REZUMAT

Lucrarea noastră, intitulată ”Studii şi cercetări privind formarea, caracteristicile şi dezvoltarea segmentului de consumatori pe piaţa berii municipiului Galaţi”, constituie o sistematică cercetare de marketing menită să ofere producătorilor şi distribuitorilor acestui produs un sistem coerent, riguros ştiinţific de abordare a consumatorilor, în vederea formării şi dezvoltării segmentului pe care îl reprezintă, pe baza caracteristicilor psihosociale dobândite, inclusiv a unor tradiţii moştenite. Înainte de a descrie etapele şi mijloacele de realizare a studiului nostru precizăm că scopul lucrării, aşa cum l-am formulat în paragraful precedent, reprezintă, la Galaţi, chiar o necesitate absolută. Personal, ca fost coordonator marketing la S.C. Martens S.A., m-am izbit în activitatea pe care am desfăşurat-o, pe de o parte, de o serie de prejudecăţi şi obiceiuri legate de modul în care consumatorii percep, aleg şi utilizează nu doar berea locală, ci şi sortimentele producătorilor naţionali şi din străinătate, iar pe de alta, de cunoaşterea superficială a conţinutului noţiunii de marketing şi a rolului pe care trebuie să-l aibă această ştiinţă în educarea şi formarea consumatorului, în cucerirea şi dezvoltarea pieţei de bere, în promovarea produsului tradiţional sau de ultimă oră. Desigur, până în prezent, în literatura românească de marketing, aspecte ale consumului de bere au mai fost abordate, niciodată însă pe un teritoriu atât de limitat cum este piaţa acestui produs din municipiul Galaţi, pornind de la fundamentele istoricogeografice ale acestei producţii şi, mai ales, de la influenţele benefice pe care berea le are asupra organismului uman, ceea ce constituie argumente solide în favoarea extinderii acestui tip de consum, ca efect indubitabil al cunoaşterii. Aceste ultime aspecte sunt redate într-un studiu introductiv denumit chiar Introducere, în care, referindu-ne la un consum ponderat al berii, definim produsul ca fiind ”o băutură naturală, în conţinutul căreia se găsesc atât minerale, cât şi vitamine, fibre şi substanţe antioxidante”, ceea ce conferă berii calităţi terapeutice, descoperite încă din antichitate, pe care le-am expus pe larg în primul capitol. Ideea este ilustrată prin dovezi provenite de la sumerieni şi de la alte popoare, inclusiv geto-dacii de pe teritoriile unde, în timp, s-a format poporul român, care, preluând tradiţiile producerii berii, a adus această îndeletnicire până în zilele noastre. Berea, ca produs agroalimentar este urmărită de noi în toate perioadele istorice şi în varii zone geografice, menţionându-se

particularităţile de fabricaţie. pe care geto-dacii o consumau. treptat. precum Valea Oltului. cum ar fi cele apărute la Cluj Napoca. dar şi în alte regiuni. pe măsura trecerii timpului. Ţara Kitailor. devenind centre importante de fabricaţie. Egiptul. Interbrew şi URBB – deţineau 70 la sută din . prezentăm aspecte legate de formarea pieţei mondiale a produsului. insistând asupra caracteristicilor pe care le are aceasta. Compania de Bere Română. precum şi pe cea românească. la toate acestea. am procedat la prezentarea tipurilor de bere. tradiţiile pe care le-a determinat şi. unele mărturii atestă că ”străbunul” acestui produs a fost. nu în ultimul rând. locul pe care aceasta îl ocupă în economia ţării. deosebirile dintre sortimentele şi mărcile utilizate. aparţinând lui Virgilius. Între altele precizăm că scrierile istorice cu privire la producerea şi vinderea ei menţionează că Babilonul. Iaşi. Persia. Desigur. În partea a doua a capitolului doi. este singura din perioada romană care vorbeşte despre existenţa berii pe teritoriul geto-dacilor. că berea. Grecia. Anglia.000 de ani. respectiv ale şi lager. astfel. tranşant. precum şi aspecte referitoare la apariţia şi formarea unei pieţe româneşti. totuşi. evident cu scopul de a fixa. în timp. o băutură din orz. Adăugăm. cercetătorii afirmă că menţiunea documentară cea mai veche cu privire la bere se regăseşte într-un act din 1366 şi că introducerea ei pe teritoriul românesc se datorează saşilor din Transilvania. În acelaşi capitol. în România. când patru mari companii Brau Union. Timişoara. Germania. statornic. Această referire. Franţa şi alte zone din antichitate şi până în zilele noastre. areale mari. Constanţa. luând ca bază anul 2003. în timpul iernii. ar fi fost locul unde s-ar fi născut şi valorificat. a cuprins tot mai mult teren. Se dovedeşte. unele ţări devenind adevărate centre ale producţiei şi desfacerii ei. deşi în România a fost acreditată opinia potrivit căreia berea nu ar fi cunoscută din timpuri străvechi. În zilele noastre. toate acestea au constituit un bun prilej de a analiza producţiile obţinute în timp şi gradul de satisfacere a populaţiei cu acest produs. a Crişurilor şi Mureşului ori fabricile de pe Valea Prahovei sau din Ţinutul Neamţului. se arată că. de acum 8. Galaţi. fabricate pe piaţa mondială. În capitolul doi al tezei. această băutură naturală. ”Consideraţii privind istoricul şi dezvoltarea pieţei berii”. Roma. un produs care va ocupa. În acest subcapitol se demonstrează ca berea va deveni. Un important punct în acest capitol îl constituie stabilirea structurii pieţii de bere. pentru prima oară.

Martens S. am prezentat analitic. Motivul acestei reduceri rezidă în creşterea. aceasta urmând să ajungă la 30 de milioane de hectolitri/an cifră situată sub plafonul anului precedent. faţă de anul 2006.. şi. a atins un adevărat prag al maturităţii. caracterizată prin creşteri intensive.A. după cum arătam în capitolul precedent. modificarea preferinţelor la români şi. care. astfel. stimulaţi de interesul unor distribuitori români. a creşterii de 7-8 ori a preţurilor la malţ.A.. Bere Mureş S. a preţurilor la bere. Bere Azuga şi S. accesul dificil în hipermarketuri. Folosindu-ne de datele oferite de Patronatul Societăţilor Producătoare de Bere din România. Previziunile noastre pentru 2008 atestă o creştere a pieţii berii româneşti cu 15%. Albrau S. cât şi în alte state europene. În acest sens. Breweries Bereprod (URBB) sau Tuborg România. intitulat ”Studiul ofertei şi cererii de consum de pe piaţa berii”. Pe această bază. SABMiller (Ursus Breweries). evident.C. Galaţi. Printre cauzele declinului micilor producători amintim: închiderea unor unităţi prin absorbţie.A. a scumpirilor survenite la materia primă. fapt ce dovedeşte că românii pot fi şi loiali berii tradiţionale. mai ales. din cauza dublării preţului la hamei. producătorii cu capacităţi situate sub 200. precum şi cele 68 de mărci produse şi comercializate de ele. cu circa 30%. că aproape toate marile companii au câte o marcă de bere în fiecare segment. 30% din producţia proprie. principalele companii producătoare de bere din România ultimilor ani: Heineken România. pe o perioadă . deşi piaţa berii creşte. desigur. migrarea lor spre vestul Europei. şi. se pregătesc să exporte atât în România. pe cantitate.A. în anul 2007. orientate spre pieţe mai avantajoase. completează imaginea acestei pieţe. Analizând acest joc al desfacerii în anii ce urmează. ajungem la concluzia că. la standarde înalte de calitate. desigur. cu excepţia S. ajungând la concluzia că oferta de bere este generoasă şi. S. am realizat un studiu al cererii. United Romanian.000 de hectolitri/an înregistrează scăderi ale vânzărilor (3-4%). falimente. Se constată. unii producători externi. pe investiţii în marketing şi o cât mai bună distribuţie. în timp ce Brau Union şi Compania de Bere Română deţin şi mărci locale. Capitolul trei.C.C. dar obţinute şi din alte surse. InBev România. Martens S. în 2007.piaţă şi aveau în portofolii mărci cu distribuţie naţională. având ca etape: analiza retrospectivă a consumului de bere din ţara noastră. cum este Lomsko Pivo din Bulgaria. axată pe calitate. pe fondul actualei crize la nivel mondial.

Ne-am convins. alături de Austria (111 litri/locuitor). deşi apreciem că. pe locuitor. consumul României de bere a crescut considerabil.0% faţă de Marea Britanie. influenţarea comportamentului . intrând în topul primelor zece ţări din lume. conform calculelor noastre. Continuând analiza. categoric. deşi a marcat un declin la începutul perioadei. 4. astfel. cu 55. din totalul produselor alimentare. devansează sporul de consum înregistrat la produsele alimentare (10. pentru început. dar cu o concentraţie alcoolică scăzută. a înregistrat o importantă dezvoltare. cu 75.9% în 2000. în acest capitol. În capitolul patru. şi anume: influenţarea comportamentului de cumpărare. Germania (118 litri/locuitor) şi de Cehia (160 litri/locuitor). apreciem că în ultimii trei ani românii i-au ajuns pe occidentali în ceea ce priveşte consumul de bere pe cap de locuitor (100 litri). atenuarea fluctuaţiilor cererii.4% în 1995. 5. pentru bere.3% în anul 1990. În acest sens.4%) care. ci şi de sporul consumului de bere pe locuitor (27. evident printr-o sumă de acţiuni menite să determine pe cumpărători să fie fideli faţă de o anumită marcă sau faţă de un anumit produs. ulterior. Analiza consumului de bere/locuitor. Analizând consumul de bere în raport cu cel al băuturilor alcoolice. care. determinate atât de modificările demografice. influenţarea persoanelor cu putere de decizie.7% faţă de Danemarca.5% faţă de SUA. Comparativ cu alte ţări. că evoluţiile consumului au fost în strânsă legătură cu oferta de bere. Apreciem. cu 70. cât şi de faptul că produsul se adresează unei plaje mari de populaţie. promovarea în marketing se obiectivează prin: furnizarea de informaţii.0% faţă de Franţa şi 80. neutralizarea informaţiilor defavorabile. ”Promovarea – mijloc de formare a segmentelor de consumatori pe piaţa berii”. aducerea aminte. 3. diferenţierea produsului. oferă avantajul că exprimă clar tendinţele şi mutaţiile survenite pe piaţa produsului. interesul populaţiei pentru acest produs este pus în evidenţă nu doar prin procentele de creştere înregistrate (5. România consumă. în concluzie. contracararea concurenţei.12% în 2004). că.semnificativă (1990-2004) şi realizarea unor comparaţii între consumul românesc de bere şi cel din SUA şi din unele ţări europene (1989-2004). stimularea cererii. mai puţin cu 53. care este un produs de volum. graţie aplicării reformelor structurale. faţă de anii anteriori perioadei analizate.5%). în perioada analizată. reiese că populaţia optează.0% faţă de Germania. am stabilit obiectivul acestui proces de marketing.

de exemplu. precum şi de presa de specialitate. cu reprezentanţi ai puterii publice. se demonstrează că PR-ul implică. Totodată. după modelul AIDA. din partea firmei. prin tipărituri.public. în România s-a înregistrat un consum anual de 81 de litri/locuitor. atestă că modul de promovare a berii a făcut din români învederaţi consumatori ai produsului. realizate consecvent şi sistematic cu persoane din conducerea altor întreprinderi din ţară şi străinătate. Suntem. în 2006. de multe ori atipic. definim consumatorul acestui produs prin modul său de manifestare. vizând crearea unei ”imagini de firme” favorabile. mercantizare şi festivaluri ale berii. ajungem la concluzia că. la Patronatul Societăţilor Independente Producătoare din România. radio. De altfel. în raport cu produsul luat în studiu. Cu alte cuvinte. aproape de media europeană. preîntâmpinând şi infirmând zvonurile ce pot apărea. analizând efectele pe care le pot avea. Cifrele de consum înregistrate la Institutul Naţional de Statistică. care pot fi utilizate ca mijloc de identificare şi comunicare cu publicul. fiecare din ele. acesta presupune construirea unor relaţii foarte bune cu organisme publice. diferenţierea şi poziţionarea brandurilor sale. publicitate la locul vânzării. În capitolul cinci. ”Consumatorul de bere – atitudini şi comportament”. cu lideri de opinie. ca metodă complexă de promovare în masă a produselor. pentru a obţine sprijin în efortul de păstrare şi dezvoltare a intereselor de firmă. internet). Analizând PR-ul (Relaţiile publice). Am acordat. de 85 de litri/locuitor. încă . totuşi. în raport cu cele ale concurenţei. în creşterea consumului. am trecut în revistă metodele şi tehnicile de promovare pretabile acestui produs. Un loc aparte în construirea unor strategii de promovare îl constituie mărcile. samplinguri. pentru a putea fi incluse într-o strategie generală de marketing sau într-o strategie de promovare a berii. cadouri promoţionale. dacă ne gândim că. o atenţie deosebită promovării produsului prin mijloacele audio-vizuale (televiziune. pe baza obţinerii unei publicităţi favorabile din partea lor. întreaga politică de marcă a unei firme vizează individualizarea. presă. cultivarea unor contacte directe. opiniile şi ştirile rău intenţionate. ceea ce ne situează încă de pe atunci. în analiza noastră. alcătuind astfel un tablou complet al posibilităţilor şi mijloacelor de promovare a acestui produs. care vor fi avute în vedere la alcătuirea mesajului promoţional.

îndeaproape de Moldova (31. dacă amintim consumul înregistrat în principalele ţări europene. 2) îi ajută pe oameni să socializeze cu alte categorii de persoane. pe regiuni de consum. la concluzii semnificative. Totuşi. Rm.0%) şi Transilvania (20. sociabile. Bucureşti. totuşi. dar şi documentele studiate.departe de consumul altor state din UE. pentru că: 1) astâmpără setea. realizat în acest capitol. Oltenia (26. a rezultat. 3) este un produs relativ ieftin. deducem că în urban se consumă mai multă bere decât în rural. În altă ordine de idei. deoarece 87% dintre consumatori preferă domiciliul. şi că berea este consumată de 70% din populaţia adultă a ţării. De altfel.9%). într-o ţară cultivatoare de viţă-de-vie. Studiul consumului prin atitudinea şi comportamentul românilor. de asemenea. românii beau importante cantităţi de bere?” Ancheta noastră. chiar profilul consumatorului de bere. se distanţează. ajunge. potrivit concluziilor noastre. ca loc de consum. pentru ca în Dobrogea (16. constatăm că situaţia este inversă.4%). Vizibil. din care 25% au declarat că obişnuiesc să consume bere la domiciliu.0%) să se consume berea doar ocazional. cercetările arată că barurile şi pub-urile se află în topul subiecţilor europeni.7%) şi de Muntenia (30. deschise.7%) şi Banat (15. unde aceasta se bea mai mult în sezonul cald şi după culegerea viilor. Vaslui. din care 15% în mod curent. beneficiind de o anume popularitate. realizată pe sute de subiecţi din Galaţi. relevă că berea se bea. la mulţi dintre consumatori.2%). Referindu-ne la ultimii ani (2007-2008). 5) există credinţa. Referitor la locul de consum preferat. că cei ce consumă bere sunt persoane independente. Vâlcea şi Braşov. că este benefică pentru anumite afecţiuni. iar 35% mai rar sau întâmplător. chiar dacă plaja de consum a acestui produs se extinde până la vârsta de 15 ani. studiul nostru relevă că 97% dintre români preferă berea în defavoarea băuturilor alcoolice. În România. acesta fiind urmat. comparativ cu 2001. 4) este la modă la noi şi în lume. Studiul nostru. de exemplu la faptul că în Bucureşti se înregistrează cel mai mare număr de băutori de bere (31. În funcţie de mediul social. care petrec timpul liber alături de familie. realizat de Compania European Food corespunde în mare parte rezultatelor anchetei noastre. . din studiul nostru. răspunde la întrebarea: ”De ce. jumătate dintre consumatori au răspuns că frecventează barurile.

familiştii şi tradiţionaliştii).A. întreprinderea va fi înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie ca S. reprezentativă pentru forma de proprietate şi exploatare adoptate în această etapă a economiei.A. ceea ce presupune că mijloacele prin care se realizează această acţiune trebuie să fie cât mai bine alese de specialiştii de marketing. În linii generale. ceea ce înseamnă dublarea potenţialului anual de producţie. de locul şi modul în care îşi fac cumpărăturile.C. ”Formarea şi dezvoltarea segmentelor de consumatori pe piaţa municipiului Galaţi”.A. Malţ-Bere S. valorifică nu doar opiniile formulate anterior. deoarece în România aceasta se află la începuturi. de atunci. În final.000 de hectolitri de bere şi 11..C. la licitaţia organizata de FPS. iar existenţa ei. Studiul. conform căruia fabrica pentru început. firmei BROWERIJ MARTENS n. RO-BEER S. atestă că.000 tone de malţ. societatea este vândută.A. specialiştii susţin că românii sunt influenţaţi în comportamentul lor de băutori de bere de starea financiară. debutează cu un istoric al societăţii amintite.v. Concluziile capitolului şase. capacitatea fabricii va ajunge la o producţie de 400. studiul nostru de la capitolul cinci arată că publicul are atitudini şi comportamente variabile. Martens S. ca urmare a creşterii cererii de bere. având un acţionariat eterogen. a realizat o producţie anuală de 220. comportamentul consumatorului nefiind stabil pe o perioadă mai mare. desigur. Acest studiu.. MARTENS S. iar la capitolul ”vârstă” tinerii sub 30 ani se află pe primul loc în preferinţele acestui consum.C.C. Vulnerabilitatea categoriilor enunţate face ca balanţa băutorilor de bere să se încline ori de câte ori evenimentele sociale care se succed (inflaţia. pe care o considerăm unitate etalon producătoare de bere şi. care ia în calcul cele patru categorii de consumatori (sofisticaţii. ca urmare a cotării sale pe piaţa extrabursieră RASDAQ. În 1991. în cadrul acestui capitol. pentru ca. ceea ce înseamnă că atitudinea lor nu este rodul unei culturi a berii. ci şi datele privind S. Şase ani mai târziu.) contribuie la dezechilibrarea nivelului de trai al românului. În 1998.000 de hectolitri/an. în funcţie de modalităţile de promovare a produsului. la . de cea a sănătăţii. la noi. piaţa berii este deosebit de sensibilă. evidenţiem că 80% dintre celibatari sunt băutori de bere. profesioniştii. să funcţioneze sub denumirea de S. în proporţie de 82%. şomajul etc... ea va fi cunoscută sub denumirea de S.După starea civilă. mai târziu.

După preluare. adresate segmentelor premium şi superpremium. Subcapitolul 6. Martens S.C. până în anul 1995. va începe cu producerea sortimentelor de bere Premium Pils. realizează 340. precum şi la procesul tehnologic instituit. cu o piaţă regională restrânsă. ci şi studiile referitoare la organizarea societăţii. la situaţia economico-financiară a societăţii.. până la preluarea fabricii de către investitorul belgian. s-a înscris în zona producătorilor de bere locală. moment în care va înregistra o creştere vizibilă. ”Baza de informaţii” cuprinde nu doar istoricul şi obiectul activităţii prezentate.A. au fost înlocuite unele trasee vechi. că S. ci şi în instalaţii noi. Astfel. performante. fabricată sub licenţă belgiană. fundamentate de P.A. produsul Galaţiului. la forţa de vânzare utilizată pentru valorificarea produsului obţinut.v. s-a înscris din punctul de vedere al volumului de producţie pe linia generală a realizărilor României în domeniul berii. concentrate într-o secţie automatizată în care operatorul dialoghează cu sistemul de comandă. Calitativ. este organizată să obţină un maximum de profit în urma valorificării unui produs de calitate. Importante schimbări au fost realizate în secţiile de filtrare şi condiţionare a berii şi s-a construit o nouă staţie de multiplicare. Frans MartensHentjens.1. S. structura produselor a început să se schimbe calitativ.Galaţi.000 de hectolitri/an). Martens S. la investiţiile realizate de producătorul belgian. cum ar fi cele privind fierberea. De asemenea. acestea constau nu numai în reabilitări. totodată. prin intermediul unei console touch .screen Pro-face. la diferite aspecte tehnice ale producerii berii la S.A. constant.000 de hl de bere anual. Cât priveşte investiţiile realizate după achiziţionarea pachetului majoritar. Cele două produse Damburger erau beri tradiţionale. fabrica se înscrie pe un trend descrescător. Martens S. precum şi alte utilaje determinante pentru calitatea berii. pe baza investiţiilor făcute de BROWERIJ MARTENS n. S. fabricate pe baza unor reţete din 1876. cu variantele Damburger Premium Pils şi Damburger Royal. realizat în mai multe variante comerciale..C. de altfel. începând cu 1990. Analizând nivelul producţiei de bere în raport cu capacitatea teoretică a unităţii (de 400. şi Damburger. pentru segmentul economic.C. Precizăm. odată cu lansarea berii ”Damburger”. .A. Martens S.C.

chiar din primul an după privatizare. se caracterizează prin creşteri ale profitului economic. consumatorul este tot mai obişnuit cu strategiile de marketing. deopotrivă. a fost înregistrat.A. ”Formarea şi dezvoltarea segmentelor de consumatori”.A. fără ca acesta să se oglindească în situaţia financiară a unităţii. dispune de atributele unui bun producător de bere. căpătând. va continua să se îmbunătăţească şi în anul 2007. precum şi ale productivităţii muncii. ajungem la concluzia că S. în acest an. cu mijloacele şi procedeele folosite. menită să o ajute să descopere calităţile acestui produs. În cel de-al doilea subcapitol (6.. Începând cu anul 1999.000 de hl la 188. fosta denumire a S.A. semn că investiţiile şi marketingul au dat rezultate. pentru că. Pentru o mai bună cunoaştere a sa. pe care le-am descris la paginile 183-187 din lucrare. precum şi mediul concurenţial existent în municipiul Galaţi. cu excepţia anului 2005. când producţia de bere scade.2. condiţia actuală. De altfel. a datoriilor către stat. opiniile şi adevăratele intenţii. am analizat comportamentul consumatorului gălăţean. în vederea introducerii unităţii într-o strategie de marketing şi publicitate. situaţia vânzărilor. la apariţia. am recurs la realizarea unui profil/portret cât mai realist al consumatorului gălăţean. Un reviriment pe linia producţiei fizice s-a produs în 1995.000 de hl. Martens S. Este .A. 1995-1999. veniturile unităţii vor creşte în perioada 2002-2006.).În condiţiile tranziţiei româneşti. cota de piaţă a distribuţiei. din acest motiv comportamente cameleonice. aşa cum se arată pe parcursul lucrării.. printr-un nou efort de marketing. rezultă că Martens a făcut eforturi în domeniul marketingului. în stare să-şi depăşească. a înregistrat un declin permanent de producţie şi. Ca urmare. Martens S. ca urmare a penalităţilor generate de neplata. al cărui piaţă s-ar cuveni extinsă la nivelul municipiului şi al împrejurimilor sale. Situaţia economică a societăţii Martens S.C. o deteriorare a situaţiei economice. între anii 1990-1995. de noi sortimente. în anul 1997. cu excepţia anului 1998. Aceasta. formarea preţurilor pentru fiecare sortiment. S. când s-au înregistrat pierderi. din start. la Galaţi. realiste şi. de la 455. Perioadele ce au urmat. prin care îşi ascunde gândurile. RO-BEER S.C. concepute sub semnul eficienţei. Faptul a condus la diversificarea producţiei de bere. un profit net de 383 de milioane de lei vechi.C. cheltuind peste 600. Analizând în continuare modul de valorificare a berii. astăzi. desigur. Acţiunile organizate trebuie să fie.000 de dolari.

Şi anume. acesta. Mai mult. ceea ce înseamnă o depăşire a mediei europene cu 20 de litri. considerat de referinţă în lucrarea noastră. ajungând. încât. În finalul capitolului şapte. în 1994. printr-un îndemn permanent la un consum ridicat. în raport cu populaţia românească. fiecare. care produceau. pe care îl datorăm pătrunderii companiilor multinaţionale pe piaţa românească. ajungem la opinia că perioada 1997-2007 este cea mai reprezentativă pentru evoluţia produsului şi a pieţei sale. făcând din piaţa berii una dintre cele mai dinamice sectoare de activitate. ca urmare a prezenţei. fapt ce situează ţara noastră în primele zece considerate în lume ca fiind mari consumatoare de bere. care îşi caută făgaşul prin competiţie. de la 125 de producători. prin calitate şi.). prin apariţia a 130 de mărci de bere.000 hl şi patru fabrici româneşti mari (Bere Mureş. în 2007. este însă prea drastică. Aceasta. care. ceea ce se poate repercuta negativ în plan economico-social. European Food. ceea ce este firesc pentru un capitalism de tranziţie. prin politicile lor au impus o adevărată competiţie în domeniu. şi Carlsberg Breweries A/S. SABMiller Plc – al cărei reprezentant este Ursus Breweries. producţia de bere depăşeşte 21 de milioane de hectolitri. InBev – prin Interbrew România. Un alt fenomen. în România. aflată în continuă scădere. ceea ce semnifică existenţa unui adevărat vârf de consum în România. în fapt. la sfârşitul anului 1997. la sfârşitul anului 2007. mai funcţionau 11 IMM-uri cu o capacitate anuală de 200. fuziuni etc. cât mai diversificat posibil. de un portret-robot. la 15. în prezent. ne este cunoscut în final şi familiar din multe puncte de vedere. cei patru producători internaţionali ajunseseră să ocupe 82% din industria berei româneşti. . la sfârşitul perioadei 1997-2007. cunoscută şi sub numele de Tuborg România. care deţine fabrica de bere United Romanian Breweries Bereprod (URBB). 100 de litri/locuitor. Astfel. câştigând în patru ani 12% din piaţă. Această concentrare a producţiei. îl reprezintă concentrarea producţiei (prin absorbţii. Potrivit PSIPBR. În plus. peste nivelul amintit. piaţa românească este dominată de multinaţionalele Heineken. în raport cu fiecare marcă în parte.vorba. ”Concluzii şi recomandări”. cerinţele tuturor segmentelor de consumatori. evident. piaţa românească acoperă. Martens şi Bermas). Notabil este şi faptul că. a companiilor multinaţionale. comparativ cu situaţia din ţările cu tradiţie în fabricarea berii.

alături de PSIPBR. Estimăm. unde aceasta deţine 14% din totalul berii consumate. din aceasta 2% îl ocupă berea neagră românească. Remarcabil este că berea de tip Pils domină piaţa românească (97%). Din punctul de vedere al concentrării producţiei. ceea ce înseamnă o creştere de 15%. faţă de 17. în timp ce segmentul berilor de nişă va rămâne la nivelul de până acum (maximum 2%). prezenţi pe piaţa românească.A. apreciem că preferinţele românilor se îndreaptă.5%. două tendinţe: preferinţa consumatorilor pentru segmentele premium sub licenţă (şi pentru superpremium). la sfârşitul anului 2008. despre consumul produsului. În consecinţă. favorizată de apariţia în piaţă a berii la PET. în condiţiile în care aproape 90% din piaţă aparţine unui număr de cinci producători.Vorbind. că piaţa berii din România are o tendinţă ascendentă. în ultimul timp. ca urmare a creşterii puterii de cumpărare. fără să atingă ritmurile de până acum. în viitorul apropiat nu se întrevede nici o schimbare. fiecare procent din cota de piaţă va fi apărat prin investiţii foarte mari în publicitate. de unde tendinţa marilor producători de a creşte bugetele destinate promovării. De aceea. statornic. Martens dispune de un singur produs de nişă (berea fără alcool). pe piaţa românească de bere. este defavorizată. deoarece gălăţenii nu dispun de produse poziţionate pe segmentele superpremium şi premium sub licenţă. De asemenea. pe piaţa autohtonă. bătălia de marketing se va menţine între mărci şi nicidecum între producători. din care patru sunt companii multinaţionale. din cauza competitivităţii extreme. Această schimbare de comportament s-a produs atât pe fondul creşterii veniturilor. faţă de marii producători. motiv pentru care cererea acestuia este acoperită de marii fabricanţi sosiţi pe piaţa noastră. în continuare. cu mai puţin alcool. . Se decelează.C. Martens S. precum şi migrarea unora spre segmentul berilor locale. comparativ cu Germania.6 milioane hectolitri de bere. precizăm. ea va ajunge la nivelul a 23. În contextul de mai sus. în anul 2007. berile produse la Galaţi fiind destinate consumatorilor cu venituri mici şi medii. segmentul de consumatori ai societăţii din Galaţi este îngust (şi deloc fidel). În viitor. S. Rămânând în planul consumului. spre berea blondă. În concluzie. deşi Galaţiul este considerat un vechi producător de bere. pe baza cercetărilor noastre – pe teren şi în documente – că românii au învăţat să aleagă calitatea produsului în defavoarea preţului. cât în urma promovării.

în special a celor tineri. le-ar putea ţine o bună companie. cu formulări interactive. prevăzute în planul de analiză. în funcţie de etapele de lucru. cu cât calitatea berii de Galaţi rivalizează cu cea a multor mărci comercializate în ţară. dovedind că producătorul este conectat la realitatea zilelor noastre. iar Damburger . un produs este vândut dacă este promovat eficient. iar MaDoNna. cât şi în finalul lucrării. bere albă. care constituie un segment de consumatori demn de luat în serios. în zilele noastre. se impune o mai bună poziţionare a berilor ce vor rămâne în consum.A. De asemenea. o restructurare a produselor. aşa cum spuneam. Pentru aceasta.A. la S.C. berea Driver ar putea deveni Damburger fără alcool. pur şi simplu Damburger. revoluţionare chiar. În paralel. Este nevoie. În teza noastră. la S. ar fi o soluţie. sub numele Damburger. Nu trebuie uitat că. Martens S. în condiţiile în care piaţa este. Martens S. prin urmare. În acest sens. întotdeauna. Astfel. a mai multor mărci produse la Martens. Şi aceasta. concrete. Martens S. femeile simt nevoia să se întâlnească. invadată de foarte multe mărci (130). la un pahar de bere. mai ales că fondurile utilizate pentru aceasta nu ating valori prea mari. credem că promovarea produselor S.C. De exemplu.În ce ne priveşte. introducerea în spaţiile publicitare a personajului feminin. se află în slujba consumatorului. că mereu se gândeşte cum trebuie să procedeze ca acestuia să-i fie cât mai bine.A. din perspectiva consumatorului ale cărui preferinţe au fost studiate în prealabil. Înţelegerea marketingului şi a specialiştilor săi reprezintă un prim pas către obţinerea performanţei în vânzare. se impune o activitate permanentă de mercantizare. Între altele. precum şi o concentrare. evident. în scopul creării unui bun renume producătorului gălăţean. am realizat un sistem metodologic structurat. Martens trebuie să lase impresia că. Un site web propriu. nu numai în producţie. producătorul ar trebui să înfiinţeze un compartiment PR în cadrul Departamentului de Marketing & Vânzări sau să recurgă la angajarea unei agenţii specializate în promovare şi imagine publică. permanent. de mai multă imaginaţie în promovarea produselor. considerăm că. De asemenea.. ar fi o soluţie nu doar avantajoasă. se impune. .bere albă (actuala MaDonna). pentru că oricât de ciudat ar suna. din care cele mai multe străine.. Şi aceasta. fapt ce a condus la formularea unor concluzii şi recomandări prezentate atât în conţinutul capitolelor.C. în spaţiile publicitare trebuie introduse unele elemente inedite. pe internetul omniprezent în viaţa noastră. ci şi modernă. cu atât mai mult. respectiv cu inteligenţă şi.

li se asigură suportul informaţional/ideatic necesar în toate etapele procesului decizional privind formarea şi dezvoltarea segmentului de consumatori. astfel. am avut în vedere că prezentul studiu trebuie să constituie. asociaţii.C. factorii ce au condus la aglutinarea ei. dar şi la unitatea noastră pivot. internet etc. unităţi de producţie. substanţa unor strategii de dezvoltare continuă. de relaţii publice. cum am subliniat în repetate rânduri. continuatorul primului producător gălăţean de bere. Obiectivele primare ale lucrării s-au concretizat în ”radiografierea” evoluţiei structurale a pieţei de bere. În consecinţă. alte lucrări ştiinţifice sau studii. inclusiv în materie de promovare a produselor româneşti. Am urmărit. din punctul de vedere al conţinutului. în care au primat cele cu caracter general şi particular (cărţi şi tratate de marketing. s-a confruntat cu piaţa berii la nivel local. Martens S. în cazul nostru. de mai bine de un veac. pentru a determina. organisme ale administraţiei publice locale şi centrale etc. al unei fabrici de bere locale. Aceasta. marketingului şi merceologiei alimentare. de comunicare etc. În acest sens. modul în care piaţa autohtonă. naţională. psiho-socială şi economico-socială. economiei generale. monografii. cărora. teze de doctorat dedicate industriei alimentare. ne-am gândit că cercetarea de marketing. concluziile şi soluţiile la care am ajuns trebuie să fie un ajutor important pentru decidenţii domeniului.În tot ce am întreprins în lucrarea noastră. cu atât mai mult.). aparţine mai multor categorii. susţinute şi publicate în cadrul unor .A. cum ar fi: documente de prezentare.). prin consultarea unor indexuri tematice ale unor lucrări studiate. în realizarea studiului nostru distingem existenţa mai multor etape de informare: de teren (vizite la companii. anchete în genul celor sociologice etc. de birou (în care includem şi documentarea prin presă.). intrarea în sistemul surselor folosite a avut loc. cât şi prin medierea conducătorului de doctorat şi altor specialişti în domeniu. în documentările efectuate în cadrul unor organisme naţionale. Materialul folosit. într-un areal precum Galaţiul. de reclamă şi publicitate.). atât prin informare directă. aşa cum merită să aibă S. popularizare şi promovare. cercetarea directă a consumatorului (interviuri. În consecinţă. pentru conducătorii procesului de marketing. ca efect al concentrării producţiei şi a altor elemente de natură socială.. la nivel naţional şi local. beneficiar. în acest fel.

A. Biblioteca Universităţii ”Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Camera de Comerţ şi Industrie din Bucureşti. Asociaţia Berarii României. caselor de comerţ (”Ghidul berii”. din registrele proprii ale producătorilor (deci prin surse interne) am valorificat informaţii privind evidenţa unor servicii economice (îndeosebi. structura şi unele caracteristici ale clienţilor. metode care definesc structura fenomenului şi relaţiile cu alte fenomene (în special. documente oficiale şi de arhivă. În cadrul tehnicii indirecte (documentară). ”Buletinul informativ”. ne-am bazat pe utilizarea unor metode grupate astfel: metode care stabilesc nivelul/amploarea fenomenului (metoda comparaţiei). care implică un contact nemijlocit între cercetător şi realitatea investigată.). Am obţinut. date despre nivelurile preţurilor practicate de unele companii. documente oficiale. Biblioteca ”V. menţionăm deplasările realizate la S.). utilizată de noi. Oficiul de Consultanţă Agricolă Galaţi. Biblioteca ”Ştefan Petică” Tecuci. am folosit unele publicaţii ale asociaţiilor comerciale. dar şi în cadrul unor discipline de graniţă. astfel. Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Galaţi. metoda divizării .manifestări ştiinţifice sau în reviste de această factură. Filiala Arhivelor Statului Galaţi. Martens S. Cât priveşte tehnicile de culegere a datelor. Iaşi etc. precum şi cele existente pe internet (situaţii privind desfacerea berii. precum şi unele sedii centrale ale companiilor internaţionale din România. Urechia” Galaţi.. prin studierea unor rapoarte specifice). date privind evoluţia vânzărilor. care reglementează concentrarea producţiei şi funcţionarea pieţei agroalimentare în România.).C. diferite buletine statistice etc. mărturii economice (dări de seamă. Biblioteca Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi. Bucureşti. situaţii statistice etc. Industrie şi Agricultură Galaţi. în care cercetătorul investighează pe bază de documente. Camera pentru Comerţ. În cadrul primei categorii. de regulă. surse de arhivă. Patronatul Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România.A. am recurs. am consultat diferite lucrări ştiinţifice în domeniu. Prin efectuarea operaţiilor de analiză.). la tehnicile directe. unităţi ale Institutului Naţional de Statistică (din Galaţi. folosite în etapa de teren a documentării. De asemenea. Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Galaţi. Biblioteca Naţională Bucureşti. Dintre sursele externe. specifică ştiinţelor socio-umane. tehnicile directe. dar şi la tehnicile indirecte. studii comparative etc.

ing. Petru Magazin. Altfel spus. se cuvine să aducem mulţumiri – şi pe această cale – domnului prof. fapt ce a permis lărgirea sferei de comparaţie. totdeauna. . sugestii şi linii de acţiune formulate în ultimul capitol. pentru sprijinul acordat în elaborarea şi sistematizarea textului prezentat. dr. iluminat de ştiinţa şi înţelegerea pe care. metode de analiză a fenomenelor caracteristice unui grup de unităţi omogene (metoda grupării statistice). sistematizarea lor într-un subsistem unitar. pe această cale. asupra scrisului nostru. ori de câte ori ajungeam într-un hăţiş al îndoielii. domnilor profesori universitari doctori: Constantin Leonte. Ioan Ciurea. sursa folosită pentru diferite idei.materialului). Precizăm că metoda divizării s-a utilizat în vederea descompunerii rezultatelor globale ale fenomenelor şi proceselor în elemente componente. Vasile Vântu. membri ai catedrei de Economie şi Ştiinţe Socio-Umane. graficele şi alte figuri introduse în lucrarea noastră. Cât priveşte bibliografia folosită. decanul Facultăţii de Agricultură. tabelele. aceasta a fost organizată în ordinea alfabetică a autorilor şi conţine toate lucrările pe baza cărora s-a elaborat studiul de faţă. univ. facilitând concluzii şi recomandări. cu generozitate. univ. Îi mulţumesc mai ales pentru calmul cu care. am indicat. dr. prin cercetările întreprinse am urmărit evidenţierea rezultatelor obţinute. Aurel Chiran. prin cifre. conducătorul ştiinţific al acestei lucrări. pentru sfaturile privind redactarea şi întocmirea finală a tezei de doctorat. În text. încurajându-mă părinteşte. le punea în valoare. prorector al Universităţii ”Ion Ionescu de la Brad”. de la general spre particular. ştia să mă readucă pe făgaşul cel drept. integrat în structura generală a lucrării. * Ajunşi în acest punct al demersului nostru. Aurel Caia. datele statistice. Mă plec în faţa domniei sale cu admiraţie şi recunoştinţă! Mulţumiri aduc. pentru îndrumările şi sugestiile date cu prilejul susţinerii referatelor. dar mai ales pentru răbdarea cu care s-a aplecat. precum şi domnului prof. în cadrul stagiului de pregătire a doctoratului.