You are on page 1of 86

J.

Neamţu

E. Osiac

P.G. Anoaica

Fi ică Teste grilă
Admiterea în învăţământul superior medical Electricitate, Termodinamică, Optică, Atomică & Nucleară

Fizică

Teste Grilă

UMF Craiova 2014

2

Fizică

Teste Grilă

3

Fizică

Teste Grilă

Prefaţă
Lucrarea este destinată examenului de admitere la Facultatea de Medicină şi cuprinde întrebări şi probleme tip test-grilă, pentru proba de Fizică !on"inutul #olumului este organizat în următoarele păr"i$ Electricitate %!urent !ontinuu şi &lternati#', Termodinamică, Optică, Atomică şi Nucleară Testele sunt ast(el alese înc)t să acopere programa analitică şi tematica bibliogra(ică prezentată la s()rşitul #olumului, re(eritoare la sec"iunile men"ionate* +e urmăreşte clari(icarea, în"elegerea apro(undată şi (ixarea cunoştin"elor teoretice, precum şi deprinderea ,alegerii răspunsului corect- în urma analizei (enomenului (izic sau, după caz, în urma rezol#ării corecte a unei probleme Toate testele au cinci #ariante de răspunsuri şi sunt împăr"ite în două categorii . cu răspuns unic %complement simplu' – şi în acest caz sunt marcate la începutul enunţului cu simbolul ,/ - şi cu răspuns multiplu %complement multiplu', nemarcate La s()rşitul lucrării, se o(eră răspunsurile testelor 0ntrebările complement simplu au strict un raspuns corect şi întrebările complement multiplu pot a#ea 2, 3 sau 1 răspunsuri corecte %complement multiplu' deoarece la examen, pentru (iecare întrebare, se acordă un puncta2 direct propor"ional cu numărul de concordan"e (a"ă de grila corectă considerată reper &st(el2, - pentru întrebările complement simplu se acordă pentru 3 concordan"e puncta2ul întrebării grilă, alt(el, zero %puncta2 4' - pentru întrebările complement multiplu marcarea a 4, * sau a 3 răspunsuri duce la anularea întrebării grilă %puncta2 4', alt(el se acordă %4 2' × %numărul de concordan"e' × %puncta2ul întrebării' 0ntrebările şi problemele din această culegere de teste au menirea să o(ere candida"ilor o bază de pregătire c)t mai apropiată de condi"iile de examen şi #or sta la baza redactării c5estionarelor de concurs2 +tructura probei de concurs pe tipuri de teste şi corelarea acestora cu capitolele din programa analitică de concurs, precum şi numărul total de întrebări şi gradul de di(icultate al acestora #or (i stabilite în perioada premergătoare concursului2 +ucces6 &utorii

*

Notă: La redactarea testelor grilă se au în edere toate manualele alternati e agreate de !inisterul Educaţiei şi "ercetării, dar candidaţii sunt rugaţi să consulte tematica şi bibliogra#ia #iecărei discipline de concurs$ 2 & se urmări metodologia indicată şi actualizată pe site-ul 7MF !raio#a, pri#itoare la detaliile concursului de admitere$ 888 um(c# ro respecti# detaliile de notare 5ttp$99888 um(c# ro9sustinere-concurs-admitere

1

Fizică Teste Grilă 3 .

.....................) CAP"#O$U$ 2% PRO&UCEREA '" U#"$"(AREA CUREN#U$U" A$#ERNA#"*............2+ CAP"#O$U$ 4% OP#"C!........................................................................................................................Fizică Teste Grilă Cuprins PREFA !...............................................................................+ CAP"#O$U$ ...................................................1) CAP"#O$U$ +% #ERMO&"NAM"C!...................................................................-..................................................................% F"("C! A#OM"C!.................................................................................. CAP"#O$U$ -% F"("C! NUC$EAR!............4 CAP"#O$U$ 1% PRO&UCEREA '" U#"$"(AREA CUREN#U$U" CON#"NUU................................)2 1"1$"OGRAF"E #EMA#"C!........................................................../R!0PUN0UR"............................................................)+ : ..................................................................................................................................

Fizică Teste Grilă . .

a circui4u5ui?% a' b' c' d' e' & = E( ( + r ) & (= ' ( =' ⋅& ' (= & ( =' ⋅& 2 '2 (= & r E +( E &= ( +r ( +r &= E ( ⋅r & = E &= 4. R are ca re5aţie 3e 3e8iniţie =U es4e 4ensiunea 5a >orne5e con3uc4oru5ui iar I curen4u5 care 65 s4r. 9 Pen4ru un con3uc4or me4a5ic 8i5i8orm re2is4en4a es4e 3a4.e.Fizică < c' d' e' Teste Grilă Capitolul 1: Producerea şi utilizarea curentului continuu 1.m.. a :enera4oru5ui iar R+r re2is4enţa 4o4a5. 9 $e:ea 5ui O@m pen4ru circui4u5 6n4re: es4e =E es4e 4. 3e sarcina < pe care o 3ep5asea2. 3e re5aţia a' b' ). 9 Prin convenţie sensu5 curen4u5ui in4r7 un con3uc4or es4e% a' sensul de deplasare al particulelor neutre b' sensul de deplasare al electronilor de conduc"ie c' opus sensului de deplasare al electronilor de conduc"ie d' opus sensului de deplasare al particulelor neutre e' opus sensului de deplasare al particulelor încărcate poziti# -. 9 "n4ensi4a4ea curen4u5ui e5ec4ric es4e 5e:a4.>a4e?% a' b' c' d' e' /. 6n circui4 6n 4impu5 ∆ 4 prin re5aţia% a' b' c' d' e' & = % ⋅ ∆t * ) ρ l * l (= ρ) ( = ρ ⋅l ⋅ ) (= . a' b' c' 9 "n4ensi4a4ea 3e scur4circui4 es4e% & )" = & )" & )" l ) ) (=ρ l (=ρ = E ( E = r =4 . 9 Re2is4en4a e5ec4ric. $e:ea 5ui O@m pen4ru o porţiune 3e circui4 es4e% a' b' c' d' e' % & = ∆t & = & = ∆t % * % & = * ⋅' & = & = ' ( ( ' * ' & = * ⋅ ( ⋅' %2 & = ∆t &= +. Cau2a pro3ucerii curen4u5ui e5ec4ric 6n4r7un con3uc4or e5ec4ric poa4e 8i% a' deplasarea ordonată a electronilor liberi într-un conductor b' deplasarea dezordonată a electronilor liberi într-un conductor c' deplasarea ordonată a ionilor într-un lic5id conductor d' deplasarea dezordonată a ionilor într-un lic5id conductor e' deplasarea dezordonată a electronilor liberi într-un lic5id conductor 2.

Care es4e 4ensiunea e5ec4romo4oare Ei re2is4en4a in4ern. a :rup.rii es4e% a' :4Ω b' . 9 #ensiunea 5a >orne5e unui circui4 3esc@is es4e -V.2Ω 11. Curen4u5 3e scur4circui4 es4e "0C D +0A.2Ω b' *4>? 2 Ω c' =>? *Ω d' :>? *Ω e' 3>? 4.? a unui circui4 es4e 3e -V. a sursei?% a' b' c' d' e' +max = +max = E2 1r E 1r +max = +max = 1E r2 +max 1E r = 1E ⋅ r A 1.3Ω . CAn3 un re2is4or cu re2is4en4a 3e 1Ω e conec4a4 pe circui4B in4ensi4a4ea curen4u5ui es4e 3e + A. a :rup.m. Re2is4enţa ec@iva5en4. cAn3 6n4re re2is4enţa circui4u5ui eG4erior R Ei re2is4enţa in4ern.4Ω c' @4Ω d' 23Ω @ 1-. 6n 8i:ura 3e mai Fos% * 3 1 3 2 14. 9 #rei re2is4oare avAn3 re2is4enţe5e R1D1. 9 #ensiunea e5ec4romo4oare =4. 3e sursa circui4u5ui eG4erior a3mi4e un maGim 3a4 3e 8ormu5a = E es4e 4.3A *A 4A (=r ( = r2 (= r 2 * r 12.Ω B R2D4. 9 Hn4r7un circui4 e5ec4ric simp5u re2is4enţa circui4u5ui eG4erior es4e 3e n ori mai mare 3ecA4 re2is4enţa circui4u5ui in4erior. a :enera4oru5ui iar r re2is4enţa in4ern. re5aţia% a' ( = 2r b' c' d' e' (= a' b' c' d' e' 3A 2A 1. 9 Ce in4ensi4a4e are curen4u5 a c.rui va5oare nu es4e in3ica4.Ω Ei R+D+0Ω sun4 :rupa4e 6n serie..rii es4e% a' 3Ω b' 3Ω c' d' e' *4 Ω 3 3 Ω *4 & )" & )" & )" & )" & )" = 2A = =A = :A = 1A = 4A 2Ω 10. 9 #rei re2is4oare avAn3 re2is4enţe5e R1D4Ω B R2D+0Ω Ei R+D-0Ω sun4 :rupa4e 6n para5e5.Fizică d' e' < Teste Grilă & )" = & )" r E = E ⋅r e' . Ran3amen4u5 circui4u5ui es4e% a' b' n +* n n n +* .m. Re2is4enţa ec@iva5en4..e. 9 MaGimu5 pu4erii 4rans8era4e circui4u5ui eG4erior se rea5i2ea2. 9 "n4r7un circui4 e5ec4ric simp5u B pu4erea 4rans8era4. r a sursei eGis4. Care es4e in4ensi4a4ea 3e scur4circui4C a' b' c' d' e' 1+. a sursei% a' :>? 4.e.

9 &ou. 9 &oi re2is4ori 3e re2is4enţe R1 Ei R2 auB cAn3 sun4 parcurEi 3e ace5aEi curen4B pu4eri5e P1 Ei P2 a85a4e 6n re5aţia P1Dn2IP2. 3up. 9 &ac.. 9 Re2is4ivi4a4ea e5ec4ric. re2is4enţe 5e:a4e 6n serie es4e% +* ( = * a' +2 (2 +* ( = 2 b' +2 (* c' 1). 3epin3e 3e 4empera4ur. re2is4oare au re2is4enţe5e R1 Ei R2. Re2is4enţe5e R1 Ei R2 se a85. con3uc4oare me4a5ice 8i5i8orme 3in ace5aEi ma4eria5 au 6n4re e5emen4e5e ce 5e carac4eri2ea2. 9 &ou. 6n rapor4u5% (* * = a' (2 n (* = n2 b' (2 (* =n c' (2 (* = n +* d' (2 (* * = e' (2 n + * 21. re2is4enţe 5e:a4e 6n para5e5 es4e% +* ( = * a' +2 (2 +* = (2 ⋅ (* b' +2 +* ( = 2 c' +2 (* d' +* (* = +2 (2 2 2 . Rapor4u5 pu4eri5or 3isipa4e pe ce5e 3ou. Rapor4u5 pu4eri5or 3isipa4e pe ce5e 3ou. 6n4r7un circui4 simp5uB re2is4enţa circui4u5ui eG4erior es4e 3e n ori mai mica 3ecA4 re2is4enţa in4ern. (* Care es4e rapor4u5 % (2 a' b' c' d' * 2 * 3 2 3 1 3 *4 22. re2is4oare au re2is4enţe5e R1 Ei R2.Fizică c' d' e' < e' Teste Grilă * n +* n 2n +* * n 3 2 1/. 5e:ea% ρ = ρ 4 (* + α ⋅ t ) a' b' c' ρ = ρ 4 (* − α ⋅ t ) ρ= ρ4 (* + α ⋅ t ) +* (* = +2 (2 2 +* * = +2 (2 ⋅ (* +* = (2 ⋅ (* +2 2 d' e' ρ= ρ4 (* − α ⋅ t ) d' e' ρ = ρ 4 (* − α ⋅ t ) 2 1. 9 &ou. a surseiB a4unci ran3amen4u5 sursei es4e% a' b' c' d' e' n +* n * n +* n n +* * n n( n +*) 20. re5aţii5e% l1 D 2 I l2J 1 D + I 2.

RB :rupaţi 6n para5e5B re2is4enţa ec@iva5en4. 9 #ensiunea ap5ica4. >ecu5ui es4e 3e 120V. 3e 240Ω 3aca 4ensiunea ap5ica4. R sun4 :rupa4e ca 6n 8i:ur. 9 Pen4ru n re2is4ori 3e aceiaEi re2is4enţ.Fizică e' < Teste Grilă e' +* = +2 (* (2 (e = ( 2 2+.. Re es4e% a' b' c' d' e' 2( 3 = :( ( = 3 3( = 2 **( = 3 (e = ( n (e = n ⋅ ( (e = (e = (e = n ( * n⋅( n2 ( 2/.. 9 #rei re2is4oare 3e re2is4enţ. prin e5 circu5.. a' 3A b' 2A c' *A d' 4.. Re es4e% a' b' c' d' e' 2-. Re2is4enţa ec@iva5en4. 9 Pen4ru n re2is4ori 3e aceiaEi re2is4enţ. Re a mon4aFu5ui es4e% R R a' b' c' d' R (e (e (e (e 3( = 2 = 3( 2( = 3 ( = 3 2. un curen4 cu in4ensi4a4ea I D . Re2is4enţa ec@iva5en4. e:a5. 9 Care es4e re2is4enţa unui 8ir me4a5ic 5un: 3e 20!m Ei avAn3 secţiunea 3e )mm2 3aca re2is4ivi4a4ea es4e ρ D 0B12⋅ 107-Ω m% a' b' c' d' e' 34Ω 244Ω 344Ω 234Ω 3444Ω 2.3A e' 3A ** . e:a5a R sun4 :rupa4e ca 6n 8i:ur. unui reos4a4 es4e 3e 100V.AC a' *4Ω b' *3Ω c' 24Ω d' 23Ω e' *44Ω 2). 9 #rei re2is4oare 3e re2is4enţ. 9 Care es4e in4ensi4a4ea curen4u5ui e5ec4ric care 4rece prin4r7un >ec e5ec4ric avAn3 o re2is4enţ. Care es4e re2is4enţa reos4a4u5ui 3ac. RB :rupaţi 6n serieB re2is4enţa ec@iva5en4. Re a mon4aFu5ui es4e% (e = ( n R 3R 2R R (e = n ⋅ ( (e = n 2 ⋅ ( * (e = n⋅( (e = n ( a' b' c' d' e' (e = (e (e (e (e 24.

. Hn aces4 ca2 prin circui4 4rece un curen4 3e + A Re2is4enţa circui4u5ui poa4e 8i a5c.>a4e re2is4enţe5e% a' *A b' 4. intensitatea curentului electric. c' @. 3in% a' o singură rezisten"ă de @C b' două rezisten"e grupate în paralel (iecare a#)nd *2 C c' două rezisten"e grupate în paralel (iecare a#)nd *= C d' trei rezisten"e grupate în paralel (iecare a#)nd 2. o 4ensiune 3e 120V.23A ++.4oare es4e a3ev. Ce 4ensiune a 8os4 ap5ica4. Hn aces4 ca2 prin circui4 4rece un curen4 3e .V se conec4ea2. 9 #rei con3uc4ori avAn3 re2is4enţe5e R1 D . +1.4ui4. $a >orne5e unui circui4 e5ec4ric es4e ap5ica4. $a >orne5e unui circui4 e5ec4ric es4e ap5ica4. 3in% a' o singură rezisten"ă de :C b' două rezisten"e grupate în serie (iecare a#)nd 2 C *2 c' două rezisten"e grupate în serie (iecare a#)nd 3 C d' două rezisten"e grupate în serie prima a#ănd * C şi cealaltă 3 C e' o singură rezisten"ă de 1C +. un con3uc4or avAn3 o re2is4enţ. C e' trei rezisten"e grupate în paralel (iecare a#)nd 21 C +-. 9 Ce 4ensiune ar 4re>ui ap5ica4. 3in% a' o singură rezisten"ă de :C b' două rezisten"e grupate în serie (iecare a#)nd 3 C c' două rezisten"e grupate în paralel (iecare a#)nd : C d' două rezisten"e grupate în serie (iecare a#)nd : C e' două rezisten"e grupate în paralel (iecare a#)nd *2 C +/. Ce in4ensi4a4e are curen4u5 care s4r.4ui4. d' *4. &ac. tensiune aplicată la borne b' căldura dega2ată la trecerea curentului electric printr-un conductor nu depinde de parametrii circuitului$ rezisten"a conductorului.3A c' 4. b' . o 4ensiune 3e 2/*.4ui4. o 4ensiune 3e +0*. $a eG4remi4. 4ensiunea 5a >orne5e circui4u5ui es4e 3e 12 V a4unci in4ensi4a4ea curen4u5ui Ei re2is4enţa in4ern.ra4.3Ω +2. A Re2is4enţa circui4u5ui poa4e 8i a5c. c' *4.Fizică < Teste Grilă +0. Hn aces4 ca2 prin circui4 4rece un curen4 3e 2. tensiune aplicată la borne c' căldura dega2ată la trecerea curentului electric printr-un conductor este propor"ională cu pătratul inter#alul de timp c)t circulă curentul electric prin circuit d' căldura dega2ată la trecerea curentului electric printr-un conductor nu depinde de . o 4ensiune 3e 10*. intensitatea curentului electric. a sursei sun4% a' & B 2A? r B *Ω b' & B 2A? r B 4.. $a >orne5e unui circui4 e5ec4ric es4e ap5ica4.A% a' 21.% a' căldura dega2ată la trecerea curentului electric printr-un conductor depinde de parametrii circuitului$ rezisten"a conductorului. d' *44. e' 3.>a4e re2is4enţe5e es4e I D10 A. +4. A Re2is4enţa circui4u5ui a5c. b' 214.Ω .0Ω B R2 D /0Ω Ei R+ D 120Ω sun4 5e:aţi 6n serie. e' *:4.3Ω c' & B 3A? r B *.3A e' 4.3Ω d' & B *A? r B 4. 9 $a >orne5e unei surse cu 4ensiunea e5ec4romo4oare 3e 1. 5a cape4e5e unei re2is4enţe R D 1-0Ω pen4ru a pu4ea 4rece un curen4 3e 1B.ţi5e circui4u5ui es4e ap5ica4. Care 3in4re a8irmaţii5e urm.3Ω e' & B 2A? r B *..3A d' *. 9 #rei con3uc4ori avAn3 re2is4enţe5e R1 D 2Ω B R2 D -Ω Ei R+ D +Ω sun4 5e:aţi 6n para5e5.. 3e . 5a >orne5e circui4u5ui 3aca in4ensi4a4ea curen4u5ui principa5 care s4r. a' 3.

Uni4a4ea 3e m. #ensiunea 5a >orne5e unui circui4 e5ec4ric =6n 8uncţie 3e re2is4enţa circui4u5ui (B re2is4enţa in4ern. a sursei rB curen4u5 3in circui4 & Ei 4ensiunea e5ec4romo4oare a sursei E? es4e% a' ' =( ⋅& b' ' = E %circuit desc5is' c' ' = E − & ⋅ r %circuit înc5is' d' e' ' = & ⋅r ' = E + & ⋅r 44.!# cAn3 4ensiunea ap5ica4. 3e% a' 244 444. b' 244/.53ur. minu4e 3e 8uncţionare 3ispo2i4ivu5 3e:aF. es4e 3e 110V.A s4r. Uni4a4ea 3e m. e5ec4ric.% *3 .. cu 1-. a' 2A b' 3A c' *A d' *4A e' 3A 41.*@3!. 9 Ce in4ensi4a4e are curen4u5 care 4re>uie sa 4reac. Prima 4eorem. >ecu5ui 6i es4e ap5ica4. as48e5 6ncA4 6n 4imp 3e . =5e:ea 6n4Ai? a 5ui Kirc@@o88 a8irm..3c' *44d' :4e' 13+. Hn 4imp 3e 1. es4e% a' Ω⋅ m b' c' d' e' Ω m m Ω /g ⋅ m 3 A2 ⋅ s 3 /g 2 ⋅ m 2 A ⋅ s3 4-.sur. e' 4.sura a re2is4enţei es4e% a' Ω b' c' d' e' . e:a5. prin4r7o re2is4enţ. 9 Un 3ispo2i4iv e5ec4ric are o pu4ere 3e P D 220" Ei es4e conec4a4 5a o 4ensiune 3e 220 V.Fizică < Teste Grilă inter#alul de timp c)t circulă curentul electric prin circuit e' căldura dega2ată la trecerea curentului electric printr-un conductor este propor"ională cu inter#alul de timp c)t circulă curentul electric prin circuit +). 40. Re2is4enţa unui con3uc4or es4e% a' direct propor"ională cu sec"iunea conductorului b' in#ers propor"ională cu sec"iunea conductorului c' direct propor"ională cu lungimea conductorului d' in#ers propor"ională cu lungimea conductorului e' dependentă de natura conductorului 42. minu4e sa se 3isipe2e o can4i4a4e 3e c. pen4ru re2is4ivi4a4ea e5ec4ric. c' *@= 444. c. &ac. o c. #ensiunea 5a >orne5e unui circui4 simp5u =nerami8ica4? es4e% a' egală cu tensiunea electromotoare a sursei minus căderea de tensiune pe circuitul interior al sursei intr-un circuit înc5is b' este egală cu tensiunea electromotoare a sursei intr-un circuit desc5is c' este mai mare dec)t tensiunea electromotoare a sursei intr-un circuit înc5is d' este egală cu produsul intre curentul din circuit şi rezisten"a ec5i#alentă a circuitului exterior e' este mai mică dec)t tensiunea electromotoare a sursei în circuit desc5is 4+. A /g ⋅ m 2 A2 ⋅ s 3 /g ⋅ m A2 ⋅ s 2 /g ⋅ m 2 A ⋅ s2 4. o 4ensiune U D 120 VB pu4erea >ecu5ui es4e% a' 14b' . 9 Un curen4 e5ec4ric cu in4ensi4a4ea I D 0B. d' *@3/.>a4e un >ec e5ec4ric.53ur.

4oare5e 8ormu5e permi4 ca5cu5area pu4erii e5ec4rice pe o porţiune 3e circui4% a' b' c' d' e' .. #rei re2is4oare avAn3 re2is4enţe5e R1D4Ω B R2 D+ Ω B R+ D.+.1.rii es4e% a' 2Ω b' c' d' e' ( (+r (⋅&2 η= ( ( + r)& η= . a n re2is4ori 3e re2is4enţe R1B R2B. Care 3in4re urm.0.Fizică < d' e' Teste Grilă a' suma intensită"ilor curen"ilor care ies dintrun nod de re"ea este egală cu suma intensită"ilor curen"ilor care intra intr-un nod de re"ea b' suma intensită"ilor curen"ilor care ies dintrun nod de re"ea este mai mică dec)t suma intensită"ilor curen"ilor care intră intr-un nod de re"ea c' suma intensită"ilor curen"ilor care ies dintrun nod de re"ea este mai mare dec)t suma intensită"ilor curen"ilor care intră intr-un nod de re"ea d' suma algebrică a intensită"ilor curen"ilor care se înt)lnesc intr-un nod de re"ea este nulă e' suma algebrică a intensită"ilor curen"ilor care se înt)lnesc intr-un nod de re"ea este poziti#ă 4/. Re2is4enţa ec@iva5en4. Re2is4enţa ec@iva5en4.2. Ran3amen4u5 =$? unei surse e5ec4rice =pen4ru un circui4 simp5uB R 7 re2is4enţa circui4u5uiB r 7 re2is4enţa in4ern.Rn :rupaţi 6n para5e5 es4e% a' b' * * * * = + + (e (* (2 (n * = (* + (2 + (n (e *1 . a surseiB E 7 4ensiunea e5ec4romo4oareB U 7 4ensiunea 5a >orne5e circui4u5uiB I L in4ensi4a4ea curen4u5ui? es4e% a' b' c' (* ⋅ (2 ⋅ (* + (2 + ( + (2 + (e = * (* ⋅ (2 ⋅ (e = (n (n (n (n ' E & ⋅( η= &( ( + r) E η= ' η= . a :rup.. a surseiB E 7 4ensiunea e5ec4romo4oareB U 7 4ensiunea 5a >orne5e circui4u5uiB I L in4ensi4a4ea curen4u5ui? sun4 va5a>i5e re5aţii5e% a' b' c' d' e' ( E E & )" = ( (→4 E & )" = r ' = 2E & )" = *. Re2is4enţa unui con3uc4or me4a5ic% a' depinde liniar de temperatură b' la o temperatură (ixa depinde de natura materialului c' este direct propor"ională cu rezisti#itatea conductorului d' este direct propor"ională cu sec"iunea conductorului e' este in#ers propor"ională cu lungimea conductorului .33Ω 21 Ω *= 3Ω 1 Ω 3 4). Hn re:im 3e scur4circui4 pen4ru un circui4 simp5u =R 7 re2is4enţa circui4u5uiB r 7 re2is4enţa in4ern.... Re2is4enţa ec@iva5en4.Rn :rupaţi 6n serie es4e% a' b' c' d' e' + = (⋅&2 + = (2 ⋅ & + =' ⋅& '2 ( + =' ⋅( += (e = (* + (2 + (n * * * (e = + + (* (2 (n (e = ∑ (i i =* n 4.Ω sun4 :rupa4e 6n para5e5. a n re2is4ori 3e re2is4enţe R1B R2B.

4ui4 3in4r7un con3uc4or cu re2is4enţa R D 4Ω Ei secţiunea 3e 4mm2.4oare es4e a3ev. 9 *ec4oru5 in3ucţie ma:ne4ic. Ω =O@m?% a' b' c' d' * * * = + + *e ** *2 * *n *e = ** + * 2 + * n * e = ∑ *i i =* n d' * = ** + *2 + * n *e *e = * * + + ** * 2 * *n e' .=' ⋅ & ⋅t ' ⋅& .= ' 2 ⋅ & ⋅t . Un circui4 e5ec4ric es4e a5c. A " ⋅m -b -0.. Prin4r7un 3ispo2i4iv e5ec4ric 4rece un curen4 e5ec4ric 3e 1A care 4ranspor4a o sarcin. Care 3in4re a8irmaţii5e urm.4oare corespun3 uni4. Con3uc4anţa ec@iva5en4.Fizică c' d' e' < Teste Grilă e' * (e =∑ i =* n * (i "⋅A m (e = (* + (2 + (n * * * (e = + + (* (2 (n . %Eoul' e' unitatea de măsură pentru conductan"ă în sistemul interna"ional +D este ) %siemens' .-...30 b' 3:44s c' @4min d' :4min e' *0 . Fo5osin3 8ormu5a ener:iei 4rans8era4e ="? 3e o surs./.sur.= t ( .= & ⋅ ( ⋅t '2 . a n re2is4ori 3e con3uc4anţe &1B &2B . A2 ⋅ s /g ⋅ m 2 A2 ⋅ s 3 *3  2 =&  2 =&  2 =&  (l × 1 )   ( 1 ×l )  (l ⋅ 1 )  .)..4. % D +-00C. Care es4e 5un:imea con3uc4oru5ui 3ac..ţii 3e m.ra4.% a' mărimea in#ersă rezisten"ei electrice se numeşte rezisti#itate b' mărimea in#ersă rezisten"ei electrice se numeşte conductan"ă c' unitatea de măsură pentru conductan"ă în sistemul interna"ional +D este Ω %o5m' d' unitatea de măsură pentru conductan"ă în sistemul interna"ional +D este . unui circui4 eG4erior Ei ap5icAn3 5e:ea 5ui O@mB a5e:eţi varian4e5e corec4e% a' b' c' d' e' .. &n :rupaţi 6n para5e5 es4e% a' b' c' . CA4 a 8uncţiona4 3ispo2i4ivu5C a' *. are 3irecţia% a' paralelă cu direc"ia (or"ei electromagnetice b' paralelă cu direc"ia curentul electric ce parcurge conductorul liniar a(lat în c)mp magnetic c' perpendiculară pe direc"ia (or"ei electromagnetice d' (ace un ung5i ascu"it cu direc"ia (or"ei electromagnetice e' (ace un ung5i mai mare de @44 cu direc"ia (or"ei electromagnetice -1. 9 EGpresia 8orţei e5ec4roma:ne4ice es4e% a' b' c' . Care 3in4re eGpresii5e urm.= t 2 . re2is4ivi4a4ea ma4eria5u5ui 3in care es4e cons4rui4 circui4u5 es4e ρ D 0B01-⋅ 107.Ω m% a' *44m b' *444m c' */m d' *4/m e' 4.*/m .

>. 9 "n3ucţia ma:ne4ic.cm 3e con3uc4or = µ 4 = 1π ⋅ *4 2r µ⋅& 2π ⋅ r µ⋅& 2π µ ⋅r & µ⋅& r T ⋅m ? A -4. T ⋅m ?% A 1=µ & ⋅l N -. 3e .4u4 3e un curen4 " D 10A es4e p5asa4 in4r7un cAmp ma:ne4ic uni8orm cu in3ucţia ma:ne4ic. 9 "n3ucţia ma:ne4ic. L Amperu5 L es4e 3e8ini4 cu aFu4oru5 urm. con3uc4oare 3e 5un:ime lB a85a4e 5a 3is4an4a d unu5 3e a54u5B para5e5e Ei parcurse 3e curenţi s4aţionari I1 Ei I' are mo3u5u5% *: a' b' c' d' e' 2. parcurşi de curent c' e(ectul Eoule al curentului electric d' interac"ia între doua c)mpuri magnetice produse de doi magne"i permanen"i e' autoinduc"ia -/.sur.>a4e un con3uc4or 5iniarB 5a 3is4anţa 3e −. crea4. 9 Uni4a4e 3e m.⋅ 1074)B perpen3icu5ar pe 5inii5e 3e cAmp. 6n cen4ru5 unei spire 3e ra2a r are eGpresia% µ⋅& a' b' c' d' e' --. asupra con3uc4oru5ui es4e = µ 4 = 1π ⋅ *4 −. .cm a4unci 8orţa e5ec4roma:ne4ica care acţionea2..3⋅*4-1N . străbătut de curent şi un c)mp magnetic exterior b' interac"ia între doi conductori rectilinii.Fizică d' e' < Teste Grilă a' b' c' d'    2 = l 1 ×&    l ×1   2 =  &    ( ) 2 =µ 2π ⋅ d &* ⋅ & 2 -2. paraleli.3⋅*4-3N *4-3N 3⋅*4-3N *4-1N 2. 8un3amen4a5.A ce s4r. 9 Forţa e5ec4ro3inamic.4oru5ui 8enomen 8i2ic% a' interac"ia între un conductor liniar. ( Un con3uc4or 5iniar s4r. (oarte lungi. pro3uce un curen4 e5ec4ric cu in4ensi4a4ea 3e . 3e un curen4 3e in4ensi4a4e I ce circu5a prin4r7un con3uc4or 5iniar 8oar4e 5un:B 5a 3is4an4a r 3e con3uc4or are mo3u5u5 3a4 3e 8ormu5a% a' b' c' d' e' &* ⋅ & 2 ⋅ l 2π ⋅ d * &* l 2= µ & 2 2π ⋅ d 2=µ 2= * &* ⋅ & 2 ⋅ d µ 2π ⋅ l & 2r & 1=µ 2π ⋅ r 1=µ 1= * & ⋅r µ 2π * 2π ⋅ r 1= µ & 1=µ 2r π ⋅& -+. 9 "n3ucţia cAmpu5ui ma:ne4ic uni8orm 3in in4erioru5 unui so5enoi3 are eGpresia% a' b' c' d' e' a' b' c' d' e' *4-:T 3⋅*4-:T 2⋅*4-3T *4-3T *4-1T & N ⋅l N ⋅& 1=µ l l 1=µ N ⋅& 1=µ 1= * & µl -). '4iin3 ca 5un:imea con3uc4oru5ui 6n cAmp es4e . 9 Ce in3ucţie ma:ne4ic. 3e in4eracţiune 3in4re 3ou.

4oare5e a8irmaţii carac4eri2ea2. ( Care es4e in3ucţia ma:ne4ic. Care 3in4re urm. .. T ⋅*4 −3 T π 2 = π ⋅*4 −. se ca5cu5e2e in3ucţia ma:ne4ic. &oua con3uc4oare para5e5eB parcurse 3e curenţi e5ec4rici s4aţionari% a' se atrag dacă curen"ii au acelaşi sens b' se resping dacă curen"ii sunt de sens contrar c' se atrag dacă curen"ii sunt de sens contrar d' se resping dacă curen"ii sunt de acelaşi sens e' nu interac"ionează /4. Forţa e5ec4ro3inamic. T /1. m /0. 6n cen4ru5 spirei =µ 0D4π⋅ 107/ a' b' c' d' 3 ?. "n3ucţia ma:ne4ic. re5a4iv. Permea>i5i4a4ea ma:ne4ic.2=⋅*4-1T *4-3T 3. a cAmpu5ui ma:ne4ic uni8orm 3in in4erioru5 unui so5enoi3 are mo3u5u5% a' direct propor"ional cu intensitatea curentului din solenoid b' in#ers propor"ional cu intensitatea curentului din solenoid c' propor"ional cu numărul de spire al solenoidului d' in#ers propor"ional cu lungimea solenoidului e' depinde de proprietă"ile magnetice ale mediului //. m π π 1 ⋅*4 −. cu ra2a r D 1-cm es4e parcurs. 6n cen4ru5 unei spire parcurse 3e curen4 es4e 6n mo3u5% *. T ⋅*4 −. in4ensi4a4e 1A = µ 4 = 1π ⋅ *4 T ⋅m J π D+B14?C A a' b' c' d' e' (' *4-1T 2⋅*4-1T :. "n3ucţia ma:ne4ic. 3e un curen4 3e in4ensi4a4e I D 4A. 0.*1⋅*4-3T *4-3T /+. 9 O spir. Hn 3e8iniţia amperu5ui sun4 impuse urm. a unui me3iu a' nu are unitate de măsură %este o mărime adimensională' b' se măsoară în 329m c' este egală cu raportul intre permeabilitatea magnetică absolută a mediului respecti# şi permeabilitatea magnetică a #idului d' este un număr care arată de cate ori induc"ia intr-un mediu la o distan"ă r este mai mare dec)t induc"ia la aceiaşi distan"ă în #id e' arată de cate ori induc"ia intr-un mediu la distan"ă r este mai mică dec)t induc"ia în #id la aceiaşi distan"ă /2. T e' 2π ⋅*4 −.4oare5e con3iţii pen4ru eGpresia 8orţei e5ec4ro3inamice% a' conductoarele sunt plasate în #id b' (or"a de interac"iune pe unitatea de lungime este de * N4m c' distan"a între conductoare este de * m d' intensitatea curentului care parcurge cele două conductoare este aceiaşi e' (or"a de interac"iune dintre cele două conductoare pe unitatea de lungime este de N 2⋅*4-. 6n cen4ru5 unui so5enoi3 cu 100 spire Ei 5un:imea 3e 20cmB parcurs 3e un curen4 3e −..% a' este direct propor"ională cu produsul intensită"ilor curen"ilor ce circulă prin cele două conductoare b' este in#ers propor"ională cu distan"a intre cele două conductoare c' nu depinde de proprietă"ile magnetice ale mediului în care sunt plasate conductoarele d' este direct propor"ionala cu lungimea comuna a conductoarelor e' depinde de proprietă"ile magnetice ale mediului în care sunt plasate cele două conductoare /. măsurată pe direc"ia axei longitudinale. este mult mai mare dec)t diametrul b' are spirele dispuse în cel pu"in două straturi c' spirele sunt dispuse intr-un singur strat d' între spire există spa"ii libere e' spirele nu au spa"ii libere intre ele /-.Fizică < Teste Grilă -. un so5enoi3% a' lungimea.

3e 10cm2B aEe2a4. pro3us sca5ar iar sim>o5u5 × pro3usu5 vec4oria5?% a' b' c' d' e' Capitolul ': Producerea şi utilizarea curentului alternati* )1.Fizică < Teste Grilă a' propor"ională cu raza spirei b' in#ers propor"ională cu raza spirei c' propor"ională cu intensitatea curentului din spiră d' in#ers propor"ională cu intensitatea curentului din spiră e' depinde de proprietă"ile magnetice ale mediului în care se a(lă spira /). 9 Pen4ru un so5enoi3 in3uc4anţa are eGpresia% µ ⋅N ⋅) a' l2 µ⋅) b' N 2 ⋅l c' d' e' µ⋅N2 ⋅) l * N 2 ⋅l µ ) * ) ⋅l µ N2 *= .4oarea eGpresie ma4ema4ic. a85a4.% a' (luxul magnetic printr-o supra(a"ă este o mărime #ectorială b' (luxul magnetic printr-o supra(a"ă este o mărime scalară c' (luxul magnetic printr-o supra(a"ă depinde de induc"ia magnetică a c)mpului magnetic uni(orm care străbate supra(a"a respecti#ă d' (luxul magnetic printr-o supra(a"ă nu depinde de induc"ia magnetică a c)mpului magnetic uni(orm care străbate supra(a"a respecti#ă e' unitatea de măsură a (luxului magnetic este F %FenrG' & Φ * L= Φ Φ L= 2 & L= )4. F5uGu5 ma:ne4ic ce s4r. "n3ucţia ma:ne4ic. 6n4r7un punc4 a85a4 5a 3is4anţa r 3e un con3uc4or 5iniar es4e% a' tangentă la linia de c)mp în punctul considerat b' are modulul propor"ional cu distan"a p)nă la conductor c' are modulul propor"ional cu intensitatea curentului din conductor d' are modulul in#ers propor"ional cu distan"a p)nă la conductor e' are sensul în sensul de înc5idere al liniei de c)mp /. Care 3in4re a8irmaţii5e urm.ra4. 3e 8ormu5a% a' L = & ⋅ ∆Φ b' c' d' e'   Φ = 1 ×)   Φ = 1⋅) Φ = 1 ) cos α Φ = 1 ) sin α L= Φ & Φ= 1⋅) sin α )0. perpen3icu5ar pe 5inii5e unui cAmp ma:ne4ic cu in3ucţia 3e 107+)% a' *4-2-b b' *4-3 -b c' *4-3-b d' 2⋅*4-3-b e' *4-:-b )+. 9 "n3uc4anţa unui circui4 es4e 3a4.% a' e = ∆Φ ⋅ ∆t ∆t ∆Φ ∆Φ c' e = − ∆t * d' e = ∆Φ e' e = ∆Φ ⋅ ∆t 2 b' e = )2. 6n4r7un cAmp ma:ne4ic es4e =punc4u5 repre2in4.4oare es4e a3ev.>a4e o supra8aţ. 9 $e:ea in3ucţiei e5ec4roma:ne4ice =5e:ea 5ui Fara3aM? are urm. 9 Care es4e 85uGu5 ma:ne4ic prin4r7o supra8aţ..

3e >ar..Fizică < Teste Grilă ). avAn3 in3uc4anţa .cm Ei secţiunea +-⋅π⋅ 1074 m2 cAn3 are un mie2 3e 8ier cu µ rD400 =π 2≅ 10J µ 0D4π⋅ 107/NOm?% a' =3 b' *. b' *.42 .seasc. d' 2.% *@ .m?% a' b' c' d' e' *41A4s *43A4s 2⋅*41A4s *43A4s *4:A4s .2.3. 9 O >o>ina cu ND1000 spire Ei 0D10cm2B avAn3 pe aGa para5e5. Cu ce vi4e2.*.. Hn re:iunea M in3ucţia va avea sensu5% B M  & A a' b' c' d' e' de la planul 5)rtie la obser#ator paralel cu D în planul 5)rtiei perpendicular pe D în planul 5)rtiei de la obser#ator spre planul 5)rtiei se anulează DC? pen4ru ca s.3. = ∆ & ∆ t . 4. 8ie :enera4.rui in4ensi4a4e ∆& A = −4. 9 Con3uc4oru5 mo>i5 A1 3in 8i:ura urm. 4re>uie sa varie2e curen4u5 prin >o>in. cu ine5u5 3e cupru suspen3a4 3ac. 3e in3uc4anţa pe uni4a4ea 3e 5un:ime 5a cape4e5e sa5e% a' mai mare b' mai mică c' zero d' aceiaşi e' de *4 ori mai mare . 9 O >o>in.s. #ensiunea e5ec4romo4oare au4oin3us. 3e 1V =se 3au =π 2≅ 10J µ 0D4π⋅ 107/ +.2.4oarea 8ormu5are ma4ema4ic. 9 Ce se 6n4Amp5.*3.4oare es4e 3ep5asa4 spre 3reap4a pro3ucAn3 un curen4 in3us & 3e 5a A 5a 1.% a' e = L ⋅ ∆& b' c' d' e' ). 4. e' 4. es4e% a' b' c' d' e' *. are 100 spireB 5un:imea 40cmB secţiunea 3e 10 π cm2. apropiem 3e e5 ma:ne4u5 6n 8orm. 9 O >o>in. 9 Cum es4e in3uc4anţa pe uni4a4ea 3e 5un:ime 6n cen4ru5 unui so5enoi3 8aţ.+ es4e parcurs. 9 $e:ea au4oin3ucţiei are urm.D . cu 5inii5e cAmpu5ui ma:ne4ic 3e in3ucţie 1D1#B es4e scoas. ∆t s L ∆& ∆t e = −L ∆& ∆& e = −L ∆t e = −L ⋅ ∆& ⋅ ∆t e =− sca3e cu o vi4e2.=3 e' 13 )). c' 3. *.2. 3in cAmp in4r7un 4imp 3e 0B.:3 c' *:3 d' 4. )-. in3uc4anţa unei >o>ine cu 1000 spire avAn3 5un:imea 3e +. cons4an4. 4. o 4ensiune e5ec4romo4oare au4oin3us. )/. 3e un curen4 a c. 9 0a se :. Ce 4ensiune e5ec4romo4oare me3ie se va in3uce 6n >o>in.1.0.% a' 4.

cu /2 D 200 spire =se consi3era l1 0 l2 Ei 1 0 2? pen4ru a o>ţine ace5aEi 85uG ma:ne4ic prin supra8aţa unei spire% a' 2A b' :A c' *4A d' =A e' 1A . F5uGu5 ma:ne4ic se m.>a4e o a54a >o>in. Uni4a4ea 3e ma:ne4ice es4e% a' b' c' . es4e% a' direct propor"ională cu intensitatea curentului b' direct propor"ională cu inductan"a circuitului c' in#ers propor"ională cu inductan"a circuitului d' direct propor"ională cu #iteza de #aria"ie a curentului din circuit 24 A N . 9 Prin4r7o >o>in.sur.. un curen4 I2 ce s4r.). "n3uc4anţa pen4ru un so5enoi3 es4e% a' direct propor"ională cu aria sec"iunii trans#ersale a solenoidului b' in#ers propor"ională cu lungimea solenoidului c' direct propor"ională cu lungimea solenoidului d' direct propor"ională cu pătratul numărului de spire al solenoidului e' in#ers propor"ională cu pătratul numărului de spire al solenoidului 100.soar. cu / D 400 spire 4rece un curen4 I1 D 4A.% A ⋅s a' putere b' (lux c' induc"ie magnetică d' inductan"a e' tensiune electrică .. 2 2 repre2in4. ai>.#ensiunea e5ec4romo4oare au4oin3us. a in3ucţiei T /g d' A⋅ s2 e' N A N A⋅m . Ce in4ensi4a4e 4re>uie s.sur. 6n% T m T ⋅m b' A c' T ⋅ m 2 d' -b a' .rimea 8i2ic.sur. "n3ucţia e5ec4roma:ne4ic. "n3uc4anţa unui circui4 e5ec4ric are ca uni4a4e 3e m.-. ce are ca uni4a4e 3e /g ⋅ m 2 m.% a' 3 b' c' d' e' 3 m -b A -b A⋅m /g ⋅ m 2 A2 ⋅ s 2 m.4..+./. 9 M. es4e 8enomenu5% a' de producere a curentului electric indus într-un circuit electric înc5is străbătut de un (lux magnetic #ariabil b' de producere a unui curent într-un circuit desc5is c' de producere a unei tensiuni electromotoare induse la bornele unui circuit electric desc5is străbătut de un (lux magnetic #ariabil d' de dispari"ie a unui curent electric dintr-un circuit străbătut de un (lux magnetic #ariabil e' de interac"iune între două circuite electrice .. .Fizică < e' Teste Grilă S a' b' c' d' e' N /g ⋅ m 2 A⋅ s2 inelul #a (i atras de magnet inelul nu se #a deplasa inelul #a (i respins de magnet inelul se #a răsuci nici o #ariantă nu este corectă .

Curen4u5 a54erna4iv poa4e 8i carac4eri2a4 3e urm.% a' Frec#en"a reprezintă numărul de oscila"ii în unitatea de timp b' Frec#en"a reprezintă numărul de oscila"ii într-o perioadă c' Frec#en"a este egală cu in#ersul perioadei d' 7nitatea de măsură a (rec#en"ei este secunda e' 7nitatea de măsură a (rec#en"ei este Fz %5ertz' 10+. se poa4e o>ţine prin% a' rotire uni(ormă a unei spire într-un c)mp magnetic uni(orm b' mişcarea rectilinie uni(ormă a unei spire într-un c)mp magnetic uni(orm pe direc"ia liniilor de c)mp c' interac"iunea unui c)mp magnetic #ariabil cu o bobină (ixă d' interac"iunea unui c)mp magnetic uni(orm cu o bobină (ixă e' mişcarea unei spire (ără existen"a unui c)mp magnetic 10.#ensiunea e5ec4romo4oare a54erna4iv.4oare5e m..Care 3in4re urm. în acelaşi sens c' Herioada are ca unitate de măsură secunda d' Herioada are ca unitate de măsură Fz %5ertz' e' Herioada este in#ersul (rec#en"ei 104.Un curen4 a54erna4iv ce are 8recvenţa 3e -0+z are% a' o pulsa"ie de *24π rad9secundă b' o pulsa"ie de :4π rad9secundă c' o perioadă de *9 :4 secunde d' o perioadă de *9 *24 secunde e' o perioadă de *9 34 secunde 10/.0+z are% a' o perioadă de *4 secunde b' o perioadă de * secundă c' o perioadă de 2⋅*4-2 secunde d' o perioadă de 24 milisecunde e' o perioadă de *4 milisecunde 10-.4oare5e a8irmaţii 3espre 8recvenţa curen4u5ui a54erna4iv es4e a3ev. dacă circuitul este străbătut de un curent electric c' la întreruperea %desc5iderea circuitului' d' numai în miezul magnetic e' ori de c)te ori #ariază curentul electric în circuit 102.Un curen4 a54erna4iv ce are 8recvenţa 3e .Un curen4 a54erna4iv ce are o pu5saţie 3e 120π rad.secundă are% a' o (rec#en"ă de :4 3z b' o (rec#en"ă de 34 3z c' o perioadă de *9 :4 secunde d' o perioadă de *9 *24 secunde e' o perioadă de *9 34 secunde 10).4oare5e a8irmaţii es4e a3ev.rimi% a' (rec#en"ă b' pulsa"ie c' induc"ie magnetică d' perioadă e' (ază 2* .Au4oin3ucţia se poa4e pro3uce% a' la înc5iderea circuitului electric b' oric)nd.ra4.Care 3in4re urm.Fizică < Teste Grilă e' direct propor"ională cu produsul dintre inductan"a circuitului şi #iteza de #aria"ie a curentului din circuit 101. în sensuri opuse b' Herioada reprezintă inter#alul de timp după care intensitatea şi tensiunea curentului alternati# trec prin aceleaşi #alori.% a' Herioada reprezintă inter#alul de timp după care intensitatea şi tensiunea curentului alternati# trec prin aceleaşi #alori.ra4.

Fizică < Teste Grilă 22 .

9 Un recipien4 6nc@is con4ine mo5ecu5e 3e ap.9 Cea mai mic.B mo5ecu5e 3e @i3ro:en Ei mo5ecu5e 3e oGi:enB 6n 4o4a5 440 3e a4omi.423 I *423' c' este egală cu a *2-a parte din masa atomică a izotopului de carbon *2 : ! d' este egală cu un Kalton e' este o mărime adimensională 11/. Ei 3e2or3ona4. cu% a' : u b' *2 u c' *2 d' : e' *2 g *2 :! a' 14 b' 34 c' :4 d' . Can4i4a4ea 3e su>s4anţ. a apei es4e e:a5. Ei care p. 3in 1) :rame 3e ap. in4ervenţia unor 8orţe eG4erioare se numeE4e% a' di(rac"ie b' di(uzie c' inter(eren"ă d' rezonan"ă e' (isiune 112.423 I *423 atomi de oxigen e' 4.B care poa4e eGis4a 6n s4are 5i>er.9 Masa mo5ecu5ar.% a' un mol de apă b' o unitate atomică de masă c' o moleculă de apă d' un Jilomol de apă e' un atom de 5idrogen 111.1 atomi de 5idrogen c' :. re5a4iv.4* Jilomoli 110.9 Masa mo5ecu5ar. cu% a' *: g9mol b' *: u9mol c' *: Jg9mol d' *= u9mol e' *= g9mol 11.423 I *423 molecule d' :. care se numeE4e% a' di(rac"ie b' di(uzie c' dispersie d' agita"ie termică e' rezonan"ă 11+.s4rea2. a' are simbolul %u' b' are #aloarea egală în grame cu *9 %:.B N2 Ei O2B anume 200 3e mo5ecu5e 3in4re care 140 3e mo5ecu5e con4in @i3ro:en si 110 mo5ecu5e con4in oGi:en. a apei es4e e:a5.4 e' =4 11. cu% a' *: g b' *= Jg9Jmol c' 32 Jg d' *= u e' *1 g9mol 120.4run3ere a mo5ecu5e5or unei su>s4anţe prin4re mo5ecu5e5e a54ei su>s4anţeB 8..9 Fenomenu5 3e p. O can4i4a4e 3e 1) :rame 3e ap. 9 Un recipien4 6nc@is con4ine ap. 3e mas. &in4re 4oa4e aces4e mo5ecu5e 140 3e mo5ecu5e con4in @i3ro:en si 110 mo5ecu5e con4in oGi:en.Fizică < Teste Grilă Capitolul 1: )ermodinamică 10. conţine incin4a% a' 14 b' 34 c' :4 d' . proprie4.r. 114. Uni4a4ea a4omic. 6n4r7o miEcare permanen4. Ca4e mo5ecu5e 3e ap.9 "2o4opu5 re5a4iv.rei su>s4anţeB in3i8eren4 3e s4area aces4eia 3e a:re:areB se a85. par4icu5. con4ine incin4a% . e:a5../ Masa mo5ar..9 Mo5ecu5e5e oric. CA4e mo5ecu5e 3e ap. a apei es4e% a' *: b' *2 c' *= d' 32 e' *1 11). conţine% a' un mol de apă b' 22. se poa4e eGprima 6n% a' litri 23 are masa a4omic.4 e' =4 11-.ţi5e c@imice a5e su>s4anţei repre2in4.

un mol dintr-un gaz ideal ocupă un #olum de 22.ru5 5ui Avo:a3roB masa unei mo5ecu5e 3in su>s4anţa respec4iv. Masa mo5ar. :a2e 3i8eri4e es4e o>ţinu4 3in mase5e 3e :a2 m1B cu masa mo5ar. 3e mas. de exemplu c' este egal aproximati# cu :.423I*421 c' :.423 I *423 Jmol.9 O su>s4anţ.423 I *42: molecule 12). uni4a4ea a4omic. 12. are masa m Ei conţine ν mo5i.1 l d' într-un mol de substan"ă %de exemplu apă' se a(lă :.4*3 I *43 Ha 12. Q2.1 m3 c' un Jilomol de gaz ideal ocupă un #olum de 22.423I*423 b' :.3 M şi aproximati# *.3 M şi aproximati# *. c@imic.* b' reprezintă numărul de molecule dintr-un mol de apă. ar repre2en4a a Easea par4e 3in masa i2o4opu5ui 12 C a4unci% a' masele moleculare relati#e s-ar dubla b' masele moleculare relati#e s-ar reduce la 2umătate c' numărul lui &#ogadro s-ar reduce la 2umătate d' numărul lui &#ogadro s-ar dubla e' masele molare s-ar reduce la 2umătate 12+.* d' este egal aproximati# cu :..423 I *42: Jmol.423 I *423 molecule e' într-un mol de substan"ă %de exemplu apă' se a(lă :.% a' într-un Jilomol de substan"ă %de exemplu apă' se a(lă aprozimati# :.% a' masa moleculară relati#ă b' masa unui mol c' masa unei molecule d' unitatea atomică de masă e' numarul de moli 122. &ac.3L ! şi aproximati# *. a unei su>s4anţe =µ ? a' reprezintă masa unui mol din acea substan"ă b' reprezintă masa unei molecule din acea substan"ă . &ac. Masa mo5ar.9 Num.423 I *421 Jmol.Fizică < Teste Grilă b' moli c' grame d' pascali e' Jel#ini 121.9 Un ames4ec 3e 3ou.423I*42: e' :.423 I *423 molecule b' în ipoteza &#ogadro.9 1i8aţi a8irmaţia corec4.ru5 3e mo5ecu5e 3in m D +20: 3e oGi:en mo5ecu5ar =QD+2:Omo5? es4e% a' :. Q1 Ei respec4iv m2B cu masa mo5ar. Un :a2 se va a85a 6n con3iţii norma5e 3e 4empera4ur. în condi"ii speci(icate 21 m* m2 ( m* + m2 ) 2 b' µ = µ µ µ* m* + µ 2 m 2 c' µ = m* + m2 m* + m 2 m* µ 2 + m 2 µ* µ* m 2 + µ 2 m* e' µ = m* + m 2 d' µ = µ* µ 2 124. me3ie a ames4ecu5ui es4e% a' µ = ( µ * + µ 2 ) * 2 c' este egală cu masa moleculară relati#ă exprimată în grame pe mol d' este egală cu numarul de molecule dintr-un mol exprimat unită"i în în unită"i atomice de masă e' este egal cu numărul de moli exprimat în unită"i atomice de masă 12-.* e' depinde de tipul substan"ei 12/. Num.423I*423 d' :. Ei presiune 5a% a' 24L ! şi * atm? b' 2.9 Hn re5aţia 3e ca5cu5B pen4ru o su>s4anţ.4*3 I *43 Ha? c' 4L ! şi * atm? d' 3.. se poa4e eGprima as48e5% a' ν 9 %m Na'? b' ν m 9 N&? c' m 9 %ν Na'? d' * 9 %ν m Na'? e' ν Na9m? 1+0. *o5umu5 mo5ar a' este o constantă ce nu depinde de starea de agregare a substan"ei b' reprezintă #olumul unui mol de substan"ă.423I*42.ru5 5ui Avo:a3ro =Na? a' este egal aproximati# cu :.4*3 I *43 Ha? e' 2. NA es4e num. =3e eGemp5u apa? a masei mo5areB P D NA m0B m0 repre2in4.

Fizică

<

Teste Grilă

c' este egal cu ρIµ unde ρ este densitatea substan"ei iar µ masa molară a acesteia d' nu depinde de starea de agregare a substan"ei, a#)nd aproximati# #aloarea 221 litri9mol e' depinde de presiunea şi temperatura substan"ei 1+1. &ensi4a4ea se 3e8ineE4e ca rapor4u5 3in4re masa corpu5ui =su>s4anţei? Ei vo5umu5 s;u. A4unci a' densitatea nu este in(luen"ată de temperatură şi presiune b' densitatea unei substan"e nu depinde de starea de agregare c' pentru solide, densitatea se determină (rec#ent la 24O!, iar pentru lic5ide şi gaze la 4O! Kensitatea se măsoară în Jg9m3 sau g9cm3, la presiunea normală, de * atm d' raportul dintre masa unui corp şi a masei unui #olum egal dintr-un alt corp de re(erin"ă, de obicei apa distilată la 24O!, poartă numele de densitate relativă e' cu creşterea temperaturii, densitatea ma2orită"ii corpurilor creşte, aceasta datorită dilatătii 1+2.9 Pen4ru un :a2 monoa4omic 6nc@is 6n4r7 o incin4; num;ru5 3e par4icu5e 3in uni4a4ea 3e vo5um es4e nB iar masa unei par4icu5e es4e m0. *o5umu5 incin4ei es4e *. &ensi4a4ea ρ a :a2u5ui 3in incin4; are eGpresia% a' ρ B m4 9 n b' ρ B n > 9 m4 c' ρ B m4 n 9 > d' ρ B n m4 e' ρ B m4 9 %nI>' 1++. Pen4ru un :a2 monoa4omic 6nc@is 6n4r7o incin4; num;ru5 3e par4icu5e 3in uni4a4ea 3e vo5um es4e nB iar masa unei par4icu5e es4e m0. *o5umu5 incin4ei es4e *. Masa :a2u5ui 3in incin4; are eGpresia% a' m4 n b' n > 9 m4 c' m4 n > d' > m4 e' m4 >9 n 1+4. O mas; 3e 1) R: 3e ap; va conţine a' * mol
23

b' *4 moli c' *44 moli d' * Jmol e' aproximati# :,423 I *42: molecule 1+,. O su>s4anţ; ce conţine -B02+ I 1024 mo5ecu5e a' este alcătuită din aproximati# 4 4* Jilomoli b' are acelaşi #olum indi(erent de natura acesteia, în condi"ii normale de temperatură şi presiune c' este alcătuită din aproximati# *4 moli d' are masa moleculară relati#ă egală cu *4 e' are masa molară egală cu *4 g9mol 1+-. Un 8enomen 4ermic es4e% a' orice (enomen în care se dega2ă caldură b' un (enomen (izic datorat mişcării de agita"ie termică a moleculelor c' pus în e#iden"ă prin modi(icarea #olumului d' studiat cu a2utorul termodinamicii e' pus în e#iden"ă prin modi(icarea temperaturii 1+/.0is4emu5 4ermo3inamic a' este considerat (init b' este in(init c' este (ormat dintr-un număr (oarte mare de particule d' este (ormat dintr-un număr redus de particule e' poate interac"iona cu mediul exterior 1+).9 0is4emu5 4ermo3inamic 6nc@is sc@im>; cu eG4erioru5% a' substan"ă şi energie? b' energie, dar nu şi substan"ă c' substan"ă, dar nu şi energie d' lucru mecanic dar nu sc5imbă căldură? e' căldură dar nu sc5imbă lucru mecanic 1+..9 Un sis4em 4ermo3inamic% a' este neomogen, dacă are aceeaşi compozi"ie c5imică şi aceleaşi proprietă"i (izice în toate punctele b' este izolat dacă nu interac"ionează cu mediul exterior c' este înc5is dacă nu sc5imbă nici energie nici substan"ă cu exteriorul d' este desc5is dacă sc5imbă cu exteriorul substan"ă, nu şi energie e' este omogen dacă nu sc5imbă substan"ă cu exteriorul ci doar energie

Fizică

<

Teste Grilă

140.9 Corpu5 omenesc es4e un sis4em 4ermo3inamic a' izolat b' omogen c' desc5is d' înc5is e' adiabatic 141. MarcaţiB 3ac; es4e corec4% a' ansamblul proprietă"ilor unui sistem termodinamic la un moment dat determină starea acestuia b' parametrii de stare reprezintă mărimile (izice asociate proprietă"ilor unui sistem termodinamic la un moment dat c' în cazul particular în care to"i parametrii termodinamici ai unui sistem răm)n in#ariabili în timp, se spune că, în condi"iile exterioare date, sistemul este în stare de neec5ilibru d' un sistem termodinamic ce e#oluează liber, în condi"ii date, tinde întotdeauna spre o stare de ec5ilibru e' c)nd, în urma unor interac"iuni cu mediul exterior, starea termodinamică a unui sistem se modi(ică, spunem că are loc o trans(ormare de stare sau proces termodinamic 142.9 Parame4rii eG4ensivi 6n 4ermo3inamic;% a' sunt acei parametri care nu depind de cantitatea de substan"ă con"inută în sistem, la un moment dat? b' au o #aloare descrescătoare cu creşterea cantită"ii de substan"ă din sistem? c' sunt, de exemplu, numărul de particule din sistem, numărul de moli din substan"a con"inută, masa sistemului? d' sunt, de exemplu, masa molară, presiunea, temperatura, densitatea? e' apar"in clasei parametrilor de pozi"ie 14+. Parame4rii 4ermo3inamici a' sunt intensi#i sau locali dacă exprimă unele proprietă"i locale ale sistemului %densitatea, presiunea'? b' necesari şi su(icien"i pentru descrierea sistemului termodinamic sunt parametrii de proces? c' independen"i se mai numesc şi grade de libertate ale sistemului termodinamic? d' interni sunt căldura sau lucrul mecanic? e' extensi#i sunt aditi#i %masa'
2:

144.9 04area unui sis4em 4ermo3inamic a' nu poate (i reprezentată în coordonate %p, >' b' este de ec5ilibru dacă to"i parametrii independen"i nu #ariază în timp c' se reprezintă printr-o linie curbă în coordonate %p, >' d' nu se modi(ică pe parcursul unui proces termodinamic e' este sta"ionară, dacă parametrii de stare #ariază în timp 14,. Enunţu5 SUn sis4em 4ermo3inamic i2o5a4 eva5uea2; spre o s4are 3e ec@i5i>ru 4ermo3inamic pe care nu o mai p;r;seE4e 3e 5a sineT repre2in4; a' principiul zero al termodinamicii b' principiul D-îi al termodinamicii c' principiul al DD-lea al termodinamicii d' principiul al DDD-lea al termodinamicii e' principiul ec5ilibrului termodinamic 14-. Enunţu5 S&ac; sis4emu5 A es4e 6n ec@i5i>ru 4ermic cu sis4emu5 1 și sis4emu5 1 es4e 6n ec@i5i>ru 4ermic cu sis4emu5 CB a4unci sis4emu5 A es4e 6n ec@i5i>ru 4ermic cu sis4emu5 CT repre2in4; a' principiul zero al termodinamicii b' principiul D-îi al termodinamicii c' principiul al DD-lea al termodinamicii d' principiul al DDD-lea al termodinamicii e' principiul tranziti#ită"ii ec5ilibrului termodinamic 14/. Un sis4em 4ermo3inamic a' are to"i parametri de stare #ariabili în timp dacă este în ec5ilibru? b' nu poate realiza sc5imb de căldură cu alte sisteme termodinamice dacă este înc5is? c' su(eră un proces termodinamic dacă cel pu"in un parametru de stare se modi(ică în timp? d' este izolat dacă permite doar sc5imbul de substan"ă cu exteriorul? e' dacă este desc5is nu poate (i considerat izolat 14). Un sis4em 4ermo3inamic a' este izolat, dacă su(eră doar sc5imb de energie, nu şi de substan"ă cu exteriorul? b' desc5is poate sc5imba doar substan"ă cu mediul exterior, nu şi energie? c' este în ec5ilibru, dacă to"i parametrii termodinamici răm)n in#ariabili în timp?

Fizică

<

Teste Grilă

d' este omogen, dacă (iecare parametru intensi# ce caracterizează sistemul are aceeaşi #aloare pentru tot sistemul? e' e#oluează liber în condi"iile date spre stări de neec5ilibru 14.. Hn4r7un proces 4ermo3inamic a' o parte din parametrii ce descriu starea sistemului se modi(ică? b' starea termodinamică ini"ială a sistemului nu poate coincide cu starea (inală? c' dacă acesta este izolat, #a e#olua spontan spre o stare de ec5ilibru? d' are loc o modi(icare a numărului gradelor de libertate ale sistemului termodinamic? e' o parte din parametrii independen"i se modi(ică 1,0. Un proces 4ermo3inamic es4e% a' re#ersibil, dacă poate re#eni în starea ini"ială prin alte stări intermediare? b' c#asistatic atunci c)nd sistemul e#oluează prin stări a(late în #ecinătate ec5ilibrului? c' re#ersibil dacă este şi c#asistatic? d' c#asistatic atunci c)nd parametrii de stare nu se modi(ică în timp? e' c#asistatic, dacă starea ini"ială coincide cu cea (inală 1,1.9 Un 4ermos4a4 repre2in4; 3in punc4 3e ve3ere 4ermo3inamic un sis4em a' a cărui presiune nu se modi(ică în timp? b' a cărui temperatură #ariază liniar în timp? c' a cărui temperatură nu se modi(ică în timp? d' pentru care raportul dintre presiune şi temperatură răm)ne constant? e' a cărui temperatură scade în timp 1,2. Un 4ermos cu 3op ce conţine ap; Ei :@eaţ; 6n in4erior repre2in4; un eGemp5u 3e a' sistem desc5is? b' sistem izolat? c' sistem termodinamic? d' sistem adiabatic? e' sistem omogen 1,+. Mo3i8icarea po2iţiei pis4onu5ui 6n sensu5 creE4erii vo5umu5uiB pen4ru un sis4em 6nc@is 3e 4ip ci5in3ru cu pis4on es4e un eGemp5u 3e a' proces exoterm? b' e(ectuare de lucru mecanic asupra exteriorului?
2;

c' e(ectuare de sistemului? d' proces izocor? e' proces adiabatic

lucru

mecanic

asupra

1,4. Un sis4em 4ermo3inamic% a' permite sc5imbul de căldură dacă este înc5is? b' izolat adiabatic nu poate e(ectua lucru mecanic? c' izolat adiabatic nu permite sc5imbul de căldură cu exteriorul? d' izolat adiabatic se poate încălzi sub inciden"a unui (lux de radia"ie? e' izolat adiabatic nu permite sc5imbul de substan"ă cu exteriorul 1,,.9 Un sis4em 8i2ic 8orma4 3in4r7un num;r 8oar4e mare 3e par4icu5e care po4 in4eracţiona cu me3iu5 eG4erior se numeE4e% a' termos b' termostat c' termodinamic d' izolat adiabatic e' calorimetru 1,-.Care 3in urm;4oare5e m;rimi au ca uni4a4e 3e m;sur; Jou57u5% a' energia cinetică b' presiunea c' energia internă d' căldura e' lucrul mecanic 1,/. Un sis4em 4ermo3inamic i2o5a4 a3ia>a4ic% a' #a a#ea #aria"ia energiei interne egală cu zero pentru orice proces b' nu poate sc5imba lucru mecanic cu exteriorul c' are energia pătratică medie a particulelor constituente egală cu zero d' nu poate sc5imba căldură cu exteriorul e' este un sistem termodinamic înc5is 1,).9 &ou; sis4eme 4ermo3inamice puse 6n con4ac4 4ermic a' sc5imbă întotdeauna lucru mecanic? b' sc5imbă obligatoriu substan"ă? c' îşi măresc energia internă totală? d' îşi egalează presiunile? e' îşi #or egala temperaturile

Fizică

<

Teste Grilă

1,.. #recerea unui sis4em 3in4r7o s4are 3e ec@i5i>ru 4ermo3inamic 6n a54; s4are 3e ec@i5i>ru 4ermo3inamic se numeE4e% a' proces ciclic? b' proces termodinamic? c' proces re#ersibil? d' proces ire#ersibil? e' trans(ormare de stare 1-0. Procese5e cvasis4a4ice a' au stările intermediare de ec5ilibru b' se des(ăşoară lent c' nu se pot reprezenta printr-o diagramă de stare d' reprezintă cazuri idealizate pentru procesele înt)lnite în natură e' sunt ire#ersibile 1-1. Procesu5 1 a 1U > 1 repre2en4a4 6n 8i:ura a5;4ura4; es4e% a p * *P b > a' proces ciclic? b' proces c#asistatic? c' proces izocor? d' proces izoterm? e' proces adiabatic 1-2. Ecuaţia 4ermic; 3e s4are C5apeMron 7 Men3e5eev a' este rela"ia care stabileşte o legătură între parametrii de pozi"ie ai unui sistem termodinamic? b' determină complet to"i parametrii sistemului termodinamic atunci c)nd se cunoaşte unul dintre aceştia? c' este rela"ia care stabileşte o legătură între parametrii de stare ai unui sistem termodinamic? d' este #alabilă doar pentru un gazul ideal? e' este o rela"ie ce leagă parametrii de stare cu cei de proces 1-+. Care 3in urm;4oare5e a8irmaţii repre2in4; carac4eris4ici a5e :a2u5ui i3ea5% a' număr (oarte mare de molecule constituente b' dimensiunile moleculelor constituente sunt (oarte mici, (iind comparabile cu distan"ele dintre acestea
2=

c' moleculele constituente pot (i considerate puncte materiale iar (or"ele intermoleculare se negli2ează d' moleculele se a(lă în agita"ie termică e' ciocnirile dintre molecule şi dintre molecule şi pere"ii #asului sunt plastice 1-4. Un :a2 rea5 se apropie 3e mo3e5u5 :a2u5ui i3ea5 6n urm;4oare5e ipo4e2e% a' la presiune înaltă şi temperaturi cobor)te? b' la temperaturi relati# ridicate şi presiuni cobor)te? c' dacă legile experimentale ale gazelor %!5arles, GaG - Lussac, QoGle - Mariotte' sunt #alabile? d' dacă este #alabilă rela"ia !lapeGron Mendelee#? e' la presiune şi temperatură normală 1-,. Care 3in urm;4oare5e a8irmaţii repre2in4; carac4eris4ici a5e :a2u5ui rea5% a' moleculele constituente au #olum propriu b' se mani(estă (or"e de interac"ie intermoleculare c' la temperaturi mari şi presiuni 2oase au o comportare apropiată de cea a gazelor ideale d' dimensiunile moleculelor constituente sunt (oarte mici în raport cu distan"ele dintre ele, ast(el înc)t ele pot (i considerate puncte materiale e' (or"ele de ac"iune intermoleculare sunt negli2abile 1--. Uni4a4ea 3e m;sur; a m;rimii 8i2ice e:a5; cu eGpresia ν R # O * es4e a' N I m2? b' N 9 m2? c' N 9 m? d' N I m? e' Hascal 1-/.9 #empera4ura unui sis4em 4ermo3inamic creE4e cu 100 :ra3e Ke5vin. *ariaţia 3e 4empera4ur; a sis4emu5uiB eGprima4; 6n :ra3e Ce5siusB va 8i 3e a' 2;3 b' - 2;3 c' *44 d' 3;3 e' - 3;3

$e:ea 1oM5e 7 Mario44e =4rans8ormarea i2o4erm.. >' sub (orma unei drepte #erticale? 2@ T c' p > d' p > e' .3 M b' temperatura normală c' *44L! d' *.4oare5e uni4.B 4empera4ura :a2u5ui va 8i aproGima4iv% a' 3. Hn ecuaţia 4ermic. Procese5e 3in in4erioru5 omenesc po4 8i aproGima4e ca a' izocore b' izoterme c' izobare d' adiabatice e' politropice corpu5ui T b' p 1/+.ţi 3e m. $e:ea 3e 4rans8ormare i2ocor. as48e5% a' p > T 1/1. 6nc@is. cu un vo5um 3e 22B4 lB 5a p D 1 a4m.Mariotte b' are (orma > B >4 %* R β t' c' a (ost stabilită de !5arles d' se poate reprezenta într-o diagramă !lapeGron %p. >' sub (orma unei drepte e' stabileşte că presiunea şi temperatura pentru un gaz ideal sunt direct propor"ionale 1/.3 M e' 4L! 1-. a :a2e5orB RB poa4e aveaB con8orm ecuaţiei C5apeMron L Men3e5eev urm. un mo5 3e :a2 i3ea5B a85a4 6n4r7o incin4.Fizică < Teste Grilă 1-).sur. a :a2u5ui i3ea5? poa4e 8i repre2en4a4. a unui :a2 i3ea5 a' a (ost stabilită de QoGle .9 CunoscAn3 cons4an4a :a2e5orB R D 0B0)2 a4m I lO=mo5 I K?B ca4 es4e aproGima4iv 3ensi4a4ea a2o4u5ui mo5ecu5ar in con3i4ii norma5e =masa a4omicaB 14?% a' * g9cm3 b' * g9l c' 4 3 g9l d' 4 3 g9cm3 e' *g9m3 1/0.9 $e:ea 3e 4rans8ormare 1oM5e 7 Mario44e pen4ru un :a2 i3ea5 a' stabileşte că presiunea unui gaz este direct propor"ională cu #olumul acestuia? b' se poate reprezenta într-o diagramă !lapeGron %p. Cons4an4a :enera5. a' atm 9 %mol I M' b' atm 9 %mol I M I l' c' atm I l 9 %mol I M' d' E9%mol I M' e' mol 9 %atm I M' 1/4.. a unui :a2 i3ea5 a' se mai numeşte şi !5arles? b' are (orma H B H4 %* R β t'? c' arată că raportul dintre presiunea şi #olumul unui gaz ideal au o #aloare constantă? d' stabileşte că #olumul şi temperatura pentru un gaz ideal sunt în rela"ie de directă propor"ionalitate? e' arată că produsul dintre presiunea şi #olumul unui gaz ideal au o #aloare constantă 1/2. 3e s4are =C5apeMron L Men3e5eev?B cunoscAn3 R D )B+14+ I 10+ JO =Rmo5 I K?B 3ac. se u4i5i2ea2.9 $e:ea 3e 4rans8ormare i2o>ar.

eGprima4. &espre 4empera4ura :a2u5ui pu4em spune c.9 M.1 ml? c' 22.Mariotte$ H > e' trans(ormarea izotermă$ p > 1)4.rimea 8i2ic. pen4ru 4rans8orm.Fizică < Teste Grilă c' este #alabilă într-o trans(ormare izotermă? d' are (orma > 9 T B constant e' are (orma H 9 T B constant 1/-. pen4ru o mas.9 M.rimea 8i2ic.1 cl? e' 22. Ecuaţia :enera5. QoGle Mariotte şi GaG .1 cm3 1/).B 8ormu5a C5apeMron 7 Men3e5eev con3uce 5a% a' legea lui !5arles? b' legea GaG .1 l? b' 22.mAne cons4an4. a :a2e5or a' pentru un mol de gaz.B pen4ru un sis4em 7 :a2 i3ea5% a' numărul total de molecule al sistemului? b' energia internă a sistemului? c' concentra"ia moleculară a sistemului? d' densitatea gazului? e' numărul de moli de gaz 1)2. se poate calcula cu rela"ia$ H4>49T4? .Lussac? c' exprimată matematic se mai numeşte şi ecua"ia calorică de stare pentru gazul ideal? d' se mai numeşte şi ecua"ia termică de stare a gazelor ideale? e' impune utilizarea temperaturii exprimată în grade !elsius %L!' 1/. ori a4unci a' presiunea scade de 3 ori? b' numărul de moli scade de cinci ori? c' temperatura scade de 3 ori? d' concentra"ia particulelor creşte de cinci ori? e' densitatea scade de 3 ori 1//. &ac.Lussac$ > T c' legea trans(ormării adiabate$ > H d' legea QoGle . a :a2e5or i3ea5e% a' poate (i aplicată pentru orice stare a gazului real? b' este o generalizare a legilor !5arles.Mariotte? d' legea trans(ormării adiabate? e' rela"ia Hoisson 1)+..B pen4ru un sis4em 7 :a2 i3ea5% a' numărul total de molecule al sistemului? b' energia internă a sistemului? c' concentra"ia moleculară a sistemului? d' densitatea gazului? e' numărul de moli de gaz 34 1)1. "3en4i8icaţi varian4a corec4. 3e :a2 i3ea5 su8er. în condi"ii normale. Cons4an4a :enera5. 6n4r7o 4rans8ormare i2o4erm.B va avea vo5umu5 3e% a' 22.9 CAn3 4empera4ura unei incin4e ce conţine un :a2 i3ea5 r.% a' nu se modi(ică? b' se reduce la 2umătate? c' scade de patru ori? d' creşte de două ori? e' creşte de patru ori 1)0.Lussac? c' legea QoGle .ri5e enumera4e% a' legea lui !5arles$ p T b' legea GaG .1 m3? d' 22. prin rapor4u5 P* O =R#? repre2in4. prin rapor4u5 P µ O =R#? repre2in4.9 O mas. Un sis4em 6nc@is 8orma4 3in N D -B02+ 1020 mo5ecu5e 3e :a2 i3ea5B a85a4 5a presiune Ei 4empera4ur. o 4rans8ormare 6n care presiunea Ei 3ensi4a4ea se 3u>5ea2. eGprima4. 3e :a2 i3ea5B vo5umu5 3e :a2 creE4e 3e . norma5..

3e :a2 i3ea5 4rans8ormarea i2o4erm.1. Preci2aţi re5aţia care eGis4.Fizică < Teste Grilă b' (iind o constantă.NOm2 =presiunea a4mos8eric..9 Ace5aEi num. 6n4re ce5e + presiuni% > * 2 3 T a' p* S p2 S p3 b' p* S p3 S p2 c' p3 S p2 S p* 3* I3 1I I 3I 2 I* T Preci2aţi punc4u5 6n care 3ensi4a4ea :a2u5ui es4e maGim. I* 2I I 3I I 3 1 > Preci2aţi 6n care 3in punc4e5e marca4e pe 3esen 3ensi4a4ea :a2u5ui va 8i maGim.3M? d' N B :. &ac. se consi3er.0. &ac.B cu pis4onu5 6n FosB 5un:imea co5oanei 3e :a2 3evine 2@.C a' m* S m3 S m2 .B rea5i2a4e pen4ru ace5aEi num.9 O mas. 4oa4e se a85. d' p2 S p* S p3 e' p2 S p3 S p* 1)). procesu5 i2o4ermB p0 D 10.4ura4.423 I *42:? e' ν B * Jmol 1). 3e :a2 4rans8ormarea 3in 8i:ur. p i3ea5 su8er.% a' * b' 2 c' 3 d' 1 e' 3 1)/. 5a aceeaEi presiune Ei 4empera4ur.B care re5aţie 6n4re mase5e 3e :a2 conţinu4e es4e corec4. Hn4ors 6n po2iţie ver4ica5.9 Un ci5in3ru ori2on4a5B su8icien4 3e 5un:B 6nc@is 5a unu5 3in cape4eB are 5a ce5. Pen4ru un mo5 3e :a2B 6n con3iţii norma5eB urm. p su8er. :a2e 3i8eri4e% 6n primu5 a2o4 =µ N2 D 2):Omo5?B 6n ce5 3e7a5 3oi75ea @i3ro:en =µ N2 D 2: O mo5?B Ei 6n u54imu5 O2 =µ O2 D +2: O mo5??.% a' * b' 2 c' 3 d' 1 e' 3 1.1 m3? c' T B 2. procese5e i2o>are repre2en4a4e 6n 8i:ura 3e mai Fos.r 3e mo5i 3e :a2 i3ea5 su8er..4 un pis4on mo>i5 3e :rosime 3B ce 3e5imi4ea2. are aceeaşi #aloare indi(erent de unită"ile de măsură în care se exprimă? c' depinde de #olumul incintei şi de tipul de gaz (olosit? d' are drept unitate de măsură E 9 %Jmol M'? e' este adimensională 1).9Hn + >a5oane i3en4ice se a85. :a2 i3ea5 pe o porţiune @ 3in 5un:imea ci5in3ru5ui.9 Con8orm ecuaţiei C5apeMron 7 Men3e5eevB i2o4erme5e 3in 3ia:rama a5.?B : D 10 mOs2 Ei ρ pis4on D 104 R:Om+B a4unci :rosimea pis4onu5uiB 3B es4e% a' *4 cm? b' 3 cm c' * m d' 34 cm? e' *44 cm? 1)-.. 3in 8i:ur.5a54 cap.9 O mas.4orii parame4ri au va5ori5e% a' p B * atm? b' > B 22.r 3e mo5i 3e :a2 i3ea5B au 4empera4uri5e or3ona4e as48e5% p Q ! & t! tQ t& > a' t& T tQ T t! b' t& S tQ S t! c' t& ≥ tQ ≥ t! d' t& B tQ B t! e' t& S t! S tQ 1.

6n 8i:ura a5. 6n care vo5umu5 creE4e 3e 4 ori. pen4ru num./.9 Hn 8i:ura a5.9 Ce5e 4rei i2o4erme 3in 8i:ur.ţi5e ce5or 4rei incin4e% p & Q ! T a' ρ& T ρQ T ρ! b' ρQ T ρ& T ρ! c' ρ! T ρ& T ρQ d' ρ! T ρQ T ρ& e' ρ& T ρ! T ρQ 1. 6n 8i:ura 3e mai Fos ce5e 4rei i2o4erme a5e ace5uiaEi :a2 i3ea5 au aceeaEi 4empera4ur. pe aceeaEi ver4ica5. Preci2aţi re5aţia 3in4re 3ensi4.B a85a4e 6n recipien4e 3e vo5ume .B care 3in4re punc4e5e marca4e pe 3ia:ram. Preci2aţi cum varia2. a unui :a2 i3ea5 3in4r7un sis4em 6nc@is repre2en4a4.9 Presupunem c.4. 4empera4ura sis4emu5ui% a' scade de 1 ori? b' scade de 2 ori? c' creşte de 2 ori? d' creşte de 1 ori? e' nu se modi(ică 1.ri5e a + :a2e i3ea5e 3i8eri4eB avAn3 aceeaEi mas.. 4empera4uri5e ce5or + sis4eme sun4 e:a5eB a5e:eţi or3inea corec4.9 Hn 8i:ura 3e mai Fos sun4 repre2en4a4e 4rei i2ocore a5e ace5uiaEi :a2 i3ea5. Preci2aţiB pen4ru 4rans8ormarea cic5ic. a unui :a2 i3ea5 3in4r7un sis4em 6nc@is repre2en4a4.ţi 3e :a2 3i8eri4e.4ura4.). sun4 4rasa4e pen4ru + sis4eme 6nc@iseB cu :a2e i3ea5e monoa4omice 3i8eri4e.2.ru5 3e mo5i conţinu4 6n 8iecare 3in4re aces4ea% p 2 * 3 > a' ν* S ν2 S ν3? b' ν* S ν3 S ν2? c' ν2 S ν3 S ν*? d' ν3 S ν2 S ν*? e' ν3 S ν* S ν2 1.B 3ar sun4 4rasa4e pen4ru sis4eme cu can4i4.% p Q K & ! U a' & b' Q c' ! d' K e' U > * 2 1. &ac. sun4 repre2en4a4e 4rans8orm. pen4ru mase5e 3e :a2 imp5ica4e% p 2 3 * > a' m* S m2 S m3? b' m* S m3 S m2? 32 c' m2 S m3 S m*? d' m3 S m2 S m*? e' m3 S m* S m2 1.9 Un :a2 i3ea5 6nc@is su8er.4ura4. au 4empera4uri5e eG4reme% H 3 1 3 > a' * b' 2 c' 3 d' 1 e' 3 1.Fizică < Teste Grilă b' m3 S m* S m2 c' m3 S m2 S m* d' m2 S m3 S m* e' m2 S m* S m3 1.4ura4..9 Preci2aţiB pen4ru 4rans8ormarea cic5ic.B care 3in4re punc4e5e marca4e pe 3ia:ram. au 4empera4ura cea mai mic.+. A5e:eţi re5aţia corec4. 6n 8i:ura a5.-. o 4rans8ormare i2o>ar.

.9 Hn 8i:ur. 0cara Ce5sius 3e 4empera4ur. )0V.9 &ou. Hn ce re5aţie sun4 mase5e mo5are a5e aces4ora% p * 2 3 T a' µ* B µ2 B µ3? b' µ* S µ2 S µ3? c' µ* T µ2 T µ3? d' µ2 T µ* T µ3? e' µ2 T µ3 T µ*? 1. Hn 8i:ura a5.? in3ic.Fizică < Teste Grilă e:a5e.9 Parame4ru5 3e s4areB in4ensivB ce carac4eri2ea2. Preci2a4i repre2en4area care nu es4e i2o>ar..4oarea 8ormu5. Ce re5aţie es4e corec4.ri a5e :a2u5ui i3ea5. sis4eme a85a4e 6n ec@i5i>ru 4ermic a' au aceeaşi presiune? b' au aceeaşi temperatură? c' au acelaşi #olum? d' au aceeaşi densitate? e' au acelaşi număr de particule 204.C p* p2 > p3 T 202..9 Principiu5 2ero a5 4ermo3inamicii in4ro3uce un nou parame4ru 3e s4areB in4ensivB numi4% a' presiune b' căldură c' temperatură empirică d' densitate e' entropie 20-. #empera4ura rea5. are ca repere% a' temperatura #aporilor de apă care (ierbe %la presiune normală'? b' temperatura punctului de anomalie al apei %la presiune normală' c' temperatura de topire a g5e"ii pure %la presiune normală'? d' temperatura punctului triplu al apei %la presiune normală'? 33 a' p* S p2 S p3 b' p3 S p2 S p* c' p* S p3 S p2 d' p2 B p* B p3 e' p3 S p* S p2 200. 6n con3iţii norma5e 0V iar 6n vaporii apei care 8ier>e =5a presiune norma5. 3e ec@i5i>ru es4e ca va5oarea sa s.9 Un 4ermome4ru in3ic.% p 1 3 2 3 * > a' *? b' 2? c' 3? d' 1? e' 3 201. 8ie aceeaEi pen4ru 4oa4e su>sis4eme5e se numeE4e% a' presiune? b' căldură? c' densitate? d' temperatură empirică? e' #olum 20+. s4area 3e 6nc. 6n VC? a unei in3icaţii 3e 20V pe scara aces4ui 4ermome4ru :reEi4 e4a5ona4 va 8i 3e% a' *4L!? b' *3L!? c' 24L!? d' 23L!? e' 34L! 20. sun4 repre2en4a4e 6n coor3ona4e C5apeMron mai mu54e 4rans8orm. sun4 pre2en4a4e 3ia:rame5e a + 4rans8orm.B 6n 8uncţie 3e cei5a5ţi parame4ri 3e s4are% a' Hµ 9 %V>' b' HT 9 V c' Hµ 9 %VT' d' HT 9 %V>' e' mT 9 %V>' .9 Pen4ru un :a2 i3ea5B 3ensi4a4ea are urm. =eGprima4.ri i2o>are a5e ace5eiaEi mase 3e :a2 i3ea5.4ura4. 6n4r7un sis4em i2o5a4B 8orma4 3in mai mu54e su>sis4eme a85a4e 6n con4ac4 4ermicB con3iţia necesar.52ire a corpuri5or Ei are proprie4a4ea c.

atunci c)nd parametrii de pozi"ie se modi(ică e' este o mărime de proces 21+. 8uncţione2e o pi5o4. acesta su(erind o comprimare c' zero. Con8orm 3e8iniţieiB 5ucru5ui mecanic pen4ru un sis4em 4ermo3inamic 6nc@is es4e po2i4iv a' într-o trans(ormare în care #olumul este crescător b' dacă presiunea (inală este mai mare dec)t cea ini"ială$ p( S pi c' se e(ectuează lucru mecanic asupra sistemului d' sistemul e(ectuează lucru mecanic asupra mediului exterior e' sistemul este izolat 214.9 CA4 4imp 4re>uie s.9 &ac. $ucru5 mecanic 6n 4ermo3inamic. deci #olumul (inal . e5ec4ric. are o c. a' este o mărime #ectorială b' (iind o mărime energetică se măsoară în Watt c' are semni(ica"ia ariei procesului termodinamic şi se măsoară în m2 d' este o măsură a sc5imbului de energie dintre un sistem termodinamic înc5is şi exterior.sur.0 R: cu 10 :ra3e. 3e ap.rin3 presiunea unui :a2 i3ea5 3e op4 ori Ei micEorAn3u7i vo5umu5 3e 3ou. presiunea scăz)nd către zero e' crescător. c. are un punc4 3e reper 5a% a' punctul de (ierbere al apei %la presiune normală'? b' punctul de topire al g5e"ii %la presiune normală'? c' punctul de topire al apei %la presiune normală'? d' punctul triplu al apei %la presiune normală'? e' punctul de anomalie a apei %la presiune normală' 20).Fizică < Teste Grilă e' temperatura de e#aporare a apei pure %la presiune normală'? 20/. speci8ic. 6n 4rans8ormarea 3e mai Fos =1 a 1X > 1? sis4emu5 e8ec4uea2.. minute e' = minute 31 212. Corpu5 se consi3er..B cap. deoarece trans(ormarea este izocoră d' descrescător. deoarece presiunea sistemului scade.9 M. i2ocor se po4 mo3i8ica a' temperatura b' numărul de particule con"inute c' presiunea d' lucrul mecanic e' energia internă 20.4oare5e m.9 0cara Ke5vin =a>so5u4. sau nu 5ucru mecanic% a p * *P b > a' sistemul porneşte din punctul * şi se întoarce în punctul de unde plecat. D 4200 JO=R: I K?% a' 1 minute b' 3 minute c' : minute d' . Pen4ru un sis4em 6nc@is care evo5uea2. 6n4r7o repre2en4are C5apeMron =pB *? 5ucru5 mecanic are semni8icaţia ariei 3e su> 3ia:rama 3e evo5uţie a sis4emu5uiB preci2aţi 3ac. me3ie apropia4. 3e pu4ere P D .53ur. RW pen4ru a ri3ica 4empera4ura unui pacien4 cu masa 3e .rimi au ca uni4a4e 3e m. Care 3in urm.? 3e 4empera4ur. Jou57u5% a' puterea electrică b' căldura speci(ică c' capacitatea calorică d' lucrul mecanic e' produsul dintre presiune şi #olum 211. datorită destinderii 21. oriB 4empera4ura aces4uia a' creşte de două ori b' creşte de patru ori c' creşte de opt ori d' scade de două ori e' nu se modi(ică 210.9 Pen4ru 4rans8ormarea A→ 1 3in 8i:ura 3e mai FosB 5ucru5 mecanic es4e p & Q > a' negati# deoarece asupra sistemului se e(ectuează lucru mecanic din exterior b' poziti#.

% p & Q ! K e' energia totală a sistemului 21.9 &aca no4am cu U ener:ia in4erna a unui sis4emB Ec 7 suma ener:ii5or cine4ice a5e mo5ecu5e5or 3in sis4emB Ep 7 suma ener:ii5or po4enţia5e 3e in4eracţiune 3in4re mo5ecu5e5e sis4emu5uiB Wc 7 ener:ia cine4ica a sis4emu5ui Ei Wp 7 ener:ia po4enţia5.m . deoarece lucrul mecanic la destindere este mai mare dec)t cel la comprimare d' procesul este c#asistatic deci lucrul mecanic este zero e' nu se poate e(ectua lucru mecanic. a aces4uia% a' scade de două ori? b' creşte de două ori? c' creşte de patru ori? d' creşte de opt ori. cu a' presiunea gazului b' temperatura gazului c' densitatea gazului d' #olumul e' energia interne 221. a4unci ener:ia in4ern. 4empera4ura unui mase 3e :a2 i3ea5 se 3u>5ea2. 3e s4are pen4ru :a2u5 i3ea5 >ia4omic are 8orma% a' ∆' = ν(∆T b' ' = ". a sis4emu5ui 3a4ora4.energia poten"ială a sistemului datorată c)mpul exterior de (or"e 21). procesul (iind monoterm 21-.9 Ener:ia in4ern.energia totală a sistemului b' 7 . Pen4ru un sis4em 4ermo3inamicB 6n ca2u5 >i5anţu5ui ener:e4ic U D Ec Y Ep B semni8icaţia 8i2ic. = µ (T d' ' = 2 µ (T 33 > a' L&K B LQK B L!K? b' L&K T LQK T L!K? c' L&K ≤ LQK ≤ L!K? d' L&K S LQK S L!K e' L&K S LQK B L!K 21/.energia sistemului datorate mişcării moleculelor şi interac"iunilor dintre moleculele sistemului e' Up . (T c' p. e' nu se modi(ică 22+.9 Hn ce re5aţii se a85.9 &ac. a unui :a2 i3ea5 repre2in4. pen4ru 4oa4e mo5ecu5e5e unui :a2 i3ea5 es4e 6n re5aţie 5iniar. ast(el lucrul mecanic total este zero b' asupra sistemului se e(ectuează lucru mecanic deoarece. ce5e + 5ucruri mecanice e8ec4ua4e 3e aceeaEi can4i4a4e 3e :a2 i3ea5B con8orm 4rans8orm. a' energia poten"ială a sistemului b' energia cinetică a sistemului c' suma energiilor poten"iale de interac"iune dintre moleculele sistemului d' suma energiilor cinetice ale moleculelor sistemului * 2 m .Fizică < Teste Grilă este egal cu cel ini"ial. Ecuaţia ca5oric. cAmpuri5or eG4erioare 3e 8orţeB a4unci% a' 7 B Uc R Up R Wc R Wp b' 7 B Uc R Up c' 7 B Uc R Wc d' 7 BUp R Wp e' 7 B Wc R Wp $ 220.ţii es4e% a' Up .ri5or 3in 8i:ur.9 Ecuaţia ca5oric. Ener:ia cine4ic.energia cinetică de mişcare a moleculelor sistemului d' Uc R Up . 3e s4are a :a2u5ui i3ea5 monoa4omic se poa4e eGprima con8orm uneia 3in eGpresii5e% a' 7 B ν !p ∆T? b' p B n JQ T? c' 7 B %392' ν V T? d' p> B ν V T? e' 7 B %392' ν !> T 222. energia internă a sistemului c' Uc . pe por"iunea de destindere lucrul mecanic este mai mic dec)t pe por"iunea de comprimare c' lucrul mecanic pe trans(ormarea %* a *P b *' este poziti#. a 4ermeni5or e:a5i4..

ca şi lucrul mecanic. Ener:ia in4ern.ţi5e corespun2. Hn4r7o 4rans8ormare i2o4erm. Pen4ru un :a2u5 i3ea5 3in4r7o incin4. =se consi3er.% a' nu depinde de presiune? b' nu depinde de #olum? 3: 3 2 c' depinde de numărul de moli con"inu"i? d' depinde de tipul gazului? e' nu depinde de de temperatură 22). a :a2u5 i3ea5 a' este zero c)nd sistemul ce-l con"ine este izolat? b' este constantă c)nd sistemul este înc5is? c' se poate exprima cu a2utorul ecua"iei termice de stare? d' se poate exprima cu a2utorul ecua"iei calorice de stare? e' este un parametru intern.53ura es4e a' un parametru de stare b' (orma de energie trans(erată între corpurile a(late în contact termic c' o (ormă de existen"ă a materiei d' măsurabilă. ori a4unci% a' temperatura scade de 2 ori? b' energia internă creşte de 2 ori? c' presiunea nu se modi(ică? d' sistemul primeşte lucrul mecanic ? e' densitatea scade de 2 ori 22. în Eouli .ri 3in 8i:ur.4oare ce5or 4rei 4rans8orm. Hn4r7o comprimare i2o>ar.9 Preci2aţi care 3in4re re5aţii5e 6n4re 3ensi4. aceeaEi 4empera4ur.Fizică < Teste Grilă e' ' = ν(T 224. 5a care se 8ace eva5uarea% > * 2 3 T a' ρ* T ρ2 T ρ3 b' ρ2 T ρ* T ρ3 c' ρ3 T ρ* T ρ2 d' ρ3 T ρ2 T ρ* e' ρ* T ρ3 T ρ2 22. es4e corec4.. 3e 2ero 6n 4rans8ormarea% a' izotermă? b' ciclică? c' pentru care starea ini"ială şi cea (inală se a(lă pe aceeaşi izotermă? d' destindere adiabatică? e' dacă energia pătratică medie a moleculelor gazului nu se modi(ică 2+0.9 Preci2aţi care 3in4re re5aţii5e 6n4re 3ensi4.9 Pen4ru un sis4em 6nc@is 8orma4 3in4r7 un :a2 i3ea5B variaţia ener:iei in4erne poa4e 8i 3i8eri4. aceeaEi mas.ţi5e corespun2. se consi3er. aceeaEi mas. se consi3er. =se consi3er. ace5aEi vo5um 5a care se 8ace eva5uarea% > * 2 3 T a' ρ* T ρ2 T ρ3 b' ρ2 T ρ* T ρ3 c' ρ3 B ρ* B ρ2 d' ρ3 T ρ2 T ρ* e' ρ* T ρ3 T ρ2 22-.B 3in ace5aEi :a2 i3ea5?B 3ac.9 *ariaţia ener:iei in4erne pen4ru un sis4em 4ermo3inamic 6nc@is a' depinde de natura procesului termodinamic pentru două stări date? b' este întotdeauna poziti#ă? c' nu depinde dec)t de starea (inală şi cea ini"ială a sistemului? d' nu are nici o contribu"ie la (ormularea primului principiu al termodinamicii? e' este o constantă şi di(erită de zero dacă sistemul este izolat 2+1.4oare ce5or 4rei 4rans8orm. ener:ia in4ern. se poa4e a8irma c. a unei mase 3e :a2 i3ea5 6n care vo5umu5 sca3e 3e 3ou. aditi# 22/.ri 3in 8i:ur.. es4e corec4. Con8orm 4ermo3inamiciiB c.rimi5e 3e mai Fos po4 varia% a' căldura b' presiunea c' energia internă d' temperatura e' lucrul mecanic 2+2.B 3in ace5aEi :a2 i3ea5?B 3ac. a unui :a2 i3ea5 6nc@isB care 3in4re m.

X B 4 e' energia internă a unui sistem izolat se conser#ă 2+. F2? 3 . a principiu5ui " a5 4ermo3inamicii es4e o consecinţ. F2? 2 . a unui sis4em i2o5a4 a' creste b' scade c' este egală cu zero d' se conser#ă e' se modi(ică con(orm legilor statisticii 2+). o mas.&ac. X S 4? b' dacă sistemul su(eră o trans(ormare adiabatică. a% a' principiului 4 al termodinamicii? b' conser#ării şi trans(ormării energiei pentru sistemele termodinamice? c' teoriei ec5iparti"iei energiei? d' ecua"iei termice de stare? e' ecua"iei calorice de stare 2+-. F2 b' * .4ura4. Y2? 2 . ce5e + :a2e pe ce5e + i2ocore% H * 2 3 T a' * ..B 1ca5 n D 1!calB a4unci 2100 Jou5i repre2in4.3 Jcal b' 4.* JE 2+4. N2? 2 .Fizică < Teste Grilă e' o măsură a #aria"iei energiei sistemului în cursul unui proces izocor 2++. Un :a2 i3ea5 su8er.% a' dacă sistemul primeşte căldură. Pen4ru un sis4emB 3espre 4rans8eru5 3e c. 3. cum i3en4i8ic. o 4rans8ormare a5 c. o ca5orie 4B2 Jou5i =1 ca5 ≈ 4B2 J? Ei o ca5orie nu4riţiona5. se consi3er. F2 d' * .3 caln c' 2 caln d' 2 Jcal e' 2. N2 e' * . Y2? 2 . X S 4? c' pentru un sistem izolat X B 4? d' dacă sistemul su(eră o trans(ormare izotermă.53ura primi4.9Forma ma4ema4ic.ri5e corespun3e aces4uiaC H 3e mai Fos a' H > b' H > c' > > d' H T e' > . a5 aces4uia pu4em spune c.rui :ra8ic 6n 3ia:rama p7# es4e ce5 3in 8i:ura H T Care 3in 4rans8orm. Y2? 3 .9 Ener:ia in4ern. 3e :a2 i3ea5B 5ucru5 mecanic e8ec4ua4 es4e e:a5 cu c.. N2 c' * . Y2? 3 .53ur.9 #rei recipien4e 3e vo5ume e:a5e conţin ace5eaEi mase 3e N2 =µ N2 D 2: O mo5?B N2 =µ N2 D 2): O mo5? respec4iv O2 =µ O2 D +2: O mo5?. a' 4. Preci2aţi 6n 8i:ura a5. Y2 se 2+. F2? 2 . 3e aces4a 3in eG4eriorJ procesu5 es4e% a' izocor b' izoterm c' adiabatic d' izobar e' politrop 2+/.9 Hn4r7o 4rans8ormare 5a care es4e supus. N2? 3 . N2? 3 .

9 Uni4a4ea 3e m.sur.53ura speci8ic..9 $ucru5 mecanic e8ec4ua4 3e un sis4em 4ermo3inamic a85a4 iniţia5 5a presiunea p0 Ei 4empera4ura #0 Ei avAn3 vo5umu5 *0 care se 3es4in3e a3ia>a4ic 6n4r7un spaţiu vi3a4 ce va avea 6n 8ina5 vo5umu5 2*0 es4e% a' H4 >4? b' 2 H4 >4? c' 3 H4 >4 d' 4? e' 2. L S 4? b' Z7 T 4.4ura4. 1i8aţi r. X S 4. C. C. L T 4 24.9 Hn4r7un proces oarecareB un sis4em e8ec4uea2. Coe8icienţii ca5orici =cB CB Cµ? sun4 a' parametrii de proces? b' parametrii de stare? c' parametrii intensi#i? d' parametrii de pozi"ie? 3= e' constante de material 24.44E 242.".3 H4 >4 . Primu5 principiu a5 4ermo3inamicii es4e 6n4A5ni4 su> una 3in 8orme5e% a' pentru un sistem termodinamic #aria"ia energiei interne este egală cu di(eren"a dintre căldura totală sc5imbată de sistem cu mediul exterior şi lucrul mecanic total e(ectuat b' nu se poate realiza un perpetuum mobile de spe"a a DD-a c' X B ∆7 R L d' X B L pentru toate procesele c#asistatice e' nu se poate realiza un perpetuum mobile de spe"a D-îi 241. 3e :a2 i3ea5 4rans8ormarea repre2en4a4. 3e :a2 L sis4em 6nc@is L poa4e 8i nenu5 6n 4rans8ormarea% a' izotermă b' adiabatică c' izocoră d' izobară e' politropică 24/..44 E e' -*. *ariaţia ener:iei in4erne a sis4emu5ui va 8i% a' *. a' depinde de natura substan"ei pentru care se de(ineşte? b' se măsoară în E 9 %mol I M'? c' nu depinde de natura substan"ei şi nici de temperatură? d' este egală cu raportul dintre capacitatea calorică a corpului şi masa acestuia? e' pentru gaze este un parametru de stare.00J Ei primeE4e c. (ără să consume energie din exterior b' reprezintă o instala"ie care să trans(orme căldura primită într-un proces ciclic monoterm în lucru mecanic poziti#? c' este imposibil de realizat con(orm principiului D al termodinamicii? d' este posibil de realizat con(orm primului principiu al termodinamicii? e' este o maşină termică 24+. X B LS4? e' Z7 S 4. 5ucru5 mecanic $ D .spunsu5 corec4% p su8er. L S 4? d' Z7 B 4. 6n a5. pen4ru capaci4a4ea ca5oric.9 O mas. a' este egală cu produsul dintre căldura speci(ică a corpului şi masa molară a acestuia? b' are aceeaşi unitate de măsură ca şi capacitatea calorică a corpului respecti#? c' se măsoară în E 9 %Jg I M'? d' este o mărime dependentă de procesul termodinamic? e' nu are unitate de măsură 24-.53ura < D 1200J.. 8i:ura > a' Z7 S 4. L S 4? c' Z7 S 4.53ura mo5ar. 6n 0. $ucru5 mecanic pen4ru o mas. X S 4.44E b' *244 E c' 344 E d' . es4e% a' EIM-*Im-* b' EIM-* c' E9M-* d' EIm-* e' E9Jg 24). Un perpe4uum mo>i5e 3e speţa 6n4Ai a' reprezintă un dispoziti# care să producă lucru mecanic.Fizică < Teste Grilă 240. X S 4. adică nu depinde de tipul trans(ormării 244. X T 4.

a :a2u5ui i3ea5 sca3e% a' comprimarea izotermă? b' încălzirea izocoră? c' comprimarea izobară? d' destinderea izotermă? e' comprimarea adiabatică 2.m 3ou.9 Hn ca2u5 3es4in3erii a3ia>a4ice a ace5eiaEi mase 3e :a2 i3ea5% a' gazul se încălzeşte? b' gazul se răceşte? .% a' presiunea? b' căldura? c' lucrul mecanic? d' constanta uni#ersală a gazelor? e' Numărul lui &#ogadro 2. 5a un vo5um 3e + ori mai mare. po2i4iv.% a' parametrii de pozi"ie cresc? b' temperatura (inală şi cea ini"ială sunt egale? c' căldura primită este 2 p4 >4? d' #aria"ia energiei interne este zero? e' lucrul mecanic cedat este %392' p4 >4 2.9 Un mo5 3e :a2 i3ea5 monoa4omicB a85a4 iniţia5 5a 4empera4ura #1B e8ec4uea2. *ariaţia ener:iei in4erne 6n aceas4.1.+.4.riB A→ C =i2ocor.rimi5e 8i2ice enumera4e are aceeaEi uni4a4e 3e m. o 4rans8ormare 3escrisa 3e ecuaţia # D a*2 =a es4e o cons4an4. mo5ar.sur.spuns es4e corec4% ! p & Q c' lucrul mecanic este negati#? d' energia internă nu se modi(ică? e' #aria"ia energiei interne este poziti#ă 2.9 Preci2aţiB 3in Eiru5 3e mai FosB care 3in m. o 3es4in3ere a3ia>a4ic./.? Ei 1→ C =i2o4erm. =p0B 2*0?B care 3in urm.)...9 &ac. un :a2 i3ea5 su8er.9 &ac.4ui4 3in4r7un :a2 i3ea5 a' se e(ectuează lucru mecanic asupra sistemului şi se încălzeşte b' sistemul e(ectuează lucru mecanic asupra exteriorului şi se răceşte c' sistemul e(ectuează lucru mecanic asupra exteriorului şi se încălzeşte d' se e(ectuează lucru mecanic asupra sistemului şi se răceşte e' sistemul e(ectuează lucru mecanic asupra exteriorului şi temperatura răm)ne constantă 2.4oare5e a8irmaţii es4e nea3ev.?B aFun:An3 6n s4area 8ina5.2. 4rans8orm. 4rans8ormare es4e numeric e:a5. ca Ei c.53ura speci8ic.?B ca 6n 8i:ura 3e mai FosB pen4ru aceeaEi can4i4a4e 3e :a2 i3ea5. a unui sis4em 4ermo3inamic a5c.9 Consi3er. o 4rans8ormare ca 6n 8i:ura% p > &ac. iniţia5 coor3ona4e5e sun4 =2p0B *0? Ei 6n s4area 8ina5.Fizică < Teste Grilă 2.9 Un :a2 i3ea5 =sis4em 6nc@is? su8er. a aces4uia se mo3i8ic. unui :a2 i3ea5 >ia4omic 6i creE4e a3ia>a4ic vo5umu5 3e +2 ori 4empera4ura sa a>so5u4. mai FosB ener:ia in4ern.0. a4unci ener:ia in4ern.9 Preci2aţi pen4ru care 4rans8ormareB su:era4.-. as48e5% a' de#ine zero? b' creşte? c' răm)ne nemodi(icată? d' scade? e' nu se modi(ică 2.9 $a comprimarea a3ia>a4ic. Preci2aţi care r.% a' creşte de 1 ori b' scade de 1 ori c' creşte de = ori d' scade de = ori e' se reduce la 2umătate 2. cu% a' 3 VT*92 3@ > a' în ambele trans(ormări se primeşte căldură? b' în trans(ormarea izocoră &→! se cedează căldură şi în trans(ormarea izotermă Q→! se primeşte? c' în ambele trans(ormări căldura este cedată? d' în trans(ormarea izocoră &→! se primeşte căldură şi în cea izotermă Q→! se cedează? e' în trans(ormarea izocoră &→! se primeşte căldură şi în cea izotermă Q→! căldura sc5imbată este zero 2.ra4.

2 9 *=' JE 9 %Jmol I M' 2-4. E9M? e' m I c.9 Un mo5 3e :a2 i3ea5 monoa4omicB a85a4 iniţia5 5a 4empera4ura #1B e8ec4uea2.ţii ca5orice Ei uni4a4ea ei 3e m. a m.RO 2 primeE4e i2o>ar c.53ura necesar. cu% a' VT*92 b' VT* c' 1 VT* d' = VT* e' *4 VT* 2-0. o 4rans8ormare 3escrisa 3e ecuaţia # D a*2 =a es4e o cons4an4. o 4rans8ormare 3escrisa 3e ecuaţia # D a*2 =a es4e o cons4an4. 3e aproGima4iv 4B2 RJO =R: I K?B c.ru5 :ra3e5or 3e 5i>er4a4e =i? pen4ru mo5ecu5a :a2u5ui i3ea5 monoa4omic es4e e:a5 cu% a' * b' 2 c' 3 d' 1 e' : 2-/. Presiunea iniţia5. pen4ru a se 6nc. 3e 4B2RJ O =R: I K?B preci2aţi cA4 es4e c.?B aFun:An3 6n s4area 8ina5.Fizică < Teste Grilă b' c' d' e' : VT* *4 VT* *2 VT* *: VT* e' 1244 E 2-+. apa are c. 5a un vo5um 3e + ori mai mare. $ucru5 mecanic 6n aceas4.53ura mo5ar.?B aFun:An3 6n s4area 8ina5. cu% a' VT* b' 2 VT* c' 1 VT* d' *4 VT* e' *: VT* 2-1. E 9 s? d' X9∆T . =P1? Ei 8ina5. $ucru5 mecanic e8ec4ua4 3e :a2 es4e% a' 214 b' 1=4 E c' @:4 E d' 3444 E e' *244 E 2-).53ura speci8ic. apa are c. &ac. cu ν R# 5n=*2 O *1? es4e% a' E? b' M? 14 2. a aces4eia va avea va5oarea% a' %1244 9 *=' E 9 M? b' %124 I *=' E 9 %Jmol I M'? c' %1.rimii 8i2ice e:a5.52i 3e 5a 10 5a 20VC% a' 12 JE b' 124 E c' 4.2 I *=' E 9 %mol I M'? d' %1.53ura < D 1200 J.sur.B 6n4r7o 4rans8ormare i2o>ar.53ura speci8ic. EGpresia capaci4.9 Pen4ru un :a2 i3ea5 monoa4omicB c. pen4ru 100: 3e ap..?B aFun:An3 6n s4area 8ina5. o 4rans8ormare 3escrisa 3e ecuaţia # D a*2 =a es4e o cons4an4. po2i4iv. E9M? c' X 9 ∆t.sur.rii es4e numeric e:a5. V92? e' 3 V91 2--.9 Uni4a4ea 3e m.53ura a>sor>i4a 6n cursu5 4rans8orm.53ura speci8ic..9 Un mo5 3e :a2 i3ea5 monoa4omicB a85a4 iniţia5 5a 4empera4ura #1B e8ec4uea2. C.. 5a un vo5um 3e + ori mai mare. E9%Jg I M'? b' X 9 m. =P2? sun4 6n re5aţia% a' H* B 3 I H2 b' H* B H2 9 @ c' H* B @ I H2 d' H* B H2 9 3 e' H* B H2 2-2. es4e% a' 3 V92? b' V? c' 3 V92? d' .2 I *=' JE 9 %mol I M'? e' %1.9 Num.12 JE d' 2.9 &ac. 4rans8ormare es4e numeric e:a5.9 Un :a2 avAn3 Cp D . E9M %nota"ia c reprezintă căldura speci(ică' 2-.9 Un :a2 i3ea5 =sis4em 6nc@is?B a85a4 iniţia5 5a 4empera4ura #1B e8ec4uea2. po2i4iv. mo5ar. 5a un vo5um 3e + ori mai mare. 6n 0" es4e% a' X 9 %m I ∆t'.* I *43 E . po2i4iv.

6nc@is.O+.. Preci2aţi na4ura :a2u5ui% a' monoatomic b' biatomic c' triatomic d' tetraatomic e' pentaatomic 2/.53ura mo5ar..53urii mo5are i2ocore% a' V92 b' 3V92 c' 3V92 d' .9 Un :a2 i3ea5 are un coe8icien4 a3ia>a4ic e:a5 cu γ D . 5a vo5um cons4an4 a unui :a2 i3ea5 Ei num.?% a' Mp B M> R ν I V b' Mp B M> R V c' Mp B M> R H> 9 T d' Mp B M> R V 9 ν e' Mp B M> R µ I V 2/4.9 &ac.53ura mo5ar.53ura speci8ic.ru5 :ra3e5or 3e 5i>er4a4e =i? corespun2. KB pen4ru a e5imina con8u2ia cu c.4ura 3in4re c. cu% a' V92? b' 2 V92? c' i V92? d' %iR*' V92? e' %iR2' V92 2/0. Preci2aţiB con8orm re5aţii5or 3e mai FosB cum se 4rans8orm.9 Un :a2 i3ea5 are un coe8icien4 a3ia>a4ic e:a5 cu γ D 1B4.9 Care es4e c.9 Un :a2 i3ea5 are un coe8icien4 a3ia>a4ic e:a5 cu γ D 1B4. 6n4r7o 4rans8ormare a3ia>a4ic.9 Ce va5oare are c.V92 e' @V92 2//.V92 e' @V92 2/). aceas4a se eGprim.9 Re5aţia Ro>er4 MaMer pen4ru un :a2 i3ea5 a' precizează că di(eren"a dintre căldura speci(ică izobară şi izocoră este egală cu constanta generală a gazelor? b' căldura molară izobară este egală cu suma dintre căldura molară izocoră şi constanta generală a gazelor? c' capacitatea calorică izocoră este egală cu di(eren"a dintre capacitatea calorică izobară şi constanta generală a gazelor? d' este ec5i#alentă cu V B !# . 5e:.C a' !# b' !p c' 4 d' %iR*' V92 e' [IV9%[-*' 2/-. a' E 9 %mol I M' b' E 9 M c' E 9 g d' * 9 M e' adimensională . =no4a4.53urii mo5are i2ocore% a' V92 b' 3V92 c' 3V92 d' .9 EGponen4u5 a3ia>a4icB γ B are uni4a4ea m.53ura mo5ar. Preci2aţi va5oarea c. a unui :a2 i3ea5 monoa4omicB 5a vo5um cons4an4% a' 3 V? b' 2 V? c' %392' V? d' %392' V9µ? e' %*92' V 2/2. 6n capacităţi calorice pen4ru un :a2 3in4r7o 1* incin4. Preci2aţi va5oarea c. re5aţia Ro>er4 7 MaMer pen4ru un :a2 i3ea5B 3ac.!p? e' este o consecin"ă a principiului doi al termodinamicii 2/1.4oare mo5ecu5ei componen4e es4e C* D i I RO2 a4unciB pe >a2a re5aţiei Ro>er4 7 MaMerB C p va 8i e:a5.Fizică < Teste Grilă c' Ha? d' W? e' adimensional 2-.9 EGprimaţi coe8icien4u5 a3ia>a4ic numai 6n 8uncţie 3e :ra3e5e 3e 5i>er4a4e a5e :a2u5ui rea5% a' i9%i R 2' b' 2i9%i R *' c' %i R *'9i d' %i R 2'9i e' 2%i R *'9i 2/+.sur.

ri a5e :a2u5ui i3ea5 3in 4rans8ormarea a3ia>a4. 5ucru5 mecanic a' este întotdeauna poziti#. are eGpresia% a' H> B ν V T? b' 7 B ν !> T? c' Xabs B -Xced ? d' Xabs B <Xced <? e' X B m c ∆t . o 4rans8ormare a3ia>a4ic. dacă >( T >i? d' este poziti#.( #rei can4i4. Hn care 3in aces4ea se a4in:e 4empera4ura minim.% a' H> B νVT b' T>γ B const 12 c' H B ρg5 d' !p 9 !> B γ e' 7 B ν !> T 2)4. se E4ie c. ecuaţie 6n coor3ona4e =#B*?% a' T>γR* B const b' Tγ-*> B const c' T9>γ-* B const d' T>γ-* B const e' >9Tγ-* B const 2)0.B 3e4erminaţi aceas4.9 Hn4r7o 4rans8ormare i2o4erm.ţi i3en4ice 3e :a2 i3ea5 >ia4omicB a85a4e iniţia5 5a aceeaEi presiune Ei vo5um se 3es4in3 i2o4ermB a3ia>a4ic respec4iv i2o>ar pAn.9 &ac. eGponen4u5 a3ia>a4icB γ B es4e suprauni4ar a4unci 6n coor3ona4e =pB *? pen4ru :a2u5 i3ea5B p D f =*?% a' izoterma este mai descrescătoare dec)t adiabata? b' adiabata este mai descrescătoare dec)t izoterma? c' izobara este mai descrescătoare dec)t adiabata? d' adiabata este mai descrescătoare dec)t izocora? e' adiabata este (unc"ie crescătoare 2)+. dacă pe izotermă sistemul se destinde? e' depinde dacă temperatura este poziti#ă sau negati#ă %pe scara !elsius' 2)2. =se consi3er.9 Un :a2 4rece 3in s4area 1 6n s4area 2 pe mai mu54e c..i. 5a un vo5um 3e + ori mai mare.% a' >Tγ-* B const b' Tγ-*H B const c' H9Tγ-* B const d' >γ 9Tγ-* B const e' Tγ 9 Hγ-* B const 2)1. deoarece (unc"ia logaritm este poziti#ă? b' este întotdeauna negati# dacă #olumul ini"ial este mai mic dec)t cel (inal %>i T >('? c' este zero. 172 7+ C a' b' c' d' e' T*ST2ST3 T2ST3ST* T2ST*ST3 T*ST3ST2 T3ST2ST* 2)-. 0e5ec4aţi re5aţia va5a>i5a pen4ru un :a2 i3ea5 a85a4 6n4r7un ci5in3ru ver4ica5 cu pis4on ce su8er. Ecuaţia ca5orime4ric. #2 > #1J p2 < p1?% a' Dzobară R izotermă b' Dzotermă R izobară c' &diabată R izobară d' Dzobară R adiabată e' Dzocoră R izobară 2)/.Fizică < Teste Grilă 2/. Preci2aţi 6n ce re5aţie vor 8i 5ucruri5e mecanice e8ec4ua4e% a' LT S Lad S LH b' LH S Lad S LT c' LH S LT S Lad d' LT S LH S Lad e' Lad S LT S LH 2).9 Cunoscan3 ecuaţia 4rans8ormarii a3ia>a4ice 6n coor3ona4e5e =pB*?B pI*γ D cons4..9 Ce se poa4e spune 3espre 4empera4uri5e ce5or 4rei s4.rii a3ia>a4ice 6n coor3ona4e5e =pB*?B pI*γ D cons4an4B 3e4erminaţi care ecuaţie 6n coor3ona4e =pB#? es4e corec4. 9 Cunoscan3 ecuaţia 4rans8orm.

0e in4ro3uc 6n in4erior 200: 3e ap.0VC. a ames4ecu5ui% a' 24L!? b' 34L!? c' 14L!? d' :4L!? e' . ames4ecu5ui es4e 3e .53ura speci8ic. a m.rimii PQO=R#? es4e% a' E9%JgIM' b' N9m2 c' E9M d' Jg9m3 e' E9g 2.9 Un ca5orime4ru conţine 100: ap. a unui :a2 i3ea5 6n 8uncţie 3e uni4./..4. se ne:5iFea2.sur. a apeiB cap. a% a' principiului (undamental al dinamicii? b' teoremei ec5iparti"iei energiei? c' ecua"ia Hoisson? d' principiului conser#ării energiei? e' ecua"iei calorice de stare 2).9 Ecuaţia ca5orime4ric.4L! 2.9 Re5aţia * D *0 =1 Y α I4?B pen4ru un :a2 i3ea5B repre2in4. ca5orime4ru5uiB 3ac.9 Uni4a4ea 3e m. J pen4ru un pas norma5 Ei 1B. cu 20[.9 Un ca5orime4ru conţine 100: 3e ap.B 1ca5n D 1!cal Ei o ca5orieB 1 ca5 ≈ 4B2 J? a' =14 JE b' *4 caln c' 244 caln d' *4 JE e' 244 Jcal 2. 3e Ri5o:rame c@e54uieE4e 11.J pen4ru .9 Un :a2 i3ea5 es4e comprima4 i2o4erm pAn.53ura necesar. 4empera4ura 8ina5. D 4B1) JO=: K?B a4unci o ca5oriei va 8i aproGima4iv a' *.C =se consi3er. a :a2u5ui a' creşte b' nu se sc5imbă c' scade d' creşte apoi scade e' scade apoi creşte 2.9 &ac.53ura mo5ar. pen4ru c. pur. unui :ram 3e ap. pen4ru a7Ei creE4e 4empera4ura cu un :ra3 Ce5siusB 6n con3iţii norma5e 3e presiuneB iar c.4.4@ JE c' 1. Preci2aţi capaci4a4ea ca5oric.2. presiunea% a' creşte de 3 ori b' creste cu 24\ c' creste cu 23\ 13 2.3: JE 2.0VC.2.*= E d' :. 0e in4ro3uc 6n in4erior 100: 3e ap.0. a ca5orime4ru5uiB preci2aţi 4empera4ura 8ina5. vom consi3era ca5oria respec4iv c. o ca5orie nu4riţiona5. 3ac. Cum varia2..rii% a' izoterme b' izocore c' izobare d' generale e' adiabatice 2.+. CA4 c@e54uieE4e apro2imati* 6n4r7o ora 3e p5im>are con4inu. 5a .rimi 8un3amen4a5e 3in 0" es4e% a' m2IJgIs-2 mol M-* b' mIJgIs-2IM-* c' m-*IJgIs-2 d' m2IJgIs-2Imol-*M-* e' mIJgIs-2Imol-*M-* 2.9 Hn4r7o 3es4in3ere a3ia>a4ic.0VC% a' 4 E 9 M b' *44 E 9 M c' *4 E 9 M d' 24 E 9 M e' 244 E 9 M 5a 5a a a un cic5u car3iac comp5e4. E e' =. es4e o consecinţ.sur.9 $e:ea 3e variaţie 3e 4ipu5 p D p 0 =1 Y ZI4? 3escrie o 4rans8ormare a' izotermă b' izocoră c' adiabatică d' izobară e' generală 2. .41 E b' 2. ecuaţia 4rans8orm.9 Uni4a4ea 3e m. cAn3 vo5umu5 varia2. a unui :a2 i3ea5 ener:ia in4ern. are un pu5s 3e )0 =>. &ac.-. capaci4a4ea ca5oric..ţi a5e unor m.1. 5a 0VC. 10VC. Un om 3e /.).iOminu4? Ei mer:e cu 2 paEi pe secun3.Fizică < Teste Grilă 2)).

. Consi3er. invers proporţiona5 cu vo5umu5B 3ac. se consi3er.9 Hn4r7o 4rans8ormare a unui :a2 i3ea5B 6n care presiunea varia2. Preci2aţi care 3in re5aţii5e 3e mai Fos es4e corec4.u:a4..3T +00. a85a4.( Hn4r7o 4rans8ormare a unei can4i4.NOm2 Ei : D 10 mOs2?B ce mas. vo5umu5 creE4e 3e e2 ori 5ucru5 mecanic e8ec4ua4 3e :a2 es4e% a' ν VT b' 2 ν VT c' ν V T92 d' 4.1 ν VT +02. 5a o presiune p0 Ei as48e5 vo5umu5 ci5in3ru5ui creE4e 3e 4rei ori. eG4erioar.m o mas.rii cic5ice 1]2]+]4]1 3in 8i:ura a5.4ura4.% 3 2 T T * .B cu masa pis4onu5ui 3e 10R:B conţine un :a2 per8ec4 5a presiunea 3e 1B. ). presiunea creE4e 3irec4 proporţiona5 cu vo5umu5B 5ucru5 mecanic e8ec4ua4 3e :a2 es4e a' ]V%T2 ^ T*' b' ]V%T* ^ T2' c' ]V%T2 ^ T*'92 11 d' 2]V%T2 ^ T*' e' ]V%T* ^ T2'92 +0+. con8orm 4rans8orm. ne:5iFa>i5.4a4eC a' *4 Jg b' *3 Jg c' 24 Jg d' 34 Jg e' 14 Jg +01. =p0 D 10.9 Un ci5in3ru ori2on4a5 conţine un :a2 i3ea5 6nc@is cu pis4on 3e mas.:\ e' scade cu 24\ 2..rii 5a miEcarea pis4onu5ui sun4 ne:5iFa>i5eB a4unci 4empera4ura 4ermo3inamic.B 5a presiunea p0O2 Ei 4empera4ura a>so5u4.% p 2 * T 3 Hn varia>i5e5e *B# se o>ţine% a' > 3 2 * b' > 3 * c' > 2 3 T d' > * 2 T e' > 2 * 3 T +04.ţi 3e \ mo5i 3e :a2 i3ea5 3e 5a 4empera4ura # 1 5a 4empera4ura #2B 3ac. 6n a4mos8era eG4erioar. e8ec4e5e 8rec. 4re>uie a3.Fizică < Teste Grilă d' scade cu *:. 3e :a2 i3ea5 ce evo5uea2. Pis4onu5 se e5i>erea2. &ac.2 ν VT e' 4.9 Un :a2 i3ea5 parcur:e cic5u5 3in 8i:ur.( Un ci5in3ru cu pis4onB a85a4 6n po2iţie ver4ica5. 3easupra pis4onu5ui pen4ru a re3uce 6n 8ina5 vo5umu5 in4erior 5a Fum. a4m. &ac. p0 presiunea a4mos8eric. a ci5in3ru5ui 3evine a ' 3T b' :T c'T d' T43 e' *.

4rans8ormarea cic5ic.9 Un :a2 i3ea5 monoa4omic se 3es4in3e 3in s4area 1 6n s4area 2 pe mai mu54e cai.sur. 5ucru5 mecanic? a' L*`2`3`* T L2`1`3`2 T 4 b' L*`2`3`* B L2`1`3`2 c' L*`2`3`* S L2`1`3`2 S 4 13 .9 Hn :ra8icu5 a5.B con8orm 5e:ii i2o>are a :a2u5ui i3ea5B cu =* L * 0?O =*0I4? es4e% a' L! b' M-* c' M d' L!-* e' m39L! +0/.sur.4ura4 sun4 pre2en4a4e 3ou. eGprima4. Re8eri4or 5a aces4e 4rans8orm. ce5 mai mare 5ucru mecanic =se consi3er.3I*43 4. 3up. a m. un :a2 i3ea5 5a presiunea p Ei 4empera4ura #.9 Hn4r7o incin4. pre2en4a4.% a' concentra"ia gazului b' numărul de particule din incintă c' energia internă a gazului d' numărul de moli de gaz e' densitatea gazului +0-.rimii 8i2ice e:a5.rimea 8i2ic. =$ repre2in4.9 Uni4a4ea 3e m. cu \R#O* es4e a' EIs b' N 9 m c' N 9 m2 d' NIm e' M9m3 +0). const * > d' 4 S L*`2`3`* S L2`1`3`2 e' 4 T L*`2`3`* T L2`1`3`2 +0.3 a' adiabatică b' izobară c' izocoră d' izotermă e' ciclică +12. #1 ^ #2 Ei p1 ^ p2?% a' Dzobară Rizotermă b' Dzobară R izocoră c' &diabată R izobară d' Dzobară Radiabată e' Dzocoră R izobară +10.ri cic5ice se poa4e a8irma c.1I*43 >olum %l' * 2 2.Fizică < Teste Grilă p 2 1 a' _7*2 B 4 b' _723 T 4 c' _731 S 4 d' _71* S 4 e' _73* T 4 3 9T .ri cic5ice 1]2]+]1 Ei 2]4]+]2. corespun3e s4.ri pen4ru care se 8ac mai mu54e m. 4rans8orm. vo5umu5 unei can4i4.ror re2u54a4e sun4 4recu4e 6n 4a>e5u5 3e mai Fos.[B presiunea :a2u5ui creE4e aproGima4iv cu a' 23\ b' 33\ c' 34\ d' ::\ e' . M..sur. #rans8ormarea su8eri4.9 *o5umu5 minim a5 masei cons4an4e 3e :a2 ce evo5uea2.9 Uni4a4ea 3e m. ce5 mai mare 5ucru mecanic =se consi3er. #1 _ #2 Ei p1 ^ p2?% a' Dzobară Rizotermă b' Dzotermă R izobară c' Dzobara R adiabată d' Dzobară Rizotermă e' Dzocoră R izobară +11. 3e vo5um * se a85. prin re5aţia P * NA O=R#? repre2in4.rimii 8i2ice e:a5.4ura4.rii +0.4ori a5e c. Hn care 3in4re aces4ea se e8ec4uea2.9 &ac.ţi 3e :a2 i3ea5 sca3e i2o4erm cu 2. unei 4rans8orm.. 3e :a2 presupus i3ea5 es4e supus.9 O mas.3\ +1+. Hn care 3in4re aces4ea se e8ec4uea2. 6n 8i:ura a5. 3e :a2 es4e% Hresiune %Ha' *43 4.9 Un :a2 i3ea5 monoa4omic se 3es4in3e 3in s4area 1 6n s4area 2 pe mai mu54e cai. 6n sis4emu5 in4ernaţiona5 a m.

la temperatura la care decurge trans(ormarea b' λ.Fizică < Teste Grilă a' * b' 2 c' 3 d' 1 e' 3 +14. EGemp5e 3e 4rans8orm. Ei inverse5e 5or% a' #aporizarea ↔ condensarea? b' e#aporarea ↔ #aporizarea? c' topirea ↔ solidi(icarea? d' sublimarea ↔ desublimarea? e' cristalizarea ↔ solidi(icarea +1.rii a' aceasta reprezintă #aporizarea unui lic5id prin supra(a"a sa liberă? b' #iteza de e#aporare creşte cu supra(a"a liberă a lic5idului? c' #iteza de e#aporare nu depinde de presiunea atmos(erică de deasupra lic5idului? d' #iteza de e#aporare nu depinde de di(eren"a dintre presiunea #aporilor saturan"i la temperatura la care are loc e#aporarea şi presiunea #aporilor din atmos(era încon2urătoare e' #iteza de e#aporare nu depinde de temperatură +21. c5iar dacă lic5idul primeşte încontinuu căldură? c' temperatura de (ierbere. Hn ca2u5 4rans8orm. în salturi.rii vapori2. este de(inită pe unitatea de #olum c' λ este constantă indi(erent de tipul tranzi"iei de (ază d' explica"ia comportamentului substan"ei se poate da la ni#el microscopic.rimi5e 3e mai Fos nu au uni4a4ea 3e masura Jou5u5% a' Unergia poten"ială b' >aria"ia energiei interne c' !ăldura latentă speci(ica d' +uma algebrică XRL? e' Hrodusul pI> +1-. Hn ca2u5 8ier>erii a' se #aporizează lic5idul în toată masa sa? b' la o presiune dată deasupra lic5idului.9 Care 3in m. nu depinde de presiunea externă? d' temperatura de (ierbere nu depinde de altitudine? 1: .9 Un sis4em omo:en es4e carac4eri2a4 3e% a' #aria"ia discontinuă.9 Hn ca2u5 rea5i2. la o temperatură dată? d' se produce la o temperatură constantă.ri5or 3e 8a2.4oare5e carac4eris4ici% a' coexistă cu lic5idul din care pro#in? b' presiunea lor depinde de masa lic5idului dar nu depinde de masa acestora? c' presiunea #aporilor saturan"i reprezintă presiunea maximă a #aporilor unui lic5id. căldura de latentă speci(ică.. a proprietă"ilor sale (izice? b' aceeaşi compozi"ie c5imică şi aceleaşi proprietă"i (izice în toate punctele sale? c' #aria"ia continuă a proprietă"ilor sale (izice.ri 3e 8a2. la o temperatură dată? d' presiunea lor scade odată cu temperatura? e' presiunea lor depinde de natura lic5idului din care pro#in +1). temperatura de (ierbere răm)ne constantă.. *aporii sa4uranţi au urm.B a' rela"ia <X< B λ I m reprezintă căldura necesară unei cantită"i m de substan"ă pentru a-şi modi(ica starea de agregare.rii a' aceasta se produce instantaneu în atmos(eră? b' aceasta se produce instantaneu în #id? c' presiunea #aporilor saturan"i produşi în atmos(eră este mai mare dec)t în #id. bine precizată? e' toate răspunsurile sunt corecte +20. pe baza energiilor poten"iale de interac"ie a moleculelor mediului respecti# e' aλb+ D B E9mol +1. Hn ca2u5 evapor. pe o anumită direc"ie din spa"iu? d' componen"a mai multor stări de agregare? e' existen"a unor mărimi (izice constante în timp +1/.

9 Prin o>ţinerea :@eţii 3in ap.9 Presiunea vapori5or sa4uranţi a' răm)ne constantă în timpul comprimării izoterme? b' nu depinde de natura lic5idului din care au pro#enit? c' depinde de masa lic5idului? d' depinde de masa #aporilor în contact? e' nu este (unc"ie de temperatură +24.9 #empera4ura cri4ic. Hn ca2u5 i2o4erme5or An3re`s a' se explică lic5e(ierea gazelor? b' (or"ele de atrac"ie dintre moleculele de gaz pot (i negli2ate? c' au o izoterma critică caracterizată de temperatura critică. vapori2area es4e procesu5 invers con3ens. Hn ca2u5 comprim.rii i2o4erme a :a2u5ui rea5% a' sistemul primeşte lucru mecanic în timpul comprimării #aporilor gazului? b' în timpul condensării #aporilor se dega2ă căldură? c' temperatura sistemului se modi(ică? d' la temperaturi înalte gazul are un comportament asemănător cu gazul ideal? 1. p)nă la topirea întregii mase a corpului amor(? d' temperatura de topire pentru corpurile amor(e are o #aloare constantă bine precizată. la aceeaşi presiune atmos(erică +2. e' (or"ele de interac"iune dintre molecule pot (i negli2ate +2/.. zona palierelor . Pen4ru i2o4erme5e An3re`s a' palierul izoterm se reduce la un punct pentru temperatura critică? b' temperatura critică este temperatura maximă la care gazul se mai poate lic5e(ia printr-o comprimare izotermă? c' în domeniul de satura"ie . m 3e su>s4anţ.9 Un 5ic@i3 6ncepe s. 8iar>. adică starea lic5idă şi cea gazoasă coexistă? e' sunt #alabile doar pentru gazul ideal +2-. supus. la presiune constantă? e' căldura latentă speci(ică de topire este di(erită de cea de solidi(icare. unor as48e5 3e proceseB a4unci a' λ! B λ>? b' ∆7#ap B ∆7cond B 4? c' ∆7#ap B ∆7cond T 4? d' ∆7#ap B -∆7cond S 4 e' X! B -X> +2+. gaz nu se mai se pot discerne? d' stabilesc domeniul de satura"ie unde este posibilă condensarea #aporilor. &ac.riiB pen4ru o mas. a' reprezintă temperatura la care se produce cristalizarea? b' reprezintă temperatura maximă la care o substan"ă mai poate (i înt)lnită în (aza lic5idă? c' nu depinde de substan"a analizată? d' nu poate (i explicată de energia poten"ială de interac"iune moleculară? e' depinde de presiunea şi #olumul lic5idului +2.. sistemul se a(lă numai sub (ormă de #apori saturan"i? d' se ilustrează comportarea gazului ideal supus comprimării izoterme? e' în domeniul de satura"ie coexistă starea lic5idă şi cea gazoasă a substan"ei +2). iar cele două (aze lic5id .Fizică < Teste Grilă e' apar bule în toată masa lic5idului +22. Hn ca2u5 4opiriiB a' temperatura de topire depinde de presiunea mediului în care se produce? b' temperatura de topire este o caracteristică pentru o substan"ă cristalină c5imic pură? c' temperatura de topire se men"ine constantă. a4unci cAn3% a' presiunea #aporilor săi de#ine egală cu presiunea atmos(erică normală? b' presiunea maximă a #aporilor săi este egală cu presiunea #aporilor de deasupra lic5idului? c' presiunea din interiorul bulelor ce se (ormează este egală cu presiunea exercitată de (or"ele super(iciale? d' presiunea #aporilor săi este egală cu presiunea exercitată de (or"ele super(iciale? e' presiunea atmos(erică este mai mare dec)t presiunea #aporilor saturan"i ai lic5idului? .B 5a 40 D 0VC% a' masa creşte? b' densitatea răm)ne aceeaşi? c' #olumul creşte? d' sistemul primeşte căldură? e' creşte agita"ia termică a moleculelor? ++0.

B se po4 4ra:e urm.% a' Nu este posibilă o trans(ormare prin care căldură să treacă de la un corp cu temperatura dată la un corp cu temperatura mai ridicată? b' !ăldura cedată este poziti#ă iar cea primită este negati#ă? c' Vandamentul unei maşini termice este întotdeauna subunitar? d' 0ntr-o trans(ormare ciclică monotermă sistemul nu poate ceda lucru mecanic în exterior? e' 0ntr-un sistem izolat energia totală se conser#ă ++-. =5a presiune norma5.9 Fenomenu5 3e evaporare se pro3uce 3ac.. Hn4r7o 4rans8ormare cic5ic. =3irec4 sau prin consecinţe5e sa5e? c.? a apei 3in 8i:ur.B ca 6n 8i:ura% p * 2 3 timp i a' sistemul îşi modi(ică de două ori starea de agregare pe întreaga trans(ormare b' starea ini"ială %i' este lic5idă c' lic5idul se #aporizează primind căldură din exterior d' e#olu"ia este din stare solidă în stare lic5idă e' e#olu"ia este din stare lic5idă în stare de #apori +++. #apori c' este (unc"ie crescătoare de temperatură d' depinde de #olumul #aporilor e' are #aloare constantă ++. 3ia:rama 4rans8ormari5or 3e 8a2a a5e ames4ecu5ui unei mase 3e :@ea4.Fizică < Teste Grilă ++1. es4e repre2en4a4.ţi% . cu vapori 3e ap. #empera4ura 8ina5. sistemul #a primi lucru mecanic din exterior? c' sc5imbul de căldură pentru sistemul considerat se realizează cu un singur termostat? d' #aria"ia energiei interne într-un ciclu este poziti#ă? d' #aria"ia energiei interne într-un ciclu este negati#ă ++/.9 Pen4ru 3ia:rama i2o>ar.9 Principiu5 a5 ""75ea a5 4ermo3inamicii a8irm. 6n4r7o 4rans8ormare 1= ++4. o 4rans8ormare cic5ic.rii va 8i% a' -%392' p4>4? b' -%*92' p4>4? c' %392' p4>4? d' %392' p4>4? e' %*92' p4>4? ++)..53ura sc@im>a4. Hn ace5eaEi con3iţiiB presiunea vapori5or sa4uranţi pen4ru 5ic@i3e 3i8eri4e are urm. 6n s4area 1 coor3ona4e5e sun4 =2p0B *0? Ei 6n s4area + =p0B 2*0?B 5ucru5 mecanic a5 4rans8orm.4oare5e proprie4.9 Un :a2 i3ea5 =sis4em 6nc@is? su8er.B 5a presiune cons4an4. mono4erm.4oare5e conc5u2ii% t %L!' 4 ( a' depinde de natura lic5idului b' depinde de propor"ia lic5id . a' mediul ambiant este saturat cu #aporii lic5idului b' la supra(a"a lic5idului nu se găsesc #apori saturan"i ai altui lic5id c' presiunea atmos(erică este mai mare dec)t presiunea #aporilor saturan"i ai lic5idului d' temperatura este mai mare dec)t cea critică? e' presiunea atmos(erică este mai mică dec)t presiunea #aporilor saturan"i ai lic5idului ++2. a ames4evu5ui es4e% t*B*:44! t2B*444! θB144! t4B44! t3B-144! timp t a' b' c' d' e' -14L! 4L! 14L! *44L! *:4L! > &ac.9 Hn 8i:ura a5a4ura4.B a' sistemul nu poate ceda lucru mecanic spre exterior? b' ire#ersibilă.9 Rapor4u5 3in4re 5ucru5 mecanic Ei c.

. o 4rans8ormare ca 6n 8i:ura% p 3 2 * > &ac. c. o 4rans8ormare ca 6n 8i:ura% 1@ . 3e sis4em 6n aceas4. 6n s4area 1 coor3ona4e5e sun4 =2p0B *0? Ei 6n s4area + =p0B 2*0?B c. 6n s4area 1 coor3ona4e5e sun4 =p0B 2*0? Ei 6n s4area + sun4 =2p0B *0?B s.9 Un :a2 i3ea5 monoa4omic =sis4em 6nc@is? su8er. '4iin3 ca mo4oru5 nu 8uncţionea2. o 4rans8ormare ca 6n 8i:ura% p * 2 3 > &ac.2 H4>4 d' %-393' H4>4 e' %-392' H4>4 +4+. 3up.9 Un :a2 i3ea5 monoa4omic =sis4em 6nc@is? su8er. 6n s4area 1 coor3ona4e5e sun4% =2p0B *0? Ei 6n s4area +% =p0B 2*0?B can4i4a4ea 3e c.cirii sa5e es4e% a' %. 6n s4area 1 coor3ona4e5e sun4 =p0B 2*0? Ei 6n s4area + sun4 =2p0B *0?B s.Fizică < Teste Grilă i2o>ar. a unui :a2 i3ea5 monoa4omic es4e e:a5 cu% a' 29.53ura primi4. ran3amen4u5% a' este egal cu 33\ b' este mai mic dec)t 23\ c' este egal cu 23\ d' este cel mult egal cu 34\ e' poate (i *44\ +40..%*92' H4>4 +41.9 "n4r7un mo4or 4ermic sursa 3e 6nc. 3e :a2 6n 4impu5 r. ce3a4.H4>4 e' . c' 193 d' 2 e' 293 ++. un cic5u Carno4 reversi>i5B re2u54. 6n s4area 1 coor3ona4e5e sun4 =2p0B *0? Ei 6n s4area + =p0B 2*0?B 5ucru5 mecanic e8ec4ua4 3e sis4em es4e% a'%*92' H4>4 b' H4>4 c' 2 H4>4 d' .9 Un :a2 i3ea5 monoa4omic =sis4em 6nc@is? su8er. se ca5cu5e2e 5ucru5 mecanic pen4ru un cic5u comp5e4 a' p4I>4 b' p4I>492 c' 3p4I>492 d' 2p4I>493 e' -p4I>4 +4. se ca5cu5e2e rapor4u5 4empera4uri5or 6n4re s4area 1 Ei s4area +% a' *91 b' *93 c' *92 d' 293 e' * +44.H4>4 c' .9 Un :a2 i3ea5 monoa4omic =sis4em 6nc@is? su8er.9 Un :a2 i3ea5 monoa4omic =sis4em 6nc@is? su8er.*92' H4>4 b' .53ur. 4rans8ormare es4e% a' %*92' H4>4 b' %392' H4>4 c' 2 H4>4 d' %392' H4>4 e' 3 H4>4 > &ac.52ire pro3uce o 4empera4ura 3e 12/0CB 4empera4ura eG4erioara 8iin3 2/0C. b' 39. o 4rans8ormare ca 6n 8i:ura% p * 2 3 > &ac. o 4rans8ormare ca 6n 8i:ura% p 3 2 * > &ac. o 4rans8ormare ca 6n 8i:ura% p * 2 3 +42.9 Un :a2 i3ea5 monoa4omic =sis4em 6nc@is? su8er.

0e 3. Re2u54. parcur:e cic5u5 8orma4 3in 3ou.:\ b' !el mult egal cu ::.9 Un :a2 e8ec4uea2. 6n4r7un cic5u c. i2o>are% p1 D cons4.<X c< 9 Xp e' η B *R Xc 9 Xp +. un cic5u Carno4B a>soar>e 6n4r7un cic5u 3e 5a sursa ca53. 6n s4area 1 coor3ona4e5e sun4 =p0B 2*0? Ei 6n s4area + sun4 =2p0B *0?B s.B *2 D cons4. ran3amen4u5 cic5u5ui es4e aproGima4iv% a' 23\ b' 33\ c' 13\ d' 34\ e' ::\ +.0.T2 9 T* d' η B *. a' 23\ b' 33\ c' 13\ d' 34\ e' ::\ 34 > &ac. Rapor4u5 3in4re 4empera4ura sursei ca53e Ei cea a sursei reci es4e e:a5 cu a' :93 b' 193 c' 2 d' 2.:.33\ +4/.1. L d' η B *. o 4rans8ormare ca 6n 8i:ura% p 3 2 * > &ac. Rapor4u5 3in4re 4empera4ura sursei ca53e Ei cea a sursei reci es4e e:a5 cu a' 392 b' 393 c' 193 d' 392 .T2 9 T* +..9 O maEin. <1 D 4J.2. se ca5cu5e2e c. se ca5cu5e2e ran3amen4u5 mo4oru5ui ce ar 8uncţiona 3up.3 +4).+.53ura <2 D 7-0RJ Ei e8ec4uea2. 5ucru5 mecanic $ D 20RJ.:\ +. Ei 3ou.>2 9 >* b' η B *. maEina 4ermic.53ura <1 D )0RJ Ei e8ec4uea2. i2ocore% * 1 D cons4.9 Un :a2 care e8ec4uea2. un cic5u Carno4 ce3ea2.p2 9 p* c' η B *.\ d' *=. c. 6n s4area 1 coor3ona4e5e sun4 =p0B 2*0? Ei 6n s4area + sun4 =2p0B *0?B s. aces4 cic5u% a' *2. m+.1 e' 2. Preci2aţi ran3amen4u5 cic5u5ui 3ac. p2 7 p1 D 4 NOm2 Ei *27 *1D 0B.B p2 D cons4. 5ucru5 mecanic $ D 20RJ.:\ c' Ugal cu @4\ d' !el mult egal cu 34\ e' !el pu"in egal cu ::. primeE4e can4i4a4ea 3e c. 4ermic.53ur. ca ran3amen4u5 mo4oru5ui es4e% a' Ugal cu ::.33\ e' 33. pen4ru un cic5u comp5e4 a' -3p4I>4 b' -3p4I>492 c' -3p4I>492 d' 2p4I>493 e' -2p4I>4 +4-. a primu5ui principiu a5 4ermo3inamicii es4e% a' X B -∆7 R L b' ∆7 B X R L c' ∆7 B X .53ura <2 D <1O+.9 Hn4r7un mo4or cu ar3ere in4ernaB 4empera4ura maGima a :a2e5or es4e 3e -2/0CB4empera4ura eG4erioara 8iin3 3e 2/0C.9 Un :a2 i3ea5 monoa4omic =sis4em 6nc@is? su8er.9 Un :a2 care e8ec4uea2.53ura ce3a4.<X 2< 9 X* e' η B *.9 EGpresia ma4ema4ic.Fizică < Teste Grilă p 3 2 * e' 391 +4.33\ b' *3\ c' *:. Ran3amen4u5 cic5u5ui Carno4 poa4e 8i scris su> 8orma% a' η B *.53ura <1 Ei ce3ea2. un cic5u Carno4 a>soar>e 6n4r7un cic5u c. c.

53ura ce3a4.9*4 b' 39*4 c' *92 d' 293 e' .53urii acumu5a4e 6n mare=C?% a' Ka. 0. un cic5u Carno4 avAn3 4empera4ura sursei reci 4 D 2/VC es4e .9 Fie un cic5u 3rep4un:@iu5ar 6n coor3ona4e5e =*B#? parcurs 6n sens 4ri:onome4ricB 6n cursu5 caruia vo5umu5 :a2u5ui i3ea5 3e 5ucru varia2. Ran3amen4u5 unei maEini 4ermice >i4erme se poa4e ca5cu5a cu 8ormu5a% a' η B *.9 Fie un cic5u 3rep4un:@iu5ar 6n coor3ona4e5e =*B#? parcurs 6n sens 4ri:onome4ricB 6n cursu5 caruia vo5umu5 3* :a2u5ui i3ea5 3e 5ucru varia2.2 ori c' ≅3 ori d' ≅2.rii a3ia>a4ice =R?% a' ≅ 2 ori b' ≅*.4. 3e 5a * 5a 2*B 4empera4uri5e eG4reme a4inse 8iin3 # Ei .9 Fie un cic5u 3rep4un:@iu5ar 6n coor3ona4e5e =*B#? parcurs 6n sens 4ri:onome4ricB 6n cursu5 caruia vo5umu5 :a2u5ui i3ea5 3e 5ucru varia2.1 ori e' ≅1 ori +-2.9 Ra3amen4u5 unui mo4or 4ermic i3ea5 care 8unc4ionea2a 3up. eGponen4u5 a3ia>a4ic a5 :a2u5ui i3ea5B γ D . un cic5u Carno4 avAn3 4empera4ura sursei reci 4 D 2/VC es4e η D+0[. 0.9 Ra3amen4u5 unui mo4or 4ermic i3ea5 care 8unc4ionea2a 3up.. se 3e4ermine rapor4u5 presiuni5or eG4reme a4inse 6n cic5u =pmaGOpmin?% a' *4 b' 3 c' 2 d' 24 e' 2.#.. se 3e4ermine 3e cA4e ori creE4e presiunea 6n 4impu5 comprim.).9 Un mo4or 4ermic are con4ac4 4ermic unic cu apa unei mari. 3e 5a * 5a 2*B 4empera4uri5e eG4reme a4inse 8iin3 # Ei .. 8iin3 0aC. con(orm primului principiu al termodinamicii d' Ka. 0. daca temperatura apei depăşeşte 144! +. D 2B41. 0e 3.T*9T2 e' η B *RXc 9 Xp +-0.9 Hn4r7un mo4or 4ermic 4empera4ura maGim.T29T* b' η B *-<Xp< 9 Xc c' η B *-<Xc< 9 Xp d' η B *. 0.#. con(orm celui de-al DD-lea principiu al termodinamicii c' Nu. a 85ui3u5ui 3e 5ucru es4e 2/+ 0CB 4empera4ura eG4erioar. daca temperatura apei depăşeşte 234! e' Ka. se 3e4ermine rapor4u5 3in4re c.-.. con(orm celui de-al DD-lea principiu al termodinamicii b' Nu.9= +-1. se 3e4ermine ran3amen4u5 mo4oru5ui 4ermic ce ar 8uncţiona 3upa cic5u5 3a4 =η ?% a' b' c' d' e' ≅ 34\ ≅ 24\ ≅ 34\ ≅ =4\ ≅ 14\ ? +. 3e 5a * 5a 2*B 4empera4uri5e eG4reme a4inse 8iin3 # Ei . se 3e4ermine ran3amen4u5 cic5u5ui Carno4 care ar 8uncţiona 6n4re 4empera4uri5e eG4reme a4inse 6n cic5u =η c?% a' . Re2u54.% a' . eGponen4u5 a3ia>a4ic a5 :a2u5uiB γ D 1B4 Ei 5n 2 ≅ 0B/. 0. un cic5u Carno4 avAn3 4empera4ura sursei reci 4 D 2/VC es4e η D+0[.O+ Ei se cunoaE4e =10O/? 2B. 3e mo4or 6n4r7 un cic5uB 6n va5oare a>so5u4.3 +. ca ran3amen4u5 mo4oru5ui es4e% a' Ugal cu 34\ b' Ugal cu *44\ c' Ugal cu 23\ d' !el mult egal cu 34\ e' !el mult egal cu *44\ +. 0e 3.#./.3\ b' 34\ c' 14\ d' 34\ e' =4\ +.Fizică < Teste Grilă +.9 Ra3amen4u5 unui mo4or 4ermic i3ea5 care 8unc4ionea2a 3up. Poa4e e5 8uncţiona pe >a2a c. Ei cea primi4.

3evin. 0.B η D. L 5ucru mecanic 3e ++[B preci2aţi cA4 ar 4re>ui s.9 Un :a2 i3ea5 avan3 eGponen4u5 a3ia>a4ic γ D 1B4 parcur:e un proces cic5ic 8orma4 3in4r7o comprimare a3ia>a4ic.9 O masina 4ermica 5ucrea2. 5ucrea2. un cic5u Carno4C =0e consi3er. 3upa un cic5u Carno4B cu 4empera4ura sursei ca53e 4 1 D 22/VC Ei 4empera4ura sursei reci 42 D 2/VCB pro3uce 6n4r7un cic5u un 5ucru mecanic $ D 4I10+J. se 3e4ermine cu ca4e :ra3e 4re>uie mari4.m 4empera4ura sursei reci cu ∆ #B ran3amen4u5 aces4eia creE4e cu .3 d' 4. 471. Rapor4u5 4empera4uri5or =#2O#1? 3up. 4empera4ura sursei reci cea a corpu5uiB a3ic. evo5uea2.53ura ce3a4.m 4empera4ura sursei reci cu ∆ #B ran3amen4u5 aces4eia creE4e cu .Fizică < Teste Grilă η D+0[.rim 4empera4ura sursei ca53e cu ∆ # e5 creE4e cu 20[. evo5uea2. 0. un cic5u Carno4. Ran3amen4u5 maEinii 4ermice es4e% a' 24\ b' 34\ c' 14\ d' :4\ e' =4\ 32 .* b' 4. ar evo5ua 3up. 3upa un cic5u Carno4B cu 4empera4ura sursei ca53e 4 1 D22/VC Ei 4empera4ura sursei reci 42 D 2/VC.. va 8i% a' 4.B 3ac.0[ =∆ #?% a' b' c' d' e' ≅ *:4 M ≅ 34 M ≅ **3L! ≅ 2*4 M ≅ *.% a' de *2= ori b' de :1 ori c' de 32 ori d' de *: ori e' de 2 ori +-4. +/VC? a' *. micEor.3 e' 4. 4empera4ura sursei ca53e pen4ru ca ran3amen4u5 s. 0e cunoaE4e c.0[B iar 3ac. 3ip.*L! +--. 4ermic.9 &ac. Preci2aţi ran3amen4u5 maEinii% a' 24\ b' 34\ c' 14\ d' =4\ e' @4\ +-/. se 3e4ermine 3e ca4e ori creE4e vo5umu5 :a2u5ui 6n 3es4in3erea a3ia>a4ic.B 3ac. 172 6n care presiunea creE4e 3e 12) oriB o 3es4in3ere i2o>ara 27+B o 3esin3ere a3ia>a4ic. care aceas4a evo5uea2. m. 4ermic.9 O masin. 8ie apro2imati* 4empera4ura sursei ca53e 3ac. &e4erminaţi c.9 O masin.2 c' 4. un cic5u Carno4. 6n4r7un cic5u% a' -*JE b' 2JE c' -3JE d' 1JE e' -:JE +-). 0e cunoaE4e c.rim 4empera4ura sursei ca53e cu ∆ # e5 creE4e cu 20[. micEor. muEc@iu5 uman are un ran3amen4 3e 4rans8ormare c. +74 Ei o comprimare i2o>ar.9 O masina 4ermic.0[B iar 3ac.4L! b' *@4L! c' 244L! d' 224L! e' 214L! +-+.53ur. 3ip.: +-. m.

9 Principiu5 reversi>i5i4. 5e:i a5e re85eGiei a8irm.9 Principiu5 in3epen3enţei 8ascicu5e5or 3e 5umin. a8irm.9 Re5aţia 3in4re ra2a unei o:5in2i s8erice Ei 3is4anţa ei 8oca5. 3e aGa op4ic. c. sun4% a' (ascicule perpendiculare b' (ascicule con#ergente c' (ascicule di#ergente d' (ascicule paralele e' (ascicule paraxiale +/-.9 Principiu5 propa:.% a' Krumul unei raze de lumină este maxim dacă lumina se propagă de la dreapta la st)nga b' Krumul unei raze de lumină este minim dacă lumina se propagă de la st)nga la dreapta c' Krumul unei raze de lumină este maxim dacă lumina se propagă de la st)nga la dreapta d' Krumul unei raze de lumină nu depinde de sensul ei de propagare e' Krumul unei raze de lumină este minim dacă lumina se propagă de la dreapta la st)nga +/1.% a' la intersec"ia prelungirii razelor re(lectate şi nu poate (i proiectată pe un ecran b' la intersec"ia directă a razelor re(lectate şi poate (i proiectată pe un ecran c' din raze re(lectate paralele d' din raze re(lectate di#ergente e' din raze pro#enite din (ocarul oglinzii +/2..9 AGa op4ic.% a' drumul unei raze de lumina este independent de ac"iunea altor raze de lumină b' drumul unei raze de lumina scade dacă se intersectează cu alte raze de lumină c' drumul unei raze de lumina este maxim dacă se intersectează cu alte raze de lumină d' drumul unei raze de lumina este minim dacă se intersectează cu alte raze de lumină e' drumul unei raze de lumina creste dacă se intersectează cu alte raze de lumină +/+. c. es4e% 33 . se o>ţine in4r7o o:5in3. principa5.9 Una 3in4re ce5e 3ou.Fizică < Teste Grilă Capitolul 3: 4ptică +-. c. a unei o:5in2i s8erice es4e 3reap4a care% a' trece prin centrul oglinzii şi un punct oarecare al ei b' este paralelă cu dreapta care trece prin centrul oglinzii şi #)r(ul oglinzii c' trece prin centrul oglinzii şi #)r(ul oglinzii d' trece prin #)r(ul oglinzii şi un punct oarecare al ei e' este perpendiculară pe dreapta care trece prin centrul oglinzii şi #)r(ul oglinzii +/. s8eric.9 Fascicu5e5e 3e 5umin. c. a8irm.rii rec4i5inii a 5uminii a8irm.9 "n3ice5e 3e re8racţie a>so5u4 a5 unui me3iu es4e 3e8ini4 prin re5aţia% a' n = c' n = d' n = e' n = b' n = ⋅ c * * c c c %notă$ c este #iteza de propagare a luminii în #id? #iteza de propagare a luminii în mediul considerat' +/4.9 O ima:ine rea5.ţii 3rumu5ui ra2e5or 3e 5umin.% a' ung5iul de inciden"ă este mai mare dec)t ung5iul de re(lexie b' ung5iul de inciden"ă este mai mic dec)t ung5iul de re(lexie c' ung5iul de inciden"ă este egal cu ung5iul de re(lexie d' ung5iul de inciden"ă şi cel de re(lexie au împreună @4L e' ung5iul de inciden"ă şi cel de re(lexie au împreună *=4L +//.. principa5. 8oar4e puţin 6nc5ina4e 8aţ.% a' într-un mediu omogen şi transparent lumina se propagă pe o traiectorie circulară b' într-un mediu omogen şi transparent lumina se propagă în linie dreaptă c' într-un mediu omogen şi transparent lumina se propagă pe mai multe traiectorii d' într-un mediu omogen şi transparent lumina se propagă pe o traiectorie eliptică e' într-un mediu omogen şi transparent lumina se propagă pe o traiectorie dreptung5iulară +/0.

răsturnate +/. o ima:ine rea5.cm 3e vAr8u5 o:5in2ii. 5a 3is4an4a 3e 4 cm 3e vAr8u5 unei o:5in2i s8erice concave care are ra2a 3e cur>ur. măsurată pe axa optică. su>ţire 3ac. concav. 3ecA4 o>iec4u5B 3is4an4a 3in4re o>iec4u5 Ei ima:inea 8ina5. 8iin3 3e 20 cm% a' -. răsturnată e' nu se (ormează imagine +)0. a unei o:5in2i s8erice concave 6n care se 8ormea2.9 Ce va5oare are 3is4an4a 8oca5.% a' grosimea ei.9 "ma:inea unui o>iec4 5iniar aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGa op4ic. dreaptă d' #irtuală.9 "ma:inea unui o>iec4 5iniar aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGa op4ic. principa5. dreapta b' #irtuală. este mult mai mică dec)t razele de curbură ale supra(e"elor sale c' grosimea ei. drepte d' reale. are ra2a 3e cur>ur. -B4 cm es4e% a' de patru ori mai mare dec)t obiectul b' de doua ori mai mare dec)t obiectul c' de doua ori mai mică dec)t obiectul d' de patru ori mai mică dec)t obiectul e' egală cu obiectul +)+.3cm b' R2 3cm c' -*4cm d' R*4cm e' R3cm +)4. 5a% a' -*:cm *: cm @ *: c' + cm @ +)2. principa5. -B4 cm es4e% a' reală. -B4 cm se 8ormea2. dreaptă c' #irtuală. răsturnată d' reală. măsurată pe axa optică.. răsturnată e' nu se (ormează imagine 31 . Care sun4 carac4eris4ici5e ima:inii% a' reală.9 "ma:inea unui o>iec4 5uminos a85a4 6n 8a4a unei o:5in2i s8erice conveGe es4e% a' reală pentru orice pozi"ie a obiectului b' #irtuală pentru orice pozi"ie a obiectului c' reală pentru obiectul a(lat în centrul de curbură d' #irtuală numai pentru obiectul a(lat în (ocar e' reală c)nd obiectul se a(lă aproape de #)r( +). 5a 3is4an4a 3e 4 cm 3e vAr8u5 unei o:5in2i s8erice concave care are ra2a 3e cur>ur. este mult mai mare dec)t razele de curbură ale supra(e"elor sale b' grosimea ei. răsturnate e' #irtuale. măsurată pe axa optică. răsturnată b' reală. es4e consi3era4.9 O:5in2i5e conveGe 3au ima:ini% a' reale b' reale.9 O 5en4i5. principa5. s8eric. este egală cu razele de curbură ale supra(e"elor sale b' − d' R*: cm e' R*4 cm +)1. 5a 3is4an4a 3e 4 cm 3e vAr8u5 unei o:5in2i s8erice concave care are ra2a 3e cur>ur. 1m. Un es4e o>iec4 aEe2a4 5a 2.9 "ma:inea unui o>iec4 5uminos a85a4 6n 8aţa unei o:5in2i s8erice concave es4e% a' reală întotdeauna b' #irtuală pentru obiectul a(lat intre #)r( şi (ocar c' #irtuală pentru orice pozi"ie a obiectului d' reală pentru obiectul a(lat intre (ocar şi #)r( e' #irtuală pentru obiectul a(lat intre (ocar şi centrul de curbură +)-.9 O o:5in3.9 "ma:inea unui o>iec4 5iniar aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGa op4ic. dreaptă c' #irtuală.Fizică < Teste Grilă a' # = ( b' # = 2 ( ( 3 c' 2 # = ( d' ( # = 2 e' # = +/)... drepte c' #irtuale.B 3e 4rei ori mai mic.

o ima:ine 3reap4.3m de #)r(ul oglinzii în partea conca#ă b' obiectul la 4.3m de #)r(ul oglinzii în partea conca#ă e' obiectul la 4. 3e 1B.3m de #)r(ul oglinzii în partea conca#ă +. sub"ire. se a85.riri5e 5iniare β 1 Ei β 2 es4e% a' b' c' d' e' β* β2 β* − β2 β* ⋅ β 2 β* + β 2 β2 − β* +. 3ecA4 o>iec4u5..2m c' -4.B a conver:enţei es4e% a' metrul b' centimetrul c' dioptria d' milimetrul e' decimetrul +)).9 Conver:enţa unei 5en4i5e su>ţiri es4e 3e 4 3iop4rii =δ ?.1. centrate a#)nd marirea liniară trans#ersală c*B -2 şi c2B* 3 (' o lentilă con#ergentă. 0. ZB a unei 5en4i5e su>ţiri es4e% 33 .Fizică < Teste Grilă d' grosimea ei.9 &ac.3m d' 4m e' -4.*m de #)r(ul oglinzii în partea con#exă c' obiectul la *. Ei r. ima:inea rea5.δ =3iop4rii?% a' R4.3m b' R4.". a unui o>iec4 a85a4 5a 3is4anţa 3e 720cm 3e un sis4em 3e 5en4i5e su>ţiriB conver:en4B se 8ormea2. 0is4emu5 es4e a5c. a unei 5en4i5e 3in s4ic5. conver:enţa 6n aer es4e 3e .4ui4 3in% a' o lentilă con#ergentă. 3e 4rei ori mai mic.rirea 5iniar. are% a' grosimea la mi2loc mai mare dec)t la extremită"i b' grosimea la mi2loc egală cu grosimea de la extremită"i c' grosimea la mi2loc de 2 ori mai mare dec)t la extremită"i d' grosimea la mi2loc de *4 ori mai mare dec)t la extremită"i e' grosimea la mi2loc mai mică dec)t la extremită"i +).23m b' 2m c' *m d' 4. 3e o 5en4i5a conver:en4. este egală cu media geometrică a razele de curbură ale supra(e"elor sale +)/.9 O 5en4i5.*m e' 4..+. Care es4e 3is4anţa 8oca5.4.9 Care es4e 3is4anţa 8oca5.0.B 6n sis4emu5 in4ernaţiona5 0.9 Uni4a4ea 3e m. a#)nd marirea liniară trans#ersală cB -3 b' o lentilă con#ergentă a#)nd marirea liniară trans#ersală cB -3 c' două lentile con#ergente.2. in4re 3u>5u5 3is4anţei 8oca5e Ei in8ini4B po2iţia o>iec4u5ui es4e% a' de aceiaşi parte cu imaginea b' în (ocar c' între (ocar şi lentilă d' la distantă mai mare dec)t dublul distan"ei (ocale e' între dublul distan"ei (ocale şi (ocar +. cu ra2a 3e cur>ur. a 5en4i5ei% a' 4. 4ransversa5. a o>iec4u5ui% a' obiectul la *. β a unui sis4em 3e 3ou.s4urna4. este egală cu media aritmetică a razele de curbură ale supra(e"elor sale e' grosimea ei. se in3ice po2iţia posi>i5. măsurată pe axa optică. sub"iri. M. 4ransversa5.m 8ormea2. centrate a#)nd marirea liniară trans#ersală c*B -2 şi c2B3 d' două lentile con#ergente.B 3ac. a unui o>iec4 8orma4.2m +. sub"ire. măsurată pe axa optică.9 O:5in3a conveG. 5a 3is4anţa 3e -0cm. sub"iri. "ma:inea rea5. a#)nd marirea liniară trans#ersală cB2 +. 3iver:en4.1m +.sur. 5en4i5e su>ţiri avAn3 respec4iv m..9 M.rirea 5iniar.3m de #)r(ul oglinzii în partea con#exa d' obiectul la 4.

. 5a 20cm 3e 5en4i5.-. imaginea reală. c' lentila e di#ergentă cu distanta (ocală 24cm. mai mică de două ori dec)t obiectul d' lentila este con#ergentă cu distan"a (ocală @4cm.9 "ma:inea unui o>iec4 5uminos a85a4 5a 20cm 3e o 5en4i5. imaginea #irtuală. es4e 8orma4. dreapta şi mai mare de două ori dec)t obiectul b' lentila este con#ergentă cu distan"a (ocală 24cm. a 5en4i5ei?.9 "ma:inea unui o>iec4 5uminos a85a4 5a 40cm 3e o 5en4i5. mai mare de două ori dec)t obiectul b' lentila este con#ergentă cu distan"a (ocală :4cm. dreaptă. b' lentila e con#ergentă cu distan"a (ocală *4cm. 400. conver:en4. imagine #irtuală. 5a o 3is4anţ. răsturnată şi la 2# de obiect b' reală.ri a85a4e 5a +0cm 3e o 5en4i5.c. dreaptă şi la 2# de lentilă d' reală. dreaptă şi egală cu obiectul e' reală.. răsturnată. imagine reală. de două ori mai mare dec)t obiectul c' lentila este con#ergentă cu distan"a (ocală 14cm. 3e aceas4a pe un ecran a85a4 5a 20cm 3e 5en4i5. se 8ormea2.rii unei 5umAn. răsturnată şi de trei ori mai mică dec)t obiectul 401./. dreaptă şi la 2# de obiect c' #irtuală. "ma:inea es4e% a' reală. dreaptă şi mai mică de două ori dec)t obiectul .). imaginea reală. de trei ori mai mică dec)t obiectul e' lentila este di#ergentă cu distan"a (ocală -*3cm. es4e% a' reală pentru orice pozi"ie a obiectului b' #irtuală pentru orice pozi"ie a obiectului c' reală c)nd obiectul se a(la între (ocar şi lentilă d' #irtuală numai c)nd obiectul se a(la între dublul distan"ei (ocale şi (ocar e' reală numai c)nd obiectul se a(lă în (ocar +. imaginea reală. se in3ice r. dreaptă. "n3icaţi r. mai mică de doua ori dec)t obiectul c' lentila este con#ergentă cu distan"a (ocală *3cm.Fizică < Teste Grilă a' Hoziti#ă dacă imaginea este reală şi răsturnată b' Hoziti#ă dacă imaginea este #irtuală şi dreaptă c' Negati#ă dacă imaginea este reală şi răsturnată d' Dntotdeauna poziti#ă e' Dntotdeauna negati#ă +.spunsu5 corec4% a' lentila este di#ergentă cu distan"a (ocală -24cm. puncti(ormă 402.9 Un o>iec4 5uminos se a85.9 Pen4ru o>iec4u5 5uminos a85a4 6n4re 3u>5u5 3is4anţei 8oca5e Ei 8ocaru5 unei 5en4i5e conver:en4e po2iţia ima:inii es4e% a' între (ocar şi dublul distantei (ocale b' între (ocar şi lentila c' de aceiaşi parte cu obiectul d' între dublul distan"ei (ocale şi in(init e' între lentilă şi dublul distan"ei (ocale +. imaginea reală. dreaptă.spunsu5 corec4% a' lentila este di#ergentă cu distanta (ocală -14cm.. =f D 3is4anţa 8oca5. răsturnată. imaginea reală. 0. se in3ice r. 3e o 5en4i5a 3iver:en4. 3e aceiaEi par4e a aces4eia. se 8ormea2. imaginea #irtuală.9 "ma:inea 85. imaginea reală. d' lentila e di#ergentă cu distanta (ocală 4. de două ori mai mică dec)t obiectul b' lentila este di#ergentă cu distan"a (ocală -14cm.spunsu5 corec4% a' lentila este di#ergentă cu distan"a (ocală -@4cm. dreaptă. e:a5.spunsu5 corec4% a' lentila e con#ergentă cu distan"a (ocală de 4. dreapta de doua ori mai mică dec)t obiectul e' lentila este con#ergentă cu distan"a (ocală 34cm. imagine #irtuala. răsturnată. e' lentila e con#ergentă cu distanta (ocală 34cm.*3m..9 "ma:inea unui o>iec4 5uminos a85a4 5a 0B2 m 3e o 5en4i5. "n3icaţi r. se 8ormea2. 0. imaginea #irtuală. de trei ori mai mare dec)t obiectul d' lentila este con#ergentă cu distan"a (ocală *3cm. cu 2f 3e o 5en4i5. imaginea #irtuală. răsturnată şi la 1# de obiect +. pe un ecran 3: a85a4 5a )0cm 3e o>iec4.9 "ma:inea unui o>iec4 5uminos 8orma4. 3e aceiaEi par4e cu o>iec4u5 5a 3is4anţa 3e -0 cm 3e 5en4i5. răsturnată.23m. de două ori mai mare dec)t obiectul c' lentila este di#ergentă cu distanta (ocala -:4cm.

. a 5en4i5ei Ei po2iţia o>iec4u5ui 8aţ. 3e +0cm.m 3e o o:5in3. de două ori mai mare dec)t obiectul. . conver:en4.= cm b' con#exă. de două ori mai mare dec)t obiectul la 34cm de lentilă 404. la *3cm de lentilă b' imaginea este #irtuală.:cm. principa5. VB-:. 3e o 5en4i5.1 cm e' conca#ă. dreaptă.= cm c' conca#ă. puncti(ormă 410.9 Un3e 4re>uie aEe2a4 un o>iec4 5uminos 8a4. a aces4eia as48e5 6ncA4 s. răsturnată. de patru ori mai mică dec)t obiectul.1 cm d' con#exă.=cm de lentilă.:cm. 3e o o:5in3. dreaptă. răsturnată cu x2BR*4. x* BR2 cm 40.9 "ma:inea unui o>iec4 5uminos aEe2a4 6n 8aţa unei 5en4i5e conver:en4e se 8ormea2. dreaptă cu x2B-*4. la *3cm de lentilă d' imaginea este reală. 3iver:en4. sun4% a' ( B*cm.3cm. VBR2. 3e pa4ru ori pe un ecran aEe2a4 5a 12cm 3e o>iec4% a' conca#ă. imagine #irtuală. 3e pa4ru ori mai mare 3ecA4 o>iec4u5% a' -34cm b' -24cm c' =4cm d' 24cm e' 34cm 40. răsturnată. la *3cm de lentilă e' imaginea este #irtuală. pe un ecran si4ua4 8aţ. se o>ţin.9 "n3icaţi va5oarea corec4. G2B 3. concav. răsturnată cu x2B-*3cm de lentilă.1 cm 40). cm 3e o 5en4i5. cu ra2a 3e 2m. VB-2.spunsu5 corec4 care in3ic. o ima:ine m.9 A5e:eţi r. imaginea reală. răsturnată. x* B-2 cm d' ( B*.9 Un o>iec4 5uminos es4e aEe2a4 5a 1. es4e 8 D 71)cm% a' imagine #irtuală..9 Un o>iec4 5uminosB 5iniarB 6na54 3e 10cmB es4e aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGa op4ic.9 Miopia es4e un 3e8ec4 a5 oc@iu5ui 3a4ora4% a' opacizării cristalinului b' unei slabe posibilită"i de acomodare a #ederii 3. 3ecA4 o>iec4u5 cAn3 aces4a es4e aEe2a4 5a 10cm 3e vAr8u5 o:5in2ii% a' 2cm b' R*cm c' -*4cm d' R*. dreaptă şi mai mare de două ori dec)t obiectul e' lentila este di#ergentă cu distan"a (ocală -:4cm. G2B 3cm c' imagine #irtuală.2cm e' -3cm 40/. de trei ori mai mare dec)t obiectul la 13cm de lentilă c' imaginea este #irtuală.=cm de lentilă. Care es4e na4ura po2iţia Ei m. răsturnată. x* B R2 cm c' ( B2cm. egală cu obiectul situată la 2m de #)r(ul oglinzii e' imaginea se (ormează la in(init 40-. dreaptă. dreaptă cu x2B-3cm de lentilă.:cm e' imagine reală. pen4ru un o>iec4 6na54 3e . dreaptă. dreaptă de două ori mai mică dec)t obiectul.spunsu5 corec4% a' imaginea este reală. na4uraB po2iţia Ei m. 3e 5en4i5. G2B -:cm d' imagine reală. cu ra2a 3e )0cm pen4ru a pu4ea o>ţine o ima:ine rea5.23m de #)r(ul oglinzii d' imagine reală.ri4. VB R1.cmB aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGa op4ic.rimea ima:inii% a' imagine reala. G2B -3. concav. 3e o>iec4 5a 3is4anţa 3e 10cm Ei es4e 3e pa4ru ori mai mare 3ecA4 o>iec4u5. x* B-2 cm e' ( B*. de două ori mai mare dec)t obiectul situată la :m de #)r(ul oglinzii c' imagine reală.B 5a 2/cm 3e 5en4i5. situată la *. a 3is4anţei 8oca5e a unei o:5in2i conveGe care poa4e pro3uce o ima:ine 3e Ease ori mai mic.9 &e4erminaţi 8e5u5 o:5in2ii Ei ra2a 3e cur>ur. răsturnată. &is4anţa 8oca5.Fizică < Teste Grilă d' lentila este con#ergentă cu distan"a (ocală 14cm.:cm b' imagine reală. "n3icaţi r. 5a 3is4anţa 3e . s8eric. VB -1. de două ori mai mare dec)t obiectul 40+. de două ori mai mică dec)t obiectul.B E4iin3 ca 3is4anţa 8oca5. cu 3is4anţa 8oca5. de patru ori mai mare dec)t obiectul aşezata la 2m de #)r(ul oglinzii b' imagine #irtuală.rimea ima:inii 3a4. x* B-3 cm b' ( B*.

es4e 3a4.9 Niperme4ropia es4e un 3e8ec4 a5 oc@iu5ui 3a4ora4% a' unei slabe posibilită"i de acomodare a #ederii b' luminozită"ii mărite a mediului încon2urător c' opacizării cristalinului d' unui #iciu de re(rac"ie care constă în (aptul ca razele paralele #enite de la in(init se reunesc într-un (ocar situat în spatele retinei e' luminozită"ii scăzute a mediului încon2urător 412. cu% a' lentile con#ergente b' lentile di#ergente c' o combina"ie de lentile con#ergente şi prisme d' lentile bicon#exe e' nu se poate corecta cu lentile 41+. 5min este ung5iul de de#ia"ie minimă iar l ung5iul limită 420..9 Ce5u5e5e sen2oria5e 3e 5a nive5u5 re4inei specia5i2a4e 6n perceperea 5uminii se numesc% a' cercuri şi s(ere b' conuri şi bastonaşe c' cornee şi retină d' cristalin şi iris e' umoare sticloasă şi umoare apoasă 41-.% a' reprezintă o condi"ie ca orice rază intrată într-o prismă să poată ieşi din ea b' reprezintă o condi"ie ca orice rază intrată într-o prismă să nu poată ieşi din ea c' reprezintă o condi"ie ca doar anumite raze intrate într-o prismă să poată ieşi din ea d' matematic este reprezentată de (ormula 5min = 2i − A e' matematic este reprezentată de (ormula A ≤ 2l Notă$ A este ung5iul prismei.9 &is4anţa 8oca5.&espre Condiţia de emer5enţă se poa4e a8irma c.cm.9 $e:..9 &is4anţa ve3erii op4ime pen4ru un oc@i norma5 es4e% a' *3cm b' 34cm c' 24cm d' *4cm e' 23cm 41. a o>iec4ivu5ui unui microscop es4e 8o> D +mmB iar a ocu5aru5ui 8oc D .9 Un:@iu5 3e 3eviaţie minim.3m-* c' *4m-* d' *44m-* e' 34m-* 41). "n4erva5u5 op4ic a5 microscopu5ui es4e e D 2cm.Fizică < Teste Grilă c' unui #iciu de re(rac"ie care constă în (aptul că razele luminoase ce #in paralele de la in(init se înt)lnesc într-un (ocar în (a"a retinei d' luminozită"ii scăzute a mediului încon2urător e' luminozită"ii mărite a mediului încon2urător 411. Care es4e pu4erea microscopu5ui% a' *33m-* b' *3. i este ung5iul de inciden"ă. =5min? 6n4r7o prism.9 Miopia se corec4ea2. 3e re5aţia% 5 sin min a' 2 n= sin r .?% a' 5min = 2i − A b' 5min = A − 2i c' 5min = 4 d' 5min = A − i e' 5min = i + A 41.4ura in4re in3ice5e 3e re8racţie a5 unei prisme Ei un:@iu5 3e 3eviaţie minim.9 Conver:enţa unui sis4em 3e 5en4i5e su>ţiri es4e e:a5. es4e =A un:@iu5 prismeiB i 7 un:@iu5 3e inci3enţ.9 Niperme4ropia se poa4e corec4a cu% a' lentile biconca#e b' lentile plan conca#e c' lentile con#ergentă d' o asocia"ie de lentile di#ergente şi prisme e' nu se poate corecta cu lentile 414. cu% a' di(eren"a con#ergen"elor lentilelor componente 3= b' produsul con#ergen"elor lentilelor componente c' raportul con#ergen"elor lentilelor componente d' suma con#ergen"elor lentilelor componente e' media aritmetică a con#ergen"elor lentilelor componente 41/.

Ei are va5oarea 3e 4. 3e o:5in3. mai mare 3ecA4 3u>5u5 3is4an4ei 8oca5e.9 Cum se re8rac4.Ce va5oare are in3ice5e 3e re8racţie% a' nB392 b' nB 2 c' nB193 d' nB*. răsturnată. ca3e perpen3icu5ar pe o supra8aţ. r = 4 4   d' i = 4 . mai mică dec)t obiectul d' nu se (ormează o imagine e' #irtuală dreaptă. mai mică dec)t obiectul c' #irtuală. r = @4 4   c' i = @4 4 . Ce va5oare are un:@iu5 3e re85eGie% a' @4o b' :4o c' 4o d' 13o e' 34o 424. mai mare dec)t obiectul 42-. egală cu obiectul e' nu se (ormează o imagine 42/. es4e% a' reală. răsturnată. Conver:enţa 5en4i5ei es4e% a' !B4.23δ c' !B4. vi4e2a 5uminii cAn3 4rece 3in aer 6n s4ic5. egală cu obiectul c' reală.9 0ecţiunea principa5. mai mare dec)t obiectul d' #irtuală.3δ 3@ 421.9 Un:@iu5 pe care 65 8ace ra2a inci3en4.o. răsturnată. p5an.9 Un o>iec4 5uminos es4e aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGa op4ic.9 O ra2. a unei o:5in2i concave 6n4re 8ocar Ei vAr8. r = 4 4   b' i = 4 4 . mai mare dec)t obiectul 42. cu cea inci3en4. Ce ima:ine 8ormea2. dreaptă. r = 13 4   e' i =*24 .9 O 5en4i5.. 3e 5umin.% a' 34o b' :4o c' 13o d' @4o e' 4o 42+.9 CunoscAn3 3e8iniţia in3ice5ui 3e re8racţieB cum se mo3i8ic. r = 13 4 42.9 Hn ce ca2 3irecţia ra2ei re85ec4a4e coinci3e cu 3irecţia ra2ei inci3en4e%   a' i = 4 4 . "ma:inea 3a4.: e' nB 3 422. Ce un:@i va 8ace ra2a re85ec4a4. răsturnată.9 Un o>iec4 5uminos es4e aEe2a4 6n 8ocaru5 unei o:5in2i concave. mai mare dec)t obiectul b' reală.9 Un o>iec4 5uminos es4e aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGa op4ic. mai mică dec)t obiectul b' reală. =n D 4O+?% d d >i a' r d d <i b' r d d r = i c' d = 44 d' r d = @4 4 e' r 42). 3e 5umin. o ra2. care 4rece 3in aer 6n ap. a unei o:5in2i concave 5a o 3is4an4.% a' reală. Un:@iu5 3e inci3enţ. mai mare dec)t obiectul d' reală.. egală cu obiectul c' reală.23δ b' !B-4. re85ec4a4oare. care ca3e pe o o:5in3.B cu norma5a 5a supra8aţ. răsturnată. es4e% a' reală. răsturnată. 3e o:5in3. a unei prisme es4e un 4riun:@i ec@i5a4era5.Fizică < Teste Grilă sin 5min sin r 5 sin min c' 2 n= sin A 5 +A sin min 2 d' n = A sin 2 A sin 2 e' n = sin 5min b' n = e' #irtuală. răsturnată. dreaptă. es4e e:a5 cu un:@iu5 3e emer:enţ. răsturnată. es4e +0o. are 3is4anţa 8oca5. 8 D 74m. mai mică dec)t obiectul . răsturnată. "ma:inea 3a4. 3iver:en4. răsturnată. mai mare dec)t obiectul b' reală.% a' creste b' scade c' răm)ne constantă d' se dublează e' scade de două ori 4+0.

5e:ea re8racţiei 5a 4recerea unei ra2e 3e 5umin. =R1DRB R2D∞ ?% * %n −*'  ( * # = 2 b' %n −*'  ( a' # = * n sin i = aer sin r n apa . dreaptă. 3in aer 6n ap. Conver:enţa 5en4i5ei es4e% a' !B2δ b' !B-2δ c' !B3δ d' !B-3δ e' !B4δ 4+2.% a' reală. R1 Ei R' a5e ce5or 3ou. cu in3ice 3e re8racţie mai mare 3ecA4 a5 me3iu5ui 6nconFur. 5a o 3is4an4. pen4ru o 5en4i5. ieEi? es4e% a' A = @4 4 b' A > 2 ⋅ l c' A ≤ 2 ⋅ l d' A > 1 ⋅ l e' A > *4 ⋅ l %Notă$ & este ung5iul prismei iar l este ung5iul limită de la care are loc re(lexia totală' 4++. e:a5. mai mare dec)t obiectul e' reală.9 O 5en4i5. egală cu obiectul d' #irtuală. răsturnată.m. răsturnată. =con3iţia ca o ra2. răsturnată.% d d >l a' n2Sn*? i d b' n2Tn*? i > ld d d <l c' n2Sn*? i d d' n2Tn*? i < ld d d =l e' n2Sn*? i 4+. a 5uminii se pro3uce numai 3ac.. puncti(ormă 4+-. puncti(ormă 4+/.Fizică < Teste Grilă d' !B-4. 3e 5en4i5. p5an conveG. % n − *' ( − (    * 2  ( % n − *'  2 * d' # = %n −*'( 2 ( ) c' # = * e' # = 4 4+. 8 D 0B.% a' :4 Cum se mo3i8ic. mai mare dec)t obiectul b' reală. =6n 8uncţie 3e ra2e5e 3e cur>ur. mai mare dec)t obiectul b' reală. &ispersia 5uminii 6n4r7o prism. se pro3uce% a' deoarece mediul prismei are indici de re(rac"ie di(eri"i pentru culori di(erite b' datorita (enomenului de re(rac"ie multipla a unei raze de lumina c' datorita (enomenului de suprapunere a mai multor raze de lumină d' pentru ca mediul prismei are acelaşi indice de re(rac"ie pentru culori di(erite e' deoarece #iteza luminii prin prismă depinde de lungimea de undă 4+4.9 "ma:inea unui o>iec4 5uminosB perpen3icu5ar pe aGa op4ic.9 &is4anţa 8oca5. răsturnată. a unei 5en4i5e conver:en4e aEe2a4 6n4re 8ocar Ei vAr8 es4e% a' reală.2δ 4+1.9 Con3iţia 3e emer:enţ.9 O 5en4i5.9 Care 3in varian4e5e urm. aceas4. 8ormu5.3δ e' !B-4. mai mare dec)t obiectul d' reală. poa4.4oare eGprim. conver:en4. in4ra4. cu 3u>5u5 3is4an4ei 8oca5e 8aţ.9 Re85eGia 4o4a5.B un:@iu5 3e 3eviaţie es4e% a' ung5iul între raza incidentă şi raza re(ractată la intrarea în prismă b' ung5iul dintre raza transmisă prin prismă şi normala la (a"a de ieşire c' ung5iul dintre direc"ia razei incidente şi direc"ia razei emergente d' ung5iul dintre direc"ia razei emergente şi normala la (a"a de ieşire din prismă e' ung5iul dintre direc"ia razei incidente şi normala la (a"a de intrare în prismă 4+)..4or s. 6n4r7o prism. pen4ru un o>iec4 5uminos aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGa op4ic. 8eţe a5e 5en4i5ei? 3e re5aţia% # = *  * * . 8ormea2. dreaptă. mai mică dec)t obiectul c' #irtuală. mai mică dec)t obiectul c' reală. răsturnată. egală cu obiectul e' reală. conver:en4. a unei 5en4i5e su>ţiri es4e 3a4. răsturnată.9 "n4r7o prism. are 3is4anţa 8oca5.

p5an. re5aţia un:@iu5 3e re8racţie r π d π d = −i r J =avAn3 = @4 4 ?B cum sun4 ra2e5e d i sin i * 2 2 re85ec4a4.3 ori mai mare dec)t al #idului e' de *4 ori mai mare dec)t al #idului 441. sin i = * * Ei n2* = % 2 2 a' b' c' d' e' d = 13 4 r d = :4 4 r d = @4 4 r d = 34 4 r d = 44 r 44/. c' *.9 Care es4e un:@iu5 3e re8racţie r 3ac. ori 8aţ.9 Fenomenu5 3e re85eGie 4o4a5. $a 4raversarea :* e' n 2* = ( n* n 2 ) 2 44-.9 &ac.3 e' *..: 44. me3ii ra2a inci3en4.% a' una în prelungirea celeilalte b' perpendiculare între ele c' ambele perpendiculare pe raza incidentă d' (ac intre ele un ung5i de :44 e' (ac intre ele un ung5i de 344 442. Ei re8rac4a4. vi4e2a 5uminii 6n ace5 me3iu es4e 2⋅ 10)mOs iar vi4e2a 5uminii 6n vi3 es4e +⋅ 10)mOs% a' *.3 ori mai mic dec)t al #idului d' de 2.9 O ra2. se pe4rece cAn3% a' lumina trece dintr-un mediu mai re(ringent într-un mediu mai pu"in re(ringent şi ung5iul de inciden"ă este mai mic dec)t ung5iul limită b' lumina trece dintr-un mediu mai re(ringent într-un mediu mai pu"in re(ringent şi ung5iul de inciden"ă este mai mare dec)t ung5iul limită c' lumina trece dintr-un mediu mai pu"in re(ringent într-un mediu mai re(ringent d' lumina trece dintr-un mediu mai re(ringent într-un mediu mai pu"in re(ringent şi ung5iul de inciden"ă este mai mic dec)t 2umătatea ung5iul limită e' lumina trece dintr-un mediu mai re(ringent într-un mediu mai pu"in re(ringent şi ung5iul de inciden"ă este mai mic dec)t o treime din ung5iul limită 44+.B ima:inea 3a4. 3e vi4e2a 5uminii 6n vi3 3ac.@ b' *.9 Care es4e in3ice5e 3e re8racţie a>so5u4 a5 unui me3iu cunoscAn3u7se c.9 Ro4in3 cu +00 o o:5in3. se re8rac4. 4rece 3in4r7un me3iu cu in3ice 3e re8racţie n1 6n4r7un me3iu cu in3ice 3e re8racţie n2.. as48e5% a' se apropie de normală dacă n2Sn* b' se depărtează de normală dacă n2Sn* c' se apropie de normală dacă n2Tn* d' trece nede#iată e' se apropie de normală daca n2Bn* 444. Ei d eGis4.9 "n3ice5e 3e re8racţie re5a4iv a5 ce5ui 3e a5 3oi5ea me3iu 6n rapor4 cu primu5 es4e 3a4 3e una 3in4re re5aţii5e 3e mai Fos =n 1 Ei n2 sun4 in3icii 3e re8racţie a>so5uţi ai ce5or 3oua me3ii?% n2 a' n2* = n* b' n2* = n* n2 c' n 2* = n* n2 n* d' n2* = n2 e' sin r = n apa 440. 3e 5umin. in3ice5e 3e re8racţie a5 me3iu5ui es4e% a' de 3 ori mai mic dec)t al #idului b' de 3 ori mai mare dec)t al #idului c' de 2. in4re un:@iu5 3e inci3enţ. 3e aceas4a pen4ru un o>iec4 5uminos se ro4eE4e cu% a' 344 b' :44 c' 134 d' =34 e' @44 .= d' *.Fizică < Teste Grilă b' sin l = c' n aer napa sin i n apa = sin r n aer n aer d' sin l = napa spaţiu5ui 3e separare in4re ce5e 3ou.9 *i4e2a 5uminii 6n4r7un me3iu oarecare sca3e 3e .

principa5.4 cm b' =4 cm c' :4 cm d' @4 cm e' 34 cm 4. i D -00 se o>ţine un un:@i 3e re8racţie r D +0 0. are conver:enţa 3e 4 3iop4rii.2.r4are 3e G 1D /. $a o 3ep. principa5. >iconveG.9 O 5en4i5.rirea 5iniar. pen4ru o o:5in3. o ima:ine rea5.5ţime M1 D ) cm care7Ei 8ormea2. di#ergentă :2 m ? s .Consi3eraţi 3oua me3ii =me3iu5 1 Ei me3iu5 2? cu in3icii 3e re8racţie respec4iv n 1 Ei n2% a' dacă n* > n2 atunci mediul * este mai re(ringent dec)t mediul 2 b' dacă n* < n2 atunci mediul * este mai re(ringent dec)t mediul 2 c' dacă n* > n2 atunci mediul 2 este mai pu"in re(ringent dec)t mediul * d' dacă n* < n2 atunci mediul * este mai pu"in re(ringent dec)t mediul 2 e' dacă n* < n2 atunci mediul 2 este mai pu"in re(ringent dec)t mediul 2* 4. di#ergentă 4. 8 D 10 cm. &imensiunea ima:inii 8orma4e es4e% a' 2 cm b' -1 cm c' *: cm d' -*: cm e' 1 cm 4.r4are 3e G 1D /. s8eric.B pe aGa op4ic. es4e Ei care es4e 3is4an4a 8oca5. di#ergentă c' 24cm. con#ergentă e' 23cm.9 O 5en4i5. conver:en4. are conver:enţa 3e 4 3iop4rii.. se aEea2. are ra2e5e R1D1-cm Ei R2 D )0cmB iar me3iu5 op4ic are un in3ice 3e re8racţie 3e 1B). *i4e2a 3e propa:are a 5uminii 6n s4ic5. 3is4anţa 8oca5. es4e% 62 a' β = 6 2 ⋅ 6* 62 b' β = 6* ⋅ 6* 62 c' β = 6* d' β = 6* ⋅ 6 2 e' β = 6* + 6 2 44. 3e 8ormu5a # = *  * *  ?% % n − *' ( − (    * 2  a' -23cm.M..9 O 5en4i5. =3is4anţa 8oca5.9 O 5en4i5.1..cm 3e 5en4i5.B pe aGa op4ic. 4ransversa5. a unei 5en4i5e 3e in3ice5e 3e re8racţie a5 me3iu5ui es4e # = *  * *  un3e R1 Ei R2 sun4 %n − *' ( −(    * 2 ra2e5e 3e cur>ur. 3is4anţa 8oca5. 6n4r7un me3iu cu in3ice5e 3e re8racţie n 2 D 1B. Po2iţia ima:inii 8aţ.9 $a re8racţia unei ra2e 3e 5umin. conver:en4. 3e 5en4i5.Fizică < Teste Grilă 44)..5ţime M1 D ) cm care7Ei 8ormea2. es4e% = =vi4e2a 5uminii 6n vi3 es4e cD 3 ⋅*4 şi 4.cm 3e 5en4i5. s8eric.0. pen4ru ce5e 3ou. es4e% a' 33 cm b' 14 cm c' 3. un o>iec4 3e 6n.B 3e s4ic5.3 cm d' 13 cm e' 23 cm 4. 4ransversa5. $a o 3ep. Ce 8e5 3e 5en4i5.are 3is4anţa 8oca5.B pen4ru un un:@i 3e inci3enţ.9 M. 3in aer 6n s4ic5. a 5en4i5ei va 8i =8ormu5a ce 5ea:. es4e β % a' dacă β < 4 atunci imaginea este reală răsturnată b' dacă β > 4 atunci imaginea este reală răsturnată c' dacă β < 4 atunci imaginea este #irtuală dreaptă d' dacă β < 4 nu se (ormează imagine e' dacă β > 4 atunci imaginea este #irtuală dreaptă şi şi şi d' 23cm.4. a unei 5en4i5e su>ţiri es4e 3a4..+. cu in3ice5e 3e re8racţie n1 D1B.rirea 5iniar. 8eţe a5e 5en4i5ei?% a' . un o>iec4 3e 6n. pen4ru o o:5in3.. con#ergentă b' -24cm. &aca 5en4i5a es4e in4ro3us. o ima:ine rea5. se aEea2.

@1= ⋅*4 = e' *.).. daca supra(a"a re(lectătoare este at)t pe exterior c)t şi pe interior 4-2. in3ice5e 3e re8racţie a5 3iaman4u5ui es4e n D 2B42 Ei vi4e2a 5uminii 6n vi3 es4e cD 3 ⋅*4 3iaman4 es4e% = a' *. es4e i D +0 V.@2= c' sin l = 4. 3in4r7 un me3iu cu in3ice5e 3e re8racţie n1 D 1B+ 6n4r7un me3iu cu in3ice5e 3e re8racţie n 2 D 1B4 un:@iu5 3e inci3enţ.9 O prism.332 ⋅*4 4.Care 3in4re urm.3 ⋅*4 = s m 4..CunoscAn3 c. ca3e pe prism./. es4e% a' n B *.Care 3in4re urm.21 ⋅*4 m s m s m s m s m s 4..332 ⋅*4 3 b' *. dacă supra(a"a re(lectătoare este pe exteriorul calotei s(erice e' duble.9 CunoscAn3 c. A4unci sinusu5 un:@iu5ui 3e re8racţie es4e% a' sin r = 4. su> un un:@i 3e inci3enţ.313 e' sin l = 4. dacă supra(a"a re(lectătoare este pe exteriorul calotei s(erice c' con#exe. se a85.33 .3 ⋅*4 = s m 3 ⋅*4 = s m *.4oare5e a8irmaţii sun4 a3ev.*1 4.-.3* ⋅*4 = m B s vi4e2a 5uminii 6n c' *.332 ⋅*4 = c' *. "n3ice5e 3e re8racţie pen4ru care ra2a 4raversea2. in3ice5e 3e re8racţie a5 >a5samu5ui 3e Cana3a es4e n D 1B.9 $a 4recerea unei ra2e 3e 5umin. O ra2.2 ⋅*4 = s d' sin r = 4.4 Ei vi4e2a 5uminii 6n vi3 es4e cD 3 ⋅*4 cm s /m s m s /m s m s = m B vi4e2a 5uminii s 6n >a5samu5 3e Cana3a es4e% *4 a' *.33 4-1.ra4e% a' o oglindă con#exă trans(ormă un (ascicul paralel într-unul di#ergent b' o oglindă conca#ă trans(ormă un (ascicul paralel într-unul con#ergent c' o oglindă con#exă trans(ormă un (ascicul paralel într-unul con#ergent d' o oglindă conca#ă trans(ormă un (ascicul paralel într-unul di#ergent e' oglinzile s(erice trans(ormă un (ascicul paralel tot într-unul paralel 4-+. 6n aer.3* ⋅*4 = e' *.@1= ⋅*4 3 d' *.22 ⋅*4 = b' *.1: b' sin r = 4. prisma 5a 3eviaţie minim.23 e' sin r = 4.O:5in2i5e s8erice po4 8i% a' conca#e. dacă supra(a"a re(lectătoare este pe interiorul calotei s(erice d' conca#e.9 $a 4recerea unei ra2e 3e 5umin.12 ⋅*4 = = d' *.32 c' sin r = 4.=2* b' sin l = 4.4oare5e a8irmaţii sun4 a3ev. 3in4r7 un me3iu cu in3ice5e 3e re8racţie n1 D 1B4 in4r7un me3iu cu in3ice5e 3e re8racţie n 2 D 1B+ un:@iu5 5imi4.ra4e% a' Focarul unei oglinzi con#exe este real :3 4. dacă supra(a"a re(lectătoare este pe interiorul calotei s(erice b' con#exe.313 4-0.31 d' sin l = 4.3 b' n B 2 c' n B 3 d' n B 2 e' n B *. 3e 5umin. ec@i5a4era5. i D -00.Fizică = a' 2 ⋅*4 < Teste Grilă b' c' d' e' m s m *. es4e% a' sin l = 4. 3e inci3enţ.

9 Un microscop es4e cons4rui4 3in 3ou.Care 3in4re urm. se re8rac4. &is4anţa 6n4re ce5e 3ou. sis4eme es4e% a' mult mai mare dec)t distan"a (ocală a celor două sisteme b' mai mică dec)t distan"a (ocală a celor două sisteme c' mai mare dec)t distan"a (ocală a ocularului dar mai mică dec)t distan"a (ocală a obiecti#ului d' mai mare dec)t distan"a (ocală a obiecti#ului dar mai mică dec)t distan"a (ocală a ocularului e' nici una din #ariantele anterioare nu este corectă 4-. ca3e pe o prism. 3e% a' lentilă bicon#exă b' prismă c' lentilă biconca#ă d' oglindă s(erică :1 .4oare5e a8irmaţii sun4 5e:i a5e re85eGiei% a' 7ng5iul de inciden"ă are aceeaşi măsură cu ung5iul de re(lexie b' 7ng5iul de inciden"ă este mai mare dec)t ung5iul de re(lexie c' 7ng5iul de inciden"ă este mai mic dec)t ung5iul de re(lexie d' Vaza incidentă. sis4eme op4ice conver:en4e =o>iec4ivu5 Ei ocu5aru5?. Ra2a 3e 5umin. atunci c)nd înt)lneşte supra(a"a de separare între cele două medii 4-). atunci c)nd înt)lneşte supra(a"a de separare între cele două medii e' Ke ampli(icare a luminii. es4e% a' δ = 13 4 b' δ = :4 4 c' δ = @4 4 d' δ = *24 4 e' δ = 34 4 4/1. 5en4i5e su>ţiri se numeE4e a8oca5 3ac.% a' (ocarul obiect al primei lentile coincide cu (ocarul imagine al celei de-a doua lentile b' (ocarul imagine al primei lentile se a(lă la o distan"ă mai mică dec)t *4cm de (ocarul obiect al celei de-a doua lentile c' (ocarul obiect al primei lentile se a(lă la o distan"ă mai mică dec)t *4cm de (ocarul imagine al celei de-a doua lentile d' (ocarul imagine al primei lentile coincide cu (ocarul obiect al celei de-a doua lentile e' (ocarul obiect al primei lentile coincide cu (ocarul obiect al celei de-a doua lentile 4--.9 O ra2.rei secţiune es4e un 4riun:@i ec@i5a4era5..9 Re85eGia 5uminii es4e 8enomenu5% a' Ke sc5imbare a direc"iei de propagare a luminii la trecerea dintr-un mediu transparent în alt mediu transparent b' Ke men"inere a direc"iei de propagare a luminii la trecerea dintr-un mediu transparent în alt mediu transparent c' Ke întoarcere a luminii în mediul din care a #enit.9 Oc@iu5 uman es4e un sis4em op4ic care 3. atunci c)nd înt)lneşte supra(a"a de separare între cele două medii d' Ke dispari"ie a luminii.9 Cris4a5inu5 es4e o componen4. normala în punctul de inciden"ă şi raza re(lectată sunt în plane perpendiculare 4-/.9 Un sis4em 3e 3ou.9 O secţiune a unei prisme 6n4r7un p5an perpen3icu5ar pe muc@ie se numeE4e% a' sec"iune secundară b' sec"iune de bază c' sec"iune corectă d' sec"iune principală e' sec"iune in#ariantă 4-. ima:ini% a' reale şi drepte b' reale şi răsturnate c' #irtuale şi răsturnate d' #irtuale şi drepte e' reale şi #irtuale 4/0. Un:@iu5 3e 3eviaţie minim. 3e 5umin.Fizică < Teste Grilă b' Focarul unei oglinzi con#exe este #irtual c' Focarul unei oglinzi conca#e este real d' Focarul unei oglinzi conca#e este #irtual e' Focarul unei oglinzi con#exe este localizat în spatele oglinzii 4-4. cu in3ice5e 3e re8racţie n D 2B a c. normala în punctul de inciden"ă şi raza re(lectată sunt în acelaşi plan e' Vaza incidentă.. a oc@iu5ui care are 8orm. para5e5 cu >a2a prismei.

ma4ema4ic as48e5% a' n2 sin i = n* sin r 4/). # < 7* < 2 # 8aţ.rirea 4ransversa5.Un o>iec4 5iniar 5uminos es4e aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGu5 op4ic principa5 6n 8a4a unei o:5in2i concave 5a o 3is4anţ. a in3ice5ui 3e re8racţie 3e cu5oarea 5uminii se numeE4e% a' dispersia luminii b' con#ergen"ă c' di#ergen"ă d' transparen"ă e' nu are nume 4/4.9 Ce5u5e5e sen2oria5e 3e 5a nive5u5 oc@iu5uiB conuri5e Ei >as4onaEe5eB se :.9 Fenomenu5 3e 3epen3enţ. Formu5a o:5in2i5or s8erice es4e% * * 2 + = a' 7* 7 2 ( * * = b' 7* 7 2 ( * * − =( c' 7* 7 2 sin i n* = sin r n2 c' n* sin i = n2 sin r sin i n2 = d' sin r n* b' sin i = * sin r 2 Notă$ * .Una 3in4re 5e:i5e re8racţiei se eGprim.Un o>iec4 5iniar 5uminos es4e aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGu5 op4ic 6n 8a4a unei o:5in2i concave 5a o 3is4an4.Fizică < Teste Grilă e' oglindă plană 4/2.M. 3e vAr8u5 o:5in2ii.sesc pe% a' cristalin b' retină c' umoarea apoasă d' umoarea sticloasă e' cornee 4/+.. 2 sunt respecti# #itezele luminii în mediile * a#)nd indicele de re(rac"ie n8 şi 2 a#)nd indicele de re(rac"ie n9 e' 4//. "ma:inea 6n o:5in3a es4e% a' #irtuală b' reală c' răsturnată d' mai mare dec)t obiectul e' mai mică dec)t obiectul 4/. "ma:inea 3a4.. a unei o:5in2i s8erice es4e 3a4a 3e% 62 a' β = 6* 6* b' β = 62 n* c' β = n2 72 d' β = − 7* 7* e' β = 72 4/-. a 5en4i5e5or su>ţiri es4e =CDconver:enţa 5en4i5ei?% a' b' c' d' e' * * * + = 7* 7 2 # 7* − 7 2 =" 7* 7 2 * * * − = 7 2 7* # 7* 7 2 = # 7* − 7 2 * * * − = 7 2 7* " d' e' (( 7* + 7 2 ) =2 7* 7 2 * * * + = 7* 7 2 # 4/. 7* > 2 # 8a4a 3e vAr8u5 o:5in2ii. 7* < # :3 .Un o>iec4 5iniar 5uminos es4e aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGu5 op4ic principa5 6n 8aţa unei o:5in2i concave 5a o 3is4anţ.Formu5a 8un3amen4a5. 3e o:5in3a es4e% a' reală b' #irtuală c' dreaptă d' răsturnată e' mai mare dec)t obiectul 4)0.

Un o>iec4 5iniar 5uminos es4e aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGu5 op4ic principa5 a5 unei 5en4i5e su>ţiriB conver:en4eB 5a 3is4an4a 7* = 2 # .Un o>iec4 5iniar 5uminos es4e aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGu5 op4ic principa5 a5 unei . nB 3 4)+. "ma:inea 6n 5en4i5.4oare5e e5emen4e sun4 e5emen4e principa5e a5e unei 5en4i5e su>ţiri% a' centrul optic al lentilei b' axa optică principală c' (ascicolul de lumină incident pe lentilă d' (ocarele e' razele de curbură ale (e"elor 4)). "ma:inea 6n 5en4i5. nB 2 iB134. Care 3in a8irmaţii5e urm.% :: 4). 3e vAr8u5 o:5in2ii. 6n aer.O prism. 3rep4un:@iu5ar. 5e:ea% a' sin l = n 2* b' cos l = n2* c' tg l = n2* n2 d' sin l = n* n* e' sin l = n2 4. "ma:inea 6n 5en4i5.Un:@iu5 5imi4. veri8ic.0. es4e% a' b' c' d' e' dreaptă reală răsturnată #irtuală mai mica dec)t obiectul 5en4i5e su>ţiriB conver:en4eB 5a 3is4an4a 7* < # . nB*. nB 3 iB344.. O ra2.Un o>iec4 5iniar 5uminos es4e aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGu5 op4ic principa5 a5 unei 5en4i5e su>ţiriB conver:en4eB 5a 3is4anţa 7* > 2 # . es4e% a' b' c' d' e' #irtuală dreaptă reală răsturnată egală cu obiectul 4)4.4oare es4e a3ev. 5en4i5e conver:en4e.Un microscop es4e a5c.Un o>iec4 5iniar 5uminos es4e aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGu5 op4ic principa5 6n 8aţa unei o:5in2i conveGe. es4e% a' reală b' #irtuală c' răsturnată d' dreaptă e' mai mare dec)t obiectul 4)1.4ui4 3in 3ou. 3e 5umin. es4e% a' b' c' d' e' #irtuală răsturnată dreaptă mai mică dec)t obiectul mai mare dec)t obiectul 4)-. nB 2 iB134. ca3e pe 8aţa A1 a prismei Ei iese perpen3icu5ar pe 8aţa AC a prismei cAn3% a' b' c' d' e' iB344. 3e re85eGie 4o4a5.ra4.. cu un:@iu5 re8rin:en4 AD+00 se a85. es4e% a' b' c' d' e' egală cu obiectul reală răsturnată dreaptă mai mare dec)t obiectul 4).Un o>iec4 5iniar 5uminos es4e aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGu5 op4ic principa5 a5 unei 5en4i5e su>ţiriB 3iver:en4e.Care 3in4re urm.Un o>iec4 5iniar 5uminos es4e aEe2a4 perpen3icu5ar pe aGu5 op4ic principa5 a5 unei 5en4i5e su>ţiriB conver:en4eB 5a 3is4an4a # < 7* < 2 # .3 iB:44. "ma:inea 6n 5en4i5. "ma:inea 6n o:5in3a es4e% a' reală b' răsturnată c' #irtuală d' dreaptă e' mai mica dec)t obiectul 4)2. "ma:inea 6n o:5in3.Fizică < Teste Grilă 8aţ. "ma:inea 6n 5en4i5. es4e% a' reală b' dreaptă c' #irtuală d' mai mare dec)t obiectul e' mai mică dec)t obiectul 4)/.

. se aEea2.. a' c)nd obiectul este #irtual b' c)nd obiectul este real la o distantă d > 2 # c' c)nd obiectul este real la o distantă d < # d' c)nd obiectul este real la o distantă # <d <2# d' β = −4. 5a un un:@i 3e inci3enţ.Care 3in4re urm.$a ieEirea 3in s4ic5. se a85. ra2a inci3en4. 5uminoas.4oare5e a8irmaţii sun4 corec4e% :.. concav.4oare5e a8irmaţii es4e a3ev. mult mărite e' ocularul dă imagini #irtuale. o ima:ine rea5. 8ormea2.3 .cm 3e 5en4i5aB pe aGa op4ica principa5.3 e' β = − * 2 e' niciodată 4. $a o 3ep..O 5en4i5.% a' grosismentul este di(erit de mărirea ung5iulară b' mărirea trans#ersală este dată de (ormula 6 β= * 62 c' mărirea trans#ersală este dată de (ormula 6 β= 2 6* d' grosismentul se numeşte şi mărire ung5iulară e' mărirea trans#ersală este dată de (ormula β = 6* ⋅ 6 2 (' %Notă$ 68 şi 69 sunt respecti# lungimile obiectului măsurat pe o axă perpendiculară pe axa optică şi a imaginii date de instrument' 4.Care 3in4re urm.-.4.Care 3in4re urm. se a85.O o:5in3.+. 6n4r7un me3iu cu in3ice5e 3e re8racţie n2 Ei un:@iu5 3e inci3enţ."ns4rumen4e op4ice care 3au ima:ini vir4ua5e sun4% a' oc5iul b' aparatul de (otogra(iat c' microscopul d' lupa e' telescopul 4. 3e i D +0 0 un un:@i 3e re8racţie r D -0 0. i es4e 3i8eri4 3e 2ero a4unci% a' raza re(ractată se depărtează de normală daca n2 > n* b' raza re(ractată se apropie de normală daca n 2 > n* 4. un o>iec4 3e 6n.3 c' n B 3 d' n B *. in4r7un me3iu cu in3ice5e 3e re8racţie n1 iar ra2a re8rac4a4."ns4rumen4e op4ice care 3au ima:ini rea5e sun4% a' oc5iul b' microscopul c' telescopul d' lupa e' aparatul de (otogra(iat 4.4oare5e a8irmaţii nu sun4 corec4e% a' 5ipermetropia se corectează cu lentile con#ergente b' 5ipermetropia se corectează cu lentile di#ergente c' miopia se corectează cu lentile con#ergente d' miopia se corectează cu lentile di#ergente e' miopia şi 5ipermetropia nu se pot corecta cu lentile 4.. M. are conver:en4a 3e 4 3iop4rii..). mult micşorate 4.rirea 5iniara a 5en4i5ei es4e% a' β = 2 b' β = −2 c' β = 4.3 e' n B *. o ra2.ra4. 8ormea2.1.: b' n B *.33 4.Fizică < Teste Grilă a' obiecti#ul are distanta (ocală mai mare şi dă imagini #irtuale şi drepte b' obiecti#ul are con#ergen"a mai mare şi dă imagini reale./. răsturnate c' ocularul dă imagini reale răsturnate d' ocularul dă imagini #irtuale.r4are 3e G 1D /.&ac. c' raza re(ractată se depărtează de normală daca n2 < n* d' raza re(ractată se apropie de normală daca n 2 < n* e' raza re(ractată trece nede#iată 4.5ţime M1 D ) cm care7Ei 8ormea2. "n3ice5e 3e re8racţie a5 s4ic5ei es4e% a' n B*.2. conver:en4. o ima:ine rea5.

02. poa4e 8i% a' bicon#exă b' biconca#ă c' plan-conca#ă d' plan-con#exă e' nu are o (orma stabilită .O 5en4i5. conver:en4.00.Care 3in4re urm. poa4e 8i% a' bicon#exă b' biconca#ă c' plan-conca#ă d' plan-con#exă e' nu are o (orma stabilită .01.Fizică < Teste Grilă a' 5ipermetropia se corectează cu lentile con#ergente b' 5ipermetropia nu se corectează c' miopia se corectează cu lentile di#ergente d' prezbi"ia %prezbitismul' se corectează cu lentile con#ergente e' prezbi"ia %prezbitismul' se corectează cu lentile di#ergente .4oare5e a8irmaţii sun4 carac4eris4ici a5e ins4rumen4e5or op4ice% a' mărirea trans#ersală b' grosismentul c' greutatea d' puterea electrică e' puterea optică := .O 5en4i5. 3iver:en4.

&in punc4 3e ve3ere e5ec4ricB nuc5eu5 a4omu5ui es4e% a' încărcat negati# b' nu are sarcină electrica c' încărcat poziti# d' suma sarcinilor electrice este zero e' neutru .9 Con3iţia 3e cuan4i8icare a ra2e5or pe care se ro4eE4e e5ec4ronu5 6n Furu5 nuc5eu5ui 6n a4omu5 3e @i3ro:en es4e% = = cons4an4a 5ui P5anR? a' b' c' d' e' 2 1πε 4  = n2 2 me 1πε 4 3 = ⋅n me 2 1πε 4  = ⋅n me 2 2 1πε 4  * = 2 me n 2 2 1πε 4  * = ⋅ me 2 n 2 0 B 8 es4e 2π Formu5a rn rn rn rn rn . circu5ar.0-.E4iere pe ţin4e me4a5ice a par4icu5e5or% β+ a' b' c' d' e' n2 ≥ 4 .0+.0/. pen4ru serii5e  * * *  . cu 8orţa% a' b' c' d' e' 2el = e2 1πε 4 r 3 e2 1πε 4 r 2 e 1πε 4 r 2el = − 2el = 2el = − 2el = − e 1πε 4 r 2 e2 1πε 4 r e' β neutroni − α γ .04.9 E5ec4ronu5 3in a4omu5 3e @i3ro:en se poa4e ro4i 6n Furu5 nuc5eu5ui 3oar pe or>i4e circu5are pen4ru care momen4u5 cine4ic =-? es4e% =un3e 8 es4e cons4an4a 5ui P5anR?. − spec4ra5e es4e ν = = ( ⋅  2 2  un3e R n λ n  * 2  es4e cons4an4a 5ui RM3>er: iar n1 Ei n' sun4 numere 6n4re:i.9 Formu5a :enera5.9 Nuc5eu5 a4omic a 8os4 3escoperi4 3e Ru4@er8or3 prin eGperimen4e 3e 6mpr. Pen4ru seria Pasc@en n' poa4e avea urm. 2π a' L =n b' c' d' e' .4oare5e va5ori% a' n2 ≥ 1 b' n 2 ≥ 3 c' n2 ≥ 2 d' n2 ≥ * :@ 0 * 2π L= n 0 0 L =n 2π * 0 L= n 2π 2π0 L= n .Fizică < Teste Grilă Capitolul 6: 7izică atomică .. Pen4ru seria 1a5mer n1 are va5oarea% a' * b' 2 c' 3 d' 1 e' 3 .0.9 "n4r7un a4om 3e @i3ro:enB nuc5eu5 a4ra:e e5ec4ronu5 a85a4 5a o 3is4anţa r pe o or>i4.9 :enera5.9 &imensiunea =ra2a? unui a4om es4e 3e or3inu5% a' *4-*2 m b' *4-*3 m c' *4-*1 m d' *4-*4 m e' *4-@ m .0.0).. pen4ru serii5e  * * *   − spec4ra5e es4e ν = = ( ⋅   n 2 n 2  B un3e R λ 2   * es4e cons4an4a 5ui RM3>er: iar n1 Ei n' sun4 numere 6n4re:i.10.

-ioniz -ioniz -ioniz -ioniz =*4. 3e or3inu5 107+ nm.11.* e> -*. = *3 e.1* e. *.2 e. a e5ec4ronu5ui pe a n7a or>i4. = r* = 4.9 Formu5a ma4ema4ic. ? a' b' c' d' e' 2 e> *.4* nm < λ < 34 nm 344 nm < λ < . = 2 ⋅*4 −24 .32@ ⋅*4 −*4 m? Eioniz = *3.3 e> -*.12. cuprins. =*.9 $un:imea 3e un3. 3e or3inu5 107+nm.9 $un:imea 3e un3. = 3 ⋅*4 −*1 . ⋅*4 −*4 m .44 nm .. .9 Ener:ia 4o4a5.20. Care es4e ener:ia e5ec4ronu5ui pe aceas4...1.s Ei 8 D -. 3z 3 ⋅*4*@ 3z . * e. minim. es4e% = = cons4an4a 5ui P5anR?% a' 0 B 2π 8 es4e me 1 En = −n 2 32π 2 ε 4 0 2 2 b' me 1 En = n 2 2 32π 2 ε 4  2 . pe or>i4a cu ra2a 3e 1.9 Fo4onii ra3iaţii5or b au 5un:imea 3e un3..9 E5ec4ronu5 unui a4om 3e @i3ro:en se a85. * e.21* e. = 4 e. I 107+4#s? a' b' c' d' .s? a' b' c' d' e' c' En = − En = * me 1 2 n 2 32π 2ε 4 2  d' * me 1 n 2 32π 2 ε 4 2 0 2 e' me 1 En = −n 2 2 32π 2 ε 4  .4 *21.3* e> -2 e> 3 ⋅*4*: 3z 3 ⋅*4*= 3z 3 ⋅*4 24 3z 3 ⋅*4*.1+.44 nm . pen4ru 5e:ea 5ui Mose5eM es4e% (c  * *  − 2 a' υ = 2  2 (: −σ )  n /  (: −σ )2  * − *  b' υ =   (c  n 2 / 2  *  2 * c' υ = (c( : − σ )  2 − 2  /  n *  2 * d' υ = (c ( : + σ )  2 − 2  n  / *   * e' υ = (c( : + σ )  2 + 2  n  / .: ⋅*4 −24 .1-.9 Ener:ia 3e ioni2are corespun3e 4ran2iţiei e5ec4ronu5ui 3e pe nive5u5 n01 pe nive5u5 n→∞ Ei are 6n ca2u5 @i3ro:enu5ui va5oarea% a' b' c' d' e' -ioniz =*4. * e. *21* e.9 CAţi Fou5i are un e5ec4ron7vo54C a' b' c' d' e' * e.1.9 $un:imea 3e un3. a unui 8o4on 3e ra2e b are 5imi4a in8erioar.. = 2 ⋅*4 −*3 .* e. Care es4e ener:ia =6n e*? aces4ui 8o4onC =c 0 + I 10) m. =*3.1).9 Ra3iaţii5e b sun4 ra3iaţii% a' elastice b' mecanice c' termodinamice d' electromagnetice e' termice . or>i4..3 e. 6n4re% a' b' *44 nm < λ < *444 nm 144 nm < λ < . .: e.14. =*.: ⋅*4 −*@ . Care es4e 8recvenţa aces4ui 8o4onC =c 0 + I 10) m.1/. *2.-2. a ra3iaţiei b emise 6n spec4ru5 3e 8rAnare 3epin3e 3e% a' tensiunea de accelerare b' natura anticatodului c' natura catodului d' temperatura anticatodului e' intensitatea curentului .Fizică < Teste Grilă c' d' e' *444 nm < λ < 2444 nm 4. . a unui 8o4on 3e ra2e b are 5imi4a in8erioar. * e.: e. circu5ar.

24.2+. al constantei  d' electronul se mişcă în 2urul nucleului numai pe orbite pentru care momentul său cinetic este un multiplu întreg şi impar al constantei  e' electronul se mişcă în 2urul nucleului numai pe orbite pentru care momentul său cinetic este un multiplu întreg al constantei  .% a' electronul se mişcă în 2urul nucleului numai pe orbite pentru care momentul său cinetic este un multiplu întreg şi par al constantei  b' electronul se poate mişca pe orice orbită în 2urul nucleului c' electronul se mişcă în 2urul nucleului numai pe orbite pentru care momentul său cinetic este un multiplu întreg şi numar prim. es4e eGci4a4 cu o cuan4.⋅*4*1 Fz b' 1.I 10L1. .* ⋅*4 m .3⋅*4*1 Fz c' :.21.=1 ⋅*4 −*3 1. .* nm . 34 /.: nm d' 1*3.: ⋅ *4− *@ "    a' b' c' d' e' 34 . < Teste Grilă . 0 = :. m −* B c = 3 ⋅*4 = m 9 s ?. 3ac.2/.* ⋅*4 −** m . ..3 /.21* !e. % . 3in seria $Mman a @i3ro:enu5ui es4e λ* = *2*. .* ⋅*4 .=*2. .9 E5ec4ronu5 a4omu5ui 3e @i3ro:en are o 4ran2iţie in4re nive5e5e cuan4ice n1D2 Ei n'D4 = ( =*. .. Care es4e ener:ia aces4or 8o4oni = 0 = :. λ m D 0B020/ L+4 ) nm% =8 0 -B-2. spec4ru5 con4inuu =3e 8rAnare? a5 an4ica4o3u5ui 4u>u5ui are 5un:imea minim. .:nm .*⋅*4*1 Fz .:23 ⋅ *4− 31 . 3 3 @ 2 3. Frecvenţa corespun2. nm e' 3*2.2.3 ⋅*4 −*3 2. 24 /.4oare 4ran2iţiei es4e% a' 3.22. 34.⋅*4*1 Fz e' .9 Ener:ia 3e ioni2are a unui a4om corespun3e 4ran2iţiei% a' de pe ni#elul nB* pe ni#elul nB2 b' de pe ni#elul nB* pe ni#elul nB3 .C?% a' b' c' d' e' 34 /.9 Cea mai mare 5un:ime 3e un3. Care es4e cea mai mare 5un:ime 3e un3.. 344 ..* ⋅*4 .. c = 3 ⋅*4 = m 9 s . 0e 3au = ? ( =*.=1 ⋅*4 −*: 3.9 Hn4r7un 4u> 3e ra2e b spec4ru5 con4inuu are 5imi4a spre 5un:imi 3e un3a scur4e λm = 1.3 ⋅*4 −*.9 0a se ca5cu5e2e 4ensiunea 3e acce5erare 6n ca2u5 unui 4u> 3e ra2e b 3ac.Fizică e' *.12 ⋅*4 −*3 1. . 24 /. m −* . c.s. ⋅ s ? c = 3 ⋅ *4= m 9 s ?     e = *. I 10 #9s: c 0 +I10 mOsB e D 1.9 &e cA4e ori creE4e ra2a or>i4ei e5ec4ronu5ui a4omu5ui 3e @i3ro:en a85a4 iniţia5 6n s4area 8un3amen4a5. 3in seria 1a5mer a @i3ro:enu5ui% a' 3:3 nm b' 32*. ⋅ s ?% a' b' c' d' e' a' b' c' d' e' .:23 ⋅*4 −31 . :4 /..2). *4 /.2⋅*4*1 Fz d' 3.:23 ⋅*4 −31 .: nm c' :3:.9 Con3iţia 3e cuan4i8icare a momen4u5ui cine4ic a8irm. *4 /.4@e.2-.. Care es4e 4ensiunea 3e acce5erare a e5ec4roni5or 3in 4u>u5 3e ra2e b = se 3au cons4an4a 5ui P5anR @B vi4e2a 5uminii 6n vi3 c Ei sarcina e5ec4ronu5ui e . cu ener:ia .9 Hn4r7un 4u> 3e ra2e b spec4ru5 con4inuu are 5imi4a spre 5un:imi 3e un3a −** scur4e λm = 1.*  0 = :.

Mo3e5u5ui 1o@r pen4ru a4om% a' explică spectrele de emisie şi absorb"ie ale atomului de 5idrogen b' permite determinarea energiei de ionizare a atomului de 5idrogen c' explică spectrele de emisie şi absorb"ie ale atomilor cu mai mul"i electroni d' permite extinderea rezultatelor la atomii 5idrogenoizi e' explică intensitatea liniilor spectrale . Ener:ia 4o4a5.3: e. . 2. 0υn/ = E / − E n 0υ n/ = 0υ n/ = 0υ n/ = me  * *  − 2 2  2 32π 2ε 4  n /  me 1  * *  − 2 2 2  2 2 32π ε 4   n /  0c λn/ 1 c' da. es4e% a' direct propor"ională cu masa electronului b' in#ers propor"ională cu masa electronului c' direct propor"ională cu sarcina electronului la puterea a patra d' direct propor"ională cu sarcina electronului la puterea a doua e' in#ers propor"ională cu pătratul permiti#ită"ii absolute a #idului .+4. *a a>sor>i un a4om 3e @i3ro:en un υ = (c 8o4on cu 8recvenţa un3e ( =*. &e8icienţe5e mo3e5u5ui 1o@r sun4% a' nu explică spectrele de emisie şi absorb"ie ale atomului de 5idrogen b' nu explică spectrele de emisie şi absorb"ie ale atomilor cu mai mul"i electroni c' nu explică intensitatea liniilor spectrale d' nu permite determinarea energiei de ionizare a atomului de 5idrogen e' nu permite extinderea rezultatelor la atomii 5idrogenoizi . I 10L+4#9s: c 0 +I10)mOs? a' b' c' d' e' 4.++.Fizică < Teste Grilă c' de pe ni#elul nB* pe ni#elul nB∞ d' de pe ni#elul nB2 pe ni#elul nB3 e' de pe ni#elul nB2 pe ni#elul nB∞ .+2.2 c' d' e' *   * 0υ n/ = ( 3 0c 2 − 2  /  n . energia absorbita #a (i de *@ 2*. a e5ec4ronu5ui a4omu5ui 3e @i3ro:en 3aca aces4a emi4e un 8o4on cu 5un:imea 3e un3.* ⋅*4 .* ⋅*4 −*@ .+.3nm =8 0 -B-2. d' da. *.+0.3= e.41* ⋅*4 −*.. $e:ea 5ui Mose5eM ara4.= ⋅*4 − .. c. 3 ⋅*4 −*3 .+/. Ra3iaţii5e b se po4 o>ţine prin a' (r)narea într-un material a unor electroni accelera"i b' tranzi"ia electronilor între două ni#ele pro(unde %apropiate de nucleu' c' tranzi"ia electronilor între două ni#ele peri(erice d' accelerarea electronilor e' ciocniri între atomi . . 0pec4re5e 3e ra2e b sun4% a' moleculare b' de (r)nare-spectre continue c' de linii-spectre caracteristice d' de împrăştiere . a unui e5ec4ron a85a4 pe a n7a or>i4.:: e. energia absorbita #a (i de 4.% a' (rec#en"a radia"ilor caracteristice depinde de numerele cuantice ale ni#elurilor între care se (ace tranzi"ia b' (rec#en"a radia"ilor caracteristice depinde de numărul atomic e al speciei atomice respecti#e c' rădăcina pătrată a (rec#en"ei radia"iilor f este propor"ională cu constanta de ecranare σ d' (rec#en"a radia"iilor f nu depinde de specia atomică (olosită e' (rec#en"a radia"iilor f este in#ers propor"ională cu produsul (3⋅ c . m −* es4e cons4an4a 5ui RM3>er: iar c = 3 ⋅ *4 = m 9 s es4e vi4e2a 5uminii 6n vi3% a' nu b' da. 3e λ = 1=1.2 ⋅*4 −*= . #a produce ionizarea atomului e' da. Cu cA4 se va mo3i8ica ener:ia cine4ic.. energia absorbita #a (i de *3.+-. Ener:ia 8o4onu5ui emis sau a>sor>i4 3e un e5ec4ron in4r7o 4ran2iţie in4re 3oua or>i4e s4aţionare =a n7a Ei a /7a? es4e% a' b' . .+1.2. 1.

4/.+.3⋅*4-*= E @.. %0 = :.21⋅*4: e> e' *.Ener:ia ra3iaţii5or b care au 5un:imea 3e un3..* nm :31. poziti#e e' cuanti(ică direc"ia momentului cinetic . se ca5cu5e2e ener:ii5e ra3iaţii5or b cu 5un:imea 3e un3.s.4oare 4ran2iţiei es4e% a' 1.ru5 cuan4ic principa5% a' cuanti(ică #aloarea energiei b' cuanti(ică #aloarea momentului cinetic c' are #alori întregi.= nm 4..+).41. Care 3in4re urm.Un a4om conţine% a' nucleu b' molecule c' structuri moleculare d' particule necunoscute e' electroni .* ⋅*4 .rii unui a4om 3e @i3ro:en se poa4e a8irma c. m 33*.40. e> @@⋅*4-*@ E :2 e> .=3⋅*4-.sur.:23 ⋅*4 −31 .rime% a' *4-*4 m b' * g c' 4.3 a' b' c' d' e' .4.rimi sun4 numere cuan4ice% a' numărul cuantic principal b' numărul cuantic orbital c' numărul cuantic secundar d' numărul cuantic de spin e' numărul cuantic magnetic .4oare5e m.* ⋅*4 .3⋅*4-.1=1= µm .4+. m −* ?es4e% ..=1=⋅*4-.@⋅*4-*= E 1.:23 ⋅*4 −31 . m −* ? es4e% a' b' c' d' e' 3.21 Me> .* nm d' * nm e' *4-= cm ..44.E5ec4ronu5 a4omu5ui 3e @i3ro:en are o 4ran2iţie in4re nive5e5e cuan4ice nD2 Ei RD4 = ( =*.4.@⋅*43 e> d' *.Fo5osin3 8ormu5a 5ui 1a5mer pen4ru seria 1a5merB 5un:imea 3e un3.0pec4ru5 3e ra2e b emis 3e un 4u> 3e ra2e b are% a' o componenta continuă b' o componentă adiacentă c' o componentă discreta d' o componentă alternati#ă e' o componentă principală .Num. negati#e d' are #alori întregi.Un c es4e o uni4a4e 3e m.&imensiunea unui a4om are ca or3in 3e m.s.3 nm 4. c = 3 ⋅*4 = m 9 s ' a' *2. corespun2. pen4ru 4ran2iţia n2 D+ = ( =*. eG4rema λ D 200cD2⋅ 107)m.⋅*4-*1 E b' *@.Fizică < Teste Grilă e' de bandă .42.Fo5osin3 8ormu5a 5ui 1a5mer pen4ru seria 1a5merB 5un:imea 3e un3a pen4ru 4ran2iţia n2D4 = ( =*.* nm c' *4-*4 m d' 4.:313 µm . c = 3 ⋅*4 = m 9 s ' a' b' c' d' e' 3..3**⋅*4-.4-.23⋅*4-. e:a5.4). m 3.3 nm 1.0. cu% a' *4-** m b' 4. $un:imea 3e un3.. m :. λ D10712 m % 0 = :. m −* ?.% a' atomul pierde un electron b' atomul c)ştigă un electron c' atomul se încărcă negati# d' atomul se încarcă poziti# .m b' 3.313⋅*4-. m 1=1.Hn urma ioni2.* ⋅*4 .=⋅*4-*1 E c' .4* nm e' *4-= cm .m c' 1=3⋅*4-@m d' 323⋅*4-@m e' 1=3 nm .

mo3u5 6n care se pre2in4.% a' pentru pătura M numărul total de electroni este 2 b' pentru pătura M numărul total de electroni este 1 ....1 . Care corec4. &up. mo3u5 6n care sun4 o>ţinu4e spec4re5e po4 8i c5asi8ica4e 6n% a' +pectre de emisie b' +pectre de pozi"ie c' +pectre colorate d' +pectre de absorb"ie e' +pectre combinate . Care corec4..4. spec4re5e po4 8i c5asi8ica4e 6n% a' +pectre reduse b' +pectre de bandă c' +pectre de linii d' +pectre separate e' +pectre continue ... &up. Care 3in4re urm.% a' pentru este n B * b' pentru este n B 2 c' pentru este n B 2 d' pentru este n B * e' pentru este n B 3 .% a' pentru este l B * b' pentru este l B 4 c' pentru este l B * d' pentru este l B 2 e' pentru este l B 4 3in4re urm.% a' pentru subpătura s numărul total de electroni este 2 b' pentru subpătura p numărul total de electroni este = c' pentru subpătura p numărul total de electroni este : d' pentru subpătura s numărul total de electroni este 1 e' pentru subpătura s numărul total de electroni este = .% a' &naliza spectrală cantitati#ă are la bază principiul con(orm căruia intensitatea (iecărei linii spectrale depinde de concentra"ia atomilor din proba analizată b' &naliza spectrală calitati#ă are la bază principiul con(orm căruia intensitatea (iecărei linii spectrale depinde de concentra"ia atomilor din proba analizată c' &naliza spectrală cantitati#ă are la bază principiul con(orm căruia (iecare element are un spectru caracteristic. &espre ana5i2a spec4ra5..Fizică < Teste Grilă e' atomul de dezintegrează . Care 3in4re urm.+.4oare5e a8irmaţii es4e corec4.. (ormat dintr-o succesiune de linii spectrale bine determinate ./.1.4oare5e a8irmaţii es4e subpătura s numărul cuantic orbital subpătura s numărul cuantic orbital subpătura d numărul cuantic orbital subpătura d numărul cuantic orbital subpătura p numărul cuantic orbital c' pentru pătura M numărul total de electroni este = d' pentru pătura L numărul total de electroni este 1 e' pentru pătura L numărul total de electroni este = . Con8orm ce5ui 3e a5 3oi5ea pos4u5a4 a5 4eoriei 5ui 1o@r% a' tranzi"ia atomului dintr-o stare energetică superioară intr-una in(erioară are loc cu emisia unui (oton b' atomii absorb sau emit energie numai la trecerea dintr-o stare sta"ionară în altă stare sta"ionară c' tranzi"ia atomului dintr-o stare energetică superioară intr-una in(erioară are loc cu absorb"ia unui (oton d' tranzi"ia atomului dintr-o stare energetică in(erioară intr-una superioară are loc cu absorb"ia unui (oton e' tranzi"ia atomului dintr-o stare energetică in(erioară intr-una superioară are loc cu emisia unui (oton . se poa4e a8irma c.4oare5e a8irmaţii es4e pătura M numărul cuantic principal pătura L numărul cuantic principal pătura M numărul cuantic principal pătura L numărul cuantic principal pătura M numărul cuantic principal 3in4re urm.-..2.0.4oare5e a8irmaţii es4e corec4..

.3 .).Fizică < Teste Grilă d' &naliza spectrală calitati#ă are la bază principiul con(orm căruia (iecare element are un spectru caracteristic. (ormat dintr-o succesiune de linii spectrale bine determinate e' &naliza spectrală in(ormati#ă are la bază principiul con(orm căruia intensitatea (iecărei linii spectrale depinde de concentra"ia atomilor din proba analizată . &e8icienţe5e mo3e5u5ui p5ane4ar a5 a4omu5ui sun4% a' este instabil din punct de #edere mecanic b' este instabil din punct de #edere electric c' este instabil din punct de #edere electrodinamic d' emite un spectru continuu de radia"ii electromagnetice e' emite un spectru discret de radia"ii electromagnetice .

.9 Consi3eraţi urm.9 Nuc5eu5 a4omic are 6n in4erioru5 s.4oarea reacţie 3e * * 4 A 3e2in4e:rare% * 3 +4 n→4 γ + z . 21 ** 34 *3 . Care varian4.9 $e:ea 3e2in4e:r.9 Consi3eraţi urm. .-). es4e corec4.-4. . . pen4ru a4omu5 b% a' b' c' d' e' 2 *4 .: 7izică nucleară .4oarea reacţie 3e *4 A 1 = 3e2in4e:rare% Care 3 1 +: . a şi a 8os4 . pen4ru a4omu5 b% a' b' c' d' e' 2 2 * 4 2 4 .ru5 3e masaB r4 = *. e' r = r4 ⋅ A 2 .ru5 3e masa A es4e% a' numărul total de nucleoni neutroni' din nucleu b' numărul de neutroni din nucleu %protoni R ..Fizică < Teste Grilă Capitolul .-0.: . Care varian4. . .-.rime% a' *4-*4m b' *4R*4m c' *4-@m d' *4-*1m e' *4R@m . .-1. .9 Num.rii ra3ioac4ive es4e% N4 a' N = −λ e t b' N = N e − λ 4 t . .%=A7num. . * 1 A 3e2in4e:rare% *3 Al +4 n→2 α+ z ..9 Forţe5e nuc5eare sun4 8orţe 3e in4eracţiune in4re% a' numai între protonii din nucleu b' numai între neutronii din nucleu c' între to"i nucleonii din nucleu indi(erent de sarcină d' sunt (or"e de respingere între atomi e' sunt (or"e de respingere între molecule . cu re5aţia aproGima4iv. 2 * 3 * . pen4ru a4omu5 b% a' b' c' d' e' * 2 * 4 2 * 2 4 3 * .9 Ra2a nuc5eu5ui poa4e 8i ca5cu5a4. .4re% a' Qet5e b' Uinstein c' Vut5er(ord d' Fenri Qechuerel e' Eames Eoule na4ura5.9 Ra2a nuc5eu5ui are or3inu5 3e m.--. 22 ** 23 *3 .9 Ra3ioac4ivi4a4ea 3escoperi4.13 ⋅*4 −*3 m ? a' r = r ⋅ A 3 4 b' r = r4 ⋅ A c' r = r ⋅ A 3 4 d' r = r ⋅ A 4 * − 3 * 2 c' numărul de protoni din nucleu d' numărul de electroni din atom e' suma electronilor a protonilor neutronilor din atom . 3e c.-. es4e corec4.. → 2 α +1 1e . .9 Consi3eraţi urm.u% a' protoni şi electroni b' neutroni şi electroni c' protoni şi neutroni d' atomi e' molecule .-2. .-/.9 "2o4opii sun4% a' nuclee care au acelaşi număr de masa dar număr atomic e di(erit b' nuclee ce au acelaşi număr de neutroni N şi număr atomic e di(erit c' nuclee care au acelaşi număr atomic e şi număr de masa & di(erit d' nuclee care au acelaşi N şi acelaşi A e' nuclee care au acelaşi număr de electroni .4oarea reacţie 3e 2.. es4e corec4.-+.. varian4.

9 #impu5 me3iu 3e viaţa es4e 3a4 3e 8ormu5a% a' τ = λ b' τ = c' τ = * λ .. 23= @1 233 @1 . 2 3e2in4e:r.ri β− % a' &B224 b' &B221 c' &B2*: d' &B22= e' &B2*= .r a4omic ( va avea i2o4opu5 ce 232 se o>ţine 3in @4T0 3up./2.ri α Ei 3oua 3e2in4e:r. . 23= @3 * λ2 b' T* 9 2 = λ ⋅ ln 2 2 c' T* 9 2 = λ ⋅ ln 2 λ d' T* 9 2 = λ e' T* 9 2 ln 2 = 2 ⋅ ln 2 ⋅ λ .@ ⋅*4 = ani c' 2 ⋅*4*4 ani d' 1.9 Ce i2o4op se va 8orma 3in @2 ' 3up.ri α Ei 3ou. 4 3e2in4e:r. 4 3e2in4e:r. .ţire es4e 4impu5 6n care% a' numărul de nuclee radioacti#e scade de zece ori b' numărul de nuclee radioacti#e creşte de două ori c' numărul de nuclee radioacti#e scade la 2umătate d' numărul de nuclee radioacti#e creşte cu patru e' materia radioacti#ă se dezintegrează complet ./4. es4e% a' inter#alul de timp în care numărul ini"ial de nuclee scade de 2 ori b' inter#alul de timp în care numărul ini"ial de nuclee scade de 3 ori c' inter#alul de timp în care numărul ini"ial de nuclee scade de 1 ori 23= ./).9 *ariaţia 6n 4imp a num. cu 8ormu5a% λ ⋅t a' Λ = Λ 4 ⋅ e Λ4 Λ = λ b' et c' Λ = Λ ⋅ e − λ 4 − λ ⋅t d' Λ = Λ 4 ⋅ e t e' Λ = − * ⋅e λ Λ4 t .ri β− Ei o 3e2in4e:rare α % a' b' c' .9 #impu5 3e 6nFum..4.9 Formu5a ma4ema4ic... Care es4e 4impu5 3e 6nFum./+. a 4impu5ui 3e 6nFum./1.9 Ce num. ani b' 1./0.ru5ui 3e nuc5ee 3e2in4e:ra4e =vi4e2a 3e 3e2in4e:rare? se numeE4e ac4ivi4a4ea sursei Ei se ca5cu5ea2.9 Un prepara4 ra3ioac4iv 3e 23=' cu masa 3e 1: emi4e 1B2/⋅ 104 par4icu5e pe secun3.r 3e masa A va avea i2o4opu5 ce se o>ţine 3in 232 @4T0 3up./.9 #impu5 me3iu 3e via4. 3e2in4e:r.4.ţire a5 i2o4opu5ui =NAD-B02+I102+?% a' 3 ⋅*4 ./-.//.4.Fizică < λ Teste Grilă c' N = N e − t 4 e' N = e −λt N4 d' N = N 4 e −λ⋅t d' inter#alul de timp în care numărul ini"ial de nuclee scade de e ori %e este numărul 2.*' e' inter#alul de timp în care numărul ini"ial de nuclee scade de π ori %π este numărul 3.*1' .9 Ce num.1 ⋅*4 @ ani e' 3 ⋅*4 : ani .ţire es4e% a' T* 9 2 = ln 2 d' τ = λ2 e' τ = −λ .ri β− % a' eB=2 b' eB=: c' eB=1 d' eB== e' eB=4 .

). ac4ivi4a4ea aces4uia sca3e cu 10[ 6n 4imp 3e o ora.Pro4onu5 are urm.9 Ra3iaţii5e γ au o na4ur.% a' ani5ilarea pozitronului şi electronului b' împrăştierea inelastică pe nuclee c' in(luen"ează c)mpul magnetic nuclear d' interac"ia coulombiană cu electronii atomilor e' împrăştierea elastică pe nuclee .4.)4.ru5 3e neu4roni 3in 33 !n % nuc5eu5 23 .9 Care 3in4re urm. 5n.)0.Care 3in4re urm..0.4oare5e nuc5ee5e *1 *1 *: *1 = O B .3:⋅*4-1s-* b' *. =O ./.9 Uni4a4ea 3e m.).ru5 3e neu4roni 3in nuc5eu5 *1 =O % a' b' c' d' e' NB3 NB22 NB3 NB*2 NB: .ru5 3e neu4roni 3in *@ nuc5eu5 @ 2 % a' b' c' d' e' NB1 NB. es4e% a' +ie#ert b' !urie c' GraG d' Voentgen e' Vad .21⋅*4-1s-* d' 2. pen4ru 3o2a >io5o:ic. cAţi 4impi 3e 6nFum. N *1 " .9 &up. *: =O " .9 Preci2aţi num. *1 =O . a unui prepara4 3ac. se 3e4ermine cons4an4a ra3ioac4iv.)).Fizică < Teste Grilă d' e' 231 @2 23@ @3 .)-. N *1 " ./J 5n10 D 2B+02? a' *.9 Preci2aţi num. N *1 *: =O . . *: =O *: " . .4oare5e procese 3escriu in4eracţiunea 6n4re e5ec4roni Ei su>s4anţ.4oare5e nuc5ee5e *1 *: *1 B *1 = O B .)+. se E4ie c. D 2B1.)1.3.= .9 Preci2aţi num. N B = O B : " B sun4 i2o4opi% a' b' c' d' e' *2 : *2 : *1 = *2 : *2 : *2 : "B .9 Par4icu5e5e α sun4% a' b' c' d' e' nuclee de *2 :" * 3 nuclee de * *1 nuclee de . =O O . . =se consi3er.4oare5e carac4eris4ici% a' sarcina electrică negati#ă egală cu cea a electronului . ⋅ T* 9 2 d' t = 1 ⋅ T* 9 2 e' t = *4 ⋅ T* 9 2 .)/.. N *: nuclee de = O 1 3e nuclee de 2 " " .% a' gra#ita"ională b' sunt protoni 1 3e c' sunt nuclee de 2 d' sunt electroni e' sunt (otoni %radia"ie electromagnetică' . NB*4 NB** NB2= " .9 0. *1 .)2. =O " *1 : " ..32⋅*4-3s-* c' 2. *1 =O " .ţire ac4ivi4a4ea unei surse sca3e 3e 10+ ori% a' t = 3 ⋅ T* 9 2 b' t = 3 ⋅ T* 9 2 c' t = . *1 ..@*⋅*4-3s-* e' 3.⋅*4-3s-* .sur. N B = O B : " B sun4 i2o>ari% a' b' c' d' e' *1 : *2 : *2 : *1 : *2 : a' b' c' d' e' NB24 NB23 NB*3 NB34 NB33 .Care 3in4re urm.

/..Proprie4.rii β− sun4% a' se emit protoni b' se emit electroni c' se obser#ă la nucleele care au un exces de neutroni în raport cu nucleele stabile d' spectrul electronilor emişi este continuu e' se obser#ă la nucleele care au un de(icit de neutroni în raport cu nucleele stabile -00.Care 3in4re a8irmaţii5e urm.44.ţi5e 3e2in4e:r.:= ori mai mică dec)t masa unui neutron c' egală cu masa unui proton d' egală cu masa unui neutron .1.2⋅u e' are masa de *=3: ori mai mică dec)t a electronului .Fizică < Teste Grilă b' sarcina electrică poziti#ă egală în modul cu cea a electronului c' masa egală cu *..Forţe5e nuc5eare au urm..Un nuc5eu conţine% a' e nucleoni b' e-& electroni c' & nucleoni d' e protoni e' &-eBN neutroni .44=:⋅u ..:.rii β+ sun4% a' se emit pozitroni b' se emit electroni c' este înso"it de apari"ia unei perec5i de (otoni γ cu energii egale şi direc"ii opuse .. cu% a' *..rii α sun4% a' se obser#a mai ales pentru nuclee cu & > 244 b' se obser#a mai ales pentru nuclee cu & < 244 c' energiile particulelor α emise au în general un spectru discret d' după dezintegrare rezultă un element care se găseşte în tabelul periodic al elementelor cu doua căsu"e la st)nga elementului care s-a dezintegrat e' după dezintegrare rezultă un element care se găseşte în tabelul periodic al elementelor cu patru căsu"e la st)nga elementului care s-a dezintegrat .Masa unui e5ec4ron es4e% a' de *=3:.Proprie4.2:⋅*4-2.4oare5e proprie4.Procesu5 spon4an 3e 4recere a unui nuc5eu ins4a>i5 6n a54u5B proces numi4 ra3ioac4ivi4a4e na4ura5..4.O uni4a4e a4omic.2.1@:⋅*4-2.).:= ori mai mare dec)t masa unui neutron .@ e' de *=3=.Proprie4.B poa4e 8i 6nsoţi4 3e emisia 3e par4icu5e% a' θ b' α c' β d' γ e' φ .::433=⋅*4-34 g b' a *4-a parte din masa atomului de *2 :" *2 c' a 24-a parte din masa atomului de : " d' *.Mg e' masa egală cu *.ra4e% a' în nucleu este concentrată toată sarcina negati#ă a atomului b' în nucleu este concentrată toată sarcina poziti#ă a atomului c' în nucleu nu exista nici sarcină negati#ă nici sarcină poziti#ă d' în nucleu este concentrată aproape toată masa atomului e' nucleul nu are masă .ţi5e 3e2in4e:r. Neu4ronu5 are urm..-.::433=⋅*4-2..Mg d' masa egală cu *. Jg e' *.ţi% a' depind de sarcina electrică b' depind de distan"ă c' nu depind de sarcina electrică d' nu depind de distan"ă e' au un caracter de satura"ie ..+.4oare5e carac4eris4ici% a' sarcina electrică poziti#ă egală în modul cu cea a electronului b' nu are sarcină electrică c' are masa egală cu cea a electronului d' masa egală cu *.. 3e masa u es4e e:a5.::.*3 ori mai mică dec)t masa unui proton b' de *=3=..ţi5e 3e2in4e:r..4oare sun4 a3ev.::433= Jg .

au loc modi(icări biologice ma2ore ale circula"iei sang#ine c' 234÷*444 mGG? . sun4 corec4e% a' *"i = 2 ⋅*4 @ 1< b' *rad =*4 −2 *6 c' *rem = *4 −2 ) d' *rem = *4 2 ) e' *"i = 3.4oare5e re5aţii 6n4re uni4.rimi 8i2ice carac4eri2ea2.sur. 6n% a' secunde b' curie %!i' c' rem d' bechuerel %Qh' e' dezintegrări9secunda -04. 6n% a' GraG b' Vad c' +ie#ert d' E e' E9Mg -0-. 8o5osi4e 6n 8i2ica nuc5ear.Fizică < Teste Grilă d' masă de repaus 4 %zero' e' energieS*4Me> -01. se m. 3e c.Care 3in4re urm.Ac4ivi4a4ea unei surse se m.+?% a' 344 ore b' @:2....34 minute e' 33 zile -02.Ra3iaţii5e nuc5eare po4 8i 3e4ec4a4e cu aFu4oru5% a' osciloscop b' contor Geiger-Muller c' cameră de ionizare d' detector cu scintila"ie e' #oltmetru -11.04ruc4ura nuc5eu5ui poa4e 8i 3escris.Fac4oru5 3e ca5i4a4e a5 ra3iaţiei < es4e e:a5 cu% a' *4 pentru electroni b' * pentru electroni şi γ c' *4÷24 pentru radia"ie α d' 24 pentru (ragmente grele e' *4 pentru radia"ie γ -12. ⋅*4*4 1< -10.&espre nuc5ee5e Sma:iced se poa4e a8irma c.% a' sunt alcătuite în ma2oritate din protoni b' sunt alcătuite în ma2oritate din neutroni c' sunt alcătuite în general dintr-un număr egal de neutroni şi protoni d' sunt (oarte stabile e' sunt (oarte instabile -0)..ru5 iniţia5 3e nuc5ee =5n2 D0.nu se obser#ă nici un e(ect b' 234÷*444 mGG? . 6n% a' rad b' E c' rem d' sie#ert %+#' e' roentgen %V' -0.4re% a' modelul .Urm.picătură de lic5idi b' modelul .4oare5e m.Un prepara4 ra3ioac4iv are cons4an4a ra3ioac4iv.&o2a >io5o:ica se m.-.soar.[ 3in num.11 ⋅*4 −3 @71 =pe ora?. e8ec4e5e >io5o:ice a5e ra3iaţiei% a' doza biologică b' timpul de în2umătă"ire c' doza de energie absorbită d' Jerma e' expunerea -0+.s(eră de gazi c' modelul păturilor nucleare d' modelul straturilor e' modelul planetar -0/.soar.modi(icări ale circula"iei sang#ine e' 2344÷3444 mGG? .&o2a a>sor>i4.ţi5e 3e m.are loc o uşoară scădere a numărului de leucocite d' *444÷2344 mGG?.* zile d' 3.consecin"e serioase asupra sănătă"ii -0.E8ec4e5e in4eracţiunii ra3iaţiei ma4eria 5a nive5 macroscopic po4 8i% a' e(ecte matematice b' e(ecte electrice şi magnetice =4 cu .E8ec4e5e eGpunerii 5a 3o2e mari 3e ra3iaţii sun4% a' 4÷234 mGG?. &up. λ =*. cA4 4imp se vor 3e2in4e:ra /.3 ore c' 14.soar.

Care 3in4re urm.rca4e e5ec4ric po4 in4eracţiona cu a4omii su>s4anţei prin care 4rec 6n urma4oru5 mo3% a' interac"iunea coulombiană cu electronii atomilor b' captura sau pierderea de electroni c' ani5ilare pozitronului şi a electronului d' interac"iunea electromagnetică cu nucleele e' interac"iune optică -14. Par4icu5e5e :re5eB 6nc. coulombiană pe nuclee c' interac"iune optică d' împraştiere inelastică pe nuclee e' ani5ilare pozitronului şi a electronului -1. Par4icu5e5e uEoare =e5ec4roniB po2i4roni?B po4 in4eracţiona cu a4omii su>s4anţei prin care 4rec 6n urma4oru5 mo3% a' interac"iunea coulombiană cu electronii atomilor b' împraştiere elastică.Fizică < Teste Grilă c' e(ecte c5imice d' e(ecte optice e' e(ecte geometrice -1+.4oare5e procese sun4 procese microscopice primare 3e in4eracţiune 6n4re ra3iaţie Ei ma4erie% a' excitări nucleare sau dezintegrări b' împrăştieri coerente c' procese !ompton d' procese (otoelectrice e' ionizări secundare =* . Coe8icien4u5 5iniar 3e a4enuare < =5e:ea 3e a4enuare a 8o4oni5or e?% a' se măsoară în secunde %s' b' se masoară în metri %m' c' se masoară în *9metru %m-*' d' depinde de natura substan"ei absorbante e' nu depinde de natura substan"ei absorbante -1-..

Fizică < Teste Grilă Răspunsuri =2 .

$ 7izică nucleară Hroprietă"ile generale ale nucleului %pag *22-*23' Unergia de legătură a nucleului +tabilitatea nucleului %pag *2:-*33' Vadioacti#itate Legile dezintegrărilor radioacti#e %pag *31-*1*' Dnterac"iunea radia"iei nucleare cu substan"a Ketec"ia radia"iilor nucleare Kozimetrie %*12-*33' 3 Notă: La redactarea testelor grilă se au în edere toate manualele alternati e agreate de !inisterul Educaţiei şi "ercetării.' Vadia"iile f %pag . +$ 7izică Atomică Fizica &tomică %pag 31-33' +pectre %pag 33-3@' Uxperimentul Vut5er(ord Modelul planetar al atomului %pag :4-:3' Uxperimentul FranJ-Fertz %pag ::-:.Fizică Teste Grilă =i>lio5rafie tematică1 • Fi2ica manua5 pen4ru c5asa a "b7aB au4ori% &oina #urci4uB Ma:3a Pana:@ianuB Marin 0er>anB E3i4ura Ra3ica5 =2004?.' Unergia şi puterea electrică %pag *21-*2.*' &tomul cu mai mul"i electroni %pag .' U(ectele curentului electric U(ectul termic Legea lui Eoule %pag *34-*32' U(ectul magnetic al curentului electric %pag *31-*33' For"a electromagnetică %pag *3:' For"a electrodinamica %*3:-*3.' Termodinamică No"iuni termodinamice de bază %pag @÷*1' Hrocese termodinamice %pag *1÷*.@' Cap.1 $ 4ptica &eometrică? Hrincipiile opticii geometrice %pag 1-3' Ve(lexia şi Ve(rac"ia luminii %pag 3-.' Microscopul %pag 14-1*' • Fi2ic.2-.' Temperatura empirică %pag *=÷*@' +cări de temperatură %pag *@÷2*' Hrincipiile termodinamicii Hrincipiul înt)i al termodinamicii %pag 23÷32' &plicarea principiului înt)i la trans(ormarea gazului ideal %pag 33÷3@' !alorimetrie %pag 12÷11' Trans(ormări de stare de agregare %pag 1.' !urentul alternati# Hroducerea curentului alternati# %pag *1=-*34' Mărimi caracteristice curentului alternati# %pag *34-*3*' • Fi2ic. Cap. ÷3=' Hrincipiul al doilea al termodinamicii %pag . dar candidaţii sunt rugaţi să consulte tematica şi bibliogra#ia #iecărei discipline de concurs =>>>$um#c $ro?$ =3 .' Cap.B manua5 pen4ru c5asa a b7aB au4ori% &oina #urci4uB &an OniciucB A3rian Cernau4eanuB Ga>rie5a O5aruB E3i4ura Ra3ica5 200. 2$ Producerea şi utilizarea curentului continuu !urent electric %pag =2-=3' Dntensitatea curentului electric %pag =3-==' Tensiunea Ulectrică %pag @2-@. Cap.' Legile re(lexiei Yglinzi s(erice %pag :-*2' Legile re(rac"iei %pag *3-*3' Ve(lexia totală %pag *3-*:' Hrisma optică %pag *. .3÷.' Legea lui Y5m %pag @@-*42' Legea lui Y5m pentru o por"iune de circuit %pag *43-*41' Legea lui Y5m pentru întreg circuitul %pag *41-*4:' Legile lui Mirc55o(( %pag *4@-***' Gruparea rezistoarelor şi generatoarelor %pag **3-**.B manua5 pen4ru c5asa a b""7aB au4ori% Mi@ai PopescuB *a5erian #omescuB 0maran3a 04ra22a>osc@iB Mi@ai 0an3uB E3i4ura Crepuscu5 200/ Cap.' Modelul Qo5r pentru atomul de 5idrogen %pag :=-.-24' Lentile sub"iri %pag 21-3*' Yc5iul %pag 31-3:' Dnstrumente optice %pag 3:3. +$ Producerea şi utilizarea curentului alternati* Dnduc"ia electromagnetică %pag *1:' &utoinduc"ia %pag *1.=-=2' Cap. 1 )ermodinamică No"iuni de structura substan"ei %pag 1 ÷.' Flux magnetic%*3..

Fizică Teste Grilă =1 .

Fizică Teste Grilă =3 .

24*1 =: .Fizică Teste Grilă 7MF !raio#a .