You are on page 1of 17

CUPRINS

CAP.I. Prezentarea generala a firmei I.1. Scurt istoric…………………………………………………………….2 I.2.Sector de activitate……………………………………………………..3 Cap.II. Strategii de mediu II.1. Obiective strategice la SC.LUKOIL.SRL…………………………….4 II.2. Strategii de dezvoltare…………………………………………………6 CAP.III. Costuri de mediu III.1. Veniturile firmei………………………………………………….. III.2. Investitiile facute in cadrul intreprinderii………………………….. CAP.IV. Surse de poluare la SC.LUKOIL ROMANIA SRL IV.1. Principalii agenti de poluare………………………………………… IV.2. Factorii care influenteaza pierderile de hidrocarburi IV.3Gestionarea deşeurilor în cadrul LUKOIL ROMANIA Concluzii……………………………………………………………………………20 Bibliografie……………………………………………………………………….....21

prin adoptarea unui program complex de investitii în sectoarele de procesare a titeiului si distributie a produselor petroliere. reprezentand 2. în anul 1998. Procesul de modernizare a rafinariei "Petrotel. conducatorii auto din România asociind-o cu o calitate ridicata a produselor petroliere si cu preturi rezonabile. restul de 53 de milioane de dolari SUA reprezentând contravaloarea pachetului de actiuni platit de LUKOIL statului român în momentul achizitiei rafinariei "Petrotel". Marca "LUKOIL" este usor de recunoscut. Compania petroliera LUKOIL este prima companie privata din Federatia Rusa care a deschis drumul investitiilor în România prin achizitia pachetului de actiuni la rafinaria "Petrotel" din Ploiesti.2% din productia mondiala de petrol. LUKOIL a investit peste 283 de milioane de dolari SUA în cadrul unui amplu proces de modernizare si restrucurare a rafinariei "Petrotel" din Ploiesti . Conducerea companiei LUKOIL a adoptat o atitudine proactiva fata de traditia si experienta detinuta de industria petroliera din România.LUKOIL" a fost însotit de investitii în crearea unei retele de distributie a carburantilor auto pe întreg teritoriul României. I PREZENTAREA GENARALA A FIRMEI CAP I. . Scurt istoric LUKOIL este una dintre marile companii internationale de petrol si gaze. LUKOIL a investit peste 285 de milioane de dolari SUA în crearea unei retele de 288 de benzinarii si a 10 depozite de produse petroliere.2004 investitiile totale efectuate de compania LUKOIL în industria petroliera din România. Sistemul integrat de procesare a titeiului si distributie a produselor petroliere permite asigurarea unei calitati exceptionale a carburantilor pentru conducatorii auto. În perioada anilor 1998 . Activitatea investitionala si de afaceri a companiei LUKOIL creaza un impact impresionant asupra economiei Românesti. si implicit în economia româneasca. Peste 230 de milioane de dolari SUA au reprezentat investitiile directe în echipamentele si instalatiile de procesare a titeiului din cadrul rafinariei "Petrotel". din care peste 1200 în cadrul rafinariei "Petrotel LUKOIL". una dintre cele mai vechi rafinarii din România. Peste 5000 de oameni lucreaza în cadrul companiei LUKOIL .1.CAP. a depasit suma de jumatate de milliard de dolari SUA. Alte 2500 de persoane lucreaza în cadrul companiilor de constructii si furnizorilor de servicii implicati în derularea nemijlocita a programelor de investitii.

Astăzi LUKOIL:          0. Sector de activitate Pozitia puternica de care se bucura compania in prezent este rezultatul unei munci de peste 20 de ani pentru extinderea rezervelor si dezvoltarea afacerilor. cu un grad ridicat de valoare adaugata. LUKOIL desfasoara proiecte de explorare si productie in domeniul petrolului si gazelor in 12 tari. nr.459. Compania are rafinarii in 6 tari (inclusiv participatii la complexul de rafinare ISAB si la rafinaria Zeeland).2. Sediul societatii este in Municipiul Bucuresti. consumatorii din peste 30 ţări folosesc produsele marca LUKOIL LUKOIL este cel mai mare grup rusesc din industria petrolului. cu vanzari de peste 133 miliarde USD si un venit net de peste 10 miliarde USD LUKOIL este prima companie din Rusia care a fost listata la Bursa de valori de la Londra LUKOIL este singura companie petrolieră privată din Rusia la care majoritatea acţiunilor este deţinută de acţionari minoritari. sector 1. Elena Vacarescu.2% din productia mondiala 16.040 RON. Sectorul Rafinare . se urmareste reducerea expunerii la volatilitatea ridicata a preturilor la titei si cresterea competitivitatii prin producerea si vanzarea unor produse petroliere de inalta calitate.6. In prezent LUKOIL produce o gama larga de produse petroliere si petrochimice. Prin dezvoltarea sa. avand codul unic de inregistrare 10547022 si are un capital social in valoare de 103.7% din cantitatea totala de titei rafinata in Rusia Locul 3 in clasamentul mondial al marilor companii petroliere private din punctul de vedere al rezervelor dovedite de hidrocarburi Locul 6 in clasamentul mondial al marilor companii petroliere private din punctul de vedere al productiei de hidrocarburi In fiecare zi.CAP I.8% deţine din rezervele globale de ţiţei si 2. str.6% din producţia de titei a Rusiei 17. pe care le vinde en-gross si cu amanuntul in peste 30 de tari.Distributie este al doilea ca importanta in cadrul companiei LUKOIL. Firma este inregistrata la Registrul Comertului cu numarul J40/4469/1998. prin identificarea si realizarea unor tranzactii strategice. .

precum şi asigurarea unui echipament modern pentru unităţile de salvare şi de pompieri. Acest sistem respectă legislaţia aplicabilă din Federaţia Rusă. Compania speră ca publicul va întelege complexitatea şi nivelul ridicat al sarcinilor pe care trebuie sa le îndeplinească. exercitarea unui control mai eficient al producţiei. asigurarea pregătirii conducerii. se bazează pe practici globale şi a fost certificat ca respectând standardele ISO 14001 şi OHSAS 18001. II STRATEGII DE MEDIU CAP II. Compania a elaborat şi aplică cu succes Sistemul său de gestionare a securităţii ocupationale şi protectie a mediului. supravegherea corporativă pentru asigurarea respectaţii regulamentelor privind securitatea ocupaţională şi protectia mediului în unităţile grupului LUKOIL pe baza unor tehnologii informaţionale de ultimă   . corespunzatoare cu cea a companiilor petroliere globale. protejarea sanătăţii personalului Grupului LUKOIL şi a comunităţilor locale din zonele în care işi desfasoară activităţile Grupul LUKOIL. Obiective strategice adoptate Obiectivul strategic al Grupului LUKOIL este acela de a asigura o dezvoltare dinamică. Printre obiectivele prioritare ale LUKOIL se numară crearea unui mediu de lucru sigur pentru angajaţii săi. poluanţilor şi reziduurilor. în privinta competitivităţii şi eficienţei.1. protecţia mediului înconjurător şi păstrarea moştenirii culturale. precum şi protectia mediului înconjurator. stingerea incendiilor şi luarea măsurilor de răspuns în situaţii de urgentă. echipamente şi materiale noi şi moderne şi creşterea automatizării controlului proceselor tehnologice vor controla mai bine şi treptat vor reduce atât cantitatea cât şi toxicitatea emisiilor. în conformitate cu standardele europene. Obiectivele Politicii de securitate ocupatională şi protecţie a mediului implementata de "Compania Petrolieră LUKOIL" (companie pe acţiuni de tip deschis) în secolul XXI sunt:   cresterea producţiei de carburanţi care să dăuneze cât mai puţin mediului.CAP. Fiind constientă de responsabilităţile sale sociale legate de protectia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor naturale. echipelor de intervenţie şi a unităţilor din organizaţiile Grupului LUKOIL pentru eliminarea urmărilor accidentelor. personalului. Responsabilităţile sociale ale Grupului LUKOIL constau in condiţii de lucru adecvate. durabilă. o remunerare corespuzătoare. Pentru a asigura realizarea acestor sarcini. introducerea unor tehnologii.

să ceară că întregul personal angajat de Grupul LUKOIL să-si desfăşoare activitatea în conformitate cu normele şi reglementările aplicabile din domeniul industrial.ora. LUKOIL se angajează:    să aplice întreaga gamă de măsuri de prevenire a accidentelor şi de atenuare a urmărilor acestora care sunt practicabile şi disponibile. al protectiei împotriva incendiilor. să introducă stimulente. care au drept scop reducerea pierderilor de petrol şi gaze rezultate din prelucrare sau din alte cauze şi prevenirea poluării mediului înconjurator. a diagnozelor tehnice şi a tehnicilor de monitorizare de la distantă. să asigure prioritatea măsurilor de prevenire a impactului asupra personalului. al sănătătii si al răspunsurilor în situaţii de urgentă. al protecţiei mediului. al protectiei mediului. populaţiei şi mediului faţă de măsurile de răspuns de urgenţă la respectivul impact. să informeze cu regularitate toate parţile interesate (publicul. ISO 17020 si OHSAS 18001.) despre activităţile Grupului LUKOIL în domeniul industrial. să evalueze impactul pe care acitivităţile. precum şi asupra mediului înconjurător. al protecţiei împotriva incediilor.       . al sănătatii şi al răspunsurilor în situaţii de urgentă. să asigure cursuri de formare profesională angajaţilor Companiei. să aplice permanent măsuri specifice pentru sarcinile respective. să exercite controlul asupra respectării obligaţiilor asumate de Companie ca parte a Politicii. să îmbunătăţească în mod continuu Sistemul său de gestionare a securităţii şi sănătăţii ocupaţionale şi protectie a mediului în cconformitate cu standardele ISO 14001 şi OHSAS 18001. Pentru realizarea acestor obiective. să depună toate eforturile pentru a se îmbunătăţi calitatea mediului în zonele în care se desfasoară activităţi ale Grupului LUKOIL. produsele şi serviciile le pot avea asupra sănătaţii personalului şi a populaţiei. autorităţile executive şi legislative etc. corespunzator standardelor internaţionale ISO 14001.

Compania detine deja pe teritoriul acestui stat 281 de statii de alimentare. CAP III. In ceea ce priveste energia solara.SRL are in plan dezvoltarea de benzinarii solare. compania urmareste reducerea de costuri. cei de la conducerea Lukoil. dar si deschiderea unor noi puncte de desfacere. modernizarea acestora. care primesc energia solara. Potrivit legislatiei ucrainene. incepaind cu anul 2014.2. Este vorba de benzinarii. nu departe de Soci. Intre altele este examinata posibilitatea construirii centralelor care functioneaza pe baza energiei eoliene si a soarelui. compania va dezvolta doua proiecte cu denumirea „Benzinarii solare”. compania intentioneaza sa vanda peste o jumatate de milion de tone de produse petroliere. benzina vanduta la statiile de alimentare Lukoil va fi amestecata cu bioetanol. In acest plan sunt incluse necesitatea imbunatatirii deservirii la benzinarii. numarul acestora va creste pana la 300. Pe plan mondial. aproximativ 100 de milioane de dolari. Compania ruseasca are in plan sa dezvolte energia alternativa atat in Bulgaria cat si in Romania. iar a doua in Serbia. Prima din aceste benzinarii functioneaza la Krasnaia Poleana. insa circa 30% sunt obtinute pe seama energiei solare. Aceste instalatii nu asigura consumul total de energie. Strategii de dezvoltare Pe plan local. insa pana la finele acestui an.Lukoil.CAP II.COSTURI DE MEDIU . pe ale caror acoperisuri sunt instalate fotoelemente. Miscarea face parte dintr-o strategie de dezvoltare adoptata de Lukoil pentru urmatorii 10 ani. compania SC. Adoptand aceasta strategie. In acest an. intentioneaza sa investeasca in Ucraina intr-o retea de banzinarii.

datorita pretului mai ridicat al petrolului si a taxelor de export mai scazute. De asemenea. a scazut cu 7. Veniturile au crescut cu 2. Lukoil este al doilea mare producator de petrol din Rusia si de asemenea un important producator de gaze naturale din Rusia. fata de 2. In 2012 valoarea taxelor platite de Lukoil in Rusia s-a ridicat la 1.100 miliarde de ruble. a crescut in trimestrul trei din 2012 cu 56. a informat Lukoil intr-un comunicat de presa. la 35. fata de 34. De asemenea.44 miliarde de dolari. potrivit standardelor contabile GAAP.7% pana la 18.915 miliarde de dolari. potrivit standardelor contabile GAAP.5 miliarde de dolari.69 miliarde de dolari.13 miliarde de dolari. in crestere cu 6. avand o cota de aproximativ 20% din piata totala de produse petroliere din Romania. Profitul net al Lukoil. 5 dolari per baril echivalent petrol.Cap III.24 miliarde de dolari in perioada similara din 2011.63 miliarde de dolari in perioada iulie-septembrie 20121.2% comparativ cu 2011. in timp ce analistii intervievati de Dow Jones Newswires estimau un profit de 3. la 2. dublu fata de rezultatul net de 1.171 miliarde de dolari iar profitul operational a crescut cu 1. in 2012 veniturile companiei au crescut cu 4. la 8.7%. Lukoil a precizat ca in ultimele trei luni ale anului trecut a inregistrat un profit net de 2. al doilea mare producator de petrol din Rusia. fiind al doilea mare contributor din industria petroliera ruseasca. Lukoil Romania este unul dintre liderii pietei petroliere romanesti.32 miliarde de dolari.51 miliarde de dolari.1 Veniturile firmei Grupul petrolier rus Lukoil.16 milioane de barili echivalenti pe zi.7%.1% pana la 139. a inregistrat anul trecut un profit net record de 11 miliarde de dolari. . In primele noua luni din 2012 profitul net al Lukoil.4%. Profitul operational a urcat la 5.429 miliarde de dolari". In perioada iulie-septembrie 2012.6 miliarde de dolari in trimestrul trei din 2011.4%. "Disciplina financiara stricta si controlul costurilor au ajutat la mentinerea cheltuielilor de productie in 2012 la nivelul din 2011. a informat joi compania intr-un comunicat de presa. transmit RBC News si Dow Jones Newswires. de la 4.345 miliarde de dolari inregistrat in trimestrul patru din 2011. fluxul de lichiditati in 2012 s-a ridicat la 6. prezent si pe piata din Romania. Lukoil a obtinut un profit net de 3. Productia totala a Lukoil in trimestrul trei din 2012 a crescut cu 1.

274 46.459 491.345 Datorii total 1.439.946.488.490 189.634.249.450.925 180.357 443.798.982 Total active circulante 511.212.730 Indicatori din Contul de Profit si Pierdere 2008 2009 2010 2011 2012 .450.140 399.530.016 N/A Capital social 103.466.901 225.960 Stocuri 172.196.479.928.459.308.349.640.962.151 208.252.140 399.554 777.125 755.654 977.834.086.993.450.284.964 922.839.695 Creante 283.311.Indicatori din Bilant 2008 2009 2010 2011 2012 Total active imobilizate 713.729.450.205 54.754 400.751 Capitaluri total 44.351 856.040 399.140 399.618 286.052.796.727.145 224.418.775 236.795.091 27.351 884.494 506.602 548.720.603.914 165.317.796 943.754 625.561.763 36.517 227.806.830.140 Provizioane N/A N/A N/A N/A 8.956.438 Casa si conturi 55.614 340.

023.573.093 Numar salariati 3.953 3.318.689 6.080.236 -115.291.626.660 3.563.343 4.597.713.620.454.030.680.029 Total cheltuieli 4.264.764 3.019.Cifra de afaceri 4.986 -115.944 Total venituri 4.583.473.632 -84.161.621.175.804 6.353 6.041.122 Profit brut 39.468.846 4.052.170 -165.671 3.957.201.458.201.271.788 4.674.2 Investitiile facute in cadrul intreprinderii Investitiile realizate in economia nationala au inregistrat un avans de 12% in 2012.877.460 3.409.569 5.862.585 3.503 -165. iar orientarea acestora .309 CAP III.114 -84.080.655 3. sustin economistii.587.885 -223.093 Profit net 10.583 5.739. trendul pozitiv fiind normal pentru o economie emergenta.885 -223.264.494.206.402.315.531 5.

cea eoliana este cea mai dezvoltata. valoarea proiectului Lukoil este estimata la aproximativ 13. si care sunt reliefate separat in factura la electricitate. reprezentand 47. reprezentantii Lukoil avansau posibilitatea ca parcurile fotovoltaice sa aiba o capacitate instalata de pana in 12 MW. insa ANRE anuntat ca aceasta tinta a fost deja atinsa la 1 ianuarie 2014.5 milioane de euro. Astfel.155 de MW. In 2012.821 de miliarde de lei.88 de miliarde de lei.65 MW si hidro . in sistem erau instalate proiecte de energie eoliana cu o putere totala de 2. .000 MW. va construi un parc fotovoltaic de productie a electricitatii cu o capacitate de 9 MW pe un teren de langa rafinaria Petrotel din Ploiesti.255 de MW. in Romania exista proiecte de productie a energiei in panouri solare de aproximativ 1. inclusiv cei casnici. In prezent. certificate pe care le platesc toti consumatorii. cu 12. Reprezentantii companiei declarau.530 de MW.preponderent catre industrie este benefica pentru economie pe timp de criza. echivalentul a 10% din totalul unitatilor de generare a electricitatii.8% in anul 2011. cand capacitatea totala a proiectelor existente in sistem a ajuns la 4. fotovoltaice de 1. potrivit datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie (ANRE). investitiile realizate in economia nationala au crescut. investitiile concretizate in lucrari de constructii noi au insumat 35. la 31 decembrie 2013. In trimestrul patru din 2012. ca i-au in calcul constructia unor parcuri fotovoltaice pe cateva terenuri langa rafinaria din Ploiesti.3% comparativ cu anul precedent. cu 82% mai mare decat la sfarsitul anului 2012.500 MW instalati. cu 5% peste nivelul inregistrat in perioada similara din 2011. fata de 40.503 MW. biomasa . in octombrie 2013. Romania si-a asumat ca 24% din consumul de electricitate din anul 2020 sa provina din surse regenerabile. Lukoil a primit autorizatia de constructie a unitatii de la Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) la sfarsitul anului trecut.5% din total. Dintre sursele regenerabile de energie. in 2012. fata de 49. Productia de energie regenerabila a ajuns la un nivel-record la finele anului trecut. Compania Lukoil Energy&Gas Romania. Avand in vedere ca pentru instalarea unui MW in panouri fotovoltaice este necesara o investitie de circa 1.4% din total. din grupul petrolier rus Lukoil. Astfel. depasind nivelul de 75 de miliarde de lei. conform datelor provizorii publicate de Institutul National de Statistica (INS). Producatorii de energie regenerabila primesc subventii sub forma certificatelor verzi. ceea ce reprezinta 43. Cele in utilaje si mijloace de transport au insumat 32. La acea data. cu aproximativ 2. investitiile au fost de aproape 27 de miliarde lei.5 milioane euro.5% in anul 2011.

compuşi organici volatili. operaţiile periodice de decocsare a serpentinelor cuptoarelor din diferite instalaţii tehnologice. IV.LUKOIL ROMANIA SRL CAP. ştuţuri de probă. în principal. în rafinării mai au loc şi alte procese de combustie dintre care se pot menţiona: regenerarea catalizatorilor de cracare catalitică. Referitor la procesele de combustie.dirijate (evacuate prin coşuri de dispersie sau tubulaturi metalice. regenerarea periodică a catalizatorilor din alte procese catalitice. instalaţii tehnologice. ţevi de eşapament etc. parcuri de rezervoare. încărcare . producerea sulfului în sobe Claus.). neetanşeităţi etc. incinerarea nămolurilor de la epurarea apelor reziduale. oxizi de azot.CAP. fiecare cuptor dintr-o instalaţie tehnologică este o sursă majoră de agenţi de poluare care se găsesc în gazele rezultate prin arderea combustibililor (dioxid de carbon. În condiţiile de funcţionare a instalaţiilor.descărcare rezervoare. facle. oxid de carbon.). turnuri de răcire şi bazine separatoare cu suprafaţă deschisă.difuze (evacuare necontrolabilă înregistrată la manipulări de substanţe şi produse cu volatilitate diferită. SURSE DE POLUARE SI METODE DE COMBATERE A POLUARII LA SC. utilaje dinamice. ventile. emisiile de gaze rezultă din procesele de combustie şi procesele tehnologice. De asemenea. conducte. . . particule solide de diverse dimensiuni). guri de aerisire. mijloace şi reţele de transport auto şi căi ferate. de la următoarele surse : procese de combustie.1 Principalii agenti de poluare Surse de poluare a aerului Emisiile de agenţi de poluare a aerului în rafinării provin. Emisiile de poluanţi în atmosferă sunt de două feluri: . arderea gudroanelor acide. guri de ventilaţie. flanşe. oxizi de sulf. rampe de încărcare descărcare.IV. în principal hidrocarburi.

În tabelul 1. monoxid de carbon. sunt prezentate instalaţiile tehnologice şi agenţii de poluare emişi:  Instalatii tehnologice  Distilarea atmosferică şi în vid  Agenti de poluare Hidrocarburi. gaze necondensabile emise de sistemul de vid . xileni. toluen. pulberi Benzen.   Gazele de la regenerator conţin poluanţi (oxizi de azot.  Hidrogen sulfurat de la purjare.      Hidrofinarea fracţiilor distilate şi hidrotratarea distilatului de vid . oxizi de sulf. xileni.   Solventarea uleiurilor  Furfurol din secţia de recuperare a solvenţilor. gaze din apa folosită la tăierea cocsului. oxizi de sulf.1. aromatice inferioare. Cracarea catalitică. toluen.   Gazele de la regenerator conţin poluanţi (oxizi de azot. metil-etil cetonă.   Deparafinarea uleiurilor şi dezuleiere  . pulberi Benzen. Cocsarea întârziată     Acid fluorhidric. Amoniac din secţia de răcire. monoxid de carbon. Particule de cocs.benzen.

Apele reziduale evacuate dintr-o rafinărie sunt rezultatul însumării apelor uzate provenite din multitudinea de procese de prelucrare primară la care este supus petrolul brut.prelucrarea substanţelor rezultate din . Epurarea apelor uzate cuprinde următoarele două mari grupe de operaţii succesive: . hidrogen sulfurat. Poluarea apei folosite în rafinării depinde de calitatea ţiţeiului şi de modul de prelucrare a acestuia în vederea obţinerii unor produse cu anumite caracteristici. fapt care conduce la un volum mare de ape uzate. acid sulfuric. lichide sau solide. ape meteorice şi ape menajere. ape de răcire. compuşi oxigenaţi. apele contaminate din rafinării pot fi clas ificate astfel: ape tehnologice. prin capacităţile mari ale instalaţiilor. rafinăriile utilizează cantităţi foarte mari de apă. oxizi de sulf. În majoritatea proceselor. Surse de poluare a apei Prin complexitatea proceselor de prelucrare.  Oxidarea bitumului   Gaze evacuate din reactoarele de oxidare care conţin oxizi de carbon. hidrocarburi. După sursele de provenienţă.reţinerea şi/sau transformarea substanţelor nocive în produşi nenocivi. efluenţii rezultaţi au un grad mare de poluare ca urmare a contaminării apei cu gaze. cât şi fracţiunile supuse unor procese de prelucrare secundară în scopul unei valorificări superioare. . printr-o activitate în flux continuu şi.   Rafinarea cu chimicale  Oxizi de sulf. toluen din secţia de filtrare şi recuperare a solvenţilor. mai ales.

din cauza agenţilor de poluare emişi în atmosferă. făcând -o inutilizabilă pentru consum sau grădinărit.F. care se depun pe sol şi sunt spălaţi de precipitaţii. cocs de la instalaţiile de cocsare sau de la decocsarea cuptoarelor. rampa C. emulsii. Un alt pericol este reprezentat de vaporii de produse petroliere. adică fisurări ale conductelor sau ale pereţilor depozitelor de combustibili.prima operaţie sub diverse forme (nămoluri. La . cenuşă de la incineratorul de nămoluri. de încărcare şi descărcare. conductele subterane. în anumite zone. se adună la suprafaţa pânzei freatice în straturi ce variază de la câţiva milimetri la zeci de centimetri sau. Produsele petroliere fiind nemiscibile cu apa. În urma procesului de epurare rezultă produsul petrolier returnat în rafinărie. separatoarele vechi din staţiile de epurare. infiltrându-se în subteran. Reziduurile solide. datorită depunerilor de reziduuri solide sau semisolide provenite din desfăşurarea proceselor tehnologice. Surse potenţiale de poluare directă a solului şi a subsolului pot fi parcurile de rezervoare.). bazinele de decantare. extinzând aria de poluare. La corodarea fundurilor rezervoarelor pot apărea scurgeri de produse petroliere. O altă parte din produsele petroliere din sol se amestecă cu apa subterană. provocând explozii sau axfixieri. solul are o importanţă majoră. batalurile de şlamuri şi gudroane. Scurgerile în cantităţi mici nu pot fi puse în evidenţă şi ele pot impurifica solul.indirectă. Stratul de produs poluant se deplasează împreună cu pânza freatică. Poluarea solului poate fi : . care se pot acumula în subsoluri de imobile. purtaţi de vânt. fiind un loc de acumulare a elementelor poluante. provin din: impurităţi solide antrenate în ţiţei. majoritatea sunt cauzate de probleme apărute în subsol. nedepozitate corespunzător. .directă. nămoluri de la epurarea apei uzate şi de la tratarea apei brute. cu viteze şi pe distanţe mari. praf de catalizator. Între cazurile de poluare a solului. chiar la 2-3 metri. Rezervoarele de ţiţei sau de produse petroliere au o suprafaţă mare de contact cu solul. nămol şi apa tratată. reziduuri solide provenite din operaţiile de întreţinere şi curăţire. care pot polua solul. reţele de canalizare etc. spume etc. Surse de poluare a solului şi a apelor subterane Între factorii de mediu.

avarii. h) Sistemul de vanzare distribuţie gaze: netanseitate. mentenanta . Cap IV. mentenanta i) Tehnologii vechi utilizate: neetanseitati. erorile umane. dar si numeroasele cazuri concrete întâlnite In cadrul LUKOIL se poate sistematiza următoarea schema a surselor care generează pierderi de producţie petroliere (titei. tehnologie. mentenanta. uzura. Produsul deversat este colectat în sistemul de canalizare şi recuperat la instalaţia de epurare a apelor uzate. avarii g) Instalatii de procesare gaze (dezbenzinare – uscare gaze): tehnologie. neetanseitati. pompaj). neetanseitati. defecţiuni. avarii.2 Factorii care influenţează pierderile de hidrocarburi Procesul de exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi este extrem de complex. e) Statii de injectie apa reziduala in zacaminte (pentru pierderile de apa sarata): construcţie. a) Sistemele de extracţie: construcţie. produsul deversează în incinta parcului în care este situat recipientul. avarii. mentenanta. Sursele cauzatoare de pierderi Analizând literatura de specialitate. factorii de mediu. mentenanta. avarii d) Statie de compresoare(pentru pierderile de gaze): construcţie. avarii f) Sisteme de tratare si depozitare titei: construcţie. neetanseitatii. mentenanta. dar şi în sol se poate infiltra o parte din produs. uzura. avarii b ) Sistemele de colectare si transport: construcţie. gaze evacuate. erupţie artificiala(gaz-lift). gaze si apa sărata). avariile. datorită unor fisuri ale canalizării. de unde se poate deduce o multitudine de factori care influenţează pierderile şi anume: tehnologiile utilizate. neetanseitati c) Sistemul de separare: tipul sistemelor (erupţie libera. mentenanta. avarii. mentenanata.spargerea unui rezervor plin. uzura. neetanseitati. avarii.

.accentuarea responsabilităţii generatorilor de deşeuri (principiul “poluatorul plăteşte”) . -purjari colectoare pentru eliminarea apei sau clorohidratilor. -purjari conducte si instalatii:nou construite .conducte. B)Pierderi tehnologice : -curatiri conducte de amestec. Astfel sunt create condiţii de: . 3 Gestionarea deşeurilor în cadrul LUKOIL ROMANIA Instrumentul de implementare in România a politicii UE in domeniul deşeurilor este Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor.reparatii.batale. Organizarea gestionarii deşeurilor de producţie este responsabilitatea celor care le-au generat. CAP. IV.rezervoare . -refulari SOL-uri.colectoare gaze . H2S etc .realizarea unei reţele integrate si adecvate de instalaţii si facilitaţi de eliminare a deşeurilor.TRM –uri .conservare a resurselor naturale ca urmare a reducerii cantităţilor de deşeuri generate (principiul acţiunii preventive) .diminuarea impactului asupra mediului si sănătăţii umane (principiul precauţiei) .colectoare pompare titei. -blocari de supape de siguranta. Producătorii de deşeuri industriale isi folosesc facilitatile proprii de colectare/ transport/eliminare sau contracteaza servicii respectiv cu firme specializate si autoriate conform legii. -pori datorati calitatii materialelor conductelor .coroziuni conducte.extinderi .Analizând aspectele analizate anterior avem următoarele clasificări a tipurilor de pierderi: a) Pierderi accidentale: -spargeri conducte.instalatii.instalatii.neetanseitati conducte si instalatii.urilor si SOB. întocmit pentru o protecţie eficienta a mediului de lunga durata. -eliminari gaze neutralizate CO2.spălarea SOT.revizii tehnice .

instalaţii care corespund cerinţelor celor mai bune tehnologii europene în domeniu. Prin punerea în funcţiune a acestor obiective. Deasemeni sunt în derulare lucrări prin care se urmareşte reducerea consumului de apă proaspătă şi a evacuărilor de ape uzate cu circa 50%. O altă direcţie principală a politicii de mediu este reprezentată de lucrările privind golirea şi ecologizarea batalurilor de reziduuri petroliere. În continuare sunt planificate şi alte lucrări care vor avea ca efect îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu şi încadrarea în cerinţele de mediu”. . Deasemeni. “Mentionam că toate lucrarile prevazute în Planul de actiune pentru perioada 2007-2009 au fost îndeplinite conform termenelor stabilite.Conform obligaţiilor stabilite în Autorizatia integrată de mediu. s-a asigurat recuperarea avansată a sulfului din gaze precum şi reducerea cu circa 20% a emisiilor de bioxid de sulf. Realizarea măsurilor prevăzute în Planul de acţiune inclus în Autorizaţia integrată de mediu implică costuri importante pentru societate. Îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor obţinute precum şi a performanţei de mediu reprezintă o preocupare permanentă a managementului societăţii urmarindu-se îndeplinirea la termen a tuturor obligaţiilor asumate şi conformarea la cerintele legislatiei nationale si cele ale Uniunii Europene. Claus II si instalaţia de Stripare ape uzate. pentru eliminarea poluării istorice şi respectarea Directivei Europene în domeniul deşeurilor.Astfel. o parte importantă din măsurile prevăzute şi realizate au avut ca efect îmbunătaţirea calităţii aerului . s-au realizat instalaţiile TailGas. unele în avans faţă de termenul planificat. prin sistemele de monitorizare continuă a emisiilor se asigură controlul privind încadrarea în limitele admise ale poluanţilor la principalele surse de emisie. care sunt estimate la peste 80 milioane de $.