Bucovina

Bucovina
Obcinele Bucovinei, constituie partea de nord-est a Carpatilor Orientali fiind delimitate de Podisul Moldovei la est, Valea Bistritei cu afluentul acestia Cârlibaba la vest precum si de cursul superior al Sucevei in nord, Pasul Mestecanis, Valea PutneiValea Moldovei în sud. Alcatuite din trei masive: Obcina Mare, Obcina Feredeului si Obcina Mestecanis cu altitudini ce nu depasesc 1600 m., despartite între ele de apele Moldovita respectiv Moldova, Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi domoale împadurite, pajisti verzi, dar si chei sapate in calcare (Cheile Lucavei, Cheile Tatarcei, Cheile Pârâul Calului). Sunt usor accesibile pe drumrile: - E576 de la Vatra Dornei la Suceava care urmareste conturul sudic, traverseaza Pasul Mestecanis si localitatile Câmpulung Moldovenesc si Gura Humorului, -DN17A traverseaza Obcina Feredeului prin Pasul Trei Movile( Curmatura Boului) 1040m.si Obcina Mare p 13513r1717n rin Pasul Ciumarna 1100m., cat si localitatile Vatra Moldovitei si Sucevita.

1. Dezvoltarea economica a zonei
Obcinele Bucovinei participa cu o pondere însemnata la dezvoltarea economica a judetului Suceava, iar unele din produsele sale sunt solicitate de întreaga tara sau sunt exportate.

1.1. Impactul industriei asupra activitatii de turism
Industria de exploatere i prelucrare a lemnului Fiind o zona cu un bogat fond forestier, un rol important în ramurile industrei îl ocupa industria de exploatare si prelucrare a lemnului. Exista numeroase unitati modernizate de exploatare a lemnului la Radauti, Câmpulung , Falticeni, Vatra Dornei. Cea mai importanta fabrica de mobila este "Mobila Radauti" S.A., "Montana" de la Câmpulung, S.C."Dumbrava" S.A.Falticeni. Fabricile de cherestea sunt "Good Wood" S.R.L. (Gura Humorului), "MoldSilva" S.A.(Suceava), "Romanel Universal Company" S.A. (Vatra Dornei).

B.L.R.C. Alte ramuri ale industriei alimentare: produsele zaharoase (gelificate) se produc la "Dulcart" S. (com.2.Industria alimentara Principalele materii prime folosite sunt laptele si carnea. "Trust Orizont" S.R.. Apa minerala este îmbuteliata si comercializata de "Cristalina" S.A.L.R."Raraul" S. Carnea este prelucrata în întreprinderi specializate cum ar fi:   "Prodcansmin" S.M. industria producatoare de covoare Cooperativa "Arta" din Radauti. Horodnic de Jos). (Radauti.L."Valvis" S.M.A. Tabloul industrial al zonei este completat de  industria de încaltaminte si marochinarie "Durabil" S. Cele mai importante fabrici de produse lactate sunt  o o o S. Padurea ofera si o cantitate importanta de fructe de padure (zmeura.R.(Suceava). "Zorile Bucovinene" Comp. este unicul producator de otet din zona. iar bauturile alcoolice sunt fabricate la "Amnar Prod" S. .A.(Vatra Dornei). din Suceava. "Loc Ind" S. industria textila de C. "Moldomilh" S.Bosanci).(Cornu Luncii).R.C. iar exploaterea si industrializarea lemnului este o preocupare de baza a locuitorilor.H "Carpatina" S. "Socom Moda Lux" din Suceava. si alte numeroase abatoare specializate din zona.A.L. (com.R. S. (Radauti). de la Falticeni. mure. fragi. "Socom Dacia" din Radauti. Agricultura si silvicultura . "Vinalcool" si "Bermas" (Suceava).L.   1.A. "Martin's European Food Products" S. (Vatra Dornei) si de M.L.A(Cümpulung).generatoare de forme de turism specifice Padurile constituie bogatia de baza ("aurul verde") al regiunii. "Marelbo" S.A. cu capital elvetian. Fructele de padure sunt colectate si prelucrate în unitati de profil ale industriei alimentare.A. Industria chimica este reprezentata de fabrica de detergenti granulati "Metadet" S.

în industria încaltamintei si marochinariei sau ca piese de muzeu. Se cultiva cu precadere cartoful. Cu exceptia cartofului. 3 centre de sanatate. telefon. 150 dispensare medicale. drumuri modernizate (620 km). conurile de brad sunt valorificate în industria colorantilor. cetina. beneficiind de un aeroport amplasat în comuna Salcia de lânga Suceava. Datorita conditiilor climaterice necorespunzütoare. 1. ce constituie totodata o bogatie naturala de interes national. 1. Rasina. În ceea ce priveste telecomunicatiile ele sunt asigurate de un sistem modern de posta. . Pomii fructiferi patrund si mai adânc pe vaile obcinelor (mai ales marul si prunul). cultura plantelor nu este prea dezvoltata. conditiile naturale favorabile faunei cinegetice asigura cel mai valoros fond de vânat din tara. Cele mai importante cai ferate se afla pe Valea Moldovei si fac legatura între Moldova si Transilvania. grâul. Animalele salbatice sunt valorificate în industria alimentara. Calea ferata îngusta patrunde în munte pâna la Putna si Moldovita. 10 policlinici. în special cele de la Falticeni si Suceava. O linie aeriana leaga zona cu capitala tarii. radio si televiziune. orzul. telegraf. plantele furajere (trifoi. drumuri judetene comunale (1070 km). porumbul. dar numai în interiorul si vecinatatea asezarilor. Pajistile au favorizat cresterea animalelor. Reteaua de unitati privind ocrotirea sanatatii si protectia sociala Reteaua unitatilor sanitare apatinând sectorului public este reprezentata prin 9 spitale. fiind formata din linii de cale ferata normala si îngusta. Întinderea si repartizarea fondului forestier al zonei. lucerna) si discontinuu pe vaile largi secara. celelalte produse sunt insuficiente pentru consumul local.4. 16 farmacii. Rolul transporturilor si telecomunicatiilor în prestarare serviciilor turistice Drumurile publice din zona totalizeaza 2150 km si sunt formate din drumuri nationale si internationale (460 km). în industria farmaceutica sau sunt livrate la export. Reteaua feroviara are o lungime de peste 500 km.merisoare) si ciuperci ce sunt colectate si trimise spre valorificare în unitatile industriei alimentare din tara. activitate în care este antrenata o mare parte a populatiei locale.3.

un seminar teologic. 33 licee teoretice si de specialitate. un centru de primire al minorilor.A. înfiintate în diferite localitati Astfel. .. 1.A.) si alte banci cu capital privat (Banca Comerciala "Ion Tiriac". pastrarea obiectelor de valoare. vânzarea anticipata cu reducere a unor servicii pe baza de abonament. 7 centre de plasament.Sectorului privat apartin 82 cabinete medicale. Banca "Renasterea Creditului Românesc" S. 56 cabinete stomatologice. schimb valutar.A. Aceste unitati sunt destinate pe lânga activitatea de baza pe care o desfasoara. artistice (Muzeul de Arta a Lemnului din Câmpulung Moldovenesc). Pentru adulti functioneaza 7 unitati de ocrotire (camine de batrani si 5 cantine de ajutor social). 1 policlinica. Rolul învatamantului si sportului în activitatea de turism Reteaua scolara din zona cuprinde peste 250 unitati prescolare.A) cu capital mixt (Banca Agricola S. Locul serviciilor bancare în activitatea de turism Sistemul bancar este organizat pe doua nivele. Activitatea sportiva se desfasoara în 8 cluburi sportive.7. servicii bancare. servicii de asigurari. 1. 90 farmacii. 4 case de copii. 21 scoli profesionale. 3 scoli ajutatoare. cea mai moderna sala de sport se afla la Gura Humorului. serviciile bancare desfasurându-se prin Banca Nationala Româna sucursala Suceava si prin unitati ale bancilor cu statut de unitati comerciale. 18 cabinete de tehnica dentara. Banca Românâ de Dezvoltare S. Un tip de prestatie suplimentara. 8 unitati de ocrotire din care un leagan de copii.6.5. utilizat pe scara larga în turismul international este plata ulterioara a serviciilor si marfurilor cumparate prin sistemul cartilor de credit. menite sa stimuleze activitatea turistica (reduceri de tarife. 5 unitati de învatamant postliceal. tehnice (Muzeul Tehnicilor Populare din Bucovina de la Radauti).). facilitati de plata sau de alta natura. pentru copii functioneaza 12 crese. o institutie de învatamant superior (Universitatea "Stefan cel Mare" din Suceava). Protectia sociala se realizeaza printr-o retea diversificata de unitati. . respectiv  banci cu capital de stat (Banca Comerciala Româna S. Cultura si arta . simplificarea formalitatilor vamale). 356 scoli generale. 2 depozite farmaceutice si 3 laboratoare medicale. Banc Post S.baza turismului cultural si de cunoastere Cultura bucovineana are mari valori patrimoniale o o o etnografice pastrate în Muzeele Etnografice din Vatra Dornei si Gura Humorului. 1. sa ofere si alte tipuri de prestatii de care sa beneficieze participantii la diferite forme de turism (turistii români sau straini). posibilitatea achitarii costulului sejurului în rate.A.

icoane. POTENTIALUL TURISTIC DIN ZONA OBCINELE BUCOVINEI 2. miniaturi. violacee si verzui se gasesc numeroase exemplare de aptychus de circa 140 milioane de ani.Pojorata. ocrotite prin lege. argintarii.1. aici în marme si calcare rosii. Rezervatia paleotologica ''Klippa Triasica'' de pe pâraul Cailor (aval de Fundul Moldovei): obiectul ocrotirii îl formeaza un bloc de calcar rosu fosilier în care s-au descoperit numeroase fosile (circa 100 de specii) unele nemaiîntâlnite în Carpaäii Românesti.8 m . Potentialul turistic natural Obcinele Bucovinei se bucura de un potential turistic capabil sa satisfaca exigentele tuturor categoriilor de turisti. Ele se includ în regiunea turistica a Carpatilor Orientali si împreuna cu Complexul muntos Rarau . Rezervatia geologica "Formatiunea cu Aptychus" . manuscrise. aici apar descrise în succesiune aproape completa depozite oglicocene. Obiectivele geomorfologice sunt variate.o o o colectia etnografica "Ion Gramada". Obiectivele tectonice sunt numeroase dar ele intereseaza mai mult pe specialisti. din care unele au fost declarate rezervatii paleontologice si geologice. unele de vale altele de culme. Cheile Tatarcei (lânga Benea). . 2. în aria turistica ''nordul Moldovei'' sau ''bucovineana''. exista si alte puncte fosiliere care ar merita sa obtina statutul de rezervatie fiind unice în Carpati. Cheile Brezei (pe valea Moldovei în aval de Breaza).Giumalau si Tara Dornelor. În afara celor trei rezervatii. colectia de pictura "George Cotos" de la Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului. Tot aici a fost descoperit un exemplar de fosila cu o lungime de 1. Obiective geologice Obcinele Bucovinei ofera numeroase documente de piatra. Rezervatia geologica "Piatra Pinului" de lânga orasul Gura Humorului. colectia de "linguri si stergare" a profesorului Ion Tugui.1. 2. iar altele se impun prin frumusetea formelor de relief modelate în ele prin raritatea si importanta fosilelor pe care le contin. sculpturi în lemn si piatra) de la manastirea Putna si Moldovita.1. Între cele de vale se impun cheile:    Cheile Lucavei (lânga Moldova Sulina). terminând cu colectiile de arta medievala (broderii. de exemplu rezervatia "Adam si Eva '' cu calcare si dolomite triastice de lânga Pojorâta.

1.1100 m (între valea Putnei si valea Bistritei Aurii). Pasul Cârlibaba -1225 m (între izvoarele Cârlibabei si ale Sucevei). Merita retinute:    Pasul Mestecanis . adevarate muzee vii ale raritatilor lumii vegetale de pe teritoriul Obcinelor Bucovinei. Se impun trei rezervatii floristice. Vârful Feredeu 1477 m. Ca obiective de culme se regasesc fragmente pastrate din vechile niveluri de eroziune (nivelul Mestecanis si Moldovita). comuna Vatra Moldovitei pentu protejarea plantei de interes stiintific "Trientales Europae" raritate europeana. Aici în mlastina turboasa pe o suprafata de circa un hectar se gasesc exemplare de mesteacan pitic care este relict din Glaciar. Obiective floristice Intereseaza nu numai pe specialisti ci si pe orice turist dornic sa-si largeasca sfera cunostintelor si care este iubitor de frumos. subarbust ce coabiteaza cu merisorul si afinul într-o padure de silvestru. Pentru cei ce vor sa admire pitorescul Obcinelor Bucovinei si ale regiunilor limitrofe recomandam numeroase puncte de belvedere:      Vârful Lucina 1588 m. Renumele rezervatiei este dat de relictul glaciar "strugurele ursului".  Cheile Botusului (în aval de Botus). Vâful Mestecanis 1291 m. Un rol turistic deosebit îl au pasurile ca puncte obligatorii de trecere sau de belvedere. Rezervatia Rachitisul Mare (la sud de satul Bena).cuprinde tinovul Gaina situat la 1200 m altitudine. secondat de molid si mesteacan.din apropierea catunului Cimirna. o o Rezervatii forestiere nu s-au delimitat înca desi întinsele si batrânele paduri asteapta legiferarea. Rezervatia Cimirna . o Rezervatia Lucina . Cheile Strâmtura Rosie (în amonte de Prisaca Dornei). De mentionat si existenta a doua rezervatii dendrologice : . 2. Specific în fizionomia zonei este relieful de tip Hogback în Obcina Feredeului si Obcina Mare si relieful carstic din estul Obcinei Mestecanisului. Vârful Bârca Tatarcei 1550 m.2. Pasul Izvor -1130 m (între izvoarele Sucevei si cele ale Moldovei). Vâful Dadu 1523 m. Fara sa fie spectaculoase. cheile se impun destul de clar în relieful vailor.

1. Corbul.2. 2. Potentialul turistic cultural . "Crinul de padure" în fânetele de la Lucina si de la Pojorâta. Parcul Dendrologic de la Câmpulung Moldovenesc. Tisa . ca mediu de viata pentru animale este putin modificata prin interventia omului. fie raritatii si importantei lor deosebite. Lostrita de pe Bistrita Aurie. pentru ca natura Obcinelor Bucovinei. Obiective faunistice Nu sunt încorsetate în rezervatii. Fagul rosu . . o O atractie turistica deosebita o constituie si arborii ocrotiti.care se gaseste în parcurile din Gura Humorului si din Câmpulung Moldovenesc. "Caldarusa" în fânetele de la Lucina. Cerbul carpatin. "Strugurele Ursului" de la Cheile Lucavei.   Alte plante rare sub incidenta legii de ocrotire sunt:       Albumita sau "Floarea de Colte" aflate în stâncile calcaroase din Cheile Lucavei. 2.o Parcul Dendrologic de la Gura Humorului cu o suprafata de 22 de hectare si peste 500 de esente lemnoase (în majoritate exotice). Obiective ocrotite de lege sunt :        Cocosul de mesteacan în padurile de la izvoarele Cârlibabei.3. Ierunca. "Papucul Doamnei" de la Câmpulung Moldovenesc si Cacica.istoric Este atât de bogat încat si singur ar putea sustine o activitate turistica de proportii. "Curechiul de munte" la Lucina si Tatarca. datorita fie vârstei si dimensiunilor iesite din comun. Jderul. Râsul.aflata în parcul central din Câmpulung Moldovenesc. motive pentru care sunt sau trebuie declarate monumente ale naturii :  Ulmii multiseculari (600 .700 de ani) de la Câmpulung Moldovenesc probabil cele mai batrâne exemplare din tara.

 Chilia lui Daniil Sihastrul În apropierea Manastirii Putna. la poalele unui deal împadurit se afla chilia lui Daniil Sihastru. prezentate pe zone etnografice ale zonei: Suceava. mastile folosite la sarbatorile de iarna. Acesta a impus construirea unui zid secundar în jurul cetatii înalt de 2 m.2. ouale pictate. Aici a trait pusnicul Daniil Sihastru. care a fost reamenajat în 1982 în forma actuala.El pune în lumina intensa traire în istorie si marea sensibilitate artistica a oamenilor acestor locuri. În timpul domnitorului Petru Musat I. Cetatea ridicata în acea perioada se limita la o fortificatie ridicata din piatra. o parte a subsolului. menit sa reziste atacurilor otomane. Humor. Cetatea a fost largita în timpul domniei lui Alexandru cel Bun si apoi întarita si dezvoltata de Stefan cel Mare. Din Palatul Domnesc construit între secolele XV-XVII s-au pastrat pâna azi fragmente din zid. etc. care ocupa o pozitie dominanta pe un platou înalt.1. Expozitia prezinta trecutul acestui colt stravechi de tara printr-un bogat fond tematic. Suceava a devenit capitala Moldovei. Patrimoniul muzeal cuprinde piese ale artistilor populari. Vatra Dornei. Se remarca costumele populare vechi. amplasate armonios în peisajul Obcinelor Bucovinei si conferindu-le statutul de vast muzeu în aer liber. Resurse turistice antropice  Cetatea de Scaun a Sucevei În partea de rasarit a orasului Suceava se afla Cetatea de Scaun.  Hanul Domnesc Cladirea Hanului Domnesc a fost ridicata la începutul secolului al XVII-lea din piatra si caramida. care au reusit sa modeleze cu gust. înconjurata de santuri de aparare. precum si santul de aparare dinspre cetate. Dintre componentele mediului local. piatra si lemnul s-au impus prin abundenta si rezistenta si ele au fost transpuse în nemuritoare opere de arta. Radauti si Falticeni. diverse documente si piese arheologice care demonstreza continuitatea poporului român în Bucovina. Aceasta apare mentionata prima data în documentele de la 1388 si a fost ridicata din piatra la sfârsitul secolului al XIV-lea. . mesaj si trainicie tot ceea ce natura le-a pus la dispozitie. Valorosul monument de arhitectura laica moldoveneasca adaposteste din 1968 Muzeul Etnografic al Bucovinei. MUZEE  Muzeul National al Bucovinei Nucleul institutiei de cultura a fost organizat în anul 1900 dar forma actuala în care functioneaza muzeul a fost inaugurata în 1980. sapata într-un masiv de stânca. Câmpulung. 2. diversele obiecte din lemn. sfatuitor al lui Stefan cel Mare.

În interiorul salinei la 30 m adancime. Emil Racovita. pe pajisti si gradini. CASE MEMORIALE  Casa memoriala Ciprian Porumbescu Casa parinteasca si satul unde marele compozitor a vazut lumina zilei constituie astazi locuri de pelerinaj organizate de forurile culturale locale. Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului. Aceasta a fost amenajata adunând lucruri si marturii legate de viata copilului si învatacelului.  Salina Cacica La 22 km de municipiul Suceava se aflü orasul Cacica. În interiorul salinei se afla un lac. printre casele primitoare ale satului sau în preajma casei parintesti. care functioneaza din 1971. având amvonul. muzeul este inclus în complexul muzeistic "Ciprian Porumbescu" de la Stupca. cu obiecte originale în interior. . Din cele 750 de exponate ale muzeului punctul principal este acvariul de mari dimensiuni. Ion Borcea si ale savantului Mihai Bacescu. cunoscut datorita zacamântului de sare existent aici. Mentionam si alte muzee cu o forta instructiv . Cunoscuta de circa 200 de ani. Patrimoniul muzeului cuprinde peste 250 de lucrari muzicale si pianul compozitorului Ciprian Porumbescu (1853-1883). altarul si balconul pentru cor daltuite din sare. Muzeul de Arta a Lemnului din Câmpulung Moldovenesc.educativa:     Muzeul Etnografic din Vatra Dornei. Încearca sa-l regaseasca în umbrele copacilor din lunca Moldovei. înfiintat de academicianul Mihai Bacescu si inaugurat în 1982. se afla biserica salinei închinata Sfintei Maria. Muzeul Ciprian Porumbescu Organizat într-o veche casa boiereasca datând din secolul al XVIII-lea. Casa muzeu din Solca.  Casa parinteasca a poetului Nicolae Labis Vizitatorul de astazi.  Muzeul Apelor Mihai Bacescu Unul din obiectivele turistice ale orasului Falticeni este Muzeul Apelor. unicat pe plan national. În salile muzeului sunt expuse cercetarile lui Grigore Antipa. de mediul familial etc. Cladirea muzeului devenita monument de arhitectura expune în salile sale documente si obiecte care au apartinut autorului "Baladei" si a primei operete românesti "Crai Nou". salina de la Cacica constituie una dintre rezervele de sare ale tarii.trecând prin Malini îl cauta pe sensibilul poet al caprioarei ucise.

În prefata albumului editat de UNESCO. înaltata pe pajistea îmbietoare de pe terasa de 15 km a Humorului. "Obeliscul lui Bogdan Voda" de la Cârlibaba. ea armonizând într-o forma artistica originala. "Cina cea de taina". se precizeaza ca "numai într-o singura provincie a României. Dar dintre toate monumentele cultural istorice la loc de frunte se afla ctitoriile de Humor. desi a fost realizata într-un timp impresionant de scurt (3 luni si jumatate). este de proportii modeste dar. Renumit este si fondul policromatic cu exploxie de albastru ("albastru de Voronet"). Putna ce sunt apreciate între cele mai desavârsite întruchipari ale artei populare europene si incluse de UNESCO între capodoperele artistice universale. se impune atentiei prin zveltetea liniilor constructiei.Amintirea unor evenimente din istoria Bucovinei a fost imortalizata în monumente comemorative ca cel din piatra centrala a orasului Câmplung Moldovenesc. Ctitorie a lui Stefan cel Mare din 1488. situata la 4 km sud de Gura Humorului. de compozitie necunoscuta. . Voronet. Sucevita. elemente ale stilului gotic si ale celui bizantin. Moldovita. Renumele ei se datoreaza inegalabilei valori artistice a frescelor exterioare executate în 1547 de iscusiti zugravi moldoveni condusi de Marcu Postavul. intitulat "Dragos Voda si zimbrul". "Arborele lui Ieseu" si multe altele este declarata de specialisti "Capela Sixtina a României". în vremea lui Petru Rares. Picturile sale exterioare scot în evidenta politica antiotomana a Moldovei feudale în scena "Asediul Constantinopolului". între care exceleaza tablourile monumentale ale "Asediului Constantinopolului". este cea mai reprezentativa pentru stilul arhitectural moldovenesc. Manastirea Humorului. scene biblice si laice cu mijloace autentic artistice si pe un fond cromatic în care rosul ("rosul de Humor") îsi gaseste o mai frecventa folosire decât la celelalte manastiri. lânga satul cu acelasi nume si la 7 km de Gura Humorului este ctitorie a marelui logofat Teodor Bubuioc si a sotiei sale Anastasia "prin vointa si cu ajutorul blagocestivului Domn Petru Voievod" (Petru Rares) din anul 1539. Ca si manastirea Voronetului. Prin aceste picturi de o prospetime impresionanta. Manastirea Voronet. ca si ea. "Judecatii de apoi". dedicat valorilor artistice mondiale. "Stâlpul lui Voda" de la Vama. în Moldova de Nord sau Bucovina se gasesc picturi de acest gen. care nu mai exista în nici o alta tara". a înfruntat cinci veacuri fara degradari esentiale.

Sf. cele 24 coloristic variat. În tematica picturii gasim: Scara virtutii . Rugaciunea tuturor sfintilor Arborele lui Iesei . Ioan cel Nou. icoane si jiltul ctitorului Dimensiunile mari ale bisericii au permis artistului sa monumentale. Pictura exterioara este cel mai bine conservata din grupul bisericilor din Moldova. zuravirea acesteia terminandu-se cinci ani mai tarziu în anul În pictura regasim Imnul Acatist. manastirii pastreaza obiecte de o valoare broderii. Asediul din La înalte de 5m). turnurile de incinta si se picteaza biserica în interior si exterior.2m si colturi si unul Muzeul deosebita: Petru Rares desfaoare registre Ieseu".Manastirea Moldovita Purtând hramul Buna Vestire. manuscrise. Manastirea Moldovita. Sf Ierarh Nicolae. Mucenic Gheorghe .având la baza filozofii antici Cicluri complete din viata unor sfinti Sf. Constantinopolului teme întâlnite si la alte manastiri Bucovina. dar diferentindu-se prin perspectiva si cromatica exterior este inconjurata de ziduri (late de 1.contrast dintre ordinea îngeriilor si haosul iadului. cu sute de scene si personaje ("Arborele lui scene ale "Acatistului" totul expresiv reliefat pe un fond dar cu predominarea galbenului de toamna ("galbenul de albastrului ceriu. Moldovita") si a fost 1537. construita de Petru Rares în anul 1532. fatada având doua turnuri pe central pe sub care se poate trece. Manastirea Sucevita Manastirea Sucevita având hramul Învierea Domnului a fost construita în ultimile decenii ale secolului al XVI-lea prin contributia întregii familii de boieri Movila In timpul domniei lui Irimia Movila (1595-1606) bisericii i se adauga cele doua pridvoare de la intrare pe laturile de nord si sud. Arborele lui Ieseu.

În arhitectura populara se impune tipul de gospodarie din bârne cu ornamentatii. cu un decor cromatic neîncarcat. Padurile de foioase si conifere ofera lemn de diferite tarii si calitatile necesare construirii locuintei si mobilierului. cusaturi. Prin constructia sa. în portul popular descendent din cel al dacilor. ocrul chipurilor. Sculptura este reprezentata de mici unelte de care se folosesc femeile în operatiile de tors si tesut textile. Rosul vesmintelor. "Arborele genealogic". obiecte de ceramica si de os la armonizarea interioarelor. Fundu Moldovei. 2. uneltelor si vaselor folosite în traiul de zi cu zi. legate de procurarea hranei. Manastirea Putna.2. Biserica ei zvelta are picturile exterioare bine pastrate. pasiune si sensibilitate pentru frumos. Întreaga istorie a Bucovinei se înscrie în aceste monumente de arta. Sadova. între anii 1466-1469 este amplasata în locul unde legenda spune ca s-a oprit sageata slobozita de viteazul domnitor. dintre care se remarca tablouri ca: "Scara virtutilor". auriul nimburilor sunt expresiv conturate pe fondul verde ("verdele de Sucevita") al picturii si naturii înconjuratoare. Sate întregi din zone ca: Ciocanesti. ne ofera marturii despre ocupatiile locuitorilor de aici. printre cele mai bogate si nealterate din tara. uneltelor de munca. mobilierului sau ne introduc în datini si obiceiuri originale. tesaturi. Vama ilustreaza originalitatea arhitecturii populare. sculpturi în piatra si în lemn. "Filozofii lumii antice". Picturile interioare au fost mult deteriorate de numeroase reparatii. prima si cea mai mare ctitorie a lui Stefan cel Mare. cântece si dansuri specifice. Pojorâta. portile si grajdurile majoritatii caselor. argintarie. etc. manastirea Putna e un stralucit exponent al arhitecturii si artei moldovenesti din a doua jumatate a secolului al XV-lea.2. confectionarea îmbracamintei. Fondul etnografic si folcloric Pune în valoare o milenara cultura materiala realizata cu talent. Creatiile populare. . usile si ramele ferestrelor fântânilor. O adevarata broderie în lemn ne ofera cerdacurile. manuscrise si carti bisericesti. Lemnului i se adauga de asemenea decoratii picturale. În schimb celelalte dotari interioare si muzeul sunt un adevürat tezaur de broderii.Tot aici gasim si mormintele voievozilor Ieremia si Simion Movila In muzeul manastirii se gasesc obiecte de o deosebita valoare broderii si manuscrise din secolele XVXVI.

   Datinile si obiceiurile stravechi. margele sau cu blanita de jder.3. ursul) se pastreaza nealterate si cu tot fastul traditional.3. încondeierea oualor cu miniaturi geometrice sau motive populare stilizate.Instrumentele muzicale sunt deasemenea înca o dovada a artei mestesugarilor în lemn. adaptarea artistica a coarnelor de cerb sau de caprior pentru decoratiuni exterioare si interioare. valoarea inegalabila a monumentelor istorice si arhitecturale în care sunt oglindite întreaga istorie si arta Moldovei medievale specificul bogatului fond etnografic si folcloric. Concludem din cele de mai sus. Colectiile de arta populara sunt numeroase. La loc de frunte se situeaza:  confectionarea cojoacelor. Cele mai reprezentative creatii populare pot fi vazute la Muzeul Obiceiurilor Populare de la Gura Humorului si la Muzeul "Arta Lemnului" din Câmpulung Moldovenesc.  Toate creatiile artistice amintite fac ca Obcinele Bucovinei sa se evidentieze ca o veritabila vatra folclorica. margele si oua încondeiate" a profesorului Gratian Jucan tot din Câmpulung Moldovenesc. fac din Obcinele Bucovinei o regiune cu un valoros potential turistic. "cheptarelor" si "bunditelor" ornamentate cu lâna. realizate prin stradania personala a unor pasionati colectionari.2. Se evidentiaza:  "Colectia de linguri si stergare" a profesorului Ion Tugui din Câmpulung Modovenesc. îndeosebi cele legate de sarbatorirea Anului Nou (plugusorul. capra. 2. al carui specific ar trebui mai bine popularizat si mai intens valorificat turistic. stergarele de cap cu marginile brodate în alb. ca multimea obiectivelor naturale si farmecul greu egalabil al peisajului. dar nu toate au ajuns în atentia publicului. "Colectia de tesaturi. sumanele cu ornamente de lâna si covoarele tesute manual. Sunt cunoscute camasile nationale. modelarea obiectelor de ceramica. Arta cusaturilor si tesaturilor populare Uzuale si decorative pentru interioare si îmbracaminte are o meritata recunoastere pe plan national. Forme de turism practicate . 2.

Valea Putnei .pe Valea Sucevei.Voronet .Moldova Sulita (cu abatere pâna la Lucina pentru vizitarea crescatoriei de cai hutuli si a rezervatiei floristice Breaza). al carui traseu se desfasoara în cea mai mare parte prin Obcinele Bucovinei: Putna . Frumosu. care strabat peisaje de o rara frumusete si leaga localitati cu obiective social . Arbore. Pentru iubitorii de inedit naturalistic si folcloric se recomanda circuitul cu plecare din Suceava sau Radauti .Solca. Baia. Turismul automobilistic îsi explica dezvoltarea prin posibilitatea efectuarii unor circuite de interes turistic. Închiderea se face în Podisul Sucevei prin numeroase variante.Vatra Moldovitei Câmpulung Moldovenesc .Pojorâta .istorice de valoare inestimabila. Tipurile de turism practicat în zona Obcinele Bucovinei sunt: - turism de circulatie. pentru practicarea vânatorii sau a pescuitului.Mestecanis .Pasul Izvor . Fiind o zona de munte care cuprinde o multitudine de resurse turistice dintre cele mai variate. sub forma turismului automobilistic si în secundar.Sucevita . formele de turism sunt multiple (generate de diverse motive):     pentru vizitarea obiectivelor cultural-istorice. pentru drumetii. Suceava si Radauti cu importanta lor turistica deosebita si ca principale baze de plecare si sosire.Ciocanesti . pentru odihna si agrement. care sa valorifice. Ciprian Porumbescu. Solca. Moldova Sulita si Lucina. turism de tranzit.Gura Humorului -Manastirea Humorului . pe valea superioara a Moldovei între Pojorata.Pentru aprofundarea analizei activitatii turistice din zona este necesara si evidentierea formelor de turism ce pot fi practicate în aceasta zona. pe valea Moldovitei între Vama. Breaza. Falticeni. Cacica. pâna la izvoarele Sucevei de unde pot fi folosite doua variante: -Cârlibaba . turism stationar. Turismul automobilistic se poate desfasura pe vaile interioare: valea Humorului între Gura Humorului si Manastirea Humorului. sub forma de week-end si drumetie.Vama . Cel mai important este "circuitul manastirilor bucovinene". timp si posibilitati cel putin câteva din obiectivele oferite de asezarile: Malini.Cacica . Turismul de circulatie (itinerant) este cel mai dezvoltat si se manifesta în principal. dupa interes. . Vatra Moldovitei si Arges unde exista o cabana de vânatoare.

dar aceasta forma de turism a început sa se extinda prin atragerea în zona si a locuitorilor din judetele învecinate (Botosani. dar doritorii de drumetie pot apela si la casele de vânatoare. urmat de Solca. Turismul de echitatie este reprezentat în zona de herghelia de la Lucina. pe vânatoare si pescuit si începe sa devina tot mai intens din punct de vedere economic. atractia produselor specifice regiunii (lactate. apoi: Vama. Drumetia antreneaza din ce în ce mai multi turisti.Turismul la sfarsit de saptamana (week-end). la cantoanele silvice si casele particulare ale celor care practica agroturismul.  Turismul sportiv se bazeaza pe sporturi de iarna (ski. Solca si Cacica. existând un numar mare de cabane. Turismul balneo-climateric are o pondere redusa si de interes local. patinaj). În acest scop au fost delimitate "fonduri de vânatoare". prin folosirea bailor de cetina si prin transport de namol terapeutic din regiunea Dornelor (cel putin la Câmpulung Moldovenesc). Turismul stationar (de sejur) este înca necorespunzator dezvoltat fata de potentialul regiunii. abundenta si persistenta zapezii. Pantele prelungi si relativ uniforme. Maramures. Sucevita. sunt conditii favorabile practicarii sporturilor de iarna. care ofera posibilitati de cazare si masa la pensiuni si case particulare. În Obcinele Bucovinei sunt marcate 30 de trasee turistice deosebit de atractive. Iasi). sanie. Cârlibaba. pitorescul cadrului natural. Brodina. . Frumosu. Cea mai mare pondere în aceasta forma de turism o are Câmpulung Moldovenesc. Turismul de tranzit atinge regiunea prin partea ei sudica. Brodina. pe axul Vaii Moldovei (Pasul Mestecanis). în padurile si pajistile obcinelor. Ciocanesti. Putna. Aceasta forma de turism ar putea fi extinsa prin folosirea apelor din zona Câmpulung Moldovenesc si Gura Humorului. Ca principale forme ale turismului stationar în aceasta zona se remarca:  Turismul de odihna si agrement care este generat de calitatile sedative ale climatului. între Valea Putnei. Bistrita Nasaud. Atunci când timpul o permite se pot organiza numeroase drumetii cu corturile pentru amatorii acestui gen de turism. prin folosirea apelor minerale din rocile saliferului de contact. dar si în celelalte zone poate fi extins. dat fiind faptul ca relieful neaccidentat si clima sunt favorabile practicarii acestei forme de turism. Densitatea mare a vânatului si valoarea trofeelor fac ca Obcinele Bucovinei sa întruneasca conditii optime pentru dezvoltare turismului de vânatoare. Putna (prevazute cu case de vanatoare). cu amenajari în acest sens. fructe de padure). la Vatra Dornei. În prezent aceste sporturi se practica pe pârtia de la Vatra Dornei. ca parte a traseului transversal între Moldova de Nord si Maramures si o strabate pe traseul DN 17A între Câmpulung Moldovenesc si Sucevita. cu conditia amenajarii si dotarii corespunzatoare. înca slab practicat de locuitorii oraselor din zona. în împrejurimile orasului Câmpulung Moldovenesc. Vatra Moldovitei. Gura Humorului. Argel. care ofera programe de profil (cursuri pentru adulti si copii).

Construirea unor anexe pentru pastrarea pastravului la crescatoriile de la Prisaca Dornei. Turismul pentru tineret poate fi desfasurat în Tabara Internationala Bucsoaia de lânga Frasin. Parcul Dendrologic si Rezervatia "Piatra Pinului" de la Gura Humorului. Valea Putnei. Dragomirna. Arta tesaturilor si a cusaturilor. portile si gardurile. Turismul cu caracter stiintific suscita rezervatiile naturale (tinovul de la Lucina. incondeierea oualor cu splendide si simbolice miniaturi geometrice. ce adaposteste un numar de relicte glaciare cu importanta floristica si geo-botanica. Masivul Rarau. râsi. calcare rosii de Hallstatt din Pârâul Cailor. Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadreaza perfect intr-un cadru natural de exceptie. La acestea se adauga decoratiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate si divers colorate. valea Moldovei cu afluentul sau valea Moldovitei. valea Sucevei. unde istoria se impleteste cu legenda. Pescuitul sportiv. usile si ramele ferestrelor. Codrii seculari de la Slatioara sunt doar cateva puncte de maxim interes turistic. cu precadere in satele de pe valea Bistritei Aurii. Brodina ar constitui noi puncte de atractie pentru turisti. dintre care cel mai cunoscut este Ciocanesti. Adevaratele broderii in lemn ofera cerdacurile.Pentru multe din animalele vânate aici (cerbi. Valea Putnei. Rezervatia "12 Apostoli" din muntii Calimani si altele). Leagan de veche civilizatie. Defileul Bistritei Aurii. are perimetre amenajate la Argel. Humor. Nu mai putin importante sub aspect ahitectonic si istoric sunt manastirile Putna. confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene. este cunoscuta sub aspect turistic in primul rand pentru renumitele biserici cu fresce exterioare-patrimoniu UNESCO: Moldovita. reconfortant pentru turistii de vacanta sau de week-end. Sucevita. fantanile. Neamtului. Brodina. Voronet. . Cârlibaba. ce ofera un cadru adecvat pentru odihna si recreerea elevilor. Arhitectura populara este absolut unica si originala. cocosi de mesteacan) s-au primit premii internationale.

Obcinele Bucovinei sint inzestrate cu un climat inmiresmat de aroma rasinilor si parfumul florilor. Natura si omul s-au infratit aici de secole . vestigiile arheologice. Obcinele Bucovinei se constiuie ca o subunitate distincta a acestora. pastravul afumat si sarmale care sunt alte bunatati specifice regiunii. . Locuitorii sunt foarte primitori si dornici de arata lucrul lor de zi cu zi. Obcina Mare si Obcinele Brodinei. ocupind o suprafata de circa 2. pe potecile tainuite ale codrilor adinci. Obcina Feredeului. omul protejind-o si ferindu-se sa-i declanseze stihiile. marturiile etnografice si folclorice.200 kmp. Cele mai cunoscute sint: Obcina Mestecanis. Obcinele Bucovinei sint incarcate de cea mai bogata istorie si autentica arta populara romaneasca. adapost in timpuri de restriste si tihna in anii de acalmie. alaturi de branza afumata. precum si de obiceiurile pastrate din mosi-stramosi. cu un pahar de tuica sau de vin iar gastronomia este o aventura tentanta. nu va lipsi din nici o pensiune. Situate in nord-estul Carpatilor Orientali. Mamaliga cu branza cu smantana proaspete. din gospodarie. ce imbie deopotriva la odihna si drumetie. ctitoriile feudale cu valoare mondiala inscriindu-se pe linia unei continuitati neintrerupte. realizindu-se astfel o armonioasa coexistenta intre patria bourului legendar si populatia martora "descalecatului". intre Valea Sucevei si Valea Moldovei.natura oferind omului sursa de existenta.In Bucovina oaspetii sunt primiti cu inima deschisa.