You are on page 1of 16

1.

THE END OF ARCHITECTURE:

sustenabilitate - compromis pt a pastra resursele(nevoile), generatiilor viitoare. Dar cat de departe in viitor trebuie sa ne gandim? De-a lungul evolutiei planetei, ideea ca ne indreptam catre o extinctie a fost permanent valabila. De la explozii solare, la gauri negre, reducerea resurselor naturale. Arhitectura trebuie in asa maniera gandita incat sa dea solutii pentru a pastra si conserva cat mai mult umanitatea si planeta. Dezastrele naturale, pot fi vazute ca si manifestari ale energiilor pamantului, noi analizandu-le si intelegandu-le mai bine, arhitectura putand sa se foloseasca de aceste fenomene, cutremure, tornade, tzunami, inundatii, si astfel realizandu-se conservarea planetei sau degradarea controlata a ei.

SCOP / TINTA / OBIECTIV. 2. SUN WIND LIGHT- Theachi ! "i#h $% & "i ' a ' (i!h#- )a*+ De,a-& Fortele bioclimatice locale trebuie sa potenteze forma arhitecturala, acestea sunt determinante si trebuie sa tinem cont de ele inca din faza de design, de concept. n volumul ! al acestei carti se analizeaza perspectiva istorica asupra elementelor. n volumul " analizeaza mai multe exemple, metode mai contemporane. Arhitectul lucreaza cu aceste elemente energetice naturale prin elementele sale# strazi, spatii deschise, piete, pereti, goluri, materiale. n al doilea volum elementele intuite de pana acum sunt corelate cu cercetarile stintifice. Fortele climatice au un rol important in arhitectura deoarece cladirile raspund climei in mod direct prin consumul de energi. $lima este un elemnet contextual care exprima specificul zonei . TINTA %copul lucrarii este de a indruma arhitectii sa integreze in creatile lor estetice o legatura mai concreta fata de energiile ce ne incon&oara si astfel sa realizam cladiri mai eficiente, umane, sustenabile. 'elatia dintre forma arhitecturala si energii, care se trateaza in aceasta lucrare, este un exemplu clar al ideii de relatie dintre forma si proces. daca vrem sa tindem catre o societate sustenabila si sa avem gri&a de planeta noastra, atunci fiecare aspect al vietii noastre trebuie incadrat intr-un sistem viu. $el mai important aspect fiind ordinea proceselor. Formele pe care le percepem se incadreaza in tipare, modelele sunt configuratii de relatii iar relatiile sunt fiecare procese care implica schimbul, prelucrarea si stocarea energiei, materiei si informatii. Fiecare forma atat arhitecturala cat si de alt tip, este un fenomen contingent manifestat prin procesele de baza cat si un generator de procese ce determina indrumari. nteresul meu in relatia dintre forma si energiile naturale, este pentru a intelege cum forma arhitecturala este o manifestare a fluxului energetic care este permanent in cladire. Arhitectul poate prin experienta sa creeze arhitectura prin ghidarea formei in functie de fluxul energetic al soarelui, vantului sau a luminii. (e langa scopul de a face o arhitectura functionala din punctul de vedere al folosirii energiilor ce ne incon&oara , sper ca arhitectii sa dezvolte in proiectele lor aceste demersuri, in asa fel incat sa dea un inteles experientei formei architecturale. ntr-un timp in care

ma&oritatea cladirilor ne separa de mediul incon&urator, multe dintre strategiile acestei carti fot fi folosite in a ne reconecta cu natura. ntr-un mod simplu si armonios fiecare cladire poate inbunatati relatia dintre oameni si sistemul din care fac parte. Acest efect nu poate fi masurat, el a&utand enorm ca perosnele sa dezvolte o gri&a asupra relatiei lor cu natura si poate genera un impact indirect in ecologia planetei si conservarea energiei. SCOP %copul meu in elaborarea acestei lucarri este de a a&uta arhitectii, constructorii, studentii si toti cei implicati in proiectarea complexa si care nu sunt experti in a lucra cu energiile naturale, si de a le oferi o serie de indrumari, metode, care stau la baza conceptelor si de a le oferii informatii ca ei sa foloseasca la maximum resursele fenomenelor energetice naturale pentru a genera forma arhitecturala. Atentia acordata acestui subiect )fenomenele energetice naturale si forma architecturala ) nu se indreapta asupra energiei ca element si asupra impactului negativ care depinde de modul si procesul de folosire a resurselor de tip combustibil fosil si a distrugerii planetei, de care depindem. $alitatea mediului social depinde de conservarea mediului incon&urator, asta denota faptul ca problema legata de energiile mediului incon&urator, ar trebui sa fie pusa pe prim plan, avand ca scop imbunatatirea calitatii vietii. Daca ideea de baza a arhitecturii de astazi este sustenabilitatea, de ce sa ne limitam asupra energiilor eoliene, solare doar pentru a incarca baterii, sau ideea de ecologie sa se refere doar la folosirea materialelor reciclabile, cu impact scazut asupra mediului, cand multe alte fenomene energetice naturale pot fi exploatate, fenomene magnetice, matematice, solare, din punct de vedere al prismei luminii,al culorii, fenomene acustice, mecanice, astrofizice, dar toate acestea indreptate spre crearea formei arhitecturale nu asupra folosirii energiei electrice economice. OBIECTIV (remiza de baza din aceasta lucrare este ca legatura dintre forma arhitecturala si fluxul energetic trebuie sa se defineasca inca de la nivelul de concept al cladirilor. (e urma aceste elemente sa fie decisive in procesul de design. Daca problemele legate de efectele energetice naturale sunt analizate in detaliu de la inceputul etapei de design, atunci ele se vor regasi si vor indruma procesul in fiecare detaliu al formei arhitecturale. *a inceput arhitectul coreleaza cateva idei principiale, ca mai tarziu informatile sa fie prezentate intr-un mod prin care forma arhitecturala se intersectiaza, se determina de forma fluxulul energetic. (artea schematica a proiectului evolueaza foarte rapid fiind necesara o anumita experienta si multe idei pentru a controla forma, iar din aceasta cauza o sinteza a informatiilor legate de fenomenele energetice ce intervin in arhitectura trebuie sa stea la dispozitia artistului. *ucrarea nu vrea sa devina o insiruire completa de metode norme, indrumari, acestea pot fi adaugate o data cu experienta sau cu noile descoperiri sau intelegeri legate de fenomenele energetice. Ne" A*chi#ec#%*e$: Na#%*e a ' Phe ./e a / E/0e De$i! N. a 0ehia and 1e22e*$. E((i !e* Din momentul in care oamenii au inceput sa realizeze structuri au fost deasemenea inspirati si limitati de natura ce-i incon&oara. Adapostul a fost cea mai des intalnita structura, evoluand si dezvoltand-o incepand sa aiba facilitati pe care le regasim si in locuintele de

astazi, (zonificare), incat am inceput sa fim consumati de ideea izolarii de mediul exterior de care depinde forma functiuniea chiar si esteticul a disparut. ntrebarea pe care ne-o punem este daca arhitectura si natura sunt intr-o relatie de interdependenta ar fi foarte elaborata. $e a dus la realizarea lucrarii este pasiunea de a schimba si a imbunatatii mediul construit printr-o interogare sistematica asupra modului in care construim in ziua de astazi. Adevarata intrebare pe care o avem este de ce o cladire de birouri sau o casa dintr-un oras sau altul arata la fel cand mediul natural de care dispun este total diferit. +forturile de a raspunde la aceasta intrebare m-au dus la zona de inspiratie , la mediul natural unde continuam cu ideea de ce mediul construit nu poate sa existe sub aceleasi principii care definesc mediul natural. *a fel ca si cum un paian&en creaza o strucura dinamica el o conecteaza de mediu prin linii de ghidare, creind astfel un nou mediu pentru el. *umea naturala ne face sa realizam ca putem imprumuta metode structurale ce se regasesc in mediul natural incon&urator, si sa le aplicam la constructile contemporane. 'ealizand ca prin realizarea de modificari simple in acest cadru pot defini forme complexe atat visual cat si spatial. Arhitectii si oamenii de stiinta cerceteaza mediul natural pentru a redefini modul de a construi. $a urmare modelul structural a unui trafor va fi astfel realizat incat sa filtreze lumina soarelui intr-un mod cat mai apropiat de cel al unui copac infrunzit. ,n alt proiect numit camufla& climatic constra intr-un perete care participa la relatia dintre interior si mediul exterior. $oregrafia fluxului arhitectural. Fluxul fiind nu doar miscarea prin care elementele interactioneaza, dar si modul in care se realizeaza matricea mediului in care exista, asa cum un stol de pasari interactioneaza cu curentii aerului alinindu-se in functie de acestia. Arhitectura nu mai este vazuta ca un obiect separat de mediul ce o incon&oara, aceasta refenire la relatia cu mediul natural din toate punctele de vedere. Daca putem realiza structuri noi care sa raspunda la presiunile fenomenelor energetice exteriore se creaza forme dinamice care realizeaza microclimate asemanatoare cu cele naturale. ntr-o serie de proiecte curgerea luminii a vantului, a perspectivei cat si a functiunilor sculpteaza structura realizand o relatie intre peisa&ul natural si structura. nspirandu-ne din natura s-ar putea crea forme arhitecturale care sa coexiste cu climatul si sa raspunda la schimbarile sezoanelor. -oile cercetari in domeniul stiintei si a arhitecturii ne conduc la un raspuns mai clar pivind modul in care construim la orice nivel. (utem noi arhitectii sa vizualiza o legatura cu natura care este simbiotica sau chiar productiva, daca e asa putem impinge designul mai departe de sustenabilitate incat putem rspunde prin peisa&ele arhitecturale nou create. SUSTENABLE LIBRAR0 DESIGN 3- 1.ha a Sa '$ ndroducere# )%untem ecologic interdependenti cu intreg mediul incon&urator natural, suntem social, cultural si economic interdependenti cu toata umanitatea. %ustenabilitatea in contextul interdependentei, necesita un parteneriat, echitate si echilibru intre toate partile componente.) - Declaratia de interdependenta pentru un viitor sustenabil, , A.A A /orld $ongress of Architects, $hicago, !001 (rioritar teoriei germenilor, virusilor din medicina, este esential pentru sanatatea noastra expunerea la aer curat si la lumina naturala, inafara de acest lucru in trecut nu se stiau

prea multe legat de prevenirea infectilor si bolilor. n ce a urmat, medicina s-a orientat tot mai mult pe tehnologii sofisticate, abandonand efectele evidente date de contactul cu natura. (entru a reechilibra aceasta legatura dintre oameni si natura, arhitectii si-au indreptat atentia spre utilizarea in designul lor atat tehnologii avansate dar si sisteme traditionale. (e parcursul a multor ani, ei ei s-au bazat pe sisteme mecanice pentru a rezolva mediul interior si consumul de energie. deea la care ne raintoarcem acum este de a realiza pe cat se poate o legatura cu mediul natural care se datoreaza formei generate de fenomenele naturale ce ne incon&oara si cat se poate de putin pe tehnologiile moderne. Aceste directii nu denota o reintoarcele la metodele primitive ci mai degraba definesc o inspiratie si cumulare de date din natura. +ste esential sa intelegem ca arhitectura sustenabila in teorie, nu este diferita de o arhitectura inteligenta. (rovocarea de a construi cu un impact minim asupra mediului natural si a resurselor acestuia, este o oportunitate pe care arhitectii o au, in redirectionarea atentiei spre solutii simple care raspund locului, climatului si culturii. D+ $+ %,-2+3 ('+4$,(A2 D+ 3(A$2,* 3+D ,*, $4-%2', 2?? Avand in vedere consumul accelerat al resurselor materiale ale planetei, modul de pondera distrugerea lor sta in abilitatea de a construi cu un impact redus asupra naturii si a consumului de materie prima. n ultimii ani tot mai multa lume petrece timpul in spatii artificiale inchise, cu toate ca natural ar fi sa cream spatii confortabile si sanatoase in care sa traim. (e perioada crizei energetice di !056, multi arhitecti si ingineri au incercat sa reduca consumul si transferul de energie al cladirilor prin reducerea semnificativa a suprafetelor vitrate, deci a legaturii cu exteriorul. (oate pentru unii este mai util daca vizualizeaza cantitatea de resurse neconventionale ale planetei, a fenomenelor energetice naturale, aceste sunt resurse ce stau in fata noastra si care ne-ar a&uta sa limitam consumul de elemente materiale in proiectele nostre de arhitectura. De la inceputul etapei de concept noi arhitectii trebuie sa luam in calcul mai amanuntit resursele locale ale fenomenelor naturale energetice si astfel arhitectura care urmeaza sa o desavarsim se va contura, sculpta sub influenta unor linii determinante locale. Ca(i#a#ea /e'i%(%i i #e*i.* c. $#*%i#. $alitatea mediului construit interior este o reusita determinanta ce influenteaza raspunsul psihologic al omului, o legatura intre fizic si emotional. %tudile au demonstrat ca raspunsul psihologic al omului fata de natura care ne incon&oara inbunatatestea capacitatea de concentrare, mentine sanatatea si are efect curativ si vindecator. 3ediul construit care raspunde cel mai bine la problemele legate de siguranta, , sanatate si estetica trebuie sa ia in considereare factorii de mediu, aerul curat, lumina, perspectivele, confortul termic, prote&area mediului natural, iar ca toate acestea sa se desfasoare optim, in determinantele de sit trebuie sa introducem si fenomele energetice naturale care ne modeleaza cladirea si care determina un consum optim de materiale.

S#*a#e!ie$ 2.* S%$#ai a3(e A*chi#ec#%*e (aola %assi %,%2+-A7 * 28 %ustainable development is development that meets the needs of the present 9ithout compromising the abilit: of future generations to meet their o9n needs. 4ur $ommon Future 7rundtland et al. !0;5 $onditions for societ: to meet in order to achieve sustainabilit:# 4 ts rates of use of rene9able resources do not exceed their rates of regeneration. 4 ts rates of use of non-rene9able resources do not exceed the rate at 9hich sustainable substitutes are developed. 4 ts rates of pollution emissions do not exceed the assimilative capacit: of the environment. %tead: %tate +conomics Dal:,!00! 2he -orth has to understand that sustainable development 9orld9ide simpl: 9ill not happen unless and until the -orth itself learns to live 9ith far smaller per capita rates of resource consumption. 2his is 9h: 9e see Factor Four (in the -orth) as a target for and a prere<uisite of sustainable development. Factor Four =on /eizsac>er et al. !00; %ustainable development is about ensuring a better <ualit: of life for ever:one, no9 and for generations to come. 2his re<uires meeting four >e: ob&ectives at the same time in the ,? and the 9orld as a 9hole# 4 social progress 9hich recognises the needs of ever:one@ 4 effective protection of the environment@ 4 prudent use of natural resources@ and 4 maintenance of high and stable levels of economic gro9th and emplo:ment. Achieving a 7etter Aualit: of *ife D+F'A "66" Fiecare persoana care este implicata in designul si intretinerea unei constructii in ultimii ani s-a lovit de termenul de sustenabilitate. 2ermenul ramane vag pentru foarte multe persoane, cu toate ca exista definitii diverse, acestea dau o explicatie limitata despre modul cum ar trebui folosite principiile sustenabilitatii. Aceste definitii divera unele de altele si in fiecare demers de a implementa sustenabilitatea este esential in a sti sensul. n general s-a stabilit ca sustenabilitatea afecteaza modul de viata, consecintele, etica persoanlor. Asa cu luam arhitectura ca si un intreg, sustenabilitatea trebuie sa se adreseze unei palete largi.

ntelegand problemele de baza a acestui demers este primul pas in miscarea pentru un viitor sustenabil. Acesta lucrare doreste sa abordeze unele probleme care contribuie la o arhitectura sustenabila, si care nu sunt vizibile, materiale. Aceste linii determinante care sculpteaza arhitectura spre una ecologica, economica sunt fenomenele energetice naturale prezente. *ucrarea doreste sa furnizeze o baza teoretica si informatii practice care sa foloseasca pentru o arhitectura naturala. %tudiul va arata cum fenomenele energetice au fost folosita in mod stiut sau intuitiv de-a lungul istoriei arhitecturii si cum in urma cercetarilor actuale acestea se pot explica si se pot utiliza in proiecte ample arhitectural. (rovocarea pe care arhitectii o auin viitor, este abordarea arhitecturii durabile, intr-un sens holistic mai degraba decat pe fragmente. n multe dintre studiile de caz care vor fi prezentate, o abordare holistica a fost ingreunata de bariera de clienti, autoritati, economica. Aceasta lucrare sustine o abordarea naturala legata de fenomenele energetice prezente in natura si cu care avem o relatie de interdependenta si este structurata pentru a acoperii cat mai multe dintre fenomenele naturale. $ap !....cap"... De ce $a e i '*e5#a/ a#e #ia ca#*e . a*hi#ec#%*a '%*a3i(a 3a6a#a 5e 2e ./e e(e e e*!e#ice777 )%pecies of plants and animals are disappearing a hundred or more times faster than before the coming of humanit:, and as man: as half ma: be gone b: the end of this centur:.An Armageddon is approaching at the beginning of the third millennium. 7ut it is not the cosmic 9ar and fier: collapse of man>ind foretold in sacred scripture. t is the 9rec>age of the planet b: an exuberantl: plentiful and ingenious humanit:.) (/ilson "66") +d9ard 4./ilson descrie starea planetei noastre i presiunile impuse de activitatea umanB asupra mediului# incalzirea globala, poluarea, distrugerea habitatului si epuizarea resurselor au contribuit la o criza a mediului care ameninta supravietuirea multor specii, inclusiv cea a omului. +l mentioneaza si ignoranta umana care se revede in modul de a trata atura care este leaganul, pepiniera noastra, scoala noastra si ramane singurul nostru A$A%A. ndiferent de modul in care incercam sa cream arhitectura durabila, aplicarea principilor nu este usor de implementat. Candirea durabila este impotriva instinctului nostru primitiv de a ne pune in fata altora si in lupta pentru supravietuire. (rioritatea rationala a solutilor favorabile pentru natura pe termen lung este in contrast cu supravietuirea primitiva, cu castigurile individuale pe termen scurt, acest instinc ramane puternic in ciuda faptului ca nu are o baza rationala. Candirea durabila, care se defineste prin altruism necesita motivatie si procese de gandire complexe care necesita un nivel ridicat de abstractizare si care sunt sustinute de o intelegere a retelelor de interconectare complexe. ,tilizarea fenomenelor energetice necesita o gandire contemporana. +ste nevoie de un control al valorilor traditionale si masurile economice si o definitie, poate o redefinire a calitatii vietii. =alorile care sunt puse indoielilor, adesea sunt determinante de sit si culturale. $a parte din aceasta gandire durabila si reintrepretarea fenomenelor energetice, revizuirea valorilor si etica este esentiala si se ia in considerare in aplicarea lor. D+ ce ar trebui sa ne remodelam gandirea arhitecturala? -u oamenii au nevoie de mediu pentru a supravietui? Are omul drepturi asupra mediului? 'aspunsul la aceste intrebari pleaca de la antropocentrica tehnocrata la non-antropocentrica, reflectand punce de vedere diferite de la om la om, legate de mediu. ,nii considera ca natura exista pentru beneficiul

oamenilor si ca atunci cand o alegere trebuie facuta intre interesele oamenilor si cel al mediului, interesele umane sunt in prim plan. n acelasi timp, o alta opinie este legata de faptul ca natura si omul sunt un intreg, pe acelasi statut si merita aceasi prioritate. *a extrema tehnocratica antropocentrica se afla convingerea ca tehnologia va rezolva problemele si provocarile mediului, daca acestea rezulta de la on, multi sceptici neaga si acum o responsabilitate umana pentru criza mediului natural, cum ar fi incalzirea globala. Dar de mii de ani stim ca este mai de folos a prote&a decat a trata. n opozitia cu gandirea care pune omul in fata naturii, pentru a-i satisface nevoile, punctul de vedere nonantropocentric, percepe valoarea naturii ca intrisecta, iar astfel oamenii sunt parte a naturii si depind de aceasta. IN AR)ONIE CU NATURA Avand in vedere cresterea populatiei este tot mai important sa constientizam valorea mediului natural. -atura contribuie la satisfacerea nevoilor umane de baza, inbunatatirea calitatii vietii pe mai multe planuri. Arhitectura si designul urban pot beneficea de serviviile oferite de aceasta pentru a minimaliza consumul de resurse materiale, reducerea poluarii si inbunatatirea vietii umane. ,nul dintre serviciile si foloasele pe care mediul natural ni-l pune la dispozitie este multitudinea de fenomene energetice naturale. Avand in verere cum natura poate sa ofere beneficii pentru arhitectura, este in mod clar, un drum bun de urmat pentru a crea medii construite care sa existe intr-o interdepententa cu natura si deasemenea sa fie durabile. )ai e 8i*. /e #a( i$$%e$ G(.3a( "a*/i ! Clobal 9arming describes the process b: 9hich greenhouse gases accumulate in the atmosphere in abnormall: high amounts, trapping the +arthDs radiation and causing its temperature to rise significantl:. 2his is lin>ed to environmental problems such as changes in rainfall patterns, rising sea levels and expansion of deserts. P.((%#i. (ollution of air, 9ater and land, resulting from burning of fossil fuels, industrial processes, agriculture, and other human activities, is endangering human health, biodiversit: and the built environment. O6. e 'e5(e#i. 4zone shields the +arth from ultraviolet (,=) radiation and its depletion is caused b: emissions of chlorofluorocarbons ($F$s) and other ozone-depleting substances into the atmosphere. ncreases in ,= radiation are thought to be lin>ed to a rise in s>in cancers, damage to the human immune s:stem, and altered crop :ields. Wa#e* A third of the 9orld population is still 9ithout access to safe 9ater and, as the global population gro9s, the need for 9ater 9ill gro9, as 9ill 9aste and pollution 9hich 9ill increasingl: threaten the <ualit: of ground9ater and rivers. Re$.%*ce$ %ome non-rene9able resources, including natural gas and petroleum resources, 9ill eventuall: be depleted. 2he economicall: viable extraction of some abundant mineral ores ma: also be limited. 'ene9able

resources, such as timber, are also at ris> of overexploitation. De2.*e$#a#i. Deforestation through commercial logging, conversion of forest land to agricultural use, and other activities causes the destruction of natural habitats and extinction of plant and animal species and exacerbates the effects of global 9arming and pollution. S.i( 'e!*a'a#i. ,rbanisation, construction, mining, 9ar, agriculture and deforestation can cause soil degradation. %oil erosion, increased salination, altered soil structure, drainage capacit: and fertilisation can diminish crop :ields, increase the ris> of flooding and destro: natural habitats. Wa$#e ncreasing amounts of 9aste add pressure for more landfill sites, 9hich pollute air, soil and ground9ater and for more incineration, 9hich pollutes the air and produces generall: toxic residue. E9#i c#i. .2 2(.*a a ' 2a% a 2he current mass extinction rates of plant and animal species are the culmination of the environmental damage to our planet. P.5%(a#i. Clobal population gro9th is associated 9ith increases in the human-induced environmental impacts mentioned above.

SHAPE CONTROL IN RESPONSIVE ARCHITECTURAL STRUCTURES CURRENT REASONS & CHALLENGES


2ristan dD+strEe %ter> The School Of Interactive Arts & Technology, Simon Fraser University, Canada tsterk@sfu ca

$ontrolul forma Fn structuri arhitecturale este o extensie naturalB a practica de inginerie si design arhitectural. cunotinele necesare pentru aceasta se bazeazB pe douB temelii bine Fnelese# !) timp cunotinelor existente care clBdirea performanB i funcia sunt intim conectate la forma de spaii construite, i ") ideea relativ nou, care Fncorporat %istemele de calcul pot fi folosite pentru a controla dispozitivele Fn moduri utile i frumos. Atunci cGnd sunt combinate fiecare tip de cunotine pot fi folosite pentru a arhitecturii continuare i inginerie la nivel teoretic i metodologic. forma structurale de control este de interes ma&or Fn arhitecturB, pentru cB este ingredientul principal necesar pentru a produce plicuri clBdire care schimba forma. $ontrolul forma structuralB, de asemenea, reprezintB Fn prezent un bloc ma&orB tehnologice i metodologice de poticnire pentru arhiteci, care prezintB multe provocBri care au origini teoretice i practice. 2eoretic, structuri arhitecturale receptiv cere o re-evaluare a noiunilor existente de luare spaiu. (ractic, aceste sisteme necesitB o reevaluare a construciilor i metodologii de proiectare de pe atGt de inginerie i practica arhitecturalB.

-imeni nu poate Fnelege relevana de control al formei Fn structuri arhitecturale fBrB a intra Fn trGntB cu poziia teoreticB i practicB care designerii se gBsesc Fn prezent. Forma de control Fn arhitectura este semnificativ, deoarece acesta ofera o serie de noi tehnologii i metode care arhitectii pot aplica pentru a realiza poziiile teoretice actuale - poziii care au pGnB acum a luptat pentru a gBsi orice rezoluie construit. 2eorii reprezintB cel mai mare tip de cunoatere folosit Fn arhitecturB. +le oferB specificB cunotine, care este diferit de la cunoaterea capturat Fn metodologii sau stiluri. 2eoriile sunt folosit pentru a construi relaii semnificative Fntre formele de construcie i viziuni existente ale lumii. =alorile care stau la baza o parte semnificativB de design arhitectural astBzi au fost modelate Fn mod incontestabil de 2eoria sistemul general. Hn !0I6, teoria sistemului sa modificat fundamental Fnelegerea cB arhiteci avut din lume. %chimbarea a fost semnificativB, deoarece a condus arhiteci la concepte Fntrebare de spaiu, structurB, i timp. $onceptele de )raionalitate), au fost, de asemenea, contestate. 2eoria generalB sistem a cerut ca profesia de arhitectura reformare ipotezele pe care le-a avut fBcute anterior despre spaiu i influeneazB pe oameni relative au avut peste el. -oi mai sofisticate au fost produse modelele de relaia noastrB cu spaiul care, la rGndul sBu, duce arhitecti pentru a pune sub semnul FntrebBrii modul Fn care proiectate pentru oameni. Dei o trecere treptatB de la modele simple de spaiu, timp, i de raionalitate, noi valori i obiective de proiectare rezultat. +ste din cadrul acestor evoluii cB feedbac>-ul a devenit un instrument pentru utilizarea Fn arhitecturB. $a un mecanism, arhitecti descoperit cB feedbac>-ar putea fi Fncorporate direct Fn clBdiri prin folosirea sistemelor reactive i cB aceste sisteme ar permite spaii i persoane de a intra Fntr-o relaie dinamicB. $u aceastB schimbare tradiia modernismului Fn arhitecturB a fost erodat Fncet, pGnB la mi&locul anilor !0J6, sistemele de receptiv a devenit un subiect preferat al disciplinei. Din pBcate, aceastB micare a fost de scurtB duratB. Acesta a a&uns la un sfGrit la mi&locul anilor !056 ca arhiteci luptat pentru a construi sisteme de calcul i structurale necesare pentru a pune Fn aplicare noile arhitecturi. (rin !0;6 ideea pentru utilizarea sistemelor de sensibile Fn interiorul clBdirilor au complet transferat de la Arhitectura Fn domeniul ingineriei. (recedente tehnice de utilizare a sistemelor structurale adaptive sunt variate i includ acum de obicei sisteme cunoscute, cum ar fi amortizoarele de masB, structuri piezoelectrice, sisteme tensegrit: acionate i %istemele structurale dislocabile. 'eferine pentru utilizarea sistemelor de tensegrit: acionate pot fi gBsite Fn aeronautic, maritim, spaiu, i aplicaii civile. 4monim lucreazB pentru alte tipuri de structuri adaptive

+xistB, de asemenea, cu bile de $huc> Koberman a oferi un exemplu. Aceste precedente constituie un important o parte din cunotine practice disponibile Fn prezent pentru dezvoltarea de control al formei Fn Arhitectura. Acesta este Fn valoare de repede faptul cB aceastB Fnelepciune practicB sunt Fncapsulate Fn cunotinele metodologice. 3etodologii oferB proiectanilor cu moduri de a ataca probleme de design i realiza soluii Fmpotriva obiectivelor de nivel superior. Hn arhitecturB, metodologii de obicei constituie nside-out sau Fn afara, Fn abordBrile de proiectare. Hn inginerie, metodologii constituie abordBrile pentru calcularea unui anumit element va funciona Fntr-un sistem mai mare. (entru ca formB controlabilB %tructurile i sistemele anvelopei clBdirii sunt Fn prezent susinute de design arhitectural metodologii, metode de inginerie oferB un important punct de plecare pentru dezvoltarea de noi tipuri de cunoatere arhitectural. R.(%( $chi/3a 2.*/a : a*hi#ec#%*; 'olul de arhitecturB i relaia noastrB cu a fost descris cel mai elegant de $harles +astman patruzeci ani Fn urmB, atunci cGnd a scris )+tica de design modern este de a lua activitBilor umane ca dat, fBrB constrGngeri, precum i pentru a crea i a mediului care le suportB maximal )(+astman, !05"). AstBzi, preocupBrilor legate de mediu &oacB un rol mai important Fn design, astfel aceasta accentul sa mutat uor. rolului arhitecturii Fn prezent poate fi descris mai exact pentru a spri&ini eforturile umane Fn timp folosind un numBr minim de resurse pe durata de viaB a unei clBdiri. Aceasta include minimizarea resursele utilizate Fn cadrul proceselor de construcie i ciclul de viaB. Arhitecturi sensibile a&uta la atingerea acestui %copul de a gBsi soluii formale mai potrivite pentru ambele activitBi de utilizator i schimbBrile de mediu. +i au, de asemenea, poate a&uta la reducerea masei de construcie i costurile de energie integrate. Arhitecti au cunoscut Fntotdeauna cB forma a unei clBdiri este direct legatB de modul Fn care efectueazB. modul Fn care FncBlzete i se rBcete, aa cum ventileazB, precum i modul Fn care FncBrcBrile sunt transferate sunt toate intim referitoare la forma unui plic i spaiile %e are. +ste clar cB controlul forma Fn structuri arhitecturale posedB un potenial enorm pentru producerea de noi clase de clBdiri care se adapteze la spri&ini aciunile utilizatorilor Fn timp ce cheltuind un minim de resurse. De exemplu, dacB un spaiu trebuie sB fie FncBlzit printr-o noapte de iarnB FnBlimea unui plafon trebuie redusB pentru a minimiza energia necesarB pentru menine o temperaturB confortabilB Fn spaiu, Fn timp ce Fntr-o dimineaB de iarnB FnsoritB, creterea plafonului

i anunGndu-l urmBri micBrile de soare ar trebui sB aparB pentru a a&uta lumina directB a soarelui sB pBtrundB i FncBlzire un spaiu. DacB spaii trebuie sB fie ventilate Fn acelai plic clBdire ar trebui sB se schimbe forma de la produc zone de presiune FnaltB i &oasB Fn &urul clBdirii. Aceste zone de presiune pot fi folosite pentru a Fncura&a 'atele de ventilaie mai mari, dei deschideri, sau, alternativ, Fn cazul Fn care vGntul este prea puternic clBdirea ar putea reduce profilul sBu aerodinamic pentru a minimiza loturile dBunBtoare vii cauzate de acelai vGnt. +ste aici Fn cazul Fn care relaia dintre confortul utilizatorului, construirea plic, i mediul natural devine mai evident. (licuri de constructii medieze Fn mod clar Fntre nevoile noastre i a mediului natural. (licuri de constructii 'esponsive au un avanta& faB de plicuri clBdire tradiionalB Fn care acestea pot utilizeazB Fn mod activ mai multe aspecte ale mediului natural de spatii starea. $ladire receptiv plicuri transmite, de asemenea, sarcini Fn moduri Fn care clBdiri tradiionale nu pot. +le pot a&uta la minimizarea sarcini nefolositoare sau periculoase i pot permite spaii pentru a coopera cu aer condiionat sau alte %istemele care susin nevoile ocupanilor. Dei asemBnBtoare, metodologiile care arhitecii au nevoie pentru a produce aceste tipuri de clBdiri nu sunt aceleai cu cele utilizate de cBtre ingineri. Arhitecti necesitB metodologii placare i metodologii de rBspuns care se pot adapta la dorinele subiective spaiale, precum i a criteriilor structurale rigide. subiectiv dorinele includ factori estetice, psihologice i de mediu, cum ar fi zone confortabile de temperaturB, iluminat i performane acustice. (entru a construi sisteme care sB rBspundB la aceste dorine, sunt necesare mecanisme de control care sunt capabile de a construi modele pariale de utilizatori. (%ter>, "66J) Acestea sunt modele contextuale care surprind trei tipuri de intrare, date de mediu, utilizatori de date de activitate, precum i date despre cGnd utilizatorii corecteze sistem. +xistB multe provocBri deosebite. (GnB Fn prezent metode de constrGngere modificBri ale formei subiective, astfel cB limitele structurale Fn condiii de siguranB nu sunt depBite au fost FncB sB fie dezvoltate. Aceste modificBri sunt posibile prin evoluiile recente Fn calcul i cunotine de inginerie. De mai sus i dincolo de abilitBile structurale i arhitecturale ei cer cunotine de calcul distribuit procese, structuri de reea i de sincronizare, teoria controlului, sisteme inteligente i FnvBare Fn cadrul A . 3etode pentru lucrul structurilor sensibile sunt deosebit de importante, deoarece, prin coordonarea diferite sisteme de control forma cGtiguri mai mari de mediu ar trebui sB devinB posibil. metodologii care pBstra informaiile private a persoanelor care locuiesc Fn aceste noi tipuri de spatii sunt la fel de critice ca scalabilitate, robustee, eleganB i simplitate.

$aracteristicile eseniale Fn cadrul structurilor $aracteristicile eseniale ale sistemelor structurale utilizate Fn cadrul pachetelor de construcie receptiv i $adrele exoschelet sunt# !) trebuie sB aibB rigiditate controlabil@ ") trebuie sB fie uor, i 1) ele trebuie sB fie capabil sB sufere deformBri asimetrice. Aceste caracteristici lucreazB FmpreunB pentru a oferi rezultatele cele mai robuste i flexibile. +le formeazB un set de principii de bazB care pot fi aplicate Fn dezvoltarea tuturor arhitecturi receptiv succes. ,rmBtoarele paragrafe explica aceste principii i metode pentru realizarea fiecBrui cadrul structurilor construite. Deoarece structurile tensegrit: acionate sunt ideale la Fndeplinind toate acestea necesitB o atenie deosebitB va fi acordatB la utilizarea lor. (rincipiul de control rigiditate Fn structurile sensibile este clar descris de 7rian $ulsha9 Fntr-o carte numitB structuri inteligente i materiale. $ulsha9 sugereaza ca element-cheie pentru orice %tructura de receptiv este capacitatea sa de a modifica rigiditatea sa, mai degrabB decGt puterea. ) n cele mai multe cazuri, reglabil Aspecte de rezistenB ale structurii va implica mai mult material, mai multB greutate, i cu siguranB mai complexitate decGt structura mai simplu proiectat pentru a funciona Fn Fntreaga gamB de starea de FncBrcare. )($ulsha9, !00J) (rin controlul rigiditate, transmisii de sarcinB pot fi direcionate foarte natural prin localizarea acionare pentru anumite regiuni structurale care necesitB rigidizare sau Fnmuiere. Dedurizare rezultate Fn reducerea FncBrca transmisie, meninGnd Fn acelai timp rigiditatea a&utB. De asemenea, prin controlul modului moi anumite pBri ale structura sunt, diferite forme vor apBrea. Hn cadrul acestor tipuri de sisteme de dialoguri foarte elegant Fntre forma, transmiterea de sarcinB, i rezultatul rigiditate. %istemele tensegrit: acionat sunt ideale pentru producerea acestor tipuri de dialoguri i face acest lucru foarte natural, atunci cGnd motoarele sunt plasate Fn interiorul structurale cheie locatii. (lasare de acionare are douB caracteristici importante. Hn primul rGnd acionare trebuie sB fie plasate Fn zone pentru a pBstra puritatea unei structuri 2ensegrit:. Hn al doilea rGnd trebuie sB fie Fn mBsurB sB asigure cB controlul %istemele necesare pentru a le conduce sunt distribuite Fntr-un mod sensibil, uor de Fneles, i eficient. locaie idealB pentru acionare asemenea, variazB Fn funcie de clasa de structura tensegritBii utilizat. %oluiile structurale usoare sunt, de asemenea, Fn mod semnificativ la dezvoltarea de plicuri de construcie, care au capacitatea de a schimba forma. 2endina copleitoare Fn ingineria structurilor a fost creterea Fn capacitatea noastrB de a produce mai uoare i mai uoare, structuri robuste. (rin folosirea mai puine materiale pentru a

transmite sarcini i de controlul deformare Fn moduri noi, inginerii au reuit sB schimbe complet metodologii de construcii. Dezvoltarea structurilor acionate a adBugat la aceastB tendinB. (entru arhitectura, structuri usoare sunt importante, deoarece ele &oacB un rol crucial Fn schimbarea tipurilor de spaii care arhitectii pot proiecta. Acestea permit deschideri mai mari, interioare mai deschise i mai multe plicuri transparente. (entru schimba forma structuri usoare sunt de asemenea importante, deoarece acestea permit o mai mare grade de micare la costuri mai mici de actionare. %tructurile tensegritBii utiliza suma minimB de masB a transmite loturile deoarece tensiunea separat de comprimare Fn membri distincte. Acest lucru permite tuturor fore de Fntindere sB fie identificat i proiectate ca sisteme de cabluri eficiente Fn masB. (oate cel mai interesant dintre cele trei caracteristici eseniale sunt cele de a face cu o capacitate de a schimba forma asimetric. 3odificBrile asimetrice sunt importante Fn arhitectura de douB fundamentale motive. Hn primul rGnd pentru cB plicuri de constructii sunt, prin natura modul Fn care acestea stau Fntr-un mediu, niciodatB expui la aceleai condiii de mediu la o faB la alta. DouB exemple clare de acesta poate fi administrat# cei de iluminat i ventilaie. Creve clBdiri *ight directional. Hn cadrul naturale i a construit medii vine de la soare direct sau reflexiile de pe suprafeele adiacente. $a atare, condiii de iluminare nu sunt niciodatB la fel pe diferite pBri ale unei clBdiri. De asemenea, presiunea aerului de asemenea, variazB Fntre diferitele pBri ale unei clBdiri de la /ind9ard la feele prote&ate. Din aceste douB simplu exemple este clar cB orice clBdire cu scopul de a profita de forma Fn stare spaiile sale interne trebuie sB poatB rBspunde asimetric. Acest punct este Fn continuare agravatB. *uai Fn considerare, pentru exemplu, potenialul de adaptare forme de construcie, pentru a permite urmBrirea micBrilor de soare sau dodging de vGnt. Al doilea motiv pentru construirea sistemelor de Fnvelitori i structurile lor, trebuie sB activai $ontrolul formB asimetricB este de a rBspunde la schimbBrile dinamice Fn modul sarcinile sunt transmise printr-un clBdire. Amintindu-i cB de control forma este strGns legatB de rigiditatea structuralB, devine evident cB Fn scopul de a produce structuri eficiente care monitorizeazB sBnBtatea lor i sB rBspundB la extern, imprevizibil, $ondiii de FncBrcare, controlul formB asimetricB a&utB la FmbunBtBirea gamB de posibile rBspunsuri care structuri pot face. (entru a pune acest lucru pur i simplu, asimetrie permite sarcini de a fi transmise de-a lungul mai multor cBi diferite FntrucGt rBspunsurile simetrice nu. %tructurile tensegrit: acionate forma o clasa unica de structurB, deoarece acestea pot adopta i simetrice forme asimetrice prin varierea activitate servomotorului. Aceste structuri sunt capabili sB se deplaseze asimetric

deoarece articulatiile lor sunt izolate i pentru a muta Fntr-un mod geometric independente. AceastB izolare oferB un mi&loace naturale pentru limitarea impactului pe care orice unul acionare vor avea Fn structura, reducGnd considerabil propagarea nedorita a micBrii. 4rice abordare a produce structuri arhitecturale receptiv, care au capacitatea de a schimba forma trebuie considerB baze de cunotine atGt de arhitecturB i inginerie pentru a asigura robusteea. Hn acest moment, Fn timp metodologii integrate pentru controlul forme structurale nu existB i robusteea nu poate fi garantate. Acest lucru FnseamnB cB strategiile pentru schele fiecare tip de cunoatere Fntr-un control complet cadru devin tot mai importante. $aracteristicile principale ale acestor metodologii sunt acum discutat. %copul principal al oricBrei metodologii comune pentru proiectarea structurilor arhitecturale receptiv cB schimbarea Forma trebuie sB fie pentru a satisface dorinele spaiale subiective ale utilizatorilor, precum i cerinele de siguranB pentru corecta FncBrcare de transfer. 3etodologia de control necesare pentru a face acest lucru trebuie sB contopeascB rBspunsuri arhitecturale pentru structuralB cele prin plasarea acestora Fntr-un plic care garanteazB maximB de siguranB i rigiditBile minime. 'ezultatul probabil al acestui proces va fi dezvoltarea unei arhitecturi subsumptive pentru control. %istemele de control %ubsumptive (7roo>s, !0;J) sunt utile pentru dezvoltarea de arhitecturi reactive deoarece acestea permit mai multe comportamente simple pentru schele Fn procesele mari. Aceste procese oferB metode foarte naturale pentru integrarea i spri&inul diferitelor tipuri de cunoatere. +ste nevoie de o altB metodologie de control de bazB - o metodologie pentru controlul parial completB structuri. %tructurile Aici parial complete, sunt definite ca cele care sunt Fn proces de a fi construit. Dei importantB, aceastB metodologie de control nu este discutatB Fn detaliu Fn aceastB lucrare, deoarece nu este un metodologie care necesitB cunotine comune de arhitecturB i inginerie. $u toate acestea, este de remarcat menionGnd cB metodologia de control utilizat pentru structuri parial complet poate fi FncB aplicabile modelul subsumptive controlului doar discutat. ,n punct demn de remarcat faptul cB metodologia de control pentru parialB structuri poate fi considerat ca o aplicare a controlului pur structurale (inginerie), pe care metodologiile de control spaiale din arhitectura schelB, la o datB ulterioarB. $4-$*,L + (oate cea mai importantB componentB Fn arhitecturB este cel al structurii. (entru mai bine de trecut o sute ani arhitecti s-au dezvoltat structuri, construirea de plicuri i spaiile arhitecturale

de la un palet de metodologii care constau Fn interiorul i Fn afara, Fn abordBri de design. inginerii au, mai mult sau mai puin, se potrivesc pasiv Fn acest proces. AstBzi, aceastB abordare de proiectare se dovedete limitat i obosit. ,n exemplu mai bun de aceastB limitB poate fi gBsitB decGt Fn producia de arhitecturi reactive unde controlul formB structuralB &oacB un rol important Fn rezultatele de design. Design i control nou %unt necesare metodologii pentru a se asigura cB arhitecii i inginerii pot garanta sigurana i confortul Fn aceste clase emergente ale clBdirii. -atura fundamentalB a acestor probleme se va asigura cB Fn viitor direcia de practici de arhitecturB i inginerie sunt conduse de modul Fn care fiecare rBspunde acestor comun responsabilitBi - se sperB cB aceastB lucrare oferB unele asistenB Fn definirea acestei sarcini.

!.J. C. #*.(%( 2.*/ei $#*%c#%*a(e i #*-. a*hi#ec#%*a *ece5#i8a Forma in esignul arhitectural este o extensie naturala a practicii arhitecturale si ingineresti. $unostintele necesare pentru aceasta se bazeaza pe doua temelii bine intelese,cunostintele existente despre structura si functiune ce sunt in interdependenta si partea de noutate care este integrata. %istemele de calcul pot fi folosite pentru a controla dispozitivele intr-un mod util si frumos. Atunci cand sunt cumulate cunostinte vaste sunt structurate intr-o arhitectura la nivel teoretic si metodologic. Forma structurala este importanta in forma arhitecturala, pentru ca este ingredientul principal care schimba forma. $ontrolul formei reprezinta in prezent un cumul tehnologic si metodologic de poticnire pentru arhitecti, care reprezinta multe provocari care au origini teoretice si practice. %tructura arhitecturala reprezinta o re-evaluare a notiunilor existente de spatiu. (ractic aceste sisteme necesita reevaluare a cunostintelor atat ingineresti cat si practica arhitecturala. =alorile care stau la baza designului arhitectural au fost modelate in mod incontestabil de teoria sistemului general. n !0I6, teoria sistemului modifica fundamental intelegerea pe care arhitectii au avut-o. %chimbarea a fost semnificativa deoarece a condus arhitectii spre teorii legate de spatiu structura si timp. 2raditia modernismului in arhitectura a fost erodata incet, pana la mi&locul anilor !0J6. Din pacate aceasta miscare a fost de scurta durata. Aceasta a a&uns pana la sfarsit la mi&locul anilor !056 , ca arhitectii sa lupte pentru a construi sisteme de calcul si structurale necesare pentru a pune in aplicare noile metode. 'olul arhitecturii si relatia pe care o avem cu ea a fost descrisa cel mai elegant de $harles +astman, atunci cand a scris )+tica designului modern este de a lua activitatile umane ca dat, fara constrangeri, precum si pentru a crea un mediu care le suporta la maximum)(+astman !05"). AstBzi, preocupBrilor legate de mediu &oacB un rol mai important Fn design, astfel aceast accent se mutat uor. 'olului arhitecturii Fn prezent poate fi descris mai exact pentru a spri&ini eforturile umane Fn timp folosind un numBr minim de resurse pe durata de viaB a unei clBdiri. Aceasta include minimizarea resursele utilizate Fn cadrul proceselor de construcie i ciclul de viaB. Arhitecturi sensibile a&uta la atingerea acestui scop de a gBsi soluii formale mai potrivite pentru ambele activitBi de utilizator i a schimbBrilor de mediu. De asemenea,

poate a&uta la reducerea masei construite i costurile de energie integrate. Arhitecti au cunoscut Fntotdeauna cB forma unei clBdiri este direct legatB de modul Fn care se efectueazB, modul Fn care FncBlzete i se rBcete, aa cum se ventileazB, precum i modul Fn care FncBrcBrile sunt transferate. +ste clar cB controlul formei Fn structurile arhitecturale posedB un potenial enorm pentru producerea de noi clase de clBdiri care se adapteze la cerintele actuale de cheltuieli. Dei asemBnBtoare, metodologiile de care arhitecii au nevoie pentru a produce aceste tipuri de clBdiri nu sunt aceleai cu cele utilizate de cBtre ingineri. Arhitecti necesitB metodologii care se pot adapta la dorinele subiective spaiale, precum i a criteriilor structurale rigide. %ubiectiv dorinele includ factori estetici, psihologici i de mediu, cum ar fi zone confortabile de temperaturB, iluminat i performane acustice. +xistB multe provocBri deosebite. (GnB Fn prezent metode de constrGngere, modificBri ale formei subiective, astfel cB limitele structurale Fn condiii de siguranB nu sunt depBite au fost FncB sB fie dezvoltate. Aceste modificBri sunt posibile prin evoluiile recente Fn calcul i cunotine de inginerie. Dincolo de abilitBile structurale i arhitecturale se cer cunotine de calcul distribuit procese, structuri de reea i de sincronizare, teoria controlului, sisteme inteligente i FnvBare. 3etodele pentru structurile sensibile sunt deosebit de importante, deoarece, prin coordonarea diferitelor sisteme de control forma cGtiguri mai mari de mediu ar trebui sB devinB posibile. 3etodologii care pBstreaza viata privata a persoanelor care locuiesc Fn aceste noi tipuri de spatii sunt la fel de critice ca scalabilitate, robustee, eleganB i simplitate. $aracteristicile eseniale ale sistemelor structurale utilizate Fn construcile receptive i cadrele exoschelete sunt# trebuie sB aibB rigiditate controlabil@ trebuie sB fie uoare, i ele trebuie sB fie capabile sB sufere deformBri asimetrice. Aceste caracteristici lucreazB FmpreunB pentru a oferi rezultatele cele mai robuste i flexibile. +le formeazB un set de principii de bazB care pot fi aplicate Fn dezvoltarea tuturor arhitecturi receptive de succes. (rincipiul de control al rigiditatii Fn structurile sensibile este clar descris de 7rian $ulsha9 Fntr-o carte numitB structuri inteligente i materiale. $ulsha9 sugereaza ca elementcheie pentru orice structura receptiva, este capacitatea sa de a-si modifica rigiditatea sa, mai degrabB decGt rezistenta. Aspectele de rezistenB ale structurii vor implica mai mult material, mai multB greutate, i cu siguranB complexitate decGt o structura mai simplu de proiectat pentru a funciona Fn Fntreaga gamB de stari de FncBrcare. 4rice abordare a structurii arhitecturale receptive, care au capacitatea de a schimba forma trebuie sa considere baze de cunotine atGt de arhitecturB i inginerie pentru a asigura robusteea. Hn acest moment, metodologiile integrate pentru controlul formei structurale nu existB i robusteea nu poate fi garantata. Forma trebuie sB fie pentru a satisface dorinele spaiale subiective ale utilizatorilor, precum i cerinele de siguranB pentru corecta FncBrcarea de transfer. 3etodologia de control necesara pentru a face acest lucru trebuie sB contopeascB rBspunsuri arhitecturale cat si cele ingineresti si economice.