TEORIA EVOLUŢIEI ŞI EVOLUŢIA TEOLOGIEI O nouă orientare teologică ORTODOXIE ŞI EVOLUŢIE Pr. Prof. Acad. Dr. Du itru Po!

e"cu #te$t anu"cri!tic% I Teoria evoluţiei &n ulti ul nu ăr al re'i"tei Concilium a a!ărut o "uită de "tudii (i articole con"acrate ra!ortului dintre e'olu)ie (i credin)ă. Ace"te "tudii "unt ani ate de dorin)a de a de!ă(i o!o*i)ia dintre credin)ă (i (tiin)ă +n !er"!ecti'ă e'olu)ioni"tă. A"i"tă a"tfel la a!ari)ia unei teologii care conferă teoriei e'olu)ioni"te un loc con"idera,il +n icono ia lucrării. Teoria e'olu)iei e"te !re*entată ca o ade'ărată glorie a culturii occidentale- "u,liniindu."e că / doctrina evoluţiei+ !reună cu teoria relativităţii (i a psihanalizei- con"tituie o Megateorie occidentală a 're ii noa"tre. &n "ecolul al XIX.lea- ea a !ro'ocat o re'olu)ie teoretico.cogniti'ă +n ,iologie (i antro!ologie- fa!t care ".a re!etat- +n "ecolul al XX.lea- (i +n do eniul co" ologiei (i al (tiin)elor co !orta entului0 1. E'olu)ia- a(adar- a cu!rin" toate "ectoarele culturii a!u"ene. Vre ea confruntărilor a!ar)ine trecutului. /2ilo"ofia ".a reconciliat de ai ultă 're e cu egateoria e'olu)iei- care (i.a e$tin" "fera ei- at3t a"u!ra acroco" o"ului- c3t (i a"u!ra icroco" o"ului. Din nefericire- nu "e !oate "!une acela(i lucru de"!re teologie. G3ndirea occidentală e"te at3t de !rofund influen)ată de ideea e'olu)iei- +nc3t re!re*entările ,i,lice "unt +nfă)i(ate ade"ea ca ni(te ri'ale ale teoriei e'olu)ioni"te. 4rea)ioni" ul continuă "ă a!ere ideea tradi)ională a unui Du ne*eu- 4are a creat fă!tura o enea"că (i a de"tinat.o "ă gu'erne*e lu ea. Dar (i in'er"- anu i)i critici ai religiei g3nde"c că !ot "ă de on"tre*e +ncă- cu doctrina e'olu)iei- că ideea de crea)ie e"te a,"urdă05.
1 5

46ri"to!6 T6eo,ald- Editorial- 74onciliu 7 185ooo- !.19. Ibidem- !.1:.

1

;Una dintre tragediile i"toriei occidentale a fo"t aceea- că !entru "ecole +ntregi- <i"erica (i teologia au nife"tat fa)ă de (tiin)ele naturale- o o"tilitate care n.a fo"t nece"ară. &n !ofida !ro!unerilor de reconciliere a'an"ate de către !a!ăa'er"iunea trecutului n.a !utut fi de!ă(ită. De aceea- nu e"te de irare dacă nu ero(i oa eni de (tiin)ă continuă "ă +ntre!rindă ceea ce <i"erica a făcut ti ! +ndelungat- =(i ceea ce face crea)ioni" ul +n !re*ent>- "ă concea!ă !e Du ne*eu ca !e un ?u!er.Părinte o ene"c- care tronea*ă !e"te lu e (i uneori inter'ine (i +n cu!rin"ul ei. Din acea"tă cau*ă- oa enii de (tiin)ă con"ideră te$tele ,i,lice ca !e ni(te te*e de (tiin)ă naturală- iar afir a)iile religioa"e dre!t infor a)ii ontologice. Relatările ,i,lice de"!re crea)ie "unt a!reciate ca o ingenuă tentativă de e$!licare a lu iiiar e$!unerile ,i,lice de"!re iracole "unt categori"ite dre!t fabule irealiste09. @ece"itatea reconcilierii dintre credin)ă (i (tiin)ă nu !ri'e(te doar ra!ortul lor reci!roc- ci are +n 'edere (i con"ecin)ele !e care e'olu)ioni" ul le.a a'ut !entru 'ia)a "!irituală (i orală a oa enilor (i "ocietă)ii. /Realitatea e'olu)ion"i ului nu ai !oate fi !u"ă la +ndoială. Acea"tă teorie a "c6i ,at re!re*entările 'ie)ii (i ale co" o"ului. A*i nu ai di"cută dacă DarAin a a'ut dre!tate "au nu- ci dori "ă află - ai ale"- care e"te "e nfica)ia teoriei e'olu)iei !entru credin)ă (i teologie. 4e "e nifica)ie are o noua 'i*iune =e'olu)ioni"tă n.n.> !entru odul +n care credincio"ul cre(tin 'ede co" o"ul (i 'ia)a o uluiB La r+ndul ei- teologia- dacă e"te !regătită ca "ă "e e$!lice +n od credi,il- tre,uie "ă ră"!undă la +ntre,areaC cu !ute "u,"titui eficace ,iologi" ul in"tru ental al lu ii te6nici*ate +n care trăi - cu re"!ectul real !entru 'ia)ăB 4u !ute + !iedica ca teoria e'olu)iei "ă fie folo"ită- +n c6i! eronat- +n fa'oarea ideii !re*u )ioa"e de !rogre" B ?au ce "e !oate "!une de"!re odul +n care "u!ra'ie)uirea ne iloa"ă a celui ai ada!tat ="ur'i'al of t6e fitte"t> intră +n o!o*i)ie cu e"aDul ,i,lic al +ndurării fa)ă de cei "la,i (i neaDutora)i B0:. Pentru a ră"!unde la a"tfel de +ntre,ări- at3t de i !ortante din !unct de 'edere !er"onal (i "ocial- e"te nece"ar !entru /cultura occidentală "ă de"co!ere calea de acce" la !ro!riile ei e$!erien)e religioa"e. I aginea lui Du ne*eu +n religiile onotei"te e"te deo"e,it de co !le$ă (i !oate oferi odele ra)ionale con'ingătoare a"u!ra lucrării lui Du ne*eu- !entru ca ace"tea "ă fie acce!tate at3t de credin)ă- c3t (i de (tiin)ele naturale. &n acela(i ti !- tre,uie "u,liniat- că nu 'o e!ui*a nicioată !rofun*i ea e$!erien)elor religioa"e- fiindcă "u, !rofil teologic- cu'3ntul lui Du ne*eulucrarea lui Du ne*eu "au !re*en)a ?a- "unt etafore a"e ănătoare celor !e care
9 :

Eer an Earing- La tema dell evoluzione- 74onciliu 7 185FFF- !. :G. 46ri"to!6 T6eo,ald- op.cit.- !.1:.

5

a(a cu "ocote(te DarAin. 4u alte cu'inte.cit. Du ne*eu e"te 'ia)ă (i ?!irit.+n curentul 'a"t al "c6i .!e care +l re!re*intă crea)ia (i e'olu)ia ei.!. 4eea ce e"te i !ortant de re)inut e"te fa!tul că a"!ectul aterial (i cel "!iritual al e$i"ten)ei u ane "e +n"criu +n torentul 'a"t al e'olu)iei co" ice..religia (i (tiin)a nu ai a!ar ca două realită)i di'ergente.ca o + .:I. Toate ace"tea 'or "ă arate că+n teoria e'olu)iei.de care nu !oate "că!a nici o fă!tură 'ie.care "e e$tinde cu ult !e"te 6otarele teoriei lui DarAin.cit.!e care ace"ta a +nce!ut "ă o ela.!. 9H./cu'3ntul evoluţie "e nifică !roce"ul de continuă tran"for are H G I J Eer an Earing.le +nt3lni +n di"cur"urile a"u!ra /tăcerii0.nu 'o aDunge a"tfel la e$!erin)a funda entală a iracolului."en)ei "au "u!eriortă)ii lui Du e*eu.Una visione moderna della vita.ci "e +n"criu +n !roce"ul co" ic al e'olu)iei uni'er"ale.. II Teoria lui Theillard de Chardin E"te e'ident că ai toate con"idera)iile !re*entate anterior "e in"!iră din conce!)ia e'olu)ioni"tă a lui T6eillard de 46ardin.a"u!ra a.caută "ă "e a!ro!ie."unte enor de intere"a)i cu !ri'ire la 'iitorul cercetărilor a"u!ra con(tiin)ei0H.3nde(te o noua cale de acce" la e$!erien)ele religioa"ee$!eri entea*ă cuno(tin)a de"!re 'ia)ă (i e'olu)ie.o celulă !ri ordială nu e tot una cu teoria !otri'it căreia fiin)a u ană !ro'ine din ai u)ă0I.a*ăC "unte +n"era)i +n arile traiectorii ale e'olu)iei co" ice (i ne gă"i !rin(i+n od !articular.teoria e'olu)iei !oate contri. Pentru ilu"trul !aleontolog.de i"terul lui Du ne*eu.ogă)ire0G..op.op.dar (i curio*ită)ii noa"tre.74onciliu 7 185ooo. Ibidem. 5:. Oric3t de !la"tic a +ncerca "ă recon"titui +nce!utul crea)iei+nce!utul (i e'olu)ia 'ie)ii. &n fine.ui la reconcilierea dintre credin)ă (i (tiin)ăJ. Eer an Earing. Datorită ace"tui fa!t."e "!une +ntr. 5:.ideea de e'olu)ie are legătură (i cu nucleul e$!erien)ei religioa"e de . La r3ndul ei.fiindcă ni eni nu (tie dacă "!eciile "e trag una din alta.unul din "tudile con"acrate conce!)iei "ale. Dar.!.ore*e +ncă din 're ea cercetărilor "ale +ntre!rin"e +n 46ina. 4ine do. 9 . Peter <loe er". &n teoria e'olu)iei.urilor de 'ia)ă (i de rela)ii.+n diferite c6i!uri.0originea 'ie)ii dintr.'ia)a +nce!e cu celula (i "f3r(e(te cu a!ari)ia co unită)ii.teoria e'olu)iei.!.

!.de"c6i*3nd calea factorilor negati'iC căderea.iar caracteri"tica lui !rinci!ală e"tre a!ari)ia nouluiK ti !ul duce "!re "c6i .area care "e cere din !artea teologiei are o du.durere (i oarte. Ace"te a"!ecte nu ai a!ar ca ni(te ur ări ale !ăcatului "tră o(e"c 15fiindcă ace"ta n.1HL.Il mesagio di Theillard de Chardin.care !ot fi inter!retate ca o de o"tra)ie e$!eri entală a unei tendin)e orientată către cele.a de un in"tru ent funda ental. Ibidem.care "e alia*ă.de la ideea etafi*ică a / ergerii +nainte0.c6iar din o entul a!ari)iei 'ie)ii.ilă.+n con"truc)ia lui e'oluti'ă."ingurul lucru !e care +l !oate face u anitatea e"te de a re"!ecta ordinea e$i"tentă.!entru a fi +ncredin)at a!oi u anită)ii.ale a uni'er"ului. &n acea"tă "itua)ie.care "e reali*ea*ă +n 'iitor11.fiindcă introduce+ncă de la +nce!utul 'ie)ii.au făcut dec3t "ă agra'e*e "tarea de nede"ă'3r(ire a uni'er"ului.(i de interde!enden)ă genealogică.lă i !ortan)ăC nu ne ai află +naintea unui uni'er" care a ie(it total de"ă'3r(it din 3inile 4reatorului luica e$!re"ie a ordinii (i !erfec)iunii di'ine.ci !e auto.!. @oua 'i*iunea uni'er"ului.1HI.indeter ini" ul !re*ent +n ecani" ele e'oluti'e e un refle$ al autono iei !rin care "e auto.!.1HG.iologic al unei L 1F 11 15 19 1: 1H Lodo'ico Galleni. &n fond.are ire'er"i.acele ele ente care "unt i*'or de "uferin)ă.care "e reali*ea*ă +n ti !. &n cadrul ace"tor ecani" e e$i"tă o /i !erfec)iune0care are con"ecin)e gra'e a"u!ra 'i*iunii glo.1GG. Ibidem. E"te 'or.organi*ea*ă ateria (i "e nul .!. Ibidem. &n conclu*ie."e integrea*ă (i deri'ă din "tudiul Re'ela)iei19.1HL.ca re*ultat al ecani" elor aleatorii ale e'olu)iei.care "e e$tine la +ntregul c3 ! al fiin)elor 'ii (i a!oi la +ntreg uni'er"ul.1HI.organi*area uni'er"ului.ca i"torie a alian)ei (i 3ntuirii.!.iar i"toricitatea e'eni entelor. T6eillard "e +n"crie +n acea tradi)ie a refle$iei teologice.!e care teologia funda entală o circu "crie +n interiorul !arcur"ului u an. Ibidem.!.74onciliu 7 185ooo.1HJ."e e$tinde la +ntreaga realitate creată0L.!. Uni'er"ul "e află +n de'enire continuă.rali*are71H. Ibidem. &n noua 'i*iune e'olu)ioni"tă a uni'er"ului."au de a o altera !rin !ăcatul "ă'3r(it de ea.arăt3nd că "e !ot i agina /!araleli" e +n diferitele linii e'oluti'e ale !ri atelor.nu contea*ă at3t !e ordinea e$i"tentă +n trecut. : .T6eillard de 46ardin ilitea*ă !entru o integrare a teologiei +n fa!tul e'oluti'1:.care 'ede +n de er"ul (tiin)ific un in"tru ent de +n)elegere a odului de lucru a lui Du ne*eu +n crea)ie. 4uno"cutul !aleontolog !orne(te.oartea1F."uferin)a. ?c6i ."uferin)a (i durerea e$i"tă +nainte de a!ari)ia o ului. Ibidem.

+nde"c 'aloarea lor +n !er"!ecti'ă e"6atologică.1G5.ertă)ii.'alori +nalte.garantea*ă. Per"!ecti'a e"6atologică nu are +n 'edere nu ai 'iitorul ultratere"tru al indi'idului "ingular.care e"te cea al li. Ibidem. Pă 3ntul con"truit (i u anitatea care l.din ace"t !unct de 'edereC 0fă!tura g+nditoare tre. Datorită lui T6eillard de 46ardin.li!"urile !ro'ocate de er"ul +nainte al crea)iei.!ar)ial.a!ari)ia f3!turii g3nditoare (i deci a @oo"ferei.care +(i do./ ergerea +nainte0.adică acele a"!ecte aleatorii (i cau*ale care "unt. Rolul lui Ii"u" Eri"to" e"te cel de a con"titui un re ediu la "uferin)a !ro'ocată de e'olu)ia co" ică.dar ai ale" datorită +ntregului dru !arcur" de u anitate.cel al /con"truirii !ă 3ntului0.!.a + !linit (i alian)a a fo"t re"!in"ă.1G9.+n !roce"ul e'oluti' al crea)iei.!araleli" ele.care nu e"te !re*entă c6iar de la +nce!ut. Dar acea"ta nu ".!e ti ! +ndelugat1J. Iată ce ne "!une el.alcătuit din oa eni.uie la / i(carea +nainte0 a lu ii către Punctul O ega. Dar canali*ările.fiindcă ră"cu !ărarea contri.nu at3t din cau*a unicului e!i"od de care "e a inte(te +n <i. Dar ai e$i"tă (i un al treilea a"!ect al con"truc)iei t6eillardiene. Valoarea teologică a ace"tui a"!ect e legată de de"co!erirea unei !re*en)e e"6atologice +n interiorul realită)ilor !ă 3nte(ti.1G:.T6eillard de 46ardin caută "ă integre*e ră"cu !ărarea +nfă!tuită de Eri"to".actuali*ată de fă!tura g3nditoare.eratate (i autono ie.care a refu*at alian)a.+n interiorul ace"tor "!a)ii de li.!."e +nc6eie cu area !er"!ecti'ă finală a /Punctului O ega0C o entul celei de a doua 'eniri a lui Eri"to"1I.lie.erate (i autono ie.ertă)ii. 1G 1I 1J Ibidem. Acea"ta "e !utea reali*a.1GH. Uni'er"ul "e con"truie(te +n li.cu drea!ta folo"in)ă a li.!entru con"truirea !ă 3ntului.+n !arte.uie "ă con"truia"că !ă 3ntul.!er"!ecti'a e"6atologică "e integrea*ă +n dru ul a"cendent către Paradi" (i "e adaugă la / ergerea +nainte0.a con"truit +n od Du"t.c6iar de la +nce!utul a'enturii u ane.ca "ă "!orea"că ar onia crea)iei (i "ă +nlăture. /Mergerea +nainte0.!.ertate "unt cele două o ente ale con"truc)iei t6eillardiene1G.care "e !reocu!ă de 3ntuirea !ro!riului "uflet.fără intere" fa)ă de cele ce "e +nt3 !lă +n interiorul u anită)ii. Mi(carea +nainte către li. &n acea"tă !er"!ecti'ă.unul din i*'oarele durerii (i al "uferin)ei din natură. H .!rin !ro o'area unei ordini. Ibidem.+n 'ederea /con"truirii !ă 3ntului0.dacă alian)a continuă (i con"tantă cu 4reatorul ar fi fo"t !ă"trată.din ani ale "au din !lante.din "t3nci (i din a!e."unt condi)ii nece"are !entru a doua 'enire a lui Eri"to".

i.a"tfel că teri.1GG.ila for)ă a răului a !ătrun" +n uni'er"."e !rinci!al din g3ndirea greacă0.orat.a de o ră"turnare radicală a 'i*iunii teologice de"!re lu e.!entru fa!tul că +n teologia catolică./A"!ectele dra atice ale ecani" elor e'oluti'e nu nu ai că n.ertatea ei !entru a di"truge !e &n"u(i 4reatorul ei."u.declară !arti*anii noului curent.du!ă care crea)ia ". Mai +nt3i. Ace"ta e"te o entul +n care.care de"c6ide calea "inte*ei dintre (tiin)ă (i teologie "au cel !u)in dintre !er"!ecti'a . Per"!ecti'a e"6atologică.eră.a!are a"tă*i un curent care "e declară +n fa'oarea e'olu)ioni" ului.!otri'it căreia !erfec)inea lu ii 'a a!ărea la "f3r(it.di !otri'ă.cit.3nde(te o nouă di en"iune.lică (i 'i*iunea uni'er"ului e'oluti'01L.au fo"t +nlăturate "au +nlocuite.. 1L Ibidem.!.legată de /con"truirea !a 3ntului0. G .+n cur"ul "ecolelor.Occidentul a ela. E"te !unctul a$i al negării alian)ei.ertă)ii +(i atinge a!ogeul ei atunci c3nd fă!tura "e folo"e(te de li.a*a teoriei crea)ioni"te. &n al doilea r3nd.o!.!e care fiin)a g3nditoare o !ro'oacă fa)ă de altă fă!tură g3nditoare (i li. III Evaluarea teologică a noii teorii Dacă a +ncerca "ă a!recie teoria e'olu)iei.ar afla la .fiindcă lu ea ar fi fo"t i !erfectă la +nce!utul ei.cu cea indianădo inată de !antei" ..fiind ca*a durerii (i a or)ii.care a !ledat 're e +ndelungată +n fa'oarea teoriei crea)ioni"te.iar folo"irea di"tor"ionată a li.la dru ul fără alian)ă !arcur" de o "e adaugă calea 3ntuirii (i a ră"cu !ărării care !ro'ine din 4ruce.teoria e'olu)iei +ncearcă "ă de!ă(ea"că dei" ul cultural al g3ndrii grece(ti. E"te 'or.dar (i fa)ă de natură. două a"!ecte.!rin di"trugerea ei. /In"!ir3ndu.ele au fo"t accentuate.antro!ologic (i co" ologic.care ".a de două conce!)ii co" ologice care ră 3n radical o!u"e +ntre ele."e trece acu la 'i*iunea e'olu)ioni"tă.a !utea "!une că !une +n e'iden)ă i !ortan)a ca!itală !e care !roce"ul e'oluti'. E"te 'or.do. De la teoria crea)ioni"tă.fiindcă lu ea ar fi fo"t creată !refectă +ncă de la +nce!ut.diferite inter!retări ale e'olu)iei.+l are !entru cultura occidentală.ar afla !e calea unui !roce" de degradare !rogre"i'ă.

De"igur.făc3nd din acea"ta ulti ă.<re"cia.oca*ional.!ro'ocat de conce!)ia dei"tă. &n ti ! ce dei" ul occidental )inea lu ea de!arte de Du ne*eu./ordinea centrală0 a lui Eei"en. Realitatea cea ai +naltă a fo"t conce!ută aici ca tman "au !inele.toate ace"tea "unt conce!)ii care tran"feră Di'initatea din tran"cedent +n i anent.II. G3ndirea indiană."olu)ia !are inter"antă.ilă +nt3lnirea dintre religie (i (tiin)ă.La teologia della natura.!.Queriniana.funda entul totuluine+ncetat con'ergent către unitate05F. &n realitate."!une Ganoc*N.5I: (i 5IH. (i confir a !ro!riile te*e051.lice..0i"toria recentă a fi*icii oderne "e caracteri*ea*ă !rin tendin)a ei către i anenti" C /religia "u!erioară0 a lui Ein"tein.o for ă de i"itici" .74onciliu 7 1 5FFF.Di'initatea cu lu ea.dar "ocoti că "e renun)ă !rea u(or la !er"onali" ul cre(tin.a orientat.ai +nt3i.di !otri'ă".care nu )in "ea a de caracterul !er"onal al Re'ela)iei ./"!iritul lu ii0 la Oanit"c6/Du ne*eul natural0 al lui Da'i" (i Di'initatea conce!ută ca0un !roce" co" ic (i ca !rinci!iu de auto.1LLI. 5F 51 MarDoriA ?uc6ocPi. &n ter eni generali.din dorin)a de a face !o"i.uie căutate +n realitatea ulti ă.o religio*itate co" ică."!re interioritate. Ale$ander Ganoc*N.fiindcă "e la"ă i !re"ia că "e de!ă(e(te a"tfel a.din !unct de 'edere logic. !.erg.i"ul dintre creat (i necreat. I .!antei" ul confundă. Dar aten)ia noii teorii "e +ndrea!tă (i către fi*ica odernă.i.a de o e'olu)ie a teologiei care "e reali*ea*ă +n detri entul 'alorilor cre(tine (i re!re*intă o +ntoarcere la conce!)ii !eri ate.Teologia e proceso di evoluzione.G3ndirea greacă (i.+n "c6i .a"u!ra realită)ii e$terioare(i nu ai du!ă aceea (i a"u!ra realită)ii interioare.!entru a.teolog catolic.cu con"ideră 4a!ra.a +ntor" !ri'irea ei.organi*are aterială0.fie +ntr.+n fa'oarea !antei" ului din g3ndirea indianăunde o ul e"te de"tinat "ă di"!ară +n realitatea anoni ă a Marelui Tot.de la +nce!ut.o argu enta)ie logică "au c6iar +ntr. Ace"te oduri "unt nece"are !entru a circu "crie Di'inul +nlăuntrul a ceea ce "e !oate cunoa(te (i e$!lica +n ter eni e !irici. De"igur.de for ele i"torice ale i"ticii.+n anu ite ca*uri. Modurile (i odalitatea ace"tei func)ii +(i gă"e"c "u!ortul lor fie +ntr.care "e folo"e(te. Originea (i no)iunea de e'olu)ie tre.ne află +naintea unei tentati'e teologice care ur ăre(te +nlocuirea dei" ului occidental cu !antei"ul oriental.care +(i are te eiul lui ulti +n dog a ?fintei Trei i.+nclinată (i ea către 0totalitatea i anentă0.+n)elege !reocu!area noii teorii fa)ă de totalitate (i interioritate.una din func)iile care deter ină e'olu)ia actuală. E"te 'or.

JK H.diferit de !antei" .c3t (i de"!re energia lui Du ne*euC Efe"eni 1-1LK 2ili!eni 9.noua teoria caută "ă de!ă(ea"că itul 'e(nicei re+ntoarcerei."tan)iali" ul filo"ofic.orientat către "unctul #mega "au "!re a doua 'enire a lui Eri"to"."e fie că 0Du ne*eu a creat lucrurile.fiindcă "e "i )eau "tri'ite de roata i !laca.5LK 1 Te"alonicieni 519K 5 Te"alonicieni 5.ce i*olea*ă !e Du ne*eu +n tran"cenden)a inacce"i. ?f3nta ?cri!tură 'or.ilă a energiilor necreate con"tă +n fa!tul căC a> energiile necreate au funda ent .+n g3ndirea indiană.care afir ă at3t tran"cenden)a lui J .indo.fiindcă ?cri!tura ne arată că 4reatorul ră 3ne !re*ent +n lu ea creată.ci tre.11K 2ili on 5.GK Galateni 5.care e$!lică totul +n ter eni de energieK d> ele re!re*intă unica !o"i.IK Iaco.lic.afir 3ndu.1I9.+n do eiul religio".?ri Auro.HK 1 4orinteni 15 GK 5 4orinteni 1.74onciliu 7 185FFF. H.care li!"ea o ul de li.lic. Ideea de e'olu)ie circulară din "i"te ele !antei"te e"te +nlocuită a"tfel./c6eia !entru +n)elegerea originii (i naturii e'olu)iei nu tre.5>.cu ideea i"toriei 'ectoriale "!ecifice cre(tini" ului.19K 4olo"eni 1.a !e"te a!e.ertate.acea"tă +n"ea nă +n"ă o re+ntoarcere la co" ologia antică !recre(tină.erate (i +l făcea de!endent de co" o".5K Ro ani I.1G>K . ?e caută a"tfel "ă "e en)ină autono ia lu ii +n cadrul unui "i"te de g3ndire !antei"tă.uie căutat +n Realitatea ulti ăfunda entul (i "f3r(itul Totului.c6iar de la +nce!utul *idirii ei =Gene*ă 1.GK Efe"eni 1.Din !unct de 'edere cre(tin. Pe l3ngă ace"tea.ilă a deter ini" ului co" ic. 4ele ai cuno"cute !er"onaDe ale tragediei antice grece(ti "trigau du!ă li.era o ul antic de "u.5LK Matei 1:. 4re(tini" ului i. Mai +nt3i.i.ar !utea "!une de"!re cre(tini" că a "eculari*at lu eafiindcă lu ea creată nu "e ai confundă cu Du ne*eu necreat.51K 4olo"eni 1.teoria e'olu)ei !re*intă (i a"!ecte !articulare. 55 T6o a" ANPara.!entru g+ndirea euro!eană 0indeter ini" ul !re*ent +n ecani" ele e'oluti'e e"te un re*ultat al autono iei datorită căreia "e organi*ea*ă ateria055. E"te ade'ărat.4are "e !li . 4u alte cu'inte.care ridica o.!entru a o "u")ine !rin lucarea Du6ului ?f3nt.a re'enit rolul i en" de a li. Dar cre(tini" ul nu a lă"at lu ea fără Du ne*eu. 59 I !ortan)a con"idera.e(te ade"ea at3t de"!re !uterea lui Du ne*eu =dina i"> "au de"!re lu ina lui Du ne*eu =fo">.un incontro tra il ondo orientale e il ondo occidentale.i.!entru a conferi o ului (i crea)iei un "en" religio". do ina)ia co" ică.care de!ă(e(te "u.> ele "unt re*ultatul !er"onali" ului .uie locali*ată +n !roce"ul organic al naturii.care "e crea*ă ele +n(ile0. A!oi.care con"ideră că lu ea e"te eternăteoria e'olu)iei !orne(te de la ideea că lu ea e"te creată de Du ne*eu.ne+ncetat con'ergent către Unul0K +n "c6i .care o di"tan)ea*ă de g3ndirea indiană.iliate de a de!ă(i dei" ul (i !antei" ul +n lu ina Re'ela)iei di'ine.ilă (i de"c6ide ?f3nta Trei e fa)ă de crea)ieK c> energiile necreate core"!und etalită)ii oderne.fiindcă a 'enit cu e$i"ten)a unui Du ne*eu necreat care tran"cende o ul (i lu ea creată.!.a(a cu <eet6o'en e"te !re*ent +n u*ica lui059."au că /Du ne*eu e"te !re*ent +n crea)ie."tacole de netrecut +n calea !rogre"ului u an.că ".

Teoria e'olu)iei caută.cit. MarDorie ?uc6ocPi.dar (i !re*en)a lui Du ne*eu +n crea)ie. do nia "tricăciunii.II..1G:.ca "ă reconcilie*e credin)a cu (tiin)a.op.care intră +n conflict cu Re'ela)ia di'ină.a !e"te a!e.uit3ndu.!rin Du6ul ?ău4are "e !li . Ludo'ico Galleni. Dar alături de ace"te a"!ecte !o*iti'e.teoria acea"ta caută "i ilitudinii +n lu ea religiilor orientale (i !entru a de!ă(i eurocentri" ul (i "ă r3 3nă de"c6i"ă către realitatea uni'er"ală. Datorită ace"tui fa!t "e !orne(te ereu de la !re i*a fal"ă că lu ea ar fi autono ă fa)ă de Du ne*eu.teoria e'olu)iei e"te re*ultatul unor căutări inter"ante care ilitea*ă !entru reconcilierea dintre credin)ă (i (tiin)ă.care ".care +(i are unica ei "olu)ie +n e$i"ten)a lucrărilor "au energiilor necreate5:.Teologia e proceso e evoluzione. Rille Dree". &n conclu*ie. &n al doilea r3nd.tendin)a de a tran"fera tran"cendentul +n interiorul i anentului.indo ră 3ne funda ental "!irituali"tă0 5H.(i că nu ai o ul di"!une de li. &n fine.fiindcă nu are nici con(tiin)ă (i nici li.e(te $eneza =1.5F>.de on"trea*ă că teoria e'olu)iei nu a reu(it "ă de"co!ere ade'ărata rela)ie dintre Du ne*eu (i crea)ie.ca "ă aDungă la ărirea fiilor lui Du ne*eu =Ro ani J.!.ligă teologia "ă ia +n con"idera)ie re*ultatele cerectării (tiin)ifice (i "ă le folo"ea"că +n i"iunea cre(tină a <i"ericii.atunci cu ".Creazionismo e evoluzione. &n al doilea r3nd. 5: 5H 5G L .a'e (i a"!ecte di"cuta.că*3nd +n "tricăciune (i oarte.!ro'ocată de o .!.erată de "u.teoria e'olu)iei o.uie "ă con"truia"că !ă 3ntul !rin inter ediul unei ordini care nu e !re*entă de la +nce!ut05G.+n cu!rin"ul "tudiilor a intite "e afir ă de"!re /conce!)iile lui <erg"on (i R6ite6ead că "unt ateriali"te +n e"en)a lor. Dacă lu ea ar fi cu ade'ărat autno ă.a +nc6i" +n el +n"u(i (i a ru!t legătura co uniunii de 'ia)ă 'e(nică cu Du ne*eu. A"tfel.5>. Ace"te afir a)ii arată că teoria e'olu)iei ră 3ne la e$i"ten)a unei ordini e$terioare a uni'er"ului care "e reali*eaă !rogre"i'.care ne arată că lu e "u"!ină.!entru a fi eli.fără "ă "e )ină "e a de Du ne*eu fa)ă de crea)ie =datorită fiin)ei ?ale necrerate>.cu orice !re).erate !entru a ru!e legătura ei internă cu Du ne*eu. Lu ea nu !oate de'eni autono ă.ca "ă de!ă(ea"că a"tfel decalaDul dintre !rogre"ul te6nic (i cel "!iritual al lu ii +n care trăi .a !utea "!une că teoria e'olu)iei are anu ite a"!ecte !o*iti'e.ertate !entru a ru!e co uniunea lui cu Du ne*eu."e de !re*en)a Du6ului lui Du ne*eu +n crea)ie de"!re care ne 'or. &n !ri ul r3nd."ă aducă Di'initatea ai a!roa!e de lu e.ar ai !utea e$!lica cu'intele ?f3ntului A!o"tol Pa'el.+n ti ! ce conce!)ia lui Auro.I9.74onciliu 7 185ooo.74onciliu 7 185FFF.!."au că /natura g3nditoare tre.ile. Autono ia e"te "tarea de !ăcat a o ului.

Pute conclude a"tfel că teoria e'olu)iei are a"!ecte inter"ante.fiindcă ar +n"e na "ă "e !retindă.ogă)i cu ele ente noi +n)elegerea ai !rofundă a co" ologiei ."au cea !otri'it căreia /con"truc)ia !ă 3ntului coincide cu area !er"!ecti'ă finalăC "unctul #megao entul 'enirii lui Eri"to"05I. &n acea"tă conce!)ie "unctul #mega "au 'enirea lui Eri"to" a!ar ca ni(te !uncte cul inante care "e +n"criu +n conte$tul i anent al i"toriei. 1F .+n od contradictoriu. 5I Ibidem.o de (tiin)ă.uie "ă "e .care nu (i.că ace"tă teorie tre.care erită "ă fie luate +n con"idera)ie.e(te c6iar (i religiile orientale.fiindcă re*ultatul unor căutări care 'or "ă reconclie*e (tiin)a cu credin)a.de aceea.care nu are ni ic co un cu confu*ia dintre Di'initate (i co" o" ale filo"ofiilor orientale.afir a)ia !otri'it căreia /!er"!ecti'a e"6atologică nu are +n 'edere nu ai 'iitorul e$tratere"tru al indi'idului "ingular."en"ul i"toriei nu "e !oate de"co!eri +n cadrul i"toriei (i nici nu "e !oate e ite a"tfel o Dudecată a"u!ra ei.arată că e"6atologia e'olu)ioni"tă nu !oate de!ă(i cadrul !ur natural al i"toriei.fără "ă +ncete*e de a continua.totu(i ea continuă "ă folo"ea"că. 4rede . ar afla o ordine interioară.ucure de aten)ia noa"trăfiindcă !oate + .ca "ă arate că "f3r(itul i"toriei nu "e gă"e(te +n i"torie.ilă "ă )ină toate lucrurile + !reună.indo "e e$!lică !rin e$i"ten)a unei ordini interioare care !ă"trea*ă unitatea uni'er"ului.+n "en" .e(te +n"ă de"!re un cer (i un !ă 3nt nou care 'or a!are la "f3r(itul 'eacurilor.nu !ute trece cu 'ederea că teoria e'olu)iei "e confruntă ade"ea cu contradic)ii i !ortante.lic.de"co!eră o a"e ănare "u!rin*ătoare +ntre (tiin)ă (i religiile orientale cu !ri'ire a acea"tă ordine interioară a co" o"ului.!. &n decur"ul ulti ului "ecol. 2ritDof 4a!ra.cu toate că acea"tă teorie e"te li!"ită de claritate cu !ri'ire la +nce!utul (i "f3r(itul crea)ieifiindcă ".că i"toria ar aDunge la "f3r(itul ei. Re'ela)ia di'ină 'or.fiindcă !er!"!ecti'a e"6atologică "e integra*ă !e căile care duc co" o"ul către Paradi"0.ordinea lui interioară "au "au "!irituală inci!ientă a uni'er"ului de care 'or.la Paru"ia ?a.dacă la te elia lui nu ". 1G:. 4aracterul "!irituali"t al conce!)iei lui Auro.ideea de crea)ie.i.fără "ă de!ă(ea"că i"toria !e un !lan "u!erior.fi*icienii au aDun" la conclu*ia că uni'er"ul n.ci !e !lanul "u!erior al noii crea)ii tran"figurate +n Eri"to".lice. Dar.ca!a. De"igur. &n al treilea r3nd.ar !utea e$i"ta ca atare.au aflat re*ol'area lor cu'enită.i.a lă"at !rea ult influen)ată de idile !antei"te ale religiilor orientale "au de cele ale unor oa eni de (tiin)ă care erg +n aceea(i direc)ie.cu tot 6ao"ul e$i"tent cu!rin"ul lui. &n realitate.

Tatăl +n crea)ie.dar (i i*'orul ordinei interioare a crea)iei.de care 'or.ună'oirea Tatălui05J.e(te de"!re Ii"u" Eri"to" ca +nce!utul.e(te Gene*a (i "f3r(ind cu cerul %i păm&ntul nou.Cuv&nt către elini.a lui /!anar onio" Po" ou "inta$i"0.ci d3ndu.au fo"t create +n Eri"to".!entru !ri a dată.ilitatea "ă 'ede +n !er"!ecti'ă e"6atologică cu "e anife"tă lucrarea continuă a lui Du ne*eu.le !e toate. Acea"tă centralitate a lui Eri"to".+n rela)ie cu co" o"ul.le )ine (i le "tr3nge.inele cu răul +n fiin)a uni'er"ului (i ridică o.IV Ortodoxie şi evoluţie Pentru a !re*enta !unctul de 'edere ortodo$ a"u!ra teoriei e'olu)iei+nce!3nd cu crearea cerului %i păm&ntului.Părin)i (i ?criitori <i"erice(ti.le 'ia)ă tuturor (i !ă*indu.le !e toate + !reună (i !e fiecare +n !arte. 11 .ca iDlocul (i ca "f3r(itul 'eacurilor."ălă(luindu.!. Hristos ca Logos Creator Du!ă ărturia ?f+ntului Ioan E'ang6eli"tul.!recu (i tran"figurarea ei !lenară de la Paru"ie. cele trei a"!ecte a intite ai "u".care 'or.du!ă 'oin)a Tatălui.care a e"teca .care au +n 'edere crearea lu iire"taurarea ei 'irtuală +n Eri"to" (i <i"erică. &n !lanul 'e(nic al Tatălui. Vo a'ea a"tfel !o"i.dar i(c3ndu.le !e toate cu !orunca (i 'oia ?a.. El une(te !ăr)ile cu +ntregul (i c3r uindu.centrul de gra'itate al +ntregii crea)ii.Acela(i 4u'3nt atot!uternic.a fo"t !u"ă +n e'iden)ă..ca ele ent de coe*iune (i funda ent "!iritual al ntregii crea)ii.nelă"3nd ni ic gol de !uterea Lui.*ice ?f3ntul Atana"ie."e (i +ntin*3nd !uterile Lui +n toate (i !retutindeni (i lu in3nd toate toate cele 'ă*ute (i ne'ă*ute.cu *ice ?f3ntul Atana"ie.la care "e referă A!ocali"!a.!rin !uterea Du6ului ?f3nt.El &n"u(i ră 3n3nd ne i(cat.<ucure(ti-1LJI. /Deci0. 5J ?f3ntul Atana"ie cel Mare.toate lucrurile 'ă*ute (i ne'ă*utede !e !ă 3nt (i din cer.atotde"ă'3r(it (i "f3nt al Tatălui. Logo"ul e"te at3t Per"oana !rin care Tatăl a creat lu ea.!rin Eri"to" (i Du6ul ?f3nt.+n recon"truc)ia co" ologiei antic.+n Du6ul ?f3nt.Eri"to" con"tituie..du!ă .alcătuie(te o "ingură lu e (i o unică r3nduială fru oa"ă (i ar onioa"ă a ei.!rin crearea (i or3nduirea lor.de ?f3ntul Atana"ie cel Mare."tacole de netrecut +n calea +ntru!ării Logo"ului.uie "ă face a!el la afir a)ia 6ri"tologică funda entală a ?f3ntului Ma$i Mărturi"itorul.2iul iu.tre.9H."u.it al Tatălui.

ă.fiindcă +ntregul deter ină !artea (i influen)a cone$iunilor glo.eritul "ău con"tă +n fa!tul de fi reliefat.ilă a ace"tei ordini interioare a co" o"ului !ro'ine din fa!tul că ne !er ite "ă 'or.mbigua.59:.ca Logo" 4reator.că /Du ne*eu "e i(că r3 3n3nd ne i(cat09F.Comentar la Tatăl 'ostru.dar "e i(că ca Per"oană.liniat că funda entul "!iritual al crea)iei +n Eri"to".care nu 'rea "ă (tie de crea)ie. &n 'irtutea ace"tui fa!t.căci du!ă cu'3ntul ?f3ntului Ma$i .are două a"!ecte "tr3n" unite +ntre ele.la ai .ci din lucarea ?a !lină de +n)ele!ciune.Logo"ul ră 3ne i o.!entru !ri a dată.!. Du!ă cu'3ntul ?f3ntului Atana"ie. Lu ea nu e"te o co!ie degenerată a lui Du ne*eu.+n fi*ica cuantică lucrurile "e "c6i . &n al doilea r3nd.+n acela(i ti !. LF.a(a cu arată 2ritDof 4a!ra.ine de un ileniu (i Du ătate du!ă ?f3ntul Atana"ie. A"tfel.de"!re coe*iunea interioară a uni'er"ului.tre.care confundă i !er"onal lu ea cu Du n*eu.fiindcă ace"ta din ur ă e"te !arti*anul i"ticii orientale !antei"te.Părin)i (i ?criitori <i"erice(ti.+n od !arado$al.i*'or3t din iu.care )ine lu ea de!arte de Du ne*eu ne i(cat.fi*ica cuantică a de"co!erit că ni ic nu e$i"tă +n "ine.ci totul "e află +n rela)ie reci!rocă (i coe*iune internă.<ucure(ti-1LLL.@i "e !are !ro'iden)ial că e$i"tă a"tă*i oa eni de (tiin)ă care au +nce!ut "ă 'or."!une 2ritDof 4a!ra.care con"tituie funda entul ei "!iritual.uie "u. ?f3ntul Ma$i Mărturi"itorul. 5L 9F 2ritDof 4a!ra.care !ornea de la e$i"ten)a lucrului +n "ine (i de la legături ecanici"te e$terioare.ci re*ultatul actului creator (i 'oluntar al 4reatorului.toc ai !entru fa!tul că Du ne*eu "e i(că (i ră 3ne ne i(cat. ?f3ntul Ma$i Mărturi"itorul.!entru a !une +n i(care toate lucurile.Editura Te6nică.!rin !uterea ?a necreată.<ucure(ti. 91 15 .1LJI. I !ortan)a con"idera.logo"ul naturii e"te o legea naturală (i di'ină91.i at3t de tran"cenden)a lui Du ne*eu fa)ă de crea)iedar (i de !re*en)a lui Du ne*eu +n crea)ie.G.+n lu ina i"ticii orientale (i a fi*icii cuantice.!rin lucrarea necreată a Du6ului ?f3nt.!ro!rietă)ile (i co !orta entul !ăr)ilor deter ină !e cea a +ntregului.fa)ă de fi*ica cla"ică. Or.liniat cu claritate.teologia !oate de!ă(i at3t dei" ul.ire..il du!ă natura ?a di'ină.dar (i !antei" ul.159.Taofiozica.!. De"igur.că lu ea nu !ro'ine din fiin)a lui Du ne*eu.e$i"ten)a ordinii interioare a uni'er"ului. Totu(i. /&n ti ! +n fi*ica cla"ică0.?f3ntul Atana"ie a "u.ale de'ine ereu ai e'identă05L.LF1D. ?f3ntul Ma$i Mărturi"iutorul "!une.P.e"te o are diferen)ă +ntre ?f3ntul Atana"ie (i 2ritDof 4a!ra.ea"că.

(i gă"e"c "en"ul dec3t +n o 0. 4ăci crea)iunea nu e +ntregă !ănă ce Du ne*eu nu. O ul a!are nu ai la "făr(it.o realitate fle$i.I. Dar +ntr.ar ur ări !rin acea"ta o tran"figurare a tru!ului (i a lu ii09:.!.ilă.dar +ntr.ci a(a cu ".ca "ă "e !oată + !ărtă(i din 'ia)a 'e(nică a ?fintei Trei i.A"!ectul di'in "au "u!ranatural al legii e"te dat +n energiile necrerate.fiind in'e"tit +n ace"t "co! de la +nce!ut cu 6arul lui Du ne*eu"au !u" +n rela)ie cu Du ne*eu0.acea"tă odelare a ateriei de către Logo"ul di'in &n"u(i ".că crea)iunea "e +nc6eie cu crearea o ului.!ornind de la lucrurile ai "i !le către cele ai co !le$e.Dertfă.iologic.de Logo"ul di'in.i de"co!eră "en"ul ei +n o .a de*'oltat !rin diriDarea e$ercitată de Du ne*eu a"u!ra energiilor ei co !onente.ca e$!re"ie a ra)iunilor "au ideilor di'ine du!ă care au fo"t create toate lucurile..!entru că el are ne'oie de toate cele anterioare. E"te ade'ărat că e'olu)ia lucurilor +n crea)ie re!re*intă o realitate inconte"ta. De aceea. De aceea "e !oate "!une că !e de o !arte toate au fo"t create .ar a'ea cu "ă "e !etreacă. Materia a fo"t creată de Du ne*eu (i 4reatorul nu lucrea*ă + !otri'a ateriei.ca "ă cree*e !rogre"i' lucrurile (i fiin)ele e$i"tente +n uni'er".dacă nu ".ide .o lucrare "!e a lui Du ne*eu = 3na lui Du ne*eu>.dar din !unct de 'edere .!rin actele ?ale 3ntuitoareC +ntru!are.ilă ce !oate fi odelată.!. 5H1. ?au toate au fo"t create de El.04ontingen)a lu ii (i in"erarea "!iritului +n ea.Du itru ?tăniloae. A"tfel totul ie"e din 'oia lui Du ne*eu.a fo"t for at organi" ul .ide . 95 99 Du itru ?tăniloae. I.'ol.din interiorul ei. A"!ectul ei natural "e anife"tă +n energiile create (i +n ra)ionalitatea interioară a ateriei.care +(i au centrul lor de gra'itate +n !er"oana Logo"ului.oarte.a tran"figurat tru!ul ?ău.c6iar (i Logo"ul +ntru!at.o anu ită confor itate (i legătură +ntre ele.i.!e de alta.!rin !uterea Du6ului (i 'oin)a Tatălui.+n care a a!ărut !rin .ci !entru a "e afla +n rela)ie de co uniune cu El &n"u(i.Ii"u" Eri"to". Un are teolog al 'eacului trecut.a(a cu "u")ine teoria e'olu)iei. Diferit de orice conce!)ie crea)ioni"tă. 19 .+n ti !.iar cele anterioare nu.a creat la +nce!ut (i a!oi +n od "!ecial +n cele i ediat anterioare "au ceea ce a fo"t creat la +nce!ut a fo"t creat de Du ne*eu ca!a.!3nă c3nd !rintr.organi*area co" o"ului e"te re*ultatul odelării !rogre"i'e a crea)iei de către Du ne*eu &n"u(i9H.<ucure(ti.a creat lu ea ca "ă e$i"te (i "ă func)ione*e +n od autono . Acea"ta 'rea "ă arate că Du ne*eu n.ca!a.a 'ă*ut.Teologia (ogmatică #rtodo)ă.care tran"for ă ateria +ntr.du!ă c6i!ul lui Du ne*eu. 9H I."!une că toată crea)ia e"te o ra)ionalitate !la"tici*ată95.a reali*at !rogre"i'."uflarea0 lui Du ne*eu "ufletul ra)ional.n.ci o odelea*ă (i o de*'oltă +n ti !.995 C 0Un act al lui Du ne*e*u !une +n cele anterioare ce'a care "e de*'oltă +n ordini noi de e$i"ten)ă.dar 'oia Lui "e folo"e(te (i de cele anterioare.un anu it "en" toate cele !o"terioare au fo"t !re'ă*ute +n ceea ce ".il "ă !ri ea"că (i !uterea !rin care "ă a!ară ordini noi.+n'iere (i +năl)are la cer.care re"!inge ideea de e'olu)ie.1LLG. 9: I.!entru a "f3r(i cu a!ari)ia o ului99.lice'olu)ia nu e"te re*ultatul unui !roce" autono de organi*are naturală.+n od !rogre"i'.!.il de dialog cu Du ne*eu (i cu a"!ira)ia "!re o tot ai ad3ncă co uniune cu El.ide .la +nce!ut0.9IJ.Lu ea ".

Dacă lu ea ar fi fo"t re*ultatul unui !roce" e'oluti' autono . 1: .uie "u.liniat ai +nt3i că lucrurile (i fiin)ele create au !ro!ia lor con"i"ten)ă (i identitate du!ă g+ndirea (i 'oin)a 4reatorului.iologice dintre o (i fiin)ele inferioare lui.a reali*at odată !entru totdeauna (i "altul calitati' de la la o "!ecie inferioară la alta "u!erioară ".ci direct de la Du ne*eu.nici +n od deter ini"t.a(a cu "e "u")ine ereu.uie +n)elea"ă +n"ă acea"tă inter'en)ie a lui Du ne*eu +n !roce"ul e'oluti' al lu iiB Pentru a ră"!unde la acea"tă +ntre.6a*ardul'iolen)a> !entru a Du"tifica o teorie care "e 'rea (tiin)ifică (i ra)ională.ilă !entru crearea celor !o"terioare.atunci e"te greu "ă +n)elege oti'ul !entru care e'olu)ia +ncetea*ă odată cu a!ari)ia o ului. A"e ănările .ca "ă dea na(tere la noi "!ecii.un act cu ade'ărat creator.nu !oate !roduce dec3t co!ii !alide ale originalului.a reali*at datorită inter'en)iei directe (i !er"onale a lui Du ne*eu.nu "e !ot +ncruci(a +ntre ele.irii (i co uniunii "u!re eDu ne*eu +n Trei e.atunci Logo"ul lucrea*ă (i coo!erea*ă "inergetic cu fiecare lucru creat.+n co !le$itatea tru!ului o ene"c. E"te ade'ărat că Du ne*eu a utili*at lucrurile (i fiin)ele anterioare ca o condi)ie !reala."en" "ă faci a!el la factori ira)ionali = +nt+ !larea. ?elec)ia naturală ar !utea e$!lica lu!ta !entru "u!ra'ie)uirea celui ai !uternic.!entru a "u!ri a identitatea (i con"titu)ia "!ecifică a fiecărui lucru "au fiin)e.care a in"erat c6i!ul ?ău.du!ă "fatul +n)ele!ciunii ?ale di'ine.!entru ca o ul "ă de'ină fiin)ă con(tientă.foarte a!ro!iate unele de altele.dar nici nu le a.ci !rin inter'en)ia creatoare a lui Du ne*eu4are a g3ndit (i a i aginat lucrurile. &ntruc3t Du ne*eul cre(tin e"te Du ne*eul iu.Logo"ul di'in nu inter'ine +n crea)ie.dacă "e !retinde că ele !ro'in e'oluti' unele din altele.ate.!otri'it legilor legilor lui naturale (i odului "ău !ro!riu de de*'oltare.fiindcă fiecare lucru "au fiin)ă +(i are originea "a +n ideile "au ra)iunile di'ine care i*'orăe"c din Logo" di'in.!rin Du6ul ?f3nt. 4u tre.fără inter'en)ia lui Du ne*eu.a reali*at +n od auto at.fară "ă continuie ai de!arte cu a!ari)ia unor fiin)e "u!erioare o ului.andonea*ă !entru a "e de*'olta +n od ira)ional.tre.a folo"it !rogre"i' de "!ecii inferioare !entru a crea tru!ul o uluidar con(tiin)a o ului nu 'ine din tru!ul o ului.ilă "ă g3ndea"că (i "ă reali*e*e acea"ta !rintr.!rin +nt3 !lare "au 6a*ard. 46iar (i doi fulgi de *ă!adă au "tructuri diferite. @i "e !are un non. Tot a"tfel nu "e !oate e$!lica nici oti'ul !entru care diferitele "!ecii de ani ale.dar !a"aDul de la o "!ecie la alta nu ". 2ără inter'en)ie 4reatorului o ul are a"tă*i do'ada că!rin te6nica clonării. Realitatea ne arată că !roce"ul de e'olu)ie al lu ii ".!ro'in din fa!tul că Du ne*eu ".fără o !er"oană ca!a.dar nu !oate e$!lica "altul calitati' de la o "!ecia la alta. Datorită ace"tui fa!t.(i ai ale" la o .

51L. Dar "altul de la ani al la o e"te at3t de i en".fie că e"te 'or.tot a"tel nu !oate acce!ta ca o ul "ă !ro'ină din fiin)ele inferioare lui."e !retinde că o ul ar fi re*ultatul unui !roce" e'oluti' (i autono care +nlocuie(te ra)iunea di'ină cu factorii ira)ionali = 6a*ardul. 4a "ă aDungă la organi*area ei actuală.!.lu ea a a'ut ne'oie de 1G iliarde de ani!otri'it (tiin)ei actuale. A"tfel.fără inter'en)ia lui Du ne*eu.!. Pe de.ide .a(a cu ra)iunea "ănătoa"ă nu !oate acce!ta ca o a(ină nouă "ă !ro'ină din alta 'ec6e.dec3t făc3nd a.din care !ro'in toate fiin)ele anterioare lui. De nitatea o ului e"te at3t de are +nc3t "e !oate "!une de"!re el că nu e"te nu ai 0 icoco" o"0.Du ne*eu l."trac)ie de inter'en)ia lui Du ne*eu ca !er"oană. 1H .'iolen)a+nt3 !larea>.căci de c3nd a +nce!ut "ă "e for e*e tru!ul o ne"c. cit. Acea"ta nu +n"ea nă că tru!ul e$i"tă +naintea "ufletului. Ştiin)a caută "ă e$!lice originea o ului.iologic u an de a$i ă co !le$itate9G.ilă.uie la reali*area la reali*area organi" ului .ele a"!ecte "e integra*ă +n !lanul di'in al !ro'iden)eicare are +n 'edere !ă"trarea identită)ii crea)iei.!entru a "e ridica cu crea)ia la ne urirea 4reatorului.a de crearea "!eciilor."u.ca "ă con"tituie !rin tru!ul "ău un icroco" o" enit "ă re*u e (i "ă !oarte +n "ine +ntreaga crea)ie.!e cale !ur naturală. 5H1.Cuv&ntarea *+.ci 0 icroteo"0.o ul a fo"t creat de Du ne*eu din !ă 3nt. I.fără inter'en)ia !er"onală (i creatoare a lui Du ne*eu.a .op.a doar de coo!erarea lui Du ne*eu cu odurile de de*'oltare "!ecifice diferitelor fiin)e.o !arte. Pe de o !arte..ci de coo!erare cu o ul ca fiin)ă con(tientă (i cu un rol !arte +n cadrul +ntregii crea)ii.coo!erarea cu crea)ia (i conducerea ei către "co!ul final. Dar.ca "ă fie !artener de dialog (i + !reună lucrător cu Du ne*eu. 9G 9I Du itru ?tăniloae.fie că e"te 'or. două a"!ecte.cu rolul i en" de a +nainta cu crea)ia către i ortalitatea 4reatorului.fără inter'en)ia !er"oanlă a con"tructorului.a de coo!erare.fiindcă aici nu e"te 'or. 4oo!erarea lui Du ne*eu cu creaturile ?ale de'ine (i ai e'identă +n ca*ul o ului. Pe de altă !arte.a creat !e o du!ă c6i!ul ?ău.a!ud.Acea"tă coo!erare a 4reatorului cu fiecare lucru creat (i cu toate lucrurile + !reună e$!lică oti'ul !entru care ateria are ne'oie de ti ! !entru a e'olua.eră (i re"!on"a.cu "!une ?f3ntul ?i eon @oul Teolog9I.a a'ut +n el "ufletul in"uflat de Du ne*euca "ă contri.ca !er"oană con(tientă li. ?f3ntul ?i eon @oul Teolog.+nc3t "!eciali(tii nu gă"e"c altă calea !entru a e$!lica ace"t feno en.

!e !arcur"ul celor două ilenii de i"torie.e$!lică (i a!ari)ia ateriei !ri ordiale utili*ată de Logo" !entru a crea lucrurile 'ă*ute. III.or3t +n r3ndul in"tectelor care ar fi con(tiente fără "ă fie !er"oană..la "f3r(it.ilă de !rogre" autentic (i nu ar fi ca!a.uie "u.95H.nu !oate a'ea nici un +nce!ut (i nici "f3r(it ade'ărat.de ce nu ai o ul e"te ca!a.(i ar fi o.!."u")in3nd la 'e ea "a că ateria e"te concentrate de "!irit (i energie.?i.ci "ă tindă "!re a"e ănarea cu Du ne*eu.dar (i uni'er"ul ar fi con(tient."e !orne(te de la confu*ia i !er"onală dintre Di'initate (i uni'er" (i "e !retinde că nu nu ai o ul.a(a cu !rocedea*ă teoria e'olu)ieifiindcă o lu e care nu a fo"t creată +n +ntregi e de Du ne*eu.care conferă o ului toată grandoarea i"iunii "ale !ă 3nte(ti. Pe acea"tă cale "e co ite +n"ă o ade'ărată cri ă + !otri'a o ului ca !er"oanăfiindcă e"te co.il de crea)ie (i originalitate "au de ce ai e"te Dudecat !entru fa!tele !e care le co iteB O ul nu e"te de"tinat "ă di"!ară +n realitatea i !er"oanală a "u.iu. 4re(tini" ul a făcut !o"i. Dincolo de o!o*i)ia carte*iană dintre o ca fiin)ă ra)ională =re" cogitan"> (i aterie ca realitate a orfă (i o ogenă =re" e$ten"a>.ligată "ă "e i(te la ne"f3r(it !e traiectoria circulară a i"toriei !antei"te.Pe de altă !arte.care !er ite o ului "ă odele*e natura9J.fiindcă cerul (i !ă 3ntul create la +nce!ut de Du ne*eu"unt enite "ă de'ină.orul o ului +n co" o" e"te o do'adă concludentă +n ace"t "en".ra)ională (i rela)ionalăo ul nu ar fi fo"t +n ă"ură "ă odele*e natura du!ă calculele lui ra)ionale.il !rogre"ul !e care +l cunoa(te . Datorită fa!tului că ateria e"te re*ultatul unui act creator al lui Du ne*eu are o are "e nifica)ie !entru noi to)i.fiindcă a fo"t creată de Du ne*eu ca Ra)iune (i ?!irit "u!re .cer nou (i păm&nt nou +n & !ără)ia lui Du ne*eu. &ntre ra)iunea o ului (i ra)iunea naturii e$i"tă o legătură interioară.it. 1G .2ilocalia.'ol. S. Dacă natura nu ar fi a'ut acea"tă "tructuraă interioară.!ărintele Du itru ?tăniloae arata că ateria i !lică o ra)ionalitate interioară. 4on"ider3nd că ateria +(i are originea ei +n ac)iunea creatoare a Logo"uluica Ra)iune (i ?!irit di'in.con(tientului colecti'.liniat că funda entul "!iritual al crea)iei.ai tre.1L:J.ca Logo" 4reator. 9J ?f3ntul Ma$i Mărturi"itorul.ăspunsuri către Talasie.care +(i are e$!lica)ia ei ulti ă +n Ra)iunea "u!re ă a Logo"ului du ne*ee"c. &n fine. Dar atunci.+(i are +nce!utul ei +n Eri"to".ilă "ă "e + !ărtă(ea"că din ne urirea 4reatorului.?f3ntul Grigore de @N""a a de!ă(it duali" ul g+ndirii antice dintre "!irit (i aterie.fiindcă ne arată că lu ea 'ă*ută.fiindcă con(tiin)a lui e"te un act al 4reatorului.de"!re care a 'or. Ace"t a"!ect nu !oate fi relati'i*at.inaca!a.ca (i cea ne'ă*ută.aceea de a fi !reot "u!re al +ntregului co" o".

!entru a o odela (i conduce.du!ă cu tre.!3nă ce o ul a aDun" "ă confunde +n od !antei"t 4reatorul cu crea)ia (i "ă "e +nc6ine creaturi +n locul 4reatorului.ca "ă "e ridice el +n"u(i.ea"că cu Du ne*eu (i du!ă căderea lui +n !ăcat. De"igur.au o i !ortan)ă i en"ă. Dar c6i!ul lui Du ne*eu din o ".5FF1. ?f3ntul Grigore de @N""a "!une că .ătute de lu ea +n care trăi . 4a iDloc al 'eacurilor. Doina.!rin "uflarea ?a de 'ia)ă 'e(nică. Hristos ca Mijloc şi Sfârşit al veacurilor A(a cu a arătat.Eta!ele culturale "tră.a alterat !rogre"i'. Du!ă cu e"te cuno"cut. Ei au !ierdut 6ainele de lu ină (i !uterea "!irituală !ri ită la Du ne*eu.?f3ntul Ma$i Mărturi"itorul "!une de"!re Eri"to" că re!re*intă nu nu ai +nce!utul 'eacurilor.du!ă căderea oa enilor +n !ăcat."unt re*ultatul i"toriei 'ectoriale. Ed. 9L @at6an A'ie*er. Lu ea n.fiindcă Ada a continuat "ă 'or. 2unda entul "!iritual al crea)iei +n Logo"ul 4reator (i ra)ionalitatea ei interioară.teoria /.lic !ă fie lumină.care +(i are originea ei +n Eri"to" ca Alfa (i O ega.ci "ă tindă "!re ne urirea 4reatorului.ing. a de"co!erit odul +n care Du ne*eu !oate inter'eni !er"onal +n crea)ie. 4on"ecin)ele căderii au fo"t i en"e.către tran"figurarea ei ulti ă +n Eri"to"...ă (i un "f3r(it. 9FC .ului ne arată că lu ea are un +nce!ut9L.de a tran"figura natura.in. O"cila)ia e'olu)ioni"tă dintre dei" (i !antei" "e e$!lică !rin fa!tul că nu ".fiindcă altfel ar fi greu de e$!licat !ră.a reu(it "ă dea e$!re"ie 'oca)iei "ale !ri ite din !artea 4reatorului de a tran"for a cerul (i !ă 3tul +n Paradi".Du ne*eu a creat lu ea din lu ină0.a fo"t creată !erfectă (i ne"tricăcioa"ă.!.căderea "tră o(ilor nu a di"tru" c6i!ul lui Du ne*eu din o .La -nceputuri. Creaţia biblică %i %tiinţa .din interiorul ei.liga)i "ă uncea"că !ă 3ntul cu "udoare fe)ei lor..ang0.angul. 1I .fiindcă con"tituie iDlocul !rin care Du ne*eu !oate odela crea)ia din interiorul ei. !oate fi +n)ele" ca !ara de foc !ri ordială.din ace"t !unct de 'edere.i.căci !rin El au fo"t create toate lucrurile (i +n El +(i 'or afla + !linirea lor ulti ă.ci a că*ut +n "tricăciune (i oarte din cau*a autodeificării.care "e nifică crea)ia uni'er"ului0.!e !arcur"ul ulti elor două ilenii. Pri ii oa eni au de"co!erit că "unt goi (i o.<ucure(ti.5F>.o ul n.dar (i iDlocul lor ca (i "f3r(itul lor.cu "!une ?f3ntul A!o"tol Pa'el = Ro ani 1. 4u toate inter!retările care i "e !ot da.Pa"aDul .uie "ă ai.conferită de Siditor c6iar +n actul crea)iei lui.cu +ntreaga *idire către i ortalitatea Siditorului.Eri"to" a re"taurat 'irtual crea)ia +n ?ine.u(irea o ul +n "tricăciune (i oarte.

une. Anti6ri"t 'a fi *dro.+n 'ia)a "ocială.<i"erica con"tituie.ni eni nu 'a .!rin o!era ?a de 3ntuire. 5GF.!entru ca ace(tia "ă tran"for e egoi" ul +n iu. <i"erica e"te c3 !ul ac)iunii di'ine.care ".(i altele !entru +năl)area oa enilor "!re Du ne*eu.fiindcă +n I !ără)ia lui Du ne*eu ni eni nu 'a 3nca.a +ntru!at ca "ă re"taure*e 'irtual crea)ia +n El (i <i"erica.ca Logo" Ră"cu !ărător.fiindcă 'ia)a (i e$i"ten)a lor 'a fi !re"ărată cu nu eroa"e o.a(a cu a "trălucit Eri"to" !e untele Ta.+n frunte cu Anti6ri"t. 4erul (i !ă 3ntul tran"figurat 'a de'eni 4inci*eci e uni'er"ală (i Ta.orului.+ .!.!rin ?fintele Taine.Eri"to" oare (i +n'ia*ă tainic cu fiecare credincio".ide .a(a cu a ră a" Eri"to" (i Maica Do nului.unde Eri"to" lucrea*ă cu fiecare credincio" +n !arte (i cu to)i credincio(ii + !reună.ea con"tituie lu ina lu ii (i +naintea*ă !rofetic cu lu ea "!re cerul (i !ă +ntul nou al I !ără)iei lui Du ne*eu.răca)i +n 6ainele lu ii nea!u"e ale "la'ei du ne*ee(ti.credin)ă (i fa!te .o!.Eri"to" aDută !e fiecare credincio" "ă calce !e ur ele !a(ilor Lui (i "ă lu!te !entru triu ful dre!tă)ii. La iDlocul 'eacurilor află a"tfel !e Eri"to".iecti'.r3nduind unele !entru co.ăr.ire.or3rea ?a către oa eni.!rin 6ar.care 'a "e ăna ura (i 'raD.fiindcă .cit. Pe de altă !arte.ilă a răului a !ătrun" +n uni'er"0.unde dre!)ii 'or "trăluci ca "oarele. &naintarea crea)iei către "co!ul ei final 'a !une +n"ă la grea +ncercare credin)a cre(tinilor. Da to)i 'or trăi +n ca"titate (i "fin)enie.ea (i ni eni nu "e 'a că"ători.u ană a lui Eri"to".ertă)ii (i ade'ărului. I. Pe de o !arte.tot +n El:F. At3ta 're e c3t <i"erica ră 3ne nede"!ăr)ită de Per"oana di'ino."tacole !ro'enite din !artea for)elor +ntunerecului (i a or)ii. Atunci cerul (i !ă 3ntul actual "e 'or !reface +n lu ea cea nouă a I !ără)iei lui Du ne*eu. 4u toate ace"tea.Du ne*eu nu a !ără"it o ul.4u "!une T6eillard de 46ardin.-'ol.!entru ca lu ea "ă tindă "!re re"taurarea ei !lenară de la "f3r(itul 'eacurilor.(i +n"u(ea"că.iar or)i 'or +n'ia (i 'a a'ea lor Dudecata uni'er"ală.ci a(a cu ne "!une ?f3ntul Ma$i Mărturi"itorul.+n od "u.it +n"ă definiti' de Eri"to".III.la !aru"ia ?a.a + !ăr)it 'eacurile +n două.a +ntre oa eni (i !o!oare (i 'a duce !e ul)i la !ieire.iecti' de către El. :F :1 Du itru ?tăniloae."!a)iul +n care e"te dată 'irtual lu ea cea noua a & !ără)iei lui Du ne*eu.a)iiar fe eile 'or ră 3ne fe ei.ar. ?f3ntul Ma$i Mărturi"torul "!une că "f3r(itul 'eacurilor a aDun" la noifiindcă +n Eri"to" (i Du6ul ?f3nt.!rin "3ngele crucii ?ale.li. 1J .!.a)i 'or ră 3ne . Identitatea oa enilor 'a ră 3ne intactă.ci to)i 'or fi a"e enea +ngerilor din cer.de la 4inci*eci e.0 for)a teri.or generali*at:1.95I.!entru ca ace(tia "ă.3ntuirea reali*ată o.

+n cel de al doilea ca*. Du6ul nu 'a ai lucra atunci a"cun" +n lu e.&n cadrul ace"tei 'i*iunii .i.i de Eri"to" nu ai la "f3r(itul 'eacurilor. Potri'it Re'ela)iei di'ine.ateria ră 3ne ereu aterie.care e"te +n Eri"to".o for ă core"!un*ătoare Du6ului du ne*ee"c.de la "f3r(itul 'eacurilor.orului "e 'a e$tinde a"u!ra +ntregii crea)ii (i lu ea 'a "trăluci ca un Ta. @u tre. &n ace"t "tadiu de tran"figurare.Alfa (i O ega. Lucrurile nu 'or ai a!are ca inde!endente de !er"oane.a(a cu trece (i for a "tricăcioa"ă a tru!ului no"tru actual.lice (i !atri"tice Eri"to" a!are at3t la +nce!utul crea)iei.or generali*at. ?!lendoarea Ta.+n ti ! ce. Tendin)a de a 'or.fiindcă 'ia)a di'ină din tru!ul lui Eri"to" 'a u !le +ntreaga *idire:5.fiindcă lu ea dintru +nce!ut 'a fi ridicată la o trea!tă "u!erioară de de"ă'3r(ire +n Eri"to". Pentru a de'eni ca!a. A!ari)ia lui Eri"to" (i tran"for area lu ii +n"ea nă (i o de"ă'3r(ire a ace"teia. Ideea de "ălă(luire co" ică a lui Eri"to" +n 6otarele lu ii create.Paru"ia lui Eri"to"."au o lărgire a Du6ului din Eri"to" a"u!ra lu ii.!entru a de'eni lu ea cea nouă tran"figurată de Du6ul ?f3nt.fără "ă "e )ină "e a de rolul ?ău deci"i' de la +nce!utul 'eacurilor.dar o aterie tran"figurată !articular.deificată (i tran"!arentă.ca "ă !oată rena(te +ntr.a de 'ia)a di'ină care "e + !ărtă(e(te creaturii !rin energiile necreate.ci ca o for ă de anife"tare a iu.ci 'a arăta efectul lucrării ?ale la 'edere.uie "ă confundă +n"ă 'ia)a di'ină a ?fintei Trei i cu 'ia)a di'ină care "e + !rtă(e(te creaturi.5G5.uie co !letată cu cea a tran"for ării crea)iei te !orale +n crea)ia eternă (i ne uritoare.ide .ci (i +năl)area crea)iei la un "tadiu "u!erior de de"ă'3r(ire. Lu ina tru!ului +n'iat a lui Eri"to" 'a u !le +ntrega crea)ie (i fa)a Lui lu inoa"ă 'a "trăluci !e"te toate (i !e"te to)i. Datorită ace"tor energii necreate.fiindcă +n !ri ul ca* e"te 'or. 1L .ilă de o a"tfel de +nnoire.ilă.!."e "oldea*ă ine'ita.e"te 'or.a de"!re 'ia)a du!ă natura di'ină.tre.for a actuală a lu ii 'a tre.care ră 3ne +nc6i"ă +n !ro!ria ei i anen)ă.!rin !artici!area ei la 'e(nicia Siditorului.ui "ă treacă.ca "ă !oată !urta +n ea i ortalitatea.irii lui Eri"to" (i a !er"oanelor +ngere(ti (i o ene(ti- :5 I.+ntreaga *idire 'a de'eni o realitate !ne' atologică.a(a cu "e +nt3 !lă acu .ca Logo" 4reator."ă de'ină Paradi" ne uritordatorită lui Eri"to".fără "ă "e ai ridice la ni'elul cerului (i !ă 3ntului nou tran"figurat !lenar +n Eri"to".incoru!ti.nu +n"ea nă nu ai 'enirea Logo"ului !entru a locui +n uni'er"ul creat de El.il cu relati'i*area Di'inită)ii lui Eri"to" (i cu relati'i*area i"toriei.c3t (i "f3r(itul ei.

Eari" a.c3t (i unul natural.la care ne.a +nt3 !lat ade"ea +n trecut.in'i*i.<ucure(ti-1LL5.iar fi*icienii "ă intuia"că ordinea interioară a co" o"ului::.c3t (i "u.cu focarul lor +n Logo"ul 4reator.ordinea "e află acolo.nu e$i"tă 6a*ard.ire fa)ă de o . Ace"ta re!re*intă iDlocul !rin care crea)ia !oate fi tran"figurată din interiorul ei de Eri"to".dar !re*entă +n fiecare !articulă0.dea"u!ra uni'er"ului. A"!ectul lui natural e"te dat +n energiile create (i +n ra)ionalitatea interioară a ateriei.eră. 5F .fără confu*ie (i fără "e!ara)ie +ntre ele.ide .ilă. 2ară teologie.ace"t funda ent i !lică at3t un a"!ect "u!ranatural. colecti'i" ul i !er"onal al "i"te lor !antei"te.i.a(a cu ".ată la !oarta tran"cendene)ei.il "ă "e angaDe*e (i a"tă*i un dialog rodnic +ntre teologie (i (tiin)ă.li.iectul credin)ei.+n "!atele feno enelor foarte "u".care alcătuie"c o.(tiin)a nu "e !oate ridica la e$i"ten)a unui Du ne*eu !er"onalcare a *idit lu ea din iu.5GH.condi)iile ini)iale.!er"onali"t al !erfectei co uniunii:9.ci o ordine cu ult "u!erioară tuuror celor !e care noi le !ute i aginaC ordinea "u!re ă care reglea*ă con"tantele fi*ice. Pornind de la acea"tă !re i*ă.cu legile naturale.tainică.)in3nd "ea a de fa!tul că (tiin)a a +nce!ut "ă .co !orta entul ato ilor (i 'ia)a "telelor.funade ntul "!irtitual al uni'er"ului "coate +n e'iden)ă că lu ea con"tituie o.i !licită. Ordinea interioara a universului ca te ei al dialogului dintre teologie şi ştiinţă Acea"tă "!lendidă 'i*iune e"6atologică 'a de'eni !o"i.care nu are ni ic co un cu !an. A(a cu a arătat ai "u".a folo"it de datele (tiin)ei din 're ea "a !entru a e$!lica referatul ."en"i. La r+ndul "ău.?f3ntul Va"ile cel Mare a fo"t !ri ul teolog care ".lic cu !ri'ire la crearea lu ii +n (a"e *ile =Ee$ai eronul>.care con"tituie o. 4el "u!ranatural e"te dat +n energiile necreate ca !urtătoare ale ideilor "au ra)iunilor di'ine.iectul de cercetare al (tiin)ei.ilă.care "e gă"e"c +n rela)ie reci!rocă.ilă nu ai +n ă"ura +n care crea)ia di"!une de funda entul ei "!iritual. Dar e$i"ten)a ace"tui funda ent "!iritual e"te tot at3t de i !ortantă (i !entru dialogul dintre credin)ă (i (tiin)ă. HIC 0La originea crea)iei nu e$i"tă e'eni ente +nt3 !lătoare.iectul dialogului dintre o (i :9 :: I. Pe ace"t te ei e"te !o"i. a"!ectul lui natural.a referit ai "u". At3t "u. cel "u!ranatural.!. Oean Guitton.e$i"tentă +n infinit.(umnezeu %i %tiinţa. Puternică.teologia fără (tiin)ă a !u" ade"ea +n curcula)ie idei (i teorii eronate cu !ri'ire la co o".un !an.eternă (i nece"ară.!.ca Alfa (i O ega.+ntr.

!entru a de"co!eri .+n "en" !antei"t.a !e"te a!e.a*a reconcilierii dintre (tiin)ă (i credin)ă. Acea"tă .at3t !e calea Re'ela)iei "u!ranaturale c3t (i a celei naturale iar (tiin)a di"!une de !re i*ele nece"are !entru dialog (i reconciliere cu credin)a.inelui co un.a 'ie)ii.!entru ca o ul "ă !rogre"e*e at3t din !unct de 'edere te6nic c3t (i "!iritual (i !entru ca te6nica "ă fie !u"ă nu ai +n "luD.litatea "ă cunoa"că (i "ă "e a!ro!ie a"tfel de Du ne*eu.4are "e !li . O ul are !o"i. 51 . A"tfel.ca Logo" 4reator (i Ră"cu !ărător.+n 'edera .nu ai e"te nece"ar "ă !la"ă tran"enden)a di'ină +n interiorul i anen)ei.a*ă e$i"tă ca atare (i a fo"t +n"cri"ă de Du ne*eu +n con"titu)ia internă a crea)iei +n Eri"to".+n !uterea Du6ului.Du ne*eu.