UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

STRESUL ORGANIZAŢIONAL

tensiune. apăsare. sindrom de neadaptare # au fost transferaţi din lim a$ul ştiinţific în cel cotidian. Alexandra Zicman Stresul Organizaţional 1. Conceptul ene!"l #e $t!e$ Adaptarea la mediu este un imperativ general al existenţei. în comparaţie cu locuitorii grotelor. cu c%t a generat derivate ad$ectivale 3siresani4. De origine engleză. (onform teoriei lui . omul modem este mai puţin solicitaţi de mediul natural dar. (ercetarea stresului face posi ilă o a ordare pozitivă a lui.A. cuv%ntul &stress& circumscrie o serie de su stantive înrudite ca înţeles. prin cunoaşterea. 0otrivit acestui concept.. 1lo al. 9 . în aceste condiţii. Dacă pentru plante şi animale adaptarea se limitează la mediul natural. nimeni nu poate şi nu tre uie să evite stresul5 el este viaţa însăşi şi eli erarea de stres înseamnă liniştea morţii. stres. cu un singur s # stres # cu at%t mai mult. cu ameninţarea provenită din exteriorul organismului5 în mod paradoxal. ucuriile pot fi generatoare de stres. su stantivale 3stresor4 şi ver ale 3a stresa4. 2n consecinţă. apoi într#o variantă ortografică adaptată.1. încordare nervoasă. numit de alţii &sindromul . solicitare. . efort. Definiţia cu cea mai largă circulaţie a $t!e$ulu& este Marea biologica de alertă care mobilizează corpul pentru a răspunde sau o riposta la solicitări sau ameninţări. uneori. solicită la maximum disponi ilităţile organismului uman pe linia adaptării. (ercetări ulterioare au demonstrat faptul că stresul nu poate fi identificat exclusiv cu agresiunea. 2n ţara noastră. (el care lansează în lim a$ul medical. De la plante şi animale la om şi organizaţie. şi faţă de care individul nu dispune de soluţii tip pentru a reduce sau elimina ameninţarea. conceptul #e $t!e$$ este savantul canadian -ans .el/e. copleşit de exigentele mediului social.indrom 1eneral de Adaptare # . conceptul s#a dovedit util prin rapiditatea cu care s#a impus în lim a$ul cotidian la nivel internaţional. !ltimele cinci decenii au fost marcate de preocuparea ştiinţelor umaniste pentru definirea. "u este de mirare că. se poate afirma că stresul apare în orice situaţie în care starea de ec7ili ru sau integritatea fizică şi8sau psi7ică a organismului este ameninţată de factori interni şi externi..el/e ca efort făcut de organism pentru a răspunde solicitărilor mediului. constr%ngere. tensiunile care îl produc fac parte din viaţa zilnică. încă din )*+. dar cu nuanţe uşor diferite' presiune. Descris de -. pentru oameni şi organizaţii procesul este complicat de intervenţia mediului social. termenul este preluat iniţial în ortografia engleză stress. stresul este !e"c%&" ne$pec&'&c( " o! "n&$)ulu& l" o!&ce $ol&c&t"!e. 6n aceste condiţii # afirmă specialiştii # este cu mult mai ine ca stresul să fie cunoscut şi controlat dec%t ignorat.el/e&. a trăi înseamnă a cunoaşte mediul şi a răspunde solicitărilor lui. o serie de termeni # nevroză. conştientizarea şi dezvoltarea capacităţii de a reacţiona optim la agresiunile zilnice ale mediului. numit de el . deseori neaşteptate şi profunde.el/e. Este în afara oricărei îndoieli că. #ulterior. Modificările sociale şi economice frecvente.Masterand. caracterizarea şi teoretizarea adaptării individului la cerinţele vieţii modeme.

perspective şoma$ului într#o organizaţie5 • $t!e$o!& cu $e)n&'&c"%&e ene!"l( : afectează orice individ. St"!e" o! "n&$)ulu& se referă. care se exprima vizibil in comportarea individului. • #up( cone0&une" cu p!o/le)ele . somn5 • $t!e$o!& cu $e)n&'&c"%&e colect&. effort fizic prelungit.de grup< familial sau professional : nereuşita unui copil la examen. + .5 • $t!e$o!& cent!"l& : regăsiţi în pro lemele importante ce pot provoca pertur ări în viaţa unei persoane. de o icei.olo &c& : stimuli cu o semnificaţie nocivă sau nu. . în activitatea motorie.ll. . aglomeraţie.4 • #up( n"tu!"l lo!+ • $t!e$o!& '&-&c& : zgomote. deseori peni il. investigaţi cu a$utorul unei scale în care punctul de referinţă îl constituie moartea partenerului 3soţ. !n interesam studiu pe linia identificării şi clasificării agenţilor stresori centrali a fost efectuat în )*. (riteriile şi categoriile de agenţi stresori pot fi sintetizate astfel' • #up( nu)(!ul " en%&lo! $t!e$o!& *n "c%&une+ • $t!e$o!& un&c& : un zgomot puternic cu tendinţa de a se prelungi sau zgomot survenit rusc în toiul nopţii5 • $t!e$o!& )ult&pl& : zgomot asociat cu căldura şi cu noxele. arsuri etc5 • $t!e$o!& c. 7emoragii externe. 2lolems şi @. loca$ rutier etc. radiaţii.&-&lo! "'ect"%&+ • $t!e$o!& cu $e)n&'&c"%&e $t!&ct &n#&. în limbaj. prin care se instalează oli interne sau externe şi conştientizaţi ca pericol pentru funcţionarea organismului5 • $t!e$o!& p$&. vi raţii. atunci cînd sunt percepute ca un pericol imminent pentru sănătatea individului5 • $t!e$o!& /&olo &c& : viruşi.&#u"l( : regăsiţi în insatisfacţia prelungită a unor tre uinţe fiziologice' sete intensă şi lipsa perspectivei de a o potoli. foame. Ei pun în evidenţă A+ de stresori clasificaţi de diverşi su iecţi.tarea de stres caracterizează un organism care tace un efort imens. cutrmure. ?.0ot fi deduse din această descriere a stresului cele două mari componente' " entul $t!e$o! ş$ $t"!e" o! "n&$)ulu&.în exces<. rău oi etc. proces necesar cunoaşterii şi stăp%nirii efectelor. la răspunsurile emoţionale. @a7e 8+8. precum şi în devierea diferitelor constante fiziologice sau psihologice. interpretaţi su iectiv de si7icul uman nivelul operaţiilor gîndirii.= de doi profesori americani de la !niversitatea din >as7ington. .(. acterii.&)&c& : noxele c7imice cu acţiune toxică asupra organismului' ele pot include şi un stress psi7ic. paraziţi. fiind sprecifici unor situaţii de calamitate naturală 3inundaţie. soţie4 cotat cu )BB de puncte. pentru a se adapta unor situaţii puţin o işnuite.-.&e%&&+ • $t!e$o!& pe!&'e!&c& : materializaţi în dificultăţi trecătoare' vreme urîtă. • #up( nu)(!ul &n#&. Multitudinea factorilor generatori de stres a impas şi clasificarea lor. traumatisme. A entul $t!e$o! este desemnat prin factori nocivi sau stimvli psihici cu semnificaţie afectivă puternică.

ca urmare a excesului de autoritate exercitat de părinţi.el/e descoperă mecanismele de adaptare a organismului la acţiunea agenţilor stresori. o ţinută ca urmare a reacţiilor de contraşoc prelungit. urmată de o '"-" #e cont!"1oc în care apar reacţiile de apărare5 • $t"#&ul #e !e-&$ten%( sau revenire. dezacordul privind preferinţele etc.indromul 1eneral de Adaptare. 1..el/e a fost tentat să definească stresul ca gradul de uzura şi suferinţa a organismului provocat de un modul de funcţionare sau de leziuni. eu consecinţele ci negative. comport%ndu#sc relativ normal5 • $t"#&ul #e epu&-"!e. 0relu%nd ideile lui -ipocrate.tadiul 22 Re-&$ten%" . starea de con$uncţie rezultată din acţiune agentului stresor şi capacitatea de adaptare a organismului. -. a temperaturii corpului. Zorleţan. de parcurgerea o ligatorie a trei stadii' • $t"!e" #e "l"!)(. apare în cazul in care adapuuca. . Managementul organizaţiei. care cuprinde o '"-( #e 1oc manifestată prin scăderea tensiunii arteriale. este mai mare.5 • con'l&cte con3u "le. aceste cauze apar su forma unor conflicte' a4 Con$'l&cte '")&l&"le. rezultate din' exercitarea autorităţii unuia din soţi pro lemele materiale. E. (ercetările desfăşurate în ultimii ani indică existenţa unei lungi liste a cauzelor generatoare de stres.A.tadiul 2 Al"!)" .indromului 1eneral de Adaptare (ontraşoc Foc "ivel normal de rezistenţă .tresul este.)+E . de o depresiune a sistemului nervos. Din acest stres poate rezulta fie frustrarea. .ursa' ?.6ntr#o fază incipientă a cercetărilor sale. )**D. nu mai poate fi menţinută.tadiul 222 Epu&-"!e" . vătămare.1. 1rupate după natura lor. Curduş. (orpul şi mintea umană au anumite limite. care consideră că oala nu este numai suferinţă. educaţia şi îngri$irea copiilor. (ăprărescu. intereselor divergente etc. fie depresia datorată dezinteresului părinţilor faţă de copii5 • con'l&ctele cop&lulu& cu ce&l"l%& '!"%&2 datorate' concurentei afective.tadiile . efortul pentru a reveni la normal. (u c%t o persoană se află mai frecvent în starea de alarmă sau de rezistenţă.' A . El identifică astfel semnele generale. cu at%t riscul instalării epuizării. care includ' • con'l&ctele cop&lulu& cu "uto!&t"te" p(!&n%&lo!. în care organismul pare că s#a adaptat la situaţie. #. p.1. reacţiile de adaptare ale organismului grupate în .A. ci şi uzură. .. . 0rezentarea grafică indică faptul că o creştere a numărului şi intensităţii agenţilor stresori afectează mecanismele psi7o#fiziologice. aşadar.tarea organismului este caracterizată in ..

@eacţiile indivizilor la unul şi acelaşi agenţi stresor sunt extrem de diferite. daca sunt menţinute timp îndelungat. (ea mai tipică stare de stres psi7ic este cea de examen. în care se regăseşte acţiunea com inată a mai multor tipuri de agenţi stresori. cu musculatura încordata. rezolvarea situaţiei este urmată de relaxare. specialiştii au identificat stresul' • p$&. părinţi. 6n general. provocat de apariţia agentului stresor cu o anume regularitate Acest tip de stres poate conduce la fenomenul de autoagravare. După '!ec. deşi unele cercetări indică faptul că am ele forme de stres pot fi dăunătoare. în cele ce urmează. divorţuri etc. dintre care.&c. Această eterogenitate a răspunsurilor individuale a dat naştere unui ta lou extrem de diversificat al formelor de stres.con'l&cte p"!"con3u "le cu socri. rude apropiate5 p&e!#e!& $"u p!e3u#&c&&. în care se regăseşte acţiunea D • • . pierderea postului. afect%nd starea de ec7ili ru a organismului 3divergenţele părinti#copii. deoarece însăşi anticiparea stresului poate conduce la apariţia situaţiilor stresante 3exemplu sesiunile de examene. decese. Este o formă enefică ce acţionează ca factor energizant5 acest tip de stres permite concentrarea şi focalizarea forţelor fizice şi psi7ice pentru realizarea unor o iective la cote maxime. numit şi eu$t!e$. crescută4. gata de reacţie. concretizate in oli ale mem rilor familiei. disiparea energiei acumulate. cu tensiunea arterială modificată 3de regulă. vacanţa. în care agentul stresor se menţine pe o perioadă îndelungată. Este tipic pentru perioadele imediat premergătoare examenelor. oală cu cauză mult timp nedepistată4 După n"tu!" " en%&lo! $t!e$o!&.&e%&& &nt&)e+ complece de inferioritate5 dificultăţi de integrare socio#familială5 insatisfacţia legată de unele tre uinţe iologice5 melancolie. interviurilor de selecţie. testelor decompetentă profesională5 • ne "t&. tristeţe. marcate de parametrii ecuaţiei personale. Acesta încetează o data cu dispariţia agentului stresor 3divorţ. decesul unui mem ru al familiei etc45 • c&cl&c. stresul poate fi' • po-&t&. numit şi #&$t!e$2 în care organismul supramo ilizal refuză să revină la starea normală 2ndividul este nervos. Este mult mai pro a il ca distresul să conducă la maladia de adaptare. su alternii. negocierea contractului colectiv de muncă45 • c!on&c sau pe!$&$tent.. 4 Con'l&cte p!o'e$&on"le2 datorate' activităţii profesionale excesive5 lipsei de relaxare5 somnului insuficient5 factorilor pertur atori 3sonori. (u excepţia agenţilor stresori cu semnificaţie generală # cei care ameninţă viaţa sau se apropie de limitele superioare ale tolera ilităţii # nici un agent stresor nu poale fi declarat universal. cu semnificaţii identice pentru orice individ. d4 Con'l&cte #&n $'e!" .. soţ#soţie. colegii5 răspuns la a ilităţi profesionale şi o şteşti care depăşesc posi ilităţile5 veleităţi peste potenţial5 insuccese5 termene nerespectate5 c4 Con'l&cte $oc&"le+ pro leme materiale şi8sau privind locuinţa5 criza de timp5 poluarea sonoră5 măsuri coercitive5 accidente 3în special de automo il45 şoma$ul5 terorismul 3poate produce stres psi7ic social45 unele programe ?G 3filme 7orror. apocaliptice4.en%" )"n&'e$t(!&lo! " en%&lo! $t!e$o!&2 se vor eşte de stres' • "cut sau ep&$o#&c. datorită su scolicitărilor sau monotoniei din viaţa personală. termici45 raporturile inadecvate cu superiorii. prezentăm c%teva tipuri' Din punct de vedere al e'ectelo! "$up!" o! "n&$)ulu&.

pre exemplu. A apărut astfel ipoteza # confirmată ulterior de numerose cercetări # că în cadrul organizaţiilor se poate vor i de un stres specific # stresul organizaţional.!A cinci din şase persoane au declarat că sunt supuse unor tensiuni la locul de muncă . în timp ce numai )9H au acuzat presiunile exercitate de su alterni. &anticiparea stresului& operator şi postoperator. al microgrupului. acord%nd o pondere ridicată din timp pro lemelor profesionale şi reduc%nd progresiv timpul destinat familiei şi relaxării. solicitarea intensă din timpul examenului5 p!o'e$&on"l. nivelul de motivare. (ea mai mare parte a persoanelor c7estionate au declarat că aceste tensiuni sunt suficient de intense pentru a fi resimţite negativ at%t de cei în cauză. în cadrul organizaţiei.• • • • com inată a mai multor agenţi stresori.D de ore pe săptăm%nă afectează ma$oritatea conducătorilor . 0otrivit investigaţiilor. #e $u/$ol&c&t"!e2 tip de stres adăugat relativ recent la ta loul celor existenie. concomitent cu negli$area activităţilor te7nice. aşteptarea prelungită a unor semnale pot deveni surse de stres5 #e $up!"$ol&c&t"!e. Este determinat de modificarea caracterului anumitor activităţi profesionale Astfel. 2n contextul anumitor situaţii social#economicc se poate vor i şi de $t!e$ul ocup"%&on"l. o iceiurile etc4. Deşi stresul generat de suprasolicitare se manifestă cu imensităţi diferite 3ca de altfel toate tipurile de stres în funcţie de particularităţile individuale4. de regulă. presiuni cu caracter contradictoriu sau c7iar inaccepta ile. 2n ma$oritatea cazurilor individul . caracteristic persoanelor cu program de lucru prelungit şi sarcini de marc diversitate Apare frecvent în r%ndul managerilor. marcat de orientarea puternică a organizaţiilor sau indivizilor spre activităţi economice în general şi comerciale în special. în special a celor de nivel superior şi mediu Anc7etele efectuate in acest sens au demonstrat că. creşterea ponderii activităţilor de supraveg7ere şi control. datele anc7etei indică faptul că depăşirea mediei de . managerii îşi iau de lucru acasă. solicitări. rezolvă diferite pro leme în cursul călătoriilor. concomitent ori nu. se vor eşte de stresul ocupaţional al inginerilor din @om%nia. . . de natură psi7ologică' • con'l&ctul #e !ol. a dialogului cu panoul de comandă sau calculatorul in detrimentul cooperării în ec7ipă conduc la diminuarea comunicaţiilor. o ligaţia de a efectua anumite sarcini repetitive. Acest stresor desemnează situaţiile în care o persoană. ce ocupă un anumit post. in . ?eama de eşec. unor imperative. izolare. 4. familial. starea de start premergătoare examenului.tresori fizici 3zgomote. pe măsura dezvoltării automatizării. (a variantă a stresului organizaţional. p!eope!"to! şi po$tope!"to! are la ază caracterele stresului psi7ic5 situaţia de examen. la care pol participa. . c%t şi de organizaţie5 ==H dintre su iecţi reclamă presiunile exercitate de sus în $os. St!e$ul o! "n&-"%&on"l. marcată însă de tensiunile riscului ma$or în cadrul acestui stres intervine agentul de multiplicare. Ia aza apariţiei stresului organizaţional se află doi agenţi stresori centrali. evaluarea consecinţelor pe plan şcolar. 2nteresul faţă de starea individului la locul de muncă şi relaţia cu performanţele sale au declanşat o serie de cercetări. de cercetare ştiinţifică . el se manifestă la anumite categorii socio# profesionale generat de factori de mediu cu conotaţii negative. în acelaşi context. monotonie excesivă. irita ile4' psi7ofizici 3natura muncii. vi raţii' variaţii de temperatura şi luminozitate4' c7imici 3su stanţe c7imice volatile. relaţiile interumane. este supusă.

acţionari. ci şi de poziţia ocupată in cadrul organizaţiei5 de regulă. "u de puţine ori.• confruntat cu conflictul de rol se află la mi$loc # între superiori şi su ordonaţi #.e ştie că.e!$&t"te" 1& c"!"cte!ul #e nout"te '!ec. Această percepţie diferită este generată nu numai de parametrii individuali. performanţele aşteptate de organizaţie. 2ntensitatea stresului generat de am iguitatea rolului este în str%nsă relaţie cu capacitatea de a tolera în general am iguitatea.&&to!ul o! "n&-"%&e&. psi7ice. în cea mai mare parte. desemnează lipsa ori insuficienţa informaţiilor clare şi oportune solicitate de rezolvarea corectă a sarcinilor."t reflectă conflictul dintre tipul de management care generează un anumit stil şi caracteristicile diferite ale activităţii sau grupului condus5 • cent!"l&-"!e" e0ce$&. de conflictele de rol pe care încearcă să le armonizeze în cursul activităţii lor. aceste responsa ilităţi fiind însoţite de emoţii şi sentimente puternice5 • p!eocup"!e" pent!u . cărora managerul tre uie să le găsească rezolvarea. şi presiunea exercitată de timpul redus alocat acestora. (ele două categorii ma$ore de agenţi stresori se manifestă în forme variate în cadrul organizaţiilor şi sunt percepute cu intensităţi diferite de indivizii care o compun. evaluare şi motivare. in ansam lu5 cu cele ale diferitelor categorii de indivize anga$aţi. care consumă o cotă aprecia ilă a zilei de muncă5 • !&t)ul "le!t #e "#opt"!e " #ec&-&&lo!. furnizori. managerul este pus să aleagă şi să sacrifice unele interese în favoarea altora.( " "uto!&t(%&&2 stres datorat conflictului dintre dorinţa de a diri$a şi controla c%t mai multe activităţi şi capacităţi fizice. intelectuale şi resursele de timp. folosirea pe scară largă a unor metode şi te7nici uzate moral. E . 0resiunile pot apărea. ştiinţifică a deciziilor. J analiză a cauzelor generatoare de stres organizaţional relevă posi ilitatea departa$ării celor care acţionează exclusiv la nivelul managerilor faţă de cele regăsite în r%ndul executanţilor. este tendinţa de a se lăsa copleşiţi de pro lemele cotidiene. sc7im ări frecvente în priorităţile organizaţiei. dar urgente.ent( " $"!c&n&lo! cu!ente cu care se confruntă managerul.olicitările contradictorii provin din gradul ridicat de dificultate şi urgenţă al sarcinilor şi lipsa de timp şi8sau de cunoştinţe profesionale actualizate cerute de rezolvarea lor5 • !e$pon$"/&l&t(%&le )"!& c"!e *n$o%e$c 'unc%&&le #e )"n" e)ent.tresul apare prin conştientizarea posi ilelor efecte ale unor decizii insuficient ela orate5 • $t&lul #e )"n" e)ent ne"#ec. limitate5 • $u/o!#on"%& $l"/ p!e (t&%&. . ca urmare a dorinţei de a concilia interesele organizaţiei. ca urmare a conflictului dintre dorinţa de realizare a o iectivelor grupului si lipsa autorităţii necesare selecţiei sau concedierii su ordonaţilor5 • p!elun &!e" #u!"te& -&le& #e )unc(. generată de constr%ngeri ca' termene scadente. Am iguitatea trăită de indivizi este diferită şi marcată de trăsăturile de personalitate. diferită de la un individ la altul. . criteriile de control. . (onflictul apare între complexitatea şi importanţa pro lemelor. Această cauză generează stres. una dintre deficienţele ma$ore cu care se confruntă managerii. (ele mai evidente cauze generatoare de stres managerial sunt' • co)ple0&t"te"2 #&. dar şi existenţa unor cauze comune. 2ndividul confruntat cu am iguitatea rolului nu cunoaşte exact o iectivele şi sarcinile ce îi revin. relativ minore ca importanţă. 0resiunea exercitată de sc7im ările frecvente din mediu determină scurtarea timpului cerut de adoptarea corectă. clienţi. situaţiile conflictuale căpăt%nd diverse forme5 ")/& u&t"te" !olulu&. C"u-ele $t!e$ulu& o! "n&-"%&on"l2 $pec&'&ce )"n" e!&lo! sunt generale. managerii sunt mai expuşi efectelor nocive ale sindromului de adaptare în comparaţie cu executanţii.

cărora individul nu le poate face faţă. comportamente. în situaţiile in care selecţia şi promovarea personalului se face după alte criterii dec%t cele legate de competenţă profesională. Inten$&t"te cu c"!e e$te pe!ceput $t!e$ul o! "n&-"%&on"l se află su incidenţa unor factori. cu standarde de performanţă inaccesi ile5 • ten$&un&le '")&l&"le pot genera stres. Acest stres este datorat presiunii dintre autoritatea şi. frustrarea5 • $&$te) &n'o!)"%&on"l 1&5$"u 'o!)"%&e &ne'&c&ent(. Această cauză este generată de' • #e'&c&en%e &n p!o&ect"!e" po$tulu&. şi timpul alocat lor5 • )ot&. sarcinile nedeterminate care dau naştere unor lucrări repetate sau paralele la nivelul altor posturi sau compartimente generează nesiguranţă. pe de altă parte5 • "$p&!"%&" $p!e 'unc%&& $upe!&o"!e. At%t la nivelul managerilor. 2n general. nevoi. dar. inoportune. gesturi percepute ca ncadecvate5 • #ele "!e" *n e0ce$ p!"ct&c"t( #e 1e'& dă naştere unor presiuni contradictorii intre dorinţa de afirmare şi promovare.Dintre c"u-ele ene!"to"!e #e $t!e$ )"n&'e$t"te l" n&. în anumite condiţii. . nesiguranţă în ce priveşte găsirea unui alt loc de muncă.elul $u/o!#on"%&lo! cele mai frecvente sunt' • &nco)p"t&/&l&t"te" cu t&pul #e )"n" e)ent generează stres. respectiv. se poate manifesta şi la nivelul cadrelor de conducere. ca urmare a conflictului dintre timpul şi interesul acordat pro lemelor profesionale în detrimentul celor familiale5 • ")/& u&t"te" !olulu&. cauză a stresului resimţită de orice individ. cauză de stres mai intens în situaţiile de criza sau recesiune economică. şi neliniştea datorată posi ilei constatări a performanţelor profesionale scăzute. pe de o parte. respectiv. şi concomitent. ale cărui dorinţe. cu criteriile de selecţie sau promovare. Exprimarea defectuoasă a o iectivelor sau c7iar lipsa precizării lor în fişa postului. c%t şi al executanţilor stresul poate fi generat de o serie de cauze comune' • #&$po-&%&& &n"pl&c"/&le p!&)&te #&n p"!te" uno! $upe!&o!& $"u 'o!u!& $upe!&o"!e . dintre care cei mai relevanţi sunt consideraţi' = . şi percepa. ameninţarea posi ilei sancţiuni. şi efortul cerut de rezolvarea propriilor sarcini. care furnizează informaţiile incomplete. manifestată ca discordanţă dintre o ligaţia de a rezolva sarcini complexe şi8sau dificile. aspiraţii depăşesc puterea şi8sau veniturile ăneşti oferite de postul deţinut. "evoile pot intra în conflict cu perspectivele reduse de avansare oferite de organizaţie."%&" ne$"t&$'(c(to"!e reflectă conflictul dintre aşteptările individului. insatisfacţia în muncă. ca urmare a conflictului dintre dorinţa de a#şi menţine postul şi tendinţa de a riposta faţă de atitudini. ca urmare a rezultatelor o ţinute. această cauză afectează prioritar su ordonaţii. capa ilă să pună în circulaţie informaţii neoficiale aflate în evident dezacord cu informaţiile furnizate prin canale oficiale.tresul apare. nerelevante5 • o! "n&-"!e &n'o!)"l( pute!n&c(. a sarcinilor multe şi8sau dificile primite din partea şefilor5 • te")" #e p&e!#e!e " po$tulu& . ca urmare a conflictului dintre dorinţa de putere 3în cazul managerilor4 şi cea de satisfacere a tre uinţelor primare. şi realitatea situaţiei inadecvată care ar putea fi interpretată ca un reproş faţă de incompetenţa sau gradul redus de informare a acestuia5 a nu aplica decizia înseamnă nerespectarea procedurilor şi a o ligaţiilor ce decurg din responsa ilităţi' • p!e$&une" te!)enelo!. aprecierea diferita a acestora de către cei în drept5 • l&p$" "pt&tu#&n&lo! $"u " p!e (t&!&& nece$"!e po$tulu& generează stress. generat de concedieri.

maxilarele încordate. lucrătorii de la căile ferate5 cosmonauţii şi medicii 3în special c7irurgii4. colericii.B. muncesc rapid 3fiind cuprinşi de &fe ra muncii& îşi sta ilesc termene limită care implită eforturi mari. 6n urmă cu 9B de ani. Kriedman şi @. poate fi o servat la orice persoană implicată agresiv într#o luptă cronică şi nestăp%nita pentru a realiza căi mai multe în tot mai puţin timp. (%teva c"!"cte!&$t&c& co)po!t")ent"le ale indivizilor aparţin%nd acestui tip sunt. identificat în proporţie de DBH la americani. intoleranţi şi c7iar agresivi c%nd înt%mpină dificultăţi. active' pasionaţii. Astăzi. 2ndivizii aparţin%nd acestui tip se concentrează spre realizări superioare. . sanguinii. muncesc într#o linişte statornică. controlorii de trafic aerian. @osenman # au indicat relaţia str%nsă dintre stres. şi un tip intermediar A. nu resimt presiunea şi conflictele cu timpul sau cu alte persoane5 dispun de o considera ilă energic. * . 2ndivizii aparţin%nd lipului A de personalitate sunt de două ori mai expuşi stresului şi olilor cardio#vasculare in comparaţie cu tipul opus. merge sau m%nca întotdeauna rapid5 • sla a tolerantă faţă de aşteptare. lovituri ale pumnului în palma desc7isă pentru a su linia anumite aspecte5 • preocuparea o sesivă de a se compara cu alţii şi de a se evalua în termeni numerici' am scris )DB de articole. -L. frecvenţa olilor cardio#vasculare şi tipul de personalitate. astfel înc%t. F"cto!& #e $t!e$ Profesia si nivelul de calificare. militarii aflaţi pe front. $uristi şi economiştii. situaţie în care se frăm%ntă. organizarea producţiei.2 &nte!)e#&"!. C. frecvent lucrează acasă. neră dători şi repetat. anumite inter$ecţii5 • gesturi sau ticuri nervoase' pumnii str%nşi. anga$aţii din departamentele de conta ilitate.Tipul de caracter 0ractica demonstrează că stresul este resimţit mai puternic de caracterele emotive. utile în depistarea lor' • tendinţa de a accentua cuvinte#c7eie într#o conversaţie o işnuită 3c7iar dacă nu este nevoie de aceasta4 sau de a pronunţa ultimele cuvinte ale unei propoziţii mai rapid dec%t primele5 • tendinţa de a#i gră i pe cei cu care discută. mişcă din picioare5 • generală lipsă de sensi ilitate p%nă 2a ignorarea aspectelor şi detaliilor estetice. Ei au identificat două tipuri ma$ore de personalitate A si C. se înt%lneşte în )BH din cazuri şi este mediu expus riscului de stres organizaţional. Metaforic vor ind. tipul C este o roască ţestoasă. am c%ştigat DB milioane ctc.-. Au un stil azat pe încredere în ei.5 • o iceiul de a se mişca. printre categoriile profesionale expuse riscului sunt menţionaţi managerii. 6n ciuda tuturor adversităţilor. in timp ce tipul A este un cal de curse. doresc s%#şi îndeplinească sarcinile şi muncesc din greu. aprovizionare şi desfacere sunt mai expuşi stresului organizaţional. T&pul A #e pe!$on"l&t"te. d%nd din cap viguros sau rostind. at cu degetele în masă. fără a alerga în cursă contracronometru. (ercetările medicale efectuate în . profesiile considerate prin definiţie stresante erau' piloţii de încercare.C. sentimentalii în comparaţie cu flegmaticii. dec%t cei din departamentele de planificare. 0e domenii de activitate în cadrul organizaţiilor. T&pul B a fost identificat la ABH din su iecţi4 americani. credem. personal#înv%ţăm%nt.unt foarte competitivi.!A de doi cardiologi americani #M. melancolicii sau nonşalanţii. 2ndivizii aparţin%nd acestui tip sunt calmi. T&pul A.

indică diferenţe semnificative privind modul şi intensitatea cu care este percepută influenţa acestor stresori . care tind să le transforme în modele de comportament Această situaţie creează puternice tensiuni. (eea ce diferă esenţial este modul de reacţie' femeia aflată su stare de stres poate deveni pasivă. în comparaţie cu normele )B . dacă v%rstele tinere # p%nă în AB de ani M acţionează ca un amortizor al stresului organizaţional 3ca urmare a unei capacităţi sporite de rezistenţă a organismului4. 0ractica demonstrează că. muncitorii necalificaţi. încerc%nd să rezolve sarcini multe şi foarte diferite. mici întreprinz%iori. astfel' • D=H dintre cei cuprinşi în grupa de v%rstă +B#AB de ani5 • A. se manifestă a senţa susţinerii at%t din partea familiei. Dimensiunea organizaţiei. ăr atul manifestă tendinţa evidentă de a se refula. această categorie de v%rstă poate genera stres. stilul de management5 • frecvent.tudii întreprinse încă din anul )*=A relevă dependenţa dintre nivelul stresului şi nivelul de dezvoltare al ţării. de a se descărca nervos. toler%nd greu am iguitatea rolului5 la extremitatea inferioară. (ercetările întreprinse pe un eşantion de manageri între +B şi . apare în ipostaza de &superfemeie&5 • posi ilităţile mult mai reduse de relaxare după o zi de muncă în comparaţie cu ăr aţii. ceea ce generează o oseală fizică şi deci. femeia manager este exigentă cu ea însăşi. dezorientată.H cei aflaţi între A) şi DB de ani5 • +=H cei aflaţi peste DB de ani. existenţa unor situaţii specifice transformate în stresori pentru managerii femei. pentru a corespunde cerinţelor. @ezultatele indică solicitările sporite din partea familiilor la v%rsta la care individul se află concomitent pe cur a ascendentă a aspiraţiilor profesionale şi a potenţialului de muncă. ci şi de femeile cu funcţii inferioare. realizată de managerii de sex masculin şi feminin. desconsiderarea normelor si valorilor sociale. (ercetările au relavat.B de ani relevă faptul că aceştia resimt influenţele stresului organizaţional în familie în proporţii varia ile şi dependente de grupele de v%rstă. o nouă sursă de stres5 • sentimentul izolării încercat de marea ma$oritate a femeilor manager într#un mediu în care totul a fost planificat şi impus de ăr aţi' politica firmei. tinde să se retragă si să se su aprecieze. intelectualii supuşi frecvent conflictelor de rol. ca urmare a conflictelor dintre rolul profesional şi cel familial. grupaţi după dimensiunea organizaţiei. Analiza răspunsurilor a indicat o du lă intensitate a stresului micilor întreprinzători faţă de managerii marilor companii. indiferent de sex.pecialiştii se află în acord afirm%nd că agenţii stresori specifici organizaţiei provoacă o tensiune nervoasă care afectează personalul. marcată de un puternic sentiment de vinovăţie5 ăr atul reacţionează prin agresi# vitate. Nivelul de dezvoltare economică. su efectul stresului.2n ceea ce priveşte nivelul de calificare. în timp ce femeia. A fost cercetată ca factor de stres printr#un studiu efectuat de prestigioasa organizaţie 1allup pe un eşantion de =AD manageri americani. (ercetările comparative privind ierar7ia diferiţilor agenţi stresori. . +)9 unor companii medii şi 9B. nervozitate. Aceste diferente de reacţie arată că. Sexul. lucrează multe ore suplimentare pentru a#şî dovedi competenţa5 • conflictul evident şi intens de rol profesional şi familial. Vârsta. cum ar fi' • urmărirea activităţii nu numai de superiori. de asemenea. @elaţia între nivelul stresului managerial şi mărimea companiei s#a dovedit a fi # în mod paradoxal # invers proporţional. astfel înc%t. . la cele două extremităţi se află' la nivelul superior. astfel' +9&) aparţin%nd unor mari companii. căt şi din partea colegilor sau a femeilor su ordonate. structura organizatorică şi sistemul informatic.

plictiseală. şi respectiv. a tensiunii arteriale. Aceste persoane care dispun nativ sau şi#au dezvoltat prin antrenament rezistenţa la stres pot fi remarcate după următoarele trăsături' • siguranţa de sine în diferite situaţii. agresivitate. în care apar suprareactiile 2ndividul manifestă o totală lipsa de încredere în alţii5 un soi de răutate lată de sine şi de alţii îl împinge la comportamente )) . sentimentul de singurătate5 • e'ecte co)po!t")ent"le' predispoziţie spre accidente. transpiraţii reci. se concretizează în reacţii extrem de diferite de la un individ la altul şi de la o situaţie 2a alta. o oseală. demisii. dificultăţi de concentrare. Crazilia. ci cei care aparţin ţ%rilor aflate # la vremea respectivă #în profunde şi rapide sc7im ări. există persoane pentru care stresul este &sarea şi piperul vieţii&. concentrare sla ă. alcoolism. scăderea încrederii si stimei de sine. ieşiri emoţionale. în cea mai mare parte a timpului' • sc7im area este considerată ca o provocare la competiţie şi nu ca o ameninţare5 • implicarea profundă în viaţa profesională şi personală5 • capacitatea de a#şi asuma riscuri5 • perseverenta faţă de situaţiile adverse sau diverse solicitări5 • flexi ilitatea în opinii şi în acţiuni5 2n marea ma$oritate a cazurilor însă. scăderea atenţiei. c7iar.e' anxietate. depresiune. cei mai afectaţi de stres nu sunt managerii aparţin%nd ţărilor cu un înalt nivel de dezvoltare # . . insomnii5 • '"-" #e " &t"%&e. suscepti ilitate. 1ermania. reducerea responsa ilităţii şi a loialităţii faţă de organizaţie.uedia. insatisfacţie în muncă. loca$e mentale5 • e'ecte '&-&olo &ce' creşterea glicemiei. @. a pulsului. scăderea a ilităţii de a adopta decizii raţionale. Egipt. confruntată cu pro leme de expansiune. . comportament impulsiv. stres maxim. 2ndividul supus acestui tip de o oseală poate parcurge următoarele faze' • '"-" #e "l"!)(2 în care se manifestă tendinţe accentuate spre irita ilitate. "igeria. potenţial prime$dioase. dilatarea pupilelor.standard comunicate de iniţiatorii anc7etei şi situate intre valorile' B. a uz de cafea. nervozitatea. stresul. ca proces de mo ilizare şi apărare a organismului in faţa unor situaţii neaşteptate.ingapore. factor puternic energizant. @ăspunsurile sunt deci individuale şi nu neapărat negative. nervos5 • e'ecte co n&t&. valuri de căldură şi de frig5 • e'ecte o! "n&-"%&on"le5 a senteism. uscăciunea gurii. indispoziţie. aflată într#un proces de reec7ili rare a situaţiei pe pieţele internaţionale. pentru fiecare simptom al stresului pe diferitele ţări. ca şi Naponia. 2nvestigaţiile au relevat în principal cinci categorii de efecte potenţiale ale stresului' • e'ecte $u/&ect&. Marea Critanic.el/e #. adică . efectele sunt nocive şi. tul urări de memorie. 7ipersensi ilitate la critică. Aşa cum rezultă din cele prezentate. amintim' O/o$e"l" $pec&'&c" $t!e$ulu& o! "n&-"t&on"l. implicit al organizaţiei. Dintre con$ec&n%ele cele mai frecvente şi evidente resimţite la nivelul indivizilor şi. tendinţa de a m%nca şi8sau fuma excesiv. stres minim şi )9. 6. Con$ec&n%ele Aşa cum su linia şi descoperitorul său # -.!A #. productivitate scăzută.K. izolare.e. apatie.

Aceste cercetări indică o str%nsa relaţie între stres şi fluctuaţie. corporaţia americană "ort7 American @ocPQell.B.e consideră că aceste oli sunt at%t de răsp%ndite. ca şi demisiile. apreciate ca pierderi de zile de muncă şi talent irosit. un prim pas 2#a reprezentat popularizarea in r%ndul managerilor a sentimentelor specifice olii. 2n )*=B. că după al )D#lea an de muncă se înregistrează o creştere cu 99H a a senteismului atri uit pro lemelor de sănătate fizică5 faţă de aceste date. a senteismul provocat de pro lemele de sănătate psi7ica înregistrează o creştere cu )D. surmena$ul este cauza unor sinucideri.9H la femei5 • "lcool&$)ul este considerat o oală caracterizată prin consumul repetat îi excesiv de alcool. aprecia costurile generate de alcoolism la 9DB milioane R. cadre relativ tinere 3+B#DB de ani4. se ridică la peste )B milioane dolari. stresul organizational. sinucidere prin muncă. cu consecinţe în delincventă $uvenilă. Dintre acestea cel mai des invocate sunt olile cardio#vasculare. cu consecinţe asupra sănătăţii individuale şi a comportamentului în muncă. Dintre semnalmentele cele mai evidente fac parte' o a senteismul excesiv.tresul organizaţi canal generator al o oselii acţionează su forma efectului propagat în aşa#numitele oli profesionale. generat de depăşirea pe un termen îndelungat a capacităţii de muncă. dinamice.BBB de manageri dintre cei aflaţi în plină ascensiune. 1radul de o oseală influenţează 7otăr%tor sănătatea fizică şi mentală. spre exemplu. încadrat în următoarea sc7emă' luni. în ceea ce priveşte alcoolismul. Aprecierile medicilor converg către concluzia că stresul vieţii în general şi cel organizational in special generează p%nă la EDH din accidentele şi olile de inimă. dezinteresul pentru pro lemele comune în general şi ale copiilor în special.DBBR datorate aceleiaşi cauze. fumatul. Multiplicarea acestor atitudini a constituit un semnal de alarmă. am iţioase. expuşi acestui risc. in Naponia se semnalează frecvent în ultimii ani un nou tip de 7araPiri numit &Parosi&. (osturile. colesterolul ridicat nu generează împreună mai mult de 9DH din îm olnăvirile şi accidentele coronariene. . ca formă a o oselii cronice. .#a constatat. modificările de comportament. (ercetătorii consideră că a senteismul. nu reprezintă altceva dec%t forme ale fluctuaţiei care pot reduce temporar.marcate de agresivitate. la începutul deceniului. astfel înc%t. Kactorii tradiţionali de risc in olile coronariene ca' o ezitatea. Această formă de surmena$ ucide anual peste )B. compania 2llinois Cell ?elep7one reclama costuri de A)=. cu )BB. şi în anumite cazuri. negli$area educaţiei copiilor.BBB salariaţi. Aproape necunoscute în lumea industrială a anilor O. • $u!)en"3ul. dorinţa de a acapara şi a rezolva singur toate pro lemele îl face să piardă simţul măsurii5 controlul devine sufocant5 este interesat în special de detalii. Jrganizaţiile au început să g%ndească adevărate programe antistres. reprezintă frecvente fenomene sociale ce materializează urmările stresului generat de organizaţie5 • 'luctu"%&" pe!$on"lulu&.9H la ăr aţi şi +B. "u de puţine ori. care conţin acţiuni grupate pe principalele cauze şi efecte ale acestuia. peste $umătate din decesele înregistrate în . care muncesc ani la r%nd in $ur de O). în )*=9. să poată fi depistaţi in timp şi incluşi în tratamente adecvaic. înc%t ăr aţii americani cu v%rsta cuprinsă între AD şi DD de ani au o şansă din patru de a suferi un atac de cord în următorii )B ani.BBB de ore anual. ci şi asupra cuplului. Experţii americani estimau că la nivelul anului )*== exista un risc de DH pentru femei şi *H pentru ăr aţi privind instalarea alcoolismului ori a pro lemelor grave generate de alcool. ?impul limitat acordat familiei. . proasta dispoziţie. aceste oli cauzau. anual. @ata sinuciderilor printre alcoolici este de D= de ori mai mare dec%t cea pu lică. Divorţurile.!A. poate conduce şi el la olile profesionale. vineri. zilele de dinaintea şi de după vacanţe şi săr ători5 o a senţe repetate şi nemotivate5 )9 . ereditatea. se răsfr%ng nu numai asupra managerilor # marcaţi puternic de sentimentul de vinovăţie #. separările maritale. • p!o/le)e '")&l&"le.

(7iar daca toti suntem afectati de stres. "auzale find în general de diferitele tipuri de conflicte. ciclic sau cronic& de suprasolicitare.o o o o întîrzieri. în general. ca consecinţe negative asupra organismului& după frecvenţa manifestărilor acut. care generează stresul. stresul organizaţional este produs de viaţa organizatei. sa identifice &mancatorii& de timp si energie si sa stie ce interpretari da evenimentelor considerate de sine a fi stresante. plecări înainte de program5 ţinută personală negli$entă5 razionament sla şi decizii de calitate inferioară5 creşterea spitalizărilor şi a intervenţiilor medicale şi c7irurgicale. ca şi a reacţiilor tipice ale organismului au reprezentat primii paşi in abordarea sindromului general de adaptare. de respiratie sau de relaxare progresiva a musc7ilor reprezinta variante de gestionare a stresului. percepem si gestionam in mod diferit stresul. s#a estimat că pierderile de timp din îm olnăvirile cauzate de stres sunt de D#)B ori mai mari dec%t cele datorate conflictelor de muncă. anual. 0entru ţările vest#europene. 2dentificarea starilor negative si controlul mental al gandurilor &negre& completeaza &ta loul&.C. consecinţele stresului dau cifre incredi ile# . %timulator. Multiplicate la nivelul economiilor naţionale. este supus la numeroase solicitări psihice si fizice.". A controla si a nu elimina &reziduurile& emotionale sunt alegeri neinspirate. Conclu-&& Omul. a tensiunilor si a frustrarilor prin exercitii fizice. dar şi de subsolicitare! 'acă %tresul în general este produs de viaţă. Eli erarea emotiilor negative. )+ . 0re$udiciul economic anual se ridică p%nă la nivelul de +H din 0. pe care individul. c$t şi stresul negativ. DB#EDH dintre îm olnăviri se datorează stresului. 7.tatisticile atestă că în . fortul de adaptare la cerinţele mediului fizic si social pune organismul într!o stare de alertă biologică. #ormele stresului pun în evidenţă at$t stresul pozitiv. (onsumul de ăuturi alcoolice tari şi de tranc7ilizante se ridică la valori de DBB#. @ecomanda il este ca fiecare persoana sa fie preocupata de propria stare de ine' sa stie cum raspunde la stres.!A. "unoaşterea factorilor. angajatul în special.BB milioane . organizaţia şi societatea le creează.

Ed. Mirton. 0olirom. ?7omas Cateman : . . Editura Enciclopedică @om%nă. @omeo. Ed. 2asi. @ic7ard. 17ergut. Alois# .. )*EA.# .Motivarea angajatilor in companiile romanesti<. 2asi. -omeQood. 2on : . ?argoviste. .Organizare si campuri organizationale(. 9BBA.. )*=. (retu.Jrgan. 2llinois. )A .8)**+. (ristina @ussu (ordu an : T%tresul psihic<.%tresul psihic<.Kloru : . 9BB. . Dennis >.-A"S.8. 0olirom. (io anu 1il ert. (ornelius. Ed.. ?imisoara. B&/l&o !"'&e ). Mi7ai. Macarie.tegaroiu..Organisational )ehavior<.5 A. 0aunescu. Caia Mare. ?7ird Edition.Managementul schimbarii organizationale(. @. )*** . Cucureşti.Metode si tehnici de management<. Ed. nr. 9BB)5 +. 2ldiPo# . KePete.9BBE5 9.5 D. revista 0si7ologia. =. Managementul general si strategic in educatie <. E.