You are on page 1of 13

Afectivitatea Teoriile afectivitatii Procesele afective sau starile emotionale ne coloreaza viata: suntem gri de invidie, rosii de furie

sau suntem albastrii din cauza tristetii. Starile afective pozitive, precum dragostea si dorinta, sunt cele care aud placere vietii, pe cand cele negative, precum frica, depresia si furia, care pot face in asa fel incat viata noastra sa fie chin. Procesele afective sunt stari sau trairi subiective care reflecta relatiile omului cu lumea inconjuratoare si masura in care necesitatile lui interne sunt sau nu satisfacute. Emotiile sunt stari afective care au trei componenete: una cognitiva, una fiziologica si una comportamentala, dupa cum vom vedea in continuare. Din punct de vedere fiziologic se manifesta predominant simpatetic si presupune batai rapide de inima, respiratie accelerata, transpiratie si tensiune musculara. Manifestarile fiziologice sunt atat manifestari de ordin simpatic cat si parasimpatic, iar comportamental, exista tendinta de atacare a persoanei provocate. Emotiile au componente psihologice, situationale si cognitive, dar psihologii s-au contrazis in legatura cu modul in care aceste componente interactionaza in asa fel incat sa produca stari sentimentale sau actiuni motivate de aceste stari. Teoria comuna in legatura cu emotiile este accea conform careia se intampla ceva, care este perceputa intr-un anumit fel de persoana respectiva, ca mai apoi sa apara starea emotionala. Din multitudinea de teorii asupra afectivitatii putem mentiona 3 directii generale in care s-au grupat teoriile enuntate de-a lungul timpului. Putem in acest sens sa mentionam teoriile mecaniciste, teoriile cognitiviste si teoriile pragmaticii emotionale. Teoriile mecaniciste Teoria James - Lange. Conform aceste teorii, anumiti stimuli externi declanseaza in mod instinctiv anumite modele de excitatii pentru a face fata la doua modalitati de aparare: fuga sau lupa. Astfel, devenim nervosi pentru ca ne comportam agresiv, ni se face frica pentru ca fugim. Deci perceptia atrage dupa sine modificarile fiziologice, iar constiinta acestora constituie ceea ce noi numim emotie. Emotiile sunt doar reprezentari cognitive ale raspunsurilor psihologice si comportamentale automate. Teoria James - Lange sugereaza faptul ca suntem capabili sa ne schimbam sentimentele prin modificarea comportamentului. Teoria Cannon - Bard, sugereaza ca un anumit eveniment declanseaza un raspuns fizic si trairea unei emotii, in acelasi timp. Atunci cand un eveniment este perceput, creierul stimuleaza activitatea atutonoma si musculara dar si activitatea cognitiva. Conform teoriei Cannon - Bard, emotiile acompaniaza raspunsul fizic. Emotiile nu sunt produse de schimbari la nivel fizic, precum sustine teoria James - Lange. Ceea ce se doreste este gasirea unei teorii care sa permita o interactiune continua intre evenimentele externe, schimbarile psihologice si activitatilor cognitive. In concluzie, daca teoria James - Lange sustinea ca, in cadrul afectivitatii, rolul esential trebuie atribuit reactiilor corporale si comportamentului, teoria Cannon - Bard sustinea faptul ca reactiile au loc in urma proceselor nervoase centrale. Aceste reactii corporale au doua functii: altereaza subiectul, intr-o prima etapa, pentru a-l putea ajuta sa evalueze corect o anumita situatie. In urma acestei analize au loc reactiile comportamentale. O a doua functie este accea de a alerta subiectul, dar reactiile corporale sunt

evaluarea situatiei este influentata intr-o mare masura de perceperea starilor interne proprii care preceda acele reactii. "forta nervoasa". Aceste teorii au la baza opozitiile ratiune .principul expresiei antitetice a emotiilor opuse . . generata in exces se transmite in conformitate cu anumite cai predeterminate ale sistemului . emotia are o latura diferita complet de aceasta. Fericirea si furia sunt stari emotionale diferite. Astfel. Richard Lazarus. Eticheta pe care o atribuim unei anumite stari emotionale depinde in mare parte de modalitatea noastra de a percepe situatia din punct de vedere cognitiv. inclusiv pe perceptia noastra despre evenimentele exterioare si modul in care alti oameni raspund la aceleasi evenimente. deseori exista putine cunostinte si sunt dificil de exprimat prin cuvinte.atunci cand excitatia este puternica.foarte usor diferentiate. Atat James-Lange cat si Cannon-Bard recunosc existenta unor pattern-uri specifice ale modificarilor fiziologice in functie de emotiile traite. Cele 3 principii enuntate de Darwin sunt: .pasiune si trup suflet. incat o evaluare cognitiva opusa a aceleiasi situatii poate face ca o persoana sa considere excitatia ca fiind fericire si o alta ca fiind furie. A adus si o serie de argumente care sa sustina teoria sa: . Printre psihologii care au sustinut inportanta factorului cognitiv se numara: Gordon Bower.reactiile afective ocupa un rol mai important in evolutia speciei decat in evolutia individului: emotia preceda cognitia. Stanley Schachter si Robert Zajonc Stanley Schachter afirma ca emotiile au modele generate pentru excitatia fizica. Robert Zajonc considera ca emotia este o entitate independenta autonoma ce nu poate fi readusa la simpla cognitie si mai mult.reactiile afective se produc intr-un timp mai scurt decat reactiile cognitive.principiul actiunii directe a sistemului nervos . care prezinta stari latente mai lungi. Cu toate acestea Schachter si Singer au sugerat ca diferentele intre cele doua emotii sunt atat de mici.reactiile afective sunt relativ independente de voita si ratiune. Emotiile variaza de'a lungul unei dimensiuni slab-puternic ce este determinata de nivelul de excitatie a individului. Teoriile cognitiviste In general sustinatorii teoriilor cognitiviste merg pe linia indicata de Schachter in 1964: interpretarea situatiei are rolul de a determina aspectul subiectiv si timpul de emotie implicate. Fericirea este o stare emotionala pozitiva. ele fiind doar un factor perturbator al ordinii interindividuale si intraindividuale.principiul perenitatii obiceiurilor utile . Acest principiu explica faptul ca bebelusii si orbii prezinta si ei reactii emotionale chiar daca nu au avut cum sa le invete. printre care si expresiile emotionale. in timp ce furia este considerata de mare majoritate a oamenilor ca fiind negativa.pep arcursul evolutiei speciei s-a dovedit ca exista un numar de comportamente utile pentru specie. Evaluarea cognitiva se bazeaza pe mai multi factori. Teoriile pragmaticii emotionale Aceste teorii considera ca emotiile nu sunt folositoare vietii umane. Data fiind mereu prezenta altor indivizi in jurul nostru nu este de mirare ca ne obligam la a face comparatii cu acestia pentru a ajunge la un raspuns potrivit.trasaturile caracteristice emotiilor opuse sunt de asemenea opuse morfologic si in expresie . . .

principiul eficacitatii interactive . prin actionarea asupra comportamentelor altor indivizi. Cercetarile au dus la urmatoarea concluzie: emotiile si expresiile faciale aferente trairilor emotiilor au un caracter universal. Acest principiu este mai putin cunoscut decat cele doua principii anterioare. Care sunt legaturile posibile dintre feed-back-ul expresiilor faciale si emotii? . .inrosirea fetei .principiul inhibitiei .batai rapide ale inimii. N. Frijda. Un secol mai tarziu. bucuria.contractiile intense ale muschilor faciale.senzatiile de tensiune musculara . in virtutea obisnuintelor. intensifica declansarea meotiilor . Exprimarea emotiilor Fondatorul teoriei evolutioniste. .senzatia de caldura.activitatea relationala este acea activitate ce stabileste.principiul activarii .strangerea pumnului . in Noua Guinee. pregatirea in vederea actionarii: fie ca este vb de fuga. Ipoteza feed-back-ului Ipoteza feed-back-ului facial sustine ca relatia cauzala dintre emotii si expresivitatea fetei pot functiona si in sens opus.cresterea ritmului de respiratie Au fost atribuite 2 tipuri de functii acestui tip de emotie a. unul dintre specialistii contemporani ai emotiilor propune de asemenea.afective: furia. .schimbari ale temepraturii creierului si eliberarea de neurotransmitatori Modelul celor patru sisteme motivational . Charles Darwin. tristetea. .o serie de comportamente expresive pot fi intelese ca actiuni ale subiectului care au ca scop modificarea relatiilor pe care le are cu mediul in care traieste. considera ca recunoasterea universala a expresiilor fetei are un rol deosebit de important in supravietuire. indiferent de persoana sau cultura din care face parte. fie de lupa . diminueaza sau neaga relatile fizice si cognitive ale subiectului si mediului in care traieste.000 km departare de locuinta sa pentru a trai o perioada in mijlocul unui trib de papuasi.H.perceperea declansarii de catre persoana in cauza duce la intensificarea activitatii emotionale.nervos si partial. fericirea Furia Ekman s-a deplasat in anii '60 la 15. Majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca exista expresii faciale care sunt universal valabile si transmit aceleasi emotii.unele comportamente sunt rezultate ale inhibitiei sau actiunii. . patru principii de baza ale recunoasterii emotiilor: .anumite comportamente expresive sunt intelese ca manifestari de activare comportamentala sau de diminuare a acestei activari . folosite in exprimarea fricii.principiul activitatii relationale . "Simptome" ale furiei identificate: .

izolarea .prin expresiile faciale pe care le adoptam atunci cand traim aceasta emotie. pentru a evita frica.trecerea la actiune .reveria .proiectia .stabilirea clara a proprietatilor .umorul . persoana agresata isi justifica fata de sine atitudinea supusa .inabusirea furiei si aparitia senzatie de lesin .urmeaza imediat momentului in care cineva sufera o agresiune . .cel agresat isi imagineaza o scena in care el devine agresorul si il umileste pe cel care a produs agresiunea . in ceea ce priveste relatiile sale cu ceilalti indivizi."noaptea e un sfetnic bun" . Prin manifestarea exploziva a furiei.descarcarea furiei asupra unui obiect sau asupra altei persoana decat cea care a declansat emotia.formatiunea reactionala . .dupa un anumit timp foarte scurt de la agresiune.clivajul .intregul moment in care o persoana este agresata o lasa indiferenta pe aceasta persoana din punct de vedere emotional .persoana agresata se amuza pe seama reactiei celeilalte persoane Ultimele 3 tipuri de mecanisme de aparare se numesc mecanisme mature de aparare si sunt specifice doar acelor indivizi ce au atins un prag superior de dezvoltare mintala. Furia si mecanismele de aparare Mecanismele de aparare sunt mecanismele folosite pentru a ne controla emotiile si pentru a ne proteja constiinta de anumite emotii prea dureroase sau innaceptabile pur si simplu. Furia poate fi stapanita prin cate "trucuri".tehnica ce permite reevaluarea situatiei.in ziua in care a suferit agresiunea. persoana respectiva merge si canalizeaza intreaga sa furie militand pentru o anumita cauza . Intentionalitatea faptelor poate fi perceputa ca avand mai multe niveluri.adoptam un comportament violent fata de cel/ce care a produs agresiunea .disocierea .deplasarea . comunicarea cu alti indivizi . Cateva dintre mecanismele de aparare impotriva furiei sunt: .b. persoana agresata incepe sa sufere anume manifestari fiziologice . formularea precisa a cauzelor resentimentelor . daar doar pe termen scurt si cu consecinte nefaste pe termen lung.suprimarea .ceva mai tarziu. cererea unui sfat. Vom enumera cateva dintre acestea mai jos. individul obtine ceea ce isi doreste. dupa momentul agresiunii.somatizarea .considerarea si a punctului de vedere a celuilalt .obiectele sunt impartite in "bune" si "rele" printr-un mecanism de proiectie al Eului.atribuirea propriilor sentimente persoanei agresoare .adoptarea unei reactii supuse in fata agresorului . ne facem cunoscute sentimentele si cauzele declansarii furiei.reactia agresorului este considerata penibila si persoana agresata nu se mai gandeste la aceasta reactie . Astfel putem aprecia ca exista unele situatii si fapte considerate a fi facute cu o anumita intentie. .rationalizarea .regresia .minimalizarea motivelor de iritare .sublimarea .

Buna dispozitie este o stare de fond careia ii putem atribui cateva roluri mai importante: . Exista o categorie de persoane care incearca emotia fericirii atunci cand au parte de o suma de momente pline de emotie intensa si intermitenta. Duchenne de Boulogne facea diferenta intre un zambet fals si un zambet sincer. acea fiinta draga.diferenta dintre ce avem noi si ce au altii Estimarea propriei stari de fericire in functie de aceste trei criterii poarta numele de teoria diferentelor sau teoria GAP Duchenne a fost primul care a facut diferenta intre un zambet de curtoazie.intreruperea intrevederii inainte de a simti pierderea controlului . Lacrimile reintalnirilor reamintesc de suferintele indurate la momentul despartirii de acea persoana. altfel spus. Daca ne raportam la prima componenta.ne face sa ne asumam riscuri exagerate . O alta categorie de persoane se simte fericita atunci cand respectivele persoane au ceea ce isi doresc sau au obtinut ceea ce si-au propus Fericirea ca scop atins in activitatea desfasurata.. A descoperit aceasta diferenta in urma cercetarilor sale. de complezenta si un zambet sincer. In sec XIX. Fericirea perceputa ca o suma de bucurii.intoarcerea spatelui provocarilor Bucuria Se poate incerca o definire a acestei emotii ca fiind o imbinare a doua componente: gradul de satisfactie al individului si trairea emotionala a acestuia. in sensul in care aceasta din urma favorizeaza aparitia celei dintai.diferenta ditnre conditiile actuale de viata si cele trecute . Asociata cu fericirea este si buna dispozitie.ajuta la adoptarea de hotarari mai bune . astfel plimband doi electrozi pe fata unui subiect a putut realiza o harta a diferitelor expresii faciale umane. atunci cand au realizat ceea ce si-au propus. Unii cercetatori considera ca propria stare de fericire poate fi estimata de fiecare individ in parte in functie de trei mari categorii de diferente: . exista patru tipuri de a percepe fericirea.ne face mai indrazneti .ne determina sa ii ajutam pe altii .ne face mai creativi .concentrarea asupra comportamentului ce a generat iritarea in locul atacului la persoana .diferenta dintre ceea ce dorim si ceea ce avem deja .acordarea sansei la explicatie celeilalte persoane .cateodata ne face prea docili Cele patru chipuri ale fericirii S-a constat ca fericirea are mai multe niveluri de intensitate sau. Exista persoane care se declara fericite numai atunci cand si-au indeplinit scopurile. Fericirea este perceputa ca o stare prelungita de multumire.ne face mai deschisi la a oferi ajutorul nostru acelora care au nevoie . . in functie de muscii folositi. gradul de satisfactie individual este determinat de fiecare dintre noi prin evaluarea prezentului nostru.

dar cu cat banii devin mai multi cu atat aceasta stare subiectiva de bine scade. Factori care determina fericirea a.sprijin informativ .un prieten care va sustine moral in suferinta cauzata de un doliu.pierderea unui obiect valorizat . Studiile au artat ca extrovertii si persoanele stabile din punct de vedere emotional au sanse crescute de a fi fericiti. cat si nivelul global de fericire. c. oamenii casatoriti sunt mai fericiti decat celibatarii Practica religioasa . este asociata pierderii: ea va fi o emotie de o durata mai mare sau mai mica in functie de valoarea atribuita de fiecare individ pierderii suferite. in acelasi timp. Studiile au arata ca banii au un impact mai mare in ceea ce priveste fericirea. prin oferirea de informatii despre acel lucru. b. Nivelul normal al starii de fericire este dat in mare parte de personalitate. au un nivel de fericire in medie.alte studii intreprinse in acest domeniu arata ca oamenii religiosi si practicanti. cu atat mai mult cu cat activitatea desfasurata se afla in concordanta cu scopurile si valorile acestora.in cazul acesta fericirea este data de relatia stabilita intre sprijinul social si adaptarea la situatiile stresante ale individului.Fericirea ca serenitate. Exista mai multe tipuri de pierderi dintre care le putem enumera pe cele mai importante: .studiile arata ca . factor foarte important: Personalitatea.va simtiti apreciat si vi se recunosc meritele . mai ridicat decat cei practicanti. motiv pentru care acest nivel difera de la individ la individ. Astfel.nivelul starii de sanatate va influenta intotdeauna nivelul de fericire.sprijin materia . in medie. factori mai putin importanti: Varsta: exista studii ce au aratat ca fericirea se diminueaza pe masura inaintarii in varsta. .s-a dovedit stiintific ca oamenii activi.starea subiectiva de bine creste proportional cu veniturile. iar impactul banilor asupra fericirii se reduce proportional. Tristetea Tristetea este emotia care. Seneca idenfica fericirea cu calmul sufletesc si cu dispozitia echilibrata in fata schimbarilor destinului.sprijin prin respect . Activitatea . de 4 componente: . Casatoria .pierderea unei fiinte iubite . sprijinul social este si el caracterizat. implicati in diferite activitati sunt. .sprijin emotional . Banii .pierderea valorilor/scopurilor .o cunostinta va ajuta sa achizitionati un anumit obiect sau sa adoptati o anumita hotarare. in general. Prietenii si relatiile . mai fericiti decat restul oamenilor. la randul lui. altfel spus tinerii sunt mai fericiti decat batranii. factori importanti: Sanatatea . in general.pierderea statutului . la oamenii saraci.prietenii sau familia va pun la dispozitie bunurile lor sau banii pentru a va ajuta sa va descurcati. Personalitatea influenteaza atat calitatea fericirii resimtite.

Controlarea tristetii Ea este benefica intr-o oarecare masura si nu poate fi evitata. Retrgerea ofera in acelasi timp si posibilitatea de a reflecta si de a lua cea mai buna hotarare in legatura cu situatia respectiva .se stie ca cea mai buna cale de a intelege suferinta este aceea de a o suferi tu insuti.determina retragerea si reflectarea la propriile greseli .un individ izolat din pct de vedere social este mai vulnerabil atunci cand se confrunta cu o pierdere fata de un individ integrat unui grup. brusc .complexitatea emotiilor resimtite in legatura cu persoana pierduta .protejeaza.orice persoana care este trista are tendinta de izolare. iar cei mai apropiati noua sunt ce I mai sensibili dintre acestia dau dovada de simpatie si chiar de empatie. .Functiile tristetii . in general. Capacitatea fiecaruia dintre noi de a depasi perioada de doliu depinde in foarte mare masura si de sprijinul acordat de familie.permite manifestarea simpatiei si empatiei fata de ceilalti Dezavantajele tristetii excesive .felul in care se produce pierderea . Putem enumera cateva avantaje ale tristetii: .sprijinul venit din partea celorlalti .atragerea atentiei si simpatiei celorlalti .sensibilitatea personala la pierderi .determina o reflectare prea mare la propriile greseli . .atrage atentia si simpatia celorlalti . Capacitatea de a supravietui acestei pierderi depinde nu numai de familie si de resursele proprii. pe moment. dar tristetea de mare intensitate si de lunga durata nu este deloc benefica pentru individ.poate epuiza intregile resurse de bunavointa a celorlalti . Retragerea specifica emotiei de tristete este benefica intrucat ajuta la regenerarea fortelor individului si la reconstituirea situatiei.determina o inhibare excesiva .in ochii celorlalti persoana trista poate deveni vulnerabila .ajuta la manifestarea simpatiei si empatiei fata de tristetea altor persoane .atunci cand momentul nu este depasit se ajunge la ceea ce psihiatrii numesc "doliu patologic" .intensitatea si durata relatiei . din contra. . ci si de anumiti factori precum: .il invata pe individ sa evite situatiile ce genereaza emotia tristetii .sunt sanse mai mari de a depasi pierderea unei fiinte dragi daca pierderea se produce progresiv si sunt sanse mai mici daca pierderea se produce.ajuta la evitarea situatiei ce determina aparitia acestei emotii .oamenii din jurul nostru sunt capabili.tristetea este si unul din semnele universale ale recunoasterii infrangerii.protejeaza momentan de agresiunea celorlalti . .aceasta este o latura a personalitatii si variaza de la persoana la persoana. oamenii se feresc de situatii si comportamente ce le fac rau.in mod instinctiv. sa recunoasca tristetea. de agresivitatea celorlalti .ajuta la reevaluarea situatiei si greselilor facute . chiar in aceste momente sau imediat dupa.

dar limitata la anumite situatii si/sau animale precum paienjeni. Aceste temeri se vor estompa cu timpul si vor putea fi controlate prin educatia primita si prin viata in societate. apa. Boli asociate fricii Fobiile sunt maladii psihologice foarte des intalnite. masti.intre 9 si 12 ani .copilul se sperie de evenimentele din mass-media sau de moarte Temerile naturale sunt acele temeri pe care le au majoritatea oamenilor.copilul se sperie de persoanele necunoscute si de obiectelee care apar si dispar din campul sau vizual . de cele mai multe ori ne dam seama de pericol dupa ce acesta a trecut si este una dintre primele emotii ce apar bine conturate incepand cu bebelusii. oamenii considerati ca fiind "rai" si ranile corporale . tunetele. Frica este o emotie specifica a primejdiei si perceptiei asupra primejdiei.copilul se sperie la pierderea punctului de sprijin si zgomotele puternice . Tipuri de temeri Exista trei tipuri mari de temeri: innascute.intre 1 si 2 ani .intre 2 si 4 ani . sange etc. Ea are un impact major din punct de vedere psihologic: ritmul batailor inimii si al respiratiei se accelereaza.fobii specifice .intre 7 luni si 1 an . adrenalina si noradrenalina. de exemplu.fiintele supranaturale. cercetatorii au incercat sa defineasca aceasta emotie si sa stabileasca principiile de guvernare ale acesteia. intuneric. Frica este o emotie inconstienta. Evolutionistii.fobia sociale . Ele pot fi incadrate in 3 mari categorii: . care a ajutat specia umana sa supravietuiasca. Acele frici pe care le are. in mod general. intr-un anumit moment din evolutia sa. omul si care l-au ajutat sa supravietuiasca de-a lungul timpului.intre 5 si 8 ani . naturale si culturale. iar mainile tremura. Temerile innascute sunt specifice varstei: . Fobia sociala este o frica mai intensa decat cea din prima categorie si se refera la frica excesiva in legatura cu privirile si parerile altor persoane. care actioneaza asupra intregului nostru organism in prezenta fricii.pana la 6 luni . . Temerile culturale sunt acele temeri care o anumita cultura le are in legatura cu ceva din viitor.. mergeau pe principiul "ne temem pentru ca asa ne este inscris in gene" si considerau frica o emotie utila.agrofobia Fobiile specifice se manifeste cu o frica intensa. muschii se contracta. teama de a fi ridicol sau de a avea un comportament neadecvat dar dusa la extrem. aproximativ 12% din totalul populatiei prezinta o anumita fobie. zgomote sau animale .determina o sensibilitate crescuta la orice eveniment trist Frica De'a lungul vremii.pe copil il sperie despartirea de parinti si baia zilnica . Toate aceste modificari fiziologice ce au loc se datoreaza sistemului nervos simpatic si celor doi neurotransmitatori.copilul se sperie de intuneric.

Controlul fricii Controlul fricii se realizeaza prin cateva mecanisme precum: .infruntarea progresiva a temerilor . Anxietatea nu este declansata de expunerea la un stimul aversiv si este caracterizata de prezenta a cel putin patru din urmatoarele simptome: . pana aproape de moarte.senzatie de lesin . Stresul post-traumatic sau "nevroza traumatica" apare ca urmare a trairii unei experiente extrem de traumatizante. pentru ca aceasta sa fie una eficienta: . de a innebuni in timpul actului .senzatie de sufocare . anxietatea este de natura psihica. Daca aceste stari au o intensitate pre mare sau daca se transforma in afectiuni cronice atunci se poate ajunge la o alta stare.palpitatii . teama ceva ramane o perioada indelungata. . In timp ce angoasa se manifesta somatic. In infruntarea fricii trebuie tinut cont si de anumite reguli. de adaptare.senzatii de caldura sau de frig . genereaza "anxietatea" sau "angoasa".confruntarea trebuie sa se faca regulat cu situatia respectiva care genereaza teama Afectivitate si comportament: Fiecare dintre noi incearca sa-si controleze aceste emotii si sa le evite pe cat posibil.senzatia de ireal .adoptarea unei atitudini active.dureri toracice . cu simptome vegetative. senzatii de instabilitate . dar far succes: este vorba de acele "rateuri" ale vietii emotionale.dificultati respiratorii .parestezii . Esecul sau ineficacitatea mecanismelor de aparare.informatia in legatura cu ceea ce nu cunoastem .Agrofobiile si atacurile de panica sunt cele mai grave tipuri de fobii si reprezinta frica intensa fata de iesirea in lume. persoana respectiva dezvolta o frica foarte intensa. alaturi de oameni straini fata de care persoana in cauza nu se simte in siguranta.confruntarea trebuie sa se faca intotdeauna sub controlul nostru.frica de a muri. numita "stres" Anxietatea Atunci cand vbim despre anxietate va trebuie sa vbim si de angoasa intrucat aceasta din urma este o forma de anxietate majora. sau in care a fost ranita grav.invatarea unei metode de relaxare pe care sa o practicam in situatiile de panica .confruntarea trebuie sa fie una de durata . Dupa un eveniment in cursul caruia persoana respectiva a trecut printr-o primejdie foarte mare.ameteli.transpiratie .

numite "traumatisme". iritabilitate si nerabdare Anxietatea si angoasa sunt prezente nu numai in cadrul patologiilor mintale. Generat de un singur factor.preocupare pentru termene-limita. Suportul social il influenteaza pe individ. anticiparea unor nenorociri ce se pot intampla persoanei sau celor apropiati lui. . Stresul Stresul este determinat de orice situatie noua care necesita o reactie adaptativa. dureri musculare . Astfel acesti mediatori sunt: Personalitatea subiectului . ci ne confruntam cu stresul zilnic. cat si de resursele subiectului.explorarea foarte vigilenta a mediului inconjurator: atentia exagerata.tensiune motorie: tresariri musculare. Acest pattern prezinta urmatoarele caracteristici .lupta permanenta pentru realizarea unui maxim de lucruri.Anxietatea permanenta se regaseste si sub numele de "anxietate generalizata" si presupune existenta a cel putin trei dintre categoriile de mai jos: . Traumatismele au consecinte in domeniul psihofiziologic-patologic. intr-un minim de timp . insomnii.asteptare tremuratore: neliniste. maini reci si umede. stresul poate fi diferit in functie de anumiti factori de personalitate ai individului sau in functie de imprejurarile din acel moment.felul de a vorbi este foarte exploziv. ambitios si competitiv .caracterul agresiv. tensiune musculara. . Tot un stres periculos din punct de vedere fizic si psihic il . indemnandu-I pe ceilalti sa se exprime si ei mai repede .vulnerabilitatea depinde atat de evenimentele si situatiile trecute sau prezente.tulburari neurovegetative: transpiratie. lucrurilor si evenimentelor. Suportul social poate fi definit ca fiind confortul. tahicardie. gura se usuca. tremurari. ci influenteaza toate activitatile desfasurate de o anumita persoana si ii afecteaza pe toti cei cu care intra in contact respectivul individ. S-a dovedit ca persoanele care au trait experiente traumatizante in copilarie au dezvoltat de-a lungul vietii multiple probleme de sanatate.etc .sentimente de lupta permanenta impotriva persoanelor. concentrarea pe munca . astfel: il sprijina si il apara impotriva problemelor de sanatate sau a celor de ordin psihic.nerabdarea permanenta si teama de a nu pierde timp pretios . asistenta si informatia pe care individul le primeste prin intermediul contctelor formale sau informale din partea celorlalti indivizi sau din partea unui grup. dificultati de concentrare. in activitatea fiecaruia dintre noi. Evenimente ce provoata o schimbare sociala acest aspect se leaga de nivelul stresului la care este supusa o anumita persoana si se refera la acele evenimente produse pe neasteptate si dramatice. Angoasa poate deveni sursa de placere atunci cand este controlata si cand respectiva experienta se termina cu bine. Specific acestui mediator este patternul comportamental de tip A enuntat in 1959 de Friedman si Roseman. Stresul cotidian Stresul nu este provocat numai de anumite evenimente traumatizante.

Ele sunt conditionate in mare masura socio-cultural si sunt organizate in functie de criterii valorice. Procedee de gestiune a stresului Unul dintre procedeele folosite este relaxarea si porneste de la ideea ca tensiunea si stresulacumulat in timpul zilei poate fi inlaturat prin destindere corporala. elaborate treptat in ontogeneza in legatura cu anumite valori sau semnificatii. Fiecare emotie se bazeaza pe un context fiziologic specific.automangaieri. pot fi la fel de periculoase ca si marile evenimente stresante. intime sau cel putin binevoitoare.anumite emotii precm frica. Prezenta unor expresii comparabile la om si la celelalte primate . si dispozitiile Starile afective superioare sunt reprezentate de sentimente si pasiuni. cu un grad mai mic de stres si care. supt . Procesele si starile afective complexe reprezinta cea de-a doua categorie si sunt caracterizate de o mai buna constientizare a lor. terapie prin miscare. masticare. emotiile integrate principalelor forme de activitate precum joc. prin evolutie. Emotiile inferioare au la baza nevoi fiziologice si stau la baza formarii celorlalte emotii. Activitatea corporala: dans. Din aceasta categorie fac parte emotiile situational curente. furia. sentimentul eului si emotia sexuala sunt emotiile de baza. Ele sunt stabile si determina persoana sa indure nenumarate greutati pentru a-si atinge scopul. care il pregatesc pe individ in legatura cu actiunea viitoare. Sentimentele sunt definite ca fiind structuri emotionale complexe caracterizate de o durata lunga si de o intensitate moderata. Starile afective primare sunt de regula innascute. . Am vazut cat de important este pentru individ suportul social. Exista anumite pattern-uri ce descriu actionarea sistemului nervos autonom. Frica. inclinarea. Se considera ca este o modalitate de eliminare a tensiunii psihofiziologice si o buna modalitate de imbunatatire a imaginii despre pripriul corp. sport este cel de-al treilea procedeu folosit la inlaturarea stresului. tristetea si bucuria pot fi observate atat la oameni. nu sunt controlate in mod voluntar si sunt conditionate biologic. repetate monoton in fiecare zi. onicofagie. balansari ritmatice. cat si la animale si au functia de comunicare interindividuala. obiceiuri in efectuarea toaletei.ritualuri personale . Pasiunile se deosebesc de sentimente prin gradul de intensitate mare pe care il au.reprezinta si activitatile zilnice. masturbare. Ultimul procedeu de inlaturare a stresului il reprezinta existenta relatiilor sociale amicale. furia. invatare si munca. trairile de esenta organica si starile de afect . relatiile amicale sau intime reprezinta posibilitatea fiecarei persoane in parte de a verbaliza trairile sale afective si de a efectua schimburi afective cu acele persoane Clasificarea emotiilor Starile afective au fost clasificate si in functie de gradul lor de evolutie. se produc spontan. Alt procedeu este cel al meditatiei si excercitiilor de imaginatie mintala care ajuta la deconectarea psihicului si il ajuta pe individ sa se implice in controlarea activitatii sale reprezentative.gesturi de autocontact . Din aceasta categorie fac parte tonul emotional.anumite obiceiuri inainte de culcare. Procedee autocalmante: .

cine stie. Detectia comportamentului simulat Expresiile faciale ofera. emotiile au ca functie de baza punerea organismului in acord cu situatia si deci de a regla comportamentul uman.este fundamentala in conceptia lui Ekman privind valoarea adaptativa a emotiilor.inchizitia avea si ea metoda ei: ii puneau pe suspecti sa inghita o triada alcauita din branza si paine. Lazarus mentioneaza in 1991 ca exista un principiu psihobiologic legat de procesele emotionale universale.exista o legatura puternica intre experienta emotionala si expresia ei si invers. astfel . iar cel care se ineca cu ea sau daca ii ramanea in gat. ei ii puneau pe suspecti sa mestece pudra de orez si sa o scuipe. dar la fel de bine poate deveni o sursa de incapacitate a individului de a-si desfasura activitatea in limite normale sau de a relationa cu ceilalti.beduinii din Arabia: se cerea martorilor conflictelor sa linga un fier incins. Indicatorii monitorizati sunt: bataile inimii. In functie de grupurile culturale si de personalitate. si cu atat mai putin zile si saptamani. Corelatia reactiilor emotionale . nu minute sau ore. Viata afectiva poate deveni atat o sursa de motivatie in atingerea scopurilor si idealurilor in viata. de la universitatea olandeza Utrecht. acela mintea. Aparitia spontana . dar exista si persoane care pot minti fara a-si schimba catusi de putin mimica fetei.Universalitatea evenimentelor declansatoare .emotia apare brusc nefiind voluntara sau logica. Reactiile fiziologice pot aparea intr-o fractiune de secunda. experimentarea emotiei nu este o alegere deliberata Rolul afectivitatii in activitatea umana Inafara de sursa energetica pentru activitatea individului. de multe ori. Ce conteaza este ca emotiile au un rol anume in procesele rationale ale oamenilor.. cel a carui limba era arsa se credea ca minte in legatura cu conflictul respectiv . in timp ce suspectul sau martorul este examinat. in timp ce expresiile factiale.se bazeaza pe ideea conform careia exprimarea emotiilro este univesul valabil. Detectorul de minciuni modern. Folosirea detectorului de minciuni este o practica destul de veche.din cauza derularii rapide si a ractiilor expresive involuntare. monitorizeaza indicatori ai initierii sistemului simpatic. sa-I faca pe roboti sa imite mai cu spor modul de gandire uman. Durata limita . denumit si poligraf. pot aparea mai multi modalizatori ce vor folosi mecanisme de aparare si mecanisme adaptative diferite.chinezii: aveau si ei o practica oarecum asemanatoare. presiunea sangvinica. . indicii privind inselatoria. existand situatii inductoare ce au puncte comune. Asa sustin specialistii in A. intensitatea respiratiei si raspunsul electodermal (sweat) Robotii si emotiile Nimeni nu crede ca un computer sau un robot va trai emotii reale. Incercarea de a le reproduce la nivel de robot ar putea. in frunte cu Mehdi Dastani.I. . este din nou o dovada a valorii adaptative a emotiilor Mecanismul de perceptie automata . Declansarea rapida . mimica se modifica in cateva milisecunde.Ekman sustine ca emotiile dureaza cateva secunde.