You are on page 1of 95

CUPRINS

CUPRINS 4
INTRODUCERE...........................................................................................5
CAPITOLUL1.................................................................................................7
ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE, COMERCIALIZARE ŞI
FINANCIARĂ A FIRMEI S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. BUZĂU................7
1.1. ISTORICUL FIRMEI S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A..........................................................................7
1.2. STATUTUL FIRMEI S.C AGRANA ROMÂNIA S.A...........................................................................8
1.2.1. Obiectul de activitate al S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. Buzău..........................................8
1.2.2. Structura capitalului social S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A..............................................10
1.3. ORGANIZAREA S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A.............................................................................11
1.4. RESURSELE UMANE ALE S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A..............................................................13
1.5. ANALIZA PIEŢEI S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A...........................................................................15
1.5.1. Analiza debitorilor S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A............................................................16
1.5.2. Analiza creditorilor S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A..........................................................18
1.6. ANALIZA REZULTATELOR ÎNREGISTRATE DE SOCIETATE PE PERIOADA ANALIZATĂ .......................19
1.6.1. Analiza rezultatului din exploatare..................................................................................21
1.6.2. Analiza rezultatului financiar............................................................................................23
1.6.3. Analiza rezultatului extraordinar......................................................................................24
1.6.4. Analiza rezultatului brut....................................................................................................25
1.6.5. Analiza pragului de rentabilitate.......................................................................................25

CAPITOLUL 2..............................................................................................26
ANALIZA ŞI DESCRIEREA SISTEMULUI CONTABIL DIN
ROMÂNIA. STANDARDE ŞI REGLEMENTĂRI............................................26
2.1. ARMONIZAREA ŞI NORMALIZAREA INTERNAŢIONAL-CONTABILĂ....................................................26
2.2. ORGANISMELE INTERNAŢIONALE DE NORMALIZARE........................................................................30
2.3. CADRUL JURIDIC AL EUROPENIZĂRII ŞI INTERNAŢIONALIZĂRII CONTABILITĂŢII DIN ROMÂNIA......33
2.4. IMPACTUL NORMELOR CONTABILE (IFRS) ASUPRA PERFORMANŢEI ÎNTREPRINDERII......................39

CAPITOLUL 3..............................................................................................44
SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE ÎN CONTEXTUL
ARMONIZĂRII INTERNAŢIONALE...............................................................44
3.1. SITUAŢII FINANCIARE-CĂUTARE ŞI AŞEZARE ÎN PEISAJUL CONTABILITĂŢII ROMÂNEŞTI..................44
3.1.1. Situaţiile financiare-simbol al „sănătăţii” întreprinderii.................................................44
3.1.2. Imaginea fidelă: criteriu de performanţă a situaţiilor financiare.....................................47
3.1.3. Utilizatorii informaţiei financiar-contabile furnizate prin intermediul situaţiilor
financiare................................................................................................................................................47
3.2. BILANŢUL CONTABIL-IMAGINEA POZIŢIEI FINANCIARE....................................................................49
3.2.1 Bilanţul în valoare justă şi performanţa financiară...........................................................49
3.2.2. Recunoaşterea activelor şi datoriilor................................................................................51
3.2.3. Abordări contemporane privind bilanţul contabil............................................................52
3.2.4. Bilanţul contabil în viziunea reglementărilor româneşti..................................................54
3.3. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE - CA IMAGINE A PERFORMANŢEI...................................................55
3.3.1. Delimitări privind conceptul de performanţă financiară..................................................55
3.3.2. Recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor........................................................................56
3.3.3. Forme de prezentare..........................................................................................................56
3.3.4. Performanţa versus rezultat..............................................................................................57
3.3.5. Modele de întocmire a Contului de profit şi pierdere.......................................................59
3.4. SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALURILOR PROPRII.........................................................................62
3.4.1. Situaţia modificărilor capitalurilor proprii. De la rezultatul realizat la rezultatul global
................................................................................................................................................................62
3.4.2. Variante de abordare a tabloului variaţiei capitalurilor proprii......................................63

4

3.5. SITUAŢIA FLUXURILOR ÎNTREPRINDERII ŞI LICHIDITATEA ÎNTREPRINDERII......................................65
3.5.1. Utilitatea şi obiectivele tabloului fluxului de trezorerie....................................................66
3.5.2. Structura tabloului fluxurilor de trezorerie......................................................................67
2.5.2.1. Fluxurile de trezorerie aferente activităţii de exploatare........................................................69

3.6. POLITICI CONTABILE ŞI NOTE EXPLICATIVE......................................................................................71
3.7. APROBAREA, SEMNAREA ŞI PUBLICAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE..................................72

CAPITOLUL 4..............................................................................................74
STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
PE BAZA BILANŢULUI LA ..............................................................................74
S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. BUZĂU ..................................................74
4.1. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ.................................................................................................74
4.2. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII.....................................................................75
4.3. ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII.........................................................................77
4.4. ANALIZA ŞI DIAGNOSTICUL ECHILIBRULUI FINANCIAR.....................................................................83
4.4.1. Analiza echilibrului financiar pe baza corelaţiei fondul de rulment-necesar de fond de
rulment –trezorerie.................................................................................................................................83
4.4.2. Analiza creanţelor şi datoriilor în sistemul echilibrului financiar...................................84
4.4.3. Analiza ratelor de echilibru financiar...............................................................................85
4.4.4. Diagnosticul riscului.........................................................................................................86
4.5. METODA SCORURILOR ÎN CARACTERIZAREA SINTETICĂ A SITUAŢIEI FINANCIARE..........................88
4.5.1. Modelul Altman ................................................................................................................88
4.5.2. Modelul Canon şi Holder..................................................................................................89

CONSIDERAŢII FINALE .........................................................................93
Concluzii asupra activităţii S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. Buzău : .........................................93
Propuneri pentru eficientizarea activităţii.................................................................................93

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ...................................................................96

INTRODUCERE

Motto:
“Nu căuta să meargă lumea după voia ta,
ci îndreaptă voia ta după mersul lumii.
Şi va ieşi bine”.( Epictet)
Ştiinţă a ordinii şi controlului economic, născută din necesităţile vieţii
practice, contabilitatea reprezintă un puternic mijloc de ordonare a efortului
social.“Cifrele nu guvernează lumea dar ele exprimă maniera în care
aceasta este guvernată”. Iată un postulat care străbate istoria umanităţii de
multe milenii încoace.
Procesele globalizării economiei la nivel internaţional au cerut
convergenţa conceptelor, principiilor şi metodelor contabile, a formelor de
elaborare şi de prezentare a situaţiilor financiare de închidere a exerciţiului,
ceea ce a dus la elaborarea şi aprobarea de către Parlamentul Uniunii
Europene la 22 iunie 2002, a unui nou referenţial contabil ”International
5

Financial Reporting Standard” -IFRS- alcătuit din: Standardele
Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), Standardele Internaţionale
de Contabilitate (IAS), Interpretările Standardelor Contabile, elaborate de
Comitetul de interpretări (SIC).
Contabitatea românească a parcurs în ultimul timp mai multe etape,
mai mult sau mai puţin edificatoare pentru racordarea ei la sistemele
contabile utilizate pe scară internaţională. Dacă până în 1995 ea s-a raliat la
tendinţele mondiale de armonizare, convergenţă sau conformitate, începând
cu anul 2006 se aplică reglementări conforme cu Directivele Contabile
Europene (Directiva a IV-a, a VII-a şi a VIII- a).
Reforma structurală în domeniul contabilităţii s-a făcut resimţită odată
cu apariţia Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1752/2005 pentru
aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.
Prin intermediul acestei lucrări mi-am propus să realizez trecerea din
plan teoretic în plan practic cu ajutorul analizei economico-financiare. În
acest sens mi-am structurat lucrarea pe 4 capitole. Două tratează aspecte
teoretice cu privire la temă şi prezintă informaţii în sprijinul celor interesaţi
cu privire la armonizarea şi normalizarea internaţional-contabilă,
organismele internaţionale de normalizare, impactul normelor contabile
(IFRS) asupra performanţei întreprinderii şi oferă informaţii cu privire la
situaţiile financiare anuale, modelul şi conţinutul lor văzute din perspectiva
noilor reglementări contabile. Celelalte două capitole reprezintă partea
practică a lucrării şi fac referire la activitatea de producţie şi comercializare
a S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. pe de o parte şi la analiza pe bază de bilanţ
pe baza informaţiilor conferite de documentele justificative ale societăţii pe
de altă parte. Pe parcursul lucrării se fac trimiteri în repetate rânduri la
actele normative în vigoare, care reglementează domeniul financiar-contabil
actual în scopul de a le reaminti celor interesaţi sau de a-i preveni de
eventualele nerespectări ale legislaţiei actuale. De ce am ales această
societate? Pentru că este o firmă mare, cu un număr mare de salariaţi, cu o
producţie importantă de zahăr în România, care s-a putut adapta cerinţelor
legislaţiei româneşti. Este o societate care îţi dă posibiliatea să vorbeşti, să
interpretezi şi să concluzionezi pe baza informaţiilor ce-ţi sunt oferite.
Am speranţa ca această lucrare să vină în ajutorul celor care doresc
să se iniţieze sau să-şi perfecţioneze cunoştinţele cu privire la această temă.

6

Cum materia primă este sfecla de zahăr. BUZĂU 1.C. S. AGRANA ROMÂNIA S.000 de tone a fost asigurat prin import de zahăr alb.CAPITOLUL1 ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE. Zahărul brut a fost cumpărat de la doi furnizori externi: HOTTLETBELGIA şi CARGILL-U. anul trecut toate fabricile de zahăr din România au fost nevoite să proceseze şi zahăr brut adus din import. Utilajele au fost achiziţionate o parte din ţară. având ca obiect de activitate fabricarea zahărului din sfecla de zahăr.A.C.A. AGRANA ROMÂNIA S. fiind una dintre cele 33 de fabrici de zahăr care au existat în România la nivelul anilor 1989-1990. De asemenea. Buzău a renunţat la prelucrarea sfeclei de zahăr în favoarea procesării zahărului brut importat. rahatul. din cauza faptului că materia primă nu este asigurată în cantităţi suficiente. Fabricile sunt acum în situaţia de a-şi pune problema supravieţuirii. fabrica mai produce unele produse zaharoase.C.A.1. numai anul trecut s-au importat aproximativ 400. utilaje produse în anii 1960-1962. practic.A. Istoricul firmei S. nici această industrie nu se poate redresa. iar diferenţa până la un consum înregistrat de 500550.A. Marea problemă o reprezintă mediul în care operează fabricile de zahăr din România. Problemele de care se lovesc aceste fabrici sunt o consecinţă a stării generale a agriculturii româneşti.A. cu o capacitate de prelucrare de 3000 tone sfeclă în 24 ore. La nivel naţional. a luat fiinţă în 1967 cu denumirea de “Fabrica de Zahăr” Buzău sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei Alimentare. trebuie precizat că. AGRANA ROMÂNIA S. Pe baza rezultatelor unui raport asupra campaniei de sfeclă din toamna-iarna anului 2005. fabrica are în prezent 720 de angajaţi. fie de zahăr alb rafinat adus din diverse ţări. din care în prezent 8 mai sunt operaţionale. Societatea S. iar faptul că din 33 mai sunt 7 .A.000 de tone de zahăr brut. fie prin importuri de zahăr brut procesat în fabricile noastre. Roman. Începând cu anul 1999 S. zahărul pudră şi produse specifice centralei electrotermice – energie termică şi electrică. cum ar fi şerbetul. Spre exemplu. Ţăndărei şi Danubiana S. AGRANA ROMÂNIA S. COMERCIALIZARE ŞI FINANCIARĂ A FIRMEI S.S. doar 10% din zahărul consumat de români a provenit din sfeclă.A.C. atât timp cât agicultura se confruntă cu o situaţie dificilă. AGRANA ROMÂNIA S. în afară de zahăr. alături de societăţile Beta S. Buzău este. o parte din Germania.C. Cu o capacitate de prelucrare de sfeclă de 3000 de tone sfeclă de zahăr pe zi. restul fiind asigurat din importuri. parte componentă a firmei Agrana Holding&Trading Company SRL Bucureşti.

A.2.A este următorul:  obiect de activitate principal:  fabricarea zahărului. fie că se stochează în vederea livrării ulterioare când procesul de fabricaţie este oprit.C. de altfel. în momentul fabricaţiei fie că se livrează direct. şerbet. Aceasta. Aleea industriei nr.  achiziţionarea.1. AGRANA ROMÂNIA S. în Ţăndărei rămănând doar o sucursală fără personalitate juridică.A În anii 1998-1999. care să facă o infuzie de capital.C AGRANA ROMÂNIA S.2. ciocolată şi a produselor zaharoase (rahat. societatea schimbându-şi doar denumirea în Agrana România S. Buzău AGRANA ROMÂNIA S. Obiectul de activitate al S. societatea Beta Ţăndărei SA şi-a schimbat denumirea în Zahărul Românesc SA iar sediul societăţii a fost mutat la Buzău.  obiect de activitate secundar:  fabricarea de cacao.000 tone zahăr tos anual. Statutul firmei S. În anul 2005 a fost înregistrată a doua fuziune prin absorbţie dintre Zahărul Românesc SA în calitate de societate absorbantă şi Danubiana Roman SA şi Agrana România Holding and Trading Company SRL în calitate de societăţi absorbite. Obiectul de activitate al societăţii S. se întâlneşte aceeaşi situaţie ca la majoritatea societăţilor comerciale care au pornit de la un stadiu de subcapitalizare şi nu au reuşit să găsească suport financiar prin investitorii străini sau români. 8 . 1.A Buzău  Beta Ţăndărei S.C.A  Zahărul S. la adresa societăţii absorbite Zahărul SA. 1.A. în calitate de societate absorbantă şi Zahărul SA Buzău în calitate de societate absorbită. drajeuri). Ca urmare a fuziunii.  fabricarea altor produse alimentare. De fapt. firma austriacă Agrana Zucker and Starke GmbH (devenită între timp Agrana Zucker GmbH) a achiziţionat mai multe fabrici de zahăr şi anume:  Danubiana Roman S. BUZĂU este producătoarea a peste 50. Ca urmare a fuziunii.A În anul 2002 a fost înregistrată prima fuziune prin absorbţie dintre Beta Ţăndărei SA. sediul societăţii a rămas în Buzău.7. vital. producerea şi comercializarea produselor alimentare în regim de alimentaţie publică şi cantină.operaţionale doar 8 înseamnă foarte mult.A. AGRANA ROMÂNIA S.

în cursul anului 2001.2 mm care se colectează separat în buncăre.000 USD. 50 tone. Aceste sortatoare scot 4 sortimente de zahăr:  zahăr fin 0. Linii de ambalare a zahărului în pungi de 1 kg şi pachete de 10 kg mai există în ţară. achiziţionarea. fiecare având o capacitate de cca.  Zahăr vrac în saci de 1. Zahărul este sortat prin două sortatoare tip “FRAMBS”.2 mm.000 kg ( big bags).  zahăr 2. alimentate cu butelii cu gaz propan. Maşina este prevăzută cu o masă 9 . Ca noutate. producerea şi comercializarea produselor alimentare şi nealimentare en gros. borhotului umed şi a melasei. Zahărul destinat însăcuirii este alimentat de o bandă de cauciuc alimentar care aduce zahărul în turnul de însăcuire. mai precis în luna mai s-a trecut la producţia de zahăr ambalat la pungi de hârtie de 1 kg.  activităţi specifice Centralei Electrotermice.8-1. dar lucrul inedit este faptul că în fluxul imediat următor există o instalaţie de paletizat tip ”KETTNER” care paletizează baxurile de 10 kg pe europaleţi cu 96 de pachete de 10 kg.  producerea şi comercializarea borhotului uscat. Investiţia realizată în anul 2001 privind linia de ambalare zahăr în pungi de hârtie de 1 Kg şi linia de ambalare în pliculeţe de 5 grame s-a ridicat la o valoare de 575. Aici sunt 6 buncăre de stocare intermediară. respectiv preluarea paleţilor încărcaţi. paleţii încărcaţi sunt transportaţi la o maşină de împachetat în folie de polietilenă.  comercializarea materiei prime.8 mm. Operativitatea acestei activităţi se asigură de două motostivuitoare tip ”CATERPILLAR”.  comercializarea deşeurilor recuperabile.  zahăr tos ambalat în pungi de plastic de 1 Kg.  zahăr mare 1.  achiziţionarea. ambalate în baxuri de 10 kg şi paletizate pe europaleţi de 960 kg. singurul aport fiind alimentarea cu paleţi.2 mm.  zahăr tos tip ”MĂRGĂRITAR” ambalat în pliculeţe de 5 gr. materialelor şi a pieselor de schimb şi a subansamblelor.  zahăr tos tip “MĂRGĂRITAR” ambalat în pungi de 1 kg.  zahăr mijlociu 0. Activitatea la această instalaţie este complet automatizată. Zahărul se livrează la beneficiari sub diverse forme:  zahăr vrac în saci de 50 kg. Cu motostivuitorul de serviciu. producerea şi comercializarea produselor alimentare şi nealimentare inclusiv ţigări în regim de comerţ cu amănuntul.2-2.

04. 1.661.877 5. preambalare şi spaţiul de depozitare este supus unui sistem de exhaustare a prafului de zahăr clar şi unui sistem de termoventilaţie. Acest capital a fost subscris la data constituirii societăţii de către statul român în calitate de acţionar unic.238.148| Participare 91.856.865 6. prin emisiune de noi acţiuni. care prin rotire.000 lei.b. respectiv tampon între ambalare şi desfacere.000 lei. este în conformitate cu standardele europene. În anul 2001 s-a înregistrat o nouă majorare de capital social de la 107. Acţionarii persoane juridice deţin 10 .A. a participat la această majorare de capital.650 acţiuni normative cu valoare nominală de 5.0 miliarde lei la 127.882 acţiuni nominative a 1. Capitalul social a fost majorat în cursul anului 1999 de la 74.215l Nr.8 RON divizat în 144. La data de 18.. valoarea nominala a unei acţiuni fiind de 0. acţiuni 131. reprezentând 3. capitalul social a fost fixat la suma de 348. împărţit în 69. toate operaţiunile făcându-se la o temperatură optimă.13% 4.406 144.470 acţiuni.91713% din capitalul social. îmbracă întregul palet în folie.909 acţiuni. excluzându-se pericolul oricărei infestări sau avarii prin expunere la intemperii. suprafaţa fiind perfect linsă. Agrana Zucker.82 % 100% Acţionarii persoane fizice deţin un număr de 5.rotativă. are astăzi un capital social de 14. Existenţa unor asemenea instalaţii de însăcuire şi ambalare vor face pe viitor posibilă preluarea întregii cantităţi produse.2.214. din AUSTRIA a cumpărat 51% din acţiunile Fondului Proprietăţii de Stat şi 3.713.2006.542.454. eliminându-se pericolul acumulărilor de praf existente la alte tipuri de pardoseli.H.1 Acţionari Agrana Zucker GmbH AVAS Alţi acţionari Total Capital social RON 13.171.141 14.686 697. numărul de acţiuni deţinute de aceasta crescând astfel cu 52.000 lei fiecare. Acţionarul principal. Agrana România S.542. cumulând un total de 30.2.A. AGRANA ROMÂNIA S. 1. Şi această creştere s-a realizat prin emisiunea de noi acţiuni cu valoare nominală de 1. Spaţiul de depozitare.05 % 4.148 acţiuni. structura sintetică consolidată a acţionariatului societăţii se prezintă astfel: Tabel nr.36% de pe piaţa de capital.971.A.7 miliarde RON la 107 miliarde RON.10 RON.m.705.388 585. La data înscrierii în Registrul Comerţului a S.C. Acesta este un lucru fundamental din punct de vedere igienico-sanitar. Structura capitalului social S.454.C.9 miliarde lei. În anul 1998 firma AGRANA ZUCKER G.000 lei.250. Întreaga instalaţie de însăcuire. AGRANA ROMÂNIA S.

 Atelier mecanic.3. 11 .183 acţionari.rasd.membru  Herwig Schwihla .A. Pregătirea deciziilor şi asistenţa de specialitate se realizează prin compartimente funcţionale ( servicii şi birouri) ce răspund cerinţelor unui anumit domeniu de activitate.  Secţia metrologie. protecţia muncii. Piata Rasdaq adresa site-ului fiind www.C.A. precum şi din cantină şi cămin.90596% din capitalul social. AGRANA ROMÂNIA S.membru  Roman Knotzer – membru Consiliul de Administraţie a ţinut sedinţe operative cu scopul de a analiza modul de administrare şi situaţia financiară a S.04. Agrana România S. 1. reprezentând 0.preşedinte  Silvia ScherRONtner .membru  Gabriela lulia Petrea . AGRANA ROMÂNIA S.vice preşedinte  Claudia Miruna Tomescu .497 acţiuni. Societatea este cotată la Bursa de Valori Bucureşti. după cum se poate observa în anexa 1 ( Organigrama S.membru  Gerhard Robl . În cadrul societăţii.309.2006 era de 43. Organizarea S.C. Societatea este organizată în 9 departamente. societatea a fost administrată de Consiliul de Administraţie.membru  Herbert Wesner-membru  Dieter Nefischer .membru  Fritz Gattermayer . În exerciţiul financiar 1 lanuarie-31 Decembrie 2006. format din 12 membri.  departartamentul producţie ce cuprinde 6 secţii:  Secţia de producţie zahăr.  departamentul financiar ce cuprinde compartimentul contabilitate şi compartimentul facturare.fiind alcătuită din compartimente operaţionale şi funcţionale. În anul 2006 nu s-au acordat indemnizaţii pentru membrii consiliului de administraţie.membru  Catalin Adrian Limbidis-membru  Emilian Dobrescu . administrativ.):  departamentul resurselor umane format din compartimentele: personal.ro.  departament vânzări ce cuprinde depozite de produse finite. structura organizatorică este de tip ierarhic functional.A. având următoarea componenţă:  Johann Patocka . siloz zahăr şi linia de ambalare-zahăr.C. Numărul total de acţionari ai societăţii la data de 18. Simbolul societăţii este BETA.un număr de 1.

procedurile documentate de sistem şi operaţionale. DEP. se pot face DEP. posturilor de conducere.PRODUCŢIE DEP. distribuite pe niveluri ierarhice.  aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare.APROVIZIONARE cadrelor de conLOGISTICĂ DEP.IT aprecieri asupra resDEP. MANAGER subordonare a diferitelor posturi sau DEP. 12 . nr. iniţiază acţiuni corective şi preventive asfel încât să se asigure că se păstrează un nivel care să garanteze că cerinţa normelor de calitate agreate se aplică şi că rezultatul activităţilor desfăşurate se încadrează în linia îndeplinirii obiectivelor societăţii. Prin intermediul organigramei se pot RESPONSABILITĂŢI DIRECTE evidenţia erori de GEN.  urmăreşte şi coordonează analiza. În schema de mai jos se pot evidenţia responsabilităţile directe ale managerului general precum şi ale managerului financiar.VÂNZĂRI pectării unor princiDEP.1 Principalele atribuţii ale managerului general sunt:  asigură conducerea societăţii şi aplică hotărârile Consiliului de Administraţie.R. evaluarea şi continua îmbunătăţire a proceselor desfăşurate.JURIDIC pii generale de elaborare a structurii. MANAGER FIN. gradul de încărcare al DEP.FINANCIAR compartimente. Fig.  angajează societatea comercială în raporturi cu persoane fizice şi juridice.  stabileşte politica şi obiectivele societăţii în domeniile de interes şi urmăreşte îndeplinirea acestora. compartimentelor şi relaţiilor organizatorice dintre ele.CALITATE ducere. regulamentul de ordine interioră.  aprobă măsurile propuse de directorii executivi. Secţia de produse zaharoase. Manualul calităţii. Principalele atribuţii ale managerul financiar sunt:  organizarea contabilitaţii în conformitate cu legislaţia naţională şi standardele europene şi internationale de contabilitate.1) care evidenţiază modul de grupare a organismelor. Structura de conducere poate fi reprezentată grafic prin organigramă ( anexa nr.U.  Secţia mecano-energetică.  Secţia CET-de producere a energiei termice şi electrice necesare asigurării fluxului tehnologic de producere a zahărului. 1.

Activitatea salariaţilor societăţii comerciale AGRANA ROMÂNIA S. Resursele umane ale S.  gradul de îndatorare. 13 .  constituirea fondurilor şi utilizarea acestora cu maximă eficienţă şi cu respectarea dispoziţiilor legale.  inventarierea patrimoniului.  analiza capitalurilor proprii.  urmărirea consecventă şi informarea curentă a echipei de conducere asupra situaţiei economico-financiare a societăţii.4.  analiza situaţiilor privind:  disponibilităţile băneşti.  îmbunătăţirea calităţii zahărului alb produs. În scopul eficientizării activităţii economice a societăţii au fost avute în vedere următoarele direcţii principale de acţiune:  Creşterea capacităţii de producţie prin îmbunătăţirea schemelor tehnologice.  analiza fluxurilor de trezorerie.  costurile de producţie. prin repararea şi întreţinerea mai bună a utilajelor şi prin modemizarea acestora.  eficientizarea şi fluidizarea activităţii de livrare a produselor finite către clienţi. asigurarea integrităţii patrimoniului prin înregistrarea intrărilor.  Creşterea calităţii produselor prin creşterea disciplinei tehnologice şi a nivelului de pregătire profesională a personalului.  creşterea siguranţei în funcţionarea utilajelor. este organizată şi se derulează cu respectarea Regulamentului de Ordine Interioară. 1. AGRANA ROMÂNIA S.  creşterea capacităţii de ambalare şi modemizarea spaţiilor de depozitare a zahărului alb.  Realizarea de investiţii şi reparaţii pentru:  încadrarea în normele de igienă agroalimentară. mişcărilor şi ieşirilor bunurilor patrimoniale.A.  utilizarea mijloacelor circulante şi a mijloacelor fixe.  monitorizarea şi arhivarea parametrilor tehnologici în perioada campaniei.  rentabilitatea activităţii.C.  lichiditatea societăţii. În conformitate cu prevederile Legii 31/1991 republicată se negociază şi se încheie Contractul Colectiv de Muncă.A.

065 3. Societatea dispune:  de un personal calificat. 461.238 Cheltuieli cu asigurările sociale Salariaţi permanenţi Salariati sezonieri Salariaţi disponibilizaţi 4.267 2.463.971 635.  societatea are o politică de personal favorabilă urmărindu-se personalul specializat.978 116 În cursul anului 2006 a fost acordată o creştere salarială personalului angajat de circa 10%.125 3.2 Anul 2005 Total Muncitori Personal tehnic / economic TOTAL Anul 2006 Salariaţi sezonieri 94 79 Total % 520 184 Salariaţi permanenţi 344 183 538 184 74 26 704 531 173 722 100 Salarii plătite sau de plătit aferente exerciţiului 2005 RON 17. Conform noului Contract Colectiv de Muncă beneficiile cuvenite salariaţilor au fost menţinute.239 Salariaţi permanenţi Salariaţi sezonieri Salariaţi disponibilizaţi 11. cu următoarea structură conform tabelului nr.554 12.811 4.538.006 RON din care: a)Salarii brute: 2.082. 1.292 RON.539 315.  distribuirea personalului pe meserii este în corelaţie cu obiectul de activitate.623 1.  media de vârstă a personalului este adecvată derulării activităţii:  preponderenţa personalului cu vârsta între 40-50 ani.008. care asigură o acoperire echilibrată a activităţii societăţii ca şi de un management dinamic şi competent cu experienţă în domeniu. 1.714 RON. b)Cheltuieli angajator : 651.708.  ponderea bărbaţilor în totalul salariaţilor este de peste 70%.442.Costurile salariale pentru conducerea executivă au fost în anul 2006 de 3. 14 .516.506.902 547.430.669 1.412 29.879.  forţa de muncă are un caracter stabil.430. Numărul mediu de angajaţi ai societăţii în anul 2006 este de 722 persoane.2: Tabelul nr.841 2006 RON 19.

13 % din totalul capitalului social. deţinând 91. nu numai sub aspect economic..3 Denumire Ţara de origine Adresa SC Romana Prod SRL SC. 1. Wien/Osterreich Austria Donau-City-StraBe 9. S. Aleea Industriei nr. tehnologii. Buzău are ca obiect de activitate în principal producerea şi comercializarea zahărului şi a produselor derivate. ştiinţific. Jud. Analiza pieţei S. Principalele elemente care o demonstrează sunt urmatoarele:  forţa de muncă este singura creatoare de valoare de întrebuinţare..30. Viena Furnizor Magyar Cukorgyarto es Formalmazo Rt.5. Lewin Brzeski Furnizor Austria . ci sub aspect spiritual.ReitherstraBe21. Accentuarea rolului resurselor umane nu semnifică însă o subevaluare a resurselor materiale. Wien/Osterreich Donau-City-StraBe 9. nr. Budapesta Furnizor Cehia Cukrovarska 657.Wien/Osterreich Sudzucker Moldova AGRANA Zucker GmbH Moravskoslezske Cukrovar A.und ProduktionsGesellschaft mbH. Agrana România S. S. GRONsdorf/Osterreich 15 Tip tranzacţii Client/furnizor . Energiei nr. Wien/Osterreich Austria Am Heumarkt 3 A _1030 Viena Client/furnizor Briider Hernfeld GmbH. Viena Imprumut Cukrownia Wroblin S.Drochia_27 Aug.C.. AGFD Ţăndărei România România Str. Agrana România SA Buzău a derulat tranzacţii cu următoarele entităţi afiliate conform următorului tabel: Tabel nr. 7. Hrusovany/Tschechien Steirerobst AG.C. Budapest/Ungarn Ungaria Budaorsi ut 161.A. GRONsdorf Client AGRANA Beteiligungs AG.Teilor nr. Tulln Furnizor AGRANA Marketing-und Austria VertriebsserviceGmbH.A.C.Rolul primordial al resurselor umane la scara întregii societăţi este recunoscut şi argumentat de numeroşi oameni de ştiinţă din diferite ţări. de noi idei concretizate în produse.S. soluţii organizatorice noi este apanajul exclusiv al omului. România. Lewin Brzeski/Polen Polonia Powstaiicow S1.l Furnizor INSTANTINA Nahrungsmittel Entwicklungs.A.6 RO-5550 Roman Client/furnizor Str. Viena Moldova MD-5201 or.  resursa umană este singura creatoare. Buzău. financiare şi informaţionale. Buzău.  eficacitatea utilizării resurselor materiale şi informaţionale depinde întro măsură hotărâtoare de resurse umane. Hrusovany Furnizori Austria MiihlwaldstraBe 1. 1-3 ROŢăndărei Client/furnizor Austria Donau-City-StraBe 9. metode de conducere. Agrana Zucker GmbH este acţionarul majoritar. Adresa societăţii este: Str. 1. În anul 2006. AGRANA ROMÂNIA S.

1. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor.C. Carei/Rumanien OsterreichischeRiibensamenzuch t Gesellschaft mbH.ReitherstraBe 21.134 RON astfel: Tabel nr. comunicat de Banca Naţională a României. Cursul de schimb valutar. Creanţele şi datoriile exprimate în valută sunt reevaluate în RON la cursul de schimb de la data bilanţului şi diferenţele de curs sunt înregistrate în contul de profit şi pierdere.3817 RON pentru 1 EURO.963. cât şi în valută.A.Caraobst.Wien/Osterreich România Austria Str. Operaţiunile în valută sunt înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). la 31 decembrie 2006 a fost de 2. Cuantumul sumelor de încasat la data de 31 Decembrie 2006 era de 120.1. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. Analiza debitorilor S. AGRANA ROMÂNIA S. Tuiln Furnizor 1. 19. Alexandru loan Cuza nr. la data efectuării tranzacţiei.5.5676 RON pentru 1 USD şi 3.4 16 . Client Carei J. Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în RON.

din care: 1. Creanţe comerciale.004.31 dec.975 123.567 7.960.383.962.941.604.671 (123.452 0 0 28.920) 0 0 Toate creanţele societăţii au termene de încasare mai mici decât un an.963.254. în baza informaţiilor furnizate de departamentul de vânzări cu referire la solvabilitatea clienţilor neîncasaţi. după scăderea ajustărilor necesare pentru depreciere.afiliate Total provizioane creanţe Sold la 01/01/2006 16.452) 0 13.709 (16. ca regulă generală.633.329.945.435 Conturile de clienţi şi alte creanţe sunt evidenţiate în bilanţ la valoarea lor recuperabilă.732 25.920 28.198.V 31 decembrie 2005 RON 31 decembrie 2006 RON 9.742 Provizioane anulate 285.198.157 2. se constituie provizioane de 50% din valoarea creanţelor cu vechimea între 3 şi 6 luni şi de 100% pentru cele mai vechi de 6 luni.963. În plus.088) 9.633.134 95.657.465 120.900 0 4.329.657.742 RON din care: 17 .452) (28.315) 19.452 498.515 Sold la 31/12/2006 16.990.315 188.567 92.709 0 0 .06 7.657.186 12.440 43.503.857 19.254. din care . managementul poate decide excepţii de la regula generală În tabelul de mai jos vom putea regăsi clienţii cei mai importanţi ai societăţii cu sumele aferente astfel: Tabel nr.2006 Creanţe Termen de lichidare sub 1 an Peste 1 an Total.Sume de încasat de la entităţi afiliate (16.625 120.809. RON Provizion pentru depreciere creanţe Provizion depreciere debitori -cultivatori sfeclă Provizion depreciare creanţe soc.134 95.567 7.515 (16.372.584.934 85. AGFD SRL Ţăndăreni Instandina Hotel Sugar Trading N.444.088 Provizioane constitute 498.687 pentru 16.920) 18.743 0 În anul 2006 s-au constituit provizioane pentru deprecierea creanţelor în valoare de 498.444.895) 18.999.5 Clienţi S.625 0 0 0 .315) 19.C.671 (123.567 92.267.452) (28. Evaluarea clienţilor se face lunar şi.62fi 36.661.creanţe terţi .816 25.272 2. Romana Prod SRL Roman S.800 12. din care: -Clienţi terţi 50.C.Alte creanţe -Provizioane depreciere debitori (28. Alte creanţe.Provizioane deprec.Provizioane creanţe entităţi afiliate 2.816 0 0 1. 1.683.960.490 16.TVA de recuperat .358.895 0 64.349 (188.742 350.358.901.2005 31 dec.

385 34.619 262.846.807 96.888 RON pentru creanţele cu o vechime mai mare de 1 an reprezentând obligaţii ale cultivatorilor de sfeclă.829.A.975 RON-clienţi scoşi din evidenţă în baza hotărârilor judecătoreşti de declarare a stării de insolvabilitate. 69.2007.640 0 de credit Sume datorate instituţiilor de credit 68. faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anuale anterioare.409 34.  cu Bank Austria Creditanstalt AG (WIEN) în valoare de 20.200 EURO de la Raiffeisen Bank Austria. 2006 Termen de exigibilitate sub 1 an peste 1 an Total.490 RON.000 EUR.969 165. se află în derulare la 31 decembrie 2006 un contract de împrumut de 17.846. Conturile de furnizori şi alte datorii sunt evidenţiate la cost.5.603.000.515 RON.000.02. AGRANA ROMÂNIA S.C. sunt recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.345.726 35.2007). cu scadenţe diferite funcţie de data tragerii (07.2005 31 dec.854 RON pentru clienţi restanţi reprezentând obligaţii de plată pentru serviciile prestate către Asociaţia de Locatari Buzău şi Ţăndărei.673. Analiza creditorilor S.255 186. 1.datorii restante încasate.  2. Societatea are în derulare la 31 decembrie 2006 un număr de 2 contracte de împrumut cu instituţiile bancare după cum urmează:  cu Raiffeisen Bank Austria ("RZB").440.000.640 35.032. La data de 31 decembrie 2006. Dobânda este EURIBOR + 0.2007 şi respectiv 27. Respectivele facilităţi de credit au fost rambursate integral până la 28 februarie 2007. soldul împrumuturilor de la instituţiile bancare mai sus menţionate este de 10.  428.304.4%.032. au următoarea structură:  285. Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau.11.  64.838 1. din care: 188.6 Datorii 31 dec.000 EURO de la Bank Austria Creditanstalt.02.317 18 186.255 0 . Provizioanele pentru creanţe anulate în sumă de 350.4%. La sfârşitul anului 2006 situaţia datoriilor societăţii era următoarea: Tabel nr.304.000 EURO ( limita maximă) scadent pe 30. Dobânda este EURIBOR + 0. Total sume datorate instituţiilor 68.400 EURO din care:  8.2. 1.671.385 0 Dobânzi 163.

19 .124 166.448.771 882.2.077 36.420 198.947 166.719 3.273.816 55.298 0 0 0 0 4.765 59.Avansuri încasate în contul comenzilor 3.503.799. 1 Analiză realizată pe baza informaţiilor avute la dispoziţie pentru perioada 2003-2005.799 1.178 63. 1.426 3. SRL Ţăndărei Magyar Cukor Ungaria Osteneichische Rubensamenzucht G Agrana Beteiliguns – AGSudzucker AG Agrana Zucker Marketing Cukrownia Wroblin Slovenske Cukrovari Agrana Zucker & Stark 13.158.765 959.7 putem observa care sunt furnizorii interni şi externi ai societăţii. întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acel exerciţiu.217 RON. Din această obligaţie s-a achitat suma de 1.464.664 63.312.816 55.125 486.297.587.943 1.158.297.562 165. Atunci când datoria în valută este decontată întrun exerciţiu financiar ulterior.7 31dec.265 RON.745 175.016.158.Datorii financiare faţă de entităţi 58.500 2.947.124 Atunci când datoria în valută este decontată în decursul aceluiaşi exerciţiu financiar în care a survenit.818.896 13.017.562 1.312.664 0 59.017.022 0 0 79. se determină ţinând seama de modificarea cursului de schimb survenită în cursul fiecărui exerciţiu financiar.007 8. Datorii comerciale din care: Furnizori interni Furnizori externi Sume datorate entităţilor afiliate 63.502. 1.589 Datorii flnanciare Bruder Hernfeld -Austria 58. 2005 RON 31dec. inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale 2.478.173. diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare exerciţiu financiar. Analiza rezultatelor înregistrate de societate pe perioada analizată1 În anul 2006 societatea a înregistrat un rezultat fiscal de 12. pentru care are obligaţia plăţii unui impozit pe profit de 1.109 RON.504 20.947 58.503.2006 RON Furnizori SC Romana Prod SRL Roman SC AGFD. care intervine până în exerciţiul decontării.464.6.173.287 afiliate 5.405.249.947 166.464.235 0 0 0 2. 1.719 3. Tabelul nr.449.838 0 În tabelul nr.Alte datorii.671.587.526 0 0 0 463.738 13.799 1.298 59.077 32.030 1.

Profitul contabil net înregistrat de S.  venituri excepţionale din vânzări de active.316. În legătură cu diferenţa de repartizat în valoare de 11. Buna corelare între activitatea de producţie şi desfacere este evidenţiată şi de viteza de rotaţie a stocurilor.888 RON şi încorporarea în „Alte Rezerve” a sumei de 8.272 RON Structura vânzărilor de zahăr alb către terţi pe canale de distribuţie în procente se prezintă astfel:  Retail 59.  venituri financiare din dobânzi şi din diferenţele de curs valutar.224 RON.514 RON.8 % .  cheltuielile cu personalul ( salarii.Principalele elemente care formează veniturile societăţii sunt:  livrările de bunuri din producţia proprie şi din cumpărări (zahăr) .A la sfârşitul anului 2006 este de 12. 2 www.938. în anul 2006 stocurile societăţii înregistrând în medie 6 rotaţii/an.  cheltuielile extraordinare.8 %.389 RON  Zahăr 591.C. îndulcitori.924. Principalele elemente care formează cheltuielile sunt:  consumurile de materii prime.1%. energie.384 RON  Vânzări subproduse şi alte mărfuri (melasă. efectuate de întreprindere pentru producerea zahărului-obiectul principal de activitate al firmei. materiale consumabile.402 RON. diferenţe de curs valutar nefavorabile aferente obligaţiilor în valută etc.669.agrana.  Industrie 31.  Export 8. Din acest profit s-a constituit rezerva legală în cuantum de 730.363.597.822 RON conform prevederilor legii 31/1990 şi 232/2003. REZULTATELE GENERALE ALE ANULUI 20062:  Cifra de afaceri în 2006: 609. Marja brută a vânzărilor calculată ca procent (profit brut obţinut din vânzări/cifra de afaceri) a fost de 15 % iar rata profitului net a fost de 2. seminţe&pesticide) 10.  costul de achiziţie al mărfurilor cumpărate şi revândute. asigurări şi protecţia socială). reprezentând variaţia în plus (creştere) sau minus (reducere) între valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse finite (zahăr) la finele perioadei şi valoarea iniţială a acestora.ro 20 . Agrana Romania S.277. Consiliul de Administraţie propune utilizarea ei pentru acoperirea pierderii contabile acumulate până la 31 decembrie 2006 în valoare de 3.  cheltuielile financiare (dobânzi pentru credite bancare.  cheltuielile cu serviciile procurate de la terţi şi consumate.013.733 RON  Vânzări diverse + servicii 7.4 %.).  producţia stocată. zahăr brut.

059 55.645 stocate Alte venituri 6.357 1128.952.325 26.653 Cheltuieli cu taxele si 12.011.708 762.A.781.743 Total venituri din exploatare 334.98 11.763.06 30.70 51.6 %. deoarece finanţarea societăţii s-a făcut în principal prin credite externe în moneda europenă.37 16.87 544.95 14.97 47.607.852 Cheltuieli materiale 236.82 74.117.762.712. Consiliul de Administraţie a acţionat în principal pentru:  consolidarea reţelei de clienţi.623 10. respectiv 6.500 20.439 Variaţia 2004-2003 2005 % 731.920 40. 1.420.  creşterea competivităţii prin lărgirea gamei de sortimente.226.570. 1.76 129. 2005.8 privind rezultatul exploatării.846 amortizările Alte cheltuieli de 10.63 61.223.553 Rezultatul din 28.97 19.499.636.073.689 Cheltuieli cu 6. promovarea produselor şi asigurarea serviciilor complementare vânzării.171.167 26.În politica de piaţă.121.157 imp.887 20.889 34. se prezintă situaţia „Contului de Profit şi Pierdere ” la AGRANA ROMÂNIA S.311.059.993. aprecierea monedei naţionale faţă de EURO a avut un efect favorabil asupra rezultatului financiar.299 exploatare 2004 479.219.42 68.1.57 -18.563 34.83 13.54 Variaţia 2005-2004 % 52.360.Buzău pe perioada supusă analizei.68 17. îmbunătăţirea continuă a calităţii.664 71.1.45 470.07 Din analiza tabelului nr. Rezultatul exploatării priveşte activitatea curentă a întreprinderii. 2004.493.898 12. Rezultatul exploatării exprimă mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de exploatare obţinută prin deducerea tuturor cheltuielilor plătibile şi calculate din veniturile exploatării.96 411.500 690. Analiza rezultatului din exploatare În anexa nr. Tabelul nr. Deşi în anul 2006 inflaţia s-a menţinut la un nivel destul de ridicat.050.305.008.396. respectiv anii 2003.58 61.05 59.310 -7.004 113.809 exploatare Total cheltuieli din exploatare 305.164 311.522.80 109.375.41 -70.943.348 18. Cheltuieli cu personalul 25. o creştere de la o perioadă la alta.549.6.949 -200.8 (RON) Specificaţie 2003 Cifra de afaceri 329. se constată că acesta a avut o evoluţie pozitivă.754 Variatia producţiei -1.074.399 Cheltuieli cu serviciile 14.699.524 3.905.96 58.073 45. 21 .156.450 31.3.878.240 86.

s-a realizat atât pe seama creşterii cantităţii de zahăr vândute cât şi a creşterii preţului mediu de vânzare ca urmare a orientării către sortimente de zahăr ambalat şi anume zahăr ambalat în pungi hârtie de 1 Kg tip ”Mărgăritar”.460 -9. O influenţă favorabilă (de 37. Pentru o analiză mai în detaliu a veniturilor din exploatare trebuie să analizăm evoluţia veniturilor din vânzari şi a veniturilor din producţia stocată. sortimente care asigură o eficienţă mai ridicată. Structura C.12 7.54 320.521 RON) o are şi creşterea stocului de produse finite la sfârşitul anului 2005.80 32.798 10.300 419.84 22. iar în anul 2005 comparativ cu 2004 creşterea a fost 61.”Mărgăritar”.125 RON în 2005 faţă de 2004 asupra cheltuielilor de exploatare rezultă din creşterea cheltuielilor materiale.805.Veniturile din activitatea de exploatare au avut o evoluţie crescătoare. Creşterea cheltuielilor materiale.060 30.54 -14.A.409 tone zahăr reprezintă necesarul optim pentru derularea în condiţii normale a vânzărilor în lunile ianuarie şi februarie 2006.408 479.24 270.000 tone zahăr brut achiziţionate.439 50.A.40 7.205 245.919. În anul 2004 s-a înregistrat o creştere de 40. Creşterea stocului de produse finite este justificată deoarece activitatea de producţie la S.818.88 52. AGRANA ROMÂNIA S. Creşterea veniturilor din vânzările de produse.553 731.(RON) 2004 2005 20042003 20052004 47. Buzău are un caracter sezonier.561 62.499 203.A Tabelul nr. care au cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor de exploatare. respectiv zahăr.9 RON Specificaţie 2003 Zahăr vândut total (tone) 40.249 329.107.973.983. zahăr ambalat în pliculeţe de 5 gr. Pentru o cantitate de 25. O pondere mare în cheltuielile de exploatare o au cheltuielile cu amortizarea în 2004 şi 2005.374 Preţ mediu de livrare ( RON /tonă) Venituri din vânzări zahăr( RON) Venituri din vânzarea altor produse (RON) Venit vânzări mărfuri (RON) C. societatea a plătit şi taxe vamale (30%). iar stocul de 8.970 17.532 679. în 2005 faţă de 2004 este justificată parţial de obţinerea unei producţii mai mari de zahăr rafinat în anul 2002.C.171.226.754 59.57 62. zahăr ambalat în pungi de plastic 1 kg.812 10.950.950 8.14 -17.484.53 22 . O influenţă nefavorabilă de 74.745.30 45. respectiv 232.073 649.87 % fată de anul 2003.073. deoarece pentru investiţiile care au constat în instalaţii pentru ambalarea zahărului s-a folosit metoda de amortizare accelerată.82 % ( creşteri superioare ratei inflaţiei aferente anilor 2004 şi 2005).926 RON în 2004 faţă de 2003. 1.

1. Tabelul nr. 1.584 670 40. Vânzări Stoc la sfârşitul anului 2003 48. din hârtie şi din plastic.10 (tone) Produs Zahăr în saci 50 kg Zahăr ambalat 1 Kg (pungi plastic) Zahăr Măgăritar 1 Kg (pungi hârtie) Zahăr Mărgăritar 5 Gr.11) sunt rezultatul dobânzilor pentru credite bancare contractate şi diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate de societate la plata datoriilor către furnizorii externi.561 9.077 116 62. fapt ce conduce la creşterea profitabilităţii firmei. lucru ce vine în întâmpinarea pieţei şi în acelaşi timp permite firmei să-şi crească veniturile din vânzări. acestea fiind complet automatizate.429 1.880 2004 45. 1. 1. Procesul de diversificare a produselor ambalate este susţinut de o politică de lărgire a pieţei de desfacere. Aceste investiţii permit societăţii să-şi reorienteze producţia către sortimentele noi de zahăr ambalat.2.Ponderea cea mai mare în valoarea cifrei de afaceri ( cum reiese din tabelul nr.814 915 1.214 13 47. precum şi în plicuri de 5 grame.970 8.6. 1. Cheltuielile financiare (tabel nr. datorită politicii firmei de a renunţa treptat la aceste produse şi concentrarea tuturor acţiunilor în domeniul producerii şi comercializării zahărului. Structura producţiei de zahăr Tabelul nr. Se poate remarca totodată descreşterea de la an la an a veniturilor din vânzarea altor produse ( produse zaharoase şi energie termică).275 2005 58. Analiza rezultatului financiar Veniturile financiare (tabel nr.11) ale societăţii provin din dobânzile la disponibilităţile băneşti şi din diferenţe de curs valutar favorabile rezultate din anularea provizioanelor constituite pentru obligaţiile în valută către furnizorii externi de materie primă. 1.9) o au veniturile din vânzarea zahărului.409 Societatea a realizat în anul 2004 investiţii în domeniul liniilor de ambalare a zahărului în pungi cu greutatea de 1 kg.374 8.11(RON) 23 .482 2. Productivitatea liniilor de ambalat este mare.

822.741 477. Totuşi. 17.din dif. În prezent nu există o piaţă în afara României pentru conversia leului în alte valute. Această scădere constantă a inflaţiei.684.6% în 2005 ajungând la 4.774.752 58. Analiza rezultatului extraordinar Din analiza rezultatului excepţional rezultă că în anul 2003. cu amortiz. 14.209.307. au condus la concluzia că România să nu mai fie considerată o economie hiperinflaţionistă începând cu 1 ianuarie 2004. privind titluri de plasament Chelt.266.si prov Total cheltuieli financiare Rezultatul financiar 2003 15.008 3.727 1.581 58. În aceste condiţii. pe toată perioada analizată s-a înregistrat pierdere.213.din provizioane Total venituri financiare Chelt.377 RON este rezultatul majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor către bugetul de stat şi alţi creditori.privind dobânzile Chelt.571 -34. Societatea efectuează tranzacţii exprimate în diferite valute.662 2004 25.948 Contractele cu furnizorii externi prevăd plata la 120 zile de la data încărcării vasului. respectiv 2004 .318.307 1.838 41. 1.779 17.376 2. Rata inflaţiei a scăzut în mod constant: 40.021 2. ca urmare a devalorizării monedei naţionale. 1.291 40.068 5.308 27.175 76.169 -40.814 1.87 % în 2006.062 37.468 448. 9.6.675.curs valutar Chelt.212. Tabelul nr.844 2005 2.471 8.756 21.811.814 2.1% în 2003. există un risc al deprecierii valorilor activelor monetare nete exprimate în lei.742. 24 .612.3% în 2004.261.467.995.3% în 2001.343.425.192.din titlu de plasament Venit.584.3.109 6.309 73.437 Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinar -profit -pierdere 11. 30.Indicatorul Venituri din participaţii Venit.317.480 37.844 31. împreună cu alţi factori. 8.409 14. societatea a avut un rezultat pozitiv ca urmare a vânzării de active la un preţ mai mare decât valoarea neamortizată a acestora.271.12(RON) Indicator Venituri extraordinare 2003 12.821 35.891.906 1.499.735 20.834.465.815 189 2005 23. din dif.107 2004 16. financiare Venit.curs valutar Venituri din dobânzi Alte venit.545 - 40.154.038 17.631.555.8% în 2002.493 -23.719.597.641 22.7% în 2000.173.377 Pierderea înregistrată în anul 2005 de 448.

226.214.059 20.884.360. iar întregul profit s-a realizat ( în 2004 şi 2005 ) pe seama activităţii de producţie (exploatare ) despre care putem spune că este rentabilă.vărs.756 71.529 479.497.376 -448. 33.689 Alte chelt.462 Total cheltuieli variabile-V 235.009 După cum se vede cifra de afaceri este superioară pragului de rentabilitate.materiale 307.587.121.310 34.1.468 28.809 Chelt.555 Cheltuieli variabile Chelt.cu imp.1. Tabelul nr.6. Tabelul nr.531 58.163.434.878. 1.420.993.073.905.167.653 Chelt.420.670 207.062 59.375.859.011.213.425.708 11. 12.5.357 -23. 6.223.377 47.886.555.246 16.2 miliarde lei vechi ) şi nu a distribuit dividende acţionarilor.021 -10.557 61.servicii 14.059.de exploatare 5.401 Chelt.716.998 Cifra de afaceri-CA 329. iar rezultatul este nul.156.4.889 17.948 Rezultatul extraordinar Rezultatul brut 1. adică nivelul de activitate ( cifra de afaceri ) care absoarbe în totalitate cheltuielile de exploatare ale unei perioade.395.763.754 Pragul de rentabilitate-Q.742 2. Q=F/(1-V/CA) 246.cu materii prime 183.171.668 33.026 602.500 26.841.004 188.439 422.cu personalul 25.231 20.13 se remarcă faptul că rezultatul brut are un trend crescător.taxe.943.939 258.100 1.371.147.1.664 -34.cu amortiz.032 Societatea nu a plătit impozit pe profit deoarece a avut o pierdere fiscală de recuperat din anii 2001 şi 2002 ( peste 6.976 2004 2005 52.796 26.811.396.cu lucr.şi prov.948 Chelt.541.893 731. Analiza rezultatului brut Din datele tabelului nr.631.14).121. 1.676 1.578.122.287.485 Chelt.privind.aux.117.549.358. ceea ce confirmă faptul că firma a obţinut profit aferent activităţii de exploatare de-a lungul întregii perioade supuse analizei.584. Analiza pragului de rentabilitate Pragul de rentabilitate ( calculat pe baza datelor din tabelul nr.299 -40.240 3..887 152.157 Chelt.971 42.636.570.846 Total cheltuieli fixe-F 69.433.524 30.cu energia şi apa 18.920. 1.172.103 Alte chelt.13(RON) Indicator 2003 2004 2005 Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar 28.mărfurile 5.812.073 331.167 14.6.cu mat.14(RON) Indicator 2003 Cheltuieli fixe Chelt. 25 .031 501.

Cehia. relevanţei şi credibilităţii informaţiilor contabile. 2007: România şi Bulgaria). publicată în Monitorul Oficial al României nr. Începând din anul 2001. pe de altă parte. Principiile contabile sunt elemente conceptuale care ghidează normalizatorii în elaborarea de norme contabile. şi norme contabile aplicabile pentru toţi producătorii şi utilizatorii de informaţii contabile şi aplicarea lor practică în vederea asigurării comparabilităţii în timp şi spaţiu. nevoia de armonizare în contabilitate impune normalizarea acesteia. Irlanda şi Regatul Unit. Malta. în mod substanţial. În multe ţări se utilizează limbaje contabile diferite. Italia. Slovenia şi Ungaria. Armonizarea contabilităţii internaţionale este procesul prin care regulile si normele naţionale. 73/12 aprilie 1993. 1995: Austria. care se regăseşte în strategia de aderare a tuturor statelor candidate la calitatea de membru al Uniunii Europene3 şi. 1981: Grecia. Normalizarea contabilă presupune definirea de concepte. Polonia. principii. 20/19934. În majoritatea ţărilor. STANDARDE ŞI REGLEMENTĂRI 2. o obligaţie juridică ce decurge din Acordul European de asociere România – Uniunea Europeană. pe de o parte. ţara noastră a accelerat.cu modificările şi completările ulterioare. de înregistrare. în acelaşi timp. ratificat prin Legea nr. procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea comunitară. El reprezintă un sistem coerent de 3 Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în anul 1951. semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993. uneori divergente. Norma contabilă reprezintă o regulă sau mai multe reguli de evaluare. Slovacia. Finlanda şi Suedia 2004: Cipru. Lista actelor normative cu relevanţă comunitară publicate până în prezent reflectă în mod riguros ritmul legislativ susţinut pentru armonizarea cu normele Uniunii Europene. Lituania. Armonizarea şi normalizarea internaţional-contabilă În ceea ce priveşte limbajul contabil ar fi ideal să existe unul singur la nivel mondial. În acest sens. 4 Legea pentru ratificarea Acordului european instituind o asociere între România. Estonia. şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora.CAPITOLUL 2 ANALIZA ŞI DESCRIEREA SISTEMULUI CONTABIL DIN ROMÂNIA. între şapte ţări europene (Belgia. Cadrul conceptual este un instrument extrem de eficient în perfecţionarea normalizării contabile.1. Letonia. sunt perfecţionate pentru a fi făcute comparabile. Luxemburg şi Olanda). Contabilitatea internaţională s-a născut prin preocupările de armonizare internaţională a regulilor şi practicilor contabile. Uniunea Europeană are astăzi 27 de state membre după ce în 2007 a realizat a şasea extindere. diferite de la o ţară la alta. de clasificare şi de prezentare a informaţiilor contabile. Germania. 1986: Spania şi Portugalia. Procesul de armonizare a legislaţiei româneşti cu reglementările comunitare reprezintă un obiectiv esenţial. contabilitatea este supusă procesului de normalizare. După cincizeci de ani şi şase valuri de aderare (1973: Danemarca. Franţa. 26 .

etc) reprezintă una din provocările majore pentru activitatea financiar-contabilă. care se aplică în toate situaţiile. motiv pentru care se consideră că este mai dificil de aplicat la nivel internaţional”6. Implică impunerea unui set de reguli contabile sau chiar a unui singur standard.Studii privind paradigmele şi practicile contabile.E. A. Cadrul conceptual are statutul de teorie contabilă normativă. Dacă armonizarea este un proces flexibil şi deschis. Necesitatea unui program de armonizare contabilă în România este evidentă. şi anume: • normalizarea contabilă naţională • normalizarea contabilă internaţională. legate între ele. ♦ de a contribui la asigurarea independenţei organismelor de normalizare. rolul şi limitele contabilităţii financiare şi ale situaţiilor financiare. Ionaşcu. 5 N. Dinamica doctrinelor contabilităţii contemporane. Procesul de armonizare a contabilităţii româneşti în prevederile internaţionale (IFRS. susceptibile să conducă la formularea de norme solide şi să indice natura. Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu.  gestiunea eficientă a resurselor financiare la nivelul unei ţări. normalizarea nu se acomodează diferenţelor naţionale. Directivele europene. Sibiu. 27 . Contabilitate financiară. Balteş.. T Ciuhureanu. Bucureşti. valoarea lui fiind dată de dubla vocaţie pe care o oferă: ♦ de a asigura coerenţa normelor contabile. 2007. Scopul fundamental al normalizării contabile este de a crea un cadru contabil de referinţă care vizează trei aspecte:  prezentarea de informaţii utile pentru utilizatorii situaţiilor financiare. atât între întreprinderi cât şi în legătură cu exerciţiile precedente sau viitoare.  obţinerea de informaţii omogene privind activitatea întreprinderilor de către autorităţile statului.obiective şi de principii fundamentale. în care se urmăreşte atenuarea diferenţelor majore dintre reglementările şi practicile financiar-contabile din diferite ţări. în special în ceea ce priveşte comparaţiile în timp şi spaţiu. cel puţin din două motive importante: necesitatea atragerii de investitori străini şi integrarea în U. În schimb normalizarea (standardizarea) are drept obiect aplicarea de norme contabile identice în acelaşi spaţiu geopolitic şi urmăreşte crearea de practici contabile uniforme. 2003. Procesul normalizării contabile cuprinde două sfere principale. Editura Economică. armonizarea fiind “o formă atenuată de normalizare şi o primă etapă către aceasta”5.. Procesul de armonizare are ca scop armonizarea normelor şi practicilor contabile naţionale pentru a facilita compararea situaţiilor financiare întocmite şi publicate de întreprindere provenind din ţări diferite. p 8. 6 I.

interesaţi de metodele de evaluare utilizate pentru măsurarea acestui patrimoniu. p. cu implicaţii diverse în ceea ce priveşte practica şi reglementarea în domeniu. pe rând. Southern Denmark Business School Research Report no. Italia.190. Prin noţiunea de normalizare contabilă internaţională trebuie realizată diferenţierea dintre normalizarea contabilă realizată de organismele contabile internaţionale. 11. regulile de evaluare şi măsurare. Portugalia. Elveţia. reprezintă un episod unic în istoria contabilităţii8. Accounting for R&D Expenditure – from an EC – harmonisation Perspective. modul de contabilizare a unor evenimente şi tranzacţii. Germania. Principalele ţări în care funcţionează un astfel de sistem sunt: Franţa. în vederea regizării elaborării şi difuzării conturilor sociale. comunitate ce reprezintă astăzi forţa economică cea mai puternică din lume şi modul în care acestea s-au înţeles pentru punerea în armonie cu regulile de drept intern ale ţărilor lor. Originea Directivei a IV-a este reprezentată de ideea că. Acest ansamblu de factori au determinat apariţia şi dezvoltarea. Editura Economică. Astfel. a unor sisteme contabile diferite de la o ţară la alta. 7 International Journal of Accounting Education and Research.47. precum şi modul de prezentare a situaţiilor financiare diferă de la o ţară la alta. Concertarea între reprezentanţii celor. Sundgaard. Directiva a IV-a a reuşit să realizeze concilierea între cultura contabilă anglo-saxonă şi cea continentală. Japonia. 44-45. p. with a Special Focus on the Preparers View – a Comparative Study in Three EC – Countries. Grecia. Le principe de l’imag fidèle en droit comptable. Bucureşti. Cele mai des întâlnite sisteme contabile sunt: • sistemul contabil al Europei Continentale. 1996. 1997. Sistemul contabil al unei ţări este dependent de o multitudine de factori interni şi externi având în vedere pe de o parte condiţiile economice specifice. p. Elaborată în baza Tratatului de la Roma. ceea ce constituie un impediment în calea comunicării financiare. 9 E. patrimoniul social al societăţilor de capitaluri a căror activitate depăşeşte în mod evident teritoriul unui stat. Îmblânzirea junglei contabilităţii. 8 F.Normalizarea contabilă internaţională presupune existenţa autorităţilor capabile să elaboreze reguli sau norme. Pasqualini. 1992. Edition LKitec. Belgia. citat de Nicolae Feleagă. de situaţia financiară şi de principiile de întocmire şi publicare a conturilor anuale. • sistemul contabil al ţărilor anglo-saxone. este singura garanţie pe care aceste entităţi o oferă terţilor 7. să le facă obligatorii şi să sancţioneze nerespectarea lor. în timp. etc. 6. 28 . Sundgaard considera Directiva a IV-a europeană ca o „constituţie contabilă” a Comunităţilor Europene9. iar pe de alta unii factori legaţi de cultură sau tradiţie. care nu aparţin prin cultură şi influenţe unei naţiuni anume şi normalizarea contabilă regională. 9 şi 12 naţiuni.

Diferenţele existente între metodele de evaluare utilizate de
întreprinderile statelor membre la fuziunea pieţelor naţionale, au determinat
Uniunea Europeană să demareze procedura de căutare a concordanţei
universului contabil, în care tradiţiile contabile sunt diferite. Primul proiect al
Directivei a IV-a, publicat de Comisia Europeană în 1971, a fost dominat de
foarte multe concepte care par să fi fost împrumutate din legea germană
privind societăţile10.
Influenţa germană se concretizează în includerea de reguli de evaluare
conservatoare şi a formatelor de documente descrise în detaliu. În perioada
lucrărilor Directivei şi-au disputat supremaţia cultura contabilă germană şi
cultura contabilă olandeză.
Prima a inspirat Directiva a IV-a în ceea ce priveşte acceptarea costului
istoric ca bază de evaluare şi a instrucţiunilor ample privind structura
bilanţului şi a contului de profit şi pierdere.
Cea de-a doua, situată la polul opus a inspirat Directiva prin libertatea de
opţiune a bazelor de evaluare şi o descriere sumară a conturilor anuale. În
lupta dintre cele două culturi, şansa de câştig nu a aparţinut nici uneia dintre
ele. În consecinţă, completarea reciprocă a culturii germane cu cea olandeză a
avut ca rezultat un proiect de directivă referitor la conturile anuale, care,
trebuiau să satisfacă obligatoriu, principiile unei contabilităţi conform
regulilor şi sincere, şi să confere o imagine cât se poate de sigură asupra
întreprinderii11.
Extinderea Uniunii Europene, (prin intrarea Regatului Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord, a Republicii Irlanda şi a Danemarcei) a
determinat o nouă variantă a textului Directivei, cu puternice influenţe anglosaxone, conform căreia conturile anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a
patrimoniului, a situaţiei financiare, cât şi a rezultatelor societăţii. Inspiraţia
anglo-saxonă se regăseşte şi prin finalitatea calitativă conferită conturilor
anuale, pe baza regulilor de prezentare şi de evaluare. Costul istoric devine
principala bază de evaluare, iar celelalte, baze de evaluare alternative. Cultura
contabilă anglo-saxonă începe să îşi contureze izbânda.
Procesul de aplicare a Directivei a IV-a a început cu Danemarca (1980)
şi a fost încheiat de Italia în 1991. Perioada îndelungată de încorporare a
Directivei a IV-a în legislaţia ţărilor membre evidenţiază obstacolele
întâmpinate de Uniunea Europenă în acest domeniu. Cu toate acestea,
prevederile Directivei a IV-a sunt aplicate de toate statele membre ale Uniunii
Europene, dar şi de statele în curs de integrare, printre care şi România.
Şi totuşi, încorporarea Directivei a IV-a în legislaţia statelor membre nu
a determinat o revizuire profundă a legislaţiei în materie de contabilitate.
Multe dintre ţările membre ale Uniunii Europene s-au limitat la
implementarea unor expresii noi la reglementările existente. Astfel, articolul 1
10

11

N. Feleagă, I. Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Bucureşti, Editura Economică, p. 440.
Ibidem., p. 443.

29

al Directivei impune conturilor anuale să reflecte o imagine fidelă a
patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor societăţii, iar
reglementările contabile franceze, impuneau conturilor anuale să fie sincere şi
în regulă.
2.2. Organismele internaţionale de normalizare
Organismele de normalizare au rolul de a rezolva problema insuficienţei
ofertei de informaţii şi de a substitui interesul general intereselor particulare.
Indiferent însă de natura lui, orice organism de normalizare se confruntă în
procesul de elaborare a normelor contabile cu o serie de dileme (problema
rezultatului, problema raportării, conceptul de menţinere a capitalului, baza de
evaluare a activelor etc.).
Organizaţiile internaţionale sau profesionale implicate în realizarea
proceselor de normalizare şi armonizare contabilă internaţională pot fi
clasificate, după cum urmează:
A) Organizaţii profesionale de contabilitate:
- Comitetul pentru Standarde Contabile Internaţionale (IASB);
- Federaţia Internaţională a Experţilor Contabili (IFAC);
- Federaţia Europeană de Contabilitate (FEC).
B) Organizaţii interguvernamentale:
- Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU);
- Uniunea Europeană (UE),
- Organizaţia de Cooperare şi de Dezvoltare Economică (OCDE);
- Organizaţia internaţională a comisiilor de valori (OICV).
C) Organizaţii sindicale internaţionale:
- Confederaţia Internaţională a Sindicatelor Libere (CISL);
- Confederaţia Mondială a Muncii (CMT);
- Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES).
Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASB) este
noul organism independent pentru elaborarea Standardelor Internaţionale de
Raportare Financiară, înfiinţat în anul 2001 ca parte a Fundaţiei Comitetul
pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASC). IASB a fost
precedat de Comitetul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate
(IASC), care a fost înfiinţat pe 29 iunie 1973.
Deschiderea spre piaţa externă a impus găsirea unor soluţii în ceea ce
priveşte informaţia contabilă, care să satisfacă cerinţele cât mai multor
categorii de utilizatori şi să faciliteze investiţia de capital.
În aceste condiţii, în anul 1973, după înfiinţarea Federaţiei
Internaţionale a Experţilor Contabili (IFAC) a apărut iniţiativa constituirii
unui Comitet Internaţional care să emită anumite reguli şi principii general
agreate, care să permită întocmirea unor situaţii financiare cu un grad ridicat
30

de flexibilitate şi care să ofere informaţii contabile prezentate într-un limbaj
comun.
Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a creat în
1978 un grup de lucru pentru norme contabile legate de pregătirea unei
armonizări contabile şi pentru asigurarea unei comparabilităţi între conturile
publicate ale ţărilor industrializate, OCDE nu are puterea de reglementare şi
nu poate elabora norme contabile, însă discuţiile purtate în cadrul oficiului de
către participanţi pot influenţa normele contabile care sunt în curs de
pregătire.
Instituţiile şi Organismele Uniunii Europene
Sunt cinci instituţii ale UE, fiecare dintre ele având un rol specific:
1)Parlamentul European (ales de persoanele din Statele Membre);
2)Consiliul Uniunii Europene (reprezentând guvernele Statelor
Membre);
3)Comisia Europeană (forţa conducătoare şi organismul executiv);
4)Curtea de Justiţie (care asigură respectarea legii); şi
5)Curtea de Conturi (care controlează managementul solid şi în limitele
legii al bugetului DE).
Chiar dacă Uniunea Europeană reprezintă unicul exemplu de
concordanţă pe bază juridică, „adevărata reuşită a directivelor rezidă în aceea
că ele nu pot fi ignorate de comunitate şi în plus, ele constituie referinţă
pentru alte ţări decât cele membre12”.
Dacă pe plan european această armonizare se realizează prin cei trei
piloni ai legislaţiei europene în domeniu, respectiv Directiva a IV-a privind
întocmirea conturilor anuale ale societăţilor individuale, Directiva a-VII-a
privind întocmirea conturilor consolidate ale societăţilor de grup şi Directiva
a-VIII-a privind persoanele abilitate de stat pentru auditarea situaţiilor
financiare, în contextul internaţional aceasta se realizează prin asimilarea
Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară emise de Consiliul pentru
Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASB).
Obiectivele cadrului contabil conceptual al IASB se concretizează în
următoarele:
 stabileşte conceptele şi principiile teoretice ce stau la temelia
întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare pentru utilizatorii
externi;
 oferă un ghid pentru normalizatori susceptibil de a aduce un plus
de eficacitate şi coerenţă în procesul de normalizare;
 ajută la uşurarea procesului de înţelegere a situaţiilor financiare de
către utilizatori;
 ajută la creşterea gradului de comparabilitate în timp şi spaţiu.
12

G. Gerald, Harmonisation des norms comptable:mythes et réalités, Revue Française de Comptabilité,
dec. 1993, citat de Feleagă N.

31

 facilitează înţelegerea informaţiilor oferite de documentele financiare de sinteză.  creează premisele unei viziuni integratoare asupra performanţelor întreprinderilor. precum şi aprecierea pertinentă a performanţelor întreprinderilor. diversele sisteme de contabilitate se află sub „stindardul” unui amplu proces „conciliere”. contabilizarea unor contracte speciale. în interesul publicului. dacă un astfel de proces este necesar. Trebuie menţionat că Uniunea Europeană este preocupată pentru armonizarea deplină între directivele europene şi Standardele Internaţionale de Contabilitate. referitoare la aspecte legate de evaluarea elementelor patrimoniale. tot aşa există şi adepţi ai celeilalte tabere. american) faţă de cea continental-europeană. Dată fiind coexistenţa celor două culturi contabile. Pentru realizarea acestor obiective IASB cooperează cu organismele naţionale de reglementare a standardelor pentru realizarea convergenţei standardelor de contabilitate la nivel mondial. transparente şi comparabile. presupune schimbări legislative majore. În prezent. rămân desigur obstacole în calea unui proces de armonizare a lumii contabile. Eliminarea lor. apare inevitabil disputa pentru întâietate. încercând să-şi redefinească poziţia în vederea găsirii unui limbaj contabil universal. spre exemplu.Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASB) s-a angajat să elaboreze. care să solicite în situaţiile financiare de interes general informaţii calitative. 32 . În acest context. un set unic de standarde globale de contabilitate. recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor. Lucrurile se complică atunci când astfel de diferenţe sunt semnalate între ţări ce aparţin aceluiaşi sistem.  pune la dispoziţia unei game largi de utilizatori din diverse ţări informaţii fiabile şi comparabile privind situaţia financiară a întreprinderilor şi evoluţia acestora. considerăm că sunt indiscutabile următoarele argumente care justifică armonizarea regulilor contabile internaţionale:  permite întreprinderilor din diverse ţări ale căror situaţii financiare sunt conforme exigentelor IASB de a fi cotate pe orice piaţă financiară. cu o calitate ridicată. Până la momentul curent nu există un cadru conceptual capabil să rezolve toate problemele normalizării contabile internaţionale. Diferenţe majore existente între practicile contabile din ţările anglo– saxone şi cele continental europene. Tot aşa cum există opinii care susţin superioritatea contabilităţii anglo-saxone (cu aliatul sau firesc. sau întocmirea conturilor consolidate.

aplicarea şi dezvoltarea acquis-ul comunitar. Strategia României de aderare la Uniunea Europeană presupune şi perfecţionarea mediului de afaceri în care rolul sistemului de contabilitate şi de audit financiar este de a oferi informaţii de calitate pentru centri decizionali. nr. pe plan internaţional. cât şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate nu va fi uşor de realizat. care reprezintă legislaţia Uniunii Europene. directorul acestui program fiind domnul Neale King. social. Ca dovadă a peocupării pe această problematică. Trebuie să se ţină cont că Standardele Internaţionale sunt într-un 33 . precum şi cele încheiate între statele membre UE şi care fac referire la activitatea Uniunii. 306/2002. Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar este una din condiţiile care determină progresul în procesul dat de România în documentele de poziţie referindu-se în mare măsură la adoptarea de acte normative de bază pentru domeniul respectiv. Rezultatul acestei asistenţe s-a concretizat iniţial prin apariţia OMFP nr. Având în vedere cele precizate mai sus. mult diferit de realitatea românească nu va fi uşor de realizat. iar în prezent cu OMFP. Ea încearcă să-şi soluţioneze problemele sale prin aderarea la soluţiile propuse de normele contabile internaţionale. actele internaţionale la care Comunitatea este parte.2. acesta fiind înlocuit ulterior cu OMFP nr. Acesta se referă atât la Tratatele UE şi legislaţia secundară adoptată de instituţiile Uniunii. Implementarea în mediul contabil românesc a unui sistem care funcţionează într-un mediu economic. 1752/2005. Cadrul juridic al contabilităţii din România europenizării şi internaţionalizării Aderarea la Uniunea Europeană constă în adoptarea. cultural. dar şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene. Contabilitatea românească nu a putut să rămână pasivă la provocările la care este expusă contabilitatea în prezent. Ministerul Finanţelor Publice a elaborat Reglementările contabile de armonizare a sistemului contabil românesc cu prevederile Directivei a IV-a a CEE şi Standardele Internaţionale de Contabilitate IAS/IFRS. Putem vorbi de o „aromă” anglo-saxonă adusă legislaţiei contabile româneşti. în timp ce Standardele Internaţionale de Contabilitate au la bază un „substrat” de natură conceptuală. Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională a Guvernului Marii Britanii a finanţat programul de asistenţă de specialitate pentru România. întrucât conţinutul Directivei implică un substrat politic. 403/1999 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a europeană şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. armonizarea reglementărilor contabile româneşti atât cu Directiva a IV-a Europenă.3. 94/2001 şi OMFP nr. politic.

astfel încât să se asigure prezentarea unei imagini fidele a evenimentului în cauză. urmând ca ele să se modifice în viitor în funcţie de stadiul dezvoltării. Aplicarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate impune din partea specialiştilor din domeniul economic un efort pentru însuşirea conceptelor cuprinse în “Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare”. aceştia fiind investitori prezenţi şi potenţiali. Practic se trece la un sistem de contabilitate în care formarea profesiei contabile se va realiza pe baza raţionamentului profesional. este diferit de cel cuprins în Standardele Internaţionale de Contabilitate. sunt administratorii. Noile reglementări se caracterizează printr-un grad mai ridicat de flexibilitate. cât şi a responsabililor cu întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare care. a terminologiei utilizate. adaptat dinamismului şi elasticităţii mediului în care evoluează economia de piaţă. în acest sens. Raţionamentul profesional va sta la baza fundamentării politicilor şi opţiunilor contabile de întreprindere. precum şi a conţinutului Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi a interpretărilor elaborate de Comitetul pentru Interpretarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate. În situaţiile în care tratamentul contabil prevăzut de Directiva a IV-a a C. Această cerinţă presupune schimbarea mentalităţilor. Apar concepte noi care trebuie avute în vedere la elaborarea situaţiilor financiare iar raţionamentul profesional este cel care va face ca evenimentele să fie prezentate corect. Astfel. Ce va însemna pentru mediul contabil românesc un sistem de contabilitate în care este solicitată judecata profesională? Unde se vor plasa frontierele aplicabilităţii acesteia? Sunt întrebări care vor constitui „o probă de foc” pentru anii ce vor urma. 82/1991. întocmai cu realitatea.E. eleborate de guvern. pe perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate. sunt prezentaţi utilizatorii de informaţii şi necesităţile de informare a acestora. corespund perioadei actuale de dezvoltare a economiei româneşti. potrivit Legii contabilităţii nr. O schimbare semnificativă vizează utilizatorii informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare întocmite de întreprinderi în conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. în Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. Programele proprii de acţiuni. angajaţii.E. unele dintre ele fiind legiferate.proces continuu de adaptare şi. atât a personalului financiar contabil care reprezintă partea executivă. România pe lângă implementarea lor trebuie să urmeze şi acest proces permanent de adaptare. republicată şi noilor reglementări. societăţile comerciale pot opta pentru aplicarea unuia dintre acestea. creditorii 34 .

704/1993 a fost aceea că bilanţul şi contul de profit şi pierdere cuprind informaţii care servesc în cea mai mare parte instituţiilor guvernamentale şi că unele evenimente se reflectă în contabilitate ţinând seama numai de reglementarea fiscală. revine administratorului. guvernul şi instituţiile sale. În parte. Totuşi. publicarea şi depunerea la termen a acestora la organele în drept. guvernul şi instituţiile sale nu sunt principalii utilizatori de informaţii cărora li se adresează situaţiile financiare întocmite conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate.  întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale. 35 . După cum se observă. condiţiile necesare pentru:  organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii. dobândind astfel calitatea de document justificativ. Abordarea situaţiilor financiare întocmite în conformitate cu noile reglementări prin prisma necesităţilor fiscale ar compromite grav procesul de implementare a acestora în ţara noastră. aceste critici sunt reale. Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate. contabilitatea trebuie organizată astfel încât societatea să-şi regăsească informaţiile care sunt solicitate de instituţiile guvernului.financiari. existând situaţii când reglementarea contabilă a fost modificată pentru a răspunde unor cerinţe de ordin fiscal. Persoana desemnată în acest sens trebuie să asigure.  păstrarea documentelor justificative. În nici un caz. aplicarea noilor reglementări contabile presupune o reducere a nivelului de reglementare contabilă. Una din criticile severe la adresa reglementărilor aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. inclusiv pentru necesităţi fiscale. cum este cazul tratamentului diferenţelor de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize în limita capitalului social vărsat în valută. care a permis înregistrarea acestora în “alte rezerve” deşi acestea trebuiau înregistrate în venituri din diferenţe de curs valutar.704/1993. de această dată fiind utilizat întotdeauna raţionamentul profesional. aplicarea noilor reglementări nu are în vedere reflectarea legislaţiei fiscale prin situaţiile financiare întocmite. Spre deosebire de reglementările contabile aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. clienţii.  respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare.  organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului. furnizorii şi alţi creditori comerciali. a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul întreprinderii. publicul. Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia.

în orice moment. inclus în categoria regulilor de evaluare: “modurile de evaluare nu pot fi modificate de la un exerciţiu la altul”. OMFP nr. d) principiul independenţei exerciţiului. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. pot fi admise „îndepărtări” de la aceste principii. e) principiul necompensării. Dacă administratorii unei entităţi au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea. înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor. din 25 iulie 1978. aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative “. În situaţii excepţionale. c) principiul prudenţei. menţionându-se în anexă. vom aborda principiile implicate în organizarea şi conducerea contabilităţii prin prisma integrării României în Uniunea Europeană adică aşa cum sunt ele prevăzute în Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate: Principiul continuităţii activităţii. b) principiul permanenţei metodelor. „entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea. 1572/2005 precizează că. Secţiunea 7. alături de motivele şi efectele pe care le au asupra patrimoniului. fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. Permanenţa metodelor este corolarul tuturor celorlalte principii deoarece este 13 Directiva a IV-a a Consiliului Comunităţii Economice Europene. situaţiei financiare şi rezultatului.Registrele de contabilitate obligatorii. f) principiul intangibilităţii. Directiva a IV-a prevede următoarele principii generale13 ce trebuie respectate la evaluarea posturilor conturilor anuale: a) principiul continuităţii activităţii.31/1. Principiul permanenţei metodelor presupune asigurarea continuităţii în aplicarea regulilor şi normelor privind evaluarea. Pentru realizarea obiectivului conturilor anuale. asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor Directiva a IV-a precizează că acest principiu este unul general. În ţara noastră. Asigurarea imaginii fidele asupra poziţiei financiare şi a performanţei se realizează prin respectarea unor reguli. în conformitate cu acest principiu. 36 . Registrul-inventar şi Cartea mare se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. respectiv. metode şi proceduri contabile care au la bază principii şi convenţii contabile. Având în vedere faptul că activitatea contabilă trebuie privită în viitor iar trecutul este cercetat pentru a înţelege viitorul. art. Registrul-jurnal.

şi anume14:  managerii au posibilitatea aprecierii activităţii prin compararea cu exerciţiile anterioare. 31. pot realiza în bune condiţii lucrările lor. Actualmente. chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. c)trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent. b)trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent. 37 . respectiv presiunea fiscală asupra contabilităţii. expertiza şi auditul afacerilor”. împotriva evaluărilor subiective. putând avea consecinţe grave atât asupra întreprinderii cât şi asupra utilizatorilor de informaţii contabile. datorate apariţiei unor evenimente neaşteptate ce nu au fost luate în considerare. A existat şi opinia conform căreia perioada exerciţiului financiar ar trebui să fie egală cu durata ciclului de exploatare normală a întreprinderii. următoarele aspecte: a)poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului. Bucureşti. dar mai ales terţii. p. indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit. Principiul independenţei exerciţiului presupune luarea în considerare a tuturor veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea. principiul prudenţei se justifică prin dorinţa de a proteja capitalurile tuturor categoriilor de terţi cu care întreprinderea intră în relaţii. 1572/2005. Conform OMFP nr. fără a se ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.  organele statistice. în special. trebuie avute în vedere. Modalităţi de asigurare a imaginii fidele. Deşi contestabilă sub aspectul realităţii.  administraţiile publice sunt interesate în determinarea cu precizie a impozitelor şi contribuţiilor sociale. Principii şi convenţii contabile. Principiul prudenţei. nr. Pentru manageri. pentru stabilirea valorii totale corespunzătoare unei poziţii din 14 Toma Constantin. O controversă referitoare la acest principiu.în relaţie cu ceea ce s-ar putea numi “strategia contabilă a întreprinderii”. publicat în revista “Contabilitatea. chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. contabilitatea naţională şi organismele similare ce sunt interesate de anumite aspecte din activitatea firmei. 10/2002. d)trebuie să se ţină cont de toate deprecierile. Valoarea oricărui element trebuie să fie determinată pe baza acestui principiu. riscurilor şi incertitudinilor care pot apărea în viitor. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv prevede că. împărţirea artificială a activităţii firmei în exerciţii prezintă anumite avantaje. o asemenea opţiune ar fi fost greu de aplicat. cu consecinţe asupra celorlalte. Editura CECCAR. a decurs din noţiunea de “exerciţiu financiar”. Este considerat pilonul de bază al activităţii contabile deoarece aplicarea lui protejează întreprinderea.

pentru ca informaţia contabilă să fie credibilă. 1752/2005). Principiul intangibilităţii prevede corespondenţa bilanţului de închidere al exerciţiului precedent cu bilanţul de deschidere al exerciţiului următor. cu excepţia corecţiilor impuse de IAS 8 “Profitul net sau pierderea netă a perioadei. pragul de semnificaţie se calculează. 171. calculate prin includerea. ea devine insuficientă 16. Prea detaliată. de origine anglo-saxonă (materiality). În practică este destul de dificil a stabili condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a considera o informaţie ca fiind semnificativă. citată. cu excepţia compensărilor admise de standarde. profitabilitate etc. De asemenea. O modalitate de stabilire a suprafeţei semnificative a unui element este compararea valorilor unor indicatori financiari (lichiditate. prevede că elementele care au o valoare semnificativă să fie prezentate distinct în cadrul situaţiilor financiare. activul net (2%-5%). Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (substance over form).5%-1%). să se determine separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv. Astfel. solvabilitate. sporeşte gradul de comparabilitate atât cu situaţiile financiare ale întreprinderii aferente perioadelor precedente. Respectarea acestui principiu. Bucureşti. valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive.bilanţ. cifră de afaceri (0. precum şi efectuarea corecţiilor pe baza IAS 8.5%-1%). Editura Economică. respectiv excluderea elementului analizat. folosind următorii indicatori: profit brut (0. Ion Ionaşcu. 2001. 2001. profit după impozitare (5%-10%)17. erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile”. obţinându-se rezultate ce nu reflectă adevărul despre situaţia firmei şi performanţele manageriale. trebuie ca evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă să fie reflectate în contabilitate în concordanţă cu realitatea economică şi nu numai cu forma lor juridică (OMFP nr. prea sintetică. Edtura Economică. Principiul pragului de semnificaţie. În virtutea aplicării acestui principiu. 16 38 . total active (1%-2%). de o mare parte a întreprinderilor. p. managerii întreprinderii trebuie să adopte politici care să asigure elaborarea unor situaţii financiare generatoare de informaţii credibile în sensul reflectării substanţei economice a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar a formei lor juridice. 17 Colectivul Ministerului Finanţelor Publice. posturile bilanţiere şi contul de profit şi pierdere nu ar mai avea nici un sens în ceea ce priveşte informarea. 402. Principiul necompensării. p. Bucureşti. Nicolae Feleagă. Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate. p. 15 Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001. o informare devine nelizibilă. cât şi cu situaţiile financiare ale altor întreprinderii şi facilitează verificarea integrităţii patrimoniale15. partea I. respectiv veniturile cu cheltuielile. conduce la o informare corectă a partenerilor din exteriorul întreprinderii. potrivit căruia. 317-318. op. Dacă nu ar exista acest principiu.).

 întocmirea bugetelor şi previziunilor conform cerinţelor IFRS.4. bazat pe conceptul de imagine justă şi fidelă – o măsură aşteptată de comunitatea de afaceri. cel mai frecvent mod de determinare a pragului de semnificaţie utilizează profitul anului curent. menţionăm:  înţelegerea principalelor probleme şi a impactului potenţial al acestora. În aceste condiţii. implicaţiile pentru acestea fiind multiple. p. cu mai mult de 10%. Editura CECCAR. este presupus ca fiind semnificativ. globalizarea pieţelor financiare. 2002.  dezvoltarea strategiilor de comunicare menite să pregătească piaţa şi părţile implicate în ceea ce priveşte impactul potenţial asupra principalilor indicatori ai performanţei conform IFRS. în valoare absolută. la calculul pragului de semnificaţie poate fi considerată o medie a profiturilor pe ultimii trei ani. ci şi a faptului că societăţile din România utilizează un cadru contabil recunoscut la nivel mondial. România se află în faţa unor procese ireversibile şi de mare interes pentru contabilitate: creşterea numărului şi puterii companiilor multinaţionale. când valoarea sa este situată între 5% şi 10%. cu excepţia probei contrare care provine. unica soluţie pentru realizarea acestor cerinţe este convergenţa sau conformitatea contabilităţii româneşti cu aplicarea efectivă a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară IAS/IFRS. Acest moment reprezintă o provocare pentru societăţile vizate de prevederile menţionate. atunci respectivul element este considerat semnificativ. în special. România beneficiază enorm ca urmare a acestei decizii nu doar din perspectiva armonizării cu legislaţia Uniunii Europene. Impactul normelor contabile (IFRS) asupra performanţei întreprinderii La ora actuală. 44. Societăţile care intenţionează să treacă la adoptarea IFRS au tendinţa de a privi această modificare ca pe un simplu exerciţiu contabil. Bucureşti. 18 Adriana Duţescu. Dintre acestea. 39 . pe care directorii economici şi personalul îl pot efectua în timpul liber. Dacă valorile acestui indicator diferă. Dacă utilizatorii situaţiilor financiare sunt interesaţi de profitul întreprinderii. creşterea capitalizării bursiere. Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate.  eliminarea eventualelor deficienţe ale operaţiunilor financiare din perspectiva cerinţelor IFRS.Pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în condiţii normale şi obţin profit. 2. apariţia şi dezvoltarea de noi produse financiare. din motive calitative18. dacă valoarea sa este inferioară cotei de 5% se consideră ca fiind nesemnificativ.

De exemplu. va fi necesar să se anticipeze şi să se planifice modificările şi politicilor contabile şi a procedurilor de raportare. acest lucru înseamnă o serie de schimbări fundamentale. se numără aspecte referitoare la contabilitatea combinărilor de întreprinderi. a mărcilor înregistrate poate creşte în complexitate.Conversia la IFRS este o modificare fundamentală a principiilor contabile general acceptate. Printre aceste diferenţe.  este necesar ca societatea să aloce o perioadă considerabilă de timp planificării şi implementării modificarilor necesare. de asemenea. Este acesta un proces simplu şi direct ? Arareori. Pe de altă parte. deoarece:  întreaga bază de raportare către părţile interesate se va modifica. aceasta este o potenţială oportunitate de restructurare şi optimizare 40 . un nou mod de operare. Un simplu exerciţiu tehnic pentru funcţia financiară? Niciodată. este un nou sistem de evaluare a performanţei – un nou sistem de proceduri – care trebuie adoptat la nivelul întregii organizaţii. Adoptarea IFRS reprezintă mai mult decât o modificare a reglementărilor contabile. contabilitatea cheltuielilor de cercetare. cunoştintele şi competentele personalului. Efectul adoptării IFRS asupra performanţelor financiare ale unei societăţi. În industria farmaceutică. schimbări care pot afecta întreaga activitate. Cea mai bună modalitate de a realiza acest lucru este trecerea la aplicarea IFRS în paralel. În domeniul serviciilor financiare. în domeniul telecomunicaţiilor. Acesta va schimba modul de lucru şi de asemenea. sistemele informatice financiare şi de management. Aceasta se datorează faptului că întregul proces de raportare va fi mult mai transparent şi drept urmare. poate. societăţile se vor confrunta cu probleme mult mai semnificative legate de deprecierea activelor. instrumentele financiare. evaluarea imobilizărilor corporale şi deprecierea activelor care au fost aplicate inconsecvent în anumite cazuri. astfel încât acest proces să nu diminueze eficienţa activităţilor zilnice. valorii juste a provizioanelor i se pot asocia o volatilitate mai mare a profiturilor. de la relaţiile cu investitorii până la procedurile zilnice – care pot influenţa viabilitatea unor produse şi chiar profitabilitatea activităţii în sine. Concomitent. va fi mult mai uşor să se identifice acele societăţi care nu reuşesc să se conformeze tuturor cerinţelor. ceea ce înseamnă că tot personalul organizaţiei trebuie să înveţe un limbaj nou. este posibil să impună schimbări decisive în ceea ce priveşte managementul strategic şi contabil. Societăţile trebuie să analizeze diferenţele dintre IFRS şi reglementările contabile pe care le aplică în prezent. să varieze în funcţie de domeniul economic în care îşi desfăşoară activitatea şi în funcţie de reglementările contabile din România aplicate anterior de către societate. Pentru multe societăţi. Va fi mult mai dificil să se tolereze astfel de abateri în momentul adoptării integrale a IFRS.

responsabilităţile şi resursele necesare. asigură un nivel mai mare de încredere. Pe pieţele cu un nivel concurenţial în creştere. care le va permite să fie percepute corect. conducerea ar trebui să se implice în mod direct. Cine ar putea fi cel mai bun manager de proiect ? Ar trebui ca responsabilitatea generală să revină unei persoane din cadrul funcţiei financiare? Cine dispune de competenţele necesare pentru a defini clar rolurile. indiferent de originea utilizatorilor. astfel încât va fi necesară implicarea personalului de la nivelul întregii societăţi. O societate europeană care a întocmit recent primele situaţii financiare în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Comunicarea într-un limbaj unic. permite societăţilor optimizarea comunicării interne şi calitatea raportării către conducere. În alocuţiunea prezentată la lucrările Congresului al XII-lea al Profesiei contabile din România. societăţile vor adopta un limbaj global de raportare financiară. de aliniere la principiile impuse de UE. respectiv la judecata profesională. relevanţa şi consecvenţa interpretării contabile. David Illingworth. deschiderea spre IFRS trebuie să ofere posibilitatea de opţiune între tratamentele contabile existente. Este improbabil ca o raportare financiară care nu este înţeleasă cu uşurinţă de către toţi utilizatorii să ofere unei societăţi oportunităţi de afaceri sau capital suplimentar. Astfel. sugera guvernului român şi autorităţilor româneşti „să elimine aceste diferenţe cât mai curând posibil. aplicarea IFRS permite societăţilor să se raporteze la alte societăţi similare de la nivel mondial şi permite investitorilor şi altor utilizatori interesaţi să compare performanţa societăţii cu competitori de la nivel global. ţinând seama de faptul că această oportunitate este meritorie”. preşedinte adjunct al Institutului Experţilor Contabili din Anglia şi Ţara Galilor (ICAEW). pentru a soluţiona problemele şi a acţiona cu autoritate în procesul de luare a deciziilor şi pentru a comunica efectiv cu cei implicaţi în această activitate? Adoptarea IFRS reprezintă o schimbare importantă pentru majoritatea societăţilor. prin apelul la raţionamentul profesional. 41 .a costurilor. Tezele politicilor contabile de întreprindere vor trebui elaborate şi fundamentate în spiritul prevederilor formulate de Directivele Europene şi IFRS. a constatat cu surprindere că rentabilitatea personalului angajat a scăzut cu 10%. Societăţile vor desfăşura simultan mai multe proiecte pe parcursul mai multor ani. Este clar că trecerea la IFRS înseamnă mai mult decât o recalculare. Prin aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară. pentru a crea un plan al proiectului pe baza căruia tranziţia spre IFRS să fie realizată. Un alt aspect important este cel legat de managementul percepţiei acţionarilor şi a pieţei. pentru a controla evoluţia de o manieră proactivă. Pentru ca acest proces sa aibă succes. de integrare şi raţionalizare. De asemenea.

lipsa de experienţă specifică în general continentalilor. astfel încât să nu devină subiecţii unor sancţiuni pentru încălcarea celorlalte norme şi principii contabile? Răspunsul la prima întrebare depinde de cel dat la a doua. Oare instanţele de normalizare nu ar trebui să reflecteze asupra demersului de elaborare a unui sistem contabil propriu. deoarece ne-am angajat deja pe linia unei traiectorii. iar cale de întoarcere cu siguranţă nu va mai exista! Având în vedere tradiţia contabilă a ţării noastre. datorită unei insuficiente cunoaşteri a noţiunii de valoare semnificativă (principiul importanţei relative) 42 . Având în vedere inconsistenţele manifestate în reglementările contabile româneşti armonizate cu referenţialul contabil european şi internaţional. cât de mare va fi libertatea lor de mişcare. se ridică două întrebări:  În ce măsură putem să ne bazăm pe judecata profesională a lucrătorilor din domeniul contabilităţii pentru a obţine performanţa dorită ?  Acceptând ideea că profesioniştii vor fi în măsură să procedeze la acele opţiuni care să asigure performanţa. trebuie avută în vedere şi componenţa naţională în contabilitatea românească. iar pe de altă parte. Este greu de crezut că organele de control din exteriorul întreprinderii (în special cele fiscale) vor accepta încălcări ale normelor fiscale. în condiţiile în care statul rămâne efectiv un utilizator privilegiat al informaţiilor contabile. în care normalizarea publică era şi este încă la ea acasă. generată de aplicarea excesivă a prevederilor legale. Ceea ce se mai constată. apare răspunsul şi la prima întrebare: într-o mică măsură. teama de a nu suporta sancţiunile cauzate de încălcarea normelor.Rămâne sub semnul întrebării procesul de încorporare ad literam a IFRS în mediul contabil românesc. Chiar dacă se manifestă tendinţe de armonizare a sistemului contabil românesc cu Directiva a IV-a europeană şi cu IFRS. luând în considerare. este şi faptul că. întrucât se cunoaşte faptul că referenţialul internaţional este viabil în economiile de piaţă din ţările dezvoltate. în vederea emancipării şi descătuşării sistemului nostru contabil. Instituţiile implicate în implementarea noilor reglementări vor trebui să arunce la „cutia neagră” orgoliile şi să-şi pună în comun eforturile. Inevitabil. este certă constatarea că sistemul contabil românesc se circumscrie pe traiectoria de evoluţie a unei contabilităţi ce ţine de secolul al XXI-lea. adaptat economiei româneşti ? Vor trebui găsite soluţii şi rezolvări contabile corecte la toate aspectele de noutate care bat la porţile contabilităţii româneşti. sub justificarea reflectării fidele a performanţelor. pe de o parte. opţiuni şi alternative contabile legate de raţionamentul profesional greu încorsetabil în „Patul lui Procust” al codificărilor reglementare. Aceste standarde trebuie să promoveze şi să expliciteze soluţii.

) şi conturile consolidate. 2. Prentice Hall International (UK) Limited. p. împreună cu dificultăţile experimentale în ceea ce priveşte acceptarea şi implementarea Directivelor. care. p. care ţin loc şi de principii contabile19”. 20 Alexander D. Posibilitatea unui conflict între IFRS şi Directivele UE a creat anumite tensiuni. 1994. focalizându-se pe necesităţile mai multor utilizatori diferiţi. nu a gândirii normative. se preferă furnizarea de informaţii excedentare. Directivele contabile europene au un scop mai larg. Directivele contabile europene nu sunt calificate ca un cadru contabil conceptual în sensul pe care mediile contabile anglo-saxone îl conferă acestui „document”. Are vreun sens să vorbim de un cadru contabil conceptual european atâta timp cât este cunoscut faptul că Directivele UE au fost diferit implementate în statele membre? O întrebare la care ar trebui să reflectăm ! 19 Adriana Duţescu . În timp ce IASB se focalizează pe necesităţile societăţilor cotate. Acest conflict are doar legatură cu jucătorii mondiali ai pieţelor financiare (global players. „Cheia de boltă a cadrului contabil conceptual o constituie caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare. engl. unele fără nici o relevanţă pentru utilizatorii situaţiilor financiare. Aceasta se întâmplă datorită faptului că Directivele UE sunt mult „mai internaţionale” decât se anticipase sau datorită faptului că o mare parte a IFRS sunt dezvoltate înainte de publicarea cadrului contabil conceptual al IASB şi astfel sunt rezultatul raţiunilor pragmatice şi compromisurilor. cit.de către întreprinzători şi contabilii lor mai ales şi a obsesiei de a nu încălca prevederile legale. ci ar trebui să sprijine eforturile organismului internaţional de normalizare contabilă IASB 20”.op. Nobes. 43 . A European Introduction to Financial Accounting. a condus la constatarea că „Uniunea Europeană nu mai trebuie să publice alte Directive.. 45.

cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali.2005. Ştefan Bunea. evaluarea. cele privind rezultatul. Situaţii financiare-căutare şi aşezare în peisajul contabilităţii româneşti Contabilitatea ca activitate specializată în măsurarea. 2 alin. credibilitatea şi comparabilitatea. din balanţa de verificare întocmită după ce au fost realizate toate celelate lucrări de închidere a exerciţiului financiar. nr. atât pentru cerinţele interne ale acestora. (art. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor juridice. Datele referitoare la exerciţiul trecut se preiau din situaţiile financiare ale anului precedent.01. 3. de bilanţ. Bucureşti. Liliana Malciu. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. 23 Emil Ghizari. instituţiile publice şi alţi utilizatori21. continuitatea activităţii este un concept de bază care trebuie avut în vedere în procesul de întocmire a unor situaţii financiare cu standardele contabile internaţionale 22. prin contul de profit şi pierdere. Pentru IASB. datoriilor şi capitalurilor proprii.1. 2002. relevanţa. creditorii financiari şi comerciali. clienţi. Situaţiile financiare-simbol al „sănătăţii” întreprinderii Situaţiile financiare prezintă rezultatele administrării întreprinderii de către conducători. gestiunea şi controlul activelor. Părţile componente ale situaţiilor financiare se interrelaţionează deoarece ele reflectă diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau ale altor evenimente23. 3. 308. Regia Autonomă “Monitorul Oficial “. p. 48/14. 53. Bucureşti. în primul rând.1 de mai jos: 21 Legea contabilităţii nr. Auditul situaţiilor financiare în entităţile economice. inclusiv modul de gestionare de către aceştia a resurselor încredinţate.Of. Bazele contabilităţii o abordare europeană şi internaţională. performanţa financiară şi fluxul de trezorerie. Editura Economică. iar datele referitoare la exerciţiul curent. 1). 2006. obiectivul situaţiilor financiare poate fi redat în figura nr. 22 44 . p.1. Obţinerea informaţiilor contabile necesare întocmirii situaţiilor financiare se sprijină pe ipoteza continuităţii activităţii întreprinderii.CAPITOLUL 3 SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE ÎN CONTEXTUL ARMONIZĂRII INTERNAŢIONALE 3. 82 din 24 decembrie 1991. prelucrarea. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. M. Nicolae Feleagă. republicată. cunoaşterea. iar informaţiile privind modificările poziţiei financiare prin intermediul unor situaţii distincte. Utilitatea informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este condiţionată de respectarea cerinţelor calitative ale acestora: inteligibilitatea.1. În cadrul contabil conceptual internaţional. Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite.

1). ♦ Situaţia fluxurilor de numerar. 1081 bis/30. având următoarele componente: ♦ Bilanţul. nr. Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime24. ♦ note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate. 24 Ordinul ministrului finanţelor publice nr. ♦ Contul de profit şi pierdere. 3 alin.2005. ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. (art. întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: ♦ bilanţ prescurtat. Monitorul Oficial nr. 3 alin. 45 . 1080.11. ♦ Politicile contabile şi notele explicative.1 În cadrul noii etape de dezvoltare a sistemului contabil românesc şi în spiritul procesului de armonizare internaţională a informaţiilor din documentele contabile. ♦ Situaţia modificării capitalului propriu.1 ale prezentului ordin. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene a adoptat un set complet al situaţiilor financiare pentru persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre cele trei criterii prevazute în art. 3. ♦ cont de profit şi pierdere. Opţional.Fig.

27 Ibidem. p. O prezentare fidelă. paragraful 7 menţionează că „un set complet de situaţii financiare include următoarele componente: a) bilanţul. De asemenea. furnizarea de informaţii suplimentare atunci când cerinţele Standardelor sunt insuficiente pentru a permite utilizatorilor să înţeleagă impactul tranzacţiilor şi evenimentele particulare asupra poziţiei financiare şi rezultatelor întreprinderii27”. altele decât acelea provenind din tranzacţii de capital cu proprietarii şi distribuiri către proprietari. fie • modificările capitalului propriu. Mihai Ristea. “Prezentarea situaţiilor financiare”. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare anuale. Spre exemplu. acestea „satisfac toate cerinţele fiecărui Standard aplicabil şi fiecare interpretare aplicabilă Comitetului Permanent pentru Interpretări25”. d) o situaţie a fluxurilor de numerar. Eventualele erori constatate în contabilitate. solicită printre altele. Întocmirea situaţiilor financiare cu întreaga lor formaţie de documente de sinteză reprezintă un proces complex de agregare28 a datelor în vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute. e) politicile contabile şi notele explicative. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedate obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi pasiv şi a celorlalte bunuri aflate în gestiune şi administrare. b) contul de profit şi pierdere. performanţa financiară şi fluxurile de numerar ale unei întreprinderi26”. 25 IFRS 1. 26 Ibidem.Norma contabilă internaţională IFRS 1 cuprinde şi prevederi cu caracter obligatoriu. Bucureşti. numai dacă. sub toate aspectele semnificative cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. 58. 28 46 . vor fi corectate în anul în care acestea se constată. paragraful 15. paragraful 11. scopul situaţiilor financiare fiind acela „să prezinte fidel poziţia financiară. paragraful 15. în paragraful 11 se menţionează că o întreprindere poate pretinde că întocmeşte situaţiile ei financiare în conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. c) o situaţie care să reflecte fie: • toate modificările capitalului propriu. Editura Universitară. Situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene. Contabilitate aprofundată.

Editura Economică. şi nu doar cu forma lor juridică. în „L’Encyclopédie de comptabilité. • să fie complete sub aspectele lor semnificative. statul şi autorităţile publice. • să fie neutre.  credibile.2. pe care o considera periculoasă (pentru că problemele legate de riscul operaţiilor. Editura Universitară. putem aprecia corectă afirmaţia potrivit căreia „scopul contabilităţii nu este în mod unic de a se constitui într-o memorie a 29 L. de context. L’image fidèle et la représentation comptable. care să reprezinte astfel exigenţa principală legată de calitatea informaţiei contabile 29. p. p. În aceste circumstanţe. dar contestări nu întârzie să apară.3. Imaginea fidelă a devenit un concept european. 2. • să fie prudente. p.. 3.G Demetrescu. 30 Directiva a IV-a a Consiliului Comunităţii Economice Europene. persoanele care lucrează cu întreprinderea. 3. 47 . respectiv: • să reprezinte fidel evenimentele şi tranzacţiile. 32 C. Utilizatorii informaţiei financiar-contabile furnizate prin intermediul situaţiilor financiare Profesorul C. de conjunctură nu sunt vizibile în conturi şi vor deforma inevitabil imaginea transmisă). Kleel. Cadrul contabil IASC nu abordează în mod direct conceptul de imagine fidelă. „Contabilitatea este utilă prin serviciile pe care le aduce unei varietăţi de subiecte interesate.. ”Contabilitatea este sau nu ştiinţă”.1. 156. Imaginea fidelă: criteriu de performanţă a situaţiilor financiare Scopul obţinerii unei imagini fidele („true and fair value”) este generalizat pe tot globul. Ideile formulate în acest sens sunt generale prin excelenţă după cum urmează:situaţiile financiare trebuie să redea o imagine reală şi corectă sau trebuie să prezinte fidel pozitia financiară. Astfel. 1947. 2000. între care menţionăm: proprietarul întreprinderii. Bucureşti. 26. Demetrescu a fost primul autor român care în lucrarea “Contabilitatea este sau nu ştiinţă” (1947) a adus în centrul atenţiei utilizatorii de informaţii contabile şi nevoile lor de informare. adică lipsite de influenţe. personalul întreprinderii32”. rezultatele şi modificările poziţiei financiare. care prevede următoarele: conturile anuale trebuie să dea o imagine fidelă a patrimoniului. Astfel Louis Klee1.1. din 25 iulie 1978. par. Bucureşti. 20 . 31 Ristea Mihai. • să fie în concordanţă cu realitatea economică a fenomenelor. ale unei întreprinderi31.3. pentru a oferi o imagine fidelă. a situaţiei financiare şi a rezultatelor societăţii30. de exemplu. propune să fie înlocuită noţiunea de „imagine fidelă”. art. Contabilitate financiară. situaţiile financiare trebuie să furnizeze informaţii care să fie:  relevante pentru luarea deciziilor de către utilizatori. contrôle de gestion et audit“. cu noţiunea de imagine non infidelă.G. 2005.

operaţiilor întreprinderii şi într-un mijloc de calcul periodic al unui indicator
de performanţă economică a întreprinderii, rezultatul33“.
Contabilitatea trebuie să asigure informaţii pentru investitorii de capital,
fiscalitate ca reprezentant al statului, bancheri, furnizorii ca parteneri de
afaceri ai întreprinderii, organele de sinteză ale guvernului şi salariaţii
întreprinderilor. În raport cu aceşti utilizatori, contabilitatea trebuie să se
înscrie pe coordonata neutralităţii şi a adevărului, furnizând o informaţie
fidelă asupra situaţiei patrimoniale şi financiare, precum şi asupra rezultatului.
Toate interesele informaţionale ale protagoniştilor sociali trebuie onorate în
mod egal, fără discriminări34. Utilizatorii situaţiilor financiare întocmite şi
publicate de întreprinderi se împart în utilizatori externi şi utilizatori interni.
Utilizatori externi:
Investitorii
Actionarii
Creditorii
Furnizorii
Clienti
Angajati
Statul
Publicul

cerere

Utilizatori interni:
Managerii
Administratorii

Investitorii ca furnizori de capital şi riscuri afiliate capitalului 35, consumă
informaţii referitoare la capacitatea întreprinderii de a realiza câştiguri
viitoare, dividendele distribuite de întreprindere, riscul asociat investiţiei,
modul de remunerare al managerilor; rezultatul net pe acţiune, cotaţiile
acţiunii pe diferite pieţe de capital. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide
dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă.
Creditorii ca furnizori de împrumuturi şi informaţii bancare sunt
interesaţi de informaţii privind: capacitatea de rambursare a împrumuturilor şi
de a plăti dobânzile, lichiditatea întreprinderii, rentabilitatea întreprinderii 36,
modul de finanţare al imobilizărilor, structura financiară a întreprinderii,
garanţiile pe care le poate oferi întreprinderea.
Furnizorii sunt interesaţi să cunoască în ce măsură societatea debitoare
va fi capabilă să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale. Furnizorii
finanţează întreprinderea prin creditul acordat pe perioada cuprinsă între
momentul achiziţiei de bunuri, primirii de lucrări şi servicii şi momentul
achitării acestora (creditul comercial).
33

E. Marquès, Comptabilité générale.Analyse comptable et financière, Paris, 1995, citat de Nicolae Feleagă,
“Dincolo de frontierele vagabondajului contabil”, Bucureşti, Editura Economică, 1997, p 106.
34
Ştefan Bunea, Contabilitate financiară I, Bucureşti, Editura Universitară, 2005, p. 53.
35
Gheorghe Creţoiu, Ion Bucur, Contabilitate-Fundamentele şi noul cadru juridic, Bucureşti, Editura All
Beck, 2004, p. 25.
36
Ştefan Bunea, op. cit., p. 59.

48

Clienţii ca parteneri de afaceri sunt interesaţi să obţină informaţii privind
continuitatea activităţii întreprinderii ca o garanţie a continuării contractelor
încheiate. Interesul lor vizează deasemenea politica de preţuri şi de servicii
(întreţinere şi reparaţii, de exemplu) etc.
Angajaţii ca principali furnizori de muncă sunt interesaţi să cunoască
informaţii privind: mărimea şi modul de utilizare a profitului, informaţii
privind performanţele sectoriale (extinderea sau restrângerea de activităţi),
continuarea activităţii întreprinderii ca o garanţie a conservării locurilor de
muncă37, investiţiile pe care întreprinderea le face în pregătirea şi
perfecţionarea profesională a salariaţilor, informaţii, precum şi alte aspecte
sociale etc.
Statul prin administraţia fiscală solicită informaţii necesare stabilirii
bazelor de calcul al impozitelor şi taxelor. Puterea publică este reprezentată,
deasemenea, de contabilii naţionali, responsabili de sintezele
macroeconomice şi previziunile la nivel naţional, şi statisticieni, responsabili
de satisfacerea nevoilor de informare detaliată, dar de interes general.
Publicul, apare paradoxal, în actualul context al economiei, dar este
totuşi interesat să cunoască întreprinderea, fiind un potential investitor,
angajat, furnizor sau cumpărător.
Managerul entităţii contabile, apelează la informaţiile contabile care
reflectă politicile de exploatare, de investiţii şi de finanţare pentru
fundamentarea deciziilor lor. În acest scop ei folosesc atât informaţiile făcute
publice cât şi informaţii din contabilitatea curentă. Spre deosebire de
utilizatorii externi, managerii au acces şi la informaţiile din sfera contabilităţii
de gestiune (acestea nu sunt făcute publice).
Deşi nu toate necesitaţile de informaţie ale acestor utilizatori pot fi
satisfăcute prin setul de situaţii financiare, există necesităţi care sunt comune
tuturor utilizatorilor.Întrucât, investitorii sunt ofertanţi de capital de risc al
întreprinderii, furnizarea de situaţii financiare care satisfac cu precădere
necesitaţile lor, implicit va satisface majoritatea necesităţilor altor utilizatori38.
3.2. Bilanţul contabil-imaginea poziţiei financiare
Bilanţul contabil reflectă poziţia financiară a întreprinderii la un moment
dat, de exemplu la sfârşitul exerciţiului financiar. Exerciţiul finaciar începe la
1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia primului an de activitate,
când acesta începe la data înfiinţării (înmatriculării) entităţii economice.
3.2.1 Bilanţul în valoare justă şi performanţa financiară
Valoarea justă reprezintă una dintre formele de evaluare care îşi face din
ce în ce mai simţită prezenţa atât în limbajul contabil, cât şi în normele
contabile. La baza conceptului de valoare justă stă ipoteza conform căreia
37
38

Nicolae Feleagă, Liliana Malciu, Ştefan Bunea, op. cit, p.38.
Mihai Ristea, op. cit., p. 17.

49

entităţile au o activitate continuă (principiul continuităţii activităţii), fără a
exista intenţia sau nevoia lichidării activităţii, reducerea semnificativă a
amploarei activităţii sale sau încheierii unei tranzacţii în condiţii nefavorabile.
De aceea, valoarea justă nu va fi valoarea pe care ar primi-o sau ar plăti-o
într-o tranzacţie fortuită, lichidare forţată sau vânzare forţată de împrejurări.
Totuşi, entitatea s-ar putea să fie nevoită să ţină cont de situaţia sa economică
sau operaţiunile curente la determinarea valorii juste a activelor şi datoriilor
sale.
Chiar dacă se păstrează vechile reguli referitoare la momentele evaluării
elementelor din bilanţ (evaluarea la intrare, la inventariere, la întocmirea
situaţiilor financiare şi la ieşire), noul program de reformă contabilă 39 vine cu
anumite schimbări în ceea ce priveşte problematica evaluării.
 Evaluarea la intare:

 Evaluarea la data ieşirii:

 Evaluarea la data inventarierii:
39

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementărilor
contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial nr. 1080, 1081 bis/30.11.2005.

50

contractele forward şi swap). La data întocmirii situaţiilor financiare: Obiectivul acestei modificări este acela de a lua în considerare evoluţiile recente de pe pieţele financiare (de exemplu: utilizarea instrumentelor financiare– operaţiile futures.2. În practică. datoriile pentru 51 .  activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă) în mod credibil. precum şi de a facilita companiilor europene atragerea de capital în conformitate cu cerinţele de raportare financiară. În schimb. Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca ieşirea de numerar să genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. obligaţiile rezultate din contracte a căror neexecutare parţială sau totală este echilibrată de o parte şi cealaltă (spre exemplu. opţiunile. Recunoaşterea activelor şi datoriilor Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare prevede următoarele: Un activ este recunoscut în bilanţ:  în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere.2. Recunoaşterea datoriilor implică următoarele criterii cumulative:  probabilitatea unei ieşiri de resurse.  evaluarea să se facă credibil. 3. purtătoare de beneficii economice. o astfel de tranzacţie va avea ca efect recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere.

p. bilanţul sintetizează starea patrimonială privită ca ansamblul drepturilor şi obligaţiilor pe care le are întreprinderea la un moment dat. prevede în partea stângă activul. p. pasivul.Poziţii/conturi rectificative(de activ) rectificative (de pasiv) Patrimoniul este format din ansamblul bunurilor (corporale si necorporale).El are la baza conceptul de patrimoniu şi simplificat se prezintă astfel : ACTIV PASIV A.Active imobilizate A. Sibiu. Plecând de la acest concept.Cheltuieli de constituire cheltuieli C. al drepturilor şi obligatiilor ce caracterizează situaţia unei entităţi patrimoniale la un moment dat 41. p.DATORII Alte abordări sunt centrate pe finalitatea financiară. cit. descompus în cinci mari rubrici.Poziţii/conturi C. acest tip de bilanţ se bazează pe abordarea statică. 41 52 . Editura Economică. 139. A.Provizioane pentru riscuri şi B. reprezentarea utilizărilor şi resurselor întreprinderii a condus la existenţa unui echilibru valoric între utilizări sau active patrimoniale (ca formă de materializare. recunoscute ca datorii în situaţiile financiare.Capital subscris şi nevărsat A.Datorii 40 Nicolae Balteş. Schema descrisă de articolul 9 care prezintă bilanţul sub forma bilaterală. această ecuaţie este echivalentă cu o altă ecuaţie care constituie relaţia de echilibru şi eficienţa cu care operează bilanţul: TOTAL ACTIV = TOTAL PASIV Sub aspect juridic. Nicolae Feleagă. 3.Activ imobilizat C. Analiza bilanţului contabil. notate de la A la F.stocuri comandate dar neprimite încă)40 nu sunt. iar în partea dreaptă. descompus în şase mari rubrici. bilanţul poate fi interpretat prin prisma economicului şi a juridicului.Capitaluri proprii (rubrica de creanţe) B. În cadrul grupei întâlnim cele două scheme prevăzute în articolele 9 şi 10 ale Directivei a IV-a. 42 Nicolae Georgescu.Active curente B. respectiv concretizare a destinaţiei resurselor) şi resurse sau pasive patrimoniale. Bucureşti. Ecuaţia ce decurge din această abordare este următoarea: SITUAŢIE NETĂ = ACTIVE . în general.Datorii C. op.3. Editura Universităţii “Lucian Blaga”. În teoria contabilă. 71. Ion Ionascu. 1999. 27. în care pasivul şi activul sunt aşezate faţă în faţă. Bazele contabilităţii.2.. notate de la A la E.Capitaluri proprii B. 2004. Abordări contemporane privind bilanţul contabil Modelul clasic al bilanţului este cel de tabel/balanţă. reprezentat prin ecuaţia42: UTILIZĂRI = RESURSE Pe plan procedural. Sub aspect economic.

suma algebrică a necesarului în fond de rulment şi a trezoreriei nete este dată tocmai de suma algebrică a: B+C–D–I La rândul ei. ca diferenţă între total active şi datorii curente (datorii pe termen scurt).Pierderea exerciţiului E. În contextul bilanţului listă.55. modul în care intenţia conducerii întreprinderii conduce la încadrarea investiţiilor în investiţii pe termen lung sau investiţii pe termen scurt probează orientarea modelului promovat de contabilitatea românească spre analizele de tip exigibilitate – lichiditate.Conturi de regularizare-pasiv L.Total activ minus datorii curente I.D. Rubrica E reprezintă indicatorul "fond de rulment". 43 Nicolae Feleagă. Ştefan Bunea. 53 .Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de 1 an (datorii curente) G. p. Ca o caracteristică a acestei abordări apare faptul că nu se impune forma de prezentare.Cheltuieli de constituire C. rubrica F reprezintă un alt indicator semnificativ în analizele financiare. fiind acceptată atât cea orizontală (în cont).Activ circulant D. care prezintă situaţia financiară a întreprinderii la un moment dat. op.Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an J.Capital şi rezerve Rubricile E şi F reprezintă indicatori economico-financiari.Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli K. incluzând trei mase valorice: bunurile sau activele (assets). implicit. El exprimă capitalurile "permanente". permite calculul unor indicatori economico-fiannciari necesari gestiunii întreprinderii şi facilitează analizele de tip solvabilitate-lichiditate.Conturi de regularizareE.Conturi de regularizare-activ pasiv F. în fundamentarea unor decizii.Beneficiul exerciţiului Schema descrisă de artiocolul 10 al Directivei a IV-a.Prezentarea distinctă a datoriilor pe termen scurt (rubrica D) de datoriile pe termen lung (grupa G). cit..Activ circulant E.Active curente. Liliana Malciu.Capital subscris nevărsat B.Activ imobilizat D. respectiv datorii curente nete H. cât şi cea verticală (în listă). A treia grupă de abordări ale bilanţului contabil sunt de sorginte anglosaxonă ce exclude judecăţile patrimoniale şi consideră bilanţul contabil ca un document de sinteză43. datoriile (liabilities) şi capitalurile proprii (shareholders equity). implicaţi în analize şi.Conturi de regularizare-activ F. A.

obligaţiile ei faţă de creditori. cit.G. 45 54 . 44 45 Nicolae Balteş. publice nr. “Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale”. Bilanţul contabil în viziunea reglementărilor româneşti Reforma contabilă românească a cunoscut două etape44: prima este cea aferentă anilor 1990-1999 dominată de sistemul contabil francez. p. acestea prescriu şi metodele de evaluare. Bilanţul contabil se prezintă sub formă de listă şi reflectă pe de o parte drepturile de proprietate şi de creanţă ale entităţii economice (activele) iar pe de altă parte obligaţiile acesteia faţă de terţi (pasivele) într-o ordine raţională. Se permite ca alternativă la costul istoric evaluarea prin metode care să ţină seama de inflaţie. Schema de “bilanţ patrimonial” aprobată prin H. Ştefan Bunea.. Acceptat ca o situaţie financiară care redă capitalurile proprii prin diferenţa între active şi datorii.4. bazată pe prevederile Standardelor Internaţionale de Contabilitate. având forma grafică a unui cont ce pune în evidenţă egalitatea dintre utilizările (activele) şi resursele (pasivele) patrimoniale. o dată cu publicarea Ordinului ministrului finanţelor nr. Procesul de armonizare a sistemului contabil românesc cu Directiva a IV-a europeană şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate a deschis calea aplicării unei contabilităţi de inflaţie în România. 2. De altfel. op.3. cit. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene şi fiind prezentată în anexa nr. se consideră că bilanţul furnizează informaţii privind natura şi sumele investite în activele întreprinderii. 704/1993. Modelul bilanţului contabil a fost influenţat de fiecare dintre aceste două etape ale reformei contabile româneşti. p. este o schemă de bilanţ orizontal. A doua etapă a reformei contabilităţii româneşti. op. Forma detaliată a bilanţului pentru întreprinderea românească este adoptată prin OMFP nr. respectiv egalitatea bilanţieră: TOTAL ACTIV = TOTAL PASIV. cu reflectarea distinctă a operaţiilor care să afecteze starea patrimonială în exerciţiile viitoare. dându-se astfel undă verde pentru diminuarea influenţei inflaţiei asupra situaţiilor financiare. necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă. s-a realizat sub consiliere britanică ceea ce a condus la adoptarea “schemei de bilanţ vertical sau sub formă listă” utilizată în prezent. În plus. bazată pe echilibrul generat de fondul de rulment. Liliana Malciu. cea de a doua etapă începe în anul 1999.2. nr. Astfel. Nicolae Feleagă. această schemă a fost adoptată şi practicată în majoritatea ţărilor europene.403/1999. modelul aferent primei etape se regăseşte în practicile franceze. precum şi partea proprietarilor în aceste resurse45. orientate multă vreme spre o analiză de tip financiar-funcţional.. 142.

 a formula raţionamente despre eficienţa cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse. publicat în revista “Contabilitatea. 23. Editura CECCAR. că orice afacere este gândită şi condusă pentru a obţine câştig. 47 55 . Contul de profit şi pierdere prezintă un interes dublu:  permite determinarea unui rezultat global şi formularea unei aprecieri de ansamblu asupra performanţelor economicofinanciare ale perioadei. 3/2001. Informaţiile despre variabilitatea performanţelor sunt. deci care măsoară performanţele acesteia. 153. sunt folosite de utilizatori pentru:  a evalua potenţialele modificări ale resurselor economice ale întreprinderii ce pot fi controlate în viitor de aceasta. pentru că arată dacă întreprinderea şi-a atins obiectivul fundamental: acela de a obţine profit46. 1494).3. noţiune ce a fost înlocuită de profit. Lumini şi umbre în prezentarea şi interpretarea performanţei. de aceea. Ceea ce nu mai corespunde însă în epoca contemporană este noţiunea de câştig. “Scopul fiecărui negustor este de a dobândi câştig licit şi competent pentru subzistenţa sa” ( Luca Paciolo. Contul de Profit şi Pierdere . p. Delimitări privind conceptul de performanţă financiară Informaţiile despre performanţa întreprinderii (contul de profit şi pierdere) şi îndeosebi despre rentabilitatea acesteia. Prin această afirmaţie se evidenţia. pe parcursul unei perioade delimitate. 46 Ibidem. expertiza şi auditul afacerilor”. nr.ca imagine a performanţei Contul de profit şi pierdere (denumit şi cont de rezultate) reprezintă situaţia financiară care sintetizează veniturile obţinute şi cheltuielile efectuate de întreprindere. Mulţi îl consideră cel mai important şi transparent raport financiar. ea fiind dependentă de modul de reprezentare a reuşitei de către diferitele categorii de utilizatori ai informaţiei contabile. 3.3. Ştefan Bunea.3. iată câteva accepţiuni la care literatura de specialitate face dese referiri 47:  performanţa cu sensul de succes. încă din acele timpuri.  a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. de maximizarea eficienţei.1.  permite recapitularea exhaustivă a elementelor de venituri şi cheltuieli care au contribuit la realizarea lui şi identificarea factorilor favorabili sau nefavorabili care l-au influenţat. p. deosebit de importante. Fără a da o definiţie universală performanţei. Bucureşti.

Directiva a IV-a europeană propune patru scheme ale contului de profit şi pierdere care pot fi reţinute de statele membre (sub formă de listă şi sub formă tabelară. în timp ce tradiţia contabilă anglo-saxonă îşi exprimă preferinţa pentru prezentarea cheltuielilor şi veniturilor după funcţiunile întreprinderii. 56 .3. creşterea netă a activelor rezultată din vânzarea produselor sau a serviciilor ori descreşterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii). De exemplu. drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe). tradiţia contabilă franco-germană îşi exprimă preferinţa pentru prezentarea cheltuielilor şi veniturilor după natura lor economică.  modul de raportare a veniturilor la cheltuieli. Aceasta presupune că recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor (de exemplu. performanţa ca rezultat al acţiunii. modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci cînd a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei datorii. în timp ce contabilitatea anglo-saxonă privilegiază gruparea după destinaţie sau pe funcţii ale întreprinderii. Forme de prezentare Din punct de vedere al formei. De fapt aceasta înseamnă că recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu.3. Contul de profit şi pierdere se poate prezenta diferit în funcţie de:  criteriul reţinut pentru clasificarea veniturilor şi cheltuielilor. Recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare prevede următoarele: Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci cînd a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii. Măsurarea performanţelor este înţeleasă ca “evaluarea expost a rezultatelor obţinute”. 3. este opusă primei accepţiuni şi nu reţine judecata de valoare a utilizatorilor. practica continentală a adoptat clasificarea după natură.  performanţa ca acţiune în sine. Aceste scheme se manifestă ca nişte opţiuni ca urmare a confluenţei în spaţiul european a diferenţelor de tradiţie contabilă şi a celor culturale care se manifestă în ţările comunitare. 3. modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. cu prezentarea cheltuielilor după natura lor şi după destinaţie). adică procesul şi nu rezultatul care apare la un moment dat.2. neexistând până în prezent o schemă universală de prezentare.3. În structurarea veniturilor şi cheltuielilor.

pe de altă parte. ar opta pentru structurarea pe funcţiuni. pentru atragerea investiţiilor străine şi alinierea la referenţialul contabil internaţional. dorind informaţii care converg spre calculul unor indicatori la nivel macroeconomic. pe de o parte şi rezultatul obţinut. în special cele cotate la bursă. Performanţa versus rezultat În interpretarea performanţelor unei societăţi punem adesea un semn de echivalenţă între performanţă. utilizatorii situaţiilor financiare s-au limitat la consultarea contului de profit şi pierdere pentru a afla informaţii privind rezultatul contabil. Contul de profit şi pierdere în care clasificarea veniturilor şi cheltuielilor se realizează după natură satisface mai cu seamă nevoile informaţionale ale statului. în format listă (verticală). previziune şi decizie nu găseşte prin acest document decât existenţa sau nu a profitului şi provenienţa lui după natură. Putem afirma că marile societăţi. O lungă perioadă de timp. De aceea este necesară şi crearea altor modele de cont de profit şi pierdere. tocmai ca urmare a procesului de mondializare şi globalizare a pieţelor financiare.În prima etapă a reformei contabilităţii româneşti. iar o mare masă de utilizatori care caută prin informaţia contabilă utilizarea ei pentru analiză. normalizatorii au optat pentru modelul francez al contului de profit şi pierdere. 3. aflat în concordanţă cu prevederile Directivei a IV-a europene şi cu IFRS 1. sunt numeroase elemente de natură calitativă (ca de exemplu gradul de pregătire profesională a personalului) ce nu pot fi evaluate şi înregistrate în contabilitate. Desigur. dar şi ţinând cont de cerinţele întreprinderilor mici şi mijlocii ? Probabil că statul îşi pune din nou „amprenta”. răspunzând astfel unor criterii de comparaţie la nivel internaţional. Nu a fost prevăzută posibilitatea unui cont de profit şi pierdere cu o clasificare a cheltuielilor după funcţiunile întreprinderii. Oricum. De ce nu există şi posibilitatea existenţei şi a altor forme de model de cont de profit şi pierdere. dar care trebuie luate în calculul performanţelor unei societăţi.3. considerat cel mai semnificativ indicator de măsurare a 57 . Structurarea contului de profit şi pierdere ar oferi utilizatorilor de informaţii contabile date mult mai utile şi relevante decât natura economică a cheltuielilor şi veniturilor. valorificându-se informaţii financiare relevante de către stat pentru scopuri macroeconomice (în special informaţiile referitoare la valoarea adaugată). cu toate că există preocupări permanente pentru dezvoltarea pieţei de capital din România.4. opţiunea normalizatorilor români a fost surprinzătoare. atât timp cât suntem interesaţi de atragerea unor noi investitori şi de dezvoltarea pieţei de capital din România. valenţe apreciate de investitori şi manageri. cu o clasificare a cheltuielilor după natură. În a doua etapă a reformei contabilităţii româneşti s-a optat pentru un cont de profit şi pierdere în „stil” francez.

O primă modalitate de determinare a rezultatului propriei activităţi o reprezintă compararea veniturilor şi cheltuielilor aparţinând perioadei analizate (ecuaţia economică de determinare a rezultatului): Venituri – Cheltuieli = ± Rezultat Pentru definirea celor două noţiuni. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. M. 48 N. Economie politică. Editura Economică. Cheltuielile sunt diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor. Economişti de prestigiu consideră profitul un venit rezidual. care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu. vom avea în vedere prevederile Cadrului General de Întocmire şi Prezentare a situaţiilor financiare. Rezultatul a îmbrăcat întotdeauna forma de profit sau de pierdere. pentru performanţele întreprinderii „cheamă” profesia contabilă la reflecţie pentru descoperirea unor concepte care să raspundă necesităţilor informaţionale ale acestora. Rezultatul contabil a fost considerat un timp îndelungat cel mai semnificativ indicator de măsurare a performanţelor întreprinderii. Paris. adică elementul final sau rezidual al diferenţei dintre venitul total şi costuri. C. L’Economique 2. Cosea. I. care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu. indicator vizat de toţi utilizatorii informaţiei financiar-contabile. potrivit cărora mulţi oameni consideră profiturile ca reprezentând un surplus din punct de vedere economic. astfel: Veniturile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor. inutil şi nejustificat. altele decât cele înregistrate drept contribuţii ale acţionarilor. Libraire Armand Collin. D. 49 Paul Samuelson. reflectate prin contul de profit şi pierdere. p. p. De aceea. Ciucur. Dobrotă. Nu sunt excluse nici interpretările contradictorii. Gavrilă. adică ceea ce rămâne din această diferenţă după ce se scad diferite sume48. însuşit de factorii de produţie. Asemenea păreri sunt alimentate de inegalităţile care se formează în timp între diferite grupuri sociale pe baza veniturilor asigurate din profit.performanţelor întreprinderii. 284. Pentru o analiză în detaliu a performanţelor întreprinderii trebuie să se ţină seama de toţi factorii de producţie care au concurat la formarea rezultatului sub forma sa economică. Enache. 949-950. ne vom opri în continuare asupra rezultatului. Interesul tot mai mare al utilizatorilor informaţiilor financiare în special al investitorilor. 1969. 58 . 1995. întrucât profiturile mari şi foarte mari coexistă cu cele mici sau chiar cu pierderile49. Bucureşti.

3. Modele de întocmire a Contului de profit şi pierdere Două scheme se pot folosi pentru constituirea contului de profit şi pierdere. În această situaţie mai este credibil şi relevant rezultatul?. rezultatele obţinute reflectă obiectivele lor şi nu realitatea.Având în vedere că întreprinderile îşi pot alege. respectiv o schemă bazată pe natura cheltuielilor şi veniturilor şi o alta bazată pe destinaţia cheltuielilor şi veniturilor conform tabelului următor: 59 .3.5. în anumite limite. politicile contabile.

după caz) /diminuarea) stocurilor de (=) rezultatul brut din cifra de afaceri (marja produse finite şi producţie în brută) curs de execuţie (-) costurile de distribuţie (+) producţia efectuată în (-) costurile generale de administraţie scopuri proprii şi capitalizată (-) alte cheltuieli de exploatare (=) producţia exercitiului (=) rezultatul din exploatare (profit sau pierdere) • vânzări de mărfuri (+) veniturile din participaţii (+) producţia vândută (+) venituri care provin din alte valori (=) cifra de afaceri imobiliare şi din creanţe imobilizate (+) subvenţii de exploatare (+) alte venituri din exploatare (+) alte dobânzi şi venituri asimilate (-) cheltuieli cu dobânzile şi cheltuieli (=) venituri din exploatare (-) cheltuieli pentru exploatare financiare asimilate (=) rezultatul din exploatare (-) impozitul asupra rezultatului curent sau ordinar (profit sau pierdere) (=) rezultatul curent sau ordinar dupa • venituri financiare impozitare (profit sau pierdere) (-) cheltuieli financiare (=) rezultatul financiar (profit • venituri extraordinare (-) cheltuieli extraordinare sau pierdere) (=) rezultatul curent al (=) rezultatul extraordinar (profit sau exerciţiului (profit sau pierdere) (-) impozitul asupra rezultatului pierdere) extraordinar • venituri extraordinare (=) rezultatul extraordinar dupa impozitare (-) cheltuieli extraordinare (=) rezultatul extraordinar (-) alte impozite care nu figurează la posturile anterioare (profit sau pierdere) (=) rezultatul exerciţiului (profit sau (-) impozitul pe profit pierdere) (=) rezultatul exerciţiului Din analiza comparativă a celor două scheme privind contul de profit şi pierdere. conform Directivei a IV-a a CEE • producţia vândută în preţuri • cifra de afaceri netă de vânzare (-) costul vânzărilor (costul de achiziţie sau (+/-) variaţia (creşterea de producţie. Contul 60 . se constată că prima este centrată pe indicatorii privind cifra de afaceri şi producţia exerciţiului. pe această cale se pot aprecia bogăţia creată (valoarea adăugată) şi repartiţia sa.Schema bazată pe natura cheltuielilor şi veniturilor Schema listă a contului de profit şi pierdere alcătuită după funcţia (destinaţia) cheltuielilor. iar a doua pe indicatorii privind cifra de afaceri şi costul bunurilor vândute. În cazul primului model. analistul financiar poate studia consumul intrărilor raportând diferite cheltuieli clasate după natura lor la producţia exercitiului. după natură şi după destinaţie.

după cum remarcăm şi din tabelul anterior. Chiar printre ţările care permit utilizarea acestor modele există variante diferite ale utilizării acestora. Italia. Modelul contului de profit şi pierdere construit pe criteriul destinaţiei cheltuielilor şi veniturilor prezintă.de profit şi pierdere alcătuit pe criteriul naturii cheltuielilor şi veniturilor prezintă interes pentru factorii de producţie participanţi la crearea şi distribuţia bogăţiei. Portugalia şi Spania este ilegal ca societăţile comerciale să îşi publice conturile de profit şi pierdere în format listă cu clasificarea cheltuielilor după funcţii. Modele ale contului de profit şi pierdere în ţările uniunii europene Care a fost impactul adoptării Directivei a IV-a a CEE asupra modului de prezentare a contului de profit şi pierdere a societăţilor statelor membre ? În ţări ca Belgia. cu precădere interes pentru investitorii de capital. 61 . Franţa.

penalităţile. După fiecare exerciţiu. fără ca prin aceasta să-şi prejudicieze viitorul. Toate modificările de preţuri care afectează activele şi datoriile întreprinderii 50 Inflation Accounting. De la rezultatul realizat la rezultatul global Rezultatul contabil apare ca fiind determinat de natura şi mărimea capitalului care trebuie menţinut. Situaţia modificărilor capitalurilor proprii Situaţia modificărilor capitalului propriu vine în întâmpinarea investitorilor prin detalierea capitalului propriu al întreprinderii şi prin asigurarea informaţiilor privitoare la menţinerea capitalului financiar.  se precizează importanţa separării informaţiilor aferente activităţii ordinare de cea extraordinară (anumite operaţii considerate excepţionale devin operaţii de exploatare. pe lângă producţia vândută şi veniturile din vânzarea mărfurilor.Modelul de cont de profit şi pierdere conform noilor reglementări contabile româneşti armonizate cu referenţialul IASB nu aduce schimbări spectaculoase. Conceptul de conservare a capitalului decide gradul în care o întreprindere poate distribui acumulările din cursul anului. Sumele destinate acestei reconstituiri se preiau din profitul întreprinderii. care include. Constatăm că normalizatorii români au optat pentru un model de cont de profit şi pierdere elaborat în concordanţă cu prevederile Directivei a IV-a europene. definit în termenii capacităţii fizice de producţie. Conceptele de menţinere a capitalului pornesc de la premisa că orice bază de evaluare trebuie să permită menţinerea capacităţii de finanţare a capitalului.4. Altfel spus. donaţiile. pot fi evidenţiate o serie de elemente semnificative:  se pune în evidenţă cifra de afaceri netă. În cazul capitalului fizic. 1995. veniturile din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri proprii. 3. amenzile. fondurile investite sub formă de capital trebuie astfel reconstituite încât ele să-şi menţină valoarea iniţială. 62 .4.  se pun în evidenţă veniturile financiare realizate din plasamentele financiare sub forma intereselor de participare şi a investiţiilor financiare. Report of the Inflation Accounting Committee. cesiunile de active).1. în condiţiile în care la sfârşitul anului ea va fi la fel de bogată ca la începutul lui50. 3. cum ar fi: despăgubirile. Situaţia modificărilor capitalurilor proprii. conform afirmaţiei lui Hicks – profitul este valoarea maximă pe care întreprinderea o poate distribui în timpul anului. respectând şi precizările din IFRS 1. profitul reprezintă creşterea acestui capital în cursul perioadei. Totuşi.

capitalul este un fond ce aparţine investitorilor. Profitul distribuabil este diferenţa dintre capitalurile proprii existente la sfârşitul perioadei şi cele de la începutul ei. scopul fiind acela ca întreprinderea să reţină suficiente fonduri pentru menţinerea capacităţii sale de producţie. În acest mod se realizează cel mai eficient protecţia creditorilor. Investitorul deţine o parte din întreprindere. va determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea situaţiilor financiare. ţinând cont de eventualele creşteri sau reduceri de capital din timpul anului. Acţionarii majoritari şi proprietarii. În această abordare.2. Aceste informaţii conduc la un indicator care proiectează noi dimensiuni ale analizei performanţelor şi anume rezultatul global. Marile companii contabilizează alături de venituri şi cheltuieli.sunt considerate modificări în măsura capacităţii productive a acesteia. O altă modalitate de măsurare a capitalului este realizată prin prisma a două optici diferite: cea a acţionarilor şi cea a întreprinderii însăşi. capitalul este văzut în termeni fizici. dar ulterior OMF nr.4. Cu toate că IFRS 1 nu impune un anumit format de prezentare.1752/2005 au reglementat acest document obligatoriu de raportare în spiritul normei IFRS 1. valoarea realizabilă netă sau valoarea pentru întreprindere. trebuie căutat un echilibru între relevanţă şi credibilitate. Conceptul de conservare a capitalului poate fi aplicat şi altor baze de evaluare precum costul curent. fiind tratate ca ajustări de menţinere a nivelului capitalului în cadrul capitalurilor proprii. întocmirea şi publicarea acesteia. a cărei exploatare este presupusă continuă şi care trebuie să îşi conserve mijloacele necesare realizării acestei continuităţi. Variante de abordare a tabloului variaţiei capitalurilor proprii În România. 3. care sunt în acelaşi timp şi manageri. În cadrul politicilor contabile. situaţia modificărilor capitalurilor proprii nu a fost iniţial reţinută ca element distinctiv al situaţiilor financiare. câştigurile şi pierderile.94/2001 şi apoi OMFP nr. atât alegerea bazelor de evaluare cât şi a conceptului de menţinere a nivelului capitalului. Profitul distribuabil apare ca un surplus peste ceea ce este necesar pentru menţinerea acestui fond. consideră că obiectivul principal al unei societăţi este maximizarea profitului proprietarului. În acest scop. De pe poziţia societăţii. întrucât nici Directiva a IV-a europeană nu prevedea prezentarea. anexele la acest standard propun două variante de abordare a tabloului variaţiei capitalurilor proprii: Variante de abordare a tabloului variaţiei capitalurilor proprii Varianta I Varianta II (Modificările capitalurilor proprii) (Situaţia câştigurilor şi pierderilor 63 .

prime şi a fiecărei rezerve de la începutul şi sfârşitul fiecărei perioade. rezultat reportat.capital social. fie în situaţia modificărilor capitalului propriu.rezerve din reevaluare. Se înscrie fiecare element de venit şi cheltuială. De asemenea. dividende distribuite. fie în notele explicative. precum şi din corectarea erorilor fundamentale. răscumpărări). Această variantă se apropie de formatul de model britanic „Tabloul tuturor câştigurilor şi pierderilor recunoscute” (The statement of total recognised gain and loses .engl). prezentând separat fiecare mişcare. -efectul modificărilor politicii contabile. . 64 .rezerve din conversie.profit acumulat. informaţiile cu privire la tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distribuirile către aceştia.surplus / deficit din reevaluarea activelor. . Notele explicative vor prezenta o reconciliere a soldurilor fiecărei clase de capital social.prime de capital. aşa cum este cerut de alte standarde. . Modelul redă informaţii cu privire la rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile. . -modificîri rezultate din tranzacţiile cu acţionarii (emisiune de acţiuni. Întreprinderile vor trebui să prezinte în plus. este recunoscut direct în capitalul propriu şi totalul acestor elemente. Fiecare linie prezintă câte o cauză care a condus la modificarea capitalurilor proprii: -modificări ale politicilor contabile.recunoscute) Această situaţie se prezintă sub forma unui tablou matricial. câştig sau pierdere care. . Fiecare coloană este dedicată elementelor de capital propriu: . . -diferenţe de schimb valutar. Aceasta situaţie prezintă: -câştigurile şi pierderile recunoscute direct în capitalurile proprii (surplus / deficit din reevaluare.câştiguri/pierderi nerecunoscute în contul de profit şi pierdere. diferenţe de curs valutar).) norma care dezbate aspectele legate de „rezultatul global” şi de „situaţia rezultatului global”. această variantă este în spiritul normei americane FAS 130 “Raportarea rezultatului global”(Reporting Comprehensive Income-engl. -profitul / pierderea netă a perioadei.

51 Nicolae Balteş. adică nu prezintă cauzele care au condus la modificarea poziţiei financiare. În esenţă. incluzând şi elemente care nu tranzitează contul de profit şi pierdere. Tabloul variaţiei capitalurilor proprii lansează conceptul de rezultat global ca o altă dimensiune a analizei performanţelor. deoarece are o structură mult mai cuprinzătoare decât rezultatul contabil. Tocmai de aceea profesia contabilă este chemată să creeze noi instrumente pentru a elimina limitele informaţionale ale situaţiilor financiare. ci a rezultatului global / economic. Contul de profit şi pierdere reflectă numai schimbările situaţiei financiare generate de operaţiunile care produc un profit net sau o pierdere netă.  modificări ale capitalului propriu la începutul şi sfârşitul perioadei. 2001. utilizatorii informaţiilor financiare sunt interesaţi de performanţa întreprinderii determinată nu pe baza rezultatului contabil. dar nu specifică multe operaţiuni importante ce pot avea loc pe parcursul exerciţiului şi care au condus la obţinerea acelui profit sau pierderi. Situaţia fluxurilor întreprinderii şi lichiditatea întreprinderii Utilizatorii de informaţie financiar-contabilă nu sunt satisfăcuţi doar de informaţiile pe care le degajă bilanţul şi contul de profit şi pierdere. Alina Teodora Ciuhureanu. situaţia modificării capitalurilor proprii reprezintă o componentă distinctă a situaţiilor financiare şi evidenţiază51:  profitul net sau pierderea netă a perioadei şi influenţa asupra capitalului propriu al întreprinderii. în ultimul deceniu s-a simţit necesitatea includerii în situaţiile financiare anuale ale întreprinderii a unui document care să pună în evidenţă evoluţia situaţiei financiare. Acest ultim indicator nu poate fi evidenţiat de contul de profit şi pierdere. Pentru a-şi satisface nevoile de informare. 270. 65 .5. 3. investiţii. p. Bilanţul prezintă soldul lichidităţilor la deschiderea exerciţiului financiar precum şi la finele acestuia dar nu oferă detalii. Contabilitate financiară: demers teoretic şi pragmatic din perspectiva integrării în spaţiul euroatlantic.  tranzacţiile de capital cu proprietarii şi repartizările către aceştia. degajă fluxuri de numerar. Iată de ce. Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu. Sunt necesare informaţii cu privire la obţinerea unei imagini asupra dinamicii structurii financiare. Stela Stoica. decidenţii trebuie să apeleze la noi surse de informare.În contextul expansiunii companiilor multinaţionale. finanţare). situaţia modificărilor capitalurilor proprii reprezintă „noile produse” ale ofertei contabilităţii. Alături de situaţia fluxurilor de trezorerie. reflectând măsura în care diferitele activităţi ale întreprinderii (exploatare. Sibiu.

54 AASB 1026. p. În Australia54. p. Importanţa acestui document este aşa de mare încât IASB a decis elaborarea unui standard special IAS 7 „Situatia modificărilor în poziţia financiară” elaborat în 1977. 170 53 Federal Accounting Standards Board.1-22 a Ordinului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi (OECCA) din octombrie 1988. Financial Reporting Standard.1.1. op. Rolul documentului este de a explica variaţia trezoreriei şi. 52 Nicolae Balteş. inspirat după modelul american. Astfel. astfel că în 1992. Cash Flow Statements. a exercitat presiuni în vederea întocmirii şi publicării fluxurilor de trezorerie). întocmirea şi publicarea unui asemenea document se realizează din iunie 1991 (bursa de valori. unde a fost preluată destul de recent. ultima variantă fiind aplicabilă începând cu 1 ianuarie 1994 sub denumirea de „Situaţia fluxurilor de trezorerie”. Tabloul fluxurilor de trezorerie se utilizează în special în mediul contabil anglo-saxon. aceştia fiind interesaţi de activitatea viitoare a întreprinderii. 66 . La consecration au plan international du tableau de flux de tresorerie. Revue Française de Comptabilité. nr. întâi în perimetrul pieţelor internaţionale de capital (burse de valori) şi apoi în cadrul Standardelor Internaţionale de Contabilitate. astfel că noţiunea care câştigă teren este cea de cash-flow şi nu cea de rezultat. Statement of Financial Accounting Standard. care îşi găseste generalizare în întreaga lume contabilă. „Statement of Cash Flows”. Contabilitatea financiară anglo-saxonă este mai receptivă la cerinţele investitorilor. Utilitatea şi obiectivele tabloului fluxului de trezorerie Situaţia fluxurilor de trezorerie vine în întâmpinarea acestor probleme. FRS 1 preconizează introducerea în locul noţiunii de fond de rulment a unui tablou de trezorerie55.95. 55 Accounting Principles Board. 319/2000. de mărimea dividendelor actuale şi potenţiale.Câteva luni mai târziu se aliniază şi Marea Britanie.3. Franţa a preluat acest document ca urmare a Recomandărilor nr. FRS 1 solicită prezentarea unei situaţii care reconciliază fluxul net de trezorerie cu modificările în situaţia datoriilor existente.5. situaţia fluxurilor de numerar a primit calitatea de document obligatoriu de rapoarte. Acest standard a fost continuu revizuit. noiembrie 1987. de capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri pozitive de trezorerie. 56 Bailly Masson. no. arătând de unde au provenit lichidităţile şi cum au fost cheltuite şi explicând astfel cauzele variaţiilor dintre soldul final al perioadei precedente şi cel al perioadei curente52.64-65. no. Australian Stock Exchange – ASX. Norma FRS 1 a suferit o revizuire în octombrie 1996. emis de Australian Accounting Research Foundation pentru Australian Accounting Standards Board. septembrie 1991. Modelul de plecare. cit. cu toate că este recomandat de OECCA nu a câştigat teren în practică56. este modelul adoptat prin norma FAS 95 „Statement of cash-flow53” elaborată de FASB.

nr. cu probleme legate de asigurarea capacităţii de plată şi menţinerea solvabilităţii. James C. fluxuri de trezorerie aferente activităţii de investiţii. 1752 /2005 şi-a făcut apariţia situaţia fluxurilor de trezorerie. 714. de investiţii şi de finanţare58. Principles of accounting. Anderson. creditori şi analistul financiar extern întreprinderii57. p. odată cu OMFP nr. vor fi degajate următoarele tipuri de fluxuri de trezorerie: fluxuri de trezorerie aferente activităţii de exploatare. 3. 2001. în corelaţie cu tendinţele care se manifestă pe plan european şi internaţional în domeniul contabilităţii.  furnizarea de informaţii privind activităţile de exploatare. 94 / 2001abrogat prin OMFP. Obiectivele întocmirii situaţiei fluxurilor de trezorerie constau în:  furnizarea de informaţii privind evoluţia trezoreriei şi cvasitrezoreriei (documentul explică variaţia trezoreriei pornind de la rezultatul reflectat în contul de profit şi pierdere. Henry R. Intenţia de a introduce un asemenea document în cuprinsul situaţiilor financiare anuale ale întreprinderii se înscrie în acţiunea de dezvoltare a sistemului de contabilitate românesc. În aceste condiţii. Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă interes pe plan intern pentru conducerea întreprinderii. fiind exemplificat în Ordonanţa 54. Situaţia fluxurilor de trezorerie clasifică încasările şi plăţile în numerar în: activităţi de exploatare. 58 Ibidem. Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte în concordanţă cu unul dintre modelele prevăzute în IAS 7 „Situaţia fluxurilor de numerar”. investiţii şi finanţare desfăşurate de o întreprindere pe parcursul exerciţiului financiar. Schematic aceste fluxuri pot fi prezentate astfel: Fluxuri de mijloace Activităţi Intrări Ieşiri 57 Belverd E.Cum era de aşteptat. fluxuri de trezorerie aferente activităţii de finanţare. p. finanţare şi investiţii. aducând dorita conciliere între trezorerie şi rezultatul contabil). Multe întreprinderi româneşti se confruntă cu blocaje financiare. 67 .5. şi în România. asigurându-se astfel armonizarea şi din acest punct de vedere cu Standardele Internaţionale de Contabilitate în perspectiva diminuării blocajului financiar la nivel macroeconomic printr-o mai bună gestionare a lichidităţilor la nivel macroeconomic. iar pe plan extern pentru investitori. Structura tabloului fluxurilor de trezorerie Tabloul fluxurilor de trezorerie structurează activităţile întreprinderii în activităţi de exploatare.713. Ca urmare. Caldwell.2. traducere la Editura ARC. ca o componentă distinctă a situaţiilor financiare ale întreprinderii. introducerea acestui document obligatoriu de raportare în România este binevenită. Needles.

68 .Plata dividendelor. -Vânzare mijloace fixe (ş. .Emisiune de titluri de credit -Achiziţionarea de mijloace fixe şi alte imobilizări.Rambursare datorii.Exploatare -Vânzare bunuri şi servicii către clienţi. -Plată furnizori pentru cumpărări de stocuri (acţiuni circulante). investiţii pe termen lung). -Încasare dobânzi (aferente creditelor) şi dividende (aferente plasamentelor). Finanţare -Vânzare acţiuni obişnuite sau privilegiate. . Investiţie -Vânzare titluri de valoare uşor negociabile sau pe termen scurt sau mediu. -Recuperare credite. -Plată salarii angajaţi. -Acordarea de împrumuturi. -Achiziţionarea de titluri de valoare uşor negociabile sau pe termen scurt sau lung.a. -Plată impozite către stat. -Răscumpărarea acţiunilor obişnuite sau privilegiate. -Plată dobânzi către creditori. -Plăţi către alte persoane pentru cheltuieli. .

2. Metoda directă versus metoda indirectă 69 .2. Principalele caracteristici ale celor două metode sunt prezentate în tabelul de mai jos. Fluxurile de trezorerie provenite din activităţile de exploatare pot fi determinate prin utilizarea metodei directe sau indirecte. Fluxurile de trezorerie aferente activităţii de exploatare Fluxurile activităţii de exploatare reprezintă efectele monetare ale evenimentelor şi tranzacţiilor aferente activităţii de exploatare a întreprinderii.1.5.

de exploatare. permitând întreprinderilor optează pentru metoda prezentarea ansamblului mişcărilor indirectă. conform căreia profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele tranzacţiilor care nu au caracter monetar 70 . aceasta fiind de altfel metoda recomandată deoarece generează informaţii ce pot fi utilizate în previzionarea fluxurilor viitoare de trezorerie. trezorerie.Metoda directă Metoda indirectă -Utilizează informaţii de tip -Este permisă de norma IAS 7. încasări şi plăţi. întrucât un sistem contabil de trezorerie şi putându-se obţine modern face apel la o contabilitate de informaţii cu privire la sursele şi angajamente. putând fi obţinută uşor furnizând informaţii utile în vederea prin preluarea unor date existente deja prognozării fluxurilor viitoare de în bilanţ şi contul de profit şi pierdere. fiind mai pe -În practică. -Este agreată de către contabilii -Este preferată de investitori. utlizările de numerar. fie -Scoate în evidenţă diferenţele indirect prin ajustări. variaţia trezoreriei -Este agreată de către manaasupra operaţiunilor de exploatare germentul întreprinderii (ascunde fiind egală cu suma dintre încasări şi utilizatorilor interni imaginea reală cu plăţi. -Recomandarea OECCA nr. 122 nu face referire la utilizarea metodei. cât şi din şi a elementelor extraordinare cu contul de profit şi pierdere. -FAS 95 şi FRS 1 acceptă -Atât FAS 95. cât şi FRS 1 metoda indirectă. Acestea pot fi obtinuţe fie de angajamente. conform căreia sunt prezentate clasele principale de plăţi şi încasări brute. Suma vânzărilor dintre profitul din exploatare şi fluxul efectuate de-a lungul exerciţiului nu de trezorerie net care provine din coincide de regulă cu încasările activitatea de exploatare.  metoda indirectă. fluxul net de trezorerie din activitatea -Este recomandată întreprinderi. special în practică. În -Această metodă este în fapt vederea determinării informaţiilor cu întocmirea unui tablou de reconciliere privire la încasările de la clienţi. sunt a rezultatului net înaintea impozitării necesare date atât din bilanţ. majoritatea intelesul utilizatorilor. direct din înregistrarile contabile. majore de încasări şi plăţi nu sunt -Utilizează în principiu oferite pe cale directă de situaţiile informaţii furnizate de contabilitatea financiare. Întreprinderea trebuie să întocmească situaţia fluxurilor de numerar aferente activităţii de exploatare folosind una din următoarele două metode:  metoda directă. întreprinderii. privire la lichiditatea şi solvabilitatea -Informaţiile privind clasele întreprinderii). lor de norma IAS 7. provenite din vânzările perioadei. aplicându-se în încurajează utilizarea metodei directe.

nu doar cifric. Editura C.E. op.) în tip ce politicile contabile specifice se referă la particularităţile specifice de active. capitaluri proprii.  prezentarea politicilor contabile ( metode de evaluare. Adriana Duţescu. ∆NFRN = variaţia necesarului de fond de rulment. Bucureşti 2003. existând însă obligativitatea păstrării ordinii de prezentare. p. cu variaţia necesarului de fond de rulment net (capitalul circulant). CN = cheltuieli nemonetare. Politici contabile de întreprindere. modul de exprimare a cifrelor). Dacă informarea conţinută în celelalte situaţii financiare furnizează o imagine incompletă a poziţiei financiare. acestea trebuind să conţină mai multe secţiuni61:  informaţii generale despre întreprindere şi situaţiile financiare proprii întreprinderii ( moneda.6. 80. 11. 61 Nicolae Balteş. 174. Informaţia din note poate fi contabilă dar şi extracontabilă. prelucrările (tratamentele) utilizate pentru măsurarea şi contabilizarea elementelor prezentate în situaţiile financiare.C. În note se descriu politicile contabile.R. informarea necesară pentru a completa imaginile de sinteză referitoare la entitatea descrisă va fi prezentată în note. cheltuieli şi rezultate60. a performanţelor şi a mişcărilor de trezorerie ale întreprinderii. 59 Adriana Duţescu. datorii.. explicaţiile referitoare la incertitudini şi eventualităţi. p. op. Notele explicative cuprinse în reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate nu sunt limitative. Politici contabile şi note explicative În notele explicative se oferă explicaţii sau detalii privind elementele conţinute în celelalte situaţii financiare. cit. etc. clasificare etc. VN = venituri nemonetare. politici contabile specifice)... Ea poate să fie furnizată şi în limbajul curent. diferenţe de curs valutar).(amortizări.∆NFRN ± A unde: FNE = fluxul de trezorerie din exploatare. 3. p. Cerinţele OMFP nr.C. Relaţia prin care se obţine fluxul de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă este59: FNE = PE ± CN sau VN .A.1752/2005 cu privire la structurarea şi conţinutul informaţiilor din notele explicative sunt riguroase. A = alte ajustări. PE = profit din exploatare. cit. Politicile contabile generale au ca obiect probleme semnificative ale raportării financiare (recunoaştere. provizioane. evaluare. 60 71 . cu elementele de venituri şi cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie din investiţii sau finanţare. venituri. 94/2001 şi apoi a OMFP nr.

Aprobarea. orice altă informaţie care ajută la furnizarea unei imagini fidele asupra întreprinderii.). contabil şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această functie. informaţii care vin în completarea bilanţului. onorariile auditorilor financiari etc.  informaţii privind datoriile.  detalii privind cifra de afaceri (detalierea pe activităţi şi zone geografice şi identificarea riscurilor şi beneficiilor pentru fiecare dintre acestea). contabil autorizat). făcând referire la capitalul social ( starea acestuia. informaţii privind răscumpărarea acţiunilor. descrierea naturii activităţii.).). expert contabil.  alte aspecte cum ar fi: baza folosită pentru elementele exprimate într-o monedă străină în raport cu cea naţională.7. scopul). obligaţiuni ( tipul acestora.  informaţii privind anumite elemente de cheltuieli (prezentarea separată a unor cheltuieli cu chiriile. respectiv al pasivelor bilanţiere. numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. calitatea acestora (director economic.). proporţia din impozit ce revine diferitelor activităţi ale întreprinderii etc.). numele societăţii-mamă. valoarea emisă şi suma primită la emitere etc. semnarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale Situaţiile financiare au înscrise clar numele şi prenumele persoanei care le-a întocmit.  detalii privind salarizarea administratorilor şi managerilor (spre exemplu. sediul şi forma juridică a întreprinderii. eventualele drepturi de distribuire a acţiunilor). dacă este cazul. sunt supuse aprobării adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.  detalii privind salariaţii (numărul mediu al angajărilor efectuate per total şi pentru fiecare categorie de personal etc. însoţite de raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar în cauză.  informaţii privind existenţa unor garanţii şi a altor obligaţii contractuale financiare. precum şi numărul de înregistrare în organismul profesional. avansurile sau creditele acordate etc. rezerve ( natura. salariile plătite sau de plătit. 3. Situaţiile financiare anuale. totalul activelor. 72 .  detalii privind impozitul pe profit ( variaţia faţă de anii precedenţi. ratele. potrivit legislaţiei în vigoare.

În cazul în care situaţiile financiare anuale nu au fost încă depuse. acestea trebuie să fie reproduse în forma şi conţinutul pe baza cărora auditorii financiari sau persoanele care au efectuat verificarea. 2006. după caz. aprobate în mod corespunzător. Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene. Dacă situaţiile financiare anuale nu se publică în întregime. De asemenea. Împreună cu situaţiile financiare anuale trebuie publicată propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile63. cu rezerve sau contrară. sau dacă auditorii financiari nu au fost în măsură să exprime o opinie de audit62. 63 Ibidem. Acestea trebuie să fie însoţite de textul complet al raportului de audit sau al raportului de verificare după caz. după caz. Gheorghe Bodea. p. 62 Iacob Pântea. Editura Intelcredo. se publică în conformitate cu legislaţia în vigoare. împreună cu raportul de audit sau raportul de verificare. Deva. Ori de câte ori sitaţiile financiare anuale şi raportul administratorilor se publică în întregime. şi-au întocmit raportul lor. p. acest lucru trebuie prezentat. 73 . se menţionează dacă raportul de audit face referire la aspecte asupra cărora auditorii financiari atrag atenţia printr-un paragraf distinct. 476.Situaţiile financiare anuale. fără ca opinia de audit să fie cu rezerve. Distribuirea profitului sau acoperirea pierderii contabile se prezintă în notele explicative. Raportul de audit nu se publică dar se menţionează dacă a fost exprimată o opinie de audit fără rezerve. şi raportul administratorilor. trebuie să se indice faptul că versiunea publicată este o formă prescurtată şi trebuie să se facă trimitere la oficiul registrului comertului la care au fost depuse situaţiile financiare anuale. 475.

aproape toţi utilizatorii consumă informaţii pentru a lua decizii economice pentru: 74 .CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA ECONOMICOFINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI LA S. a cursurilor bursiere pe piaţă.C. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare. AGRANA ROMÂNIA S. Atât analiza pe plan intern cât şi cea externă au ca obiectiv determinarea rentabilităţii.  analiza situaţiei financiare a întreprinderii. Principalele acţiuni ale analizei financiare se pot desfăşura în succesiune sau ca etape independente de lucru:  analiza structurii financiare a întreprinderii.  analiza creanţelor şi datoriilor în sistemul echilibrului financiar. contul de rezultate şi anexa la bilanţ.A. 3 în formă simplificată. Aceasta poate fi completată cu informaţii privind evoluţia preţurilor. 4.1. Concluziile analizei economico-financiare fundamentează întreaga politică economică financiară viitoare a întreprinderii ( analiza internă ) şi motivează comportamentul tuturor partenerilor. a riscului şi a valorii întreprinderii.2 şi anexa nr. Sursa de date pentru analiza financiară o constituie documentele contabile de sinteză: bilanţul . Analiza economico-financiară face obiectul preocupărilor externe ale partenerilor economici şi financiari-bancari pentru fundamentarea unor posibile acţiuni de cooperare cu respectiva întreprindere. documente ce sunt prezentate în anexa nr. AGRANA ROMÂNIA S. în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de dezvoltare întrun mediu concurenţial.A. necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă.  analiza echlilibrului financiar pe baza corelaţiei dintre fondul de rulment.C. BUZĂU În acest capitol mi-am propus să efectuez o analiză pe bază de bilanţ în perioada 2003-2005 la S. Analiza economico-financiară Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a entităţii la încheierea exerciţiului financiar. Aşa cum se arată în Cadrul general IASC.  analiza ratelor de echilibru financiar. În realizarea studiului am folosit bilanţurile şi conturile de profit şi pierdere ale societăţii pe perioada analizată. investitorilor şi concurenţilor vizavi de întreprindere ( analiza externă ). Buzău. În acest sens voi începe cu o scurtă descriere asupra ceea ce este analiza economico-finanaciară după care voi calcula rând pe rând toate ratele şi toţi indicatorii care ne oferă informaţii asupra stării de fapt a societăţii.

2) se pot calcula principalele rate de structură ale activelor. Pe baza informaţiilor furnizate de bilanţul contabil (anexa nr. 4. h) a reglementa activitatea întreprinderilor.a) a hotărî când să cumpere. datoriilor şi capitalului propriu pe cei doi ani luaţi în analiză. g) a elabora şi utiliza date statistice despre venitul naţional. precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege. provenienţă şi exigibilitate”. În continuare vom lua spre analiză trei ani pentru a scoate în evidenţă eficienţa cu care întreprinderea gestionează resursele materiale. Potrivit Cadrului General de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare.2. structura sa financiară. e) a determina politicile de impozitare. d) a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderii. să păstreze sau să vândă o investiţie de capital. financiare şi umane. 75 . datorii şi capital propriu ale persoanei juridice la încheierea exerciţiului. Analiza structurii financiare a întreprinderii Se realizează în dinamică prin intermediul ratelor de structură ale elementelor activului bilanţier. f) a determina profitul şi dividendele ce pot fi distribuite. reflectate în bilanţurile de la începutul şi sfârşitul exerciţiului. c) a evalua capacitatea întreprinderii de a plăti şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi. Bilanţul contabil furnizează informaţii privind poziţia financiară a întreprinderii concretizată prin: resursele economice pe care le controlează. Pentru aceasta mai întâi trebuie să precizez că sursele principale de analiză sunt bilanţul şi contul de profit şi pierdere ce se regăsesc în anexele lucrării. elaborat de Comitetul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASC). eficienţă care se va reflecta corespunzător în performanţele şi poziţia sa financiară. astfel: Din informaţiile furnizate de tabelul nr. precum şi capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea. respectiv natură. lichiditate şi solvabilitate. Acesta arată cum s-a ajuns de la starea patrimonială iniţială la cea finală. „bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. 4. Elementele de activ şi pasiv sunt grupate în bilanţ după natură. destinaţie şi lichiditate. b) a evalua răspunderea sau gestiunea managerială.1 se pot desprinde unele concluzii privitoare la evoluţia structurii financiare a întreprinderii. Contul de rezultate sintetizează pentru o perioadă de activitate dată (de obicei un exerciţiu financiar ) ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri ( ca surse de îmbogăţire ) şi cheltuieli ( ca surse de sărăcire ).

5.1 2. 4. 4.54 Ponderea res. pe seama creşterii ponderii activelor circulante situaţie considerată a fi necorespunzătoare. 6.92 45.38 9.69 72.42 Rata stabilităţii financiare (Rsf) (Capital angajat /Total resurse) x 100 21. 2.54 Ponderea datoriilor totale în capitalul propriu (Rdc) (Datorii totale/Capitaluri proprii) x 100 366. 2.60 17. 2. situaţie favorabilă care este dată de realizarea 76 . Indicatori RATE DE STRUCTURĂ ALE ACTIVELOR Rata activelor imobilizate (Ri)(Active imobilizate /Active totale) x 100 Rata activelor curente (Rc) (Active curente /Active totale) x 100 Rata stocurilor (Rs) (Stocuri/Active curente) x 100 Rata creanţelor (Rcr) (Creanţe/Active curente) x 100 Rata inv.87 113.05 1. I.26 46.04 49.57 88. fin.crt.67 %).69%.46 Rata capitalurilor proprii (Rcp) (Datorii totale/Resurse totale) x 100 27.74 % în anul 2004.33 46. şi scazând iaraşi la 27.46 Rata datoriilor curente (Rdc) (Datorii curente/Total resurse) x 100 78.40 37. fin.2 2. Astfel. Rata creanţelor prezintă o tendinţă de creştere ( 39.33 38.86 59.86 % în anul 2003 la 33.14 167.16 72. ceea ce înseamnă că întreprinderea deţine importante stocuri ce nu au fost eliberate în consum sau valorificate. 1. În ceea ce priveşte structura activelor. pe termen scurt şi disponibilităţilor băneşti (Rd) (Inv.54 Rata autonomiei financiare (Raf) (Capitaluri proprii/Total resurse) x 100 21.96 56.17 62. se constată o pondere a stocurilor ce se încadrează în nivelul maxim al normalităţii (aproximativ 50. curente în resurse stabile (Pr) (Resurse curente/Capital angajat) x100 78. Din analiza structurii activelor circulante. 7.14 50.32 Rata îndatorării (Rî) (Datorii totale/Capitaluri proprii) x 100 78. pe seama diminuării ponderii creanţelor şi disponibilităţilor băneşti. pe termen scurt + Disponibilităţi băneşti/Active x 100 RATE DE STUCTURĂ ALE curente) DATORIILOR 2003 2004 2005 27. ponderea activelor imobilizate în total active a crescut de la 27.1 Nr. 36.74 27.67 39.31 41.01 50.08 36.16%-2004. 1.38%-2005). 41.61 41.74 66.76 17.Tabel nr. 3.3 II.67 61.67 53.74%-2003. concomitent cu diminuarea gradului de lichiditate al acestora urmând ca în anul imediat urmator să atingă aproape aceleaşi valori faţă de perioada iniţială ( 2005 faţă de 2003).86 33. rezultă că ponderea creanţelor creşte ca urmare a modificării valorii lor într-o proporţie mai mare decât cea a activelor curente. în perioada analizată se constată o creştere a gradului de imobilizare a activelor.

constatăm că în perioada analizată. întreprinderea are o stabilitate şi o autonomie financiară relativ scăzute. mai ales în anul 2003. fără discriminări. Toate interesele informaţionale ale protagoniştilor sociali trebuie onorate în mod egal.3. 2.Nivelul înregistrat de datorii şi capitalul propriu în perioada analizată.86% ceea ce a condus la diminuarea ponderii datoriilor curente în totalul resurselor de finanţare (de la 78. furnizând o informaţie fidelă asupra situaţiei patrimoniale şi financiare. apreciem că este necorespunzător. Ratele privind structura activului şi pasivului sunt dependente de specificul activităţii fiecărei societăţi.54% în anul 2003 la 49.33% în anul 2004 şi 38. Această situaţie se reflectă în mod favorabil asupra micşorării gradului de îndatorare şi a ponderii datoriilor în capitalul propriu. Analiza situaţiei financiare a întreprinderii Analiza situaţiei financiare a întreprinderii trebuie să se înscrie pe coordonata neutralităţii şi a adevărului.04% respectiv 37. an în care capitalul angajat şi cel propriu ale firmei finanţau utilizările în proporţie de 21.6 în 2003 la 17. precum şi de caracteristicile tehnice ale acesteia. Ponderea datoriilor totale în capitalul propriu are valori foarte mari pe toată perioada analizată (366. 4. De remarcat tendinţa descrescătoare a acestui indicator.1 în 2005 ceea ce denotă că firma nu dispune de lichidităţi suficiente. mediu şi lung. Informaţiile necesare calculului şi analizei indicatorilor analizei financiare se preiau din bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere 77 . Această situaţie are ca şi consecinţe scăderea gradului de lichiditate şi implicit imposibilitatea de a-şi onora în întregime şi la termen obligaţiile de plată faţă de terţi. precum şi asupra rezultatului. ceea ce demonstrează dependenţa de creanţierii săi ( împrumuturi pe termen lung şi scurt ). Putem observa o diminuare a nivelului stocurilor pe seama creşterii creanţelor încadrându-se în anul 2005 într-un nivel relativ normal de 41.61 în timp ce disponibilităţile băneşti cresc de la 9. în 2005 fiind foarte aproape de pragul de 100%. Astfel.42% în 2005).unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară.46% ( sub valoarea minim admisibilă.33% şi 46.67% (valoarea minimă care conferă o stabilitate acceptabilă) şi 61. Scăderea valorii acestui indicator determină o diminuare a capacităţii de autofinanţare a firmei pe termen scurt.87% în 2004 şi 113. firma aflându-se într-o situaţie nefavorabilă în ceea ce priveşte riscul de insolvabilitate) crescând în următorii ani ca urmare a majorării nivelului lichidităţilor atingând valori ca 50.96% în anul 2005). nivel de la care băncile acorda credite în condiţii de garanţie sigură. O analiză a acestor indicatori se poate face prin compararea rezultatelor firmei analizate cu firme cu acelaşi profil de activitate din economia noastră.05% în 2003 167.

115 63.774. Datele suplimentare necesare calculului indicatorilor sunt redate în tabelul următor: Tabel nr.încheiate de întreprindere la finele anilor 2003. 2004 şi 2005 sunt calculaţi în tabelul nr. 4.948 67. 3. 4.066.499. 6. 8.073 Costul vânzărilor Profit brut din vânzări Profit brut total Stocuri medii totale Sold mediu clienţi Sold mediu furnizori Cheltuieli cu dobânzile 236.409 1.752.454 108158756 3.073. 7.480 5.171.114 187.229. crt.866.022. Indicatori 2003 2004 2005 Cifra de afaceri 329.3 78 . 2005 prezentate în anexe. 4.032 69.226.2 Nr.534.696.675. 2.3: Tabelul nr.299 76.305.126.399 311.439 731.371.450 92.818 78114657.050.002 87.541.754 479. 2004.235 48.376 47.727.325 544. 4.612.355 167. 5.12 102. 1.844 Indicatorii privind analiza situaţiei financiare a întreprinderii pe anii 2003.563.623 0 28.

79 .

42 - 26.23 Rcs = (Profit brut/Capital social) x 100 Rcp = (Profit Rata rentabilităţii brut /Capital capitalului propriu (%) propriu) x 100 Rca = (Profit Rata rentabilităţii brut /Capital capitalului angajat (%) angajat)* x 100 Mb = (Profit brut Marja brută din vânzări din vânzări/Cifra de (%) afaceri) x 100 Ad = (Cheltuieli cu Acoperirea dobânzii dobânzile/Profit din profit (Ad) brut) x 100 INDICATORII DE ACTIVITATE (GESTIUNE) Viteza de rotaţie Cifra de afaceri -a activelor curente /Active curente Nr .2 1. crt.22 11.66 37.1.86 0.rotaţii = Costul .83 33.85 2.93 45.03 106. 1.03 25.4 V.3 1.13 29.42 4. 1 1. 2.46 0.69 89.34 3. Rata solvabilităţii patrimoniale (%) 2.72 1. Indicatori Rata lichidităţii curente 2.06 8. 2004 2005 2005 LICHIDITATEA 1. I.a stocurilor vânzărilor/Stoc mediu Nr.Nr.03 - 38.47 - 35.00 5.76 6.00 113.45 53.33 46. zile de stocare = (Stoc mediu /Costul vânzărilor)x 365 Vrc = (Sold mediu . Rata generală a solvabilităţii (%) III.1.54 3.23 3.05 167.42 - 23.75 1.47 48.a activelor totale afaceri/Active totale 80 GRADUL DE ÎNDATORARE Gî = (Capital împrumutat /Capital .94 1. IV. SOLVABILITATEA 1.70 54.96 8.a debitelor – clienţi /Cifra de clienţi afaceri) x 365 Vrf = (Sold mediu .35 2.87 113.08 Rsp = (Capitaluri proprii / Total resurse) x 100 Rgs = (Capital străin / Capital propriu) x 100 21. Rata lichidităţii imediate (testul acid) II.32 23. 5.61 2. Rata rentabilităţii capitalului social (%) 3. PROFITABILITATEA 1. 2 1.04 39.a creditelor-furnizori furnizori /Cifra de afaceri) x 365 Vra = Cifra de .39 1.a activelor afaceri /Active imobilizate imobilizate Vrat = Cifra de . 1.1.46 37.68 66. Mod de calcul Rlc = Active curente/Datorii curente Rli = (Active curente – Stocuri)/ Datorii curente 0.58 - 6. 4. 1.86 366.42 - 26.

3) reflectă posibilitatea creanţelor şi stocurilor (activelor circulante) de a se transforma în termen scurt în lichidităţi pentru a acoperi obligaţiile de plată exigibile.Profitabilitatea poate fi apreciată că înregistrează valori normale.39% în anul 2004 şi 1. respectiv 0. 37. Pe perioada analizată are loc o creştere a valorii ponderii capitalurilor proprii în resursele totale pe seama reducerii nivelului capitalului străin.Solvabilitatea înregistrată în anul 2003 poate fi apreciată necorespunzător. cu implicaţia neplăcută de a căpăta reputaţia de “rău platnic”. Indicatorul înregistrează o evoluţie pozitivă de la 21. În analiza lichidităţii curente trebuie luate în calcul şi alte elemente cum ar fi: structura activelor circulante. putem spune că firma avea o rată a profitului bună. În condiţiile în care rata medie a profitului în industrie era de 1.75%-2004 şi 1. 4. ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei financiare.33%-2004 la 46. Se constată o creştere a cheltuielilor cu dobânzile ca urmare a creşterii creditelor contractate.86% în 2005 aproape de 50% la diferenţă de doi ani. Această rată exprimă în termeni relativi un indicator echivalent cu valoarea absolută corespunzătoare activului neangajat în datorii. Indicele de solvabilitate din anul 2003. indică riscul societăţii de a nu-şi putea onora obligaţiile imediate sau mai îndepărtate. Indicatorii de profitabilitate din anul 2003 sunt negativi ca urmare a pierderii pe care firma a suferit-o în rezultatul financiar. 3. În anul 2003. În anii 2004 şi 2005 indicii de lichiditate sunt supraunitari (101.2% . ceea ce înseamnă că datoriile pe termen scurt nu sunt acoperite. societatea a înregistrat un indice de lichiditate subunitar.86% în anul 2005). În anii 2004 si 2005. 81 . 2.46%-2003. iar lipsa capacităţii de plată şi lichidităţii poate avea un caracter temporar dacă entitatea se bazează pe o solvabilitate generală. structura datoriilor etc. Astfel în anul 2003 firma se afla în pericol de incapacitate de plată în timp ce în anii următori valoarea crescută a indicatorului indică faptul că sunt utilizate corespunzător activele curente. Lichiditatea imediată are valori 0.08%-2005.48%. de capitalul circulant.1. în principiu.46%-2003. respectiv 6. motiv pentru care nu au fost luaţi în calcul. dovedind în acelaşi timp că cel puţin pe termen scurt societatea are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile.94 %. rotaţia activelor circulante. 0. Rentabilitatea capitalului angajat înregistrează o evoluţie pozitivă de aproape 5% ca urmare a utilizării eficiente a resurselor împrumutate. Solvabilitatea este generată de o activitate eficientă a firmei. întreprinderea neavând posibilitatea să-şi finanţeze obligaţiile de plată din resurse proprii. De fapt lichiditatea curentă reprezintă un mod de exprimare relativă a fondului de rulment. societatea a avut o rată a profitului 5. În anul 2005 asistăm la o majorare a stocurilor cu consecinţe favorabile asupra dimensiunii masei profitului şi implicit asupra indicatorilor de profitabilitate.Lichiditatea curentă ( tabel nr.96%.

în anul 2003.4. ceea ce demonstrează ponderea normală deţinută de datoriile pe termen lung în resursele proprii. Se constată o scădere considerabilă a numărului zilelor de stocare de la 106. Durata de încasare a clienţilor arată la câte zile s-au încasat banii de la clienţi.45 zile în 2005 această ultimă valoare asigurând o eficienţă minim acceptabilă a gestiunii stocurilor . situatie evidenţiată şi în rezultatele financiare slabe ale anului 2003.03 rotaţii). poate fi considerată normală pentru o întreprindere cu activitate productivă ceea ce denotă o utilizare eficientă a stocurilor şi a activelor în general.Gradul de îndatorare al întreprinderii este scăzut în cei trei ani analizaţi. Analizând comparativ anii 2004 şi 2005. reuşind să nu blocheze fonduri în stocuri şi în acelaşi timp să facă faţă cererilor de produse. duratele de încasare ale clienţilor cu cele de plată ale furnizorilor. ca urmare a lipsei de lichidităţi societatea intrând în incapacitate de plată a acumulat penalităţi de întârziere din partea furnizorilor.93 zile în 2004 şi 45.69 zile în 2003 la 89.42 rotatii ) aferentă anului 2003 demonstrează o imobilizare ridicată a banilor şi indică greutăţi în asigurarea lichidităţilor. Societatea poate beneficia în continuare de credite bancare pe termen lung rata indicatorilor fiind mai mică de 50%. a fost mai ridicată.3. S-a apelat la aceasta ca soluţie de atragere a clienţilor cu volum mare de activitate ( marii en-gros-işti). 4.26 % ceea ce demonstrează capacitatea întreprinderii de a rambursa în totalitate creditele contractate. Durata de plată a furnizorilor aşa cum reiese din tabelul nr. predominând însă datoriile curente care cu greu sunt onorate de întreprindere în anul 2003 din lipsă de lichidităţi. Rotaţia activelor în creştere de la un an la altul. Analzia vitezei de rotaţie a stocurilor este foarte importantă deoarece un volum prea mare a acestora din urmă poate duce la un blocaj financiar. În anii 2004 şi 2005 durata de încasare s-a redus ajungând la 39 de zile. Viteza de rotaţie mică ( 3. ceea ce arată politica de creditare a clienţilor dusă de conducerea societăţii.73% diminuându-se până la 30. În anul 2004 . În 2004 valoarea capitalului împrumutat în raport cu capitalurile proprii este de 35. Durata de încasare a clienţilor este de aproape 54 zile în anul 2003. constatăm că acestea din urmă au fost mai mari. viteza de rotaţie se îmbunătăţeşte făcând un salt considerabil în anul 2005 (8. 82 . Aceasta arată că societatea a avut un management al stocurilor bun. Pe fondul unei redresări a activităţii societatea nu a mai fost constrânsă în negocierea contractelor de plată cu clienţii. ceea ce demonstrează că societatea a avut resurse atrase pe care le-a folosit în activitatea de exploatare. de la emiterea facturii. 6.

A. În anul 2004.1 %. 550.142 . Creşterea situaţiei nete marchează. atingerea obiectivului major al gestiunii financiare.194. rezultă că în anul 2003. respectiv a valorii capitalurilor proprii. 117.9 63. 841.930.774 58.C. Creşterea fondului de rulment financiar reflectă alocarea tuturor acumulărilor nete ale execitiului 2004 şi 2005 în creşterea activelor curente. Buzău are o situaţie netă pozitivă şi crescătoare.033. 092. iar în anul 2005 creşterea a fost de 98.659.724 14. când pierderile acumulate consumă integral capitalurile proprii. activele curente nete fiind mai mari decât datoriile pe termen scurt.4.081. situaţia netă a crescut cu 31. • Nevoia de fond de rulment (NFR) Din analiza indicatorului Nevoia de fond de rulment ( NFR).4.4. dar în egală măsură degajarea de lichidităţi execedentare. de fapt. Activele circulante au crescut pe seama creşterii capitalului permanent şi datoriilor mai mici de un an. an în care NFR este negativ. AGRANA ROMÂNIA S.4 se prezintă situaţia indicatorilor privind echilibrul financiar al întreprinderii Tabelul nr.348 . societatea nu a contractat credite şi 83 .051 61. creşterea de fond de rulment financiar faţă de anul 2003 a fost de 22. respectiv 53.4 RON SN-Situaţia neta FR-Fondul de rulment NFR-Nevoia de fond de rulment TN-Trezoreria neta Total Activ – Datorii totale Capitaluri permanenteActive imobilizate Active curente (minus disponibilităţi băneşti) – Datorii curente FR-NFR -10. Această creştere este consecinţa reinvestirii unei părţi din profitul net şi a altor elemente de acumulări.431 11.414 S. În tabelul nr. iar partea neacoperită cade în sarcina creditorilor. O valoare negativă a patrimoniului net ar evidenţia o situaţie prefalimentară.062 63. Aceasta arată o situaţie defavorabilă sub aspectul solvabilităţii .297 -24.3 %.517. 4.240. respectiv 162.2. Acest fapt demonstrează că activele curente transformate în lichidităţi într-un termen mai mic de 1 an sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt.217 ron.5.017 ron.463 14.261 93. Analiza echilibrului financiar pe baza corelaţiei fondul de rulment-necesar de fond de rulment –trezorerie. Analiza şi diagnosticul echilibrului financiar 4. în anul 2004.434. Comparativ cu anul 2003. iar în anul 2005 faţă de 2004 de 46.1. 4. ceea ce reflectă o gestiune economică sănătoasă.080 159. În anul 2004 şi 2005. arată că transformarea celor dintâi în lichidităţi într-un termen scurt vor permite nu numai rambursarea integrală a datoriilor.276. • Fondul de rulment (FR) Fondul de rulment (FR) a fost negativ în anul 2003. 776.360 ron. şi anume maximizarea valorii întreprinderii.251.341 ron.

50 0.491 158.439 58.734.944. În anul 2004 şi 2005 nevoia de fond de rulment este pozitivă.deci finanţarea activităţii de exploatare s-a făcut numai din surse atrase. Societatea poate să prospere şi în acest caz.128. În aceste condiţii finanţarea activităţii de exploatare nu s-a făcut prin creşterea datoriilor către furnizori. Această situaţie a rezultat ca urmare a politicii duse de firmă prin urgentarea încasărilor şi relaxarea plăţilor către furnizorii externi. ci prin credite bancare.901. Societatea şi-a îndreptat atenţia spre atragerea de clienţi puternici. Tabel nr.77 0.26 135. • Trezoreria neta(TN) În anul 2003.358 0. 4. Trezoreria negativă din anii 2004 şi 2005 care evidenţiază o anumită dependenţă financiară nu trebuie interpretată implicit ca o stare de insolvabilitate.375 61. 4. şi se regăseşte sub forma disponibilităţilor băneşti în conturile bancare şi în casă.073 Se constată că în cei trei ani supuşi analizei.21 185. deoarece politica firmei a suferit o modificare fundamentală.13 0. deoarece partenerii financiari care au acordat credite pe termen scurt.226.489 149. şi a asigurat creditarea acestora pentru o perioadă mai mare.205 41.665. acceptă reînnoirea acestora asigurând astfel resursele necesare acoperirii datoriilor exigibile.004.010 117. Această situaţie arată dependenţa întreprinderii de resursele financiare externe. respectiv credite. ceea ce atestă că întreprinderea nu a avut posibilitatea să-şi 84 .54 152.765.35 0.57 90.171.696 48. conform contractelor încheiate.899.2. cu alte cuvinte s-a înregistrat o încetinire a încasărilor şi o urgentare a plăţilor.685 9. raportul creanţe-obligaţii este subunitar.998 83.42 121.565.754 479.132. Această situaţie este favorabilă şi se poate vorbi chiar de o autonomie financiară pe termen scurt.348 20.4.866.5 RON Indicatori Cifra de afaceri Creanţe Datorii curente Raportul creanţe/ datorii 2003 2004 329. O astfel de politică prelungită ar putea duce însă la un decalaj între lichiditatea stocurilor şi creanţelor pe de o parte şi exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de altă parte.21 97.634 145. trezoreria este pozitivă.365 61.862.63 731.37 2005 ABATERI (±) % 2004-2003 2005-2004 251. Trezoreria netă a societăţii este negativă atât în anul financiar 2004 cât şi în 2005.073. Analiza creanţelor şi datoriilor în sistemul echilibrului financiar În vederea realizării echilibrului financiar întreprinderea trebuie să urmărească evoluţia raportului creanţe-obligaţii şi modificările pe care variaţia nivelului activităţii le aduce acestui raport.47 152.

21% respectiv 185.3.5% ceea ce denotă o creştere a volumului vânzărilor şi creanţelor pe fondul diminuării datoriilor.4.14 Nivelul celor doi indicatori înregistrează descreşteri de la un an la altul aşa cum se poate observa şi în tabelul de mai sus.35% ) celui înregistrat de creanţe ( 83. Situaţia poate fi considerată normală. evidenţiind existenţa sau insuficienţa fondului de rulment.21 ). Analiza ratelor de echilibru financiar Ratele de echilibru financiar sunt expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung şi scurt al întreprinderii.6 INDICATORI 2003 2004 2005 DIFERENŢE (±) 2004-2003 2005-2004 Perioada de recuperare a creanţelor (zile) 65.acopere în întregime datoriile din creanţele pe care le avea de încasat ( numai în proporţie de 37% în anul 2003.90 7.97 Perioada de folosire a resurselor atrase (zile) 175. 50% în 2004 şi respectiv de 77% în anul 2005 ).33 ± -15.84 -101. iar pe de altă parte indicii de creştere înregistraţi de cifra de afaceri în perioada analizată sunt de 145.Corelaţia creanţe-datorii poate fi analizată şi prin prisma duratei de recuperare a creanţelor şi respectiv duratei de achitare a datoriilor prin intermediul cifrei de afaceri.99 58.22 -27. 4. pentru că se asigură o stabilitate financiară. ceea ce înseamnă că o scădere a timpului de recuperare a creanţelor în medie cu 30 de zile în 2004 faţă de 2003 şi cu 10 zile în 2005 faţă de 2004 se realizează pe fondul diminuării perioadei de folosire a resurselor atrase în medie cu 101. Rata de imobilizare a creanţelor este mai mică decât durata de achitare a obligaţiilor.25 45. Ratele de echilibru financiar calculate pentru întreprindere sunt redate în tabelul următor: Tabel nr.33 zile în 2004 faţă de 2003 respectiv 15. ceea ce constituie un aspect favorabil asupra echilibrului financiar al întreprinderii realizat prin prisma raportului creanţe-datorii.7 85 .31 73. 4.55 respectiv 152. 4. Cei doi indicatori se calculează conform tabelului nr.425 respectiv 121.14 zile în 2005 faţă de 2004. 4.15 37. necesarului de fond de rulment şi a trezoreriei nete. În schimb se constată că indicele de creştere al datoriilor este net inferior ( 61.6 astfel: Tabel nr.

( atât rata de finanţare a activelor imobilizate cât şi cea a capitalurilor proprii fiind supraunitare) în timp ce în 2003 aceşti indicatori sunt subunitari.23 0. 4.69 0. situându-se mult peste limita considerată normală (0. RE0 = rezultatul din exploatare corespunzător nivelului CA0. aceasta înregistrează valori ridicate pe parcursul perioadei analizate în anul 2003 firma neavând nici o datorie pe termen lung rata fiind egală cu 1. respectiv exprimă flexibilitatea rezultatului de exploatare. situaţie considerată ca fiind corespunzătoare doar pentru anul 2004.46 0.74 0. fiind determinat pe baza relaţiei: ∆RE RE0 CA0 ELo = = ∆CA CA0 − CAPR CA0 unde: CA0 = cifra de afaceri iniţială (sau anterioară creşterii înregistrate). 2. 5. numit în general coeficient de elasticitate.76 Rata de finanţare a Capitaluri proprii/Active capitalurilor proprii imobilizate 0.5).00 *s-au calculat numai pentru anii 2004 şi 2005 2004 2005 1. Ansamblul imobilizărilor este finanţat din resursele durabile. În ce priveşte rata autonomiei financiare. 3.77 Se constată că în cei trei ani supuşi analizei este asigurat echilibrul pe termen lung însă doar în anul 2004 şi 2005. 1.76 Rata de finanţare a Fond de rulment /Active activelor curente curente* Rata de finanţare a Fond de rulment/Stocuri* stocurilor Rata autonomiei Capitaluri proprii/ financiare Capitaluri angajate 1.45 2.50 1.4.4. Creşterea valorii raportului ratei de finanţare a activelor imobilizate indică o ameliorare a structurii de finanţare a firmei. crt. 86 . însă descreşte în următorii ani ca urmare a contractării creditelor. Diagnosticul riscului Riscul economic evaluează capacitatea firmei de a se adapta la timp şi cu cel mai mic cost posibil la variaţiile mediului în care activează.11 0. INDICATORI MOD DE CALCUL 2003 Rata de finanţare a Capital angajat/Active activelor imobilizate imobilizate 0.20 1. iar în anul 2005 în proporţie de 46% respectiv 111% pe seama fondului de rulment. măsoară variabilitatea rezultatului de exploatare în raport cu cifra de afaceri.07 1. ceea ce înseamnă că întreprinderea dispune de o autonomie financiară ridicată. 4.N Nr. În anul 2004 activele curente sunt finanţate în proporţie de 23% iar stocurile în proporţie de 50%. Efectul de levier de exploatare (operaţional) (ELo).

41 Efectul de levier de exploatare Elo 251. Efectului de levier financiar se calculează după formula: ∆RC RC0 CA0 Lf = = ∆CA CA0 − CAPR ′ CA0 unde: CA0 = cifra de afaceri iniţială (sau anterioară creşterii înregistrate).901. în sensul de a şti dacă afacerea propusă oferă un risc bun şi dacă beneficiile posibile justifică volumul capitalurile ce trebuie angajate.944.439 CA0 cifra de afaceri iniţială CA1 cifra de afaceri ulterioară creşterii 479.365 2. El descrie influenţa favorabilă sau nefavorabilă pe care o are utilizarea fondurilor împrumutate asupra rentabilităţii capitalurilor proprii ale firmei.307 RE0 rezultatul din exploatare corespunzător nivelului 28.664 149.  confortabilă.549.754 479.664 RE1 rezultatul din exploatare corespunzător nivelului 71. 87 . prin utilizarea levierului financiar (datorii şi actiuni preferenţiale) firma concentrează riscul afacerilor sale asupra deţinătorilor de acţiuni comune. Elo are o valoare pozitivă.36 Din studiile statistice s-a dedus că firma este într-o situaţie:  instabilă.394.299 59.439 73.∆CA = variaţia absolută a mărimii cifrei de afaceri. sub influenţa structurii financiare a firmei. Riscul financiar caracterizează variabilitatea indicatorilor de rezultate.8 RON INDICATORI VALOARE 329.693 0. ∆RE = variaţia absolută a rezultatului din exploatare ca efect al modificării cifrei de afaceri. când cifra de afaceri depăşeşte pragul de rentabilitate cu mai puţin de 10%. respectiv a gradului de îndatorare.634 11. CAPR = cifra de afaceri pentru care rezultatul din exploatare realizat de firmă este nul.431.943. când cifra de afaceri depăşeşte cu peste 20% pragul de rentabilitate.  stabilă.226.41 respectiv 0.36. leasing şi acţiuni preferenţiale).375. 4. ceea ce înseamnă că odată cu creşterea cifrei de afaceri s-a înregistrat creşterea rezultatului din exploatare.685 ∆RE variaţia absolută a rezultatului din exploatare ca 31. Tabel nr.107. RC0 = rezultatul curent corespunzător nivelului CA0.943.357 ∆CA variaţia absolută a mărimii cifrei de afaceri 59. 2. când cifra de afaceri depăşeşte cu 10-20% pragul de rentabilitate. Levierul financiar arată gradul în care sunt utilizate de către firmă surse de finanţare cu costuri fixe (împrumuturi. În cazul analizat.171.171.

63 ceea ce înseamnă că la o creştere a cifrei de afaceri s-a înregistrat o creştere a rezultatului curent.901.307 25.8 ⇒ starea de faliment este iminentă. 88 .907 47.3x1 + 1.634 22. Metoda scorurilor în caracterizarea sintetică a situaţiei financiare În activitatea practică a apărut necesitatea folosirii unor instrumente care să permită evaluarea sintetică a situaţiei economico-financiare a întreprinderii.9 RON INDICATORI Valoare Cifra de afaceri iniţială CA0 Cifra de afaceri ulterioară creşterii CA1 RC0 rezultatul curent corespunzător nivelului CA0 RC0 rezultatul curent corespunzător nivelului CA1 ∆CA variaţia absolută a mărimii cifrei de afaceri ∆RC variaţia absolută a rezultatului curent Lf Efectului de levier financiar 329.5.6x5.670 -6.409 251. Ca atare. Modelul Altman Modelul Altman a fost elaborat în anul 1968 şi reprezintă una din primele funcţii scor. respectiv –6. 1. dar îşi poate relansa activitatea adoptând o strategie corespunzătoare.907 149.754 479.8 < Z ≤ 3 ⇒ situaţia financiară a întreprinderii este deficitară. determinată potrivit relaţiei (pragul de rentabilitate financiară) Pentru perioada analizată avem: Tabel nr. denumită metoda scorurilor.0x4 +0.∆CA = variaţia absolută a mărimii cifrei de afaceri. ′ = cifra de afaceri pentru care rezultatul curent realizat de firmă CAPR este nul. 4.63 În cazul analizat. Scorul „Z” obţinut este interpretat astfel: Z ≤ 1.944. modelul Canon şi Holder.107.87 73.729.171. cu performanţe vizibil diminuate.089. fiind reprezentat de ecuaţia: Z = 3. specialiştii în domeniu s-au preocupat de elaborarea unei metode de predicţie a riscului de faliment. cele mai utilizate fiind: modelul Altman.811.439 479. modelul Băncii Franţei. 4. Loeb şi Portier.763 25.226.171. Lf are o valoare negativă.502 1.5.87.819. Z > 3 ⇒ situaţia financiară este bună şi întreprinderea solvabilă.685 37.729. Literatura de specialitate recomandă mai multe modele bazate pe metoda scorurilor.4x2 + 1.439 -12. 4.1. ∆RC = variaţia absolută a rezultatului curent ca efect al modificării cifrei de afaceri.2x3 +1. ceea ce înseamnă că la o creştere a cifrei de afaceri s-a înregistrat o scădere a rezultatului curent urmând ca în perioada imediat următoare să înregistreze o valoare pozitivă respectiv 1.081. modelul Băncii Comerciale Române etc.

42 1. 4.40 0.87 *X3 –0. 4.27 0. întreprinderea devenind solvabilă. creşterea cifrei de afaceri ceea ce va contribui la majorarea profitului obţinut din activitatea de exploatare cu consecinţe directe asupra îmbunătăţirii situaţiei financiare.10 *X4 + 0.30 1.2. pe baza informaţiilor furnizate de situaţiile financiare ale întreprinderii din anii 2003.64 în anul 2003.35 2. ceea ce atestă o situaţie dificilă pentru întreprindere. variabila „Z” se calculează pe baza următoarei ecuaţii: Z =0.20 1.72 1. 4.33 X Se constată că „Z” înregistrează o valoare de 2.24 * X5 Riscul de faliment depinde de valoarea scorului obţinut astfel: Tabel nr.66 0.60 0.22 *X2 – 0.60 2.00 0. adoptând strategii corespunzătoare care să vizeze în primul rând reducerea stocurilor. 16 *X1 + 0. Este necesar ca întreprinderea săşi relanseze activitatea. 2004 si 2005.5. astfel: Tabel nr. În anii 2004 şi 2005 „Z” are ca valori 3.96 respectiv 4. Modelul Canon şi Holder Modelul Canon şi Holder calculează tot o variabilă „Z” a riscului de faliment pe baza unor indicatori:  Rata lichidităţii intermediare (X1)  Rata stabilităţii financiare (X2)  Acoperirea dobânzilor şi altor cheltuieli financiare din cifra de afaceri (X3)  Ponderea cheltuielilor cu angajaţii în valoarea adăugată (X4)  Capacitatea brută de rambursare (X5) Funcţie de aceşti indicatori. o îmbunătăţire majoră a situaţiei.14 - 2005 0. putem determina scorul „Z”.10 RATE UTILIZATE X1 = Profit brut/Activ total X2 = Profit reinvestit / Active totale X3 = Active curente /Active totale X4 = Cifra de afaceri/Active totale X5 = Capitaluri proprii/Datorii totale Scorul „Z” 2003 - 2004 0.33 ceea ce indică o valoare net superioară.72 0.96 4.16 - Coeficient de ponderare 3.11 89 .88 0.Utilizând modelul Altman.61 2.64 3.

4.00 0. Marja comercială ( tabelul nr. CT= Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile + alte cheltuieli materiale +cheltuieli cu energia şi apa.16 0.04 < Z < 0.67 0.43 1.87 -0. cu personalul/Valoarea adăugată* X5 = Excedent brut de exploatare** /Datorii totale Scorul „Z” 2004 2005 Coeficient de ponderare 0.16 0.05 X Utilizând acest model constatăm stabilitatea financiară ridicată a întreprinderii.16 0.24 0. putem determina scorul „Z”.13) reprezintă excedentul vânzărilor de mărfuri în raport cu costul de cumpărare al acestora.05 < Z < 0. Pentru a calcula ratele utilizând modelul Canon – Holder este necesară calcularea altor indicatori după cum urmează: Valoarea adăugată (VA) se determină pe baza informaţiilor furnizate de contul de profit şi pierdere.12 Rate utilizate 2003 X1 = Creanţe + Disp.17 0.04 Z < .90 0.08 0. astfel: Tabel nr.1 < Z < 0. 90 .18 0.81 1. MC= Venituri din vânzarea mărfurilor–Costul mărfurilor vândute. taxe şi vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu personalul.1 . în care: PE= Producţia vândută ± Variaţia stocurilor.36 0. 2004 si 2005.85 0.0.24 0. probabilitatea de faliment fiind foarte scăzută (sub 10%) pe toata perioada analizată. băneşti/ Datorii curente X2 = Capital angajat /Total capitaluri X3 = Ch.65 3.33 0. financiare/Cifra de afaceri X4 = Ch.10 0. 4.0.Valoarea scorului Situaţia întreprinderii Z > 0.05 Foarte bună Favorabilă Incertă Nefavorabilă (pericol) Eşec Probabilitatea de faliment sub 10 % 10%-30% 30%-65% 65%-90% peste 90% Utilizând modelul Canon Holder. astfel: VA= Producţia exerciţiului (PE)+ Marja comercială (MC) –Consumuri provenite de la terţi (CT) .22 -0.16 0. pe baza informaţiilor furnizate de situaţiile financiare ale întreprinderii din anii 2003.46 0.25 1.25 0. ** Excedentul brut de exploatare (EBE)= Valoarea adăugată +Subvenţii pentru exploatare – Impozite.

636.937 136.208 14.solduri creditoare Producţia stocată . stat.13 RON 2004 2005 Cheltuieli privind mărfurile 5.821.887 10.889 11.209.553 8.783 59% 20.689 12.011 419.912 56. 4.260. creditori. Ajustarea valorii imobilizărilor necorporale şi corporale Alte chelt.151 319.524 34. Producţia exerciţiului este un indicator inevitabil.solduri debitoare Producţia imobilizată Producţia exerciţiului 321.15) primul sold intermediar de gestiune exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie.357.983. întrucât este constituit din elemente foarte eterogene: unele sunt evaluate la preţ de vânzare (producţia vândută).059. peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi.640.396.156.347 28.408 6.322 89.796 42.004 27.846 4.308 Valoarea adăugată ( tabelul nr.864 58.408 680.157 30.677.169 76.619.287.247.310 6.360.465. salariaţi.15RON Indicator Chelt.de exploatare Cheltuieli financiare Valoarea adăugată Rata creşterii valorii adăugate 2003 2004 2005 25.848 59.612 50.560 400.353.507.809.465.247.884.404.269.163.578.171 19% 91 . 4. 4.520 238.933.401 52.822. Se observă trendul crescător al marjei comerciale de unde putem deduce că activitatea comercială a firmei se desfăşoară corespunzător.031 117. 4. dar ambiguu.121.223.153.14 RON Explicaţii 2003 2004 2005 Producţia vândută Producţia stocată . Tabelul nr.906. îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului. cu imp.243.763.758.967 37.755.815 1.571 122. În cazul societăţii analizate.500 3.570.557 Venituri din vânzarea mărfurilor 7. Aceasta reprezintă sursa de acumulări băneşti pe care societatea o poate utiliza pentru remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitate. valoarea adăugată revine astfel: Tabelul nr.919.996 Marja comercială Marja comercială nu înregistrează valori mari dată fiind ponderea mică a mărfurilor în cifra de afaceri.818. Datorită acestui fapt valoarea producţiei nu poate să reflecte o realitate financiară. altele la cost de producţie (producţia stocată şi imobilizată).890 700.713 219. acţionari.taxe şi vărs.Explicaţii 2003 Tabelul nr.493 145.333.. cu personalul Chelt.505 88.249 2.

Cheltuieli cu personalul 12. resursa principală a întreprinderii cu influenţa hotărâtoare asupra rentabilităţii economice şi a capacităţii de autofinanţare.361 EBE a fost o resursă financiară fundamentală pentru întreprindere care a fost utilizată pentru menţinerea şi creşterea capacităţii de producţie ( investiţii foarte mari în domeniul ambalării zahărului ).223. Tabelul nr.360. rambursarea împrumuturilor angajate anterior.156.121.16 RON Explicaţii 2003 2004 2005 Valoarea adăugată (VA) 76.263.543.171 Cheltuieli cu impozite . 4.500 107.396. plata cheltuielilor financiare.689 39.260.208 122. valoare superioară nivelului ratei inflaţiei.Cheltuieli cu impozite.310 34.Rata creşterii valorii adăugate în 2004 faţă de anul 2003 a fost de 59%.524 30.370 3.247.627.783 145.16) exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare. 92 .362 11.157 25.636. taxe. taxe Cheltuieli cu personalul EBE=VA.821. 4.889 80. în timp ce în anul 2005 această rată a fost de 19%. Excedentul brut al exploatării ( tabelul nr.

 cifra de afaceri depăşeşte pragul de rentabilitate şi asigură un nivel bun al vitezei de rotaţie a stocurilor. ceea ce a condus la cheltuieli suplimentare cu dobânzi. pentru a şti care este poziţia societăţii în raport cu firmele concurente. Propuneri pentru eficientizarea activităţii Pentru creşterea eficienţei activităţii firmei. AGRANA ROMÂNIA S.CONSIDERAŢII FINALE Concluzii asupra activităţii S.C. cheltuielile şi rezultatele. respectarea normelor de consum. rolul echipei manageriale este hotărâtor. orientează activitatea firmei pe termen mai lung şi fundamentează deciziile de finanţare. 93 .  planurile financiare. diminuarea cheltuielilor indirecte. Principalele lucrări de previziune care trebuie întocmite în cadrul firmei:  bugetele–prin care se planifică veniturile. odată cu întocmirea unui bilanţ. Obiectivele care trebuie urmărite sunt: • Previzionarea situaţiei financiare a firmei Analiza ratelor financiare cel puţin o dată la 6 luni. permiţând permanent compararea indicatorilor planificaţi cu cei obţinuti.  a scăzut durata de achitare a furnizorilor prin negocierea de contracte mai avantajoase în ceea ce priveşte termenul de plată ( nu a mai plătit penalizări ). ca urmare a folosirii unui management corespunzător al producţiei. ele sunt un excelent instrument de planificare financiară pe termen scurt. pe termen mediu şi lung.  pentru finanţarea producţiei şi realizarea investiţiilor societatea a apelat la împrumuturi.  rezultatul financiar este afectat negativ de diferenţele de curs valutar. Buzău : Din studiul de caz efectuat se pot formula următoarele concluzii:  rezultatul activităţii de exploatare este pozitiv.  studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri–lucrări complexe conţinând importante analize şi previziuni financiare.  începând cu anul 2004 societatea şi-a îmbunătăţit portofoliul de clienţi ( concretizat în durata de încasare a clienţilor mai mică ). reprezintă punctul de plecare pentru planificarea acţiunilor viitoare şi compararea valorilor obţinute de firmă cu realizările altor firme cu acelaşi obiect de activitate. Pentru aceasta firma are nevoie de personal calificat care să facă faţă tuturor schimbărilor ce intervin pe piaţă şi să acţioneze în conformitate cu acestea.A. resursele interne fiind insuficiente. care au caracter strategic.

• reducerea consumurilor energetice.  reducerea împrumuturilor bancare pentru evitarea cheltuielilor financiare (cu dobânzile).  creşterea capacităţii zilnice de prelucrare prin îmbunătăţirea schemelor tehnologice de prelucrare şi prin repararea şi întreţinerea mai bună a utilajelor.  realizarea de investiţii necesare planului de conformare impus de Inspectoratul Teritorial de Mediu.  îmbunătăţirea calităţii resurselor umane prin iniţierea unor cursuri de pregătire profesională la nivelul fiecărei categorii de salariaţi. • Utilizarea cât mai eficientă a activelor de care dispune societatea Trebuie avut în vedere existenţa unui anumit echilibru între cifra de afaceri ( a cărei valoare este exprimată la preţul pieţei ) şi activele curente (stocuri – exprimate la valoarea lor istorică). FIFO. întocmite pe perioade scurte (1.6 luni). pungi de hârtie cu greutatea de 3 sau 5 kg ). fluxurile de numerar (cash-flow-urile) lucrări de planificare a încasărilor şi plăţilor efective.  scăderea datoriilor către furnizori.  prioritate la plata datoriilor către bugetul de stat pentru evitarea penalităţilor. Acestor obiective li se pot adăuga o serie de sugestii legate de activitatea de exploatare :  reducerea cheltuielilor de producţie prin: • reducerea cheltuielilor cu materiile prime şi materialele auxiliare.  creşterea calităţii produselor şi diversificarea gamei de produse ambalate ( saci de 1 tonă – big bags. Pentru evaluarea stocurilor se pot folosi mai multe metode ( LIFO.  încheierea de contracte ferme care să prevadă data limită de plată a facturilor şi penalităţile ce se vor aplica în cazul neachitării. 94 . • Îmbunătăţirea capacităţii firmei de a-şi onora obligaţiile de plată în viitor Pentru îmbunătăţirea lichidităţii firmei trebuie să se urmărească:  creşterea şi diversificarea portofoliului de clienţi. de preferinţă prin operaţiuni de compensare. metoda costului mediu ponderat ) care pot conduce la interpretări diferite. • creşterea productivităţii muncii prin restructurarea forţei de muncă.

95 .

J.. 16. 2003. 2003. Bucureşti.. 2001. 1996. Colectivul Ministerului Finanţelor Publice. Bucureşti. Şt. N. Gh. Demetrescu.Feleagă.Feleagă. Bucureşti. 2001. Dinamica doctrinelor contabilităţii contemporane. N.Ghizari. 2002. 15. C.. Editura All Beck. 2004. N.. A. 96 .C. Sibiu. Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu. C. Regia Autonomă “Monitorul Oficial “. Bucureşti. Ciuhureanu. Auditul situaţiilor financiare în entităţile economice..BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1.. 1947. Editura Economică. Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu.. Editura Economică. Bucureşti. L.. Tratat de contabilitate financiară. 1997. Editura Universităţii “Lucian Blaga”.Feleagă. 7. Ciucur.R. 2001. Bazele contabilităţii. 1993. T..Feleagă N. Malciu L. 11. N. Bucureşti. 17. Bucureşti. Bazele contabilităţii-o abordare europeană şi internatională. Balteş.. Editura Economică. Bunea Şt. 3.Duţescu. Contabilitate financiară. 2006.. 5. Ionaşcu. Stoica. Contabilitate-Fundamentele şi noul cadru juridic. Bucureşti. I. N. R.. Editura Economică.E. I...Georgescu. 6. I. Cosea. Bucureşti. Malciu. 2007. Editura Economică.Duţescu.G. 10.. 2005. E.. Balteş. M. 4. N. Sibiu.Ionaşcu. vol.A. Editura Universitară.. Balteş. Bucur.. E.. Bucureşti. Editura Economică. Editura Economică.. D.. 13. Contabilitate financiară: demers teoretic şi pragmatic din perspectiva integrării în spaţiul euroatlantic. A. Editura C. T.. Belverd.. Bucureşti. 8. Analiza bilanţului contabil. 2004 . 2. Editura Economică. Ciuhureanu. Creţoiu. Îmblânzirea junglei contabilităţii. N. Henry. Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate. Politici şi opţiuni contabile de întreprindere..). N.. Bucureşti.Feleagă. Editura Economică. 14. C. Politici contabile de întreprindere. 12. Sibiu. – Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate. I.C. partea I. Dincolo de frontierele vagabondajului contabil. Gavrilă. Principles of accounting.. S. A. Dobrotă. Contabilitate financiară I-Caiet de lucrări practice. Bucureşti. Editura CECCAR. I. N. 9.. Enache.. 1995. Caldwell. Bunea.. Bucureşti. traducere la Editura ARC. 2002. Bucureşti. Contabilitatea este sau nu ştiinţă... Studii privind paradigmele şi practicile contabile. A.(coord.. 1999. 18. 2002. 19. Economie politică.

F. M. Bucureşti.Samuelson. Lumini şi umbre în prezentarea şi interpretarea performanţei. 1969. “Accounting for R&D Expenditure – from an EC – harmonisation Perspective. contrôle de gestion et audit". 3. nr. Statement of Cash Flows. 3/2001. AASB 1026. 25. 4.13/2000. G. Harmonisation des norms comptable:mythes et réalités. 2. Report of the Inflation Accounting Committee. Gerald. dec. în Revue Française de Comptabilité.. 7. no. expertiza şi auditul afacerilor”. Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene. L.95 . Editura Intelcredo. 97 . 23.. Libraire Armand Collin. Paris. Revue Française de Comptabilité. 1992. 2006. 2001. Statement of Financial Accounting Standard..Pântea. în Revue Française de Comptabilité. Standardele Internaţionale de Contabilitate. 8. 1993. în “L’Encyclopédie de comptabilité. Cash Flow Statements. nr. Financial Reporting Standard. P. Paris. 24.Pasqualini. 11. Bucureşti. 1994. Edition LKitec. A European Introduction to Financial Accounting. 1995. 319/2000. Şt. Southern Denmark. Editura Universitară. 21.. B. Ed. Federal Accounting Standards Board. Editura Universitară.Nobes Alexander. Contabilitate financiară. La consecration au plan international du tableau de flux de tresorerie. 22. 2005. I. 6. L’image fidèle et la représentation comptable.. Prentice Hall International (UK) Limited . 9.. 5..20. 1. M. no.Sundgaard. Contabilitate aprofundată.Ristea. Inflation Accounting.. emis de Australian Accounting Research Foundation pentru Australian Accounting Standards Board. Accounting Principles Board. nr. Le principe de l’image fidèle en droit comptable. Editura Economică. în “Contabilitatea. Deva. Bucureşti. E. Editura Economică.Ristea..1. 2000. noiembrie 1987. CECCAR.. septembrie 1991.. L’Economique 2. Bucureşti. Bodea G.. 2002. Kleel. with a Special Focus on the Preparers View– a Comparative Study in Three EC – Countries”.Bunea. 10. D. Masson.

semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993. 48/14. publicată în Monitorul Oficial al României nr. 3.11. în “Contabilitatea. Modalităţi de asigurare a imaginii fidele. 82 din 24 decembrie 1991.economistul. 1081 bis/ 30.tribunaeconomică.ro www. 4. C. expertiza şi auditul afacerilor”. 1. Monitorul Oficial nr. Bucureşti.01. 2.mfinante. Legea pentru ratificarea Acordului european. cu modificările şi completările ulterioare. 2. 1080.2005.Toma. Principii şi convenţii contabile.ro www. nr.2005. 73/12 aprilie 1993.agrana.12.. cu modificările şi completările ulterioare. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. republicată. Directiva a IV-a a Consiliului Comunităţii Economice Europene. Editura CECCAR. Legea nr. 10/2002.11. 4. 31 din 16 noiembrie 1990 privind soicietăţile comerciale. republicată.ro www.ro 98 . 1. Legea contabilităţii nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. www.2004. din 25 iulie 1978 . 3. Monitorul Oficial 1066/17. Monitorul Oficial Nr. 5.