You are on page 1of 9

EVAZIUNEA ROMANIA

FISCALA

IN

EVAZIUNEA FISCALA IN ROMANIA

1 Scurt istoric al fenomenului in Romania
La 21 martie 1877 aparea prima lege care impunea taxarea veniturilor, atat ale statului cat si pentru judete, commune, administratii. Legea cuprindea 25 de articole. In 1921 se adopta Reforma Fiscala a Romaniei sub conducerea lui Nicolae Titulescu la Minsiterul de Finante. Aceasta stabilea impunerea venitului efectiv realizat in baza declaratieicontribuabilului si introducerea impozitului progresiv pe venitul global, care implica
impozitul pe lux si cifre de afaceri, impozitul progresiv pe succesiuni, impozitul extraordinar progresiv pe avere si pe imbogatirea de razboi. Dupa numai doi ani in 1923 prin Legea Contributiilor Directe se adopta o noua reforma fiscala la initiativa lui Vintila Bratianu.[1] Dupa alti 10 ani in 1933 este introdus un adevarat Cod al evaziunii fiscal, mult mai elaborat decat precedentele, care prevedea sanctiuni mai severe si delimita contrventia simpla si contraventia calificata. Urmatoare lege din 1947 era extrem de aspra dar cu toate acestea oferea si posibilitati de "indreptare" evazionistilor. La 29 decembrie 1947 o noua lege vine sa sanctioneze evaziunea fiscala; legea 344 era foarte aspra urmarind evazionisti, dand insa posibilitatea celor in cauza sa intre in legalitate si sa-si lichideze obligatiile fiscal. Odata cu introducerea la 1 iulie 1993 a TVA, agentii economici s-au orientat si spre reducerea consumurilor, la disponibilizarea resurselor in economie, la stimularea exporturilor si nu in ultimul rand la imbunatatirea disciplinei financiare. In conditiile introducerii TVA in locul impozitului pe circulatia marfurilor si a unui nou sistem al accizelor, gradul de fiscalitate realizat s-a situat sub nivelul anilor 1990-1991. Cu toate acestea s-a simtit adoptarea unei noi legi privind evaziunea fiscala in 1994 abrogata ulterior prin Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul Oficial, parte I nr. 672 din 27/07/2005, lege in vigoare si in prezent. Cu cat sarcina fiscala asupra materiei impozabile devine mai mare, cu atat creste nevoia de sustragere de la aceasta sarcina. Dsiciplina fiscala la nivel national, atitudinea organelor competente in depistarea, prevenirea si sanctionarea fenomenului sunt cate elemente de care ar trebui sa se tina cont in analiza evaziunii fiscale frauduloase in Romania. Conform rapoartelor anuale ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), se observa ca numarul verificarilor efectuate de organele de control si numarul contribuabililor depistati ca au incalcat legislatia au scazut, fiecare, in perioada 1997-2007 (tabelul 1 in anexe).
Graficul 1 Evolutia evaziunii fiscale identificate in Romania:

597 mii RON. si anume diminuarea volumului real al evaziunii fiscale identificate. determinata prin raportarea nivelului evaziunii fiscale descoperite la numarul cazurilor de evaziune fiscala descoperita (tabelul 2). la 1. ajungand la 55.893. . Disciplina fiscala a contribuabilului roman poate fi exprimata si prin marimea medie a sumelor sustrase de un contribuabil evazionist descoperit. Pentru o imagine reala a modificarii sumelor pe care contribuabilii descoperiti le-au sustras de la bugetul public. Asadar rezulta un alt impact negative al reducerii numarului de vereficari efectuate de organele de control. si probabilitatea ca un contribuabil evazionist sa fie descoperit. In anul 1997. in anul 1997. 36%. s-a descoperit un prejudiciu adus bugetului public de 87. in anul 2000.746. oarecum similar anului 1999. exprimate in preturi constante (tabelul 2).304 mii RON. in preturile anului 1997. aceasta insemnand o crestere de 1. de la 87.5%. in anul 2007. in perioada considerata.312 mii RON.Sursa: Raport de activitate ANAF 2007 Diminuarea numarului de verificari efectuate cu aproximativ 57% reduce automat.597 mii RON. ar mai de folos o analiza a acestora pe baza valorii reale a evaziunii fiscale identificate. dupa care a urmat o perioada de crestere. fapt ce nu poate avea un impact favorabil asupra gradului de conformare fiscala a contribuabilului roman. Un alt efect al diminuarii numarului de verificari efectuate a fost reducerea sumelor descoperite ca sustrase cu. sumele sustrase si descoperite au fost de 30.922 mii RON. in anul 2007. cu impact asupra totalului sumelor incasate suplimentar la buget (din diferente de impozite si sanctiuni aplicate). aproximativ. Valoarea nominala a evaziunii fiscale identificate s-a majorat.

Ar trebui vazut cate firme fantoma au aparut in tara.9% mai mult decat in anul 2003 (169. mai ales dupa 2000. din 100 de verificari efectuate erau descoperiti 31 de evazionisti. 485. numarul lor ajunsese la aproximativ 40. care se scurge fara oprelisti in strainatate'. De aici provine hemoragia de moneda. astfel. in anul 2000. si luate masuri. iar in anul 2004. transferul veniturilor impozabile la societatile nou create in cadrul aceluiasi grup. un contribuabil sustragea.8 RON).6 RON cu 51. la 44. In ceea ce priveste frecventa cazurilor de evaziune. in jurul valorii de 40%. aceasta s-a mentinut aproximativ constant.6% mai mult decat in anul 1997 (320. Marii evazionisti nu se regasesc insa in cei 5%.3 RON) si cu 185. peste 70% este capital strain si restul este capital de stat. in medie.Conform datelor prezentate in tabelul 2. in anul 2007. daca in 1996. cate off-shore-uri inregistrate prin insulele Mauritius sau in alte paradisuri fiscale. Graficul 2 Frecventa evaziunii fiscale in Romania: Sursa: Raportul de activitate 2007 ANAF In perioada 1996-2004 s-a inregistrat o usoara crestere a numarului celor care s-au sustrag impunerii fiscale. 2 Modalitati de realizarea a evaziunii fiscale (tehnicile de fraudare) Presedintele Uniunii Nationale a Patronatului Roman UNPR conchide ca "In Romania doar 5% din capital mai este romanesc. Cele mai des utilizate modalitatile de realizarea a evaziunii fiscale pe diferite tipuri de impozite si taxe sunt: A. . incadrarea eronata in perioada de scutire. In cazul impozitului pe profit: reducerea bazei de impozitare care se poate realiza prin neinregistrarea integrala a veniturilor realizate.

Exemplu practic Un semnificativ potential de fraudare a taxelor si impozitelor exista si in schimburile de marfuri derulate intre tarile comunitare.  Sustragerea de la plata TVA prin declararea unor importuri ca fiind temporare C. fiind identificate sisteme de frauda destul de complexe. forta de munca. contributia la asigurarile sociale si de sanatate aferente salariilor platite si neevidentiate. contabila. meditatii. Pentru persoanele fizice autorizate sa exercite profesii aducatoare de venituri in domeniul productiei. seviciile executate de meseriasi neautorizasi. accize (daca e cazul). Fraudarea este mai ridicata in special in domeniul TVA.  Necuprinderea unor operatii ce intra in sfera TVA in baza de calcul. consultanta juridica. comerciala). consultatii medicale. Evaziunea fiscala in cazul taxei pe valoarea adaugata:  Aplicarea eronata a regimurilor deducerilor. nedeclararea corecta a operatiunilor reale in cazul unor produse ale caror preturi erau purtatoare de accize (mai ales alcool). experti. Un exemplu reprezentativ de . A1 Din domeniul importului de produse si servicii: Contrabanda cu produse din import neinregistrate la organele vamale determina nerealizarea veniturilor statului de forma: taxe vamale neachitate. utilitati) si nici a iesirilor (produse si servicii comercializate fara documente). accizele (daca sunt produse purtatoare de accize).  Aplicarea eronata a cotei zero.Neinregistrarea sau inregistrarea partiala a surselor de venit A1. notari.Din domeniul comertului: neinregistrarea facturilor aferente. profesori etc. B.  Neevidentierea si nevirarea TVA aferenta avansurilor incasate de la clienti. TVA. o profesie libera ( avocati.1. contributia la asigurarile sociale si de sanatate. Principalele consecinte evazioniste sunt reprezentate de neplata impozitului pe venit(salariu). Pentru agentii economici: A1.) sau persoane fizice neautorizate ( prin munca la negru. Din domeniul productiei si prestatiilor de servicii: neinregistrarea intrarilor (materii prime. Diminuarea valorii in vama a produselor importate prin falsificarea facturii originale a marfurilor importate. financiara. contabili. taxa pentru drumuri in cazul importului de carburanti si mijloace auto. medici. impozitul pe profit aferent valorificarii acestor produse. comertului si serviciilor. arhitecti. utilizarea unor cote inferioare celor reale. In cazul accizelor:    micsorarea bazei de impozitare. impozitul pe dividendele neinregistrate. TVA aferenta venitului. Astfel se diminueaza impozitul pe profit. A2. A12. comision vamal.

TVA-ul datorat bugetului de stat fiind diminuat prin achizitii fictive de la societati comerciale controlate de aceleasi persoane. T. U. respectiv de la operatorul economic D. T. aceasta societate avand ca asociat pe acelasi I. SRL.. respectiv catre S. SC M. Reprezentantii SC M.ului intracomunitar. Mai mult.. a fost derulat un numar semnificativ de transporturi cu cereale provenind din Ungaria. a prejudiciat bugetul de stat cu suma de peste 9. S.C. societatea SC Y. Societatea era reprezentata de catre domnul I. SRL a prezentat o factura de achizitii de la SC M. acesta a recunoscut ca este administratorul si operatorului din Ungaria. In numele acestuia. SRL in 2008. H. cantitate care ar fi fost ulterior livrata in Ungaria. T. In cele din urma. aceste tranzactii comerciale fiind scutite de TVA. prin intermediul operatorilor economici din Romania si Ungaria. a recunoscut ca traseul scriptic al marfurilor.T. In scopul diminuarii TVA de plata. reprezentand 1500 de tone de cereale.R. S.evaziune fiscal in domeniul TVA-ului comunitar ar fi sistemele de frauda de tip "carusel". KFT din Ungaria  M. neparasind teritoriul Ungariei.L. s-a constatat ca societatea nu a inregistrat in evidenta contabila tranzactiile in cauza. S. T. care a prezentat documente din care rezulta ca marfurile achizitionate din Ungaria au fost comercializate pe piata interna. SRL. reprezentantul SC Y. respectiv D. T. persoana fizica I. HUNGARY KFT. S.6 milioane lei. si anume I. in acest sens fiind prezentate documente de transport.U. S. Cerealele achizitionate de la SC G. KFT din Ungaria este unul fictiv. SRL au justificat provenienta cantitatii de 1500 de tone de cereale ca fiind o achizitie din Ungaria. T. SRL. SRL a simulat aprovizionari de marfuri de la SC Y. In continuare sunt simulate livrarii intracomunitare catre societatile proprii din statele membre. Astfel cetateni romani infiinteaza societatii comerciale in statele membre Uniunii Europene prin intermediul carora deruleaza livrari intracomunitare catre societatile proprii din Romania. U. KFT.T. din Calarasi. societate al carei administrator este acelasi I. din Bucuresti  Y. Figura 1 . SRL din Braila. in calitate de imputernicit. marfurile. Pentru a diminua sumele de plata reprezentand obligatii fiscale catre bugetul de stat. Marfurile achizitionate sunt comercializate pe piata interna. Prin acest sistem de fraudare a TVA . T. S. in realitate. M. societati comerciale controlate si coordonate de acesta. intr-o perioada scurta de timp. In urma verificarilor efectuate la SC Y. din Calarasi G. avand ca obiect de activitate comertul cu cereale. Y. Un exemplu concret de acest gen avem in cazul SC G. SRL erau revandute catre diverse societati.

. Capitolul II. prevede situatiile in care se reduc pedepsele. in cadrul celor 7 articole. In prezent este in vigoare Legea nr. intitulat 'Cauze de nepedepsire si cauze de reducere a pedepselor'. documente legale. De asemenea. De asemenea. fara. intitulat 'Infractiuni'. sunt definiti o serie de termeni si expresii cu care opereaza legea. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale adoptata la 15 iulie 2005 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Partea I.3 Cadrul juridic pentru combaterea evaziunii Prin reglementarile legislative cu privire la combaterea si prevenirea evaziunii se urmareste corectarea eventualelor carente si lacune ale Codului Fiscal in vigoare. intitulat 'Dispozitii generale'. 672/2005 la 27 iulie 2005. (detaliate in anexa 1) Capitolul III. insa a preciza aceste cauze. formulare tipizate cu regim special utilizate in domeniul fiscal. precum si cauzele de nepedepsire si cauzele de reducere a pedepselor. contribuabili. enumera evaziunile conseiderate de prezenta lege. in esenta. elemente referitoare la intelesul unor termeni si expresii cum ar fi: buget general consolidat. Acest capitol face referire si la cauzele de nepedepsire. cuprinde faptele care in intelesul legii constituie infractiuni. organe competente. nr. obligatii fiscale. operatiune fictiva. face precizarea ca instituie masuri de prevenire si combatere a infractiunilor de evaziune fiscala si a unor infractiuni in legatura cu aceasta. Legea este structurata pe 4 capitole si 16 articole si cuprinde. Rezumand primul capitol.

societati comerciale si alti agenti economici in legatura cu indeplinirea obligatiilor acestora fata de stat". ale administratiei de stat. nu se pot stabili.Capitolul IV. unde: . Alte institutii de control financiar sunt organizate si functioneaza in cadrul ANAF: Garda Financiara. intitulat 'Dispozitii finale'. sumele datorate bugetului general consolidat. costul descoperirii evaziunii fiscale. respectiv la 16 august 2005. In aceasta situatie. Lipsa unui control bine organizat si dotat cu un personal priceput si corect poate conduce la forme de mare amploare ale evaziunii fiscale. In acelasi timp. Atributiile ce revin Directiei Generale a Controlului Financiar de Stat sunt prezentate in Anexa 2. prin estimare in conditiile Codului de Procedura Fiscala. Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV). Agentia Nationala de Administrare Fiscala . Marimea pagubelor provocate de evaziunea fiscala tinde sa creasca proportional cu nivelul activitatii (evaziunea fiscala) potrivit relatiei: H = H (A). Directiile Generale ale Finantelor Publice (DGFP) Judetene. Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti si Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC). pe baza evidentelor contribuabilului. precizeaza actele normative ce se abroga la data intrarii In vigoare a prezentei legi. 4 Organe competente in combaterea si prevenirea evaziunii fiscale In incercarea de a limita si preveni activitatile evazioniste a fost nevoie de desemnarea unor institutii care sa organizeze si sa efectueze un control financiar. legea prevede si cazul in care. In vederea determinarii modului optim de combatere a evaziunii fiscale. in numele statului efectueaza aparatul specializat controlulului si administrarii mijloacelor financiare ale organelor centrale si locale.ANAF este institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Finantelor Publice avand ca rol principal controlul activitatilor financiare atat la nivelul societatilor cat si a persoanelor fizice. acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii. ca urmare a savarsirii unei infractiuni. Ministerul Finantelor.[2] Controlul financiar al statului se organizeaza si functioneaza in Ministerul Finantelor si se realizeaza prin Directia Generala a Controlului Financiar de Stat si Garda Financiara. numarul de infractiuni. a) Pagube ce sunt produse prin comiterea evaziunii fiscale constau in sumele de bani care ar trebui sa alimenteze bugetul si care sunt sustrase de catre contribuabili. precum si ale institutiilor de stat si verifica respectarea reglementarilor financiarcontabile in activitatea desfasurata de catre regii autonome. este utila dezvoltarea unui model care sa tina seama de urmatoarele elemente: pagube.

In acest caz exista relatia: C = C (I). I = nivelul cheltuielilor ocazionate.H = marimea pagubei provocata societatii. invers proportional cu cresterea probabilitatilor de condamnare a unei persoane. unde: G = valoarea castigurilor obtinute din evaziune fiscala. este valabila urmatoarea relatie : I = f(u. b) Costul descoperirii evaziunii fiscale. m = consumul de resurse materiale. dupa relatia: D (A) = H (A) . Pe de alta parte. A = nivelul activitatii (evaziunii fiscale). unde: C = costul descoperirii evaziunii fiscale. c = consumul de resurse financiare. Daca se considera functia "f' ca fiind cea care rezuma gradul de inzestrare impotriva evaziunii fiscale. . justitie si echipamente specializate este mai mare.c). Pe baza celor doua elemente de mai sus. in care: u = consumul de resurse (energia) umana. sa creasca cu numarul de contraventii: G = G (A). este cu atat mai mare cu cat cheltuielile pentru fisc. in opinia specialiatilor. si in consecinta al pedepsirii infractorilor.G (A). se poate determina pierderea societatii din evaziune fiscala. c) numarul de infractiuni este. de asemenea. valoarea sociala a castigurilor contravenientilor din evaziune fiscala tinde.m.

publicata in Monitorul Oficial nr.Domeniul de manifestare a evaziunii fiscale este atat de intins pe cat este de larg si variat campul de aplicare a impozitelor. [1] Aceasta lege a desfiintat impunerea minimala si a atenuat sanctiunile severe instaurate de Nicolae Titulescu impotriva practicilor evazioniste [2] Art.64 din 27 martie 199 . 1 din Legea 30/1991 adoptata la 22 martie 1991si.