You are on page 1of 38

Curs 1 04.10.

2013 Cometariul Legii 21/ 1996 CH Beck, Valentin Mircea Curs de dreptul concurentei – Emilia Mihai, 2002 Concurenta neloiala – Yolanda Eminescu Tratat – Octavian Capatana Legislatie:     Legea 21/1996 ( fara partea despre organizarea Consiliului Concurentei) Legea 11/1991 a concurentei neloiale TFUE: art 101-107, 123 ECMR

Colocviu:  Verificare orala (admis/respins)

Concurenta comerciala Concurenta-disciplina, ramura de drept

Concurenta reprezinta o confruntare intre factori adversi care converg catre un scop comun. Difera de notiunea de emulatie (lupta cu mine insumi), de conflict (nu se doreste inalturarea celuilalt), nu se raporteaza la un mediu steril. „Arta suprema a razboiului este sa invingi fara lupta.” Concurenta, chiar daca nu este lupta, tine de castig. Societatile sunt coordonate pentru a permite concurenta. Montesquieu: concurenta este acel proces prin care se aseaza pretul just al pietei. Concurenta faciliteaza ajustarea automata a cererii si ofertei. Ea impiedica realizarea profitului de monopol, stimuleaza scaderea pretului de productie s imbunatatirea calitatii, asimilarea unor produse noi in procesul de productie, asigura alocarea rationala a resurselor si permite utilizarea agentilor economici.

Exista :    rente de monopol: brevetele de inventii. Acestea se sustrag concurentei. rente de situatie: barierele vamale tarifare si netarifare. efectul de risipa

Concurenta comerciala este acea confruntare intre agenti economici cu activitati similare exercitate in domenii deschise pieteii pentru castigarea si conservarea clientelei in scopul rentabilizarii profitului intreprinderii. Exista 2 conceptii moniste potrivit carora sreptul concurentei neloiale este separat de dreptul de antimonopol. Exista extinse potrivit carora acestea sunt analizate impreuna De asemenea, exista si conceptia americana potrivit careia dreptul concurentei neloiale nu exista. Anamblul de reglementari destinate sa asigure in raporturile de piata interne si internationale existenta si exercitiul normal al competitiei intre agentii economici in lupta pentru castigarea, extinderea si mentinerea clientelei. Exista :   concurenta benigna- se manifesta prin marketing concurenta patologica – priveste fie acapararea agresiva a unor segmente de piata ( practici monopoliste, dreptul antimonopol) si acapararea agresiva a clientelei unui alt agent economic ( dreptul concurentei neloiale)

Trebuie analizat si domeniul ajutorului de stat. Caracteristicile generale ale dreptului concurentei 1. Caracterul finalist- teleologic- dr. Concurentei spune cum ar trebui sa ne comportam ( dreptul concurentei nu se limiteaza la ocrotirea unor libertati; dreptul concurentei vizeaza instituirea de anumite drepturi) 2. Caracter profesionist - regulile dreptului concurentei se aplica numai profesionistilor. 3. Caracter economic – numai profesionistii care desfasoara activitati cu caracter economic sunt vizati 4. Caracter pluridisciplinar 5. Caracter incipient al dreptului concurentei Functiile dreptului concurentei comerciale 1. Functia preventiva – o concurenta care sa respecte uzantele comerciale corecte

2. Functia represiva – vizeaza faptele de concurenta neloiala, practicile de monopol si de dumping Delimitarea dreptului concurentei de alte ramuri de drept Se deosebeste de dreptul comercial, de dreptul societar , de dreptul obligatiilor comerciale, deoarece acestea din urma se ocupa de statutul , de regimul pe care ar trebui sa il aiba contractele incheiate de profesionisti, pe cand dreptul concurentei instituie reguli pe care acestia trebuie sa le respecte( deci comportamentul agentilor pe piata). Confuzie se mai poate face cu dreptul consumatorului. Exista abordari ale dreptului concurentei care cuprind si reguli de protectia consumatorului. Anumite chestiuni sunt analizate de ambele ramuri , cum ar fi problema accesului pe piata, problema informarii corecte , problemele legate de riscul de a achizitiona un produs, posibilitatea de a exista o varietate de produse si servicii pe piata, insa exista si deosebiri care fac posibila abordarea diferita, nu neaparat pentru ca exista zone exclusive, dar mai ales din notiunile cu care lucreaza. In dreptul concurentei se foloseste notiunea de client , iar in protectia consumatorului se foloseste notiunea de consumator. Dreptul concurentei tinde sa protejeze in final si drepturile consumatorului. Intereseaza procedura civila, deoarece acestea reprezinta dreptul comun in relatiile concurentiale. De asemenea, intereseaza dreptul administrativ ( amenda), dreptul european. 1. Materia concurenta permisa 2. Materia concurenta interzisa – arata domeniile dreptului concurentei, care sunt acele situatii in care in mod legal concurenta nu poate sa aiba loc. Se elimina acele domenii in care concurenta nu poate sa aiba loc si raman domeniile de concurenta care poate fi licita sau ilicita (concurenta neloiala, practici monopoliste) Notiunile fundamentale cu care lucreaza dreptul concurentei  Piata – locul in care se intalneste cererea cu oferta ; Intereseaza piata ca mediu la care ne raportam. Dupa criteriul geografic a. Piata globala b. Piata Uniunii Europene c. Piata nationala Dupa criteriul activitatii a.Piata generala

dar nu sunt substituibile cu altele. ii. iar Piata geografica a produsului este aria in care sunt implicati intreprinzatori cu cerere si oferte de produse si servicii suficient de omogene si care pot fi delimitate in zone invecinate. Intereseaza piata din punct de vedere al bunului si serviciului (criteriul material ) si mai intereseaza din punct de vedere geografic( vor fi observate bunuri si servicii care chiar se intalnesc efectiv in piata) Instructiunile Consiliului Concurentei privind piata relevanta : se ia in considerare in vederea aprecierii caracterului substituibil atat cererea. . iii. datorita caracterisiticilor. dar intereseaza in mod special cererea. Din codificare a rezultat ca cele mai importante dintre criterii sunt : i. cat si oferta. preturilor si destinantiei de folosinta a produsului. Piata relevanta (sectoriala ). Problema substituibilitatii untului si a margarinei CJUE : O piata relevanta a produsului cuprinde toate acele produse si sau servicii substituibile de catre consumatoru. datorita faptului ca au conditii de concurenta suficient de diferite.acel mediu in care se intalnesc cererea si oferta privitoare la marfuri si servicii care sunt substituibile intre ele. dar nu sunt substituibile cu altele care nu se afla in aceasta piata. Ele sunt substituibile intre ele.b.  Intreprindere  Clientela Curs2 11. Exemplu : 1. intrucat un singur criteriu nu este suficient.10. Este piata acelor lucruri de acelasi fel.2013 Piata relevanta este locul virtual in care se intalnesc produse si servicii de acelasi fel. Pretul Caracteristicile Functionalitatea Ordinea nu este neaparat aceasta .

insa o sala de biliard nu va intra in concurs cu alta din capacapatul celalalt al Bucurestiului. pentru incalcari. Astfel. exista taxe inverse etc.Prima speta in care s-a pus problema substituirii a fost Hofman La roche – in ce masura pot fi considerate in aceeasi piata relvatan vitaminele individuale si multivitaminele. Din aceste criterii ar trebui sa reiasa piata relevanta sub doua coordonate: Piata din punct de vedere al produsului/ serviciului ( piata materiala) Piata geografica – daca produsele sunt din punct de vedere geografic din aceeasi piata In materie de produse este foarte greu sa mai gasim piete mici locale. Cand analizam o concentrare economica. dar care prin evolutia pietei poate fi luata in considerare. analiza es ex post – ne intereseaza consecintele pe care le va avea in piata. Barierele de intrare in piata sunt acele piedici de natura financiara. Pentru produsele artizanale si cele de mestesug piata nu este foarte mare. zona fiind restransa. Ea este in legatura cu un element la fel de dificil de apreciat. Prima analiza consta in analiza dinspre consumator. economica care impiedica intrarea unor concurenti noi pe piata. Trebuie stabilit in masura consumatorul ar fi dispus sa accepte un alt produs. Bariere de natura tehnica: piata comunicatiilor . deorece piata este a Uniunii Europene. analiza este in urma. In masura in care analiza nu iese la consumator. Aceasta este concurenta care acum nu se manfieste . Intereseaza pentru analiza ex post. trecem la producator sau la furnizorul de servicii. Cum se face analiza? In functie de motivul de care vrem sa analizam piata relevanta. Analiza se face fir privind in urma. barierele de intrare in piata. In realitate. In privinta serviciilor. este incurajat exportul. Trebuie stabilit in ce masura poate sa-si adapteze linia de productie incat sa intre in aceeasi piata relevanta si eventuale alte produse si servicii. curieratul de exemplu nu va avea o piata restransa. legala . in aceasta speta s-a aratat ca dificultatile de precizare a pietei relevante provin mai ales din analiza pe care trebuie sa o facem. fie inainte. De la caz la caz intereseaza si concurenta potentiala.

piata noilor tehnologii. producatorul de bere fabrica berea. acesta o vinde distribuitorului cu amanuntul care o vinde consumatorului final . Piata intereseaza si din punct de vedere al evolutiei ei. aceasta trebuie sa fie luata in considerare. De expl. acesta o vinde distribuitorului angrosist. Intra in aceea si piata relevanta cei care se ocupa de acelasi lucru in legatura cu produsul. In functie de lantul de distributie. licente Bariere financiare: costuri foarte mari O singura bariera daca exista . Spre exemplu. aplicatiile pentru smartphone-uri. Piata conexe este o piata invecinata pe care o influenteaza piata in discutie si de care este influentata piata in discutie ( se influenteaza reciproc). Sunt piete in care evolutia este uluitoare. Domeniu in care nu se intalnesc bariere: comertul cu amanuntul online. In realitate exercitiul poate fi destul de dificil pentru este greu de imaginat evolutia in anumite domenii. Pietele formate in zonele libere -au un statut aparte .In ceea ce preveste energia electrica exista mai multe piete. Intra in concurenta produse cu care se face ceva. Si in aceste piete se vor pune probleme de bariere. In aprecierea pietelor.piete in care a existat un monopol al statului . Exemplu : piata pieselor de schimb pentru diferite tipuri de produse. Pietele emergente – Piete care se nasc si se dezvolta acum . o piata de productie. una de distributie si chiar una de transport Bariere de natura juridica: autorizatii . Analizarea pietei raportat la cei care intra direct pe piata Cand spunem produse sau servicii substituibile intre ele nu ne raportam la produse sau servicii in abstract. putem avea raporturi de piata orizontala intre participantii in aceeasi piata – concurenta si pe verticala intre piete conexe. de cele mai multe ori in analiza pietelor se tine cont si de pietele conexe. Se remarca :   Pietele nou liberalizate .

-intra in asociatii in masura in care ele intereseaza pentru activitatile licrative pe care le deruleaza ( speta celebra UEFA ). aeroporturi. Abordare pozitiva : intreprinderea este cea care deruleaza activitati economice si are centru decizional autonom. In ceea ce priveste persoanele juridice. . adica autoritatile sau cele care exercita o functie sociala de putere. cat si la persoane juridice. Pana la notiunea de intreprindere se folosea notiunea de operator economica si inainte de aceasta cea de agent economic. Daca o entitate publica desfasoara o activitate concurentiala va intra sub incidenta notiunii de intreprindere. Pentru a stabili cine sunt intreprinderile ne vom raporta atat la persoane fizice. Neindoielnic ca o astfel de persoana este considerata o intreprindere. entitati. Notiunea de intreprindere este recent introdusa in legislatia romana. Este neindoielnic ca intra si societatile cu capital 100% de stat. adica sa aiba o independenta functionala efectiva. este subiect al dreptului concurentei. persoane care fie exercita o functie publica. toate celelalte avand calitatea de intreprinderi. Asociatiile pot sa desfasoare activitati comerciale intr-o anumita masura.-sunt constituite in zone in care nu se aplica regulile de taxare obisnuite : porturi. Sunt excluse acele prganizatii. dar nu principala pentru ca ar trebui sa fie societati propriu zise. Este discutabil in ce masura este intreprindere un om de afaceri care are investiti bani in mai multe domenii. a fost inspirata de legislatia europeana. el avand obligatia de a notifica Consiliului Concurentei. care pot fi si totale Intreprinderea si clientela Intreprinderea In dreptul concurentei sensul notiunii de intreprindere este diferit de sensul civil . Abordare negativa : ce este intreprinderea prin excluderea anumitor tipuri de organizatii . granite -moneda utilizata este cea straina -exista anumite degrevari fiscale. de ex Parlamentul. Pot sa fie entitati publice sau privste. acestea pot fi : Intreprinderi ca privind o data societatile comerciale civile si in general toate acele entitati care au caracter lucrativ.

In dreptul concurentei este o valoare patrimoniala si este ocrotita . Vorbim de fondul de comert. Exemplu : avocatii nu deruleaza o activitate comerciala. in domeniul medical – exista intre medici concurenta propriu-zisa? Si ei pot face indiferent de forma de organizare ( indiferent ca au cabinete PFA sau organizatii societati comerciale) Organizatiile de caritate non profit intra in masura in care deruleaza activitati comerciale. Clientela captiva – legata prin contract . Clientela Este formata din totalitate persoanelor care se aprovizioneaza constant de la un anume intreprinzator.Exista si aplicabilitate pentru anumite profesii precum cele liberale . pentru ca se adreseaza in mod obisnuit.exemplu : expertii contabili. b. Are importanta in ceea ce priveste concurenta neloiala c. Este interzis pactul de quota litis – ii ceri clientului un procent din cat castiga ( daca ma expun la pierdere e ca si cum as face eu afaceri ) .) pt ca pot exista produse scumpe. Cel putin in teorie ( daca amrfa este calitativa etc. Au fost investigati in anumite piete . Prestatiile artistice . Exista 3 categorii de clienti : a. 4. Nu este interzis sa ii ceri clientul cota pe langa onorariul de succes. insa au beneficiat de marketing. Se obtine prin lansarea pe piata a unui produs sau a intreprinzator 3. Clientela ocazionala . de buna aprovizionare din comert. ci unele dintre ele se abtin de la exercitiul concurential propriu zis. Clientela atrasa – cea care vine pentru ca a prins incredere. Sunt incluse si intreprinderi . Caracteristici 1. titularul unui brevet de inventie – intra in notiunea de intreprindere. clientela fiind un element al acestuia. desi nu sunt calitative. Clientul este parte din intregul clinetelei. Are caracter aleatoriu si este fluctianta 2. din punct de vedere juridic clientela este un bun. Din punct de vedere economic. clientela este un grup de persoane. Almasan – extinderea pentru astfel de activitati profesionale liberale u ar trebui ds existe pentru ca este foarte normala activitatea de concurenta pe de o parte si pe de alta parte nu numai ca este foarte normala. De asemenea. Este influentata de caracterul subiectiv – caracter in personae. E formata din consumatori . dar nu numai din acestia . tine de vad comercial .

Este un drept vulnerabil . constand in abtinerea pe care acestia trebuie sa o faca in deturnarea clientelei. inclusiv autoritatile care influenteaza bunul mers al concurentei. Capatana : Clientela este un drept sui generis . Natura juridica a dreptului la clientela Clientela nu este o valoare se sine statatoare. ca toate drepturile privative celorlalti participanti in piata relevanta. Subiectii Art 9 . nu poate fi incadrat in nicio categorie. incorporal . Apartine drepturilor privative ( presupun anumite facultati restrictive pentru ceilalti) . Persoane fizice si juridice Continut Este ca un cadru Drepturi privind fondul de comert. Raportul juridic de concurenta In confruntarea din piata relevata dintre intreprinderi se formeaza raporturi juridice de concurenta. actuala c. Comerciala Trasaturi juridice: este un bun mobil. drepturi de proprietate intelectuala. Legea concurentei neloiale -uzante necinstite: Conventia de la Paris. drepturi privitoare la clientela.Trasaturi : a. drepturi din vecinatatea fondului de comert materiale si intangibile Obiectul E format concret din prestatiile efective Actiuni si inactiuni care fac distinctia dintre concurenta neonesta si cea patologica Acte normative definesc: -buna-credinta : NCC. Legea concurentei neloiale . nu este intangibil . Este opozabila erga omnes. industriala. personala b. transmisibil prin cesiune odata cu fondul de comert si este un bun ocrotit prin legi speciale. O.

De asemenea. poate exista un monopol de fapt. Legea 31/1990 : Societatea in nume colectiv . Daca este posibila concurenta vedem calitatea concurentei.raspundere solidara si nelimitata a asociatilor. Intr-o societate in care opereaza economia de piata.cu cat societatea este “mai de persoane”.  Obstacolul pentru a deschide afaceri in nume propriu afaceri sau prin interpus  Obstacolul pentru a fi asociat de acelasi fel la o alta societate . Art 82 – interdictie intuitu personae. nu are legatura cu functia de conducere. cu atat regulile de concurenta pot fi mai incidente. inclusiv in perioada lichidarii. Nu se mai dovedeste caracterul ilicit al actului de concurenta. Legea societatilor comerciale Multe dintre interdictiile legale includ si posibilitatea amenajarii de catre parti pe cale conventionala. acestia au drept de reprezentare . adica se determina daca modalitatea in care se exercita efectiv concurenta – concurenta antimonopol sau concurenta neloiala.Curs 3 25/10/2013 I. Se poate intampla si in anumite conditii produce efecte ca doua sau mai multe persoane sa convina in vederea instituirii unei interdictii de concurenta. in obiectul de activitate. Este o prohibitie generala. Conteaza activitatea desfasurata efectiv . In anumite domenii pot exista particularitati date de reglementarea specifica (domeniul de politica monetara). Simplul act de concurenta este ilegal. cum este cazul brevetelor . Este posibila concurenta in privinta faptelor de concurenta care s-au inregistrat? Concurenta poate fi interzisa prin lege (monopolul de drept ). Interdictia consta. cele mai multe domenii sunt deschise concurentei. Aplicatii 1.

79-80. . ca ceilalti asociati sa stie si sa nu existe o stipultie propriu-zisa in contractul societar care sa interzica desfasurarea unei activitati similare de catre unul dintre asociati.Concurenta intereseaza atunci cand aveam deschisa o astfel de afacere . La societatea in comandita se aplica doar asociatilor comanditati. fie sa se subsituie afacerii avantajoase. In cazul in care actul de concurenta incepe ulterior. Acestia nu au voie sa fie directori. cenzori .acestia nu pot fia administratori la societati concurente si nici desfasura activitati similar Domenii inchise prin conventia partilor Codul muncii In relatiile de munca este posibil sa avem forma de concurenta. Legea nu vizeaza actele incheiate cu tertii. este nevoie de votul majoritatii in adunarea generala. fie sa solicite despagubiri. auditori etc. Inainte de adoptarea Codului muncii. Societatea pe actiuni Se aplica doar directorilor si membrilor directoratului. textul nu i se va aplica. Daca directorul nu este administrator i se va aplica sanctiunea de mai sus. trebuie ca activitatea sa fie desfasurata efectiv. fie ca se aplica un principiu de libertate a muncii. Termenul de optiune este de 3 luni de la momentul la care au luat la cunostinta. Sanctiune : solicitarea despagubirilor si demiterea persoanei. s-a apreciat in doctrina fie ca se aplica o conditie inerenta de concurenta. Sanctiune : se instituie un drept de optiune al societatii. se vor aplica in continuare regulile de la art. Consiliul de Administratie sau Consiliul de Supraveghere pot autoriza o astfel de activitate. se parea ca problemele s-au rezolvat. In cazul in care unul dintre asociati isi da acordul la deschiderea unei afaceri in acelasi domeniu. SRL Sunt vizati administratorii. Textul vorbeste de un consimtamant prezumat. administratori. Dupa aparitia Codului muncii. In primul rand. daca administratorul nu este director. Pe cale de exceptie.

Nu este o indemnizatie salariala. dar ar trebui renegociate. Geografic. Trebuie sa nu se deroge de la dreptul la munca. Codul Penal 1810. . Daca angajatul desfasoara activitati concurente trebuie sa returneze indemnizatia si eventual de dezdauneze. el poate desfasura o activitate similara. Libera si onesta concurenta postcontractuala – interdictia de a lucra cu anumiti terti. Obligatia de concurenta si obligatia de confidentialitate sunt in stransa legatura. Un criteriu il vizeaza perioada Clauza de concurenta presupune acordarea unei indemnizatii catre angajatul care consimte pe o perioada de pana la doi ani sa nu desfasoare activitati similare. - Contractul de franciza Art 6 : protejarea know-how-ului Art 10 vorbeste de franciza exclusiva – poate fi inserata o clauza de concurenta in considerarea know-how-ului si a exclusivitatii. ‘ Exista si interdictii prevazute in legea 11/1991 in care se adreseaza salariatului infidel .11. In SUA legislatia antitrust a aparut prin Legea Sherman. Exclusivitatea inseamna mai mult decat neconcurenta. insa in alta arie geografica decat cea a activitatii initiale .Interdictia consta in : In interdictia de a desfasura o activitate similara intr-un anumit spatiu geografic.2013 Legislatia antitrust Scurt istoric: Din punct de vedere istoric legislatia antitrust a aparut mai intai Legea Allall. Daca au fost inserate clauze potrivit vechii reglementari. Agentia si inchirierea Curs 5 01. ele nu sunt nule de drept .

Tratatul de la Roma (legislatia europeana) a introdus prin art. la noi are doar un dezmembramant al unui drept de proprietate. fiind introdusa o reglementare pt concentrarile economice excesive.Trustul este o institutie de de drept anglo-saxon. O alata clasificare se poate face in unipersonal si pluripersonal: abuzul de pozitie dominanta se realizeaza unipersonal. fiind un sistem tripartit in care o persoana valorifica drepturi in legatura cu bunurile altei persoane in urma desemnarii unui administrator de catre un tert. 5 si 6. fiind plasate diferit. Decretul din 10 mai 1937 inspirat din legislatia germana a preluat notiunea de concentrare. facandu-se o analiza de predictibilitate. valorifica drepturile ce decurgeau din trust. dar bunurile sunt administrate de altcineva. 86 din Tratatul de la Roma. de aici legatura legii antitrust. 85. antimonopol cu institutia trustului. 101. in Legea 21/1996 in art. iar in restul celorlalte intelegeri antimonopol acestea se realizeaza in mod pluripersonal. 86 interzicerea anumitor comportamente antitrust. dar se poate si aici un abuz colectiv. Forme ale monopolismului: Monopolismul de comportament este dat de intelegeri monopoliste si de abuzul de pozitie dominanat. dat de concentrarile economice excesive. Aceste art. 101. 85. 102 au fost preluate si de legislatia romana. Ea a fost amendata de Legea Clayton. dar exista si monopolismul de structura. spre a putea decide comportamentul lor de piata . 102. Analiza legii 21/1996: Intelegerile monopoliste sunt acele manifestari de vointa ale unei intreprinderi. In analiza intelegerilor antimonopoliste se cerceteaza lucrurile in mod retroactiv. Administratorul bunurilor este proprietar. suficient de independente unele in raport cu celelalte. Societatea care controla alte societati. iar la concentrarile economice se face o analiza in perspectiva. in ce masura acea concentarre economica este periculoasa dpdv al concurentei si in ce masura acest impact poate fi ajustat. In sistemul american de drept se realizeaza si un transfer de proprietate. prelutate mai tarziu prin TFUE in art. Legea Sherman a distrus marile societatii de otelarie. Alt decret din 1989 a preluat intr-o forma proasta art. Cea mai cunoscuta forma de trust este legatul lasat unui minor sau incapabil. Aceasta impartire a monopolismului este important mai ales in structura legii.

de exemplu. cele financiare se refera la investitiile facute de ele. concesiune. iar cele personale sunt date de persoana cuiva. nu neaparat de vanzare) aici pot interveni gentelmen agreements. personale. financiare. Nu exista un acord intre ele. pe piata relevanta. nu prin faptul ca un producator se uita la pretul produselor altor producatori. piramidale. care nu presupune incheierea unui anumit tip de contract. Intelegerile dupa pozitia ocupata in circuitul economic: . ci si fapte juridice. fiind interzisa. Deciziile asociatilor de intreprinderi sunt acele manifestari de vointa colective care au sau nu personalitate juridica. care prsupun intreprinderi ce au legaturi economice. grupurile pot fi radiale. al anumitor intreprinderi. (ex: contract de depozit. Vorbim de manifestari de vointa. Circulatia de informatie intre intreprinderi reprezinta baza practicii concertate. Vorbim de 3 tipuri de incalcari: . Acordul find un fapt juridic. Practicile concertate inseamna comportamentul similar.practici concertate Grupurile de intreprinderi sunt acele concentrari cu caracter economic.acordurile propriu-zise . Grupurile de societati industriale au legaturi de afaceri stabilite intre ele. De obicei.si care au ca obiect sau pot avea ca efect impiedicarea. Nu trebuie ca intreprinderile sa se inteleaga. se poate proba cu orice mijloc de proba. ci ca unul sa stie ca celalalt urmeaza sa-si ajusteze preturile. restrangerea sau denaturarea semnificativa a concurentei. cascada (off-shore) sau circular.deciziile asociatilor de intreprinderi . care nu inseamna neaparat acte juridice. care le dau un caracter uniform si putere de control. In legatura cu structura lor. pt a exista o intelegere. nu neaparat un act juridic. Orice variatie a pretului trebuie sa fluctueze potrivit cheltuielilor de productie. cu buna stiinta si coordonat. Se prezuma ca o intreprindere nu se uita in politica concurentului sau. realizate in mod voluntar. acest comportament are in vedere stabilirea acelorasi preturi. Acordul este o conventie bi sau multilaterala.

vointa sa fie reala. filiala are personalitate juridica.reprezinta un obstacol absolut o Restrangerea . Pt a exista o intelegere: Conditii pt existenta unei intelegeri:   Sa existe un concurs de vointe. a a art. Verticale – intre intreprinderi aflate pe pozitii diferite in lantul de distributie. Intelegerile prin efect nu sunt grave pt piata. numite atingeri per se. Mixte – intre toti participantii la lantul de distributie. a) intelegerile referitoare la fixarea in mod direct sau indirect preturilor. restangrea sau denaturarea. tarife – aceasta incalcare de la lit. Au ca efect sau ca obiect impiedicare. dar si externe (privind consecinte pt tertii acordului). sa existe intentia. Fiecare vointa sa nu fie viciata de vreun viciu de concimtamant. restrangerea sau denaturarea concurentei – afectarea semnificativa a concurentei. Nu se pot stabili preturi indicative. indiferent ca este minimal sau maximal.   Orizontale – intre intreprinderi aflate pe aceeasi pozitie in lantul de distributie. Se poate intampla ca din cauza legii sau din motive economice sa nu existe autonomie decizionala. 5 este cea mai frecventa. dar din executarea intelegerii respective se pot produce efecte negative. fapta unei filiale sau sucursale – sucursala nu are autonomie decizionala.stirbirea libertatilor participantilor in piata o Denaturarea . dar nu are autonomie decizionala. . adica pot fi in legatura cu obiectul – insasi intelegerea in termenii sai prevedere impiedicarea. deci fapta nu ii apartine. Cei in cauza trebuie sa aiba autonomie decizionala. sucursala nu are personalitate juridica. In sistemul romanesc exista exceptari legate de intelegeri care pot fi permise.reprezinta modificarea conditiilor de schimb  Aceste atingeri aduse concurentei pot fi interne (acordului). Intelegeri orizontale: intelegeri de fixarea a preturilor in mod direct inseamna stabilirea pretului efectiv. Atingerile ilicite au ca obiect sau pot avea ca efect. Exemplu: daca legea prescrie o anumita conduita. 5 din Legea 21/1996: lit. Legea ia mai multe ipoteze ale intelegerilor sanctionabile. prin art. pt ca existenta lor pot inchide piata. intelegerile cu gravitate maxima. o Impiedicare . Intelegerile pe orizontala sunt mai grave. Intelegeri dupa recunoasterea de catre legislatie:   Monopoliste pe care legea le interzice Monopoliste pe care legea le permite – unele sisteme de drept interzic doar abuzul realizat prin intelegerile respective. politicilor de discount.

discriminarea unui distribuitor in detrimentul altora. acestea sunt permise. dezvoltarea tehnica sau investitiile In piata trebuie sa existe conditii optime. garantii. fara restrictii efective etc. industriala. fiecare sa-si realizeze dezvoltare comerciala. La intelegerile verticale. de senioritate (colaborare intinsa pe ani). pt ca de obicei asa se realizeaza anticoncurenta. clauze de exonerare sau agravare a raspunderii. Este interizsa chiar si recomandarea de preturi sau simpla circulatie de informatie referitoare la pret. nu se pot stabili preturi de revanzare. obligativitatea distribuitorilor sa tina un stoc minim sau consumabile obligatorii. a distribuitorilor. durata si conditiile contractului de credit. Intelegerile de stablirea a preturilor in mod indirect. distribuitorului. Sunt interzise:       Interzicerea de anumite subansambluri Stabilirea punctelor de fabricatie Stabilirea de cote la import sau export Interzicerea exploatarii unor inventii Decizii de atribuiri de label de calitate Conventii de vanzare sau cumparare realizate in comun care restrang concurenta 2 tipuri de acorduri: Acordurile de cooperare sunt victima nr. !!!!Singurul lucru permis este schimbul de informatii a costurilor ce poarta asupra materiilor prime. In materie de intelegeri verticale se pot recomanda preturile de catre producator.Sunt interzise acele baremuri. care reduc costurile. dar si cel discriminatoriu. modalitati si termene de livrare si plata. . Rabatul interzis nu este doar cel unifrom. care se gasesc mai ales in contractele de distributie exclusiva. De exemplu: durata foarte lunga a contractului. comercizlizarea. Sunt admisibile doar cele care tind sa eficientize productia. care aduc solutii inovative. b. Producatorul poate acorda reduceri pe criterii de volum. Se pot da astfel de referinte. pt ca astfel se stimuleaza piata. b) limiteaza sau controleaza productia. art. 1 al acestor interdictii prevazute de lit. Fixarea altor conditii comerciale: fixeaza clauze care infrang mecanismul corect al formarii cererii si ofertei. formule de calculare a pretului. 5. lit. inseamna stabilirea politicilor de discounturi.

Curs 6 08/11/2013 . reteaua de distributie selectiva de natura cantitativa pe baza de criterii subiective interzise 4. dar in functie de obiectivitatea lor se observa daca ele sunt abuzive sau nu. trebuie permis vanzatorului sa vanda si alte produse concurente. reteaua de distributie selectiva de natura cantitativa si obiectiva – permisa 3. reteaua de distibutie selectiva calitativa bazata pe criterii obiective – permisa 2. este posibila si exclusivitatea beneficiarului francizei. exclusivitatea teritoriala simpla inseamna ca fieare distributor are o arie georgrafica a sa. fie se stabilesc anumite conditionari la comercializare. Retele de distributie: . lit. c) impartirea pietelor sau surselor de aprovizionare Dupa obiect. dar se poate astfel imparti piata. vanzatorul isi pastreaza dreptul de a vinde si altuia.Acordurile de specializare. absoluta. in acest caz dispare accesul liber de intrare in reteau de distributie. ca distribuitorul nu are voie sa onoreze solicitari din alte zone geografice decat cea a sa si nici sa mearga sa faca oferte altor distribuitori din alte zone geografice. Aceste conditii de selectie sau aceste conditionari sunt permise. dar daca primeste solicitari din alta zona geografica el trebuie sa aiba posibilitatea sa le onoreze. ca si cooperarea (ex: domeniul farmaceutic. medical.retele de distributie selective: fie se dimineaza concurenta pt ca se da drept de achizitie doar celor ce indeplinesc anumite conditii selective. Retele de distributie stabilite prin contractele de franciza – este permisa reteaua selectiva in conditii riguroase. 4 tipuri de distributie selectiva: 1. dar pt aceasta este necesara plata unei sume de bani. Sunt anumite domenii in care este necesara specializarea. se realizeaza in 2 feluri – cu exclusivitate teritoriala simpla sau absoluta. astfel de retele de distributie sunt permise. este vorba de intelegeri care isi repartizeaza geografic pietele de desfacere sau sursele de aprovizionare. Intelegerile de organizare a retelei de distributie inchisa – afecteaza concurenta. . tehnic).retele de distributie deschisa – accesul este neingradit la intrarea in reteaua de distributie a unui producator. reteaua de distributie selectiva pt anumite produse de lux sau de prestigiu – pt a fi permise astfel de restrictii. inseamna invers. care sa compenseze caracterul exclusiv al retelei. cumparatorul isi pastreaza dreptul de a revinde.

Este interzisa oferta de acoperire ( oferta + o unitate . Acordul cu B trebuie dovedit pentru a se proba. In mod firesc ar trebuis a concuram . e) Intelegerile de cuplare a contractelor Pentru incheierea unui contract de furnizare de servicii de internet . cat si vertical . limitarea sau impiedicarea accesului pe piata – boicot Daca exista o justificare motivata. Este interzisa oferta de principiu ( fara intentia de a participa efectiv. accesorii. boicotul poate fi admis. Intelegerile care contin clauze de neconcurenta excesive – ar trebui sa fie asimilate ipotezei boicotului. . Este posibil atat orizontal . Decizia comuna de neagresiune este interzisa. Nu poate fi limitat accesul intr-o profesie. Achizitionarea unui produs alaturi de piese de schimb . operatorul obliga si la acceptarea de servicii de telefonie. poate fi permisa o restricatie a accesului intr-o profesie. de acoperire) g) Intelegerile privind interzicerea. piata etc. este o ofera exagerata ). Se pune problema adeziunii la un grup de intreprinderi care era conditionata de aceasta forma de boicot. Ea presupune neagresiunea din punct de vedere al concurentei. f)Intelegeri pentru participarea cu oferte trucate la licitatii sau alte forme de concurs de oferte Este interzis prin care participantii la o licitatie sau la orice alta forma de oferta publica isi repartizeaza intre ei pretul . Intelegerile prin care s-ar impune participantilor in mod nejustificat sa nu cumpere sau sa nu vanda de la un anumit concurent. Mecanismul prin care se inregistreaza discriminarea: eu ma inteleg cu B sa il discriminam pe C. in masura in care aplicarea lor nu permite o alternativa rezonabila .Art 5 Litera d) Aceasta ipoteza vizeaza discriminarea Exceptie : cand tratamentul discriminatoriu este justificat de motive obiective . Daca il discriminez direct pe C reprezinta un abuz. In cazul limitarilor excesive . Achizitionarea unei marfi de calitate medie alaturi de una de calitate .

Exemple : domeniul transportului – contractele de pool . 5 alin. .Exista o intelegere potentia negativa care nu se incadreaza in pragurile de minimis. 2.3 ipoteze : a. exista un plafon al cifrei de afaceri si o cota de piata ce trebuia intrunite de catre cei in cauza . Intelegerile de importanta minora .Alin 2 – exceptari individuale – reprezinta o ipoteza in care categorii intregi de intelegeri nu s-ar supune rigorilor legii concurentei – lit a.Alin 3 – exceptari pe categorii – nu este necesara notificare .In vederea exceptarii se stabilesc praguri. limitarea productiei si impartirea pietei.“exceptare de minimis” . a fost tranferata in prerogativa legislatiei secundare UE .Exceptarile de la art. 1 1. trebuie sa fie intrunite anumite conditii general aplicabile . Pentru anumite tipuri generice de activitati este inerenta incheierea unei astfel de intelegeri .Varianta intermediara – ipoteza in care nu se poate stabili daca sunt sau nu concrenti – sa nu existe riscul aplicarii unei exceptari .Art 8 legea 21/1996 – initial existau niste conditii cumulative. Teoretic ar trebui sa fie interzisa.c alin5 alin 2 . care pot avea ca efect distorsionarea. .Este prea putin importanta incalcarea . .Intelegerea este inapta sa modifice conditiile de piata .S-a modificat procentul cote de piata. . Daca nu sunt concurenti existenti sau potentiali limita este de 15 % . . restrangerea sau chiar eliminarea concurentei de pe piata. in sensul ca acesta variaza .La intelegerile dintre concurenti rezultatul este mult mai probabil sa fie negativ decat in cazul intelegerilor dintre neconcurenti. In cazul in care intre intreprinderi care sunt concurenti existentie sau potentiali limita este de 10% b.A aparut in dreptul american . Pragurile din regulamente sunt ridicate ( 20-25%) Abuzul de pozitie dominanta – art 6 Se interzice folosirea in mod abuziv de catre intreprinderi a pozitiei dominante pe care acestea o au in piata romaneasca. Exceptari individuale si pe categorii . .Aceasta exceptare nu poate sa fie aplicata pentru anumite tipuri de incalcari – alin 4 – fixarea pretului.

Exista si alte criterii de natura structurala. pentru ca la scurt timp sa produca chiar el fix acel echivalent al produsului respectiv.economica care tind sa completeze . in grup. se putea stabili piata geografica la nivel de strada. Structura pietei Organizarea pietei Conditiile de schimb Barierele de intrare si de iesire Particularitatile produselor Intinderea teritoriala – CC a decis ca piata relevanta din punct de vedere geografic era piata nationala.  Felul pietei in cauza – se poate intampla ca pietele vecine sau conexe incat sa influenteze piata relevata . Insa el se poate realiza si colectiv. Ex – un producator de materie prima chimica care servea produselor farmaceutice alimenta un laborator de produse farmaceutice care producea in baza acelui component chimic un produs antiftiziologic. In realitate. ceea ce inseamna ca trebuie stabilita piata relevanta de la caz la caz. Aceasta prezumtie s-a extins si pentru celelalte sectoare. Aceasta cota este o prezumtie relativa pentru pozitia dominanta. in masura in care intre membrii grupului nu exista o relatie de independenta economica. Laboratorul moare. Este foarte importanta determinarea corecta a cotei. de a se comporta in mod independent. Pana de curand a existat o impartire a pietelor intre distribuitorii de cablu in functie de paritatea numerelor strazii. se realizeaza personal. la acea epoca. La un moment dat.Aparent. Capacitatea celui in cauza de a-si determina singur comportamentul. Ea trebuie sa fie raportata la cota pe care o are in piata intreprinderea respectiva .2 cerinte Cerinta negativa – presupune capacitatea de sustragere de la presiunea pietei Cerinta pozitiva – capacitatea de a determina singur preturile de vanzare si celelalte conditii de vanzare in contractele pe care le incheie        - . In sectorul comunicatiilor s-a apreciat pentru prima data ca 40% reprezinta o cota pentru pozitia dominanta. comportamentala . Presupune intrunirea a doua elemente : Notiunea de pozitie dominanta . producatorul refuza sa-i mai furnizeze produsul respectiv. nu colectiv.premiza Notiunea de exercitiu abuziv Pozitia dominanta este un aspect controversat pentru ca tine de situatia concreta din piata.

astfel ca in cazul unor situatii asimilate. lucrarilor in regim de monopol – exista o impunere a pretului de vanzare in aceasta situatie. Art. putand intalni si alte ipoteze in practica. Totusi nici in legislatia romana. utilitati etc. In cazul oligopolului s-a considerat ca pentru anumite tipuri de activitate este absolut necesar. serviciilor.Detinerea unei pozitiii dominante nu este prin ea insasi un lucru sanctionabil de legea concurentei. Curs 6 15. . aplicarea sanctiunilor ar fi riscanta daca s-ar aplica prin analogie. Daca sunt indeplinite cele doua conditii se aplica sanctiunea. pretul fiind inerent. se stabilesc şi se ajustează cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. Exceptarea de minimis nu vizeaza si abuzul de pozitie dominanta . sunt prevăzute alte competenţe.11. stabilite prin lege. Exemplu: Metrorex. 5 si 6 au caracter enumerativ. Folosirea abuziva a pozitiei dominante art 6 alin 1 Numai exercitiul intr-un anumit fel poate fi incadrat ca manifestare sanctionabila . Listele de ipoteze de la art. pt ca sintagma folosita de lege enumera ipoteze „in special”. prin legi speciale. Abuzul de pozitie dominanta nu este susceptibil de exceptari. Preturile produselor. Sanctiunile sunt prevazute pt fiecare ipoteza in parte. Comparativ sunt folosite sintagme diferite in cele 2 articole: „stabilire”/”impunere”. S-a apreciat ca existenta a doua intreprinderi pe piata nu reprezinta un aspect sanctionabil. Seamana ipotezele de aici cu cele de la intelegeri. nici in cea europeana nu sunt asimilate alte ipoteze. acestea fiind cele mai intalnite. pe baza cererii şi ofertei.2013 Omisiunea impartirii pietelor nu trebuei sa fie exoneratoare de exercitiul abuziv al pozitiei dominante. 4(1) Preţurile produselor şi tarifele serviciilor şi lucrărilor se determină în mod liber prin concurenţă. RATB. cu excepţia celor pentru care. Preţurile şi tarifele practicate în cadrul unor activităţi cu caracter de monopol natural sau al unor activităţi economice. „impartire”/”aplicare” etc. Legea nu se refera la toate intreprinderile care au pozitie dominanta .

dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei. Doar reaua-credinta justifica boicotul. f de la art. fiind situatii diferite. altele decat preturile de monopol. O intelegere anticoncurentiala este mai greu de probat fata de abuzul de pozitie dominanta. care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni. in practica autoritatea competenta va alege abuzul de pozitie dominanta. Guvernul poate. Nu exista corespondent pt punctul g de la art. . Concentrarea economica excesiva Reglementat distinct de intelegerile anticoncurentiale si abuzului de pozitie dominanta. dacă împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri continuă să existe. Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii exce sive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. fiind si concentrarile sanctionate in anumite conditii prevazute de art. Corelatia intre abuzul de pozitie dominanta si intelegerile anticoncurentiale Daca se hotaraste ca o situatie se incadreaza in ambele situatii de la art. care presupune analizarea unor conditii externe. cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri. (2) În sectoarele economice sau pe pieţele unde concurenţa este exclusă sau substanţial restrânsă prin efectul unei legi sau datorită existenţei unei poziţii de monopol. 6 reglementeaza diferit abuzul de pozitie dominanta de starea de dependenta. 6. prin hotărâre. se prevede ca in regim temporar se pot stabili preturi de stat. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni. Lit. 1. 5 in art. caci de multe ori aceste intelegeri sunt prevazute in contracte.Alin. 5 si 6. intelegerile prin obiect (per se) sunt mai usor de demonstrat. să instituie forme corespunzătoare de control al preţurilor pentru o perioadă de cel mult 3 ani. care poate fi prelungită succesiv pe durate de câte cel mult un an. (3) Pentru sectoare economice determinate şi în împrejurări excepţionale. Legea 21/1996. Totusi. 3. Este imposibil de imaginat ca singura o intreprindere ar putea influenta o licitatie. 10 si urm. aplicand o sanctiune catre limita maxima. Exploatarea starii de dependenta de abuzul de pozitie dominanta trebuie analizate separat. pe cand intelegerile prin efect sunt mai greu de demonstrat prin analize in piata. precum: situaţii de criză. Ce inseamna o concentrare economica? Concentrarea economica este inerenta dezvoltarii societatii si consta in gruparea intreprinderilor. 2.

inseamna ca avem de a face cu o intelegere. aceasta va avea anumite restrictii in a actiona pe piata cum doreste.) sau de natura psihologica. Si in cazul intelegerilor de art. b) instituţiile de credit sau alte instituţii financiare ori societăţile de asigurări ale căror activităţi obişnuite includ tranzacţionarea şi negocierea de valori mobiliare în contul lor sau în contul altora deţin temporar valori mobiliare ale unei întreprinderi pe care le-au dobândit în vederea revânzării. redresare. dezvoltarea tehanica etc. cu condiţia ca acestea să nu îşi exercite drepturile de vot conferite de valorile mobiliare în cauză pentru a determina comportamentul concurenţial al întreprinderii în cauză sau cu condiţia să îşi exercite aceste drepturi de vot numai pentru pregătirea cesionării integrale sau parţiale a întreprinderii în cauză sau a activelor acesteia ori a cesionării valorilor mobiliare în cauză şi ca cesiunea să aibă loc în termen de un an de la . 11 spune cand nu se aplica si cand nu avem de a face cu o concentrare economica. atunci avem de a face cu o concentrare. Simpla concentrare economica nu este de natura a perturba piata. 11 prevede cand nu exista o concentrare economica: a) controlul este dobândit şi exercitat de către un lichidator desemnat prin hotărâre judecătorească sau de către o altă persoană mandatată de autoritatea publică pentru îndeplinirea unei proceduri de încetare de plăţi. Se poate realiza un control de fapt si nu de drept. b.Cauzele concentrarii poate fi de natura tehnica (eficientizarea productiei. daca raspunsul este da. la un comportament incorect. prevazut de art. concordat. de natura economica (scaderea cheltuielilor. 5 societate cu care s-a realizat o astfel de practica.). In aceasta situatie nu se realizeaza o dobandire a unui control pe piata. 10 alin. Daca prin intelegere una dintre parti isi pierde autonomia: daca raspunsul este nu. Concentrarea inseamna o intelegere prin care se modifica in mod durabil structura. nu este afectata piata. lichidare judiciară. cand fie doua sau ai multe intreprinderi se unesc. Concentrarile sunt supuse controlului autoritatii competente. Art. posibilitatea de a obtine credite in vedere dezvoltarii unei investitii etc. pt a vedea cum sunt predispuse in piata aceste grupari. 5 si o forma de concentrare prevazuta de art. fie cand o persoana fizica sau juridica dobandeste control asupra unei intreprinderi. Prin concentrare economica se pot genera comportamente concurentiale fara a fi corecte. generate de dobandirea puterii de piata. Cand nu avem de a face cu control in sensul legii: art. 1 lit. Controlul se dobandeste prin achizitie in cadrul unui contract sau alte mijloace (parti sociale sau actiuni sau active – bunuri din fondul de comert). Controlul este cel ce diferentiaza intelegerile de la art. in mod direct sau indirect. 10. urmărire silită sau altă procedură similară.

In sens restrans. una se mentine. fie sub forma de parti sociale. absorbtie. (1) lit. b). In cadrul grupului se pot face orice modificari.trust company. în cazul în care respectivele instituţii sau societăţi pot dovedi că cesionarea nu a fost posibilă. exemplu: societatile de investitii poate avea un portofoliu larg de intreprinderi. participarea intereseaza numai in masura in care aceasta se realizeaza spre a dobandi controlul societatii. în special în ceea ce priveşte numirea membrilor organelor de conducere şi supraveghere ale întreprinderilor la care deţine participaţiile. aceasta fără a aduce însă atingere drepturilor pe care întreprinderea le deţine în calitate de acţionar. inclusiv cele care fac parte din grupuri economice. deoarece nu afecteaza piata – organizarea propriei afaceri.nu se poate exercita votul in cadrul acestor intreprinderi. doar pentru a menţine valoarea integrală a investiţiilor în cauză şi nu pentru a determina. fără a se implica direct sau indirect în gestionarea întreprinderilor în cauză. dar cu conditia sa nu se implice in controlul intreprinderii. la cerere. potrivit prevederilor art. d) întreprinderile. în condiţii rezonabile. de a gestiona şi valorifica respectivele participaţii. Absorbtia – una dintre intreprinderi o inglobeaza pe cealalta. c) controlul. Modalitatile de realizare a concentrarii economice:  Comasarea – unirea a doua sau mai multe intreprinderi care se realizeaza prin fuziune. realizează operaţiuni de restructurare sau reorganizare a propriilor activităţi.data achiziţiei.  Trustul – specific dreptului englez. este compania care detine controlul asupra altei societati. exemplu: Situatia brokerilor – actiunile/activele (pt bursa de marfuri) trebuie tranzactionate in mai putin de 1 an. cu condiţia ca drepturile de vot legate de participaţiile deţinute să fie exercitate. în termenul stabilit. Consiliul Concurenţei poate prelungi acest termen. in dreptul concurentei. fie de actiuni. priveste doar caracterul activelor/actiunilor. Fuziunea – dispar ambele entitatii si apare una noua. comportamentul concurenţial al acelor întreprinderi. 10 alin. brokerul nu poate decide comportamentul in piata a intreprinderii respective.   Crearea unei intreprinderi sau a unei filiale comune Participarea la capitalul altor societati – dobandirea de catre persoana fizica sau juridica a unei parti din capitatul social. cealalta dispare. direct sau indirect. este dobândit de o întreprindere al cărei obiect unic de activitate este de a achiziţiona participaţii la alte întreprinderi. toate politicile de piata si administrare sunt incredintate acestei societati (ex: se poate dobandi prin contracte de imprumut) .

Ce solutii se pot da in urma notificarii unei concentrari? Daca o concentrare economica este excesiva. 2. posibilitatea de alegerea a furnizorilor si a distribuitorilor. fie prin concentrare. asociere in participatie ( nu are personalitate juridica). Cartel – uniune durabila intre intreprinderi care isi aliniaza politice de piata. care uneste intreprinderi ce depind de acesta. prin care se refuza concentrarea economica. daca isi pastreaza autonomia juridica este o intelegere. Contractul de joint venture – contract in care se asociaza doua sau mai multe persoane pentru a desfasura o activitate in comun.dobandeste actiuni. Se apreciaza potrivit art. Este necesara detinerea pachetului de control (18-20%). Forme : societatea comerciala ( are personalitate juridica). Concern – specific dreptului german si consta in grup de intreprinderi. daca nu isi pastreaza autonomia juridica este o concentrare. ce presupue o varietate de mecanisme din dreptul roman . Se poate realiza fie prin concern de drept. avand la baza contracte. Sindicatul monopolist Consortiul – dreptul italian. concortii bancare) Grupul de interes economic (GIE) – societatea –mama detine controlul asupra celorlalte intreprinderi din grup. Crieterii cantitative : cifra de afaceri . colectivitate fara personalitate juridica formata din mai multe societati comerciale. alte valori mobiliari la societatile subsidiare. fie concern de fapt. perspectiva pietei in cauza etc. Aprecierea caracterului excesiv Aprecierea autoritatii de concurenta va lua in considerare anumite criterii : De natura economica – evolutia pietei relevante. ex : contractul aerian 2.      Holding company . nu este necesar ca astfel de participari sa detina totalitatea actiunilor sau partilor sociale. Cand se notifica? 3. este reglementat de legislatia europeana. care isi asuma in mod divizat responsabilitatea si riscul (consortii tehnico-stiintifice. se realizeaza fie prin dominarea. Acordurile de pool – pot sa genereze pierderea controlului . 14 ca trebuie sa fie intrunite doua conditii in vedere notificarii : - . evolutia cererii si ofertei . Curs 8 22.11.2013 Ipoteze in care tehnicile moderne contractuale pot duce la concentrari economice 1. se poate da o solutie negativa notificarii.

aceasta nu inseamna ca autoritatea nu ar mai putea sa investigheze abuzul de pozitie dominanta. Sunt numiti de presedinte la propunerea Guvernului. Valoarea totala a cifrelor de afaceri a societatilor implicate la concentrare – mai mica de 10 mil de euro pentru a notifica 2. Consiliul Concurentei are o multime de prerogative. Art 15 alin5 – conditii pentru care Consiliul Concurentei face trimitere si va aprecia fie in sensul autorizarii. insa ea intereseaza in masura in care vorbim de exercitiul de apreciere ulterior. impozite si exporturi. Acestea din urma au prerogative de verificare a intrunirii conditiilor. fie in sensul neautorizarii *** conditiile privind procedura de concentrare Autorizarea pe care o da Consiliul Concurentei tine de procedura respectiva. Prevenirea si sanctionarea practicilor monopoliste Consiliul Concurentei este format din 7 membri – un presedinte. Acestea sunt in anumite situatii dublate de prerogative de dublare de controlul altor autoritati – ANRE. In cazul in care sunt indeplinite criteriile. Se prezuma ca operatiunile care au aceste cifre de afaceri pun in discutie libertatile de manifestare a concurentei in piata si pe cale de consecinta sunt supuse aprecierii autoritatii de concurenta. Spre deosebire de materia intelegerilor si a abuzului. fie in sensul autorizarii conditionate. . caracterul vertical si orizontal al concentrarii. ARCOM. Trebuie sa nu fie 2 intreprinderi care sa aiba cifra de afaceri echivalentul a 4 mil de euro Aceste criterii se apreciaza cumulativ . 64 un calcul al cifrei de afaceri Cifra de afaceri nu va cuprinde taxe. operatiunea este notificabila. intereseaza mai putin cota de piata. 2 vicepresedinti si consilieri de concurenta. Chiar daca se autorizeaza. Criteriile pe care le evalueaza autoritatea de concurenta sunt : evolutia pietei. structura acesteia.1. Daca Consiliul Concurentei nu autorizeaza se apreciaza ca s-ar determina o pozitie dominanta apta sa produca un abuz. Inspectorii de concurenta sunt acei functionari publici care instrumenteaza efectiv dosarele de concurenta. Calculul cifrei de afaceri Legea concurentei precizeaza in art.

sa presupuna valorificarea de argumente . ICCJ nu mai este competenta in fond pentru niciun fel de dosar. Daca nu sunt demonstrate aceste conditii. Solutiile instantelor sunt atacate cu recurs la ICCJ. Este necesar ca respectiva comunicatiei sa fie facuta in apararea intreprinderii. legea a cuprins si actele. intrucat se poate folosi doar in fata procedurii Consiliului Concurentei. Inspectorii de concurenta. cu exceptia debutantilor au si prerogative de inspectie. avem o limitare in ceea ce priveste localiilesi bunurile ce nu apartin intreprinderii. La ultima modificare. Acest privilegiu este totusi conditionat. La primirea unei cereri sau a unei plangeri. Etapa de investigare O procedura de investigare poate incepe ca urmare a unei plangeri a unor anumite persoane interesate sau la cererea unei institutii. de aparari. Respingerea se comunica in 30 de zile de la data inregistrarii.Legea 21/1996 insitutie Curtea de Appel si ICCJ compententa in solutionarea cazurilor de competenta. O etapa preliminara in care se verifica eventualele indicii privitoare la savarsirea faptelor neconcurentiale si in masura in care exista suficiente temeiuri de drept si de fapt se emite un ordin prin care se deschide procedura respectiva. in cazul investigatiilor penale nu poate fi folosit. De ex. Procedura de investigatiei cuprinde 2 etape : 1. De ex. pe cale de consecinta si acestea pot sa faca obiectul investigatiei. iar pe de alta parte art 36 alin 8 instituie un regim special comunicarilor dintre intreprindere si avocatul/avocatii sai. cu aratarea motivelor. cat si in practica consumatorii au dreptul de a face plangeri. De ex. se porneste o investigatie. Atat in teorie. Informatiile. CC este obligat prin . Vor cadea sub incidenta protectiei si inscrisurile protectoare. faptele de concurenta neloiala in competenta CC. un draft de mail salvat in computer adresat avocatului va cadea sub incidenta protectiei. Prerogativa de inspectie tine de etapa propriu –zisa de investigare 2. Procedura de investigare si de luare a deciziei Legea 21 spune ca ii revine Consiliului Concurentei prin inspectorii de concurenta sa investigheze cazurile de incalcare a legii concurentei. adica sa aiba legatura cu obiectul procedurii. in cadrul inspectiei inopinate nu poate fi preleva mailul de la avocat. comunicatiile exercitate in scopul apararii intreprinderii nu pot sa fie ridicate sau folosite ca probe. se poate preleva fara problema inscrisul respectiv. Potrivit modificarilor facute. Pe de o parte. reprezentante de contestarea actelor de concurenta emise de CC.

să dispună măsuri interimare. . . Presupune faptul ca sanctiunile se vor aplica redus. - . . In sistemul romanesc de drept. În ceea ce privește concentrarea economică: decizie de refuz – prin care declară operațiunea de concentrare economică incompatibilă cu mediul concurențial normal. nu este necesar pentru a da solutia unei investigatii sa se reuneasca tot plenul. incepe propriu zis investigatia si este desemnat un inspector raportor. care este insarcinat cu intocmirea unui raport. observatiile partilor referitoare la raport. Angajamentele sunt potrivit legii acele obligatii pe care si le asuma intreprinderea in vederea inaplicarii sanctiunilor. .să aplice amenzi. Admitand cererea. să emită o decizie de autorizare – caz în care operațiunea nu creează sau nu ridică obstacole în fața unei concurențe obiective.să formuleze recomandări. comunicarile cu partile in cauza. La modificare legii concurentei. nu s-a adoptat si aceasta masura. Stabilirea de audieri nu este obligatorie. Intreprinderea trebuie inca de la inceputul investigatiei trebuie sa solicite aplicarea unor angajamente. prezentarea raportului in fata Plenului cu privire la solutiile ce se pot aplica in speta.să accepte angajamente. dar daca se stabilesc atunci este in competenta inspectorului raportor.lege sa raspunda inclusiv in ipoteza in care ceea ce a facut obiectul plangerii nu a facut obiectul obligatiilor sale.să impună condiții sau alte obligații. Conditii : intreprinderea trebuie sa dea de la bun inceput anumite informatii informatia trebuie sa fie eficienta si sa nu fi ajuns la Consiliu pe alta cale Mecanismul recunoasterii faptei – reducerea cuantumului amenzii intre 10-30 % Posibilitatea de a tranzactiona (settlement) – a plecat din dreptul american si seamana cu intelegerea din procedura penala cu procurorul. 45 – pentru practici monopoliste și abuz de poziție dominantă – următoarele măsuri: . Sanctiuni : Art. Masurile interimare pot fi combinate cu alte solutii. . Este foarte greu sa functioneze procedura clementei.poate ordona încetarea practicilor anticoncurențiale constatate.

Sediul materiei: art. TFUE poate sa fie invocat direct in instantele nationale pentru obtinerea de despagubiri. Aceasta persoana va fi indreptatit sa solicita despagubiri. Potrivit Reg 1/2003. Pratic ajutorul de stat este reglementat. Exista reglementare secundara la nivelul UE foarte detaliata. Ajutorul de stat presupune un sprijin financiar direct sau indirect. pentru ca este foarte greu de dovedit prejudiciul. foarte putine intreprinderi fac acest lucru.lipsa furnizarii de informatii . Conditii : sa existe o persoana fizica si sa existe intentia frauduloasa. 107 TFUE Regula este ca ajutorul de stat este interzis. Fara aceasta intregi sectoare ale economiei sau categorii de participanti in piata ar avea dificultati de a ramane pe piata. cineva este prejudiciat . operațiunea de concentrare ar putea fi consideraă în linie cu regulile concurenței normale. ci de drept european. Este necesar ca participantii in piata sa fie egali. Curs 8 Ajutoarele de stat Problema ajutorului de stat este o problema in competenta si reglementarea exclusiva a Uniunii Europene. Sanctiuni contraventionale : art 50 si 51 Amenda intre 0. Raspundere penala in cazul incalcarii art 5 si 6 . In practica.1-1% . in deplina concordanta cu reglementarea europeana. pt ca ajutorul de stat este in anumite cazuri absolut necesar. Isi gaseste reglementarea in reglementarile nationale. – art. furnizarea eronata Amenda intre 0. Potrivit legii 21/1996 pot sa fie aplicate o serie de sanctiuni . . pe care statul il acorda intreprinderilor. prin asumarea anumitor obligații și/sau condiții. Vorbim de intreprinderi care nu au capital 100% de stat. 107-108 TFUE.5-10% Raspunderea civila delictuala – in urma savaririi unei fapte de anticoncurenta.- o decizie de autorizare condiționată – când constată că. pt ca acesta este in principiu incompatbil cu regulile pietei concurentiale. - - - art. 49 – cea mai drastică sancțiune: nulitatea absolută a actelor contrare dreptului concurenței. Nu este o problema de drept national.

) . Pentru a opera ajutorul de stat este necesra sa fie intrunite anumite conditii in sensul art.deprecierea accelerata a activelor .Exista exceptii de la regula de mai sus. care formeaza reglementarea secundara complexa in materie de ajutor de stat. Conditia imputabilitatii (speta Stardust Marin) presupune chiar daca intreprinderea pare sa fie privata sau actioneaza ca un operator economic in piata concurentiala. Sa existe un transfer din resurse de stat . fiind acordat direct sau indirect: Au existat spete in care ajutorul de stat a fost acordat prin banci ale statului sau intreprinderi de stat. Pana in anul 2007 s-a acordat ajutor de stat in mod exagerat.  Etapa postaderare – ajutoarele acordate dupa data de 2007. dar mecanismul . reprezinta ajutor de stat) Sursa ajutorului de stat poate fi o autoritate centrala sau locala. de amenzi cominatorii. Dupa acesta data. pt a parcurge etapa de preaderare.imprumuturi garantate de stat – statul garanteaza la preturi mai mici (diferenta intre suma ce va fi platita pt acoperirea garantiei acordate de stat si cea care ar fi fost platita catre un imprumutator privat. cel mai des ajutor de stat intalnit se gaseste la privatizari. de dobanzi etc. Fiind reguli edictate de UE.iertarea de datorii (de penalitati.investitiile statului in intreprinderi private . 107 TFUE: 1. autoritatea competenta cu supravegherea era Consiliul Concurentei. moment de la care competenta o are Comisia Europeana prin Directoratul General de Concurenta.in jurisprudenta s-a aratat ca acest transfer nu consta numai in transferul de bani. regulile privind ajutorul de stat au suferit in Romania 2 etape:  etapa preaderare – Romania avea norme referitoare la ajutorul de stat specifice statului. gasindu-se in pretul de vanzare   Ajutor de stat direct (nu ne interseaza) Ajutor de stat indirect : .conversia unei datorii in obligatiuni (o intreprindere care avea datorii mari la Fisc a negociat si si-a convertit datoriile in obligatiuni ale statului la intreprinderea respectiva) . in etapa de preaderare s-a impus recuperarea acestui ajutor de stat. poate sa faca obiectul recuperarii.

benficiarul masurii sa primeasca ceva ce in conditii normale de piata. ramanand altele defavorizate. aceasta masura trebuie sa fie selectiva. chiria platita este sub pretul pietei. actionarul minoritar a exercitat presiune asupra actonarului majoritar (statul) sa nu se adopte o anumita decizie. Efectul asupra comertului intre state . Statul poate sa aplice politici prin care instituie ajutor de stat general. de principiu. Selectivitatea poate fi realizata in doua feluri:   Individual Prin schema – indicarea unor criterii in urma carora sunt individualizate cu usurinta anumite intreprinderi. Diferenta intre aceste preturi reprezinta ajutor de stat. daca statul plateste mai mult cumparand de la un privat. Daca o intreprindere primeste ajutor de stat. totusi aceasta nu actioneaza conform mecansimului decizional bazat pe majoritate. Daca TVA ar scadea maine de la 24% la 19% aceasta politica nu ar reprezenta ajutor de stat.1 Investitiile de capital de risc este intotdeauna considerat avantaj economic. este dat in arenda sau cu chirie o suprafata de teren din domeniul public. Sau invers. redeventa. De exemplu.decizional este strans legat de o autoritatea centrala sau locala. dar arenda. Sa existe un avantaj economic – presupune ca primitorul. masura sa poate fi considerata de stat. Intr-o speta pendinte chiar daca actionariatul majoritar este detinut de stat. 3. 2. 4. se considera ca si aceasta reprezinta un transfer. Daca statul imputerniceste de exemplu o banca privata sa administreze un fond de stat. reprezinta tot ajutor de stat. este interzis. nu ar trebui sa primeasca. Selectivitatea – este motivul pentru care ajutorul de stat. un avantaj economic reprezinta un beneficiu necuvenit. Anumite intreprinderi sunt beneficiarele masurilor de ajutor de stat.

infrastructura. situatiile de minis. persoane cu dizabilitati. Ajutorul pentru pregatire – ajutor care permite mai ales intreprinderilor care au nevoie de un anumit tip de pregatire profesionala        Regulile sectoriale.Este conditia cea mai importanta. de angjati foarte mari. Ajutor pentru dezvoltare si cercetare Ajutor pentru protectia mediului Ajutorul pentru capitalul de risc – este acea investitie in care riscurile sunt mai mari decat cele normale. muzee etc. Exista exceptii de la principiul ca daca ajutorul de stat a fost acordat. in zone in care in mod normal nu s-ar emite.000 de euro. intre mai multe tipuri de industrii. Exceptarile orizontale sunt acelea intre industrii. Sunt reglemenatate prin legislatia secundara emisa de Comisie si priveste urmatoarele tipuri de reguli:  Ajutor pentru IMM-uri – se fac scheme pt sume relativ mici si care sustin intreprinderile ce se incadreaza in conditiile de a fi calificate IMM. prin aratarea faptului ca se incadreaza intr-o exeptie. infiintarea de scoli private in zone in care nu exista scoli de stat. care se aplica unui anumit tip de industrie:       Productia audio-vizuala Transmitere TV. Ajutorul pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate in dificultate – in mod exceptional se pune problema ajutorarii intreprinderilor aflate in asftel de situatii. dupa caz. Pragul este stiuat intre 100. Exista o sungura modalitate sa scape de aceasta conditie. Capitalul de risc este investitia intr-o intreprindere nou creata. aceasta situatie poate aparea in conditiile in care intreprinderea prezinta interes public (nr. Ajutorul pentru servicii si de interes economic general – transportul in comun (subventionarea biletelor de transport). someri peste 50 de ani. fosti detinuti. care au efect in acelasi plan. reprezinta principala industrie dintr-o anumita zona etc. Schemele sunt inainte de statele memebre Comisiei pt a fi aprobate.) Ajutorul pentru angajare – angajatori care angajeaza tineri sub 25 de ani. el trebuie recuperat:  Ajutorul regional – poate fi acordat daca regiunea este una defavorizata. radio – care nu au caracter comercial.000 si 200. Industria carbunelui Electricitatea Transporturile – maritim si fluvial Domeniul forestier . ea presupune ca ajutorul sa influenteze comertul intre state.

are caracterul unui ajutor de stat. Concurenta neloiala. Astfel. Din aceasta au rezultat unele modificari.acel exercitiu din care faptele produse au consecinte asupra nu a pietei in integralitatea sa ( diferenta fata de concurenta monopolista ) ci asupra unor concurenti directi. Distinctia dintre concurenta neloiala si concurenta monopolista Faptele de concurenta neloiala nu urmaresc sa afecteze intreaga piata . Procedura de restituire este in competenta fiecarui stat membru. Daca nu a fost aprobata. iar in masura in care se stabileste in urma controlului judiciar al CJUE se mentine caracterul de ajutor de stat ilegal. regulie de recuperare a ajutorului de stat sunt cele prevazute pentru recuperarea creantelor fiscale. Autoritatea de concurenta spune ca este complet depasita. actiunile mele nu trebuie sa afecteze actiunile concurentilor. Piscicultura Pentru toate acestea se stabilesc norme speciale privind notificarile. acesta trebuie restituit. Ca sa vorbim de concurenta neloiala este necesar ca exercitiul respectiv sa se realizeze intrun domeniu deschis. Principiile liberatii comertului si libertatii concurentei permit comerciantului sa isi aleaga mijloacele prin care sa isi atraga clientela. ca a fost pregatit un proiect de lege. Comisia ia la cunostinta de acordarea unui ajutor de stat ilegal. Aceasta defineste concurenta onesta. in opozitie cu concurenta neloiala. pragurile de minis. in acest stadiu proiectul a mai suferit niste modificari determinate si de modificarea legii concurentei. Insa. De obicei. scos consultarii publice. Este o scara diferita de aplicare. care trebuie restituita. Astfel. Legea aplicabila este Legea 11/1991 care a suferit modificari prin legea 298/2001. Asemanari : . fiind ilegal. In cazul Romaniei. ele duc spre dobandirea unei clientele care daca nu s-ar folosi mijloace incorecte nu ar fi obtinute. Decizia de acordare poate fi atacata in justitie. Daca masura a fost notificata ea urmeaza sa fie aprobata sau respinsa de catre Comisie. Insa. prin plangerile formulate de competitorii intreprinderii care a beneficiat de o astfel de masura. autorizarea. acest exerctitiu de atragere a clinetelei trebuie sa respecte liberatile celorlalti participanti pe piata.

. b . ambalajului. In multe din situatiile in care nu sunt indeplinite conditiile din legea concurentei . concurenta neloiala reprezinta mai putin decat concurenta monopolista. Ultimele doua optiuni nu sunt sanctionate. intrucat deprecierea concurentului ratasat poate fi mare.- Ele pot sa se manifeste doar cand concurenta este permisa Sub un anumit aspect. certificate de medalii). Exista dificutati deoarece vorbim despre denigrare. dezorganizarea pietei. Ex : copierea modului de prezentare a unui restarant .imitarea produsului. putand sa constituie chiar si infractiune. art 5 alin 1 lit a. spionajul economic Confuzia Nu este retinuta in proiectul de lege Potrivit legii actuale . boicotul. Confuzia. frigider ( o marca popula . imitarea unor semne de identificare (mentiuni false. Pot sa faca obiect al confuziei produsele ori serviciile . corect refrigerator ). exista posibilitatea sa fie intrunite conditiile concurentei neloiale. testare si critica intr-un context comun. Este principala sursa a practicii. Este de 2 feluri o Confuzia imitativa – disimularea credibila a activitatii agentului economic agresiv sub aparenta semnelor distinctive ale agentului economic lezat . Riscul este mai mare. publicitatea . confuzia primeste cele mai severe sanctiuni. Dublu element distinctiv : actiunea de inducere in eroare si credibilitatea confuziei Obiectul confuziei este fie insusi argumentul economic. substituirea de produse ( in domeniul farmaceutic si al bauturilor alcoolice ) o Confuzia relationista (ratasare parazitara) – exploatarea popularitatii unui concurent de care agentul agresor se rataseaza. fie produsul rivalului. Ex : cafeaua braziliana. Actele si faptele de concurenta neloiala In Franta s-au gasit cele mai multe forme de incalcare . cu a carui imagine se asociaza in vederea absorbirii din reputatia acestuia. sampania etc. discriminarea. Proitectul de lege recunoaste aceasta fapta. dezorganizarea intreprinderii. Denigrarea Este faptul de concurenta neloiala care consta in informatii depreciative sau comparative de natura sa stirbeasca reputatia agentului economic vizat.

Trebuie sa rezulte un avantaj. cu atat este mai usor exercitiul de facut.destabilizarea functionala a acesteia Se poate realiza in 3 feluri : . activitatea acestuia produsele sau serviciicile acestuia ( au defecte. in timp ce la confuzie este nevoie de mai multa precizie. trebuie arata destinatia . Denigrarea poate sa aiba drept obiect publicitatea comparativa – principala aplicatie a denigrarii. In masura in care reflecta in mod obiectiv calitatea nu genereaza denigrare. Credibilitatea confuziei sau a denigrarii Are foua componente : Conditie materiala – acele idei de similitudine cu semnele care fac obiectul confuziei sau denigrarii In cazul confuziei vorbim de imitatia pura si simpla. cu scopul de a determina calitatea produselor. dar este specifica anumitor organizatii. De ex. despre persoana cu capacitate intelectuala medie - Cu cat marca este mai populara . Testarea tine si de dreptul la exprimarea opiniei. Se pune problema publicitatii negative. Obiectul poate sa il constituie : insusi concurentul . Legea a fost modificat in sensul cuprinderii si a denigrarii confidentiale sau indirecte . Nu trebuie neaparat sa-l nominalizez . Este suficient sa-l individualizez. saltelele Ritz Favorizarea intereselor autorului denigrarii sau inconcurent.Testarea este o activitate pe care o pot intreprinde inclusiv autoritatilor. Dezorganizarea intreprinderii rivale . Trebuie sa fac doar o referinta. astfel incat sa fie identificabil. despre falsificare sau de orice alte tehnici care tind sa duca la inducerea in eroare Conditie psihologica – vorbim de un consumator obisnuit. Referinta la cel denigrat. Pentru culpabilitate trebuie indeplinite o serie de conditii intalnite si la confuzie : Nu este necesara aceeasi piata relevanta ( este valabil si pentru confuzie) . prêt) Mijloacele denigrarii Se pune intrebarea daca se sanctioneze doar denigrarea facuta public sau si cea confidentiala.

sustras dvulgarii. chiar daca scurgerea de informatie nu s-a produs inca. incat nu ar trebui cercetat de Consiliul Concurentei . Ea porneste de la oferirea de avantaje economice. sau folosirea unor mentiuni false ( suc natural ). si spun tuturor ca plec cu toti clientii. Daca eu angajat imi ofer serviciile. Legea initiala a mai prevazut si alte fapte care nu mai sunt retinute de proiectul de lege. aplicarea de stele . daca nu sunt intrunite conditiile concurentei monompoliste. Presupune divulgarea de catre salariatii infideli a angajatorului a secretelor tehnologice. direct sau indirecte . Presupune un element material – informarea care tine de functionarea intreprinderii care prezinta un interes deosebit si un element intelectual – sa fie vorba de un secret. o Spionajul economic – este un fapt atat de grav. presupune incheierea de contracte de munca cu personal al unuia dintre concurentii mei. va fi posibila sanctionarea indiferent daca a fost exploatata sau nu in interes comercial. inscriptie intr-o limba straina. Legea 21 defineste secretul comercial . aratand ca este o informatie cu caracter comercial care poate fi dezvaluita numai cu acordul persoanei competete . conditionez achizitia unui bun de achizitia altui bun. promisiunea unor servicii auxiliare inexistente . prêt de lichidare. ma angajez la intreprinderea concureta obtinand informatii pentru intreprinderea care m-a trimis. produs artizanal . Boicotul ar putea fi considerat cel putin o forma de concurenta neloiala . coruperea trebuie sa vizeze varful ierargie . dar facut pe banda. ca acestia ma urmeaza . a modului de organizare a intreprinderii.o Deturnarea clientelei – eu muncesc pentru X. Daca a fost desconspirata informatia. Ea poate fi spontana sau provocata . fie prin lege. o Coruperea personalului – Consiliul Concurentei intentioneaza sa dezincrimineze acest fapt . fie prin acte interne. Temeiul legal : legea audiovizualului Exemple : inserarea unor mesaje cu caracter contradictoriu sau subliminal . contuind fapta de concurenta neloiala . Metode publicitare neloiale Se pot realiza prin metode de publicitate inselatoare sau falsa ori prin metode de publicitate comparativa fapte de concurenta neloiala. imi pregatesc din timp plecarea . fapta nu este incriminata. Alta varianta : eu anagajt fidel pretind ca sunt liber de contract. .

Metodele publicitare socante sau inoportune care tind suprimarea deciziei consumatorului pot face obiectul concurentei neloiale. vanzarea la prêt global a mai multor produse . vanzarea la preturi exagerate urmata de vanzarea cu reduceri . pretul de chemare . F incrimineaza raspandirea de informatii false . Anumite forme au fost incadrate in legea 11.Chiar si remedierea ulterioara nu ajuta prea mult. Presupune un nr mai mare de intreprinderi afectate . folosirea de titluri. vanzarea in avalansa ( pentru fiecare client adus se primesc avantaje ) Legiuitorul actual a dezincriminat oferirea de premii la vanzare. de medaii. Ex : preturile cele mai mici . Legea in vigoare . stocarea unor produse pentru vanzarea lor ulterioara la suprapret. Ex : Publicitatea camuflata – cea a carui mesaj nu este inteles foarte bine Publicitatea sentimentala Publicitatea indirecta – intreruperea unui film pentru a face loc publicitatii . tutun etc Perturbarea sau dezorganizarea piertei Nu a mai fost retinuta de proiectul de lege. Acapararea agresiva a clientelei Ex : publicitatea inselatoare Reprezinta raspandirea in public de informatii excesiv laudative cu finalitatea de a induce in eroare . inclusiv cele privitoare la originea marfii. Posturile nationala in aproapte statele europene au interzis o astfel de publicitate Publicitatea care creeaza panica Telefonarea sau vanzarea prin vizitarea potentialilor clienti ( spam shopping) In Romania este interzisa publicitatea pentru anumite produse : alcool ( partial). de unde si posibilitatea incadrarii si in faptele de concurenta monopolista . la art 5 lit. . Ar putea fi admisa publicitatea hiperbolica . Este invers ca la denigrare. Ar trebui sa ramana interzise expeditiile fortate (primirea acasa produsului si returnarea lui in 30 de zile ). Ex : Indeplinirea unor fapte de comert fara indeplinirea conditiilor legale. intrucat in mintea consumatorului ramane reprezentarea initiala.

se afla in sarcina Consiliului Concurentei Raspundere civila – actiunea in concurenta neloiala este o actiune in raspundere civila delictuala. Hotararea judecatoreasca poate sa includa masuri privitoare la marfa contrafacuta. Raspunderea este solidara . Actiunea in concurenta neloiala este preferata chiar si actiunii in contrafacere.Raspundere : Raspunderea penala pentru anumite tipuri de acte. . inclusiv pentru falsificarea masuratorilor. Potrivit propunerii de modificare legislativa. Raspunderea contraventionala –prin aplicarea de amenzi . Consiliul Concurentei are inclusiv prerogativa de investigare a acestor fapte. Exista reguli speciale la prescriptie – 1 an. Prejudiciul poate fi material – pierderea clientelei (scaderea brusca a cifrei de afaceri ) sau moral .