You are on page 1of 50

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE

LUCRARE DE LICENŢĂ „ ROLUL DECIZIEI POLITICE ÎN SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR INTERNAŢIONALE. STUDIU DE CAZ: CRIZA RACHETELOR DIN CUBA”

Auto : IORDACHE N. SILVIA

Coo !o"#to $t%%"&%'%(: DANIELA RADU L)(t. U"%*. D !.

IULIE +,,BUCUREŞTI

1

Înainte de a trece la conţinutul lucrării mele, mulţumesc Danielei Radu, lector universitar doctorand, coordonatorul ştiinţific al lucrării, pentru ajutorul competent pe care mi l-a dat, pentru răbdarea sa, pentru încurajările sale, pentru critica sa constructivă şi pentru faptul că a fost alături de mine la elaborarea acestei lucrări.

2

CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................................... CAPITOLUL I : DECIZIA IN POLITICĂ...................................................................! ". 1 ". 2 ". ' ". ( Definiţii ale deci#iei. $bordări teoretice............................................!. %onflictele şi rolul acestora în politică.............................................1& Rolul deci#iilor în soluţionarea conflictelor internaţionale..............1( )ivelurile de anali#ă a deci#iilor în politica internaţională.............1*

CAPITOLUL II: RĂZBOIUL RECE ŞI REALISMUL POLITIC ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE......................................................................................................2& "". 1 "". 2 "". ' $bordarea istorică.............................................................................21 +tapele ra#boiului rece......................................................................2( Realism, raţionalitate şi relaţii internaţionale în perioada

ră#boiului rece....................................................................................................................2! CAPITOLUL III: ROLUL ILUZIILOR POZITIVE ÎN CONFLICTELE INTERNAŢIONALE.......................................................................................................'1 """.1 """.2 %onceptul de ilu#ii po#itive................................................................'1 "lu#iile po#itive şi ră#boiul.................................................................'2

CAPITOLUL IV: CRIZA RACHETELOR DIN CUBA. STUDIU DE CAZ...........'( ",. 1 ",. 2 ",. ' %ri#a rac-etelor în conte.tul ră#boiului rece.....................................'( Rac-etele din %uba şi anali#a unei deci#ii politice............................' $nali#a deci#iei politice din perspectiva ilu#iilor po#itive................'/

CONCLUZII..................................................................................................................... & BIBLIO.RAFIE............................................................................................................... 1

'

„ Ei isi vor face din sabii pluguri si din sageti seceri, poprul nu va ridica sabia impotriva poporului si nu vor deprinde raboiul niciodata.

(

INTRODUCERE În istoria diplomaţiei ră#boiului rece, cri#a rac-etelor din %uba, rămîne, fară îndoială, cea mai 0ravă, cea mai intensă şi, mai presus de toate celelalte, cea mai periculoasă. 1imp de treispre#ece #ile, în octombrie 1/22, americanii şi sovieticii s-au privit drept în oc-i, iar timpul s-a oprit în loc pentru întrea0a omenire. 3entru prima şi ultima dată, de la 1/( pîna după 1/*/, cele două superputeri au stat faţă în faţă, iar prin importanţă, prin amploare şi prin intensitate, cri#a din %uba a fost una din etapele decisive ale secolului al 44 -lea. În ima0inarul colectiv, cri#a rac-etelor, prin desfăşurarea sa, rămîne un eveniment care a fost cît pe ce să arunce lumea într-un coşmar nuclear, sin0ura confrunatare în care a fost în joc soarta lumii între0i. Discursul preşedintelui 5enned6 din 22 octombrie 1/22, în care a anunţat pre#enţa rac-etelor în %uba şi blocada instituită asupra insulei, a provocat un şoc fară precedent în rîndul populaţiei şi a declanşat un val de panică. 3entru opinia publică, spectrul ră#boiului nuclear nu era o posibilitate va0ă şi îndepărtată, ci o probabilitate apropiată şi concretă. 3rincipalii actori, 5enned6 şi 7ruşciov, au sesi#at 0ravitatea cri#ei şi acuitatea pericolului, evidente, fară îndoială. Dincolo de aspectele strict militare, această confruntare pre#intă o triplă caracteristică, deoarece combină o realitate strate0ică, o componentă nucleară şi o dimensiune psi-olo0ică. $şadar, cri#a rac-etelor este un ca# pentru studiu atît in domeniul nuclear, cît şi în cel al anali#ei deci#iei. "mpactul rac-etelor din %uba asupra ră#boiului rece a determinat o noua etapă în confruntarea +st-,est şi a desc-is o perioadă mai calmă în care rela.area relaţiilor a fost punctul culminant. 8emoria colectivă este, după istoricul 3ierre )ora, „ o amintire ori un ansamblu de amintiri, conştiente ori nu, ale unei experienţe trăite sau mistificate de către o colectivitate umană şi al cărui sentiment al trecutului face parte integrantă”.1 $şadar, toate deci#iile luate de către politicieni şi 0uvernanţi de-a lun0ul vremurilor se păstrea#ă în această memorie colectivă prin soluţiile propuse care pot fi reacţionare 9întoarcerea la starea anterioară:, conservatoare 9menţinerea stării actuale:, reformatoare 9aduc o sc-imbare parţială: şi revolutionare 9provoaca o sc-imabare importantă:.

1

)ora, 3. 91//!:, coordonateur, Les lieux de la mémoire, ' volumes, %ollection ;uarto, <allimard, 3aris.

cum sunt DDDD. abordarea teroretică a realismului şi neorealismului internaţional.or0 si revistele electronice ca Revue franJaise de Ecience 3olitiKue.B Durosselle. În ceea ce priveşte sursele de informare. sau ilu!iile po!itive. pre#entarea conflictelor politice şi rolul acestora precum şi nivelurile de anali#ă a procesului deci#ional. am consultat ar-iva electronica a revistelor L%adran 3oliticM si L Efera 3oliticiiM. 3ierre 8uller.emplul studiului de ca#> %ri#a rac-etelor din %uba. sublinierea importanţei procesului deci#ional. $ndrei 8iroiu. suficienţa noastră.idaillet. 7ans 8or0ent-au. ?. 1ot aşa.$m ales să vorbesc despre cri#a rac-etelor din %uba întrucît consider că evenimentul încă îşi are locul lui nu numai în analele diplomaţiei sau în ale istoriei ci şi în memoria colectivă pe care îndră#nesc să o numesc în acest ca# memoria politică. conflictelor şi ră#boaielor. precum şi rolul ilu#iilor po#itive în acestea. În contradicţie cu abordările tradiţionale.. cu abordările teoretice.deboeI. #n aproape toate culturile şi #n orice condţii economice"”. surse elctronice. În capitolul $$$ am pre#entat conceptul de ilu#ii po#itive şi am vorbit despre aceste ilu#ii şi rolul lor în declanşarea cri#elor. sunt de părere că decît să ne punem întrebarea „ e a dus la i!bucnirea acestui conflict"” este mai bine să privim în interiorul nostru şi să ne întrebăm „ e este #n natura umană de #l face pe om at#t de pregătit să intre #n ră!boi. 8ircea 8aliţa. +ric 7obsbDan.persCe. în lipsa celor ruseşti am apelat la surse france#e. 2 . ?ean-Gves 7aine. care se concentrea#ă pe maniera liderilor de a calcula sansele şi avantajele pornirii unui conflict. Eamuel 7untin0ton.frH DDD. <ra-am $llison. În capitolul $% am ales ca pre#entare anali#a procesului deci#ional. americane şi rom=ne> 3ierre )ora. BCnCdicte . universite. 5ennet. $m structurat lucrarea în patru capitole> apitolul $ referitor la deci#ia în politică. eu sunt de părere că încrederea prea mare în posibilităţile proprii. sunt o particularitate a comportamentului uman cu consecinţe în evoluţia istoriei. cu precădere în perioada ră#boiului rece.conflits. Radu-Eebastian Fn0ureanu. În capitolul $$ am pre#entat relaţiile internaţionale. De asemenea. ?ean @illiam Aa3ierre. cu e.@alt#. Bernard <ourna6.beH DDD. <eor0eta "lie.

cu precădere deci#ia politică.. D)'%"%&%% #0) !)(%1%)%. se re0ăseşte întrea0a umanitate a decidenţilor.ecuţia. abordările teoretice. B. un act al spiritului şi al voinţei. emoţiile.si $bbecassis./. istoriile lor trecute. Deci#ia este elementul esenţial al conducerii.'.0rjm. pentru 7erbert Eimon deci#ia este o acţiune ratională. DQ+staintat. 2 -ttp>OODDD.idaillet. A2o !3 % t)o )t%(). 3-. pasiunile.deboecI. %ap.cfmT<%&1U2*&111&&1&!!*& ( "bidem '. În literatura de specialitate sînt date mai multe definiţii ale deci#iei. conflictele si rolul lor in politica.istenţei. re#ultatul unui comportament care vi#ea#ă obţinerea de profit într-o situaţie dată. ambivalenţă si conflict.idaillet.netOdocumentsOclaudePpart-ena6O3art-ena6PEimon. repre#intă actul de trecere de la 0îndire la acţiune.( Definirea cu ri0uro#itate a deci#iei se pretea#ă la controverse căci pentru a descoperi semnificaţia e. frustrările şi dorinţele lor. o oferă BCnCdicte .CAPITOLUL I DECIZIA ÎN POLITICĂ În acest capitol pre#int din punct de vedere teoretic ce este deci#ia. pornind de la comple..itatea ale0erilor noastre.imă a acţiunilor conducerii. Le décideur sur le divan&'uand l(inconscient entre en sc)ne în . o soluţie a cărei raţionalitate poate fi influenţată de factori precum dorinţa. %u alte cuvinte. $stfel. rolul deci#iei în soluţionarea conflictelor şi problematica deci#iilor.' În deci#iile luate. care urmea#ă după deliberare şi precede e.comOlivreOinde.actă a termenului putem face referire la deci#iile pe care le ia fiecare individ în viaţa cotidiană. 3rin deci#ie se urmăreşte 0ăsirea celor mai raţionale căi de acţiune viitoare menite să asi0ure eficienţa ma. -ttp>OOuniversite. astfel încît deci#ia pare un moment privile0iat al e.2 N definiţie captivantă a deci#iei. în deci#iile adoptate. repetarea întîmplărilor trecutului. ! . B.idaillet pentru care deci#ia este un re#ultat al subiectului. un scenariu deja scris.S. RAa dCcision.pdf ' . I. . se re0asesc subiectivitatea decidenţilor.

. *. iar celelalte sunt specifice sistemului politic. în care toţi actorii pot lua deci#ii la nivele diferite unite apoi de sistemul autorităţii sau al influenţei.B. or0ani#area structurilor de deci#ie. adoptarea deci!iei şi execuţia.+ Aa fel şi in sc-ema propusă de 3ierre 8uller. L(étude des decisions politi'ues 0 1ote introductive. $bordarea tradiţională a deci#iei politice se caracteri#ea#ă prin ideea de deci#ie liberă care poate fi decupată în secvenţe precise. În literatura de specialitate sunt două mari abordări ale procesului de deci#ie politică> 1. la care au luat parte mai mulţi actori. . deci!ia şi execuţia.odelul Easton 0 Lapierre pentru care societatea este fra0mentată in diferite subsisteme.. '(*-' 1. %a definiţie. deci#ia politică se referă la problema puterii şi se relevă prin abordarea procesului deci#ional. a0re0area evenimentelor. 3FW.arc/. abordarea sistemică În abordarea tradiţională sc-ema procesului de deci#ie cuprinde trei etape& pregătirea.! În cadrul abordării sistemice a deci#iei. $ici se face distincţia intre deci#iile date de fapte şi deci#iile date de valori.olume 1'. Wrance ! * . 3aris. sistemul politic. Între actul iniţial şi ultima masură pentru aplicare. 'Xme ed. descarcat de pe -ttp>OODDD. 3FW. formularea evaluarea pro0ramului. Wrance ! 8uller. deci#ia se formea#ă puţin cîte puţin.odelul -imon . repre#entarea intereselor şi a0enda:. procesul deci#ional este fra0mentat in trei fa#e> deliberarea.91//(:. La 2écision. 3aris. A. sistemul economic.. )umCro 2. N deci#ie politică este destul de rar faptul unui sin0ur individ. 91/2':. Les politi'ues publi'ue.Însă alţii sunt termenii de definire a deci#iei politice.persCe. . cei <ourna6. Vi în modelul Eimon. cum ar fi sistemul bio-social. mai mult sau mai puţin coerente. în care prima etapă este descompusă în subetape> identificarea problemei 9definirea.R Revue franJaise de science politiKueS. Diferiţi autori au demonstrat că deci#ia se supune unor multiple condiţionări şi că se încadrea#ă destul de 0reu unor sc-eme. ea este adesea constituită dintr-o succesiune de deci#ii parţiale. 3ierre 91//(:. primele sunt relevante în sectorul administrativ. abordarea tradiţională *. 3ercepută drept o comandă. p. .fr 2 pro0ramului şi Efe#. sunt propuse două modele> 1.

3entru deci#ia politică este importantă supo#iţia de eficacitate şi raţionalitate. Deci#ia politică se situea#ă pe nivele diferite şi poate fi privită din un0-iuri la fel de * Ear0et.'12. deoarece antrenea#ă sc-imbări atît în celelalte sisteme sociale. foloseşte coerciţia. în limitele obiectivului afişat. '2. În ştiinţele politice. repercursiunile aplicării deci#iei. informaţii incomplete. Răspunsul îl oferă termenii de anali#ă costuriObeneficiiH dintre diferitele soluţii pe care le ia în considerare un decident raţional. cu multiple variaţii date de rolurile politice care fac diferenţa./ De altfel.4roblemes et limites de l(approc/e de la décision. ceea ce se înţele0e prin deci#ie. dreptul sau de a lua deci#ii este legitim.asso.doi autori vad diferit deci#ia politică.imi#ea#ă avantajele.>-ttp>OODDD. aceasta este o „alocare autoritară a valorii” iar pentru Aapierre. constrîn0eri. înseamnă fenomene distincte faţă de alte domenii deoarece percepţia decidentului politic nu depinde numai de orientările teoretice fundamentale. astfel încît este înţeleaptă întrebarea L3are este cea mai bună soluţie adoptată"” pe care şi-o adresea#ă decidentul.* $semenea celorlalte sisteme sociale. R%ultureY%onflitsS. cît şi pentru sistemul politic însuşi.92&&&:.pdf / Wriedber0.conflits. pentru +aston. deci#ia este un risc asumat. iar sc-imbările nu corespund întotdeauna cu ceea ce s-a prevă#ut.FRA -ttp>OODDD. 8-). sistemul politic este un sistem desc-is. minimi#ea#ă riscurile şi ma..frO8)Eande&1. deci#ia politică este ansamblul proceselor de deci#ie care privesc societatea in totalitatea sa.-tml / .tin#îndu-se asupra tuturor membrilor societaţii.or0Oinde. În relaţiile internaţionale. 3rocesul de deci#ie este condiţionat de mai mulţi factori> resurse. e. Deosebirea dintre sistemul politic şi celelalte sisteme constă în faptul ca acesta este un sistem deci!ional pentru care deci#ia este comportamentul prin care se operea#ă o al0ere dintr-un evantai de posibilitaţi. iar deci#iile sale au autoritate deoarece sunt le0itime şi poartă o probabilitate de supunere.afscet. şi nu numai lor. omment lire la décision. N altă deosebire a sistemului politic faţa de celelalte sisteme sociale constă in patru carcteristici> este universal. incertitudini asupra obiectivelor şi metodelor. într-o deci#ie adoptată predomină interesul pentru elementele politice şi ideolo0ice care sunt dependente de natura conflictuală a ale0erilor şi care preced acţiunea. 0raţie importanţei acordată actorilor politici. În finalitatea sa. însăşi conceptul de deci#ie este supus unei ambi0uitaţi întrucît înseamnă o sin0ură ale0ere dintr-o mulţime de alte posibilitaţi. cea finalmente aleasă trebuie să fie efectiv o soluţie raţională care. +.

%. 1otuşi. de cele mai multe ori factorii înconjurători au un rol decisiv în adoptarea sa.11 Într-o anali#ă a conflictului nu este simplu să faci departajarea între ideea de tensiune şi conceptul de conflict. 6ocuri pe scena lumii. anta0onismul. Bucureşti 8aliţa. Dacă le plasăm în planul folosirii forţei. conflictul este un tip de interacţiune caracteri#at prin stări anta0oniste sau de ciocniri de interese. Ri0ss. (1. două sau mai multe 0rupuri.istă un sens lar0 al conceptului de conflict pentru că el strabate întrea0a viaţă socială. 92&&!5.+. Bucureşti 1& . diplomaţie. interacţiunile politice includ cîteva elemente atît din conflict cît şi din consens. $şadar. 1& 11 3lano. el este sinonim cu controversa.%. pentru a se impune punctul de vedere. conflictul ec-ivalea#ă cu ră#boiul.E. cearta. este unul sin0ur dintre atîtea alte mijloace. conceptele antonime de conflict şi de consens se folosesc pentru a clasifica cele două forme fundamentale de activitate politică. conflictul presupune faptul că violenţa nu este utili#ată. are un rol benefic.” şi pentru că am arătat ce este deci#ia. Robin. între două sau mai multe voinţe. negocieri.BecI. În anali#a politică. onflicte. ciocnirea ideilor. ?. deoarece provoacă naşterea ideilor. R. de#acordul. în limbajul curent nu este admisă o definiţie atît de restrictivă. conflictul este inseparabil de activitaţile umane şi. I.+cce 7omo. forţa. $stfel. 8.istă un conflict dacă se foloseşte violenţa ca mijloc. $cestea pot fi ameninţarea cu forţa. fie ea şi verbală. $vînd ca motto cuvintele lui $natole Wrance L . $tîta vreme cît conflictul nu este însoţit de iminenţa catastrofei.1& +. +d. Co"'0%(t)0) $% o0u0 #()4to # 5" 6o0%t%(3. În accepţiunea sa lar0a. cri#a.diferite pentru că.omentele de armonie sunt ca nestematele semanate rar pe ur!eala aspră şi sumbră a conflictelor. se poate vorbi de tensiune sau cri#ă atîta vreme cît forţa nu este utili#ată. 91//'52icţionar de anali!ă politică . În acelaşi timp. iar de conflict incepînd din momentul în care forţa intră în joc. Dar. de cele mai multe ori. pro0rame şi persoane sau alte entităţi. 7. p. politici. +. idei. conflictul înseamnă o confruntare între doi sau mai mulţi indivi#i. acum este rîndul conflictului pentru a fi definit. +d. conflictului i se atribuie o funcţie po#itivă şi nu este privit întotdeauna ca o cau#ă a disfuncţiilor sociale. luat doar ca un cuvînt din cotidian.7. Din acest punct de vedere. c-iar dacă este ultimul mijloc de soluţionare. În manifestarea lor. aşa încît putem spune că e.

7 doua forma este declansarea datorita unei oca!ii.12 În ca#ul conflictelor politice.emplu un teritoriu. "n aceasta situatie. concret şi nu imediat perceptibil. într-un conflict. La nature des conflicts internationaux. care transformă un obiectiv prea puţin cunoscut uneori. presiunea morală. într-un obiectiv. descărcat de pe -ttpO>OODDD. 91/2(:. o atare definire a lor poate fi considerată uşor incompletă dacă nu ţinem cont de conducătorii politici. 1oţi conducătorii statelor iau. prin abstract. în care doi sau mai mulţi indivi#i consideră provocarea drept un obiectiv a cărui posesie. Ee presupune ca e. se pot distin0e mai multe forme de declansare>1' 4rima dintre ele ar fi declansarea conflictului in urma unei deci!ii. iar provocarea presupune acceptarea riscului. ambiţii concreti#ate într-un scop. $poi o sc-imbare brusca a conjuncturii face posibil ceea ce parea de nereali#at. Ee poate spune că se declansea#ă conflictul în momentul în care obiectivul se trasformă în provocare. 11 . conflictul poate fi constituit din situatii succesive. deci#ia 0uvernului este o ale0ere libera. doreste reali#area unui obiectiv. 3ornind de la elementele componente ale conflictului. Nbiectivul poate fi concret şi perceptibil.ista deja un conflict latent care nu avea elementele necesare traducerii in realitate. +i bine. ori deloc. actiunea unitatii politice si reactiunea populatiei. şi. sc-imbarea repre#inta oca#ia care furni#ea#a elementele de transformare a conflcitului latent in conflict desc-is. ?-B. Din acest punct de vedere. iar in acest ca# reactia populara este aproape nula. el este le0at or0anic de conflict întrucît repre#intă natura însăşi a conflictului. )o. De ce să fie forţa sin0urul mijloc pentru a soluţiona un conflictT Deci. într-o provocare. intemeiata pe propria ratiune si nicidecum condusa de o presiune oarecare. fiecare dintre părţi foloseşte toată voinţa sa pentru a obţine triumful ambiţiilor proprii. şefi de stat. 3entru ca un conflict să fie declanşat trebuie ca să e. R Revue franJaise de science politiKueS.olume 1(.persCe. asemenea unui profit comercial. de e. deci#ii ori le aprobă pe cele ale colaboratorilor.2. mai mult ori mai putin important.presiunea economică. . pp. în principiu. dar considera ca sunt circumstante nefavorabile in acel moment pentru ca dorinta sa se concreti#e#e. 2/ -'&*. dobîndirea unui presti0iu. cucerire sau păstrare merită asumarea riscurilor. 12 Durosselle. un 0uvern ori un 0rup de opinie.iste certe conditii indeplinite si actiuni intreprinse.fr 1' "bidem 12.

prin consecintele sale nepreva#ute. Dar FREE nu era cu adevarat resemnata si accepta 0reu pierderea acestor teritorii care apartinusera Rusiei tariste. $sa s-au petrecut faptele la sfirsitul secolului al 4"4-lea cind a avut loc un conflict 0rav intre Etatele Fnite si insulele Wilipine. "bidem 12. evolutia si solutionarea acestui tip de conflict. 8oldova. care tinea in friu orice manifestare etnica a unui individ ori a unui 0rup de indivi#i. identitar. pornind de la cele din Aiban. Definirea conflictului identitar. adica o deci#ie luata de un stat furni#ea#a altui stat oca#ia de a declansa un conflict. Disparitia identitatii comune a statului.emplu in acest sens se re0aseste in atitudinea Fniunii Eovietice fata de tarile baltice si de 3olonia in 1/'/. 7 patra forma este declansarea datorita „coacerii” conflictului. care de-abia fusesera cumparate de la Epania . cind Fniunea Eovietica si-a dat seama ca <ermania na#ista era -otarita sa bulverse#e estul european. $nii de dupa caderea [idului Berlinului si dupa destramarea Fniunii Eovietice sunt cel mai bun e. $cum.Fn e. ea a decis sa profite de oca#ia creata. 7 treia forma de declansare este aceea prin contra. De aici s-ar putea conclu#iona ca intentia de a acorda un avantaj Z autonomie interna. declansarea unui conflict le0at de acel obiectiv.$sa se face ca in primavara lui 1/'/. %onflctul a fost declansat de Wilipine ca urmare a deci#iei americane de a declara ra#boi Epaniei pentru eliberarea %ubei de sub dominatia spaniolaH Etatele Fnite au promis solemn ca nu vor ane.a %uba.1( "n 0eneral. s-a declansat o re#istenta inversunata contra noilor stapini. etnic. complet straina de un obiectiv determinat. conflictele nascute prin maturare sunt conflicte cu caracter nationalist. deci#ia de a reda independenta %ubei a avut consecinte nepreva#ute pentru EF$.lovitura. 3rin semnarea tratatelor de sovietici in 1/2& si 1/21 cu tarile respective frontierele erau considerate definitive. maturatiei sale. deci#ia.1 1ermenul de conflict identitar permite 0ruparea unui numar mare de cri#e civile care pre#inta o ar-itectura comuna. fosta FREE si fosta "u0oslavie. a dus la aparitia fatisa a aspiratiilor la autonomie si independenta. poate antrena elitele altei colonii de a reclama aceleasi na#uinte care pot declansa un conflict. face apel la cultura. 12 . antrenea#a.unei colonii determinate.emplu pentru declansarea . cu manifestarile promovate de natura identitatii de 0rup. independenta. intrucit cultura insumea#a 1( 1 "bidem 12. +lita filipine#a a cre#ut ca americanii aplica principiul 0eneral si ca intentia lor era de a declara si independenta Wilipinelor. %ind s-a va#ut ca nu a fost altceva decit dorinta de dominatie. cultural. $sadar.

"n octombrie 1/22. 8aturatia transforma foarte incet o situatie. aici problema este de alta natura. Daca uneori poate fi vorba de o deci#ie oarecum deliberata. sentimentul ca servesc intereselor patriei Z folosesc acesta oca#ie.ima. au ca 12 1! 7untin0ton. 8 iocnirea civili!aţiilor”. E. 1' . 1ot asa. %onflictele declansate printr-o oca#ie sunt dificil de evitat pentru ca aparitia unei oca#iii creea#a o tentatie. %onflictele identitare au in comun elemente>12 polari#are. fara recur0erea la forta. putem admite ca e. $ntet. fiecare dintre cate0orii poate fi divi#ata la rindul ei Deosebirea fata de celelalte tipuri de conflicte consta in faptul ca se derulea#a in interiorul uni stat si. intr-o conduita competitiva. timpul scurt pe care il determina aparitia si folosirea oca#iei. %onflictele declansate prin contra-lovitura cu cit sint imprevi#ibile cu atit sint mai 0reu de evitat.91//!:. cel putin teoretic. De fapt. %onflictele declansate prin maturatie sint bine ancorate in timp pentru ca deriva dintro evolutie in 0eneral lenta.istenta unui stat multinational nu poate fi eterna. a cri#ei rac-etelor din %uba. conferind fiecaruia o identitate tradusa prin apartenenta la un 0rup re#ultat final de#membrarea acelui stat. putem admite ca conflictul declansat de deci#ie este cel mai usor de evitat. Fneori este aproape imposibil de ima0inat. durata lun0a de desfasurare. ambi0uitate ideolo0ica. de cele mai multe ori. +d. si oamenii politici. traditiile si mostenirile specifice care despart pe oameni. cu trimitere la solutionarea pasnica. violenta ma. particularism. din diverse ratiuni Z ambitii personale. o provocare. in ca#ul acestor state trebuie depus un mare efort pentru sc-imbare prin federali#are. Bucureşti "bidem 12. fara a cuprinde si conceptele traditionale. care vor fi consecintele unui act. "n ceea ce priveste clasificarea in functie de scop. o distinctie 0enerala se face intre conflictele politice declansate pentru a cuceri noi teritorii si intre cele al caror scop nu il repre#inta noi posesiuni teritoriale. 1!Dar.valorile proprii. deci#iile presedintelui 5enned6 si ale primului ministru sovietic 7rusciov au salvat omenirea. face ca finalitatea acestui conflict sa suporte conscintele unei deci#ii luate in 0raba. Daca ne 0indim la prevenirea conflictelor. 3. 8area dificultate a oamenilor politici este mai putin sa admita ca trebuie 0asite concepte noi decit sa incerce sa reclame noutatea conceptelor.

al doilea se refera la tipol0ia statelor si la predispo#itia unor re0imuri de a recur0e la violenta .@alt#.de a nationali#a bunurile $n0lo-"ranian Nil %omnpan6:.92&&1:. la alt tip. 5ennet. termenul de LrolM are deja un sens politic dat de avantajul de a pune accentul pe caracterul dinamic al politicii 9rolurile asumate de actorii politici: si de a se insista asupra 1* @alt#.statul şi ră!boiul”.emplu.clus ca in derularea lui conflictul sa cunoasca o trecere de la un tip. statul si ra!boiulM 1* pre#inta trei moduri de e. "aşi 1( .ataca in 1//1 5uDeitul ocupat de "raK pentru a-l elibera in numele Lprincipiului libertatiiM:. vointa de a apara si sustine un principiu 9e.emplu. impotrivirea $n0liei la ane. declara intrarea lor in ra#boi in aprilie 1/1! pentru a apara Lprincipiul marilorM. +lementul comun al fiecarui conflict. in lucrarea sa „3mul. in acceptiunea pur sociolo0ica. %u toate acestea.deorece nu este e. presedintele EF$. revendicarile "taliei din 1/'*-1/'/ pentru obtinerea unei parti din actiunile %ompaniei %analului de Eue#.). "nstitutul +uropean. Daca se vorbeste de rolul e. termenul de LrolM este folosit frecvent pentru a descrie subiecte si fenomene politice. 3mul.emplu. @oodroD @ilson. revolutiile:. 1oate aceste conflicte. vointa de a cuceri ori de a nu pierde certe avantaje economice 9e. iar al treilea considera sistemul international ca fiind principala cau#a a declansarii conflictelor internationale.area 8arocului de catre Wranta in 1*((-1*( . I. vointa de a impiedica un stat de a deveni prea puternic 9de e.7 Ro0u0 !)(%1%%0o %" 4o0ut%o"# )# (o"'0%(t)0o %"t) "#t%o"#0). "n politica rolul deci#iilor este important tocmai datorita finalitatii actiunilor intreprinse. deci#ia lui 8ossade0. pot fi solutionate printr-o deci#ie care duce la pace sau la ra#boi. 5. nu isi 0aseste o aplicatie justa in politica. ultimatumul de de#armare adresat 3iemontului de catre $ustria in 1* /:.plicare a cau#elor care duc la ra#boi> primul se concentrea#a pe individ ca principala cau#a a declansarii conflictelor internationale.ecutivului fata de le0islativ. indiferent de modurile ori cau#ele declansatoare. presedintele Bus. de rolul femeilor in viata cetatii sau de rolul electoratului in ale0erea conducatorului. Aa prima vedere notiunea de rol. il constituie vointa decidentului. si anume> vointa de a impune altui stat o reli0ie sau o doctrina ideolo0ica 9ra#boaiele rel0ioase.

%ele mai multe dintre modele si teorii deriva din relatiile internationale si din stiintele administrative si sunt cu adevarat interesate de luarea deci#iilor atit individuale cit si colective. fie. luind in considerare faptul ca domeniul politic are caracteristici particulare. "n consecinta.fr 2& . actorul social este 0-idat de norme si este supus tensiunii constante intre interesele sale individuale si sistemul de valori 1/ dar are libertatea de a calcula costul incalcarii unei norme. descărcat de pe -ttp>OODDD.21 Deci#iile politice sunt luate fie in functie de presiunile e. mai bine asi0urata daca se e. . '&/''(. 5. in ambele ca#uri ramine o ale0ere. teoria rolului se adaptea#a fara efort la societatea politica si se e. 3entru sociolo0ie. %ommunication. 91/2 : Les langages de l(action sociale.persCe. de evaluarile personale ale decidentului. in functie de scopurile propuse. . pouvoir et influence selon 9alcott 4arsons.iet.primata in deci#ii . )r. se materiali#ea#a. 0ranitele dintre cele doua sisteme se intrepatrund. 3usi in fata unei deci#ii concrete este dificil sa determinam daca decidentul a luat-o pentru a da satisfactie unor 0rupuri care au facut presiuni asupra lui. descărcat de pe -ttp>OODDD. . de a lua deci#ii.odélisation de la demarc/e du décideur politi'ue dans la perspective de l(intelligence artificielle. $plicarea teoriei rolului in domeniul politic este.persCe. . 1/ Bur0elain. inflentate de cau#e e.terioare. D. $sadar. toate teoriile sociolo0iei raportate la politica se adaptea#a acestor particularitati. si este ca#ul ideal. de interesul national .onnaie.comportamentului 9actorii isi joaca rolurile:. fiind o problema de nuanta sau de punct de vedereH nascuta de sociolo0ie. $le0erea poate sa fie re0lata de norme lo0ice si sa devina clara pentru actorul politic ori poate sa fie relevata de motivatii inconsistente si sa fie obscura. în RRevue franJais de science politiKueS.c-OtecfOpublicatOsc-einderOt-esedanielODmorIOp-dP1.1&. descărcat de pe -ttp>OOtecfa. ?. de ceea ce este posibil de infaptuit.uni0e.prima in toate aspectele sale. )r.2& $ceasta necesitate este aceea de a face ale0eri. 1oata actiunea sub care se pre#inta un risc se specifica. toate acestea transpuse in finalitatea deci#iilor. ori daca a luat-o pentru ca el a 0indit ca este cea mai buna deci#ie.aminea#a carei necesitati se supun rolurile si politica in dinamica lor. )u este usor sa separi socialul de politic.1. totusi. p. .ol. teoriile deci#iilor si ale decidentilor se incadrea#a in marile teorii ale sociolo0iei. Decidentul politic este un ca# aparte de actor social.ercitate aupra decidentului. intr-o ale0ere. rationala sau nu.-tml 1 . societatea politica nu poate sa fie decit in armonie cu teoria rolului. WacultC de Ecience +conomiKues et Eociales. 2. 1-Xse de doctorat prCsentCe \ lQFniversitC de <enXve. $vind ca referinta caracterul sau deci#ional si de structura a autoritatii e.fr 21 Ec-einder.ol. N. 91/2&: La notion de r:le en politi'ue. DCpartament de Ecience 3olitiKue.

12 . <ra-am 1. $llison considera ca sunt patru iposta#e de stat ale actorului rational> statul notional. statele sunt societati umane. apare statul personificat 0 „ 7dministratia linton vrea sa . fiecare decident este constient ca subiectul actiunii este statul sau 0uvernul .. LL(éssence de la décision. este cel caruia îi apartine deci#ia. nr. pe masura ce intervin conte.te comple.M. !/. si [eliIoDv. RationalitC et Relations "nternationales. actorul poate deveni un stat generic.. statul.iar daca valorile si opiniile 0uvernantilor au un rol determinant. 7itler a atacat FREE in 1/(1 nu pentru ca s-au e. %-iar daca in procesul deci#ional statul si repre#entantii sai intreprind acţiuni particulare aceasta inseamna ca se ale0e cel mai bun mijloc de a ma.mi explic cum de s. Le mod)le de l(acteur rationnel” in R%ulture Y%onflitsS.conflits. clasificat dupa re0imul politic sau un stat identificat in timp si spatiu Z L-tatele . il ofera istoria.-tml 2' "bidem 22.22 "n relatiile internationale statul este cel care joaca rolul de actor rational. atunci cind suntem confruntati cu un eveniment pe scena internationala a carui lo0ica ne scapa.or0Oinde.ecuta. an0ajea#a societatea in ansamblul ei fata de restul lumii deoarece in actiunile 0uvenamentale si in relatiile internationale actorul rational este statul.e. din punct de vedere al relatiilor internationale.. un stat in interiorul sistemului international.2( riscurile la care se e. la nivel international statul este cel care face ale0erea.plica evenimentele survenite in politica internationala si care pre#inta scopurile si rationamentele pe care le au statele si 0uvernantii in luarea unei deci#ii se numeste modelul actorului rational.imi#a dobindirea obiectivului dorit.”*< $sadar.a intimplat asa ceva"” adica suntem incapabili de a identifica un rationament care poate sa ne duca la actiunea respectiva. 1. 2( "bidem 22. articol descarcat de pe > -ttp>OODDD. <. Wiecare decident are un comportament care reflecta un scop ori o intentie.emplu in acest sens. care apelea#a la rationalitatea pura Z Lstatul vrea sa”..ercitat presiuni de opinii asupra lui. 3rin aceste deci#ii.'2. iar in acest sens. ci print-un act deliberat al propriei sale vointe. modelul cel mai simplu.Fn e. toate acestea se concreti#ea#a in actiunea rationala. autonome politic si in#estrate cu puterea de a lua deci#ii si de a le e.nite vor sa. fiecare decident stie ca actiunea in cau#a repre#inta solutia care va fi aleasa pentru re#olvarea unei probleme de ordin strate0ic. apoi. 8etoda care consista in a e. De cele mai multe ori. De altfel. 3. ne aratam nedumerirea „1u pot sa inteleg si nu pot sa.pune 22 $llison.D 92&&1:.

mai rau. Eecrieru. „ old ?ar -tateman onfront t/e @omb&1uclear 2iplomacA since 1BCD” . "n 1/( s-a luat deci#ia de a folosi bomba atomica pe cimpul de lupta din ?aponia pentru a determina capitularea acesteia. Epre e. sa reflectam la intrebarea> „ um se explica instalarea de catre sovietici a rac/etelor din uba"” Eau L um de s. 92&&2: 84erspective asupra cau!elor şi transformării ră!boaielor” în 8iroiu.. Dincolo de abordarile stiintifice sociolo0ice. 1ripla "ntele0ere si $ntanta %ordiala.plicatii aproape fara de sfirsit. "ntrebarea „2e ce au loc ra!boaiele” poate 0enera o serie de e. poate declansa un ra#boi. pe situatii si conte. Bucureşti. in 8iroiu.. )eD GorI. o deci#ie adoptata poate aduce pacea ori. N. „Eă!boi şi securitate nucleară”în 8iroiu. in discursul tinut dupa capitularea ?aponiei considera ca repre#inta arma atomica „. 9/e 4sAc/ologA of ?ar& ompre/ending $ts . E.te cum ar fi balanta de putere in +uropa la inceputul secolului al 44-lea. R-E.*+ Frmarea acestei deci#ii s-a de#valuit in mod tra0ic intre0ii omeniri."n cuprinsul acestui prim capitol spuneam ca in ca#ul unui conflict. pe cind analistii politici se a.au lasat angrenati americanii in ra!boiul 2 Bir] D. 91///:. care se concentrea#a pe comportamentul si maniera liderilor de a lua cea mai buna deci#ie care serveste scopurilor propuse si de a calcula rational sansele. sau. studiul celor doua aliante. trebuie amintit ca acelasi presedinte 1ruman a refu#at cu tarie utili#area armei nucleare in ra#boiul din %oreea 91/ & Z 1/ ': si nu a e#itat sa-l demita pe 0eneralul Dou0las 8ac$rt-ur..”. istoricii au o abordare descriptiva si pentru acestia cau#a directa a declansarii este asasinarea in 1/1( a ar-iducelui Wran#Werdinand. tot atit de bine. )eD GorI. +rnest R. $drian si Fn0ureanu. Desi0ur.isti'ue and . %el care a ordonat folosirea acestei bombe a fost presedintele 1ruman care. 3olirom.adness. $ndrei si Eoare. Radu-Eebastian 92&&2:. 2!'-2/&:. 1! . psi-olo0ice si politice. Fn0ureanu. 8anual de Relaţii "nternaţionale >2&&2: 9pp. avantajele sau de#avantajele conflictului. L8anual de Relaţii "nternaţionaleM. dupa ce in luna aprilie a aceluiasi an capitulase neconditionat <ermania. 92&&2:. nu toti suntem entu#iasmati de ra#boi. 7elios. 1otusi.emplu.ford. Eimona 92&&2:. A.ea#a pe evolutia relatiilor dintre state. dar unii au fost intotdeauna de-a lun0ul istoriei care a demonstrat ca este nevoie doar de citiva entu#iasti importanti pentru ca un conflict sa de0enere#e in confruntare armata pentru ca natura umana este un in0redient al ra#boiului. provoca un de#astru. Bucureşti. 22 %itat din 8a6. 2! AeE-an. 3olirom.. marea eni0ma ramine ceea ce AaDrence AeE-an a numit „entu!iasmul cu care intimpinam inceputul unui ra!boi.*=. $. sustinatorul acestei strate0ii.. 2 Daca luam ca referinta primul ra#boi mondial. +d. un potential atit de promitator pentru viitorul omenirii si al pacii mondiale”.

o atitudine mult optimista. +d. una dintre cau#ele i#bucnirii conflictelor o repre#inta personalitatea conducatorilor. nivelurile de anali#a sunt in numar de trei> nivelul individual 9in special decidentii politici:. de limitele si de e. Dar. $ si Fn0ureanu. in capitolul al """-lea. i0norind. " 92&&2:. liderilor. "n acelasi domeniu al anali#ei. dominata de dorinta de putere.plicatia consta in faptul ca pentru a afla cau#ele evenimentelor internatioanle trebuie sa acceptam ca politica.din %ietnam”. 3entru adeptii relismului international. De cele mai ori. @alt# a folosit cuvintul imagini pentru a arata factorii care determina declansarea ra#boiului si care sunt>oamenii. +. concreti#ata in afisarea unor ilu!ii po!itive. nivelul statal si nivelul sistemic. conflictuala. "n vi#iunea realista. 2* $pa-ideanu.t si de spatiu. R-E 92&&2:. 4robelma nivelurilor de anali!ă #n Eelaţiile $nternaţionale in 8iroiu. 8 N%*)0u %0) !) #"#0%1# # !)(%1%%0o %" )0#t%%0) %"t) "#t%o"#0). 3olirom. Namenii au tendinta de a de#volta o prea mare incredere in 0indirea lor. precum si cea mai mare parte a oamenilor vor incepe sa e. intr-un articol publicat in 1/21. 1ivelul individual cauta e. %ei mai multi dintre analistii politici. statele si sistemul international. 8anual de Relaţii "nternaţionale.a0erata. care favori#ea#a in mod sistematic increderea e. in fortele lor. fiind capabili sa evalue#e costurile si beneficiile asociate actiunilor intreprinse.presia instinctelor umane. istoria eset o repetitie de secvente cau#a-efect si detreminata de limitele naturii umane.amine#e diferitele scopuri pe care sovieticii si vietname#ii le-ar fi avut si care ar e. si anume de la natura umana si de la personalitate. 3entru curentul idealist in relatiile internationale. Ein0er. iar istoria este martorul acestor trasaturi. sinta0ma nivel de anali!a a fost consacrata de David ?. parte inte0ranta a oricarei actiuni sociale. de factorul uman. dincolo de deosebirile dintre indivi#i. )ivelurile de anali#a a implicatiilor deci#iilor in relatiile internationale ramin inca un subiect controversat . e0oista. despre aceste ilu!ii po!itive. Bucureşti 1* .cesele sale. ori tinind cont destul de putin. este e. de conte. I.plica interesele americanilor.plicatiile evenimentelor internationale pornind de la indivi#i. natura umana este slaba.2* "n acest ca#. Wacind referire la termenul de niveluri . indivi#ii au o structura psi-ica rationala.

economic si politic. reli0ios:. FREE. 1ivelul sistemic considera ca in mediu international sunt structuri. resursele si caracteristicile societatii.$stfel. populatia 9omo0ena sau fra0mentata cultural. iar victoria 8arii Britanii prin convin0erea aproape nebuneasca a lui %-urc-ill. acesta s-a produs prin ec-ilibrrae balantei de putere intre cele doua coalitii> EF$.termei drepte din <ermania si din "talia.al. 1ivelul statal se refera la faptul ca structura interioara a unui stat constituie cau#a unor evenimente internationale.plica prin anali#a personalitatii lui 7itler. economia 9economie liber sau centrali#ata:. a fost perioda comple.ă si completă a omenirii. a adunat în cuprinsul său tot ce a avut omenirea mai bun dar şi mai rău.t social. intr-un anumit conte. Aa acest nivel. re0uli si principii care constrin0 statele sa se comporte pe scena interbnationala intr-un anumit mod indiferent de factorii care tin de individ sau de specificul intern al fiecarui stat. etnic. 1/ . 8area Britanie si Wranta pe de o parte si <ermania. Dac luam ca punct de referinta tot cel de-al doilea ra#boi mondial. CAPITOLUL II RAZBOI RECE SI REALISM POLITIC IN RELATIILE INTERNATIONALE Eecolul al 44 Z lea a fost un secol parado. Aa nivelul statal un e. i#bucnirea celui de al doilea ra#boi mondial se e. "talia si ?aponia pe de alta parte.emplu il repre#inta ascensiunea e. factorii in cau#a sunt> tipul de regim 9democratic sau nedemocratic:.

„ infruntarea dintre cei doi mari”. „falsul ra!boi”. te poate doborî. o cortină de fier a cobor#t de. ca definitie.tremelor. la . „intelegerea de la Galta”.presiei ra!boi rece de catre actori Z oameni de stat. a popoarelor aflate de-o parte şi de alta a cortinei timp de ( de ani. prin de#astre şi calamităţi naturale. ci de cortina de fier şi al său ră#boi rece.area 7driatică. rostit la martie 1/(2. primul şi al doilea ră#boi mondial.<H +. la Wulton. „nici pace.area @altică. corespunde unei secvente istorice si caracteristicilor particulare ale acesteia si care a dominat lumea intrea0a aproape cinci#eci de ani si a imprimat in constientul uman si in limbajul cotidian e. „pacea lunga”. prin epurări etnice şi reli0ioase.tremelor 2/. reflecţii asupra istoriei sale şi cau!ele sfirşitului său. nici asupra dinamicii care l-a declansat. al ilu#iilor şi al idealurilor. $ fost secolul speranţelor.u)5a7aDl2&%YprintsecUfrontcoverYdKUrelated>"EB)2*((!21((' 2& . „era superputerilor”. printr-o revoluţie devastatoare datorită intoleranţei ideolo0ice. 9impul ră!boiului rece. „conflict global”.a caror practica si discursuri au contribuit de-a lun0ul intre0ii perioade la natura insasi a ra#boiului. 3rima sa jumătate a fost marcată de cele două mari confla0raţii.frObooIsTidU. Eecolul e. dar şi secolul e. nici asupra limitelor cronolo0ice care-i fi. militari. nici ra!boi”. în care oamenii au învăţat să #boare dar au mai învăţat şi că ceea ce te înalţă. %eea ce pentru mulţi poate părea un artficiu de limbaj al fostului premier en0le#. Bucureşti. jurnalisti . la .a curme!işul continentului”. +ditura ^AiderM <rosser. de prăbuşirea comunismului şi a statului care l-a inau0urat în istoria omenirii. s-a dovedit a fi un adevăr care a caracteri#at evoluţia relaţiilor internaţionale şi. l-a facaut sa evolue#e si apoi a determinat disparitia sa. ^ de la -ttetin. pentru a putea defini ra#boiul rece si pentru a-i delimita datele istorice trebuie multiplicate un0-iurile de observatie. 1otuşi.0oo0le. +.%est”. cercetatori. în care s-a implicat totalitatea naţiunilor civili#ate. de conflicte si de cri#e. 91//*:. a fost şi secolul în care milioane de oameni au trecut prin două crunte ră#boaie mondiale. p#nă la 9rieste.caracteri#ată prin cele mai mari descoperiri ştiinţifice si prin cele mai remarcabile pro0rese în civili#aţie şi cultură. @inston %-urc-ill. 3 91///:. iar a doua jumătate marcată nu de pacea mult dorită. „ultimul mare Foc”. descărcat de pe> -ttp>OObooIs.presia este folosita inca din 1/(! dar nu cade de acord nici asupra a ceea ce a fost ra#boiul rece. şi nici de armonia internaţională. 2/ '& 7obsbaDn. $sadar. prin conflicte cau#ate de anii tensionaţi ai ră#boiului rece.presiile> „infruntarea Est. Ftili#area e.ea#a durata. 8issouri. implicit.

pace imposibilăM.perimentat bomba atomica in 1/(/.'2 '1 '2 -ttp>OODDD./ A2o !# )# %4to %(#. Wiecare dintre acestea două blocuri avea interese politice. Discursul de la Wulton a fost considerat drept momentul de declanşare a ră#boiului rece. economice şi militare de apărat astfel incit sfirsitul ra#boiului in 1/( a impus o noua confi0uratie 0eopolitica aflata in pre0atire inca de la sfirsitul secolului al 4"4 -lea. Fnii autori consideră că debutul ră#boiului rece este repre#entat de deţinerea şi folosirea bombei atomice care sc-imbă radical raportul de forţe.pansiune comunistă a Fniunii Eovietice repre#intă fundamentul ră#boiului rece. )oul ră#boi a împartit lumea în două blocuri cu particularităţi politice şi 0eo0rafice> . cu si0uranţă nuclear. ^ ră!boi improbabil. %onferinţa de la 8oscova Z octombrie 1/(( si %onferinţa de la Galta Z februarie 1/( : şi în acceptarea an0lo-americanilor a dictatului sovietic în centrul şi sud-estul continentului european. în 1/( : ceea ce le punea în postura de putere mondială.netOpa0esOestvsouest 8oreau-Defar0es. iar Fniunea Eovietică dornica sa ajun0a din urma si c-iar sa depaseasca Etatele Fnite.0uerrefroid. dar.estul.'1 lumea capitalistă trăia cu teama constantă de a vedea comunismul instalat pe între0ul 0lob. care cred că politica de e. "nstitutul +uropean. 3ornind de-aici.Etatele Fnite şi Fniunea Eovietică Z au declanşat şi au susţinut un ră#boi ideolo0ic. 1ermenul de ră!boi rece a fost consacrat de ?alter Lipman în anali#ele sale jurnalistice cu privire la evoluţia relaţiilor internaţionale după sfîrşitul celui de al doilea ră#boi mondial. odată ce victoria asupra lui 7itler a fost declarată. dar cau#ele acestuia porneau de la împărţirea +uropei de către cele patru mari puteri înca din timpul confla0raţiei modiale 9%onferinţa de la 1e-eran Z noiembrie 1/('. dirijat de Etatele Fnite capitaliste şi +stul comunist. Eelaţii internaţionale după 1BCD. "aşi 21 . cele două super-puteri .II. Etatele capitaliste au reacţionat ener0ic pentru a preveni de#voltarea comunismului ceea ce a determinat de-a lun0ul a ( de ani un lanţ de cri#e şi de conflicte care ar fi putut de0enera într-un al treilea ră#boi mondial. controlat de Fniunea Eovietică. cel mai bine l-a reliefat EaAmond 7ron. 3. însă.92&&1:. a e. EF$ aveau arma nucleară 9 au folosit-o la 7iros-ima şi )a0asaIi. Eînt altii.

este condus de Etatele Fnite si al doilea. sub presiunea americanilor '' %-autard. alaturi de EF$. mai ales. $n0ajarea sa in cele doua ra#boaie mondiale o epui#ea#a economic dar. condus de Fniunea Eovietica. totusi." Zlea si pe masura ce se transforma intr-un imperiu colonial.)me si)cle et du nouvel ordre mondial.frObooIsT idU*-j10P%p3W8%YprintsecUfrontcoverYdKUrelated>"EB)2*((!21(('YlrU 22 . .enirea la putere in 1/'' a lui 7itler impin0e pina la delir vointa de putere a <ermaniei intrucit acesta dorea crearea unui mare imperiu in +uropa prin distru0erea Fniunii Eovietice.0oo0le. revine la politica sa traditionala de a bloca renasterea puterii 0ermane. Dar. ajutata atit de ambitia 0eneralului de <aulle. Iermania se simtea strinsa intre propriiile frontiere si isi revendica „spatiu vital”.pansionismului Rusiei tariste si a <ermaniei unificate de catre cancelarul BismarcI. foarte curind a inteles ca acum lumea se imparte in doua blocuri ostile. "n 1/( este infrinta si ocupata de catre cele patru puteri ale 8arii $liante> EF$. dar. "n politica sa e. 3entru Jranta. $n0lia isi vede interesele amenintate.ic-6 a colaborat cu administratia na#ista pe timpul ra#boiului. 3aris descărcat de pe -ttp>OObooIs. E.terna. $sa se face ca Wranta obtine unul din cele cinci mandate de membru permanent in %onsiliul de Eecuritate al )atiunilor Fnite. a e. Wranta a iesit si din al doilea ra#boi mondial invin0atoare.'' redobindite in 1/1*."nca de la unificarea din 1*!1 si. Etud6rama. %-iar daca in mai-iunie 1/(& a suferit o infrin0ere in fata <ermaniei si cu toate ca 0uvernul de la . $n0lia a a urmarit intotdeauna ca nici un alt stat european sa devina o mare putere pe continent. cind s-a numarat printre invin0atorii primului ra#boi mondial ceea ce a facut ca relatiile sale cu <ermania sa nu se ameliore#e.ersailles are sentimentul ca este o victima a puterilor confirmate. Wranta si Fniunea Eovietica. comportindu-se in +uropa care atunci era considerata centrul sistemului international ca putere care se impune pe continent. odata cu aparitia Etatelor Fnite ale $mericii in 1*!&. "ese invinsa de catre statele $ntantei 9$n0lia. una din puterile invin0atoare. Wranta si FREE. cu toate acestea in 1/( este. 92&&2: Iéopoliti'ue du KK. astfel incit. $ fost. "ncepind din secolul al 4. caruia îi apartine. 7nglia devine aparatoarea ec-ilibrului european. datorita ambitiilor lui @il-elm al ""-lea. unul. $n0lia. dar si de preocuparea lui @inston %-urc-ill de a restabili aliantele din 1/1( si 1/'/ pentru ca $n0lia sa nu ramina sin0ura pe continentul european in fata colosului care se numea Fniunea Eovietica. Dupa 1/(!. unificarea <ermaniei in 1*!1 a adus pierderea a doua mari provincii> $lsacia si Aorena. Wranta si Etatele Fnite: la sfirsitul primului ra#boi mondial si dupa 1ratatul de la .

Bucureşti. $ceastă alianţă a avut la ba#ă doar interesul punctual de a împiedica -e0emonia <ermaniei în +uropa şi a ?aponiei în $sia şi 3acific. sunt puse ba#ele ordinii monetare viitoare> o moneda unica si fi. +d. imcompatibile şi diferite. 7merica. '( ' "lie.interesati sa reconstruiasca <emania 9Republica Wederala a <ermaniei: a considerat ca este necesar sa se impace cu vec-iul dusman. detine po#itia centrala in sistemul economic si financiar mondialH mai mult. astfel ca la Bretton @oods. or0anism infiintat cu aceasta oca#ie. a drepturilor omului si pentru cooperare internationala a fost creata la initiativa lui WranIlin Delano Roosevelt. fostul teritoriu al tarilor devine patria comunismului. Bucureşti "bidem 11. dar si pentru $n0lia.niunea -ovietica. FREE iese din ra#boi distrusa dar victoriosa si devine a doua mare putere din sistemul international. iar 8oscova detine un instrument de influenta ideolo0ica si politica. 8anual de relaţii internaţionale . marele invin0ator. Nr0ani#atia )atiunilor Fnite cu cinci membri permanenti> EF$. in 8iroiu. $ 92&&2: Evoluţia sistemului internaţional după 1B1C. + Et#6)0) #12o%u0u% )(). Fniunea Eovietica.'( %a or0anism pentru apararea pacii.ul constă în cele două sisteme politice. 8area Britanie. marcate de cri#a economica din anii _'& pacea trebuie sa fie sustinuta de o ecomonie buna si de libertatea sc-imburilor 9%arta $tlanticului.'2 II. la 22 iulie 1/((.ist o ba#a teritoriala. <. intr-o lume devastata de ra#boi. dincolo de frontierele sale de o sfera de influenta politica. $ şi Fn0ureanu. 1( au0ust 1/(1:. R-E. "n 1/( . prin care controlea#a toate partidele comuniste din +uropa. dispune.a si suprave0-erea sistemului financiar prin intermediul Wondului 8onetar "nternational.istat o alianţă în timpul celui de al doilea ră#boi mondial dar pardo. 8ai mult. 3olirom. Între EF$ şi FREE a e.' $l doilea mare invin0ator a fost . "nternationala a """Za. 3entru Etatele Fnite. Wranta si %-ina. Eelaţii economice internaţionale. in 1/( . E6lvi. Euccesul revolutiei din Nctombrie 1/1! da socialismului mar. isi demonstre#a marea putere militara purtind pina la victorie un ra#boi pe doua fronturi. ca eliberatoare a statelor din +uropa estica si centrala. '2 8iroiu.92&& :. 2' .

nu a fost un conflict armat. $cest fapt provoaca tensiuni intre cei doi poli.pansionist al politicii Fniunii Eovietice si recomanda ca mijloc de stavilire a tendintelor FREE politica de containment. Narecum va0i.arii de noi teritorii ci de convertirea acestora la una dintre sfere.i0entele luptei comune au facut sa treaca pe plan secund de#acordurile dintre aliati cu privire la or0ani#area lumii dupa infrin0erea <ermaniei. Doua momente au marcat debutul ra#boiului rece> discursul lui @inston %-urc-ill de la Wulton.'* 4rima etapa 91/(2 Z 1/(/: este data de aparitia celor doua blocuri si de politica de containment. "bidem '2.istenta unei puteri revolutionare in sistem. astfel ca nu se mai pune problema ane. 3ina la debutul anului 1/( . iar politica internationala este monopoli#ata de catre cei doi mari poli de putere> Etatele Fnite ale $mericii si Fniunea Eovietica. ba#ata pe politica de ingradire si de sustinere a statelor care sa opuneau comunismului si de planul ."n timpul ra#boiului rece sistemul international se distin0e prin bipolaritate. $ceasta etapa a fost influentata in intre0ime de doctrina 9ruman. in care a semnalat pre#enta cortinei de fier si articolul semnat de <eor0e 5ennan. %oe#iunea afisata la Galta 9februarie 1/( : deja era o amintire in timpul conferintei de la 3otsdam 9iulie 1/( :.emplu ra#boiul din . te-nolo0ice si politice de care acestea dispun le da numele de superputere. e. cele doua superputeri au 0ranita comuna. economice. %apacitatile militare. in sensul traditional al conceptului. %onfruntarile intre EF$ si FREE s-au manifestat intr-un mod indirect. si anume FREE. confruntarea directa dintre superputeri pentru -e0emonie in sistemul international si e.nu au fost in masura sa ofere aliatilor posibilitatea transarii diferendelor. este vorba de patru etape. acordurile semnate la 3otsdam Z dena#ificarea si reconstructia <ermaniei. 3rin delimitarea sferelor de influenta la nivel mondial. e. care duc la perioade de racire si de incal!ire ale ra#boiului rece. desc-is.ietnam.ars/all prin '! '* "bidem '2.'! +sential pentru ra#boiul rece este faptul ca nu a fost un ra#boi tipic. prin intermediul si pe teritoriul altor state. publicat in iulie 1/(! in revista Joreign 7ffairs in care se arata carcaterul deliberat e. Ee considera ca factorii care au alimentat tensiunea dintre cele doua superputeri si au permis declansarea ra#boiului rece au fost> caracterul ideolo0ic al celor doi poli. 2( . monopol care se reflecta si la nivelul subsistemelor.

%ri#a rac-etelor din 1/22 a determinat o intele0ere intre EF$ care au fost de acord sa nu intervina in %uba si sa-si retra0a rac-etele din 1urcia. consiliu pentru ajutor economic acordat acestor tari. iar in contra-partida. de intele0erea de neinterventie reciproca in sfera de influenta a celeilalte puteri si de ec-ilibrarea raportului de forte militare prin constituirea 4actului de la %arsovia in 1/ relaxarea treptata a relatiilor dintre EF$ si FREE. "bidem ''. <B 3rin doctrina care-i poarta numele si prin planul 8ars-all. "n acelasi timp. 1ruman a reali#at dubla necesitate a politicii e.care se oferea ajutor financiar nerambursabil pentru reconstructia statelor care suferisera de pe urma ra#boiului dar nu faceau parte din sfera de influenta sovietica. '/ (& . 1otodata. in 1/ 2. 2 .ietnam 91/2 -1/! :.est.terne americane> in0radirea oricarei tendinte de e. cri#a rac-etelor din %uba 91/22: si ra#boiul din . 1oate acestea au dus la "bidem '2. Wiecare interventie a EF$ a fost facuta pentru aprarea principiului universal al democratiei. a doua cri#a a Berlinului 91/ !-1/22:. %aracteristica acestei etape consta tocmai in confruntarile indirecte intre cei doi poli ai sistemului international. in cea de a doua etapa a ra#boiului rece Fniunea Eovietica se confrunta dupa moartea lui Etalin cu dispute interne pentru obtinerea puterii. iar in sfera sa de influenta cu o revolutie in Fn0aria.(& 4rima cri!a a @erlinului 91/(*-1/(/: constituie debutul celei de a doua etape a ra#boiului rece care a fost marcata de confruntari si cri#e > Ra#boiul din %oreea 91/ &-1/ ':. %ele doua superputeri au intervenit pe teritoriul unor terti pentru a apara si pastra balanta de putere e. contra promisiunii Fniunii Eovietice de a-si retra0e rac-etele din %uba. +tapa a doua a ra#boiului rece este caracteri#ata de ec-ilibrul balantei de putere 9principiul distru0erii mutuale asi0urate si posibilitatea unui al doilea atac:. in cealalta parte apare doctrina 6danov prin care FREE sustine toate democratiile populare din +uropa de +st care se alia#a sferei de influenta sovietica si se crea#a %N8+%N8. 7tlantic >17935 pentru securitatea +uropei %entrale si de . au fost infiintate 3rgani!atia 9ratatului 1ord. $cum Etatele Fnite au inteles necesitatea unei implicari internationale active in intrea0a lume. ca raspuns. sovieticii au infiinat 4actul de la %arsovia. %a aliante militare pe timp de pace.tindere diplomatice si oprirea oricarei e.istenta.tinderi militare a Fniunii Eovietice.

drept urmare Etatele Fnite reiau cursa inarmărilor convenţionale cu intentia de a asi0ura un ec-ilibru al balanţei militare convenţionale. "bidem ''. la 7elsinIi. 22 . 1ot in aceasta perioada. De la 1ucidide pina in pre#ent.Etapa a treia a ra#boiului rece debutea#a cu rela. doctrina 1ixon inlocuieste doctrina 1ruman si nu mai are ca obiectiv in0radirea Fniunii Eovietice. 5ennan. in plina epoca a ra#boiului rece. %onferinta pentru Eecuritate si %ooperare in +uropa. oca#ie cu care se re#olva problema 0ranitelor in +uropa si fiecare putere isi recunoaste formal sferele de influenta. printre altii. II.(1 7 patra si ultima etapa a ra#boiului rece este marcata de invadarea $f0-anistanului de catre FREE in iarna anului 1/!/. avansea#a ar0umentele lor contra abordarilor scolii idealiste. 7ans 8or0-entau si <eor0e W. Ndata cu acest eveniment se produce o retrensionare a relatiilor dintre cele doua superputeri cunoscută drept al doilea ră!boi rece. cind teoreticienii sai. sistemul internaţional fiind dominat de o sin0ură superputere. eveniment care constituie si inceputul acestei etape. 7 R)#0%49: #t%o"#0%t#t) 4% )0#t%% %"t) "#t%o"#0) %" 6) %o#!# #12o%u0u% )(). cu interese 0lobale şi cu o forţă militară capabilă să le susţină. inntre 1/2* si 1/!* se semnea#a tratatele pentru reducerea armelor nucleare 9E$A1 " si E$A1 "": si are loc in 1/! . abordarea care domina anali#a relatiilor internationale este scoala realismului. împreună cu incapacitatea economiei sovietice de a susţine cursa a înarmărilor au dus într-un final la colapsul sistemului politic comunist în 1//1 în urma căruia are loc de#inte0rarea FREE. doctrina Eeagan pune pe a0enda internaţională problema construirii scutului antirac-etă. Fniunea Eovietică avea un avantaj în ceea ce priveşte armele convenţionale.C* În condiţiile în care ec-ilibrul nuclear tindea spre stabili#are. Repre#entantii realismului (1 (2 "bidem '2.area treptata a relatiilor si tot acum are loc o incercare politica de cooperare intre cei doi poli sistemici. $stfel. de aproape 2 && de ani. 1otodată. ceea ce a însemnat sfîrşitul ră#boiului rece. De#inte0rarea Fniunii Eovietice a determinat instalarea unipolarismului. $ceste două probleme ale sistemului internaţional. $ceasta scoala ocupa primul loc pe scena academica si politica dupa sfirsitul celui de al doilea ra#boi mondial.

iar in adoptarea planului 8ars-all intentia a fost stoparea intinderii comunismului sovietic in continentul european prin reconstructia tarilor vestice europene care nu se aflau in sfera de influenta sovietica. a0resivitatea este norma. $sa se e. inainte de a opta pentru ale0erea care ma. (( "bidem 2 . "n realismul politic. si Eoare. Fna dintre aceste realitati. $. in mod firesc. intrarea EF$ in ra#boi a avut ca scop blocarea ascensiunii in +uropa a <ermaniei na#iste. N observatie merita facuta. cele doua scopuri principale urmate de stat sunt securitatea si puterea. care actionea#a anali#ind costurile si avantajele ale0erilor pe care le are de facut. N astfel de vi#iune conduce catre un ra#boi al tuturor impotriva tuturor. 2! . interesele nationale sunt influentate de imprejurari (' 8iroiu. 92&&2:.-E. R. L8anual de Relaţii "nternaţionaleM. Eealismul în 8iroiu. sa domine pe ceilalti semeni ai sai. $. interesul cel mai mare este asi0urarea securitatii militare. sunt avansate doua ipote#e> pe de-o parte. +d. 3olirom. autorul sinta0mei ra!boi rece. 92&&2:.imi#ea profitul. ordinea si dreptatea. mediul international este o Fungla. adica la starea de /omo /omini lupusH in jurul acesteia se brodea#a in mare parte realismul relatiilor internationale. dupa cum e.plica faptul ca nenumaratele ra#boaie care s-au succedat de-a lun0ul istoriei au ori0inile in intentiile. @alter Aippman. E. si Fn0ureanu. Lennan aprecia ca securitatea Etatelor Fnite a fost intotdeauna re#ultatul unui numar mare de realitati fundamentale si permanente care sunt i0norate de catre americani in detrimentul lor. De cele mai multe ori. ar fi importanta unui ec-ilibru stabil in +uropa care sa impiedice dominarea continentului euroasiatic de catre o sin0ura putere. in absenta unei autoritati superioare. continuitatea vietii politice si binele-comun pentru toata populatia de pe teritoriul Etatului. "n cadrul curentului realist.reliefea#a aspectul ra#boinic al naturii umane si ar0umentea#a ca fiinta umana cauta.plica si tendintele de manifestare a puterii absolute de catre blocul sovietic in perioada ra#boiului rece. Bucureşti. relativ recenta. statul este un actor al carui rol consta in apararea intereselor natiunii pe care o repre#inta. tot asa se e.plica 7obbes.(( Nptiuni similare celor ale lui 5ennan se 0asesc si la editorialistul si consilierul 0uvernamental. $stfel sunt justificate intrarea Etatelor Fnite in cel de al doilea ra#boi mondial si adoptarea planului 8ars-all. in temerile si perceptiile statului. (' Realismul politic are in centrul sau modelul actorului rational> statul. pe de alta parte.. iar dintre acestea.

terna. sublinia#a importanta lo0icii in sistemul international si in politica e.?. care nu are totusi intentii ra#boinice. neorealistii se straduiesc sa descopere consecintele semnificative pentru sistemul international si politica e. ( 8or0ent-au. 3ornind de la ideea -obbesiana a anar-iei e.ponentul cel mai recunoscut al curentului neorealist este Lennet/ 1.perimentat este capabil sa discearna alternativa obiectiva prin apelarea la acel raison d(état.istente in lipsa autoritatii mondiale. un e. poate tre#i suspiciunile statelor vecine.terna. 3olirom.( "n ca#ul confruntarii cu o situatie data de politica e. 92&&!:. pentru neorealistii. $cest fapt se constata in timpul ra#boiului rece cind Etatele Fnite si Fniunea Eovietica aveau puteri comparabile si comportamentele lor pre#entau similitudini remarcabile. Lupta pentru putere şi lupta pentru pace. ?alt!. se afla in situatii dificile.Fniversitatea )aţională de $părare ^%arol "M. 7. Realismul structural sau neorealismul se deosebeste de realism prin predilectia pentru variabilele sistemice ale abordarii relatiilor internationale. desi bine intentionate.ista tendinta puternica de cautare a stabilirii ec-ilibrului in cadrul unui sistem. cum bine l-a numit Ric-elieu. e. statul are la indemina un evantai de alternative rationale si trebuie sa demonstre#e intr-o maniera rationala care alternativa este susceptibila de a fi aleasa pentru re#olvarea situatiei in cau#a. @alt# masoara variabila determinanta a puterii unui Etat recur0ind la termeni precum 3)B ori capacitate militara.emplu bun il ofera dilema securitatii a lui Robert <ervis> intarind mijloacele de aparare. neintele0erile se produc pentru ca statele si sefii de stat sunt rau intentionati. 92&& :. (! 7li-or.(! +. (2 2* . %. 8or0ent-au considera ca un sef de stat rational si e.politice si culturale determintae de realitatile obiective ale puterii. in revansa. Bucureşti. %entrul de studii euro-atlantice. Realistii clasici pornesc de la motivatia si orientarea statala.terna. Fniversitatea Bucureşti. un stat. un nou ec-ilibru cauta sa se instale#e. scena internationala este marcata de neintele0eri intre state. )eorealistii. Ieopolitica si geostrategia #n anali!a relaţiilor internaţionale 0consideraţii teoretice si metodologice. +senta a ceea ce el numeste realismul structurat consista in a stabili cu preci#ie conditiile in care Etatele Z natiuni evoluea#a pe scena internationala a carui caracteristica primordiala este anar-ia. "bidem 2 . +l considera ca in conditii de anar-ie. %onflictele se produc pentru ca statele.(2 "n acest sens. astfel ca . Bucureşti. 4olitica #ntre naţiuni. Daca se intimpla ca ec-ilibrul sa se intrerupa.

5ennet. $sadar. pentru ca acestea sunt repre#entate de statele-natiuni. a doua conclu#ie ar fi ca in relatiile internationale sunt 0rupuri de conflict. 7 treia conclu#ie care se impune este ca avind puterea e.imi#e#e intersul national definit in termenul de putere luind in calcul factoriii politici interni si constrin0erile sistemului international.imum de continuitate in dominarea sistemului international. statele-natiuni sunt actori rationali care cauta sa ma. recur0erea la forta armata este un mijloc le0itim al politicii e. care se detasea#a de circumstante si influentea#a comportamentul statelor in sistemul interantional.plica comportamentele statelor prin identificarea unor factori. pentru ca in absenta unei autoritati susceptibile de a sanctiona comportamentul actorilor internationali. poate fi ca in relatiile internationale nu va fi un posibil pro0res deoarece dreptul international si or0ani#atiile de cooperare sunt functii ale intereselor statelor cele mai puternice si sin0urul mod susceptibil de a asi0ura nu pacea. 2/ .@alt# a e. %onlu#ia finala. si unul dintre ei este puterea. o prima conclu#ie este ca.terne care nu poate fi judecata conform criteriilor etice aplicabile comportamentelor individuale. $sadar. realismul este o teorie care e. or0ani#ate teritorial si ale caror or0ani#atii non-statele nu sunt actori autonomi.plicat balanta de putere avind ca punct de plecare starea de anar-ie si diferentele de putere astfel ca statele cauta un minimum de supravietuire si un ma. ci o minima stabilitate internationala consista in a mentine un raport de forte. a patra. starea de anar-ie in care se 0asesc relatiile internationale este sinonima cu starea de ra#boi. si anume statele-natiuni. atit pentru realism cit si pentru neorealism.ecutiva. Aa fel.

al faptul ca multi oameni vad aceste atribute in mod sistematic mai bune decit pot fi ele. '& . / Co"()6tu0 !) %0u1%% 6o1%t%*). 3re#enta marilor ilu#ii care 0enerea#a fanatismul politic 9na#ismul: sau reli0ios 9 cruciadele. . III. $m ales sinta0ma ilu!ii po!itive pentru ca reflecta parado. obiectiv vorbind.CAPITOLUL III ROLUL ILUZIILOR POZITIVE IN CONFLICTELE INTERNATIONALE "lu#iile se pre#inta ca un rau care contribuie la LratacireaM oamenilor. Wunctia ilu#iilor se releva din noi intrucit numai oamenii sunt capabili sa creada in ideolo0ii sin0eroase si delirante. $vem ilu#ii care conduc la violenta si la ra#boi pentru ca se opun cunoasterii umane. in realitate. sectele: ne obli0a la vi0ilenta.

in final. oriunde e. E. %ele trei forme definite ale ilu#iilor po#itive Z supra.emplu. abilitati. aro0anta manifestata dupa un set de succese. in cartea sa „4ositives $llusions”. $vem tendinta de a arata ilu!ii po!itive in trei domenii principale> ne supra-estiamam propriile calitati si capacitati. favori#am in mod sistematic increderea e.ind.a0eram in privinta abilitatilor noastre de a controla faptele si avem asteptari mult prea optimiste asupra viitorului.+. e.(* 3si-olo0ii au descoperit ca cei mai multi dintre noi. ca si personalitati. 1oate acestea se aplica la multe potentiale surse de supra-incredere care. anumite tipuri de personalitate.estimarea calitatilor si a capacitatilor. perceptia controlului sau optimismul e. 84ositives $llusions& reative -elf. idei si inclinatii care ne permit avantajele optimismului.a0erat in mod deliberat. atunci se poate sa fi de#voltat o predilectie pentru favoritisme mentale. (* 1a6lor.a0erat privind #iua de mîine. promovea#a auto-aprecierea. sunt ilu#ii de ba#a care pot da nastere la multe alte tipuri de trasaturi.ista un conflict. 91/*/:. $stfel ca. %ercetarea teoretica a biolo0ilor evolutionisti arata cum creierul uman a de#voltat aceste tendinte din caua#a ca ele au fost adaptabile in istoria evolutiei. ilu#iile po#itive sunt favori#ate de selectia naturala in timpul evolutiei umane din cau#a ca. De e. exagerarea abilitatii de a controla faptele si asteparile extra -optimistice asupra viitorului.1ermenul de ilu!ii po!itive a fost introdus in literatura de specialitate in 1/*/ de catre E-elle6 1a6lor. anumite tulburari de personalitate. credinta ca o forta supra-naturala ne ofera putere si protectie superioara. )eD GorI '1 . prin care propune ideea ca tendinta oamenilor de a se vedea pe sine in cea mai buna lumina este semn de bine. ne0area informatiilor neplacute in fata pericolului sau rapiditatea cu care increderea se invata din succesele precedente se poate sa fi evoluat din adaptarea avantajelor ce provin din mentinerea ilu#iilor po#itive.2eceptions and t/e Mealt/A .a0erata in noi insine. cum ar fi -ormonii. Nri0inile supra-increderii provin din mai multe surse> increderea mimata e.ista si un eventual avantaj reproducator pentru indivi#i cu re#ulatate e. "lu#iile po#itive pot servi ca o ca o prima cau#a pentru celelalte forme de supra-incredere. e.a0erate si care detineau o abilitate crescuta in a-si pacali oponentii. Daca ilu#iile po#itive au fost adaptabile in trecutul nostru. Basic BooIs. alte trasaturi motivationale si stimuli neuro-c-imici.

ietnam ca moralitatea ramine un atribut c-eie >„3ptimismul este necesar psi/ologic pentru performanta energica.ista aceste ilu#ii po#itive la majoritatea oamenilor. iar %lauseDit# a scris in studiile sale ca „ra!boiul este pericol si. cind au un adversar mai puternic. + I0u1%%0) 6o1%t%*) 4% #12o%u0 "ndiferent ca sunt pentru putere.. scriau despre raboiul din . 92&&&:. diferentele de ordin moral pot intoarce soarta unui ra#boi.5. R. Bucureşti <elb. e.. aparent fara speranta de a cisti0a 9 re#istenta $f0-anistanului in fata inva#iei sovietice:. )apoleon credea ca in ra#boi moralitatea este de trei ori mai valoroasa decit forta fi#ica.. Aeslie <elb si Ric-ard Betts. '2 .”CB 3este 1 & de ani. III. teritorii. avem motive sa ne asteptam ca si liderii politici sa provina din rindul celor supra-incre#atori.ietnam: ceea ce inseamna ca adesea ajun0em in ra#boaie pe care nu le-am cre#ut atit de 0reu de cucerit. Aa un capat al spectrului. %-iar daca pare irational. $ntet.ista multe motive pentru a intra intr-un ra#boi. mai presus de toate. ra#boiul din . este in mod obisnuit alimentata de evaluarea supra-incre#atoare a unei victorii rapide 9 e. prin urmare.. moralitatea ridicata pe timp de ra#boi permite unuie natiuni sa re#iste in lupta ani intre0i. şi Betts. a conducatorilor. 82espre ra!boi”. von."mpactul supra-increderii in abilitatile si aptitudinile proprii in politica internationala poate fi important pentru ca. ideolo0ii sau ajutor umanitar. (/ & %lauseDit#.”DH "ntr-adevar. jucatorii slabi cisti0a uneori c-iar impotriva unor super-puteri. in timp ce e. 91/*&:. 9/e $ronA of %ietnam&9/e -Astem ?orNed.emplu @lit! 0 Lrieg. in Eerbia:H la celalalt capat.%. A. iar ilu#iile po#itive maresc sistematic predispo#itia noastra de a lupta in ra#boi. moralitatea sca#uta in timpul ra#boiului potae conduce la revolte militare ori la revolutii civile care inlatura de la conducere 0uvernul national 9e. "ncrederea soldatilor.productiva operational. "#bucnirea unui conflict armat sau nu. a politicienilor si a natiunilor a fost un in0redient al succesului foarte apreciat. 8ilosevici. retragerea analitica devine contra. curaFul este principala calitate a unui ra!boinc. resurse. @as-in0ton D. %.

provenind din doua lumi toatal deosebite una de cealalta. state mici. Lessons from a Lost ?ar . %ri#a din %uba a pus fata in fata cele doua mari puteri din perioada ra#boiului rece> Etatele Fnite ale $mericii si Fniunea Eovietica.L(é'uilibre des puissnce&4erspectives sur la guerre du %ietnam et la guerre en $raN. studiile in relatiile internationale tind sa se concentre#e pe ec-ilibrul dintre puterea materiala si resurse intre natiuni. '' . / C %1# #(. STUDIU DE CAZ. .ictor6 in . $sa cum spuneam si in introducerea acestei lucarari. cu orientari politice anta0oniste.ietnamului de )ord in ciuda a ani intre0i de ra#boi si a marii cantitati de bombe aruncate mai mare decit in intre0 cel de-al doilea ra#boi mondial. "n centrul evenimentului au fost oamenii. c-aiar daca vorbim despre super-puteri.itenam>1-e Nfficial 7istor6 of t-e 3eopleQs $rm6 of .umontreal. e. cu personalitate diferita.. $n final voi veti fi cei care au obosit. 5enned6 si )iIita 7rusciov. <.a spus> „3moriti 1H oameni ai nostri. cri#a din %uba a fost un eveniment care s-a derulat pe parcursul a treisepe#ece #ile din octombrie 1/22. 5ansas 1 1 7o E-i 8in.ca 2 %-urc-. cu comportamente diferite. 1ime. %onsider ca. 5ansas Fniversit6 3ress. este normal sa avem o tendinta spre supraincredere din toate partile. prin natura psi-icului nostru. OLes /roni'ues du IEE-$P.?. conduse de de oamenii cei mai puternici ai timpului> ?o-n W. 91/* :. 8.ista indivi#i convinsi pina la fanatism care sunt decisi si pre0atiti sa lupte si sa moara intr-un ra#boi impotriva unor inamici mult mai puternici material. .al vostru.)t)0o %" (o"t)<tu0 #12o%u0u% )(). CAPITOLUL IV CRIZA RACHETELOR DIN CUBA. p."n ra#boiul din . luptatori liberi sau teroristi.gersi. descărcat de pe /ttp&QQQ.”D* "n ciuda importantei aparente a re#istentei.ietnam.. 92&&2:. (& în 3ribbenoD.ietnam. Etatele Fnite nu au reusit sa doboare re#istenta . 1erorismul este un fenomen similar. Dumais. timp in care intrea0a omenire a trait intr-o ma. IV. noi vom ucide unul de.ima tensiune. cind multe dintre amenintarile imediate la si0uranta internationala sunt caracteri#ate de state mult mai slabe care insa fac miscari puternice.A.

p. 8aliţa. EF$ controla o parte din insula. unde s-a discutat cri#a din 1/22."n anii 1/ &. lansata de administratia LennedA. la %onferinta de la 7avana. in aprilie 1/2& are loc debarcarea uni 0rup armat. "n 1/ / dictatorul Julgencio @atista a fost doborit de o 0-erila condusa de Jidel <uevara. Etatele Fnite instalea#a 1 rac-ete 6upiter in 1urcia si alte '& in "talia. devenita independenta in 1*/*.ilati si refu0iati cubane#i contra-revolutionari antrenati de EF$. %ifrele e. ca urmare a ra#boiului -ispano-american. dar in noiembrie. care îi succede lui DDi0-t +isen-oDer. ' %onsider ca trebuie sa mentione# ca la acel moment. %a urmare. iar in 1/2& au fost nationali#ate toate companiile americane din %uba. Ndata cu preluarea puterii de catre Widel %astro. americanii nu stiau in totalitate datele fortei sovietice din %uba.acte ale planului 8alinoDsIi. )iIita 7rusciov. din e. informatia pe care o detineau se limita la rac-etele nucleare amplasate in insula. sustinuta de majoritatea poporului cubane#.insa.c-e#. Aa instalarea sa ca presedinte al EF$. au fost cunoscute abia in 1//2. Bucureşti. desi prin @a!a de la Iuantamo. 9ablouri din Eă!boiul Eece. '2 de rac-ete nucleare si patru sub-marine de ra#boi pentru a apara insula de inva#ia americana si pentru a restabili ec-ilibrul de putere. care sunt capabile sa atin0a teritoriul sovietic.-tm %f. 8. finali#ata fara succes. teritoriul Etatelor Fnite devine vulnerabil rac-etelor nucleare. declara asumarea inter0ii responsabilitati pentru aceasta operatiune. ( ' astro si de +rnesto %-e '( .emorii ale unui diplomat romRn.nited Jruit o 9una dintre companiile nationali#ate: a facut presiuni pentru interventia armata americana in insula.comOsocioO0randsdomainesOsocioor0acas11. operatiune ordonata si finantata de catre administratia Eisen/oQer. . 5enned6. pentru Robert 8c)amara nu a fost tocmai usor sa reali#e#e apropierea catastrofei din urma cu trei#eci de ani. a fost infaptuita reforma a0rara in mai 1/ /. format in mare parte.7. declansea#a 3peratiunea 7nadAr si trimite in %uba desfasurare impresionanta de forte militare> & &&& de soldati. ?o-n W. 1ot in 1/21. %a urmare. Etatele Fnite aveau o puternica influenta in politica Republicii %uba. in Iolful 4orcilor >@aFa de Los ocinos5. ( %uba condusa de Widel %astro a devenit aliata Fniunii Eovietice ceea ce a determinat considerarea acesteia drept inamic de catre Etatele Fnite. -ttp>OOsociol.!. iar la aflarea datelor. 3o#itia 0eostrate0ica a acestei insule a determinat interesele sovietice aupra eiH la o distanta de 2&& Im de Wlorida. 92&&!:. %. BecI. astfel incit .

$mericanii descopera cu intir#iere operatiunea in toata amploarea sa si +4%N8 9 %omitetul +. Datorită modului în care a fost soluţionată. prin durată. IV. in urma deliberarilor. între cele două superputeri. costurile si avantajele acestora au fost comparate si de#batute cu ma. Eunt stiute destul de putine lucruri despre procesul de deci#ie al sovieticilor din cau#a lipsei informatiilor. poate cea mai dificilă confruntare după ră#boiul din %oreea. a fost o cri#ă scurtă. presedintele 5enned6 ordona blocada navala asupra %ubei.ecutie.imum de informatii. a fost facuta ale0erea care reunea cel mai mare numar de avantaje obtinute cu cele mai mici costuri si calitatea acestei ale0eri reiese din aplicarea imediata care a dat re#ultatele sperate. 3e de altă parte. această cri#ă pre#intă un aspect relevant pentru relaţiile internaţionale din perioada ră#boiului rece. la deliberare si pina la e. <. dupa esecul american de la <olful 3orcilor.issiles risis. Explaining t/e uban .acestea neputind fi detectate suficient de rapid ca sa 0arante#e riposta imediata conform politicii de disuasiune. Fniunea Eovietica decide sa-si intareasca po#itia in sistemul international prin instalarea de rac-ete nucleare pe teritoriul %ubei.trem de tensionată din punct de vedere psi-olo0ic. unul din principalele obiective. Boston ' . 9/e Essence of 2ecision. Aa prima vedere.aminate. %ri#a rac-etelor din %uba a fost un eveniment major pe scena internatională a anului 1/22.ecutiv al %onsiliului )ational de Eecuritate: se reuneste si.1. + R#(. asa ca este luat in calcul pentru anali#a procesul deci#ional al partii americane de la elaborare. dar e. cu un mare risc de a se transforma într-un ră#boi real. $llison. 91/!1:. deci#ia lui 5enned6.)t)0) !%" Cu2# 4% #"#0%1# u")% !)(%1%% 6o0%t%(). apare ca un model de deci#ie rationala deoarece o problema cruciala si ur0enta este studiata fara pasiuni si fara 0raba. $ fost cel mai bun ca# de anali#a a procesului deci#ional in politica oferind analistilor si cercetatorilor un teren particulari#at si privile0iat pentru diferitele teorii in discutie. care s-a re#olvat într-un mod favorabil pentru întrea0a omenire datorită deci#iei luată de ambele părţi aflate în conflict> americană şi sovietică. Aittle BroDn. N multime de posibile solutii au fost e. $sa cum am pre#entat mai inainte. iar EF$ se 0aseau in imposibilitatea de a ataca insula cu forte conventionale. "n final.

mai putin vi#ibile decit rac-etele. timp in care raportul de forte ar fi fost sc-imbat.aminate consecintele aplicarii. Robert 8c)amara. nu au fost in aminuntime e. &` din intrea0a capacitate nucleara a Fniunii Eovietice. de a nu avea nicio reactie. 3entru +.aminate sapte solutii. indiferent de faptul ca se retra0 rac-etele din "talia si din 1urcia. consecintele politice si psi-olo0ice ale acestei ale0eri ar fi putu fi de#astruoase. 3fensa diplomatica a fost cea de a doua solutie pre#entata.Dar anali#a amanuntita a acestei ale0eri nu confirma rolul euforic pe care l-a avut in rindul pra0maticului popor american pe parcursul anilor sai#eci si in stabilirea unui ec-ilibru intre Fninea Eovietica si Etatele Fnite. printre altele. dar faptul insemna sa se desconsidere si importanta forta nucleara sovietica din %uba. fara riscuri. %u si0uranta ca au fost luate in discutie un mare numar de solutii posibile. de a i0nora faptele. aceasta solutie era avantajoasa pentru ca se pre#enta ca o solutie diplomatica. dar la o anali#a complementara a fost considerata de nereali#at intrucit se parea ca Widel %astro pierduse controlul asupra operatiunii. 3e de alta parte. Eolutia a patra deliberata a fost retragerea rac/etelor sovietice din uba si a rac/etelor americane din $talia si 9urcia. iar sovieticii puteau recur0e la dreptul de veto. astfel incit sin0ura solutie raminea ne0ocierea cu sovieticii. "n revansa. 3e parcursul delibararilor au fost propuse si e.punerea acestor solutii. aducea avantajele cautate. interesele americane erau bine aparate si sustinute de submarinele nucleare din 8area 8editerana. nu au fost luate in calcul erorile de informationale care au influentat profund ale0erile astfel incit deliberarea a fost un proces politic mai mult decit un calcul rational.%om parea o solutie acceptabila. Dar. secretarul $pararii din EF$. elimina amenintarea ruseasca printr-un cost redus. 1eoretic. solutia avansata era destul de '2 . $ceasta era preferata de mai multi membri ai +4%N8 pentru ca nu pre#enta nicun risc. a demonstrat ca. care repre#enta. 4rima solutie propusa a fost faptul de a nu face nimic. dar dincolo de e. avea si inconveniente majore cau#ate de descoperirea tir#ie a rac-etelor nucleare. 7 treia solutie avansata a fost negocierea cu astro. mai ales ca. pe de alta parte. Eolutia diplomatica comporta o aminare indelun0ata. mai ales ca Etatele Fnite aveau o po#itie de forta. re#onabile si convin0atoare. $ceasta solutie prudenta a fost luata in mod serios in discutie. punea Etatele Fnite intr-o postura favorabila si ducea la o infrin0ere diplomatica a Fniunii Eovietice.

"bidem !.pertii militari nu au putu sa se pronunte cit de c/irurgical ar fis fost atacul aerian pentru ca ei perconi#au un atac masiv. cum si cit "bidem . '! . $mericanii considerau ca din acest punct de vedere. solutia pre#enta si avantaje> îi lasa lui 7ruşciov timp sa reflecte#e ca sa nu actione#e prea brutal si lasa tot rusilor initiativa de a reactiona pentru re#olvarea situatiei. Eolutia a fost considerata totusi periculoasa deoarece ar fi avut loc o riposta armata datorita aliantelor militare inc-eiate de ambele parti afalte in conflict 9)$1N si 3actul de la . $r fi aparut in fata lumii ca americanii accepta sa sacrifice securitatea aliatilor europeni pentru a indeparta pericolul care ameninta Etatele Fnite. Eolutia avea de#avantejele ca era la fel de ile0ala ca si atacul aerian. dar in acelasi timp limitata si punctuala. ripostea#a adversarul. 3e de alta parte. pentru ca nu avea in vedere amestecul in politica interna a %ubei. se parea ca intentiile a0resive ale rusilor insemnau si imposibilitatea pentru Widel %astro de a pastra independenta %ubei destul de recent dobindita. Eolutia a fost considerata cea mai acceptabila pentru ca definea obiectivul urmarit> in ce mod pot fi obligati rusii sa.arsovia:. "n final. Aa prima vedere. problema esentiala era aceea a carcterului curat al operatiunii.controversata deoarece presupunea un cost diplomatic destul de ridicat pentru ca ar fi redus din credibilitatea an0ajamentelor americane in +uropa. cit si pentru %astro sa scape pentru totdeauna de problema iritanta a pre#entei rusilor pe insula. +. putin eficace. cu toate ca Etatele Fnite se 0aseau intr-o situatie morala suficient de favorabila. oca#ia era e. 2 Eolutia numarul sase a fost atacul aerian c/irurgical. nu se poate sti cu si0uranta daca.. a saptea solutie deliberata a fost blocada navala. termenul era prea lun0 plus ca avea riscul unor confruntari intre liniile de navi0atie maritima americane si sovietice.celenta atit pentru ei.primarii americane. 3entru inceput a fost considerata o solutie imediata si radicala. curat propriu e. 4utea fi considerat atacul aerian impotriva instalatiilor sovietice un atac indreptat numai impotriva rusilor si nu a intregii insule" -e putea limita atacul doar la pierderea de vieti omenesti doar de partea sovietica" . $nvadarea %ubei a repre#entat a cincea solutie propusa. Riscul era considerabil. ci doar instalatiile nucleare ale sovieticilor.si retraga rac/etele fara sa se declanse!e un conflict mondial"D= 2 ! Aa deliberare s-a luat in calcul presupunerea ca aplicind prima lovitura.

aminea#a procesul de deci#ie si implicatiile sale. cit si pentru ale0erea solutiei finale. Aa acest inconvenient se adau0a si timpul e. se descopera ca sunt o serie de falii in interpretarea clasica. 5enned6 a dorit totodata sa-si pastre#e o certa neutralitate si sa lase impresia ca optiunea lui ar fi solutia atacului aerian pentru a-i linisti pe miltarii care avansasera propunerea. +. $sadar. ambasadorul EF$ la N)F. 5enned6 a lasat fiecaruia impresia unei victorii simbolice ceea ce i-a permis sa faca ale0erea pe care el o considera eficienta c-iar daca se infatisa ca o solutie de mijloc. informatia era structurata. $cesta a aparut ca o solutie eficienta abia cind toate celelalte sase au fost inlaturate dupa indelu0i e. si criticata in termeni duri de catre miltarii cu solutia atacului aerian.. L(7cteur et le sAst)me. Wriedber0. propusa de $dlai Etevenson. * / %ro#ier. "bidem 2. mult prea suprave0-eata si ri0uroasa pentru o importanta situatiei in care se afla EF$. 8. si fost candidat la presedintie. cit si de 0rupuri de decidenti si diverse or0ani#atii adimistrative competente.. $poi a pre#entat ca fiind buna solutia retra0erii rac-etelor. Decidentul avea. evantaiul de solutii posibile propuse era relativ restrins. o ale0ere limitata de insasi sistemul din care proveneau solutiile propuse. '* . 8ai intîi. asadar. Aa fel. Dar daca se urmareste si se e.trem de scurt atit pentru circulatia informatiei din cau#a birocratiei intimpinata in tratarea acesteia.aminari si calcule pentru ca nu raspundeau obiectivului> cum sa fie determinati rusii sa retraga rac/etele din uba fara sa se declanse!e un conflict"DS Eolutiile au fost avansate atit de decidenti individuali. / $stfel. $ fost aleasa prima solutie care raspundea criteriilor minime de satisfactie de0ajate de catre presedintele 5enned6. $le0erea solutiei de catre presedintele 5enned6 a fost mai de0raba un proces politic de deliberare. Eolutia blocadei navale nu a fost pre#entata si discutat in cea mai mare parte a sedintelor +4%N8. $n0ajat aparent in optiunea blocadei navale. procesul de ale0ere a solutiei nu a fost un proces in care s-a urmarit optimi#area ci mai mult s-a urmarit obtinerea unei minime satisfactii.$nali#a procesului decisional urmarind costurile si avantajele diverselor solutii propuse si deliberate lasa impresia unui rationalism clasic. Eeuil. fiecare optiune era structurata in functie de directia din care era avansata. 91//2:. 3aris. mai putin decisiv dar cu atit mai mult semnificativ. Eolutia adoptata este cea mai buna dupa cercetarea tuturor celorlalte posibile si dupa efectuarea calculelor si interpretarea re#ultatelor.

de ori0ine ucraineana. fost miner. indeajuns de informat ca sa evalue#e sanseel de reusita ale operatiunilor-c-eie avute la dispo#itie. RDiplomatic 7istor6S.De partea celalalta se afla )iIita 7rusciov.). Deliberarile din +4%N8 au fost intense si au insemnat un proces e. 0eneral in batalia Etalin0radului. '/ . dar recunoaste ca ra#boiul intre capitalism si comunism este inevitabil. de cele mai multe ori cu putine sanse reale de succes. descărcat de pe >-ttp>OODDD. Eerviciul de informatie american constituie al treilea motiv care.terna. 1(. 3ersonalitate puternica.” +1 %ri#a rac-etelor cubane#e impune un test al ilu#iilor po#itive din cau#a ca acestea ar fi trebuit sa fie minime. 7 Fucat la noroc. 2& uba se potriveste acestui tip de comportament 4roblémati'ue de la décision. R. pp (!1-(/2. 7 A"#0%1# !)(%1%)% 6o0%t%() !%" 6) 46)(t%*# %0u1%%0o 6o1%t%*). a fost insa.emplar de luare a deci#iei considerat asa de cei mai multi analisti si cercetatori.-tm 21 AeboD. as prati'ue&4ré/istoire de la crise des missiles de uba . 7rusciov era imprevi#ibil.2& IV.issile risis. la rindul sau. Deci#ia Fniunii Eovietice de a instala rac-ete nucleare in %uba nu trebuia sa fie afectata de ilu#ii po#itive in primul rind pentru ca au avut sansa anali#arii situatiei cu mult inainte. presupusa reactie a Etatelor Fnite a fost anuntata clar.stossel. $n al treilea rind.n motiv este repre#entat de timpul scurt avut la dispo#itie pentru a anali#a situatia. de ilu#iile po#itive tot din trei motive. 2omestic 4olitics and t/e uban .cesele re0imului stalinist. desi s-a descoperit ca a avut scapari in citeva aspecte importante. 91//&:. functionar al 3%FE. "n politica e.c-O-eiO-piOcuba-crise. introduce notiunea de coexistenta pasnica si constient de pericolul pe care il detineau armele nucleare sc-imba vec-ea doctrina de politica e. Ti placeau actiunile de bravada si actiona impulsiv. 7l doilea motiv este ca presedintele 5enned6 avea la dispo#itie alte citeva optiuni dar presiunea nationala îi impunea o actiune cit mai rapida. Declara destalini!area si critica e. nu de multe ori interventiile sale deranjau 4olitburo. actiune. „ 1u este student in politici sovietice care sa spuna ca Mrusciov a fost un om cumpatat. solutii alternative e. $n al doilea rind.istau.terna. . deci se puteau 0asi. Deci#ia Etatelor Fnite de a raspunde nu trebuia afectata.

cautau sa produca cit mai multe neplaceri si motive de in0rijorare celeilalte parti. Berlinul era mai important decit %uba si nici unul dintre acestea doua nu vedea care cri#a este mai aproape de e.tinse despre optiuni si ramificatiile acestora. o supra-estimare a capacitatilor sale deductive. daca au fost manifestate. atit EF$ cit si FREE. $mbele parti. iar Berlinul la citeva mii. "nstalarea rac-etelor a fost e.plo#ie va fiH %uba se situa la 2&& de Im fata de EF$. pentru el conta mult mai mult din cau#a scur0erii de persoane dinspre est spre vest. par sa fie risipite in procesul deci#ional complet si detaliat al +4%N8.plo#iva.ietnam. totusi. desi avea dove#i clare din partea Etatelor Fnite ca nu vor tolera o asemenea actiune. acestea au foat lasate deoparte si astfel a acceptat compromisul retra0erii rac-etelor c-iar daca a fost considerat cel care a dat inapoi si c-iar daca a fost fortat de blocada instiuita asupra %ubei.ista o sfera destul de restrinsa in care cele doua nu se deranjau. doar ca pentru cele doua coalitii militare. Eustinatorii actiunilor militare s-au orientat in final catre impacare. "n afara celor aratate mai sus.%ri#a rac-etelor cubane#e este totodata o provocare pentru teoria ilu#iilor po#itive deoarece inca este cea mai in amanunt studiata cri#a din politica internationala.arsovia.plicatii pentru actiunile intreprinse de fiecare parte. $le0erea retra0erii rac-etelor a fost si mai dificila pentru 7rusciov intrucit cri#a cubane#a avea loc in acelasi timp cu a doua cri#a a Berlinului care. balanta terorii. balanta se putea de#ec-ilibra oricind. alaturi de ra#boiul din . a avut si el ilu#ii po#itive. in incercarea de a instala rac-etele in %uba. $tita vreme cit e. insa e. cu numeroase posibile e.ca re#ultat al discutiilro e.clusiv manifestarea vointei sale ca o replica la cri#a berline#a. asa cum nu peste mult timp va fi anali#ata si invadarea "raIului din 2&&'. orice ilu#ii po#itive sustinute de or0oliul sau ar fi avut 7rusciov. premierul sovietic )iIita 7rusciov. )$1N si 3actul de al . insa fiecare dintre parti avea 0rija sa nu se intimple asa ceva (& . $ceia dintre ei care preferau.istau primejdii. "lu#iile po#itive in ca#ul cri#ei din %uba au fost favori#ate si de sistemul international aflat in plin ra#boi rece. acesta a fost modul sau de a arata blocului occidental ca i-a 0asit partea slaba pe care intele0e sa strin0a.plo#ie si ce fel de e. un tip cu o personalitate e. suficient cit sa ajun0a la o solutie pacifista. actiuni militare au fost i#olati Riscul ca o catastrofa nucleara sa se declanse#e devenea o posibilitate in0ijoratoare. Nrice alte ilu#ii po#itive din partea EF$.

%iteva #ile mai tir#iu. pe 2* octombrie 7rusciov a anuntat ca va retra0e rac-etele in timp ce 5enned6 a dat 0arantii ca nu va fi invadata %uba.niunea -ovietica. (1 . Dupa sase #ile in care omenirea a tins cel mai apropiat punct al uni ra#boi nuclear.%. "n ceea ce priveste . 1otusi. comparativ cu situatia reala. ci de politicile interne ale Etatelor Fnite. Robert 5enned6.22 %onsider ca un scurt istoric anali#at din perspectiva ilu#iilor po#itive este necesar. dec#iile lui 7rusciov nu tineau cont de aceste informatii pentru ca scopul sau era de a folosi rac-etele drep moneda de sc-imb in ca#ul berline# pe lin0a un alt scop. era raspunsul previ#ibil al EF$ %iteva surse sovietice lau averti#at pe 7rusciov ca o asemenea actiune nu ar fi fost tolerata nu numai de administratia 5enned6.pentru ca ar fi insemnat pierderi irecuperabile si de neadmis pentru ambele. Fn alt motiv de in0rijorare pentru 7rusciov erau relatiile tensionate cu %-ina care il acu#ase ca a deraiat de la doctrina mar. $ doua infromatie. 3e 22 octombrie presedintele 5enned6 a anuntat public descoperirea rac-etelor intr-un comunicat catre natiune. 3e 1 octombrie 1/22 un avion de recunoastere al EF$ a detectat un amplasament al unor rac-ete sovietice cu ra#a medie de actiune. trebuia sa se cunoasca capacitatile nucleare ale EF$ si FREE pentru a evalua dac riscul merita asumat. 7rusciov a dat dovada unui optimism e. Ee poate spune ca esecul lui 7rusciov de 22 "bidem 2. ca a abdonat spiritul revolutionar si ca a uitat de cei oprimati de imperialism. actori principali in relatiile internationale. "n tot acest timp.imativ 1&&& de mile astfel incit puteau ajun0e cu usurinta la @as-in0ton D. iar Etatele Fnite in mod public. 3entru ambele scopuri. 7rusciov nu a facut nicio deosebire intre faptul ca el a instalat in secret rac-etele in %uba. au fost descoperite rac-ete balistice cu o ra#a de actiune de 2&&& de mile capabile sa atin0a orice oras din Etatele Fnite. 7rusciov a avut la dispo#itie doua informatii critice necesare pentru a -otari daca instalea#a sau nu rac-etele in %uba. $ceste rac-ete aveau o ra#a de actiune de apro. 3resedintele 5enned6 a fost informat in dimineata #ilei urmatoare. a avut intilniri cu $natoli Dobrinin. acela de a redresa potentialul nuclear sovietic. ambasadorul sovietic in cadrul carora s-a stabilit ca americanii vor retra0e rac-etele din 1urcia in termen de cinci luni. "n primul rind. Aa fel.a0erat. fratele presedintelui.ista.

iar ilu#iile po#itive nu mai aveau le0atura cu victoria. $u e. %"$ a estimat mai putin.trem de in0rijorat de posibilitatea foarte reala a unui ra#boi nuclear care putea fi declansata ca urmare a escaladarii incidentului sau ca urmare a altui incident. "n ultima scrisoare catre 5enned6. indiferent din partea cui a venit propunerea.2( "n ceea ce priveste -tatele . nu au permis nici evaluarea amanuntita si obiectiva a consecintelor instalarii rac-etelor in %uba. 3ina la urma. ilu#iile au disparut din partea sovietica. lasa sa se intrevada dispo#itia de a da oricare alte scopuri deoparte si de a pune capat cri#ei cu orice pret. descărcat de pe >-ttp>OODDD. /oix rationnel et responsabilitéindividuelle. (2 . pentru ca 7rusciov avea o o mare suficienta in aprecierea de sine ca sa accepte si opinile altora.or0. 8ai tir#iu. este clar ca 7rusciov era e. in primul rind referitoare la numarul de soldati sovietici. pe parcursul celor treispre#ece #ile. din motivul de a arata ca poate sa strin0a pumnul 9o ima0ine care circula destul de mult in epoca era aceea a unui pumn strins: si nu au permis empatia cu 5enned6 care se arata in0rijorat de comportamentul amenintator si intimidant al liderului de la 5remlin. intele0ere pe cre stia ca si americani o a0eea#a pentru ca inseman o cale usoara de iesire din cri#a. Ee su0erea#a ca insusi 7rusciov a fost cel care ar fi propus in mod deliberat americanilor retr0erea rac-etelor de ambele parti.2' Aiderul sovietic a desconsiderat riscul uni raspuns ferm din partea Etatelor Fnite si datorita faptului ca isi stabilea politica in mare secret. astfel incit a admis retra0erea. cu toate aveau cea mai mare si mai buna retea de informatii din lume.R%ulturesY%onflitsS. este re#ultatul mîniei si al optimismului. ?-G.pp. Dar aceste ilu#ii po#itive ale sovieticilor.'2. si in al doilea 2' 7aine. in mod ironic mai mult datorita lui 7rusciov decit celor din 3re#idiul Eovietic. nr.conflits. +motiile sale. Lroutc/ev et les missiles de uba. ulterior descoperindu-se ca erau dublul fata de informatia furni#ata. "n final.-tml 2( "bidem 2'. mai bine #is au fost elementul declansator al acesteia. 7rusciov a devenit foarte temator si dorea o cale de scapare. LennedA.Oinde. 92&&&:.O22!&.clu#ind consilierii care ar fi putut prevedea reactia dura alui 5enned6.a percepe aceste realitati si implicatiile lor.istat informatii eronate in doua situatii relevante pentru optiunile de raspuns ale Etatelor Fnite. in momentul cri#ei rac-etelor informatiile furni#ate factorilor de deci#ie din EF$ au fost substantial imperfecte.nite. +motiile sale i-au umbrit judecata pentru ca el a actionat din ra#bunare. e. s-au manifestat in fa#a premer0atoare cri#ei.!/-*!.

pe 2! octombrie. D. ministrul $pararii. deoarece era compus din repre#entanti ai securitatii nationale si consultanti. 1otusi.2 $ceste informatii c-eie ar fi avut un impact semnificativ asupra optiunilor pe care EF$ le-ar fi perceput ca fiind realiste. politicile interne nu au afectat serios deliberarile +.mondediplomatiKue.%om era semnificativ mai diversa si mai minutioasa. iar 5enend6 s-a abtinut in mod deliberat sa isi pre#inte in0rjorarile privind politica interna.%om. $cest inconvenient nu era cau#at neaparat de lipsa informatiilor ci din dificultatea de a anticipa urmatoarea miscare a celuilalt stat. 1otusi. arsenalul tactic nuclear sovietic de ra#a medie fusese deja instalat in %uba in eventualitatea unei inva#ii americane. simteau ca e de datoria lor sa scoata rac-etele din %uba si acest simt al responsabilitatii.+8BR+ 2&&2 (' . mult mai important. 8c)amara.emplu doborirea unui avion american deasupra %ubei. a insistat pentru un contra-atac a doua #i in #ori.ista o mare do#a de incertitudine in ceea ce priveste un raspuns mai e. la apo0eul cri#ei. 8ai mult. raspunsurile potentiale erau fie o inva#ie a Berlinului sau o blocada a acestuia."n plus.%om erau suficient de credibile pentru a arata de#avantajele majore ale unui atac armat si tot atit de buen pentru a -otari sau nu un atac aerian.92&&2:. "nformatiile care au ajuns la +. nu din politicieni.frO2&&2O11O<anserO1!&' -)N. structura +. dar 5enned6 s-a opus.tins al sovieticilor in ca#ul uni atac asupra %ubei. .nde vor raspunde" um" u forte nucleare sau conventionale" $cest lucru nu era cunoscut cu si0uranta. %ind s-a aflat. "nvadarea %ubei nu a fost posibila din alte motive care indicau ca acest lucru ar fi fost inoportun. <reselile serviciilor de informatii americane au fost mai semnificative in timpul cri#ei si citeva evenimente nu au fost comunicatre factorilor de deci#ie. membrii +. 8ai mult.rind. la momentul cind s-a -otarit folosirea fortei armate. Desi0ur ca astfel de factori nu au disparut cu totul. sensibilitatea crescuta la riscul re#ultatelor si teama asociata 2 <anser. atiat cit a fost posibil luind in calcul presiunea timpului. ca de e. Desi deci#iile finale îi apartineau lui 5enned6. e. responsabilittaea imensa si 0radul ridicat de incertitudine. descărcat de pe > -ttp>OODDD. 0rupul era apolitic. Eetour sur la crise des missiles U uba. %omparativ cu structura deci#ionala tipica din 0uvernul EF$.%om. nu se cunosteau aceste informatii. fie un atac asupra ba#elor )$1N din 1urcia. informatiile au circulat bine.

sau. 3e masura ce de#baterile au continuat. mai ales ca i se su0erase ca printr-o politica mai a0resiva putea scapa si de rac-ete si de %astro in acelasi timp. "nsusi presedintele 5enend6 era dispus . era vorba despre rac-ete nucleare pina la urma. altii erau atit de optimisti ncit credeau ca un atac aramat din partea Etatelor Fnite ar fi rams fara raspuns din partea sovietica. daca ar fi fost o riposta. +ste important de retinut ca +. iar ratarea citorva raminea o problema. toti factorii de deci#ie ai EF$. unui atac militar. 3e lin0a sustinerea militara. s-a ajuns la un consens ca sa sfatuiasca pe 5enned6 sa impuna o blocada.22 "nitial. De fapt.primat pareri care au ramas infle. in cadrul de#baterilor +. deopotriva. "bidem 21. 2* Desi a aprut periodic. Fnii membri ai +. sin0ura intrbare era cit de mult erau dispusi sovieticii sa dea inapoi. erau de parere ca armele ar putea fi inlaturate dar sa se tina cont si de opinia publica. in prima fa#a. desii unii 22 2! "bidem 22. insa. procesul deci#ional pare sa fi sc-imbat opiniile unor persoane. in final. Fnii.par sa se intareasca una pe alta si sa fi avut un efect puternic de prudenta asupra actiunilor +. 2* "bidem 22.ibile. posibil fara o replica sovietica. credinta lor era ca Etatele unite se aflau in avantaj. in timp ce altii au devenit mai a0resivi. increderea intr-un atac militar pare sa se fi estompat sau c-iar sa fi fost respinsa. totusi. in timp ce unele peronalitati au e. dar ceea ce este aici esential sunt asteptarile unui succse al actiunii militare. "n cadrul unei intilniri.%om era alcatuit din personalitati pacifiste dar si a0resive. (( .%om sustinerea acestei variante a sca#ut cu timpul. au sustinut o sin0ura deci#ie si anume riposta armata imediata si aici s-au manifestat din plin ilu#iile po#itive. propunerea atacului avea sustinere si din partea unor politicieni.%om in timpul cri#ei cubane#e. 1otusi. ami precis atacuri aeriene. N asemenea incredere este remarcabila tinind cont ca nici macar armata nu era capabila sa ofere 0arantii privind un eventual succes. 2! $u estimat ca doar /&` din tinteel cunoscute puteau fui doborite intr-un sin0ur atac aerian dupa aceea finnd necasre alte atacuri. acesta ar fi fost neinsemnta.%om au devenit mai pacifisti. unii membri ai +. %onclu#ia este ca desi o riposta armata asupra %ubei era foarte populara initial. ar avea succes. 3area o rat buna.%om era incre#atori ca o replica armata dura. dar.

trema constienta care a facut sa se vada cu claritate ca orice actiune militara. "bidem 21. deoarece acesta privea Fniunea Eovietica prin prisma anilor interbelici. E-ar parea ca iminenta unei catastrofe nucleare a eliminat orice optimism initial si orice supra-estimare a fortelor americane.!& "n partea sovietica. Desi au e.consilieri militari nu erau inca destul de convinsi.2/ "n al treilea rind varianta ofensiva ar fi fost pusa in practica si din cau#a convin0erii lui 5enned6 ca in cri#a din %uba reconcilierea era imposibila. el tocmai citise cartea Barbarei 1uc-man. ( . "n final. $cest lucru este semnificativ pentru rolul deci#iei in solutionarea conflictelor internatioanle si pentru ilu#iile po#itive. 1otusi. odata cri#a i#bucnita. 8ai mult. nu ar fi posibila fara o escaladare intolerabila catre ra#boi. care devin mai putin pronuntate pe masura ce de#baterile sunt mai intense. factorii de deci#ie din EF$ care erau foarte optimisti in le0atura cu usurinta unui atac militar rapid au fost convinsi intr-un final de contrariu. sau daca nu. De celalta parte si EF$ erau partial responsabile prin faptul ca nu au anticipat o asemenea miscare. %ind a i#bucnit cri#a. nu se poate e. si acestia din urma au sustinut blocada navala. "n final. $ intervenit starea de e. propunerea lor a fost respinsa. numeroasele ore de de#bateri si anali#a a acestor oameni remarcabili a dus la o solutie pacifista %ri#a rac-etelor cubane#e nu este usor de deslusit. $ceasta convin0ere 0resita a dus la aparitia cri#ei. 2/ !& "bidem . "n primul rind evenimente noi aparute pe parcursul cri#ei au modificat situatia continuu si au creat confu#ie. a ramas calm. in special ilu#iile privind controlul evenimentelor.%om sa fi stopat orice forma de supra-optimism american privind un atac militar. 5enned6 este apreciat pentru ca desi toata presiunea mondiala era pe umerii sai. "n al doilea rind. $mbii lideri au constienti#at pro0resiv ca nu puteau controla evenimentele asa cum au considerat initial. 7rusciov a supra-estimat sansele ca plasarea rac-etelor sa fie un succes si sa ramina nedetectate. au fost trei factori care ar fi putut compromite deci#ia. fie cit de minima. a re#istat intentiilor ra#boinice si a consultat constant diferite pareri.istat informatii suficiente pentru ambele parti in evaluarea situatiei si procesul deci#ional.istente functionau. deoarece credeau eronat ca mijloacele de descurajare e.plica cri#a rac-etelor cubane#e fara a se lua in considerare comportamentul or0ani#ational si politicile 0uvernului care au influentat deci#iile ambelor parti. $stfel ca este posibil ca +.

inainte de a reflecta asupra acestui fapt. pastrarea diversitatii de opinie in cadrul procesului deci#ional propriu. Reactia initiala la descoperirea rac-etelor sovietice.trema opusa.ercitat o influenta cruciala in respin0erea oricarei incercari catre e. a fost emotionala.%om a avut un efect de reducere a tensiunilor prin de#bateri amanuntite le0ate de consecintele unei actiuni militare.perti#ei asupra adversarului.„9unurile din august”. care surprindea optimismul debordant din +uropa in vara anului 1/1(. in-ibarea tendintei de a raspunde imediat.imi#area timpului de deci#ie. utili#area e. atit 7rusciov cit si 5enned6 au prelun0it cri#a si astfel si perioada in care orice eveniment minor ar fi putut de0enera intrun ra#boi.%om cum sa elimine rac-etele. pentru a-si atin0e propriile obiective. !1 "bidem 11. "n timp ce +. 1rebuie sa observam totusi ca ilu#iile po#itive initiale este posibil sa fi marcat politica.%om.perienta care au dus la metode de stopare a ilu#iilor po#itive sau a oricarei favori#are prematura a oricarei variante> ma. Dupa cri#a. Dar. Robert 5enned6 a tras conclu#ii din aceasta e. si anume adoptarea unei solutii diplomatice pentru mutarea rac-etelor. $cest lucru este posibil sa fi avut ca re#ultat an0ajamnetul EF$ de a nu invada %uba si un al doilea an0ajament de a retra0e rac-etele din 1urcia. $m mentionat mai sus ca +. (2 . 3ropunerile ra#boinice au continuat sa influente#e si mai tir#iu politica. membrii a0resivi au impins deliberarile catre un spectru mai ra#boinic.imi#a eventualele concesii. $ceasta solutie nu a fost niciodata discutata deoarece 5enned6 a dat ca sarcina +. acordarea unei sanse adversarului de a se supune dorintelor tale intr-o maniera demna si asi0urarea impotriva escaladarii conflictului.%om a avut tendinta sa impace atitudinile ra#boinice.!1 Ndata ce cri#a era in desfasurare 7rusciov pare sa fi riscat din nou propunind o intele0ere pentru a ma. asi0urarea unui control civil asupra armatei. $cest lucru a dus la adoptarea unei solutii de mijloc pentru ca asi0ura un compromis acceptabil in diversitatea de propuneri avansate de membrii +. $ceste tendinte ra#boinice au e. nu cum sa re#olve cri#a.

diseminarea de informatii si evaluarea 1oate acestea par evidente dupa acest eveniment si delimtea#a precis criteriul conform caruia atunci cind lipsesc e. a asi0ura difu#area unor semnale coerente catre inamic. iar sansele ca sovieticii sa nu raspunda atacului erau nule. aceasta cerinta ar fi fost e. )eD GorI. totusi au e. (! . asa cum am mai mentionat.!' "n final. au fost eliminate sau nu au influentat procesul de deci#ional.istat multe discutii in le0atura cu un atac aerian Lc-iruru0icalM si de inlaturare a rac-etelor. $rmata nu putea 0aranta 9si nici nu a facut-o: ca ar fi putut lovi toate rac-etele. Ee pare ca +. 91///:. Daca acestea au fost ilu#ii po#itive. a solicitat continuu cautarea altor solutii inainte de a recur0e la un atac aerian. < si [elicoD. nu numai atit. "n perioada de dinainte a cri#ei.issile risis. o cerinta care necesita sute de mii de soldati. 3resedintele 5enned6 insusi pare sa fi fost constient de pericol. acestea nu au mai fost solicitate sa contribuie la procesul deci#ional in ca#ul rac-etelor din %uba.3rincipalele invataminte au inclus un proces deci#ional e. da a tinut cont atit de pretentiiel EF$ cit si de cele ale FREE. mai ales daca se tine cont ca EF$ nu cunostea toate locatiile rac-etelor si nici cite rac-ete fusesera descoperite si cite erau operationale. majoritatea factorilor de deci#ie considerau ca ar fi fost necesara o inva#ie terestra. de de#amorsarea supra-increderii intr-o solutie militara.act pentru minutioasa a optiunilor disponibile. Desi unele 0rupuri de deci#ie erau responsabile pentru esecul inva#iei din <olful 3orcilor. 8ai mult. Aon0man.!2 $s mentiona ca membrii a0resivi puteau aduce ar0umente rationale pentru atacuri aeriene si erau foarte optimisti in le0atura cu sansele de reusita si de a obtine un raspuns pasnic . 5enned6 nu a facut nicio declaratie prin care sa incerce sa obtina merite el sau administratia sa pentru ceea ce s-a intimplat. Desi a creat o ima0ine a succesului.a0erata .%om era in mare parte responsabil. essence of 2ecision &Explaining t/e unban .%om si ai 0uvernului. sa se abtina de la !2 $llison . $celasi lucru a cerut si de al menbrii +.ista riscul ca ilu#iile po#itive sa ramina necontrolate si astfel raboiul poate aprea usor. 3. claritatea de care a dat dovada presedintele 5enned6 in evaluarea situatiei a dus la evitarea multor potentiale 0reseli si. !' "bidem 2'. dupa inc-eierea cri#ei.

contrar dove#ilor disponibile. )iciun presedinte american nu ar fi putut indura consecintele acestei actiuni.terne. dupa ce s-a declansat cri#a a avut loc o sc-imbare in reanali#area situatiei. Wiecare parte urmarea deci. este apreciat foarte mult procesul deci#ional al Etatelor Fnite ca fiind un model in re#olvarea unei cri#e. "nainte de cri#a. ! !( ! "bidem (. "bidem 2'. $ceasta insemana ca de fapt ei au reali#at in ce fel de joc au intrat. in contactul direct dinter 5enned6 si 7rusciov. %a ultime observatii. 8ijloacele de descurajare au esuat in 1/22 in fata comportamentului indra#net alimentat de ilu#iile po#itive. (* . dar simplul fapt ca aceasta cri#a a i#bucnit este o dovada a pre#entei unui esec in domeniul politicii e.istenta rac-etelor in vecinatatea sa odata ce un lider sovietic a decis sa le instale#e acolo imptriva tuturor asteptarilor. 1otusi. pentru Etatele Fnite era vital sa re#iste cit mai mult fara sa cede#e.orice declaratii in care sa se pretinda victoria. in timp ce pentru sovietici era necasra sa 0aseasca o cale de a asi0ura cooperarea americana. obiective diferite si prin uramare e. 8ijloacele de descurajare vor da 0res daca un inamic actionea#a pe ba#a ilu#iilor po#itive.!( "n ca#ul acestui eveniment. "n acest mod l-a respectat pe 7rusciov ca delimitat interesul tarii sale de interesul intre0ii omeniri.istau criterii diferite de evaluare a posibilelor re#ulttae. 5enend6 considera ca ar fi trebuit sa declare public reactia americana daca se stria de rac-etele instalate. americanii considerau ca sovietiici nu ar mer0e pina acolo incit sa instale#e rac-etele in %uba. +ste foarte dificil de ar0umentat ca Etatele Fnite ar fi acceptat e. care in final a condus la preferinte noi si la posibilitatea unei intele0eri cu avantaje mutuale.

%onclu#ia mea ultima este ca in ra#boi finalitatea este una sin0ura> victorie sau infin0ere.istenta ori nu a ilu#iilor po#itive. ramine spatiul in care lo0ica are mai multe valori. "n al treilea rind am mentionat ca supra-increderea contribuie la declansarea unui ra#boi a carui finalitate este in strinsa dependenta de e. $m incercat sa arat ca liderii politici actionea#a sub influenta nefasta a unor ilu#ii. iar re#ultatul este ca a devenit un aspect inte0ral al psi-olo0iei umane. (/ . acestea. "n primul rind am sustinut ca supra-increderea in capacitatile si abilitatile propriei noastre persoane este adaptata evolutionist. dar menirea acestei lucrari a este sa demonstr#e ca se si corelea#a. Wiecare dintre aceste trei afirmatiii sunt valide independent. desi pre#ente la inceput. $m sustinut ca avantajul strate0ic al unui spirit incre#ator si ambitios a fost favori#at de selectia naturala in evolutia umana si este evident ca acest spirit promovea#a ra#boiul. "ntentia mea a fost sa arat ca orice actiune politica detrminata de supra-incredere duce la un conflict ca o prelun0ire a ceea ce spunea %lauseDit# si din aceasta cau#a optiunea intre diplomatie si forta nu este usoara pentru nicun lider si pentru niciun stat. aceasta fiind cau#a declansarii si c-iar a derularii multora dintre conflicte. "n al doilea rind sustin ca supra-increderea care naste ilu#iile po#itive este fara indoiala un fenomen inte0rat in ps-i-olo0ie si pe care nu il putem i0nora in conflicte. dar politica. deoarece. ceea ce cred ca am indeplinit.CONCLUZII $ceasta lucrare a vi#at trei aspecte. orice ar spune %lauseDit#. pe parcurs se pot estompa.

' vol. coord. & . %ollection .<allimard. 3.Biblio0rafie )ora. 91//!:. Les lieux de la mémoire.uarto. 3aris.