You are on page 1of 25

Austria

Republica Austria Forma de guvernamant: republica Suprafata: 84.000 kmp Populatia: 8.300.000 locuitori Limba oficiala: germana Religie:80% catolici m! prote tani m "apitala: #iena$%ien &oneda: euro 'iua nationala: () octombrie Fu orar: *&+ ,.omeniu /nternet: .at Prefi0 telefonic: 0043 Aşezare geografică Republica 1u tria e te ituata in 2uropa "entral3 i are in componenta a 4 landuri federale: 1u tria /nferioar35 1u tria Superioar35 6urgenland5 "arintia5 Sal7burg5 St8ria5 +irol5 #iena5 #orarlberg. Vecini 1u tria are grani93 cu 2lve9ia :i Liec;ten tein <n ve t5 /talia :i Slovenia <n ud5 =ngaria :i Slovacia <n e t5 *ermania :i Republica "e;3 <n nord. Relieful "ea mai mare parte a 1u triei e te dominata de inaltimile 1lpilor i Prealpilor5 munti care poarta inca g;etari au urme ale erei glaciare. Lacurile au ape curate5 pei a>ele unt impre ionante5 dovedind gri>a cu care au triecii inteleg a prote>e7e natura. "el mai <nalt munte e te *ro glockner5 cu 3.?48 m. @ordul :i e tul 93rii unt formate mai ale din terenuri deluroa e. #e tul :i udul 1u triei unt renumite ca o de tina9ie a porturilor de iarn3. Clima +emperatAcontinentala5 cu influen9e mediteraneene <n ud5 ierni grele cu nin ori frecvente i 7apada in munti i veri racoroa e. Cultura

Principalele oraşe "apitala #iena ituat3 pe .oven5 Bo ep. Ga8dn. Fi7icieni: LudFig 6olt7mann :i 2rFin Sc.5 Bo. Turism. 1loi Sc.oenberg5 1nton %eber au 1lban 6erg Cultimii trei au f3cut parte din faimoa a 1 .oanali ti: Sigmund Freud Poeti: Peter Ro egger Pictori: *u tav Ilimt 2conomi ti: Bo ep.ann Strau Br. "ompo7itori:%olfgang 1madeu &o7art5 Bo.rHdinger.5 1rnold Sc. 2 te renumita i prin activitatea culturala variata: opera5 concerte5 teatre5 fe tivaluri de mu7ica cla ica5 iar di tractiile i viata de noapte i i ga e c aici un uport bogat: maga7ine5 cafenele5 berarii5 re taurante traditionale. 1u tria a fo t locul de na:tere al mai multor compo7itori faimo:i5 fi7icieni filo ofi5 pictori. ● Viena 2 te una dintre cele mai frumoa e capitale europene5 ce ofera vi7itatorilor multe . Filo7ofi:LudFig %ittgen tein :i Iurt *oedel P i.ann Strau Sr.un3re5 *ra75 /nn bruck5 Sal7burg :i Lin7. Sc.ter.@u numai natura e te uimitoare in 1u tria5 ci i re7ultatul culturii ace tui popor.iori: +oni Sailer5 Germann &aier5 1nnemarie &o erAPrHll :i 1nita %ac.ering5 Gan Iel en unt cativa dintre >uri tii care au f3cut celebr3 :coala viene73 de drept5 <n pecial <n domeniul dreptului public :i dreptului interna9ional public.oua Dcoal3 #iene73E5 LudFig van 6eet. atractii turistice 1u tria e te o tara mica5 u or de e0plorat5 care vara ofera turi tilor atractii incantatoare nea teptate.umpeter Buri ti: Rudolf von B.

Si nu <n ultimul rJnd5 #iena e te celebr3 pentru 7ona &aria.ilfer i centrul comercial Sud5 un adev3rat paradi al celor pa ionati de cump3r3turi. "ele mai importante picturi ale apocii viene7e 6iedermeier Ccu lucrari de %aldmLller5 1merling5 and FendiE i pan7e importante ale pictorilor Romako5 &akart5 6oeckl5 %otruba5 Gau ner5 Le.onner din @euer &arkt.atractii deo ebite: magnificul Gofburg5 <ntin ul Palat Sc.midt i . *aleria e0pune de a emenea i lucrari importante ale impre ioni tilor france7i.iele. Galeriile Belvedere Printul 2ugene de Savo8 C-))3 A -?3)E5 cea mai clipitoare minte in materie de trategie militara din epoca5 lAa in arcinat pe Bo. &u7eul de 1rta &edievala 1u triaca5 aflat in Mrangerie5 e0pune culpura in lemn romane c i gotica5 printre ele e ga e c lucrari de Pac. . Palatul5 una dintre cele mai remarcabile con tructii baroce din lume5 con ta in doua palate C6elvedere Superior i 6elvedere /nferiorE. &a>oritatea incaperilor au fo t adaptate pentru a ga7dui *aleria 1u triaca.er i Frueauf.onbrunn5 renumitul parc de di tractii Prater5 eleganta Ring tra e au Iartner Stra e unt o mic3 parte din ceea ce are de oferit ace t ora . /ar pentru cei care <n prea>ma "r3ciunului i Revelionului e afl3 la #iena5 vor g3 i un ora mai tr3lucitor ca niciodat35 iar pectacolul oferit e te incredibil. 6elvedere /nferior A &u7eu de arta mediaevala i baroca &u7eul baroc e0pune cele mai mari coletii de lucrari emnate &aulbert c. Punctul forte e te K#iena la -400 i arta cla ici mului modernK avand cea mai mare colectie de picturi emnate Ilimt Cinclu iv vinovatele lucrari Sarutul i Budit. /n 6elvedere Superior5 *aleria 1u triaca a ecolelor -4 i (0 e0pune o minunata colectie de arta au trica i internationala. Putem a culta mu7ic3 pentru toate gu turile5 de la oper3 la >a77 au de la Strau la mu7ica pop. 1mintim doar organi7area Pietei de "r3ciun5 care anunt3 <nceperea 3rb3torilor de iarn3 prin organi7area de concerte5 pectacole i bine<ntele renumita piat35 atractia ora ului.5 &e er c.onner. Printre ele e afla i tatuile originale ale fantanii .E precum i lucrari de 2gon Sc.mden5 GundertFa er i multi altii.ann Luka von Gildebrandt a conceapa i a con trui ca palatul i gradina 6elvedere ca locuinta de vara in afara 7idurilor ora ului.

Palatul &mperial ' #ofburg +imp de mai bine de apte ecole5 marele imperiu Gab burg a fo t condu din incinta Palatului /mperial.rer i Robert Stol7 dupa care5 in >urul pran7ului e intorc la *raben.uzica de fanfara !regimentala" #oc$ und %eutsc$meister "a pe vremea imperiului5 Goc. ". und .eut c.i poti admira plendoarea i grandoarea vietii de 7i cu 7i a familiei monar. 1 ta7i5 capela imperiala in til gotic5 in care concertea7a corul tinerilor viene7i C#ienna 6o8 P ". und . /n fiecare Sambata la -.oirE in timpul lu>bei de .mei ter imbracati in traditionalele uniforme alba tre i i vor croi drum de la *raben catre "urte /nterioara a palatului Gofburg in fiecare Sambata din 1prilie i pana in Mctombrie incantand auditoriul cu mu7ica de Fran7 Le. &i.ann Strau .dimineata Goc. @umeroa ele mu7ee i colectii repre7inta pa iunea familiei imperiale pentru arta. . Pentru cuno catori e te intere ant de tiut ca in trumentele folo ite Ccu valori intre 3000 i 4000 de 2uroE unt confectionate manual i unt acordate cu un emiton mai u decat ar fi normal5 adica pot fi au7iti de departe.ail in "urtea /nterioara a palatului Gofburg.iar in centrul ora ului vec.ael 'ie.eut c.uminica5 e te o rama ita a Palatului /mperial din 2vul &ediu.Nr5 "arl &ic. / toria an amblului de 3O de mu7icieni Ccu var te intre -4 i 8( de aniE incepe in anul -?4-.lmarkt in centrul i toric iar apoi vor mar alui pe mu7ica pana la poarta Sf. 1poi urmea7a un recital de 40 de minute cu lucrari de Strau e 5 Fran7 Le. Palatul /mperial5 care pana in -4-8 era locuit de catre familia imperiala5 a fo t con truit in ecolul Q/// i e0tin 5 devenind o minunata re7identa in concordanta cu evolutia familiei de Gab burg din punct de vedere al puterii i influentei.Nr5 Robert Stol7 and Bo.mei ter vor interpreta in 7ona *raben and Io.iei de Gab burg5 atunci cand vi7ite7i apartamentele i camerele private.

&oll5 denota un prit arti tic deo ebit5 in contra t cu implitatea cavoului fiului lor Bo ep. (coala (paniola de Calarie Scoala paniola de calarie din #iena i faimo ul au balet Lipitan pot fi admirate Kpe viuK in ambianta baroca a Palatului /mperial5 de la piruete la capriolete.at. 2 te unica in titutie din lume in care Aau pa trat deprinderile cla ice ecve tre C coala de lu0E i unt inca practicate in tilul original. /n timpul galei de calarie5 vi7itatorii admira pre7entarea unica a cailor lipitani in cadrul celui mai frumo alon de calarie din lume5 decorat impre ionant de catre ar. +ururile cu g.F. &ai multe detalii de pre arma arii dan atori5 datele i orele demon tratiilor e pot ga i la &u7eul Lipitan.ere a i a otului ei /mparatul Franci c /5 culptata de catre 6.er intre anii -?(4 i -?3O. Lectiile matinale de calarie introduc intrAo maniera placuta programul de antrenament al 1rma arilor 1lbi.er.itectul baroc Bo ep.id includ i vi7ite la gra>durile cailor. //./n -484 . r . "ripta dubla a &ariei +. a fo t ultimul imparat inmormantat aici. /n -4-) /mparatul Franci c Bo ep. "u o ingura e0ceptie5 doar membri dina tiei conducatoare de Gab burg au fo t inmormantati aici incepand din -)33.in5 con truita in -)((A-)3(. ausoleul &mperial &au oleul /mperial funerar e te ituat ub 6i erica "apuc. 1nii de antrenament au tran format >okeul i calul intrAun tot in eparabil.1 ta7i5 palatul ga7duie te biroul Pre edintelui 1u triei5 un centru al congre elor i numeroa e colectii de arta. 2manuel Fi .er a colii va puteti delecta cu faimo ul tort Sac.i. 1 fo t con truit initial pentru a oferi lectii de calarie tinerilor ari tocrati.6ilete e pot obtine de la adre a FFF. La cafeneaua Sac. Fatada a fo t re taurata in -43OA-43) conform ilu tratiilor vec. Publicul traie te o e0perienta de neuitat privind preci7ia mi carilor cailor lipitani in perfecta armonie cu mu7ica.

a avut loc o lu>ba funerara olemna pentru /mparatea a 'ita5 vaduva /mparatului ". Rotile uria e erau foarte populare la far itul ecolului Q/Q i 6a et a con truit unele imilare in ". 1 ta7i5 Rei enrad ofera o lume a aventurii: la intrare 5 KPanoramaK pune pove tea ace tei roti monumentale i a #ienei cu in talatii cu aer no talgic trecand pe langa tine in in imen e roti de automobil. 1 fo t con truita in -84)A-84? de catre inginerul engle7 %alter 6a et i era unica in lume in acea vreme. M cafeneaAre taurant va imbie cu delicate e culinare intrAo atmo fera confortabila incon>urati de pecialitati viene7e. Roata )riasa .i ( CRingALinienE i admirati cladirea po tei Mtto %agner5 &u7eul artelor aplicate5 Parcul ora ului5 Mpera de tat din #iena5 Palatul /mperial5 &u7eul artelor i i toriei naturale5 . T$e Ring Goinariti pe plendidul bulevard al #ienei i admiratiAl ca pe o ferea tra catre vec. "onform traditiei5 din -)O4 pana in -8?85 inimile Gab burgilor au fo t inmormantate in 6i erica calugarilor 1ugu tinieni. /n maga7inul Rei enrad puteti cumpara portelanuri i cri taluri viene7e5 mac.i cu autobu7ele nr. Pana a ta7i calugarii "apuc.ird &anK au doar a va delectati cu priveli tea a upra ora ului de la (00 de picioare inaltime5 un lucru e te igur5 numai daca va urcati in Roata uria a unteti cu adevarat in #iena.in unt gardienii i cei care ingri>e c criptele.icago5 London5 6lackpool5 and Pari . Faceti o e0cur ie in >urul ora ului vec.aca doriti a vi7itati emblema #ienei pe urmele nemuritorului film K+.arle /5 care a domnit intre -4-)A-4-8. 2 te unul dintre cele mai vi7itate puncte de atractie ale #ienei5 de c.i tot timpul anului. 2l e te traver at de cladiri guvernamentale i re7identiale5 piete patioa e i parcuri5 monumente i cafenele elegante.ea monar. .ie de Gab burg.e +. /n -8O? 7idul ora ului i ba tioanele ale au fo t di tru e i in anii ce au urmat a fo t creat bulevardul circular Ring care incon>oara ora ul.ete ale Rotii uria e i te0tile de calitate.

itecturii i mobilierului unicat. &onar. Catedrala (fantul (tefan "el mai repre7entativ edificiu gotic al 1u triei5 ga7duie te comori ale artelor5 care pot fi va7ute doar in cadru unui tur organi7at:cavoul din marmura ro ie al /mparatului Frederick ///5 culptat intre -4)?A-O-3 de catre @icla *e.Parlamentul5 +eatrul 6urg5 =niver itatea i cladirea 6ur ei.Fundatia a fo t turnata in ecolul Q//5 dar forma finala a fo t reali7ata in perioada gotica. Pe urmele #absburgilor 2 te ca o plimbare printrAun aparatment minunat: de ecole5 Gab burgii au mentinut re7identa lor principala in inima #ienei.1ce t centru al puterii a ervit nu numai ca domiciliul al familiei imperiale5 ci a ga7duit i +re7oreria5 gra>durile cailor lipitani5 apartamentele imperiale i mau oleul funerar imperial. 1 ta7i palatul e te parte a patrimoniului cultural =ne co datorita importantei lui i torice5 ar.i. Palatul (c$*nbrunn Sc. /mparatul Fran7 Bo ep.onbrunn5 re7identa de vara a familiei imperiale5 e te con iderat cel mai frumo palat baroc din 2uropa. =rcati cele 343 de terpte ale turnului catedralei i delectatiAva cu o priveli te minunataR . Punctul de tart al plimbarii noa tre e te "atedrala Sfantul Stefan in centrul ora ului vec.aert van Le8den! amvonul5 o lucrare a lui 1nton Pilgram C-O-4A-O-OE A care a a e7at ub el propriul portret in relief5 ca emnatura! o parte in 1ltarul @eu tadt al #ienei5 mormantul printului de Savo8 din -?O4. .ul iAa petrecut ultimii ani din viata in ace t palat5 cara a devenit proprietatea Republicii 1u tria dupa ( ani de la moartea a.5 care Aa ca atorit cu incantatoarea imparatea a Si i5 Aa na cut aici in -830.in piata catedralei a>ungem pe trada Iarntner i apoi pe &arcoAdP1viano *a e care e termina in Piata @oua C@euer &arktE.

Atractii turistice in &nnsbruc+ Bergisel 2 te muntele care e ridica in udul ora ului5 unde e afla una dintre partiile de c. Pe g.e altfel5 ora ul a fo t de doua ori ga7da Bocurilor Mlimpice de /arna5 in -4)4 i -4?). .● &nnsbruc+ "apitala regiunii +irol e te probabil unul dintre cele mai frumoa e ora e5 dintre cele comparabile ca marime5 din lume. =nul dintre cele mai importante cinci ora e ale 1u triei5 /nn bruck e te renumit in intreaga lume pentru po ibilitatile de practicare a porturilor de iarna. 1cea ta partie e te functionala i iti ofera o priveli te uperba a intregului ora /nn bruck.ia pe toata perioada anului.i pe care Aau de fa urat probe din cadrul celor doua Mlimpiade.i la tandarde olimpice. 1ici unt con truite cinci partii de c.etarul Stubal5 la apro0imativ 40 km de /n bruck5 e poate c. Farmecul aparte e datorea7a cu iguranta po7itiei geografice: la nord cre tele 1lpilor i la ud varfurile muntilor +u0er i Stubai. . /nn bruck5 care in eamna Kpod pe te raul /nnK5 e te compact i foarte u or de e0plorat pe >o .

5 pentru a combate 7vonurile care puneau ca a rama fara avere. uzeul . *radina 7oologica ar trebui vi7itata i numai pentru ca drumul pana acolo e te o e0perienta uperba. . /n partea opu a intrarii e afla "apela de 1rgint5 care are o &adonna de argint. "ladirea a fo t ridicata in -4(0 la comanda . "on tructia de acum datea7a de la mi>locul ecolului al Q#/// A lea5 din timpul imparate ei &aria +ere7a5 care era fa cinata de ora .erdinandeum "ontine cea mai mare colectie de arta gotica din 1u tria5 cu picturi din ecolele al Q/Q S lea i al QQ S lea5 arme i armuri medievale. Gradina zoologica Alpenzoo 1dapo te te o colectie neobi nuita de pa ari i mamifere din 7ona &untilor 1lpi5 inclu7and aici i e0emplare ale unor pecii pe cale de di paritie.iducelui Ferdinand // i al otiei ale. #of+irc$e 6i erica Regala5 ituata langa Gofburg5 a fo t con truita ca mau oleu pentru &a0imilian /. &ormantul imparatului con truit din marmura neagra5 e te incon>urat de (4 de ba oreliefuri tot din marmura care repre7inta reali7arile ace tuia.Goldenes %ac$l 1coperi ul de 1ur5 imbolul ora ului /nn bruck5 e te ituat dea upra balconului unei cladiri in til gotic. Pe parcur ul anului tot aici unt oferite i concerte cu mu7ica de camera.ucelui Friedric. "apela a fo t con truita in -O?8 ca mormant al 1r. &ai tar7iu balconul a devenit o Klo>a regalaK5 de unde e urmareau repre7entatiile care aveau loc in trada. 1coperi ul e te de fapt con truit din tablite de cupru uflate in aur. #ofburg 1 fo t re edinta din /nn bruck a dina tiei Gap burg5 care a con truit aici primul palat in anul -34?.

.eusiedler (ee ' (ee/in+el Singurul parc na9ional de tep3 din 2uropa "entral3 aminte:te de romanti mul pu tei prin b3l9ile lui 3rate5 cJmpurile <nver7ite pline de rou3 :i pa>i:tile ob:te:ti formate deAa lungul ecolelor. Punctul central de atrac9ie din e te lumea p3 3rilor: bJtlanul alb5 lingurarul5 lop3tarul5 bar7a alb35 gJ ca cenu:ie5 dropia5 n3vodarul CciocA<ntor E <:i au patria aici. 63l9ile 3rate din SeeFinkel e num3r3 printre cele mai importante locuri de cuib3rit pentru peciile de ra9e :i gJ:te5 alte p3 3ri . Atractii turistice in Burgenland Parcul na-ional . "ombina9i aventura cu avoarea pe .rumul vinului ce parcurge 7ona lacului @eu iedler5 7ona 6laufrWnki c.e tinde9iAv3 trupul5 piritul :i ufletul <n termele olare din Lut7mann burgAFrankenau5 la termele 6ad +at7mann dorf au Steger bac.ita9ie5 de porturi nautice :i de golf. Suprafe9ele va te cu tuf5 foarte importante pentru protec9ia mediului <ncon>ur3tor g37duie c efective mari de tJrci :i egrete5 gJ:te cenu:ii5 ra9e ro:ii5 g3inu:e de balt3 :i o multitudine de p3 3ri cJnt3toare Cl3cari5 pi9igoi de tuf5 pre uri de tufE. 1cea t3 7on3 fa cinea73 <n fiecare an mii de turi:ti cu oferta bogat3 de cultur35 natur35 vinuri5 Fellne :i port.● Burgenland 6urgenland e te landul federal ituat la limita r3 3ritean3 a 1u triei fiind <n acela:i timp cel mai recent land federal. Pute9i face e0pedi9ii prin fauna :i flora unic3 e0i tent3 <n parcul na9ional @eu iedler See$SeeFinkel5 care face parte din patrimoniul univer al. . 6ucura9iAv3 de mer ul pe biciclet3 :i de ec. Pute9i vi7ita multe cet39i5 pute9i 3 avura9i evenimentele culturale bogate din TUara oareluiV Cpe te 300 7ile cu oare pe anRE S de la 'ilele Ga8dn organi7ate <n 2i en tadt pJn3 la opereta de var3 de pe cena lacu tr3 din &Hrbi c.land au prin regiunea udic3 =..udler.

Bo ep. Yn pa9iile e0po7i9ionale unt etalate o al3 de arme complet p3 trat35 numeroa e pie e :i trofee pre9ioa e din r37boaiele otomane al3turi de podoabe din argint :i obiecte e0otice din 93ri <ndep3rtate. Mmul Bo ep.iar :i dup3 cele dou3 ecole trecute e mai imte puternic piritul marelui compo7itor prin ace te locuri. Foarte impre ionante unt galeriile de picturi cu imagini monumentale de pe cJmpurile de b3t3lie :i cu imagini ale predece orilor5 e0ponatele cu obiecte i torice :i cu trofee de vJn3toare precum :i obiectele de prad3 din r37boaiele otomane. Ga8dn :i mu7ica lui pot fi tr3ite foarte inten fiind <ncon>urat de tip3riturile operelor ale5 cum ar fi oratoriul V"rea9iaX5 :i de picturile :i bu turile ale. Parcul na9ional @eu iedler See A SeeFinkel >oac3 un rol e en9ial :i pentru migra9ia p3 3rilor din perioada prim3verii :i a toamnei. ".orc$tenstein 2 te mai mult decJt o fortifica9ie impre ionant3.acvatice :i pe c3ru:i.eX. . 20po7i9ia permanent3 e te completat3 prin evenimente peciale care unt organi7ate anual :i unt de tinate vie9ii :i operei ace tui compo7itor.ab burgic <mpotriva inva7iei otomane din r3 3rit. 1flat3 <n patrimoniul familiei princiare 2 ter. &u7eul cet39ii Forc.ten tein e num3r3 printre cele mai mari mu7ee private din 2uropa "entral35 cu ale ale pe te (0. Casa #a0dn din 1isenstadt 2 te unul dintre cele mai frumoa e monumente culturale din 6urgenland5 re taurat3 admirabil <n tilul ei baroc.000 e0ponate. Pe teritoriul au triac e0i t3 :apte comune 1ndau5 1petlon5 /llmit75 @eu iedl$See5 Poder dorf5 +adten und %eiden$See care de9in o cot3 din parcul na9ional @eu iedler See A SeeFinkel.N78 :i aici :iAa petrecut urm3torii -( ani. Cetatea . 1ce t parc na9ional a fo t <nfiin9at <n -443 :i <mpreun3 cu parcul FertHAGan Ng @em7eti ituat pe teritoriu ungar formea73 primul parc na9ional tran frontalier al 1u triei.N78 din ecolul -? acea t3 con truc9ie a >ucat rolul unei fort3re9e ine0pugnabile pentru a igurarea imperiului .ten tein <:i are originea ini9ial3 <n ecolul -4. "etatea Forc. Yn 3lile cu amena>3ri conforme cu originalul mu7eul pre7int3 cu mJndrie rarit39i nepre9uite5 cum ar fi pianl vec.i cu cioc3nele din -?80 au orga din V6ergkirc. Ga8dn a devenit <n -??) TIapellmei terX princiar la "urtea 2 ter.

ten tein unul din cele mai mari mu7ee particulare din 2uropa central3. .ipamentul unui <ntreg regiment din ecolul -?. &u7eul a de c. =n program variat de cultur3 :i evenimentele g37duite5 al3turi de ampla area deo ebit3 confer3 ca telului 2 ter.e9inut din -)(( de familia 2 ter. "o ntruc9ia reune:te <ntrAun mod neobi:nuit tr3lucirea baroc35 obrietatea cla ic3 :i influen9ele din 6iedermeierAul au triac.un tatut foarte proeminent: cen3 a unei i torii fa cinante5 centru al unei culturi foarte vii :i loc de <ntJlnire la nivel interna9ional. La origine cetatea a fo t con truit3 <n til gotic5 fiind apoi e0tin 3 <n mod genero de familia princiar3 pJn3 ce a devenit re:edin9a principal3 a lor. "a telul 2 ter. "ele pe te (0. Ga8dn.N78 e te emblema pentru 6urgenland.N785 ca telul din 2i en tadt e te legat nemi>locit de i toria tumultoa 3 a pa9iului panonic. . Sala care <i poart3 a t37i numele e te cea mai fa tuoa 3 din <ntregul ca tel :i repre7int3 un auditoriu de concerte elect cu una din cele mai bune acu tici din lume.N78 :i <n ecolul (. Castelul 1ster$2z0 "a telul ituat <n 2i en tadt A capitala landului 6urgenland A e afl3 <n proprietatea familiei 2 ter.i <n -448 pentru public "amera artelor :i minunilor care a fo t pJn3 atunci a cun 3 privirilor pe o perioad3 de pe te 300 ani.000 e0ponate din 3( 3li fac din "etatea Forc."l3direa ar enalului g37duie:te printre altele ec. O00 din cele mai intere ante obiecte unt pre7entate <n ala de T+re7orerieX5 care a fo t adaptat3 pecial pentru acea ta: camera de argint cu ma a fe tiv3 din argint5 podoabe5 podoabe lucrate manual din filde:5 miniaturi din argint5 cea uri :i automate precum :i e0ponate e0otice din 93ri <ndep3rtate.N78 <nc3 din -)(( :i repre7int3 <n pre7ent cel mai important monument cultural din acea t3 regiune. Fo ta cetate fortificat3 a fo t e0tin 3 la mi>locul ecolului -?Alea devenind un ca tel lu0o <n til baroc care a repre7entat mul9i ani centrul de crea9ie pentru Bo ep.

i e0i ta <n mi>locul p3mJnturilor roditoare din o bi eric3 pentru pelerina> :i acea t3 bi eric3 era cuno cut3 <nc3 din -33O ca un loc renumit de pelerina> fiind foarte de vi7itat pJn3 <n pre7ent. Pe altarul principal e poate admira tatuia Yndur3rii5 culptat3 din lemn de tei5 care e pare c3 provine din anul -(40. 1 tfel5 palatinul Paul 2 ter.ot3rJt 3 cl3dea c3 o bi eric3 mare5 demn3 de . Pe laturile navei bi ericii unt ampla ate patru altare laterale.Bazilica din .rauen+irc$en Ync3 din timpuri tr3vec. . Yn vremea celui deAal doilea a ediu otoman al #ienei bi erica a fo t di tru 3 :i a fo t recon truit3 dup3 plecarea olda9ilor otomani5 <n 3 bi erica recon truit3 a fo t prea mic3 :i nu putea 3Ai g37duia c3 pe numero:ii pelerini. Yn pre7ent bi erica e te unul din multele puncte de atrac9ie atJt pentru credincio:i cJt :i pentru pelerini. 1cea t3 con truc9ie m3rea93 <n til baroc are o lungime de O3 m5 <n3l9imea turnurilor e te tot de O3m5 nava bi ericii e te lat3 de -85O m :i <nalt3 de (3 m.N785 care <n urma erviciilor ale fidele a fo t ridicat la rangul de principe de c3tre <mp3ratul Leopold /5 a .ramul Sfintei Fecioare.

/n centrul ora ului vec.5 avand o populatie de pe te (00 000 locuitori. &artin A "atedrala baroca C ecolul al Q#//AleaE A "ladirea Primariei A "atedrala neoAgotica C ecolul al Q/QAleaE.● (alzburg 2 te unul dintre cele mai mari centre culturale europene. =ime te vi7itatorii la tot pa ul: alei pitore ti ce impan7e c centrul vec.iala dedicata Sf /acob .e A bi erica paro. Atractii turistice in 3inz A 6i erica St.rau de partea de nord a ora ului. 1tractiile turi tice unt piata centrala legata de un pod pe te . ● 3inz =n port important la .ia5 locali7are ideala pentru e0plorarea intregului di trict al lacurilor.i5 bi erici5 renumita cetate5 pei a>ul incon>urator unt doar o parte din bogatiile turi tice i culturale ale ora ului. e te ampla at in centrul regiunii "arint. Sal7burg e te un ora al mu7icii Cora ul natal al lui &o7artE5 al fe tivalurilor5 dar i al cladirilor con truite in til baroc5 italian i nu in ultimul rand un centru cultural i educational. ● Villac$ Mra ul #illac. /n partea de ud e te ampla ata Pfarrkirc.i e te Gauptplat7.unare5 ituat in nordAve tul 1u triei5 Lin7 e te al treilea ora ca marime al tarii.

1ltitudine: ?)0 m Se7on iarna: . "u pe te -O8 km de partii proprii Cacce u or la pe te ?00 m de partie in impre>urimiE5 facilitati pentru kiAland i noFAboarding5 Iit7bu.el i faimoa a a partie Ga.ecembrieA&artie /n total5 in toate cele 4 landuri e0i t3 800 ta9iuni pentru porturi de iarn3 <n ?regiuni. Statiunea iti pune la di po7itie o varietate de optiuni5 nu numai ub a pect potiv5 ci i ub toate celelalte a pecte: viata de noapte diver a5 unitatile de ca7are pentru orice tip buget5 maga7inele i re taurantele Ccu pecific frantu7e c5 italian5 me0ican etcE. . 1legerea uneia dintre ele e te foarte dificila.el e te un ora de tinat celor pa ionati de iarna i pare a fi conceput in ace t en .nenkamm.● 4itzbu$el +oti amatorii de ki cuno c acea ta tatiune de ki5 Iit7bu.

Prin vecin3tatea localit39ii Feldkirc. ● Austria &nferioara 1u tria /nferioar3 e caracteri7ea73 printrAo varietate nemai<ntJlnit3: Yn minunata .om5 cetatea Goc.er5 Faak :i M iac.?48 mE.imbat3 de mJna omului5 ofer3 priveli:ti lini:tite5 de neuitat.. Regiunea Lie ertal :i &altatal e te con iderat3 drept cea mai prietenoa 3 pentru familii din <ntreaga 2urop3. Yn Mbere . 1lte atractii: +elecabina T*erlit7en Ian7elba.en5 <n *urktal :i <n Gemmaland la St.%escriere regiuni5landuri5orase6 ● Carintia Yn ud e afl3 paradi ul vacan9elor "arintia. Yn apropiere e afl3 2lA . La picioarele ma ivului IaraFanken e afl3 o invita9ie de cicli m :i drume9ii prin Ro ental. #eit intra9i la fiecare pa <n leg3tur3 cu i toria5 cu ca tele :i m3n3 tiri.e +auern e te dominat3 de *roZglockner5 cel mai <nalt munte al 1u triei C3.rautal5 o vale cu ape repe7i5 e0i t3 mun9i ma>e tuo:i :i ape de munte care formea73 un cadru impre ionant pentru activit39i diver e5 de la pe cuit :i pJn3 la parapanti m.oradoAul pentru porturi nautice pe lacurile %Hrt.nV5 &inimundu 5 *urker . :i Le ac. Yn *ailtal5 *it c.it7tal :i <n Irappfeld. 1lte invita9ii pentru drume9ii pe c3i pitore:ti unt pe Saualpe5 <n *Hrt c. Re7erva9ia na9ional3 Go.tal unte9i <ntJmpina9i <n partea <n orit3 a alpilor de lacuri pentru <not5 cu ap3 cri talin35 curat3 ca apa de b3ut. /ntegrat <n lumea alpin3 a re7erva9iei na9ionale @ockberge :i a &ill tWtter 1lpe apare lacul &ill tWtter5 mai atractiv ca niciodat3.o terFit75 parcul natural Ro egg. Di 7ona Lavanttal5 unde natura a r3ma ne c.

"a lume minunat3 a mun9ilor vr3>i9i e te con iderat3 a fi regiunea T@iederH terreic.i e vi7it3rii5 cum ar fi cele din Gallein v3 r3pe c <n lumea .3uri.ac. . Regiunea /nnviertel :i Gau ruckviertel v3 poate <ncJnta cu impre ii pl3cute :i cu o larg3 palet3 de oferte culturale. "ultura popular3 poate fi tr3it3 direct <n Sal7kammergut5 o 7on3 cu lacuri multe5 cu pei a>e impre ionante de mun9i :i cu ate vec. Pe te o 7ecime a landului federal e te parte a Parcului na9ional Go. La P8.un3rii %ac. SLdA1lpinV: Pute9i de coperi mun9ii din SemmeringARa0ASc. &ai ale <n timpul prim3verii5 cJnd toat3 9ara din udul .un3rii. 1lte atractii: Parcul afari *Wn erndorf5 grota acvatic3 GinterbrL.rnA2i enFur7en ve9i putea intra <n Parcul na9ional Ialkalpen5 unde ve9i putea de coperi minunile naturii.i. tein <n ud o multitudine de decoruri captivante. el. Di vitalitatea o pute9i reface <n termele pline de tradi9ii5 cum ar fi 6ad / c. ● (alzburg .e +auern5 cel mai mare din 1u tria.lviertel v3 <ntJmpin3 culmi domoale :i ma ive muntoa e cu multe . Regiunea &o tviertel e te con iderat3 de mul9i drept Kregiune a educ9ieiV. &inele de c..e9ate din . Yn p3duro ul &L. "et39i vec.merFaldV din nord :i .l5 parcul ar. Sau de coperi9i t3rJmul T%aldviertelV5 acel podi: lini:tit5 inguratic cu mii de ia7uri :i mla:tini.au pute9i vi7ita monumente culturale din perioada romanic35 gotic35 rena centin3 :i baroc3 C&3n3 tirea &elkE.l au 6ad Sc.i5 ca tele :i ruine tau de veg.iul urban Lin7A %el ASte8r.ac.allerbac.eologic "arnuntum.neeberg5 T6ucklige %eltV :i oferta variat3 pentru drume9ii <n %ec.ealurile cu vii :i tr3du9ele cu crame pot fi parcur e cel mai bine cu bicicleta5 au pute9i merge per pede prin pei a>ele din P3durea #iene73 S pentru a cunoa:te p3duri pitore:ti5 dealuri cu podgorii :i ate o pitaliere. tein :i pe:tera mamu9ilor Mbertraun5 1r 2lectronica "enter din Lin7.rume9ii aprecia73 <n Sal7burg dealurile molcome <n >urul lacurilor din nord :i >ocul alternativ <ntre mun9ii cu p3:uni5 vJrfuri dure de tJnci :i lacurile pitore:ti din ud.un3rii e tran form3 <ntrAo mare alb3 :i parfumat3 de flori :i ademene:te cu multe 3rb3tori ve ele. 1lte atractii: +renul montan PH tling5 pe:terile <ng.e a upra fluviului de u de pe valea idilic3 a .vale a . .rumuri atractive pentru biciclete v3 permit vi7itarea punctelor de atrac9ie din triung. Di pe te o treime din uprafa9a 93rii e afl3 ub protec9ie natural3. ● Austria (uperioara Yn 1u tria Superioar3 pute9i g3 i <ntre T6H.

Yn pitorea ca 1u eer Land pute9i g3 i e en9a romanti mului pe lacurile5 tJnile :i locurile vec.en al7burg5 ca tele ca Gellbrunn :i multe mu7ee v3 invit3 la c3l3torii diver e <n timp.ac. Uara g. 'ona &urtal v3 urea73 un prietene c bineAa9iAvenit cu po ibilit39ile de port deAa lungul <ntregului ani :i cu de coperiri noi la mJn3 tiri vec. /ar <n udul U3rii vinului din Stiria de ud5 c.iar <n >urul ora:ului podgoriilor Leibnit7 e afl3 adev3ratul paradi al gurman7ilor cu ofertele ale pentru cerul gurii :i oc.el pJn3 la v3ile 3lbatice :i romantice Pit7tal :i [t7tal :i finali7Jnd la regiunea re7erva9iei na9ionale *roZglockner :i *roZvenediger din idilicul +irol de e t. Yn timpul verii la tJnile din Sal7burg v3 pute9i bucura de lini:tea de pe utele de p3:uni alpine e0i tente aici.Lt7klamm. ● Tirol Regiunile din +irol au pentru fiecare gu t oferta potrivit3 S <ncepJnd cu de tina9iile nobile din St.ac.i de pelerini. teinA+auern pute9i merge cu <ntreaga familie la drume9ii.Ring 1u tria5 ba7ilica &aria7ell5 Rieger burg5 2r7berg5 .rumul de biciclete prin +auern <ncepJnd cu ca cadele Irimmler dup3 'ell am See e te o bucurie activ3 e0traordinar3 <n 9ara cicli:tilor :i a celor cu mountainbike.erg.elia de lipi9ani Piber5 m3n3 tirea 1dmont5 6Wren c. Regiunea din >urul ora:ului *ra7 e te dominat3 de evenimentele eferve cente din capitala landului C:i capital3 a culturii <n (003E. 1nton :i Iit7bL.i de aici.e9arul . Stiria oriental3 :i <n regiunea termal3 de pe ace te meleaguri e0i t3 cinci temple moderne de Fellne care v3 <ncarc3 din nou bateriile.rumul apelorE5 au pe KSteiri c.e9arilor :i a lacurilor montane cri taline e te foarte bine cuno cut3 de drume9i5 alpini:ti5 cicli:ti pe munte :i c.ubteran3 a Taurului albV S area.i. 2venimentele culturale unt permanent o i pit3 pentru orice im9uri S de la >ocurile fe tive ale ora:ului Sal7burg pJn3 la toamna 93r3nea c3 la ate. .iori. Porni9i <n Stiria uperioar3 pe urmele trecutului S mergJnd pe TSteiri c.i. Yn regiunea . "et39i eme9e5 cum ar fi cetatea Go. tein :i %einland Stiria v3 ofer3 un ame tec captivant de natur3 virgin3 :i te7aure culturale impre ionante. ● (tiria Yntre g.rumul fieruluiE au pe alte drumuri vec.e %a er traZeK C. 1lte atractii: 1.e 2i en traZeK C. Satele de vacan93 din /nn bruck :i platoul montan din regiunea olimpic3 Seefeld Clocul de organi7are a >ocurilor de iarn3 din -4)4 :i -4?)E v3 a:teapt3 cu .

iar <n #e tul 1u triei ve9i vedea care unt tr3 3turile originare :i tradi9iile locului.Fa7 ofer3 o invita9ie de :edere.iul :i cu cl3direa po tmodern3 Gaa ituat3 vi AaAvi de Step. #orarlberg e te un loc cuno cut ca regiune atractiv3 a porturilor de iarn3 cu multe pJrtii dificile. Sta9iunile de c. .ar v3 pute9i <ncJnta oc.i7i montani5 prin locuri unde e <ntJlne c cerbi :i marmote5 pe lJng3 pa>i:ti bogate5 lacuri inguratice :i v3i alpine impun3toare. Di dac3 dori9i5 pute9i 3 avura9i comoditatea viene73 <ntrAo cafenea au <n fa9a unui vin CGeurigerE au .ein. Yn regiunea IarFendel ora:ul argintiu Sc.ornbirn :i Feldkirc.Hnbrunn :i 6elvedere. 1lte atractii: Parcul natural Feldkirc.i5 cuno cute <n <ntreaga lume5 Lec. La IleinFal er +al ar trebui 3 vi7iona9i m3car priveli:tile de neuitat5 dac3 nu dori9i 3 participa9i la diver ele activit39i oferite. Regiunea Gall v3 poate <ncJnta nu numai cu per pectivele unice de cri tal ale lui 1ndr\ Geller 5 ci :i cu ca tele5 cet39i :i bi erici medievale. :i 'Lr unt pline de per oane celebre. "oncerte :i eri de oper3 cu di tribu9ie renumit3 la nivel interna9ional unt tot atJtea atrac9ii ale "apitalei mondiale a mu7icii.e :i nou3 <n acela:i timp: <n fo tul ora: imperial v3 <ntJlni9i cu atmo fera imperial3 :i cu palate <n til baroc5 cum ar fi Sc. ● Vorarlberg #orarlberg :iAa cucerit un nume mai ale ca de tina9ie pentru drume9ii.5 &u7eul de art3 6regen75 &u7eul na9ional #orarlberg. ● Viena #iena e te vec. Di <n regiunea din >urul ora:elor 6regen75 .an domul gotic :i cu cl3dirile remarcabile din T&u eum ]uartierV5 unul din cele mai mari cartiere arti tice din lume. ". "adrul natural e0traordinar al lan9urilor muntoa e #erFall5 RWtikon :i Silvretta tran form3 valea alpin3 &ontafon <ntrAun t3rJm de drume9ii unice. /ar cele pe te -00 mu7ee ale #ienei nu v3 ofer3 numai o trecere <n revi t3 prin toate epocile de i torie a artei5 ci :i curio7it39i :i rarit39i. Regiunea alpin3 6luden7 ofer3 o gam3 va t3 de porturi <n aer liber.iorii :i portivii montani pot de coperi un adev3rat 2ldorado <n Stubaital :i %ipptal. 1 tfel5 paradi ul drume9ilor din 1rlberg ofer3 circuite :i drume9ii <ntre cabane5 condu e de g. /ar c.un ame tec atractiv de ac9iune :i cultur3. pute9i 3 trece9i pe lJng3 vilele omptuoa e ale baronilor te0tili de odinioar3 ampla ate <ntre 6oden ee :i R.

onauin el5 Prater :i %ienerFald.i ce poate fermeca orice turi t.an dom5 Roata mare5 turnul .eAa lungul ecolelor5 <n e tul 1u triei Aau de7voltat <n vecin3tatea capitalei multe or3:ele. ● Graz Mra ul inimilor5 capitala culturala a 2uropei in (003.Hnbrunn5 Step.un3rii :i lacul @eu iedler e ga e c ora:e foarte atractive <n 1u tria /nferioar3 :i 6urgenland. . 1ici pute9i petrece eri foarte palpitante la ca7ino :i dup3Aamie7e de neuitat pe poteci de drume9ie <n apropierea metropolei #iena.itectura atractiv3 :i cadrul natural foarte pitore c. Peter an der Sperr5 mu7eul ora:ului :i turnul de ap3.un3rii5 Dcoala paniol3 de ec. 6ucura9iAv3 :i de o vi7it3 la &elk5 m3n3 tirea con truit3 <n til baroc5 care e te cuno cut3 <n toat3 lumea :i <n ora:ul vec. 1lte atractii: *r3dina 7oologic3 :i palatul Sc.ita9ie5 cripta imperial3. . 7rasele istorice Yntre valea . Baden5 din 1u tria /nferioar35 e te un or3:el romantic <n til 6iedermeier5 care e te apreciat mai ale prin oferta balnear3 a lui. M plimbare prin *ra75 al doilea ora din 1u tria5 devine o incur iune deAa lungul ecolelor: cladiri medievale5 monumente i torice5 palate5 mu7ee i bi erci unt doar cateva din motivele pentru care *ra7 a fo t inclu in patrimoniul =@2S"M5 ca unul dintre cele mai bine pa trate ora e din 2uropa.3 admira9i verdea9a din parcurile ora:ului :i din 7onele de agrement . Farmecul lor con t3 mai ale <n interac9iunea dintre ar. Yn modernul %iener @eu tadt unte9i a:tepta9i de obiective turi tice intere ante cum ar fi domul5 bi erica St.

uzee 8 Galerii 9n Austria Casa muzicii "a a mu7icii5 un mu7eu modern5 interactiv din centrul #ienei ofer3 vi7itatorilor o lume fa cinant3 a mu7icii <n pa9ii reale :i virtuale.iar un mu7eu al francma oneriei Palatul Ro enau.i m3n3 tiri5 bi erici5 ca e burg. Pe ace te meleaguri ve9i g3 i %aid. Pitore cul ora: Amstetten v3 <ntJmpin3 cu <mpre>urimile pline de farmec: &o tviertel5 cu a pectul 3u originar v3 invit3 de a emenea5 la fel :i ^bb tal plin3 de no talgie.Pentru ca apoi 3 traver a9i regiunea %ac. 1mpla at din -80? <n Palatul gr3din3 din Ro au colec9iile Principelui de Liec. uzeul maşinilor de epocă 6i>uterii pre9ioa e pe dou3 :i patru ro9i pot fi admirate de no talgici :i prieteni ai .ornurile multor ca e5 ci :i ca ora: al vinurilor nobile :i al pei a>elor mirifice <ntre lacul @eu iedler :i podgoriile de pe dealurile <nvecinate.idere mare.ofen5 KMra:ul turnurilor K5 care ofer3 pe lJng3 ace te con truc9ii medievale de ap3rare :i bi erici baroce5 tr3du9e romantice :i pie9e cu de c. uzeul 3iec$tenstein =na din cele mai importante colec9ii private din lume e te de c.iderea lor <n -438. Mra:ul Rust din 6urgenland nu e te cuno cut numai ca Tora: al ber7elorX5 care <:i fac cuiburi pe . 1propiatul &Hrbi c.iar un ora:5 dar merit3 vi7itat S :i a ta nu numai datorit3 fe tivalului de operet3 cuno cut <n toat3 lumea5 care e te organi7at pe cena de pe lac.ten tein au repre7entat una din cele mai importante puncte de atrac9ie ale #ienei pJn3 la <nc.i 3 din nou pentru to9i vi7itatorii. 'Fettl din %aldviertel v3 a:teapt3 cu o m3n3 tire a ci tercien7ilor iar <n apropiere e0i t3 c.au5 una din cele mai frumoa e priveli:ti din 1u tria S pentru a a>unge <n Irem cu ale lui vec. nu e te c.e7e :i fortifica9ii.

.eologic &ic.aca nu5 <n eamn3 c3 nu a9i vi7itat niciodat3 mu7eul landului #oralberg. uzeul na-ional al landului Vorarlberg Dti9i ce <n eamn3 6rigantium_ .aelerplat7K pJn3 la KGerme villaK :i la K#irgilkapelleK de lJng3 Step. Pentru c3 T6rigantiumV a fo t numele roman al actualei capitale 6regen7. uzeul na-ional al Austriei (uperioare Ynfiin9at <nc3 din -833 ca &u7eu al a ocia9iei5 &u7eul na9ional al 1u triei Superioare a ob9inut ediul 3u principal abia <n -84O5 :i anume cl3direa . uzeul na-ional al landului Burgenland Primele popula9ii din acea t3 7on3 Aau tabilit <n epoca timpurie a pietrei5 fiind favori7ate de clima prietenoa 3 :i de olurile roditoare. uzeul na-ional al Carintiei Prin9ul mo:tenitor <n per oan35 ar. uzeul na-ional al landului Austria &nferioară &u7eul na9ional al landului 1u tria /nferioar3 din St. PHlten reune:te natura5 arta :i folclorul ub un ingur acoperi:5 fiind amena>at de renumitul ar. &u7eul poart3 numele v3duvei <mp3ratului Fran7 /5 "aroline 1ugu te din anul -8O0.iducele Rudolf a in i tat 3 a:e7e <n -884 piatra de temelie pentru ace t mu7eu :i 3 9in3 mu7eul denumit <n cin tea lui TRudolfinumV ub protec9ia lui pJn3 <n -4-8. A &u7eul "arolino 1ugu teum din Sal7burg A &u7eul "arolino 1ugu teum din Sal7burg a fo t <nfiin9at <n anul -834 de c3tre func9ionarul financiar #in7en7 &aria SLZ. "ine dore:te 3 afle mai multe de pre i toria5 cultura :i pei a>ele celui mai e tic land federal5 poate 3 vi7ite7e &u7eul na9ional al landului 6urgenland.cailor putere <n &u7eul au triac al ma:inilor de epoc3.an plat7.itect au triac Gan Gollein :i merit3 mai mult de o ingur3 vi7it3. uzee din Viena Pe te (0 ituri diferite unt cuprin e <n T&u7eele din #ienaV5 de la TDantierul ar.

Teatre. A S3rb3torile din Sal7burg A Fe t piel. 1rta dramatic3 de9ine un rol foarte important <n <ntreaga 1u trie.au 6regen7 A Mpera *ra7 A +eatrul na9ional /nn bruck A "a a 6ruckner Lin7 A +eatrul municipal Ilagenfurt Austria.oanneum< &u7eul na9ional al Stiriei TBoanneumV <ndepline:te toate preten9iile pentru o pre7entare cuprin73toare a landului federal. tara pentru /ellness Ync3rcare deplin3 <n oa7ele de Fellne din 1u tria Superioar3 . uzeul na-ional al landului (tiria :.umne7eu a creat lumea5 dar omul a creat o a doua lume5 artaV C&a0 Rein.onaufe tival din 1u tria /nferioar3 A S3rb3torile apei &Hrbi c. / toria natural3 :i cultural3 a Stiriei :i a oamenilor de aici e te anali7at3 din cele mai diferite puncte de vedere. "ele mai importante teatre5 cene mu7icale :i 3li de concerte din capitalele landurilor federale unt: A Mpera de Stat din #iena A #olk oper #iena A .ardtE. scene si sali de concerte K. "um ar fi comediile :i tragediile5 ce Aar alege din opere :i operete5 ce ar fi cabaretul :i Tmu icalVAurile f3r3 un cadru core pun73tor_ Scenele mu7icale :i teatrele din 1u tria con tituie cadrul perfect pentru acea ta.TFranci coA"arolinumK5 care <n pre7ent g37duie:te *aleria na9ional3 de art3 contemporan3 pentru landul 1u triei Superioare. Stagiunea de oper3 :i de concerte durea73 <n 1u tria de regul3 de la <nceputul lunii eptembrie pJn3 la fJr:itul lunii iunie. #iena5 capitalele landurilor federale :i o erie de alte ora:e au 3li proprii de concert5 au di pun de loca9ii core pun73toare :i cu oferte periodice. Yn lunile de var3 e organi7ea73 o multitudine de fe tivaluri :i evenimente mu7icale.

1cea t3 lume acvatic3 e te completat3 printrAo ofert3 variat3 de aune. 2fectele binef3c3toare ale apelor din 1auapulco5 terma cu lumini colorate "olorama :i aunele din Rela0ium e completea73 <ntrAun mod optim. Sta9iuni balneare 1u tria di pune de un num3r mare de ta9iuni balneare5 terme :i b3i curative5 care unt verificate :i omologate prin lege.l repre7int3 o invita9ie c3lduroa 3 pentru oa7a oriental3 de Fellne 1l.oteluri de fitne 5 tara de vacan9e 1u tria Superioar3 ofer3 pentru oricine re9eta potrivit3. Li ta de informare e te atJt de cuprin73toare <ncJt orice problem3 de 3n3tate poate fi tratat35 ameliorat3 au c. @umeroa e terme :i centre de TFellne V unt invita9ii pentru o bun3 di po7i9ie :i rela0are la cel mai <nalt nivel.ambra cu decoruri lu0oa e imilare cu cele -00.etare cu n3mol.X.Yn apele revigorante ale termelor5 prin intermediul mJinilor pricepute ale peciali:tilor <n fitne :i frumu e9e din multele . =n alt re7ervor de energie :i vitalitate foarte apreciat e afl3 la #italFelt Gau ruck S <n 2urot. .erme 6ad Gall e te o educ9ie ire7i tibil3 prin oa7a de 3n3tate proprie.iar prevenit3 printrAo profila0ie core pun73toare. Mferta K+a ilo Feel %ell +ageK e compune din trei <nnopt3ri de >oi pJn3 duminic3 cu demipen iune T#italX5 completat3 printrAun ma a> al patelui5 o compre 3 rece Frigi5 o baie de alge cu uleiuri aromate :i cu o <mpac.erme 6ad Sc. +ermele S Re7ervoare de energie Foarte fierbinte :i foarte bogat3 9J:ne:te apa termal3 <n *einberg A S`/nnviertel din adJncurile p3mJntului5 pentru aA:i d3rui efectele miraculoa e <n centrul termal modern.nop9i.allerbac. +ermele imperiale din 6ad / c. Gotelul balnear de patru tele Ger7og +a ilo din +a ilo +. "ele mai multe b3i :i ta9iuni balneare din 1u tria unt <n acela:i timp centre turi tice cuno cute :i foarte <ndr3gite care ofer3 multe op9iuni pentru port :i di trac9ie.