Se ElistriDu[e im~ri'!tm~GU ziarul Adevarul • Nt.]:?

Cum se face acupuncturajkhlda?

• Cum se r,eflecta starea organismului in metrii fll!liidulUli vital

Metode ca sa 11 pastrezl sanatos

Care este cea mai buna Qrupa sanguina

• CiU de recomandata este donarea de sanqe

m

r

u

Boala cuimpltcatn grave. accidentul vascular cerebralnu este numai 0 atecttune spedfica batramlor din ce ince mal mnltmnen cazat1du.:i vicurneNu una caataculcerebral este 0 urgenta medicala care trebuietratata ca atare

,rddentui sauataeal vascular cerebral (A.Ve) Sf produce 3!:muci ,eiindiri'~ cu smge a UDctl parp a: m!ierului este in· tr:en1prn. pi!' lll~eiPtate. Gireva n:W:m,te de p~_re die oxigen. ~t avea efecre grave asupra creierului, procum rmrulizia Jffll1i£t1l:i sau wtald a oorpului. cl'ifi.('uJf~tl de: me6 ~i de. ef«tuare (I UfWl" m;- 1:ivtWl'i cutid:ieru: san piem.erca capacitatii de' a vorbi. Gel mai des in.mllrut esre accidentul vas-

cula!l' ischf'mir,fuvo:rizat de depUll~riJ:e de gr3liime de poe artere ~ careapare ,Gind ~p:a sangelui este ODsEru.aQ din. canza l!lD.ui cheag de sange. Acridet1- tlIl hmwragic se manifest3! priiil dilar.area $1 f1I~'riea uner arrere (aflemsm) din creier,

Dill fericire'. ip pop reduce rucul de a suferj 1m AVC m~d regulat la medic, remmtand la unele vicii qi adoptind unele obiceiuri sanatease.

-----

Nu neglija sim!pto,mele unui AVe!

(ateVa dtrntre m<ll'tifest'!i.rih:N':;are prev;;:stesc UJi atac cerebral sun!: un.eletulburari devederesau Chiar pierderea Dmsci'u <I vei:lgril

incapacil;atea de GOOtdoria~

a mi$C<lfil9r. pierderea eci'!i" morului. cefaleea JjIu~ca ~[severiL DalE<l <l~ si:mpoomedis~al" br.use, este j:l0sfbH za ele s~. inClice lIFI ;;m,c is'Gfl@rtri't tm nziMlI1u, (Sire

PClSlte prect!tia'Un A VC, fiino nOC8Sar aJulor medi~1 gil maiurgent

'I TInetenshmPa

. Srterlala sub oontrol!

Hi.put$$ivii pnuinti I:,Ul rise mal mare de a s'Ufuri un accident WISClllarr' cerebral ill oomparape: w persoanele care auva]on normale ale rnuiunii arteriale. Hipertensiunea poate wpr<lSoEici' til perepj. mtereiol!". afeCitandu-le rezistt':l1~ De aceea. Btl nQg\Jja traramenenldaca ai probleme 0011 tensiunea, wUo-riIe nennale ale aeesteia ffind de 12(l'/8{J1 min Hg.

3~~~.c_~r;-".Ia. aJ_Ieslem.·T.T I,

~J.a,,~

Hipe.ocolesterot.emia este un faceer favorizru!t[ al accidi!1lll"l:or are&tiiJft .pentru. ca cliuoe Iaaparitia ateroseleeeeei ~~ea perep:l:ol!" artiere](I[),

Plkdle de Mnnm pot anrrena fermarea unui cheag O!!!e sang-e c:rre astupa, sal! in.,,"'USt;e.a.z!ii '1/2- scle. Men:p.ne sub 180 mgtdI 'va~ lome colest'erolului [otal ~ sub 130 mild' poe eele ale eolesterotului LDt.. IDe asemenea, 'tine sub oolUl'Oi glictmio, penrru d dfabetlll] est€! un factor de rise pentru atacu1 vascular: In mod oormal. va]oa!l"eagticemjei ttebule sillie. diiminea,ra,. pe nemancate, mai midi. de 100 I'lIgfdl.

2 Ment;in&~ Rell1.Ulii em· mai greutateanormala! I _-r.epede~-~

SmplusuL de ldlogram.eatta;ge Prin rellluntarea Ia fttm.at, se dldup'a sine 0 serte de riscuri de·minueaza oonsiderabil probabiosebit de gra:Vle .. inclusiv de acd- lrtatea de a suferi un Ave chiar dent vascular. Asadar, daca esti in cursu] prmmlui an. jar dupa slJpmpnlldemf sau i'lhl!z <LIege cea doi ani. riscul Sf! reduce eli SOla mai potrivita metoda de sIaN· sutii..lar dad acest argument nu re ell ajutorul unui medie, mai te-a ccnvms, ana ca, dupa dnd ales dac<ii. suferi de unele boli, tmi de 1<1. renuntarea 13 ligan. risAlege 0 di.etil TJ'ipo-s{!dica. cu gri!.· curile de a face un atac cerebral simi nesaturate ~i bogat~ tn le- sum idemicecu cele ale unci pergume ~i in fructe, soane care nu a turnat nicioda-

tao Gravitates atacului creste Qccrdentuf UQ9ClA.#o.r proportional at nnmarul rl~ poote Raga fJ.l1.e#e Reziuni ~~ri ~!lk,t~pe zi .. ~enJie.

, -L; _Ii chlar ~I fumatorulpa3lveste

cerebraRe !reverQu .. me. expus bolii~

prey

k,m:eaaadrina 'Tam

mecri: primar GlrdiobgE

Me!:! Ufe. '8ucun'esti i.e!.. 021.209;4(140

VWtaIieSl~Iiam.

]a 'mediC esteutili pentrudepismea ~~prohleme CilJ'e'eJqKlln III Ave

Pre.a'iJffld accidenteIGr vascv/.l!re ceeJ)raJe ~ ~ j)flrt respeQiJ(:e'il unui regim ig:ena-dieteJJc. fljpOJipidJC

, Si l'Jposoda1. PTin fnue.1JfJ'f!Ieil fvt11atulUI. prj" co.'1lfOilie carriJofogrce anwle Iii p:K1efI/n I'reCu1I C1e- 40 de am (penfllJ d~ pQfenpaJe/or CdUZe emOOlIgene). diiF ~ prU; uararea hlpert.ef15ill· nji aflEIia!e (at merJljnelea IRlOf YiJ!()(j sub 13Q18O mmHg). a hjpe{CokiSterolemiei (en meJJljnetea valorilOr de coIe5te«Jl total sub 180 mg/dI ~ a c¢Or de L[JL,01eSlerOl SUO 130 mg/d/J ori 8 a diilbelulIJi z:ahdr~t

5FiJdi.¥care

'cu~tate! Persoanele sed.enwe~i dubleaz& riscul de a silferi un accident vascular cere-

bral. OrgardZil.rja,

MoodjaUi a SanatJpi atrage a tenpa ca. 3~ de 1l1ilmte de miscare zitnidi pot preveni ,atat atacul vascular cerebral, cit ~i infarctul. r.:n pi US,. artivitateG jizku te ajuta sa. iiJ mE:ni\ii siinatatea cardlovascul!ara d,e-a lUDgm mtregii viCii.

, Aproxirnativ 90 la suta din adultn care au avut varsat de vant sunt predispust Ia boalaDest multi

au auzit de ea, putmi sttu ca apare pefondul unut sistem nnurntar slablt

a se me n e a. durerea, ma.i

peate fi insotita de tiuimrimun:chi, de gre\Uri. de du-

Poatedebldacu gretDri!Ji til lrIsoaBe

Gil. diteva rue lnalnte de apuitia eru.ppei. se va simU ill zona

respectiva ill dnrere suparntoare, sub forma unei

UIlOSCUta ~~c sub de- lui. oboselii numirea de herpesul zester, sau a WlG afectjunea este 0 ,eruptie cutana- bali. Asd'cl Cii de!terminata de rrearovar~ vi- de situa~ famsului varicelo--ZOSIman. Mai "O~ re-

exact. adwpj care au taCU[ varsat de vht in copil3rie au till rise crescut de a se prioopsi cu aeeasti boals. Ea, apare indeosebi dupa varsta de so de ani ]n~, in ultim:iii ani, tot: mai mulci tineri an fost dia,gnosticau cu afeotiunea, In general, Zona Zest'S" .api.re pe fondnl SC'"Jd.mi lmllwtiPi Qrganismului dlll eauza stresn-

activa.ma 'i'iruSldui, care dupa vindecarea varieelei rimane inactiv in gangl!ionii neurali. ~i TIll este o boala grea, se recomanw sa se aqio!leze prompt. deoarece durerea care 0 fusor~te peateperrurba activita\ile zillnice,. indusiv somnnl,

.De obice'i. IOCldl pecare $Fa format eaema sufera.

o €Iepigmentare

reri de cap 1im de frisoane, Din cauzasimpmllleior asananatoare, poate fi confundata cu gripa, In plus. apar amorteli in: zona care' este afecum de eczema.

Ecz:enla, Sf localizeaza pe - _ tenteriul" nervului afectat, care poate Ii toraceJI@" spatele, 1lona fe~ei san mell!lbrele. De obiaei, eruppa apare pe 0 ~"1\l!rii! par~ re a eerpulni, sub foli'lllll. unci benza, deearecevirusnlreaetrsat

Ciudbeala ,secompIicL

... ,se insetleazi nevralgia pestherpeCci. ce sec manifesta sub forma. unei dmeri in locul m eaee a fost loca1iizata eczema.. In me maio fee note camri,d~vIDd~aleziunilor, aceasta pers:ista aproximativ 0' 1!.tI1& de' me. tnsa durerea se poore ,men\ine ~ ,wide zile. in ge:neral, pel1S03nele ~n"bne ar uebui sa ~Ia dOd[(lr pentru un ~c: pnris. inca de dinainte de ~ ~ei A:stfel ar putea fi evitate OJwplicatlile., Jl!Wl.itate din pacienl,ii care me .Ilevralgie postherpetid. I!lU raspund elicieru: la medieatie.Tratameow] 001lSt3 in apJirnreape zoM afectata a unor unguentie pe baza de capsaici:na.

merge de-a luugul t@rmillJa~jjJor culelor reprezinta partea acnnervoase p3m1!3. In z-ona pe care acestea 0 deservesc, btitial vor aparea diteva pet@ ~iatioe.

care, n!lte:rior, se vor transferrna tn vezirn1e pline ClI licbid. 1<1 mcepur Il"3l!lspareJlt. iar Dire. rior mai tulbure. Aparitia vezi-

V,a a bolii Dupa cinci zile iiIlS~, acestea se usuca ~i se transferma in cruste, Dupa doua sapGi:-

mani, cruseele se desprind ~i cad, Iar loeul respectrv ramane, ct'll mai adesea, rn cieatrice sau $~ 0 depigmenrare .. Din momentul apari.Pei primclor simptlome ~.i. pana la vindecarea leziulTlilor nu aT trebui sa rreaca 'mai mult de -P!lliniIi saptamani, d.ad se actioneaza 1?idhtj?t-

:ZOWl :Zogfer eme coJ1tagiotWQ dOQr_ fn cazuf '" cdor care nil. au tpC/At varicela ¥i HiCi Ita all 609f (JfJ.CCiiUl/f.

~'aJmecrKUI I:nI:Ade,1a prtmere

s'imptome iI pot 5af1i pe bOlniN de multe compli'cali\

Tl:atmneubll. .mraiDb1rziere

S~m liieoomandi ea din momenmlin care ap<1I"C ·eruppa sa nu tread mai mult de n de ore pani 1a mceperea tratamenruJm_ In eaz conrrar, boaIa va dura. mai mu]( ~i exisra un rue mare' sa apara m.mplkatii Mediwl va prescrie padlUltuhn mMiGUllenre aotivirale.. care scad dnrara bam. pr:ecum adclovir. f.uncidom ~. vaIaddovir. analgezice. antideprt'Sive ~ annconvuJ:sil1anre orale •

PmlAd:Dan SbeiaaCeJ:m me<fc p imar boll infeq;ioase

Prima mtJsura care treblJfe tua~ in cazul Zone! Zoster o reprezintlJ izoJarea pacifmtu· fUi di! copi'/; dMarece cCe;itia pot face varlceltJ. Tn Situafja in care nu se poate jzola pacien. tul. cop;/i trebuie vacclnati tmpotrlva vaficeJei P-acientvl trebuie s~ urmeze tratament antivir8{. Loca/. sa pot {O/OS; a/cool $1 talc mentolat. Tn ceea: ce prF ve~te reapr!Jrltl<! uno: rspisoode t:1e Zona Zoster. singiJrullucru csre se poore face esre investj· gBrl!a Gl/;.lZ€i imunodeprfiisive. care frebuie evaluat-a ~I trarata.

Bio,RSia araui PI'eWttl· QlluleJor .Clll1~eE:Q~e

Aceasta investigatie,const3 inprelevarea ~ In ananzarcaumn fragment de tesut din organism cuscopul de a afta stadlul de ,evolutie

\ al unet bali.

"~'\

ea:z~ Qaf~iUne in urm<i l.Inui traiBment ~if~;~~~~~:3:~~~~=:;-; 'III R,ezl!ltat:ele >eMl;lmenJ!I~ a'llatomiGPpatQI0gi~~.s.e ~otRrjrrji !Ii

tiup.ti dteva saplam.anl." -

• Anestezia !'loot,e fi 100000J;i (in biapslatransrutama a sal1wJui. a pieli~sau generati an blOpl}ia dlirurgk:af.:! a ui'lui organ) .

• Bio~seefectueaza numaiJa~ medic:Ului specialist

1--!~~~!!2!!~L.Q;~~~~~ • Ana'lizae51:e una in,v';alZlva ~i SIHeeliz~ nJlmai in spitale.

lui. obtimrt din celulele stem provenite de la ambrionii umani rama~i de Ia fertiliz-arile: in vitro ..

ang.ele transports exigenul ~i nutrienpi spre toate celulele corpului, jucfil1ld un rol esential ill sis ternul de apiixa;re al 1)1'= . gaMsmului liJatii fiind importanp samajo-ni. oamenii de §tfu!.ti'i, me efumui stlS'finu~e pentrn crearea unor tormule care arputea

Sa. imocuiascii sang:e'le natural. Certetaw", rii britanlci de Ia Universitatea Sheffield au obtinut 0 formula de s.aIlge dtn plestic, Acesta est!': creat din molecule de plastic, ce coIlltin atom] de net care. asemenea

hemoglobind. asimiIeaza 01:00- ..,,~~~

genu! din plamani. ¢ i'lir.'ln5. P{H:ta tn rot eerpul. Mal. mult, criza de sfrnge din spitale ar putea fi depa~ir.a cuajutJOrul sange-

M,aduva osoasa, ,

locul de formare .

La nou-nascut, celulele sanguine se formeazii 1(1, ntvelul maduvet spin~rii. Pe parcursul vie1i'i, majoritaeea acestor celule ia.u nastere La .IDvWW :m.\iduvei moose, tesut

atila1t :in mwiornl \mOE oase ,(stem:. venebre, coaste, peJ~ vis). 1Aipa. l'e se de.v.rolra din celulcle stem din ma.d1..1vi, celulel~' tree

dODator'-j , ........ ·torii · s~

,

c:ei cu. gliUpa 0- sum

numi"!i Rdonatori univerSidi8, pentru ca lpot dona sange persoanelor cu mire tip de grupa sanguim in SChiml). nu pot primi sang,€! declt de Ia cei OI!I 0-. Cei cu AJB+ sunt pprimitari universalr. primind sange din orIice grupa N.u pot doriJaIima deGlt cam w A!St.

_tJrebuieQi ai vilrsta eUlf/linsa il1ltre 18 ~i 60 de,an~sa ai pest:e50dekHogram~~J sa nu ai sau sa nu Ii avut hepatit~ (Cle once tip), Tec. 5ffi~is, Irnalarie!. ulcer. epilepsle; diabet zaharat. bali delillel:e~de il'llma. S:angete donet 'Va fitestat pentruase exclude anumlt,e infE!C1ii (precum KIV sat! sifiIi5),

Lam:a CaiInsti.a:D me:cr1C 'prfmar hematolog

Insnru:tiJr OrmIoglC .Prot Dr. A. Treistofe.anlf. Bucure$ti tei 02l3lB.3.2.52 un. 1083

Gl1lpele sanguine Sf! stabilesc ill f1Ifiqif' de prezenta sau absen~ 111lu.i antigen. [substanlaproteicli) pe supraf.l~ globulelo:r rosii, ,cele mai euncscute grope de sii.nge sunt cele ale sistemnlui ABO ~i ale sistemului Rh, Primul (ABO) cuprmde patru grope: 0 (I), A (D). B (lTI) ~iAB (]V)l. SistelTmi Rh estedeterminat de prezenta sau absents pe bem:l!tii a substantel an tigellic,e D.

8o/i1i= sange!Yr SlJF1[ID:!,~ J~ $I extJem de vatiaie ca manifest.M r.iD"!ice CJi'e-a a1fl1Je simpromeie care ~:sa ne delennlne 5J (Jf! ~ Ja 1l1edC SUnt: ~ lA.;',Jj")"ret)reiiJr:;i ~ ~1e CUi.CiTJ8tE. iipiNlfJa i.JdenoplJCJJIor penrence (~ gang!k:..<1iIor limfaffd). in ibaiiePl-ltfr'P- dintfe afectiur:ile £r~se cunosc cauZF!le care Ie dediJ~ pen~ fro ceJe rnai roo,fi."e" ~ acestea f78e){tst""and masun pmktice Aleciiuflile erear.are m putffi

t ~ p~eprinstatd~. -. - ~urp;jemasurlcare.arPtJlea sa/~~! ~n~u~ botJ oe S<i"!1(;'€ grave (Ja!Cf!f/1Il;' J:im/tlarrIej QJIf1 at fi: eviliJlea expunefll fa rcldia!R IOfIIZal7le ~ !a -

subslBnjE d:Iimic@ ptOOJm $I prevenitea boh1or transrniSibiJe oe caJesewa~ lpu~cum HIlI).

Sangel:e din coruonul ombilical <II noun~scutuiui contine celule stem tsau SU~~!), eara potinlocui orioe alta celula afecta~a din corp, rnuscutara 5<l1J osoasa, ajutand J<I tiratarea

a zed de bolt in 01 uslv leucernle, Un recent stiJdiu realizat de cercetatorii amerljl;ani ~i,br<l£!lIitlHli a eViden1;iatdl tratarnentul cu

celulele susa ar putea ,ajuta $1 la tratarea diabetultli de tip I Gnsl.lliliLo· i;I,ep@ndent). Celule stem se regasesc ~i la adull1i. in rnaduva spinarii ~i in sange, ifl/'ii3 in cantiltati mai mid.

f}angeie eate a Rcafult din 45 fa = globule o.R6e/ro~ii 9i tr9mboclt~ 9i din 55 fa 9ut-o. pfaQ/no..

,

Cumbtterpretezi rezullalele?

10' '7a1m-' 0,1: !XIimIBle =Ie !IemD-

...... _ stmt"ii!tte 13-f7 grnrn.l'1l00

ml pentru barbati ~i. respecris, lntre 12-16 gr:amell00 rut de samge pentru femei, Seiderile sub aceste valo.l:i. indica prezenta unei anernii,

,. ~ :dOI't:I:Gt:. all!ew'" aitalci este ,ruprilrls mtrc 36-42 la sutai Ia &mei :~ la birba!l intre 40-4813 SIlti. Olnd cval:orile sunil

(VSH) poate ~m cazul unci ~eri ai!1onnrue, prezen!,a lffiei in.fectii. acute 5aU cronke. w. cazul unor boll precum; tubereuleza, reumsrism, <1llfectiUDi hepa!ice san mnmri Ia :fumci. lUnite:te

I-- . ~ 3

sunt OlpIIDSt': mtre 6-:] .

1llIlWri.~ 1-20mm/2 ore. .m- la baiJ;ba:~, 3·10 m.m.I ora ~i 5·:Jl5 llnn/2 ore.

,. "1'iDIpaI de aaaguIa.M este 0 analiza care ofera informatii despre prooesm de coa-

~ea singe.l1ui. tiind intl'icata in special persoando·r care urmeaza sa fie supuse unci u.nterven!=ii cb.i:w.xglcilile.

Fa-ti analizele de sange de doua ori paD!

Testele s:mguineofe.rn i1::tfOl1lll3.t:ll irmportaDte despr~ starea intrlilgul1l11 organism,. fiind indicat a se face de doW: ori pe an. cE1(: sunt esentiale in tnnpul sartirdf. pentrn depistarea ev.entualrlorprobleme:. Are.stea trebuIe sii O1!-II~d'a hemol.m.rogr.Mi!<I. oomplem en formula leurncit'M:a.. NIll negli,Ia analiza lipide10r sanguiee (coIesterolul ~i t:l"igllii!cl;!rid.ele) ~i gUcemia (care poate indica I.UD. eventual diabet) .. AnaIizele de singe pot scm~a pl'leLenIP unor afeorim ]poocum: talasewii.""" lencemii, hepatite, in{<cepa cu HIV ~i sitiUs.

mai mari decac cele normale, poot>e Ii VOl'badesprs deshidratare sau despre potiglor bulie (cre~teW~l numarqlui de globule ro~ii). Sciidetea nematccritului Sf po<Uteol>serv:a in arnemii san in cawl pieOOerii de sange.

:> ~ a ~...=;ziIJk::'

4iemo()rCl.JnQ reprezintii analiza. [Jang. e.tfJ.i din punctaf de oedere ol Ctifl.Peior !JaRe.

Gorpul arecapacitatea de a opri unel'e hen1Oragfi survenH:e·rn IiIJrma lezarij venek:lir mid. In rnornentu'l pmduari mKlf 1~,aJe ~ sanguirn!;.trombodteleajuta !aiforrnama unor cheaguri~tea1LZll1d,*e hemostaza (oprirea s§ttgerarjj) natufCll~.1ii E<lzul'ljllor hemoragii ex/:erno:mai mC!rtl,5eimpuneoprurea clItmai I.!I1gerI'ta d! aoes:tora5angerarile dela niveJuJ C04iJ)IJhli ~ G:!pulllise eprescprm ~I OJ un ~sffiril La 0!Se: OO.1a nivelUl ~se realizemi CCHiliII7res:iunea ciraa!ara ell: lljurorul UFlblj gil rou

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful