STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA
RENATURAREA PENTRU LIMITAREA EFECTELOR ADVERSE MICROCLIMATICE ŞI PUNEREA ÎN VALOARE A POTENŢIALULUI ECONOMIC ŞI TURISTIC A JUDEŢULUI BRĂILA

FAZA III -2011 -VARIANTA INITIALA: IDENTIFICAREA ZONELOR CU POTENTIAL DE RISC SI INFLUENTA RISCULUI ASUPRA PEISAJULUI JUDETEAN IDENTIFICAREA TIPURILOR SPECIFICE DE HAZARD S I VULNERABILITATI CU RELEVANTA ASUPRA PROCESELOR DE DEZVOLTARE TERITORIALA

CIALITATEA: AMENAJAREA SI PLANIFICAREA PEISAJULUI ECTANT: CCPEC -Centrul de Cercetare, Proiectare, Experiza si Consulting din Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti

DENUMIRE PROIECT: STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA RENATURAREA PENTRU LIMITAREA EFECTELOR ADVERSE MICROCLIMATICE SI PUNEREA IN VALOARE A POTENTIALULUI ECONOMIC SI TURISTIC – JUD. BRAILA FAZA III -2011 -VARIANTA INITIALA: IDENTIFICAREA ZONELOR CU POTENTIAL DE RISC SI INFLUENTA RISCULUI ASUPRA PEISAJULUI JUDETEAN IDENTIFICAREA TIPURILOR SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI CU RELEVANTA ASUPRA PROCESELOR DE DEZVOLTARE TERITORIALA

PROIECT NR. 18/2009
SPECIALITATEA: AMENAJAREA SI PLANIFICAREA PEISAJULUI BENEFICIAR: CONSILIUL JUDETEAN BRAILA PRESEDINTE CONSILIUL JUDETEAN BRAILA: Gheorghe Bunea STANCU ARHITECT SEF AL JUDETULUI BRAILA: arh. Costel DRAGAN PROIECTANT: Centrul de Cercetare, Proiectare, Experiza si Consulting din Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Director CCPEC: Sef Proiect: Colectiv Elaborar e: arh. Luminita PATRON conf. dr. arh. Cerasella CRACIUN

conf. dr. arh. Cerasella CRĂCIUN – coordonator studiu / sef proiect (intocmire piese desenate si piese scrise –memoriul general) lect. dr. ecol. Alexandru I. PETRISOR – mediu si ecologie (piese scrise) asist. drd. ing. hortic. Mihaela MARINESCU– intocmire planse si piese scrise (horticultura, silvicultura si agricultura) urb. peisag. Andreea BUNEA – redactare grafica si intocmire planse (Peisaj Antropic – Retele tehnico-edilitare, sinteza, propuneri variante strategice) urb. peisag. Lavinia BUCUR LUPARU – redactare grafica si intocmire planse (Peisaj Antropic – Reteaua de Localitati si Caile de Comunicatie) urb. peisag. Ana OPRIS urb. peisag. Irina PATA urb. peisag. Sorina RUSU ing. Monica STRAINES CU Verificat: – redactare grafica si intocmire planse (Peisaj natural – Agricultura,Silvicultura si Peisaj Cultural) – redactare grafica si intocmire planse (Peisaj Cultural si Studii de Caz) – redactare grafica si intocmire planse (Peisaj natural si Studii de caz) – imbunatatiri funciare, hidroamelioratii conf. dr. arh. Catalin Sarbu

CONTINUTUL DOCUMENTATIEI: BORDEROU:
PIESE SCRISE -MEMORIU TEHNIC FAZA III -2011 -VARIANTA INITIALA: IDENTIFICAREA ZONELOR CU POTENTIAL DE RISC SI INFLUENTA RISCULUI ASUPRA PEISAJULUI JUDETEAN IDENTIFICAREA TIPURILOR SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI CU RELEVANTA ASUPRA PROCESELOR DE DEZVOLTARE TERITORIALA

CUPRINS: 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI 1.2. SCOPUL LUCRARII. OBIECTIVE GENERALE. 1.3. OBIECTIVE ALE FAZEI A III-A / 2011 -VARIANTA INITIALA: IDENTIFICAREA ZONELOR CU POTENTIAL DE RISC SI INFLUENTA RISCULUI ASUPRA PEISAJULUI JUDETEAN IDENTIFICAREA TIPURILOR SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI CU RELEVANTA ASUPRA PROCESELOR DE DEZVOLTARE TERITORIALA. 1.4. SURSE DOCUMENTARE. RELATII CU ALTE DOCUMENTATII DE URBANISM. LEGISLATIA IN DOMENIU SI BIBLIOGRAFIA CONSULTATA. 1.4.1. Studii, lucrari de cercetare si proiecte de specialitate 1.4.2. Carti, articole si lucrari de specialitate 1.4.3. Documente si documentatii de urbanism 1.4.4. Legislatie 1.4.5. Documente, rapoarte, tratate si programe europene 1.4.6. Documente, directive si agende internationale

1. ELEMENTE TEORETICE GENERALE IN CONTEXT PEISAGISTIC, PRIVIND PROBLEMATICA VULNERABILITATILOR, HAZARDULUI, A RISCURILOR SI DEZASTRELOR 2. PEISAJUL NATURAL AL JUDETULUI BRAILA
3.1. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) – CONCLUZII ALE STADIULUI ACTUAL AL DEZVOLTARII PEISAJULUI NATURAL IN JUDETUL BRAILA 3.1.1. Puncte tari, Puncte slabe, Oportunitati si Pericole – Analiza SWOT a componentelor de mediu specifice Peisajului Natural din Judetul Braila

2. Elemente specifice de Mediu si Cadru Natural 3.4. a peisajului forestier. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI ALE PEISAJULUI NATURAL DIN JUDETUL BRAILA. 3.1. precum si a florei si faunei asociate. 3.1. Diagnostic specific pentru componenta de Mediu si Cadru Natural 3.2. silvic si agricol.1. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex al Infrastructurii Cailor de Comunicatie (rutiere. Zone cu potenţial de risc şi tipuri specifice de hazard şi vulnerabilităţi la nivelul problematicii complexe ecologice a complexelor de ecosisteme în sensul dezvolt ării durabile în judeţul Brăila A. precum si a florei si faunei asociate.2. Poluarea apelor E.1. Specifice Spatiilor verzi. feroviare.1. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex.4.ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI NATURAL.5.2. Peisajului Forestier. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” 3. aeriene si navale) . ANALIZA SWOT (DE STARE. DIAGNOSTIC – AL PEISAJUL NATURAL DIN JUDETUL BRAILA 3. silvic si agricol. Puncte slabe. Modificări ale utilizării terenului B. Specifice Mediului si Cadru Natural 3. al Asezarilor Umane 4. a peisajului forestier. Silvic si Agricol 3.4.3. Elemente de diagnozăşi potenţial la nivelul problematicii ecologice a complexelor de ecosisteme în sensul dezvoltării durabile în judeţul Brăila 3.1.2. 3.1.3.2. Comentarii asupra SWOT la nivelul problematicii specifice spatiilor verzi. Diagnostic specific pentru componenta Peisajului Forestier.1. Puncte tari.Tabel sintetic SWOT – Peisajul natural al Judetului Braila 3.4. Elemente specifice Peisajului Forestier.1. Poluarea solului C.2.3.3.1. Silvic si Agricol 3.2.4. Oportunitati si Pericole – Analiza SWOT la nivelul problematicii specifice spatiilor verzi.1. PEISAJUL ANTROPIC (CONSTRUIT) AL JUDETULUI BRAILA 4.3. Analiza SWOT la nivelul problematicii ecologice a complexelor de ecosisteme în sensul dezvoltării durabile în judeţul Brăila 3. Schimbări climatice D. Silvic si Agricol 3. UTILIZARE SI GESTIUNE) – CONCLUZII ALE STADIULUI ACTUAL AL DEZVOLTARII PEISAJULUI ANTROPIC (CONSTRUIT) IN JUDETUL BRAILA 4.2. Gestiunea deşeurilor 4.3.3.

Hidroamelioratiilor si al Parcurilor Eoliene 4. feroviare. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex al Infrastructurii Cailor de Comunicatie (rutiere.1. al Asezarilor Umane 4.4.4.2.3. Irigatiilor.3.4.1. La nivelul problematicii Peisajului Antropic Complex specific Retelelor Petroliere si Eoliene 4. feroviare. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex.1.3.5. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” 4. Hidroamelioratiilor si al Parcurilor Eoliene 4. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex al Asezarilor Umane 4.4.4. feroviare.2. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic Complex al Imbunatatirilor Funciare.3.2. aeriene si navale) 4. al Asezarilor Umane 4.3. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex al Infrastructurii Cailor de Comunicatie (rutiere. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic Complex al Retelelor Tehnico-Edilitare si Campurilor Petroliere 4.1. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic Complex al Imbunatatirilor Funciare.2. Hidroamelioratiilor si al Campurilor Petroliere si Eoliene . aeriene si navale) 4. al Imbunatatirilor Funciare. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic Complex al Retelelor Tehnico-Edilitare si Campurilor Petroliere 4. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex. 4.3. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic Complex al Retelelor Tehnico-Edilitare 4.3.2.3. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL ANTROPIC (CONSTRUIT) AL JUDETULUI BRAILA. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic Complex al Retelelor Tehnico-Edilitare.2. DIAGNOSTIC – AL PEISAJULUI ANTROPIC (CONSTRUIT) DIN JUDETUL BRAILA 4.4. Irigatiilor si Hidroamelioratiilor 4. Irigatiilor.4.3.1.4. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex al Infrastructurii Cailor de Comunicatie (rutiere.1. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic Complex al Imbunatatirilor Funciare.2.2. Irigatiilor.ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPIC (CONSTRUIT). aeriene si navale) 4.

3. UTILIZARE SI GESTIUNE) – CONCLUZII ALE STADIULUI ACTUAL AL DEZVOLTARII PEISAJULUI CULTURAL IN JUDETUL BRAILA 5.2.5.1. PREMIZE DE DEZVOLTARE SI PRIORITATI DE INTERVENTIE PENTRU PROTECTIA SI CONSERVAREA PEISAJULUI NATURAL.4. PROPUNERE – SCHEME VARIANTE STRATEGICE DE DEZVOLTARE A MACROPEISAJULUI LA NIVELUL JUDETULUI BRAILA 9. EXEMPLIFICARI / STUDII DE CAZ – REAMENAJARE SI RENATURARE A PEISAJULUI PRIN CENTURI VERZI LA NIVEL MEZZO-TERITORIAL 7.6. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA – AMSTERDAM 7. DIAGNOSTIC – AL PEISAJULUI ANTROPIC (CONSTRUIT) DIN JUDETUL BRAILA 1 ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL CULTURAL AL JUDETULUI BRAILA. PREMIZE DE DEZVOLTARE ALE PEISAJULUI JUDETULUI BRAILA 6.5.2.1. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA – TORONTO 7.2. ANTROPIC SI CULTURAL. PRIORITATI DE INTERVENTIE PENTRU PROTECTIA SI CONSERVAREA PEISAJULUI IN JUDETUL BRAILA 7. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA – LONDRA 7.ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI CULTURAL. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA – ONTARIO / OTTAWA 8.3. 2 PROPUNERE -CONCLUZII. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA – BARCELONA 7.1. ANALIZA SWOT (DE STARE. DIN JUDETUL BRAILA 6. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA – PARIS/ILE DE FRANCE 7. PEISAJUL CULTURAL AL JUDETULUI BRAILA 5. 5. ANEXE Surse documentare si bibliografice Lista pieselor desenate (planse) .

ANALIZA SWOT (DE STARE. AERIANA SI NAVALA. silvic si agricol. PUNCTE TARI. OPORTUNITATI SI PERICOLE. UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI ANTROPIC – INFRASTRUCTURA RETEAUA CAILOR DE COMUNICATIE RUTIERA. PUNCTE TARI. INFRASTRUCTURA -CAILE DE COMUNICATIE RUTIERA. 4 ANALIZA SWOT (DE STARE. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” 10. PUNCTE TARI. OPORTUNITATI SI PERICOLE.ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL ANTROPIC AL JUDETULUI BRAILA. FEROVIARA. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI”. OPORTUNITATI SI PERICOLE. PUNCTE TARI. PUNCTE SLABE. AERIANA SI NAVALA. 11. PUNCTE SLABE. PUNCTE SLABE. OPORTUNITATI SI PERICOLE. UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A spatiilor verzi. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL NATURAL AL JUDETULUI BRAILA. PUNCTE SLABE. 9 ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPIC – INFRASTRUCTURA -RETEAUA CAILOR DE COMUNICATIE RUTIERA. AERIANA SI NAVALA. 6 ANALIZA SWOT (DE STARE. -RETEAUA DE LOCALITATI SI ASEZARILE UMANE. . 7 ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPIC-RETEAUA DE LOCALITATI SI ASEZARILE UMANE. 5 ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI NATURAL. RETELELE PETROLIERE SI EOLIENE. FEROVIARA. FEROVIARA. UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI ANTROPIC – RETELELE TEHNICOEDILITARE. PUNCTE TARI. UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI NATURAL.BORDEROU PIESE DESENATE (PLANSE): 1 ANALIZA SWOT (DE STARE. OPORTUNITATI SI PERICOLE. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” 3 ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL NATURAL AL JUDETULUI BRAILA. UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI ANTROPIC – RETEAUA DE LOCALITATI SI ASEZARILE UMANE. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” 8 ANALIZA SWOT (DE STARE. 2 ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI NATURAL. HIDROAMELIORATIILE. PUNCTE SLABE. a PEISAJULUI FORESTIER.

ANALIZA SWOT (DE STARE.ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPICHIDROAMELIORATIILE SI RETELELE EOLIENE. HIDROAMELIORATIILE. 15. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” . RETELELE PETROLIERE SI EOLIENE.SINTEZA / CONCLUZIE – ZONE CU POTENTIAL DE RSC SI VULNERABILITATI AEL PEISAJULUI NATURAL. 17. UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI CULTURAL.ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL ANTROPIC AL JUDETULUI BRAILA.12. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” 14. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL CULTURAL AL JUDETULUI BRAILA.ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPIC-RETELELE TEHNICO-EDILITARE SI RETELELE PETROLIERE. PROPUNERE DE DEZVOLTARE A MACRO-PEISAJULUI LA NIVELUL JUDETULUI BRAILA -SCHEMA VARIANTA STRATEGICA 1 – PRELUNGIRI TERITORIALE VERZI DE TIP “FINGERS” 19. PUNCTE TARI. -RETELELE TEHNICO-EDILITARE. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” 13. 16. OPORTUNITATI SI PERICOLE. PUNCTE SLABE. ANTROPIC (CONSTRUIT) SI CULTURAL DIN JUDETUL BRAILA 18.PROPUNERE DE DEZVOLTARE A MACRO-PEISAJULUI LA NIVELUL JUDETULUI BRAILA -SCHEMA VARIANTA STRATEGICA 2 -“UNDE” TERITORIALE VERZI CONCENTRICE .ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI CULTURAL.

peisajul antropic/construit si cultural. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI DENUMIRE PROIECT: STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. respectiv FAZA III -2011 -VARIANTA INITIALA.MEMORIU TEHNIC 1. OBIECTIVE GENERALE Obiectul Studiului de fundamentare se refera la AMENAJAREA PEISAJULUI DIN JUDETUL BRAILA. a factorilor si efectelor acestora. RENATURAREA PENTRU LIMITAREA EFECTELOR ADVERSE MICROCLIMATICE SI PUNEREA IN VALOARE A POTENTIALULUI ECONOMIC SI TURISTIC – JUD. in toate componentele sale: peisajul natural. la identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului asupra peisajului judetean. 2. precum si la identificarea tipurilor relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala . se refera la evaluarea starii actuale a peisajului judetului. 18/2009 1. Faza care face obiectul prezentului memoriu. 1. BRAILA FAZA III -2011 – VARIANTA INITIALA: IDENTIFICAREA ZONELOR CU POTENTIAL DE RISC SI INFLUENTA RISCULUI ASUPRA PEISAJULUI JUDETEAN IDENTIFICAREA TIPURILOR SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI CU RELEVANTA ASUPRA PROCESELOR DE DEZVOLTARE TERITORIALA PROIECT NR. SCOPUL LUCRARII.

ce vizează reabilitarea şi valorificarea elementelor de peisaj valoroase. precum si prin ameliorarea calit ăţii spaţiilor urbane existente şi sporirea «prestigiului urban» ca importantă sursă de atragere a investiţiilor şi. beneficiarul tehnic al prezentei documentaţiei. a spaţiilor plantate publice în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile. intens frecventat atat de locuitorii judetului.specifice de hazard si vulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala in Judetul Braila. Evaluarea starii actuale a peisajului judetului (natural. facand parte dintr-o zona cu mari valori de patrimoniu natural. care pot cauza probleme si disfunctionalitati ale peisajului. cat si de vizitatori sau turisti. corespunzător importanţei valorilor sale de patrimoniu natural. MANAGEMENTUL SI AMENAJAREA PEISAJULUI DIN JUDETUL BRAILA. este necesar sa fie protejat si conservat. Introducerea lucrării STUDIU DE FUNDAMENTARE privind PROTECTIA. reprezintă unul din eforturile administraţiei publice locale orientate spre creşterea calităţii vieţii cetăţenilor munciicpiului. care are o importanta deosebita. fiind necesar a fi integrata in viitoarea strategie “Actualizare Plan Urbanistic General. in concordanta cu Conventia Europeana a Peisajului de la Florenta. conduce la evidentierea factorilor si efectelor. Judetul Braila trebuie sa isi asume un rol prioritar in mentinerea microclimatului si al sanatatii mediului. În acest sens se creează necesitatea formulării şi aplicării unor măsuri menite să conducă spre dezvoltarea unui sistem verde la nivel municicpal. cat si urban. prin accentuarea identit ăţii acestuia. urmand sa se încadreze în strategia de dezvoltare a JUDETULUI BRAILA. . PROIECTUL DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ este un proiect extrem de necesar astazi. ambiental şi de imagine. implicit. Lucrarea este cuprinsă în lista studiilor de fundamentare finanţate din bugetul CONSILIULUI JUDETEAN BRAILA. Lucrarea a fost propusă de către Primaria JUDETULUI BRAILA. Lucrarea se elaborează în scopul definirii unui mod coerent de organizare peisagistică a JUDETULUI BRAILA. dar si sa fie cunoscut. vocaţiei zonei şi importanţei sale în ansamblul judetean si teritorial. în lista obiectivelor de investiţii a Primăriei JUDETULUI BRAILA. Caracterul special constituit din cadrul ambiental reprezentativ brailean. precum si integrarea intrun sistem verde urban curent si uniatr. ci si la nivel national. devenind un pol important din punct de vedere turistic si functional. nu numai in contextul teritorial. atat natural. antropic si construit. prin dezvoltarea de noi tipologii de spatii verzi diversificate din punct de vedere functonal. Regulament Local de Urbanism si Strategia de dezvoltare spatiala a Muncipiului Braila”. precum şi a unui set de categorii de intervenţii destinate creării unui cadru spaţial-volumetric. Obiectivele necesare a fi rezolvate in prezenta documentatie. de creştere economică a oraşului. antropic/construit si cultural). decurg din caracterul de unicitate al peisajului la nivelul Judetului Braila.

`Studiul de Peisaj urmăreşte realizarea următoarelor obiective: • stabilirea unui mod de integrare in peisaj la nivel macro-teritorial. • • ridicarea nivelului de comportament civic al cetăţenilor şi a atitudinii urbane responsabile faţă de spaţiile verzi ale oraşului. • protejarea.Scopul studiului este stabilirea obiectivelor si a proiectelor prioritare de peisaj necesare a fi aplicate în utilizarea terenurilor. Obiectivul lucrării îl constituie elaborarea unui studiu de peisaj care să orienteze dezvoltarea urbanistică a orasului şi deblocarea / pregătirea procesului de investiţii. categoriile de intervenţie necesare concretizării sale. • organizarea coerentă a unui sistem verde coerent (din punct de vedere peisagistic. • distribuirea echilibratăşi eficientă a activităţilor în zonă. de loisir. • propunerea unui sistem verde la nivel municipal si integrarea acestuia in cadrul spa ţialvolumetric.U. reabilitarea şi valorificarea patrimoniului natural reprezentat de spaţiile verzi din zonă în conexiune cu ecosistemele din teritoriu. . MANAGEMENTUL SI AMENAJAREA PEISAJULUI DIN JUDETUL BRAILA. • efectele induse de funcţiunile urbanistice din vecinătate şi propuneri de ameliorare a situaţiei constatate. va stabili priorităţile de intervenţie. cat si antropic/construit (urban. • stabilirea funcţiunilor compatibile cu statutul zonei şi distribuirea lor echilibrată în raport cu funcţiunea determinantă/dominantă. relaţiile zonei cu ecosistemele învecinate. • calitatea spatiilor verzi existente. în organizarea peisagistic ă a unui sitem vede coerent şi în conformarea activitatilor turistice. • aspecte generale cu privire la implicaţiile neglijării unei funcţii urbane cu efect esenţial asupra stării de sănătate a populaţiei. în corelare cu strategia de dezvoltare urbană ce va fi stabilită prin P. ambiental şi de imagine corespunzător importanţei valorilor sale de patrimoniu natural şi rolului său în conturarea unei imagini de marcă a JUDETULUI BRAILA. • configurarea unei strategii de peisaj in toate componentele sale. de asemenea.-ul si RLU ale JUDETULUI BRAILA. sport-agrement si distractie din oras. arhitectural) si cultural. atat la nivel natural. • Lucrarea complexă STUDIU DE FUNDAMENTARE privind PROTECTIA.G. • probleme de mediu ce decurg în urma analizelor cu privire la raportul cadru natural/ cadru construit. • • valori de patrimoniu ce necesită protecţie elemente de risc natural şi antropic. în concordanţă cu funcţiunea urbanistică determinantă. abordând următoarele secţiuni/problematici: • cadrul natural caracteristic zonei. vocaţia zonei şi inserarea sa în contextul spaţialfuncţional al oraşului. urbanistic si arhitectural) precizând. cuprinzând tipologiile precum şi relaţia in teritoriu a acestora. în acord cu opţiunile populaţiei.

) al JUDETULUI BRAILA. se remarca importanţa deosebită a lucrării din punct de vedere al interesului public şi al efectelor pe termen mediu şi lung al studiului de fundamentare de Peisaj. Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului asupra peisajului judetean Identificarea tipurilor specifice de hazard si vulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala. ridicarea calitatii vietii si dezvoltarea viitoare a muncipiului.In acest sens. precum si a zonelor “calde”/“reci” -identificarea zonelor cu potential de risc -stabilirea tipurilor specifice de hazard si vulnerabilitati ale peisajului (natural. antropic/construit si cultural) -stabilirea premizelor de dezvoltare si a prioritatilor de interventie pentru protectia si conservarea peisajului. antropic/construit si cultural) printr-o analiza de tip SWOT ( de stare. Concluziile proiectului vor fi integrate in etapa urmatoare în strategia de dezvoltare urbană a reglementărilor prevăzute prin Planul Urbanistic General (P.) şi prin Regulamentul Local de Urbanism (R.U. proetctie si conservare a peisajului -stabilirea concluziilor si a premizelor pentru faza finala a proiectului . Obiectivele Fazei a III-a sunt: -sinteza analizei si stabilirea concluziilor ale satdiului actual al dezvoltarii peisajului Judetului Braila in toate componentele sale (natural. utilizare si gestiune) -stabilirea elementelor de diagnoza si potential al peisajului Judetului Braila. la nivel macro-teritorial -propunere variante strategice de dezvoltare. ca reprezentant al interesului comunitar. cu implicatii profunde in sanatatea publica. prin intermediul zonelor “tari”/“slabe”.G. din Judetul Braila -propunere de schema strategica de abordare a peisajului Judetului Braila.U.L. in toate componentele sale.

dr. Faza1 -EXPERIENŢA ECOTURISTICĂ LA NIVEL NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL Ministerul Turismulul. Proiectul a fost elaborat in concordanta cu celelalte documentatii avizate referitoare la Muncipiul Braila. STUDII. SURSE DOCUMENTARE SI BIBLIOGRAFICE: 1. surse de poluare. 2008 • Studiu de fundamentare:Managementul valorificarii potentialului natural de apa geotermala in zona localitatii Insuratei si Mihai Bravu. Centrul National de Management Programe (CNMP). Halcrow Romania. CCPEC/UAUIM. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala . dr. DE URBANISM. Universiattea Bucuresti • ’’Reconfigurarea starii actuale a spatiilor rezidentiale din mediile urbane din Romania sub efectul schimbarilor de mediu’’ -Acronim ECOLOC. SURSE RELATII CU ALTE DOCUMENT DOCUMENTATII ARE. consultant si elaborator sectiune peisagistica: dr. CCPEC/UAUIM. asupra peisajului judetean. 2005-2006) • “Reabilitarea ecologica a salbei de lacuri de pe raul Colentina si curatarea zonelor adiacente in vederea reintroducerii acestora in circuitul turistic al Municipiului Bucure şti”. Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare (studiu de cercetare – Responsabil Proiect UAUIM – P4 – conf. Studiu de Fezabilitate si Brief Design. Cerasella Craciun . documentatie Facultatae de Geografie. precum si cu studiile de fundamentare realizate anterior. INCD-URBANPROIECT BUCUREŞTI-2008 STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA.4. GRAPHIS SPOT SRL. LUCRARI DE CERCETARE SI PROIECTE DE SPECIALITATE: „Cestiunea Dunarei: regulamente de navigatie. Halcrow Romania. sef proiect: prof. Studiu PHARE. Cerasella Craciun) • Strategia Nationala de dezvoltatare a ecoturimului. 2008 • Studiu de fundamentare: Infrastructura tehnica majora. Studiu PHARE ( 20042005.1.3. Florin Machedon. 2008 • Studiu de fundamentare: Gospodarirea apelor in jud Braila. Cerasella Craciun . Potentialul natural al Judetului Braila – INCD – URBANPROIECT. politie fluviala si supraveghere intre Braila si Portile de fier”. Halcrow Romania. tinandu-se cont de legislatia in domeniu. în scopul protejării şi ameliorării condiţiilor de mediu în Municipiul Bucureşti’’ (studiu de cercetare – responsabil secţiune peisagistica/coautor: conf. septembrie 2009 • Studiu de fundamentare. arh. 2008 • Studiu de fundamentare: Starea factorilor de mediu. 2008 • Regulamentul Parcului Natural Balta Mica a Brailei. jud Braila. arh.1. arh.Halcrow Romania. protectia si conservarea mediului natural si construit din judetul Braila. arh. Proiect Tehnic si DDE. LEGISLATIA IN DOMENIU SI BIBLIOGRAFIA CONSULTATA. dr. 20082011 – proiect aflat in derulare) ’’Definirea regimului tehnic al terenurilor cu funcţiune de spaţiu verde.

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZV IN TURISM. Braila County. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM. judetul Braila.R. IPTANA S.• Studiu de fundamentare: Planul judetean de transport durabil. 2008 • Master plan pentru sectorul apa si apa uzata. 2008 • Strategia de valorificare a potentialului turistic al zonei Lacul Zaton. MUZEUL BRAILA • Lista siturilor arheologice de pe raza judetului Braila..A. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZV. 2008 • Strategia de valorificare a potentialului turistic al judetului Braila. asupra peisajului judetean. starategia de promovare accelerata a activitatilor din industrie si servicii pentru dezvoltarea durabila a judetului Braila. Muzeul Brailei. 2008 • Studiu de fundamentare: Potentialul economic al judetului Braila .L. protejare si valorificare. PRO TOBY S.L.R. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala . 2008 • Strategia de valorificare a potentialului balneoclimateric din localitatea Caineni Bai. EUROPEAN PROJECT CONSULTING S. 2008 • Studiu privind activitatile economice din judetul Braila. TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD. TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD. 2008 • Strategia de dezvoltare a municipiului Braila 2008-2013 • Strategia de dezvoltare durabila a judetului Braila 2010-2015. MUZEUL BRAILA STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Evaluarea situatiei existente din punct de vedere socio-economic.L.R. al mediului si nevelului de echipare tehnica si sociala. 2008 • Studiu de fundamentare: Strategia de valorificare a potentialului turistic al statiunii Lacu Sarat. gestiunea situatiilor de risc in profil teritorial in judetul Braila pentru elaborarea PATJ Braila -IPTANA S. 2008 • Plan judetean de gestionare a deseurilor judetul Braila . judetul Braila. 2008 • Studiu de fundamentare: Structura si dinamica distributiei populatiei in teritoriul judetului Braila.. ACADEMIA ROMANA. Halcrow. Gestiunea situatiilor de risc in profil teritorial in judetul Braila. . INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM. 2008 • Financial and economic analysis report. . judetul Braila. 2008 • Strategia de valorificare a potentialului balneoclimateric din localitatea Movila Miresii. in perioada 2009-1018. 2008 • Planul judetean de transport durabil. 2009 • Studiu de fundamentare: Potential energetic eolian al judetului Braila . OPPIDUM STUDIO S. INCD URBANPROIECT. URBANPROIECT Bucureşti. 2008 • Studiu istoric privind patrimoniul cultural construit din judetul Braila. diagnostic si propuneri de conservare. IN TURISM. • Arii naturale protejate din judetul Braila.A.. TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD. CENTRUL DE ECONOMIA INDUSTRIILOR SI SERVICIILOR. . 2008 • Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in judetul Braila. analiza..

CARTI. MNAC. Sectiunea Publicatii. Cerasella. ISBN 978-973-188414-1. 15 octombrie -15 noiembrie 2008) • Craciun. Cerasella. 1980 Brezeanu. Craciun. prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti. Coquard J. Cluj Napoca. (366 pagini in Format A5. Electronic ISSN 1843-5394 Craciun. 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB -BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti.880-885. 21 STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA..869-879. part 2: effects of increased greenhouse cases. Galeria ¾. 32-33).Bucureşti. articol: “MACROSCAPE”. • Craciun. in revista Forumului Academic Roman. Editura Meridiane..2/februarie 2009.” (Editie coordonata). Cerasella. 2008. Cerasella.1-2 /2008 • Dascalescu.3/septembrie 2009. Ioan. 1964 ** Braila -Orasul teilor. O abordare Neconventionala a Organismului Urban’’. Editura Gestrom. in Horticulture -Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine. Print ISSN 1843-5254. N. • Craciun. Nr.vol. Nicolae Braila: album. in Sectiunea „Bucuresti Metropola a Sec XXI”. element de coeziune al vieŢii comunitare. 2009 Volume 66 (2). Meridiane. Braila: monografie. Articol. Ioan. Cerasella. articol “Mobilitatea -Transformare şi metamorfoză în metabolismul urban“. (FAR XXI). ARTICOLE si LUCRARI DE SPECIALITATE: *** Braila. (2003). Bucuresti. Bucureşti 2009 • Craciun. 2009 Volume 66 (2). (125 pagini in Format A5. color). 1972 Craciun. 2006 • Brezeanu. articol “Methodes of analysis. ARHITEXT. G. diagnosis and therapy in the human settlements’ landscape”. in Horticulture Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine. Braila. (pag. Serie Noua. Bucuresti. pag. Judetul Braila pe scara timpului. capitol “Conturarea unui model de analiza si diagnosticare de tip neconvenţional”. color). Editura Universităţii de Arhitecturăşi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti. 1963 • Govindasamy B. Spre Confluenta tendinţelor europene cu priorităţi naţionale”. Print ISSN 1843-5254. ’’Metabolismul urban. Duffy PB. Editura Universitară “Ion Mincu”. Bucuresti.3. Bucuresti. in numarul tematic Bucuresti – 550 ani.2. High-resolution simulations of global climate. Rubrica „Bucuresti in Context European”. Cerasella. ISBN 978-973-1884-07-3. Cerasella.„Arta in spatiul peisagistic. în lucrarea “Preocupări recente în planificarea spaţială.1. Sport Turism. asupra peisajului judetean. Electronic ISSN 1843-5394. Cerasella. din Revista Urbanismul. 2008 • Craciun. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala . pag.Climate Dynamics. Editura Universitara “Ion Mincu”. Munteanu. editata de Comiteteul Judetean Braila al PCR. articol “Unconventional Solutions to Neutralize the Effect of Infrastructure on the Human Metabolism” (coauthor). articol „Sanatate si Patologie Urbana” (pag 79-82). Cluj Napoca. nr. nr. ISBN 978-973-1884-44-8.

Petrulian. Editura Alma. D. Gocin. 194 • Vidrascu. Gruparea urbana Braila-Braila:studiu de geografie regionala. album. Articole si scrisori: Bucuresti-Braila (22.. Iasi. Romanian Review of Regional Studies. Bucuresti.1. 41-62.Braila. asupra peisajului judetean. Bucuresti. Cameron SE. Ion. Stefan. (2008). 25. Reuter HI. Ion G. 1916 1. Bucureşti. Fat Frumos. 359-363. DOCUMENTE SI DOCUMENTATII DE URBANSIM: • Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila (2004).I. 1965-1978. 1973 • Paltanea. Monitorul Oficial si Impreimeriile Statului. Braila – Istorie si Contemporaneitate. Alma 1999 Lazarovici. Braila 1973 • Oancea. Grigore. • Jarvis A. Levels of biological diversity: a spatial approach to assessment methods. Jarvis A..Istoria orasului Braila de la origini pana in1918. Hole-filled SRTM for the globe Version 4.. stiinta si arta in Judetul Braila: dictionar bibliografic. Mircea. • Petrişor AIexandru (2009). 2005 • Oprea. Analiză de mediu cu aplicaţii în urbanism şi peisagistică. Meridiane. Parra JL. Braila. ISBN 978-973-7999-85-6 • Petrişor AIexandru (2008)... Nelson A.I.G. Jones PG. vol.3. 1967 • Mititelu.III. Imprimeria centrala. Victor. Editura Universitară „Ion Mincu”. D. 1967 • Staicu-Buciumeni. Bucuresti.Academiei Republicii Socialiste Romania. pag.. vol. Arbori.3.• Hijmans RJ. Guevara E.Porto-Franco 1994 • Petrescu. • Sebestyen. 19. International Journal of Climatology.19896. 2004 • Marinescu C. Cultura. 89 pag. Studia Universitatis Vasile Goldiş. ed. GIS assessment of geodiversity covered by natural protected areas in Romania. nr. Braila.4.csi. (2005). CGIAR-CSI SRTM 90m Database. Dambovita/ Bucuresti.cgiar. Inventarul materialului arheologic de la Rezidenta Regala din Braila . Nedelcu.Cuza" 1965 • Petrişor. AIexandru (2007). Braila: arhitectura noua.org. pag. ed. Bucuresti. Life Sciences Series. nr. Bucuresti. arbusti si liane cultivate ca decorative in orasele Braila si Braila. pag. Neculai I.. Raport privind starea factorilor de mediu • Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional • Planul National de Dezvoltare 2007-2013 • Planul de Dezvoltare Regionala 2007-2013 STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA.XII. http://srtm. Judetul Braila: album monografic.Paul. Planul local de acţiune pentru mediu PLAM 2004 • Agenţia pentru Protecţia Mediului Braila (2008).1990). Grigore. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala . Universitatea "Al. Very high resolution interpolated climate surfaces for global land areas. Braila:ghid turistic al regiunii. Meridiane. vol. 2. • Lazarovici. Stanciu. Halele de pescarii cu frigorifare din Braila. L.

. Movila Miresii. Oprisenesti. 2004 1. Jirlau. Jijila. 195/2005 privind protecţia mediului • Ordonanta de urgenta nr. Gradistea. Ramnicelu. PUD-uri şi PUZ-uri aprobate 2000-2010 pentru localităţile limitrofe -Vanatori.J. Scortaru Nou. 2009 • Agenda locala 21. Gemenele. Scortaru Vechi. Implicatii in teritoriul celor trei judete. URBANPROIECT. 2008 • PUG Galati • PUG-urile localitatilor: Baraganul. lg. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. URBANPROIECT. Gropeni. Unirea. 34/2002 . oug.3. 2006 • PATZ Delta Dunarii. Romanu. Galbenu. 107 din 25/09/1996 • ORDONANTA DE URGENTA PRIVIND PREVENIREA. 2009 • Planul Urbanistic General si RLU aferent al Municipiului Galaţi. 137 din 29/12/1995 • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI. Bordei Verde. Smardan • Strategia de Dezvoltare Regională • PUZ statiunea Lacu Sarat. URBANPROIECT. Surdila Greci. Stancuta. REDUCEREA SI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUATII. Faurei. Ciocile. OPPIDUM STUDIO S. Şendreni. Ciresu. Ianca. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.4. Macin. Monitorul Oficial nr. lg. C. Bratianu. HG nr. Tuluceşti. Tichilesti. Traian. Dudesti. faza I. oug. Dedulesti. Ulmu. Mircea Voda. elaborat de INCD URBANPROIECT Bucureşti • Proiect ISPA-Reabilitare reţele de apă-canalizare. Sutesti. LEGISLATIE: • Guvernul României (2007). 2004 • PATZ Braila-Galati-Tulcea.R.• Atlasul Romaniei 2006 • Documente si documentatii ESPON • Planul de amenajare a teritoriului judeţean Brăila faza II Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea. Monitorul Oficial nr. Garvan. Visani. Braila. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 615. OM nr. Frecatei.L. Cazasu. nr. nr. faza II. Pod peste Dunare la Braila. Maxineni. 195 din 22 decembrie 2005 • Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România. AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BRAILA. Smardan. IC. Bertestii de jos. Carcaliu. 195/2005 privind protectia mediului • LEGEA APELOR. Victoria. Surdila Gaiseanca. 31 octombrie 2007 • LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI. Varsatura. Zavoaia • PATZ Braila-Galati-Tulcea. Tudor Vladimirescu. Blasova. staţie de epurare • Proiect ISPA-Managementul deşeurilor • Fişa localităţii 2000-2010 • Strategia de Dezvoltare a Municipiului Galaţi • PUG-uri actualizate. Racovita. 34/2002 • Legea nr. nr. 15 septembrie 2007 • Guvernul României (2007). Vadeni. nr. Silistea. în consultare. Tufesti. Viziru. Chiscani. Braila. Salcia Tudor. Planul local de dezvoltare durabila a judetului Braila. 739. Insuratei. cu evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor-INCDURBANPROIECT BUCUREŞTI-2008 • PUD-PUZ elaborate în perioada 2001-2010 • Autorizaţii de Construire emise în perioada 2001-2010 • PIDU Municipiul Galaţi. Marasu. Rosiori.

nr. lg. nr. CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE. 24/2007 • ORDONANTA DE URGENTA PRIVIND INSTITUIREA PROGRAMULUI NATIONAL DE IMBUNATATIRE A CALITATII MEDIULUI PRIN REALIZAREA DE SPATII VERZI IN LOCALITATI. A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE. reducerea si controlul integrat al poluarii • (publicata in Monitorul Oficial nr.privind prevenirea. 59/2007 privind instituirea Programului national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati. nr. 462 din 18 iulie pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 (L451/2002). hot.lg. lg. legea nr. oug. 343/2007 . nr. 236/2000 2001 • HOTĂRÂREA PRIVIND INSTITUIREA REGIMULUI DE ARIE NATURALĂ PROTEJATĂ PENTRU NOI ZONE. 59/2007 • Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 901 din 12 decembrie 2002) • LEGE PENTRU RATIFICAREA CONVENTIEI EUROPENE A PEISAJULUI. 2151 din 30 noiembrie 2004 • LEGE PRIVIND REGLEMENTAREA SI ADMINISTRAREA SPATIILOR VERZI DIN ZONELE URBANE. 451 din 8 iulie 2002 • LEGEA PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE. nr.

1076/ 2004 – privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe • Legea 215/ 2001 – privind administratia publica locala. nr.525/1996 – Regulamentul general de urbanism • Legea 137/1995 – privind protectia mediului • Legea 451/2002 – privind ratificarea Conventiei europene a peisajului • Legea 422/2001 – privind protejarea monumentelor istorice. • H. cu modificarile si completarile ulterioare ( legea 289/ 2006 precum si legea 242/ 2009) • Legea 5/2000 – privind aprobarea PATN-sectiunile I – VI.• LEGEA NR.G.G. 46 din 19 martie 2008 • HOTĂRÂRE PRIVIND APROBAREA REGULAMENTULUI CADRU DE URBANISM PENTRU REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII. SUBSOLUL SI ECOSISTEMELE TERESTRE AU FOST AFECTATE. 1403/2007 • CODUL SILVIC. CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE. 59/2007 PRIVIND INSTITUIREA PROGRAMULUI NATIONAL DE IMBUNATATIRE A CALITATII MEDIULUI PRIN REALIZAREA DE SPATII VERZI IN LOCALITATI • ORDONANTA DE URGENTA PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE. a Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura • Legea 350/2001 – privind amenajarea teritoriului si urbanismul. republicata • Legea 41/ 1995 – privind protectia patrimoniului national • H. 1516 din 19 noiembrie 2008 • Ordinul 223 din 28 mai 2002 privind aprobarea Metodologiei intocmirii studiilor pedologice si agrochimice. hot. hot. 108/2007 PENTRU MODIFICAREA ALIN. 49 DIN 19 MARTIE 2008 PRIVIND APROBAREA ORDONANTEI DE URGENTA A GUVERNULUI NR. oug. 57 din 20 iunie 2007 • HOTARAREA PRIVIND REFACEREA ZONELOR IN CARE SOLUL. (2) AL ART. nr. lg. republicata • Legea 426/ 2001 – privind regimul deseurilor • HCJ 26/2009 – Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor • Legea 46/2008 – Codul silvic • Legea 289/2002 – privind perdelele forestiere de protectie • Legea 107/1996 – legea apelor • Legea 89/1998 – legea agriculturii • Legea 138/2004 – legea imbunatatirilor funciare • OUG 23/2008 – privind pescuitul si acvacultura • Legea 755/2001 – pentru aprobarea Ordonantei de Guvern 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatilor de turism in Romania • OG 43/1997 – privind regimul drumurilor • Legea 13/2007 – legea energiei electrice • Legea 325/2006 – legea serviciului public de alimentare cu energie termica • Legea 18/1991 – legea fondului funciar • Legea 33/1994 – privind expropierea pentru cauza de utilitate publica • Legea 247/2005 – privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei. nr. A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE. precum si unele masuri adiacente . nr. 8 DIN ORDONANTA DE URGENTA A GUVERNULUI NR. nr.

.

• Documentul „Principii directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european”. 1995. Conferinţa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) 1. • DIRECTIVE PENTRU PLANIFICAREA ŞI GESTIUNEA UNUI HABITAT COMPATIBIL CU DEZVOLTAREA DURABILĂ. 1992 • PROGRAMUL DE MANAGEMENT URBAN AL BĂNCII MONDIALE. la Potsdam. DIRECTIVE SI AGENDE INTERNAŢIONALE • AGENDA 21. • Documente privind cooperarea transnaţională: VASAB 2010+ (pentru regiunea Mării Baltice) şi VISION (pentru regiunea Europa Centrală. TRATATE SI PROGRAME EUROPENE • Carta de la Torremolinos.3. 1996. Europa de SudEst – CADSES) • Obiectivele spaţiale urmărite prin programele PHARE. DOCUMENTE. 2000. • Conferinţa Informală a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene a adoptat „Perspectiva Dezvoltării Spaţiului European” (ESDP).5 DOCUMENTE. 1994. semnat la Istanbul. destinat în principal amenajării teritoriului transnaţional.6. Hanovra. Adriatica. 1998. document al Comisiei ONU pentru Aşezări Umane. 1996. unele prevederi orientate către politicile de promovare a dezvoltării durabile cuprinse în Tratatul de la Maastricht din 1992. 1983. Conferinţa Europeană a Miniştrilor pentru Amenajarea Teritoriului (CEMAT) în cadrul Consiliului Europei • Raportul „Europa 2000” . • AGENDA HABITAT. document care aparţine Comisiei Europene ONU pentru Europa. componenta „Managementul urban şi mediul” -„Consideraţii cu privire la utilizarea terenului şi managementul urban ecologic”. . adoptată la Summit-ul de la Rio. • 1995 – UE a decis lansarea • programului comunitar INTERREG IIC.1. document UE care accentuează. Bazinul Dunării. • Tratatul de la Amsterdam. ISPA (Instrumente de Politici Structurale pentru Preaderare) şi SAPARD (Program de Acţiuni Speciale de Asistenţă pentru Preaderare în domeniul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale). actualizat ulterior sub titlul „Europa 2000+” Cooperare pentru amenajarea teritoriului european”.3. RAPOARTE. în mai 1999.

lipsa suprafetelor verzi si a zonelor de protectie. defectuoase. etc. rezista si reface in urma unui hazard. POT si CUT marit. min eralizarea excesiva. nivel preexistent de risc. VULNERABILITATEA (“cu părți slabe. cresterea populatiei. desecarea zonelor umede. razboaie si conflicte civile. aparteneneta la o cultura. . PRIVIND PROBLEMATICA VULNERABILITATILOR. a grindurilor si a mlastinilor. c. cutremur. vanturi si furtuni. dar consecintele sunt impredictibile. A RISCURILOR SI DEZASTRELOR A. reprezinta gradientul pierderilor (0-100) produse asupra unui element expus sau asupra unei clase de elemente datorita unui fenomen natural de o anumita severitate Factori de crestere a vulnerabilitatii (cauza a dezastrului): a. criticabile. usor atacabile”) – este capacitatea de a anticipa. inundatii. pentru ca hazardul se defineste cantitativ se pune problema statistica. nu este impredictibil. ploi torentiale. sociale (grupuri nomade. impactul tranzitiei-transfer catre alte orizonturi culturale. asociate peisajului cultural – lipsa identitara si a valorilor culturale. etc. b. ELEMENTE TEORETICE GENERALE IN CONTEXT PEISAGISTIC. B. proprietatea si activitatile omului conducand la dezastru. saracia. defineste capacitatatea sistemului de a face fata. asociate peisajului antropic (construit) – urbanizarea rapida (cresterea si migrarea populatiei spre urban). precum si predispozitia unui element de a fi afectat negativ din cauze externe . torente. probabilitatea de producere a unui fenomen potential de pagube pe un anumit teritoriu intr-o anumita perioada de timp. erozinuea solului. puncte sensibile. asociate peisajului natural – degradarea mediului: despaduriri. este un indicator al unei stari viitoare. legat de potentialul de producere a acestuia. HAZARD – eveniment extrem in mediul natural sau antropic care afecteaza advers viata. conflicte sociale si religioase). HAZARDULUI. alunecari de teren. lipsa de educatie si informare. nevralgice. etc.2.

frig-inghet) -precipitatii excesive (ploi. vanturi calde. stricaciuni mediului natural si/sau construit. hidarulica) -climatice din: -circulatia aerului (vanturi reci – Crivat. uragane. soareci. zapada.HAZARD NATURAL – probabilitatea producerii intr-o perioada de timp si pe o arie data.incendii de masa – efecte secundare ale secetei sau traznetului – de paduri.). epidemii -cosmice – caderi de meteoriti. savane. inzapeziri. avalanse. alunecari de teren. HAZARDURI NATURALE (NONANTROPICE) -geologice: cutremure. substante chimice. seceta. irigatii si ingrasaminte excesive . tsunami si seise. epizootii (imbolnaviri de animale cu transmitere la om). deseuri) -despaduriri – practice agricole (defrisari. eroziunea solului (eoliana. traznete) . CLASIFICAREA HAZARDURILOR: A. tornade) -temperature excesive (caldura. pasuni -de culture agricole -hidrologice si marine – tsunami -cresterea nivelului marii la furtuni -uragane -torente -inundatii – revarsari de rauri din -topirea zapezilor si a ghetarilor -blocarea cursurilor de ape prin baraje accidentale -rupere baraje -desecari -biologice – desertificari. radiatii cosmice d. invatii de insecte. surpari de teren. DUPA CAUZA PRODUCERII 1. cicloane. HAZARDURI ANTROPICE (PRODUSE DE OM) – -poluarea – aerului (praf. tunete. monoculturi. radioactiva) -apei (petrol. furtuni. pesticide. a unui fenomen natural capabil de a produce avarii. descarcari electrice (fulgere. noxe) -pamantului (contaminare cu metale grele. eruptii vulcanice.

antropic si cultural B. HAZARDURI COMPLEXE – combinatii de hazarduri -eruptii vulcanice + cutremur + alunecari de teren -cutremur + explozii + incendii -cutremur + alunecari de teren + blocaje rauri -agresare ambientala (de mediu) – natural. masuri de pregatire. -mutare localitati (lucrari hidrotehnice) -demolari massive (restructurari urbane) -accidente de circulatie – auto. terorism. biologice (scapari de bacterii si virusi) . cultural -deplasare transfrontaliera a populatieie -agresarea peisajului – natural. factori care contribuie la vulnerabilitate. conflicte armate -dislocari de populatie – epurari entice. nave spatiale) e. predictibilitate. lucrari hidrotehnice (rupere de baraje sau diguri). DUPA ORDINEA DE PRODUCERE SI IN FUNCTIE DE SUCCESIUNEA DECLANSARII – hazarduri primare (principale) -hazarduri complementare (secundare) C. foamete asociata cu razboi civil) cel putin un factor poate fi anticipat -efectul dezastrului asupra societati. efecte tipice. dar este necesar a se identifica conditiile locale: -pentru combinatii de hazarduri (inundatii cu furtuni. social – economic. miscari de strada. -prabusirea de mine sau galerii -prabusirea de obiecte (sateliti. incendii.i depinde atat de determinari naturale si topografice. revolutii. DUPA MODUL DE PRODUCERE (RAPIDITATE) – bruste sau lente CARACTERISTICILE HAZARDURILOR SI DEZASTRELOR: Pentru a putea face fata problematicii unui hazard trebuie analizate cauzele si luate masuri privind: fenomene cauzale. antropic . explozii. cat si de factori umani si organizatorici . Fiecare tip de hazard are efecte caracteristice. carcteristici generale. chimice. nevoi tipice post-dezastru.-accidente industriale (tehnologice) – nucleare. cai ferate. navale -accidente din alte cauze – arme artizanale. aeriene. religioase. munitie neexplodata. masuri posibili de reducere risc.conflicte sociale si politice – infractionalitate.

mijloace de acces. Aceste efecte sunt accentuate de problemele populatiei (densitate. populatia. eroziune. peisajul vazut ca “obiect de consum”. retele tehnicoedilitare) 4. susceptibile de a suferi pierderi: mediu. standardizarea si uniformizarea mijloacelor de punere in opera a constructiilor 5. cauzand pierderi umane. RISCUL (“eveniment probabil. materiale. despaduriri excessive -modificari geo-morfologice (cariere. vegetatie. baraje. costuri de refacere ale vietii economice. interventii antropice prin: -suprapresiune asupra unui sit : suprafete mineralizate. retele. progresele tehnologice (retele de distributie. da dimensiunea dezastrului care este masurata in pierderi umane. devenind obiect de marketing 7. a resurselor in raport cu nevoile acesteia ELEMENTE DE RISC sau ELEMENTE EXPUSE – componente supuse hazardului. parasind domeniul cultural si al esteticului. modificarea geomorfologiei globale (complexe de amenajari hidrografice. generator de pierderi si de pericol posibil”) -Suprapunerea dintre vulnerabilitate si hazard. structura pe varste). lacuri artificiale de acumulare) 6. etc) C. negare. impactul unui hazard (natural sau antropic) 2. urbanismul agresiv si care nu tine cont de particularizarea sitului/locului/amplasamentului/p[eisajului cultural aferent 3. DEZASTRUL – distrugere a functionarii societatii. agricultura…) D. baraje) -constructii si antropizare excesiva cu POT si CUT mare -distrugerea unui element caracteristic major al peisajului si al patrimoniului natural sau antropic (prin demolare. fauna. neidentificare realtiei peisajului natural. cu peisajul construit (antropic) si cultural 9. materiale sau de mediu . in contradictie cu particularitatile naturale ale peisajului 8. conflict intre presiuni economice si sociale. cai de comunicatie (autostrazi). folosirea terenurilor.AGRESAREA PEISAJULUI CA HAZARD COMPLEX Cauze fundamentale in distrugerea peisajului: 1. instalatiile. constructiile. unitatile economice.

Pasari (sunt cele mai numeroase dintre vertebrate) Insula Mica • Balta Brăilei are un climat mai moderat. precum nuferii albi si galbeni. PUNCTE TARI. o au cernoziomurile. PEISAJUL NATURAL AL JUDETULUI BRAILA 3. pe aproximativ 75% din teritoriu.1. OPORTUNITATI SI PERICOLE – ANALIZA SWOT A COMPONENTELOR DE MEDIU SPECIFICE PEISAJUL NATURAL DIN JUDETUL BRAILA PUNCTE TARI: • Zona cu cei mai multi stimuli de atractivitate peisagistica a elementelor naturale in Visani. specii intalnite mai des doar in Delta Dunarii • Prezenţa în anumite zone din judeţul Brăila a speciilor listate pe anexele 3-5 ale OUG nr. in suprafta de cca 5% pe teritoriul judetului. Insula Mica si mare a Brailei. de salcie. Parcul natural Lunca joasa a Prutului Inferior.000 ha constituind terenul agricol indiguit al Baltii Mari a Brailei . PUNCTE SLABE. zone umede) de importanta la nivel teritorial si national in zona de nord si est a Brailei • Sistem de irigatii complex cu acoperire buna la nivel teritorial • Cea mai bogata salba de lacuri pentru conservarea unor specii de florăşi faună rare sau pe cale de dispariţie in lunca inundabila a Dunarii • Lacurile terapeutice sărate. UTILIZARE SI GESTIUNE) – CONCLUZII ALE STADIULUI ACTUAL AL DEZVOLTARII PEISAJULUI NATURAL IN JUDETUL BRAILA 3.. de amestec sau in regim de plantatie • Vegetatia palustra specifica ostroavelor. Municipiul Braila • Cea mai mare răspândire. 57/2007 a stat la baza declarării siturilor Natura 2000 • Cea mai mare varietate avifaunistica de stepa. Locul fosilifer Tirighina Barbosi. Ostrovul Prut. are specii rare. cu nămol sapropelic -Lacul Sărat Brăila. Câineni Băi şi Movila Miresii • Existenta a două specii endemice -Campanula rotundifolia L. Lacul Sarat. în toat ă Câmpia Brăilei şi în partea Centrală a Câmpiei Călmăţuiului • Prezenta unor mari suprafata de apa de diferite tipologii (fluviu. Balta Potcoava. care cresc numai pe Popina Blasova • Vegetatie forestiera de tip padure-zavoi.2. ANALIZA SWOT (DE STARE. ssp. continentalismul din câmpie fiind mai estompat în această regiune joasă • Prezenta unor arii naturale protejate de interes national: (Balta Mica a Brailei. lac. Romanica Savulescu Hayeck (clopoţel) şi Achillea coarctata Poir (coada şoricelului cu flori galbene). Balta Potcoava. Movila Miresii. balta.1. Parcul national Muntii Macinului) • Pondere ridicata a suprafetelor si activitatilor agricole • Cca 60. Locul fosilifer Tirighina Barbosi. monumente ale naturii.1. Ostrovul Prut.

Bălţii Brăilei şi Câmpiei Siretului Inferior • Pădurile de salcie şi alte esenţe moi (plop) din Balta Mica a Brailei reprezintă elementul autohton al fondului forestier.23% • Existenta terenurilor degradate care necesita impadurire pe o suprafa ţa de cca 1655 ha • Ca urmare a alterării ecosistemelor acvatice şi a exploatării necontrolate s-a ajuns la diminuarea stocurilor de diverse specii de peşti • Lipsa padurilor si a zavoaielor duc la pierderea speciilor de pasari care se concentreaz ă mai ales în zona pădurilor de amestec.91% din suprafata terenului arabil . pe suprafete mici cantonate in jurul lacurilor sarate dar si in partea centrala si sudica a Insulei Mari a Brailei) • În judeţul Brăila există zone critice din punct de vedere al deteriorării solului. totalizând o suprafaţă de 179013 ha • Existenta unor zone afectate de alunecari de teren pe suprafete mici in apropierea localitatilor Slobozia Conachi si Tulucesti • Prezenta unor zone cu risc de inundatii : 50% din UAT-uri au un grad ridicat de expunere la inundatii (>51. fiind în regres • Balta Mica a Brailei este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zona inundabilă) după îndiguirea în proporţie de 70% a fostei Bălţi a Brăilei şi crearea incintei agricole Insula Mare a Brăilei • Teren arabil neirigabil in proportie de 79. fenomene de salinizare (in Campia joasa a Siretului. în bălţi şi în zonele mlăştinoase • Cele mai mici cantităţi de precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei • Zona de maximă ariditate este la periferia estică aBărăganului.7%) • Risc ridicat de poluare a panzei freatice datorita lipsei canalizarii in zonele Baldovine şti.PUNCTE SLABE: • Peisaj monoton – cu forme de relief slabe reprezentate de campie si lunca (descreste usor de la Vest spre Est) • Tasarea solului. fenomene de desertificare. dereglarea regimului hidric şi hidrogeologic. Ianca şiFăurei • Ponderea suprafetelor impadurite scazuta < 0.

care sunt tipice pentru climatul temperatcontinental • Prezenta retelelor si a cailor de comunicatie majore (autostrazi) in proximitatea zonelor naturale protejate • Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat. modificând astfel peisajul natural al Deltei şi crescând riscul eroziunii ţărmului • Impurificarea apelor Dunarii încă din amonte. care reflecta totalitatea transformarilor mari de peisaj datorate insertiilor antropice • Extinderea fenomenul de eroziune a solului în Câmpia Călmăţuiului şi pe terasele râului Buzău cu posibile consecinţe grave pe termen lung • Îndiguirea a redus în acelaşi timp şi nivelul de sedimente duse către Marea Neagră.OPORTUNITATI: • Amplasarea in Zona Centrala a Regiunii de Dezvoltare nr. specii care doar în Delta Dunării sunt mai des întâlnite • Fragmentele existente de padure care insotesc cursurile raurilor sunt in pericol de disparitie • Procentual. avifauna din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă peste jumătate din cea a României. depresiunile au temperaturi mai ridicate cu 1-2°C decât zona montana si Podisul Moldovei. în timpul iernii zăpada este spulberatăşi troienită în jurul localităţilor sau a altor obstacole • Câmpia Românăşi implicit partea de est (judeţul Brăila) se înscrie în peisajul geografic al României prin fenomene de uscăciune şi secetă. poluarea apei • În general. cantitatea scăzuta de precipitaţii şi frecvenţa anilor secetoşi pun probleme culturilor agricole. Lunca inferioara a Siretului) • Vegetaţia palustră a ostroavelor se remarcă prin specii rare. respectiv 53% • Iarna. Delta fiind unul dintre cele mai întinse ţinuturi umede din lume în stare naturală • Potential de integrare cu zonele umede de pe cursul inferior al Dunarii (Balta Mica a Brailei. extragere de nisip şi pietriş. vânătoare. astfel că apele intră pe teritoriul judeţului Brăila impurificate • Inexistenta unui sistem verde de legatura a elementelor valoroase de patrimoniu natural • Lipsa padurilor si a zavoaielor duc la pierderea speciilor caracteristice Deltei • Datorită uniformităţii reliefului şi a vântului puternic de nord-est şi nord. 2 –SE (regiune care cuprinde toate formele de relief) • Amenajarile hidroameliorative si lucrarile de imbunatatiri funciare capata importanta unei masuri tehnice preventive-ameliorative de conservare si protectie a fertilitatii solurilor • Legatura cu Delta Dunarii si Marea Neagra. cum sunt nuferii albi şi galbeni. datorita adapostului morfologic • Lucrarile de imbunatatiri funciare creeaza un microclimat umed care functioneaza ca o bariera (antropica) in fata extinderii fenomenului de desertificare din zona de sud a Moldovei • Vegetaţia acvatică a bălţilor este deosebit de bogată mai ales în ceea ce priveşte microfitobentosul • Promovarea practicilor de agricultură ecologică si biodinamica AMENINTARI / PERICOLE: • Modificarea reliefului natural de relieful antropic. pescuit. deficitul de apă trebuind să fie compensat prin irigaţii .

. relativ natural . -Aplicarea unui management forestier care sustine o dezvoltare corecta a diversitatii ecosistemelor in teritoriu pentru Parcul Balta Mica -Capacitatea teritoriului de sustinere a vanatorii si pescuitului in sistem selectiv. flora.1. PUNCTE TARI -Existenta unui procentul ridicat de soluri cu calitate ridicata care impreuna cu climatul local influenteaza pozitiv capacitatea de productie agricola . -Rezervatiile. padure ca sistem) .2. cu un management in sens durabil. -Prezenta unor paduri si a unor perdele de protectie verzi in suprafata redusa in zona aferenta Raurilor Siret. PUNCTE SLABE. PUNCTE TARI. fauna. -Existenta unor areale reduse ca dimensiuni de reimpaduriri a zonelor anterior defrisate sau cu potential de utilizare in domeniu silvic. PRECUM SI A FLOREI SI FAUNEI ASOCIATE. -Starea buna de sanatate a vegetatiei si a faunei . parcuri naturale si siturile Natura 2000 ca resursa exploatabila turistic. -Existenta in cadrul forestier a resurselor naturale regenerabile (apa. -Depozitul de armasari de la Ramnicelu -unitatea destinata cresteriii si ameliorarii cailor de rasa.3. ca resursa importanta in cresterea animalelor. sol. Calmatui si Buzau -Existenta in judet a unei biodiversitati bazate pe integritatea naturală a mediului. -Procesul de reabilitare a sistemelor de irigatii. OPORTUNITATI SI PERICOLE – ANALIZA SWOT LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE SPATIILOR VERZI. pe prezenţa unor ecosisteme naturale şi semi-naturale in peisajul forestier. A PEISAJULUI FORESTIER. SILVIC SI AGRICOL.

-Defrisarile au dus la perturbarea ecoclimatica si hidrologica (disparitia Baltaretului. Marasu. -Activitatile agricole si silvice perturbate si stopate din cauza lipsei de coeziune sociala si a dezvoltarii parteneriatului social prin participarea publicului la luarea deciziilor .S.S. Traian. Dudesti. balta din fostele zone impadurite) . Chiscani. a apelor de tip izvor.A. Dudeşti.A. soia şi struguri realizate de I.) -Soluri cu fertilitate scazuta. producătoarea. terasa / teraza. Tichilesti. Movila Miresei -Prezenta unor suprafete importante de cultura legumicola -Climatul favorabil cresterii suprafetelor cu sere si solari ( 84 ha solarii pentru producerea legumelor timpurii şi 18. Ianca şi Filipeşti. -Scaderea suprafetelor de livezi si vii (cca 49%) care sunt slab reprezentate la nivel judetean. -Procent scazut de soiuri de vita de vie competitive .A. -Insuficienta prezenta a perdelelor de protectie si a padurilor in judet . -Concentrarea dezechilibrata a diversitatii faunei si florei. Cazasu) . doar in zonele in care ecosistemele au ramas in stare apropiata de cea initiala . PUNCTE SLABE -Pierderea rolului major pe care il ocupa judetul in productia agricola la nivel national certificat prin ordine si medalii obtinute inainte de 1990 (pentru ocuparea locului I. pentru producţiile de porumb realizate de C. -Existenta in prezent in judet. Jirlău. -Insuficienta specialistilor agricoli si silvici in relatie cu populatia locala . Viziru. a 84 ha solarii pentru producerea legumelor timpurii şi 18. -Suprafete de pasuni insuficiente pentru dezvoltarea sectorului de cresterea animalelor in anumite zone (Frecatei. Vadeni.A. tămâioasa alba) in microzone ca Însurăţei. -Nivelul scazut de trai in anumite zoen si localitati judetene. . gamaia. Roşiori.5 ha sere destinate producerii răsadurilor şia legumelor din ciclul II).5 ha sere destinate producerii răsadurilor şi a legumelor din ciclul II. Stăncuţa. Ciocile. Gropeni.P. Galbenu. care influenteaza dezvoltarea agriculturii si a silviculturii. pentru mentinerea si atragerea populatiei cu ocupatie in domeniu de activitate agricol si silvic . Râmnicelu.P.-Existenta unor culturi reduse de vita de vie hibride (pe o suprafaţă de cca4500 ha) care produc vinuri de calitate (zaibărul. C. concentrate in anumite zone ale judetului -Poluarea solurilor a dus la restrangerea suprafetelor exploatate in agricultura si silvicultura. la îndeplinirea principalilor indicatori ai producţiei agricole. I. desi climatul permite obtinerea de productii ridicate din specii cu necesitati ecologice conforme zonei . -Lipsa unei strategii unitare teritoriale. pentru producţiile de orez.

avand in vedere existenta in prezent a unei varietati restanse . -Dezvoltarea resurselor secundare asociate silviculturii pentru generarea de venituri in vederea autosustinerii . -Exsitenta unei zone de concentrare a diversitatii faunei si florei. durabile prin metode ecologice . -Posibilitatea de utilizarea a terenului prin plantarea viilor şi livezilor pe terenurile nisipoase şi pe coastele degradate existente in judet. piscicol sau zootehnic prin realizarea unei oferte economice alternative. -Lipsa unor centre de informare deschise publicului larg asupra resurselor silvice . respectiv a capacităţii productive şi de suport a biodiversităţii . care conduce la oportunitati privind dezvoltarea unei alimentaţii bazate pe utilizarea produselor locale biologice.-Presiunile antropice asupra ecosistemelor naturale au indus în ultimele decenii modificarea compozitiei şi structurii ecologice. -Introducerea de practici agricole performante cu ajutorul programelor de finantare. cat si al cresterii animalelor -Nevalorificarea unităţilor economice existente. social si ecoproductiv al padurii in zona inundabila . mediogen. OPORTUNITATI -Posibilitati de reconstructie ecologica a solurilor . . -Aportul perdelelor de vegetatie la protejarea agrosistemelor din zonele secetoase. -Rolul multiplu intransferabil climatic. -Crearea de valoare adaugata produselor agricole locale prin denumiri de origine. biofor. precum si pentru perdele de protectie -Dezvoltarea resurselor secundare asociate silviculturii pentru generarea de venituri in vederea autosustinerii . ce poate fi folosita ca resursa a judetului. atat in domeniul agricol. -Posibilitatea cresterii suprafetelor cu vie din soiuri nobile. a celor degradate. -Dezvoltarea actuala a conceptului de alimentatie bio-si eco -. -Tendinta actuala de valorificare a potentialului agro-turistic. silvic. -Lipsa ghizilor calificati in zonele cu atractivitate ridicata. care se ocupă cu valorificarea şi prelucrarea masei lemnoase. -Existenta surselor de finanţare a împăduririi terenurilor agricole. -Diversificarea produselor agricole bazate pe traditia istorica locala. biologic. in zonele in care ecosistemele au ramas in stare apropiata de cea initiala . ce dispune de terenuri fertile. antientropic. ecoprotectiv. care folosesc materii prime provenite din afara teritoriului judeţean. -Nesustinerea tehnica si financiara a micilor producatori locali.

etc. desertificare . Salix viminalis. salinizare. defrisari necontrolate si prezenta unor suprafete reduse de paduri si zone de protectie) . apăşi deşeuri. -Lipsa unei biosecuritati a productiei agricole . de amenajare de locuri pentru cuib ărit şi creştere pentru faună . prin utilizarea de material saditor specific. -Prezenta unui regim termic excesiv si persisitent care conduce la descresterea umiditatii relative.). -Cresterea veniturilor locale prin vanatoare si pescuit controlat. -Disponibilitatea de exploatare a resurselor imobiliare ale domeniilor agricol si silvic prin turism. -Generarea de locuri de munca. -Dezvoltarea turismului ecvestru (prin exploatarea resurselor specifice agriculturii si silviculturii) . prezenta vanturilor dominante. -Degradarea solurilor destinate agriculturii prin eroziune. -Posibilitatea de diversificare a esentelor de vegetatie. degradate sau saraturile). Salix dasyclados. -Posibilitatea de atribuire in administrare proprie a ariilor naturale protejate. -Reactia ecofiziologica a plantelor de camp si horticole.). cu crestere rapida si eficiente din punct de vedere energetic (Salix Viminalis “Energo”-cod EN 001. -Managementul eficient al surselor de energie. etc. etc. din agricultura . -Aparitia conditiilor incipiente ale desertificarii in special pe solurile slab fertilizate supuse eroziunii (terenurile nisipoase. -Utilizarea specialistilor silvici ca ghizi locali . ingrasaminte.) AMENINTARI/PERICOLE -Extinderea fenomenului de seceta si dezvoltarea fenomenului de ariditate excesiva in campia Brailei (sustinuta de caracteristicile climatice. importante pentru pastrarea unui ecosistem sanatos . pedologice sau mixte). . -Valorificarea finantarilor europene si a programelor de investi ţii majore care includ numeroase oportunităţi pentru protectia patrimoniului natural oferit de Peisajul Agricol. -Posibilitatea de organizare prin Directia Silvica a unui program de turism stiintific. in conditiile de stres cauzate de fenomenul secetei (atmosferice. fara eliminarea totala a speciilor locale -Posibilitatea utilizarii vegetatiei pentru epurarea apelor uzate (Salix viminalis. implicit cresterea gradului de bunastare prin reorganizarea sectoarelor agricol si silvic. -Deteriorarea solului prin excesul de amendamente (fertilizante.-Posibilitatea cu costuri reduse. -Utilizarea mediului natural imediat prin educa ţie ecologică .

-Pierderea traditiilor vechi ca pericol asociat Peisajului Cultural. fertilizare (prin târlirea suprafe ţelor cu oile. necontrolat. etc. -Turismul necontrolat care genereaza schimbarea ecosistemelor . a fondului silvic. in sensul dezvoltarii durabile. -Depopularea prin pierderea mijloacelor de subzistenta generate de domeniul agricol si silvic . -Pierderea habitatului speciilor protejate prin interventiile agresive ale factorului antropic. fertilizarea cu ajutorul gunoiului de grajd. piscicola peisagera sau climatica . arderea miri ştii şi împrăştierea pe suprafeţe mici a cenuşii. -Interventia puternica prin taieri necontrolate si defrisare.) de catre turisti si locuitori -Colectarea lemnelor de foc in mod arbitrar pentru satisfacerea nevoilor locale . etc.-Extinderea fenomenului de saraturare si desertificare prin incorecta folosire a sistemelor de irigatii . pregatirea solului. -Modificari naturale (inundatii) şi artificiale (pentru activităţi piscicole) ale compoziţiei apei . -Nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea mediului. -Deversarile in domeniul agricol sau silvic a deseurilor menajere. a zonelor protejate. faună. -Degradarea suprafetelor existente reduse de perdelele forestiere. poluarea apelor. care a dus la scaderea populatiei de peste.de „suveniruri” (din floră. -Intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradi ţionale în agricultură intensivă. in utilizarea araturilor. -Atribuirea in administrare a ariilor naturale protejate fara un mecanism de control eficient si punitiv. efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini . – vezi si capitolul referitor la Peisajul Cultural) . in domeniul silvic la presiunea factorului antropic. mai ales in zonele cu valoare ridicata cinegetica. folosirea excesivă a chimicalelor. -Pescuitul excesiv. -Vecinătatea / concurenţa judeţelor cu potenţial turistic bine dezvoltat şi valorificat. -Extinderea pasunatului necontrolat . -Amenajări forestiere şităieri în timpul cuibaritului speciilor periclitate . -Prelevarea necontrolata . -Introducerea accidentala a speciilor invadante ce distrug speciile locale. cu monoculturi mari. -Pericolul inudatiilor care afecteaza judetul la momentul precipitatiilor in cantitati ridicate .

cu o umiditate deficitarăşi existenţa asociaţiilor vegetale ierboase de stepă. A/C. au determinat formarea solurilor cernozionice în diferite faze de evolu ţie. mai răspândite sunt cele castanii. În orizontul superior A. PUNCTE TARI: a. datorită deficitului de umiditate din Câmpia Român ă. ciocolatii. extinse pe mari suprafe ţe în cadrul judeţului. În afară de îngrăşăminte. condi ţiile climatice semiaride. Orizonturile cele mai conturate sunt A. Cernoziomurile ocupă 70-75% din suprafaţa judeţului şi cuprind o gamă foarte variată: cernoziomuri castanii şi ciocolatii. . COMENTARII ASUPRA ANALIZEI SWOT LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE SPATIILOR VERZI. PRECUM SI A FLOREI SI FAUNEI ASOCIATE. Acestea au profilul de sol mai conturat.3. cernoziomuri carbonatice. fac ca aceste soluri să aibă cea mai mare fertilitate naturală din ţară. cernoziomuri levigate nisipoase. A PEISAJULUI FORESTIER. aceste soluri trebuie irigate. iar carbonatul de calciu ajunge în orizontul C pân ă la 1423%. cornoziomurile sunt folosite pentru o gam ă foarte largă de culturi agricole. Dintre cernoziomurile menţionate. lipsite în cea mai mare parte de un drenaj superficial. variază între 2. ca şi condiţiile climatice în care se găsesc. acumulat îndesebi în orizontul A.8 şi 5. C şi D. care impreuna cu climatul local influenteaza pozitiv capacitatea de productie agricola Prezenţa pe suprafeţe întinse foarte slab înclinate sau orizontale a depozitelor loessoide. cu o textur ă uşor lutoasă se găsesc urmele activităţii biologice. Conţinutul în humus. Însuşirile fizico-chimice ale cernoziomurilor.3. cernoziomuri levigate argiloase compacte. reclamă astfel de amendamente. dintre care locul principal îl ocupă grâul şi porumbul. Toate orizonturile sunt afânate. Pentru sporirea fertilităţii acestor soluri este necesară aplicarea îngrăşămintelor azotoase şi fosfatice. reflectând o evolu ţie îndelungată. carbonatice şi levigate.7%. pe cea mai mare parte a teritoriului judeţului Brăila. Ca urmare a acestei însuşiri. SILVIC SI AGRICOL. Profilul de sol al cernoziomurilor este bine dezvoltat. Existenta unui procent ridicat de soluri fertile. fertilitatea mai mare şi sunt răspândite în toată Câmpia Brăilei şi în partea Centrală a Câmpiei Călmăţuiului. cernoziomuri aluviale etc.1. ceea ce le confer ă un grad mare de parozitate şi deci infiltraţia pe verticală. Cernoziomurile castanii şi cele carbonatice.

funcţionând un număr de 175 de staţii de pompare a apei pentru irigatii. legume. 54 2. soia.infobraila. care constă în reabilitarea amenajării Terasa IalomiţaCălmăţui şi a sudului Insulei Mari a Brăilei. florea-soarelui. Odată cu înfiinţarea OUAI Roşiori.8 5 2. La 70 km de Dunăre. Acest proiect ar determina reabilitarea irigaţiilor în Terasa IalomiţaCălmăţui pentru un număr de 29 OUAI-uri înfiinţate pe o suprafaţă de teren agricol de 70. Un alt mare proiect agreat atât de specialiştii ANIF.000 ha pentru irigarea culturilor de orz.ro/?p=12688) « Presedintele Comisiei de agricultura a PDL Braila. cât şi de liderii OUAI are în vedere implementarea studiului realizat de către un consorţiu suedez prin intermediul ISPIF.000 ha. In tot judeţul Brăila. acolo unde s-au încheiat contracte şi s-au lansat comenzi de apă pentru irigaţii.000 ha. cambic) -faeoziom ha 17 09 19 36 81 10 64 3 37 05 6 83 90 77 30 77 7 21 86 8 10 66 24 % 0. condusă de Vasile Moldoveanu. iar în Insula Mare a Brăilei pentru 20. este convins ca fara .000 ha. 74 9.4 5 II. sol gleic) III.Clasa solurilor neevoluate (protisolurilor): -regosol -psamosol -aluviosol (sol aluvial. rapiţă. pe raza localităţii brăilene Roşiori. Se realizeaza udarea pe o suprafa ţă de minim 100. c. 44 49 . 99 0. 20 5. furaje şi a orez Punctul de vedere oficial privind continuarea subventiei irigatiilor in judetul Braila este prezentat in articolul urmator (http://www. Această investiţie are ca rezultat reabilitarea aducţiunii apei pentru un număr de 40 de Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii. porumbu. protosol) Deoarece acestea sunt soluri cu o fertilitate ridicata si structura favorabila se pot realiza pe ele majoritatea culturilor agricole si horticole din Romania. Procesul de reabilitare a sistemelor de irigatii In judeţul Brăila au fost demarate programe de reabilitare a amenajărilor Terasa Viziru şi Terasa Brăilei. Clasa cernisoluri (molisoluri): -kastanoziomuri (soluri bălane) -cernoziom (tipic.Clasa hidrisoluri (hidromorfe): -gleisol (lacoviste. grâu. s-a demarat irigarea celor !"## $a pe o amena%are ce a fost distrusă la finele anului 1994. ritmul zilnic al suprafeţelor irigate pe judeţ depăşind 2. înfiinţate pe o suprafaţă de teren agricol de peste 50. irigaţiile s-au reinventat după o lungă pauză.000 ha. 63 27 . acestea s-au şi respectat.Repartiţia solurilor din judeţul Brăila pe tipuri de sol Denumire I. 16 1. Clasa solurilor halomorfe: -solonceac -soloneţ IV. prin finanţare de la Banca Mondială. Gheorghe Voicu.

s-a schimbat absolut totalmente comportamentul pedoclimatic al zonei. In acest conditii. ci ele au si un efect in prezervarea naturii. pentru prezervarea mediului: “Noi trebuie sa subventionam in continuare apa. fara doar si poate”. pentru ca am schimbat factorii de microclimat din zona. intr-o conferinta de presa. Oare irigatiile ca atare au efect doar pentru profitabilitatea producatorului agricol. nu mai iriga nimeni. Putem insa sa primim sume de sustinere financiara privind mediul. Altfel. a efectului irigatiilor: acestea nu ajuta doar agricultorul sa scoata profit. factorii naturali. sau au si efect asupra biotopului in care se afla acea cultura? Stiti bine ca in Braila.subventionarea apei. ». deci pentru protectia mediului. Ori prin irigatii si prin sisteme de perdele forestiere. mia de metri cubi de apa. asa cum a prezentat-o Voicu astazi. sigur ca la 6-8 milioane lei. Noi sustinem si incercam sa explicam tuturor ca irigatiile ca atare nu sunt numai ca un factor in economia agricola. dupa ce am defrisat Insula Mare. de o maniera creativa. se protejeaza mediul. dar sigur ca in contextul Uniunii Europene. Romania trebuie sa ceara de la UE nu subventionarea apei pentru irigarea culturilor agricole. ci subventionarea irigatiilor. este reinterpretarea. . ci ajuta si la protejarea mediului. nu mai avem voie sa facem acest lucru. agricultorii romani nu au cum sa-si mai irige terenul si crede ca trebuie gasite solutii pentru compensarea taierii acestor subventii. Desertificarea pe care o avem la Insuratei este mai acerba decat de la Dabuleni. prin impaduririle pe care trebuie sa le facem. Si atunci putem sa ajungem pana la Bruxelles si sa spunem ca trebuie sa sustinem componenta de prezervare a mediului. Una dintre variante. in anii ’60.

Astfel sunt prezente habitate terestre de padure. de salcie. habitate terestre de pajisti si habitate acvatice. Distributia lor este: . Existenta in judet a unei biodiversitati bazate pe integritatea naturală a mediului.b. pe prezenţa unor ecosisteme naturale şi semi-naturale in peisajul forestier. in suprafta de cca 5% pe teritoriul judetului. Habitatele terestre de padure sunt cele cu vegetatie forestiera de tip padure-zavoi. de amestec sau in regim de plantatie.

-amestec de sleau de lunca cu Querqus robur (stejar pedunculat). -zavoaie de plop negru (Populus Nigra) din lunca. facand parte don structura pajistilor sau izolat. -stejaret – sleau dobrogean cu Querqus pedunculiflora. cu nămol sapropelic. in proportie de cca 20% -compuse preponderent din salcam si stejar In Judetul Braila. limanuri fluviatile si lacuri de lunca. -canale. -paduri aluviale (zavoaie) de plopi albi (Populus Alba) din lunca. Tataru. afectata de pasunatul intensiv al animalelor. In zona parloagelor stepice. pe malurile Dunarii si luciile de apa din lunca inundabila a acesteia. Bromus tectorum. pana la lacurile dulci sau sarate. Romanu. cu graminee si ierburi xerofile precum: Festuca valesiaca. Habitatele de pajisti din Judetul Braila sunt habitate de lunca. -mlastini. se intalnesc si specii precum: Cynodon dactylon. -balti permanente si temporare.-in luncile inundate ale fluviului Dunarea si ale Raurilor Buzau si Siret. Acestea sunt: Lacul Sărat Brăila. O importantă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate. Câineni Băi şi Movila Miresii. Lacurile de meandru şi de braţ părăsit se gasesc îndeosebi în lunca Dunării (Blasova). precum şi în apropiere de Brăila (Lacul Sărat Brăila). in proportie de cca 80% -predominant formate din plop si salcie -paduri de terasa. Stipa capillata. de stepa si tufarisuri. -paduri stepice cu Querqus pedunculiflora (stejar brumariu). conducand la modificarea puternica a pajistilor stepice. Coltea. respectiv pe terenurile agricole necultivate. -zavoaie in amestec de plopi si salcie din lunca. fiind si cele care au conservat cel mai bine diversitatea biologica naturala carcteristica Judetului Braila. numite si lacuri de crov. -frasinet de hasmac cu frasin (Fraxinus excelsior). Ramnivcelu. in zonele Viisoara. . pe terasa Călmăţuiului. -zavoaie de salcie si catina ( Tamarix ramosissima) din lunci pe soluri saraturoase. Habitatele de pajisti sunt foarte bine reprezentate in Parcul Natural Balta Mica a Brailei. Tufisurile au cea mai mica dezvoltare. -ulmet de lunca cu Ulmus campestris. Habitatele acvatice sunt diverse. in zona de lunca cu maluri nisipoase. Ele se compun din: -lacuri (dulci sau sarate) clasctro-carstice (lacurile cantonate in depresiuni de tasare in loess sau crovuri). Salsola ruthenica si Artemisia austriaca. Rubla si Lacu Sarat. -zone mlastinoase. pe arii restranse. habitatele de padure sunt urmatoarele: -stejar in amestec de Querqus pubescens pe soluri saraturoase in stepa. -zavoaie de salcie (Salix alba) din lunca.

L. Florgeus Prod Com Impex S. Sanguisorba officinalis) & Păduri ripariene mixte cu Quercus robur. Valoarea terapeutică a apei şianămolului este cunoscută de multă vreme de către locuitorii acestei regiuni. p(nă la cel montan şi alpin & Pajişti aluviale din Cnidion dubii & Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis. Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea unor specii de flor ăşi faună rare sau pe cale de dispariţie. Bucureşti dar până în prezent această societate nu a demarat nici o activitate de exploatare. Lacul SăratI Brăila este singurul lac terapeutic ale cărui resurse sunt valorificate la ora actuală. situat în sudul municipiului Brăila. Întrucât caracteristicile acestui lac sunt cele ale unui zăcământ de ape minerale tip clorosodic -sulfatat -magnezian şinămol sapropelic. turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) & Comunităţi de lizieră cu ier'uri înalte $igrofile de la nivelul c(mpiilor. exploatarea poate consta în folosirea acestor resurse în scop terapeutic. blocat acum. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a emis licenţa de concesiune pentru exploatare pe 20 ani. Principalele tipuri de habitate prioritare inventariate pe teritoriul judeţului Brăila sunt: & Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea & Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention & Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase.C. diversitatea cea mai mare existând în lunca inundabil ă a Dunării. din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) & Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba & Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) & Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara & )tepe ponto-sarmatice & Comunităţi cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase & Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice . Pentru Lacul Sărat Câineni. acestea putând comunica la nivele mari printr-o subtraversare a drumului. Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia. Ulmus laevis. cele caracteristice zonelor umede sunt cel mai bine reprezentate. după care activele ce asigurau exploatarea resurselor terapeutice au fost privatizate (Câineni) sau facilităţile de exploatare au fost abandonate şi chiar demolate (Movila Miresii). extracţia nămolului fiind autorizată pentru un volum de 190mc/an.R. mulţi turişti vin aici şi din străinătate pentru tratament. pentru S. situat la 16 m peste nivelul mării. Lacurile Câineni şi Movila Miresii au fost exploatate până prin anii 1990-1993. este un vechi curs al Dunării. staţiunea este un loc plăcut de odihnă. Apa are o salinitate mare iar fundul lacului este acoperit cu nămol terapeutic sapropelic.Lacul Sărat Brăila. Rezerva de nămol a fost estimată pe două perimetre de exploatare concesionate de cei doi agenţi economici care exploatează această resursă. Morfologic este alcătuit din două compartimente (I şi II) separate de DJ 212. Fiind înconjurat de 70 ha de pădure care atenuează climatul de stepă.

considerate de interes comunitar conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. Au fost inventariate un număr de 90 de specii. 13 specii sunt periclitate şi 3 critic periclitate (gârliţă mică. Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii. pe pajistile naturale. codalb şi . o specie -păstrăvul de mare (Salmo trutta labrax)-fiind critic periclitată.).1. de-a lungul digurilor si canalelor de irigatii. are specii rare. precum nuferii albi si galbeni. in proportie de 95%. în zone ce fac parte din siturile de importanţă comunitară ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei şi ROSCI0012 Braţul Măcin. precum si pe marginea drumurilor. specii intalnite mai des doar in Delta Dunarii. Zoocenozele sunt specifice tipurilor de habitate descrise anterior. Dintre speciile de păsări 22 sunt vulnerabile. 160 de specii necesită o protecţie strictă.2. 4 specii sunt vulnerabile şi 4 sunt periclitate. In cele zece insule inundabile ale acesteia. din care o specie este prioritară (nurca -Mustela lutreola). Vegetatia palustra specifica ostroavelor. iar 49 de specii sunt cu regim de protecţie strictă. având o distribuţie relativ uniformă. 6. decat cca o treime din suprafata. la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme. pentru care trebuie instituite arii speciale de conservare şi arii speciale de protecţie avifaunistică (Tabelul nr. cele mai complexe fiind caracteristice padurilor de amestec si baltilor permanente. 2 specii de amfibieni din cele 7 inventariate la nivelul judeţului sunt vulnerabile. In regim liber de inundatie nu a ramas din Balta Brailei. Din totalul de 305 specii de vertebrate inventariate la nivelul judeţului. iar tritonul cu creastă dobrogean (Triturus dobrogicus). Stepa a fost insa destelenita si inlocuita cu vegetatie de cultura agricola. conservarea habitatelor naturale. monumente ale naturii. pe versantii vailor. se mai gaseste flora specifica pentru zone umede. din care 121 de specii sunt de interes comunitar.In trecut vegetatia caracteristica a Judetului Braila era de stepa in zonele de campie si cu vegetatie de balta si lunca in Balta Mica. Dintre cele 67 de specii de peşti inventariate. restul de cca 60. cele mai complexe fiind caracteristice pădurilor (de amestec) şibălţilor permanente. Vertebratele sunt mai puţin numeroase.a cărui prezenţă a fost observată în lunca Dunării.000 ha constituind terenul agricol indiguit al Baltii Mari a Brailei. 3 sunt aproape ameninţate.Zoocenozele sunt specifice tipurilor de habitate descrise. a florei şi faunei sălbatice.2. cât şi ca număr de indivizi. 57/2007 a stat la baza declarării siturilor Natura 2000. Anexa 3. este periclitat. atât ca număr de specii. gasindu-se astazi doar insular. iar 39 de interes naţional. Prezenţa în anumite zone din judeţul Brăila a speciilor listate pe anexele 3-5 ale OUG nr.

58 specii sunt păsări migratoare protejate prin Convenţia de la Bonn şi 6 specii protejate prin Convenţia CITES. Pajiştile sunt formate din graminee. în bălţi şi în zonele mlăştinoase.acvilăţipătoare mare). cu dediţei (Pulsatilla) şi ruscuţe (Adonis). Festuca pseudovina). Starea buna de sanatate a vegetatiei si a faunei Vegetatia se grupează în două mari areale biogeografice: arealul de stepă. în adevăratul înţeles al cuvântului a fost înlocuită în proporţie de 90-95% cu plante de cultură. măzăriche (Vicia). de iarnă sau de pasaj). De asemenea. Păsările sunt cele mai numeroase dintre vertebrate. c. din punct de vedere fenologic. 169 specii sunt protejate pe plan european (prin Convenţia de la Berna). cimbrişor (Thymus). în zonele necultivate temporar. Prin particularităţile bioclimatice. reprezentat prin spaţiile interfluviale (Câmpia Brăilei şi Câmpia Călmăţuiului) şi arealul de luncă. cu jaleş (Salvia). avifauna din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă peste jumătate din cea a României. Dintre acestea. cu o repartiţie neuniformă. păiuşurile stepice (Festuca valesiaca. Siretului şi Buzăului. sau pe unele bălţi din terasa Dunării. cu specii de ceapă (Allium) şi ceapa ciorii (Gagea arvensis). din iridacee. din compozite. cu mături (Centaureea) şi pelin (Artemisia austriaca). din liliacee. respectiv 53%. pirul crestat (Agropyron cristatum). Stipa stenophyla) negara (Stipa capillata). pirul (Agropyron repens). Vegetaţia naturală de stepă se mai găseşte în prezent pe versanţii depresiunilor de tasare. bine reprezentat prin luncile Dunării. cu colilia (Stipa joannis. 59 specii figurează în anexa I din Directiva Păsări. Ele se concentrează mai ales în zona pădurilor de amestec. molotru (Trogonella). din ranunculacee. pe marginile drumurilor. situată pe culoarul estic de migraţie dunărean. cele două mari areale corespund de fapt asociaţiilor vegetale zonale (stepă) şi azonale (luncă). Festuca sulcata. grupului migrator (oaspeţi de vară. cu specii de lucernă (Medicago). foarte puţine sunt cele sedentare care rămân pe timpul iernii în interiorul ostroavelor din lunca Dunării. Procentual. cu stânjenei (Iris) etc. sovârliţa (Plomis). Stipa lossingiana. Faptul că zona inundabilă brăileană face parte din reţeaua internaţională de locuri de cuibărire şi pasaj. Asociaţiile de bază sunt cele de pajişti xerofile presărate din loc în loc cu tufărişuri constituite din arbuşti de stepă. cosaci (Astragalus). din leguminoase. Stipa pulcherrima. Foarte multe specii aparţin. Stepa. în spaţiile dintre parcelele agricole. a fost unul dintre cele mai importante motive pentru care această zonă a fost declarată arie protejatăşi ulterior recunoscută ca SIT RAMSAR -zonă umedă de importanţă internaţională. . Din totalul speciilor de mamifere inventariate 6 specii sunt vulnerabile. din labiate.

Vegetaţia psamofilă este reprezentată prin ciulei (Ceratocarpus arenarius). vişinul pitic (Cerasus fruticosa). limbariţa (Alisma plantago). pe dunele semifixate şi fixate din Câmpia C ălmăţuiului. joianul (Oenanthe acvatica). migdalul pitic (Amygdalus nana). iarba broa ştei (Hydrocharis morsus ranae). ca obsiga (Bromus tectorum). romani ţa de câmp (Anthemis ruthenica). specii plutitoare şi brădiş (Myriophyllum urticillatum. colţii babii (Tragus racemosus). Flora acvatică propriu-zisă reprezintată prin macrofite a fost mult redusă prin dispariţia lacurilor. Salix triandra. stânjenelul de balt ă (Iris pseudocarus). sârmuli ţa (Vallisneria spiralis) etc.Se întâlnesc şi diverse alte specii rezistente la secet ă. broscariţa (Potamogeton natans). Carex acutiformis. Salix cinerea) plopul (Populus alba. toate submerse. otrăţel (Utricularia vulgaris). linti ţa (Lemna minor. În urma desec ării zonelor inundabile (Balta Brăilei. Salix fragilis.170 ha. fixate de fund. ceea ce reprezintă circa 5% din suprafaţa judeţului. Lemna trisulca). papura (Typha angustifolia). Bassia hirsuta. . aici se dezvolt ă o vegetaţie arborescentă de esenţă moale şi ierboasă cu adaptări la condiţiile ecologice. Datorită umidităţii mari a solului. Populus canes-canes). laptele cucului (Euphorbia gerardiana) salcia de nisip (Salix rosamarinifolia). în cazul depresiunilor lacustre. brâncă (Salicornia herbaceea). Moyriophyllum spicatum). ciulini (Trapa natans). şi asociaţiile de sărătură (vegetaţia halofilă) în depresiunile de tasare. Vegetaţia halofilă răspândită pe solonceacuri şi soloneţuri este constituită din sărăcică (Salsola soda). alcătuind adevărate pajişti. toate aceste plante dispunânduse în benzi concentrice în culori de la verde plin c ătre roşu-grena în jurul lacurilor sărate şi salmastre. laptele c ăinelui (Euphorbia palustris) etc. Tufişurile sunt reprezentate prin porumbar (Prunus spinosa). răchitele (Salix alba. trifoiul mărunt (Medicago lupulina) etc. pirul gros (Cynodon dactylon). Carex riparia). În spaţiile interfluviale se mai găsesc asociaţiile de nisip (vegetaţie psamofilă). Flora ierboasă de luncă se dispune pe benzi longitudinale sau concentrice. În condiţii naturale. lunca Siretului) pădurile de sălcii şirăchite au fost defrişate aproape în totalitate. Vegetatia azonala -din punct de vedere floristic. Vegetatia forestiera -in judeţul Brăila pădurile ocupă o suprafaţă de 27. pas ă (Potamogeton crispus). Populus migra. dentiţa (Bidens tripartita). moţ (Potamogeton perfoliatus). în funcţie de gradul de umiditate: rogozul (Carex gracilis. nufărul alb (Nymphaea alba). nuf ărul galben (Nuphar luteum). Macrofitele sunt dispuse de la ţărmul lacului spre centru astfel: stuful (Phragmites communis). specii de măceş (Rosa) etc. lunca este mult mai bogat ă. etc. în luncă se dezvoltă sălciile.

coţofana (Pica pica). sud-europeanăşi ponto-central-asiatică. compuse preponderent din salcâm şi stejar. unde speciile predominante sunt salcia şi plopul. se impun în peisajul deschis ciocârlia de câmp (Alanda arvensis). popula ţiile cele mai numeroase le au popândăul (Citellus citellus). • Frăsinet de hasmac cu Fraxinus excelsior. fauna euro-siberiană. . Tipuri de habitate forestiere: • Stejar amestecat cu Quercus pubescens pe soluri sărăturate de stepă. Ca apartenenţă zoogeografică speciile faunistice reprezintă. Din grupul primelor. • Şleau de luncă cu stejar pedunculat (Quercus robus). Ea aparţine în general la două zone biografice latitudinale: zona stepei şi zona silvostepei. Dintre acestea 80% sunt situate în zonele inundabile ale fluviului Dun ărea şi râurilor Buzău şi Siret. ciocârlanul (Galerida cristata). Dintre reprezentanţii câmpurilor deschise (terenuri cultivate. cioara de sem ănătură (Corrus frugilegus) iar în boschete. şoarecele de stepă (Sicista subtilis). îndeplinind exclusiv funcţii de protecţie. Tătaru. lăcustarul (sturmus roseu).Habitatele cu vegetaţie forestieră sunt în general păduri tip zăvoi. pârloage) cele mai bine reprezentate sunt mamiferele roz ătoare şipăsările granivore. potârnichea (Perdix perdix). cele mai importante trupuri fiind: Viişoara. * Zăvoaie de salcie şicătină (Tamarix ramosissima) din lunci pe soluri sărăturate. Toate pădurile se încadrează în grupa I-a funcţională. Caracteristica faunei este dată de speciile iubitoare de terenuri deschise. în cea mai mare parte. • Şleau dobrogean cu stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora). • Ulmet de luncă cu Ulmus campestris. de amestec cu plop sau în regim de plantaţie sub forma perdelelor de protecţie. • Zăvoaie de plop negru (Populus nigra). Fauna este slab reprezentata în raport cu cea colinarăşi montană. • Zăvoaie de salcie (Salix alba). mai uscate şi mai calde venite din stepele şi silvostepele estice. prepeli ţa (Coturiux coturnix). • Păduri stepice cu stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora). • Zăvoaie amestecate de Populus alba şi Populus nigra. de salcie. • Zăvoaie de plopi albi (Populus alba). hărciogul (Cricetus cricetus). Un procent de 20% din păduri sunt situate în câmpie. Colţea. orbetele (Spalax microphthalamus). Rubla şi Lacu Sărat. şoarecele de câmp (Microtus arvalis). paji şti. Râmnicele. şobolanul de câmp (Apodemus agrarius) şi iepurele de câmp (Lepus europaeus). presura (Emberiza calandra). Romanu. • Zăvoaie amestecate cu plop şi salcie. mărăcinarul (Lanius collurio). cele care conferă notă distinctivă zonei fiind ultimele două. Dintre păsări.

până la dispariţie. Majoritatea speciilor de p ăsări sunt migratoare. stârcul de noapte (Nyticarax nyticarax). Deşi au un areal mai mare de r ăspândire. viespea de iarb ă (Pachycephus smirnensis). rata cârâitoare (Anas querquedula). etc. Concomitent noi specii au fost introduse de om. stârcul lopătar (Platalea leucorodia). în plantaţiile de plop se pot întâlni lupi. În legătură cu situaţia actuală a elementelor zoogeografice s-a observat că cele ataşate mai mult de stepă. În locurile cu pământ nisipos şi loessoid trăieşte broasca de pământ (Pelobates fuscus). Dintre nevertebrate. fluierarul (Tringa totanus). zoocomplexele campestre sunt dominate numeric de ortoptere. sau şi-au împuţinat efectivele foarte mult ca la prepeli ţa (Coturnix coturnix). cosaşii (Oedaleus nigrafasciatus). Păsările sunt bine reprezentate. Lunca din punct de vedere faunistic este mult mai bogată. Dintre fenomenele biologice caracteristice animalelor de câmpie sunt de re ţinut migraţiile în căutarea hranei (lăcusta. nagâţul (Vanellus vanellus). salmastre sau sărate). gâsca de var ă (Anser anser) şi gârliţa (Anser albifrans). lăcustarul). graurul. ca în cazul dropiei. Se estimează că datorită condiţiilor aspre din timpul iernii circa 80% dintre spreciile întâlnite aici sunt migratoare şi numai 20% sunt sedentare. (Otis tarda). coleoptere. ca fazanul (Phasianus sp) şi căpriorul (Capreolus capreolus). hârciogul. de asemenea multe specii de stârci: stârcul cenu şiu (Ardea cinerea). himenoptere. piţigoiul de stuf (Panatus biarmicus) etc. Se întâlnesc. iar pe malurile răurilor îşi duc viaţa vidra (Lutra lutra) şi nurca (lutreola lutreola). sitarul de mal (Limesa limosa). găinuşa de baltă +. vulpi. şopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis) iar pe marginea boschetelor. şi-au redus arealul aici.alinula c$loropus-. orbetele). deplasarea dintr-un ţinut în altul (ciocârlia de Bărăgan) şi excelenta adaptare la viaţa subpământeană (popândăul. La acestea se adaugă alte specii de păsări acvatice: corcodelul (Podiceps cristatum) şi lişiţa (Fulica otra) care populează toate apele stătătoare (indiferent că sunt dulci. greierele de câmp (Gryllus campestris). apar şi în această zonă carnivore precum: vulpea (vulpes vulpes). forfecarul (Lethrus apterus) ploşniţa roşie (Euridema ornata). În zăvoaiele de luncă.Tot din vertebrate pot fi întâlnite mai des şopârla de stepă (Lacerta taurica). diptere şi lepidoptere. viespea de pai (Cephus palipes). bursuc (Meles meles) etc. stârcul roşu (Ardea purpurea). Consumatorii cei mai importanţi sunt lăcusta de păşune (Polysarchus denticaudus). Sunt de menţionat raţa mare (Anas platyrinchos). Dinamismul faunei este accentuat toamna şi primăvara de mişcarea spre sud şi spre nord a mii de păsări migratoare. şarpele rău (Coluber caspius). c(rsteiul de 'altă (Rallus aquaticus). viezurele (Meles meles) etc. Cele mai frecvent întâlnite (şi pe lacurile din câmpie) sunt raţele şi gâştele sălbatice. mistre ţi şi iepuri. ţigănuşul (Plegadis falcinellus). stârcul galben (Ardeola ralloides). . deşi prin desecarea lacurilor din Balta Br ăilei acestea au pierdut biotopuri deosebit de valoroase. populaţiile cele mai numeroase avându-le speciile ce se hrănesc cu variata ofertă vegetală.

avatul (Aspius aspius). fusarul (Aspro streber). boicuşul (Remiz pendalimus) etc. cucul (Cuculus canorus). Scopulul acestui regulament esre de a promova uin model de gestiune durabila care sa permita conservarea biodiversitatii.. sabiţa (Pelecus cultratus). ştiuca (Esox lucius). morunul (Huso huso). peşti reofili proprii apelor curgătoare. reîntorcându-se toamna. cât şi cel terestruzăvoaiele – adăpostesc şi alte specii de păsări precum mierla (Turdus merula). ca element fundamental al capitalului natural din 1 Informtii preluate din documentatia specifica bibliografica referitoare la Parcul Natural Balta Mica a Brailei. mreana (Barbus barbus). . păstrăvul de mare (Salmo trutta labrax). atât mediul acvatic. şalăul (Stizostedion lucioperca). Ihtiofauna importantă din punct de vedere economic este reprezentată prin: peşti migratori anadromi. care vin din mare pe Dunăre numai pentru reproducere.265/2006 CARE APROBA oug. dumbrăveanca (Coracias garrulus). scobarul (Chondrostoma nasus). cosacul (Abramis sapa) etc. văduviţa (Lenciscus idus) şi somnul (Silurus glanis). scrumbia (Alosa pontica şi Alosa caspia nordmanii). batca (Blicca bjoerkna). d. a florei si a faunei salbatice prin Prevederea de Urgenta a Guvernului ROMANIEI 57/2007 SI l. ghiborţul (Acerina cernua).Având proprietăţi ecologice comune. conservarea habitatelor naturale. gingirica (Clupeonella cultriventris). care se reproduc în Dunăre. cleanul (Leuciscus cephallus). babuşca (Rutilus rutilus carpathorossicus). plătica (Abramis Brama). care se reproduc în lacurile de luncă. morunaşul (Vimba vimba). păstruga (Acipenser stellatus). crapul (Cyprinus carpio). boarca (Rhodeus sericeus amarus). privighetoarea mare (Luscina luscina). peşti semimigratori. În afară de categoriile menţionate se mai întâlnesc peşti care trăiesc şi se reproduc în ambele biotopuri (râuri sau lacuri). în sensul că pătrund din Dunăre în lacurile de luncă primăvara. obleţul (Alburnus alburnus). nisetrul (Acipenser guldenstaedti). Aplicarea unui management forestier si sillvic general care sustine o dezvoltare corecta a diversitatii ecosistemelor in teritoriu in Parcul natural Balta Mica a Brailei1 Astfel a fost instituit Regulamentul Parcului Natural Balta Mica a Brailei care se supune regimului ariilor naturale protejate.195/2005 privind protectia mediului. Aceasta abundenta a florei si faunei da oglinda actualei stari a sanatatii acestora.

zonele dig mal a Campiei Baraganului Nordic. in limita capacitatii productive si de suport a ecosistemelor. pescuitul pe lacuri cu sculele traditionale. constituita din 8 zone : Egreta. Zonele de dezvoltare durabila a activitatilor umane – 9 324 ha – sunt reprezentate de Dunare si bratele fluviului. situate in cele 7 insule mari si 4 ostrove mici : Insula Mica a Brailei. ecoturism controlat si specializat numai pe traseele marcate si in limitele capacitatii de suport turistic prevazuta. 4. d. care nu necesita extrageri de arbori. Colonia mixta Cucova. Astfel au fost constituite patru zone functionale: 1. cercetare si monitoring. In afara zonelor enumerate mai sus Administratia parcului este interesata si de dezvoltarea durabila a zonei de cooperare. prin dezvoltarea socio-economica wdorindu-se diminuarea presiunii antropice exercitata in prezent de comunitatile locale riverane asupra capitalului natural din Parcul National Balta Mica a Brailei. Catinisu Cracanelu. insula Cracanel. a Dobrogei. in concordanta cu dezvoltarea sistemelor socio-economice adiacente si are trei directii strategice: b. stuf. Fundu Mare. actiuni de inlaturare a efectelor unor calamitati. 2. insula Chiciu Orbului. Zona de protectie integrala – 5 445 ha. Renisul Calia 2. Aici sunt permise : activitati stiintifice si educative. conservarea biodiversitatii. Zonele de management durabil (zone tampon) – 9 366 ha. cu aprobarea Consiliului Stiintific al Parcului National Balta Mica a Brailei. interventiile pentru mentinerea habitatelor. prin tehnologii cu impact redus. insula Fundu Mare. indiferent de succesiunea acesteia dupa calamitati naturale majore. c. Renisul Calia 1. insula Calia. papura pentru realizarea de produse artizanale. cu aprobarea consiliului de administratie. precum recoltarea de lastari de salcie. Activitati permise : toate cele de la precedenta zona. ostrovul Chiciu Cucului. Catinisu Ciciu Orbului .parc. Zona de protectie stricta – 418 ha in arealele Jigara si Vulpasu in care este conservata evolutia biodiversitatii in mod maximal. dezvoltare economica durabila. desfasurate numai de comunitatile locale. ostrovul Chiciu Morii. cu exceptia efectuarii de cercetari stiintifice. actiuni de combatere in masa a daunatorilor forestieri. insula harapu. Renisul Piscu Popii. lucrari de reabilitare ecologica a biotopului acvatic si reconstructie ecologica a fostei paduri aluviale prin substituirea ligniculturilor plopicole si salicicole cu specii forestiere autihtone. ostrovu Ileana. a Insulei Mari a Brailei. fiind interzisa orice activitate umana. . 3. pescuitul sportiv. ostrovul Chiciu lui Filoti. precum si activitati traditionale de utilizare a unor resurse regenerabile. insula Varsatura.

• Ulterior s-au identificat noi bunuri de patrimoniu natural de interes jude ţean. Capacitatea teritoriului de sustinere a vanatorii si pescuitului in sistem selectiv. situat în Balta Brăilei. flora. martor de eraziune hercinică. padure ca sistem) . f.529 ha”.30 ha. pe teritoriul judeţului au fost identificate o serie de arii naturale. În scopul garantării conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural. acesta a fost iniţial înfiinţat ca rezervaţie naturală în anul 1979 şi reconfirmat în anul 1984. situat în Balta Brăilei. zonă protejată de interes naţional în suprafaţă de 1. care necesit ă a fi supuse unui regim special de protecţie şi conservare. • Lacul Blasova – lac de meandru. exploatabil prin activitatile turistice. zonă protejată de interes naţional în suprafaţă de 930 ha. parcuri naturale si siturile Natura 2000 ca resursa exploatabila turistic. vegetaţia acvatică a favorizat cuibărirea sau numai loc de popas pentru numeroase specii de păsări. • Pădurea Camniţa. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional – Secţiunea a III-a zone protejate sunt identificate trei zone protejate: • Parcul Natural Balta Mică a Brăilei cuprins în lista „Rezervaţii al Biosferei. sol. rezervaţia forestieră se află în lunca râului Buzău.e. • Pădurea Viişoara. fiind desemnat ca zonă umedă de importanţă internaţională de către Secretariatul Convenţiei Romsar. in cazul alegerii unor forme non-agresive de exploatare a resurselor piscicole si cinegetice este posibila refacerea fondului exploatabil fara interventia umana.6 ha. Rezervatiile. Parcul Naţional sau Naturale cu o suprafaţă de 17. Are valoare avifaunistic ă mondială. ca rezervaţie forestieră. • Lacul sărat Movila Miresii. g. Existenta in cadrul forestier a resurselor naturale regenerabile (apa. • Lacul Câineni. cu un management in sens durabil. În anul 1999 s-a observat un număr de 101 specii de păsări care cuibăresc aici. relativ natural . • * Rezervaţia ornitologică lacul Jirlău-Vişani. Existenta unor areale reduse ca dimensiuni de reimpaduriri a zonelor anterior defrisate sau cu potential de utilizare in domeniu silvic.693. iar din întreaga pădure este protejată doar o parcelă alungită de frăsinet pur. în suprafaţă de 1. h. fauna. Prin Legea nr. ca rezervaţie ornitologică. care pot reprezenta un capital important. prin prisma unui management centralizat. ca rezervaţie ornitologică. cu capacitate de autoregenerare. • Lacul Zăton lac de meandru situat în Balta Brăilei. Datorita faptului ca este un teritoriu extins in care s-a pastrat un habitat natural. care contribuie la dezvoltarea reţelei de arii naturale protejate: • * Popina Blasova – monument al naturii. .

Pădurea reprezintă o insulă de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pufos (Quercus pubescens) în plină stepă. Hotărârea Guvernului nr. instituie regimul de arie naturală protejată pentru următoarele arii: . În scopul compatibilităţii legislaţiei naţionale privind protecţia naturii cu cea a Uniunii Europene din domeniul respectiv. Guvernul României a adoptat noi acte normative pentru garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate. se instituie regimul de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară. . ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România pentru ariile: • Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni • Balta Mică a Brăilei • Braţul Măcin • Valea Călmăţuiului Totodată Ordonanţa de Urgenţă nr.• • • • • • • Balta Albă – Amara – Jirlău Insula Mică a Brăilei Balta Tătaru Dunărea Veche – Braţul Măcin Ianca – Plopu – Sărat Lunca Siretului Inferior Măxineni Prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. conservarea habitatelor naturale. 1924 din 13 decembrie 2007. stabileşte un regim diferenţiat de protecţie. conservare şi utilizare pentru categoriile de arii protejate menţionate mai sus. a florei şi faunei sălbatice.

i. ceapa şirădăcinoasele. Pentru ariile de protecţie specială avifaunisticăşi a siturilor de importanţă comunitară. managementul acestora va avea ca scop principal. pr solurile aluvionare si cernoziom.Managementul zonelor umede de importanţă internaţională (Insula Mică a Brăilei) se realizează în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională. varza. În cazul rezervaţiilor forestiere. readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice. managementul se face prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii. Depozitul de armasari de la Ramnicelu -unitatea destinata cresteriii si ameliorarii cailor de rasa. ca resursa importanta in silvicultura Depozitul a fost infiintat in anul 1905.A. istoric situate in lunca Dunarii si pe malul raului Buzau. în special ca habitat al păsărilor sălbatice. . pepeni. facand parte din domeniul regal al printului Sutu. Prezinta unor suprafete de cultura legumicola ce se bazeaza pe culturi de tomatele.Din 1945 pana in 1982. depozitul a apartinutul de fostul G. Existenta unor culturi reduse ca suprafata de vita de vie (pe o suprafa ţă de cca 4500 ha) .A.S care apoi a trecut in I. care apoi s-a transformat in Societatea Nationala a Cailor de Rasa. grupuri de specii sau comunităţi biotice. fiind destinat initial cresterii bovinelor si a cailor de tractiune.S. Din 1982 unitatea e destinata cresteriii si ameliorarii cailor de rasa apartinand de Regia Nationala de Crestere a Calului. apoi extinsa catre luncile raurilor Calmatui si Siret. j. ardeiul. K.

pentru ca dup ă 1989 acestea să scadă în mod constant de la an la an. Existenta in prezent in judet. fabrica de conserve Zagna Vădeni. care prelucrau şi depozitau importante cantităţi de legume. însă primele bazine legumicole specializate au ap ărut în periada 1968 -1970 când au fost puse în funcţiune sistemele de irigaţii şi a fost posibilă extinderea arealului dc cultură a legumelor. dispărând în acest fel şi siguranţa desfacerii pentru o mare cantitate de legume. se explică prin faptul că a dispărut una din marile fabrici de conserve ale ţârii. Scăderea suprafeţelor cultivate cu legume în judeţul Brăila după anul 1989. reprezentativă pe plan naţional. Buzău şi Şiret. o altă cauză este si aceea că înfiinţarea şi întreţinerea culturilor legumicole este costisitoare şi proprietarii de terenuri nu au resursele financiare necesare şi un alt motiv deloc de neglijat este distrugerea sistemului de iriga ţii pe o mare parte din suprafaţa judeţului. In structura de culturi legumicole pondere au acelea şi specii: tomate. legumele brăilene fiind bine apreciate la export.5 ha sere destinate producerii răsadurilor şi a legumelor din ciclul II. Caracteristic legumiculturii de după anul 1989 este faptul că se practică pe suprafeţefărâmiţate. ajungând la nivelul anului 2001 la 3 000 ha. fiind ameliorate şi tehnologiile de cultură.Grădinile de legume în perioada interbelic ă erau amplasate în lunca Dunării şi pe malul râului Buzău de unde localnicii obţineau venituri mari. Suprafata cultivata cu legume a crescut pana la 10. Apariţia acestor bazine legumicole a dus la creşterea producţiei de legume fiind necesarăşi dezvoltarea unui sector de industrializare corespunz ător.000 ha. Astfel a apărut Fabrica de Conserve Zagna -Vădeni. a 84 ha solarii pentru producerea legumelor timpurii şi 18. ceapă. Dup ă anul 2001 s-a constatat de la an la an. competitive şi din punct de vedere economic. l. Sunt însă şi exploataţii legumicole mari care practică tehnologii performante şi eficiente şi care au drept consecinţă obţinerea unor producţii mari. varzăşirădăcinoase. pentru ca în anul 2005 suprafaţa cultivată cu legume la nivelul judeţului să ajungă la 4. ardei. Odată cu creşterea suprafeţelor cultivate cu legume şi apariţia fermelor specializate au apărut disponbilităţi pentru export. cu aplicare unor tehnologii tradiţionale care au drept consecinţă obţinerea de producţii mici şifără certitudinea desfacerii producţiilor obţinute. Mai târziu cultura legumelor a fost practicată în localităţile aflate în apropierea luncilor râurilor C ălmăţui. depozitele de la întreprinderea de Legume-Fructe Brăila şiFăurei.048 ha (fără pepeni). . din zonele de luncă cu soluri aluviale şi pe zonele înalte cu soluri de tip cernoziom. o cre ştere timidă a suprafeţelor cultivate cu legume.

PUNCTE SLABE a. I. CU PRINCIPALELE CULTURI Brăila hectare A n i i 1 9 9 5 2 0 0 0 2 0 0 1 2 0 0 2 2 0 0 3 Su pra faţa cult ivat ă -tot al Cer eal e Pe ntr u boa be Gr âu şi se ca ră Or z şi or zo ai c ă Sf ec lă de za hă r Pla nte ulei oas e din car e: Flo are a so are lui Po ru m b Ca rt ofi Leg um e2) 33 41 31 21 25 06 67 73 3 25 27 5 11 39 83 14 31 3 8 8 7 661 57 52 08 9 88 30 31 55 87 18 71 08 68 62 8 88 41 10 72 94 95 2 6 5 6 974 37 58 99 3 66 69 32 81 08 21 47 80 95 23 4 21 02 3 96 81 0 76 1 1 2 8 6 841 67 65 05 9 61 78 33 43 50 21 32 34 87 65 8 28 14 0 96 41 6 86 7 6 4 8 883 18 60 83 9 73 58 31 38 49 16 80 73 19 48 51 38 50 8 53 03 9 79 50 18 10 6 12 01 43 12 09 31 66 6 42 5 1 0 7 6 6 6 110 179 976 10 80 11 9 62 34 2 75 30 80 09 2 31 0 69 0 53)1 . Stăncuţa. pentru producţiile de orez. pentru producţiile de porumb realizate de C.A. Ciocile.A. soia şi struguri realizate de I.P. Râmnicelu. la îndeplinirea principalilor indicatori ai produc ţiei agricole. C.) Acest lucru poate fi observat in tabelul de mai jos: 2 SUPRAFAŢA CULTIVATĂ ÎN PROFIL DE EXPLOATARE. Pierderea rolului major pe care il ocupa judetul in productia agricola la nivel national certificat prin ordine si medalii obtinute inainte de 1990 (pentru ocuparea locului I. Roşiori.A. Dudeşti.S. Ianca şi Filipeşti.A.P.S.

Cerasella Craciun . pe categorii de folosinţă: Pă şu ni Li Vii ve 1) zi2 ) Ar ab ilă 3812 72 3859 96 Fâ ne ţe 199 5 200 0 476 576 476 576 336077 33171 380 10224 1420 343108 33923 74 7624 1267 2 Informatii preluate din documentatia PATJ Braila. relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr.4 2 0 31 0 37 661 5 ) 2 0 29 0 42 581 6 ) 2 31 0 95 0 88)1 7 17 87 06 61 34 1 16 61 2 97 57 8 72 7 - 108 322 66 13 8 75 92 15 95 17 18 08 52 52 63 0 69 01 6 13 54 5 20 63 3 89 95 7 83 93 4 50 5 11 30 1 2 0 2 5 6 110 245 108 285 59 18 5 61 10 1 72 48 73 01 Analiza fondului funciar (2007): hectar e Sup rafa Jud ţa eţul tota Bră lă ila Sup rafaţ aa gric olă din care. arh.

Au un orizont A de 20-35 cm uneori mai dezvoltat. Solurile aluviale se caracterizeaz ă printr-un stadiu incipient de solificare care are loc pe cele mai recente depozite fluviale depuse în timpul rev ărsărilor. Se recomandă a fi fixate prin plantaţii forestiere. Profilul psamosolurilor se caracterizeaz ă printr-un orizont A nisipos sau nisipolutos. cu textur ă variată. sub 0. astfel că fertilitatea lor este scăzută. b. fiind evaluate ca slab productive. culturilor intercalate şi succesive. serelor şi solariilor. 2) Inclusiv suprafaţa grădinilor familiale.2 0 0 1 2 0 0 2 2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7 4765 76 388 808 34 60 92 34 59 11 34 92 99 34 93 66 34 95 15 34 94 01 337 84 7 4 75 93 4765 76 388 435 334 72 7 4 78 30 4765 76 388 737 334 94 7 4 48 56 1 2 6 5 1 1 4 8 1 0 1 4 7 4 2 7 3 0 7 3 0 7 5 1 4765 76 388 446 333 72 7 4 48 92 4765 76 388 428 333 04 7 4 48 05 4765 76 388 100 331 44 - 48 25 4765 76 34 387 88 470 99 330 03 - 48 17 Nota: 1) Nu este inclusă suprafaţa grădinilor familiale. concentrate in anumite zone ale judetului În zona nisipurilor de pe malul drept al C ălmăţuiului se găsesc cernoziomurile levigate nisipoase şi nisipurile slab solificate – psamosolurile. Solurile aluviale sunt răspândite în lunca Dunării (inclusiv Balta Brăilei) a Siretului şi a Buzăului. După o tranziţie de 20-30 cm. culturilor intercalate şi succesive. se trece la .8% şi rezerve reduse de substanţe nutritive. permeabilitatea foarte ridicat ă. Soluri cu fertilitate scazuta. serelor şi solariilor. Proprietăţile fizice sunt bune. fără structură. după care se trece la orizontul C. de regulă nisipos. ca urmare a fixării recente a nisipurilor de dune. dar formează rezerve mici de apă. De asemenea au conţinut mic de humus. reflectând un proces incipient de pedogeneză. în masiv sau în benzi.

Conţin 2-5% humus şi sunt relativ bine aprovizionate cu elemente nutritive.ces de umiditate de lungă durată s-au format o serie de soluri hidromorfe. prezint ă proprietăţi fizice şi biologice puţin favorabile pentru plantele de cultură. legumele şi zarzavaturile.5 g/l). Deşi sunt bogate în humus. La fertilitatea lor contribuie şi regimul hidric aflat sub influenţa apelor freatice din luncă. reprezentate prin lăcovişti şi soluri gleice în diverse stadii de evoluţie.5 – 1. Sub influenţa predominantă a unui e. . Pentru folosirea în condiţii optime a solurilor aluviale cea mai mare parte a luncilor din judeţul Brăila a fost scoasă de sub influenţa inundaţiilor prin îndiguire. porumbul. fiind folosite de regulă pentru păşuni. Pe aceste soluri se cultiv ă în bune condiţii floarea soarelui.materialul parental C. Apa freatică se află la adâncimi mai mici de 1. în care adesea se recunoa şte stratificarea depozitului.5-2 m şi este slab mineralizată (0.

Gleizarea solurilor aluviale din Balta Brăilei şi lunca Siretului duce la reducerea drenajului pe verticală a apei şi la stagnarea ei la suprafa ţă în perioadele cu exces de umiditate. dar cu un conţinut bogat (17-20%) de ioni de natriu schimbabili. Solurile halomorfe au luat naştere printr-un proces de acumulare de săruri. fapt ce le confer ă o reacţie puternic alcalină. şi spălarea sărurilor uşor solubile din orizontul superior al solului. Salonceacurile sunt cele mai răspândite soluri halomorfe din jude ţul Brăila. pe de o parte. Acestea se caracterizează prin prezenţa în orizontul superior a unei cantit ăţi reduse de săruri uşor solubile. generat de evapotranspiraţia intensă a apei urcate capilar din stratul acvifer în sectoarele cu drenaj slab şi în condiţii de climă aridă. al localităţilor Surdila – Greci şi Romanu. Din cauza conţinutului ridicat în săruri. Solurile halomorfe reprezentate prin salonceacuri şi soloneţuri sunt răspândite insular în judeţul Brăila. Soloneţurile reprezintă un stadiu de desalinizare a solonceacurilor. ele totuşi sunt mai mult folosite pentru păşuni şi uneori în agricultură. Solonceacurile se caracterizează printr-un proces de salinizare de lungă durată. Pentru redarea lor agriculturii este necesar ă realizarea unui drenaj al apelor freatice. ceea ce a condus la acumularea unui procent ridicat de s ăruri (1-1. De şi fertilitatea este scăzută. Pentru evitarea stagn ării apei şi a îmlăştinirii zonelor joase din luncă. soluri cu procese de sărăturare. Se găsesc pe suprafeţe mari în lunca Călmăţuiului între Ulmu şi Însurăţei. Există areale largi cu restricţii de ordin climatic (soluri cu exces de apă. totalizând o suprafaţă de /0# 1 $a! 2. pe de alt ă parte. c. Apa freatic ă este puternic mineralizată (10-30 g/l) şi se află la adâncimi mici de 1.5%) care uneori formează o crustă albă la suprafată. în valea Ianca şi în lunca Siretului între Gulianca şiMăxineni. Soloneţurile sunt mult mai restrânse în compara ţie cu solonceacurile în jurul lacului Batogu. apoi calciului şi magneziului. pentru coborârea nivelului hidrostatic. îndeosebi în arealul crovurilor. s-a construit o reţea de canale de drenaje.Sărurile acumulate sunt uşor solubile şi aparţin natriului în primul rând. solonceacurile sunt folosite doar ca paji şti şi acestea de slabă calitate. mai exact în jurul lacurilor s ărate şi salmastre. soluri afectate de compactare. . soluri afectate de eroziune eolian ă).5-2 m. Poluarea solurilor a dus la restrangerea suprafetelor exploatate in agricultura si silvicultura În judeţul Brăila există zone critice din punct de vedere al deteriorării solului. aproape în toate depresiunile de tip crov. în comparaţie cu solonceacurile.istă soluri degradate chimic şi fizic datorită depozitării deşeurilor şi a produselor petroliere şi a deşeurilor menajere din jurul oraşelor.

Ph-ul este slab alcalin. mediile indicatorilor de mineralizare şi impurificare se încadrează în limitele admise. Expertizarea solurilor în jurul platformelor industriale şi al depozitelor menajere relevă faptul că solurile nu au fost contaminate cu substanţe poluante. Conţinutul total de săruri solubile şi de bicarbonaţi nu prezintă depăşiri ale limitei admise. Ianca şiFăurei. Chişcani şi Lacu Sărat).Localităţi unde există surse de nitraţi din activităţile agricole Comun a Te re n ag ric ol Te re n ar ab il Sursa de NO3 la nivelul comunei Chisca ni Galben u Movila Miresii Şuţeşti Traian Tudor Vladimi rescu Vădeni Vişani 53 56 73 70 68 64 57 82 14 88 3 87 72 11 90 4 53 09 47 73 69 96 55 74 49 50 14 11 4 74 95 11 07 0 40 75 Surse actual e **** ** Surse istoric e ** Sursa: Raportul anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Brăila. 2007 Numărul diversificat al activităţilor economice şi sociale din judeţul Brăila. Albina. Reacţia solului (pH-ul) se situează în domeniul neutru fiind un sol cu solubilitate şi accesibilitate bună pentru majoritatea elementelor nutritive din sol. iar conţinutul total de săruri solubile şi bicarbonaţi sub limitele admise. Pentru solurile monitorizate în zonele de influenţă a depozitelor de deşeuri menajere Baldovineşti. are ca rezultat producerea unei cantităţi însemnate de deşeuri industriale şi menajere. De asemenea conţinutul de substanţă organică se încadrează în limitele unui sol nepoluat. Solul din zona de influenţă a depozitului de reziduuri petroliere Oprişeneşti. Pentru solul expertizat în zona depozitului ecologic Tracon. fapt ce încadrează acest sol în categoria unui sol normal. Calitatea solului expertizat în jurul platformei industriale ale Chiscani (din cele trei puncte de prelevare. înregistrează valori normale pentru majoritatea indicatorilor de mineralizare determinati. indicatorii de mineralizare şi impurificare prezintă valori medii care se încadrează în limitele admise. înregistrează . Valorile medii ale indicatorilor de impurificare se situează în limitele admise.

relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf.valori normale pentru majoritatea indicatorilor de mineralizare determina ţi. dr. Cerasella Craciun . arh.

61 1 1. 9 72 1 8 1 . 5 8 . Factorii de poluare ai solurilor sunt prezentati in tabelul de mai jos : Poluarea solului (ha) în anul 2008. De asemenea conţinutul de produse petroliere a fost sub limita pragului de alertă de 200 mg/Kg de sol.Ph-ul se situează în domeniul neutru iar conţinutul de săruri solubile nu prezintă depăşiri ale valorilor admise. în judeţul Brăila T o t al ju d e ţ Ramura economică Su bs ta nţ a po lu an tă In du str ia en er gi ei el ec tri ce şi ter mi ce In du str ia ex tra cti vă In du str ia m et al ur gi că fer oa să In du str ia ch im ică In du str ia ali m en tar ă A gri cu ltu ra G os po dă ria co m un ală D ep oz ite de şe uri m en aj er e C e n uş ă D eş e ur i m e n aj er e N ă m ol ur i D 17 9. solul încadrându-se în categoria solurilor nesalinizate.

insecticidelor.ej ec ţii Şl a m ur i N ă m ol ur i d e e p ur ar e N or o ai e mi ni er e St er il Z 5. g 61 ur 65 ă Note: 1 -suprafaţă utilizată pt. Celhart-Donaris S. 4 -depozit reziduuri industriale (şlam de caustizare). 2 5 4 1 7 . ale S. dejecţii animale).A. 3 3 1 5 . 1. 3 -depozite de reziduuri petroliere. al S. 2 -suprafaţă utilizată pentru depozitarea deşeurilor menajere (depozite neconforme).A. depozitarea deşeurilor provenite din gospodării comunale (deşeuri menajere.C. 5 -halda de zgură aparţinând SC Termoelectrica SA (Centrală Termică Ianca). PETROM S.. 4 7 . Totodata folosirea excesiva a ierbicidelor. fungicidelor si ingrasamintelor chimice a dus la pierderea partiala a calitatii terenurilor si le-au facut improprii (cel putin momentan) pentru agricultura biologica. Brăila.C.

Localităţi unde există surse de nitraţi din activităţile agricole Comu na Te re n ag ric ol Te Sursa de NO3 re la nivelul n comunei ar ab il Surse Surse actua istoric le e 47 * * * * 73 * * 69 96 55 74 49 50 14 ** 11 4 74 95 11 07 0 40 75 Chisca ni Galben u Movila Miresii Şuţeşti Traian Tudor Vladimi rescu Vădeni Vişani 53 56 73 70 68 64 57 82 14 88 3 87 72 11 90 4 53 09 Sursa: Raportul anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Brăila. Astfel avem numai 633 ha de livezi. In aceste conditii productiile de struguri si fructe. intr-un spatiu care ofera conditii ideale de cultura pentru cais. cires si experimental Diospyros kaki. 2007 d. desi climatul permite obtinerea de productii ridicate din specii cu necesitati ecologice conforme zonei . în 2007 Kg//ha Judeţul Brăila Vii pe rod – 3936 39 36 . la nivelul anului 2007 erau : Producţia medie de struguri la hectar. piersic. Ziziphus jujuba si mai putin de 700 ha de vii plantate cu vita de vie nobila. Scaderea suprafetelor de livezi si vii care sunt slab reprezentate la nivel judetean.

dr. Cerasella Craciun .total Vii altoite pe rod Vii hibride pe rod 5249 52 49 36 53 din care: proprietate 3653 Total majoritară privată relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. arh.

Viziru. Gropeni. Traian. Marasu. din care 4 000 ha sunt soiuri hibride si 700 ha soiuri nobile. Tichilesti. Gropeni. Chiscani. Suprafete de pasuni insuficiente pentru dezvoltarea sectorului de cresterea animalelor in anumite zone (Frecatei. Procent scazut de soiuri de vita de vie competitive In momentul de fata mai sunt 700 ha de vita de vie din soiuri nobile in jud. Traian. Marasu. Babeasca rosie de Insuratei. Din cele 700 ha 81 sunt administrate de persoane fizice iar restul de societati comerciale. Tichilesti. in conditiile in care in 1989 existau 8 127 ha si se produceau vinuri medaliate in concursurile internationale – Riesling-ul italian de Bertesti. Viile au fost distruse sistematic dupa punerea in practica a Legii 18/1991. . Braila. f. privind retrocedarea proprietatii funciare. Dudesti. Cazasu) . Galbenu. Vadeni. Vadeni. Chiscani. Viziru.Producţia totală de fructe. Cazasu) In tabelul de mai jos pot fi observate suprafetele de pasune care sunt disproportionate in raport cu suprafetele de teren arabile in localitatile Frecatei. Feteasca alba de Movila Miresii sau Cabernet-ul rosu de Ciresu. Dudesti. Galbenu. iar ultima situatie intocmita de Directia pentru Agricultura si Dezvoltarea Rurala arata ca in Braila mai exista 4 700 ha de amanajari viticole. în 2007 / tone Judeţul Brăila din Tot care:proprietat emajoritară al privată 14 99 48 2 44 0 4 90 31 9 82 9 66 7 1499 482 440 4 90 319 82 9 66 7 Fructe -total Prune Mere Pere Piersici şi nectarine Cireşe şi vişine Caise şi zarzăre Nuci Căpşuni Alte fructe e.

3 1 18.237 96 8 85 1 15. 6. 1.018 285 3 8 4 0 1 3.0 45 6 6.5 0 0 53 1 7 71 1 5.0 42 8 4.0 03 1 0 93 4 99 1 1 5.9 3 0 318 42 6 63 5 31. 6 0 492 51 6 287 0 35. 21 4 0 31. 2.0 18 7.9 7 8.4 57 10.3 48 3. 2 7. agricole si zona silvica)-hectare N UAT Ter P en as uri un ara i bile V Li Ter Padu ii ve enu ri si zi ri alte agr teren icol uri e forest tot iere al 6.864 60 6 8 26 2 1. 07 38 5 0 64 610 0 9 1 15.6 63 4.3 61 3 6.7 20 7.3 2 4 0 51 6 62 1 4.1 1 4.174 3 1 874 0 1 7.4 1 0 656 45 9 01 7 1 6.1 8 0 1.9 64 5 7 606 32 39 1 9 2 9. 61 0 2.9 99 7. 1 16.0 1 0 69 18 7 26 1 1. 2 Bertesti Bordei Verde 3 4 Ciocile 5 Ciresu 6 Dudesti Frecate i Galben u Gemen ele Gradist ea Gropen i 7 8 9 1 1 1 Ianca Insurat ei 1 1 Jirlau 1 Marasu .5 0 5 82 5 5 92 1 3.521 1 Bardan d.0 8. 44 38 3 2 1. 2.Informatii despre vegetatie ( livezi. 22 4 35.

6 17 3 73 5 4 8.5 71 5.7 64 7 57 5 4 5.9 02 9.4 76 6.5 62 6. 1 7.7 82 0 0 0 417 .9 53 0 30 4 7 1 4.3 36 6.7 35 6.6 56 1 64 1 1 5.8 73 0 97 2 6 1 5.7 25 10.921 131 5. 1.0 57 6 82 8 5 9.3 27 4. 220 9. 1 71 30 1 3 8 0 1 4.9 71 3 32 8 2 0 7 2 0 0 0 0 0 0 6 5 0 0 88 94 667 67 0 6 307 288 12. 2 Gaisea nca 2 Sutesti 1.9 82 8. 5.03 0 Maxine 1 ni 1 Mircea Voda Movila Miresii Racovit a 6 8 0 294 10.7 31 4 59 4 7 1 8. 168 133 1 1 2 Ramnic elu Roman 2 u 2 Rosiori 2 2 Salcia Tudor Scortar u Nou 2 Silistea 2 Stancut a S.2 86 3 58 2 5 1 3.5 53 4 25 0 8 10.9 93 6 03 9 0 2. 1 8.8 69 3 30 8 4 5.

57 0 40 7 74 0 61 6 1. Nivelul scazut de trai care influenteaza dezvoltarea agriculturii si a silviculturii.4 00 7.4 28 387 . in urma restructurarilor realizate in Directia pentru Agricultura si .Vladi 3 miresc u 3 Tufesti 3.4 34 7.7 86 7.4 93 8 1 5 3 3 7 1 7 3 1 9 1 6 5 0 0 3. La aceasta data.2 Tichile sti 3 Traian T.868 142 806 11 28.4 33 851 5.0 75 9.6 04 14. 10 4 25 8 1.4 66 4.1 32 5. Insuficienta specialistilor agricoli si silvici in relatie cu populatia locala . h.5 19 5.3 09 9. 350 6.6 62 2.8 08 I 77 3 5.0 81 6.7 07 9.8 28 15.2 65 35 0.38 2 4 Braila 4 Chisc ani 4 Faurei Surdil 4a Greci Cazas 4 u Total 4 48 5 2 0 8 2 14 7 7 2 11 1 1 4.8 94 7. 914 7.7 21 11.1 99 11.114 3 10 1 5 0 1 2 8 1 1 5 1 1 3 2 0 2 3 Visani 3 Viziru Zavoai a 2 0 3 0 0 163 150 1.5 04 2. 13 3 6. 51 2 76 59 63 2 66 8 31 32 .64 6 0 22 0 48 0 1 3 Ulmu 3 Unirea 3 3 Vaden i Victori a 0 6 292 10 1.743 0 1.0 01 14 3 68 1 83 0 10 0 1.3 20 5. 61 6 5.2 99 1. 5 63 1 3 9 g.1 47 74 0 6.9 19 7.

Dezvoltare Rurala a judetului Braila colectivul de specialisti care acordau consultanta a fost redus drastic. în urma aplicării unui program drastic de restructurare au fost desfiinţate 36 de posturi din cele 67 pe care le avea. majoritatea specialişti agricoli. De menţionat că majoritatea celor care au primit preavizul sunt funcţionari publici ce ocupau posturi de consilieri. un lucru bun a fost faptul că nu a fost desfiinţat niciunul dintre cele 9 posturi în cadrul Unităţii Fitosanitare. Practic. . aşa cum susţin agricultorii. dar printre concedia ţi se numărăşi personal contractual. Direcţia pentru Agriculturăşi Dezvoltare Rurală (DADR) Brăila a concediat în această lună jumătate dintre salariaţi. De asemenea. astfel încât direcţia a mai rămas cu 31 de posturi.

i. Lipsa unei strategii unitare teritoriale, pentru mentinerea si atragerea populatiei cu ocupatie in domeniu de activitate agricol si silvic j. Activitatile agricole si silvice perturbate si stopate din cauza lipsei de coeziune sociala si a dezvoltarii parteneriatului social prin participarea publicului la luarea deciziilor

Participarea publicului este o componenta fundamentala a unei societati democratice. Publicul alege liderii comunitatii lor, influenteaza elaborarea legilor si politicile locale, este implicat in aplicarea si imbunatatirea legilor si joaca rol de control asupra deciziilor. Pe scurt, „publicul” conduce si informeaza autoritatile in fazele procesului decizional. Pentru acest motiv, cei care iau deciziile trebuie sa considere publicul o resursa, un supervizor al intereselor pe termen lung. Participarea este stimulata in parte de creerea de locuri de munca in proiectele de revitalizare a mediului economic prin alternative viabile durabile. De aceea este foarte importanta analiza ofertei economice alternative, durabile, pe care aceasta zona o prezinta, incepand cu potentialul agro-turistic, silvic, piscicol sau zootehnic (mai ales cresterea nimalelor prin metode ecologice, activitate care are mari sanse sa produca bunuri alimentare cu posibilitate de export). Implicarea unor grupuri tinta in actiunile colective initiate de un program ea poate avea trei forme diferite: fortata (politic, economic), remunerata si voluntara. Dupa „Conventia de la Aarhus”, din anul 1998, s-au trasat trei directii principale ale procesului de participare publica in politicile de mediu, trei componente diferite dar interconectate, care trebuie integrate, juridic si institutional, in orice societate democratica: accesul la informatie, accesul la luarea deciziilor si accesul la justitie. Formele de implicare a comunitatilor la luarea deciziilor se pot diferentia dupa multe criterii, cele mai importante fiind: eterogenitatea participantilor, importanta problemei abordate, gradul de implicare, influenta pe care o exercita acesti participanti in luarea deciziilor, statutul juridic al Grupului de Initiativa instituit, tipurile de parteneri asociati (organisme guvernamentale, organizatii non-guvernamentale si non-profit sau societati private), s.a. Sunt necesare cateva conditii pentru obtinerea sprijinului comunitatii locale in managementul comunitar, intre care: • institutionalizarea grupurilor de interese, pentru cresterea puterii decizionale a cetatenilor; • procesul de luarea deciziilor trebuie sa fie transparent si vizibil, pentru a evita implicarea unor interferente de ordin economic sau politic; • asistarea tehnica si financiara a premiselor de asociere sau productie; • echitate sociala si acces la justitie fara discriminari ; • control si consiliere financiara ; • educarea publicului ; • cointeresarea economica.

k. Insuficienta prezenta a perdelelor de protectie si a padurilor in judet l. Concentrarea diversitatii faunei si florei numai in zonele in care ecosistemele au ramas in stare apropiata de cea initiala, cu pierderea celorlalte tipuri de ecosisteme locale

In urma defrisarilor si a necesitatii plantarii de inlocuire s-a ajuns la dezechilibrarea amestecului de specii in cadrul fondului forestier si la o proportie foarte ridicata de salcie si plop :

Aceste modificari, odata cu disparitia anumitor zone din biocenoza locala au dus la restrangerea ecosistemelor specific locale la acele areale protejate, unde interventia a fost relativ controlata. m. Defrisarile au dus la perturbarea ecoclimatica si hidrologica (disparitia Baltaretului, a apelor de tip izvor, balta din fostele zone impadurite) În monografia „Brăila 600", editată la aniversarea a 600 de ani de atestare documentară a Brăilei, la capitolul poziţie geografică, este menţionat Baltaretul.

„Băltăreţul este un vânt sezonier care se formează în după -amiezile foarte călduroase, vara. Este un vânt care aduce mari cantităţi de apă preluate din evaporarea permanentă din perimetrul Bălţii Brăilei. Este un vânt benefic pentru agricultură, fiind fenomenul meteorologic care reface umiditatea solului în Bărăgan şi Câmpul Brăilei în perioada de secetă", se arată în lucrarea menţionată. După ce Insula Mare a Brăilei a fost îndiguită, nemaifiind luciul de apă extins care să întreţină circuitul apei în natură, vântul a dispărut, astfel că din cele trei vânturi de care se scria în manualele de geografie, au rămas doar Austrul şi Crivăţul. Creşterea fără precedent a nivelului fluviului a dus la inundarea unor vaste zone care de zeci de ani nu au mai fost sub ape, inclusiv cele 25.000 de ha ale Rezerva ţiei Naturale Balta Mică a Brăilei.Specialiştii pe probleme de mediu cred că apariţia Băltăreţului ar putea fi epsodică, asa cum a fost in vara anului 2010. Nu s-a făcut o statistică sau o simulare computerizată care să confirme reapariţia Băltăreţului. Speculativ vorbind însă, având în vedere faptul că trecem printr-o perioadă cu fenomene meteo extreme şi de multe ori inexplicabile, nu ar fi exclus ca fenomene considerate dispărute de mulţi ani, să se manifeste din nou este daclaratia Agentiei pentru Protectia Mediului Braila. n. Presiunile antropice asupra ecosistemelor naturale au indus în ultimele decenii modificarea compozitiei şi structurii ecologice, respectiv a capacităţii productive şi de suport a biodiversităţii ; Biodiversitatea reprezintă un rezervor genetic pentru generaţiile viitoare şi are rol în producerea oxigenului şi absorbţia dioxidului de carbon, precum şi în asigurarea unor produse esenţiale şi a unor beneficii economice prin produse şi servicii, inclusiv prin turism. Conservarea biodiversităţii se poate asigura numai printr-un management durabil, care se materializează prin: -utilizarea resurselor naturale în limita capacit ăţii de suport a sistemelor ecologice; -exploatarea resurselor fără periclitarea capacităţii de refacere a acestora; -protejarea sistemelor ecologice/biologice naturale de importan ţă sau periclitate (crearea de arii naturale protejate); -reconstrucţia/reabilitarea ecologică a sistemelor ecologice degradate. Judeţul Brăila deţine o mare varietate de ecosisteme terestre şi acvatice (păduri specifice de luncă, pajişti, bălţi şi lacuri, canale cu maluri aluviale), caracteristice regiunii biogeografice stepice.

Presiunile antropice asupra ecosistemelor naturale au indus în ultimele decenii modificarea compozitiei şi structurii ecologice, respectiv a capacităţii productive şi de suport a biodiversităţii. Principalii factori care au generat dezechilibre şi discontinuităţi în judeţul Brăila sunt reprezentaţi prin -Conversia terenurilorîn scopul dezvoltării urbane, industriale, agricole, turistice sau pentru transport; -Secareamultor ecosisteme acvatice; -Folosirea unor metode şi tehnici agricole inadecvate (folosirea pesticidelor, păşunat intensiv, păşunat neorganizat, arderea miriştilor, ş.a.). Consecinţele majore asupra biodiversităţii se regăsesc într-o seamă de modificări semnificative de ordin calitativ şi cantitativ în structura şi funcţionarea ecosistemelor. o. Lipsa unor centre de informare deschise publicului larg asupra resurselor silvice p. Lipsa ghizilor calificati in zonele cu atractivitate ridicata. q. Nesustinerea tehnica si financiara a micilor producatori locali, atat in domeniul agricol, cat si al cresterii animalelor r. Nevalorificarea unităţilor economice existente, care se ocupă cu valorificarea şi prelucrarea masei lemnoase dar folosesc materii prime provenite din afara teritoriului judeţean. OPORTUNITATI a. Reconstructia ecologica a solurilor În noiembrie 2007 a intrat în vigoare HG 1403 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate. Această hotărâre stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate. Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului în urma analizei raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic şi, după caz, a studiului evaluării de risc, luând în considerare următoarele: & caracteristicile şi funcţiile solului, ale formaţiunilor geologice şi ale apelor subterane; & tipul şi concentraţia, gradul de risc pe care îl prezintă poluanţii, organismele sau microorganismele nocive; & distribuţia poluanţilor în mediul geologic;

05 ha aflat pe raza comunei Bărăganul sunt estimate la o valoare de 330. & volumul Consiliul Judeţean Brăila a lansat licitaţia privind atribuirea unui contract pe bani publici vizând executarea de lucrări de reconstrucţie ecologică prin împădurirea a 5 loturi de terenuri degradate în suprafaţă totală de aproximativ 216. termenul pentru finalizarea lucrărilor este de 60 luni începând de la data atribuirii contractului. s-a desfăşurta sesiunea pentru depunerea proiectelor de finanţare aferente Măsurii 221 -"Prima împădurire a terenurilor agricole". îmbunătăţirii capacităţii de retenţie a apei. valoarea totală a lucrărilor este de circa 3. Lucrările la primul lot de 19. Implementarea măsurii are ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural prin folosirea şi gospodărirea durabilă a terenurilor agricole prin împădurire. iar contractul este estimat la aproape 1. a pădurilor cu rol de protecţie împotriva factorilor naturali dăunători. soluţia recomandată de specialişti fiind împăduririle. solurilor.85 ha pe raza comunei Surdila Găiseanca cu o valoare de 369. se poate asigura şi împădurirea terenurile agricole din jurul oraşelor. pentru o suprafaţă de 66. Per total.605 lei (fără TVA). terenurile din luncile râurilor şi lunca Dunării.09 ha). iar la lotul 3 (comuna Zăvoaia) suprafaţa este de 25. cu ajutorul acestei măsuri se pot împăduri toate terenurile agricole la nivelul întregii ţări. contribuţie publică naţionalăşi comunitară. şi cel mai mare ca suprafaţă de altfel (87. Astfel. Fondurile totale nerambursabile alocate acestei Măsuri sunt de peste 269 de milioane de euro. creşterea biodiversităţii. iar contractul este de 442. după caz. & raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic. este vorba de terenuri pe raza comunei Măxineni. & obiectivele refacerii mediului geologic şi intervalul de timp necesar pentru atingerea acestora. inclusiv masă lemnoasă de calitate. iar pe de altă parte din bugetele comunelor implicate în proiect. creşterii calităţii aerului. . cu excepţia pajiştilor permanente neafectate de procese de degradare a solului. dar şi din bugetul CJ Brăila.65 milioane lei fără TVA cu menţiunea că finanţarea este asigurată pe de o parte din Fondul pentru Mediu prin Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate. pe baza rolului multifuncţional al acesteia. În cazul lotului 4 reconstrucţia ecologică forestieră vizează o suprafaţă de 18. producerii de biomasă.solului poluat sau subsolului care necesită tratarea. iar la ultimul lot. cu condiţia respectării cerinţelor specifice ale acestei Măsuri de finanţare. prin menţinerea sau.60 ha.331 lei (fără TVA). & destinaţia terenului după refacerea mediului geologic şi posibilitatea utilizării acestuia. dar şi terenurile afectate de eroziune sau deşertificare.3 milioane lei (fără TVA). la lotul 2 -comuna Unirea. De asemenea. Măsura este destinată prevenirii pagubelor produse de factorii naturali dăunători. reducerii eroziunii solurilor. având în vedere potenţialul de dezvoltare al zonei sau folosinţa terenului preconizată pentru viitor.21 milioane lei (fără TVA). şi vor putea fi utilizate până în anul 2013. Pentru această sesiune va fi alocată suma de 50 milioane euro. In perioada 1 -29 octombrie 2010. Obiectivul specific al finanţării nerambursabile este creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei.496 lei (fără TVA).23 ha valoarea este de 1. adâncimea şi accesibilitatea acestuia.8 ha. precum şi de asigurare a funcţiilor recreative. Pot fi împădurite şi terenurile care conţin soluri nisipoase şi/sau mobile. De menţionat că Brăila se numără printre judeţele care înregistrează cele mai mari probleme din cauza deşertificării şi deţine cele mai mari suprafeţe unde se manifestă aceste fenomene. localizarea.

iar coronamentul împrăştiat şi rigid. b. După plantare se retează la un lat de palmă mai sus de colet pentru a se prinde mai bine şi mai viguros. suportă inundaţiile. Se plantează în biogrupe mici sau în amestec cu specii de ajutor. în plus. cum ar fi cele din stepăşi o parte din silvostepă. Se identifică două situaţii în care este indicată cultura salcâmului: a. glădiţa elimină prin biciuire toate speciile cu care se asociază. bătătorite decât dacă. pe lăcovişti salinizate. pe soluri nisipoase fără coeziune şi pe terenurile în pantă cu început de eroziune din regiunile de câmpie.Caracteristicile principalelor specii forestiere eligibile pentru lucr ările de împădurire a terenurilor degradate. Plantarea se execută primăvara în gropi. Mojdreanul. Nu suportă inundaţiile. Plopul Negru. perdele forestiere de protecţie a câmpului.5 X 2. Nu-i convin solurile grele. compacte. Stejarul Brumăriu. şi nici regiunile lipsite de umiditate suficientă. Frasinul Comun. GLADIŢA (roşcovul) -are aceleaşi exigenţe climatice şi edafice ca şi salcâmul. o oarecare rusticitate şi variata utilizare a lemnului (pentru foc. În primul an se poate intercala cu o cultură agricolă. cu o desime a culturii de 2. Ulmul de Câmp. . Fiind o specie de luminăşi cu o utilizare extensivă a solului. ea va elimina toate speciile cu care a fost asociată.0 m (5000 buc/ha). Altfel. Plopul Alb. pe soluri evoluateplane pe substrate loessoide cu levigare la peste 100 cm a carbona ţilor. diver şi arbuşti etc. creştere rapidă. Glădiţa. au fost mobilizate şi ulterior se păstrează această stare prin prăşiri şi instalare de subarboret.0 metri (3300 buc/ha). nici de scurtă durată. mare putere de lăstărire şi drajonare. Având o creştere rapidă. iniţial. în urma plugului sau cu maşina de plantat. se instalează pur. lucru în construc ţii etc). cu o desime a puieţilor la 1. pentru garduri vii şi liziere de pădure. Ele sunt: Salcâmul.0 X1. Stejarul Pufos. SALCAMUL -este una din speciile exotice ce s-a impus repede datorit ă calităţilor sale: prindere uşoară. Se cultivă ca specie de ajutor în unele culturi pe terenurile umede din lunci joase şi înalte. avându-se grija extragerii acesteia pân ă la vârsta de 10 ani.

PLOPUL ALB este. paltin şi tei). tipic silvostepei din sudul ţării. creşte repede şidă un lemn de bună calitate. STEJARUL BRUMĂRIU. FRASINUL COMUN se cultivă uşor. după căderea frunzelor. de timpuriu. Participă amestecat intim cu tei şi paltin.5 metri precum şi pe soluri slab până la puternic salinizate. cu apa freatică la adâncimi mai mari de 2. Plantarea se execută toamna. Este specia principală de bază în refacerea arboretelor degradate şi la împădurirea terenurilor goale (9. alături de salcie. nu este pretenţios cu precipitaţiile şi suportă bine căldura estivală. principala specie din luncile apelor de câmpie. Produce lemn de foarte bună calitate. iar între ulm şi stejar e nevoie de interpunerea unui rând de arbuşti. se cultivă grupat cu alte specii de ajutor şi necesită o tehnologie/îngrijire aparte.5 metri (pentru a nu se asfixia r ădăcinile). Suportă inundaţiile de scurtă duratăşi uscăciunea din sol. Datorită creşterii foarte rapide. Spre deosebire de plopul euroamerican. ajunge la starea de masivîn 3 -5 ani. sau primăvara.Poze la toti copacii ULMUL DE CÂMP este o specie de diseminaţie şi de aceea nu constituie arborete pur. . ci intră în compunerea pădurilor de amestec. În terenurile cu exces de apă are nevoie de un muşuroi de pământ înalt de 50 cm şi cu diametrul de 1. creşte repede (alături de frasin. iar procentul de frasin introdus în plantaţie nu trebuie să depăşească 10% din totalul puieţilor. se comportă bine pe nisipurile sărace. intră în componenţa şleaurilor.000 puieţi/ha). din câmpie.

Administraţia Fondului pentru Mediu lansează Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate.b. organizarea şi derularea procedurii pentru atribuirea contractelor de servicii. Existenta surselor de finanţare a împăduririi terenurilor agricole degradate . cu modificările ulterioare. c) a informa solicitantul cu privire la aprobarea sau respingerea finan ţării. care poate viza unul sau mai multe perimetre de ameliorare. înfiinţate în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. · unităţi de cult. 26/2000cu privire la asociaţii şi fundaţii. b) a depune la sediul Administraţiei Fondului pentru Mediudosarele de finan ţare primite din partea solicitanţilor. Un solicitant poate depune în cadrul sesiunii de finan ţare un singur proiect. composesorate care deţin în proprietate terenuri agricole degradate. e) a întocmi documentaţia de achiziţie publică. Finanţarea se derulează prin intermediul inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare. 246/2005. constituite pe terenuri degradate aflate în proprietatea sau în administrarea aceluiaşi solicitant. f) a încheia contractele de lucrări. de a recep ţiona lucrările executate aferente fiecărei trageri. care aurolul de: a) a analiza şi de a aviza studiul de fezabilitate depus de către solicitant. în cadrul sesiunii de depunere. d) a încheia contractele de finanţare nerambursabilă cu Administraţia Fondului pentru Mediu. republicată. Finanţarea nerambursabilă se acordă în proporţie de100% din cheltuielile eligibile ale unui proiect. 215/2001. cu excepţia celor în care cel puţin unul dintre asociaţi este constituit ca operator economic. · asociaţii de proprietari de terenuri. conform Legii administraţiei publice locale nr. g) aurmări realizarea lucrărilor contractate. 2. precum şi de a raporta finalizarea investiţiilor. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare. Etapele premergătoare sesiunii de finanţare sunt următoarele: . · unităţi sau instituţii de învăţământ. Solicitanţii eligibili sunt: 1. următoarele persoane juridice care au în proprietate/administrare terenuri agricole degradate: · unităţi administrativ-teritoriale.

pe o suprafata de 327. respectiv 4-5% din nevoia campurilor agricole din Romania. Buzau si Braila. Prin reforma agricola din 1945 s-au mai creat in Romania 1100 ha de perdele de protectie. Dupa dezastrele produse de secetele din anii 1928-1929 si 1933-1935. prin care se prevedea.In 1938 s-a infiintat Statiunea Experimentala Silvica Baragan. . c) depunerea studiului de fezabilitate la inspectoratul teritorial de regim silvic şi de vânătoare în raza căruia se află terenul degradat. a existat o opinie unanima in favoarea perdelelor de protectie. b) întocmirea studiului de fezabilitate de c ătre persoane juridice atestate de c ătre Comisia de atestare a persoanelor fizice şi juridice care efectuează proiectarea şi/sau execută lucrări de îmbunătăţiri funciare din domeniul silvic.a) întocmirea fişei perimetrului de ameliorare de c ătre comisia de specialişti constituită pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare şi aprobarea acesteia. pana in prezent. indeosebi in Ialomita. In 1880 se realizeaza primele perdele de protectie in Ialomita. pe terenuri fara. sau in jurul salaselor din Campia de Vest. in anii secetosi productia este mai mare cu 300% iar in anii normali cu 50%. In 10 ani. s-au fixat peste 3000 ha de nisipuri. sa observat ca pe terenurile unde avem perdele de protectie. Au existat in evidenta 9300 ha de perdele de protectie care au fost distruse incepand din anii 1970-1980 pentru a creste suprafata arabila a tarii si pentru a realiza agricultura socialista. Asta inseamna 6000 de kg/ha porumb.In 1937 s-au plantat in Baragan 65 ha perdele de protectie pe islazuri si 25 ha pe loturile agricole. impadurirea in judetele Ialomita si Braila a unor terenuri apartinand domeniul public. respectiv pana in 1895. dorita de Ceausescu.Apoi pana in 1930 nu s-au mai realizat perdele de protectie decat cele create impotriva vanturilor dominate din jurul conacelor boieresti din Baragan. Din cerecetarile efectuate. Aportul perdelelor de vegetatie la protejarea agrosistemelor din zonele secetoase Interesul pentru infiintarea perdelelor forestiere de protectie dateaza din 1860. Astazi mai exista pe 1000 ha. in loc de 2000 kg/ha porumb in anii secetosi sau 4500 kg/ha porumb in ani normali. Finantarea infiintarii perdelelor de protectie prin programe europene d.3 ha. in principal. iar in 1884 a inceput sa se fixeze nisipurile din Oltenia cu plantatii de salcam. a promovat un proiect de lege. c. avand ca obiect principal efecturea de experiente pentru protectia campului prin crearea de perdele de protectie. unde avem perdele de protectie. cand ministrul de interne Ion Ghica.

cresterea suprafetei de padure. pentru 2011. incepand cu anul infiintarii plantatiei * pentru pierderea de venit ca urmare a impaduririi: 215 euro/ha/an pentru fermieri si 110 euro/ha/an pentru nonfermieri * cheltuieli cu intocmirea proiectului tehnic. Ca sa mai vorbim de avantajele oferite de APDRP. in patru sesiuni -200. 1-28 februarie 2011 -50.000 euro). prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si . care au fost folosite in scopuri agricole pe parcursul ultimilor 2 ani.5 ha.000 euro/sesiune). vii sau alte culturi permanente prevazute prin lege. iar raportul dintre distanta cea mai mare si cea mai mica a extremelor perimetrului acesteia va fi sub 5 (cu exceptia perdelelor forestiere). Beneficiarii din categoria concesionarilor/arendatilor sunt eligibili pentru toate formele de suport daca proprietarul/proprietarii terenului in cauza sunt de acord cu impadurirea si cu mentinerea arboretului creat pe o perioada stabilita pe baza normelor tehnice in vigoare. care va fi cel putin egala cu varsta exploatabilitatii prevazuta in normele tehnice.000 euro. astfel. iar organele de decizie au facut alte programe in care existau si cate un capitol referitor la instalarea perdelor forestiere de protectia. Impadurirea (in cadrul Masurii 221) necesita parcele de minimum 0. pasuni si fanete. pentru o perioada de 15 ani. Acesta trebuie sa fi fost declarat la APIA in ultimii 2 .900 euro/ha. din categoriile de folosinta: arabil.000. pentru zona de campie -1.3% din suprafata agricola.000 euro (cate 50. Suma nu poate depasi 10% din valoarea eligibila a proiectului. prin Masura 221 din cadrul PNDR. inclusiv masa lemnoasa de calitate: conservarii biodiversitatii. Alocarea financiara si tipurile de sprijin acordate: pentru perioada 2007-2013 (peste 229. 50 euro/ha (intre 50 -150 ha). precum si autoritatile publice locale detinatoare de teren agricol. Conform hartii facute de Lupe 7. Terenurile eligibile sunt cele agricole. livezi. Plus ca respectiva masura se prezinta/dezbate si in cadru actualelor intalniri ale specialistilor OJPDRP Braila cu fermierii satelor. inclusiv cele autorizate. Romsilva. grupurile sau asociatiile de persoane fizice sau juridice. 30 euro/ha (mai mult de 150 ha). din care pentru prima sesiune. persoane juridice. Masura care.336 euro/ha in zona de campie * prima anuala fixa (standard) ca si prima. Tipurile de sprijin financiar: * prima infiintare a plantatiilor forestiere (costuri standard). in limita plafoanelor: 70 euro/ha. Directia pentru Agricultura deja a fost transmisa la UAT si inginerii agronomi din judet pentru a ajunge la cunostinta celor interesanti. Anul 2011 va fi un an axat pe aceste prioritati. Directia Agricola si Consultanta Agricola. conform proiectului tehnic: a) 70% din aceste costuri pentru infiintarea plantatiilor. pentru suprafete de pana la 50 ha. b) 80% din costurile standard pentru infiintarea plantatiilor in zonele defavorizate (LFA) si in siturile Natura 2000 * prima anuala pentru lucrarile de completari si intretinere a plantatiei pe o perioada de 5 ani: 1. Conditii de eligibilitate si cheltuieli eligibile :beneficiarii sunt solicitantii fondurilor nerambursabile: persoane fizice. Scopul Masurii 221 vizeaza imbunatatirea conditiilor de mediu in spatiul rural prin folosirea si gospodarirea durabila a terenurilor agricole prin impadurire.. Se doreste. Clasificarea ca fermier necesita demonstrarea ca veniturile din agricultura insumeaza cel putin 25% din veniturile totale si ca timpul destinat muncii in agricultura reprezinta cel putin 25% din timpul de munca efectuat. ariditate.000. sunt afectate de climat uscat. Atentie: acesti solicitanti nu trebuie sa faca obiectul altor forme de sprijin prin FEGA sau FEADR pentru aceiasi suprafata de teren agricol si perioada de angajament. O alta conditie de respectat: solicitantul sa faca dovada detinerii terenului agricol eligibil pentru impadurire. inclusiv prin implicarea Consiliului Judetean. rezulta ca este necesar sa realizam perdele forestiere de protectie pe 21 000 ha in intreaga tara. uscaciune si vanturi cu frecventa mare. Daca se vor scoate din cultura maxim 0. destinata: * prevenirii pagubelor produse de factori naturali daunatori * reducerii eroziunii solurilor * imbunatatirii capacitatii de retentie a apei * imbunatatirii calitatii aerului * producerii de biomasa.000.3 milioane de hectare de teren din Romania . respectiv. alocare totala.In perioada 1992-1994 s-au produse alte secete.

Dosarul Cererii de finantare parcurge urmatoarele etape: * verificarea conformitatii si a prezentei documentelor solicitate * evaluare-selctare: verificarea eligibilitatii si evaluarea proiectelor.ani calendaristici si sa fi respectat in toata aceasta perioada si pe toata suprafata parcelelor propuse pentru impadurire Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC). . finalizata cu selectia proiectelor depuse pe baza punctajelor obtinute in urma selectiei * notificarea beneficarilor proiectelor selectate in vederea contractarii * implementarea proiectului si plata in urma depunerii cererilor de plata. prin emiterea de catre APIA a unei "Note de constatare".

Diversificarea produselor agricole bazate pe traditia istorica locala. Crearea de valoare adaugata produselor agricole locale prin denumiri de origine. Posibilitatea de utilizarea a terenului prin plantarea viilor şi livezilor pe terenurile nisipoase şi pe coastele degradate existente in judet. g. ce poate fi folosita ca resursa a judetului. prune la pret 400-500 euro/tona.e. j. In urma exploatarii. avand in vedere existenta in present a unei varietati restranse . sistem de irigatie si imprejmuire. care conduce la oportunitati privind dezvoltarea unei alimentaţii bazate pe utilizarea produselor locale şi biologice. h. . Infiintarea de livezi cu ajutorul finantarii europene In localitatea Insuratei a fost infiintata o livada superintensiva cu depozit propriu. productia este exportata in Turcia dupa cum urmeaza: cirese la prêt de 2000 euro/tona. Posibilitatea cresterii suprafetelor cu vie din soiuri nobile f. Dezvoltarea actuala a conceptului de alimentatie biologica si ecologica. i.

silvic. cresterea ovinelor. a viermilor de mătase. sub îngrijirea Centrului de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă -Studii de etnografie şi folclor în zona Brăiliei -'Ocupaţiile principale specifice Câmpiei Brăilei au fost.Directia Silvica asigura personal specializat pentru acestea. Cresterea veniturilor prin vanatoare si pescuit. Este de menţionat că. în egală măsură. Romania este parte a conventiilor de la Berna si Washington si incorcondanta cu prevederile acestora limiteaza metodele de vanatoare la cele selective.Preturile practicate pentru actiunile de vanatoare sunt cele stabilite la nivel national in baza Deciziei 135/2006 a RNP ROMSILVA Bucuresti. m. Deci este oportuna reintroducerea unei denumiri de origine. iepure. La început brânza telemea se prepara numai în regiunea de câmpie din lapte de oaie. k.. iar la scară industrială după anul 1960. specii care abunda in fondurile de vanatoare pe care le gestionam. cum ar fii telemeaua de Braila. Odată cu trecerea la producţia industrială a brânzeturilor. Dintre toate sortimentele de brânzeturi care se fabric ă în ţara noastră. obtinerea de produse cu traditie. piscicol sau zootehnic prin realizarea unei oferte economice alternative. apoi creşterea albinelor..In derularea actiunilor de vanatoare. respective iepure si fazan. sericicultura. care fiind fabricata din laptele produs de ovinele pascute in anumite biotopuri are cu siguranta un caracter aparte. este cunoscutăşi sub numele de brânză albă sau brânză de Brăila. l. n. pescuitul (. potarnichi. la cerere asigurandu-se si alte servicii. Această brânză. Sumele obtinute din aceasta activitate variaza in functie de sezon si solicitari (100000-120000 euro). cu un impact cat mai mic asupra populatiilor de vanat.)' Deci in momentul de fata productia locala s-ar putea reorienta catre apicultura. durabile prin metode ecologice . de amenajare de locuri pentru cuibărit şi creştere pentru faună . având un caracter meşteşugăresc.Aşa cum precizează tratatul realizat în anii 1975-1977. caprior.Cele mai bune rezultate si satisfactii ale actiunilor vanatoresti sunt date de abundenta vanatului mic (pasari de pasaj si de balta) dar si de vanatul mic autohton . apreciatăşicăutată de consumatori. a plantelor textile: cânepa şi inul.Anual . Introducerea de practici agricole performante cu ajutorul programelor de finantare. creşterea animalelor şi agricultură. fazan. Posibilitatea. actiunile desfasurandu-se in baza de solicitare scrisa. specii de pasaj si balta . cu costuri reduse. Pentru a putea a vana este necesar sa posedati documente specifice atat pentru vanatori romani cat si pentru vanatori straini. în ţara noastră. fabricarea brânzei telemea din lapte de vacă a început în timpul celui de-al doilea război mondial. obţinută din lapte de oaie.la inceperea sezonului de vanatoare la iepure . s-a trecut şi la fabricarea brânzei telemea din lapte de vacă. Tendinta actuala de valorificare a potentialului agro-turistic. In judetul Braila exista numeroase specii care se preteaza exploatarii rationale prin vanat si pescuit: Cele 12 fonduri de vanatoare apartinand Directiei Silvice Braila sunt populate cu efective de mistret . 80 % reprezentand export vanat viu ( iepure brun european). brânza telemea este cea mai răspândită.

Mistretul Perioada de vanatoare -1 aug.S.—31 ian Vulpea Perioada de vanatoare -Tot anul .—15 feb. Braila. -31 ian Iepurele de Camp Perioada de vanatoare -1 nov.D. Speciile care pot fi vanate controlat in jud. Perioada de vanatoare femel -1 sept. avand in vedere pastrarea unui echilibru ecologic sunt urmatoarele: Capriorul Perioada de vanatoare mascul -15 mai—15 oct. Braila organizeaza pentru cei interesati licitatie anuala pentru exportul iepurilor vii.

Sacalul Perioada de vanatoare -Tot anul Dihorul Perioada de vanatoare -15 sept. . STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. —31 mart Nevastuica Perioada de vanatoare -15 sept. —31 mart Bizamul Perioada de vanatoare -1 sep— 15 apr Fazanul Comun Perioada de vanatoare -1 oct—28 feb Potarniche Perioada de vanatoare -15 sep —31 dec STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA.

Rata Salbatica Perioada de vanatoare -1 sep -28 feb Sitarul Perioada de vanatoare -15 sep— 15 apr Becatina comuna Perioada de vanatoare -1 sep—28 feb Garlita Perioada de vanatoare -15 aug— 28 feb Gasca Salbatica Perioada de vanatoare -15 aug—28 feb Turturica Perioada de vanatoare -15 aug —28 feb .

Porumbel Salbatic Perioada de vanatoare -15 aug—28 sep Prepelita Perioada de vanatoare -15 aug —31 dec Gugustiucul Perioada de vanatoare -15 aug— 28 feb Graurul Perioada de vanatoare -1 sep— 28 feb Speciile care pot fii pescuite controlat in jud. avand in vedere pastrarea unui echilibru ecologic sunt urmatoarele: cega (Acipenser păstrăvul de mare ruthenus) (Salmo trutta labrax . Braila.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA.scrumbia (Alosa pontica şi Alosa caspia nordmanii) cleanul (Leuciscus cephallus) lin (Tinca tinca) caracuda (Carassius carassius) fusar (Aspro streber) somnul (Silurus glanis). . care se reproduce în Dunăre morunaşul (Vimba vimba) crapul (Cyprinus carpio) STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA.

care se reproduce în lacurile de luncă avatul (Aspius aspius) tipar chiscar (Misgurnus Fossilis) .mihalt (Lotta lotta) lostrita (Hucho hucho) plătica (Abramis brama) babuşca (Rutilus rutilus carpathorossicus) caras (Carassius auratus gibelio) şalăul (Stizostedion lucioperca).

Denumirea c ariei r t .271 . Măxineni Ianca -Plopu -Sărat Balta Tătaru Codul ariilor care se supra pun ROS PA00 04 2. Acestea au fost in 2010 N r . Toate ariile naturale protejate din jude ţul Brăila care figurează pe lista ariilor ce vor fi atribuite în această sesiune.272 .ştiuca (Esox lucius) obleţul (Alburnus alburnus) rosioara (Scardinus erythrorhtalamus) ghiborţul (Acerina cernua) o. Posibilitatea de atribuire in administrare proprie a ariilor naturale protejate Ministerul Mediului şiPădurilor lanseaza sesiuni de depunere a dosarelor pentru preluarea în administrare.260 . 2. ROS PA00 40 Codul ariei Arii care se suprapun ROSP A0077 ROSP A0048 ROSP A0006 Balta AlbăAmara-Jirlău Balta AlbăAmaraJirlău-Lacul Sărat Câineni ROSC I0005 Balta Albă Balta Amara Lacul Jirlău Trup Vişani Valea Călmăţuiulu i Braţul Măcin ROSC I0259 ROSC I0012 Dunărea Veche -Braţul Măcin . 2. respectiv custodie a ariilor naturale protejate de interes na ţional şi comunitar. vor fi atribuite în custodie.

achiziţie şi comercializare a exemplarelor aparţinând speciilor sălbatice. acvarii publice. . -autorizarea activităţilor de recoltare/capturare. Disponibilitatea de exploatare a resurselor imobiliare ale domeniilor agricol si silvic prin turism. -supravegherea stării de conservare a speciilor sălbatice din afara ariilor naturale protejate şi a speciilor sălbatice deţinute în captivitate în unităţi permanente (grădini zoologice. • Menţinerea unui acces continuu la resursele naturale. Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică. Generarea de locuri de munca. • Evitarea deteriorărilor permanente asupra mediului înconjurător.Atribuţiile agenţiilor pentru protecţia mediului în domeniul biodiversităţii -supraveghere stare de conservare a habitatelor şi speciilor ce constituie obiectul protecţiei în ariile naturale protejate. implicit cresterea gradului de bunastare prin reorganizarea sectoarelor agricol si silvic. La acest moment exista o suma de cladiri aflate in patrimonial silvic al judetului Braila care ar putea fi folosite pentru a genera un flux de turisti. Fiecare cetatean sau organizatie trebuie sa constientizeze ca dezvoltarea durabila reprezinta singura cale pe care omenirea trebuie sa o respecte pentru a avea asigurat un viitor. Educarea si pregatirea tuturor cetatenilor consituie baza indispensabila si fundamentala care trebuie sa însoteasca toate politicile publice care au legatura cu ecologia si dezvoltarea durabila. pe raza ocolului silvic Braila in UP VIII Dobrele ua 12. al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural. intr-o zona de libera inundatie a fluviului Dunarea. Criteriile fundamentale ale dezvoltării durabile sunt: • Menţinerea în totalitate a calităţii vieţii. q. -educaţie ecologicăşi informare publică în domeniul conservării biodiversităţii. -integrarea aspectelor de biodiversitate în emiterea actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului. oferindu-le cazare in apropierea surselor de interes. p. Astfel sunt cabanele Egreta si Viisoara: Cabana Egreta -este amplasata in partea sudica a Insulei Micii a Brailei. centre de reabilitare).

Cabana este situata la aproximativ 10 km in aval de podul Giurgeni -Vadul Oi . sarpanta din material lemnos. in afara lucrarilor de intretinere executate anual. cu lacuri. O alta modalitate de acces este pe drumul judetean Braila -Marasu. Cabana este situata la 6 km de drumul national DN 21 accesul la cabana facandu-se pe un drum de piatra. Punctele de atractie ale cabanei le reprezinta cadrul natural deosebit de pitoresc reprezentat de peisajul de balta. descoperirea specificului activitatilor de balta.. plimbari cu barca. pardoseli din parchet si mozaic. Totodata multitudinea de specii de pasari indigene sau de pasaj creeaza un cadrul minunat.vanatoarea" . in trupul de padure Viisoara. si cu o bogata fauna.a. U. echitatie. Serviciile ce pot fi dezvoltate de aceasta cabana sunt: cazare. pescuit. u. Cabana este considerata cabana de vanatoare. Cabana poate fii folosita pentru activitati de agroturism si respectiv vanatoare Cabana are fundatie de beton.Popas de vanatoare".. invelitoare din tabla zincata (executata in anul 1996). Incepand cu oprirea vanatorilor degradarea cabanei a continuat pana in ziua de astazi. Cabana Viisoara -este amplasata in partea sud-est a judetului Braila. instalatie electrica racordata la reteaua electrica exterioara.padurea de stejar" brumariu in care este situata cabana si respectiv .P. tamplariile exterioare sunt din lemn. Ca puncte de atractie : . masa (specialitati de balta). In perioada 1990 -2004 cabana a asigurat pensiunea completa a vanatorilor straini (italieni) la vanat de balta si pasaj. De mentionat ca zona in care este situata cabana Egreta este izolata de restul comunitatilor umane. stuf si papura. 32 C2. turistii putand vedea aici un cadrul natural foarte putin alterat antropic. de pe drumul national DN 2A (E60). Odata cu infiintarea Parcului Natural "Balta Mica a Brailei". utilitatile exterioare constand intr-o fantana din tuburi de beton si instalatie de scos apa cu adincime de 12 m si fosa septica din beton armat. vanatorile au fost interzise si odata cu ele si turistii veniti in aceasta zona s-au imputinat considerabil. finisajele interioare din spoieli din lapte de var. grupuri sanitare. pe o distanta de 60 km si 9 km drum de pamant. fiind amplasata pe fondul de vanatoare. Cabana a fost finalizata in anul 1990 si nu a suferit modificari ulterioare notabile. pescuitul. . . Cabana are parter si etaj .. cu lunci si ostroave inundabile. A fost construita 1970. VI.Cabana Egreta a fost construita in perioada 1987-1990 si a avut drept scop destinatia de gazda a cuplului dictatorial la vanatorile de pasari de pasaj. Posibilitatile de agreement le reprezinta plimbarile in cadrul natural. drumetiile cu barca. zidarie caramida la peretii exteriori si interiori. structura de rezistenta din grinzi de beton armat. cu o flora deosebit de atragatoare (nuferi). avand ca destinatie . incalzirea interioara cu sobe din teracota cu combustbil solid.

. Posibilitatea de organizare prin Directia Silvica a unui program de turism stiintific. Dezvoltarea resurselor secundare asociate silviculturii pentru generarea de venituri in vederea autosustinerii . Silvicultura produce si alte resurse decat cele legate de exploatarea lemnului. produse care sunt prea putin exploatate. v. t.r. s. Nevalorificarea finantarilor europene si a programelor de investiţii majore care includ numeroase oportunităţi pentru valorificarea patrimoniului natural oferit de Peisajul Agricol. putand genera venituri importante. u. Utilizarea specialistilor silvici ca ghizi locali . Dezvoltarea turismului ecvestru (prin exploatarea resurselor specifice agriculturii si silviculturii) .

Astfel se pot recolta urmatoarele: 1. ciupercile comestibile : Galbiori Zbârciogi Ghebe Hribi (Cantharellus (Morchella (Armillaria mellea) (Boletus edulis) cibarius) spongiola) . fructele de padure : Afine Catina alba (Vaccinium myrtillus) (Hippophae rhamnoides) Macese Merisoare (Rosa canina) (Vaccinium vitis-idea) Mure Paducel (Rhubus myrthus) (Crataegus monogyna) 2.

Robinia pseudoacacia. Semintele si puietii forestieri produsi sunt insotiti de certificate de origine. 1 2 mierea de albine . care atesta provenienta lor genetica si garanteaza succesul utilizarii lor in regenerarea padurilor. crearea si intretinerea parcurilor si a gradinilor. Salix schwerinii. Alaturi de speciile forestiere specifice. . Managementul eficient al surselor de energie. RNP -Romsilva produce si puieti din specii ornamentale. etc) . salcie) . X. plante medicinale. Regia Nationala a Padurilor -Romsilva este cu siguranta autoritatea nationala in materie de producere si selectionare a semintelor si puietilor forestieri. Rezervatiile de seminte forestiere. Salix dasyclados. Introducerea de plantatii controlate din anumite esente de vegetatie. apăşi deşeuri. Z.1 lastarii tineri din speciile lemnoase care se pot impleti (rachita. Y. 2 semintele si puietii forestieri :datorita experientei profesionale a specialistilor ei. Utilizarea mediului natural imediat prin educaţie ecologică . Cultivarea speciilor de salcie in scopuri energetice este posibila si se pot accesa fonduri europene . Salix triandra. care prin cresterea rapida si valoare energetica ridicata sa protejeze padurile judetului de presiunea necesitatilor locale de combustibil (Salix viminalis. plantajele de seminte si pepinierele silvice produc anual material reproductiv forestier de cea mai buna calitate.

in afara de recoltare. aceasta valoare osciland in functie de tipul solului si regimul de apa. Avand capacitate mare de evapotranspiratie (ca. aducand in primul an 4 – 6 lastari si ajungand la 2 – 3 m inaltime. plantarea si combaterea mecanica a buruienilor. dar totodata protejeaza padurile si de defrisarea continua cauzata de goana dupa lemne de foc ieftine. cultivarea salciei energetice prezinta o serie de avantaje care justifica raspandirea ei pe scară larga in tarile UE si datorita carora de cativa ani a fost nominalizata ca planta energetica subventionata: -valorifica foarte bine terenurile improprii altor culturi. • materie primă pentru alcool metilic. de exemplu. salcia creste foarte repede. In afara de scopurile energetice. 40 t/ha. -energie regenerabila! Perioada de viata a unei plantatii este de ca. 25 – 30 de ani. o buna parte a lucrarilor fiind executata inainte si la inceputul vegetatiei: aratura adanc ă. Pe langa caracteristicile de mai sus. -raspandirea culturii de salcie energetica garanteaza o sursa sigura si nepoluanta de energie.Tipuri de clone: Tora (EU 627). salcia tocata nu necesita depozitare inchisa. nu necesită nici o alta interventie. salcia se mai utilizeaza cu succes in urmatoarele domenii: • materie prima pentru celuloza. care. -recoltarea culturii se realizeaza cu masini de agricultura obisnuite (combina.000 – 19. In cateva luni continutul de apa al tocaturii scade la 14 – 16 %. -datorita continutului ridicat de acid salicilic. dezinfectarea solului. protejarea malurilor apelor) Infiintarea plantatiei de salcie energetica nu reprezinta o investitie mica. luncile inundabile.000 kJ/kg.Jarr (EU 0626). tractor. In continuare. • constructii (drumuri temporare. dintre care cca. banii investiti se recupereaza rapid. remorca) si in lunile de iarna (noiembrie – martie. 3 – 3.. • industria farmaceutica (aspirina).Salcia energetică este o planta cu crestere rapida (ca. ceea ce permite prelucrarea ei fara uscare artificiala. dupa caderea frunzelor) asigurand astfel o mai buna exploatare a parcului de masini si a fortei de munca.. in anul al doilea tufele aducand 10 – 25 de lastari. • industria hartiei. insa incepand de la al doilea an. Planta dispune de o putere calorica ridicata: ca. Tordis (EU 9288). Sven (EU 11635). cum ar fi. Este important de mentionat ca in tarile UE diferitele soiuri de salcie energetica sunt culturi subventionate.Intretinerea culturii este foarte simpla. Inger (EU 11 653). (Optional aplicarea ingrasamintelor chimice pentru a obtine recolte mai mari) -experientele de pana acum confirma o productie medie de ca. incepand de la anul al doilea. jumatate ating inaltimea de 6 – 7 m si diametrul de pana la 5 – 6 cm. 18. . 15 – 20 l / m2) se utilizeaza cu succes la decantarea apei menajere (in jurul statiilor de epurare).5 cm/zi). • industria de mobila si lemne de constructii.

subventii mixte etc. biofor. a fertilitatii reduse si a vegetatiei slab reprezentate. S-au format datorita configuratiei litologice favorabile (prezenta cu preponderenta a fractiunilor fine în stratul arabil) cât si prin efectuarea lucrarilor agricole în conditii de umiditate ridicata.) In 2008. social si ecoproductiv al padurii in zona inundabila. subventii anuale. Typha angustifolia.). odata cu defrisarile intense ale plantatiilor de vii si taierile necontrolateale perdelelor forestiere. 50% din cheltuielile de infiintare ale plantatiilor. cultura salciei energetice din Romania a intrat in programul de subventionare. cu referire la degradare si potentalul productiv redus. Datorita texturii grosiere. prezenta vanturilor dominante. Typha latifolia.000 ha fiind localizate frecvent la adâncimea partii inferioare a stratului arabil (talpa plugului) datorându-se agrotehnicii necorespunzatoare aplicate. antientropic. Phragmites australis. Scirpus lacustris. Rolul multiplu intransferabil climatic. aceste soluri sunt frecvent supuse deflatiei.Procesele de saraturare pe cernozomuri si soluri aluviale sunt de origine antropica (secundara) si au aparut în conditiile indiguirii si neaplicarii lucrarilor ameliorative pe lunci si în conditiile pierderilor de apa din amenajarile de irigatie.830 ha Sunt soluri nisipoase situate majoritatea în campia Calmatuiului si pe terasele râului Buzau. caracteristici edafice etc. având ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora. Terenurile degradate din judetul Braila reprezinta 33. .. y.În lunca aceste soluri sunt frecvente. Iris pseudacorus si Elodeea Canadensis. forme de relief. fie de actiuni antropice agricole si industriale. reclamând interventii de fixare si aplicarea unui sistem de agricultura ameliorativa specifica. toamna tarziu.183 ha . -Soluri afectate de eroziune eoliana: 19. În câmpie procesele de compactare afecteaza peste 25.000 ha. defrisari necontrolate si prezenta unor suprafete reduse de paduri si zone de protectie) În judetul Braila calitatea solului este afectata fie de factori naturali (clima.Subventiile pot fi de diferite feluri (ex.57% din suprafata judetului. ocupând peste 50. Factorii mentionati pot actiona sinergic în sens negativ. fenomenul de eroziune prin deflatie pe aceste soluri s-a accentuat. AMENINTARI: a. biologic. W. Extinderea fenomenului de seceta si dezvoltarea fenomenului de ariditate excesiva in campia Brailei (sustinuta de caracteristicile climatice. ecoprotectiv. Posibilitatea utilizarii vegetatiei pentru epurarea apelor uzate (Salix spp. Dupa anul 1991.000 ha. mediogen. -Soluri afectate de compactare: 75. ridicarii pânzei freatice si neaplicarii tehnologiilor ameliorative corespunzatoare. se regasesc în urmatoarele grupari de soluri: -Soluri saraturate sau afectate de saraturare: 65. Restrictiile calitatii solurilor.

Se constată astfel că izolinia de 33 care delimita partea estică aBărăganului. importante pentru pastrarea unui ecosistem sanatos c. Suprapasunarea pasunilor dezgoleste pamântul de iarba. particularităţile suprafeţei active. Dată fiind importanţa lor ecologică. Unul din principalele instrumente de combatere a extinderii desertificarii este plantarea de arbori si alte plante care mentin calitatea solurilor. caracteristicile fizice ale planetei. Prezenta unui regim termic excesiv si persisitent care conduce la descresterea umiditatii relative. . folosirea terenurilor pentru agricultura si pasunat trebuie sa devina sanatoasa în raport cu mediul. Bălţii Brăilei şi Câmpiei Siretului Inferior. Indicele de ariditate a fost calculat pentru valorile medii anuale pe o perioad ă de 90 ani (1901-1990) prin formula: Ia = P/T + 10 în care Ia = indicele de ariditate. iar aceasta s-a mutat mai la vest spre zona de p ădure. însa activitatile umane sunt cauza principala cea mai frecventa. a suferit o translaţie de la est la vest spre interiorul Câmpiei Române. Despaduririle înlatura copacii care sustin solul fertil de pamant. cu atât gradul de continentalism este mai mare. T = temperatura medie multianualăşi 10 un coeficient utilizat pentru a nu obţine valori negative. influen ţa antropică etc. aceste fenomene au fost abordate în lucrarea de faţă cu ajutorul indicelui de ariditate Emmanuelle de Martonne. în diminuarea precipitaţiilor sau chiar absenţa lor totală cel puţin 15 zile consecutiv. acceptabila social. care sunt tipice pentru climatul temperat-continental. Cele mai mici valori ale acestuia (< 22) sunt caracteristice zonei de maxim ă ariditate de la periferia estică aBărăganului. Aceste fenomene sunt deosebit de complexe. degradate sau saraturile) Judeţul Brăila se înscrie în peisajul geografic al României prin fenomene de uscăciune şi secetă. fapt care se repercuteazăşi asupra valorilor indicelui de ariditate Emmanuelle de Mantonne. în locul izoliniei de 24. jumătatea vestică aBărăganului. situându-se spre periferia vestic ă aBărăganului. Cu cât indicele este mai mic. a insolaţiei. În ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea s-a observat o tendin ţă de încălzire globală a climei. P = cantitatea medie multianuală de precipitaţii. rationala si fezabila economic. rolul predominant îl deţin factorii dinamici şi anume influenţa anticiclonilor materializată în predominarea timpul senin.Schimbarile climatice pot precipita procesul de desertificare. Pentru a opri raspândirea desertificarii. care corespunde celor mai mici cantităţi anuale de precipitaţii (< 450 mm/an). Aparitia conditiilor incipiente ale desertificarii in special pe solurile slab fertilizate supuse eroziunii (terenurile nisipoase. Supracultivarea epuizeaza solul. Urmează apoi. la declanşarea cărora concură mai mulţi factori cum sunt: dinamica atmosferei. Dintre toţi aceşti factori. ca şi o parte din Câmpia Buzău -Siret cu valori ai indicelui de ariditate de 22-24. b.

producatorii agricoli au depus sapte cereri pentru eliberarea autorizatiei de cultivare a plantelor modificate genetic.000 ha. desertificare Brăila e în pericol. mai precis 24. De exemplu porumbul modificat genetic a fost cultivat in anul 2010. Lunca Dunării. Lunca Călmăţuiului. din care 1. pedologice sau mixte) g. aflat in constructul genetic al porumbului modificat genetic. Desi MON 810 a fost aprobat initial de UE in 1998. Directia pentru Agricultura Braila a eliberat autorizatii pentru o suprafata totala de 92. respectiv porumb MON 810. pe o suprafata de 92 hectare. în jumătatea estică aBărăganului şi pe cea mai mare parte a Câmpiei Buzău-Siret. Valea Iencii şi în jurul lacurilor sărate din judeţşi pe cele circa 40.000 ha sunt nisipuri zburătoare. de creşterea insolaţiei (datorită latitudinii sudice) de descendenţa aerului deasupra Bălţii Brăilei care provoacă destrămarea formaţiunilor noroase şi reducerea cantităţii de precipitaţii etc. Lipsa unei biosecuritati a productiei agricole Deoarece productia agricola este una din coordonatele majore economice ale judetului Braila si-au facut aparitia ofertele de seminte pentru plante modificate genetic. un alt argument fiind ca aceasta toxina ar fi daunatoare solului. Cauzele sunt legate de: continentalizarea aerului pe măsură ce se reduc influenţele oceanice de la vest la est şi cresc influenţele de ariditate în acelaşi sens. grupate în Lunca Inferioară a Siretului.9932 hectare. potrivit bilantului pe anul trecut intocmit de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Braila “Conform legislatiei in vigoare. Contine o gena de la bacteria Bacillus thuringiensis care exprima o toxina (Bt) otravitoare pentru unele insecte.000 ha acoperite cu soluri nisipoase.Din cele prezentate se deduce că fenomenele de uscăciune şi secetă cele mai frecvente.99 hectare culturi pentru testare”. MON 810 este o varietate de porumb dezvoltata de catre Compania Monsanto si comercializat cu numele YieldGard. din agricultura f. Reactia ecofiziologica a plantelor de camp si horticole. Din cele 40. e. salinizare. mai intense şi cu durată mai mare se remarcă în zonele cu cele mai mici valori ale indicelui de ariditate. concentrate în două zone: Berteşti -Spiru Haret -Însurăţei -Zăvoaia -Ulmu -Jugureanu -Cireşu şi Râmnicelu -Movila Miresii -Gemenele. d.Unele studii care arata ca insectele pot dobandi rezistenta la toxina Bt. în primul rând. respectiv pe cele 68. se arata in bilantul DADR. . ierbicide. Deteriorarea solului prin excesul de amendamente (ingrasaminte. Ungaria. sapte tari – Austria. mai mult de jum ătate. Franta. in conditiile de stres cauzat de fenomenul secetei (atmosferice. Luxembourg si mai recent Germania si Bulgaria – au decis ca nu vor permite cultivarea acestuia pe teritoriul lor.000 ha de soluri sărăturate. Grecia. cu precădere pe două zone sensibile. fungicide). Degradarea solurilor destinate agriculturii prin eroziune.

In lipsa tratamentelor chimice.In anul 2010. exceptie facând soia. Taierea tulpinilor de la baza solului abia ca ii face bine stufarisului. Deoarece nu exista o suficienta experienta vis-a-vis de modul in care consumul plantelor modificate genetic influenteaza organismul uman. In locul culturilor semanate in toamna. efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini Un exemplu il poate constitui efortul de a pastra Insula Mare a Brailei pentru scopuri agricole. Stuful care a invadat altadata terenurile indiguite din baltile Dunarii a fost starpit in parte cu pretul unor costuri enorme. care prin lipsa vegetatiei precede fenomenul desertificarii. Pentru distrugerea lor. in conformitate cu prevederile legale. oportunitatea productiei de astfel de plante este situata sub semnul intrebarii. livrand Romaniei substante chimice pe cat de eficiente. specialistii din Insula Mare a Brailei se trezesc cu adevarate paduri de stuf si trestie. h. care ramâne o cultura interzisa pe intreg teritoriul UE. suprafetele infestate cu stuff pot creste cu 4. prin eliminarea stufului.000 hectare pe an. Cele mai mari firme producatoare de pesticide din lume au participat la actiunea de distrugere a stufarisurilor. i. director executiv al S. pe atat de costisitoare. . samanta este luata de vant si imprastiata pe camp. cu monoculturi mari.C. asa cum aprecia inginerul Aurel Hada. s-a admis cultivarea plantelor modificate genetic. se intind pe suprafete tot mai mari si primavara scot la suprafata milioane de tulpini in locul celor taiate. Extinderea fenomenului de saraturare si desertificare prin incorecta folosire a sistemelor de irigatii Irigatiile excesive realizate in judetul Braila in anii 70-80 au dus la saraturarea unor suprafete mari de teren. folosirea excesivă a chimicalelor. Toamna.000 5. Rizomii ingropati in sol cresc mai puternici. la livrarea productiei cultivatorii fiind obligati sa mentioneze clar pe documentele care insotesc marfa si pe etichete ca produsul este “modificat genetic”. precum si codul unic de identificare al organismului modificat genetic. Intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă.

cat estimeaza specialistii costul tratamentelor ce se cer efectuate aici. populatia cu venituri scazute aflata in mediu rural isi satisface nevoile prin colectarea frauduloasa din fondul forestier a materialului lemnos. Insula ar fi in intregime ocupata de stuf. Fara aceste tratamente. Turismul necontrolat care genereaza schimbarea ecosistemelor q. Depopularea prin pierderea mijloacelor de subzistenta generate de domeniul agricol si silvic k. Pierderea habitatului speciilor protejate prin interventiile agresive ale factorului antropic Aceasta tendinta se datoreaza in special gradului de saracie al populatiei din mediul rural care datorita lipsei mijloacelor de trai pune presiune asupra mediului inconjurator. Pericolul inudatiilor care afecteaza judetul la momentul precipitatiilor in cantitati ridicate l. r. Atribuirea in administrare a ariilor naturale protejate fara un mecanism de control eficient si punitive o. Modificari naturale (inundatii) şi artificiale (pentru activităţi piscicole) ale compoziţiei apei p. este nevoie de cel putin 3 milioane de euro. ceea ce duce la degradarea padurilor si a perdelelor de protectie. j. in cativa ani. ceea ce dovedeste dezechilibrarea unui ecosistem prin interventia antropica. Vecinătatea / concurenţa judeţelor cu potenţial turistic bine dezvoltat şi valorificat PERICOLE: . Colectarea lemnelor de foc in mod arbitrar pentru satisfacerea nevoilor locale In lipsa unor surse sustenabile si economic rentabile de combustibil lemnos.Trei Brazi. m. Introducerea accidentala a speciilor invadante n. prin tendinta de valorificare a oricarei posibilitati de dobandire de foloase.

Interventia puternica prin taieri necontrolate si defrisare. perdelele forestiere vor diminua consumul de energie electrică pentru irigaţii şi se va obţine un spor de recoltă de circa o tonă de grâu la hectar. în contrapondere. umiditatea relativă în zona judeţelor Galaţi. 85 de hectare ca perdea de protecţie. c. in domeniul silvic la presiunea factorului antropic. cum se numea pe atunci Insula Mare a Brăilei. în stepă uscată.000 de tone anual.086 tone de dioxid de carbon. Extinderea pasunatului necontrolat Pasunatul necontrolat este considerat principala cauza pentru degradarea suprafetelor forestiere. Pentru a combate acet fenomen trebuie crescute suprafetele de pasuni proprii fiecarei localitati. iar in acest moment Legea 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie nu se respectă. Arendaşul celor 71. Deversarile in domeniul agricol sau silvic a deseurilor menajere Deoarece activitatea antropica in judetul Braila este extinsa genereaza o poluare a domeniilor agricole si silvice si prin deversarea deseurilor menajere in spatiul apropiat localitatilor din cauza lipsei unui sistem complet de statii de epurare a deseurilor menajere si a absentei gropilor de gunoi ecologice. În acest fel se pierde un microclimat favorabil judeţelor Galaţi. Prin impiedicarea acţiunii vântului. d. Balta Brăilei.a. 21. in special a perdelelor de protectie a suprafetelor agricole. in 1964. Degradarea perdelelor forestiere Conform datelor culese. Brăila şi Tulcea ar creşte anual prin evapotranspiraţie (suma dintre evaporaţie şi transpiraţia plantelor) la un volum de 68 de milioane de metri cubi. Conform unor calcule efectuate de ecologiştii gălăţeni.398 de tone de oxigen şisă acumuleze. . piscicola peisagera sau climatica b.000 de hectare din balta Brăilei refuză plantarea celor 5. Brăila şi Tulcea. Amenajări forestiere şităieri în timpul cuibaritului speciilor periclitate f.698. adică circa 50. Ecologiştii precizeaza că lipsa perdelelor de protecţie face ca anual Regiunea Sud-Est să piardă 11. a fost transformată. mai ales in zonele cu valoare ridicata cinegetica. Pescuitul excesiv care a dus la scaderea populatiei de peste e. din zonă umedă.

2 –SE (regiune care cuprinde toate formele de relief) Relatia de vecinatat e cu Parcul Naţional Muntii Macinul ui care se situează pe cea mai veche formaţiu ne geologic ă din România . in utilizarea araturilor. care reflecta totalitatea transform arilor mari de peisaj datorate insertiilor antropice Existe nta unui relief ce creeaz a un peisaj acvatic unic. etc). etc. Lacul Sarat Peisaj monoton – cu forme de relief slabe reprezent ate de campie si lunca (descrest e usor de la Vest spre Est) Relief fragil cu zona Estica cea mai expusa factorilor antropici Amplasa rea in Zona Centrala a Regiunii de Dezvolt are nr.) h. Nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea mediului. faună. Pierderea traditiilor vechi ca pericol asociat Peisajului Cultural.g. TABEL SINTETIC SWOT – PEISAJUL NATURAL AL JUDETULUI BRAILA PUNCT E TARI PUNCTE SLABE OPORT UNITATI AMENINT ARI / PERICOL E Modificar ea reliefului natural de relieful antropic.1. pregatirea solului. a fondului silvic. Movila Miresii.3. fertilizarea cu ajutorul gunoiului de grajd. 3. fertilizare (prin târlirea suprafe ţelor cu oile. in sensul dezvoltarii durabile. arderea miriştii şi împrăştierea pe suprafeţe mici a cenuşii. Prelevarea de „suveniruri” (din floră. poluarea apelor i. a zonelor protejate. dinamic si atractiv in lunca Dunarii Zona cu cei R mai multi stimuli de atracti vitate in Visani.

dr. arh. Cerasella Craciun .relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf.

pe aproximativ 75% din teritoriu. dereglarea regimului hidric şi hidrogeologic. fenomene de salinizare (in campia joasa a Siretului. platforme de deşeuri menajere şi gunoi de grajd Datorită uniformităţii condiţiilor pedoclimatice. care acoperă aproape în totalitate c(mpiile netede interfluviale+în toată Câmpia Brăilei şi în partea Centrală a Câmpiei Călmăţuiului) Tasarea solului. deşeuri de pesticide. fenomene de desertificare. în judeţul Brăila s-a dezvoltat o gamă de soluri mai puţin variată ducand la aparitia unor esente de vegetatie speficice În judeţul Brăila există zone critice din punct de vedere al deteriorării solului. ocuparea cu halde de depozitare deşeuri industriale.Preponderenta a solurilor cu pretabilitate buna si foarte buna pentru folosinta arabila Calitatea solului în judeţul Brăila nu a suportat un impact major generat de activităţile industriale In evolutia starii fizice a solurilor nu au aparut fenomene evidente de tasare datorita irigatiei Cea mai mare răspândire. totalizând o suprafaţă de 179013 ha. pe suprafete mici cantonate in jurul lacurilor sarate dar si in partea centrala si sudica a Insulei Mari a Brailei) şi înmlăştinire secundară. Amenajarile hidroameliorative si lucrarile de imbunatatiri funciare capata importanta unei masuri tehnice preventive-ameliorative de conservare si protectie a fertilitatii solurilor În noiembrie 2007 a intrat în vigoare HG 1403 privind refacerea zonelor în care solul. o au cernoziomurile. subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate Extinderea fenomenul de eroziune a solului în Câmpia Călmăţuiului şi pe terasele râului Buzău cu posibile consecinţe grave pe termen lung .

Cerasella Craciun . contine ntalism ul din câmpie fiind mai estomp at în această regiune joasă Lipsa obstacole lor orografic e şi forestiere face ca deplasar ea maselor de aer să se facă cu uşurinţă. Bălţii Brăilei şi Câmpiei Siretului Inferior Prezenta Anticiclo nului EstEuropea n care este răspunzăt or de contrast ele termice mari (> 700C) dintre vară şi iarnă şi de o gamă largă de fenomen e climatice extreme Viscolul constituie un risc climatic de iarnă (v se m e sp p o c şi co e re STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. arh. Zona de maximă ariditate este la fa interiorul câmpiei.C Balta Brăilei are un climat mai moder at. dr. asupra peisajului judetean. fapt explicat prin rolul de moderat or pe care îl joac Dun asupra temperat urii aerului Lucrarile de imbunat atiri funciare creeaza un microcli mat umed care periferia estică a Bărăganu lui. iar influenţel e asupra culturilor. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. căilor de comunica ţie şi localităţilo r să fie mari Stratul de zăpadă nu este continuu şi de lungă durată ca în alte regiuni ale ţării Cele mai mici cantităţi de precipita ţii (sub 400 mm/an) se înregistre ază în Balta Brăilei.

modificând astfel peisajul natural al Deltei şi crescând riscul eroziunii ţărmului In perioadele cu nivele mari de apa in Dunare. apreciată pe baza informaţiilor achiziţionate în 11 secţiuni de control. Astfel din totalul de 134 foraje monitorizate 99. balta. corespunde condiţiilor pentru clasa I în toate secţiunile de supraveghere.Apa. ca element natural şi ca sursa a vietii. Siret si lacuri naturale si artificiale) Sistem de irigatii complex cu acoperire buna la nivel teritorial Pe teritoriul judeţului Brăila nu s-au constatat zone critice ( nivel I conf PATJ) din punct de vedere al poluarii Prezenta unor zone cu risc de inundatii : 50% din UAT-uri au un grad ridicat de expunere la inundatii (>51. creşterea gradului de recirculare a apelor utilizate. lac. Lunca inferioara a Siretului) O reducere a consumului de apă în Bazinul Hidrografic Siret este schimbarea tehnologiilor. pentru toate forajele monitorizate. zone umede) de importanta la nivel teritorial si national in zona de nord si est a Brailei Prezenta unui cadru natural valoros (cursuri de apa – Dunare. in canalele si bazinele de aspiratie din zonele cu textura nisipoasa se pot produce degradari ale taluzelor sau aparitia de grifonare Nevalorificarea potentialului peisagistic natural specific oferit de . precum şi introducerea masivă Dezvoltarea neraţională care a condus la deteriorarea mediului incon%urator Lipsa unei legaturi puternice (institutionalizata) cu o serie de organisme internationale relative la Dunare care genereaza dezavantaje concurentiale in raport cu alte zone riverane Poluarea căilor de navigaţie Îndiguirea a redus în acelaşi timp şi nivelul de sedimente duse către Marea Neagră. Delta fiind unul dintre cele mai întinse ţinuturi umede din lume în stare naturală Starea calităţii apei fluviului Dunărea. constituie competenta distinctiva a Brailei influentand elementele naturale şi antropice ale teritoriului Prezenta unor mari suprafata de apa de diferite tipologii (fluviu.0 m ceea ce predispune la lucrari costisitoare pentru imbunatatiri Risc de contaminare a panzei freatice cu fertilizatori si biocide Risc ridicat de poluare a panzei freatice datorita lipsei canalizarii in zonele Baldovineşti.25 % au depăşiri ale limitelor admise Amplasarea pe cel mai mare fluviu al Europei Legatura cu Delta Dunarii si Marea Neagra. Ianca şi Făurei Calitatea scăzută a apei râurilor Siret şi Călmăţui Depăşirea concentraţiilor admise de poluanţi în cazul apelor freatice ce a rămas în continuare majoritar necorespunzătoare. Potential de integrare cu zonele umede de pe cursul inferior al Dunarii (Balta Mica a Brailei.7%) 80% din teritoriu are o adancime a apelor freatice < 2.

etc. care a dus la scaderea populatiei de peste Lipsa padurilor si a zavoaielor duc la pierderea speciilor caracteristice Deltei Cele mai multe habitate si ecosisteme. 57/2007 a stat la baza declarării siturilor Natura 2000. situată pe culoarul estic de migraţie dunărean si posibilitatea cu costuri reduse. au fost inventariate un număr de 90 de specii. 58 specii sunt păsări migratoare protejate prin Convenţia de la Bonn şi 6 specii protejate prin Convenţia CITES Pierderea habitatului speciilor protejate prin interventiile agresive ale factorului antropic Turismul necontrolat care genereaza schimbarea ecosistemelor (poluare) Prelevarea necontrolata . Ecosisteme favorabile dezvoltarii speciilor piscicole Lipsa padurilor si a zavoaielor duc la pierderea speciilor de pasari care se concentrează mai ales în zona pădurilor de amestec. considerate de interes comunitar O specie este prioritară (nurca -Mustela lutreola). avifauna din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă peste jumătate din cea a României.) de catre turisti si locuitori Modificari naturale (inundatii) şi artificiale (pentru activităţi piscicole) ale compoziţiei apei Pescuitul excesiv.ajuns la diminuarea stocurilor de diverse specii de peşti Capacitatea teritoriului de sustinere a vanatorii si pescuitului in sistem selectiv. relativ natural Prezenţa în anumite zone din judeţul Brăila a speciilor listate pe anexele 3-5 ale OUG nr. iar 49 de specii sunt cu regim de protecţie strictă Cea mai mare varietate avifaunistica de Ca urmare a alterării ecosistemelor acvatice şia exploatării necontrolate s-a . necontrolat (braconaj).de „suveniruri” (din floră. respectiv 53%. faună. de amenajare de locuri pentru cuibărit şi creştere Cresterea veniturilor locale prin vanatoare si pescuit controlat Procentual. 169 specii sunt protejate pe plan european (prin Convenţia de la Berna). în bălţi şi în zonele mlăştinoase Reţeaua internaţională de locuri de cuibărire şi pasaj.

specii intalnite mai des doar in Delta Dunarii Cea mai mare ponder ea speciil or proteja te este repreze ntata de vegetat ia salbati c a microclim atului duce la dispariti a ecosiste melor valoroas e Stare de degradar e sau de insuficie nta valorific are a potential ului oferit de tipologiile de spatiu verde. dr. incompati biltati intre zone verzi / rezidenti ale si zone industrial e/ poluante ARE DE PEISAJ privind AME specii care doar în Delta Dun sunt mai des întâlnite Integrar ea zonelor valoroa se sistemul verde al municipi ului Braila Pe lâng rolul estetic. pe marginile drumurilo r.. ssp. Identificar ea tipureleva nta asupra proceselor Sef proiect: conf. arMARTIE Vegetaţi a naturală de stepă se mai găseşte în prezent pe versanţii depresiu nilor de tasare. are specii rare. monum ente ale naturii. spa verzi contribu ie la îmbun ăţ calit mediulu i reducere a polu atmosfer ice reglarea climatulu i zonal (amelior ând temperat urile extreme şi îmbun ţind regimul precipita ţiilor) AREA PEISAGIS TICA .T UDIU DE F FUNDA MENTFa za III: VARIAN TA asupr peisajul ui jrStare a buna de sanatat ea vegetat iei si a faunei Există două specii endemi ce -Camp anula rotundif olia L. Roman ica Savule scu Hayeck (clopoţ el) şi Achille a coarcta ta Poir (coada şoricelu lui cu flori galben e). doar in zonele in care ecosiste mele au ramas in stare apropiata de cea initiala Afectarea negativa ntate in Parcul Natural Balta Mica a Brailei Vegeta tia palustr a specifi ca ostroa velor. precum nuferii albi si galbeni. în spaţiile dintre parcelele agricole. care cresc numai pe Popina Blasov a Habitat ele de pajisti sunt foarte bine repreze INITIALAIdentificar ea zonudetea n. în zonele necultivat e temporar Concent rarea dezechili brata a diversitati i faunei si florei.

a ecosistemelor şi habitatelor prioritare identificate prin reducerea presiunii antropice . fiind cele mai afectate de păşunatul intensiv Vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate Indiguirile influenteaza modificarea ecosistemel or Presiuni investitional e necontolate in zonele naturale protejate Prezenta retelelor si a cailor de comunicatie majore (autostrazi) in proximitatea zonelor nat protejate Exista disfunctii privind controlul deficitar al accesibilitatii în Zonele Naturale Protejate Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat.Prezenta unor arii naturale protejate de interes national: (Balta Mica a Brailei. Parcul national Muntii Macinului) Prezenta unor arii naturale protejate de interes international (Balta Mica a Brailei -sit Ramsar Unicitatea vegetatiei. Balta Potcoava. Locul fosilifer Tirighina Barbosi. prin măsuri active de management. extragere Balta Mica a Brailei este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zona inundabilă) după îndiguirea în proporţie de 70% a fostei Bălţia Brăilei şi crearea incintei agricole Insula Mare Vegetaţia acvatică abălţilor este deosebit de bogată mai ales în ceea ce priveşte microfitobentosul Nu exista asigurarea unui statut de protecţie efectivă. pescuit. Ostrovul Prut. Balta Potcoava. Ostrovul Prut. Parcul natural Lunca joasa a Prutului Inferior. vânătoare. a Prezenta unor arii naturale protejate de interes judetean Popina Blasova Prezenta unor zone naturale de interes comunitar sau situri „Natura 2000” : Rezervaţia Poluarea datorata diferitelor tipuri de exploatari antropice turism necontrolat Pericolul pierderii de specii vegetale si faunistice valoroase Pădurile de salcie şi alte esenţe moi (plop) din Balta Mica a Brailei reprezintă elementul autohton al fondului forestier. fiind în regres Înlocuirea salciei cu specii de plop a dus la accentuarea fenomenului de eroziune laterală exercitată de braţele Dunării cu apariţia surpărilor de mal Pajiştile de stepă pe şesuri depresionare mai înalte sunt în continuu regres. Locul fosilifer Tirighina Barbosi.

in domeniul silvic la presiunea factorului antropic. mai ales in zonele cu Dezvoltarea resurselor secundare asociate silviculturii pentru generarea de venituri in vederea autosustinerii Posibilitatea de atribuire in administrare proprie a ariilor naturale protejate Generarea de locuri de munca. poluarea apelor Vecinătatea / concurenţa judeţelor cu potenţial turistic bine dezvoltat şi valorificat Atribuirea in administrare a ariilor naturale protejate fara un mecanism de control eficient si punitiv Aparitia conditiilor incipiente ale desertificarii in special pe solurile slab fertilizate supuse eroziunii (terenurile nisipoase. mediogen. flora. biologic. implicit cresterea gradului de bunastare prin reorganizarea Nevalorificarea unităţilor economice existente. ecoprotectiv. care se ocupă cu valorificarea şi prelucrarea masei lemnoase. fauna. parcuri naturale si siturile Natura 2000 ca resursa exploatabila turistic. antientropic. a zonelor protejate. piscicol sau zootehnic prin realizarea unei oferte economice alternative. care folosesc materii domeniul agricol sau silvic a . durabile prin metode ecologice sectoarelor agricol si silvic Nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea mediului. degradate sau saraturile) Depopularea prin pierderea mijloacelor de subzistenta generate de domeniul agricol si silvic Interventia puternica prin taieri necontrolate si defrisare. pe prezenţa unor ecosisteme naturale şi seminaturale in peisajul forestier Existenta in cadrul forestier a resurselor naturale regenerabile (apa. pentru mentinerea si atragerea populatiei cu ocupatie in domeniu de activitate agricol si silvic Activitatile agricole si silvice perturbate si stopate din cauza lipsei de coeziune sociala si a dezvoltarii parteneriatului social prin participarea publicului la luarea deciziilor Presiunile antropice asupra ecosistemelor naturale au indus în ultimele decenii modificarea compozitiei şi structurii ecologice. padure ca sistem) Rezervatiile. a fondului silvic. social si ecoproductiv al padurii in zona inundabila Tendinta actuala de valorificare a potentialului agroturistic. sol. cu un management in sens durabil Existenta unor areale reduse ca dimensiuni de reimpaduriri a zonelor anterior defrisate sau cu potential de utilizare in domeniu silvic Aplicarea unui management forestier care Lipsa unei strategii unitare teritoriale. respectiv a capacităţii productive şi de suport a biodiversităţii prime provenite din Rolul multiplu intransferabil climatic. biofor. silvic.Existenta in judet a unei biodiversitati bazate pe integritatea naturală a mediului.

deseurilor .

cat si al relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala în valorificarea produselor agricole Extinderea fenomenului de seceta si dezvoltarea fenomenului de ariditate excesiva in campia Brailei (sustinuta de caracteristicile climatice. deficitul de apă trebuind să fie compensat prin irigaţii Piaţă de desfacere neorganizată pentru produsele agricole. altadata existenta in zona Existenţa unor zone agricole inundabile. care conduce la oportunitati privind dezvoltarea unei alimentaţii bazate pe utilizarea produselor locale biologice. terasa / teraza. datorita climatului arid din zona. ce dispune de terenuri agricol. . duce la o tendinta de diminuare a diversitatii de culturi. cantitatea scăzuta de precipitaţii şi frecvenţa anilor secetoşi pun probleme culturilor agricole.91% din suprafata terenului arabil Lipsa irigatiilor. ce poate fi folosita ca resursa a judetului. apăşi deşeuri Introducerea de practici agricole performante cu ajutorul programelor de finantare Valorificarea finantarilor europene si a programelor de investiţii majore care includ numeroase oportunităţi pentru protectia patrimoniului natural oferit de Peisajul Agricol Promovarea practicilor de agricultură ecologică si biodinamica Dezvoltarea actuala a conceptului de alimentatie bio-si eco -. Diversitate scazuta pentru utilizarea terenurilor Poluarea solurilor În general.Existenta unui procentul ridicat de soluri cu calitate ridicata care impreuna cu climatul local influenteaza pozitiv capacitatea de productie agricola Pondere ridicata a suprafetelor si activitatilor agricole Cca 60. cu producerea de pagube materiale însemnate Zona agricola cu suprafata mare lipsita de vegetatie Insuficienta specialistilor agricoli si silvici in relatie cu populatia locala Nesustinerea tehnica si Managementul eficient al surselor de energie. prezenta vanturilor dominante. importante pentru pastrarea unui ecosistem sanatos Degradarea solurilor destinate agriculturii Existenta unor culturi reduse de vita de vie hibride (pe o suprafaţă de cca4500 ha) care produc vinuri de calitate (zaibărul. care creează dificultăţi (fertilizante.000 ha constituind terenul agricol indiguit al Baltii Mari a Brailei Procesul de reabilitare a sistemelor de irigatii Suprafeţe agricole eterogene cultivate preponderent cu grâu şi porumb a dus la restrangerea suprafetelor exploatate in agricultura si silvicultura Teren arabil neirigabil in proportie de 79. defrisari necontrolate si prezenta unor suprafete reduse de paduri si zone de protectie) Prezenta unui regim termic excesiv si persisitent care conduce la descresterea umiditatii relative.

.

Analiza SWOT la nivelul problematicii ecologice a complexelor de ecosisteme în sensul dezvoltării durabile în judeţul Brăila Puncte tari Extraordinara diversitate biologică. solurilor şi apelor.2.1.3. concretizată în prezenţa multor specii de faună şi floră. a unei bogăţii a ecosistemelor şi habitatelor. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI NATURAL IN JUDETUL BRAILA.4. suprapunerea diferitelor categorii 3. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE”– ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” 3. ELEMENTE SPECIFICE DE MEDIU SI CADRU NATURAL . unele endemice. în cazul ultimelor ducând la o calitate necorespunzătoare a apelor de suprafaţă pe unele porţiuni şi la contaminarea celor freatice Existenţa unui sistem defectuos de management al deşeurilor în unele localităţi Pericole Modificarea utilizării terenului.1. unele de importanţă comunitară Conservarea diversităţii în arii naturale protejate Existenţa acţiunilor de ecologizare Oportunităţi Posibilitatea extinderii unor arii naturale protejate şi declararea de noi arii protejate Existenţa unor programe de împădurire Puncte slabe Existenţa unor surse punctiforme de poluare a atmosferei.2. dar şi defrişării sau abandonului culturilor agricole Schimbările climatice Lipsa unor organisme care să gestioneze anumite arii protejate şi/sau a planurilor de management. în special amplificarea substituirii ecosistemelor naturale cu ecosisteme artificiale datorită urbanizării.

Parcul national Muntii Macinului) deoarece se afla sub restrictii legislative clare • LUCRARI DE INDIGUIRE -in zonele agricole si umede ce necesita un regim special de functionare si intretinere – in zona luncii Dunarii relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. Cerasella Craciun . Ostrovul Prut. Ostrovul Prut. arh.ZONE “TARI” – ZONE CU REZISTIVITATE RIDICATA LA SCHIMBARE • ECOSISTEME SPECIFICE -Ariile Naturale Protejate de interes national (Balta Mica a Brailei. Balta Potcoava. Parcul natural Lunca joasa a Prutului Inferior. Balta Potcoava. Locul fosilifer Tirighina Barbosi. Locul fosilifer Tirighina Barbosi. dr.

Sutesti. Visani) ZONE “CALDE” -ZONE DE PRESIUNE MEDIE LA INTERVENTIE SI INTERES INVESTITIONAL MAJOR • SOLICITATE DIN PUNCT DE VEDERE AL AMBIANTEI PEISAGISTICE CU POTENTIAL DE DEZVOLTARE -Cea mai bogata salba de lacuri pentru conservarea unor specii de florăşi faună rare sau pe cale de dispariţie in lunca inundabila a Dunarii precum si Lacurile terapeutice sărate. prielnice agriculturii) care acoperă aproape în totalitate câmpiile netede interfluviale în toată Câmpia Brăilei şi în partea Centrală a Câmpiei Călmăţuiului ZONE “SLABE” -ZONE CU REZISTIVITATE SCAZUTA LA SCHIMBARE • POLUARE AGRESIVA SI AMBIANTA NEGATIVA -În judeţul Brăila există zone critice din punct de vedere al deteriorării solului. pe aproximativ 75% din teritoriu.2. SILVIC Si AGRICOL DIN JUDETUL BRAILA ZONE ‘TARI’ (ZONE CU REZISTIVITATE RIDICATA LA SCHIMBARE) . in zonele naturale protejate ZONE “RECI” – ZONE DE PRESIUNE SCAZUTA LA INTERVENTIE • SLAB UTILIZATE SAU NEUTILIZATE / PERIODIC/ OCAZIONAL – zone predispuse la risc de inundatii sau fenomene climatice extreme -Datorită uniformităţii reliefului şi a vântului puternic de nord-est şi nord. totalizând o suprafaţă de 179013 ha. Există areale largi cu restricţii de ordin climatic (soluri cu exces de apă.• SISTEMUL EXISTENT DE ZONE AGRICOLE – avand in vedere ca cea mai mare răspândire. Vladimirescu. soluri cu procese de sărăturare. Există soluri degradate chimic şi fizic datorită depozitării deşeurilor şi a produselor petroliere şia deşeurilor menajere din jurul oraşelor. Câineni Băi şi Movila Miresii) • SPECIFIC PISCICOL FOCALIZAT PE PISCICULTURA Ecosisteme favorabile dezvoltarii speciilor piscicole rare (sturioni) -Dunarea Veche-Bratul Macin constituie şi o importantă cale de migraţie pentru păsări şi pentru anumite specii de peşti. Galbenu. soluri afectate de compactare. o au cernoziomurile(soluri foarte fertile. soluri afectate de eroziune eoliană). Vadeni. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” -SPECIFICE PEISAJULUI FORESTIER. Traian. Movila Miresii. cu nămol sapropelic (Lacul Sărat Brăila. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI NATURAL. în timpul iernii zăpada este spulberatăşi troienită în jurul localităţilor sau a altor obstacole 2. inclusiv sturioni • AREALELE AFERENTE APELOR – locuri in care exista presiuni investitionale necontolate. (comunele Chiscani. Tudor.2.

-zonele forestiere cu suprafete mici. pretabile exercitarii horticulturii . care prezinta potential turistic . flora). soluri aluvionare. aflate in zona cu presiune investitionala mica 3. partial functional -zonele cu soluri fertile. ZONE ‘SLABE’ (ZONE CU REZISTIVITATE SCAZUTA LA SCHIMBARE) -rezervatiile naturale existente. -zonele de rezervatii naturale si fragmentele existente de paduri. atât al activităţii de monitorizare a atmosferei. cele aflate in apropierea surselor naturale de apa). elaborate de diferite institute de specialitate pentru unii agen ţi economici. cu potential mare pentru pescuit si cresterea animalelor ZONE ‘RECI’ (ZONE CU PRESIUNE SCAZUTA LA INTERVENTIE SI INTERES INVESTITIONAL SCAZUT) -zonele cu soluri improprii activitatilor agricole si silvice . .2.-zonele de cultura a cerealelor si zonele cu fragmente de paduri existente. NH3. in contextul favorabil al factorilor de mediu (zonele cu cernoziom. fauna. prin taieri si defrisari necontrolate -existenta zavoaiele si zonelor de lunca supuse presiunilor antropice ZONE ‘CALDE’ (ZONE CU PRESIUNE RIDICATA LA INTERVENTIE SI INTERES INVESTITIONAL MAJOR) -zonele cu productivitate agricola mare. in complexitatea lor (ecosistem. Aceste concluzii sunt rezultatul. pulberi în suspensie şi sedimentabile şi Cl2) s-au situat mult sub valorile concentraţiilor maxime admise şi nu s-au înregistrat precipitaţii acide. -prezenta unui sistem dezvoltat de irigatii si imbunatatiri funciare. amplasate in apropierea surselor de apa. H2S. SO2. ELEMENTE DE DIAGNOZĂŞI POTENŢIAL LA NIVELUL PROBLEMATICII ECOLOGICE A COMPLEXELOR DE ECOSISTEME ÎN SENSUL DEZVOLTĂRII DURABILE ÎN JUDEŢUL BRĂILA Zone critice din punct de vedere al poluării aerului -Pe teritoriul judeţului Brăila nu sau constatat şi nu s-au delimitat zone critice generate de poluarea atmosferei. care sunt supuse presiunii necesarului de combustibil al comunitatii locale. -paduri fragmentate.3. -zonele existente. cât şi din Studiile de Impact şi Bilanţurile de Mediu. Indicatorii de poluare a atmosferei la imisie urmăriţi (NOx.

Mai concret. fenomene de deşertificare. platforme de deşeuri menajere şi gunoi de grajd. ca efect al diferitelor activităţi antropice. dar s-au constatat o serie de forme de degradare. Probleme legate de starea ecosistemelor Principala problemă legată de ecosistemele existente în teritoriul analizat este corelată cu cea legată de ariile naturale protejate. cum ar fi: tasarea solului. . dar trebuie totuşi luata în consideraţie existenta terenurilor degradate care necesita împădurire pe o suprafaţa de cca.făcând imposibilă până în prezent utilizarea apei din 8 fântâni.Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă -Pe teritoriul judeţului Brăila nu s-au constatat zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă. şi stabilirea unor autorităţi de management şi a planurilor de management pentru ariile naturale protejate care le includ. Zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solului -Din evidenţele APM Brăila şi din rapoartele DADR Brăila şi ale Staţiunii de Cercetare -Dezvoltare Agricolă Brăila nu rezultă existenţa unor zone critice din punct de vedere al poluării solului. Zone critice din punct de vedere al calităţii apelor subterane La nivelul judeţului Brăila se întâlnesc două zone critice ca urmare a poluărilor istorice din: & 1986 când a avut loc poluarea localităţii Ţepeş Vodă. a ecosistemelor şi habitatelor prioritare identificate prin reducerea presiunii antropice. şi anume asigurarea unui statut de protecţie efectivă. deşeuri de pesticide. dereglarea regimului hidric şi hidrogeologic. prin măsuri active de management. Zone vulnerabile care necesită reconstrucţie ecologică -Nu s-a constatat existenta unor zone care sa necesite reconstrucţie ecologica. subsolului şi pânzei freatice. & 1991 când a avut loc poluarea cu produse petroliere a solului. aceasta vizează două aspecte: supravegherea activităţilor antropice în interiorul acestora şi în jurul lor. ocuparea cu halde de depozitare deşeuri industriale. concomitent cu afectarea stării de confort a unui număr de 11 locuinţe prin ascensionarea produsului petrolier. fenomene de salinizare şi înmlăştinire secundară. Conducta de transport produse petroliere aparţinea SC Petrotrans SA Ploieşti. în cartierul Chercea din municipiul Brăila. 1655 ha. comuna Movila Miresii generată de avarierea conductei de transport benzină ce aparţinea SC Petrotrans SA Ploieşti şi care a afectat pânza freatică.

97 ha şi un grad de umplere de 50%. Aceste depozite vor sista depozitarea conform calendarului de închidere prevăzut de HG 349/2005 în anul 2009 şi respectiv 2017. în conformitate cu prevederile Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor şi ale legislaţiei de mediu în vigoare. . depozitul Ianca are o suprafaţă de 0. principala problemă este legată de asigurarea unui statut de protecţie efectivă. prin măsuri active de management.Probleme ale biotopului Problemele legate de biotop se manifestă indiferent că acesta este caracteristic ecosistemelor acvatice şi terestre. se constată o tendinţă de îmbunătăţire. a ecosistemelor şi habitatelor prioritare identificate prin reducerea presiunii antropice. prin măsuri active de management. Până la momentul închiderii autorităţile responsabile au obligaţia de a lua măsurile necesare pentru a crea soluţii alternative. În ceea ce priveşte regimul elementelor floristice şi faunistice valoroase. sunt de remarcat calitatea scăzută a apei râurilor Siret şiCălmăţui şi depăşirea concentraţiilor admise de poluanţi în cazul apelor freatice. Mai concret. îndiguirile. şi stabilirea unor autorităţi de management şi a planurilor de management pentru ariile naturale protejate care le includ. în mare parte. În ceea ce priveşte calitatea atmosferei. neconforme cu legislaţia actuală: depozitul Făurei are o suprafaţă de 1. aceasta fiind în curs de rezolvare în urma acţiunilor întreprinse în vederea reconstrucţiei solurilor contaminate. desecările şi întinsele monoculturi agricole practicate în ultimii 50 de ani ai secolului trecut au adus profunde modificări calitative şi cantitative biodiversităţii judeţului. cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute. principala problemă este legată de contaminarea solului. aceasta vizează două aspecte: supravegherea activităţilor antropice în interiorul acestora şi în jurul lor. Probleme ale biocenozelor Substituirea pădurilor aluviale naturale din Balta Brăilei prin culturi uniclonale plopicole şi salicicole. Întrucât în prezent nu este implementat un sistem de colectare separat ă. aceasta vizează două aspecte: supravegherea activităţilor antropice în interiorul acestora şi în jurul lor. Mai concret. În cazul ecosistemelor terestre. În cazul apelor. a ecosistemelor şi habitatelor prioritare identificate prin reducerea presiunii antropice.5 ha şi o capacitate de 33000 mc cu un grad de umplere de 95%. unui management necorespunzător al deşeurilor. în special în municipiul Br ăila. acestea au fost incluse în rezervaţii naturale. Contaminarea biotopului se datorează. şi stabilirea unor autorităţi de management şi a planurilor de management pentru ariile naturale protejate care le includ. În oraşele Ianca şiFăurei funcţionează depozite de deşeuri menajere neecologice. principalele probleme fiind datorate traficului. Probleme ale zonelor naturale protejate Principala problemă este legată de asigurarea unui statut de protecţie efectivă.

Romanu. p ădurile ocupă 5% din suprafaţa judetului. Conform acestei situaţii. Dintre acestea 80% sunt situate în zonele inundabile ale fluviului Dun ărea şi râurilor Buzău şi Siret. .Ariile naturale protejate sunt prezentate conform situaţiei oferite spre informarea publicului de către autoritatea centrală responsabilă.1. cu nămol sapropelic: Lacul Sărat Brăila. de salcie. O important ă categorie a acestora o constituie lacurile terapeutice sărate. DIAGNOSTIC SPECIFIC PENTRU COMPONENTA DE MEDIU SI CADRU NATURAL Judetul Brăila dispune de numeroase valori naturale intre care zone naturale protejate si arii naturale de protectie ce reprezinta o competenta distinctiva a acestuia. situaţia prezentată evidenţiază lipsa unei autorităţi de management şi. Pe teritoriul judeţului Brăila se găsesc câteva artere hidrografice de maximă importanţă pentru ţară: Dunărea (cu cele două braţe: Dunărea Veche (Măcin) -lungime 98km şi Cremenea + Dunărea propriu-zisă. uneori chiar şi în situaţia în care aceasta există. Rubla şi Lacu Sărat. 3. Siret (lungime 50 km) şi Buzău (lungime 126 km) şi alta mai mică Călmăţui (lungime 84 km) toate având caracter tranzitoriu (râuri alohtone). 81 km). în plus. De asemenea. multe dintre ariile protejate sunt supuse unor impacturi negative potenţiale datorate activităţilor antropice din interiorul şi exteriorul acestora.3. compuse preponderent din salcâm şi stejar.3. În afara acestora. este posibil ca situaţia unora dintre ariile protejate să se fi modificat. Colţea. iar habitatele cu vegetaţie forestieră sunt în general păduri tip zăvoi. Cu toate acestea. cele mai importante trupuri fiind: Viişoara. lacurile constituie singurele elemente hidrografice care se întâlnesc pe câmpuri. Câineni Băi şi Movila Miresii. o problemă nesemnalată de situaţia prezentată este cea a existenţei unui organism care să controleze implementarea măsurilor de management. de amestec cu plop sau în regim de plantaţie sub forma perdelelor de protecţie. a planurilor de management. Tătaru. Râmnicele. Totodata. DIAGNOSTIC AL PEISAJUL NATURAL DIN JUDETUL BRAILA 3. Un procent de 20% din păduri sunt situate în câmpie. Ca urmare a condiţiilor climatice semiaride şi lipsei unei reţele secundare autohtone. unde speciile predominante sunt salcia şi plopul.

până la dispariţie.3. ceea ce ar conduce printr-strategie unitara si echilibrata. se afla in declin pe anumite suprafete iar capacitatea de productie agricola este in continua scadere in teritoriu. zonele cu sol fertil necesitand sustinere din punct de vedere agrotehnic si al imbunatatirilor funciare. căilor de comunicaţie şi localităţilor să fie mari. Judetul Braila are un potential silvic si piscicol neexploatat suficient. Este necesara echilibrarea tehnologiilor moderne de agricultura cu metodele traditionale de cultura agricola si silvica. precum si generarea unei surse stabile de combustibil lemnos destinat nevoilor locale. Desi o mare parte sunt de calitate superioara.2. iar influenţele asupra culturilor. avifauna din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă peste jumătate din cea a României. ca şi condiţiile climatice în care se găsesc. respectiv 53%. cernoziomurile ocupă 70-75% din suprafaţa judeţului. Procentual. . exceptie facand Insula Mare a Brailei. Actiunea antropica a generat distrugerea partiala a biotopului local valoros. ceea ce conduce la necesitatea unor programe vitale de ecologizare si renaturare. la capacitatea de generare a veniturilor pe plan local. precum si de alte culturi horticole. în jum ătatea estică aBărăganului şi pe cea mai mare parte a Câmpiei Buzău-Siret. Sub protecţia digurilor a fost dezvoltată o agricultură stabilă precum şi centre de producţie. Dinamismul faunei este accentuat toamna şi primăvara de mişcarea spre sud şi spre nord a mii de păsări migratoare. În legătură cu situaţia actuală a elementelor zoogeografice s-a observat că cele ataşate mai mult de stepă. SILVIC SI AGRICOL Teritoriul este lipsit de coeziune in administrarea agricola si silvica. Însuşirile fizicochimice ale cernoziomurilor. Fenomenele de uscăciune şi secetă cele mai frecvente. in scopul echilibrarii ecosistemului prin noi suprafete de padure si perdele de protectie. clădiri cu destinaţie agricolă si gospodării. DIAGNOSTIC SPECIFIC PENTRU COMPONENTA PEISAJULUI FORESTIER. fac ca aceste soluri să aibă cea mai mare fertilitate naturală din ţară. solurile si microclimatul. de plantare cu specii forestiere. Referitor la soluri. şi-au redus arealul aici.Lipsa obstacolelor orografice şi forestiere face ca deplasarea maselor de aer să se facă cu uşurinţă. cornoziomurile sunt folosite pentru o gamă foarte largă de culturi agricole. în primul rând. 3. mai intense şi cu durată mai mare se remarcă în zonele cu cele mai mici valori ale indicelui de ariditate. dintre care locul principal îl ocupă grâul şi porumbul. Un procent important din teritoriu este propice pentru dezvoltarea plantatiilor de vii si livezi. Ca urmare a acestei însuşiri. numarul insuficient al specialistilor in domeniu aflati in legatura cu populatia fiind un punct sensibil in teritoriu. elemente importante si in protectia si conservarea elementelor valoroase si particularizante de Peisaj Cultural al arealului studiat.

au fost utilizate ca material de umplutură pe diferite terenuri . ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI ALE PEISAJUL NATURAL DIN JUDETUL BRAILA.4. 3. duce la o tendinta de diminuare a diversitatii de culturi. a condus la scăderea dramatică a pescuitului • suprapunerea ariilor natura 2000 cu zonele de pescuit duce la diminuarea stocurilor de diverse specii de peşti • vulnerabilitatea habitatelor (fragmentare) la insertii antropice constructia de drumuri noi.1.1 sau 8. slabe • inundatii datorate cresterii nivelului dunarii • poluarea căilor de navigaţie cu deseuri afecteaza cadrul natural • poluarea cu deşeuri menajere neecologice in oraşele ianca şifăurei • poluarea solurilor cu deşeurilor din construcţii şi demolări aproximativ 51000 t. SPECIFICE MEDIULUI SI CADRU NATURAL VULNERABILITATI: • lipsa infrastructurii specifice de protecţia mediului • lipsa asigurarii unui statut de protectie efectiva a elementelor floristice şi faunistice valoroase • prezenta activităţilor antropice in interiorul ariilor protejate • porţiuni din diguri slăbite din cauza eroziunii. altadata existenta in zona • politica axată pe îndiguirea fluviului dunărea pentru a reduce riscul inundaţiilor şi pentru a furniza pământ pentru agricultură.3. ceea ce ar putea conduce la prăbuţirea acestora şi inundarea zonelor rămase neprotejate • lipsa zonelor de protectie a sistemului de alimentare cu gaze naturale • lipsa irigatiilor.4.1 cu perioada medie de revenire in 50 de ani la cutremure • alunecarea terenului in zonele cu soluri degradate. datorita climatului arid din zona. cu flux de trafic neintrerupt (autostrazi si drumuri expres) • lucrarile de imbunatatiri funciare produc o transformare a ecosistemelor naturale in ecosisteme agricole HAZARDURI NATURALE/ANTROPICE (produse de om) • seisme de intensitate 7.

social – economic.• poluarea cu nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti în localităţile ianca.1 sau 8. indiguiri. cultural dezvoltarea neraţională care a condus la deteriorarea mediului inconjurator si la disparitia ecosistemelor valoroase • agresarea peisajului – natural. regularizari de cursuri de apa sau de culturi inadecvate • de diminuare sau disparitie a speciilor protejate şi a ariilor naturale – cauzate de defrisari si exploatare nerationala a terenurilor • de inundatii -induse de modificări ale cursurilor de apăşi ale amenajărilor hidrotehnice din bazinul hidrografic al dunării • de eroziune a solurilor – cauzate de defrisari (existenta terenurilor degradate care necesita impadurire pe o suprafaţa de cca 1655 ha) . antropic . antropic si cultural • prin expunerea la modificari frecvente ale peisajului fragil al judetului determinat de factori naturali si antropici RISCURI: • de explozie -cauzate de transporturile transfrontaliere de materiale inflamabile • de incendiu -cauzate de viteza vanturile care se manifesta puternic • de producere a turbulentelor atmosferice (fenomene extreme-vanturi) cauzate de deficit de vegetatie forestiera (pe intrega suprafata a judetului) • de desertificare -cauzate de functionarea deficitara a sistemelor de irigatii. însurăţei şifăurei • poluare cu nămoluri generate de la epurarea apelor uzate industriale • îndiguirea prin modificarea peisajului deltei şi crescând riscul eroziunii ţărmului • gradul avansat de uzura fizica si morala (90-100 %) al canalelor distribuitoare de sector care deservesc suprafetele amenajate. irigate cu agregate termice de pompare semistationare • poluare prin sistemele de desecare (transporta poluanti catre emisar) HAZARDURI COMPLEXE – combinatii de hazarduri • cutremur + explozii + incendii (seisme de intensitate 7.1 cu perioada medie de revenire in 50 de ani + explozii in zonele industriale + incendiu in zonele forestiere) • agresare ambientala (de mediu) – natural.

-reducerea populatiei implicata in procesele de productie agricole. Toate acestea au generat pierderi atat la nivelul numarului de indivizi cat si la reducerea suprafetei pe care aceste specii il ocupa. -aparitia fenomelui de desertificare. cu scaderea interesului pentru cele horticole si zootehnice . -productia folosind seminte manipulate genetic . . aflate la limita asezarilor urbane. -lipsa rotatiei culturilor agricole ce duce la scaderea adaptabilitatii speciei la conditiile de mediu si face necesara interventia umana intr-un grad prea ridicat . prin marirea intravilanului in zonele cu presiuni investitionale -distrugerea zonelor verzi si a padurilor amplasate in vecinatatea retelelor specifice de titei si petrol. -degradarea solurilor prin folosirea de agrotehnici defectuoase. precum si de proximitatea retelelor de petrol si gaze naturale . -prabusirile de teren .2. situate in proximitatea -distrugerea identitatii peisajului cultural asociat practicilor agricole si silviculturii -crearea de zone vulnerabile datorita cailor de comunicatie (autostrazi) si a retelelor edilitare majore -lipsa de educatie si informare HAZARDURI NATURALE/ANTROPICE -inundatiile . -concentrarea pe anumite tipuri de culturi agricole. -degradarea mediului natural printr-un sistem necontrolat de hidroamelioratii -mineralizarea excesiva a suprafetelor agricole si silvice. -recoltarea de specimene din natura care a dus la indepartarea faunei de zonele de contact cu elemental antropic. -scaderea numarului de animale din specii periclitate . -desecarea zonelor mlastinoase pentru a castiga suprafete propice culturilor agricole si horticole. -incendiile cauzate de seceta/factor uman. SILVIC SI AGRICOL VULNERABILITATI Pierderea habitatului natural al faunei si florei cu specific local are loc in judetul braila prin : -taierea exagerata a suprafetelor impadurite din perimetrul silvic si din perdelele de protectie (aici incadrandu-se atat cele din perioada ante-revolutionara cat si cele de dupa) . SPECIFICE SPATIILOR VERZI.3.4. -cutremurele . horticole si zootehnice . PEISAJULUI FORESTIER.

pentru a extermina in timp util pontele depuse. in care insectele pot devora practic culturile de porumb. in ciuda interdictiilor de a mai da foc campurile de cultura (pentru a elimina o buna parte din semintele de buruieni si a realiza o imbunatatire a structurii solului). ducand astfel la obtinerea unor produse care contin material genetic diferit de cel initial al plantei mama. .Specialistii sustin ca nu s-au mai confruntat cu aceasta specie de lacuste si nu exclud posibilitatea ca ele sa mai fi atacat si ale culturi de judet. Deoarece acest fenomen nu poate fi controlat.Alaturi de schimbarile climatice care ridica vara temperatura la nivelul solului la peste 60 grade Celsius. care au imprastiat din elicopter sute de tone de insecticid. Lacustele au fost depistate intimplator. -modificari climatice generate de defrisari ale suprafetelor forestiere . respectiv virsta a sasea si a saptea. -invaziile de insecte daunatoare . floarea soarelui. Deoarece in istoria zonei invaziile de lacuste au fost pomenite in mai multe randuri controlul fitosanitar este un mijloc de prevantie sau atentionare adecvat. Lacustele marocane au fost descoperite in stadiul al cincilea de larva. la un control de rutina prin judetul Galati. tipurile de tehnologii folosite in agricultura locala cresc gradul de pericol de producerea incendiilor. -poluarea panzelor de apa freatica prin activitatile de productie specifice agriculturii . sfecla. acest stadiu este urmat de doua stari de evolutie. dar ca este vorba de sute de milioane de Lacustele marocane se deplaseaza cu o viteza de 40-50 de kilometri pe ora. -seceta . -scaparea de sub control a speciilor de plante manipulate genetic Prin situarea in acelasi areal plantele manipulate genetic pot poleniza speciile tip. Ei au afirmat ca deocamdata nu poate fi precizata valoarea pagubelor. aceste produse nefiind catalogate ca organisme manipulte genetic. deoarece. care au devastat culturile agricole. imediat fiind mobilizati specialisti ai Directiei Sanitare Veterinare. aceasta practica fiind inca destul de frecventa in mediul rural al micului producator agricol. In anul 2002 a avut loc o invazie de lacuste marocane. astfel ca in 24 de ore pot parcurge zeci de kilometri. Se mai ridica si problema folosirii semintelor obtinute din astfel de culturi ca material pentru semanat si ce rezultat va avea posibila fecundare cu un nou polen din plante modificate genetic. soia. impreuna cu controlul zonelelor nisipoase. singura posibilitate este refuzarea de culturi ale plantelor modificate genetic.

cat si cultural) -despaduririle masive . desemnat a se desfasura pe suprafete de mici dimensiuni. menite sa mareasca capacitatea de productie. irigatii excesive avand ca scop obtinerea unor productii agricole foarte mari . cu repercursiuni asupra mediului antropic si cultural -agresarea peisajului specific forestier si agricol. activitati zootehnice (pasunat excesiv. comuna Maxineni. -de desertificare accentuate de practici agricole defectuoase . -de deteriorare a calitatii solului. ducand la exercitarea acestora in spatii cu alta destinatie – agricol. silvic si generand o degradare a spatiilor invadate). cultura de tip agricol. -afectarea suprafetelor impadurite. -degradarea solurilor . comuna Ramnicelu) . -schimbari climatice provenite din interventia asupra mediului . sat Caineni-Bai. sat Ramnicelu. a ecosistemului si. -folosirea unor agrotehnici si tehnologii gresite. -pierderea habitatului pentru speciile locale . -agresarea ambientala a mediului natural. -de eroziune datorate taierii suprafetelor de padure in zonele cu denivelari naturale ale terenului. ingrasaminte) -saraturarea solurilor prin irigatii dezvoltate necorespunzator -modificarea calitatii apei -afectarea genomului uman prin introducerea plantelor modificate genetic . prin defrisare. pesticide. dar insuficient corelate cu nevoile si capacitatile mediului inconjurator . etc HAZARDURI COMPLEXE -pierderea capacitatii de productie agricola (om+mediu/sol+tip de cultura+tehnologie). prin poluarea cu petrol. In urma activitatii antropice s-au declansat o serie de factori cu implicatii in mai multe sensuri : -interventia asupra unor habitate. rabie – sat Corbu. comuna Visani.-aparitia focarelor de boli animale (ex. cu efect asupra teritoriului/desertificarii/modificarea conditiilor de mediu in asezarile umane/ crearea efectelor de sera/ pierderea de habitate importante pentru fauna si flora. Toate aceste au dus la pierderea capacitatii de productie agricola a unui procent de terenuri pe care erau exercitate astfel de actiuni. mai ales a speciilor endemice. RISCURI -de incendiu cauzate de seceta sau modalitati invechite de cultura agricola . in complexitatea sa (atat ca peisaj natural. -de inundatii a culturilor in urma modificarilor de teren pentru beneficii in agricultura . prin excesul de amendamente (fertilizante. etc. fapt imposibil in sustinerea chiar si numai a nevoile locale.

-distrugerea si pierderea treptata a traditiilor asociate Peisajului Cultural -posibile turbulente create de parcurile eoliene ce pot afecta migratia pasarilor sau pot contribui la intarirea fenomenului de desertificare 3. iar la nivelul al III-lea. modificările însumează 3. Pentru acesta.1% din aceste modificări. 0.0 ha -15. şi se datorează urbanizării (0. care indic ă utilizarea terenului. ce indică ocuparea terenului. ." ha. modificările totalizează cca. MODIFICARI ALE UTILIZARII TERENULUI Modificări în acoperirea şi utilizarea terenurilor în perioada 1990-2000 în judeţul Brăila. ZONE CU POTENŢIAL DE RISC ŞI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD ŞI VULNERABILITĂŢI LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE ECOLOGICE A COMPLEXELOR DE ECOSISTEME ÎN SENSUL DEZVOLTĂRII DURABILE ÎN JUDEŢUL BRĂILA A. în prima perioadă la nivelul I al clasificării.4%) şi defrişărilor (4.7% este datorată lucrărilor silvice de împădurire (figurile de mai jos). potrivit metodologiei prezentate de Petrişor (2008).reprezintă 85. În cea de-a doua perioadă. iar diferenţa de 14.2%. Datele europene permit şi evidenţierea schimbărilor survenite în ocuparea şi utilizarea terenurilor în perioadele 1990-2000 şi 2000+2006. dezvoltării agriculturii (1. restructurările din agricultură +a'andonarea terenurilor. suprafeţele afectate totalizează cca! 431 $a! 5in analiza acestor date rezultă că modificările terenurilor construite (restructurări urbane) reprezintă 0.4.3.4 ha -54.6 ale utilizării acestuia.9 ha fiind modificări ale acoperirii terenului şi 1.6%).7 ha -30%). 30 ha (29 ha inundarea unor terenuri agricole şi 1 ha transformarea unei zone agricole în teren construit).

9 7 2 1 8 1 . 3 3 17 9. 4 7 . B. 61 65 1. 5 8 1 5 . POLUAREA SOLULUI Poluarea solului (ha) în anul 2008. în judeţul Brăila T o t a l j u d e ţ Ramura economică Su bs ta nţa po lua ntă In du str ia en er gi ei el ec tri ce şi ter mi ce In du str ia ex tra cti vă In du str ia m et al ur gi că fer oa să In du str ia ch im ică In du str ia ali m en tar ă A gri cu ltu ra G os po dă ria co m un ală D ep oz ite de şe uri m en aj er e D eş eu ri m en aj er e D ej ec ţii Şl a m uri Zg ur ă 5.Modificări în acoperirea şi utilizarea terenurilor în perioada 2000-2006 în judeţul Brăila. 61 1 1. 2 5 4 1 7 .

20 06. 4 -depozit reziduuri industriale (şlam de caustizare).A.A. depozitarea deşeurilor provenite din gospodării comunale (deşeuri menajere. Brăila. Celhart-Donaris S. 44/17. al S.5 25 0 Ti p ag en Starea t actuala po lua nt Obser vaţii De şe uri pet roli ere A încetat activitate a la 31. ale S. 5 -halda de zgură aparţinând SC Termoelectrica SA (Centrală Termică Ianca).C. 2 -suprafaţă utilizată pentru depozitarea deşeurilor menajere (depozite neconforme). S-a realizat eliminare a şi procesar ea şlamului petrolier. conform HG 349/2005 şi avizului de mediu nr..07.Note: 1 -suprafaţă utilizată pt. 3 -depozite de reziduuri petroliere. Factori de poluare a solurilor Nu me ag ent ec on om ic res po ns abi l SC PE TR O M SA -Ba tal vec hi de rez idu uri pet roli ere Su pr afa Tipu ţa l co activ nt ităţii am gene irato na are tă (h a) Dep ozita re provi zorie a şlam urilor şi solur ilor cont amin ate rezul tate din activi tatea de expl oatar e petro liera 0. Calitatea solului în judeţul Brăila nu a suportat un impact major generat de activităţile industriale. În tabelul de mai jos sunt menţionate suprafeţele afectate de poluare ca urmare a depozitării a diferite tipuri de deşeuri.12. dejecţii animale). 2006 cu program de conforma re. Investiga ţiile progra mul de confor mare anexat avizulu i de mediu pentru închide re impun e lucrări de remedi ere sol identifi cat conta minat .C. PETROM S.

arh. relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr.realizate au identificat poluarea solului şi subsolulu i. Cerasella Craciun .

IV 2012. 45/17. Se impun e refacer ea terenur .12.7 75 5 Ti p ag en Starea t actuala po lua nt Obser vaţii De şe uri pet roli ere Bat al no u de rez idu uri pet roli ere Ab an do nar e 10 Extra gere hidro carb uri A încetat activitate a la 31.20 09 Ţiţ Au fost ei. În prezent se realizeaz ă eliminare a şi procesar ea şlamului petrolier cu termen de finalizare 31.07. conform HG 349/2005 şi avizului de mediu nr.Nu me ag ent ec on om ic res po ns abi l Su pr afa Tipu ţa l co activ nt ităţii am gene irato na are tă (h a) Idem 0.20 06. obţinute ap avizele ă de mediu de pentru zăc încetarea progra mul de confor mare anexat avizulu i de mediu pentru închide re impun e lucrări de remedi ere sol identifi cat conta minat pana în tr.12. 2006 cu program de conforma re.

Ianca. 5 su nt oc up ate de de şe uri Şla m de la ca ust iza re Va sista activitate a la 16. asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala .20 09.2 7 Pr od us e pet roli ere Depozitel e şi-au încetat activitate a.07. *bilanţ ul de mediu al societa rii nu conţine date şi inform aţii privind “grosi mea pachet ului conta minat”. conform HG 349/2005 .0 6 1. ilor ocupat e în desfăş urarea activită ţilor de exploat are a zăcăm ântului Depozi tele sunt amplas ate localită ţile Făurei.9 16 2. 8 din car e 15. metod a de recons trucţie.0 so nd e şi 5 par cur i SC Pet ro m SA Su cur sal a PE CO ăm ânt activităţii care cuprind în anexă program e de conforma re Dep ozita rea prod usel or petro liere 0. Baldov ineşti. SC Cel har t Do nar is SA Dep ozita re deşe uri indu strial e 34. până la această dată va obţine avizul de mediu pentru închidere care va cuprinde în anexa program ul de conforma re STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA.

dr.Sef proiect: conf. arh. Cerasella Craciun .

SCHIMBĂRI CLIMATICE Arii vulnerabile la fenomenele meteorologice extreme Datele indică o creştere generalizată în judeţul Brăila – altfel spus.Nu me ag ent ec on om ic res po ns abi l De po zitu l de deş eur i me naj ere Fă ure i De po zitu l de deş eur i me naj ere Ian ca Su pr afa Tipu ţa l co activ nt ităţii am gene irato na are tă (h a) Ti p ag en Starea t actuala po lua nt Obser vaţii Dep ozita rea deşe urilor men ajere 1 De şe uri me naj ere Va sista activitate a conform HG 349/2005 în 2017 BM de nivel II nu a identifi cat depăşir i ale praguri lor de alertă pentru sol Dep ozita rea deşe urilor men ajere 0. regiunea în care se preconizează o creştere comparativ cu situaţia actuală a precipitaţiilor având o suprafaţă redusă. De asemenea. neexistând regiuni în care să se preconizeze o răcire comparativ cu situaţia actuală a temperaturii.9 7 De şe uri me naj ere Va sista activitate a conform HG 349/2005 în 2009 BM de nivel II nu a identifi cat depăşir i ale praguri lor de alertă pentru sol C. . predicţiile climatice indică doar creşteri ale temperaturi. predicţiile climatice indică scăderi generalizate ale precipitaţiilor.

s-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor de către: & SC “Bona Avis” SRL – extractibile. amoniu. . reziduu fix. materii în suspensii. privind calitatea apelor uzate evacuate. materii în suspensii. & Consiliul Local Ianca -Direcţia Serviciilor Publice: CBO5. & SC “ Melkart Com” SRL: CBO5. realizate de agenţii economici şi comunicate APM Brăila. & SC “ Soroli Cola” SRL: CBO5. sulfiţi. POLUAREA APELOR Din analiza rezultatelor automonitorizării. & SC “ Celhart Donaris “SA: CBO5. extractibile. materii în suspensii. N total. CCO-Cr. cloruri.detergenţi sintetici biodegradabili. CCO-Cr. cloruri. s-a constatat c ă faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente. materii în suspensii. CCO-Cr. sulfaţi. reziduu fix.D.

& SC” Tracon” SRL: materii în suspensii. & SC” Marex” SA: materii în suspensii. hârtie şi carton. În anul 2008 SC Brai Cata SRL -operator de salubritate. SC CELHART DONARIS SA. & SC “ Cento Trading” SRL: extractibile. CBO5. ECOLOGIC SERVICE S. ECO S. SC BRAI -CATA SRL – pubele 120 l – 1200. & Compania de Utilităţi Publice: CCO-Cr. R.C. reziduu fix. reziduu fix. eurocontainere 1100 l 120 buc. GESTIUNEA DEŞEURILOR Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale Întrucât în prezent nu este implementat un sistem de colectare separat ă. Deşeurile tip PET şi hârtie – carton au fost valorificate de către SC ANDTOMI SRL şi respectiv.SA: materii în suspensii. eurocontainere 1100 l – 130 buc. SO42-. N total.R.C. N total.. BRAI-CATA S. . pubele 240 l – 2500 buc. materii în suspensii. S. & Complexul de porci – Tichileşti: extractibile. & Complexul de porci – Baldovineşti: extractibile. CCO-Cr. SC RER SRL pubele 120 l – 170 buc.E. Zn2+.8 mc. & SC “ Brailact“ SA: CBO5.R. amoniu. tractoare cu remorcă 1 buc. extractibile. & SC” Dusedan Prest ” SRL: pH. & SC “ Galco“ SA: CBO5. CCO-Cr. CCO-Cr. CCO-Cr. & CET E.C. & SC “ Vegetal Trading “ SRL: azot amoniacal.A. Eurocontainer 1100 l – 22 buc. autogunoiere 11 buc.L. autotransportoare 1 buc. pubele 240 l – 312 buc. reziduu fix materii în suspensii. Începând cu anul 2008 sunt în curs de derulare două proiecte care vor realiza infrastructura necesară pentru colectare selectivă în localităţile Făurei şi Însurăţei. S.L. CBO5. materii în suspensii. extractibile. Eliminarea deşeurilor menajere în municipiul Brăila În municipiul Brăila colectarea deşeurilor menajere se efectuează în mod organizat prin intermediul a trei operatori de salubritate: S. Fe total. a înfiinţat în municipiul Brăila trei puncte pentru colectarea selectivă a deşeurilor de la populaţie de tipul PET. singurii agenţi economici implicaţi în activitatea de reciclare a deşeurilor de hârtie şi carton provenite de la populaţie. amoniu.. autotransportoare cu container 3. reziduu fix.. autogunoiere 9 buc. care au în dotare următoarele mijloace de colectare şi transport al deşeurilor: SC ECO SA – pubele 240 l -928 buc. & SC” Aker “ SA: materii în suspensii. cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute.R. autogunoiere compactoare 10 mc – 8 buc.

7% -în sectorul secundar. cu impact şi asupra industriei şi a întreprinderilor mici şi mijlocii din judeţ. dar trebuie totusi luata in consideratie existenta terenurilor degradate care necesita impadurire pe o suprafaţa de cca 1655 ha. neconforme cu legislaţia actuală: depozitul Făurei are o suprafaţă de 1. ocuparea cu halde de depozitare deşeuri industriale. • Nu s-a constatat existenta unor zone care sa necesite reconstructie ecologica. ca efect al diferitelor activit ăţi antropice. Făurei. platforme de deşeuri menajere şi gunoi de grajd.1.1. ANALIZA SWOT (DE STARE. Însurăţei.1. cum ar fi: tasarea solului. deşeuri de pesticide. populaţia judeţului Brăila este destul de omogenă • In 2002 pe sectoare ale economiei naţionale populaţia judeţului Brăila era distribuită relativ echilibrat. salariaţii judeţului Brăila erau distribuiţi astfel: 7. • • In judetul Brăila nu rezultă existenţa unor zone critice din punct de vedere al poluarii solului.5 ha şio capacitate de 33000 mc cu un grad de umplere de 95%. • Pe teritoriul judeţului Brăila nu s-au constatat zone critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata. • În comparaţie cu anii anteriori. 4. 49. dereglarea regimului hidric şi hidrogeologic. la sfârşitul anului 2008 în judeţul Brăila nu mai existau stocuri istorice de deşeuri de pesticide în depozitele societăţilor comerciale. fenomene de • desertificare. • Calitatea solului în judeţul Brăila nu a suportat un impact major generat de activităţile industriale. fenomene de salinizare şi înmlăştinire secundară. • Adaptarea activitatilor si a functiunilor la nivelul peisajului antrópic in contextul creat de peisajul natural si cultural specific muncipiului • Existenta in judet a unei structuri specifice portuare • După anul 2000 s-a înregistrat o anumită înviorare a vieţii socio-economice din municipiul Brăila. depozitul Ianca are o suprafa ţă de 0.5% -în sectorul primar. PEISAJUL ANTROPIC (CONSTRUIT) AL JUDETULUI BRAILA 4. dar s-au constatat o serie de forme de degradare.97 ha şi un grad de umplere de 50%. o manifestare relativ restrâns ă a navetismului la nivel de judeţ. UTILIZARE SI GESTIUNE) – CONCLUZII ALE STADIULUI ACTUAL AL DEZVOLTARII PEISAJULUI ANTROPIC (CONSTRUIT) IN JUDETUL BRAILA 4. avand o conformatie urbana diversa in teritoriu si integrata in peisajul existent • După etnie. 42. • Amplasarea geo-climatică a judeţului favorabilă dezvoltării unei agriculturi .În oraşele Ianca şiFăurei funcţionează depozite de deşeuri menajere neecologice.LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC / CONSTRUIT COMPLEX AL ASEZARILOR UMANE PUNCTE TARI TERITORIU-JUDET • Reţeaua de localităţi a judeţului Brăila este formată din: 1 municipiu – Brăila (reşedinţa de judeţ). • Pe sectoare ale economiei naţionale. 40 de comune cuprinzând 125 de sate.8% -în sectorul ter ţiar. 3 oraşe: Ianca.

performante. • Existenţa şi funcţionarea unor instituţii de consultanţă pentru IMM-uri în noul context ce le permite acestora un acces mai facil la fondurile comunitare. . dup ă aderare la structurile europene.

b o Asezari umane cu potential in cresterea animalelor: creştere a porcinelor (la Brăila).Tichileşti. c • Localitati care beneficiaza de un cadru natural valoros/protejat: d o Comuna Vărsătură. ocupaţii tradiţionale) • Asezari umane cu potenţial piscicol (zona lacurilor: Lutul Alb. Movila Miresii. Surdila -Greci. L. Bataga • Diversitate a localitatilor in relatie cu: • Turismul terapeutic se poate dezvolta în zonele unde se g ăsesc rezerve geotermale (nămol şi ape minerale/termale). Lacul Balta Albă. Tacau. Tătăranu. Z ăton) şi calităţi terapeutice (lzona lacurilor: Câineni. Braila • Tentaculara – ca in cazul urmatoarelor asezari: Maxineni. Vă deni. scoarţe.IN COMUNE. Ianca. Ramnicelu • Libera – ca in cazul urmatoarelor asezari: Constantinesti. Lacul Blasova. • Asezari umane cu potential agricol(pe intreg teritoriu in conformitate cu statisticele din 2006) • Asezari umane cu potential livezi si pepiniere: Însur ăţei. Gropeni. Jirlau • Radial-concentrica – ca in cazul urmatoarelor asezari: Sutesti. zona etnografică Corbu Vechi (ţesături de lână. a ovinelor (la Tichileşti). Lacul piscicol Jirlău. Jirlău şi Cireşu. Marasu • mixta – ca in cazul urmatoarelor asezari: Zavoaia. Ruşeţu. ele fiind localizate astfel: Lacul S ărat. Şurdila – Găiseanca a o Asezari umane cu potential viticol: Insurăţei. ş i Rîmnicelu au înregistrat sporuri absolut pozitive datorit ă numă rului mare de migranţ i. Plascu şi Câineni • Turismul ce vizeaza zona de etnografie şi folclor: Gropeni şi Ianca. Lacul Sărat). Chiscani. . Marasu. 3 Vezi plansa si pieses scrise referitoare la acestea in faza I-a a proiectului. Victoria. Blasova. Magureni-Parcul natural Balta Mică a Brăilei e o Comuna Şuţeşti -Pădurea f o Comuna Jirlău. Viziru şi Bărăganu. Chişcani. • • Asezari umane cu potential in culturile legumicole din sere: Chi şcani. Viş ani. Rosiori • Geometrica – ca in cazul urmatoarelor asezari: Ulmu. Mihai Bravu. port popular. Movila Miresii. Romanu. Balta Alb ă. Stancuta. şi avicole (la Brăila). a bovinelor (la Viziru şi Victoria). SATE • Morfo structura tipologica urban relationata in teritoriu: 3 • Trama rectangulara – urmatoarele asezari: Corbu Vechi. Unirea. Vişani şi Galbenu: Lacul Jirlău g o Comuna Insuratei -Pădurea Viişoara • Localitatile Cazasu. Făurei.

zona libera.7% din totalul popula ţiei urbane a regiunii. portul. etc. cartierele rezidentiale importante. datorita populatiei 13. combinatul. • Existenta unor repere si elemente importante de peisaj si patrimoniu cultural la nivel local . Municipiul Braila este al treilea ca m ărime • -În municipiul Brăila colectarea deşeurilor menajere se efectuează în mod organizat prin intermediul a trei operatori de salubritate • -Existenta unor subzone importante ce concentreaza activitati si functiuni diverse cu potential de integrare a peisajului antropic (construit): zona centrala.IN MUNICIPIUL BRAILA • -In Regiunea de Vest .

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. .

PUNCTE SLABE: IN TERITORIU-JUDET • -Zone cu deficit de spatii verzi si padure (zona centrala si vestica a judetului) • -Zone cu mediu riscant activ. Deoarece populaţia tânără reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea unei anumite zone. • -Din punct de vedere economic. • capacitatea limitată în atragerea şi utilizarea de fonduri comunitare europene care s ă fie folosite pentru dezvoltarea firmelor. • -În urma analizei comparative rural-urban între anii 2000 – 2006. • -Scăderea populaţiei tinere şi creşterea numerică a populaţiei vârstnice se va resimţi şi pe piaţa forţei de muncă. • dezvoltarea relativ redusă a IMM-urilor şi forţa lor economică încă scăzută. respectiv oraşele de talie mijlocie (20-50 mii locuitori) • -In judetul Braila evoluţia medie a populaţie în localităţile urbane în perioada 20002006 a înregistrat o reducere la 93. . • ponderea ridicată a societăţilor aflate în dificultate sau în faliment economic. iar 217364 sunt persoane inactive.3% din populaţia activă) şi şomeri (14. • -Populaţia activă a judeţului la momentul recensământului din 2002 reprezenta circa o treime din populaţia totalăşi era compusă din populaţie ocupată (85. datorat riscurilor tehnologice:provenite din incendii.etc) . Ianca) si a combinatului siderurgic Galati • -Zone cu tendinte de desertificare in interactiune cu peisajul antropic/construit ce se datoreaza variatiilor mari de temperatura intre iarna si vara (-29. • regresul puternic al activităţiilor industriale.cladiri. circa 23 mii de persoane).8‰ la 9. Ulmu. • insuficienţa volumului investiţiilor. judetul Braila are urmatoarele dezavantaje: • -desfiinţarea unităţilor din agricultură. ponderea scăzută a acesteia poate reprezenta un factor restrictiv al dezvolt ării. Bordei Verde. sisteme de irigatii.6‰) si sporul natural pentru zona de referin ţă înregistrează o valoare negativă: (-3.31% • -La nivelul judetului calitatea.61%. inclusiv degradarea infrastructurii acestora(drumuri. amploarea şi ritmul vieţii socio-economice în zona studiată sunt direct influenţate de evoluţia demografică în general şi de mişcarea naturalăşi de procesul de îmbătrânire demografică în special.7%. mult mai accentuată însă în rural (de la 11. Stancuta. explozii in campul tehnologic (Insuratei. la nivelul judetului se constată o scădere a natalităţii la nivelul ambelor medii. • promovarea insuficientă pe plan regional/naţional a produselor şi activităţilor industriei locale. • slaba diversificare a activităţilor economice din mediul rural. • desfiinţarea unor activităţi industriale cu caracter strategic.8)‰. 155810 persoane reprezintă populaţia activă (aproximativ 41%). Totodată o scădere în viitor a ponderii populaţiei tinere ar necesita o reorganizare a distribuţiei unităţilor de învăţământ şi cultură.5º C) şi regim redus de precipitaţii (media anuală de 440 mm) Ex: Gumelniţa (agricultura fiind ocupatia de baza) • -Din structura reţelei de localităţi a judetului Braila lipseşte segmentul mediu.0º C 44. • concentrarea excesivă a industriei în Municipiului Brăila în detrimentul altor zone din judeţ. inclusiv a celor străine. mai mare decât evoluţia medie pe judeţ. din popula ţia anului 2000. de 95.( populaţia judeţului a scăzut) • -La momentul recensământului din martie 2002 structura socio-economic ă a populaţiei judeţului Brăila era următoarea: dintr-un total de 373174 persoane.

a oraşului Însurăţei. a vitalităţii populaţiei care au repercusiuni directe asupra investi ţiilor şi pieţei forţei de muncă. cât mai ales pe cale naturală. Cireşu.6‰).2%)şi Suteşti (16%) este reprezentata destul de mare pula ţia rroma • -Există comune cu populaţie foarte îmbătrânită. Ciocile.CONCLUZIE: -La nivelul judetului se surprind o serie de fenomene demografice negative:sc ăderea populaţiei la nivelul întregii zone. atât datorită migraţiei. Dudeşti (13. . DJ 212 • -Localitatile cu un indicele de îmbătrânire (raport între populaţia vârstnicăşi cea tânără) sunt: Racoviţa.5‰) ş. care au înregistrat scăderi majore de populaţie. având pe ansamblu sporurile anuale cele mai negative: în special-partea nordic ăşi vestică a judeţului: Tudor Vladimirescu (-29. Cazasu. Scorţaru Nou. Salcia Tudor. ceea ce va pune pe termen lung problema înlocuirii generaţiilor în general. regional si judetean. scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. antropic si cultural) la nivel national. DN 2B. Ulmu. precum si in parteneriat public/privat -Lipsa programelor de dezvoltare local ă la nivelul localitatilor mici si mijloci -Migraţia populaţiei spre zone mai dezvoltate din punct de vedere economic -Lipsa unei gestiuni eficiente si a unei strategii coerente cu privire la problematica complexa a peisajului in toate componentele sale (natural. Vişani şi Surdila Gaiseanca. în apropierea municipiului Brăila. IN COMUNE. pe DN 21. DN22. Scorţaru Nou (-19. Surdila Greci. Ulmu (-12. Roşiori (12.a. SATE • -Distribuţia teritorială a comunelor după numărul de locuitori relevă o concentrare a comunelor cu populaţie numeroasă în zonele centrale şi de sud. -Lipsa tradiţiei în cooperarea dintre partenerii locali.5‰). • -In localitatile Viziru (15.6‰).3‰).

• -Localităţile cu un nivel foarte scăzut de educaţie se situează preponderent în partea nord – vestică, sud -vesticăşi central sud-estică a judeţului, dintre care menţionăm: Suteşti (43,92%), Viziru (42,25%), Ciocile (41,03%), Unirea (39,91%) şi Tufeşti (39,06%). • -„Evoluţia numărului de salariaţi 2002-2006” evidenţiază o scădere a numărului de salariaţi, în mediul rural, cele mai afectate fiind: Dude şti (scădere de 64,4%), Bordei Verde (-56,9%), Berteştii de Jos (-51,4%), Romanu (-46,5%), Traian (44%), Ulmu (43,4%), Gemenele (36%), Roşiori (32%), Viziru (30,8%) şiZăvoaia (-25,2%). Dar La polul opus, sunt unităţile administrative în care se înregistreaz ă creşteri de peste 30% ale salariaţilor: Frecăţei (116%), Gropeni (76,8%), Surdila-Greci (54,3%), Tufe şti (41,4%), Victoria (38,5%), Tichileşti (34,9%). • -Slaba diversificare a activităţilor economice în zonele pescăreşti • -Valoare adaugată scăzută a produselor pescăreşti • U.A.T. cu concentrare foarte mare a patrimoniului copnstruit cu valoare culturala de interes national (Galati, zoan Vanatori, Smardan, Sendreni, Vadeni) IN MUNICIPIUL BRAILA • -În municipiul Brăila, cantităţile de deşeuri care provin din construcţii şi demolări, aproximate la 51000 t, au fost utilizate ca material de umplutur ă pe diferite terenuri stabilite de către Primăria Brăila, neexistând la ora actuală un depozit adecvat pentru eliminarea acestora. • -O insuficientă valorificare a oportunităţilor pe care le prezintă: trasportul fluvial, asigurarea apei pentru irigaţii, turismul • -lipsa reperelor la nivel altimetric • Suprasolicitarea unor zone/subzone din oras, cu potential de peisaj antropic • -Cresterea gradului de mineralizare la nivel municipal -tendinta de construire cu procent scazut de spatiu verde si cu grad mare de mineralizare (POT si CUT ridicat), precum si pierderea unor peisaje importante la limita intravilan/extravilan prin desertificare • -Municipiul Braila este port interior cu traditie cu deschidere (faleza) la Dunare • -Inexistenta unui sistem de spatii publice si pietonale de legatura cu faleza Dunarii si zonele valoroase peisagistic situate in vecinati OPORTUNITATI: IN TERITORIU-JUDET • -Programul Naţiunilor Unite pentru mediu a adoptat, în cadrul Conven ţiei de la Stockolm, un program care vizează controlul şi eliminarea a 12 POP’ s-uri (pesticide; substanţe chimice industriale; subproduse). • -Infiintarea unui oraganizatii ce raspunde de principala problem ă legată de ecosistemele existente în teritoriul (asigurarea unui statut de protec ţie efectivă,

prin măsuri active de management, a ecosistemelor şi habitatelor prioritare identificate) prin reducerea presiunii antropice. • -Strategia de dezvoltare turistica, precum si strategia oraselor porturi dunarene • -Posibilitatea apari ţiei unei concentrări urbane Brăila-Galaţi ca factor de amplificare şi relansare rapidă a unor noi activităţii economice zonale; • -Un potenţial agro-alimentar ridicat faţă de media pe economia naţională; • -Resursele agricole imense , care au făcut din ţinuturile Brăilei un hinterland agrícol naţional şi internaţional in trecut. • -Apariţia şi perspectivele de dezvoltare ale Parcurilor Industriale şi Agroindustriale; • -Dezvoltarea turismului de agrement şi de croazieră pe Dunăre; IN COMUNE, SATE • -Prezenta monumentelor si siturilor de arhitectura (1.Manastirea de la Mixineni, 2.Biserica Sf.Nicolae –com.Insuratei, 3.Biserica Sf.Imparati Constantin si Elena – com.Şuţeşti 4.Conacul Orezanu –com.Traian), a siturilor arheologice (vezi plansa22 existent) • -Existenţa conacului : Conacul Orezeanu(comuna Traian) şi a caselor memoriale din Municipiul Brăila(Casa Cavadia, Casa Panteli, Casa turceasca, Casa .Teodorescu, Casa Marcheto…vezi lista monumentelor istorice existente ) • -Crearea unor lucrarile de imbunatatiri funciare creeaza un microclimat umed care functioneaza ca o bariera (antropica) in fata extinderii fenomenului de desertificare din zona de sud a Moldovei, semnalat inca din perioada 1977-1980 (cercetari de teledetectie) ; • -Integrarea de noi activitati in zone cu peisaj antropic “deschis” din punct de vedere investitional, aflat in legatura si beneficiind de peisajul natural • -Posibilitatea reactivării unor activităţi agricole tradiţionale (orezării, valorificarea prin concesionare a lacurilor etc.); • -Disponibilitatea autorităţilor locale pentru atragerea investitorilor străini în finalizarea unor mari proiecte, inclusiv prin promovarea parteneriatului publicprivat. IN MUNICIPIUL BRAILA • -Sistemul Galaţi-Braila-Tulcea-într-o strategie de turism integrata si unitara • -Porturile Dunarii Maritime -Galaţi, Brăila, Tulcea -sunt porturi interioare cu traditie, situate la intersectia celor doua tipuri de cai navigabile, maritime si fluviale, oferind deschidere atat spre Marea Neagra, cat si spre Marea Nordului prin situarea acestora pe Coridorul VII Pan European Rhin-Main -Dunare. • -Imbunătăţirea infrastructurii de transport rutier prin construc ţia podului peste Dunăre în zona de nord a municipiului Brăila;

AMENINTARI/PERICOLE: • -Lipsa pădurilor şi a unui sistem coerent de spaţii verzi in judeţ în noile condiţii climatice, de desertificare, devine o prelungire a stepelor nord-pontice. • -Dezechilibru intre peisajul natural si peisajul antropic mineralizat; neintegrarea unitara a campaniile de reabilitare si intretinerea a speisajului natural, construit si cultural • -Presiunea investitionala pentru obiective situate in interiorul sau in vecinatatea elementelor importante de peisaj natural şi antropic (construit) valoros. • -Prezenta Combinatului Galaţi şi a pericolului de explozie/risc tehnologic • -Localit ăţi aflate în zona câmpurilor petroliere ce pot fi ameninţate de risc tehnologic • -Lipsa dotărilor şi a personalului calificat în educaţie şi sanatate în zonele rurale • -Insuficienta atractivitate pentru investitori a zonelor respective, precum si inexistenta unui sprijin (scaderea impozitelor, legislatie specifica, etc) • -Absen ţa unei politici de marketing agresiv care să suplinească prăbuşirea unor pieţe tradiţionale în special cele din spaţiul ex-sovietic, pentru produsele industriei brăilene; • -Existenţa pieţei forţei de muncă insuficient dezvoltatăşi cu o ofertă structural inadecvată cererii; • -Concurenţa exercitată de întreprinderi din judeţele limitrofe • -Pericolul dezvoltării necontrolate şi cu poluare excesivă asupra elementelor de peisaj natural valoros a localităţilor aflate în vecinătatea Balţii Mici a Brăilei • -Prezenţa agrasivă a digului insulei Mari a Brailei, ce ameninţă echilibrul ecologic al ecosistemului • -Presiunea investiţională în interiorul intravilanelor aşezărilor umane din interiorul zonei protejate insula Mică a Brailei. 4.1.2. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC/CONSTRUIT COMPLEX AL INFRASTRUCTURII CAILOR DE COMUNICATIE (RUTIERE, FEROVIARE, AERIENE SI NAVALE) PUNCTE TARI: CAI DE COMUNICAŢIE RUTIERA • -Municipiul Braila este nod de circulatie rutieră pentru 5 din cele 6 drumuri nationale, • Accesul mijloacelor auto de transport si manipulare este posibil in orice punct al incintei portuare. • -Exista unei reţele de circulaţii rutiere bine dezvoltată prin prezenţa drumului European

CAI DE COMUNICAŢIE NAVAL-MARITIME • -Braila este un port de traditie, cu un profil complex (produse agroalimentare, produse din lemn, materiale de constructie, utilaje etc.). • -Braila unul din cele 4 porturi fluvio-maritime de pe teritoriul tarii noastre (un port de traditie, cu un profil complex) • -Transportul pe căi navigabile interioare are avantaje importante, fiind mai ieftin, mai sigur şi mai eficient din punctul de vedere al utiliz ării resurselor energetice şi cel mai puţin poluant. • -Zona de amonte a portului este destinata inteprinderilor industriale si a spatiilor de agrement. Punctul de trecere cu bacul Braila/Smardan, pentru pasageri si mijloace auto spre localitatea Macin din Judetul Tulcea, realizeaza legatura cu Dobrogea, in zona Baii , la km 168+700. Teritoriul este strabatut de coridurul VII – Dunarea, care leaga portul Gdanskde la Marea Baltica de bazinul Marii Negre. • -Amenajarea debarcaderului de trecere aval de bazinul Dunarii; CAI DE COMUNICAŢIE FEROVIARE • -Starea tehnica a retelei de cale ferata este in general buna • -Cele mai importante noduri de cale ferată în judeţşi regiune sunt : Faurei, Buzau si Barbosi, care asigură tranzitul către capitala ţării, spre Moldova si Dobrogea. • -În regiune exista doua magistrale feroviare : Bucuresti-Galati -prin Urziceni-Faurei-Braila si BucurestiMangalia -prin Fetesti-Cernavoda-Constanta, legânduse mai departe cu trasee internaţionale. CĂI DE COMUNICAŢIE AERIENE • Existenţa aerodromului Ianca, situat in judet • Potentialul oferit de faptul ca, in preajma noului aeroport, se pot implementa zoen mixte si zone de servicii si de transport catre zonele principale PUNCTE SLABE: CAI DE COMUNICAŢIE RUTIERA • -Densitatea retelei de drumuri publice la nivelul jud. Braila este una scazuta, in special datorita valorilor mici pentru indicatorii de urbanizare • -Peisajului specific cailor de comunicatie rutiera, se constata lipsa unei preocupari pentru amenajarea peisagistica a acestor retele, precum si a intrarilor, acceselor in asezarile umane. • -Insuficienta amenajare din punct de vedere al peisajului aferent cailor de comunicatie, a intrarilor si acceselor in oras (inclusiv “accesul pe apa” / port) precum si lipsa elementelor reper de directionare

fluviale si feroviare. la nivelul teritoriului este relativ mic • -Existenta Programului Operational Regional 2007-2013. Masura 322. si in stransa corelatie cu reglementarile si programele de finantare-dezvoltare la nivel european. Insuratei. pe criterii de rentabilitate. pe care se pot realiza drumuri de exploatare cu scopul reducerii riscului producerii de accidente (Ianca. OPORTUNITATI: CAI DE COMUNICAŢIE RUTIERA • -Existenta unor rezerve de teren în imediata apropriere a drumurilor nationale. Kogalniceanu.• -Inexistenţa unui drum amplasat paralel cu Dunarea • -Starea foarte proasa a sectorului DN22B. data fiind vecinatatea cu Aeroportul International M. a drumului expres şia podului peste Dunare • -Distante cu flux de trafic intrerupt intre aglomeratii urbane majore. CĂI DE COMUNICAŢIE AERIENE • Singura infrastructura aeroportuara din judetul Braila este aeroportul Ianca. de o infrastructura aeroportuara insuficient ă pentru satisfacerea nevoilor de transport locale dar si regionale. aeroportuare. o baza aeriana operationala pentru aviatia militara. • Judeteţul Braila dispune. In ultimii ani acesta si-a pierdut din importanta. POS-T. prin urmare se incearca conversia sa intr-un complex aeroportuar pentru agrement si aviatie sportiva. Faurei) • -Posibilitatea de a crea rute ocolitoare pentru localitatile lineare (micsorarea accidentelor) • -Existenţa proiectelor ce vizează crearea autostrazii. care leaga municipiile Braila si Galati datorita traficului CAI DE COMUNICAŢIE NAVAL-MARITIME • Insuficient valorificarea potenţialului aferent cailor de comunicaţii navale CAI DE COMUNICAŢIE FEROVIARE • Astazi transportul de marfuri neprofitabil pe calea ferata pe distante mici • Principalele probleme care afectează căile ferate din zonă sunt legate de condiţiile proaste în care se găsesc elementele rulante din punct de vedere tehnic cât şi a condiţiilor de confort relativ scăzut al vagoanelor de transport persoane. dispuse pe directiile majore de dezvoltare ale judetului • -Cererea viitoare de trafic va impune prioritizarea dezvoltarii infrastructurii rutiere. . care presupune reabilitarea drumurilor judetene.

nu inainte de cresterea calitatii aplicatiilor de finantare. Braila: • Autostrada Silistra – Calarasi – Slobozia – Viziru – Braila – Galati – PCTF Giurgiulesti • Drum expres Braila – Galati • Drum expres Braila – Tulcea • Drum expres Braila – Focsani (pe aliniamentul drumului existent DN23) • -Drum expres Braila – Buzau (pe aliniamentul drumului existent DN2B) • -Drum expres Ramnicu Sarat – Ianca -Constanta • -Factorii locali de decizie (Primarii. CAI DE COMUNICAŢII NAVALE-MARITIME • -Dunărea reprezintă una dintre principalele rute de transport fluvial a Europei. • -Interes crescand de dezvoltarea unor insertii valoroase de peisaj. datorita transportului de marfuri neprofitabil pe calea ferata pe distante mici. In acest sens. in apropierea statiilor de cale ferata se pot amenaja autogari cu parcuri de autocare. beneficiarii se indreapta in special spre transportul rutier de genul autotren sau camion. dar si documente de data mai recenta.precum si in stransa legatura cu programele si strategiile nationale. aflate in curs de amenajare. • -Reabilitarea infrastructurii de turism (drumuri de acces catre obiectivele turistice din judet. 18 Rin– Main – Dun ăre. autobuze si maxitaxi pentru a deservi locatiile cu cerere mare si medie de transport calatori. integrate pe directia acceselor si intrarilor in oras (inclusiv “accesul pe apa” care va conduce la sustinerea peisajului de tip portuar). portul de agrement Braila. • -Existenţa Legii 363/2006. zona turistica Insula Mare a Brailei). • -Transportul de persoane trebuie eficientizat. rute care vor parcurge teritoriul jud. stabilesc urmatorul program de constructie de autostrazi si drumuri nationale (s-a considerat perioada de perspectiva anul 2025. estimativ). Consilii Locale si Consiliul Judetean) trebuie sa-si imbunateasca capacitatea de absorbtie a fondurilor europene. reintroducerea transportului de calatori pe Dunare • -S-au intocmit de asemenea documentatii pentu infiintarea unei zone libere continand trei perimetre distincte. în cadrul coridorului de transport pan-european VII. fiind parte a axei fluviale prioritare nr. . • -Din perspectiva multimodala. In acest sens trebuie dezvoltata o retea multimodala de transport marfa astfel incat beneficiarul sa foloseasca cel mai rapid traseu in cel mai scurt timp la un pret mic si in conditii de siguranta. in sensul ca In zonele cu densitate mare trebuie implementate sisteme de trafic feroviar impletit cu cel rutier.

pentru vehiculele de transport cereale si transportul muncitorilor care activeaza in Insula. pentru a permite navigatia.(naval-feroviar-rutier) • -Existenta strategia de dezvoltare elaborata de Compania Nationala de Cai Ferate si in PATN. Giurgiu şi Brăila . din zona de nord a Municipiului Braila CAI DE COMUNICAŢII FEROVIARE • -Transportul intermodal.• -Pentru transportul fluvial.T.in statiile: Braila. Linii de cale feratã de interes local. pe Dunãre la: Calafat.I. pe trasee noi: Br ăila -Măcin -Tulcea. legătura dintre acestea şi coridoarele de transport europene. pe Linia Braila – Galati • -Exista programe de reconfigurare si redimensionare conform cerintelor de trafic actual. • -Este necesar sa se îmbunătăţească cantitativ şi calitativ situaţia drumurilor de acces şiacăilor ferate spre centrele economice majore şi. de asemenea. • -Cresterea traficului fluvial de pasageri. prin amenajarea unui port de agrement in zona de est a Municipiuluii Braila. fiind cu usurinta transbordat intre diferitele moduri de transport. Bodovinesti. • Existenţa legii 363/2006 care sustine si prevede: 1. sunt prevazute: • -Trecerea cu bacul catre Insula Mare a Brailei. in amonte de Municipiile Braila si Galati. Retelele de transport pentru modernizarea infrastructurii la nivelul judetului Braila sunt: • -Linie de cale ferata cu viteza pana la 160km/h: Galati – Braila – Faurei – reteaua TEN– F • -Linie de cale ferata de interes local pe traseu noi: Braila-Macin-Isacea – Tulcea • -Lucrari de arta : pod rutier/feroviar la Braila • -Existenta programe de reabilitare conduse de Directia Generala Infrastructura Transport Feroviar din cadrul M. cu viteza pânã la 160 km/h pe trasee existente reabilitate: Focşani -Buzău -Ploieşti -Bucureşti -Giurgiu.te realizarea unui pod peste Dunare. Poduri noi: 4. pentru a se reduce eforturile legate de intretinerea si repararea infrastructurii feroviare.: lucrari de reparatii capitale – in curs de derulare tunelul Filesti – Judetul Braila. 2. • -Existenta unui proiect in ceea ce prie. Vadeni. • -Regularizarea raului Siret. 4. Sectiunea I. Buzău -Fãurei -Brăila -Galaţi). Linii de cale feratã convenţionale.

fiind amplasat la aprox. • -Lipsa identificării unei funcţiuni şi al unui profil specfice portuare care să fie oportună în contextuul Dunărean-European actual CAI DE COMUNICAŢII FEROVIARE • -Identificarea reţelei feroviare prin neconcordarea cu celelalte sisteme de circula ţii CĂI DE COMUNICAŢII AERIAN • -Probabilitatea de afectare a terenului din proximitatea conului de zbor specific traficului aerian al noului aeroport propus în zona periurban ă a Municipiului Brăila. dar si in imediata vecinatate a granitei cu Republica Moldova si Ucraina. Urziceni. respectiv: rutier. care include in acest moment o populatie de aprox. toxice şi periculoase. precum şi de materiale nucleare. • -Aproprierea tronsoanelor majore de circulaţii rutieră (autostradă. formata din Municipiile Braila si Galati. Evident. distanta de municipiile Buzau. cu efecte asupra ecostemului natural. . naval si feroviar prin punctele de granita cu Republica Moldova si Ucraina fac ca aeroportul să fie considerat “poartă” de acces AMENINTARI/PERICOLE: CAI DE COMUNICAŢII RUTIERE • -Necesitatea alocării unor fonduri foarte mari pentru dezvoltarea infrastructurii de protectia mediului. • -Lipsa unui regulament adecvat. 1 milion rezidenti. fluvial. Focsani si Tulcea. 100 km. acesta va deservi si aglomerarea urbana adiacenta. feroviar si. in toate documentatiile de urbanism.drum expres) de zonele protejate natural care pot fi afectate • -Dezvoltarea necontrolata prin strategii la nivelului teritoriului poate afecta ecosistemele naturale valoroase(exemplu inspre insula Balta Mare a Brailei) CAI DE COMUNICAŢII NAVALE-MARITIME • -Vulnerabilităţi care includ transportul naval de substanţe chimice. • -Existenta cailor de comunicatie rutier. habitatului şi a sistemlor de localităţi. asigurand interoperabilitatea tuturor modurilor de transport prezente in zona.CĂI DE COMUNICAŢIE AERIENE • -Viitorul aeroport international va avea multiple avantaje strategice. in viitor. • -Constructia aeroportului va completa gradul de inter-si multimodalitate a nodului de transport combinat Braila – Galati. privind integrarea peisajului de acces/intrare in oras in peisajul antropic al cailor de comunicatie. aerian.

Baldovineşti. SI A COMPONENTELOR PETROLIERE SI EOLIENE PUNCTE TARI • Contorizarea consumului de apă în mediul urban este realizată în proporţie de cca. precum şi comunele Cazaşu. Vărsătura. • Judetul Braila. Pietroiu. sunt racordate la sistemul de canalizare existent în municipiu. Cosmote. iar 30 puncte termice au fost modernizate. Vădeni. apele uzate fiind transportate prin canalele colectoare spre emisarul Dunăre. Ianca. . A HIDROAMELIORATIILOR. • Reţele pentru canalizarea apelor uzate exist ă în toate oraşele judeţului -Brăila. • Toate localităţile urbane şi rurale (comune) au în dotare centrale telefonice digitale.898 abonamente. Zapp. acoper ă cu reţea automată toate localităţile judeţului. Orange. • În prezent (2007) la o populaţie de 373. este strabatut de magistrale de transport importante a energiei electrice. Berleşti şi Târlele Filiu.4. in zona de vest a judetului • In prezent localităţile din judeţul Brăila în care au fost înfiinţate distribuţii de gaze sunt: Municipiul Brăila. A RETELELOR TEHNICO-EDILITARE. • Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate în Municipiul Brăila şi în oraşele Făurei şi Ianca. oraşele Făurei şi Ianca. • judetul Braila dispune de resurse naturale importante de gaze naturale asociate din campurile petroliere situate la Jugureanu.897 locuitori ROMTELECOM are 51.9 %. • piaţa telecomunicaţiilor din Brăila este deschisă pentru toţi operatorii de sisteme de telefonie mobilă (Vodafone. in lungime de cca 122 km. Oprişeneşti. • De sisteme centralizate de alimentare cu apă beneficiază toate cele patru localităţi urbane şi 36 de comune. • Sistemul de canalizare al oraşului Ianca preia o parte din apele uzate aferente localităţilor rurale aparţinătoare : Plopu.1. • Operatorul de telefonie ROMTELECOM S. DigiMobil). Siliştea. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX. • Din 2002 un număr de 13 centrale termice au fost transformate în puncte termice. Chişcani.A. Lacu Sărat (staţiune). Făurei. Căldăruşa.3. ceea ce reprezintă o densitate (grad de telefonizare) de 13. Însurăţei • Localităţile limitrofe municipiului Brăila şi anume Chişcani şi Cazasu. 90%. eliminându-se disfunc ţionalităţile legate de presiuni şi temperaturi necorespunzătoare. Perişoru. • În judeţul Brăila principalul furnizor de energie electrică este termocentrala Brăila dată în funcţiune în perioada 1973 – 1979.

• menţinerea tensiunii de 6 kv în reţelele de medie tensiune. Însurăţei şi localitatea Movila Miresii. cantitatea de energie termică livrată scăzând de circa 10 ori în 2005 faţă de 1995. • sisteme de iluminat public depăşite fizic şi moral. iar centralele termice de cuartal din F ăurei şi-au redus foarte mult activitatea. • Centrala termică de zonă din oraşul Ianca nu mai distribuie energie termică pentru consumatorii urbani. Făurei. cât şi secundare). situându-se în jurul valorii de 50%. cât şi a celor cu sisteme individuale de încălzire. • • SACET din Municipiul Brăila. iar instalaţiile hidraulice şi hidromecanice prezintă uzuri foarte mari. • liniile electrice de transport a energiei electrice nu au beneficiat decât în mic ă măsură de reparaţii capitale. De asemenea. Movila Miresii. pe traseul conductei de transport gaze DN 600 mm. ceea ce conduce la pierderi importante • de agent termic.PUNCTE SLABE • Sursa de apă subterană se caracterizează în general printr-un deficit de debit. în special în mediul rural. • Reteaua de alimenatre cu gaze necesita o integrare in peisajul natural si o preocupare pentru realizarea unor zone de protectie • inexistenta unei preocupari pentru protectia Baltii Mici si a Insulei Mare a Brailei. având dep ăşită vârsta medie de funcţionare. • liniile electrice subterane (LES) sunt în parte învechite. ele fiind în prezent într-un proces de restrângere ca urmare a extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a montării de surse de energie termică care folosesc acest combustibil. procedeul de dezinfecţie lipsind în totalitate sau fiind nefuncţional. • În judeţul Brăila majoritatea localităţilor rurale nu dispun de sisteme de canalizare sau staţii de epurare. Ianca. • Magistralele de transport ale energiei electrice nu beneficiaza de perdea de vegetatie corespunzatoare • Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate în Municipiul Brăila şi în oraşele Făurei şi Ianca. care traverseaza aceste areale valoroase • perdele si zone de protectie pe traseele de alimentare cu gaze naturale asociate cu . areale cu un mare potential din punct de vedere peisagistic. • Epurarea apelor uzate colectate se face în doar 4 localit ăţi. cu randamente luminoase scăzute la consumuri energetice mari. prezintă o stare avansată de uzură fizicăşi morală. • În mediul rural. • O disfuncţie a alimentării din sursa subterană o reprezintăşi forajele executate înainte de anul 2000. precum şi de energie electrică pentru pompare. • Lipsa izolării termice a clădirilor constituie un element negativ care conduce la scădere accentuată a confortului locatarilor şi la creşterea costurilor întreţinerii atât a clădirilor racordate la sistemele centralizate. oraşele Făurei. • Reţele pentru canalizarea apelor uzate exist ă în toate oraşele judeţului -Brăila. • Localităţile rurale care dispun de fronturi de captare din subteran furnizeaz ă apa direct la consumatori. cu o vechime de peste 30 de ani de funcţionare. de energie termică. sistemul actual de alimentare cu energie termică este supradimensionat din punct de vedere al diametrelor re ţelelor (atât primare. Gropeni. • gradul ridicat de uzură fizicăşi morală a unor echipamente. datorită numărului mare de consumatori debranşaţi. Ianca. precum şi a creşterii preţului energiei termice livrată centralizat. Însurăţei -şi numai în trei comune –Cireşu. procentul de contorizare este mai sc ăzut. care sunt foarte slab echipate din punct de vedere al automatiz ării.

• Cea mai importantă disfuncţionalitate din cadrul judeţului în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze este constituită din faptul că înfiinţarea distribuţiilor de gaze naturale sa realizat numai în zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate înainte de 1990. în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991. in zona de vest a judetului. Din această cauză au apărut situaţii în care locuinţele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe aceste terenuri sau. • Principalele disfuncţionalităţi în domeniul telecomunicaţiilor sunt legate de slaba densitate de telefonie fiică în mediul rural. . dar şi a conductelor de transport.campurile petroliere situate la Jugureanu. s-au f ăcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în vecinătatea lor. lipsa telefoniei în unele sate. • Cea mai importantă disfuncţionalitate în ce priveşte reţelele de transport gaze naturale. au fost amplasate la distanţe care pun în pericol atât siguranţa respectivelor clădiri. • traseul conductelor nu este în general paralel cu c ăile de comunicaţie. mai grav. o constituie faptul că. ceea ce conduce la dificultăţi în aducerea utilajelor şi personalului de remediere la faţa locului.

• extinderea sistemului regional de alimentare cu ap ă Gropeni -Ianca -Movila Miresii. • modernizarea integrală a liniilor LEA 0. • realizarea lucrărilor de alimentare cu apă în localităţile fără alimentare cu apă în sistem centralizat. • realizarea unui studiu de detaliu al peisajului infrastructurii care interactioneaza cu factorii de mediu natural si construit si incercarea de protectie a zonelor expuse • modernizarea şi reabilitarea sistemului zonal de alimentare cu ap ă Brăila. . • reabilitarea liniilor electrice aeriene (LEA) şi a liniilor electrice subterane (LES) de 110 kv şi medie tensiune. • modernizarea reţelei de joasă tensiune. medie tensiune şi protecţie. • reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile în toate localităţile alimentate cu apă din surse de suprafaţă sau subterane. • integrarea în SCADA a tuturor staţiilor de transformare. posturi de transformare şi puncte de alimentare. • promovarea proiectelor de energie regenerabil ă (eoliană. • extinderea sistemului de telegestiune şi monitorizare a parametrilor de calitate a energiei electrice. • înlocuirea instalaţiei de porţelan din CEA 110 kv şi LEA 20 kv cu izolaţii tip compozit. • trecerea instalaţiilor de 6 kv la tensiunea de 20 kv. • lucrări de îmbunătăţire a nivelului de tensiune. • modernizarea staţiilor de transformare. • modernizarea şi retehnologizarea staţiilor de transformare de 110 kv/MT. • modernizarea echipamentelor primare şi secundare de 110 kv. • identificarea adecvată a zonelor cu potenţial eolian. • Promovarea unor tehnologii alternative de generare a energiei electrice şi de eficienţă energetică prin: • realizarea infrastructurii de generare şi distribuire a surselor de energie alternativă. biomasă). • dezvoltarea sistemului de autorizare a distribuţiei (SAD) prin montarea de reandanşatoare şi separatoare telecomandate.OPORTUNITATI • Sunt în curs de realizare sisteme de canalizare şi staţii de epurare pentru comuna Măxineni – sat Măxineni şi comuna Mircea Vodă – sate Mircea Vodăşi Deduleşti.4 kv şi a branşamentelor. solară. • lucrări de automatizare a distribuţiei pentru introducere SCADA.

.

sub aspect pedologic pot avea implica ţii grave.4. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX AL IMBUNATATIRILOR FUNCIARE. 91 % dispune de lucrari de imbunatatiri funciare. concurenţa puternică a altor sectoare economice pentru resursele de apă. IRIGATIILOR SI HIDROAMELIORATIILOR PUNCTE TARI • Judeţul Brăila ocupă unul din primele locuri din ţară în ceea ce priveşte suprafaţa amenajată cu sisteme de îmbunătăţiri funciare (irigaţii şi desecări). culminând cu scoaterea din circuitul agricol a întinse suprafe ţe de teren ca urmare a salinizării. • Debransarile din sistemul de alimentare cu energie termica in favoarea utilizarii gazelor naturale este o problema pentru buna functionare a sistemului • Conducta de transport gaze DN 600 mm. înmlăştinării sau eroziunii. a mediului înconjurător. pode ţelor. • • irigarea neraţionala are efecte negative atât asupra produc ţiei cat si asupra solului si. ducând la colmatarea canalelor. • O problema deosebita o ridica amenajările de desecare. interesul sporit acordat refacerii şi modernizării sistemelor existente etc. • gradul avansat de uzura fizica si morala a statiilor de punere sub presiune • in perioadele cu nivele mari de apa in Dunare. • lucrarile de imbunatatiri funciare nu produc ape uzate. vara sau toamna în func ţie de necesităţile zonei PUNCTE SLABE • Proiectele de extindere a suprafeţelor irigate sunt limitate. in urma precipitaţiilor. zone cu peisaj special care trebuie protejate. fiind judetul cu ponderea cea mai mare a suprafetei cu lucrari de imbunatatiri funciare din totalul suprafetei agricole. existând pericolul inundării unor suprafeţe de teren sau chiar gospodarii si a deteriorării calităţii apei ce se descarcă in emisari (sau râuri). in canalele si bazinele de aspiratie din . dar si urban al asezarilor umane. traverseaza Balta Mica si Insula Mare a Brailei. alcalinizării. unde datorita depozitarii reziduurilor menajere pe marginea sau in interiorul canalelor de desecare. precum şi dinamica consumurilor în domeniul casnic şi în cel industrial. reziduurile sunt antrenate de apa. datorita epuizarii suprafeţelor favorabile construirii acestor amenaj ări. cu • scăderea recoltei in anul respectiv. in general. costul ridicat al acestor proiecte. Daca din punct de vedere fitotehnic abaterile de la regimul optim de irigare se pot solda. preţul scăzut al alimentelor. ele doar evacueaza apele provenite din excesul de umiditate • Amenajările de îmbunătăţiri funciare din judeţul Brăila sunt de tip complex -irigaţii şi desecare care funcţionează simultan sau alternativ primavara. 4. • Din totalul suprafetei agricole a judetului. in cel mai r ău caz. • Aparitia unor probleme de ordin sanitar/igienic cauzate de lipsa sistemelor de canalizare a apelor uzate • peisajul antropizat al retelelor tehnico-edilitare.1. opoziţia cetăţenilor pentru astfel de lucrări. • degradarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului din lipsa fondurilor pentru întreţinerea lor.AMENINTARI/PERICOLE • Dezvoltarea economicăşi socială din ultimii ani a afectat dezvoltarea infrastructurii în domeniul alimentărilor cu apă. care poate induce transformari marcante in peisajul natural si cultural.

• gradul de utilizare a irigaţiilor înregistrează nivele deosebit de scăzute. irigate cu agregate termice de pompare semistationare • cresterea suprafetelor cu soluri influentate freatic si concomitent cresterea suprafetelor cu soluri predispuse la gleizare si inmlastinare insotite uneori de salinizarea si/sau alcalizarea secundara in profilul de sol • cresterea procesului de saraturare determinat de variatia nivelului freatic (crestere) • lucrarile de imbunatatiri funciare au fost concepute pentru exploatarea dirijata pe suprafete mari. a suprafeţelor amenajate. Ca urmare.000 ha. . gradul de utilizare a irigaţiilor înregistrează nivele deosebit de scăzute. din întreaga suprafaţă amenajată cu acest tip de lucrări.000 ha cât au fost amenajate pân ă în anii 90. din totalul de aproape 400. ceea ce nu mai corespunde in totalitate actualelor conditii generate de aplicarea Legii 18 • Supradimensionarea sistemelor de irigaţii şi desecări şi procesele de degradare şi distrugere petrecute după 1990 au avut drept consecinţă imposibilitatea de exploatare. în condiţii de eficienţă economică.zonele cu textura nisipoasa se pot produce degradari ale taluzelor sau aparitia de grifonare • reducerea suprafetelor irigate prin trecerea acestora in conservare ca urmare a faptului ca incepand cu anii 1992-1995 nu s-au mai aplicat udari • grad ridicat de uzura (90-100 %) al canalelor distribuitoare de sector care deservesc suprafetele amenajate. în prezent fiind în funcţiune aproximativ 160.

OPORTUNITATI • Amenajarile hidroameliorative si lucrarile de imbunatatiri funciare capata importanta unei masuri tehnice preventive-ameliorative de conservare si protectie a fertilitatii solurilor. • lucrarile de imbunatatiri funciare creeaza un microclimat umed care functioneaza ca o bariera (antropica) in fata extinderii fenomenului de desertificare din zona de sud a Moldovei. concomitant cu obiectivul de asigurare a cerintei de apa a plantelor agricole si de valorificare a capacitatii productive a solului. semnalat inca din perioada 1977-1980 (cercetari de teledetectie) .

duce la o tendinta de diminuare a diversitatii de culturi. datorita climatului arid din zona.AMENINTARI/PERICOLE • lipsa irigatiilor. in zonele de amplasare a parcurilor eoliene • Posibila influenta asupra coridoarelor de migratie a pasarilor .1. • posibila sursa de poluare din zona sunt tehnologiile de cultivarea terenurilor agricole. 4.5. sistemele de desecare putand fi vectori de poluare (transporta poluanti catre emisar) • lipsa irigatiilor. altadata existenta in zona. duce la o tendinta de diminuare a diversitatii de culturi. in proximitatea zonelor de locuire OPORTUNITATI • Necesitatea diversificarii surselor de energie AMENINTARI/PERICOLE • Aparitia de posibile turbulente atmosferice locale. altadata existenta in zona. LA NIVELUL PROBLEMATICII PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX SPECIFIC RETELELOR PETROLIERE SI EOLIENE EOLIENE PUNCTE TARI • Existenta unor resurse petroliere in judet • Dezvoltarea economica a zonelor influentate direct de amplasarea parcurilor eoliene • Introducerea de noi surse de energie durabila si regenerabila PUNCTE SLABE • Inexistenta unui sistem de extractie petroliera care sa protejeze localitatile si elementele de mediu • Construirea parcurilor eoliene in zone protejate. datorita climatului arid din zona.

elemente de patrimoniu -Zone şi areale neutilizate şi neexploarate -Zone cu accesibilitate scăzută sau izolate (sate din Insula Mare:Titcov. zona de agrement Lacul Blasova.Tacau) -Zone neatractive din punct de vedere turistic şi funcţional .Cistia.2. a Brailei şi a insulei Balţii Mari -Existenţa PUZ+rilor : comuna Movila Miresei. cu potenţial de dezvoltare: Făurei. Ianca.1.ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPIC (CONSTRUIT). zona de agrement Lacul Zaton -Zone cu diversitate func ţională medie.4. Agaua. Plopi.Măgureni. comuna Măxineni. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC/CONSTRUIT COMPLEX AL ASEZARILOR UMANE ZONE “ TARI” -ZONE CU REZISTIVITATE RIDICATA LA SCHIMBARE -Intravilanele sistemelor de localităţi -Zone reprezentative din punct de vedere morfotipologiec (ţesut urban specific) -Aşezări cu valoare de patrimoniu antropic(construit) valoros -Aşezări representative din punct de vedere al valorii urban arhitecturale şi istorice ZONE “ SLABE” -ZONE CU REZISTIVITATE SCAZUTA LA SCHIMBARE -Localităţi care nu au elemente de peisaj antropic(construit) insuficient amenajate sau sunt in stare de degradare -Spaţii publice şi pietonale care nu sunt reprezentate la nivelul aşezării urbane -Existenţa a numeroase spaţii valoroase fară identitate . Stoeneşti.valoare urban-arhitecturale şi compoziţională -Zone cu poluare intensăşi ambianţă negativă ZONE “CALDE” -ZONE DE PRESIUNE RIDICATA LA INTERVENTIE SI INTERES INVESTITIONAL MAJOR -Zone cu atractivitate şi interes major: Municipiul Brăila şi Dunarea -Teritoriul periurban al Municipilui Brăila -Localtăţi aflate in zona Dunării. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” 4.Măraşu.2. Zaton. Frecăţei. ZONE “ RECI” -ZONE DE PRESIUNE SCAZUTA LA INTERVENTIE -Zone cu potenţial de presiune mică investiţională oferit de elemente cu potenţial natural: lacuri sarate.Salcia .Bandoiu. Însurăţei -Presiunea investitionala pentru obiective situate in interiorul sau in vecinatatea elementelor importante de peisaj natural şi antropic (construit) valoros.

2.2. care leaga municipiile Braila si Galati datorita traficului ZONE “CALDE” -ZONE DE PRESIUNE RIDICATA LA INTERVENTIE SI INTERES INVESTITIONAL MAJOR -Zone-terenurile cu atractivitate şi interes investiţional naţional (pentru proiectele noi de tip: autostradă.comune) -Zona cu poluare fonica agresiva(teritoriul din imediata vecinatate a aeroporturilor) -Inexistenţa unui drum amplasat paralel cu Dunarea -Starea foarte proasa a sectorului DN22B. a Brailei şi a insulei Balţii Mari -Zonele ce vizeaza crearea unor noduri intermodale ZONE “ RECI” -ZONE DE PRESIUNE SCAZUTA LA INTERVENTIE -Legaturi neexistente intre localitatiele aflate la sudul Judetului .3. drumuri expres. FEROVIARE. statii ed transformare. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC/CONSTRUIT COMPLEX AL INFRASTRUCTURII CAILOR DE COMUNICATIE (RUTIERE. sistemelor transport petrol ZONE “SLABE” -ZONE CU REZISTIVITATE SCAZUTA LA SCHIMBARE • Zone vulnerabile din punct de vedere al poluarii peisajului natural si antropic. aeroport…) -Terenurile din imediata apropriere a Dunarii (eventuale treceri peste apa-poduri) -Zona cu instabilitate a regimului juridic (zona de nord a periurbanului Municipiului Braila) -Terenurile care sunt vizate pentru proiecte de infrastructura in zona Dunării. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX AL RETELELOR TEHNICO-EDILITARE SI PETROLIERE ZONE “TARI” – ZONE CU REZISTIVITATE RIDICATA LA SCHIMBARE • Terminale ale reteleleor edilitare.feroviale.navale şi aeriene) precum şia zonelor de protecţie ale acestora -Zone de acces/intrare în Municipiul Braila -Zone verzi de protectie aferente infrastructurii cailor de comunicatii ZONE “ SLABE” -ZONE CU REZISTIVITATE SCAZUTA LA SCHIMBARE -Starea slaba a infrastructururii cailor de comuicatii a localitatilor de dimensiuni mici si mijlocii(sate. etc • Coridoarele aferenet retelelor tehnico-edilitare majore. AERIENE SI NAVALE) ZONE “ TARI”-ZONE CU REZISTIVITATE RIDICATA LA SCHIMBARE -Coridoarele cailor de comunicaţie (carosabile.2. podul de la Braila. fapt ce se datoreaza dimensiunii si importantei lor 4.4. cauzata de proximitatea amplasarii retelelor tehnico-edilitare la contactul cu zone naturale valoriase si a asezarilor umane .

Din structura retelelor de localitati lipseste segmentul mediu (respectiv orasele de talie mijlocie) insa exista o concentrare de populatie in zonele centrale si sudice. Diversificarea localitatilor se face in functie de rezervele naturale.4. in contextul creat de peisajul natural si cultural specific. focalizat pe culturi care particularizeaza agricultura judetului (orezariile de pe malul vestic al Dunarii si din nordul judetului) • arealele efrente noilor parcuri eoliene din judet ZONE “RECI” – ZONE DE PRESIUNE SCAZUTA LA INTERVENTIE • zonele cu amenajari hidrotehnice ce necesita reabilitari (mai ales in centrul judetului) 4. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC/ CONSTRUIT COMPLEX AL ASEZARILOR UMANE Judetul Braila are o conformatie urbana diversa in teritoriu si integrata in peisajul existent. DJ 212.3. DIAGNOSTIC – AL PEISAJULUI ANTROPIC (CONSTRUIT) DIN JUDETUL BRAILA 4. Acestea la nivelul peisajului antropic. DN 2B.1. HIDROAMELIORATIILOR SI A PARCURILOR EOLIENE ZONE “TARI” – ZONE CU REZISTIVITATE RIDICATA LA SCHIMBARE • zone cu specific in utilizarea terenului pentru agricultura (Insula Mare a Brailei) • lucrari hidro-tehnice (diguri) • sistemul existent de hidroamelioratii si imbunatatiri funciare ZONE “SLABE” -ZONE CU REZISTIVITATE SCAZUTA LA SCHIMBARE • zonele agricole ce au fost explotatae intens. ce se afla intr-un proces de reorientare economica ZONE “CALDE” -ZONE DE PRESIUNE MEDIE LA INTERVENTIE SI INTERES INVESTITIONAL MAJOR • zone intens solicitate din punct de vedere al exploatarii agricole (Insula Mare a Brailei) • zone cu specific agricol. in apropierea municipiului Braila. DN22.3. IRIGATIILOR. activitatile sau functiunile predominante.2. sunt adaptate corespunzator. . Jugureanu) ZONE “RECI” – ZONE DE PRESIUNE SCAZUTA LA INTERVENTIE • localitati deficitare din punct de vedere al racordarii / accesului la retelelele edilitare tehnice 4. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX AL IMBUNATATIRILOR FUNCIARE. a orasului Insuratei. pe DN 21.ZONE “CALDE” -ZONE DE PRESIUNE MEDIE LA INTERVENTIE SI INTERES INVESTITIONAL MAJOR • retele tehnice de distributie a petrolului (Oprisenesti.

Inexistenta unui proiect ce vizeaza un drum amplasat paralel cu Dunarea. Infrastructura aeroportuara din judetul Braila este reprezentat de aeroportul Ianca.Totodata o scadere in viitor a ponderii populatiei tinere ar necesita o reorganizare a distributiei unitatilor de invatamant si cultura.Amplasarea geo-climatica a judetului este favorabila dezvoltarii unei agriculturi performante. Deoarece populatia tanara reprezinta un potential pentru dezvoltarea unei anumite zone. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC/CONSTRUIT COMPLEX AL INFRASTRUCTURII CAILOR DE COMUNICATIE (RUTIERE. asigurarea apei pentru irigatii si turismul. deci apar variatii mari de temperatura intre vara si iarna si implicit zone cu tendinte de desertificare in interactiune cu peisajul antropic. singurul drum care nu intersecteaza orasul fiind DN21A.3. Braila este un port de traditie. fapt ce se datoreaza valorilor mici ale indicatorilor de urbanizare. poate duce la agresivitate directa catre Insula Mica a Brailei. ceea ce va pune pe termen lung problema inlocuirii generatiilor in general. Municipiul Braila este nod de circulatie pentru 5 din cele 6 drumuri nationale. O insuficienta valorificare a oportunitatilor pe care le prezinta trasportul fluvial. antropic si cultural) la nivel national. Lipseste o gestiune eficienta si o strategie coerenta cu privire la problematica complexa a peisajului in toate componentele sale (natural. care leaga municipiile Braila si Galati.). La nivelul judetului se surprind o serie de fenomene demografice negative: scaderea populatiei la nivelul intregii zone. utilaje etc. Majoritatea sectoarelor de drumuri nationale care traverseaza teritoriul judetului Braila prezinta valori de trafic exprimate sub nivelul debitului admisibil pentru drumurile cu 2 benzi de circulatie. regional si judetean. a vitalitatii populatiei care au repercusiuni directe asupra investitiilor si pietei fortei de munca. FEROVIARE. 4. scaderea ponderii populatiei tinere si accentuarea procesului de imbatranire demografica. explozii in campul tehnologic. ponderea scazuta a acesteia poate reprezenta un factor restrictiv al dezvoltarii. Coridoarele cailor de comunicatii nu beneficiaza de zone verzi de protectie. Caile navigabile si infrastructura portuara a judetului este reprezentata datorita traversarii de la nord la sud de catre Fluviul Dunarea. materiale de constructie. Potentialul Insulei Baltii Mici a Brailei poate fi amenintat (periclitat) de dezvoltarea necontrolata a localitatilor aflate in imediata vecinatate. Chiar daca infrastructura aeroportuara exista nu este folosita pentru satisfacerea nevoilor de transport locale sau regionale. etc. Cel mai aglomerat sector este DN22B. Zona centrala si vestica a judetului prezinta deficit de spatii verzi si padure. cu un profil complex (produse agroalimentare. AERIENE SI NAVALE) Pentru judetul Braila. produse din lemn. . dispus pe directia vest – sud. densitatea drumurilor publice este semnificativ mai scazuta decat media la nivel national. iar municipiul Braila are un port amenajat. o baza aeriana operationala pentru aviatia militara.). Existenta zonelor cu mediu riscant activ ce se datoreaza riscurilor tehnologice (provenite din incendii.2.

3. Epurarea apelor uzate colectate se face în doar 4 localit ăţi. -linii de 400 kv (LEA 400 kv) Gura Ialomiţei – LacuSărat (Brăila) – Isaccea -linii de 220 kv (LEA 220 kv) Lacu Sărat (Brăila) – Galaţi Volumul de instalaţii – linii electrice aeriene – de transport (400 kv şi 220 kv) este de 122 km. . Resursele de apă de suprafaţă şi subterană din judeţ sunt furnizate de reţeaua hidrografică aferentă bazinului hidrografic Buzău – Ialomiţa. Gropeni.3. 4.Este nevoie de o prioritizare in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii rutiere. Însurăţei şi localitatea Movila Miresii. În judeţul Brăila principalul furnizor de energie electrică este termocentrala Brăila dată în funcţiune în perioada 1973 – 1979. Ianca. oraşele Făurei. Movila Miresii. Reţele pentru canalizarea apelor uzate exist ă în toate oraşele judeţului -Brăila. pe criterii de rentabilitate. si in stransa corelatie cu reglementarile si programele de finantare-dezvoltare la nivel european. precum si in stransa legatura cu programele si strategiile nationale. Ianca. Ianca. fluviale si feroviare. Reţelele de distribuţie publică de medie tensiune asigură alimentarea cu energie electrică prin intermediul posturilor de transformare a re ţelelor de joasă tensiune ce deservesc consumatorii de diverse tipuri.811locuitori. Teritoriul jude ţului Brăila este străbătut de următoarele magistrale de transport a energiei electrice. Însurăţei -şi numai în trei comune –Cireşu. 40 comune şi 140 sate totalizând o populaţie de 366. De sisteme centralizate de alimentare cu ap ă beneficiază toate cele patru localităţi urbane şi 36 de comune. mai fiind prezente şi reţelele de 6 kv. aeroportuare. Făurei. În judeţul Brăila reţelele de medie tensiune de 20 kv sunt majoritare. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX AL RETELELOR TEHNICO-EDILITARE SI CAMPURILOR PETROLIERE Din punct de vedere teritorial-administrativ jude ţului Brăila are patru localităţi urbane: municipiul Brăila şi oraşele Făurei. Însuratei.

utilizând centralele termice (în principal la cl ădirile de utilitate publică). In localităţile fără distribuţii de gaze naturale sau în care acestea nu sunt distribuite populaţiei. având dep ăşită vârsta medie de funcţionare. Chişcani. pentru încălzire sunt folosiţi combustibilii solizi (lemne şicărbuni). Lipsa izolării termice a clădirilor constituie un element negativ care conduce la scădere accentuată a confortului locatarilor şi la creşterea costurilor întreţinerii atât a clădirilor racordate la sistemele centralizate. In celelalte localităţi ale judeţului unde sunt realizate distribuţii de gaze naturale care alimenteazăşi consumatorii casnici (Cazaşu. precum şi a creşterii preţului energiei termice livrată centralizat. Siliştea). precum şi prepararea hranei se realizează folosind în principal acest combustibil. alimentarea cu căldurăşi apă caldă menajeră. Din analiza situaţiei existente rezultă că în judeţul Brăila principalele probleme semnalate sunt: -gradul ridicat de uzură fizicăşi morală a unor echipamente.74 km. Utilizarea gazelor naturale se face fie local.În mediul rural şi parţial în mediul urban reţelele de joasă tensiune sunt de tip aerian (LEA 0. -liniile electrice subterane (LES) sunt în parte învechite. -sisteme de iluminat public depăşite fizic şi moral. . În mediul urban. cu randamente luminoase scăzute la consumuri energetice mari. -menţinerea tensiunii de 6 kv în reţelele de medie tensiune.4 kv) şi se întind pe o lungime de 4488. fie pentru încălzirea centralizată. în special în mediul rural. Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate în Municipiul Brăila şi în oraşele Făurei şi Ianca. -liniile electrice de transport a energiei electrice nu au beneficiat decât în mic ă măsură de reparaţii capitale. Alimentarea reţelelor de joasă tensiune se face din reţelele de medie tensiune prin intermediul a 2137 posturi de transformare.4 kv) şi se întind pe o lungime de 543. folosind în principal sobele de teracotă. în zonele centrale / sistematizate. iar la dotările de interes public şi combustibilul lichid şi gazele petroliere lichefiate (GPL) în sistem micvrac. ele fiind în prezent într-un proces de restrângere ca urmare a extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a montării de surse de energie termică care folosesc acest combustibil. de şi costul ridicat al branşamentelor şi instalaţiilor interioare constituie însă un impediment major pentru locuitorii cu venituri reduse.50 km. Creşterea consumului de gaze pentru utilizatorii casnici şi a lungimii conductelor de distribuţie reflectă dezvoltarea sistemului de alimentare cu gaze naturale. cât şi a celor cu sisteme individuale de încălzire. re ţelele sunt de tip subteran (LES 0.

000 m3N/h. • O conductă de înaltă presiune alimentează municipiul Brăila prin intermediul Staţiei de reglare măsurare predare (SRMP) amplasată la km 15 al şoselei spre Focşani. In ultimii ani. în timp ce componenta gazoasă de la separatoare se introduce în conductele de transport a gazelor spre centrele populate (caz în care este obligatoriu să fie odorizate) sau sunt folosite pentru utilizări proprii în cadrul schelelor petrolifere (preparare abur în centrale termice sau extrac ţia ţiţeiului prin metoda gaz-lift). In judeţul Brăila alimentarea cu gaze se face în principal prin intermediul unor conducte de transport de înaltă presiune care urmăresc 3 trasee principale : • Din zona Isaccea intră în judeţ prin zona Vădeni (Galaţi) două conducte de transport gaze naturale DN 700 mm şi DN 1000 mm. Capacitatea SRMP aferentă CET este de 20. Aceste conducte de transport gaze alimenteaz ă (din zona de la nord de Vădeni) două conducte care pleacă spre Galaţi şi trei conducte (DN 500. pe de o parte prin înfiin ţarea continuă de noi distribuţii de gaze naturale. • Două conducte sunt prevăzute să alimenteze consumatorii de la Chişcani (Combinatul de celulozăşi CET). scară de bloc sau apartament) alimentate pe gaze naturale. în special în perioada de iarnă. prin intermediul unor sta ţii de reglare măsurare predare (SRMP) pentru coborârea presiunii gazelor de înalt ă la medie şi apoi la redusă. iar de aici este introdus în sistemul de transport prin conducte sau în cisterne de cale ferat ă spre rafinării. bloc. dar şi cu resturi vegetale. alimentarea cu energie termic ă a principalelor localităţi din judeţul Brăila este din ce în ce mai corelată cu alimentarea cu gaze naturale. Ţiţeiul brut de la sonde trece prin separatoare. conductele de ţiţei şi gaze asociate sunt amplasate alăturat. Teritoriul judeţului Brăila dispune de resurse naturale de gaze asociate din câmpurile petrolifere situate în zona de vest a jude ţului. . • De la SRMP pleacă o conductă de medie presiune DN 350 mm care alimentează localităţile Ianca şiFăurei (DN 250 mm după trecerea printr-o staţie de comprimare a gazelor) Majoritatea localităţilor în care s-au realizat distribuţii de gaze naturale sunt amplasate de-a lungul acestor conducte de transport. DN 800 şi DN 600 mm). la Jugureanu.Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz. Reţeaua de repartiţie de medie presiune conduce gazele spre staţiile de reglare de sector (SRS). • Acest nod important de la nord de Vădeni este alimentat şi dintr-o conductă DN 600 mm racordată la conductele de tranzit Isaccea – Negru Vodă (Rusia – Ucraina – România – Bulgaria – Turcia). de unde gazele cu presiune redusă sunt distribuite către consumatori. In general. din care primele 2 au traseul spre Bucure şti prin Urziceni (DN 500 mm – Ghergheasa şi DN 800 mm – Jugureanu). prin debranşarea de la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) şi prin montarea de centrale termice individuale (la nivel de imobil.

fac parte din Sistemul na ţional de transport al ţiţeiului. Din această cauză au apărut situaţii în care locuinţele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe aceste terenuri sau. precum şicămine pentru colectarea produsului scurs. In ceea ce priveşte conductele de transport. să se realizeze lucrări de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de transport. a porturilor dunărene şi a portului Constanţa cu rafinăriile aflate în zona petroliferă subcarpatică. s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în vecinătatea lor. în general. condensatului şi etanului (SNTTGCE). precum şi comunele Cazaşu. Baldovineşti. Cea mai importantă disfuncţionalitate din cadrul judeţului în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze este constituită din faptul că înfiinţarea distribuţiilor de gaze naturale sa realizat numai în zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate înainte de 1990. Vădeni. o constituie faptul că. Plopu. Siliştea. dar şi a conductelor de transport.8…1. presiunea de lucru fiind de cca. Pietroiu. oraşele Făurei şi Ianca. cu excep ţia traversării de obstacole naturale şi artificiale (ape curgătoare. Ţiţeiul brut care este transportat prin conducte este înc ălzit şi apoi pompat. văi adânci etc) când sunt montate şi aerian pe rampe. aceste conducte sunt realizate din o ţel fiind montate subteran. gazolinei. de asemenea. Pe traseul conductelor de transport se află amplasate staţii de pompare. Urleasca DISTRIGAZ SUD deţine sistem de distribuţie pentru consumatori izolaţi. Ele sunt amplasate îngropat. în lungime de circa 4500 km. De-a lungul conductelor există cămine de godevilare (curăţare a depunerilor de petrol). la adâncimea de 0. fiind prevăzute cu protecţie catodică. Este necesar ca.In prezent localităţile din judeţul Brăila în care au fost înfiinţate distribuţii de gaze sunt: Municipiul Brăila. Vărsătura. în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991. mai grav. depresiuni. Cea mai importantă disfuncţionalitate în ce priveşte reţelele de transport gaze naturale. . Conductele de transport ţiţei s-au montat din necesitatea legării câmpurilor petrolifere cu rafinăriile învecinate şi. Inainte şi după traversare se prevăd robinete de secţionare. 60 bar. în zonele unde s-au realizat astfel de construcţii. Conductele sunt din o ţel. Lacu Sărat (staţiune). poduri sau alte sisteme destinate numai acestui scop şi executate din materiale necombustibile. precum şi depozite şi rampe de încărcare în cisterne de cale ferată sau în cisterne autotractate.2 metri . Chişcani. Aceste conducte. In localităţile Tichileşti. Traseul conductelor de transport ţiţei este indicat cu borne metalice de potenţial şi prin borne de beton amplasate. au fost amplasate la distanţe care pun în pericol atât siguranţa respectivelor clădiri. din 500 m în 500 m.

Predomină suprafeţele agricole amenajate pentru irigaţii în sisteme mai mari de 1000 de ha. din elicopter. acestora li s-au al ăturat jandarmii care păzesc aceste reţele care sunt tot mai des supuse agresiunilor infrac ţionale. iar presiunea maximă de pompare a ţiţeiului este de 40 bar. IRIGATIILOR. Din această conductă se ramifică conducta spre Feteşti – Constanţa. având DN 250 mm. Pentru înlăturarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme (alternarea pe o lungă perioadă de timp a perioadelor de secetă cu cele de exces de umiditate pe aceleaşi terenuri) şi pentru prevenirea degradării terenurilor prin eroziuni ale solurilor în judeţul Brăila au fost executate. In ultimul timp. cu un racord DN 250 mm dinspre Jugureanu. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX AL IMBUNATATIRILOR FUNCIARE. Jugureanu.Traseul conductelor este verificat de operatori de câmp (veghetori) pe sol şi. Cireşu. .3. traversând judeţul Brăila de la sud la nord. HIDROAMELIORATIILOR SI AL PARCURILOR EOLIENE Judeţul Brăila ocupă unul din primele locuri din ţară în ceea ce priveşte suprafaţa amenajată cu sisteme de îmbunătăţiri funciare (irigaţii şi desecări). Lişcoteanca. Amenajările de îmbunătăţiri funciare din judeţul Brăila sunt de tip complex irigaţii şi desecare care funcţionează simultan sau alternativ primavara. în majoritate înainte de 1990. uneori. Această conductă este parte componentă a Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere (SNTCPP).Conducta de transport ţiţei are diametrul DN 500 mm este amplasată la o adâncime de circa 1 m la creastă. Irigaţiile reprezintă principala lucrare de îmbunătăţiri funciare realizată pentru creşterea potenţialului productiv al pământului.4. Pe teritoriul judeţului Brăila este amplasatăşi conducta de produse petroliere Ploieşti – Buzău –Făurei – Ianca – Brăila – Galaţi. vara sau toamna în funcţie de necesităţile zonei. 4. Oprişeneşti. Teritoriul judeţului Brăila dispune de resurse naturale de ţiţei din câmpurile petrolifere situate în zona centrală a judeţului : Ianca. Conducta de transport ţiţei urmăreşte traseul Constanţa -Feteşti Oprişeneşti – Ianca – staţia de pompare Măxineni -Borzeşti.

H.579 ha. pe o suprafaţă de aproximativ 257.2 -Măxineni 41 Sursa datelor: HG 1582/2006 -Lista amenajărilor de IF de utilitate publică Pentru eliminarea efectelor perioadelor secetoase au fost executate lucrări de irigaţii în majoritate înainte de 1990.1 Terasa Brăilei 19 18.6 63 6. (ceea ce reprezintă 79.88 8 1.4 Ialomiţa 04 -Calmăţui Nămoloasa 17. 13.65 5 12.41 6 6.915ha.Printre cele mai importante amenajări de irigaţii se amintesc: Denumire Amenajare Brăila – Dunăre – Siret CălmăţuiGropeniChişcani IancaSurdila-Greci Insula Mare A Brăilei Latinu Vadeni Lunca Râului Buzău Grădiştea – Făurei -Jirlău Noianu Chiscani Iriga ţii (ha) 3.17 7 40. pe o suprafaţă de aproape 379.36 8 2.1 48 25.7 Terasa Viziru 73 B.6 54 64.6 % din suprafaţa totală a judeţului) Pentru înlăturarea efectelor excesului de umiditate s-au executat lucrări de desecare şi drenaj executate în majoritate înainte de 1990. (54% din suprafaţa totală a judeţului) Situaţia celor mai importante suprafeţe deservite de sisteme de desecare se prezinta astfel: Denumire Amenajare Des ecar e din care: Gravi taţion al ă Prin pomp are .5 Călmaţui 63 Terasa 75.

114 0 0 649 1.90 5 69.854 0 0 8.791 69.85 4 17.Total (ha) Brăila – Dunăre -Siret CălmăţuiGropeniChişcani IancaSurdilaGreci Insula Mare A Brăilei Latinu Vadeni Lunca Râului Buzău 4.2 41 13.0 79 649 (ha) 0 (ha) 4.084 0 .1 29 9.24 1 9.

gradul de utilizare a irigaţiilor înregistrează nivele deosebit de scăzute. existând pericolul inundării unor suprafeţe de teren sau chiar gospodarii si a deteriorării calităţii apei ce se descarcă in emisari (sau râuri).000 ha.Grădiştea – Făurei -Jirlău Noianu Chiscani Terasa Brăilei Terasa Viziru B.75 7 0 23.87 1 19.000 ha cât au fost amenajate până în anii 90. unele din acestea fiind nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare. Supradimensionarea sistemelor de irigaţii şi desecări şi procesele de degradare şi distrugere petrecute după 1990 au avut drept consecinţă imposibilitatea de exploatare.0 26 85.91 5 Sursa datelor: HG 1582/2006 -Lista amenajărilor de IF de utilitate publică Pe teritoriul judeţului au fost amenajate lucrări de combaterea eroziunii solului executate în majoritate înainte de 1990. Lipsa resurselor financiare face ca procesul să demareze greu. Începând cu anul 1994 s-a declan şat acţiunea de modernizare a unor sisteme de irigaţii. constituie principalele cauze ale neaplicării irigaţiilor pe suprafeţele amenajate. pode ţelor. Ca urmare. ducând la colmatarea canalelor. Pe de altă parte. a suprafeţelor amenajate. costurile ridicate şi lipsa instalaţiilor de udare pe terenurile particulare. unde datorita depozitarii reziduurilor menajere pe marginea sau in interiorul canalelor de desecare.02 6 16.4 95 37. reziduurile sunt antrenate de apa. Mai trebuie amintităşi degradarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului din lipsa fondurilor pentru întreţinerea lor. După anul 00# pe l(ngă degradarea şi devalizarea instalaţiilor existente.26 6 0 69. Lucrările îmbunătăţiri funciare sunt executate în majoritate înainte de 1990 şi necesită măsuri de reabilitare şi modernizare.39 2 10.8 71 19.813 150 32. O problema deosebita o ridica amenajările de desecare. din totalul de aproape 400. in urma precipitaţiilor.2 66 23. gradul de utilizare a irigaţiilor înregistrează nivele deosebit de scăzute. a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare. De asemenea.73 8 150 32. .H.6 72 925 0 1.10 3 26. pe o suprafaţă de 2247 ha în sistemul Ialomiţa Călmăţui. din întreaga suprafaţă amenajată cu acest tip de lucrări. procesul de degradare al unor sisteme de iriga ţii se amplifică din lipsa fondurilor necesare întreţinerii şi supravegherii lor. în prezent fiind în funcţiune aproximativ 160. De asemenea necesită adaptarea capacităţilor de irigaţie la resursele de apă disponibile în regiunea studiată. Călmaţui Terasa Ialomiţa -Calmăţui Nămoloasa -Măxineni 2. în condiţii de eficienţă economică.

4. Visani. Stancuta. Insuratei. Faurei. HAZARDURI ANTROPICE (PRODUSE DE OM): • Poluarea aerului (praf. 4. explozii in campul tehnologic (Insuratei. Romanu. Localitatile pentru care exista interes in construirea de parcuri eoliene sunt: Insuratei. AL ASEZARILOR UMANE VULNERABILITATI : • Urbanizarea rapida (cresterea si migrarea populatiei spre urban)-localitatile din imediata apropriere a Municipiului Braila • Lipsa suprafetelor verzi si a zonelor de protectie-zona centrala si vestica a judetului Braila • Lipsa unui segment mediu. Acest lucru incadreaza judetul Braila in zonele cu potential eolian exploatabil. Gemenele. Surdila Greci. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL ANTROPIC (CONSTRUIT) AL JUDETULUI BRAILA. Dudesti. Ulmu. respectiv a oraşelor de talie mijlocie (20-50 mii locuitori) din structura reţelei de localităţi a judetului Braila • Scăderea populaţiei tinere şi creşterea numerică a populaţiei vârstnice se va resimţi şi pe piaţa forţei de muncă. noxe)-localitati industriale • Zone cu mediu riscant activ. desi nu se numara printre zonele cu cel mai mare potential de energie eoliana din Romania. Maxineni. O serie de investitori si-au manifestat deja interesul in realizarea de centrale eoliene. datorat riscurilor tehnologice:provenite din incendii.4. Ianca) si a combinatului siderurgic Galati • Zone cu tendinte de desertificare in interactiune cu peisajul antropic/construit ce se datoreaza variatiilor mari de temperatura intre iarna si vara (Gumelni ţa) • Dislocare de populatie (mutare de localitati) -Maxineni • Despaduriri –practice agricole (localitati care au in imediata vecinatate paduri) . LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC/CONSTRUIT COMPLEX. judetul Braila se incadreaza in zonele cu viteze medii anuale ale vantului de 6-8 m/s (calculate la inaltimea de 50 m deasupra solului). Salcia Tudor.1.4. Victoria.Conform hartii potentialului eolian al Romaniei. Tudor Vladimirescu. Ianca. Bordei Verde.

AERIENE SI NAVALE) VULNERABILITATI: • Vulnerabilitati care includ transportul naval de substante chimice. care nu sunt constituite pentru a suporta fluxul unui tonaj mare autovehicule grele HAZARDURI NATURALE/ANTROPICE (PRODUSE DE OM) : • Evenimente tregice aeriene datorata existentei traficului aerian • Evenimente tragice la exploatarile petroliere • Volumul ridicat de trafic greu in cazul localitatilor mici pot afecta: locuintele.4. toxice si periculoase precum si de materiale nucleare • Neconcordarea retelei navale si feroviare cu celelalte sisteme de circula ţii • Presiunea investitorilor asupra cailor de circulatie locale • Dezinteresul pentru lucrarile periodice de intretinere • Poluare fonica in cazul localitatilor mici. da dimensiunea dezastrului care este masurata in pierderi umane. costuri de refacere ale vietii economice • DE EXPLOZIE -Prezenta Combinatului Galaţi şi a pericolului de explozie/risc tehnologic -6ocalităţi aflate în zona c(mpurilor petroliere ce pot fi ameninţate de risc te$nologic * DE INCENDIU -Pe intreg teritoriu ce se datoreaza din neglijenta oamenilor sau schimbarilor climatice • DE PRODUCERE A TURBULENTELOR ATMOSFERICE -Construirea unor obiecte antropice (cladiri) sau crearea unor coridoare verzi in localitati ce nu tin cont de directiile majore de circulatie a aerului (pe intreg teritoriul) 4. FEROVIARE.2.HAZARDURI COMPLEXE – combinatii de hazarduri • AGRESAREA PEISAJULUI – NATURAL. ANTROPIC SI CULTURAL • Extinderea intravilanului localitatilor ce se datoreaza presiunilor exterioare • Aprobarea unor pud-ri la nivelul comunelor ce se datoreaza presiuii unor investitori RISCURI -eveniment probabil. distrugerea cailor de comunicatii . generator de pierderi si de pericol posibil. produs prin suprapunerea dintre vulnerabilitate si hazard. materiale. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC/CONSTRUIT COMPLEX AL INFRASTRUCTURII CAILOR DE COMUNICATIE (RUTIERE. alunecari de teren.

CULTURAL (eventualele poluari cauzate de retele tehnice.) -posibila in zonele in care conductele de transport petrol trec prin apropierea lacurilor. HIDROAMELIORATIILOR SI AL CAMPURILOR PETROLIERE SI EOLIENE VULNERABILITATI: • Lipsa suprafetelor verzi si a zonelor de protectie aferente retelelor tehnico edilitare. substante chimice. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX AL RETELELOR TEHNICO-EDILITARE. de retelelele petroliere • DE INCENDIU – cauzate de tranzitarea zonelor impadurite de retele tehnice si ed transport a petrolului • DE PRODUCERE A TURBULENTELOR ATMOSFERICE – cauzate de amplasarea parcurilor eoliene in proximitatea zonelor locuite sau a azonelor naturale protejate • DE DESERTIFICARE – cauzate de functionarea deficitara a sistemelor de irigatii sau de culturi inadecvate .3. IRIGATIILOR. zone apa HAZARDURI COMPLEXE – combinatii de hazarduri • CUTREMUR + EXPLOZII + INCENDII (influente directe ale Combinatului Siderurgic Galati. etc. tranzitarea retelelor tehnice si de petrol.4. noxe) datorata de tranzitarea zonelor populate de retele tehnico-edilitare si petrol • Poluarea solului – contaminarea cu pesticide • Poluarea panzei de apa freatica si a apelor de suprafata (cu petrol.4. de transport petrol si HAZARDURI ANTROPICE (PRODUSE DE OM) : • Poluarea aerului (cu praf. de petrol si lucrari de hidroameliorare. AL IMBUNATATIRILOR FUNCIARE. ANTROPIC SI CULTURAL (aparitia parcurilor eoliene. in zonele cu peisaj cultural valoros) RISCURI: • DE EXPLOZIE – posibil a fi cauzata de tranzitarea/proximitatea zoenlor populate si a zonelor protejate. aflta in vecinatatea nordica a judetului Braila) • AGRESARE AMBIENTALA (DE MEDIU) – NATURAL. SOCIAL – ECONOMIC. posibile turbulente create de parcurile eoliene ce pot afecta migratia pasarilor sau pot contribui la intarirea fenomenului de desertificare) • AGRESAREA PEISAJULUI – NATURAL. ANTROPIC .

• • Judetul are un potential ridicat din punct de vedere arheologic avand un numar de 30 de situri. Vadeni). I. • Structuri cultural-turistice amenajate: Muzeul Aviatiei (Ianca) si case memoriale deschise publicului (Gradistea. Bordei Verde -sat Lişcoteanca 5. Bordei Verde -sat Lişcoteanca 6. Ii. Gura Calmatui. Lişcoteanca – ”Popina 01” -com. • sate traditionale tipice cu arhitectura cu stuf si stane tipice de stuf (Gropeni. Scorţaru Nou – sat Gemenele 17. • Asezari ce isi pastreaza in evolutia lor. Popinele de lângă podul Rubla -oraşul Insurăţei 11. Braila. Popina 03 -com. Mircea Vodă -sat Deduleşti 20. Bordei Verde -sat Lişcoteanca 8. Lişcoteanca – „Movila din Baltă” -com. Lişcoteanca – „Moş Filon” -com. Popina de la Râmnicelu (sau Movila Popici) -com. • Doua zone etnografice specific brailene (Microzona Viziru si Microzona Balta Brailei).5. Lişcoteanca – „Satnoeni” -com. Terasă – sat Suţeşti 23. UTILIZARE SI GESTIUNE) – CONCLUZII ALE STADIULUI ACTUAL AL DEZVOLTARII PEISAJULUI CULTURAL IN JUDETUL BRAILA PUNCTE TARI • Judetul braila dispune de resurse insemnate ale patrimoniului cultural material imobil reprezentat de un numar mare de monumente istorice (135 -26 de cat. cele mai importante fiind situl arheologic Brailita. Lişcoteanca – ”Tumulul 01” -com. Siturile arheologice din judet sunt: 1. practici si cutume specifice: -pescuitul cu mana (pe malurile Siretului. • • Zone ce sunt recunoscute datorita traditei indelungate a activitatilor piscicole ce determina mestesuguri. Măxineni – sat Măxineni. Bordei Verde -sat Lişcoteanca 7. Bordei Verde -sat Lişcoteanca 9. Batogul). Bertestii de Sus. Mircea Vodă -sat Deduleşti 18. Cireşu -sat Scărlăteşti 3. Muchia lui Berbec -com. Fortificaţia (sau valul) – sat Suţeşti 22. Tumulul 02 -oraşul Insurăţei 14. Tumulul 01 -oraşul Insurăţei 13. 8 de cat. Lişcoteanca – „Movila Olarului” -com.iv). Şuţeşti – satSuţeşti 21. 75 de cat. Popina 01 -com. • Areale in care traditiile din sectorul primar de activitate au o concentrare mare se intalnesc pe axele formate de principalele rauri din judet. PEISAJUL CULTURAL AL JUDETULUI BRAILA 5. . de la Liscoteanca -”Mos Filon” si de la Maxineni. situl arheologic de la Gemenele -“Muchia lui Berbec”. Iii si 26 de cat. Braila. ANALIZA SWOT (DE STARE. Buzaul si Siretul. morfotipologia vechilor sate de campie (Microzona Viziru si Microzona Balta Bbrailei). Popina -com. Mănăstirea Măxineni -com. Lişcoteanca – ”Tumulul 02” -com. Râmnicelu -sat Râmnicelu 15. La cimitir -oraşul Insurăţei 16. Popina Dropia -oraşul Insurăţei 12. unde s-au conservat o serie de elemente arhaice specifice poporului roman. Popina 02 -com. Cireşu -sat Scărlăteşti 2. dintre acestea 62 in mun. Bordei Verde -sat Lişcoteanca 10. Bordei verde -sat Lişcoteanca 4. Popina de la Scărlăteşti -com. Dunarea. dar si elemente cu specific local date de tipologia cadrului natural si a activitatilor predominante. Baldovinesti. Mircea Vodă -sat Deduleşti 19. Tumulul 01 de la Scărlăteşti -com. Marasu.1.

Festivalului "Zile si Nopti de Teatru European la Braila". Schei. -pescuitul prin lovire (Insula Mare a Brailei. Festivalului International de Canto "Hariclea Darclee". Sf Ilie. Ignatul. -pescuitul cu clestele (Gropeni). • Zone in care se pastreaza traditii precum cele din apicultura ”in prisaci de padure. • Judetul Braila are numeroase traditii ce se desfasoara pe tot parcursul anului si se refera obiceiurile legate de ciclul vietii. • Zonele cu cherhanale reprezinta a importanta resursa a patrimoniului cultural atat prin constructiile propriu zise. Craciunul. Frecatei. Valea Calmatuiului. Dragobetele. Gropeni. Dunare. Maraloiu. in raza satului Liscoteanca). Ianca). Sorcova. Frecatei. Gropeni. Zagna. Inhamatul Cailor la Sanie. Cotu Lung si Boarca. “Egreta”. leasa de nuiele (Gropeni). • Personalitatile brailene reprezinta una dintre resursele principale ale patrimoniului . comuna Silistea). • Existenta unor locuri istorice ramase in memoria colectiva reprezinta un potential important in ceea ce priveste patrimoniul cultural: linia vechilor fronturi: Voinesti-Vamesu-Vadeni si Maxineni-Latinu-Cotu Lung. Pastele Cailor. pe lacurile create de Calmatui in zona satelor Liscoteanca si Cuza Voda. Stancuta. • Peisaj cu caracter unic in zona si tara -orezarii in zona Balta Mica a Brailei. Marasu. Frecatei. cat si prin traditiile de prelucrare a pestelui (Tufesti. Bocete Si Plangeri. Caluseria. Galbenu. cosurile oarbe.Marasu. Corbu Vechi. Visani). Jirlau. Ziua Pestelui. Gradistea. Festival Folk. Plugusorul. Targ Anual. cotete. DragaicaSanziene. foste domenii regale. in noianul Gropenenilor. Braila. Cadineasca. Vamesul. -pescuitul cu hapca si cu ostiile (Marasu. Lacul Cucova. Pentru Caloian. Grindul Coitineasa. Gropeni. setcele si pescuitul cu avele. Chipcelul. in asezarile: Frecatei. Grau Pus la Incoltit. Frecatei. obiceiuri calendaristice si trasee tematice (Calusul de Iarna. Pitulati. Chira Chiralina. • Zone in care se pastreaza metodele traditionale de confectionare a instrumentelor si ustensilelor folosite pentru pescuit (Marasu. pescuitul cu sighinca /seghinca (satul Vamesul. Grindul Erimia. Tufesti. Jirlau. • Zone cu traditie in impletitul plaselor si a navoadelor (Gropeni. Cotu Mihalea). -pescuitul cu pripoanele. garduri. Gurguieti. Siret. de impartire in pogoane. • Centre de prelucrare artistica a nuielelor si paielor. Caloianul. cu vintirele (Varsele). Martinul cel Mare. Targul Martisorului). Napatca si pescuitul cu tarata (Corbu Vechi). Cositul Graului. Marasu. Jirlau).Concurs International de Muzica Usoara "George Enescu". Corbu Vechi. Gropeni. Tufesti si Stancuta).Paparuda. Mihail Kogalniceanu. Tibanesti. Gropeni. pe Hogioaia sau Fundul Mare. mrejele. Mazareni. • Zone diverse din punct de vedere etnic. Stancuta. Vamesu) si traditiilor legate de transportul pestelui si a uneltelor de pescuit cu cinurile (monoxile) pe Buzau. -pescuitul la copca (iarna): pe gheata lacurilor din Balta Brailei. buduroaie din butuci de salcie si plop” ( Marasu. sate cu populatie deportata (Insuratei Noi. sau cu lotci cu crivale in Balta Brailei. "Tezaure Umane Vii". Gropeni. Cules de Recolta. Rachitoasa). hergheliile regale si cherhanalele regale. Tufesti. Mustuit Vin. Cotu Lung. Stancuta. Festival International de Muzica Populara "Cântecul de Dragoste de-a Lungul Dunarii". carmacele. a lacurilor (limanul Fluviatil Jirlau) si zona cu traditie suprafata de pescuit fiind repartizata pe toane (Bradeanca. Floricica. • Zone al caror specific este dat de memoria locului. Popârlanul. cu traditii diverse si specifice: comunitate de lipoveni. centre de cusaturi si tesaturi (Polizesti. • Zone cu traditia specific locala. cabana fostului presedinte Ceausescu. Festival International de Muzica Usoara"George Grigoriu". Circovii de Vara . Braila si Jirlau). Circovii de Iarna. -pescuitul cu ciorpacul (Corbu Vechi. Stânga. Bumbacari. Vamesul.

.

-Ana Aslan (1897 -1988).cultural imaterial avand un potential deosebit la nivel turistic. . cântăreţ de muzică folk. medic român specialist în gerontologie.Acestea sunt: -Nicu Alifantis (n. 1954).

1970. (1906 -1981) statistician. arheolog. 1973) pictor. -Iuliu Cezar Săvescu. geolog. eseist şi poet. 1925). ziarist. -Gheorghe Naum (1907 -1968). poet. -Ştefan Mihăilescu-Brăila (1925 -1996). -Max Herman Maxy (1895 -1971). -Perpessicius (1891-1971). primar al Brăilei. 1977). istoric şi critic literar. -Fănuş Neagu (n. matematician. -Radu Portocală (1888 -1952). romancier şi dramaturg. (n. -Angela Baciu-Moise (n. -Gheorghe Mihoc. -Anton Bacalbaşa (1865 -1899). -Dan Dediu (n. -Vasilica Tastaman. -Mina Minovici (1858 -1933). folclorist. -Octav Doicescu (1902 -1981). sopran ă. pictor. pictor. 1932). pedagog. om politic liberal. -George Grigoriu. -Nicolae Harţuche (1928 -2003). -Nae Ionescu (1890 -1940). director de teatru. -Maria Filotti (1883 -1956). membru U. 1982). scriitor român Baldovineşti. -Johnny Răducanu (n. actriţă şi directoare de teatru Batogu. pictor. -Serge Moscovici. 2004. -Titu Dinu (1887 -1918). filozof.academician. . poet. -Elias Kolchak. arhitect. pedagog. -Catrinel Dumitrescu. gravor grădiştea-de-sus. -Jean Moscopol. -Diana Mocanu. jurnalist. publicist. campioană olimpică la înot -atena. academician. -Mihail Sebastian (1907-1945). actriţă. -Camelia Potec. compozitor. -Hariclea Darclée (1860 -1939). -Ioana Maria Lupascu (n. sculptor. (n. prozator şi traducător român.S. logician. (n. . -Anton Dumitriu. avocat. medic legist. poet (născut în Tecuci). pianistă. 1967). actor. filozof. academician. compozitor. (1876 -1903). jurist. psiholog social. -Vasile Parizescu. cântăreţ. poet. actriţă. muzician de jazz. campioană olimpică la înot -sydney 2000. mineralog şi pedolog Macin. cântăreţ. 1931). povestitor. poet. -Theodor Şerbănescu (1839) -1901). logician. -Nicăpetre (1936 -2008). -Panait Istrati (1884 -1935). liderul formaţiei Trio Grigoriu. -George Baronzi (1828 -1896). dramaturg.R. -Gheorghe Munteanu Murgoci (1872 -1925). jurnalist român.

arealele Dudescu-Ciresu-Ulm. • Scaderea numarului celor care practica traditiile si obiceiurile specifice locului datorita exodului rural -urban. traditiile orale si portul s-au pastrat). siturile arheologice. (n. Dr. mezzosoprană. 16 sunt in pericol de degradare datorita diverselor activitati umane precum: lucrarile agricole si pastoritul. depozitarile necontrolate de gunoi. -Iannis Xenakis. -Arthur Garguromin Verona (1867 -1946). Muchea-Maxineni-Corbu Vechi. -Teo Trandafir. arhitect. • Tehnici agricole traditionale disparute. • Disparitia instalatiilor tehnice traditionale (morile de vant). PUNCTE SLABE • Dintre cele 30 de situri arheologice. prof. se dezvolta pe vechile drumuri -drumul oilor -sau creaza trasee ce includ localitati in care mestesugurile traditionale. • Presiunile economice de dezvoltare ale orasului Braila pun in pericol monumentele arhitecturale si siturile arheologice existente aici. exploatarea masiva a loessului si extinderea cimitirelor. Univ. Liscoteanca. Dedulesti si Sutesti. • Un numar insemnat monumente arhitecturale sunt insuficient valorificate. -Ilarie Voronca (1903 -1946). . • Deschiderea pietei turistice la nivel national si european pentru a atrage o categorie cat mai variata de utilizatori. (n. • Procesele de improprietarire si colectivizare. Alte situri in particular sunt afectate de activitatile economice (Brailita) sau se afla in stare de ruina “Conacul Orezeanu” in localitatea Traian.-Carmen Topciu. • Incurajarea micilor intreprinderii sa produca si comercializeze bunuri matufacturate si cu specific local. poet. pictor. • Judetul prezinta sapte zone in care potentialul peisajului cultural este insuficient valorificat: zona din vecinatatea localitatilor Insuratei.. -Ionel Voineag (n. OPORTUNITATI • Dezvoltarea unei strategii de turism ce urmeaza a avea ca pilon de dezvoltare peisajul cultural (circuit cultural turistic ce leaga momumentele de arhitectura. si municipiu Braila. 1968). 1950). compozitor de muzica clasica moderna. 1981). născută în Piteşti. artist liric. alaturi de cele de asanare si indiguire au afectat profund modul traditional de viata al judetului. origine greceasca. constructia de drumuri si locuinte sau depozite. (1922 -2001).

Frecatei. cosurile oarbe. • Zone rurale bogate in traditii si obiceiuri se depopuleaza -exod rural-urbanpericolul pierderii indentitatii fiind din ce in ce mai mare. Câmpia Brăilei si luncile raurilor Călmăţui. Marasu. 5. Jirlau. -pescuitul cu pripoanele. Mihail Kogalniceanu. Gradistea. cotete. chipcelul. • Accesibilitate defectuasa la nivelul judetului. pescuitul cu sighinca /seghinca (satul Vamesul. cu vintirele (varsele). carmacele.2. garduri. pe lacurile create de Calmatui in zona satelor Liscoteanca si Cuza Voda. Cotu Lung. comuna Silistea). -pescuitul cu ciorpacul (Corbu Vechi. leasa de nuiele (gropeni). • Dezvoltarea necontrolata si incoerenta a mun. Corbu Vechi. Braila si a zonei periurbane a acestuia pune in pericol multe dintre monumentele si siturile istorice importante pentru judet. in Noianul Gropenenilor. Cotu Lung si Boarca. setcele si pescuitul cu avele. -pescuitul cu clestele (Gropeni). napatca si pescuitul cu tarata (Corbu Vechi). artizanat. Frecatei. infrastructura nefiind corespunzatoare dezvoltarii cultural-turistice. Vamesul. • Lipsa unui management cultural centralizat care sa coreleze toate resursele patrimoniului cultural si fondurile destinate acestuia pentru o mai buna utilizare a potentialului judetului. Stancuta. in asezarile: Frecatei. Cotu Mihalea). ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI CULTURAL. -pescuitul prin prin lovire (insula mare a Brailei. Gropeni. -pescuitul la copca (iarna): pe gheata lacurilor din Balta Brailei. Şiret si Buzău a o Datorita atitudinii protective necesare pentru protectie si conservare: -zonele de ansamburi de monumente istorice (considerate zone “tari” datorita atitudinii protective necesare pentru protectia si conservarea lor) . o Datorita rezistivitatii puternice la schimbarile tehnologice actuale: -zone cu specific traditional in agricultura (considerate zone “tari” datorita rezistivitatii puternice la schimbarile tehnologice actuale) Lunca Dunării cu grindurile ei. Gropeni. pe Hogioaia sau Fundul Mare. portul popular si patrimoniul cultural imaterial. ZONE cu POTENTIAL CULTURAL MAJOR DE VALORIFICAT o Datorita rezistivitatii la schimbarile tehnologice si la miscarile demografice negative: -zone cu traditii si mestesuguri vechi pescaresti (considerate zone “tari” datorita rezistivitatii la schimbarile tehnologice si la miscarile demografice negative) -pescuitul cu mana (pe malurile Siretului Marasu. Gropeni). in raza satului Liscoteanca). Vamesul.AMENINTARI • Efectul de globalizare are influente negative asupra mentinerii si trasmiterii traditiior si obiceiurilor ce se refera al manufactura. Tibanesti. -pescuitul cu hapca si cu ostiile (Marasu. mrejele. • Utilizarea peisajului cultural la scara mare ca obiect de consum. Stancuta.

. de la liscoteanca -”mos filon” si de la maxineni.-30 situri arheologice. cele mai importante fiind situl arheologic Brailita. situl arheologic de la Gemenele -“muchia lui berbec”.

2. 4. La cimitir -oraşul Insurăţei 2. Cireşu -sat Scărlăteşti 2. 4.Lişcoteanca – „movila olarului” -com. Mircea vodă -sat Deduleşti 18. Lişcoteanca – „moş filon” -com. 2. Mircea vodă -sat Deduleşti 1. Mircea vodă -sat Deduleşti Popina -com. Popina Dropia -oraşul Insurăţei 12. Bordei Verde -sat Lişcoteanca Lişcoteanca – ”tumulul 01” -com. Tumulul 02 -oraşul Insurăţei 14. Popina 01 -com.Tumulul 01 -oraşul Insurăţei 13. Bordei Verde -sat Lişcoteanca 1. Bordei Verde -sat Lişcoteanca . Muchia lui berbec -com. Mănăstirea măxineni -com. Suţeşti – satSuţeşti Fortificaţia (sau Valul) – sat Suţeşti Terasă – sat Suţeşti 23. Bordei Verde -sat Lişcoteanca Lişcoteanca – ”popina 01” -com. Lişcoteanca – ”tumulul 02” -com. Bordei verde -sat Lişcoteanca Lişcoteanca – „satnoeni” -com. Râmnicelu -sat Râmnicelu 1. Cireşu -sat Scărlăteşti 3. Tumulul 01 de la Scărlăteşti -com. Bordei verde -sat Lişcoteanca Lişcoteanca – „ movila din baltă” -com. Scorţaru nou – sat Gemenele 3. Bordei verde -sat Lişcoteanca 1. 3. Popina de la Scărlăteşti -com. Popina 03 -com.9.Popina de la râmnicelu (sau Movila Popici) -com. Măxineni – sat Măxineni -poli de concentrare a traditiilor in sectorul primar: . Popinele de lângă podul Rubla -oraşul Insurăţei 2. 5. 3.1.Popina 02 -com.

Măxineni. Braila. -localităţi in care se mai gasesesc piese de port popular traditional : Gropeni. Buzaul si Siretul. Pitulati. cusaturi si tesaturi. Faurei) . in arealul de influenta al oraselor Ianca. PE CALE DE DISPARITIE o Datorita miscarilor demografice negative (imbatranire. Tufesti. Vamesu) -zone cu traditie in impletitul plaselor si a navoadelor (Gropeni. Şiret şi Buzău -zonele orezariilor din Stanca constituie zone tari datorita peisajului unic creat. Câmpia Brăilei şi luncile râurilor Călmăţui. depopulare): zonele centrelor de artizanat (prelucrarea nuielelor si paielor. Frecatei. valorificabil si din punct de vedere turistic ZONE CU POTENTIAL NEVALORIFICAT. Dunarea. Rîmnicelu. astfel incat mestesugurile si alte activitati traditionale sa nu fie puse in pericol de disparitie) ZONE CU ATRACTIVITATE MARE (situate in jurul asezarilor urbane) – in proximitatea Municipiului Braila si a zonei sale periurbane. Corbu Vechi. stuf) -zone in care se pastreaza metodele traditionale de confectionare a instrumentelor si ustensilelor folosite pentru pescuit ( Marasu. Lunca Dunării cu grindurile ei. o Datorita potentialului pentru valorificarea acestora: * zone cu ansambluri si monumente istorice. Tufesti. Movila Miresii. Zăvoaia o Datorita dezvoltarii economice ce exercita presiune asupra: * mestesugurile si activitatilor traditionale (considerate slabe datorita predispozitiei la efectele negative ale schimbarilor tehnologice si ale miscarilor demografice) * zona Insulei Mici a Brailei (cu sate supuse dezvoltarii economice controlate si bazate pe specificul acestora. Gurguieti. Maraloiu. Stancuta. o Datorita potentialului turistic: . o Datorita predispozitiei la efectele negative ale schimbarilor tehnologice si ale miscarilor demografice: * zone cu tesaturi / port popular. -centre de prelucrare artistica a nuielelor si paielor a o Datorita dezinteresului pentru valorificarea acestora: * zonele ansamblurilor si monumentelor istorice (aflate in pericol de disparitie si demolare). Ianca). Gropeni. -centre de cusaturi si tesaturi (Polizesti. Jirlău. Marasu.-Areale in care traditiile din sectorul primar de activitate au o concentrare mare se intalnesc pe axele formate de principalele rauri din judet. Insuratei. Jirlau).

precum arealele in care traditiile din sectorul primar de activitate au o concentrare mare (pe axele formate de principalele rauri din judet. Cazasu. Dunarea.). Osrnanu (azi Unirea). Lunca Dunării cu grindurile ei. pana la ceardac (azi Gura Girlutei) la varsarea Călmăţuiului. Scorţaru Vechi. -Principalele asezari sunt atestate documentar inca din vremea raialei. Buzaul si Siretul. Bertestii de Sus. Viziru. Ceacâru (azi Tufesti). considerate zone “calde” datorita potentialului turistic. cat si pe malul Dunarii: V ădeni si Baldovinesti. valorificabil si din punct de vedere turistic. Vadeni). atat în campie: Nazâru (azi siliştea). apoi Chiscani. Câmpia Brăilei şi luncile râurilor Călmăţui. Judetul Braila beneficiaza in teritoriu de prezenta unor poli de concentrare a traditiilor. la confluenta cu Siretul. . Muftiu (azi Traian). etc.3. Silistraru. DIAGNOSTIC – AL PEISAJULUI CULTURAL DIN JUDETUL BRAILA Judetul Braila beneficiaza de un peisaj cultural specific valoros acre il particularizeaza la nivel national. Popine. Vestul Subzonei Centrale Ianca. o Datorita peisajului valorificabil si din punct de vedere turistic: * zonele orezariilor din Stanca (constituie zone “calde” datorita peisajului valorificabil si din punct de vedere turistic). Marasu.* zonele fostelor domenii regale (herghelii regale). ZONE CU ATRACTIVITATE REDUSA (sudul si sud-vestul judetului). care se constituie intr-un peisaj unic creat. Tichilesti. Vadu Seicii (azi Volizeşti). Stancu ţa. Stanca (roire a satului Viziru). situl arheologic de la Gemenele -“Muchia lui Berbec”. pentru realizarea unei dezvoltari unitare a peisajului pe intreg judetul): Microzona Ciocile din Subzona Calmatului. o Datorita fondului patrimonial redus (ce trebuie echilibrate in teritoriu. Gropeni. Valea Cânepii. cuprinzand zone cu traditii si mestesuguri vechi pescaresti sau cu specific traditional in agricultura. Tumululi. o Datorita valorii patrimoniale caracteristice: * zonele satelor tipice din stuf (considerate “calde” datorita valorii patrimoniale specifice si a traditiilor arhitecturale si tehnicilor de construire) -sate traditionale tipice cu arhitectura cu stuf si stane tipice de stuf (Gropeni. precum si de zone cu ansamburi de monumente istorice si 30 situri arheologice (cele mai importante fiind situl arheologic Brailita. o Datorita valorii si potentialului cultural existent: * zonele principalelor asezari atestate documentar (considerate “calde” datorita valorii si potentialului cultural existent). de la Liscoteanca -”Mos Filon” si de la Maxineni. • • 5. Gura Calmatui. Siret şi Buzău) sau in zonele orezariilor.

e o schimbarea culturilor agricole. desertificari. • identitatea peisajului. . ceea ce conduce la urgentarea masurilor si gestiunii teritoriale pentru protectia si conservarea acestuia. despaduriri. * Din punct de vedere al Peisajului Cultural. • * Vulnerabilitate este data de: a o In exemplul orezariilor de modificarea stilului arhitectural pentru adaptarea la noile conditii teritoriale. Peisajul Cultural se afla in pericol de disparitie. c o lipsa padurilor. • calitatea fondului construit. b o favorizarea vanturilor.Datorita miscarilor demografice negative (imbatranire. d o teritorii deschise. Hazardurile sunt: o Naturale: • Nonantropice: inundatii. g o imagini dezolante. • Antropice: dislocari de populatie. h * Elemente de risc: i o pierderi precum: • densitatea si structura populatiei. • traditiile si obiceiurile locale. 5. f o lipsa protectiei. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL CULTURAL AL JUDETULUI BRAILA.4. precum si datorita dezvoltarii economice ce exercita presiune asupra sa. • Agresiuni asupra peisajului -masuri cu impact peisagistic ale caror rezultate nu tin de hazard ci de diversitatea intereselor existente in teritoriu. depopulare) si a dezinteresului pentru valorificarea acestora.

urmatoarele particularitati ale judetului Braila: • Amplasarea in Zona Centrala a Regiunii de Dezvoltare nr. in toate componentele sale. avifauna din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă peste jumătate din cea a României. natural. PREMIZE DE DEZVOLTARE SI PRIORITATI DE INTERVENTIE PENTRU PROTECTIA SI CONSERVAREA PEISAJULUI NATURAL. depresiunile au temperaturi mai ridicate cu 1-2°C decât zona montana si Podisul Moldovei. specii care doar în Delta Dunării sunt mai des întâlnite • Fragmentele existente de padure care insotesc cursurile raurilor sunt in pericol de disparitie • Procentual. DIN JUDETUL BRAILA Din punct de vedere al dezvoltarii peisajului judetului Braila. cum sunt nuferii albi şi galbeni. respectiv 53% • Iarna. PREMIZE DE DEZVOLTARE ALE PEISAJULUI JUDETULUI BRAILA Din punct de vedere macro-teritorial. Delta fiind unul dintre cele mai întinse ţinuturi umede din lume în stare naturală • Potential de integrare cu zonele umede de pe cursul inferior al Dunarii (Balta Mica a Brailei.1.6.PROPUNERE -CONCLUZII. Lunca inferioara a Siretului) • Vegetaţia palustră a ostroavelor se remarcă prin specii rare. ANTROPIC SI CULTURAL. protectie si conservare a acestuia. consideram premize. datorita adapostului morfologic • • Lucrarile de imbunatatiri funciare creeaza un microclimat umed care functioneaza ca o bariera (antropica) in fata extinderii fenomenului de desertificare din zona de sud a Moldovei • Vegetaţia acvatică abălţilor este deosebit de bogată mai ales în ceea ce priveşte microfitobentosul • Promovarea practicilor de agricultură ecologică si biodinamica . exista importante premize de dezvoltare care sprijina ideea de renaturare. 6. 2 –SE • Amenajarile hidroameliorative si lucrarile de imbunatatiri funciare capata importanta unei masuri tehnice preventive-ameliorative de conservare si protectie a fertilitatii solurilor • Legatura cu Delta Dunarii si Marea Neagra. antropic/construit si cultural.

silvic si agricol. biologic. ce dispune de terenuri fertile. etc. • Aportul perdelelor de vegetatie la protejarea agrosistemelor din zonele secetoase. • Valorificarea finantarilor europene si a programelor de investi ţii majore care includ numeroase oportunităţi pentru protectia patrimoniului natural oferit de Peisajul Agricol. fara eliminarea totala a speciilor locale • Posibilitatea utilizarii vegetatiei pentru epurarea apelor uzate (Salix viminalis. • Existenta surselor de finanţare a împăduririi terenurilor agricole. • Posibilitatea de organizare prin Directia Silvica a unui program de turism stiintific. mediogen. • Exsitenta unei zone de concentrare a diversitatii faunei si florei. • Posibilitatea cresterii suprafetelor cu vie din soiuri nobile. etc. implicit cresterea gradului de bunastare prin reorganizarea sectoarelor agricol si silvic. forestier. ecoprotectiv. • Utilizarea specialistilor silvici ca ghizi locali . • Generarea de locuri de munca. Salix dasyclados. • Diversificarea produselor agricole bazate pe traditia istorica locala. Salix viminalis. prin utilizarea de material saditor specific. • Crearea de valoare adaugata produselor agricole locale prin denumiri de origine. • Managementul eficient al surselor de energie. • Posibilitatea de diversificare a esentelor de vegetatie. care conduce la oportunitati privind dezvoltarea unei alimentaţii bazate pe utilizarea produselor locale biologice. apăşi deşeuri. silvic. • Utilizarea mediului natural imediat prin educaţie ecologică . • Dezvoltarea actuala a conceptului de alimentatie bio-si eco -. ce poate fi folosita ca resursa a judetului. consideram premize pozitive urmatoarele particularitati ale judetului Braila: • Posibilitati de reconstructie ecologica a solurilor . • Rolul multiplu intransferabil climatic. in zonele in care ecosistemele au ramas in stare apropiata de cea initiala . • Disponibilitatea de exploatare a resurselor imobiliare ale domeniilor agricol si silvic prin turism.Din punct de vedere al peisajului natural. durabile prin metode ecologice . social si ecoproductiv al padurii in zona inundabila . avand in vedere existenta in prezent a unei varietati restanse . precum si pentru perdele de protectie • Dezvoltarea resurselor secundare asociate silviculturii pentru generarea de venituri in vederea autosustinerii . a celor degradate. • Tendinta actuala de valorificare a potentialului agro-turistic. • Posibilitatea cu costuri reduse. • Dezvoltarea resurselor secundare asociate silviculturii pentru generarea de venituri in vederea autosustinerii . antientropic.) . • Cresterea veniturilor locale prin vanatoare si pescuit controlat. piscicol sau zootehnic prin realizarea unei oferte economice alternative. • Posibilitatea de utilizarea a terenului prin plantarea viilor şi livezilor pe terenurile nisipoase şi pe coastele degradate existente in judet. biofor. de amenajare de locuri pentru cuib ărit şi creştere pentru faună . • Dezvoltarea turismului ecvestru (prin exploatarea resurselor specifice agriculturii si silviculturii) .). • Posibilitatea de atribuire in administrare proprie a ariilor naturale protejate. • Introducerea de practici agricole performante cu ajutorul programelor de finantare. cu crestere rapida si eficiente din punct de vedere energetic (Salix Viminalis “Energo”cod EN 001.

protectia si conservarea peisajului în judeţul Brăila si ridicarea calitatii vietii. în special cele aflate în interiorul sau apropierea ariilor naturale protejate − Derularea unor programe de reducere a surselor de poluare şi de stimulare economică a agenţilor care implementează măsuri de control al poluării şi/sau de monitorizare la sursă − Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme − Eficientizarea sistemului de colectare şi tratare sau depozitare a deşeurilor . aproape de cea naturalăşi includerea lor în arii naturale protejate − Extinderea ariilor naturale protejate prin crearea unor zone tampon sau de dezvoltare durabilă în cazul celor ameninţate de presiunea antropică − Creşterea suprafeţei împădurite − Derularea de acţiuni de ecologizare în zonele prioritare.PRIORITATI DE INTERVENTIE PENTRU PROTECTIA SI CONSERVAREA PEISAJULUI IN JUDETUL BRAILA Prioritatile de interventie pentru dezvoltarea.Din punct de vedere al problematicii complexe ecologice a complexelor de ecosisteme în sensul dezvoltării durabile în judeţul Brăila. urmatoarele particularitati ale judetului Braila: − Extinderea unor arii naturale protejate şi declararea de noi arii protejate − Dezvoltarea programelor de împădurire şi a acţiunilor de ecologizare 6. consideram premize. la nivelul problematicii ecologice a complexelor de ecosisteme în sensul dezvoltării durabile sunt urmatoarele: − Identificarea unor ecosisteme reprezentative pentru peisajul biogeografic românesc şi european aflat într-o stare relativ intactă.2. renaturarea.

pentru care trebuie instituite arii speciale de conservare şi arii speciale de protecţie avifaunistică. în spaţiile dintre parcelele agricole. vestigiu al unui lanţ muntos din care s-au păstrat Munţii Măcin.. râurilor Buzău. din care 121 de specii sunt de interes comunitar. a florei şi faunei sălbatice. defrişării şi abandonului culturilor agricole −Măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi de reducere a acestora − Identificarea unor organisme care să gestioneze anumite arii protejate şi elaborarea planurilor de management -Promovarea acţiunilor de ecologizare a zonelor afectate care vizează localităţile limitrofe fluviului Dunărea. care cresc numai pe Popina Blasova -martor de eroziune hercinic ă (monument al naturii). conservarea habitatelor naturale. Romanica Savulescu Hayeck (clopoţel) şi Achillea coarctata Poir (coada şoricelului cu flori galbene). bălţi şi lacuri. pe marginile drumurilor. solurilor şi apelor − Îmbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor în unele localităţi şi închiderea celor neconforme − Limitarea modificării utilizării terenului. plantarea sau împădurirea zonelor deşertificate − Elaborarea planurilor de management al ariilor naturale protejate care nu dispun de aceste instrumente − Identificarea unor custozi ai ariilor naturale protejate care nu se afl ă în gestiune − Eliminarea surselor de poluare a atmosferei. Siret şi localităţile pe al căror teritoriu administrativ sunt lacuri/iazuri. -protectia speciilor de pesti. iar 49 de specii sunt cu regim de protecţie strictă. cele mai complexe fiind caracteristice p ădurilor (de amestec) şibălţilor permanente. iar tritonul cu creastă .−Măsuri care să vizeze controlul schimbării destinaţiei terenurilor. -Conservarea si protectia varietatii de ecosisteme terestre şi acvatice (păduri specifice de luncă. 2 specii de amfibieni din cele 7 inventariate la nivelul judeţului sunt vulnerabile. -conservarea bogatiei faunistice ( 90 specii) considerate de interes comunitar conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. ssp. în special a extinderii reţelei de localităţi. canale cu maluri aluviale). caracteristice regiunii biogeografice stepice (care se mai găseşte în prezent pe versanţii depresiunilor de tasare. în zonele necultivate temporar) -protectia prin actoiuni legsilative a celor dou ă specii endemice -Campanula rotundifolia L. în special controlul urbanizării. o specie -păstrăvul de mare (Salmo trutta labrax)-fiind critic periclitată. cu prioritate în zona ariilor naturale protejate −Măsuri care să vizeze controlul eroziunii solului datorat inundaţiilor. 160 de specii necesită o protecţie strictă. din care o specie este prioritară (nurca -Mustela lutreola). amfibieni si pasari -dintre cele 67 de specii de peşti inventariate. iar 39 de interes naţional. -protectia zoocenozelor specifice. Din totalul de 305 specii de vertebrate inventariate la nivelul judeţului. 4 specii sunt vulnerabile şi 4 sunt periclitate. pajişti. 3 sunt aproape ameninţate.

EXEMPLIFICARI / STUDII DE CAZ – REAMENAJARE SI RENATURARE A PEISAJULUI PRIN CENTURI VERZI LA NIVEL MEZZO-TERITORIAL Avand in vedere importanta operatiunilor de conservare. în zone ce fac parte din siturile de importanţă comunitară ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei şi ROSCI0012 Braţul Măcin. din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) & Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba & Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) & Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara & Stepe ponto-sarmatice & Comunităţi cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase & Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 7. Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia. al centurilor verzi. 13 specii sunt periclitate şi 3 critic periclitate (gârliţă mică. revitalizare si renaturare a Peisajului in toate componentele sale (natural. la nivel mezzo-teritorial. protectie. 7. este periclitat. până la cel montan şi alpin & Pajişti aluviale din Cnidion dubii & Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis. principiile de constituire ale acesteia sunt incluse in Ghidul pentru Politicile de Planificare initiat de Guvernul Marii Britanii. pe 3 august Ministerul Locuintei si al Administratiilor Locale a publicat o dispozitie prin care indeamna autoritatile locale sa purceada spre crearea acestora. Ulmus laevis. antropic/construit si cultural) se propun cateva exemplificari / studii de caz in acest sens.1. Sanguisorba officinalis) & Păduri ripariene mixte cu Quercus robur. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA -LONDRA Centura verde a Londrei a inceput sa prinda contur in anul 1955 cand. -pastrarea si conservarea diversităţii ecosistemelor şi habitatelor & Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea & Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention & Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase. codalb şi acvilăţipătoare mare). Astfel in 1988. turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) & Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor.dobrogean (Triturus dobrogicus). . Dintre speciile de păsări 22 sunt vulnerabile. a cărui prezenţă a fost observată în lunca Dunării.

13 procente din intreaga suprafata a tarii este acoperita de teritoriile aferente centurilor verzi. iar cea mai mica este reprezentata de Burton-Swadlincote Green Belt de 700 de hectare. -protejarea zonelor rurale inconjuratoare de la a fi asimilate de oras. dorinduse in esenta pastrarea specificului rural si al functiunilor de recreere si odihna. Rolul propriu-zis al Centurii verzi este de a controla extinderea marilor arii urbane. conform Ghidului Politicilor de Planificare sunt:: -controlul extinderii marelor arii urbane -prevenirea alaturarii. fuziunii intre orase.La nivel national. -mentinerea si conservarea caracteristicior specifice ale oraselor cu valori istorice -contribuirea in procesul de regenerare urbana prin incurajarea regenerarii si diminuarea procesului de supraexploatare a teritoriilor urbane . Scopurile care stau la baza includerii de teritorii in Centura Verde. de a preveni atingerea oraselor apropiate intre ele si de a pastra specificitatea caracterului acestora. din care cea mai mare este cea a Londrei. In interiorul acestora permisiunea de a construi sau de a schimba functiunile constructiilor existente nu trebuie acordata decat in conditii speciale.

-imbunatatirea teritoriilor deteriorate si supraexploatate din jurul oraselor. -mentinerea doar a activitatilor legate de agricultura. si apropierea acestora de zonele locuite.php .com/files/2009/12/green-roofs-greenbelts-greenwash.De asemenea. o data create: -facilitarea accesului in zonele rurale pentru populatia urbana. -dezvoltarea. -facilitarea aparitiei dotarilor pentru activitatile de recreere si odihna in aer liber. in imediata apropiere a orasului. Sursa: http://www. -dezvoltarea unor peisaje atractive. silvicultura si alte domenii conexe. conservarea si protectia zonelor de predominanta naturala. Ghidul prevede si cadrul general de utilizare a teritoriilor din interiorul Centurilor Verzi.treehugger.

astfel daca comunitatile arata un interes crescand in achizitionarea de alimente produse local.uk/thelondonplan/maps-diagrams/map-3d-03. Administratiile si locuitorii devin din ce in ce mai interesati de oportunitatile si potentilul zonelor verzi si cum vor fi ele utilizate pe viitor Doar o mica proportie (aproape 10%) din Centura Verde a Londrei este ocupata de paduri si parcuri. Chiar si asa in cea mai mare parte in zona nu vor fi inserate proiecte de anvergura.jsp . fiind de trei ori mai mare decat suprafata arealului metropolitan londonez. Aceasta se intinde pe o suprafata de cca 5050 kmp. Padurile au echipe responsabile cu plantarea arborilor. acolo unde o fac deja.gov. Exista deasemenea un interes crescand in ceea ce priveste sursele de alimente. crearea de spatii verzi. prin zona hasurata reprezinta Centura Verde din jurul Londrei. Dezvoltarea unor areale construite este posibila in una sau doua zone din cadrul centurii in urmatoarele decenii. O portiune din cadrul centurii londoneze este ocupata de ferme agricole cu calitate recunoscuta. Sursa:http://www. raportat la situatia ingrijoratoare a rezervelor globale si la interesul pentru achizitionarea de produse alimentare locale. Doua comunitati silvice si un numar de parcuri rurale au fost dezvoltate pentru a transforma arealele rurale din jurul Londrei mai atractive. proprietarii de terenuri sunt incurajati sa investeasca si mai intens in agricultura.london.Harta alaturata. trasee de plimbare si piste pentru biciclisti.

Oricum. Estimarile indica in anumite zone cresteri ale preturilor de 150 de ori. . si ca cererea de locuinte creste mai mult ca niciodata. Investitorii realizeaza faptul ca terenurile constituie o investitie sigura si pe termen lung. si va fi permisa construirea. in conditiile in care presiunile asupra legislatiei vor da rezultat. fenomen care genereaza o serie de evenimente. zone rezidentiale trebuiesc dezvoltate pentru orasele crescande fara frica de supra populare.com/5-star-underground-hotel-in-london/ Viitorul Centurii Verzi este astfel considerat o problema majora si care trebuie sa fie protejata. fenomen care creaza tensiune asupra centurii. nu neaparat negativ.La capitolul amenintari se poate vorbi de continua crestere a pretului terenurilor in conditiile in care din ce in ce mai multi oameni doresc sa se mute in Anglia si in mod special in Londra. Sursa: http://inhabitat. din considerente de conservare si integrare in peisaj. Astfel ei achizitioneaza terenuri pe suprafata centurii verzi. In conditiile existentei clare a centurii verzi nu mai exista foarte mult teren disponibil constructiilor de locuinte. Ca exemplu. al rezultatului tensiunii dintre intentia de a proteja Centura Verde a Londrei si presiunile imobiliare se poate mentiona proiectul “Green Roofed London Hotel” care reprezinta o constructie sub nivelul pamantului. cu siguranta ca darorita presiunilor mari se va permite la un moment dat construirea.

iau-idf. creat în1961.2. Capitala regiunii este oraşul Paris iar regiunea cuprinde 8 departamente ce reprezint ă. Île-de-France este cea mai populat ă regiune a Franţei. 4 http://www. în ciuda faptului că nu formează cu adevarat o insula (Île). care o înconjoară.fr/lile-de-france/75-ans-de-planification. în mare.html . Este însă izolată de restul ţării prin albiile a trei râuri Sena. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA – PARIS / Île-de-France4 Regiunea din jurul Parisului este cunoscută sub numele de Île-de-France. A fost creată in 1976 când a înlocuit Districtul Regiunii Pariziene.7. Oise şi Marne. regiunea metropolitană a capitalei Franţei. Île-de-France este una dintre cele 22 regiuni ale Fran ţei.

dr.Cadrul natural . New York. Cerasella Craciun MARTIE 2011 . Cu toate că din punct de vedere al populaţiei este doar a 20-a metropolă a lumii. STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. variind între 217 m maxim şi 11 m minim. la egalitate cu Londra. arh. Economia regiunii . Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. din punct de vedere al PIB-ului este a 5-a după Tokyo. Cu un PIB de peste 427. Los Angeles si Osaka-Kobe -Kyoto. marcat de râul Sena. 45% din suprafaţa este folosită pentru agricultură iar 23% din suprafaţă este ocupată de păduri.Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 171 asupra peisajului judetean.2 miliarde de Euro în 2003 s-a clasat deasupra unor ţări importante ca Brazilia sau Rusia. cu o altitudine medie de 33 m. În ciuda puternicei urbaniz ări. Faza III: VARIANTA INITIALA. Dacă ar fi fost o ţară separată s-ar fi clasat pe locul 15 în clasamentul Băncii Mondiale din acel an.Relieful este relativ plat.Se poate considera că regiunea este unul dintre motoarele economiei mondiale.

media. mutate păduri. iar apele Senei au fost aduse aici prin canale. contrar ideii răspândite că Parisul ar trăi din turism). transport şi logistică) dar şi industria luxului (parfumerie fină. dupa care şi-a mutat aici curtea şi guvernul. bijuterii. în turism fiind angrenată aproape 3% din populație (însă turismul nu contribuie decât cu 1% din PIB-ul regiunii. Fiul regelui Ludovic al XIII-lea a transformat terenul domeniului şi a ordonat construcţia palatului. pentru a alimenta fântânile parcului. Pentru ridicarea sa au fost nivelate dealuri. Nu este de ignorat nici turismul. Iar acesta este suficient de mare. dat fiind că au fost necesari 50 de ani pentru a-l construi. Complexul arhitectonic şi grădinile de la Versailles sunt renumite în toată lumea pentru frumuseţea lor. Mai târziu au fost puse bazele actualului ora ş Versailles. textile de lux).000 de nobili. Peisaj cultural valoros Île-de-France încântă datorită arhitecturii medievale şi renascentiste a provinciei. Cele mai dinamice activităţi economice în Regiunea Pariziană sunt serviciile (telecom şi IT. şi bazine cu fântâni şi statui.000 angajaţi. finanţe. dar şi prin peisajele deosebit de frumoase. asanate mla ştini. servitori şi curteni care nu au mai găsit loc în palat. O parte semnificativă din populatie lucrează în servicii publice ca funcţionari. regiunea rămâne totuşi cea mai importantă regiune industrială a Franței cu peste 650. un mare număr de companii şi corporaţii franceze şi internaționale îşi au sediul în regiune. extrem de bine conservată. ridicat pentru a găzdui pe cei peste 17. Parisul fiind cel mai vizitat ora ş din lume.Cu toate că a suferit o puternică dezindustrializare. Parcul este împ ărţit în mai multe spaţii închise. majoritatea dedicate unor zeităţi sau personaje mitologice. De asemenea. tematice. reprezentând una din cele mai mari realiz ări ale artei franceze a secolului al XVII-lea. care i-au inspirat pe impresioniştii secolului al XIX-lea. .

circa un sfert din întreaga regiune. aşezată între aglomeraţia parizianăşi coroana rurală externă. Protejarea şi extinderea fondului silvic 2. centura verde şi coroana rurală. Acesta are ca scop să susţină zonele naturale situate la marginea oraşului. În domeniul zonelor de agrement şi recreere. Principalele obiective ale Centurii Verzi sunt: 1. publicat în octombrie 1995. Proiectul Centura verde este unul ambiţios ce face parte din Planul Regional d'Ile-de-France. protejarea spa ţiilor naturale de urbanizarea crescândă. Îmbunătăţirea lizibilităţii marelui peisaj şi a peisajului intrărilor în oraş 6. Promovarea şi menţinerea unei agriculturi peri-urbane 4. a florei şi a faunei . În 2002 a fost aprobată Schema Serviciilor Colective ale Spaţiilor Naturale şi Rurale. repartizate în 6 departamente cu o populaţie ce ocupă o treime din populaţia regiunii. Evitarea fragmentării spaţiilor de noile infrastructuri 5. de centrul capitalei. punerea la dispoziţia întregii populaţii a spaţiilor de recreere.78 de ani de planificare Proiectul Centura verde a zonei metropolitane apare în 1970 şi pentru prima oară acesta lua in considerare articulările urbane existente între aglomeraţia urbanăşi coroana rurala a regiunii. Teritoriul regional este împ ărţitîn 3 zone morfologice: aglomeraţia urbană. În 1994 s-au creat condi ţiile pentru materializarea coroanei rurale. Centura verde este situată la o distanţă cuprinsă între 10 şi 30 km. Proiectul încearc ă să ofere un răspuns la cererea crescută de spaţii verzi de recreere. care fixează linia strategică de acţiune pentru conservarea echilibrată a spaţiilor naturale şi urbane. teritoriul ocupat de centura verde este de 264. cuprinzând 359 comune.Controlul dezvoltării urbane 1. Crearea de noi facilităţi pentru agrement 3. Astăzi. Protejarea patrimoniului natural. educarea populaţiei în spiritul conservării mediului. precum şi nevoii de protejare a agriculturii.700 ha. politicile regiunii Île-de-France sunt următoarele: recuperarea siturilor degradate.

dar aceasta nu are legătură cu abordarea pe care o promoveazăCentura verde. arh. El este de a găsi căi şi mijloace de a construi Centura verde între nivelurile diferite de actori. de restructurare şi de expansiune. Fiecare sit ar trebui să reflecte un răspuns specific pentru obiectivul regional al economiei de spa ţiu. Dar consumul de spaţiu disponibil este deosebit de grav atunci când acesta este repreyentat de spaţii cheie în structura şi durabilitatea Centurii verzi. Este o zonă în care se pledează pentru STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. S-a vorbit despre reînnoirea urban ă ca o alternativă la extinderea necontrolată. pentru a promova un mix între măsurile adecvate de reabilitare. Faza III: VARIANTA INITIALA. prin puterea aglomerării peri-urbane. în regiunea comun ă. Cerasella Craciun MARTIE 2011 . Studii privind Centura verde prevăd deja elemente prin care se apreciază anumite pierderi. dr. Problema “franjurilor” urbane vine în prim plan. Aceste “franjuri” sunt adresa ca o zona de contact între două medii de evoluţie diferite. Extinderea urbană este recunoscută ca o problemă regională. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf.Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 174 asupra peisajului judetean. dar economia de spaţiu nu este un obiectiv suficient de puternic. continuă să crească într-un ritm important.2008: Proiectul schemei directoare adoptata pentru ansamblul regional Tendinţele spaţiale Dispariţia spaţiilor naturale în coroana.

urbanăşi rurală. Spaţiile multi-funcţional deschise sunt mai bine recunoscute. zonele naturale şi agricole pot fi împărţite în recunoaşterea valorii acestora şi conservarea împotriva deschiderii spre oraş. dificil de asociat în comunităţi interdependente. va întâmpina dificultatea de a combina dou ă lumi diferite. Totuşi. dacă cineva doreşte să înregistreze acţiunile peste timp. Obiectivele unei dezvoltări echilibrate între urban. cu arbitrajul împărţit între toţi actorii participanţi. .echilibru. Aceastea deschid calea pentru o abordare mai cuprinzătoare de gestionare a zonelor peri-urbane.

Cerasella Craciun MARTIE 2011 . Provocare este de a menţine cursul orientărilor generale şi coerenţa dispozitivului.Schema urmăreşte: 1. Faza III: VARIANTA INITIALA.Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 176 asupra peisajului judetean. În concluzie. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. 3. consolidarea resurselor naturale si sa ofere acces la un mediu de calitate.Ocuparea fortei de munca si stimularea activitatii economice. restaurarea.Oferta de cazare în toată zona. Promovarea unei politici de transport noi pentru a servi zona proiectului.Dotarea metropolei cu facilit ăţi şi servicii de calitate. 2. care se confruntă cu adaptarea la cerinţe multiple. 4.Conservarea. arh. dr. trebuie remarcat faptul că perioadele de schimbare sau de revizuire a documentelor de planificare sunt momente delicate. cu un obiectiv central: de a construi 60000 case pe an pentru douăzeci si cinci de ani şi o ţintă de 30% de locuinţe sociale in viitor. STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. asigurand participarea internaţionala 5. mai ales pentru Centura verde.

3. sa asigure protectia peisajului acestora ce este pus in pericol de extinderea suburbiilor si dezvoltarea necontrolata a orasului. sa ajute la imbunatatirea calitatii aerului. ecosistemele si biodiversitatea.es/parcsn/parcs . Scopul acesteia este sa protejeze mediul natural.diba. din vecinatatea zonei urbanizate. sa asigure pentru locuitorii orasului posibilitatea accesului catre zone cu caracter rural. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA -BARCELONA5 Centura verde a Barcelonei este regiunea putin dezvoltata.7. 5 http://www. cu terenuri agricole. unde extinderea orasului este strict reglementata. ajutand la conservarea biodiversitatii printr-o mai buna deplasare a speciilor in teritoriu. Doisprezece parcuri nationale au fost delimitate in zona periurbana a Barcelonei ce sunt conectate prin coridoare verzi cu rol de a crea o retea ce amelioreaza relatiile dintre acestea.

com La mijlocul anilor ’90. Cu toate acestea. dar doar in 1972 politica de protejare a zonelor naturale a devenit activa si Llei del Sòl (legea utilizarii terenurilor) a dus la crearea a sase parcuri in 1975. prima lege de protectie a zonelor naturale dateaza din anul 1928. geographyfieldwork. creand astfel alte doua noi Parcuri si zonele de legatura dintre cele existente si cele nou . Planul general al orasului Barcelona din 1963 propunea delimitarea a paisprezece zone naturale. in principiu bazata pe un management impartit intre municipalitatile din zona in care sunt implicati si locuitorii si utilizatorii acestor areale.In Catalonia. abia la mijlocul Secolului XX apare o politica publica de protectie a zonelor naturale promovata de Consiliul Provinciei Barcelona (Diputación de Barcelona). proiectul Inelul Verde (L’Anella Verda) propune un sistem de spatii naturale bazat pe conectarea zonelor impadurite. cand Asociatia Catalana promoveaza legea pentru protectia Muntelui Montseny. agricole si naturale.

Garraf. Planul protejeaza coridoarele biologice ce conecteaza cele mai importante doisprezece zone naturale ce contribuie la protejarea biodiversitatii in teritoriu.300ha -1998 Parc Agrari del Baix Llobregat 2.046ha -1992 Parc del Foix 2. Unul dintre principalele scopuri se referea la crestrea calitatii mediului natural si a peisajului pentru intreg teritoriul. Montesquiu. Ca rezultat.086ha -1997 Espai Natural de les Guilleries – Savassona 8. Montnegre-Corredor. Guilleries Savassona. Refugios de Caz (Rezervatii Cinegetice) si Reservas Nacionales (Rezervatii Nationale). Legile ce au stat la baza definirii statutului de Centura Verde se refera la crearea Parcurilor Nationale si Zonelor Protejate (Ley de Espacios Protegidos. Serralada Litoral.694ha -1972 Parc Natural del Montseny 30.120ha -1977 Parc del Castell de Montesquiu 547ha -1986 Parc de Collserola 8. Olèrdola. Serralada de Marina. se acupa astazi de managementul a celor doisprezere zone naturale din teritoriu: Montseny. in 1977. Zonele naturale ce formeaza Centura verde a orasului Barcelona: Parc Natural de Sant Llorenç del Munt i l’Obac 13.900ha 1993 Parc de la Serralada de Marina 2. 1975) si.376ha -1986 Parc del Montnegre i el Corredor 15. Reservas Biologicas (Rezervatii Biologice).010ha -1989 Parc d’Olèrdola 608ha 1992 Parc de la Serralada Litoral 4.938ha -1998 . Sant Llorenç del Munt i l’Obac.000ha -1986 Parc del Garraf 12. Consiliul Provinciei Barcelona. la delimitarea mai multor tipologii de spatii protejate: Sitios Naturales de Interes Nacional (Parcuri de interes National). Planul PEIN (Protejarea Zonelor de Interes National) din 1992 delimiteaza noile zone de Parcuri Nationale si selecteaza un numar de alte zone naturale ce leaga Parcurile intr-un Inel Verde in jurul Barcelonei. Parc del Foix.propuse. Parc Agrari del Baix Llobregat and Collserola. alaturi de mai multe consilii orasenesti.

.es/parcsn/parcs/ Preocuparea pentru ameliorarea si pastrarea mediului natural si a unui peisaj specific pentru zona metropolitana a Barcelonei se concretizeaza prin diferite proiecte ce se refera la Centura Verde a orasului. referindu-se la o planificarea sustenabila a acestui areal.http://www.diba. Astfel Departamentul Zone Naturale a Consiliului Barcelonei promoveaza proiectul LIFE-Green Belt (Viata – Centura Verde).

Scopul acestor initiative este de a consolida caracteristicile mediului natural care. acestea impiedicand orice regenerare naturala. aplicarea unui model ce ajuta la de-fragmentarea peisajului metropolitan si contribuie la o utilizarea compacta a teritoriului si consolidarea la nivel local a experientei Sistemului de Rezervatii Naturale ca un sistem de planificare local. Rezultatele scontate se refera la restructurarea peisajului pe teritoriului metropolitan al Barcelonei. -protejarea teritoriului de dezvoltari urbane necontrolate si integrarea protectiei peisajului si dezvolatrii sustenabile a mediului in reglementarile locale. utilizarea speciilor traditionale de vegetatie (culturi agricole si pomi fructiferi). Intr-un pas urmator se doreste consolidarea elementelor de peisaj in Parcul Agricol si rezolvarea problemei degradarii elementelor de cadru natural din aceasta zona: cresterea umiditatii solului pentru imbunatatirea regenerarii naturale. in ciuda potentialului biologic.diba. au fost supuse unor presiuni si probleme de mediu in ultimele decenii. http://www. Acest proiect are ca scop limiterea extinderii teritoriului construit si garantarea cresterii biodiversitatii peisajului atribuindu-i un rol social si o functie productiva. consolidarea zonelor verzi tampon. si -restaurarea a trei zone periurbane degradate ce atenueaza presiunea dezvoltari urbane si imbunatateste calitatea peisajului in regiuni cu densitati mari de populatie.Proiectul LIFE are trei principale obiective astfel: -promovarea utilizarii echilibrate a teritoriului si a mediului.cat .

fermelor educationale pentru copii. Aceste degete pot fi prelungite cu alte zone verzi de tipul cimitirelor. infrastructuri de sport si agrement. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA – AMSTERDAM http://climatechange. El considera ca pentru un centru de oras. . Zona periferica a orasului trebuie sa aiba o structura lobata. forma optima de dezvoltare este hexagonul in termeni de costuri investitionare pentru infrastructura simanagement. au un rol ecologic deosebit creand un microclimat in zonele adiacente.4. ferme de legume pentru locuitori.7.eu/think4/post/ Orasul Amsterdam este un exemplu de dezvoltare a sistemul verde si a centurii verzi de tip “degete”.thinkaboutit. Acesti lobi pot fi uniti cu structura ecologica din zona rurala intr-o centura verde. Rolul acestor degete este de a aduce natura cat mai aproape de centru si sunt zone atractive pentru populatie. fiecare dintre acesti lobi fiind despartit de un deget verde-albastru (zona verde sau umeda). Conceptul de dezvoltare tip “degete” a fost formulat de Rombaut si se referea la dezvoltarea optima a oraselor.

turism si areale cu potential pentru peisajul cultural: elemente de identitate culturala.5.globalforestwatch. agricol si natural adapostind numeroase zone pentru recreere. Acest areal este specific peisajului rural. Centura verde cuprinde trei mari de zone naturale: Taluzul Niagara. zone rurale protejate si Microzona geologica Oak Ridges Moraine.com Datele si imaginile au fost luate si http://www. Parcul Provincial Sibbald si Parcul ProvincialShort Hills. crame. trasee culinare. targuri.CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA – TORONTO6 Centura verde a orasului Toronto este cunostura si ca Centura Verde Ontario se dezvolta intre Golful Georgian si Lacul Ontario. planetizen.ca/ONgreenbelt-2008 6 interpretate de pe site-ul: .7. festivaluri. Centura Torontoului este protejata prin lege si cuprinde aproape 73000ha de zone agricole si zone naturale verzi avand un rol ecologic deosebit. etc. intre Parcul National Peninsula Bruce. trasee turistice .

[B] – Zona urbana extinsa pana la limita Parcului Rouge. [C] – Limita orasului Saint Catherine coincide cu limita zonei rurale protejate a Centurii Verzi. .Plansa prezinta efectele pe care le are Centura Verde asupra limitei dezvoltarii necontrolate a tesutului urban: [A] – Zona rurala protejat din jurul orasului Bolton.

-paduri_acoperirea solului cu arbori depaseste 60%. -zone cultivate_areale cu culturi agricole anuale. -zone umede_zone inundabile sezonier sau permanent. industriale si de recreere urbana. industii extractive. .Utilizarea terenurilor din interiorul Centurii Verzi include urmatoarele categorii: -teritorii deschise_categorie a peisajului in care vegetatia ocupa un procent de pana la 25% -zona de preerie_nivelul vegetatiei joase este alcatuit predominant din ierburi. dar cu vegetatie acvatica. culturi perene sau cu nutret. -zone construite_utilizate pentru infrastructuri. -ape_zone acoperite de ape. zone rezidentiale. fara arbori sau arbusti. -alte zone agricole_areale ce prezinta o trama lineara sau regulata pentru poductia agricola.

zone umede si zone verzi protejate.Tipologia zonelor naturale existente in interiorul Centurii Verzi: zone cu paduri. .

[A] – Utilizarea terenului in apopierea orasului Milton_include dezvoltare urbana si industrie extractiva. [B] – Utilizarea terenului in vecinatatea orasului Aurora_cupride o pista pentru curse si un teren de golf.Imaginea prezinta diferite tipuri de texturi ale teritoriului in functie de utilizarea terenului. .

Impactul ecomonic rezulta din relatia dintre tipurile de activitati economice ce se preteaza doar intr-o centura verde si numarul de turisti pe care ii atage de fapt acest areal. aproape la fel de mare ca si zona urbanizata a orasului. zone umede.ottawa. aceasta suma reprezinta astazi valoarea unei zone foarte mici a centurii. exceptie facand Aeroportul International Ottawa. Centura verde are o suprafata de aproximativ 21000ha. cateva puncte de cercetare si doua linii de autostrada. intre zona construita a orasului Ottawa si alte trei comunitati dezvoltate in apropierea acestuia la inceputul anilor ’70 (Kanata.html . presiunea de dezvoltare urbana a orasului cerand includerea anumitor activitati in Centura Verde. Impactul social are doua dimensiuni din care poate fi analizat: rolul pe care il are centura verde in crearea unei identitati pentru comunitate si modul in care aceasta contribuie direct in viata comunitatii. Orléans and South Nepean /Riverside South/Leitrim). Ca si trasatura de individualizare pentru centura. Acest tip de abordare a centurii verzi a avut un impact foarte mare asupra modului de evolutie a orasului cat si asupra modului de viata a locuitorilor. Creata prin exproprieri si cumparari de terenuri in anii ’60 la o valoare de 40milioane de dolari. ea este in mare parte libera de constructii. terenuri agricole sau in repaus. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA – ONTARIO -OTTAWA7 Centura Verde a fost creata in anii 1960 si reprezinta o zona cu terenuri detinute si manageriate de stat.ca/residents/public_consult. Zonele libere ocupa aproximativ 85% din suprafata si cuprind paduri.7.6. 7 Datele si imaginile au fost luate si interpretate de pe http://www.

Este estimat ca din suprafata totala. asigura pastrarea tuturor facilitatilor existente si presupune urmarea tuturor procedurilor de reglementare si planificare spatiala. Astfel terenurile destinate pentru agricultura si alte activitati rurale ar putea fi reconvertite. [3] – Propunere de creare a unor alveole in limita existenta a Centurii pentru a permite extinderea unor cartiere pentru a putea profita de infrastructura de servicii existenta. Oricare dintre aceste alternative presupune protejarea elementelor de mediu importante si specifice. orasul Ottawa avand astfel un teritoriu potential de dezvoltare pentru urmatorii 20 de ani. [2] – Propunere ce se refera la crearea unor noduri multifunctionale si cu densitate mare in interiorul Centurii Verzi. sustinute de un tranzit rapid. [1] – Propunere ce se refera la dezvoltarea coridoarelor verzi de-a lungul principalelor axe ale infrastructurii rutiere existente. un sfert ar putea fi deschis dezvoltarii intrucat centura verde desparte momentan doua zone urbane printr-una rurala. Totusi nu trebuie de omis problema emisiilor asociate unui trafic important intre zona exterioara centurii verzi si zona interioara. sau ecomomic_asigurand o resursa sigura si pe termen lung prin zone extinse agricole sau forestiere.Impactul de mediu poate si el fi analizat din mai multe puncte de vedere: al regimului juridic_proprietatea publica asigurand protectia mai multor zone naturale importante cat si a unor coridoare verzi si biologice. . Datorita presiunii de dezvoltare se creaza mai multe alternative de evolutie a acestui areal.

prin plantatii si paduri ce leaga zona focala cu caracter de pol verde din jurul Muncipiului si al Parcului National Insula Mica a Brailei. a Raului Prut. ca zona verde de protectie a patrimonului natural reprezentat de Parcului National Insula Mica a Brailei. CF 700 si DN 23.. Galbenu . intre localitatile Stancuta. Aceste coridoare verzi principale. de urmatoarele coridoare cu rol de renaturare a teritoriului: -zona malului de S. Undele verzi se vor dispune pe directiile N-S si NV. situat in nordul limitei administrative a judetului -zona adiacenta Raului Buzau. VARIANTA STRATEGICA II –SUITA DE CENTURI TERITORIALE VERZI TIP “UNDA” A doua varianta strategica. care au ca punct de focalizare principal Municipiul Braila/zona periurbana. Ciresu si Jugureanu -zona adiacenta CF. Insuratei. in vecinatatea Baltii Mari a Brailei. patrund in teritoriul administrativ al judetului. ca pol principal de dezvoltare in teritoriu. pe directia NE-S / Braila. pe directia N-V -zona adiacenta coridorului infrastructurii cailor de comunicatie feroviara. de protectie. amplasate pe directia NE-SV. Baraganul -arealul situat in V-ul Bratului Cremenea si in E-ul Bratului Vilciu / Macin.. spre Municipiul Braila si zona peri-urbana a acestuia. care vor conecta urmatoarele areale: -zona adiacenta Raului Calmatui. Ciresu. -Arealul situat in E-ul Bratului Dunarea Veche. amplasate gradat din SV. Zavoia.8. Viziru. PROPUNERE – VARIANTE SCHEME STRATEGICE DE DEZVOLTARE A MACRO-PEISAJULUI LA NIVELUL JUD. sub forma unor poli verzi alungiti. de tip “fingers”. propune realizarea unor centuri verzi concentrice tip “unda”. catre NE. care leaga localitatile Barganul. conservare si refacere a zonelor umede si a terenurilor agricole valoroase. pe directia NE-SV / Braila – Traian – Ianca -Faurei -zona DN 21 – E 584. unde se propun coridoare de tip “unda” verde-albastra. precum si Parcul National Insula Mica a Brailei. Faurei. Unirea. Dudesti. BRAILA VARIANTA STRATEGICA I – PRELUNGIRI TERITORIALE VERZI DE TIP “FINGERS” Prima varianta strategica de renaturare propune realizarea unor patrunderi verzi. ca zona de protectie verde Pe directia N-S si NV se propun zone de protectie secundare si centuri verzigalbene-albastre.

21B. precum si refacerea altora in zonele cu potential -integrarea de “drumuri de umbra” plantate intens in teritoriul judetului. precum si a zonei periferice a Municipiului Braila. Traian. arh. 21. pe directia localitatilor Blasova. specifice pentru retelele tehnico-edilitare si caile de comunicatie -diversificarea terenului agricol prin perdele verzi-galbene-albastre si culturi variate -tratarea peisagistica a Drumurilor natioanale (DN european 2B. Gemenele. acceselor si a retelelor de comunicatie rutiera si feroviara in localitati -cresterea suprafetei de paduri si a potentialului forestier -realizarea unor “zone verzi tampon” si de dezvolatre durabila. de pastrare a microclimatului -integrarea de zone de protectie verzi. Tufesti. percum si in interiorul celor cu suprafete mari. Sutesti. Sihleanu. pe directia localitatilor Frecatei. Ianca. pentru fauna si flora locala cu rol ecologic. prin extinderea ariilor protejate. intr-o centura verde cu rol de protectie a orasului -realizarea de perdele de protectie pe directia vanturilor dominante de pe directia NE (prin realizarea unor parteneriate cu localitatile aflate in vecinatate. pe aceste directii) -protectia. Viziru. Marasu / Zaton. Unirea. cu conectare cu zonele verzi ale judetelor aflate in vecinatate -integrarea zonei peri-urbane. in ambele variante strategice de urmatoarele componente: -legarea in sistem verde teritorial a zonelor verzi existente si propuse.-arealul central al judetului. Tichilesti -zona centurii verzi situata in proximitatea Muncipiului Braila si a zonei peri-urbane a acestuia Propunerile de mai sus. Bordei Verde. Gemenele. Tichilesti / Gropeni. 22B. Scortaru Nou. catre Prut -arealul situat in proximitatea localitatilor: Voinesti. Stancuta. pe caile de comunicatie secundare -realizarea de zone plantate pe limitele parcelelor agricole. dr. vor tine cont. precum si a intrarilor importante. prin plantarea si impadurirea zonelor desertificate INTOCMIT: conf. pentru zonele supuse presiunilor antropice -controlul eroziunii solului datorat inundatiilor. 22. conservarea si renaturarea tuturor terenurilor umede existente. Cerasella CRACIUN . Traian. Racovita -arealul situat in proximitatea Muncipiului Braila. renaturare si protectie a echilibrului ecologic al teritoriului judetean. Salcia Tudor. pentru realizarea unor refugii verzi tip adapost. 23). prin realizarea unei “tesaturi verzi tip plasa” cu rol de conservare.

9. ANEXE 9.1. SURSE DOCUMENTARE si BIBLIOGRAFICE 1. STUDII, LUCRARI DE CERCETARE SI PROIECTE DE SPECIALITATE: -„Cestiunea Dunarei: regulamente de navigatie, politie fluviala si supraveghere intre Braila si Portile de fier”, documentatie Facultatae de Geografie, Universiattea Bucuresti -’’Reconfigurarea starii actuale a spatiilor rezidentiale din mediile urbane din Romania sub efectul schimbarilor de mediu’’ -Acronim ECOLOC, Centrul National de Management Programe (CNMP), Programul 4 – Parteneriate in domeniile prioritare (studiu de cercetare – Responsabil Proiect UAUIM – P4 – conf. dr. arh. Cerasella Craciun , CCPEC/UAUIM, 2008-2011 – proiect aflat in derulare) -’’Definirea regimului tehnic al terenurilor cu funcţiune de spaţiu verde, în scopul protejării şi ameliorării condiţiilor de mediu în Municipiul Bucureşti’’ (studiu de cercetare – responsabil secţiune peisagistica/coautor: conf. dr. arh. Cerasella Craciun , sef proiect: prof. dr. arh. Florin Machedon, CCPEC/UAUIM, 2005-2006) -“Reabilitarea ecologica a salbei de lacuri de pe raul Colentina si curatarea zonelor adiacente in vederea reintroducerii acestora in circuitul turistic al Municipiului Bucure şti”, Studiu PHARE, Studiu de Fezabilitate si Brief Design, Proiect Tehnic si DDE, Studiu PHARE ( 2004-2005, GRAPHIS SPOT SRL, consultant si elaborator sectiune peisagistica: dr. arh. Cerasella Craciun) -"MODEL CONCEPTUAL ŞI METODOLOGIC PENTRU STABILIREA SISTEMULUI DE RELAŢII SPECIFICE PLANIFICĂRII STRATEGICE REGIONALE ÎN ROMÂNIA DIN PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII DURABILE A ZONELOR FUNCŢIONALE/ METROPOLITANE ŞI A AGLOMERAŢIILOR URBANE" studiu de cercetare – Programul AMTRANS, Programul naţional de cercetare – dezvoltare – inovare (PNCDI), responsabil secţiune: dr. arh. Cerasella Craciun, sef proiect: drd. arh. Gabriel Pascariu, CCPEC/UAUIM, 2002-2003 2. CARTI, ARTICOLE si LUCRARI DE SPECIALITATE: • *** Braila, Bucuresti, Editura Meridiane, 1964 • *** Braila -Orasul teilor, Editura Gestrom, Braila, 2006 • Andronache, Ion, Dinamica mediului geografic in Balta Brailei, Teza de Doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Geografie, Bucuresti, 2009. • Baltalunga Adrian Aurel, Romania, Orasele porturi Dunarene. Geografie Umana si Economica, Ed. Cetatea de Scaun, Targoviste, 2008-2009 • Brezeanu, Ioan, Braila: monografie, Bucuresti, Sport Turism, 1980 • Brezeanu, Ioan, Munteanu, N. G., Judetul Braila pe scara timpului, editata de

Comiteteul Judetean Braila al PCR, 1972 • Craciun, Cerasella,„Arta in spatiul peisagistic. element de coeziune al vie Ţii comunitare.” (Editie coordonata), Editura Universitară “Ion Mincu”, (125 pagini in Format A5, color), ISBN 978-973-1884-44-8, Bucureşti 2009 • • Craciun, Cerasella, ’’Metabolismul urban. O abordare Neconventionala a Organismului Urban’’, (366 pagini in Format A5, color), Editura Universitara “Ion Mincu”, ISBN 978973-1884-14-1, Bucuresti, 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti, 2008, Sectiunea Publicatii, prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti, MNAC, Galeria ¾, 15 octombrie -15 noiembrie 2008) • Craciun, Cerasella, capitol “Conturarea unui model de analiza si diagnosticare de tip neconvenţional”, în lucrarea “Preocupări recente în planificarea spaţială. Spre Confluenta tendinţelor europene cu priorităţi naţionale”, Editura Universităţii de Arhitecturăşi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti, ISBN 978-973-1884-07-3, Bucureşti, 2008 • Craciun, Cerasella, articol “Methodes of analysis, diagnosis and therapy in the human settlements’ landscape”, pag.869-879, in Horticulture -Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254, Electronic ISSN 1843-5394 • Craciun, Cerasella, articol “Unconventional Solutions to Neutralize the Effect of Infrastructure on the Human Metabolism” (coauthor), pag.880-885, in Horticulture Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254, Electronic ISSN 1843-5394. • Craciun, Cerasella, articol: “MACROSCAPE”, (pag. 32-33), in numarul tematic Bucuresti – 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie 2009. • Craciun, Cerasella, articol „Sanatate si Patologie Urbana” (pag 79-82), in Sectiunea „Bucuresti Metropola a Sec XXI”, Rubrica „Bucuresti in Context European”, in revista Forumului Academic Roman, (FAR XXI), nr.2/februarie 2009. • Craciun, Cerasella, articol “Mobilitatea -Transformare şi metamorfoză în metabolismul urban“, Articol, ARHITEXT, Nr.1-2 /2008 • Dascalescu, Nicolae Braila: album, Bucuresti, Meridiane, 1963 • Govindasamy B, Duffy PB, Coquard J. (2003), High-resolution simulations of global climate, part 2: effects of increased greenhouse cases , Climate Dynamics, vol. 21, pag. 391-404. • Grumeza Nicolae, Kleps, Cristian, Tusa, Corneliu, Evolutia nivelului si chimismului apei freatice din amenajarile de irigatii in interrelatie cu mediul inconjurator , Bucuresti, 1992 • Hijmans RJ, Cameron SE, Parra JL, Jones PG, Jarvis A . (2005), Very high resolution interpolated climate surfaces for global land areas , International Journal of Climatology, vol. 25, pag. 1965-1978. • Jarvis A, Reuter HI, Nelson A, Guevara E. (2008), Hole-filled SRTM for the globe Version 4, CGIAR-CSI SRTM 90m Database, http://srtm.csi.cgiar.org. • Lazarovici, Grigore, Judetul Braila: album monografic, Braila, Alma 1999

• Lazarovici, Grigore, Stanciu, Stefan, Braila – Istorie si Contemporaneitate, Editura Alma, Braila, 2004 • Marinescu C.G., Braila:ghid turistic al regiunii, Bucuresti, Meridiane, 1967 • Mititelu, D., Gocin, L., Arbori, arbusti si liane cultivate ca decorative in orasele Braila si Braila, Iasi, Universitatea "Al.I.Cuza" 1965 • Petrişor, AIexandru (2007), Analiză de mediu cu aplicaţii în urbanism şi peisagistică, Editura Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti, 89 pag., ISBN 978-973-7999-85-6 • Petrişor AIexandru (2008), Levels of biological diversity: a spatial approach to assessment methods, Romanian Review of Regional Studies, vol.4, nr.1, pag. 41-62. • Petrişor AIexandru (2009), GIS assessment of geodiversity covered by natural protected areas in Romania, Studia Universitatis Vasile Goldiş, Life Sciences Series, vol. 19, nr. 2, pag. 359-363. • Sebestyen, Victor, Braila: arhitectura noua, album, Bucuresti, Meridiane, 1967 • Staicu-Buciumeni, Neculai I., Articole si scrisori: Bucuresti-Braila (22.XII.19896.III.1990), Bucuresti, ed. Fat Frumos, 2005 • Oprea, Nedelcu, Petrulian, Ion, Cultura, stiinta si arta in Judetul Braila: dictionar bibliografic, Braila 1973 • Oancea, D.I., Gruparea urbana Braila-Braila:studiu de geografie regionala , Bucuresti, ed.Academiei Republicii Socialiste Romania, 1973 • Paltanea, Paul, Istoria orasului Braila de la origini pana in 1918 , Braila, Porto-Franco 1994 • Petrescu, Mircea, Inventarul materialului arheologic de la Rezidenta Regala din Braila, Dambovita/ Bucuresti, Monitorul Oficial si Impreimeriile Statului, Imprimeria centrala, 1940 • Stoiculescu, Cristian, D., Reconstructia ecologica a zonei inundabile a Dunarii Romanesti / Ecological Reconstruction of the Easily Flooded Region of the Romanian Danube, Editie Bilingva, Green Steps SRL, Bucuresti, 2008 • Vidrascu, Ion G., Halele de pescarii cu frigorifare din Braila, Bucuresti, 1916 3. DOCUMENTE SI DOCUMENTATII DE URBANSIM: • Agenţia pentru Protecţia Mediului Braila,Raport privind starea factorilor de mediu2008 • Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala

• Planul National de Dezvoltare 2007-2013 • Planul de Dezvoltare Regionala 2007-2013 • Atlasul Romaniei 2006 • Documente si documentatii ESPON • Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interjudetean Braila-Braila-Tulcea, elaborat de INCD Urbanproiect Bucuresti 2005 • PUD-PUZ elaborate în perioada 2001-2010 • Autorizaţii de Construire emise în perioada 2001-2010 • PIDU Municipiul Galaţi, în consultare, 2009 • Planul Urbanistic General si RLU aferent al Municipiului Gala ţi, elaborat de INCD URBANPROIECT Bucureşti • Proiect ISPA-Reabilitare reţele de apă-canalizare, staţie de epurare • Proiect ISPA-Managementul deşeurilor • Fişa localităţii 2000-2010 • Strategia de Dezvoltare a Municipiului Galaţi • PG-uri actualizate, PUD-uri şi PUZ-uri aprobate 2000-2010 pentru localit ăţile limitrofe -Vanatori, Tuluceşti, Şendreni, Smardan • Strategia de Dezvoltare Regională • Agenda Locală 21 4. LEGISLATIE: • Guvernul României (2007), OM nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, Monitorul Oficial nr. 615, 15 septembrie 2007 • Guvernul României (2007), HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protec ţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, Monitorul Oficial nr. 739, 31 octombrie 2007 • LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI, lg. nr. 137 din 29/12/1995 • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI, oug. nr. 195 din 22 decembrie 2005 • Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului • Ordonanta de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului • LEGEA APELOR, lg. nr. 107 din 25/09/1996 • ORDONANTA DE URGENTA PRIVIND PREVENIREA, REDUCEREA SI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUATII, oug. nr. 34/2002 • Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii • (publicata in Monitorul Oficial nr. 901 din 12 decembrie 2002) • LEGE PENTRU RATIFICAREA CONVENTIEI EUROPENE A PEISAJULUI, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 (L451/2002),lg. nr. 451 din 8 iulie 2002 • LEGEA PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE, lg. nr. 462 din 18 iulie pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 2001 • HOTĂRÂREA PRIVIND INSTITUIREA REGIMULUI DE ARIE NATURALĂ PROTEJATĂ PENTRU NOI ZONE, hot. nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 • LEGE PRIVIND REGLEMENTAREA SI ADMINISTRAREA SPATIILOR VERZI DIN ZONELE URBANE, lg. nr. 24/2007

• ORDONANTA DE URGENTA PRIVIND INSTITUIREA PROGRAMULUI NATIONAL DE IMBUNATATIRE A CALITATII MEDIULUI PRIN REALIZAREA DE SPATII VERZI IN LOCALITATI, oug. nr. 59/2007 • Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2007 privind instituirea Programului national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati, legea nr. 343/2007 • ORDONANTA DE URGENTA PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE, oug. nr. 57 din 20 iunie 2007 • HOTARAREA PRIVIND REFACEREA ZONELOR IN CARE SOLUL, SUBSOLUL SI ECOSISTEMELE TERESTRE AU FOST AFECTATE, hot. nr. 1403/2007 • CODUL SILVIC, lg. nr. 46 din 19 martie 2008 • HOTĂRÂRE PRIVIND APROBAREA REGULAMENTULUI CADRU DE URBANISM PENTRU REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII, hot. nr. 1516 din 19 noiembrie 2008 • Ordinul 223 din 28 mai 2002 privind aprobarea Metodologiei intocmirii studiilor pedologice si agrochimice, a Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura

5. DOCUMENTE, RAPOARTE, TRATATE SI PROGRAME EUROPENE • Carta de la Torremolinos, 1983, Conferinţa Europeană a Miniştrilor pentru Amenajarea Teritoriului (CEMAT) în cadrul Consiliului Europei • Raportul „Europa 2000” , 1998, actualizat ulterior sub titlul „Europa 2000+” Cooperare pentru amenajarea teritoriului european”. • 1995 – UE a decis lansarea • programului comunitar INTERREG IIC, 1995, destinat în principal amenaj ării teritoriului transnaţional. • Documente privind cooperarea transna ţională: VASAB 2010+ (pentru regiunea Mării Baltice) şi VISION (pentru regiunea Europa Centrală, Adriatica, Bazinul Dunării, Europa de Sud-Est – CADSES) • Obiectivele spaţiale urmărite prin programele PHARE, ISPA (Instrumente de Politici Structurale pentru Preaderare) şi SAPARD (Program de Acţiuni Speciale de Asistenţă pentru Preaderare în domeniul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale). • Tratatul de la Amsterdam, document UE care accentuează, unele prevederi orientate către politicile de promovare a dezvoltării durabile cuprinse în Tratatul de la Maastricht din 1992. • Conferinţa Informală a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene a adoptat „Perspectiva Dezvoltării Spaţiului European” (ESDP), la Potsdam, în mai 1999. • Documentul „Principii directoare pentru dezvoltarea teritorial ă durabilă a continentului european”, Hanovra, 2000, Conferinţa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT)

6. DOCUMENTE, DIRECTIVE SI AGENDE INTERNAŢIONALE • AGENDA 21, adoptată la Summit-ul de la Rio, 1992 • PROGRAMUL DE MANAGEMENT URBAN AL BĂNCII MONDIALE, 1994, componenta „Managementul urban şi mediul” -„Consideraţii cu privire la utilizarea terenului şi managementul urban ecologic”. • DIRECTIVE PENTRU PLANIFICAREA ŞI GESTIUNEA UNUI HABITAT COMPATIBIL CU DEZVOLTAREA DURABILĂ, document care aparţine Comisiei Europene ONU pentru Europa, 1996. • AGENDA HABITAT, document al Comisiei ONU pentru Aşezări Umane, semnat la Istanbul, 1996. 9.2. PIESE DESENATE (PLANSE) aferente prezentei documentatii: a. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI NATURAL. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 1 ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI NATURAL. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” 2 ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL NATURAL AL JUDETULUI BRAILA. 3 ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A spatiilor verzi, a PEISAJULUI FORESTIER, silvic si agricol. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 4 ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI NATURAL. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI”. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL NATURAL AL JUDETULUI BRAILA. 5 ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI ANTROPIC – RETEAUA DE LOCALITATI SI ASEZARILE UMANE. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 6 ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPICRETEAUA DE LOCALITATI SI ASEZARILE UMANE. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” 7 ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI ANTROPIC – INFRASTRUCTURA -RETEAUA CAILOR DE COMUNICATIE RUTIERA, FEROVIARA, AERIANA SI NAVALA. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 8 ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPIC – INFRASTRUCTURA -RETEAUA CAILOR DE COMUNICATIE RUTIERA, FEROVIARA, AERIANA SI NAVALA. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI”

UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI ANTROPIC – RETELELE TEHNICOEDILITARE.10.ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL ANTROPIC AL JUDETULUI BRAILA. PUNCTE TARI. OPORTUNITATI SI PERICOLE. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” . 11.ANALIZA SWOT (DE STARE. RETEAUA DE LOCALITATI SI ASEZARILE UMANE.ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPICRETELELE TEHNICO-EDILITARE SI RETELELE PETROLIERE. RETELELE PETROLIERE SI EOLIENE. AERIANA SI NAVALA. INFRASTRUCTURA CAILE DE COMUNICATIE RUTIERA. FEROVIARA.ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPICHIDROAMELIORATIILE SI RETELELE EOLIENE. HIDROAMELIORATIILE. 12. PUNCTE SLABE. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” 13.

14. PROPUNERE DE DEZVOLTARE A MACRO-PEISAJULUI LA NIVELUL JUDETULUI BRAILA -SCHEMA VARIANTA STRATEGICA 1 – PRELUNGIRI TERITORIALE VERZI DE TIP “FINGERS” 19.SINTEZA / CONCLUZIE – ZONE CU POTENTIAL DE RSC SI VULNERABILITATI AEL PEISAJULUI NATURAL. UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI CULTURAL. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL CULTURAL AL JUDETULUI BRAILA. OPORTUNITATI SI PERICOLE. RETELELE TEHNICO-EDILITARE. HIDROAMELIORATIILE.PROPUNERE DE DEZVOLTARE A MACRO-PEISAJULUI LA NIVELUL JUDETULUI BRAILA -SCHEMA VARIANTA STRATEGICA 2 -“UNDE” TERITORIALE VERZI CONCENTRICE INTOCMIT: conf. Cerasella CRACIUN . PUNCTE TARI.ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL ANTROPIC AL JUDETULUI BRAILA.ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI CULTURAL. arh. 16. 15.ANALIZA SWOT (DE STARE. PUNCTE SLABE. 17. dr. ANTROPIC (CONSTRUIT) SI CULTURAL DIN JUDETUL BRAILA 18. ZONE “TARI” / ZONE “SLABE” -ZONE “CALDE” / ZONE “RECI” . RETELELE PETROLIERE SI EOLIENE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful