INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

Caietele Revolutiei ,

Nr. 1 (14) /2008

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC
Acad. Dan BERINDEI Acad. Dinu C. GIURESCU Prof. dr. Ioan SCURTU Prof. dr. Dumitru MAZILU Conf. univ. dr. Alexandru OŞCA

COLECTIVUL DE REDACÞIE
Viorel DOMENICO Dumitru ROMAN - responsabil de număr Carmen RĂDULESCU Alina STAN Ilona BOERU Viorela DOBRE

IMPRIMARE
Alexandru DIACONU Mircea MANCIU

Coperta : Instantaneu din timpul Revoluţiei la Bucureşti

© INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989
Str. C. A. Rosetti nr. 33, sector 2, Bucureºti tel./fax: 021.311.87.06; tel. 021.311.99.80; www.irrd.ro ISSN 1841 - 6683

CAIETELE REVOLUŢIEI NR. 1(14)/2008

CUPRINS
Sesiunea ştiinţifică anuală a Institutului Revoluţiei Române: “Revoluţia din decembrie 1989 şi deschiderea României spre Uniunea Europeană”................................................................................................5 Ion Iliescu – Cuvânt introductiv............................................................................6 Prof. univ. dr. Ioan Scurtu – Solidarizarea Europei cu Revoluţia Română din 1989..............................................................................................10 Prof. univ. dr. Dumitru Mazilu – Revoluţia Română şi construcţia Europei Unite. Tratatul de la Lisabona - opţiuni realiste...............................13 Prof. univ. dr. Marian Cojoc – Identitate naţională şi integrare europeană......15 Prof. univ. dr. Ion Calafeteanu – Românii şi ideea europeană..........................17 Ambasador Nicolae Micu – Dunărea şi Marea Neagră, prioritate regională a Uniunii Europene..........................................................................................18 Adrian Nicolae – Nimeni un recunoaşte că am ratat istoria de după Revoluţia din 1989.............................................................................................21 Dinu Zamfirescu – Exilul românesc a luat sfârşit în decembrie 1989, odată cu revoluţia şi datorită revoluţiei............................................................................22 Dr. Lorin Fortuna – Revoluţia a ajuns la vârsta majoratului.............................25 Distincţii anuale ale I.R.R.D.................................................................................29 Interviu: Dumitru Dincă – Mărturii de la Baricadă.......................................................30 Mărturii: Profesor Dimitrie Trică – În vâltoarea evenimentelor din decembrie 1989..........................................................................................................44 Studii: Prof. univ. dr. Mihai Turcu – Componenta psihică a conflictelor sociale. O particularizare la revoluţia din decembrie 1989...........................................................50 Documente: Braşov. Gărzile Naţionale şi Revoluţia.......................................................58 Poemele Revoluţiei.. ......................................................................................................67 Dicţionarul General al Revoluţiei Române Sorin Leia.............................................................................................................69 Dr. Ionel Cană......................................................................................................68 Navigând pe internet.....................................................................................................70 Din activitatea IRRD Lucrări, studii, activităţi, perspective 2008..........................................................73 Depuneri de coroane ............................................................................................74

3

până şi preşedintele celui mai puternic stat al lumii ne-o aminteşte! Claudiu IORDACHE . Bush.chiar şi celor care. George W. o revoluţie care a permis actualilor politicieni români să devină preşedinţi.“Românii preţuiesc libertatea pentru că au trăit fără ea!” George W. parlamentari . ajuns pe pământ românesc cu ocazia summit-ului NATO (2-4 aprilie 2008) a făcut referire. n-au participat la victoria ei! Revoluţia din Decembrie este începutul unei noi istorii a libertăţii în România contemporană. Şi. Bush REMEMBER “Românii preţuiesc libertatea pentru că au trăit fără ea!” Preşedintele SUA. miniştri. premieri. în decembrie 1989. la “Piaţa Revoluţiei”. în primul său discurs. iată.

Radu Ciuceanu. univ. Dinu Zamfirescu. Sesiunea ştiinţifică a fost deschisă de Ion Iliescu.a. Între personalităţile care au onorat sesiunea ştiinţifică de la Palatul Parlamentului s-au aflat: Ion Iliescu. Prioritate regională a Uniunii Europene).CAIETELE REVOLUŢIEI NR. Marian Cojoc (Identitatea naţională şi integrarea europeană). dr. Alecu Ivan Ghilia. gen. Mircea Chelaru. Adrian Nicolae. preşedintele Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. dr. ambasador Nicolae Micu (Dunărea şi Marea Neagră. printre cei prezenţi numărânduse istorici. sesiunea ştiinţifică a Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 s-a bucurat de o largă participare. Ionel Cană ş. Alesandru Duţu. iniţiat de Camera Deputaţilor a Parlamentului României. Mircea Duzineanu ş. prof. ziarişti. La dezbateri au participat: Lorin Fortuna. Ştefan Puiu Fesan. Ion Calafeteanu (Românii şi Uniunea Europeană). Corneliu Vlad. al cărui cuvânt îl prezentăm în cele ce urmează. prof. dr. univ. Tratatul de la Lisabona – opţiuni realiste). prof. Petre Roman. Răzvan Theodorescu. Eugenia Iorga. univ. dr. Dumitru Mazilu (Revoluţia Română şi construcţia Europei unite. Petre Otu. 21 decembrie 2007 – Desfăşurată în ciclul de evenimente culturale cu tema „18 ani de democraţie şi un an de la aderarea României la Uniunea Europeană”. Claudiu Iordache. economişti etc. oameni politici. Un moment aparte în debutul manifestării ştiinţifice l-a constituit acordarea premiilor anuale şi a diplomelor de onoare ale IRRD. Mircea Brenciu. Nicolae Mircovici. Lorin Fortuna. Au susţinut comunicări: prof. Mircea Suciu. scriitori. 1(14)/2008 Sesiunea ştiinţifică anuală a Institutului Revoluţiei Române “Revoluţia din decembrie 1989 şi deschiderea României spre Uniunea Europeană” – Palatul Parlamentului. Mariana Cernicova. Ioan Scurtu (Solidarizarea Europei cu Revoluţia Română din Decembrie 1989). dr. Gheorghe Vartic. Ioan Scurtu. Gelu Voican-Voiculescu. 5 . univ.a.

care a dus la prăbuşirea vechiului sistem. Slovacia. . Contacte cu revistele de istorie. 3. Ungaria. Organizarea de sesiuni anuale legate de aniversarea Revoluţiei din decembrie 1989.. Este inadmisibil ca un raport cu tema menţionată să consacre Revoluţiei Române din decembrie. Polonia. în schimb. cu vestitul său punct 8. b) Simpozionul de la Târgovişte. care au scos publicaţia ilegală “Luneta” şi au răspândit manifeste – în perioada 1987-1989. Bulgaria). care s-a concretizat în câteva direcţii: 1. cu mărturii şi documente utile (de menţionat întâlnirile cu colectivul de muncitori tipografi de la “Casa Scânteii”. ar fi de menţionat două dezbateri mai importante: a) Cea consacrată modului în care raportul Comisiei prezidenţiale consacrat condamnării comunismului relatează Revoluţia din decembrie 1989. consacrat contextului internaţional în care a avut loc Revoluţia Română – prima manifestare organizată de Institut cu participare internaţională (cercetători din SUA. la Târgovişte. 4. 1989 – aflată la al 3-lea număr. inclusiv cu militarii de la unitatea unde a fost încarcerat şi judecat).Caietele Revoluţiei – aflate la al 13-lea număr. Cehia. Discuţii cu reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării pe tema modului în care este prezentată Revoluţia din decembrie în manualele şcolare. 7. acordarea unei atenţii sporite valorificării publice a cercetărilor Institutului şi continuarea acţiunilor pentru reflectarea corespunzătoare în manuale şi în media a Revoluţiei.revista anuală CLIO. Publicaţii realizate în acest timp: .c. Institutul a decis elaborarea unui manual pentru uzul profesorilor de istorie care predau la clasele V-VIII. drept document al Revoluţiei Proclamaţia de la Timişoara din martie 1990. care era un document partizan. pe viitor. din octombrie a. Ceea ce se impune. Se poate vorbi de un bilanţ pozitiv. sunt ignorate faptele esenţiale ale Revoluţiei şi documentele sale programatice (de la Timişoara – din 20 decembrie 1989 şi Comunicatul către ţară al CFSN din noaptea de 22 decembrie 1989) recomandându-se. * 6 . Aceasta ne oferă prilejul unui mic bilanţ al activităţii sale.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Ion Iliescu Cuvânt introductiv Sesiunea actuală are loc la trei ani de la înfiinţarea Institutului. În acest an. Contacte şi relaţii stabilite cu instituţiile militare şi civile deţinătoare de arhive. în acest cadru. . doar 6 pagini. Franţa. Iar. în acele zile. 2. ca şi cea cu cei care l-au arestat şi l-au păzit pe Ceauşescu.volume tematice – ultimele: Cronologia Revoluţiei Române şi Revoluţia Română în context internaţional. Colectivul de cercetători al Institutului a organizat întâlniri cu participanţi la diferite acţiuni premergătoare şi din timpul revoluţiei pentru completarea bazei documentare. Organizarea de sesiuni tematice. 6. pentru asigurarea accesului cercetătorilor la studierea lor. vizând apropiatele alegeri din mai. Organizarea de expoziţii tematice – fotografice şi lucrări de artă consacrate Revoluţiei din decembrie. ca şi pentru contracararea şi eliminarea fabulaţiilor de tot felul şi a încercărilor de discreditare a Revoluţiei şi a celor ce şi-au asumat. de esenţă electorală. 5. riscuri şi răspunderi şi au asigurat victoria Revoluţiei Române.

s-a repetat experienţa timişoreană: grupuri masive de muncitori de pe platformele industriale de la periferia Bucureştiului s-au îndreptat spre centru. Această diversiune a declanşat o stare generală de derută şi de panică. s-au amplificat efectele tragice. s-a confirmat prin încetarea acestor acţiuni. Acesta a fost sfârşitul regimului dictatorial. a doua zi dimineaţă. în mod firesc. Când a început diversiunea militară. armata a fraternizat cu populaţia. Pe 20 decembrie s-a consemnat primul pas – victoria timişorenilor. Armata s-a dovedit nepregătită să acţioneze în asemenea situaţii. după fuga lui Ceauşescu. în situaţia de confuzie de atunci. într-un fel. când un grup din cei ce au fondat mai târziu CFSN începusem. prin împuşcarea unor oameni nevinovaţi. pe 22 decembrie. Acest lucru. După încercarea de reprimare a mişcării de protest. încă nu se ştia nimic – unde se află Ceauşescu. iar împuşcăturile ne-au urmărit. imediat după execuţia cuplului Ceauşescu /din ziua de 26 decembrie). Primele rafale s-au tras înspre biroul în care lucram noi. după patru zile de sacrificii. într-un birou de la etajul III al CC să redactăm un text. ar reveni celor ce au preluat puterea!  . atât datorită elementului surpriză – caracterului neaşteptat al acţiunii. precum se ştie.ca document programatic al Revoluţiei – la ora 18. într-o manifestare de protest faţă de Ceauşescu şi de solidaritate cu timişorenii. În seara zilei de 22 decembrie. urmarea încercărilor de reprimare brutală. Pe 21 decembrie (exact acum 18 ani). 5. tratată de noi toţi cu suspiciune. dominată de euforie şi entuziasm general pentru eliberarea de dictatură. care. întrucât toate bănuielile se îndreptau spre structuri speciale. speculată de cercuri interesate – din interiorul şi din afara ţării – a fost lansarea suspiciunii că această diversiune ar fi fost pusă la cale chiar de cei ce au preluat puterea (membrii CFSN) şi că aceasta ar fi constituit o adevărată lovitură de stat sau ceea ce s-a vehiculat adesea – “confiscarea Revoluţiei” – şi că. îşi propunea să împiedice constituirea noilor structuri ale puterii de stat. 2.care se suspectau reciproc ca fiind “terorişti”). la doar câteva ore de la fuga lui Ceauşescu. Mitingul s-a transformat.30 a început diversiunea armată care. care a proclamat oraşul liber Timişoara. mai ales a tinerilor temerari care construiseră o baricadă simbolică în dreptul hotelului “Intercontinental” şi al restaurantului “Dunărea” – soldată cu primele victime din Bucureşti. Nicolae Ceauşescu a luat decizia inexplicabilă (dovadă a rupturii sale totale de realităţile din ţară) de organizare a mitingului din Capitală din faţa Comitetului Central. legate nemijlocit şi loiale lui Ceauşescu /chiar dacă conducerea Securităţii declara adeziunea sa la revoluţie). Securitatea era. Marea provocare politică. în seara respectivă. răspunderea pentru cei ce au murit. iar fuga lui Ceauşescu cu elicopterul a devenit simbolul victoriei Revoluţiei Române. a manifestanţilor (în zilele de 16-19 decembrie) – prin ieşirea masivă în stradă a muncitorimii din întreprinderile timişorene. până astăzi. armată. acesta a rămas unul din misterele revoluţiei – depistarea sursei acestei provocări şi a celor ce au participat la declanşarea şi susţinerea ei (altminteri. Reamintesc câteva momente: 1.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. cât şi datorită inexistenţei unor structuri capabile să depisteze şi să anihileze pe cei ce iniţiaseră şi întreţineau această provocare. 1(14)/2008 Sesiunea din acest an coincide cu a 18-a aniversare a victoriei Revoluţiei din decembrie 1989.în esenţă. 4. pregătite probabil pentru astfel de acţiuni. 3. Din păcate. peste tot unde ne aflam – în sediul MApN sau în sediul Televiziunii. dintre civili şi militari. deci. ca fomă de sprijin politic pentru condamnarea mişcării populare din Timişoara (prezentată ca acţiune diversionistă a unor cercuri ostile din exterior).

Obiectivele programatice ale revoluţiei. Aşa cum am arătat. ca structură pre-parlamentară. înglobând reprezentanţii tuturor partidelor şi organizaţiilor minorităţilor existente atunci. Elaborarea Constituţiei s-a făcut într-un amplu cadru democratic. aş spune “explozivă”. noi nu numai că nu puteam fi iniţiatorii. * La 18 ani – vârstă a maturităţii. s-au dezbătut.inclusiv cea mai importantă – Legea electorală – pentru alegerile din 20 mai. Într-o lună au apărut peste 1000 de publicaţii. La ora 18. care au schimbat fizionomia societăţii româneşti. exprimând dorinţa de afirmare a diversităţii de opinii şi opţiuni politice a românilor (la 1 februarie existau 30 de partide).INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Această provocare nu are consistenţă logică şi faptică: a) Noi ne-am declarat ca structură pe cale de organizare. sub denumirea de CFSN. CPUN a elaborat peste 200 de legi. a dat expresie ideii de pluralism şi dorinţei de învăţare şi exersare a practicii parlamentare. b) apariţia. b) În ce priveşte afirmaţiile privind “lovitură de stat” sau “confiscarea revoluţiei”. cu largi consultaţii internaţionale şi cu asistenţa Consiliului Europei. s-ar putea face şi un scurt bilanţ: ce au adus bun sau mai puţin bun schimbările provocate de Revoluţia Română în viaţa ţării şi a poporului. s-ar fi perpetuat dictatura. Aş menţiona doar câteva: a) apariţia. cu obiectivele programatice. la fel de “explozivă”. în prima jumătate a anului 1991 – în cadrul Adunării Constituante – peste  . noi nu închegasem încă nici textul comunicatului. de partide politice (pe baza Decretului-lege aprobat de CFSN la 31 decembrie 1989. după încetarea diversiunii armate). iar la sfârşitul anului se numărau 200 de partide diverse). concretizate în cele 10 puncte ale sale. O revoluţie (proces care schimbă structura unei societăţi) nu se poate “confisca”! Ea are sau nu are loc! (Dacă nu s-ar fi înfăptuit. d) Parlamentul ales în 20 mai 1989 a avut misiunea de a funcţiona şi ca Adunare Constituantă cu termen limită – un an şi jumătate pentru elaborarea noii constituţii. la constituirea CPUN – 8 februarie – 38. când a început această acţiune. În plan politic – trecerea de la dictatură şi sistemul partid-stat spre democraţie. care s-a exprimat. terminat în decembrie 1990. Este domeniul în care s-au produs cel mai rapid schimbări profunde. când am ajuns în Studioul 4 al Televiziunii.30.pe la ora 23. aceasta e o aberaţie. a fost supus dezbaterii publice. după ce ne-am reunit la etajul XI al blocului administrativ al Televiziunii. pluralism politic şi stat de drept. şi cu menţionarea celor 39 de nume – lista improvizată a membrilor CFSN (care nu s-au putut reuni împreună decât pe 27 decembrie 1989. în termeni umani. Iar decizia politică fundamentală privind schimbările provocate de revoluţie şi programul său i-a revenit poporului. fără echivoc. prilejuindu-i lui Fănuş Neagu gluma: “Avem mai multe ziare decât ziarişti”.00. proiectau trei mari direcţii de schimbări necesare: 1. c) constituirea CPUN. dar am fost ţinta acţiunii diversioniste. la alegerile din mai au participat cca 90 de partide. a presei libere. abia la miezul nopţii. pe care l-am definitivat târziu. Primul proiect. unde am prezentat Comunicatul către ţară. al Revoluţiei. la începutul lunii februarie. cu prilejul alegerilor din 20 mai 1990.

Un obiectiv strategic al perioadei post-revoluţionare a fost integrarea ţării în cele două structuri – NATO şi UE. c) Toate aceste procese demolatoare din economie au avut efecte sociale negative. Slovacia şi Ungaria. cât şi multilaterale. Din păcate. 1(14)/2008 1000 amendamente. care a consacrat bazele juridice ale noului stat democratic. în procesul promovării reformei economice. în ciuda unor tendinţe pozitive din ultimii ani. Polarizarea socială a fost accentuată de politica fiscală promovată de guvernarea actuală. La noi. b) agricultura a cunoscut. de creştere economică şi reducere a inflaţiei. cunoştinţele şi priceperea necesare gestionării unui proces atât de complex. În plan economic s-a produs trecerea de la economia centralizată de stat spre economia de piaţă. prin votul Parlamentului şi apoi prin referendum naţional. unele exemple de adaptare a unor foste cooperative la noile condiţii (cel mai bun exemplu – fostul CAP Curtici. acest obiectiv al Revoluţiei – instaurarea democraţiei şi a statului de drept. printr-un proces demolator. în 8 decembrie 1991. declanşarea unui proces inflaţionist brutal. uneori strident. şi-a găsit concretizarea în practică. în primii doi ani. În fine. generată mai ales de o evidentă acţiune demolatoare faţă de CAP-uri. • prima zguduire a provocat-o descentralizarea economiei – desfiinţarea structurilor centrale coordonatoare – Consiliul de Stat al Planificării. şi realizează performanţe. decât colhozurile organizate de Stalin în anii ‘30) – a concurat la această ostilitate faţă de cooperative şi excesele promovate de Ceauşescu. după Revoluţia din decembrie. bazată pe cota unică de impozitare. cele mai eficiente sunt marile unităţi. e) a urmat o întreagă evoluţie politică a societăţii româneşti. iar la nivelul ţării. A fost adoptată. realizate de manageri de succes. Acesta a fost al doilea moment istoric important. de intervenţie brutală a statului în activitatea acestora. competitive. care s-au îmbogăţit. şi marea majoritate a populaţiei – sărăcită – şi care se confruntă cu mari greutăţi. Orientul Mijlociu). a treia mare direcţie.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. o amplă destructurare. pe baza pluralismului politic. 2. de drept. această transformare a început. marea majoritate a ţăranilor sunt legaţi de unităţi de subzistenţă. A apărut o mare prăpastie între o minoritate de profitori ai tranziţiei. inclusiv prin practica alternanţei la guvernare a diferitelor forţe politice. ţări membre CAER. Cehia.. cu multe elemente contradictorii şi surse de insatisfacţii. cu efecte negative asupra vieţii ţărănimii şi a satului românesc. fenomenul s-a agravat prin dispariţia unei pieţe tradiţionale (URSS. devenită unitate agroindustrială complexă) sunt izolate. Iată doar câteva aspecte privind acest bilanţ în economie. şi amplificarea relaţiilor internaţionale – atât bilaterale. ministere. care s-au adaptat la noile condiţii de piaţă. care-i favorizează pe cei cu venituri mari. unde vechile state au respectat statutele şi independenţa cooperativelor. fără a dispune de mijloacele. care au preluat suprafeţe mari. a) în primul rând. În Germania. Deci. acestea au devenit unităţi puternice. deşi. rămân încă multe de făcut pentru a asigura buna funcţionare a tuturor instituţiilor statului şi punerea sa în slujba intereselor cetăţenilor. Au început să falimenteze şi să-şi înceteze activitatea multe unităţi industriale. Cert este că rezultatul a fost catastrofal – în afara unor distrugeri de fonduri fixe – fărâmiţarea proprietăţii a dus la un declin grav al agriculturii.  . considerate “structuri comuniste” (deşi cooperaţia era cu mult mai veche în Europa. stabilită în obiectivele programatice ale Revoluţiei Române – ieşirea ţării din izolarea internaţională în care o împinsese politica lui Ceauşescu. Este domeniul care s-a dovedit cel mai dificil. din ultimii 10 ani. bineînţeles. la rândul ei. de prăbuşire a vechii economii. practic. o scădere dramatică a produsului intern brut. centrale industriale şi liberalizarea preţurilor (guvernul nemaiavând posibilitatea ţinerii sub control a acestora) • s-a înregistrat. în noiembrie. Numai că ponderea lor este încă mică. de tip capitalist.. 3. inclusiv prin arendă.

Liberia. Mauritania. în concordanţă cu legislaţia internaţională. Evident. dr. Birmania. care în 1989. înfometarea populaţiei etc. Ioan Scurtu Solidarizarea Europei cu Revoluţia Română din 1989 Voi prezenta câteva elemente care ţin de rolul factorului extern în victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989. Australia. un rol important în declanşarea revoluţiei. a realizat cea mai autentică revoluţie. cu activizarea prezenţei României în organizaţiile internaţionale. au cuprins şi România. într-adevăr. Bangladesh. atât vecine. idee salutară. Nepal. dar şi politica de asimilare forţată a minorităţilor naţionale. Încă din 1985-1986. consemnată în tratate politice de bază. prin care s-a pus capăt regimului socialist totalitar. nota de exagerare nu a lipsit. cu NATO – faze premergătoare ale intrării noastre ca membri plini în cele două organizaţii. Tanzania. univ. demolarea satelor şi bisericilor. Este semnificativ faptul că în ultimii trei ani de exercitare a puterii. ca ţară asociată a UE în 1994 şi prin aderarea la Parteneriatul pentru Pace. aflându-ne la finalul primului an de când am devenit ţară membră cu drepturi depline în această organizaţie şi la puţin timp după alegerea reprezentanţilor noştri în Parlamentul European. în decembrie. cât şi mai îndepărtate – pe o nouă bază juridică. India. Transformările sociale din Europa anilor 1989-1991. Pakistan. în sensul că factorul extern a avut. cât şi oportunităţi – pe care trebuie să ştim să le folosim. continuând cu dezvoltaraea unor acţiuni în plan regional. Dintre ţările membre NATO a fost invitat doar în Turcia. Ultimele vizite pe care 10 . Kenya. Angola. după cum apreciază mulţi specialişti. * Sesiunea noastră de astăzi îşi propune tocmai să abordeze problema “deschiderii României spre Uniunea Europeană” ca urmare a evoluţiilor deschise de Revoluţia din decembrie 1989. mai ales a celei maghiare. Indonezia.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Este domeniul în care s-a făcut cel mai mult – începând cu aşezarea relaţiilor bilaterale cu un număr mare de ţări europene. precum şi altele din lumea a treia. În anii 1987 .1989 el a vizitat numai statele socialiste din Europa şi Asia. dar sper că cele câteva elemente concrete la care mă voi referi să fie convingătoare. Statele occidentale. după cum nici manipularea informaţiei nu trebuie eliminată în formularea unor judecăţi de valoare. criticând mai ales nerespectarea drepturilor omului în România. Zair. statele occidentale au acţionat pentru izolarea pe plan internaţional a lui Ceauşescu. Prof. liderul român nu a fost invitat în nici o ţară occidentală. Nicolae Ceauşescu. Congo. De la sfârşitul lunii noiembrie 1989 România rămăsese singura ţară socialistă din Tratatul de la Varşovia în care reformele iniţiate de liderul sovietic Gorbaciov erau respinse cu hotărâre de liderul său. Acest statut ne oferă atât noi obligaţii şi constrângeri. precum şi cele socialiste care porniseră pe calea reformelor au adoptat o atitudine ostilă faţă de regimul de la Bucureşti. cu intrarea în Consiliul Europei şi lansând imediat negocieri cu UE şi NATO – concretizate prin aderarea. ca Ghana. Este o temă mult discutată şi comentată.

În ziua de 4 aprilie 1989. La rândul său. Departamentul de Stat a anunţat hotărârea Statelor Unite ale Americii de a retrage clauza naţiunii celei mai favorizate pentru România. Nicolae Ceauşescu a primit cu îngrijorare vestea numirii lui Tadeusz Masowiecki în funcţia de prim-ministru al Poloniei. 11 . În replică. În acel moment. şi în Iran. cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a constituirii acesteia. Comunitatea Europeană a suspendat convorbirile economice cu România în semn de protest faţă de încălcarea drepturilor omului în ţara noastră. după întâlnirea lui Gorbaciov cu Bush. La 26 februarie 1988. guvernul de la Bonn a decis rechemarea ambasadorului său din România în semn de protest faţă de violarea drepturilor omului din această ţară. Pe plan european iniţiativa a aparţinut Republicii Federale Germane. devenită singura superputere mondială. El a adresat scrisori liderilor din statele participante la Tratatul de la Varşovia cu propunerea de a discuta situaţia creată în Polonia. evident nu una militară. ca urmare a declinului Uniunii Sovietice. când Revoluţia deja izbucnise la Timişoara. dar şi pline de reproşuri. Norvegia şi Portugalia. realităţile din această ţară au devenit cunoscute în întreaga lume. iar raportul a fost publicat la New-York ca document oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite. în august 1989. solicita o asemenea intervenţie în cazul Poloniei. În document se prezentau numeroase cazuri concrete de încălcare a drepturilor omului din România. domnul Mazilu se afla în arest la domiciliu. 1(14)/2008 le-a făcut au fost în Germania Democrată. Subcomisia pentru Prevenirea Discriminării şi Protecţia Minorităţilor a ONU şi-a însuşit raportul transmis de diplomatul român Dumitru Mazilu. În aceeaşi lună. Iniţiativa izolării lui Ceauşescu a aparţinut SUA. guvernul român a publicat o declaraţie prin care România renunţa la clauză în relaţiile comerciale cu Statele Unite. a pledat pentru neamestecul în treburile interne ale altor state. în Uniunea Sovietică. amintindu-i-se lui Ceauşescu că în august 1968 el a protestat împotriva intervenţiei în Cehoslovacia. dar şi în cea internaţională. Răspunsurile au fost nu numai negative. iar pretenţiile lui Ceauşescu de a mai juca un rol politic major în viaţa internaţională au fost practic anulate. Foarte activă în acţiunea de izolare a lui Ceauşescu s-a dovedit a fi Ungaria. Această problemă a fost reflectată în mass-media din Ungaria. iar acum. la Malta. Astfel. La fel au procedat Danemarca. unde diaspora maghiară s-a dovedit extrem de activă. care acuza oficial România că promova o politică de lichidare a identităţii etnice a maghiarilor din Ardeal. deoarece această ţară nu respecta drepturile omului.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. Acest fapt a dus la îngheţarea raporturilor cu cea mai mare putere a lumii. începând cu 8 iulie 1988. În ziua de 1 septembrie.

într-un manual universitar realizat de colectivul de cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti.” Aceste cuvinte însă erau rostite prea târziu. Nicolae Ceauşescu devenise un factor perturbator al politicii internaţionale. neadmiţându-se menţionarea acestui document. Ceauşescu nu-i mai impresiona pe români cu asemenea declaraţii. ele şi-au găsit apoi confirmarea în tratatele de pace din 1946-1947. s-a publicat anexa secretă a Pactului Ribbentrop-Molotov. deoarece Statele Unite şi Marea Britanie au recunoscut încă din 1943 pretenţiile sovietice. trăgându-se concluziile practice pentru anularea tuturor urmărilor acestor acorduri şi dictate. În Raportul prezentat la acest Congres. în 1989. semnat la Helsinki. Poate că în urmă cu 15 ani ar fi avut un puternic ecou în conştiinţa românilor şi chiar pe plan internaţional. constituind chiar o premisă a evenimentelor din 1989. cehilor. condamnat la ONU şi de Comunitatea Europeană. secretarul general al Partidului Comunist Român a cerut „să se treacă la adoptarea măsurilor necesare soluţionării tuturor problemelor care nu s-au rezolvat încă. Abia în 1981. de condamnare şi anulare a tuturor acordurilor încheiate cu Germania hitleristă. Comentând declaraţiile lui Ceauşescu de la Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român. Vremea în care el era primit în Biroul Oval de la Casa Albă şi se plimba în caleaşcă alături de regina Marii Britanii trecuse şi nimeni nu vroia să-şi mai amintească de faptul că liderul român avusese odată un rol important în diplomaţia mondială. se cuvine menţionat faptul că a existat un curent internaţional care a favorizat doborârea dictaturii şi revenirea României pe un făgaş democratic. După aproape trei decenii. din care făceam şi eu parte. prevedea inviolabilitatea graniţelor. Apreciind curajul şi eroismul celor care şi-au asumat răspunderea de a înfrunta acest regim odios. germanilor. ungurilor şi să înlăture dictatura odioasă. Acum. în care se făcea referire la Basarabia. slovacilor. el era complet izolat de marile puteri şi de structurile internaţionale. Apoi s-a aşternut din nou tăcerea. Actul final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. care aveau la bază Pactul Molotov-Ribbentrop. Dar timp de decenii Partidul Comunist Român a evitat să se refere la Pactul Ribbentrop-Molotov pentru a nu-i supăra pe mai-marii de la Kremlin. bulgarilor. în 1975. Agenţia sovietică TASS declara: ”Nici un om politic responsabil (şi a subliniat responsabil) nu pune la îndoială graniţele europene postbelice. În primul rând apare necesar să se adopte o poziţie clară. fără echivoc. În 1989. În mod cert izolarea internaţională a lui Ceauşescu şi campania atât de vehementă împotriva politicii pe care el o promova au creat un cadru propice pentru ridicarea la luptă împotriva dictaturii. dar şi din statele socialiste îndemnau poporul român să urmeze exemplul polonezilor.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 O expresie a stării de izolare care se afla în România este neparticiparea nici unui conducător de partid sau de stat din ţările Tratatului de la Varşovia la Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român din 20-24 noiembrie. Ei erau preocupaţi de existenţa zilnică şi priveau cu simpatie reformele iniţiate de Gorbaciov. Ceauşescu a ridicat problema Pactului Ribbentrop-Molotov. privit ca un lider incapabil să înţeleagă noile realităţi. fără a-l menţiona ca atare. cu riscul vieţii lor. 12 . Amintind că în 1990 se împlineau 45 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial. alături de celelalte state ale Europei şi ale lumii. De asemenea.” În 1989. nici un reprezentant al statelor din Comunitatea Economică Europeană nu a dat curs invitaţiei de a fi prezent la deschiderea lucrărilor Congresului. Spusele secretarului general au iritat cercurile internaţionale. Mass-media occidentale.

Victoriile înregistrate de revoluţiile din Centrul şi Estul Continentului – inclusiv victoria obţinută cu mari sacrificii de poporul român – au determinat includerea statelor din această zonă în procesul de construcţie a Europei Unite. În analiza de faţă vom încerca să răspundem la trei întrebări: a) mai întâi. cuprinzând astăzi 27 de state. cărora să le impună anumite decizii care să le defavorizeze? 13 . 1(14)/2008 Prof. la Lisabona. Revoluţia Română a fost o componentă a revoluţiilor din Centrul şi Estul Continentului. Tratatul de la Lisabona – opţiuni realiste În urma eşecurilor răsunătoare ale procesului de ratificare a Tratatului Constituţional prin respingerea de către francezi şi olandezi în cele două referendumuri şi prin amânarea sine die a referendumului programat în Barea Britanie. instituită la Roma în 1954. dr. liderii europeni au reevaluat procesul instituţional de construcţie gândit – înaintea elaborării Tratatului – a fi un sistem federativ. c) va veni oare o vreme când naţiunile europene vor renunţa la identităţile lor proprii şi vor accepta topirea acestor identităţi într-o identitate comună. la 19 octombrie 2007. într-o Uniune concepută ca un sistem de instituţii în serviciul naţiunilor componente şi al tuturor cetăţenilor europeni şi nu drept un mecanism suprastatal prin care statele mai mari şi mai puternice din punct de vedere economic să subordonze naţiunile mai mici. în baza Tratatului de la Maastricht din 1991. Tratatul de la Lisabona – opţiuni realiste Revoluţia Română – impact asupra construcţiei Europei Unite Revoluţia Română din 1989 a avut un impact semnificativ asupra construcţiei Europei Unite. iar Comunitatea Europeană. univ. a fost oportună abandonarea procesului de promovare a unui sistem federativ în Europa integrată? b) apoi. s-a transformat. şi au optat pentru un sistem confederativ. Este. care au dat expresie voinţei popoarelor din această parte a Europei să trăiască în spiritul valorilor culturii şi civilizaţiei promovate cu perseverenţă de Europa Unită. între care şi România. care s-a extins. un Tratat de Reformă. sau procesul instituţional va fi construit astfel încât identitatea comună europeană va permite menţinerea şi chiar o mai deplină afirmare a identităţii naţionale a popoarelor componente. Dumitru Mazilu Revoluţia Română şi construcţia Europei Unite. una din cele mai remarcabile consecinţe ale revoluţiei Române din 1989. cea europeană. se cuvine să răspundem la întrebarea dacă sistemul instituţional confederativ reprezintă opţiunea cea mai adecvată pentru progresul şi prosperitatea popoarelor europene? şi. a contribuit la extinderea construcţiei democratice a Europei Unite.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. în al treilea rând. fără îndoială. într-o Uniune. pregătind şi adoptând. În condiţiile în care poporul român a reuşit să răstoarne un sistem dictatorial şi să pună bazele unui regim democratic.

încât orice astfel de iniţiativă va fi sortită eşecului”. d) După ratificarea Tratatului. optându-se pentru funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă şi de Securitate. ceea ce înseamnă că 55 la sută din statele membre – reprezentând 65 la sută din populaţie – vor putea lua decizii valabile pentru toate statele membre. şi la Lisabona. că atribuţiile viitorului preşedinte al Consiliului European au fost reduse. Charles de Gaulle aprecia că opţiunile federative nu sunt realiste. Executivul European va avea un număr de comisari egal cu două treimi din numărul de state. Amintim. Aceasta a fost şi opţiunea poporului român. Menţionăm că Marea Britanie şi Polonia au obţinut o derogare de la acest caracter. care – prin Revoluţia din 1989 – şi-a exprimat hotărârea de a trăi în libertate şi demnitate. în acest sens. precum cel de „Constituţie” sau simbolurile „drapel”. „deviză” – chiar dacă aceste simboluri continuă să existe – au fost eliminate din Tratat. stipulându-se o mai adecvată reprezentare a lor în instituţiile europene. i) Prin Tratat a fost creată funcţia de Înalt Oficial pe probleme de Securitate. la Bruxelles.” Aşadar. care stabilesc modalităţi de ajutor între statele membre în caz de agresiune. s-au instituit politici europene de apărare şi securitate. ceea ce înseamnă că nu fiecare stat va avea un comisar. iar ideea instituirii funcţiei de Ministru al Afacerilor Externe al Uniunii a fost abandonată. „imn”. la întrebările formulate în această analiză şi la multe altele care preocupă nu numai cetăţenii celor 27 de state membre în prezent. „adoptarea acestei măsuri poate fi amânată până în anul 2017. În cazul în care un singur stat se împotriveşte votului cu dublă majoritate. j) Prin Tratat sunt mai bine reglementate drepturile cetăţenilor eurpeni. cu toate popoarele lumii. 14 . b) Parlamentele naţionale pot să ceară Comisiei – în baza prevederilor Tratatului – să revizuiască o propunere. e) Au fost extinse atribuţiile Parlamentului European. într-o cooperare reciproc avantajoasă cu toate popoarele europene.. având capacităţi de reprezentare pentru toate statele membre.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Tratatul de Reformă – adoptat la Lisabona la 19 octombrie 2007 – dă răspunsuri adecvate. optându-se pentru un sistem instituţional în care toate popoarele să-şi vadă garantate interesele legitime. care să-şi păstreze şi perpetueze identitatea şi tradiţiile proprii”. c) Se conferă un caracter obligatoriu dispoziţiilor Cartei Drepturilor Fundamentale ale Omului în statele membre. Din măsurile de Reformă – incluse în Tratatul adoptat la Lisabona – rezultă că liderii europeni au optat pentru un sistem instituţional confederativ. h) Preşedintele Consiliului European va fi ales pentru un mandat de doi ani şi jumătate. Uniunea devine persoană juridică. Jose Manuel Durao Barroso – prin dispoziţiile Tratatului – în mai multe domenii „centrul de putere a fost mutat de la instituţiile Uniunii spre statele membre. contravenind concepţiei europenilor cu privire „la modul în care ar dori să convieţuiască în Europa Unită.” Jean Monnet – încă din anii 50 ai secolului trecut – atrăgea atenţia că „Încercarea de a promova o structură federativă va întâmpina o rezistenţă atât de puternică din partea statelor. iar generalul Charles de Gaulle – combătând tezele federalizării Continentului – a demonstrat că se impune să se construiască o „Uniune a statelor independente şi suverane. f) Din anul 2014. în acest moment al dezvoltării instituţionale. în octombrie 2007 – în confruntarea dintre „federalişti” şi „suveranişti” – a triumfat raţiunea. în iunie 2007.. dacă ele consideră că această propunere împietează asupra competenţelor lor. După cum observa actualul Preşedinte al Comisiei Europene. deoarece europenii doresc o Uniune a statelor în care identităţile lor naţionale să nu fie abandonate. dar şi pe cetăţenii ale căror state aşteaptă să dobândească acest statut într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat. şi nu pentru unul federativ. renunţându-se la preşedinţia semestrială a Uniunii. calamităţi. consacrată în prezent. Această concluzie este susţinută de cele zece măsuri de reformă – negociate şi adoptate prin Tratat: a) Termenii care ar putea induce ideea că Uniunea este o federaţie. g) Din anul 2014 va intra în funcţiune votul cu dublă majoritate.

raţiune. ştiinţă). cel puţin. 94-95). Altfel spus. 2002. cu reprezentările lor deosebite şi originale asupra civilizaţiei comune care o feresc de tristeţea uniformităţii cenuşii precum plictisul” (Maurice Duverger. Dar putem fi destul de aproape de el pentru ca nimeni să nu se mai îndoiască că nu-l va atinge” (Maurice Duverger. ci aceste idei şi contrariile lor. pp. Edgar Morin considera: „ceea ce este important nu sunt doar ideile conducătoare (creştinism. dr. umanism.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. Maurice Duverger nu se înşela când afirma că Europa anului 2000 nu era „o prezicere. situaţia politică „a doua zi după revoluţiile din 1989” şi. adică. neîndoielnic. Trăind cu anticipaţie într-o Europă „de la Atlantic la Delta Dunării” (Maurice Duverger) ori „gândind Europa” (Edgar Morin) într-o lume a proiecţiilor anului 1989 şi începuturilor anilor . rămân.90. Geniul european nu rezidă doar în pluralitate şi schimbare. (Edgar Morin. Invocând sintagma „un popor şi 30 de naţiuni”. aşadar. Duverger credea că procesul căutărilor identitare post-decembriste este indisolubil legat de starea reală a civilizaţiei europene: „Există o civilizaţie europeană care a făcut cunoscute lumii drepturile omului şi democraţia. ce trebuie să biruie culturile încă îndărătnice faţă de universalitatea lor”. Încercarea unional-continentală pornea de la trei elemente de bază ale situaţiei Europei la începutul anilor . 1(14)/2008 Prof. pp.. op. Era vorba. dar un vizionar în adevăratul sens al cuvântului. Bucureşti.cit. pp. 1991. Editura Omegapres. ceea ce contează în viaţa şi devenirea culturii europene este întâlnirea fecundată a diversităţilor. şi anume: cadrele instituţionale ale unei elaborate strategii de patru decenii (interesant este faptul că Duverger prefera atunci conceptul de „unire” şi nu „integrare”). ci un obiectiv”. La rândul său. antagonismul concurenţelor şi complementarităţilor. în sensul temei în dezbatere. îşi avea un loc binemeritat. Gândind Europa. obiceiurile şi istoria lor. Bucureşti. Sunt gândurile unui optimist incurabil. care sunt la fel de reale şi de prezente în zona fiecăreia cu limba. o prefigurare în care România. am putea spune. valori superioare tuturor celorlalte. unul chiar îndoielnic: „va fi oare atins cu desăvârşire când va începe mileniul al treilea după Cristos? Probabil că nu. o Românie într-o uniune integratoare. având în vedere identităţile culturale europene recunoscute. aşadar. Marian COJOC Identitate naţională şi integrare europeană Identitate naţională şi integrare europeană – două concepte a căror asociere şi dezbatere ideatică nu ar fi fost posibile fără Revoluţia din Decembrie 1989. 93-94). aprecierile reputatului autor francez legate de structurarea Europei Unite. Dialogica este cea care se află în inima identităţii cultural europene”. 107-108) 15 . Ce este important. Editura Trei. univ. Europa de la Atlantic la Delta Dunării. ci se manifestă în dialogul pluralităţilor care produce schimbarea.90. astfel încât fiecare european să „se simtă la el acasă. principiile democraţiei pe care se întemeiaseră creaţiile instituţionale şi revoluţiile acelui an istoric. în sfârşit. despre „30 şi ceva de naţiuni aşezate în acest spaţiu. din Irlanda la Gurile Dunării şi din Groenlanda la insulele Mediteranei”. încă de atunci. dialogica lor.

pas esenţial pe calea construcţiei Europei unite. ci una şi douăsprezece. în anul semnării Tratatului de la Roma. esenţială apare viziunea fostului premier al Marii Britanii. Editura Crater. trebuie precizat faptul că esenţa fiinţării sale constă în aceea că statele membre. trebuie spus că identitatea unui subiect. pentru că noi toţi suntem ferm angajaţi pentru o Uniune Europeană mai puternică şi mai eficientă. Principiul Identităţii. 18671937. p. anume unitatea aceasta: unitatea identităţii constituie o trăsătură de bază în fiinţa realităţii existente. noi suntem solicitaţi de identitate (Martin Heideger. 16 . 2007). în linii mari. 1991. problema „principiului identităţii” (Der Satz der Identitäf). 11). devenită prin Tratatul de la Maastricht – Uniunea Europeană. John Major. structură supranaţională care a dezvoltat norme juridice în interesul integrării şi al promovării eficiente a intereselor tuturor membrilor săi. Într-o conferinţă ţinută în ziua de 27 iunie 1957. Iaşi. potrivit căreia „nu există două abordări cu privire la Europa printre guvernele Uniunii. într-o societate internaţională din ce în ce mai „comunitară”. în Aula Primăriei de la Freiburg. nu întâmplător. poate. România şi eşecul campaniei pentru Vest. Dar şi douăsprezece. p. 129). Bucureşti. Editura Institutul European. România şi expoziţiile universale de la Paris. Acesta considera că principiul în cauză „este exact ceea ce întreaga gândire occidental-europeană gândeşte (sic!). „au transferat definitiv drepturi suverane comunităţii create de ele” (Valentin Stan. Din această perspectivă. pentru că nu există două guverne care să aibă abordări identice” (Ibidem). 1998. marele filosof Martin Heidegger descria tocmai şi. fie colectiv.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Acesta era cadrul ideatic în care. Uniunea Europeană nu diminuează identităţile naţionale şi nici nu anulează capabilităţile statului de a-şi gestiona interesele şi de a-şi afirma punctul de vedere pe plan internaţional: „ea este numai expresia supranaţionalizată a consensului pe care l-au impus globalizarea nevoilor şi universalizarea aspiraţiilor europenilor care doresc să găsească împreună răspunsul cel mai adecvat la sfidările contemporaneităţii” (Ibidem. În acest context. Bucureşti. Editura Universităţii din Bucureşti. fără teama de a-şi pierde identitatea. Peste tot unde şi cum ne raportăm la realitatea existentă de orice fel. 128). Una. fie el individual. În această situaţie. subiectul în cauză îşi reconstruieşte continuu ansamblul trăsăturilor definitorii pentru a putea fi recunoscut în mediul în care se manifestă (Laurenţiu Vlad. a apărut şi s-a dezvoltat Comunitatea Europeană. Altfel spus. Imagini ale identităţii naţionale. Fără a intra în detalii privind evoluţia sistemului comunitar european. p. nu poate fi definită decât prin interacţiunea sa cu lumea înconjurătoare.

religios etc. în raport cu ceea ce înseamnă astăzi. în anul 1843. a luptei pentru unitate şi independenţă. în fapt. deliberate sau nu. în intervalul 1867-2000. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. devenită Uniunea Europeană. În aceeaşi măsură. Perspectivele anului 2008. obiectivul prezervării valorilor identitare într-o lume a structurărilor integratoare. poate. ci şi prin întreaga lor istorie aproape bimilenară. strădaniile şi întrebările fără răspuns au marcat evoluţia românilor setoşi de libertatea opţiunilor postdecembriste. sunt europeni nu numai prin spiritualitatea iudeo-creştină pe care şi-au apropiat-o. anticipează adâncirea preocupărilor în sensul menţionat. 1(14)/2008 Aşadar. Sunt europeni nu numai prin strămoşii lor daci şi romani. ca şi Mihail Kogălniceanu. nu numai prin însuşirea intimă a moştenirii culturale greceşti şi latine sau prin locul în care s-au format ca popor. Prof. Ei au trăit frământările istoriei europene laolaltă cu alte popoare de pe continent – vecine sau mai îndepărtate – şi au fost conştiente încă dintr-o perioadă timpurie a istoriei lor de locul şi rolul lor european. de pildă.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. dr. Astăzi. s-a căutat recunoaşterea de către comunitatea internaţională a europenităţii şi specificităţii românilor. cu privire la rosturile proiecţiei identitare privind România şi românii. Ne referim la strădaniile concretizate prin eforturile reale ale statului român. părţi efective ale Uniunii Europene. pe un evident fundal al diversităţilor naţional-etnice. de a sublinia mereu şi. Ion Calafeteanu a arătat că. Fiindcă numai astfel pot fi gândite mesajele transmise de Ştefan cel Mare mai marilor Europei. dar ele nu mai sunt astăzi suficiente. prin limba pe care o vorbesc şi prin numele de „român” pe care l-au păstrat. prof. marchează negativ reprezentarea românească pe scena europeană. dr. „toată creştinătatea va fi în mare primejdie”. univ. din această perspectivă. conferenţiarul a arătat că în perioada renaşterii noastre naţionale. istoric. este justificată preocuparea înregistrată în vremea Comunităţii Europene. – este evident că românii au făcut şi fac parte din rândul popoarelor europene. Este vorba de un fundal firesc. cultural. actul recunoaşterii reprezintă finalitatea oricărei strategii identitare (Ibidem) şi. Experienţele trecutului pe calea identificării şi expunerii valorilor identitare reprezintă încercări din perspectiva istoriei. Realitatea este că România a parcurs o etapă dificilă după Revoluţia din Decembrie 1989 pe linia reaşezărilor valorilor definitorii. revine în forţă necesitatea acelor recunoaşteri (dacă avem în vedere numai expoziţiile europene din intervalul 1867-1937) de vreme ce tot mai des riscul confuziilor. În continuare. în care ne întrebăm. Ion Calafeteanu Românii şi ideea europeană În comunicarea „Românii şi ideea europeană”. unde. însă. am spune. declarat al „Dialogului Intercultural”. obsedant. în care domnul Moldovei arăta că ţara sa este „poarta creştinătăţii” şi în cazul pierderii ei. în cele nu mai puţin de 17 expoziţii considerate universale sau mondiale. românii s-au bazat pe Europa şi au fost sprijiniţi de aceasta. indiferent din ce punct de vedere este analizat conceptul de „Europa” – geografic. în ordinea evoluţiilor cuprinse între Tratatul de la Maastricht (1992/1993) şi cel de la Lisabona (2007). politic. univ. Avea 17 . acum. demne de a fi luate în considerare.

România nu a putut participa la construcţia europeană. datorită situaţiei interne şi internaţionale. cum era în propriul ei interes. Ambasador Nicolae Micu Dunărea şi Marea Neagră. ca principalul instrument de protecţie a securităţii în spaţiul euro-atlantic. cred. sediul valorilor democratice. Prin aceste performanţe. Astăzi. premise pentru perfecţionarea instituţiilor sale democratice şi pentru construirea unei economii naţionale moderne. când ideile de unitate europeană părăsesc intimitatea „europeniştilor” şi cuceresc opinia publică şi chiar cabinetele ministeriale. la a cărei înfiinţare şi dezvoltare ţara noastră a avut o contribuţie distinctă. capabile să asigure tuturor cetăţenilor ţării condiţii decente şi demne de viaţă. prioritate regională a Uniunii Europene Abordând tema „Dunărea şi Marea Neagră. şi NATO. devenită ulterior organizaţie. iar acum cinci ani a fost invitată să adere la NATO. ca simbol al unităţii economice şi politice a Europei. a drepturilor omului şi statului de drept. a fost enunţată din primul moment drept obiectivul central al politicii externe a noii Românii. în comunicare s-a subliniat că românii au răspuns favorabil diverselor proiecte europene. În acest cadru. conferenţiarul s-a referit la impactul curentului „Pan-Europa” în societatea românească şi la poziţia guvernului şi opiniei publice din ţara noastră faţă de proiectul Briand de Uniune Europeană. totodată. Înfăptuirea obiectivului admiterii României în cele trei organizaţii a fost urmărită cu perseverenţă de toate guvernele din cei 18 ani. din care nu făcea parte înainte de 1989. Poporul român nu poate trăi decât în atârnare cu fiinţa Europei. în toate momentele lui hotărâtoare Europa era adusă în conştiinţa noastră publică. România era deja membru în acel moment la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa. scria în 1919: „Poporul român s-a întâlnit cu fiinţa Europei la toate răspântiile vieţii sale istorice. Ea şi-a creat.” Modernizarea a însemnat pentru ei – ca şi pentru celelalte popoare din sud-estul Europei – „europenizarea”. după ce cu 14 ani în urmă a fost primită în Consiliul Europei.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 dreptate Constantin Rădulescu-Motru când. România şi-a reluat legăturile sale tradiţionale cu toate statele de pe continentul european. prioritate regională a U. Şi era natural să fie aşa.“. Referindu-se la perioada interbelică. În ultima parte a comunicării s-a arătat că după cel de-al doilea război mondial. Prin aceasta se înţelegea: Consiliul Europei. ambasadorul Nicolae Micu a arătat: Integrararea ţării noastre în structurile europene şi euroatlantice. ca o prioritate absolută a politicii externe şi a diplomaţiei româneşti. pe măsura resurselor şi capacităţilor noastre materiale şi umane. toţi românii. se înţelegea Uniunea Europeană. Dar românii au fost şi atunci prezenţi în dezbaterile şi acţiunile pentru construcţia europeană datorită exilului aflat în Occident. puternice.. 18 . au motive de satisfacţie pentru faptul că ţara noastră este de aproape un an membru al U.E. În acest cadru a fost evidenţiată activitatea deosebită desfăşurată în acest sens de Grigore Gafencu.E. referindu-se la marile momente din istoria noastră.

reuniunea la nivel înalt a CSCE. a marcat în esenţă încheierea unei etape. pe câteva planuri vizibile.încurajarea cooperării regionale dintre statele din bazinul Dunării. octombrie 1990. Iniţiativa României privind elaborarea şi înfăptuirea unui program complex de cooperare dunăreană. în activităţile Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa: . de la Tirana. la începutul acestui an. în octombrie 1990. economice.. Admiterea în UE. politice şi sociale. cu contribuţii de substanţă.) Prezenţa ţării în Consiliul Europei a însemnat mult pentru înfăptuirea reformei democratice din ţară şi pentru deschiderea efectivă a drumului către UE şi NATO. octombrie 1993. am avut norocul şi fericirea. magistral sintetizată de Nicolae Titulescu.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. cu respectarea. conferinţa ministerială a ţărilor balcanice. 19 . aceea a înfăptuirii obiectivului prioritar stabilit acum 18 ani pentru integrarea europeană a României. după care orice politică externă serioasă trebuie să pornească de la construirea de relaţii bune cu toate ţările vecine. de la Paris. care decurg din calitatea de membru al acestei organizaţii. încheierea acordului de asociere cu UE şi apoi cererea de a deveni membru al acestei organizaţii – sunt. se înţelege. Ea vizează căi precise de valorificare la maximum a oportunităţilor uriaşe. Este firesc ca acum priorităţile României la UE să vizeze modalităţi concrete prin care România poate contribui efectiv la construcţia europeană şi la promovarea intereselor sale naţionale în deciziile UE. noiembrie 1990. Balcani şi zona extinsă a Mării Negre. jaloane esenţiale pe traseul integrării europene a ţării noastre (. admiterea în Consiliul Europei. Acest efort s-a desfăşurat într-o manieră inovativă şi constructivă.iniţierea de acţiuni pentru amplificarea cooperării României cu Consiliul Europei. Uniunea Europeană şi NATO în vederea aderării la aceste organizaţii.. pot spune. toate. . cu bună credinţă a obligaţiilor asumate prin negocierea de aderare. de a fi fost asociat la acţiunile de început ale efortului de integrare europeană a României. 1(14)/2008 Ca diplomat în MAE. Participarea activă la cooperarea regională a avut şi are la bază şi o filosofie tradiţională a României. ca parte integrantă a proceselor de integrare europeană.

zona Mării Negre. ca deosebit de semnificative: cea rostită de Jose Manuel Barroso.procesul de stabilizare şi asociere pentru ţări din Balcanii de vest. din păcate. Iar tensiunile politice din societatea românească sunt percepute în UE ca şi în restul lumii ca expresii ale imperfecţiunilor instituţiilor noastre democratice. După cum se ştie. Caspica şi Asia Centrală.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 De asemenea. potenţialul de dezvoltare şi cooperare în această zonă fiind imens. la un an după aderarea la UE. . care suferă mai mult decât oricând în trecut. care cuprinde. a spus Barroso. afectând în acelaşi timp imaginea şi prestigiul ţării. Este vorba despre persistenţa unor lacune în onorarea obligaţiilor asumate faţă de UE. când membri importanţi ai UE şi NATO s-au găsit pe poziţii diferite.parteneriatul strategic UE-Rusia. o cale pentru corectarea situaţiei în care ne găsim.politica de vecinătate. politica răsăriteană a UE se desfăşoară pe cinci planuri: . cu dificultăţi determinate de o seamă de factori care ţin în mare parte de voinţa noastră naţională. ale UE şi ale NATO. Caucazul de Sud. De aceea. Un asemenea comportament ar servi interesele majore ale ţării noastre. Şi aceasta este implicarea din plin a ţării noastre în înfăptuirea politicii răsăritene a UE. UE aşteaptă o contribuţie specială din partea României. doresc să amintesc două declaraţii.strategia UE pentru Asia centrală.strategia UE privind zona extinsă a Mării Negre. desigur. Este vorba de relaţiile cu cel puţin jumătate din ţările vecine. UE. ceea ce implică riscul aplicării aşazisei clauze de salvgardare. O astfel de orientare ar contribui cu siguranţă la întărirea prestigiului şi credibilităţii ţării noastre în UE şi. Problema cooperării. ca şi NATO. a strategiei postaderare. Este vorba de absenţa. Şi pentru atingerea acestor obiective. prin urmare. care cunoaşte bine problemele şi mentalităţile din aceste zone şi care are relaţii tradiţional bune cu toate statele respective. Şi s-ar cuveni ca ţara noastră. preşedintele Comisiei Europe. un rol crucial în prima linie a problemelor 20 . precum şi ale statelor din zonele respective. în Parlamentul României. dincolo de nevoia urgentă a finalizării şi adoptării unei strategii postaderare cuprinzătoare şi coerente. întemeiate pe valorile şi interesele de perspectivă comune ale UE şi NATO. Ucraina şi cele trei ţări caucaziene. Nu mai puţin importantă este şansa pe care ţara noastră o are de a se implica direct prin efortul de înfăptuire a politicii răsăritene a UE. pentru a se preveni situaţii de genul celor de acum câţiva ani. Există. să preia iniţiativa în proiectul de cooperare dunăreană. . După cum se ştie. care a afirmat că aderarea României e benefică în multe feluri – un exemplu este întărirea dimensiunii sudice şi estice a Europei. care este vital interesată în consolidarea stabilităţii şi securităţii şi în dezvoltarea economică şi democratică a statelor din vecinătatea sa estică: Balcani. la 6 septembrie. la creşterea eficienţei acţiunilor noastre în celelalte compartimente ale UE. Republica Moldova. aceasta ar trebui să vizeze acţiuni semnificative de întărire a solidarităţii transatlantice. căreia această organizaţie îi atribuie o însemnătate crucială. . ceea ce înseamnă lipsa unor obiective precise pe care toţi reprezentanţii români să le promoveze în activităţile lor în aceste organizaţii. România este bine plasată pentru a desfăşura o activitate susţinută şi coerentă pe baza unei strategii cu viziune de perspectivă pentru promovarea programului UE pe toate cele cinci planuri. care are cel mai lung şi important tronson al Dunării. printre alte state. România are de jucat. Desfăşurarea eficientă de către ţara noastră a unor asemenea activităţi se confruntă actualmente. nu are o admiraţie deosebită faţă de statele membre care au probleme cu vecinii. . Înainte de a încheia. precum şi diferendele şi conflictele din aceste zone sunt susceptibile de a fi abordate şi reglementate numai pe căi politico-diplomatice.

Ăsta e rezultatul activităţii clasei politice post-revoluţionare. măi Adriane. primea 20 de ani sau. declaraţia cheamă Bulgaria. când era primministru domnul Văcăroiu. să urmărească intens această temă împreună cu instituţiile europene în vederea realizării obiectivului interacţiunii dintre Organizaţia de la Marea Neagră şi Uniunea Europeană.C. poporul a plătit cu sânge speranţa de mai bine. zice. lipseşte cât a furat clasa politică în ansamblul ei în această ţară. Nu mai spun de 50 de milioane de dolari devastaţi. ce crezi că banii ăştia sunt numai ai lui?” Ştiţi la ce s-a ajuns astăzi? Vă spun eu la ce s-a ajuns! Toţi cei care au fost în revoluţie regretă că au făcut acest pas. migraţia şi securitatea.Băi Adriane. ştiu şi eu.. 1(14)/2008 privind energia. cum e posibil ca ăsta să ia numai 3 ani?” „Păi. Am ascultat cu mare plăcere. bă!” Ăştia sunt oamenii pe care revoluţia română i-a promovat.revoluţionar Nimeni un recunoaşte că am ratat istoria de după Revoluţia din 1989 Domnule preşedinte. cât şi de la Bucureşti. Şi. şi îi felicit pe cei care au primit recunoaşterea pentru meritele atât de la Timişoara.Dă-mi atât şi te iert!” 21 .. de formare a statului de drept. în 1994.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. au exprimat satisfacţia pentru acordarea de către această organizaţie a Mării Negre a statutului de observator Comisiei Comunităţii Europene. ca state membre ale UE. în sfârşit.R. vă rog să-mi permiteţi un minut. tot cu speranţa asta de mai bine s-a ieşit în stradă. Ce lipseşte din prezentarea dumneavoastră. cel mai bun şef de stat pe care l-a avut România e Nicolae Ceauşescu. iar poporul român – despre care unul dintre politicieni spunea: . cum făcea popa: . care reprezintă teste cheie ale Europei de azi.” Intervenţii: Adrian Nicolae . L-am întrebat pe domnul Văcăroiu: „Domnule Văcăroiu. Băncile au fost devastate de activiştii P. a programelor de dezvoltare a României. când astăzi judecătorii fac drept. Hrebenciuc. îmi zice: . dacă dădea unul o palmă pe stradă. de afirmare a democraţiei. după ce noi am plătit cu sânge. Mulţumesc domnului Iordache pentru invitaţie. şi o să spun atât: de-a lungul istoriei sale. făcută la Ankara. ia 500 de mii de la Bancorex şi taci dracu’ din gură. iar ăsta care cică a furat 50 de miloane de la Bancă a luat 3 ani. la 25 octombrie 2007. într-o declaraţie specială în care au salutat sinergia UE referitoare la Marea Neagră. domnule preşedinte. Şi o a doua declaraţie. ştiu şi eu.. Şi în 1989.Să le luăm ăstora şi zahărul din ceai” – a ajuns la concluzia că cel mai bun om politic sau. Grecia şi România. cât îi dădea justiţia. a miniştrilor de externe ai ţărilor participante la Organizaţia de Cooperare Economică a Mării Negre.

bătaia de joc la care a fost supus poporul român. pentru că aceste discursuri le aud de 18 ani. ca Tatăl Nostru. era domnul Petre Roman. domnule Ion Iliescu? Eu m-am enervat. suntem ţara cu cel mai mult asfalt pe kilometru.. şi nimeni nu recunoaşte că am ratat istoria de după revoluţie. Că spune. şi restul unde dracu’ îl duce? În fine.preşedintele Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc Exilul românesc a luat sfârşit odată cu Revoluţia şi datorită Revoluţiei În primul rând. ţara cu cele mai multe borduri din lume. zi de zi.Domnule Roman. de Adrian Năstase. măcar în ăştia doi ani. mă scuzaţi. dictatura să reînvie. aş dori să fac o precizare în ce mă priveşte. sigur a fost rezultatul diverselor sisteme totalitare din România. n-aţi avut capacitatea să-narmaţi instituţiile statului să lupte împotriva corupţiei!” E adevărat. dar el a luat sfârşit în decembrie 1989. Unde-l încadraţi pe Hrebenciuc. în fine. uite ce fură Băsescu şi azi. Fac această precizare pentru că o serie de oameni din exil nu au aceeaşi părere şi ţin să o spun foarte clar şi public. tot. ras. istoria de după 1989. să ne strângem şi să facem aşa cum am făcut când l-am demis pe Paul Everac. în programul său televizat. 22 . multe.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Astea nu au apărut astăzi în România. ne aflăm astăzi în faţa unui nou pericol. Nu mai zic de Năstase!. Acolo l-am întrebat: . să le cerem socoteală pentru dezastrul pe care l-au făcut în această ţară. şi au ieşit copiii ăia şi au murit. şi dacă vrem să mai facem ceva cu ţara asta. că suntem. să punem piciorul în prag. în frunte cu Hrebenciuc. cherestea. dar noi băgăm de 10 ori mai mult.Ăia au furat!” Poporul nu ştie cât a furat Băsescu! Eu ştiu. v-am răpit mai mult de un minut. cred. Mi-aţi spus că sunt nervos când v-am zis de adevăr. asociaţiile de revoluţionari să renunţe la orgolii. istoria revoluţiei române o cunoaşte poporul ăsta pe din afară. domnule preşedinte. ce a furat Băsescu. să ne trezim măcar acum. Sper din tot sufletul că. la Tatulici. uzine. domnule. N-avem instituţii care să ne informeze: Uite. poate acum. că jefuieşte ţara românească! Domnule preşedinte. ţin să mulţumesc conducerii IRRD pentru invitaţia şi onoarea de a fi invitat. domnule. Exilul românesc. pentru că domnul Traian Băsescu a prins nemulţumirea poporului şi zice: . Dar. sigur. În 1992. tocmai odată cu revoluţia şi datorită revoluţiei. domnule preşedinte Ion Iliescu. Apoi. tot. domnule Petre Roman? Ne întâlnim la simpozioane că... Şi acest lucru ar trebui să fie foarte clar. Dinu Zamfirescu . anume că evenimentele din decembrie 1989 au fost o revoluţie. consumul e atât. Domnul preşedinte Ion Iliescu a expus elementele care au făcut din ce s-a întâmplat acum 18 ani o revoluţie. uite ce fură ăla cu bordurile în Bucureşti. dar cred că de astăzi încolo.. şi autostrada Bucureşti-Piteşti şi. şi cu furturi în fabrici. partidele de stânga să realizeze că trebuie să facă un program social şi să-i spânzure pe proprii membri ai partidului care au jefuit această ţară. începând cu 1940.

Domne. eram la Milano. când intră respectivul domn foarte excitat spunând: . Consider că şi acea declaraţie a fost una dintre preliminariile revoluţiei care s-a desfăşurat în decembrie la noi în ţară. nu ştiu. zgomote de împuşcături. care spune . de asemenea. dar nu ştiam şi nu eram convins. În 1982. În continuare... aş dori să relev câteva aspecte inedite ale modului în care am văzut sau.Domne. dădea nişte ecouri auditive de la Timişoara. a căzut Ceauşescu!”. Era un televizor în sală. eram în birourile unei instituţii care ne adăpostea şi. Vorbesc de preliminarii. pe acea vreme. Am venit cu avionul de la Paris. într-un fel.Lot Europe” (?). am fost primul care am difuzat-o către România. Sigur că eram la curent că se începuse la Timişoara încă din 16 decembrie şi era un post de radio RTL. apare cineva foarte excitat. în momentul ăsta la televiziune se spune că a intrat. A urmat evident conferinţa de presă. urmată de acea manifestaţie. am fost invitat la Milano. noi exilaţii sau foştii exilaţi cred că am fost primii români care neam integrat în Europa. că ceea ce începuse la Timişoara avea să se extindă. şi ştiri care arătau elicopterul cu care Ceauşeştii îşi luaseră zborul de pe clădirea fostului C.C. deci eram sigur la curent.. 1(14)/2008 În altă ordine de idei. în discuţie cu organizatorii. în 1989. alternativă menţionată de dânsa: Ion Iliescu. i se dă drumul şi primul aspect pe care l-am văzut era Mircea Dinescu fluturând un steag găurit. ne-a parvenit pe diverse căi şi. a apărut acea declaraţie – „Declaraţia celor 6” – care.. În jurul prânzului. cel puţin. cel puţin personal. unii devenind chiar cetăţeni ai diverselor state europene. vorbea de o alternativă în România. dar şi un asiduu ascultător al diverselor posturi de radio. unde erau câteva mii de tineri 23 . Deci. a început la Bucureşti.Nu trageţi!”. o clădire mai înaltă. am participat la revoluţia din decembrie 1989. în faţa tineretului acelui partid. aşa pe o. în acel birou. fiind corespondentul BBC-ului la Paris. Deci. la o conferinţă de presă şi la o manifestaţie care urma să aibă loc în seara respectivă într-o piaţă din Milano. pe scurt. în care se auzeau nişte glasuri care spuneau . revista franceză .” Eram corespondentul BBC-ului acolo. o primă imagine în direct pe care am resimţit-o. dimineaţa. de mine sau de o serie de oameni care eram exilaţi în Franţa. că aşa au fost ele receptate sau percepute. de un partid italian. Mai târziu. într-un articol sub semnătura doamnei Edith Lomel. O mărturie: în ziua de 22 decembrie...CAIETELE REVOLUŢIEI NR. la un moment dat. la televiziune se dă. care emitea din Paris în limba franceză.

în limba franceză. recunosc pe domnul Nicolaescu. că eram purtat de la o televiziune la alta. la jurnalul de seară. Şi îmi aduc aminte că în seara de 25 decembrie eram cu cei doi crainici. şi apăreau imagini care erau date de Televiziunea Română Liberă. imediat. Milano. dacă ar mai fi trăit Ceauşescu. în ziua de astăzi. te vor înţelege!” şi. oraşul Doinei Cornea”. şi nu numai eu. dar uite ce se spune. erau şi alţi români la Paris care erau supuşi la regimul ăsta. Uitaţi. şi nu înţelegem nimic pentru că se vorbeşte în româneşte. Clujul. am fost rugat de nişte colegi. Îmi spune: . noi. sau chiar imediat după aceea. că în acest timp cât am stat. astăzi nu le-aş mai face. 24 . noi recepţionăm imagini ale televiziunii române. a venit şi el la mine să-mi spună să ne asociem întrutotul comuniştilor pentru a trimite împreună ajutoare la Cluj şi nu numai. cum am mai spus. pentru că. ca şi al primei Asociaţii a Foştilor Deţinuţi Politici. Şi. Mi s-a cerut să vorbesc româneşte. care mi-au zis: .Domne.” „Cine e?” „Eu ştiu. pe alţii nu-i recunosc. cel puţin pentru început. şi le spun că întâmplător am fost colegi de liceu. ce val de influenţe şi entuziasme. pe care astăzi nu l-aş mai face. din păcate. şi ştiţi foarte bine. în permanenţă erau o serie întreagă de informaţii care curgeau din toată ţara.. Desigur. cu comentarii.” Astfel. indescriptibil. ziarişti la postul RTL din Paris.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 într-o piaţă din Milano.. mai erau şi pauze. aceea de a-l executa pe Ceauşescu. pe care nu se recepţiona în permanenţă. într-adevăr. care nu se vedeau din imagini. Eu vreau să mă opresc aici. Sigur că era o efervescenţă întreagă şi în toată acea perioadă. care era creştin-democrat. era un entuziasm extraordinar. acele două zile şi o noapte. când pe ecranele de control. se vor trimite ajutoare şi oricum făceam parte şi din acel organism creat de câţiva străini şi de câţiva români intitulat . pentru că s-ar putea să se întâmple să se ascundă nişte realităţi pe care acest om le cunoştea foarte bine. date fiind mentalităţile care încă mai subzistă la noi în ţară. regizor de film. care aflase că eram acolo şi care voia să ştie ce se întâmplă în ţară pentru că televiziunea elveţiană nu difuza decât fragmente foarte scurte şi nesemnificative. am vrut doar să redau nişte imagini pe care le-am recepţionat. la un post de televiziune francez. domne. ce se întâmpla.săptămâna patimilor” pentru mine. ştirile din România.. care a fost înfiinţată la Paris. S-a oprit imediat comentariul şi mi se spune: „Domnule Zamfirescu. e Ion Iliescu. cum i-am spus eu . Dar acela cu pulovăr. cine e? Nu ştiu cine e. ce se întâmplă! Şi în perioada cât am stat acolo. poate ar fi fost chiar senator.Village roumain”. nu ştiu. cei care eraţi acolo. într-adevăr. dar fiind şi reprezentant al Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului în România. cu un ecran de televiziune. Un alt aspect: lucrând în presă. cum se spunea atunci. două zile şi o noapte am fost plasat într-o cabină. Primarul din partea partidului comunist al oraşului Milano a venit să mă asigure că. ceea ce era o noutate pe vremea aia. sau ce temeri existau şi care le-am reflectat mai târziu şi celorlalţi români. bineînţeles.Domne. Reprezentantul opoziţiei. prin satelit. eu nu am înţeles de ce. vino să ne ajuţi. pe care le-am perceput în acele momente în contact cu realităţile care erau în România..Vom adopta primii. de adoptare a satelor şi de protest împotriva demolării monumentelor din România. dar mi s-a spus: . să comentez. după câteva zile am fost chemat. era regele Mihai.. Am spus atunci că este prima mare greşeală a noii puteri care s-a instalat în România. vi-l spun acum. Tu eşti român. comentaţi ştirea!” Sigur că am făcut un comentariu atunci. care emitea. unul dintre principalele posturi de televiziune. declanşând un entuziasm extraordinar al publicului francez. Cine e omul cu barbă? Nu ştiu. regele României probabil. Mă întrebau cine e acela. primesc un telefon: „Vino că te cheamă un rege la telefon. a apărut execuţia Ceauşeştilor. În final.” Şi.

pentru că în 14. astea toate trebuie să lase locul unui mod demn. A doua problemă: acordarea unor titluri onorifice..oraş iniţiator al revoluţiei române”. Aşa cum s-a semnalat şi aici. Am rămas stupefiat să aflu. am aflat că nici în capitală nu s-a ştiut. începând cu anul 2008. Şi aici. respectiv din Bucureşti. ne-am fi pronunţat public pentru eliberarea. De ce.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. prin mai multe acţiuni. Deci. între calitatea masei sociale din Iaşi şi a celor din Timişoara. Acesta a primit titlul de . revoluţia a ajuns la 18 ani. la Iaşi. de acum. E o propunere pe care o fac inclusiv IRRD şi consider că. pe baza unei prevederi. a preferat Timişoara! Vreau să spun cu mâna pe inimă. la nivel de cercuri mari. care ar fi fost o nedreptate istorică. iar asociaţiile de participanţi la revoluţie să fie invitate să participe. şi Revoluţia Română să fie aniversată la nivel oficial de instituţiile statului. cu slujbe de pomenire. Asta a fost. tot pe cale politică. să propună un proiect de lege prin care să se acorde Iaşului titlul de . Am să vă spun ce a declarat singurul om din Timişoara care-a participat onorific la revoluţie. se bucurau să solicite un astfel de titlu. nici în 16. odată arestaţi un număr de oameni. în opinia mea. cu pomană. ce s-a întâmplat la Iaşi.c. că noi nu am ştiut nimic. am fi procedat exact cum au procedat bucureştenii faţă de Timişoara. 25 . nu mi se poate reproşa că nu s-a ţinut cont de ceea ce a fost acolo. la anul să se înceapă printr-un astfel de mod. într-un entuziasm care exista acolo. este prezent aici domnul Claudiu Iordache. pentru că Timişoara rămâne iniţiatoarea revoluţiei şi nimeni nu cred că-i poate contesta în mod obiectiv acest lucru. Este vorba de consulul Mirko Atanaczkovici al Iugoslaviei. a tuturor celor care fuseseră arestaţi şi maltrataţi de Securitate. căruia noi i-am solicitat atunci să transmită în afară ce se întâmplă în Timişoara. univ. solemn şi unitar de aniversare. Dacă am fi ştiut. tot oraşul a ieşit în stradă şi au început să transmită peste tot în ţară ce se întâmpla acolo. atât la nivel central cât şi la nivel local. Dar nu am ştiut! Pe de altă parte. după cum ştiţi. poate nu. Dorin Spineanu. despre ceea ce se întâmpla acolo. 1(14)/2008 Prof. care de multe ori sunt provocate? Nu mai spun de aniversarea de la Timişoara. la dispute. s-a dezbătut între altele faptul că la Iaşi a încercat cineva. a intervenit pe lângă preşedintele Băsescu pentru ca lui Dan Iosif să i se acorde Post Mortem un titlu onorific la nivel naţional. determinantă. că au murit oameni. este ca. menţionez o diferenţă substanţială. dr. să aud că preşedintele Ion Iliescu. atunci. dumnealui poate confirma. Am fi făcut publică această iniţiativă. de faptul că se trage. vorba cuiva. Ce vreau să solicit. dar ei susţin – am auzit şi la Iaşi discuţii de genul ăsta – că KGB-ului nu i-a convenit ca revoluţia să înceapă la Iaşi.. şi cred că ar trebui intervenit la nivelul IRRD. Dacă la Timişoara. Poate este aşa. tocmai pe baza contribuţiei sale. Lorin Fortuna Revoluţia a ajuns la vârsta majoratului.cetăţean de onoare” al oraşului Timişoara. de pe vremea respectivă. iar oficialităţile sunt invitate să participe. În data de 16 a. când au început acţiunile aniversare la Timişoara. Deci. am rămas surprins să constat că. nici în 20. la Iaşi. de ziua de comemorare. aşa cum ziua naţională o sărbătoresc veteranii de război.. acolo a existat o tentativă de revoltă nereuşită.. a atins majoratul. S-a găsit un om. este cazul ca. se ajunge la altceva. mi se pare o jignire adusă tuturor participanţilor la revoluţie. sau s-ar putea să fie altă persoană. dacă vreţi.

care au avut un merit personal deosebit. Rădăuţi. Deci. pe lângă asta. ba mai mult. în Bucovina – astăzi nu mai aştept aşa ceva. evenimentele de la Iaşi. la Iaşi. există tiluri care sunt deasupra lor ca importanţă. iar el a început să-şi piardă din importanţă. dacă erau omorâţi sau nu. de multe ori – am analizat şi am văzut – ca recompensă pentru altceva decât pentru meritele lor. Consulul numit Mirko Atanaczkovici. o asemenea atitudine. am anunţat public în Consiliul Timişoarei respectiv că. şi recunoaşterea acestor drepturi.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 şi chiar aş recomanda atenţiei IRRD această persoană pentru obiectivitatea sa. care au fost date altor oameni. Importantă era siguranţa lor. din punctul ăsta de vedere. Nu întâmplător. Deci. Erau. dacă mi se va acorda un astfel de titlu îl refuz de la 26 . pe undeva indiferenţi la ce se întâmpla afară. dar. într-un asemenea cotext.Domnilor.. a spus: . ajungându-se la stadiul în care cei care conduc instituţiile publice îl ignoră. măcar din partea oraşului în care am realizat acest lucru sau a oraşului meu natal. în primul rând celor care au avut un merit deosebit în înfăptuirea Revoluţiei din Decembrie 1989? S-au constituit nişte titluri. au preferat să stea în izmene. inclusiv în aprecierea populaţiei. ceea ce nu s-a întâmplat în alte oraşe. pentru că nu-i uşor să susţii. au fost declaraţi cetăţeni de onoare ai oraşului Iaşi. erau în marea lor majoritate oportunişti. primarul Radu Nechita a făcut un gest de reparaţie corespunzătoare şi acei oameni care au fost arestaţi şi au fost maltrataţi. să spunem. e drept. au debutat târziu şi de o amploare destul de redusă comparativ cu alte oraşe ale ţării. Totuşi. să vadă măcar ce se întâmplă. şi n-o spun ca o acuzaţie. faptul că eu sunt singurul cetăţean de onoare al acestui oraş. Or. iar pe ai dumneavoastră nu i-aţi apreciat corespunzător. Oamenii din Iaşi au stat lângă caloriferele reci. mă simt prost. nu s-a respectat corespunzător acest eveniment.” Acelaşi lucru întreb: de ce nu s-a început efectiv cu acordarea şi respectarea. Eu consider că. şi după izbucnirea revoluţiei la Bucureşti. personal – deşi recunosc că am aşteptat un număr de ani o astfel de recunoaştere. dacă n-au făcut-o şi n-au transmis mai departe. Acest lucru a fost reproşat la Timişoara. s-a constituit un titlu de „Luptător cu merite deosebite”. dacă ăia erau arestaţi. decât să se îmbrace şi să iasă în stradă. la Iaşi. într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Local Timişoara. înseamnă că n-au participat la acest eveniment.

nu era corespunzătoare. vă rog să mă credeţi. O altă problemă: în ce măsură s-a pus azi în evidenţă spiritul Timişoarei! Noi. de ce în manualul pe care l-aţi redactat şi coordonat dumneavoastră. Să lăsăm această ţară aşa sau să ne implicăm de pe poziţiile pe care le avem... am reproşat autorităţilor locale că nu se implică suficient în organizarea manifestărilor aniversare şi comemorative. 1(14)/2008 început. În acest moment îl vedeţi pe Cioroianu ce fel de om este. l-am rugat pe domnul Iordache într-o dezbatere televizată. domnul profesor Ioan Scurtu. fie postum. adecvată acestei structuri care funcţionează. noi am încercat. pentru care încă se mai poate face ceva. am arătat în manualele de istorie ce se întâmplă. revoluţia română este prezentată într-un spaţiu de atât. să afirme acest lucru. Este iniţiativa Asociaţiei ALTAR la care celelalte asociaţii s-au alăturat. acum când este ministru de externe. şi asta e tragedia noastră azi.Timişoara. Să transforme statul! Acestea sunt deziderate.m. la Timişoara. în primul rând. Omul ăsta nici nu ar fi trebuit să ajungă acolo! Este un oportunist tipic. Claudiu Iordache era la Timişoara şi se confrunta cu ministrul de externe de azi. pur şi simplu.. În timpul campaniei electorale. pur şi simplu.Este România stat social?” Am făcut dreptul ca să înţeleg ce înseamnă dreptul constituţional. din nefericire. primarul oraşului Timişoara. Vreau să vă spun ceva care m-a şocat. cum se face şi vreau să spun că de la Timişoara. mai departe. 27 . l-a lăsat pe Claudiu Iordache fără replică. O Constituţie care defineşte nişte simboluri deosebite şi nişte valori deosebite. a deturnat manifestarea respectivă. uite Claudiu. nu sunt realizări. fără glas.. poate de o manieră mai puţin academică. A programat o manifestare de mulţumire celor care au iluminat parcul Operei înaintea spectacolului festiv . care este istoric: .” Răspunsul. Avem. Deci. Deci. De aceea vă întreb ce este spiritul revoluţionar. Tema generică de anul acesta a fost: .. şi printre altele i-a spus domnului Cioroianu. Şi aici cred – vă spun concluziile de la Timişoara – că vine rolul celor care au un spirit revoluţionar. avem stat de drept democratic. să vă întreb. dar pe care. sunt destui cei ca Ungureanu şi Cioroianu. Şi ce ar trebui să se întâmple. nu le explică şi mai ales nu prevede ceea ce trebuie să se facă pentru ca ele să se îndeplinească. care a participat la încheierea Tratatului cu Ucraina ş. ţi-e ciudă că nu ţi-am pomenit numele?” Ăsta a fost răspunsul lui Cioroianu. un simpozion cu tema generică . În opinia mea. i s-a trimis o notă de protest în legătură cu faptul cum a fost redactat un manual de istorie pe care dumnealui l-a coordonat şi în care revoluţia. iar de un număr de ani mai facem şi o dezbatere cu tema . şi care înseamnă prestanţă morală. noi avem stat de drept social. Noi organizăm în fiecare an.CAIETELE REVOLUŢIEI NR.a. după cum oportunist tipic este şi Răzvan Ungureanu.Mi s-a spus.Revoluţia Română din Decembrie 1989. Fapte. la Timişoara. Noi l-am rugat. dar nu avem stat de fapt social. Şi asta aş dori să fie o măsură ca să se înţeleagă cât de nedreptăţiţi au fost ceilalţi. o Constituţie foarte proastă. Nu vă miraţi de asta. dacă ele nu se îndeplinesc. oraş liber!” Întrebarea mea este: mai există spiritul Timişoarei şi. iar Timişoara. deloc sau atât. Domnul Petre Roman a remarcat că aceste prevederi nu sunt dezvoltate într-o lege corespunzătoare.Domnule Iordache. care au fost puşi acolo. inclusiv domnului director executiv al IRRD. mai există spiritul revoluţionar în România? Constatăm că din ce în ce mai puţine persoane – cei care ne adunăm aici – încercăm să facem ceva pentru a fi cunoscute aceste evenimente. Gheorghe Ciuhandru. fie antum. dar nu avem stat de fapt democratic. Spune domnul Cioroianu: . Şi noi. şi autoritate morală în a critica – aşa cum a făcut şi domnul Nicolae aici. semnificaţii şi implicaţii”. dar a uitat să spună că erau şi pe vremea dumnealui şi putea s-o facă. inclusiv din partea asociaţiilor din care face parte.. Ieri. am explicat lacuna aceasta din manualele de istorie. sus.d. prin extindere.De la revoluţie la democraţie”. iarăşi. Cioroianu.

Muzeul Militar Naţional a donat colecţia Buletinul Muzeului Militar Naţional. care-au fost luate. serie nouă. anii 2003-2007.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Deci. cu experienţa negativă pe care o avem în momentul de faţă. naţional.R. s-a înfăptuit fără o ideologie. al P. Dacă sunt oameni dispuşi să participe la efortul de formare a unei ideologii noi. În momentul de faţă. Revoluţia română nu a avut o ideologie. ediţia a V-a. el rezultă indirect din alte puteri. să fie dezbinate milioane de familii. S-a recomandat ca la viitoarele alegeri să se aleagă acele formaţiuni politice care spun clar în programul lor cum au de gând să înfăptuiască statul democratic. pot să dea statul român în judecată pentru că nu li s-a asigurat în România un nivel minimal demn de existenţă. Istoricul Neagu Djuvara a donat pentru Biblioteca IRRD două dintre cărţile sale apărute la Editura Humanitas: Între Orient şi Occident.20 ianuarie 1990. ing. consider că ar fi ceva pozitiv. să meargă în afară. pentru că nu-şi mai găseau un loc de muncă în ţară. Suntem declaraţi cei mai corupţi. Remeş chiar ministru de finanţe. bugetul la toate partidele astea se împarte în două: bugetul de executat şi bugetul de furat.R. Ţările române la începutul epocii moderne. în perioada 22 decembrie 1989 . motiv pentru care noi am dat jos ceva fără să ştim ce punem în loc. Mircea Duzineanu şi col (r) Iordan Rădulescu au donat documente privind desfăşurarea acţiunilor revoluţionare în sediul fostului C. şi nu întâmplător.C. Notă: Ilustraţiile de la paginile 5-26 reprezintă aspecte din timpul dezbaterilor. Nici nu am mai avut timp. în ziua de 22 decembrie 1989. la nivelul Timişoarei. Donaţii Marian Găman.C. puterea administrativă. Ulterior. nu ca să câştige mai mult. asta înseamnă din punct de vedere constituţional.D. Trebuie să ştiţi. În acest context – şi-mi pare rău că la simpozionul de la Târgovişte nu s-a menţionat – am venit cu această propunere. Ţuicarii şi caltaboşarii Remeş şi Mureşan au fost miniştri. Am avut parte de jurişti care n-au fost de bună credinţă şi ne-au lăsat această Constituţie în care fiecare poate să facă ce vrea. am realizat proiectul constituţional Timişoara. că toţi acei care au fost nevoiţi să meargă.R. Ionel Iosef a donat 82 de fotografii pentru o expoziţie permanentă la sediul I. pe care s-o punem la dispoziţia altor ţări.R.C. ediţia a III-a.C. social. am început să facem o ideologie specifică. Nu sunt rezultatul unor negocieri politice. al P. Pentru că e imposibil ca într-un stat naţional unitar să se lase să funcţioneze o formaţine ca UDMR-ul. 28 . Guvernul. Parlamentul şi conducătorul se aleg direct de către popor. O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri. nu este o putere democratică. unitar. Gheorghe Tararache a donat două casete video cu imagini filmate în Capitală. Pictorul Gheorghe Ioniţă a donat 112 fotografii realizate pe străzile Capitalei şi în sediul fostului C.

în spirit european. 1(14)/2008 Distincţiile anuale ale IRRD În ziua de 21 decembrie 2007 a avut loc festivitatea de decernare a distincţiilor anuale ale Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Ionel Cană. prima formaţiune politică antitotalitară. preşedintele primind Diploma de Onoare Institutului Internaţional „Liviu Rebreanu“ de Cercetări „In Memoriam“ în Traducerea Liberă şi Simultană.D. membri fondatori ai Frontului Democratic Român. preşedintele Asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara. al primului Sindicat Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR). fondator. Deputatul Nicolae Mircovici. Alexandru Ciura. a făcut din sediul fostului C. Petre Petrişor – revoluţionari timişoreni. soţia lui Dan Iosif. au fost acordate Diplome de onoare următorilor: Mirela Nistoroiu. jurnalistă Revoluţiei. Virgil Hosu. împreună cu Dan Iosif. Baricada de la Inter. Începând cu anul 2007. Diploma de onoare IN MEMORIAM a fost acordată celui care a fost Dan Iosif. a primului Manifest al Revoluţiei Române. organizaţie a luptătorilor revoluţionari arestaţi la Timişoara. Viorel Oancea. Marian Găman. Aurel Laslău. pentru abordarea profundă şi calificată. a Revoluţiei Române. primind erau atunci Balconul „Premiul naţional Revoluţia Română Operei din Timişoara şi din Decembrie 1989 “ Televiziunea Română. pentru contribuţia remarcabilă la tipărirea. la Timişoara. apărută la Editura InterGraf din Reşiţa. şi a ziarului „Victoria“. revoluţionarul care. De asemenea. în 1987. revoluţionari bucureşteni care au format. Dr. „A căzut tirania!“. revoluţionar timişorean. Dr. al P.C. Dumitru Dincă. primul ofiţer al Armatei Române care s-a aliat Revoluţiei de la Timişoara în 22 decembrie 1989 înainte de fuga dictatorului. IRRD a instituit premiile naţionale Revoluţia Română din Decembrie 1989. înfiinţată în 20 decembrie 1989.C. al F. Traian Orban. aşa cum timişoreană. Romeo Raicu. un adevărat centru de putere al Mariana Cernicova. Radu Silaghi. ca recunoaştere a meritelor avute în Revoluţia Română. Premiul naţional Revoluţia Română din Decembrie 1989 pe anul 2007 a fost acordat jurnalistei timişorene Mariana Cernicova pentru lucrarea Noi suntem poporul. care vor fi acordate celor mai valoroase lucrări create de autori români sau străini. opere care abordează problematica Revoluţiei în spiritul devizei Adevăr pentru Istorie. Profesor Jean-Louis Courriol.R.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. în decembrie 1989. preşedintele Asociaţiei ALTAR din Timişoara. din iniţiativa lui Lorin Fortuna. 29 . Maria Trăistaru.R.

să fiţi unul dintre participanţii cei mai cunoscuţi la revoluţia din decembrie 1989? – Implicarea mea în povestea revoluţiei române începe în anul 1987-1988. cred eu. În toamnă. când la Europa Liberă auzeam despre reformele economice pe care Gorbaciov vroia să le facă în cadrul celei mai mari puteri comuniste. se întâmplă ca unele persoane să aibă foarte mult de suferit. aşa că am cumpărat un set de gume de şters. despre Cehoslovacia. fără speranţă. nici măcar bani de tren nu aveam. Am fost extrem de impresionat când am auzit că acest lider mondial proclamă drepturi şi libertăţi pe care în România nu avusesem ocazia nici să le trăiesc. însă în 17 decembrie am auzit la Europa Liberă cum că la Timişoara oamenii s-au răzvrătit împotriva regimului. Am auzit despre Polonia. sincer să fiu. Asta în a doua parte a anului 1989. Din punct de vedere ideatic. după trei tentative de trecere a graniţei. În perioada aceea eram un om fără slujbă. fiind fără slujbă. nereuşite. Fusesem dat afară din serviciu.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 INTERVIU Dumitru Dincă Mărturii de la Baricadă – Cum aţi ajuns. au apărut. Aşa se face că discuţiile pe care le aveam cu diverse persoane. Şi atunci m-am gândit să încep să fabric nişte manifeste. pentru a-mi proteja în primul rând familia şi a mă proteja şi pe mine. deci pur şi simplu eram omul care. despre R. ca urmare a revoltei populare de la Timişoara. Din nefericire pentru noi. pe ideea reformatoare pe care o propunea Gorbaciov. care a început în data de 16 decembrie. eram. Făcusem rost şi ne nişte hârtie de pe la 30 . ţinând cont şi de apetenţa mea pentru istorie. pentru fapte deosebite. Uniunea Sovietică. Am vrut să plec la Timişoara. nici să le aud.D. domnule Dumitru Dincă. se axau pe aceste reforme. totuşi. din care confecţionam litere ca să pot să fac nişte manifeste. despre Ungaria. de fapt sfârşitul toamnei lui 1989. Aşteptam să se spargă odată şi odată buboiul şi în România. ca urmare a lipsei unei judecăţi a oamenilor responsabili care puteau să facă foarte mult. Aşteptam cu sufletul la gură ca şi în România să existe asemenea semnale. pentru că ştiam că într-o astfel de situaţie mor oameni. avusesem probleme. m-am resemnat şi aşteptam să se producă o minune. Nu puteam să le scriu cu mâna. auzisem chiar semnale venite de la bulgari. suficient de pregătit. dar în mod practic nici eu şi nici cei ca mine nu participaserăm şi nu avuseserăm ocazia să facem revoluţia. Am aşteptat acest moment cu sufletul la gură. dar. dar fără prea mare bucurie. noi le spunem radiere. N-am reuşit să aflu nimic în ziua de 16. chiar dacă cuvântul „facem” îl punem între ghilimele. fără viitor. Germană. ele nu au apărut.

. aveţi ce vă trebuie. în jurul orei 11. urlete. aveau 19.. dar erau atât de distraţi încât pur şi simplu pe mine m-a indignat şi am intrat în discuţie cu ei. În data de 20 decembrie aveam tot ce-mi trebuie.. În momentul acesta am abandonat familia.C. alo. tovarăşi. Ajuns la Piaţa Unirii. nu mai ţineau cont. numai că în data de 21 decembrie. de unul singur.. că eşti cel mai mare. cu metroul. să se întâmple ceva. În ordine. Am şi confecţionat. eu vroiam să le împrăştii noaptea. 15. ţipete.” „Domnule. Unii râdeau.. Dacă noi nu mergem înapoi şi nu opunem rezistenţă. între 17 şi 20 decembrie 1989? – Absolut. Şi nu au murit pentru ei. I-am întrebat: „De unde veniţi?” „Păi. – Câţi ani aveaţi la revoluţie? – 39 de ani. s-a întâmplat acest ceva.. aveţi steaguri. Timişoara va fi rasă de pe faţa pământului” – le-am spus. iar acum noi avem obligaţia morală să mergem să-i ajutăm. deci. de. alo. copiii.... pe Şos. şi.” – Câţi ani avea? – Băiatul avea 19 ani. Ajuns în Piaţa Unirii am văzut. Ştiam cum procedează Securitatea în condiţiile în care erai tu vinovat. de acolo a început acţiunea dumneavoastră? – Da. din moment în moment. dar în acelaşi timp era şi o previziune pe care creierul meu o gândea în sensul că trebuie să se întâmple minunea.. „Acolo au murit oameni. de la miting.?” „Mergem acasă. aveam hârtie. nu ştiu dacă mă crede sau nu mă crede cineva. – Să vă trăiască.” „Păi. te rog să ai grijă de fraţii tăi. – Asta se întâmpla în preajma lui 21. – Practic.. Dudeşti-Pantelimon... literele făcute şi puteam să mă apuc de confecţionarea manifestelor. În sfârşit. – Mulţumesc.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. – Poate că erau bucuroşi de ceea ce se întâmplase cu Ceauşescu . ci şi pentru noi. că eu plec că am puţină treabă. să ne ajutăm şi pe noi. însă aşteptam ca din moment în moment ceva să se întâmple la acest miting. îl văd pe Ceauşescu cum strigă de la balcon „faceţi linişte. pentru că îmi era teamă să ies cu ele pe stradă. Cristian. Văd la televizor brambureală. Aşteptam ca.”. tu. alţii comentau. iar „dacă se va întâmpla să nu mă mai întorc. Îmi era teamă nu pentru mine. au murit copii. 1(14)/2008 prietenii mei şi bănuiesc că mai mult de două-trei mii de manifeste nu aş fi putut să fac pentru că nu aveam tehnica respectivă. ci pentru copiii mei. – Unde locuiaţi? – Lângă Uzina „23 August”. Am luat manifestele.. pentru că eu am intrat în discuţie cu ei. – Şi câţi copii aveaţi atunci? – Aveam patru copii. Nu ştiam dacă mă mai întorc. – Era o stare de tensiune. ci şi la modul general.. 31 .30. le-am ascuns. fiind foarte dificil să faci. haideţi înapoi! Pentru că dacă noi nu facem nimic (auzisem nişte comentarii la Europa Liberă că se urmăreşte de către Ceauşescu să radă Timişoara de pe suprafaţa pământului). le-am spus copiilor să stea cuminţi. veneau şi intrau în familie şi în rude până la gradul trei-patru. toată chestia văzută la televizor şi s-a întrerupt emisiunea. 12 şi 11 ani. poate că nu erau... În clipa aceea am ştiut că a venit momentul ca eu să mă implic în ceea ce de fapt gândisem mai de mult. de altfel. în speranţa că voi putea să fac ceva nu numai pentru copiii mei şi pentru mine.? – Era o stare de tensiune. încă se mai scurgeau valurile de participanţi la manifestaţia din Piaţa C. Am ascuns acele manifeste. mă uitam la televizor la mitingul pe care-l convocase Ceauşescu. – Poate că erau. acest lucru.. circa douătrei sute de asemenea manifeste. Am văzut pentru prima dată că oamenilor nu numai că nu le păsa. La un moment dat.

la presiunea noastră.” „Acolo nu mai este nimeni” – ne-au răspuns. începe represiunea – Cordonul acela de scutieri. Şi m-am gândit că locul unde putem să facem ceva. Ştiam că este aproape Ambasada Americană.. Am găsit în dreptul Bisericii de lângă Arhitectură un alt cordon de scutieri. Erau scutieri care deja baricadaseră trecerea. Ştiam că este centrul şi că pe acolo trec foarte mulţi oameni. după-amiaza. am făcut la stânga pe prelungirea străzii Academiei. Reacţia oamenilor era: Domnule. la coada calului. crezând că acolo a mai rămas un nucleu. dacă ne întoarcem înapoi ăştia o să tragă în noi.C. privind spre Universitate.. Eram în jur de 50-60 de persoane.. – Era 13-13. dar de data aceasta mult mai hotărât. însemnând 10-15 persoane. în momentul în care i-aţi forţat să treceţi. Scutierii de la Biserică ne-au întrebat unde vrem să mergem.C. am luat-o pe jos de la Piaţa Unirii spre Universitate. unde am găsit un grup de aproximativ 50 de persoane care vroiau să treacă dincolo de scutieri. – Deci. Str. Pur şi simplu. era lângă Hotelul Intercontinental. De ce? Ştiam că acolo sunt străini. în loc să continuăm lupta cu scutierii. o să . Academiei înspre C. cum a reacţionat? Cum erau ei? Au bătut? – Nu. 21 decembrie. tineri. am luat-o spre Universitate. vrem să mergem acolo. noi. În situaţia aceasta. Să zic că era în jurul orei 13. ca să spargem barajul şi să ajungem în Piaţa CC. Am încercat împreună să spargem cordonul...INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 – Care a fost reacţia? – Nu am reuşit. cam aşa ceva? – Nu! Cred că era mai devreme. 32 .. eşti nebun la cap.. În momentul acela am realizat că pătrunderea noastră acolo ar fi fost fără sens. Batiştei era blocată. cu intenţia să ajung la Sala Palatului. unde nu am întâmpinat nici o rezistenţă. Acest cordon era format din scutieri. pe care nu l-am putut sparge. acei 50-60 câţi eram. s-au dat la o parte şi noi am putut să pătrundem pe str. Aşa se face că. dumneavoastră aţi ajuns la fântână?.30.. am văzut un alt grup. Până la urmă am reuşit.. dar nu au lovit pe nimeni.. Dar. în dreptul Hotelului Intercontinental. mai mulţi nu eram. la C. Aşa am ajuns în Piaţa Universităţii. deci în zona statuilor. N-am putut să ajung decât până la Piaţa Universităţii. „Păi.

să le vorbesc oamenilor. Am făcut acelaşi lucru timp de jumătate de oră. la fel de mic ca şi al nostru. Timişoara”. Le-am pus flori în arme. în RDG. Acum mă vedeau toţi şi mă auzeau toţi. Am încercat o discuţie de impresionare a acestor tineri. am început să vorbesc despre comunism. Cehoslovacia. Am crezut că este de datoria mea să preiau iniţiativa. pentru că noi suntem fraţi. În acest timp. voi sunteţi ca şi noi. – V-aţi impus dumneavoastră? – Având în vedere că erau tineri. am luat iniţiativa de a discuta cu soldaţii de acolo. de a vorbi oamenilor. Timişoara să fie rasă de pe pământ şi să înceapă atrocităţile. M-am urcat.. A prins la oameni. A început să-mi fie ruşine de mine. Am zis că este de datoria mea! Nu voiam să mă impun. de data aceasta. Noi nu avem nimic cu voi. poate. – Pe partea cealaltă. din moment în moment. să vorbesc publicului. în faţa barajului. „Ştiţi că la Timişoara oamenii s-au revoltat? Că au murit oameni? Că armata şi securitatea au tras în ei?” Nu ştiam evoluţia lucrurilor de la Timişoara. În momentul în care le spuneam despre Timişoara. pe 21 decembrie? – Pe data de 21 decembrie a apărut sloganul Jos comunismul! Jos Ceauşescu! – Dar duşmanul dumneavoastră principal şi reprezentantul comunismului era Ceauşescu? – Toată discuţia am pus-o în acest context. oamenii strigau: „Timişoara. eram aproximativ 120-150 de persoane. gândind nu ştiu ce avantaje.. 1(14)/2008 – La fântână. mobilizându-i la rezistenţă în locul acela. Nu ştiam că Timişoara se declarase oraş liber. să înceapă crimele. fiind informat de la Europa Liberă. 33 .30-14. comunism. de aceea vă rugăm şi pe voi să nu cumva să ne ucideţi. cu mine. Şi am mers mai departe. Şi bulgarii dau semne că vor să se elibereze de el. Timişoara. care se afla în faţa scutierilor din barajul de pe strada Batiştei. dar absolut toţi. ba. Indiferent de ce spun unii sau alţii. Şi nu mai eram 120-150. să înceapă tot ceea ce înţelegeam eu că se poate întâmpla dintr-un asemenea act.. deci.. Un copil se afla pe Parking. pentru că de acolo am văzut un alt grup. pentru prima dată în viaţa mea. – Ce le-aţi spus? – Atunci am început. pentru că şi noi ne confruntăm cu aceleaşi greutăţi. pe data de 21 decembrie. A venit momentul ca şi noi să facem acelaşi lucru.00. Rudele voastre. părinţii voştri în momentul de faţă gândesc ca şi noi şi poate că alţi soldaţi le opun rezistenţă. erau mai tineri decât mine. nu suntem duşmani. între Universitate şi Ambasada Americană. la un moment dat. nu puteam să mă ridic deasupra oamenilor şi aveam senzaţia că foarte mulţi dintre ei nu mă aud. Eu aşteptam ca. Romeo Raicu îi punea pe cei cu care era în grup să îngenuncheze în faţa soldaţilor.” Cineva a adus un buchet de flori. – V-au recunoscut ca lider? – Nu. în jurul orei 13. Acolo. pentru că aţi fost acolo! – Indiferent ce spun unii sau alţii. toţi. Jos Ceauşescu. mai multe decât ei. Ungaria. Jos comunismul.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. să fi fost în jur de 250 de oameni. dictatură. Eu am considerat că trebuie să existăm acolo. „Comunismul – le-am spus – a picat în Polonia. devenisem un grup mai numeros. Jos dictatura – s-a strigat în Piaţa Universităţii. Am făcut acelaşi lucru şi eu împreună cu cei cu care venisem. pe Radu Silaghi. că trebuie să facem ceva pentru Timişoara şi pentru noi. A fost momentul când în mine s-a declanşat curajul de a ţine un discurs. Le-am spus: „Măi copii. – Eu vă întreb pe dumneavoastră. – Acolo. Fiind mic de statură. Deci. Ceauşescu. fraţii. – I-am întâlnit acolo pe Romeo Raicu. pe cadrul acela metalic. nu ştiu ce beneficii. Teribilismul copiilor! Cineva mi-a spus să mă urc pe Parking.” Atunci a apărut sloganul Jos comunismul. După aceea. în mine s-a petrecut ceva fantastic. să mă afirm.

INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 – Pe partea Parkingului? Şi pe partea cealaltă erau... – Nu. Nu, tot acolo, în dreptul Hotelului Intercontinental. Şi atunci i-a venit ideea cuiva de a folosi Parkingul... Nişte copii m-au ajutat să urc, printre care, dacă nu mă înşel, era şi Romeo Raicu. Acum nu mai pot să realizez dacă el urcase înaintea mea sau a urcat după mine. Cert este că am ajuns pe Parking. În mintea mea, la momentul acela, s-a produs o schimbare, o modificare. Am conştientizat că eu trebuie să le spun oamenilor lucruri care să-i determine să rămână acolo, care să le dea curaj, pentru că ceea ce făceam noi acolo putea fi determinant pentru ceea ce urma să se întâmple. – Care a fost reacţia forţelor de ordine? – Nu ne-au tulburat. – Erau, totuşi, scutierii... – Erau scutierii care făcuseră baraj şi la Batiştei, şi la Sala Dalles. – Nu se mai circula pe Magheru? – Oameni, dacă veneau, veneau dinspre Piaţa Unirii... – Este vorba de maşini? – Nu. Maşini nu circulau. Circulaţia era întreruptă. Ăsta a şi fost avantajul nostru că deja ocupaserăm carosabilul. La momentul acela eu m-am gândit că trebuie să spun numai lucruri care să încurajeze, lucruri care să dea consistenţă acţiunii noastre. Vorbeam... Imaginaţi-vă că la momentul acela nici nu cunoşteam tehnica discursului, nici nu aveam foarte multe date la îndemână, ca să pot să-mi construiesc un discurs. Discursul era cât se poate de general, dar în acelaşi timp încercam să-l fac cât se poate de convingător. Văzând că suntem puţini, la un moment dat am spus că de la Timişoara vin oameni în Bucureşti. Eram puţini, dar trebuia să creez sentimentul că noi suntem puternici şi că vom fi şi mai mulţi. Nimeni nu-mi spusese. Dar realizasem că trebuie să le dau speranţă şi încredere în ei, că nu suntem singuri. Şi atunci, zic: „Cineva mi-a spus aici că sunt oameni de la IMGB, de la „23 August”, de la Republica, care vin înspre noi.” Reacţia grupului era una de bucurie, şi bucuria sporea pentru că discursul era completat cu nevoia de a da jos comunismul, de a-l da jos pe Ceauşescu. Un lucru important pe care cred că l-am spus eu atunci a fost următorul: „Nu vă fie teamă. Acum suntem puţini, dar vom fi mulţi. Chiar dacă ne vor omorî pe noi, vor veni alţii în locul nostru. Şi să ştiţi că nu au ei atâtea gloanţe încât să ne ucidă pe toţi.” În sfârşit, după discursul acela care a durat să zic jumătate de oră, patruzeci de minute, am coborât de pe Parking şi un individ, care nu era foarte tânăr, dar era mai tânăr decât mine, să fi avut în jur de 32-33 de ani, îmi spune: „Domnule, stai puţin. Noi suntem aici, dar trebuie să ne şi organizăm.” În mintea mea, în momentul acela, s-a produs o confuzie. Păi, cum să ne organizăm? Să facem şi noi ce au făcut ăia de la Timişoara? Auzisem că la Timişoara, în timpul revoltei, s-a înfiinţat o structură, Frontul Democratic Român. Dar mie nu-mi venea în minte această titulatură şi, în loc să-i spun Frontul Democratic Român, i-am spus Frontul Unit Muncitoresc. În momentul acela, am simţit aderenţa unanimă, a tuturora, la această idee. Şi atunci am încercat să aduc în discuţie şi personalităţi care să sprijine această manifestare de protest şi revoltă. Auzisem, la Europa Liberă, despre Mircea Dinescu, despre Doina Cornea, despre Petrescu de la Iaşi, despre Radu Filipescu, despre Dumitru Mazilu... Ştiam că a avut probleme Corneliu Mănescu datorită felului în care s-a prezentat atunci când a fost ministru de externe. Deci, am vorbit despre ei. Am făcut o listă cu cei care vor face parte din această structură, pe care noi, atunci, o concepusem şi îi spusesem Frontul Unit Muncitoresc. Am întrebat cum îi cheamă pe oamenii de acolo, pentru că voiam să-i includ în această structură. Însă, singurii care mi-au spus cum îi cheamă au fost Romeo Raicu, Liviu Crăciun Viorel, băiatul care mi-a spus că trebuie să ne organizăm, şi Petre Ioan, care era responsabilul Restaurantului Tic-Tac.

34

CAIETELE REVOLUŢIEI NR. 1(14)/2008 – Dar între numele astea nu l-aţi trecut şi pe Ion Iliescu? – Nu. – Din câte ştiu, se discuta şi despre Iliescu. – Personal nu. Îmi pare foarte rău. Auzisem o discuţie pe la serviciu că venise Gorbaciov în vizită la „23 August” şi că l-ar fi întrebat pe Ceauşescu unde este Iliescu. Dar nu mi-a rămas în minte lucrul acesta. Chiar nu mi-a rămas în minte. Şi nu aveam motiv să-l trec, pentru că omul acesta nu făcuse nimic care să-l legitimeze pentru a face parte din Frontul Unit Muncitoresc. – Eu vorbesc de nişte nume vehiculate pe la Europa Liberă. – Nu! Cel puţin pentru mine, cel care alcătuise lista asta ad-hoc, el nu era important. Vam spus că l-am trecut pe Dumitru Mazilu, i-am trecut pe ceilalţi dizidenţi. Ana Blandiana. Şi pe ea am trecut-o. Pe Vasile Paraschiv, care a fost întemeietorul sindicatului liber, SLOMR-ul. Auzisem despre el tot la Europa Liberă. Încercam să fac o listă de oameni, de nume care să dea consistenţă, în primul rând, acestei structuri, dar care să creeze o anumită autoritate. Că una era zarzavagiul de la colţ şi tanti Leana care vinde lapte, şi alta era să ai alături de tine, într-o astfel de situaţie, nume consacrate, nume de care s-a auzit. – Şi recunoscute ca atare. Reacţia celor de lângă dumneavoastră a fost de aprobare deplină? – Aprobare deplină, dar numai oamenii aceştia trei mi-au spus cum îi cheamă. Restul nu au vrut să spună. Le era frică. Eu cred că la momentul acela se gândeau: „Ia stai, domnule, dacă se întâmplă ceva? Eu îmi dau numele omului acesta.” – Cine este ăsta? Dacă este de la Securitate? – Da. Şi sentimentul acesta de teamă i-a făcut pe mulţi să nu spună cum îi cheamă. – Nici acum n-au intervenit forţele de ordine? – N-au intervenit. Şi un episod pe care, probabil, îl vor descrie şi alţii. Cornel Palade, actorul, a adus vorba într-o emisiune de-a lui despre Dincă vorbind la burlan. Pentru că vorbisem foarte tare, am început să răguşesc. Trebuia să mă fac auzit. Cineva a smuls un burlan de la Universitate, altcineva a încercat să facă o goarnă dintr-un carton. N-a dat rezultate nici burlanul, nici pâlnia din carton. Între două pauze... Să ne înţelegem: nu vreau ca cineva să creadă că-mi arog mai multe merite decât am avut... – Povestiţi. Nu vă mai scuzaţi. Aţi fost acolo şi toată lumea ştie asta. – Niciunul de atunci, în momentul acela vorbesc, nu a mai avut curajul să ţină un discurs. – Un discurs anticeauşist cu forţele de ordine în faţă. – Toţi erau de acord cu mine, dar nimeni nu vorbea. Probabil, cel care ar fi vrut să vorbească era convins că nu ştie să vorbească şi nu poate să transmită, iar care ar fi ştiut să vorbească probabil că-i era teamă. – Aveau reţineri. – Ţineam acele discursuri cam din 20 în 20 de minute. Era necesar să ţii oamenii acolo. Că, dacă aş fi tăcut şi eu şi ei, la un moment dat ar fi intervenit apatia şi atunci ne-am fi împrăştiat. Am uitat să vă spun că tânărul care şi-a dezvăluit identitatea, spunând că-l cheamă Liviu Crăciun Viorel, a mai spus că fusese luptător la USLA. “Trebuie să mă ascultaţi, pentru că eu ştiu cum lucrează aceştia. Spune-le oamenilor să nu se îndepărteze, să nu intre pe străzi dosnice, pentru că ăştia – expresia lui – îi fură, adică îi arestează şi se poate să nu mai auziţi de ei.” Într-unul din discursuri am spus şi acest lucru: trebuie să stăm aici, să stăm grupaţi, să nu mergem prea departe, pentru că există posibilitatea ca oameni dintre noi, pe care nu-i cunoaştem acum, să dispară şi este păcat pentru că ceea ce facem noi aici, facem pentru tot poporul şi pentru toată ţara. În momentul când discutam cu acest Liviu Crăciun Viorel vine un tânăr, cam de 30 de ani,

35

INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 şi spune: “Domnule, nu vă supăraţi, eu sunt de la Securitate. Eu sunt subofiţer de securitate. Eu am fost trimis aici... – Era civil? – Da, era civil... Eu am fost trimis aici să văd despre ce este vorba. Să ţin minte figuri, să pot să mă duc să fac un raport, să raportez...” Eu l-am întrebat: „Dumneata ce vrei?” „Eu cred în ceea ce spuneţi dumneavoastră şi sunt de partea dumneavoastră.” Înainte de asta, însă, au venit la mine doi puşti, să fi avut 16-17 ani, iar unul dintre ei mi-a zis: eu am o portavoce acasă, mă duc să v-o aduc. Au plecat amândoi şi, culmea, au şi venit repede. Probabil că locuiau pe acolo, prin zonă. „Noi suntem la pas sportiv în cadrul Cântării României şi avem portavocea asta acasă.” Numai că aceasta nu avea baterii. Atunci s-a produs discuţia cu tipul care a spus că este de la Securitate. Şi zic: „Domnule, dacă vrei să demonstrezi că dumneata eşti de la Securitate, dar eşti de partea noastră, du-te şi adu o baterie de la o maşină. După circa o jumătate de oră a adus acumulatorul. Numai că noi nu aveam sârmă să facem legăturile. Şi a rămas să vorbesc oamenilor tot fără un mijloc de amplificare. – Securistul acela v-a adus baterie? – A adus baterie. – Era baterie de la o maşină? – Da, era o baterie de maşină, pentru că mai fuseseră nişte băieţi cu el şi o luaseră. Probabil că maşina era parcată pe undeva, pe lângă biserică, barajul nu era acolo, ci în partea cealaltă, spre str. Academiei. – Şi ăsta a rămas în continuare cu dumneavoastră? – A rămas. Domnule, a rămas atât cât am putut eu să-l vizualizez. Însă, cert este că aceşti doi băieţi, şi probabil şi cu el, au lucrat la portavoce. Mă rog, s-au dus, au făcut rost de sârmă, că la portavoce a reuşit să vorbească Dan Iosif. – Când l-aţi identificat pe Dan Iosif? Oricum, a apărut după dumneavoastră? – Absolut. – Nu era în grupul lui Raicu sau în grupul dumneavoastră? – Nu. A apărut după noi. Deja trecuseră, cum să spun, TAB-urile, tunurile de apă, trecuseră. – Deci, se întunecase? – Da. Era aproape întuneric, nu se distingea omul. – Era cam între patru şi jumătate şi cinci? – Cam aşa. Poate că fiind o zi senină, poate că trecuse de ora cinci. Nu puteai să identifici figura. – Aşadar, primul care a vorbit la portavocea aceea pusă în funcţiune a fost Dan Iosif. – Da. Dar mult mai târziu după formarea baricadei. Ceea ce vreau să remarc este faptul că în perioada în care deja în Piaţa Universităţii era un număr substanţial de oameni, cred că pe carasobil eram aproximativ o mie de persoane, dar pe trotuarele din stânga şi din dreapta cred că mai era o mie de persoane. După ce au trecut...

36

la fântâna de la Arhitectură? – Nu! Vorbesc de zona Batiştei şi până în dreptul. Au venit TAB-urile. dacă s-ar fi întâmplat ceva. când eram noi cei mai mulţi eram 2. ori la început. libertatea presei. Erau 10-12 puncte pe care atunci le alcătuisem. Ba. 1(14)/2008 – Dumneavoastră. pe cât are bulevardul lăţime. Numărul creează întotdeauna şi sentimentul de putere.. un calcul. – Reacţia forţelor de ordine. – Până la baricadă. Spuneam numele celor din F. asta am vrut să vă spun. Ei vroiau să fie alături de noi. Îmi aduc aminte că şi înainte să vină Dan Iosif. că noi eram pe trotuar.U. unii tineri vroiau să se agaţe de TAB-uri. De aceea cred că au şi luat măsurile represive. Să nu mai existe un singur partid. Noi credeam că ei nu vor să fie alături de noi. noi priveam. ca să zic aşa. – Unde s-a făcut şi baricada.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. Deci. Şi atunci.. – Suntem în momentul în care s-a hotărât baricada. făceau o serie întreagă de lucruri din acestea de vitejie. – Vi le-aţi trecut şi pe o hârtie? – Nu le-am trecut. ori la terminarea lui. nu ne era frig sau poate nu mai simţeam noi frigul.M.000-3000 de oameni. TAB-urile nu au tras. Adică să se desfiinţeze. dar şi după ce a venit. Nu ajungea mulţimea în dreptul clădirii Universităţii. Auzisem despre pluripartidism. Alegeri libere. La momentul acela nu realizam. – Imaginaţi-vă că dacă ar fi să facem. de fiecare dată când începeam un discurs. Cam la acest mod am făcut eu calculul tot timpul. da. Nu au venit forţele de ordine? – Tunurile de apă. Auzisem la Europa Liberă despre desfiinţarea Partidului Comunist şi desfiinţarea unui partid unic. cu tunurile de apă. Să existe mai multe partide. ei foarte uşor puteau să spună: „Stai. Nu eram mai mulţi. nu aveam pix. 100 x 20 = 2000 de metri pătraţi. – Tragerile au fost mult mai târziu? – Când au trecut prin Piaţa Universităţii. încercam să determinăm oamenii care erau pe trotuare şi spuneau că privesc să vină alături de noi pe carosabil.. Şi poate că. însă le era mult prea teamă. Nu aveam hârtie. domnule. a fost elaborată prima platformă program a Frontului Unit Muncitoresc. Dreptul la exprimare liberă. s-a tras? – Nu. ci în partea cealaltă. dreptul la o viaţă mai bună. le transmiteam. într-un fel. – Au trecut doar să vă sperie? – Da. Deci. 20 de metri.. vorbiţi de Universitate nu la statui. dimpotrivă. Cert este că după ce au trecut cu TAB-urile. Mulţimea era masată în zona unde erau Parkingul şi Hotelul Intercontinental. probabil că numărul semnificativ care era la un moment dat în Piaţa Universităţii i-a determinat să aducă TAB-urile şi tunurile de apă. cu tunurile de apă. v-a îndârjit sau pe unii i-a făcut să plece şi să o ia la fugă? – Nu am observat ca cineva să fi plecat din rândul nostru. când vorbiţi de Universitate în momentele astea. şi ce revendicări avem. Probabil. au trecut tunurile de apă şi ne-au udat. – Înainte de a se ridica baricada... Norocul nostru a fost că a fost o zi călduroasă şi chiar dacă ne-au udat. numărul nostru era suficient pentru a ne crea o stare de siguranţă. Baricada începe să se formeze. vorbeam despre Frontul Unit Muncitoresc pe care noi îl făcusem. care. dacă vreţi. auzisem . Dreptul la. – Înainte de a vorbi despre construirea baricadei trebuie să amintim că în mod absolut primitiv. 37 . aşa. noi nu eram implicaţi. Am trecut aceste lucruri acolo. nici nu erau. aproximativ o sută de metri.” – Ei doreau? – Ei doreau această implicare şi numărul lor cu numărul nostru deja a dat un alt aspect mulţimii din Piaţa Universităţii. Le spuneam.

în jurul orei 17.. Să ne baricadăm. tunurile de apă nu mai existau.. amintiţi-vă că Mircea Dinescu. de tunurile de apă. TAB-urile trecuseră. Însemna că nu ne era teamă de TAB-urile lor.M. dar cel mai mult de pe baricadă. care. Vorbea la fel cum vorbisem şi eu. – Era măsura disperată a unor oameni disperaţi. deci nu mai veneau. dar nu aveau grade. De remarcat este faptul că soldaţii tineri pe care i-am întâlnit atunci când am apărut prima dată în Piaţa Universităţii. de rebel. Ea a fost bună numai în sensul că s-a făcut. Eu răguşisem. – Era o măsură pe care o credeam bună. Când deja se întunecase şi nu mai puteam să distingem. V-am spus că m-am bucurat că a apărut cineva care să mă înlocuiască şi am procedat în consecinţă. dar a vorbit Liviu Crăciun Viorel. Erau îmbrăcaţi în uniformă militară. Auzise ce spuneam. a acestui F.. – Fără cineva care să-i ţină cu lozinci. – Dacă vreţi să aveţi o mărturie clară despre existenţa acestei structuri. pentru noi. şi-a spus numele. – A avut portavocea. sau poate că nu. Frontul Unit Muncitoresc... de asemenea. dacă nu era acolo. fără grade. L-am mai întâlnit în unele evocări. însemna foarte mult. copiii aceia fuseseră luaţi de acolo şi fuseseră aduşi soldaţi în vârstă.M. când s-a înserat au fost înlocuiţi cu soldaţi în vârstă. activitatea în Piaţa Universităţii putea să fie compromisă. TAB-uri. că s-a vorbit de baricadă. L-am ascultat.U. faptul că Dan Iosif a fost acolo mai înainte o demonstrează că el mi-a vorbit despre F. ca să nu permitem eventualelor tancuri. ideea a rezistat.M. însă puţini au ieşit în evidenţă. de armele lor. am mai vorbit şi eu. – A devenit şi a rămas un simbol! – Da. Mă gândeam că trebuie să izbândim. – Acesta era Dan Iosif.. de pe baricadă.-ul pe care noi l-am făcut acolo.U. aşa că a doua zi de dimineaţă a putut să continue ceea ce începusem în 21 decembrie. cu discursuri. în schimb cordonul de scutieri dinspre Sala Dalles s-a apropiat cât mai mult spre strada Batiştei.. a vorbit Dan Iosif. Probabil că aceştia erau subofiţeri. pentru că se vorbeşte de Frontul Unit Muncitoresc. Că nici el nu este un băiat prost şi poate să-şi elaboreze un discurs. – Avea alura aceea. în data de 22 decembrie. Probabil că el fusese mai înainte. V-am spus.. şi ca un fum s-a destrămat această structură pe care am creat-o acolo. Referitor la persoane: eu cred că toţi oamenii aceştia care încearcă să-şi adjudece Piaţa Universităţii şi să se proclame lideri nu ştiu în ce măsură pot să şi demonstreze lucrul acesta. pentru că sunt mulţi care spun că au fost liderii Baricadei din 21 decembrie. Deci. nu ar fi elegant din partea mea dacă nu aş introduce în această povestire despre 21 decembrie momentul apariţiei lui Dan Iosif. Mi-a plăcut şi eram bucuros că cineva venise şi preluase ştafeta şi puteam să continuăm să existăm acolo. Deci. pe trotuarul dinspre Hotelul Intercontinental a apărut un tip care vorbea.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 ulterior. – A avut portavocea şi nu trebuia să ridice tonul. De ce spun asta. El şi-a consumat foarte puţin vocea. care ar fi venit dinspre Romană. nu mai erau soldaţii tineri. Nu mă gândeam. dar pentru momentul acela.. Tara Cristiana. L-am sprijinit cât am putut eu de mult.M.U. A început să vorbească. la portavoce. – Oricum. Din momentul acela. nu au fost luate în consideraţie. vorbeşte despre F. Atunci ne-a venit ideea să facem o baricadă. am realizat prezenţa 38 . chiar nu mai puteam să emit sunete. Ceea ce înseamnă că Mircea Dinescu a fost în Piaţa Universităţii. „ca şi cum n-ar fi putut să treacă tancurile peste ceea ce făceam noi!” Dar aşa gândeam atunci. cât am mai putut. Majoritatea au acţionat în cadrul mulţimii. puteau să plece? – Sigur că da. la absolut nimic. Înseamnă F. kaki. să mai pătrundă în Piaţa Universităţii. fără grade.. având nişte figuri mai deosebite. El nu avea de unde să ştie. Ceea ce pot să spun este că ulterior am realizat. nici un moment. când apare la televizor.U... Nici unul nu avea sub 35 de ani.. A început să vorbească. În condiţiile în care se înserase.

eu v-am spus exact cum s-au petrecut lucrurile. Dacă oamenii aceia nu existau acolo. dacă nu eram nebuni.. Liviu Crăciun Viorel. dar şi cu Liviu Crăciun Viorel. – Tara Cristiana cine este. de la romi. – Eu de unul singur nu pot să fac o revoluţie. Domnule.. – Eram mulţi. – Pe la ce oră aţi plecat din Piaţa Universităţii? După spargerea baricadei? – Da. dacă s-a manifestat ca lider. ţi se întipăresc în minte. din tot ceea ce am citit. iniţiativa lansării acestei lozinci scrise pe cearşaf este echivalentul vorbitului. datorită lor. care a venit cu un cearşaf. şi Cazimir Ionescu. să zic. unii mă numesc „simbol al Revoluţiei din decembrie 1989”. eu nu puteam să fiu revoluţionarul Dincă.. – Oricum. aţi participat. Prezenţa lui este sigură în Piaţa Universităţii. dar eram pe trotuar. şi Radu Silaghi. unde a dispărut? – Tara Cristiana a plecat. Şi eu am participat. Romeo Raicu. – Aţi fost sprijiniţi de cei de pe margine. după revoluţie. cu Petre Ioan. în străinătate. pe care scria „Jos comunismul”. Petre Ioan. – Erau tineri atunci? – Erau tineri. Am mai observat prezenţa lui Nicolae Păun. dar nu a vorbit. Tara Cristiana. – Noi am discutat până acum de Romeo Raicu şi de Radu Silaghi.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. în situaţia de atunci. Tara Cristiana spunea că este Tancuri în apărarea dictaturii pictoriţă. care.C..C. iar Liviu Crăciun Viorel este omul care a spus că lucrase în trupele USLA.. – Da. Ei se lipiseră de mine... În acest caz. – Romeo Raicu şi ceilalţi s-au afirmat şi ulterior în sediul C. – În după-amiaza şi seara de 21 decembrie. în diferite momente. – Eu vă asigur că. în Piaţa Universităţii-Intercontinental au fost mii de oameni. adică a comunicat o idee. dar care nu au. Oameni cu activitate acolo. lideri din Piaţa Universităţii şi la Baricadă rămân. care au făcut ceva. în istorie. Nu şi-a asumat răspunderea celor petrecute în Piaţa Universităţii. de vreo trei metri lungime şi o lăţime considerabilă. asta conta!. Dar Baricada este legată de Dincă şi de Dan Iosif. ca de altfel şi Liviu Crăciun Viorel. Asta nu înseamnă că am participat! Stăteam şi eu. de Dan Iosif şi de dumneavoastră. să văd ce se întâmplă. Sunt oamenii care aş fi vrut să aibă certificat de revoluţionar. mă rog. părerea mea este că important a fost cel care a luat cuvântul acolo... aveţi acelaşi merit.. 39 . De ce spun lucrul acesta? Sunt anumite figuri pe care dacă le vezi o dată. Sigur că da. Cu Tara Cristiana m-am întâlnit şi în sediul C. Dincă. – Acelaşi merit ca şi cei de pe baricadă. La un moment dat îmi era chiar teamă de Petre Ioan (pentru că era îmbrăcat în costum şi-l credeam securist). Dincă şi Dan Iosif. apoi dacă le revezi îţi dai seama că le ştii de undeva.. gură-cască. nu puteam să facem. După miezul nopţii. – Dan Iosif. 1(14)/2008 lui Cazimir Ionescu. – Şi Romeo Raicu. – Şi totuşi. – Nu..

. aşa? Mai devreme? – Nu. numai că în momentul în care au pătruns tancurile în Piaţa Universităţii speranţa noastră murise. iar dacă va continua represiunea.. Ne udam batistele şi ni le puneam pe nas. eu mă aflam pe esplanada din faţa Teatrului Naţional.. nu oricum.. Spuneaţi că importanţa oamenilor de pe margine asta a fost. este adevărat... Atunci cu toţii am simţit că ei nu se mai joacă cu noi şi că este momentul să plecăm. fiecare a privit şi a văzut lucruri din poziţia în care era. şi atunci au adus tancurile. să încercăm să părăsim oraşul.. Dar şi dacă nu le sugeram.. de la un moment dat. Petre Ioan ne sugera să ne ascundem prin canale. el şi Liviu Crăciun Viorel – care rămăsesem un grup compact. Deci. căci ştiam că ţara nu poate fi părăsită).. din punctul meu de vedere. unul a luat foc şi unul s-a defectat.” – Cam 18. – Tancuri nu au apărut decât la spargerea baricadei? – Decât la spargerea baricadei şi bănuiesc că baricada i-a determinat să introducă tancurile cu şenile. acesta este omul care deţine adevărul absolut. devii penibil dacă spui din două în două minute acelaşi lucru. cel puţin în minte. După ora 23. Ne-am gândit că represiunile vor continua şi vor întrerupe definitiv manifestaţia. Îmi aduc aminte de acest îndemn. – Oricum. Am spus mai înainte că în jurul orei 12 noaptea s-au aruncat gaze lacrimogene. – Nu mai reţin. Eu zic că eram un număr de trei mii de oameni la ora aceea. baricada simbolizează rezistenţa din Piaţa Universităţii.. pentru că eram destul de mulţi oameni la momentul acela. De data aceasta nu mai erau tunuri de apă. în piaţă.. Am rămas. atunci a fost un moment de panică generală.. – După miezul nopţii. domnule. ei tot lucrul acesta îl făceau. adică nu poţi să ţii un discurs în permanenţă. că era un fapt deosebit pe care-l trăiseră şi pe care urmau să-l povestească. cu tancurile şi cu gloanţele la orizontală. la modul în care începuse.. Dar. Timp în care se vorbea de pe ea cu intermitenţă.. chiar nu mai reţin. cu maşina lui (nu ţara. ci erau TAB-uri şi tancuri cu şenile. În jurul orei 22. nu. ca să fim mulţi. – Sigur că da... această baricadă şi Hotelul Intercontinental au constituit scutul pe care noi îl aveam.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 – Cât a durat Baricada? Au fost vreo patru ore? – Da. Dar ceea ce este important este faptul că. În jurul orei 12 noaptea. Deja se vorbise de pe Baricadă. începând cu ora. Nu poţi. totuşi. Când au pătruns pentru prima dată tancurile şi au coborât tirul trasoarelor spre orizontală. de remarcat este faptul că s-a coborât tirul acelor gloanţe trasoare. cu gloanţe trasoare care aveau traiectoria aproape verticală. – Ei au vrut să spargă cu TAB-urile. Nu ştiam ce se va întâmpla. s-a încercat spargerea baricadei cu TAB-ul. chiar 12. Primii morţi şi răniţi pe care i-am văzut 40 .. momentul în care reuşesc să ne disperseze. împotriva gloanţelor trasoare care.. Momentul în care se sparge şi baricada. Baricada era construită când au început trasoarele.. I-am rugat pe oameni să meargă şi să spună ce se întâmplă la Universitate şi astfel să-i scoată din case. ne sugera ca împreună – eu. Noi le-am sugerat. s-a dat cu gaze lacrimogene. S-a început în jurul orei 22. nu a mai vorbit nimeni în Piaţa Universităţii. Da. şi Dan Iosif am făcut apel la oamenii din preajmă. – Din momentele acelea fiecare îşi are adevărul lui. Era un moment de aşteptare pentru noi.. – Asta după ora 24. Din momentul în care a început să se tragă. nu vreau să exagerez ca să zică cineva „uite. În momentul în care au introdus tancuri. – Din câte ştiu eu.30. Şi aici au fost o serie de oameni care au fost răniţi din ricoşeuri. Şi eu. în 21 decembrie... Apropo. Multe dintre ele au lovit zidurile Hotelului Intercontinental. ca să putem respira. vreo patru ore. cât mai mulţi. În acest moment. Atunci au început trasoarele..

În Piaţa Obor. De acolo. „Jos comunismul!“. dar l-am lăsat pe scări. Evident. venea spre noi un miliţian tânăr. „Nu vă fie frică. În faţa noastră fusese împuşcat un tânăr. o să păzească vitrinele sparte şi că va avea şi grijă să nu se mai vandalizeze magazinele din zonă. eram şi nemâncaţi. cunoşteam străzile şi în loc să o luăm pe Bulevard. am ieşit din casa vărului meu cu gândul să luăm cât mai mulţi oameni de pe stradă. că am fost apăraţi întrucâtva şi de vecinătatea Ambasadei americane. unde era locul mult mai larg şi unde puteam fi mult mai uşor vânaţi. dar nici unul dintre noi nu a reuşit să doarmă. la ora 5. ulterior. Unele dintre ele se urcau şi pe trotuar. teama oamenilor. printre care Mecanică Fină. Pentru că fusesem taximetrist. – Din ce aţi aflat dvs. unde erau şi străini. Întreprinderea de Mase Plastice. cu care am plecat spre Piaţa Obor. de care nu ştia nimeni. Începeau să vină oamenii la serviciu. am reuşit să formăm un grup de 10-15 persoane cu ajutorul cărora am ajuns la porţile întreprinderii pe la 6 fără ceva. Eu nu cred în poveştile astea că în data de 21 s-a intrat în întreprinderi.. că eram extrem de vulnerabili. Şi ne-am gândit la Piaţa Obor. Am coborât de pe esplanadă ca să mergem spre metrou. Împreună cu cei de mai sus şi cu alţi doi-trei oameni l-am dus pe acel tânăr în interiorul metroului.. Dacă nu mă înşel. Ajunşi în Calea Moşilor am văzut alte grupuri care fugeau de furia celor care ne urmăreau cu tancurile. cu intenţia de a ne ascunde. pentru că geamurile sunt sparte şi aveţi grijă să nu intre cineva să fure ceva“. ne-a dat numai câte o bucăţică de pâine cu care neam potolit foamea şi am încercat să ne odihnim. aşa că le-am propus colegilor mei să înnoptăm la un văr de-al meu. Chiar şi nouă. pe Calea Moşilor. Intenţionam să intrăm. Ceauşescu pică!“. care fusesem în Piaţa Universităţii pentru o perioadă relativ scurtă. Am trecut pe lângă o librărie ale cărei geamuri erau sparte şi. undeva.30. o forţă. venţi cu noi!“. respectivul. Dacă ştiţi cumva despre acest lucru în alte zone? – Eu. Nu am reuşit să-l ducem mai jos.. cât mai circulate. în acelaşi timp. M-am adresat lui: „Vă rog frumos. Am ajuns la vărul meu în jurul orei 2. 1(14)/2008 atunci au fost în momentul spargerii baricadei. Eram foarte obosiţi. la nici unul dintre ei nu puteam merge. Făcusem ceea am făcut în Piaţa Universităţii pentru că eram împreună. dar parcă încremenise şi. mi-a răspus că da. a celor trei. am luat-o pe strada Galaţi.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. nu că asculta de ordinul meu. grupul atingând 150 de persoane. dar ne-am dat seama că Metroul este o capcană. să ne întoarcem în Piaţa Universităţii. la întrebarea dacă o să aibă grijă să nu se mai spargă şi alte vitrine. Cum să te fi manifestat ca un intrus într-o fabrică în care nu cunoşteai pe nimeni? Ne aşteptam la o represiune puternică. nu cred că s-a întâmplat lucrul acesta. La mine acasă nu puteam să merg. Portarul ne-a interzis să intrăm. dar a fost şi ca un ordin. unde era un nod extrem de important al circulaţiei din Capitală. De grupul nostru se ataşau în permanenţă alţi oameni. Puterea aparţinea încă lui Ceauşescu. n-am reuşit să luăm prea mulţi omeni – în jur de 20-30. Omul acela. după care am ieşit undeva. Dar aşa. „Jos cismarul!“. pe stradă. ne-am dat seama că solidaritatea nu mai funcţionează. că noi conduceam grupul format. am încercat 41 . Că s-a întâmplat să fim la Intercontinental. Dimineaţa. ca să putem lua cu noi cât mai mulţi oameni. staţi lângă librărie. izolaţi. staţi în această zonă. Trecând pe lângă această întreprindere. Şi vă rog să luaţi aşa cum vă spun – a fost ca o rugăminte la el. Ăsta a fost norocul nostru. era să mergem pe artere cât mai aglomerate. Tancurile urmăreau să împrăştie lumea. şi atunci am luat-o spre Rosetti. AVERSA. Ştiam că acolo se află mai multe întreprinderi. denumirea corectă a întreprinderii care se afla la Gara de Est era Electronica.30. am făcut nişte comentarii scurte. ne dispăruse curajul. „Jos dictatorul!“. unul.. La momentul acela nu mi-a fost frică de el. având copii mulţi. pe lângă Gara de Est. Toată treaba asta să nu credeţi că s-a desfăşurat cât ai bate din palme! Începusem să strigăm lozinci: „Veniţi cu noi. de frică. pentru că eram mulţi. au fost şi cazuri când participanţi la baricadă au intrat în noaptea aceea în întreprinderi? Eu am găsit această informaţie. Concepţia noastră.

în special de la Uzina de Reparaţii a ITB-ului. Nu vreau să exagerez cu cifrele. Deci. Am încercat să-i convingem pe cei pe care îi vedeam în curte. spun „Da. Portarul nu voia să ne dea drumul.000 de persoane. Numai că. am făcut joncţiune cu un grup de vreo 200-300 de persoane care veneau de la ITB. apoi alta. care venea pe fostul bd. am avut un succes neaşteptat la Întreprinderea Mecanică Fină. În felul acesta am ajuns un grup de 1000 de persoane când am intrat pe Moşilor. Cert este că noi am ajuns în Piaţa Rosetti cu un grup care număra între 8000 şi 10. Nu am găsit niciun fel de înţelegere la aceşti oameni. şi acum. Am reuşit. pentru că ne opream cam din o sută în o sută de metri şi ţineam discursuri legate de neajunsurile pe care le aveam. fiind în jur de ora 7. De asemenea. Două grupuri masive de 1500-2000 de persoane.000 de persoane. Era deja ora 6.30. Venise o serie de muncitori care probabil intra la ora 6. Faţă în faţă: demonstranţi şi forţe de represiune în centrul Capitalei în intersecţie. Am reuşit să luăm din Intreprinderea Mecanică Fină în jur de 100 de persoane. Dar grupul nu era suficient de mare pentru a continua ceea ce începusem în data de 21. ne-au refuzat şi ne-au apostrofat. Ni s-au alăturat şi grupuri care veneau dinspre Mihai Bravu. dacă îi întrebăm. să facem un grup de aproximativ 2000 de persoane. dar eram deja 20-30. care venea din Piaţa Unirii. După război. în drumul pe care l-am parcurs de la Bucur Obor până la actualul Carol. în Piaţa Obor. Iancului. alţii că au altă treabă. Ajunşi în intersecţie. Carol am făcut joncţiune cu un grup care venea pe Dimitrov şi dinspre şos. şi noi am participat la Revoluţie“. 42 . de condiţiile grele în care trăiam. Din calculele pe care le-am făcut ulterior am realizat acest lucru. În schimb. nu am avut succesul pe care am crezut noi că îl vom avea. extrem de numeroasă. la adresa lui Ceauşescu. Unii spuneau că suntem nebuni.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 să stăm de vorbă şi să-i mobilizăm pe cei care vindeau. mulţi viteji se arată. făceam întrucâtva o critică dură la adresa regimului comunist. Deci. Ora era cam 8-8. intersecţia din Obor era destul de aglomerată. În Piaţa Rosetti mai erau coloane care mergeau în faţa noastră. Acum aveam un grup de vreo 400 de persoane la care s-au mai ataşat şi cei care lucrau la mase plastice. Drumul de la Mecanică Fină şi până la Bucur Obor. La intersecţia cu actualul bd. a durat suficient de mult. în momentul în care noi le-am cerut să-şi lase marfa pe tarabă şi să vină cu noi. iar în Piaţa Universităţii ne-am întâlnit cu o altă coloană. 6 Martie.

Însă nu au avut nici o forţă. era făcut responsabil sistemul comunist. exista baraj.000. cu soldaţi pedeştri. pentru că noi am înconjurat aceste care de luptă şi le-am cerut să fraternizeze cu noi. dar baraje nu erau când am ajuns noi. Cel puţin aşa l-am perceput eu. Tot ce se spunea în momentul acela era legat de Ceauşescu. asta am reţinut. care încercau să-şi facă simţită prezenţa în tentative de a ne intimida. De fapt. Dacă împotriva lui Ceauşescu şi împotriva dictaturii se făcea trimitere directă. ca de altfel şi pe partea cealaltă.C. pentru că era împresurat: „Haideţi cu noi. par de o importanţă covârşitoare. se făcea o aţâţare. o instigare a celor veniţi acolo împotriva dictaturii. se aflau oameni care doreau schimbarea. dar mai ales Dan Iosif. la intrarea pe strada Oneşti. dar. dinspre Piaţa Unirii. Evident că de la Piaţa Universităţii şi până la strada Oneşti distanţa pare scurtă.-ului a durat destul de mult. împotriva lui Ceauşescu şi împotriva comunismului. În felul acesta. Şi toată această pătrundere în Piaţa Palatului s-a făcut concentric.. nu au răspuns acestui slogan. Abia atunci ne-au permis să intrăm pe strada Oneşti. când venea vorba de responsabilitatea tuturor suferinţelor noastre. s-a strigat „Armata e cu noi“. Pentru că la un moment dat.30. El personal nu şi-a exprimat intenţia de a trece de partea Revoluţiei şi a revoluţionarilor. Mi-aduc aminte că şi eu. pentru că veneau continuu coloane masive din toate direcţiile: dinspre Piaţa Romană. În faţa Hotelului Intercontinental. În anumite momente. nesemnificative. poate să urce să-l conducă“. De ce spun asta? Pentru că. Interviu realizat de Viorel Domenico (continuare în numărul viitor) 43 . ştie să conducă un tanc. să mergem spre Piaţa Palatului“. Au spus că ei vor fi de partea celor care vor câştiga. pe la Gambrinus. în jur de o oră. Şi îmi aduc aminte că şi de data asta cu toate că eram extrem de mulţi oameni. cosmetizată. 1(14)/2008 – Pe tot traseul acesta nu v-aţi întâlnit cu cordoane de miliţieni? Unde era primul baraj? – Nu.. simţeam nevoia să-i luăm chiar şi pe cei care ne priveau. a fost extrem de lungă. la insistenţele noastre. atunci. deci inclusiv de pe Calea Victoriei. cu taburi. pe trotuarul de lângă Intercontinental se aflau nişte ofiţeri de miliţie care au declarat că ei nu sunt nici de o parte. Pătrunderea până în faţa C.. în jur de 9. lucrurile care sunt mici. de pe care se putea vorbi. Dacă la început cei care formaseră acel baraj cu tancuri. veneau. care reuşise să-şi protejeze mai bine corzile vocale şi încă mai putea să vorbească. acolo am găsit un microbuz cu o staţie de amplificare. de pe Ştirbei Vodă. dar cărora le era teamă să se implice direct. La un moment dat. oameni în permanenţă. – Barajul din cine era alcătuit? Din miliţieni? Din scutieri? – Era de armată. a vorbit Dan Iosif. pe trotuarul dinspre Arhitectură. nici nu mai putea. dar dacă cineva dintre dvs. Ce e de remarcat aici? Când am ajuns în Piaţa Palatului. la un moment dat. Nu erau baraje. Deci. veneau. Erau numai vreo trei TAB-uri şi un tanc. cu tancul. Am vorbit eu. poate chiar 10 – nu ştiu ce oră era – dar ei au cedat în momentul în care au auzit că generalul Milea s-a sinucis. nici de cealaltă.. ajungem în dreptul străzii Oneşti.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. Piaţa Universităţii fusese spălată de sânge. „Eu nu merg. unde deja cred că numărul celor care ieşiseră în stradă se apropia de 100. Oneşti. Bănuiesc că era comandantul tancului care a spus că el nu are nimic de-a face cu noi şi că nu va trage împotriva noastră. – Unde l-aţi întâlnit pe Dan Iosif? – La intrarea pe str.

momente la care am fost “un om din mulţime”: . cele câteva minute de zgomote bizare urmate de plecarea precipitată din balconul sediului Comitetului Central a generalului Milea care se aflase în şirul din stânga vorbitorului. din zi şi din noapte. transmisă şi prin televiziune. Lascăr). Piaţa Universităţii. spre sfârşit. 21 decembrie. blocurile din Piaţa Rosetti. Hotelul Intercontinental. Galaţi. Am urmărit transmisiunea: începutul apelului. Bălcescu. de la colegi din Ministerul Învăţământului. Acest fapt era confirmat şi de prezenţa grupurilor organizate care mărşăluiau spre centrul capitalei. Italiană cu str.00 am coborât în faţa blocului.A. cu promisiuni stupide şi.Joi. dar în zonă circulaţia pietenilor era haotică. M-am suit în maşină şi am intrat prin străzile Sahia şi T. Italiană etc. precum şi străzile adiacente: Batişte. de la fereastra locuinţei mele se vedeau Teatrul Naţional. am aflat că spre prânz va avea loc o adunare în Piaţa Republicii. 21 decembrie 1989: dimineaţa. de joi. Sahia. Rosetti şi Maria Rosetti etc. pe sens interzis. în urma anunţurilor adresate prin radio. Galaţi (azi V. vacarmul ascuţit produs de voci omeneşti de toate nuanţele. locuinţele din străzile C. Dimitrie Trică MĂRTURII În vâltoarea evenimentelor din decembrie 1989 Prezenţa mea în toiul evenimentelor din Bucureşti care au premers căderea sistemului comunist s-a datorat şi împrejurării că locuinţa mea era situată în perimetrul stradal care avea drept centru sediul partidului (Piaţa Palatului. Sibiu. moment care coincidea cu cel când soţia mea îşi parca autoturismul în piaţeta de la încrucişarea str. astăzi rector al unei universităţi particulare de răsunet). În tot timpul am simţit îndemnul să ocup un spaţiu pe stradă. pe zile. Magheru. tentative de reluări de cuvânt. iar agenţii de circulaţie opriseră accesul spre marele hotel. Multe din aceste locuri şi artere le-am străbătut ore bune. În jurul orei 14. M-a informat că a încercat să pătrundă pe str. Iaşi. Cluj. în zilele anterioare aflasem. Prezint. 23 decembrie. În aer plutea o forfotă pe o arie şi cu o intensitate tot mai accentuate.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Prof.). Pe loc mi-am format convingerea că “adunarea populară” a căpătat un curs contrariu. până sâmbătă. Piaţa Rosetti. în formularea cererilor exprimate sub diverse modalităţi. conştient sau luat de valul mulţimii. după care am intrat în parcajul Intercontinentalului în momentul când 44 . Academiei. frânturi de fapte şi informaţia că unele cadre de conducere din minister primiseră sarcina să acţioneze în provincie pentru stoparea participării studenţilor la evenimentele declanşate (la Cluj fusese trimisă o persoană de mare încredere. bulevardele Republicii. şi să-mi alătur glasul. că pluteşte ceva în aer. prin confesiuni şoptite. întreruperile cuvântării însăilate de Ceauşescu. în mulţimea clocotitoare. Batişte spre a intra în parcajul auto de la subsolul Hotelului Intercontinental. Arghezi. punând în corelaţie cu evenimentele anticipate deja la Timişoara.

CAIETELE REVOLUŢIEI NR. până în Piaţa Romană. am ajuns în str. nefiind urmat de victime. “Jos criminalii”. De pe bordura pe care mă situam am distins câteva tancuri care staţionau în dreptul statuilor Eliade Rădulescu 45 . la dreapta. fiind oprit de a înainta spre Bd-ul Bălcescu de firave cordoane de agenţi de miliţie. infiltrându-se în jurul hotelului şi. spre sala Dalles. se agitau drapele – de data aceasta cu stema decupată. Se strigau lozinci anticeauşiste. în dreptul ARLUS – vizavi de Consulatul american. pe direcţia Piaţa Universităţii – sala Dalles. pe Batişte. în continuă mişcare. Pe bulevardul Magheru Pentru a ajunge în Piaţa Universităţii. venind dinspre str. când ziua se îngâna cu noaptea. Batişte. erau scrise. Quinet. E. persoane răzleţe. De la distanţa de circa 50 m se vedea mulţimea agitată de pe bulevard. Semafoarele erau în funcţiune. Din Piaţa Universităţii. Cred că a fost un gest de somaţie.30 când. echipate cu arme. Pe zidurile Universităţii. am urmat un traseu format din căile de acces din spatele Intercontinentalului. se cânta.00. aflată în faţa Intercontinentalului şi Piaţa Universităţii. un autobuz arhiplin cu trupe de miliţie (50-60 persoane). După altă jumătate de oră a sosit. urmată aproape simultan de un nor de fum ce plutea deasupra mulţimii (la 3-4 metri). lozinci “Jos Ceauşescu”. Mulţimea sporea cu noi grupuri. în zona Bd-ului Bălcescu şi a str. Se făcuse ora 17. seara. Sahia. 21 decembrie. de pe bordura din faţa Teatrului Naţional se vedeau grupuri multe. ieşind din parcaj. intimidare. în culoare albă. se fluiera. accesul în parcaj nu a mai fost admis circa două săptămâni: teama de “terorişti” era justificarea. fluturând drapele tricolore şi emiţând strigăte de dezaprobare şi fluierături. Agitaţia creştea în intensitate treptat-treptat până când s-a auzit o bubuitură de tun (pesemne trasă dintr-un tanc). care veneau dinspre Piaţa Rosetti şi Piaţa Sf. se huiduia. Se făcuse ora 14. pornind şi iluminatul public. Gheorghe. mai departe. Grosul mulţimii se afla din Piaţa Universităţii până spre Scala şi. “Jos clanul” şi alte asemenea. căşti şi scuturi. marea majoritate a mulţimii era constituită din tineri dezlănţuiţi. 1(14)/2008 se închideau porţile acestuia.

l-au omorât. duceţi-l la Colţea”. Intercontinental. călcându-se unii pe alţii. 22 decembrie 1989 La ora 7. În lumina galbenă a felinarelor. După ora 23. fără a se preciza scopul şi intenţiile acestei acţiuni. puţini trecători. Se striga: “Loc. grupuri agitate. Caragiale. aruncându-se la pământ. Mi s-a părut că punctul de ochire era zona rondului de flori. fapt ce a sporit panica. se învârteau tineri şi copii (10-12 ani) care din timp în timp strigau: “Armata e cu noi”.30 am plecat spre casă. După alte 10-15 minute au început că apară pe străzile Galaţi. dinspre sala Dalles îşi făcea drum. Grupul renunţă. al tirului aţintit asupra demonstranţilor aflaţi la miezul nopţii la baricadă. în jurul lor roiau. un autocamion de mare tonaj urmat la mică distanţă de alte două vehicule. zgomotele şi strigătele au devenit mai înăbuşite.30 am pornit spre Bd-ul Bălcescu prin str. Copiii (10-14 ani) se agitau în jurul tancurilor sub privirile maturilor. Din casă auzeam rafale de arme. unul dintre aceştia purtând pe braţe o victimă căreia îi atârnau un picior şi un braţ. Intensitatea agitaţiei se schimba din timp în timp. Alt grup se repede să doboare placa indicatoare – înălţată la 4-5 m din Piaţa Universităţii. . din nou Piaţa Universităţii dă în clocot. Teatrul Naţional circulau. Marea masă de oameni aflată în traiectoria salvelor s-a refugiat. se produce spontan un vacarm general. oameniii se împiedicau. În tot cursul nopţii ce a urmat a continuat să se audă focuri de armă.00 are loc o nouă rafală de agitaţie. cu pas normal. din direcţia Piaţa Universităţii. venind dinspre Piaţa Rosetti şi str. în goană. o stare de normalitate.15 a zilei de 22 decembrie. care priveau cu bunăvoinţă joaca copiilor. loc. victima părea un “manechin gonflabil” de culoare gris-bej. într-un mic grup de adulţi. Nu am sesizat să se fi produs victime. Aparent. în panică. ne calcă”. se comenta vestea că s-ar fi organizat aducerea unor camioane şi basculante de la un şantier din zona de est a oraşului. În masa de oameni exista derută în ce priveşte apartenenţa trăgătorilor. când răzleţe. apropiindu-mă de cele 4 tancuri de la statuia Mihai Viteazul.15) au pornit rafale de împuşcături cu gloanţe trasoare de la ferestre situate la etaje superioare (10-15) ale Hotelului Intercontinental pe direcţia Spitalului Colţea. cred. un mic grup de tineri. cădeau la pământ. iar după ora 21 am revenit în Piaţa Universităţii însoţit de soţie. virând la dreapta pe Bd-ul Bălcescu. precum şi bubuituri de joasă tonalitate.30 apare. de unde am auzit şi simţit reluarea focului armelor. în funcţie şi de mişcarea grupurilor de oameni. La puţin timp. moment în care (era ora 23. dezordonate de tineri ca efect. dar şi ale echipajelor militare. dar un tânăr se înalţă pe stâlpii panoului. În acel moment agitaţia scăzând în intensitate. în timp ce pe caldarâm vreo 10 maşini ale salubrităţii executau curăţenie cu jeturi de apă şi se adunau bucăţi ciopârţite de furtun de la 46 . era ora 0. La puţină vreme după ora 19. feriţi. În zare (turnul Teatrului Naţional) se vedea o zonă gălbuie înceţoşată şi se simţea în atmosferă un miros înţepător de praf de puşcă (a doua zi am identificat zona drept locul unde a fost spartă baricada de la Intercontinental). oameni modest îmbrăcaţi. Imediat după ora 19. care se balansa inert în braţele purtătorului.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 şi Mihai Viteazul. În jurul orei 23. forţând formarea unui culoar prin mulţimea panicată. după care atmosfera de rezistenţă s-a refăcut. alţii strigau să nu se facă stricăciuni inutile. Batişte.Vineri. În zona sala Dalles. Dosar câteva minute a durat scena. încercând să fixeze în vârf o lumânare aprinsă. au accelerat (60-70 km/oră). După ora 20 am revenit acasă. Batişte. se striga: Feriţi. am ajuns fără dificultate pe străzi slab circulate. când compacte. în spaţiul din faţa casei de bilete a teatrului. Italiană.

În intersecţia Bd-ului Bălcescu cu B-dul Republicii (în dreptul gurii de intrare în metrou Teatrul Naţional) erau înşirate cordoane compacte de miliţieni în uniforme obişnuite. reuşind să-l plaseze sub şenile. trupele de miliţie şi de securitate s-au regrupat în dreptul Muzeului de istorie al capitalei. Sahia. la circa 4-500 m înălţime. Părerea mi-o întemeiez şi pe faptul că din locuinţa mea văzusem încă la miezul nopţii cum au fost sparte vitrinele de la magazinele din str. A. Galaţi spre Piaţa Rosetti. Asemenea cordoane erau plasate şi pe trotuarul de vizavi. Asemenea trupe se aflau şi în vecinătatea Muzeului de istorie al Capitalei. ITB. “Semănătoarea”. Pe la ora 10 cele patru tancuri şi-au pornit motoarele încercând să înainteze. reîntors acasă. Pe la ora 11. în aer. Pe tanc erau plasaţi în jurul turelei câţiva tineri care se străduiau s-o rotească. În faţa casei de bilete a Teatrului Naţional erau masaţi circa 150 de ostaşi din trupele de securitate.”).B. steagurile cu stema decupată fluturând peste tot. adică terenul viran de lângă Ministerul Agriculturii. Continuându-mi drumul spre Piaţa Rosetti. Galaţi spre intersecţia cu str. dezechilibrându-se şi înaintând în zig-zag. Galaţi) un tanc dintre cele patru plasate anterior în faţa Ministerului Agriculturii. două elicopetere albe.30). Speranţei etc. au desfăcut cablul de ancorare. amestecându-se cu ostaşii tanchişti paşnici. în dreptul terenului viran de lângă Ministerul Agriculturii se aflau 4 tancuri în stare de repaus (cele ce le văzusem în seara anterioară în dreptul statuii Mihai Viteazul). doi dintre tineri au sărit din mersul tancului pe caldarâm. Galaţi. Din aceste epave se scurgea benzina din rezervoare (reţin unele numere de 47 . După circa o oră (adică ora 9. În urma acestui prim tanc se deplasa un altul. se răspândea vestea prin mulţime că se aşteaptă venirea muncitorilor de pe platformele industriale (cel mai ades “23 August”. 1(14)/2008 utilajele de pompieri ce acţionaseră în orele nopţii anterioare. Am coborât în stradă. care se îndreptau paşnic din direcţia intersecţiei Căii Moşilor spre centru. spre Piaţa Rosetti. repetate şi prin viu glas. reluând strigătul “Armata e cu noi”.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. după cum am constatat ulterior când am coborât în stradă). strivind o altă maşină Dacia.30 din Piaţa Universităţii. unii dotaţi cu scuturi. de culoare roşie (înmatriculată 13 B 4242. îndreptate spre Piaţa Rosetti. lovind un autoturism Dacia cu însemnele T. Se simţea că presiunea asupra pieţei era în creştere. Concomitent. Tancul şi-a încetinit mersul. după ce a ocolit statuia C. am văzut din balconul locuinţei (orientat spre str. tancul împleticit a continuat să se târască mai departe pe str.T. nu a fost chip căci mulţimile de oameni s-au aşezat în faţa lor. 26-28 şi 23-25. Pe ţevile tancurilor erau plasate lozinci cu texte anticeauşiste. Maria Rosetti. Galaţi nr. zburau în zona Pieţei Palatului spre Calea Moşilor. izolate.. Rosetti. metru cu metru. Cu siguranţă că aceste operaţii au fost săvârşite de grupurile de demonstranţi fugărite de rafalele trupelor ce au acţionat la baricadă. dar şi lozinca “Armata e cu noi”. str. Lozincile de pe pereţii universităţii erau acoperite cu vopsea verde. am parcurs din nou str. Piaţa Universităţii devenise aglomerată. aflat în flăcări. ascunzând total sau parţial lozincile înscrise de demonstranţi. din ele se desprindeau afişe ce au ajuns la sol în aria delimitată de Piaţa Rosetti. Pe Bd-ul Republicii. iar pe cele patru tancuri se căţăraseră numeroşi tineri.C. “Glucoza”. traseu pe care zăceau circa 10-12 autoturisme strivite de tancurile aflate în retragere după ora 11. geamuri sparte (similar cu situaţia de la parterul Intercontinentalului). bastoane şi căşti. am văzut că magazinele aveau parţial sau total. Popa Rusu şi str. un institut de cercetare. La numărul mare al tinerilor şi copiilor se adaugă grupuri compacte de maturi venite de la întreprinderi şi instituţii: Fabrica Glucoza. acest tanc. str. s-a angajat pe str. “I. Se vedeau în depărtare grupuri mici.

48 . în trei autobuze. doamna Rădulescu. cu salariaţi ai institutului. tot mai generalizată. Ştefan cel Mare. nici mai puţin. aruncând spumă peste unele şiroaie de benzină. iar mulţimea fremăta de nerăbdare. toţi ochii fiind aţintiţi spre sediul partidului ocupat deja de mulţimi în continuă mişcare. s-a formulat părerea. Cu ochii îndreptaţi spre lungul Bulevardului Bălcescu. la mică înălţime (150-200m). Îndată după ora 13. în această mulţime am zărit în mâna unui tânăr un fluturaş. strigând curioşilor ce se adunau ca la un spectacol apocaliptic să nu arunce vreo ţigară sau chibrit aprinse. veniţi cu noi”. Textul cuprindea un îndemn de a nu se provoca dezordini deoarece prin acestea s-ar putea ajunge la pierderea.M. adresat tinerilor. nici mai mult. un autoturism cu număr din RFG). a Transilvaniei! Trecuse de ora 12 când am ajuns în Piaţa Universităţii unde demonstraţia creştea în amploare.30 piaţa era arhiplină. 7 B 8317. De la ISPE. Circula informaţia că masele de oameni se întindeau până dincolo de restaurantul “Budapesta”. (azi membru corespondent al Academiei Române). Am continuat drumul prin Piaţa Rosetti. afluind dinspre Parcul Tineretului. alături de personalul militar al tancului. forfotind de lume. Oneşti. agitaţie. în timp ce eu m-am integrat în coloanele aflate în mers. Gheorghe. parcă deasupra magazinului “Unic”.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 înregistrare: 2 B 3809. aflat la câţiva paşi. având un aparat de fotografiat în mână. în Piaţa Palatului. într-o echipă de avertizare.Z. aruncat dintr-un elicopter. între care şi directoarea Liceului “Spiru Haret”. urmărind coloanele de demonstranţi din ce în ce mai compacte şi ordonate ce veneau dinspre Piaţa Sf. prin str. 1B 45915. am constituit. Fiind pericol de incendiu. Coroborând informaţiile ce au circulat prin mulţime în momentele următoare. Bulevardul Magheru jumătate de oră (până după ora 13. La scurtă vreme sunt luat în braţe de bucurie de fizicianul H. D. “Veniţi cu noi. în scurt timp am ajuns. fără voia conducerii acestuia. Am traversat Piaţa Universităţii printre coloanele de demonstranţi pentru a-mi îndruma soţia spre “Spitalul Constructorilor” (din spatele vechiului Palat al Poştei). împreună cu alţi 3-4 cetăţeni. printre civili am recunoscut pe ing. în timp ce primele două au executat zboruri de diversiune şi propagandă pentru acoperirea aparatului “prezidenţial”. În locul în care mă nimerisem (aripa Oneşti a sediului) se afla un tanc pe care stăteau masaţi în picioare 15-20 de persoane (tinere şi vârstnice). de la Institutul de Fizică Atomică Măgurele) azi membru în conducerea Raiffeisenbank) care mi-a spus că a venit. Se striga fără întrerupere: “Şi voi sunteţi români”. că familia Ceauşescu a părăsit sediul partidului cu acest din urmă elicopter. am văzut în aer un al treilea elicopter alb. dimineaţa. Am rămas în Piaţa Universităţii o 22 decembrie.00). cu aceeaşi direcţie: Calea Moşilor-Şos. s-au adus instinctoare de mână.

mai multe persoane. dar şi multe perechi de schiuri. şiruri de câte 5-6 perechi de bocanci pentru schiuri. Concomitent. toate noi şi nefolosite. La puţină vreme fumul s-a transformat în flăcări intense. Din clădirea din spatele bibliotecii – un sediu al Securităţii cu intrarea prin str. După ora 16. Senzaţie pe str. 13 Decembrie (Câmpineanu) se putea vedea cum au izbucnit incendii la mai multe apartamente situate la diferite etaje din blocul Romarta (faţada orientată spre sediul partidului). Golescu. ajutat să-şi scoată de pe el paltonul. pe str. de asemenea deteriorată. unele dintre acestea fiind sugerate de la balcon. haine şi scurte din blană. am reţinut dinstinct una dintre ele. în orele ce au urmat. de înregistrări şi redare etc. în viteză. scoteau diverse bunuri pe care le depozitau pe spaţiul din faţa intrării în imobil. Megafoanele funcţionau cu intermitenţe şi nu reuşeau la acel moment să acopere integral spaţiul ocupat de mulţime. Discuţiile individuale din mulţime se împleteau cu lozinci. În acel moment s-a anunţat că va vorbi Silviu Brucan. Pe rând. m-am îndreptat pe str. am trecut spre Calea Victoriei. Academiei colţ cu str. Nu s-a prea vorbit despre originea şi intenţia acestor incendii. Oneşti – până la Biblioteca Centrală Universitară. Se acredita ideea că aceştia din urmă ar fi terorişti care întreţineau focuri de armă în zonă.00 am pătruns pe str. . având pe platformă doi militari care păzeau doi tineri. Copii ai străzii se străduiau să sustragă şi să care câteva instinctoare aflate printre zidurile încă fumegânde. stabile sau trecătoare din perimetru. Intervenţia promptă a pompierilor a condus la localizarea focului. îmbrăcaţi în hanorace de culori pastelate.Sâmbătă. În continuare.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. Oneşti unde. în balcon.30. Mulţimile de oameni. se obişnuiseră cu ele. am surprins pe ecran momentul pătrunderii în studio a lui Alexandru Bârlădeanu.. dispărând din vizorul mulţimii. tratândule cu indiferenţă. Printre bunuri. în balconul sediului de partid se făceau pregătiri pentru un miting fixat pentru ora 17: se verificau şi se încercau instalaţiile de transmitere. foarte activă era o persoană cu barbă şi care şi-a prezentat numele: cred că MONTANU. aparatură electronică de fabricaţie străină: aparate de emisie şi recepţie. Academiei: din direcţia străzii Doamnei îşi face apariţia un tanc (sau poate un TAB). 23 decembrie 1989. De la microfoanele din balcon se făceau diferite comunicări. mica clădire ornată cu cărămidă roşie (fost sediu al revistei Magazin istoric) era complet distrusă de incendiul din noaptea precedentă. faţada dinspre Palatul Telefoanelor. 49 . erau puse în funcţiune două televizoare. de aceea. în continuare. va vorbi la televiziune Ion Iliescu. Zgomotele pieţei în fierbere şi distanţa la care mă aflam nu mi-au permis să-l aud prea bine pe vorbitor. specifice securităţii.30. răspândite pe caldarâm pe o suprafaţă cu diametrul de 15-20 m. Vizavi de intrarea B în sediul partidului. ca mulţi alţi cetăţeni. îmbrăcate în haine civile. 1(14)/2008 Mulţimea din piaţă creştea văzând cu ochii. căciuli şi chipiuri militare. şi anume: “în mulţime este o persoană care-l poate aduce pe Corneliu Mănescu” şi se făcea apel să se treacă la efectuarea operaţiei. În jurul orei 14. În acel moment începuse să iasă fum prin jaluzelele unor apartamente de la ultimul etaj al blocului Turn. se perindau militari (ofiţeri) şi civili. în faţa sediului UTC. Clădirea distrusă continua să fumege mocnit. În tot acest cadru continuau să se audă din diferite direcţii împuşcături izolate sau în rafale. legaţi la mâini cu lanţuri. Am urmărit. Vehiculul cu ocupanţii susamintiţi s-a pierdut în lumea masată în Piaţa Palatului. se distingeau: zeci de perechi de cizme ostăşeşti. Ora 16. în dreptul Bisericii Kreţulescu. Nu se semnalau victime. Intrând în casă. m-am îndreptat grăbit spre casă. emisiunea televizată a postului naţional. Pe drum am aflat că. de asemenea.

Schimbarea prin criză a impus norma de organizare liberal-democratică. paralel şi parţial contradictoriu. grupuri reformiste din nomenklatura comunistă şi din organizaţiile vechiului regim. dar s-au dorit în rol în organizarea societăţii după răsturnarea dictaturii. manipulării şi jocului de culise. Persoanele sau grupurile de putere în cauză. Presiunea internă şi externă a fixat constituţional un regim liberal-democrat. operat de structuri ale statului-partid. formate într-o cultură organizaţională a represiunii cinice. imediat după producere. ca gen. ambele. de către autorul acestor rânduri. reuşite. ca atare fără posibilitate de ripostă. încă influenţi. forţată de populaţia urbană. deloc o putere prin cultura ei organizaţională puţin vocală – ţintă pe cât de periculoasă în confruntări armate pe atât de blocată în spaţiul politic. posibil de convertit. abundă demersurile de ocultare şi distorsiune manipulatorie. concomitent. rămase influente. Demersul lor include ricoşarea reproşului public şi a suspiciunilor spre “armată” – o idee naţională şi o realitate umană practică. din formele depreciate în forme productive în noua formulă socială. fără ideologie şi fără interes pentru proiectul social ca întreg. care presupune continuitatea de sistem. în orice altă formă de capital – şi s-a menţinut şi sporit capitalul informaţional. sau recoltate de la surse primare. care au performat ca actori în evenimente împotriva schimbării sau în direcţia unui anume fel de schimbare. a fost concomitentă cu un demers paralel de schimbare prin reformă. În schimb. s-au menţinut în poziţii de putere. se află implicate în distorsionarea percepţiei sociale privind experienţa colectivă din 1989. dar şi cognitivă. spre a câştiga timpul necesar preschimbării felurilor de capital. constatăm absenţa cercetării ştiinţifice aprofundate. în mod pradoxal. cu finalităţi politice în beneficiul unor grupuri de putere organizate şi influente. a mistificării. puterea politică a devenit un simplu mijloc pentru interesele personale şi de grup. după nevoi. Clarificările sunt problematice prin faptul că schimbarea prin criză din 1989. dar destul de aproape spre a putea fi făcute referiri la fapte încă vii – unele consemnate sistematic. specifică rupturilor sociale. dispuse pentru reforme. persoane sau instituţii. Acest demers paralel a suferit în oarecare măsură prin delegitimarea politică a protagoniştilor. instrumentale. din unele instituţii şi din administraţie. servite prin agregări personale şi de grup. şi protocolate prin prisma teoriei conflictului – fapte consumate în condiţii de incertitudine obiectivă. multe în curs de desfăşurare. Se ştie că influenţarea percepţiilor 50 . o forţă virtuală strict îngrădită. au abandonat proiectul comunismului reformat – o soluţie pentru perpetuarea lor în poziţii eminente – dar au temporizat reformele. edificat prin reforme. nu şi pentru abolirea sistemului care le asigura puterea. altul decât cel întâmplat. din propriile portofolii.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 STUDII Componenta psihică a Revoluţiei din decembrie 1989 Pentru o cercetare ştiinţifică aprofundată a Revoluţiei La suficientă distanţă de evenimentele sociale din decembrie 1989 din ţara noastră. Pentru aceşti actori sociali. Esenţial este faptul că a fost schimbat capital social şi simbolic în capital economic – acesta devenind bun universal. Elementele din fosta putere.

precum şi între armată şi alte organizaţii ale statului. nu pot fi făcute. acelea continuu active. 1(14)/2008 colective necesită mediatizare cu fluctuaţii între extreme privind armata. dar şi intragrupal. răspund comandanţii. avea doar secundar rol naţional. în schimb. 5) rezolvarea. a fost plasată într-o poziţie de conflict acut şi sever în 1989. cu evenimentele din 1989. Sursa originară este în divergenţa culturii organizaţionale militare româneşti şi conceperea armatei României după modelul sovietic. este edificatoare analiza legii în vigoare la data producerii ei. armata – o forţă masivă. versus persoane implicate în evenimente. Şi. se ştie. cât şi naţiunea doreau să reţină în seama armatei doar scopuri şi misiuni naţionale clasice. În deceniul ‘80. Universal. această mediatizare nu a lipsit. de folosit în situaţii extreme. Problema legalităţii implicării armatei într-un conflict intern este diferită de problema moralităţii unei asemenea implicări. La nivel de principiu. manevrator. Eliminarea confuziilor privind armata. observăm că dezacordul poate fi considerat istoric. Se poate presupune doar că era respins de corpul militar. Despre eficienţa serviciului secret. între armată şi poliţii există competiţie ostilă. De execuţia militară.valori militare vitale în momentele critice 51 . Îndeosebi. senzaţionalist mediatizate. au accentuat partizanatele rigide. dispoziţie politică cu nimic diferită de cea a corpului social în ansamblul său. În ceea ce priveşte legalitatea. formalist. partidul-stat. Fiind monitorizată evoluţia dispoziţiei politice a soldaţilor şi a ofiţerilor în generaţii succesive. efectivă. oriunde şi oricând. posibil de controlat. dar subordonat Ministerului de Interne. 2) confruntarea. în raportul său cu puterea. în 1989 începe conflictul intrapsihic al militarilor. deocamdată. afirmaţii temeinice. identi-ficat cu persoana liderului său absolut. ineficiente pentru elucidările de fond. priveşte statul. Latinescul “conflictus” înseamnă “a ţine împreună cu forţa”. ca “armată populară”. activ în instituţie. şi-au dat cu părerea persoane care n-au avut nici o experienţă directă. Observând fazele dinamicii conflictuale propuse de Donaldson şi Forsyth: 1) dezacordul. Spre deosebire de celelalte forţe ale partidului-stat. alimenta iluzia colectivă că organizează şi întreţine această forţă cu rost naţional.I. una din aceste forţe. 4) de-escaladarea. Conceptul ideologic şi politic privind armata şi rolul ei s-a tradus şi în substituirea principiului militar al avansării birocratic-meritocratice în cariere prin principiul originii sociale. nomenklatura se exercita politic. ceea ce constituia un fals. Rolul prim rezervat de partidul-stat era acela de forţă la dispoziţie pentru menţinerea sa la putere. birocratic. (contrainformaţii). Din acest punct de vedere. nu armata. în anii ‘80. dar şi prin abordările juridice. aplicate la relaţia militari – partidul-stat. misiunea şi rolul lor. Armata. Decizia de implicare a forţei militare în evenimente sociale şi fixarea obiectivelor acestei implicări. dar între timp situate partizan în evaluarea faptelor. Principial. încrederea partidului-stat în armată era limitată. Atât militarii. nu şi de structurat după voie – putea fi doar o forţă virtuală. conflictul social presupune opoziţie deschisă între entităţi sociale şi este disruptiv pentru interacţiunea socială. încorporat mecanic. cu efecte contrare intenţiei. Implicările justiţiei pot fi strict formale şi exterioare. Armata şi instituţiile succesorale ale securităţii se abţin de la comentariu. 3) escaladarea. legea permitea o asemenea implicare şi obliga armata la execuţie. instrument al “dictaturii proletariatului”. Concluzia analizei este aceea că armata. În societăţile hipercomplexe se admite conflictul rezolvat ca fiind dinamică pozitivă. Controlul asupra militarilor şi armatei ca instituţie se exercita prin nomenklatura de partid din armată şi prin serviciul C. cu ideologizarea valorilor militare. ineficace. tehnică. induse în special prin presă. între organizaţie şi stat. soldaţii. ar trebui să înceapă prin analiza doctrinei partidului-stat privind forţele sale armate.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. având în compunere un contingent al populaţiei. în sensul clasic. Cunoscând această dispoziţie. ortodoxiei Autoritatea şi devotamentul . fiind secret.

la confruntarea uzuală dintre soldaţi şi autoritatea militară se adaugă efectul rezultat prin schimbarea mentalităţii tinerilor şi fixitatea adaosului ideologic la mentalul militar. toate sub controlul inchizitorial al organizaţiilor de partid din armată şi sub supravegherea periculoasă a poliţiei politice. moralul armatei suferă mai mult sau mai puţin. tendinţă generatoare de conflict latent. prin graţia partidului. sporit după emanciparea armatei de sub controlul sovietic direct. în afara simplei competiţii de tipul “Steaua-Dinamo”. corelativă nivelului şi felului instruirii şi educaţiei şi criteriilor care au jucat rol în încadrarea şi menţinerea lor în armată. dublaţi de competenţa corespunzătoare statutului. prin stagnarea tehnologică în armată şi prin sistemul promovărilor în funcţii după criterii nemilitare. Vârful armatei. respectiv într-un statut extrem de ridicat în raport cu standardul grupului social de provenienţă şi calitatea personală. valori militare. Această condiţionare relativiza principiul promovării în virtutea competenţei militare. Aspiraţia militarilor de carieră de a se constitui în elită. constatată de autoritatea politică. În funcţie de valoarea acestor dezacorduri şi confruntări nerezolvate. era inclus în nomenklatura partidului. adăuga asimetria de statut în raport cu statul în favoarea Securităţii şi opresiunea militarilor prin 23 decembrie. rejecată şi de ofiţeri. rezistentă la schimbări radicale nefuncţionale. În diferite etape a putut fi decriptată o confruntare latentă. pentru a exista o comandă înaltă eficientă şi devotamentul subordonaţilor asigurat. fără să le rezolve. a produs campania de “reproletarizare” birocratică a comenzii armatei. în viziunea partiduluistat. se dovedesc vitale în momentele critice. Majoritatea ofiţerilor deceniului ‘80 îndeplineau condiţiile de instruire şi educaţie care îndreptăţeau aspiraţia la cariere profesionale autentice şi nu mai erau în situaţia iniţială a ofiţerilor “armatei populare”. mod care într-o organizaţie cu veche cultură organizaţională. cu tendinţa statului de a reconstitui o diferenţă prin favorizarea generică a carierei unei categorii de ofiţeri “proveniţi din muncitori” în raport cu ceilalţi. Intraorganizaţional. poate fi considerat generalizat dezacordul între profesarea obligatorie a ritualismului politic şi aspiraţia la libertate interioară şi demnitate personală a ofiţerilor. universal membri ai nomenklaturii. apoi doar al obedienţei politice mecanice şi gesticulaţiei politice conforme. Intrapsihic. în creştere. La acestea s-a adăugat. conservatoare. între categorii de ofiţeri. Prin disciplina militară şi în seama unităţii corpului militar – şi acestea valori organizaţionale – armata maschează dezacordurile şi confruntările.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 ideologice. în funcţie de generaţii. La nivelul anilor ‘80 exista omogenitate privind instrucţia şi educaţia. complet satisfăcuţi prin faptul în sine de a fi fost plasaţi. generând frustrări şi conflicte latente între tehnicienii de vârf ai armatei şi generalii la comandă. dar în mod necesar. dar practicată în organizaţie potrivit comenzii politice a partidului-stat. Generalii. trebuind să îndeplinească în primul rând condiţiile politice exclusiviste de compatibilitate cu acest statut. în armată. Autoritatea şi devotamentul. ţinând de Securitate. Intergrupal. corpul generalilor. a întreţinut un dezacord latent. confruntarea dintre Armată şi Securitate. Acestea contraziceau modul de a fi şi a gândi militar. nu de 52 . întruneau condiţia de autoritate cerută de poziţie. Militari în dispozitiv. sentimentul ratării profesionale prin golirea de conţinutul specific a activităţilor militare. serviciul CI.

Toate acestea sporesc stressul. onoarea armatei ca armată naţională şi încrederea naţiunii în forţa ei armată. aşteptau o schimbare de fond în regimul social-politic din România. efectele psihice ale confruntării fac acută percepţia diferenţei. ci un oraş al ţării. problema armelor. Se exprima astfel deschis faptul că puterea tratează ţara în maniera unei puteri de ocupaţie. expresia emoţională domină argumentul. al unei posibil necesare insurecţii. Prin disproporţie. cuprinzătoare şi manifestă. chiar faţă de experienţa multiplelor represiuni politice anterioare. obiectul represiunii nefiind un grup politic anume. conştienţi de faptul că reprezintă o forţă latentă. Perplexitatea acestor tineri în situaţia în care s-au pomenit plasaţi a putut fi constatată şi poate fi descrisă de avizaţi. generalizează neîncrederea. Ea emitea doar imperativ pretenţia de supunere la un concept de putere şi de stat în seama unei credinţe seculare. cu tendinţă spre escaladare. Evenimentele nu au evoluat spre insurecţie. Escaladarea. se conturează interpersonalitatea ostilă cu preocupare de şicană reciprocă şi de sabotaj. ca atare. naţiunea în întregul ei. implicit a naţiunii în ea însăşi. tensiunea. falită social şi economic. Tensiunea în armată a devenit critică în momentul în care armata a fost implicată în blocarea dinamicii sociale de schimbare. acesta a existat pentru corpul militar din restul ţării. făcând uz de armata ţării. dacă necesar. Pentru militari. Nu dezvoltăm subiectul. Puterea. educaţi şi informaţi. unii rude. Nu existau conflicte semnificative cu civilii. scade rata comunicării între părţi. fapt unic în raportul armată-stat în secolul XX românesc. devenind virtual şi real oponenta posibilelor acţiuni în forţă pentru menţinerea puterii. Ce se cere dublu subliniat este faptul că masa în armată este compusă din militari în termen. Armata este implicată în blocarea schimbării sociale Orăşenii sfârşitului de secol românesc. 1(14)/2008 armată. dispunerea agresivă. Principial. puterea personalizată nu a întreprins vreun efort de înţelegere a situaţiei şi de negociere în conflict. Evident. Întârzierea semnelor de schimbare genera frustrare în întreg corpul social. şi acoliţii imediaţi. atâta vreme cât armata ar fi rămas unitară şi în dispoziţia conturată. corelat dinamicii politice europene privind regimurile totalitare comuniste. agresiunea verbală. frustrarea. condiţia generală a corpului social devenise uniform proastă. eşuată în suprarealism. problema unei posibile implicări a armatei în schimbarea regimului nu lipsea ca exerciţiu intelectual. aceasta sub ameninţarea materială a armelor. Situaţia se configura ca fiind excepţională. a început odată cu ştirile despre felul represiunii instrumentalizate de stat împotriva contestării civice a puterii la Timişoara.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. fără a exista experienţă şi expertiză. caducă ideologic. a lipsit un moment de deliberare. Conflictualităţile se construiesc mutual. s-au dovedit complet rupţi de realitate punând în alarmă de luptă armata. în lipsa unei armate de ocupaţie. pericol cumulat. Esenţial este în cauză o ruptură a continuităţii persoanei în condiţii de presiune forte dinafară şi conflict moral major. Din momentul în care militarii au ajuns în masă în posesia armelor şi muniţiei de război. implicată imediat în acţiune la Timişoara. prefigurând armata. Orice reciprocitate pozitivă între stabiliment şi armată s-a aflat suspendată în fapt. deţinătoarea lor “pe om”. În afara inabilităţii. pentru individ şi Eu. se elimina raţionalitatea susţinerii 53 . prin faptul că armata şi-a definit şi semnalizat indispoziţia de a susţine prin forţa sa regimul politic. accentuează coerciţia din partea stabilimentului. căderea regimului devenea iminentă şi fatală. să devină suportul armat. identică din orice punct de vedere cu masa celor care au constituit forţa populară care forţa schimbarea de regim. insuportabil. în momentul respectiv. Dacă pentru forţa militară. Puterea rezolvase una din cele mai încurcate chestiuni din orice exerciţiu intelectual de schimbare insurecţională a regimului. dezacordul dintre părţi primeşte armătură ideologică. personalizată grotesc. puterea ultragia profund.

înarmaţi de război fiind. Cine are percepţia corectă a organizaţiilor militare ştie în ce fel funcţionează spiritul de corp în momentul în care organizaţia este vulnerată brutal cu asocierea acuzaţiei de trădare. Faptul. alţii au intuit. confirm faptul că elevii şi comandanţii direcţi. că. ce se traduce în voinţa de a trăi. dar. condiţie de nulitate a contractului social. situaţie în care conformismul de principiu. cum de altfel experienţa a şi dovedit. cu legitimitate necontestată naţional şi internaţional. Legat de dispoziţia paranoică specifică confruntărilor severe în escaladare periculoasă spre violenţă. a fost aceea a evitării conflictelor cu cetăţenii cărora nu li se putea comunica consensul militarilor pentru acţiunea de schimbare de regim. În toate aceste exerciţii intelectuale se blocau în problema efectelor letale majore ale propriei forţe. instituţiile şi indvizii. în care toată lumea purta arme. la început. Mai mult. respectiv prin insecuritate generalizată. Principial. să acţioneze defensiv-ofensiv pentru protejarea cetăţenilor şi a propriului personal. paradoxal. prin acţiuni teroriste şi de hărţuire a armatei. Ca factori de temperare. generând agresiuni letale cu victime întâmplătoare numeroase.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 armate a puterii. Într-o comunitate închisă. dar şi în dispoziţia de a fi vehemenţi când le este periclitată viaţa. au o puternică vitalitate. Ofiţerul CI a fost izolat. momentul. Militarii. Pentru unitatea militară în care serveam la data evenimentelor. Aparatul de partid şi-a abandonat rolul trecând în expectativă. militarilor din subordine nu li se mai pot da orice fel de ordine şi că acţiunile militare în acest context au o semnificaţie morală şi urmări pentru sentimentul naţional şi coeziunea naţiunii. indiferent cine ar fi fost implicat sau mobilizat pentru aceasta. pentru care nu exista disponibilitate. respectiv a inevitabilităţii “pierderilor colaterale”. În plus. puterea suverană pierde prerogativele suveranităţii legitime. cum este o unitate militară. au convenit explicit asupra ordinelor pe care NU le vor da şi nu le vor executa. au fost executate formal. a existat preocupare pentru evitarea conflictelor interne între posibile facţiuni. s-a văzut solicitată şi obligată. ulterior arestat. dar şi după aceea. ceea ce presupune o forţă compactă. riscul este asumat cu relativ calm şi energia descărcată în activism instrumental militar adecvat. necesară protecţiei tuturor şi eficienţei de luptă. majoritatea tineri. statul încălca în mod criminal legea. vehemenţă care nu reduce. armata. prin vârstă şi tip uman. nu numai dispusă. este nedemn pentru o armată să facă rebeliune şi profund tulburător social şi politic. posibil unii nu. credinţa a fost aceea că generalul a fost executat. statul fiind în derivă. dar într-un moment de confuzie generală. Puterea a rezolvat şi această chestiune. Comanda superioară a armatei a devenit extrem de rezervată în a da ordine. dar şi preocuparea pentru respectarea autorităţii formale a comandantului ca garanţie a solidităţii structurii. situaţie în care armata urma să joace rolul pentru care există. Ordinele oficioase. Conflictul a fost precipitat de moartea generalului Milea şi în special de discursul şefului statului cu acest prilej. ca singura instituţie naţională rămasă integră şi funcţională. stare în care violenţa defensivă individuală devine legitimă şi drept natural inalienabil. O parte din comandanţii de unităţi au înţeles. conştienţi de cele de mai sus. inacceptabilă în principiu. problema imediată. rol asumat de orice militar. cu interpretarea lui de către militari. civili şi militari. au acţionat. din momentul în care ordinul superior a fost acela de a se ieşi cu forţe în oraş. dar nu implicaţi de partea naţiunii într-un conflict cu un inamic extern. prin agresori oculţi. despre aceasta fiind avertizat informal comandantul şcolii. cu această miză. ci de partea statului într-un conflict politic civil absurd şi imoral. raţionamentele militare potrivit cărora o tulburare internă a ordinii sociale poate fi prilej de intervenţie militară dinafară. a încetat să funcţioneze. ci măreşte riscul de a şi-o pierde. a constituit semnal că orice represiune în ce-i priveşte devenise posibilă. Intragrupal. în rutină. Judecăţile în termeni de viaţă şi de moarte – alternativele normale ale luptei armate – se transferă ansamblului raţionamentelor militare care sunt simple şi tranşante. dar şi sănătos al militarilor. miză care depăşeşte situaţia. imediat dar şi în perspectiva 54 . se instituie condiţia “bellum omnes contra omnium”.

respectiv interzicerea prezenţei luptătorilor şi ofiţerilor M. Au urmat episoadele de hărţuire sistematică cu foc a unităţilor militare.Ap. militari în termen). au impus separarea netă între componenţi. despre care s-a prezumat că ar fi apartenenţi ai forţelor M. Acestea au fost manevre profesioniste.I. Insinuarea acestui dispozitiv în spatele militarilor s-a făcut pentru ca acesta să constituie ameninţare cu arma atât pentru cetăţeni cât şi pentru militari. trupe. militarii nu şi-au propus rol politic. Intergrupal.I. Universal. între militarii M. dată fiind ostilitatea ajunsă la nivel critic între componenţii M. din sursă directă. conformată multiplu de militarii din dispozitiv. comandanţii.C. de trăgători cu identitate nestabilită. în context. cele două categorii de militari se suspectau reciproc de situare pe poziţii politice adverse. 23 decembrie.I. şi componenţii dispozitivului Securităţii. judeţean şi municipal. şi pompieri. nu li s-ar fi putut opune forţă nici măcar pentru propria apărare. după cum se afla conturată intenţia reciproc ostilă (constatare personală la faţa locului.N. insinuat în spatele militarilor. ofiţerii M. aflate în contact cu publicul angajat în manifestaţii de contestare. care se îmbarcau în camioane. a uza 55 .N. asupra militarilor M. Actele diversioniste au vizat unităţile militare Afirmativ.Ap. Justificat sau nu.C. şi luptătorii fără identitate prin uniformă din dispozitivul care acum se dezmembra. ofiţeri şi elevi). potrivit deciziei consensuale a militarilor de a nu acţiona violent.N.. concomitent fiind angajate schimburi de focuri la sol. şi M.Ap. informaţie colectată imediat după eveniment de la cei implicaţi. şi orice contact verbal. 1(14)/2008 refacerii ordinii sociale.Ap. (alţii decât trupe M. în sectorul ocupat de militari M. în esenţă foarte simple ca mijloace şi extrem de eficiente în sensul de a crea insecuritate. ale celor două dispozitive militare centrale exterioare. din poziţii acoperite. în momentul executării ordinului de retragere a întregului dispozitiv militar în cazarmă.R. foc executat. de la sediile puterii locale. între militarii detaşaţi în dispozitivele tactice din oraş. s-a deschis foc automat din poziţii la înălţime.I. Escaladarea s-a accentuat prin consumarea confruntării psihologice prin actele diversioniste multiple. Bucureşti: Piaţa C.Ap. având ca obiect unităţile militare. Cetăţenilor care s-ar fi manifestat violent faţă de militari.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. al P. s-a produs conflict deschis cu ameninţare armată reciprocă explicită. La Sibiu. şi componenta M.I.N.N.

INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 capacitatea operativă a militarilor şi a produce confruntări armate periculoase între armată şi forţe ale M. cu victime de ambele părţi. din momentul în care s-a conturat decizia personală privind comportamentul în situaţia critică constituită şi a putut fi constatată împărtăşirea ei de camaradul de alături. şi prin natura faptelor de justiţiat.. dar maxim periculoase. criminal. la nevoie cu aplicarea forţei militare. nu primeşte informaţiile relevante.I. regimul nu ar mai fi putut fi salvat decât printro intervenţie militară externă.N.I. deliberat şi efectiv. conflictul nu este de escaladat şi nici rezolvat. Toate împreună menţin frustrarea părţii din corpul civil interesat de problemă. Secundar. Raţionamentul militarilor a fost clar şi simplu: “cine trage în mine. Problema a fost excesiv politizată şi supraîncărcată emoţional cu efect asupra oricărei persoane sau instituţii care a încercat elucidări. În plus. identitatea acestui agresor a fost fără importanţă. dar şi intenţional. la vedere. Trebuie considerat major prin semnificaţie şi urmări conflictul intergrupal letal violent dintre militari şi un agresor cert prin acţiuni. fenomen excepţional şi unic. devenind pe cale de consecinţă evidentă necesitatea de a înfrunta sistemul. care a produs victime. Perspectiva penalităţii a sistat sau a deformat fluxul informaţiilor. Speculaţiile manipulatorii privesc identitatea acelor agresori sau existenţa lor.. conjugate. Admitem raţionalitatea acestei situări şi posibilele indispoziţii pentru asemenea acţiuni fără şansă. mutual. nici în prezent identificat (nu şi neidentificabil). cu armele pe faţă. Voinţa populaţiei şi determinarea armatei de a facilita demersul popular. ferm şi în forţă. cum se observă. Discuţiile despre identitatea acestui agresor au devenit “academice”. înaintea căderii regimului.Ap. expus în piaţă. la Sibiu au avut ca urmare completa anihilare a unităţilor M. în uniformă a armatei României. demers contraproductiv în sine. Ca urmare. Normarea legală este un sistem care se aplică integral şi universal sau deloc. dar obscur. o asemenea schimbare radicală face caduce legile care consfinţeau ordinea tocmai răsturnată. cu minimum de ostilitate şi maximum de eficienţă. Ce putea fi definit ca forţă armată albastră.. nu a întreprins ceva ostil armatei. a fost atribuită cu poziţia de inamic. conflictul intrapsihic a încetat. forţa M. începând cu legea fundamentală. Din acest punct. nu este posibil. urmează un şir de operaţii militare instrumentale. Justiţia nu este puterea care poate clarifica ceva într-o materie în care actul de justiţie. Interesant este că acestea din urmă s-au fixat prin contribuţia presei şi a formalismului demersurilor eşuate ale justiţiei de a clarifica ce nu a clarificat. fie el cine o fi”.I. vârful tensiunii psihice poate fi considerat momentul în care în masă. În esenţă se afla împlinită condiţia oricărei acţiuni naţionale în forţă cu şansă de succes. Această conjuncţie fundamentală a reprezentat condiţia şi realitatea pe fondul căreia a putut să se constituie premiza politică a edificării altei ordini sociale. În cauză se află energia eliberată a populaţiei şi o forţă fără concurent. între diferitele unităţi ale armatei. armata. este.. de la care. În schimb. prin natura lui dependent de textul legii. cine atacă incinta unităţii militare. de anihilat imediat. În principiu. militarii au decis să refuze executarea ordinului de a se opune violent acţiunilor civice. Acestea fac parte din procesul de escaladare. M. Mai mult. şi în cetăţenii pe care-i ocrotesc din obligaţie legală şi morală. pentru militari.I.I. poliţie şi trupe M. Pentru militarii armatei. posibilitatea de a proba este condiţionată de informaţii pe care nu le poate obţine decât de la militari. şi M.. pe care legal şi funcţional o apăr. efect obţinut. după cum cunoaşterea identităţii nu ar fi schimbat cu nimic comportamentul lor defensiv-ofensiv. Tensiunea 56 . militar sub comandă. din punct de vedere militar şi din punct de vedere legal. apoi explicit. În situaţie. reprezintă punctul terminus al regimului comunist. pretenţia de a fi fost clarificat ce nu este clar costă instituţiile implicate şi naţiunea. din momentul în care singurul oponent posibil pentru armată în direcţia deciziei luate. Din punct de vedere al militarilor. ceva eficient în niciun caz. şi a conferi protecţie armată corpului civic. ca atare fără normare posibilă. nu pot fi justiţiate acte în condiţii de ruptură socială globală şi deplină. (Comemorăm faptul că vechiul cod penal nu are prevederi pentru diversiune şi terorism).

în sectoare cheie sub comanda ofiţerilor unităţii noastre – au fost translate fără incidente confruntările dintre mase de muncitori din marile întreprinderi şi puterea locală. cu atât mai mult cu cât contau că militarii nu vor trage. deşi ar putea avansa mai multe. Este excelent în a include date noi sau evenimente în structurile deja existente. Reacţionează la critici printr-o mai mare conformare la cerinţele externe. se temeau de demonstranţi mai mult decât se temeau aceştia de ei. Sibiu Bibliografie Neculau. coordonatori. I. coordonatori. Se bucură de încrederea şi sprijinul colectivului. excluzând folosirea armelor de foc. ci abţinerea de la acte violente şi distructive. dispuşi în linii de trăgători. Ferreol.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. Ce se ignoră din afara sistemului este faptul că luptătorii din teren. devenea ridicolă. armata fiind percepută. de preferinţă armatei. ideile sale câştigă aderenţi. Ca neameninţători. comportamentul militarilor s-a desfăşurat previzibil. a radiat partidul-stat şi delegitimat un instrument de forţă al acestuia. par a nu se plictisi. 1998 Stoica-Constantin. putând fi considerată esenţial realizată în preajma alegerilor. Rezolvă problemele prin îmbunătăţiri şi eficienţă sporită. dezescaladată doar după ce episodul diversionist-terorist a încetat să se manifeste. A urmat o perioadă lungă de schimbare socială structurală. complet ineficiente ca obstacol fizic. Psihologia schimbării. Prof. 1998). spirit metodic. Se definesc prin precizie. cu victime. după tipologia Kirton. E. Sunt văzuţi ca oameni logici. la Sibiu.. Evident. ci dimpotrivă. fiind convenite explicit limite care au fost riguros respectate. Securitatea. menţin coeziunea şi cooperarea grupului. Caută soluţii în modalităţile încercate şi verificate. conceptualizare încărcată de afect – nu putea produce temperare. joacă strict rolul său constituţional. prudenţă. fără riscuri şi de o eficienţă imediată şi evidentă. univ. Psihosociologia rezolvării conflictului. ca “instituţie naţională”. ordine şi continuitate. Adrian. ancorate în realitatea imediată. Townsley. Gilles. incompetenţei sau prostiei unor sau altora. Aceste acţiuni. disciplină şi conformitate. ci doar ca simplă prezenţă. Mihai TURCU Universitatea “Lucian Blaga”. Polirom. 1998 Eyal. încă în curs. Noua elită conducătoare din Europa de est. Altele. Escaladarea violentă a anulat un sistem de interacţiuni sociale. civili şi militari. care acceptă regulile. această prezenţă. dr. Omega. cu recrudescenţele cunoscute. Ana. nemediatizate. ca obstacol fizic. soliditate. cosumate sau dejucate. ofiţerii nu au cerut împrăştierea demonstranţilor. cum este şi acum. fără a deveni superficiali spre final. Foarte mulţi militari de carieră sau profesionişti sunt. întâmplării. Tipul extrem adaptativ avansează una sau puţine idei pentru rezolvare.. (apud Ana Stoica-Constantin. sunt vulnerabili la presiunea socială şi la autoritate. Oferă stabilitate. dependenţi şi inspiră încredere. în general sunt sensibili la ceilalţi oameni. gesticulaţie atent organizată de ofiţeri. în reformă radicală. cu maximum de continuitate şi stabilitate. În măsura în care prezenţa în sine a militarilor – ca fapt simbolic. Sunt percepuţi ca eficienţi. ei înşişi rezervişti. adaptativi. Diversiunea continuă prin atribuirea acestor incidente situaţiei. sunt apţi de activitate meticuloasă îndelungată. Psihologic. Polirom. De constatat este faptul că partidul-stat nu a întreprins acţiuni pentru dezescaladarea conflictului social. l-a tansformat în criză globală. 1(14)/2008 de conflict a fost menţinută prin acţiunile diversionist-teroriste. Schimbă rareori regulile şi numai dacă este sigur de suportul puternic din partea celorlalţi. normativi. G. cu autor şi protagonişti obscuri şi finalitate indescifrabilă. şi tensiunea generată de ele sunt cauza vehemenţei comportamentului militar. Szelenyi. Neculau. Dezescaladarea s-a produs treptat. Adrian. au urmat proceduri metodice identice. Tragedia de la Otopeni şi drama poliţiştilor de la Sibiu pot fi decriptate expert ca provocate diversionist cu tipicitate de manual. Ideile sunt rezonabile. luptători şi ofiţeri – ţinând cont că majoritatea demonstranţilor din prima linie erau bărbaţi. 57 . Rezistă la sarcini de rutină. Pune eşecul pe seama netipicului sau ghinionului. în care armata. 2001.

ca să nu mai amintim scopul „intimidării” cetăţenilor care ar dori să se dedea la aşa-zisele „acţiuni huliganice”. Din motive bine de înţeles. Considerând situaţia deosebit de importantă. Timbrul alarmant al conducătorului acesteia anunţă că majoritatea muncitorilor din întreprindere s-au constituit în comitete de grevă. Toma Ştefan. Ora 17. Cebuc Maria şi în special lui Dăogaru Gheorghe. documentul întocmit în 1990. col. în cele ce urmează. col.” În această situaţie.55. i-a raportat despre cele discutate.I. Răspunde Cpt. colonelului Crihan Iorgu de la Statul Major Central 58 . Preoteasa Petre şi Zagoneanu) au ieşit din birou surprinzându-i pe ofiţerii respectivi în acelaşi loc. Col.Caută-ţi un loc. care în mod abuziv au ordonat aducerea unei companii de puşcaşi (muncitori) înarmaţi . unde se stipula clar modul de acţiune şi situaţiile în care intervin subunităţile de gărzi naţionale. considerăm insuficiente acuzaţiile ce li se aduc lui: Pană Gheorghe. du-te şi împuşcă-te. Colonelului Toma Ştefan să aducă o companie de puşcaşi înarmaţi de la I.Tovarăşe general.” “. în scopul informării fostei conduceri judeţene de partid asupra eventualelor „probleme deosebite”. ofiţerul face legătura cu şeful secţiei în persoana Lt. “ Discuţia s-a purtat în prezenţa câtorva cadre în secţie. Hidromecanica Braşov pentru a „apăra” fostul sediu al judeţenei de partid. Lt. directorul relatând pe un ton iritat situaţia din acel moment precizând în continuare că un grup de aproximativ 200 de muncitori au imobilizat la sol elicopterul care în zilele anterioare patrula deasupra municipiului Braşov. iar la această oră se îndreaptă spre Braşov. Preoteasa Petre. Toma Ştefan. Gheorghe Pană .00 – Pe holul dinaintea anticamerei fostului prim secretar (pentru că la primul secretar nu puteai intra oricând) apare fostul general Zagoneanu Gheorghe – care se adresează pe un ton de comandă şefului secţiei gărzi naţionale: “.N. compania nu s-a prezentat. Toţi au rămas consternaţi. ora 14. Având în vedere cele descrise. După câteva secunde cei trei (Gheorghe Pană. În jurul orei 14. de membrii direcţiei Judeţene Braşov a Gărzilor Naţionale.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Publicăm. la sediu. şi M. DOCUMENTE BRAŞOV: Gărzile Naţionale şi Revoluţia 21 decembrie 1989. te prezinţi la întreprindere şi vii în fruntea companiei de gărzi.s-a adresat Lt. colonele?” “. Fostul lider al Partidului Comunist din judeţ este nevoit să apeleze la unităţile militare aparţinând M.Ap. care putea fi “pus la zid” pentru neexecutare de ordin. Ofiţerul aude la celălalt capăt al telefonului vocea fostului director al Întreprinderii de Construcţii Aeronautice Ghimbav.măsură ce era în contradicţie totală chiar cu regulamentele ceauşiste. Zagoneanu Gheorghe.50 Se aude sunând telefonul şefului secţiei gărzi naţionale. compania nu poate veni.Colonele. Toma Ştefan: “. Oancea Dan.Unde îţi este compania de gardişti. „Jurnalul“ acţiunilor de luptă al gărzilor naţionale (fostele gărzi patriotice). treci prin cordoanele militare şi printre civili. fără consultarea căruia nu se lua nici o hotărâre în fostul organ judeţean de partid. Petre Preoteasa ordonă Lt.

1(14)/2008 al Gărzilor Naţionale.11. Metrom. pentru a nu fi acuzaţi că nu am executat ordinul primit. Referitor la acest eveniment domnul lt. col. lt. locţiitorul meu şi cu încă 2-3 ofiţeri. Toma Ştefan. “Vrem mâncare pentru copii”.. Clement Nicolae povesteşte: “În ziua de 15. “Vrem salarii”. După aproximativ 45 minute demonstranţii au revenit în faţa sediului judeţean şi văzându-ne acolo au început să scandeze: “Fără violenţă”. Se analizează activitatea celor vinovaţi de cele petrecute în 15. Concret. Metrom şi împreună cu aceştia am organizat un cordon în faţa comitetului judeţean.R. “Nu mai vrem cartele”. au cerut să vină primul secretar pentru a purta dialog cu el. Facem totul pentru ca acestea să nu fie distribuite. Cîrstoiu Constantin.11. am retras luptătorii gărzilor patriotice din dispozitiv. la primul-secretar Petre Preoteasa sunt adunaţi toţi membrii fostului secretariat al comitetului judeţean P. Văzând că demonstranţii sunt paşnici şi cer revendicări pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi condiţii de muncă mai bune. Împreună cu ceilalţi ofiţeri am urcat la sediul Statului Major.C. După plecarea demonstranţilor. 17.00 auzim că se apropie coloana demonstranţilor de la I. Văzându-mă acolo. inspectorul şef al fostului inspectorat M.1987 eram în sediul Statului Major al Gărzilor Patriotice cu domnul lt.1987 şi aceştia sunt descoperiţi imediat în rândul personalului Statului major al Gărzilor Patriotice. iar după 10 minute au venit 15 luptători din gărzile patriotice de la I. “Armata e cu noi” şi altele. col.1987 în jurul orei 09.R. La scurt timp au venit subunităţi de securitate şi miliţie şi au împrăştiat demonstranţii. Ne îngrijorează însă armamentul şi muniţiile foştilor activişti P. col.00 am fost chemat la biroul primului secretar Petre Preoteasa unde se găseau: Cebuc Maria.R. col. Schuster Elena.C. Clement Nicolae şi Lt. am coborât cu domnul lt. de la etajul 3. în dreptul intrării principale. “Jos Ceauşescu”. iar după aproximativ 30-40 minute au ieşit şi s-au dus la sediul municipiului. nu au intervenit pentru înăbuşirea mişcării revoluţionare.C.12 trece greu. Ajunşi în faţa sediului. La scurt timp după aceasta a coborât Petre Preoteasa însoţit de generalul Bucur. col. În ziua de 17. Drăghici Ioan. Clădirea comitetului judeţean de partid este blocată de cetăţenii care scandează lozinci exprimate pentru prima dată la 15 noiembrie 1987.11. “Armata este a poporului”. “Veniţi cu noi”. “Nu votăm”. Suntem conştienţi că dacă revoluţia nu reuşeşte vom fi condamnaţi de justiţie. “Armata e cu noi”. Avem muniţii în cantităţi mari în cazărmile unităţilor militare. ca şi pe timpul deplasării. care. În această situaţie am fost obligat să chem o subunitate (pluton de gărzi patriotice) de la I. “Fără violenţă”. manifestanţii strigau diferite lozinci “Jos dictatorul”.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. Precizez că ordinul de chemare a subunităţii a fost dat cu 20 de minute înainte de ajungerea coloanei demonstranţilor în faţa sediului. Acesta şi-a asumat întreaga răspundere considerând ordinul primit ilegal şi l-a trimis pe şeful secţiei gărzi naţionale la etajul 3 unde funcţiona atunci statul major.1987 la orele 19.11. la sediul municipiului am coborât cu ofiţerii în faţa clădirii. Aici trebuie să reamintim unele lucruri petrecute imediat după 15 noiembrie 1987.I. cu atât mai mult cu cât ştiam că există acest gând în mintea lui Preoteasa. Tatu Ioan. În jurul orei 12. Văzând că nu vine nimeni să discute cu ei au pătruns în sediu. După apariţia coloanei demonstranţilor în faţa fostului sediu judeţean al P. Noaptea de 21/22. cu ordinul de a nu mai răspunde la nici un telefon dat de fosta conducere de partid a judeţului. Stoianovici 59 . Autocamioane. sunt excluşi din partid şi daţi afară din armată şefii de state majore de la judeţ şi municipiul Braşov. Preoteasa m-a admonestat că nu am luat măsuri de “apărare a comitetului judeţean” ordonându-mi să aduc imediat o companie de gărzi patriotice înarmată. conform ordinelor.00. dar nu o distribuim. aflate la parterul clădirii. Toma Ştefan la parterul fostului comitet judeţean.

Ora 10. Toma încearcă să le explice că luptătorii din aceste subunităţi sunt în stradă..C. a hotărât excluderea dumitale din partid.C.30.” Am încercat să mă apăr. Nu ai apărat judeţeana de partid cu subunităţi de gărzi patriotice înarmate care să fi tras în huligani când au intrat. Asumându-ne întreaga răspundere nu executăm ordinul primit. 3. şi C. La ora 07. 60 . care făcea “magistralele” cuvântări ale tov… ştiţi dumneavoastră care. I se ordonă să treacă imediat la executare şi să distribuie muniţia subunităţilor. Lt. cu tot regretul că nu am putut vedea.C. În încheiere. în rândul manifestanţilor. al P.R. Petre Preoteasa era foarte agitate şi mi-a vorbit foarte dur: “Team chemat să-ţi comunicăm că secretariatul comitetului judeţean P. destituirea din funcţie şi cercetarea dumitale de către factorii în drept pentru că: 1. col. la care şeful de stat major este obligat să participle. Nu ai mobilizat luptătorii gărzilor patriotice pentru a imobiliza huliganii care se adunaseră la întreprindere în dimineaţa zilei de 15.11. Analizăm toţi cei prezenţi ordinele Demonstranţi în faţa sediului Judeţenei de Partid Braşov primite. dar nu am fost lăsat să vorbesc. Peste tot demonstranţii menţin ordinea şi disciplina. 4. Treptat. dar nu are cu cine discuta. mâna dreaptă a lui Bobu Emil.R. manifestanţii înmânează militarilor din cordoanele de apărare a clădirii pachete cu mâncare şi ţigări scandând “Armata e cu noi”. Aceşti oameni nu mai judecă în nici un fel. mulţimea participanţilor la manifestaţie creşte. Cu cea mai grea povară în suflet ne dăm seama că executarea acestor ordine înseamnă posibila declanşare a unui război civil. fostul şef secţie organizatorică la C. scandând lozinci anticeauşiste. detaşamente mari de muncitori se îndreaptă către centru. Se cer trei companii de puşcaşi. Nu reuşim să aflăm nimic despre ce s-a discutat.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Marin. muncitorii de la I. În municipiul Braşov. toţi secretari ai comitetului judeţean şi Catrinescu Ion. Nu ai luat măsuri să cunoşti starea de spirit a muncitorilor din Autocamioane 2. două pentru judeţ şi una pentru municipiu. Chimic au ieşit în stradă. o nouă şedinţă prezidată de Pană şi Preoteasa. Petre Preoteasa a spus: “-Dacă eu aveam activiştii înarmaţi în sediu.35 – în municipiul Făgăraş.U.1987. Nu ai dus subunităţi de gărzi patriotice pentru a opri coloana demonstranţilor să nu ajungă în centru.C. nu intrau huliganii!” 22 decembrie 1989 La ora 04. Ora 11.30. aflăm că o delegaţie a manifestanţilor a intrat în sediu. Ora 08.30 – Maior Tocan Viorel raportează că a început acţiunea la I. Electroprecizia Săcele.30 în municipiul Braşov nu mai lucrează nici o întreprindere.

domnul Popa Cornelius. Ne surprinde chiar şi în aceste grele momente optimismul hâtru al românilor: deasupra muţimii se agită o creangă mai mare de plop împodobită cu mere şi pere. În urma acestui zvon şi a altora. Domnul Lt. La un moment dat apare Ion Iliescu care face apel ca delegaţi ai judeţnelor să vină până la ora 17. domnul asistent universitar Emil Steica. după ce vorbise maselor. să fie aleşi în prima etapă 5 delegaţi pentru Bucureşti. a explicat că nu avem prea mult timp la dispoziţie şi a insistat pentru a se putea executa deplasarea. fiind ales în prezidiu.G. Dragne Iancu. a apăra şi proteja bunurile materiale existente în sediu.00. Privim hipnotizaţi la ce se întâmplă pe ecranul televizorului. anunţă victoria revoluţiei. Afară. Neagu. În jurul orei 13. de către gărzile naţionale.C. scandează în continuare lozinci anticeauşiste. Domnul lt. Crihan Iorgu. în sala 120. Un ofiţer de aviaţie promite sprijinul acesteia pentru transportul delegaţilor. Este aproximativ 14. în faţa intrării principale se creează busculadă.G. ies în mijlocul mulţimii şi calmează oarecum situaţia. ulterior domnul col. Bugnar Alexandru. La aceasta participau de la noi domnii col. 1(14)/2008 Aparatul de radio este deschis. mr. Ieşind la fereastra camerei 105. Timpul la dispoziţie este foarte scurt. Ion Florea că a fost ales preşedinte al delegaţiei care urmează să plece la Bucureşti. lt.. disciplina. Coborâm la etajul unu. adj. col. col. Ne repezim la aparatul de radio şi televizor în momentul în care un grup de civili avându-l între ei pe Mircea Dinescu. plângem de bucurie. Acesta a informat pe cei prezenţi despre cele propuse de domnul Iliescu la televiziune.M.. La îndeplinirea acestei misiuni a participat şi un specialist de la C. Neagu C-tin să plece imediat la faţa locului. 61 . Crihan. În jurul orei 15. Mitric Ilie şi un număr de aproximativ 50-60 persoane civile printre care am recunoscut pe fostul director al T. pentru a păstra ordinea. Toma este rugat să vorbească maselor. cpt. Ora 15. Aceştia se îmbarcă în autovehicule şi se retrag. începuse prima şedinţă a noului organ judeţean de conducere în curs de constituire. Toma. În sediu este lume multă. Ne îmbrăţişăm. mulţimea agită drapelele tricolore fără stemă. Acest moment constituie pentru noi un duş rece. Concomitent.00 privim surprinşi cum manifestanţii.A. plut. fostul prim secretar Gheorghe Dumitrache. ing. care aparţin acum cu adevărat poporului care le-a realizat şi la trecerea la apărarea unităţilor economice din municipiu şi judeţ. dar nu acţionează împotriva soldaţilor. Rândurile ostaşilor se rup de la sine. col. unde era instalată o staţie de amplificare.40 – se ia legătura cu Direcţia Sanitară judeţeană pentru a se ocupa de analiza eşantioanelor de apă. soldaţii şi ofiţerii se îmbrăţişau. cer armatei să treacă alături de ea. În plină şedinţă. Aceasta a accelerat alegerea.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. Toma a intrat în sală. aprind lumânări şi dau foc portretelor dictatorului. face apel la cetăţeni. Cu această ocazie domnul redactor şef Popa a consemnat dezbaterile şi a prezentat o platformă program pe care îl solicităm să le dea publicităţii.30. cineva a intrat în sală şi a comunicat că apa din lacul Tărlung a fost otrăvită. Neagu C-tin. Discuţiile erau foarte aprinse în momentul în care. Ora 15. domnul lt. prezent în sală. col. redactorul şef al fostului ziar “Drum Nou”. Toma a ordonat mr. studentul Cătoiu Sorin şi alţii. să ia probe de apă şi să le ducă la laboratorul de analiză.A.30 – se raportează domnului gl. Ne dăm seama că trebuie să acţionăm rapid pentru realizarea acestui obiectiv. domnul lt.00 la Bucureşti pentru constituirea noilor organe ale puterii. col. mr.

Crihan Iorgu îndrumă şi sprijină activitatea Secţiei judeţene a Gărzilor Naţionale. Toma face un nou apel la staţia de amplificare din camera 105. Toma ia legătura cu directorii întreprinderilor Autocamioane. prin instalarea a doi luptători în uniformă şi înarmaţi la uşa acesteia. Maiorul Tocan Viorel. care trec la verificarea numerelor de telefon suspecte şi întreruperea acestor legături.A. domnul lt.40 – se primeşte primul ordin telefonic de la eşalonul superior. împreună cu domnul Popa Adrian şi încă o persoană au fost trimişi să aducă o subunitate de luptători pentru paza şi apărarea sediului noilor organe de conducere. Cele 24 de ore ale zilei de 22. maj.12 se încheie în linişte şi pace. Surprinşi. Toma se înapoiază în sediul Statului Major. Intuind pericolul de a ne împuşca între noi. Ora 17.00 – mr. col. Mecanică nr.Bv cu care se organizează paza şi apărarea etajului trei de către lt. Sosesc 24 luptători de la I. de a stabili unde sunt interceptate convorbirile şi de a scoate din funcţiune aceste instalaţii. iar acesta era în biroul său şi discuta cu un grup de aproximativ 8-10 tineri între care domnul Burtea Vasile şi o fată.00. pleacă şi verifică depozitele de muniţii material-exploziv cu maşina noastră. cerându-le să cheme şefii de state majore şi să le ordone să organizeze imediat paza şi apărarea cu luptători îmbrăcaţi în uniformă şi înarmaţi. Grosu Cornel şi tehnicianul Chisăliţă. Silaghi Adrian. Totodată este trimis lt. Silaghi Adrian. Tocan propune şefului secţiei distribuirea armamentului şi muniţiilor foştilor activişti.30 – mr. col. cu atât mai mult cu cât în sediu se găsesc deja soldaţi şi elevi ai şcolii militare din garnizoană. La plecare constată că uşa biroului lui Dăogaru Gheorghe fusese spartă. Ora 19. Bugnar Alexandru.00.00 – se iau măsuri pentru ajutarea centralistei de către domnul Sandu Ioan şi de pază şi apărare a centralei telefonice. Răcaru. Ora 18. col. col. Ora 16. Panait Săndel raportează de la Autocamioane că în întreprindere există trei transportoare blindate fără armament şi cere aprobarea să le echipeze cu puşti mitraliere şi luptători din gărzile patriotice. Toma intră în birou şi îl întreabă pe Dăogaru dacă cooperează cu noile organe. Între orele 16. în vederea folosirii acestora la nevoie. Păstrându-şi stăpânirea de sine acesta răspunde afirmativ şi chiar se oferă pe un ton de comandă să sprijine mobilizarea gărzilor naţionale. Răcaru Pavel la telefoane cu misiunea de a asigura funcţionarea în bune condiţii a acestora. să meargă în întreprinderi şi să organizeze paza şi apărarea acestora. Se iau măsuri pentru începerea distribuirii muniţiilor gărzilor naţionale din întreprinderi.45 . Andone Dorin. împreună cu mr. 62 . participă la a doua şedinţă a noului organism de conducere prezidată de domnul general-maior Florea. Fără a mai da importanţă acestui aspect. domnul lt. Este chemat lt. către luptătorii din gărzile naţionale prezenţi în piaţă. Ora 17.00 – lt. maj. cpt. domnul lt. 2. col. Se atrage atenţia asupra distribuirii legale pe bază de registru a armamentului. părăsind misiunea din oraşul Săcele. acesta refuză categoric. Domnul col. Hidromecanica şi altele care au magazii de armament. Ora 17. Aceleaşi ordine sunt date şi ofiţerilor şi statelor majore din judeţ.00-17. care începuse în jurul orei 17. Rulmentul.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Ora 15. se prezintă la sediu. col. ordin care stipulează subordonarea gărzilor naţionale noilor organe ale revoluţiei şi alte măsuri care fuseseră deja luate de către noi. Cpt. cerând o în listă în acest sens. Tractorul. persoanelor civile aflate în sediu.domnul lt.30 – centrala telefonică informează existenţa unor legături suspecte în centrală.

Se rezolvă distribuirea acesteia pe baze legale din unităţile militare.51 Voicu Vasile – Europa Liberă a transmis de dimineaţă contul din Elveţia al lui Ceauşescu – 4721427-300-Z. În cursul nopţii. este trimisă în cercetarea zonei Cartier Răcădău. masivul Tâmpa şi să treacă la apărarea releului de televiziune.A. ceea ce ascunde involuntar acţiunile atacatorului. Se ripostează de la toate ferestrele de către militari şi elevi.00 – 03.A. Vă redăm câteva dintre ele: .00 – persoane neidentificate de noi sparg magazia de armament şi muniţii de la parter şi impart armele.57 – au fost văzuţi paraşutişti: 4 în zona I. apărând în „Gazeta de Transilvania” în ziua următoare. . Începe un aflux puternic de informaţii. Măsură: să se adreseze şefului de stat major de la Hidromecanica.Bv. Ora 02. cimitirul de pe Str. 63 . aflaţi în misiuni ordonate. adj. Analizând situaţia creată. Ora 06. comandată de Ionel George. Pentru asigurarea muniţiei calibru 7.13. .34 – domnul Botez – Antrepriza Tunele – să fie supravegheat pasajul tunel din zona Hidromecanica şi Victoria. fără ştirea gestionarului plut. din depozitul de armament stoc existent întruna din cazărmile vânătorilor de munte se distribuie armament şi muniţii.13. este mai sec şi nu se vede flacăra la gura ţevii. 4 în zona Tâmpa (sursa informaţiei nu a fost înregistrată) În urma verificării ei de către luptătorii de la I.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. fără acordul nostrun.40 – sediul este atacat cu foc. Cei înarmaţi astfel. Se înregistrează schimburi de focuri în zona Liceului “Unirea”. întocmim şi dăm un comunicat în după-amiaza zilei privind folosirea armamentului numai de către luptătorii îmbrăcaţi în uniformă. pe bază de buletin sau legitimaţie de serviciu. Panait Săndel – informaţia s-a dovedit a fi falsă.Bv.ora 11. Zgomotul împuşcăturilor atacurilor are ceva caracteristic. aparţinând atât gărzilor cât şi unităţii militare. la staţia de radio-amplificare a municipiului. sub comanda mr. persoanelor civile din sediu. Unităţile economice care nu au ridicat muniţia solicită muniţie. unor persoane civile. domnul Marian Constantin. 1(14)/2008 23 decembrie 1989 Orele 02. Mitric Ilie. foarte mulţi tineri fără stagiul militar satisfăcut.Braşov – cercul de orientare turistică. Comunicatul este transmis şi presei. realizează filtre pentru controlul circulaţiei autovehiculelor Braşoveni în drum spre centrul oraşului în diferite zone ale oraşului. Karl Marx şi Rafinărie. secţia 140. unele contradictorii.00 – o grupă de voluntari din detaşamentul de pregătire militară a tineretului de la I.A. Modarom. Capitol.92 mm din dotarea noastră este forţată magazia de muniţie.

col. efective diferite au în misiuni aproape toate celelalte unităţi economice posesoare de echipament de iarnă. Crira şi cpt.A. . În Zărneşti. 18. Toma stabileşte măsurile.Bv are în misiuni exterioare şi interioare 250 luptători înarmaţi şi echipaţi în uniformă. însumând efective de aproximativ 200 luptători. Gheţea. La judeţ. aduc muniţia. Metrom 100.M. Măsura: să se împrumute de la I. 64 . I.A. folosind peste 200 luptători. aceleaşi activităţi de pază şi apărare sunt conduse de domnul Băia şi ulterior de domnul Boeriu.06 – cpt. distribuie armamentul. este organizată paza şi apărarea principalelor unităţi economice. Maternitate. Florea Laurean acţionează pentru paza şi apărarea Combinatului Chimic şi a obiectivelor din localitate. primirea informaţiilor continuă. Între orele 12.2250.00 – schimbul de focuri se intensifică.M. În municipiul Făgăraş.40 – Universitatea solicită armament şi muniţie.M. Florescu C-tin şi lt. Întrucât nu ne-am propus să prezentăm toate informaţiile consemnate în registru vă relatăm în continuare principalele acţiuni desfăşurate. Oancea asigură apărarea sediului municipiului cu luptători de la I. maj. lt..S. Spitalul şi Policlinica Steagul Roşu. Chichernea Leonte raportează din Zărneşti că a organizat paza şi apărarea obiectivelor principale. ajutat de domnul Aldea şi somnul Băncilă a luat aceleaşi măsuri.14. A expediat muniţia solicitată. a transformatorului I. lt. Mitric Ilie s-a deplasat în cazarmă pentru împrospătarea muniţiilor consumate şi constată violarea magaziei. În oraşul Săcele. În municipiul Braşov.R. mr. şeful de stat major al I.00 – 18. şeful de stat major al oraşului. Totul e în ordine.Bv.Bv şi 5 lăzi la I. domnii Almăşan şi Pântea conduc direct toate activităţile celor peste 50 luptători angajaţi în executarea misiunilor stabilite. I.A. celelalte câteva cadre execută ordinele primite. Cocan Sorin. În Codlea. pentru pistol mitralieră P.R. Toate aceste acţiuni menţin liniştea în judeţ. Măsura: să se ia de la Catedra Militară. La Victoria. cpt. cu peste 200 luptători. mr. 30 lăzi. aproape din 5 în 5 minute. sub comanda mr. în conducerea subunităţilor de gărzi.M. Col.00 plut. Chichernea Leonte. Dârste şi împreună cu o subunitate de vânători de munte a lacului Tărlung. adj.P. – nu mai avem muniţie. Colorom şi a celorlalte obiective. Tractorul. Diaconu Marin este organizată o puternică pază şi apărare a I. Metrom. Electroprecizia şi magazinerul Baciu.Bv. organizează apărarea oraşului. Tractorul aproximativ 250. rezolvate operativ. Arh împreună cu ing.15. col. Tocan consemnează informaţiile şi măsurile în registru.E. resurse de apă. Sunt trimişi luptători cu diferite misiuni de la I. la Spitalul judeţean. şcoli şi grădiniţe. având în misiune peste 300 luptători. din care 25 lăzi la I. În oraşul Predeal. Toţi aceşti ofiţeri sunt ajutaţi efectiv de cadrele în rezervă din statele majore de oraşe. I.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 . Rulmentul 200. Informaţiile alternează cu cereri de armament şi muniţii.Mecanică Nr.R. sub comanda lt. Hidromecanica 200.M. ing.R. La Rupea.A.14. . cu aproximativ 750 luptători.24 – domnul Voronin – I.m. a transformatoare electrice şi alte obiective importante.

10 – aproximativ la jumătatea masivului Tâmpa. 65 .R. 21.Bv – Releul Tâmpa = 15 luptători. Crihan Iorgu. apar luminiţe de lanternă.12 mulţumim acestor tineri inimoşi.12 şi după încetarea focului părăsesc sediul.00 şi 08. 17.N.00 – este ucis armurierul Fontana Victor. 1(14)/2008 21. Plutonul de Gărzi Naţionale din com.S.30 – 10. atât de către armată cât şi de către noi. 09. în zona magaziei de armament a foştilor activişti P. În jurul orei 11. Mr. Burtea şi alţii. Maiştrii şi subofiţerii se deplasează sub foc la organul de poliţie şi distribuie armamentul şi muniţiile luptătorilor care patrulează cu poliţia. Tocan Viorel este trimis într-o misiune. Valul de informaţii telefonice continuă. Toma este arestat. Filtru intersecţie Poenelor = 15 luptători. Laboratorul de analiza apei = 6 luptători.A. 24 decembrie 1989 Focul continuă toată noaptea.A. Rezervoarele de apă Dl. După ce raportează situaţia.S.”6 Martie”Zărneşti. Metrom – Spitalul judeţean = 30 luptători. Împreună cu noi sunt câţiva tineri din care reţinem pe Cătoiu Sorin şi Popa Adrian. preşedintele consiliului. Crihan Iorgu şi a noastră se lămureşte situaţia şi este eliberat la ora 17. primesc ordin de la noi să organizeze două ambuscade la Podul Dârste şi intersecţia din imediata apropiere a I.30.00 – la capătul cartierului Valea Cetăţii. Policlinica Steagu Roşu = 6 luptători. 25 decembrie 1989 Între orele 06. pleacă fără aprobarea nimănui la Bucureşti. la orele 05. gărzile naţionale de la I. 19.55. zona de agrement „Iepure” sunt semnalaţi atacatori. În consiliu sunt luate măsuri drastice de verificare a tuturor celor prezenţi. de la I. prezenţi la faţa locului şi predat în prezenţa domnilor col. cpt. Sergiu Vâlcu. Se continuă acţiunea de recuperare a armamentului aflat asupra persoanelor civile.30. 12. Grădiniţa Steagu Roşu = 6 luptători. precum şi a celor care intră şi ies din clădire. În dimineaţa de 24. De la I. recuperăm de la ei armamentul. Arestaţii sunt transportaţi la Braşov de ofiţerii de la Poliţia judeţului. Depozitele Bartolomeu = 30 luptători. domnul lt.R. Tocan le întocmeşte adeverinţe scrise de mână pentru justificarea absenţei acestora din întreprinderi în perioada 22-24. devine suspect în gara Predeal.30 – mr. Este trimis un pluton de puşcaşi de la I.30 – în urma unui denunţ mincinos. Melcilor = 15 luptători. Spitalul Steagu Roşu = 12 luptători. Este trimis ca întărire un Pluton G. În loc să execute ordinul primit. În urma unor informaţii primite.C. Bran îl arestează pe Gheorghe Pană şi însoţitorii săi.Bv.30. însoţiţi de luptători din gărzi.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. este reţinut în gara Câmpina şi predat garnizoanei Ploieşti.Bv şi I. Sunt considerate semnale între atacatori şi se deschide focul pe direcţia respectivă. Prin intervenţia domnului col.Râşnov. Spitalul de obstetrică şi ginecologie = 15 luptători. Chichernea Leonte se deplasează la postul de Miliţie Bran.A. Pază Consiliul Judeţean = 30 luptători. Focul continuă în municipiu. De la I. col.00. domnului general Florea. Ucigaşul este capturat de ceilalţi doi armurieri din secţia noastră. Tractorul – Consiliul municipal = 30 luptători. 14.00 se reorganizează dispozitivul de pază şi apărare a obiectivelor exterioare unităţilor economice: de la I.

la solicitarea directorului I. col.01. I. conduşi nemijlocit de către comandanţii de subunităţi. După ora 17. 26 decembrie 1989 Începând cu ora 08.2 = Transformatoarele Dârste şi Hărman = 24 luptători. maj. Oancea Dan cu 30 luptători de la I.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 De la I.00. După ora 08.C. Mecanică Nr. alte obiective. o parte din trupe se retrag din unele obiective şi la comanda acestora sunt trimişi ofiţeri din Secţie astfel: la rezervoarele de apă de sub Tâmpa – cpt. Au mai acţionat efective de luptători de la I. Silaghi Adrian. într-o misiune de cercetare şi intervenţie pe platforma Bartolomeu.. cu autoturismul Secţiei. Între orele 23. Melcilor – lt. la menţinerea şi consolidarea drepturiloe cucerite de mase populare din judeţul nostru în revoluţia din 22 decembrie 1989. Rotilă Vasile.P. Răcaru Pavel. Nu se mai execută foc. Mitarcă Adrian cu doi luptători din sediul judeţului sunt trimişi. centrul Farmaceutic = 15 luptători. în municipiul Braşov se instalează calmul. la releul Tâmpa lt.00. De la I. Întocmit de COLECTIVUL SECŢIEI JUDEŢENE BRAŞOV A GĂRZILOR NAŢIONALE 66 . Măsurile de pază şi apărare a întreprinderilor şi principalelor obiective cu luptători din gărzile naţionale sunt menţinute până în data de 10.00. Tractorul. Mecanică şi alte întreprinderi. la depozitele Bartolomeu – lt. dar scapă neatinşi de focul puternic executat asupra lor. statele majore de întreprinderi şi localităţi sub directa îndrumare a Secţiei judeţene a Gărzilor Naţionale.00 începe să se tragă din nou dar cu intensitate mult mai mică. la Dl. În ansamblul zilnic au fost angrenaţi în misiuni aproximativ 4000 de luptători. col. Electroprecizia Săcele – Lacul Tărlung = 40 luptători. La înapoiere intră într-o ambuscadă. cpt.P. focul încetează. contribuind alături de armată şi celelalte forţe participante.1990. Rulmentul.00 şi 02.

Scrisoare împuşcată Mă iartă mamă dacă dorm sub cruce Şi visu-mi odihnesc acum pe armă. Într-o colindă plânge Moş Crăciun. SERGIU VITALIAN VAIDA. Azi aş fi vrut colinde a-ţi aduce Dar Ţara. Şi fiţi. schingiuiţi au fost cu miile. Chiar dac-am încetat să mai fiu viu Ea. şi-n partea stângă Aud mereu cum clopotele bat. Căci nu e încă timp de parastas. tot vie mi-a rămas. Să fie mândră că am fost bărbat. mamă. arestaţi. Eu sunt al patriei. puternici.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. 1(14)/2008 Poemele Revoluţiei Zilele Revoluţiei Române au fost tragice. iubite tată. Răniţi. Sunt tot român. Încă o dată vă mai cer: nu plângeţi! Nu este loc de plânsete acum Pentru noi toţi românii tineri. inima. Şi în pământ. tată. mamei să nu plângă. n-aş mai fi fost român. este în alarmă! Tu spune-i. Nu am putut să stau de-o parte. cum vă ştiu. vă rog. Inaugurăm un capitol distinct acestei opere naive. şi tot aşa rămân. Cluj-Napoca 67 . să ştii. iată. iată Dac-o făceam. Au murit oameni. Libertatea a fost plătită scump dar sufletele românilor de pe baricade au scris şi versurile Revoluţiei Române. a celor care au făcut din Revoluţia Română victoria vieţii lor. plină de candoare.

scrise pe o coală de hârtie. mai ales Că dintre tinereştile elanuri Pe cel mai bun din toate l-am ales Colegii mei vor înţelege aceasta Voi promova prin ei. au fost prinse de un necunoscut pe crucea lui Alexandru Radu Ionescu. urători În iarna care-mi pune la purtare Într-un chenar. firească Cum vrut-am ca să fiu şi să rămân Căci dincolo de jertfa-mi tinerească Prin tot ce-am năzuit am fost român Încă o dată. mereu. 68 .. din an in an. Cu ei suind în viitoare creste Deşi.B.. Această hotărâre a mea. eu vă cer iertare Se-aud prin jur colinde. că mai aveam atâtea planuri Dar nu regret nimica. eu fi-voi licean O. aceste versuri. buchete mari de flori * N. mamei mele n-aş fi vrut vreodată Această sumbră veste să-i aduc. Că nu o să mai vin să spun: Prezent Eu m-am retras din catalog cuminte M-a vrut destinul în alte părţi urgent Păcat. În 1990.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Scrisoare fără timbru Vă cer iertare. din Bucureşti. doamnă dirigintă. căzut în Revoluţia din Decembrie 1989.

mama lui. Noi vorbeam să cumpărăm o lumânare ca să moară creştineşte.. Încă se trăgea. de vreo 40-50 de ani.. A cerut deshumarea şi şi-a înmormântat fiul în cimitirul din Tomeşti. Un popă înalt.. Când capul i-a atins cimentul brusc s-a făcut sub cap o baltă de sânge. În ziua de 18 decembrie 1989. Eu şi încă o persoană.. Lângă Expres era civilul care trăsese în mine şi în Sorin Leia (îl văzusem) şi un locotenent-colonel de miliţie. încercând să ne strecurăm înăuntru. au tras un foc de avertisment. pe care mai apoi am aflat că se numea Sorin Leia. Nişte tineri au văzut că Leia e împuşcat şi l-au târât în Catedrală. Când TAB-urile au trecut prin faţa noastră. Sorinel Leia a fost declarat Erou Martir. se afla cu un grup de manifestanţi pe treptele Catedralei. Leia Sorin a fost nimerit în mijlocul frunţii. Am simţit ca o arsură. unde au aprins lumânări. 1(14)/2008 DICŢIONARUL GENERAL AL REVOLUŢIEI ROMÂNE SORINEL DINEL LEIA + Născut în data de 24 septembrie 1967 în localitatea Tomeşti. A fost împuşcat în cap. În 1989 era operator-chimist la Întreprinderea Solventul din Timişoara. Un alt preot. Glonţul care a ieşit din capul lui m-a atins şi pe mine la baza gâtului. Catedrala are uşă dublă. Am văzut că pe haină aveam bucăţi din creierul lui Sorin Leia şi urme de sânge. Necăsătorit. în partea dreaptă. Am ajuns la iarbă şi m-am aruncat pe burtă. judeţul Timiş. dar la îmbulzeală una din uşi s-a închis. Leia nu pierduse mult sânge şi încă mai respira. cu barbă căruntă. M-am şters cu iarbă şi frunze. Costel Neacşu. 2007. am băgat capul la cutie şi m-am strecurat încet-încet înăuntru. slab. Prof. când s-a tras o rafală printre noi. A aflat că mai multe cadavre au fost duse la Bucureşti. în jurul orei 16. îi mort?” Am zis că da. Gliguţă Avram. de jos în sus. A doua zi. a arătat manifestanţilor ieşirea prin spate. am ridicat capul să vedem ce se întâmplă. Stăteam ghemuiţi. Deşi împuşcat în frunte. către parc. La Procuratură a găsit dosarul cu fotografia fiului ei. Editura Reîntregirea. martor ocular. Noi neam îmbulzit să intrăm în Catedrală.CAIETELE REVOLUŢIEI NR.30. Ilitoni Aurica. miliţienii. mai bătrân. Când am prins un moment de acalmie am ieşit prin faţă şi apoi pe lângă zid către staţia de tramvai. 69 .” Cadavrul lui Sorin Leia a fost dus la Spitalul Judeţean. Abia în ziua de 12 ianuarie a primit un telefon prin care a fost anunţată că în Cimitirul Eroilor Revoluţiei din Bucureşti se află o groapă comună şi că acolo s-ar putea să fie şi fiul ei. Dar aici i s-a spus că trupul fiului ei nu se află la morgă. care trăgea după oameni ca să-i împrăştie. Bibliografie Fondul Documentar al Asociaţiei Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 din Timişoara. dar eu n-am fost pe fază. povesteşte clipa dramatică a morţii lui Sorin Leia: „. Religiozitatea Revoluţiei Române din Decembrie 1989. satul natal al eroului Sorin Leia. s-a apropiat de noi şi ne-a întrebat: „Ce. l-a căutat la spital. au scandat lozinci şi au cântat „Deşteaptă-te române!”. Alba Iulia.

INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Doctor IONEL CANĂ La 4 martie 1979 – exact la doi ani de la marele cutremur care îndoliase România – postul de radio „Europa Liberă“ transmite. concedieri abuzive. de libertate şi democraţie. cu “avocaţi din cârpă”. să-i fac să respecte ce au promis. În 1990. la Bucureşti.M. Ştia că oamenii se confruntau cu condiţii de muncă precare – igienă. sub acuzaţia de “complot împotriva orânduirii socialiste”. cu sediul la Geneva. o organizaţie care îşi stabilise. După 20 de luni de închisoare. este pus în libertate „la presiunea internaţională“.L. dar şi în străinătate. să găsească o formulă eficientă de protest împotriva regimului totalitar. cât şi pe orizontală. În 1987. este determinat să plece în exil în S.r. peste ani. sub titlul „Un document important pentru ţară“. iluminat şi încălzire neadecvate. omul care a avut curajul să înfrunte dictatura. dr. se întoarce acasă. „munca patriotică“ prestată la comandă – şi că nu aveau nicio şansă să-şi îmbunătăţească viaţa. De aceea. Fondatorul acestei mişcări sindicale – care rămâne prima şi singura formă de disidenţă organizată din România – este doctorul Ionel Cană. judeţul Olt. În cadrul unui proces de formă. pentru ochii străinătăţii. în ţară. împreună cu preotul Calciu şi economistul Braşoveanu.O. în 1987. 70 . De foarte multe ori. atâta vreme cât nu vor încerca să se organizeze. Ionel Cană este unul dintre precursorii Revoluţiei Române din decembrie 1989.M. prin statutul său.L.. să pună bazele Secţiei Externe a S. hotărât să se implice cu toate forţele sale în activitatea liber-sindicalistă. într-o Românie plină de speranţe noi. În numai două săptămâni.R. dr. Eu combat elitismul. Şi totuşi. este luat din cabinetul medical al Întreprinderii de Apă Grozăveşti şi urcat într-o maşină a Securităţii. Deziluzie! “Sindicatele de azi sunt o parodie!” – afirmă Ionel Cană.O. Astfel că. Cană – am vrut să-i aduc (pe comunişti – n. Aici reuşeşte. Reacţia de la Bucureşti nu se lasă aşteptată. speranţa organizatorilor se îndreaptă în afara ţării. Cană cunoştea îndeaproape problemele cu care se confruntau muncitorii.M. dar şi din dorinţa lui Ceauşescu de a dovedi lumii că în România nu există deţinuti politici. doctorul Ionel Cană este conştient că acest sindicat nu are nici o şansă reală de a funcţiona. este condamnat la şapte ani de închisoare. Au urmat şapte ani de domiciliu strict supravegheat.) la realitate. dacă se poate spune aşa. dr.L. fiind apreciat şi recunoscut de Confederaţia Internaţională a Sindicatelor Libere. Din acest moment.O. prevalându-se de legislaţia existentă în acea vreme..L. dar şi documentele de legislaţia muncii. astfel încât să permită aderenţilor săi să formeze nuclee sindicale în toate întreprinderile din ţară. “Prin mişcarea asta – povesteşte. difuzată de postul de radio “Europa Liberă”.O. să lupte cu adevărat pentru apărarea drepturilor muncitorilor.R. Cană şi de existenţa unui sindicat liber al muncitorilor. nu spre elite. pune pe picioare primul sindicat adevărat al muncitorilor. lumea ia cunoştinţă de actul de disidenţă al dr. muncitorii veneau la dânsul şi îl rugau să le întocmească “plângerile către stăpânire” – de la cele personale la cele colective. Este. Se decide să vină în sprijinul muncitorilor. Ca medic la o întreprindere din Balş. Născut la 2 aprilie 1945. ca să arăt că orice om simplu poate avea idei disidente. M-am îndreptat cu mişcarea mea spre muncitori. Cană.U.” S. numărul aderenţilor ajunge la circa 2400 de persoane. Peste patru zile. extrem de numeroase.A. bazându-se chiar pe prevederile unui decret dat de Nicolae Ceauşescu.M. apogeul acţiunii S.R era organizat atât pe verticală. declaraţia de constituire a Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din Romania (SLOMR).R. în reţea. Un impact devastator asupra regimului de la Bucureşti are Declaraţia de constituire a S.

ci data la care copiii lor nu s-au mai întors acasă. Noi ne permitem luxul de a nu alege între a fi golani sau comunisti. pe atât de firesc.. 3352 raniti. Însă acest lux a fost cumpărat cu sânge de cei morţi la Revoluţie. iar familiile lor plătesc şi acum dobanda. cu problemele sale – extrem de multe – care. despre cum au ajuns unii cu patalama de revoluţionari. Amintirea care le umbreşte şi le va umbri fiecare Crăciun până la sfârşitul vieţii lor. Suntem.” Site-ul este construit pe ideea (şi îndemnul) de a ne arhiva memoria. Dar. revolutie. 22 decembrie nu este doar o dată pomenită des la ştiri înaintea sărbătorilor. de-a lungul anilor. nu. Apel la memorie www. vile şi câte altele… De altfel. au făcut să curgă multe lacrimi şi cerneală. site-uri care au ca tematică Revoluţia din decembrie 1989. ro Un site pe cât de simplu. cu terenuri. în stare să nu uităm ceea ce s-a întâmplat în 1989? Să încercăm să privim realitatea de după 1989: într-un fel au uitat – sau n-au uitat – cei care au participat direct pe baricadele Revoluţiei şi într-un fel au uitat – sau n-au uitat – cei care au profitat de pe urma Revoluţiei. asupra acestei chestiuni vom discuta la momentul potrivit. va constata că numărul acestora este impresionant. la această rubrică. au alimentat discursurile ipocrite ale politicienilor. Pentru peste o mie de familii. Alţii. 1(14)/2008 Navigând pe internet Continuăm să prezentăm. Se sprijină pe deviza “Trecutul nu poate fi uitat” şi pe un prolog memorabil: “1104 morti. Noi ne permitem acum luxul de a privi totul în date şi cifre.CAIETELE REVOLUŢIEI NR. huligani sau activişti. oare. au stârnit dispute despre drepturile şi privilegiile celor ce au ieşit în stradă împotriva dictaturii. Dar într-un singur fel uită familiile celor morţi în Revoluţie: ele nu uită niciodată! 71 .. cine va avea curiozitatea să inventarieze siteurile pe tema Decembrie 1989.

Ce îşi propune numita asociaţie? Să descurajeze impostura şi mercantilismul celor care “revendică statutul de revoluţionar în scopul obţinerii de foloase materiale”. care are o pagină pe internet susţinută de Centrul de Resurse Internet pentru Organizaţiile Neguvernamentale al Grupului pentru Dialog Social. Documente. dreptatea şi moralitatea rămân. de controverse şi critici. în genere. de cele mai multe ori. După decembrie 1989 au apărut. Lupta pentru „privilegii“ a devenit. Or. Bucureşti. Dar. In memoriam – conţin informaţii puţine şi. toate bune şi frumoase pe pagina ARFP… O pagină construită cu gust. raţiunea de a fi a multora din aceste organizaţii. Din nenorocire. prin lege. adoptând o astfel de atitudine. statutul de revoluţionar prevede şi anumite drepturi – de ce ar fi imoral să pretinzi respectarea lor? Altfel. cunoscute. necunoscuţi – ai site-ului în discuţie? În principal. chiar şi în ungherele cele mai ascunse ale patriei. zeci şi zeci de organizaţii de revoluţionari al căror scop declarat este acela de a apăra drepturile membrilor lor. dar şi motiv de dispute politice. vorbe goale. dacă un cumva s-a şi întâmplat asta… Privilegii şi privilegii… Problema privilegiilor şi a profitorilor revoluţiilor nu-i priveşte doar pe români. ei riscă să îngheţe site-ul în proiect. În aceste condiţii. aerisită. cine este atât de naiv încât să declare că vrea privilegii? Şi dacă. îngrijită. Vechiul regim. Istoria popoarelor este un lung şir de dispute între cei de la putere şi cei care vor să le ia locul. cele câteva rubrici – Poze revoluţie. Lista revoluţiei. 72 .INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Ce oferă iniţiatorii – din păcate. la un moment dat. S-ar putea spune că organizatorii au lăsat totul la bunăvoinţa utilizatorilor. Timişoara. pentru a construi o lume dreaptă. era de aşteptat să apară şi o Asociaţie a Revoluţionarilor fără Privilegii.

Autor: conf. . fapte. dr. univ. Studiu. de Grigore Buciu.F. Manual şcolar. Autor: Zoltan Csabo Novak. .R.R. vor fi elaborate şi editate: . . vor fi organizate conferinţe şi dezbateri dedicate evenimentelor din 1989.Revoluţia Română din Decembrie 1989 în Bucureşti. la Piteşti. dr. Studiu. Ion Alexandrescu. a Conferinţe ştiinţifice La sediul I. Culegere de studii. a Colocviu ştiinţific internaţional În luna octombrie. Studiu. univ. Studiu..Culegere de interviuri.Revoluţia Română din Decembrie 1989.Clio. şase numere şi . Gheorghe Sbârnă. Covasna. a Expoziţii Vor fi vernisate patru expoziţii de fotografii şi de artă plastică. Autor: prof. Mihail Andreescu şi conf. studii. . univ. .Revoluţia din Decembrie 1989 şi integrarea Europeană a României. 1(14)/2008 Lucrări.. univ. dr. Teodora Stănescu-Stanciu. Ion Bucur.Am petrecut Revoluţia în Ministerul Apărării Naţionale”. dr. dr. Autor: conf.E. univ. Coordonator: prof. .Situaţia internaţională a României reflectată în documentele D.Noua putere politică din România şi românii din spaţiul sovietic (Decembrie 1989 – mai 1990). Locuri. Autor: dr. dr. Dicţionarul General al Revoluţiei Române. perspective 2008 a Lucrări şi studii În domeniul cercetării. dr. dr. . Norocica Cojescu. Mihai Iacobescu. Constantin Buchet. 1989”.De la Revoluţie la Constituţie (Decembrie 1989 – Decembrie 1991). univ. dr. Coordonator: conf. .Documente şi mărturii privind Revoluţia Română din Decembrie 1989. univ. dr. . Ioan Scurtu. .Revoluţia Română din Decembrie 1989 în judeţele Mureş. va avea loc. . Alexandru Oşca. de prof. Autor: conf.Revoluţia Română din Decembrie 1989 la Sibiu. Studiu. memorii şi însemnări despre Revoluţie. Autor: dr. 73 . Ion Calafeteanu. Marian Cojoc. dr. Autori: conf. două numere. . Coordonator: conf. univ. Culegere de studii şi documente. Mihai Iacobescu. Autor: prof.Activitatea C. colocviul internaţional cu tema: Accentuarea crizelor de regim din ţările europene socialiste (1980-1990). date. . univ.. univ.I. Mihaela Toader. Alexandru Oşca. .Revoluţia Română din Decembrie 1989 în Banat. Florin Şperlea. Alexandru Oşca şi prof.Exilul românesc şi Revoluţia din Decembrie 1989. dr. univ. activităţi. . Studiu.N. Ion Calafeteanu. univ.CAIETELE REVOLUŢIEI NR.Evoluţia structurilor politico-administrative în judeţele din Dobrogea după Revoluţie (Decembrie 1989 – septembrie 1992). dr. Autor: prof.S.Datoria externă a României şi implicaţiile ei politice şi sociale (1980-1989). dr. Studiu. Studiu. dr. a Simpozion În luna decembrie. Coordonator: prof.. univ. Studiu.Revoluţia română în context internaţional. .1989 – an decisiv în istoria Europei. Ediţia în limba franceză. Harghita.Caietele Revoluţiei”. .D. Coordonatori: Viorel Domenico şi Dumitru Roman. Autor: prof. Coordonator: prof. dr. . Sesiunea ştiinţifică anuală a IRRD „Miliţia şi securitatea în Revoluţia Română“ a Plan editorial .Revoluţia română din Decembrie 1989. (1985-1989).

Reprezentanţii IRRD au depus coroane de flori la Cimitirul Eroilor Revoluţiei. un ceremonial asemănător s-a desfăşurat în localitatea Popeşti Leordeni – la Troiţa ridicată în apropierea locului unde. în ziua de 19 decembrie 2007. a fost aruncată cenuşa a 43 de martiri timişoreni. în decembrie 1989. Ceremonii de cinstire a eroilor Revoluţiei au avut loc şi la Bucureşti. în zilele de 21-22 decembrie.INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Depuneri de coroane Conducerea Institutului Revoluţiei Române a participat. la Monumentul din Piaţa Revoluţiei. la Biserica Martirilor. Au fost depuse coroane de flori la Monumentul Crucificării de la Catedrala Mitropolitană. la ceremoniile organizate la Timişoara în memoria eroilor căzuţi. în lupta pentru libertate şi democraţie. în noaptea de 20/21 decembrie 1989. la Radio şi la Televiziune. La Troiţa din Popeşti-Leordeni La Cimitirul Eroilor Martiri Timişoara: La Biserica Martirilor 74 . precum şi la Cimitirul Eroilor Martiri.