Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Ellen G. White

Copyright © 2012 Ellen G. White Estate, Inc.

Informa¸ tii despre aceast˘ a carte
Prezentare general˘ a Aceast˘ a publica¸ tie ePub este oferit˘ a de c˘ atre Ellen G. White Estate. Ea face parte dintr-o colec¸ tie mai larg˘ a. Va rug˘ am s˘ a vizita¸ ti Ellen G. White Estate website pentru o list˘ a complet˘ a a publica¸ tiilor disponibile. Despre autor Ellen G. White (1827-1915) este considerat˘ a ca fiind autorul american cu cele mai raspândite traduceri, lucr˘ arile ei fiind publicate în mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini, într-o varietate larg˘ a de subiecte spirituale s ¸i practice. Cal˘ auzit˘ a de Duhul Sfânt, ea l-a în˘ al¸ tat pe Isus s ¸i a ar˘ atat c˘ atre Biblie ca temelie a credin¸ tei sale. Mai multe link-uri O scurt˘ a bibliografie a lui Ellen G. White Despre Ellen G. White Estate Sfâr¸ situl acordului licen¸ tei de utilizator Vizualizarea, imprimarea sau desc˘ arcarea acestei c˘ ar¸ ti, va acorda ˘ limitat˘ doar o licen¸ ta a, neexclusiv˘ as ¸i netransferabil˘ a pentru utiliza˘ nu permite republicarea, distribu¸ rea personal˘ a. Aceast˘ a licen¸ ta tia, transferul, sublicen¸ ta, vânzarea, preg˘ atirea unor lucr˘ ari derivate, sau folosirea în alte scopuri. Orice utilizare neautorizat˘ a a acestei c˘ ar¸ ti se va sfâr¸ si prin anularea licen¸ tei acordate prin prezenta. Mai multe informa¸ tii Pentru informa¸ tii suplimentare despre autor, editori, sau modul în care pute¸ ti sprijini acest serviciu, v˘ a rugam s˘ a contacta¸ ti Ellen G. i

White Estate: mail@whiteestate.org. Suntem recunosc˘ atori pentru interesul s ¸i impresiile dumneavoastr˘ as ¸i v˘ a dorim binecuvântarea lui Dumnezeu în timp ce ve¸ ti citi.

ii

iii

˘ Prefa¸ ta
Prima colec¸ tie de articole scrise de Ellen G. White, având ca subiect educa¸ tia cre¸ stin˘ a, a fost publicat˘ a în 1886. Bro¸ sura care con¸ tinea aceste instruc¸ tiuni s-a numit Selec¸ tiuni din M˘ arturii cu privire la subiectul educa¸ tiei. Retip˘ arirea acestei bro¸ suri cu ad˘ augiri a fost realizat˘ a în 1893, sub titlul Educa¸ tia cre¸ stin˘ a. Mai târziu, a ap˘ arut un supliment la Educa¸ tia cre¸ stin˘ a, care con¸ tinea materiale în plus. În 1897 au fost publicate M˘ arturiile speciale cu privire la educa¸ tie. Aceast˘ a lucrare de dimensiuni mici con¸ tinea articole de o valoare inestimabil˘ a pentru profesorii no¸ stri. Instruc¸ tiunile date în aceast˘ a carte nu au ap˘ arut niciodat˘ a înainte s ¸i au cuprins majoritatea scrierilor autoarei cu privire la educa¸ tie din perioada 1893-1896. În anul 1900, a fost emis dreptul de autor pentru M˘ arturii vol.6. Lucrarea cuprindea o mare parte a celor scrise cu referire la educa¸ tie s ¸i accentua nevoia unei reforme în educa¸ tie. Cartea Educa¸ tie a ap˘ arut în 1903 s ¸i trata problemele s ¸i principiile de baz˘ a ale lucr˘ arii din s ¸coli, iar în 1913 a ap˘ arut pentru prima dat˘ a lucrarea Sfaturi pentru p˘ arin¸ ti, educatori s ¸i elevi, care se ocup˘ a de multe probleme de detaliu care sunt frecvent întâlnite în practica educa¸ tional˘ a. ˘ au fost extrase din surse variate. Articolele din volumul de fa¸ ta Ele au fost selectate din Educa¸ tia cre¸ stin˘ a, M˘ arturii speciale cu privire la educa¸ tie, Cump˘ atarea cre¸ stin˘ as ¸i igiena biblic˘ a, Review and Herald, Semnele Timpului, Instructorul de tineret s ¸i Ecoul biblic. Cu excep¸ tia unui singur articol, „Educa¸ tia corespunz˘ atoare“, nu s-au mai f˘ acut selec¸ tiuni din nici o alt˘ a lucrare din scrierile deja tip˘ arite ale autoarei. Cele dou˘ a articole în manuscrise, „Suspendarea elevilor“ s ¸i „Disciplina corect˘ a în s ¸coal˘ a“, au fost introduse cu permisiunea Consiliului de administra¸ tie al patrimoniului E. G. White [6] s ¸i la îndemnul fra¸ tilor de. la Conferin¸ ta General˘ a. Aceste dou˘ a manuscrise au fost scrise cu mai mult de dou˘ azeci s ¸i cinci de ani înainte s ¸i la data aceea erau la dispozi¸ tia directorilor de s ¸coli. Aceste dou˘ a articole trebuie citite împreun˘ a. iv

Toate articolele sunt tip˘ arite f˘ ar˘ a prescurt˘ ari s ¸i sunt aranjate în ordine cronologic˘ a. Avantajul de a citi articolele în întregime, aranjate în ordinea în care au fost scrise, este deosebit datorit˘ a valorii conferite de a¸ sezarea în cadrul istoric. Lista suplimentar˘ a de articole de la sfâr¸ situl diferitelor capitole s ¸i cuprinsul vor constitui o list˘ a rezonabil de complet˘ a a autoarei cu privire la subiectul educa¸ tiei cre¸ stine. Aceast˘ a carte este elaborat˘ a cu speran¸ ta de a fi de o inestimabil˘ a valoare pentru sutele de profesori care nu au avut privilegiul s˘ a citeasc˘ a aceste instruc¸ tiuni. Fie, de asemenea, ca ea s˘ a trezeasc˘ a un mare interes s ¸i s˘ a îndrume spre studii pe aceia care poate au citit-o înainte s ¸i fie ca noi s˘ a fim profund mi¸ sca¸ ti pentru a urma cu mai mult˘ a credincio¸ sie în practica de zi cu zi principiile enun¸ tate atât de clar în aceast˘ a lucrare. Departamentul Educa¸ tie al Conferin¸ tei Generale . [7]

Cuprins
Informa¸ tii despre aceast˘ a carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i ˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iv Prefa¸ ta Educa¸ tia corespunz˘ atoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Închiderea în s ¸coal˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Degradarea fizic˘ a a rasei umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Importan¸ ta educa¸ tiei în c˘ amin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Munca fizic˘ a pentru elevi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Domnul Hristos ca educator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 Apel c˘ atre studen¸ tii no¸ stri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 Gânduri despre educa¸ tie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 O vizit˘ a la College City . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 C˘ aminul s ¸i s ¸coala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Importan¸ ta educa¸ tiei fizice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Integritatea lui Daniel la încercare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 Importan¸ ta educa¸ tiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Importan¸ ta educa¸ tiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Primejdia de a citi c˘ ar¸ ti de fic¸ tiune, neinspirate . . . . . . . . . . . . . . 78 Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Scoala ¸ evreilor din antichitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 Curtenie s ¸i c˘ as˘ atorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 Importan¸ ta instruirii în lucrarea lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . 92 Educa¸ tia corespunz˘ atoare a tinerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 Valoarea studierii Bibliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Cartea c˘ ar¸ tilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112 vi

Cuprins

vii

Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Responsabilitatea p˘ arin¸ tilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Educa¸ tia s ¸i s˘ an˘ atatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Educa¸ tia din c˘ amin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Be¸ tia mintal˘ a ......................................... Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C˘ ar¸ tile în s ¸colile noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ torul adev˘ Înv˘ a¸ ta arului, singurul educator sigur . . . . . . . . . . . . . Comori care s˘ a fie depozitate în minte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stiin¸ ¸ ta mântuirii, cea dintâi dintre s ¸tiin¸ te . . . . . . . . . . . . . . . . . . Caracterul cre¸ stin exemplificat de profesori s ¸i studen¸ ti . . . . . . . Lumea nu l-a cunoscut pe Dumnezeu prin în¸ telepciunea ei . . . Rela¸ tia dintre educa¸ tie s ¸i lucrarea lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . Nevoia de lucr˘ atori instrui¸ ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C˘ atre profesori s ¸i studen¸ ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cea mai bun˘ a educa¸ tie s ¸i scopul ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Domnul Hristos ca educator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Educa¸ tia cea mai important˘ a pentru lucr˘ atorii Evangheliei . . . . Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Studen¸ tii î¸ si hot˘ ar˘ asc destinul ve¸ snic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . D˘ aun˘ ator este formalismul, nu organiza¸ tia . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ tori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C˘ atre înv˘ a¸ ta Exmatricularea studen¸ tilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C˘ atre studen¸ tii de la colegiul din Battle Creek . . . . . . . . . . . . . . Studen¸ tilor li se cere s˘ a fie conlucr˘ atori cu Dumnezeu . . . . . . . Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cuvinte pentru studen¸ ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Studia¸ ti Biblia pentru voi în¸ siv˘ a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrarea s ¸i educa¸ tia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Temelia adev˘ aratei educa¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Feri¸ ti-v˘ a de imita¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Educa¸ tia esen¸ tial˘ a ..................................... Educa¸ tia serioas˘ as ¸i complet˘ a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C˘ ar¸ ti s ¸i autori în s ¸colile noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Marea carte de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

119 120 125 128 140 143 145 151 157 162 167 172 177 187 194 204 208 213 215 216 223 230 244 252 257 261 262 271 274 290 292 295 324 328 334 335 342 343

viii

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Educa¸ tia cea mai înalt˘ a................................. ˘ torul divin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Înv˘ a¸ ta Adev˘ arata educa¸ tie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deprinderea cu lucrul manual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Influen¸ ta mediului asupra educa¸ tiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Importan¸ ta educa¸ tiei fizice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Adev˘ arata educa¸ tie înalt˘ a ............................... Exemplul lui Hristos în contrast cu formalismul . . . . . . . . . . . . Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Un exemplu divin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Biblia — cea mai important˘ a carte pentru educa¸ tie în s ¸colile noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Disciplina corect˘ a în s ¸coal˘ a ............................. Biblia în s ¸colile noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . M˘ arturie special˘ a cu privire la politic˘ a .................... Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sem˘ anând de-a lungul tuturor apelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrarea din s ¸colile noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nu e timp de pierdut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O datorie prezent˘ a................................... S˘ a ne stabilim în jurul institu¸ tiilor noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . Este nevoie de lucr˘ atori consacra¸ ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tendin¸ ta de colonizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lec¸ tii din via¸ ta lui Solomon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „Desp˘ ar¸ ti¸ ti-v˘ a“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Alian¸ te nescripturistice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrarea în institu¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Profesorii — exemple de integritate cre¸ stin˘ a ............... Lucrul esen¸ tial în educa¸ tie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Un mesaj c˘ atre profesori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . M˘ asuri pentru s ¸colile noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ torule, cunoa¸ Înv˘ a¸ ta ste-te pe tine însu¸ ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

345 349 356 365 366 371 375 379 387 390 391 393 400 402 414 420 422 430 433 434 434 435 438 439 439 442 444 444 445 446 448 449 456 459 461 463 468

Cuprins

ix

Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucrarea din fa¸ ta noastr˘ a ............................... Sfaturi c˘ atre profesori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Idealul adev˘ arat pentru tinerii no¸ stri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Un mesaj pentru tineretul nostru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pentru studiu suplimentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

470 471 475 480 482 486 487 489

Educa¸ tia corespunz˘ atoare
Cea mai pl˘ acut˘ a responsabilitate pe care s ¸i-o pot asuma oamenii este aceea de a se ocupa de min¸ tile tinere. Trebuie s˘ a se aib˘ a cea mai mare grij˘ a în educa¸ tia tinerilor, variind în a¸ sa fel metodele de instruire, încât s˘ a fie puse la lucru cele mai înalte s ¸i nobile puteri ale min¸ tii. P˘ arin¸ tii s ¸i profesorii din s ¸coli dau gre¸ s desigur în educarea corespunz˘ atoare a copiilor, dac˘ a nu au înv˘ a¸ tat ei mai întâi lec¸ tia st˘ apânirii de sine, a r˘ abd˘ arii, îng˘ aduin¸ tei, blânde¸ tii s ¸i iubirii. Ce chemare înalt˘ a pentru p˘ arin¸ ti, tutori s ¸i profesori! Sunt foarte pu¸ tini cei care realizeaz˘ a nevoile cele mai importante ale min¸ tii s ¸i în ce fel s˘ a direc¸ tioneze dezvoltarea intelectului, gândurile s ¸i sentimentele în formare ale tinerilor. Exist˘ a un timp pentru instruirea copilului s ¸i un timp pentru educarea tân˘ arului; s ¸i este esen¸ tial ca, în s ¸coal˘ a, ambele s˘ a fie combinate într-o mare m˘ asur˘ a. Copiii pot fi înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a slujeasc˘ a ori p˘ acatului, ori neprih˘ anirii. Educa¸ tia din primii ani ai copiilor le modeleaz˘ a caracterul atât în privin¸ ta celor vremelnice, cât s ¸i în privin¸ ta celor ˘ pe copil calea pe care trebuie s˘ religioase. Solomon spune: „Înva¸ ta a o urmeze s ¸i când va îmb˘ atrâni nu se va abate de la ea“ (Proverbe 22, 6). Acest limbaj este pozitiv. Instruirea pe care o cere în mod imperios Solomon este de a direc¸ tiona, de a educa s ¸i de a dezvolta. Pentru ca p˘ arin¸ tii s ¸i profesorii s˘ a poat˘ a face aceast˘ a lucrare, ei în¸ si¸ si trebuie s˘ a în¸ teleag˘ a calea pe care trebuie s˘ a mearg˘ a copilul. Aceasta înseamn˘ a mai mult decât o cunoa¸ stere din c˘ ar¸ ti, înseamn˘ a tot ceea ce este bun, virtuos, neprih˘ anit s ¸i sfânt, înseamn˘ a cump˘ atare, evlavie, ˘ de Dumnezeu s ˘ de albun˘ atate fr˘ a¸ teasc˘ as ¸i dragoste fa¸ ta ¸i unul fa¸ ta tul. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie acordat˘ a aten¸ tie educa¸ tiei fizice, mintale, morale s ¸i religioase a copiilor. Educa¸ tia copiilor, în c˘ amin s ¸i la s ¸coal˘ a, nu trebuie s˘ a semene ˘ cu dresarea animalelor necuvânt˘ atoare, deoarece copiii au o voin¸ ta inteligent˘ a, care trebuie c˘ al˘ auzit˘ a spre a controla toate puterile. Animalele necuvânt˘ atoare au nevoie s˘ a fie dresate, pentru c˘ a ele nu au [16] ra¸ tiune s ¸i intelect. 10

Educa¸ tia corespunz˘ atoare

11

Îns˘ a mintea omului trebuie s˘ a fie înv˘ a¸ tat˘ a st˘ apânirea de sine. Ea trebuie s˘ a fie educat˘ a s˘ a conduc˘ a fiin¸ ta omeneasc˘ a, în timp ce animalele sunt ¸ tinute în frâu de c˘ atre un st˘ apân s ¸i sunt înv˘ a¸ tate s˘ a se supun˘ a acestuia. St˘ apânul constituie mintea, judecata s ¸i voin¸ ta pentru animalul s˘ au. Un copil poate fi educat, ca s ¸i un animal, astfel încât s˘ a nu aib˘ a voin¸ ta sa proprie. Chiar individualitatea lui se poate confunda cu cea a celui care supravegheaz˘ a cre¸ sterea lui; voin¸ ta lui, ˘ torului. cu toate inten¸ tiile s ¸i scopurile sale, este supus˘ a voin¸ tei înv˘ a¸ ta Copiii care sunt educa¸ ti astfel vor fi întotdeauna deficitari în ceea ce prive¸ ste energia moral˘ as ¸i responsabilitatea individual˘ a. Ei nu au fost înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a ac¸ tioneze din ra¸ tiune s ¸i principiu; voin¸ ta lor a fost st˘ apânit˘ a de o alt˘ a persoan˘ a, iar mintea nu a fost solicitat˘ a ca s˘ a se poat˘ a dezvolta s ¸i înt˘ ari prin exerci¸ tiu. Ei nu au fost c˘ al˘ auzi¸ ti s ¸i disciplina¸ ti cu respect, în func¸ tie de constitu¸ tia lor specific˘ as ¸i capacitatea intelectual˘ a, spre a-¸ si pune la lucru cele mai puternice for¸ te atunci când li se cere. Profesorii nu trebuie s˘ a se opreasc˘ a aici, ci trebuie s˘ a acorde o aten¸ tie special˘ a cultiv˘ arii facult˘ a¸ tilor mai slabe, astfel încât toate puterile s˘ a fie puse la lucru, ajutându-i s˘ a înainteze treapt˘ a cu treapt˘ a, ca mintea s˘ a poat˘ a atinge m˘ asura potrivit˘ a. Sunt multe familii cu copii care par bine educa¸ ti atâta vreme cât sunt sub disciplin˘ a; îns˘ a, atunci când sistemul care i-a ¸ tinut în frâu prin reguli nu mai exist˘ a, ei sunt incapabili s˘ a gândeasc˘ a, s˘ a ac¸ tioneze sau s˘ a decid˘ a pentru ei în¸ si¸ si. Ace¸ sti copii au fost atât de mult timp sub toiag de fier, nefiindu-le îng˘ aduit s˘ a gândeasc˘ a sau s˘ a ia decizii în probleme care-i priveau în mod direct, încât ei nu mai au încredere în ei în¸ si¸ si s˘ a ac¸ tioneze potrivit cu propria lor judecat˘ a s ¸i s˘ a aib˘ a o p˘ arere proprie. Iar atunci când pleac˘ a de la p˘ arin¸ ti s ¸i trebuie s˘ a ia singuri decizii, sunt u¸ sor influen¸ ta¸ ti de judecata altora s ¸i condu¸ si într-o direc¸ tie gre¸ sit˘ a. Ei nu au un caracter stabil. Ei nu s-au bazat pe propria lor judecat˘ a în practic˘ as ¸i de aceea min¸ tile lor nu s-au dezvoltat s ¸i înt˘ arit în mod corespunz˘ ator. Atât de mult timp ei [17] au fost în mod absolut st˘ apâni¸ ti de p˘ arin¸ tii lor, încât se bizuie numai pe ace¸ stia; p˘ arin¸ tii lor constituie minte s ¸i judecat˘ a pentru ei. Pe de alt˘ a parte, tinerii nu trebuie l˘ asa¸ ti s˘ a gândeasc˘ as ¸i s˘ a ac¸ tioneze independent de judecata p˘ arin¸ tilor s ¸i profesorilor lor. Copiii ˘s trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a respecte judecata care are experien¸ ta ¸i s˘ a se lase c˘ al˘ auzi¸ ti de p˘ arin¸ tii s ¸i profesorii lor. Ei trebuie educa¸ ti în a¸ sa fel, încât min¸ tile lor s˘ a fie unite cu min¸ tile p˘ arin¸ tilor s ¸i profesorilor lor s ¸i

12

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

s˘ a fie astfel instrui¸ ti, s˘ a vad˘ a cât este de potrivit ca ei s˘ a dea aten¸ tie sfaturilor lor. Iar atunci când ei pleac˘ a de sub mâna c˘ al˘ auzitoare a p˘ arin¸ tilor s ¸i profesorilor lor, caracterele lor nu vor fi precum trestia care tremur˘ a în vânt. Instruirea cu severitate a copiilor, f˘ ar˘ a ca ace¸ stia s˘ a fie c˘ al˘ auzi¸ ti în mod corespunz˘ ator s˘ a gândeasc˘ as ¸i s˘ a ac¸ tioneze singuri, în func¸ tie de cât le îng˘ aduie capacitatea min¸ tii lor, pentru ca în acest fel ei s˘ a se poat˘ a dezvolta în ceea ce prive¸ ste gândirea, sentimentele, legate de valoarea personal˘ as ¸i încrederea în propriile lor puteri, va produce întotdeauna o categorie slab˘ a în ce prive¸ ste puterea mintal˘ as ¸i moral˘ a. Si ¸ când ajung în societate s ¸i este nevoie s˘ a ia singuri decizii, se va da ˘ faptul c˘ pe fa¸ ta a ei sunt dresa¸ ti ca animalele, s ¸i nu educa¸ ti. Min¸ tile lor, în loc s˘ a fie îndrumate, au fost for¸ tate s˘ a se supun˘ a prin disciplina aspr˘ a a p˘ arin¸ tilor s ¸i profesorilor. Acei p˘ arin¸ ti s ¸i profesori care se laud˘ a c˘ a au st˘ apânire deplin˘ a asupra min¸ tii s ¸i voin¸ tei copiilor care sunt în grija lor ar înceta s˘ a se laude dac˘ a ar putea urm˘ ari în viitor via¸ ta copiilor care sunt astfel ˘ sau prin team˘ adu¸ si în st˘ apânire prin for¸ ta a. Ace¸ sti copii sunt aproape total nepreg˘ ati¸ ti s˘ a ia asupra lor responsabilit˘ a¸ tile grele ale vie¸ tii. Când ace¸ sti tineri ies de sub grija p˘ arin¸ tilor s ¸i profesorilor lor s ¸i sunt nevoi¸ ti s˘ a gândeasc˘ a ei în¸ si¸ si ce au de f˘ acut, este aproape o certitudine c˘ a apuc˘ a pe o cale gre¸ sit˘ as ¸i cedeaz˘ a sub puterea ispitei. ˘ s Nu au succes în via¸ ta ¸i acelea¸ si deficien¸ te pot fi reg˘ asite s ¸i în via¸ ta religioas˘ a. Dac˘ a profesorii copiilor ar putea vedea rezultatele [18] viitoare ale disciplinei gre¸ site pe care o folosesc, desf˘ as ¸urate în fa¸ ta lor, ei s ¸i-ar schimba planul de educa¸ tie. Ace¸ sti profesori, care sunt satisf˘ acu¸ ti c˘ a au st˘ apânire deplin˘ a asupra elevilor lor, nu sunt ni¸ ste profesori cu succes în munca lor, chiar dac˘ a pe moment lucrurile par încânt˘ atoare. Dumnezeu nu a planificat niciodat˘ a ca mintea unui om s˘ a fie sub st˘ apânirea deplin˘ a a altuia. Iar aceia care fac eforturi pentru a uni ˘s ˘ individualitatea copiilor cu a lor, s ¸i s˘ a fie minte, voin¸ ta ¸i con¸ stiin¸ ta ˘ toare. Ace¸ pentru ei, î¸ si asum˘ a responsabilit˘ a¸ ti înfrico¸ sa sti elevi s-ar putea s˘ a apar˘ a în anumite ocazii ca ni¸ ste solda¸ ti bine instrui¸ ti. Îns˘ a, când este îndep˘ artat˘ a restric¸ tia, se vede în ei dorin¸ ta de a ac¸ tiona independent de principiul ferm care a fost s˘ adit în ei. Cei care au ca obiectiv s˘ a-¸ si educe în a¸ sa fel elevii, încât ace¸ stia s˘ a devin˘ a b˘ arba¸ ti s ¸i femei care ac¸ tioneaz˘ a din principiu, califica¸ ti pentru orice pozi¸ tie

Educa¸ tia corespunz˘ atoare

13

˘ , sunt cei mai folositori s în via¸ ta ¸i de succes profesori. S-ar putea ca lucrarea lor s˘ a nu fie considerat˘ a folositoare de c˘ atre conservatorii nechibzui¸ ti, iar eforturile lor s˘ a nu fie apreciate la fel de mult ca cele ale profesorilor care st˘ apânesc mintea s ¸i voin¸ ta elevilor cu autoritate absolut˘ a; îns˘ a via¸ ta viitoare a elevilor lor va ar˘ ata roadele unui plan de educa¸ tie mai bun. Exist˘ a pericolul ca atât p˘ arin¸ tii, cât s ¸i profesorii s˘ a porunceasc˘ a s ¸i s˘ a dicteze prea mult, în timp ce dau gre¸ s în a intra într-o rela¸ tie social˘ a cu copiii s ¸i elevii lor. Adesea, ei sunt prea rezerva¸ ti s ¸i î¸ si exercit˘ a autoritatea într-o manier˘ a rece, lipsit˘ a de simpatie, care nu poate c⸠stiga inimile copiilor s ¸i elevilor. Dac˘ as ¸i-ar apropia copiii, dac˘ a le-ar ar˘ ata c˘ a îi iubesc, dac˘ as ¸i-ar ar˘ ata interesul pentru toate eforturile pe care le fac ace¸ stia s ¸i dac˘ a s-ar comporta chiar ca un copil printre copii în jocurile lor sportive, ei i-ar face pe copii foarte [19] ferici¸ ti s ¸i le-ar c⸠stiga iubirea s ¸i încrederea. Iar copiii vor respecta cu pl˘ acere autoritatea p˘ arin¸ tilor s ¸i profesorilor lor. Obiceiurile s ¸i principiile unui profesor trebuie considerate mai importante decât calificarea lui profesional˘ a. Dac˘ a este un cre¸ stin sincer, el va sim¸ ti necesitatea de a se interesa în mod egal de educa¸ tia fizic˘ a, mintal˘ a, moral˘ as ¸i spiritual˘ a a elevilor lui. Pentru a avea o ˘ bun˘ influen¸ ta a, el trebuie s˘ a aib˘ a o st˘ apânire de sine des˘ avâr¸ sit˘ a, iar inima lui trebuie s˘ a fie plin˘ a de iubire pentru elevii lui, lucru care se va vedea în privirile, în cuvintele s ¸i în faptele lui. Având el însu¸ si un caracter puternic, va putea s˘ a modeleze min¸ tile elevilor s˘ ai s ¸i s˘ a-i instruiasc˘ a în materiile respective. Educa¸ tia din primii ˘ . Cei ani ai copiilor formeaz˘ a, în general, caracterele lor pentru via¸ ta care lucreaz˘ a cu copiii trebuie s˘ a fie foarte aten¸ ti, s˘ a cunoasc˘ a în ce fel func¸ tioneaz˘ a mintea copiilor, pentru a s ¸ti mai bine cum s˘ a direc¸ tioneze puterile, astfel încât ele s˘ a fie folosite în cel mai bun mod. Închiderea în s ¸coal˘ a Sistemul de educa¸ tie folosit de-a lungul atâtor genera¸ tii a fost d˘ aun˘ ator pentru s˘ an˘ atate s ¸i chiar pentru via¸ ta îns˘ as ¸i. Mul¸ ti copii de vârst˘ a fraged˘ a petreceau cinci ore în fiecare zi în s˘ ali de clas˘ a neaerisite corespunz˘ ator s ¸i insuficient de mari pentru s˘ an˘ atatea co-

14

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

piilor. Aerul din asemenea înc˘ aperi devine curând otrav˘ a pentru pl˘ amânii celor care îl inhaleaz˘ a. Copiii mici, ale c˘ aror membre s ¸i mu¸ schi nu sunt puternici s ¸i al c˘ aror creier nu este complet dezvoltat, au fost ¸ tinu¸ ti închi¸ si în˘ auntru spre v˘ at˘ amarea lor. Mul¸ ti î¸ si încep via¸ ta cu o zestre foarte redus˘ a. Închiderea în s ¸coal˘ a zi de zi îi face nervo¸ si s ¸i îi îmboln˘ ave¸ ste. Trupurile lor sunt pipernicite datorit˘ a epuiz˘ arii sistemului nervos. Si ¸ dac˘ a firul vie¸ tii se întrerupe, p˘ arin¸ tii ˘ direct˘ s ¸i profesorii nu consider˘ a c˘ a ei ar fi avut vreo influen¸ ta a în ˘ . Când stau la mormântul copiilor lor, distrugerea scânteii de via¸ ta p˘ arin¸ tii în necaz privesc asupra nenorocirii lor ca fiind o hot˘ arâre special˘ a a Providen¸ tei, când, de fapt, datorit˘ a unei ignoran¸ te care nu poate fi scuzat˘ a, felul în care au procedat a distrus vie¸ tile copiilor [20] lor. În aceste condi¸ tii, a pune moartea copiilor pe seama Providen¸ tei constituie o blasfemie. Dumnezeu a dorit ca micu¸ tii s˘ a tr˘ aiasc˘ as ¸i s˘ a fie educa¸ ti ca s˘ a poat˘ a avea caractere frumoase, s˘ a-L poat˘ a sl˘ avi în aceast˘ a lume s ¸i s˘ a-L laude în lumea mai bun˘ a care va urma. P˘ arin¸ tii s ¸i profesorii, când î¸ si asum˘ a responsabilitatea de a-i educa pe ace¸ sti copii, nu se simt r˘ aspunz˘ atori în fa¸ ta lui Dumnezeu de a c˘ auta s˘ a-¸ si însu¸ seasc˘ a informa¸ tii s ¸i cuno¸ stin¸ te în leg˘ atur˘ a cu corpul omenesc, din punct de vedere fizic, pentru ca s˘ a poat˘ a trata trupurile copiilor s ¸i elevilor lor într-un mod în care s˘ a ocroteasc˘ a via¸ ta s ¸i s˘ an˘ atatea. Mii de copii mor din cauza ignoran¸ tei p˘ arin¸ tilor s ¸i profesorilor. Mamele petrec ore întregi preg˘ atind îmbr˘ ac˘ amintea pentru ele s ¸i pentru copiii lor ca s˘ a le poat˘ a etala s ¸i apoi se scuz˘ a c˘ a nu g˘ asesc timp s˘ a citeasc˘ as ¸i s˘ a dobândeasc˘ a acele cuno¸ stin¸ te necesare pentru a s ¸ti cum s˘ a aib˘ a grij˘ a de s˘ an˘ atatea copiilor lor. Ele socotesc c˘ a este mai pu¸ tin˘ a b˘ ataie de cap s˘ a lase corpurile acestora în grija medicilor. Pentru a fi în pas cu moda s ¸i cu obiceiul vremii, mul¸ ti p˘ arin¸ ti au sacrificat s˘ an˘ atatea s ¸i vie¸ tile copiilor lor. Cunoa¸ sterea s ¸i informarea în leg˘ atur˘ a cu minunatul organism omenesc — oasele, mu¸ schii, stomacul, ficatul, intestinele, inima s ¸i porii pielii — s ¸i în¸ telegerea dependen¸ tei unui organ de altul în vederea func¸ tion˘ arii s˘ an˘ atoase a întregului corp constituie un studiu pentru care majoritatea mamelor nu manifest˘ a interes. Ele nu cunosc nimic în leg˘ atur˘ a cu influen¸ ta pe care corpul o are asupra min¸ tii s ¸i mintea asupra corpului. Se pare c˘ a nu în¸ teleg mintea, care face leg˘ atura între ceea ce este finit cu ceea ce este infinit. Fiecare organ al corpului omenesc a fost astfel întocmit, încât s˘ a slujeasc˘ a min-

Educa¸ tia corespunz˘ atoare

15

¸ tii. Mintea reprezint˘ a capitala trupului. Copiilor li se îng˘ aduie s˘ a consume carne, condimente, unt, brânz˘ a, porc, pl˘ acinte grele. De asemenea, li se îng˘ aduie s˘ a m˘ anânce hran˘ a nes˘ an˘ atoas˘ a neregulat s ¸i între mese. Aceste lucruri afecteaz˘ a stomacul, zgând˘ arind nervii s ¸i [21] sl˘ abind intelectul. P˘ arin¸ tii nu î¸ si dau seama c˘ a seam˘ an˘ a semin¸ te ce vor avea ca urmare boala s ¸i moartea. ˘ , solicitând mult mintea, dar Mul¸ ti copii au fost ruina¸ ti pe via¸ ta neglijând s˘ a-¸ si fortifice puterile fizice. Mul¸ ti au murit în copil˘ arie datorit˘ a procedeelor nechibzuite folosite de p˘ arin¸ ti s ¸i profesori, care le-au for¸ tat mintea fraged˘ a prin alintare sau prin team˘ a atunci când erau prea mici, ca s˘ a-¸ si dea seama ce înseamn˘ a o sal˘ a de clas˘ a. Min¸ tile lor au fost împov˘ arate cu lec¸ tii atunci când acest lucru nu trebuia f˘ acut, ci ar fi trebuit s˘ a fie re¸ tinu¸ ti pân˘ a când constitu¸ tia lor fizic˘ a ar fi fost suficient de puternic˘ a pentru a suporta efortul intelectual. Copiii mici ar trebui l˘ asa¸ ti ca mieii, s˘ a zburde pe afar˘ a, s˘ a fie liberi s ¸i ferici¸ ti s ¸i s˘ a li se pun˘ a la dispozi¸ tie cele mai bune condi¸ tii ca s˘ a pun˘ a temelia pentru un organism puternic. P˘ arin¸ tii ar trebui s˘ a fie singurii educatori ai copiilor lor pân˘ a ce ace¸ stia ating vârsta de opt sau zece ani. Pe m˘ asur˘ a ce încep s˘ a în¸ teleag˘ a, p˘ arin¸ tii ar trebui s˘ a deschid˘ a în fa¸ ta lor marea carte a naturii lui Dumnezeu. Mama trebuie s˘ a se preocupe mai pu¸ tin de ceea ce este artificial în casa ei s ¸i de preg˘ atirea hainelor ei doar de dragul etal˘ arii s ¸i s˘ a caute s˘ a g˘ aseasc˘ a timp pentru a cultiva în ea s ¸i copiii ei dragostea pentru frumo¸ sii boboci s ¸i florile care se deschid. Îndreptând aten¸ tia copiilor ei spre diferitele lor culori s ¸i ˘ cu Dumnezeu, care a variet˘ a¸ ti de forme, ea le poate face cuno¸ stin¸ ta creat toate lucrurile frumoase care îi atrag s ¸i îi încânt˘ a. Ea le poate îndrepta mintea spre Tat˘ al ceresc, care a dovedit o iubire atât de ˘ de ei. P˘ mare fa¸ ta arin¸ tii Îl pot asocia pe Dumnezeu cu toate lucr˘ arile crea¸ tiunii Sale. Singura sal˘ a de clas˘ a pentru copiii de opt — zece ani ar trebui s˘ a fie afar˘ a, în aer liber, în mijlocul florilor care se deschid s ¸i minunatelor scene ale naturii. Si ¸ singurul lor manual ar trebui s˘ a fie comorile naturii. Aceste lec¸ tii, întip˘ arite în min¸ tile copiilor mici în mijlocul scenelor pl˘ acute s ¸i atractive ale naturii, nu vor fi uitate curând. Pentru ca s˘ a poat˘ a fi s˘ an˘ ato¸ si, voio¸ si s ¸i plini de vitalitate, s˘ a aib˘ a [22] mu¸ schi s ¸i creiere bine dezvoltate, copiii s ¸i tinerii ar trebui s˘ a stea mult timp în aer liber s ¸i s˘ a aib˘ a ocupa¸ tii s ¸i timp de joac˘ a bine pl˘ anuite.

16

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Aceia care sunt ¸ tinu¸ ti închi¸ si în s ¸coal˘ a, apleca¸ ti asupra c˘ ar¸ tilor, nu pot avea corpuri s˘ an˘ atoase din punct de vedere fizic. Punerea la lucru a creierului prin studiu, f˘ ar˘ a exerci¸ tiu fizic corespunz˘ ator, are tendin¸ ta de a atrage sângele în creier, producându-se un dezechilibru al circula¸ tiei sângelui în întregul organism. Creierul are prea mult sânge, iar extremit˘ a¸ tile prea pu¸ tin. Ar trebui s˘ a existe reguli potrivit c˘ arora studiul s˘ a se desf˘ as ¸oare regulat la anumite ore, iar apoi o parte din timpul lor va fi petrecut în activitate fizic˘ a. Iar dac˘ a obiceiurile lor privind alimenta¸ tia, îmbr˘ ac˘ amintea s ¸i somnul sunt în conformitate cu legea fizic˘ a, ei pot dobândi educa¸ tie f˘ ar˘ a a fi sacrificat˘ a s˘ an˘ atatea fizic˘ as ¸i mintal˘ a. Degradarea fizic˘ a a rasei umane Cartea Genezei d˘ a destul de multe relat˘ ari clare referitoare la via¸ ta social˘ as ¸i individual˘ as ¸i totu¸ si nu exist˘ a nici un raport despre vreun copil care s-ar fi n˘ ascut orb, surd, olog, cu malforma¸ tii sau debil mintal. Nu exist˘ a nici o relatare a vreunei mor¸ ti naturale care s˘ a fi survenit în pruncie, copil˘ arie sau tinere¸ te. Nu se relateaz˘ a despre b˘ arba¸ ti sau femei care s˘ a fi murit din cauza vreunei boli. Necrologurile care sunt date în cartea Genezei sun˘ a astfel: „Toate zilele pe care le-a tr˘ ait Adam au fost de 930 de ani; apoi a murit.“ „Toate zilele lui Set au fost de 912 ani; apoi a murit“ (Geneza 5, 5.8). Iar despre al¸ tii, raportul consemneaz˘ a: a tr˘ ait mult, pân˘ a la o vârst˘ a înaintat˘ a; apoi a murit. Se întâmpla foarte rar ca fiul s˘ a moar˘ a înaintea tat˘ alui, astfel c˘ a, atunci când aveau loc asemenea evenimente, ele erau considerate vrednice de a fi consemnate: „Si ¸ Haran a murit înaintea tat˘ alui s˘ au Ierah“. Haran avusese s ¸i el copii înainte de a muri. ˘ vital˘ Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu o for¸ ta a atât de mare, încât acesta a putut rezista bolilor acumulate asupra neamului omenesc, ca urmare a obiceiurilor lui pervertite, s ¸i a continuat s˘ a existe timp de s ¸ase mii de ani. Acest lucru, prin sine însu¸ si, este suficient pen˘ date de [23] tru a constitui pentru noi dovada puterii s ¸i for¸ tei de via¸ ta Dumnezeu omului la crea¸ tiune. A fost nevoie de mai mult de dou˘ a mii de ani de nelegiuire s ¸i îng˘ aduire a patimilor josnice pentru ca bolile trupe¸ sti s˘ a ajung˘ a s˘ a afecteze rasa omeneasc˘ a într-o m˘ asur˘ a care s˘ a fie resim¸ tit˘ a. Dac˘ a la crea¸ tiune Adam nu ar fi fost înzestrat ˘ decât are omul acum, rasa cu de dou˘ azeci de ori mai mult˘ a for¸ ta

Educa¸ tia corespunz˘ atoare

17

omeneasc˘ a, cu obiceiurile pe care le are, prin care încalc˘ a legile naturale, ar fi disp˘ arut. În vremea când Domnul Hristos a fost pe acest p˘ amânt, neamul omenesc degenerase atât de mult, încât genera¸ tia de atunci era ap˘ asat˘ a de o acumulare de boal˘ a, ceea ce a produs un val întreg de dureri s ¸i necazuri s ¸i o stare de nenorocire care nu poate fi descris˘ a. Mi-a fost prezentat˘ a starea nenorocit˘ a a lumii de acum. De la c˘ aderea lui Adam, neamul omenesc s-a degradat continuu. Mi-au fost ar˘ atate câteva din motivele pentru care oamenii, crea¸ ti dup˘ a chipul lui Dumnezeu, se afl˘ a într-o stare atât de deplorabil˘ a. Iar când mi-am dat seama cât de mult trebuie f˘ acut pentru a opri, chiar s ¸i într-o anumit˘ a m˘ asur˘ a, dec˘ aderea fizic˘ a, mintal˘ as ¸i moral˘ a, am sim¸ tit r˘ au de la inim˘ as ¸i m-am îngrozit. Dumnezeu nu a creat rasa uman˘ a în starea de sl˘ abiciune în care se afl˘ a în prezent. Aceast˘ a stare de lucruri nu este lucrarea Providen¸ tei, ci a omului, a fost produs˘ a prin obiceiuri gre¸ site s ¸i abuzuri, prin violarea legilor pe care Dumnezeu le-a f˘ acut pentru a conduce via¸ ta omului. Prin ispita îng˘ aduirii poftei, Adam s ¸i Eva au fost cei dintâi care au c˘ azut din starea înalt˘ a, sfânt˘ a s ¸i fericit˘ a. Si ¸ datorit˘ a aceleia¸ si ispite, rasa omeneasc˘ a a devenit slab˘ a. Ei au îng˘ aduit poftei s ¸i pasiunii s˘ a troneze s ¸i s˘ a supun˘ a ra¸ tiunea s ¸i intelectul. C˘ alcarea legii fizice s ¸i urmarea acesteia, suferin¸ ta omeneasc˘ a, au durat atât de mult, încât oamenii privesc asupra situa¸ tiei din ˘ , debilitate s prezent, cu boal˘ a, suferin¸ ta ¸i moarte prematur˘ a, ca s ¸i când aceasta ar fi soarta rânduit˘ a pentru omenire. Omul a ie¸ sit din mâna Creatorului S˘ au des˘ avâr¸ sit s ¸i frumos la chip s ¸i plin de atâta ˘ vital˘ for¸ ta a, încât a fost nevoie de mai mult de o mie de ani ca neamul omenesc s˘ a simt˘ a urm˘ arile poftelor s ¸i patimilor corupte s ¸i, în general, [24] ale c˘ alc˘ arii legilor fizice. Genera¸ tiile mai recente au sim¸ tit ap˘ asarea neputin¸ tei s ¸i a bolii mult mai repede s ¸i mult mai greu cu fiecare genera¸ tie. For¸ tele vitale au fost mult sl˘ abite prin îng˘ aduirea poftei s ¸i a patimilor josnice. Patriarhii, de la Adam pân˘ a la Noe, cu doar câteva excep¸ tii, au tr˘ ait aproape o mie de ani. Din zilele lui Noe, durata vie¸ tii a sc˘ azut treptat. Cei suferinzi erau adu¸ si la Hristos din toate cet˘ a¸ tile, ora¸ sele s ¸i satele pentru a fi vindeca¸ ti de El; c˘ aci ei erau chinui¸ ti de tot felul de boli. De la data aceea, boala a fost în mod constant în cre¸ stere, de-a lungul genera¸ tiilor care au urmat. Datorit˘ a înc˘ alc˘ arii continue

18

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ tor. Anii a legilor vie¸ tii, mortalitatea a crescut într-un mod înfrico¸ sa omului s-au scurtat, astfel încât genera¸ tia din prezent trece în mormânt chiar înainte de vârsta la care cei din genera¸ tiile care au tr˘ ait în primele mii de ani dup˘ a crea¸ tiune ajungeau la stadiul de a fi ap¸ ti pentru munc˘ a. Boala s-a transmis din genera¸ tie în genera¸ tie, de la p˘ arin¸ ti la copii. Pruncii din leag˘ an sunt teribil de afecta¸ ti datorit˘ a p˘ acatelor p˘ arin¸ tilor lor, care le-au diminuat for¸ ta vital˘ a. Obiceiurile lor gre¸ site de alimenta¸ tie s ¸i destr˘ ab˘ alarea lor general˘ a sunt transmise ca o mo¸ stenire copiilor lor. Mul¸ ti se nasc aliena¸ ti mintal, cu malforma¸ tii, orbi sau surzi s ¸i foarte mul¸ ti au deficien¸ te în privin¸ ta intelectului. Este uluitoare absen¸ ta stranie a principiului în aceast˘ a genera¸ tie, care se manifest˘ a prin desconsiderarea legilor vie¸ tii s ¸i s˘ an˘ at˘ a¸ tii. Ne¸ stiin¸ ta predomin˘ a în leg˘ atur˘ a cu acest subiect, în timp ce lumina str˘ aluce¸ ste pretutindeni în jurul lor. Pentru majoritatea, grija principal˘ a este: ce voi mânca, ce voi bea s ¸i cu ce m˘ a voi îmbr˘ aca. Ne¸ tinând seama de tot ce se spune s ¸i este scris în leg˘ atur˘ a cu felul în care ar trebui s˘ a ne trat˘ am corpurile, pofta constituie legea cea mare care îi conduce în general pe oameni. [25] Puterile morale sunt sl˘ abite, pentru c˘ a b˘ arba¸ tii s ¸i femeile nu vor ˘ de legile s˘ s˘ a tr˘ aiasc˘ a în ascultare fa¸ ta an˘ at˘ a¸ tii s ¸i s˘ a fac˘ a din acest subiect atât de important o datorie personal˘ a. P˘ arin¸ tii le las˘ a ca mo¸ stenire odraslelor obiceiurile lor pervertite s ¸i boli dezgust˘ atoare, care afecteaz˘ a sângele s ¸i sl˘ abesc creierul. Majoritatea b˘ arba¸ tilor s ¸i femeilor r˘ amân ignoran¸ ti în privin¸ ta legilor fiin¸ tei lor s ¸i îng˘ aduie pofta s ¸i pasiunea în detrimentul intelectului s ¸i moralit˘ a¸ tii s ¸i se pare ˘ în ceea ce prive¸ c˘ a doresc s˘ a r˘ amân˘ a în necuno¸ stin¸ ta ste urm˘ arile înc˘ alc˘ arii de c˘ atre ei a legilor naturale. Ei î¸ si permit s˘ a perverteasc˘ a apetitul prin folosirea unor otr˘ avuri lente, care viciaz˘ a sângele s ¸i submineaz˘ a for¸ tele ce st˘ apânesc nervii, aducând, prin urmare, asupra lor în¸ si¸ si boala s ¸i moartea. Prietenii lor spun c˘ a urm˘ arile acestui ˘ reprezint˘ mod de via¸ ta a hot˘ arârea Providen¸ tei. Prin aceasta ei insult˘ a cerul. Ei s-au r˘ azvr˘ atit împotriva legilor naturii s ¸i au suferit pedeapsa pentru c˘ a au abuzat în acest fel de legile ei. Suferin¸ ta s ¸i moartea predomin˘ a acum pretutindeni, în special în rândul copiilor. Cât de mare este contrastul dintre aceast˘ a genera¸ tie s ¸i cele care au tr˘ ait în timpul primilor dou˘ a mii de ani!

Educa¸ tia corespunz˘ atoare

19

Importan¸ ta educa¸ tiei în c˘ amin Am întrebat dac˘ a acest val de suferin¸ te nu ar putea fi st˘ avilit s ¸i dac˘ a nu s-ar putea face ceva pentru a-i salva pe tinerii acestei ˘ . Mi-a fost ar˘ genera¸ tii de la ruina care îi amenin¸ ta atat c˘ a una dintre cauzele principale ale st˘ arii deplorabile de lucruri din zilele de ast˘ azi este c˘ a p˘ arin¸ tii nu sunt con¸ stien¸ ti de responsabilitatea pe care o au, de a-¸ si cre¸ ste copiii în conformitate cu legile fizice. Mamele î¸ si iubesc copiii cu o dragoste idolatr˘ as ¸i le satisfac poftele, când ele s ¸tiu c˘ a, de fapt, aceasta este d˘ aun˘ ator pentru s˘ an˘ atate s ¸i astfel aduc asupra lor boala s ¸i nefericirea. Aceast˘ a bun˘ atate crud˘ a se manifest˘ a într-o mare m˘ asur˘ a în genera¸ tia actual˘ a. Dorin¸ tele copiilor sunt satisf˘ acute în detrimentul s˘ an˘ at˘ a¸ tii s ¸i al bunei dispozi¸ tii, deoarece este mai u¸ sor pentru mam˘ a, pe moment, s˘ a le satisfac˘ a decât s˘ a-i re¸ tin˘ a de la lucrurile dup˘ a care ei vocifereaz˘ a. ˘ care va r˘ Astfel, mamele seam˘ an˘ a o s˘ amân¸ ta as˘ ari s ¸i va aduce rod. Copiii nu sunt educa¸ ti s˘ a-¸ si ¸ tin˘ a în frâu poftele s ¸i devin egoi¸ sti, [26] preten¸ tio¸ si, neascult˘ atori, nemul¸ tumitori s ¸i nesfin¸ ti. Mamele care fac acest lucru vor culege cu am˘ ar˘ aciune fructele semin¸ tei pe care au sem˘ anat-o. Ele au p˘ ac˘ atuit împotriva cerului s ¸i a copiilor lor s ¸i Dumnezeu le va cere socoteal˘ a pentru acest lucru. Dac˘ a în genera¸ tiile trecute educa¸ tia ar fi fost condus˘ a dup˘ a un cu totul alt plan, tinerii din aceast˘ a genera¸ tie nu ar fi acum atât de deprava¸ ti s ¸i f˘ ar˘ a valoare. Directorii s ¸i profesorii s ¸colilor ar fi trebuit s˘ a fie cei care s˘ a cunoasc˘ a fiziologia s ¸i care s˘ a dovedeasc˘ a interes nu numai pentru a-i înv˘ a¸ ta pe copii s ¸tiin¸ tele, dar s ¸i cum s˘ a-¸ si p˘ astreze s˘ an˘ atatea, astfel ca s˘ a-¸ si poat˘ a folosi cuno¸ stin¸ tele în modul cel mai util, dup˘ a ce le-au dobândit. Ei ar trebui s˘ a fie în strâns˘ a leg˘ atur˘ a cu s ¸coala, cu institu¸ tiile diferitelor ramuri ale lucr˘ arii, astfel ca elevii s˘ a poat˘ a avea o ocupa¸ tie s ¸i mi¸ scarea fizic˘ a necesar˘ a în afara orelor de curs. Activitatea s ¸i recrea¸ tia elevilor ar fi trebuit s˘ a fie reglementate în func¸ tie de legile fizice s ¸i ar fi trebuit s˘ a fie astfel potrivite încât s˘ a p˘ astreze în ei tonusul s˘ an˘ atos al tuturor puterilor trupului s ¸i min¸ tii. Astfel s-ar fi dobândit s ¸i cuno¸ stin¸ te practice în diferite domenii de lucru, concomitent cu realizarea educa¸ tiei s ¸colare. Elevii din s ¸coli ar fi trebuit s˘ a î¸ si trezeasc˘ a sim¸ turile morale pentru a putea vedea s ¸i sim¸ ti c˘ a societatea are preten¸ tii din partea lor s ¸i c˘ a ei ar fi trebuit s˘ a

20

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ de legile naturale, pentru a putea, prin via¸ tr˘ aiasc˘ a în ascultare fa¸ ta ta s ¸i influen¸ ta lor, prin cuvânt s ¸i exemplu personal, s˘ a fie de folos s ¸i o binecuvântare pentru societate. Tinerii ar trebui s˘ a aib˘ a întip˘ arit în ˘ care vorbe¸ minte faptul c˘ a to¸ ti au o influen¸ ta ste continuu societ˘ a¸ tii, în sensul c˘ a o poate îmbun˘ at˘ a¸ ti s ¸i în˘ al¸ ta sau o poate înjosi s ¸i degrada. Primul studiu pe care ar trebui s˘ a-l fac˘ a tinerii ar trebui s˘ a fie cel legat de cunoa¸ sterea de sine s ¸i cum s˘ a-¸ si p˘ astreze trupurile s˘ an˘ atoase. Mul¸ ti p˘ arin¸ ti î¸ si ¸ tin copiii la s ¸coal˘ a aproape tot anul. Ace¸ sti copii trec prin rutina studiului în mod mecanic, îns˘ a nu re¸ tin ceea ˘ . Mul¸ [27] ce înva¸ ta ti dintre ace¸ sti elevi consecven¸ ti par aproape lipsi¸ ti de ˘ intelectual˘ via¸ ta a. Monotonia studiului continuu obose¸ ste mintea s ¸i sunt foarte pu¸ tin interesa¸ ti de lec¸ tiile lor, iar pentru mul¸ ti dintre ei, înv˘ a¸ tarea din c˘ ar¸ ti devine obositoare! Lor nu le place s˘ a gândeasc˘ a, nu au ambi¸ tie s˘ a dobândeasc˘ a cuno¸ stin¸ te s ¸i nu încurajeaz˘ a în ei în¸ si¸ si deprinderi în ce prive¸ ste cugetarea s ¸i investigarea. Copiii au mare nevoie de o educa¸ tie corespunz˘ atoare pentru a pu˘ cultura intelectual˘ tea fi de folos în lume. Îns˘ a orice efort care înal¸ ta a mai presus de instruirea moral˘ a este gre¸ sit direc¸ tionat. Educa¸ tia, cultura, cre¸ sterea corespunz˘ atoare s ¸i perfec¸ tionarea tinerilor s ¸i copiilor trebuie s˘ a fie sarcina principal˘ a atât a p˘ arin¸ tilor, cât s ¸i a profesorilor. Cei care gândesc profund s ¸i logic sunt pu¸ tini din cauz˘ a c˘ a influen¸ te rele le-au obstruc¸ tionat dezvoltarea intelectului. P˘ arerea p˘ arin¸ tilor s ¸i profesorilor c˘ a studiul continuu înt˘ are¸ ste mintea s-a dovedit a fi gre¸ sit˘ a, c˘ aci în multe cazuri a avut efectul opus. În primii ani de educa¸ tie a copiilor, mul¸ ti p˘ arin¸ ti s ¸i profesori dau gre¸ s în a în¸ telege c˘ a cea mai mare aten¸ tie trebuie acordat˘ a s˘ an˘ at˘ a¸ tii fizice, c˘ a trebuie asigurate condi¸ tiile de s˘ an˘ atate a trupului s ¸i a min¸ tii. A fost obiceiul de a încuraja copiii la s ¸coal˘ a când erau înc˘ a ni¸ ste copii care aveau nevoie de grija mamei. La o vârst˘ a fraged˘ a, ei sunt adesea îngr˘ am˘ adi¸ ti în s˘ ali de clas˘ a neaerisite, unde stau în pozi¸ tii necorespunz˘ atoare, în b˘ anci prost construite, iar ca urmare, trupul tân˘ ar s ¸i fraged al multora s-a deformat. Starea de spirit s ¸i obiceiurile copilului se vor manifesta, mai mult decât probabil, atunci când ajunge om mare. Po¸ ti îndoi un cop˘ acel tân˘ ar aproape în ce form˘ a dore¸ sti, iar dac˘ a îl la¸ si a¸ sa, va cre¸ ste în forma în care l-ai îndoit s ¸i va fi un cop˘ acel deformat, fiind continuu o m˘ arturie a faptului c˘ a tu l-ai v˘ at˘ amat cu mâna ta. Po¸ ti, dup˘ a mul¸ ti ani de cre¸ stere, s˘ a încerci s˘ a îndrep¸ ti pomul, îns˘ a toate eforturile

Educa¸ tia corespunz˘ atoare

21

tale se vor dovedi zadarnice. Va fi întotdeauna un copac strâmb. Tot [28] astfel se întâmpl˘ as ¸i cu min¸ tile copiilor. Ei trebuie educa¸ ti cu grij˘ a s ¸i duio¸ sie în copil˘ arie. Ei pot fi instrui¸ ti în direc¸ tia cea bun˘ a sau cea rea, iar în vie¸ tile lor de mai târziu, ei vor urma acel curs spre care au fost îndruma¸ ti în copil˘ arie. Obiceiurile formate în copil˘ arie se amplific˘ a o dat˘ a cu cre¸ sterea lor s ¸i se înt˘ aresc o dat˘ a cu cre¸ sterea puterii lor s ¸i, în general, vor fi acelea¸ si în via¸ ta de mai târziu, cu deosebirea c˘ a vor fi tot mai puternice. Noi tr˘ aim într-un veac în care aproape totul este superficial. Exist˘ a doar pu¸ tin˘ a stabilitate s ¸i t˘ arie de caracter datorit˘ a faptului c˘ a înv˘ a¸ tarea s ¸i educa¸ tia copiilor înc˘ a din leag˘ an este deficitar˘ a. Caracterele lor sunt cl˘ adite pe nisip mi¸ sc˘ ator. T˘ ag˘ aduirea de sine s ¸i st˘ apânirea de sine nu au fost modelate în caracterul lor. Ei au fost alinta¸ ti s ¸i li s-au îng˘ aduit tot felul de lucruri, pân˘ a ce au ajuns r˘ asf˘ a¸ ta¸ ti. Iubirea de pl˘ aceri st˘ apâne¸ ste min¸ tile, iar copiii sunt flata¸ ti s ¸i li se îng˘ aduie lucruri care îi conduc spre ruin˘ a. Copiii ar trebui s˘ a fie astfel înv˘ a¸ ta¸ ti s ¸i educa¸ ti, încât ei s˘ a se a¸ stepte s˘ a dea piept cu ispitele s ¸i s˘ a fie preg˘ ati¸ ti s˘ a treac˘ a peste dificult˘ a¸ ti s ¸i pericole. Ei ar trebui înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a se st˘ apâneasc˘ as ¸i s˘ a dep˘ as ¸easc˘ a în mod nobil greut˘ a¸ tile; s ¸i dac˘ a nu se arunc˘ a ei în¸ si¸ si voit în necaz, dac˘ a nu se vor a¸ seza, f˘ ar˘ a a fi nevoie, în calea ispitei, dac˘ a vor evita influen¸ tele rele s ¸i vicioase din societate, care s˘ a-i conduc˘ a în mod inevitabil la tov˘ ar˘ as ¸ii primejdioase, ei vor avea t˘ aria de caracter de a sta de partea drept˘ a¸ tii s ¸i de a p˘ astra principiul s ¸i vor înainta în puterea lui Dumnezeu, neîntina¸ ti moral. Dac˘ a tinerii care au fost educa¸ ti în mod corespunz˘ ator î¸ si pun încrederea în Dumnezeu, puterile lor morale ˘ celei mai aspre încerc˘ vor face fa¸ ta ari. Îns˘ a pu¸ tini p˘ arin¸ ti î¸ si dau seama c˘ a copiii lor sunt ceea ce disciplina i-a f˘ acut s˘ a fie s ¸i c˘ a tot ei, p˘ arin¸ tii, sunt r˘ aspunz˘ atori pentru caracterele pe care copiii le dezvolt˘ a. Dac˘ a inimile p˘ arin¸ tilor cre¸ stini s-ar fi supus voin¸ tei lui Hristos, ei ar fi ascultat de porunca ˘ torului ceresc: „C˘ Înv˘ a¸ ta auta¸ ti mai întâi Împ˘ ar˘ a¸ tia lui Dumnezeu s ¸i neprih˘ anirea Lui s ¸i toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra“ (Matei 6, 33). Dac˘ a cei care sus¸ tin c˘ a sunt urma¸ si ai lui Hristos ar face doar acest lucru, atunci ei ar da nu numai copiilor lor, ci s ¸i lumii [29] necredincioase, exemple care ar reprezenta în mod corect religia Bibliei.

22

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ toruDac˘ a p˘ arin¸ tii cre¸ stini ar tr˘ ai în ascultare de cuvintele Înv˘ a¸ ta lui divin, ei ar p˘ astra simplitatea în mâncare s ¸i îmbr˘ ac˘ aminte s ¸i ar tr˘ ai în conformitate cu legile naturale. Atunci ei nu ar dedica atât de mult timp vie¸ tii artificiale, asumându-¸ si griji s ¸i poveri pe care Domnul Hristos nu le-a a¸ sezat asupra lor, ci, dimpotriv˘ a, i-a rugat s˘ a le evite. Dac˘ a Împ˘ ar˘ a¸ tia lui Dumnezeu s ¸i neprih˘ anirea Lui ar fi cea dintâi s ¸i cea mai important˘ a grij˘ a a p˘ arin¸ tilor, timpul pre¸ tios nu ar mai fi irosit în împodobiri exterioare inutile, în timp ce min¸ tile copiilor lor sunt neglijate aproape în întregime. Timpul pre¸ tios, pe care mul¸ ti p˘ arin¸ ti îl consacr˘ a pentru a-i îmbr˘ aca pe copii ca s˘ a se etaleze în momentele de distrac¸ tie, ar putea fi folosit mai bine, mult mai bine, în cultivarea min¸ tii lor, astfel încât ei s˘ a fie competen¸ ti s˘ a-¸ si educe în mod corespunz˘ ator copiii. Nu este esen¸ tial pentru mântuirea sau fericirea acelor p˘ arin¸ ti s˘ a-¸ si foloseasc˘ a timpul de har pre¸ tios pe care Dumnezeu li l-a acordat în a se îmbr˘ aca, în vizite s ¸i bârf˘ a. Mul¸ ti p˘ arin¸ ti se plâng c˘ a au atâtea de f˘ acut s ¸i nu au timp s˘ a-¸ si cultive mintea, s˘ a-¸ si educe copiii pentru via¸ ta practic˘ a sau s˘ a-i înve¸ te cum s˘ a devin˘ a miei în turma lui Hristos. Doar la judecata final˘ a, când cazurile tuturor vor fi hot˘ arâte s ¸i când faptele din întreaga noastr˘ a ˘ vor fi desf˘ via¸ ta as ¸urate în fa¸ ta noastr˘ a, în prezen¸ ta lui Dumnezeu, a Mielului s ¸i a tuturor îngerilor sfin¸ ti, vor realiza p˘ arin¸ tii valoarea aproape infinit˘ a a timpului pe care l-au irosit. Foarte mul¸ ti vor vedea atunci c˘ a procedeele lor gre¸ site au determinat destinul copiilor lor. Nu doar c˘ a vor pierde ocazia de a auzi din partea Regelui slavei cuvintele de apreciere: „Bine, rob bun s ¸i credincios, intr˘ a în bucuria St˘ apânului t˘ au“ (Matei 25, 21), ci vor auzi pronun¸ tându-se în dreptul [30] copiilor lor teribila condamnare: „Dep˘ arta¸ ti-v˘ a de la Mine!“ Acest lucru îi va desp˘ ar¸ ti pe copii pentru totdeauna de bucuriile s ¸i slava cerului s ¸i de prezen¸ ta Domnului Hristos. Si ¸ ei, de asemenea, primesc condamnarea: Pleac˘ a de la Mine, „rob viclean s ¸i lene¸ s“. Domnul Isus nu va spune niciodat˘ a „Bine“ celor ce nu merit˘ a s˘ a ˘ , de t˘ li se spun˘ a „Bine“ în dreptul vie¸ tii lor de credin¸ ta ag˘ aduire s ¸i de sacrificiu de sine, pentru a face bine altora s ¸i a sus¸ tine slava Sa. Aceia care tr˘ aiesc în primul rând pentru a-¸ si face pe plac lor în¸ sile, în loc s˘ a fac˘ a bine altora, vor întâmpina o pierdere infinit˘ a. ˘ mânt al r˘ Dac˘ a p˘ arin¸ tii ar putea fi trezi¸ ti la acel sim¸ ta aspunderii ˘ toare care zace asupra lor în lucrarea de educare a copiilor înfrico¸ sa

Educa¸ tia corespunz˘ atoare

23

lor, mult mai mult din timpul lor ar fi devotat rug˘ aciunii s ¸i mai pu¸ tin ˘ lui etal˘ arii inutile. Ei ar medita, ar studia s ¸i s-ar ruga cu st˘ aruin¸ ta Dumnezeu pentru în¸ telepciune s ¸i ajutor divin s ¸i s ¸i-ar educa în a¸ sa fel copiii, încât ace¸ stia s˘ a-¸ si poat˘ a forma caractere pe care Dumnezeu s˘ a le aprobe. Preocuparea lor nu ar trebui s˘ a fie cum s˘ a-¸ si educe copiii ca s˘ a fie l˘ auda¸ ti s ¸i onora¸ ti de lume, ci cum s˘ a-i poat˘ a educa pentru a-¸ si forma caractere frumoase pe care Dumnezeu s˘ a le aprecieze. Este nevoie de mult studiu s ¸i rug˘ aciune st˘ aruitoare, pentru în¸ telepciune cereasc˘ a, pentru a s ¸ti cum s˘ a se procedeze cu min¸ tile tinere; c˘ aci depinde foarte mult de calea pe care p˘ arin¸ tii conduc mintea s ¸i voin¸ ta copiilor lor. Este una dintre cele mai importante lucr˘ ari aceea de a s ¸ti cum s˘ a îndrumi mintea în direc¸ tia cea mai bun˘ a; pentru c˘ a destinul ve¸ snic al acestora poate depinde de decizii luate într-un moment critic. Cât de important este atunci ca min¸ tile p˘ arin¸ tilor s˘ a fie cât mai libere de grijile încurca-te s ¸i obositoare ale lucrurilor ˘ , în¸ vremelnice, ca s˘ a poat˘ a gândi cu calm, chibzuin¸ ta telepciune s ¸i iubire s ¸i s˘ a fac˘ a din mântuirea sufletelor copiilor lor cea dintâi s ¸i cea mai înalt˘ a preocupare. Obiectivul cel mare pe care p˘ arin¸ tii trebuie s˘ a încerce s˘ a-l ating˘ a pentru scumpii lor copii ar trebui s˘ a fie împodobirea l˘ auntric˘ a. P˘ arin¸ tii nu trebuie s˘ a permit˘ a ca vizitatorii s ¸i str˘ ainii s˘ a le distrag˘ a aten¸ tia s ¸i, fiind jefui¸ ti de timp, care constituie cel mai mare capital al vie¸ tii, s˘ a le fie imposibil s˘ a le dea copiilor lor [31] în fiecare zi acea instruire plin˘ a de r˘ abdare, care s˘ a îndrume min¸ tile lor în dezvoltare în direc¸ tia cea bun˘ a. Via¸ ta este prea scurt˘ a pentru a fi irosit˘ a în van cu distrac¸ tii f˘ ar˘ a rost, cu vizite inutile, în preocuparea pentru haine sau în pl˘ aceri senzuale. Noi nu ne putem permite s˘ a risipim timpul pe care ni l-a dat Dumnezeu ca s˘ a-i binecuvânt˘ am pe semenii no¸ stri s ¸i s˘ a ne asigur˘ am o comoar˘ a în ceruri. Nici unul dintre noi nu avem prea mult timp pentru a ne achita de datoriile care sunt necesare. Trebuie s˘ a ne lu˘ am timp pentru cultivarea inimii s ¸i a min¸ tii, ca s˘ a putem fi califica¸ ti pentru lucrarea vie¸ tii. Neglijând aceste datorii esen¸ tiale s ¸i conformându-ne obiceiurilor s ¸i modei societ˘ a¸ tii, noi ne facem nou˘ a în¸ sine s ¸i copiilor no¸ stri un mare r˘ au. Mamele care au de educat min¸ tile tinere s ¸i de format caracterele copiilor nu ar trebui s˘ a caute pl˘ acerile lumii pentru a putea fi bucu˘ , astfel încât roase s ¸i fericite. Au de f˘ acut o lucrare important˘ a în via¸ ta ele s ¸i cei care sunt ai lor nu-¸ si pot permite s˘ a iroseasc˘ a timpul în mod

24

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

neprofitabil. Timpul este unul dintre cei mai importan¸ ti talan¸ ti pe care ni i-a încredin¸ tat Dumnezeu s ¸i pentru care ne va cere socoteal˘ a. Irosirea timpului înseamn˘ a irosirea min¸ tii. Puterile min¸ tii pot fi mult înt˘ arite. Datoria mamelor este s˘ a-¸ si cultive min¸ tile s ¸i s˘ a-¸ si p˘ astreze inima curat˘ a. Ele ar trebui s˘ a valorifice toate mijloacele pe care le au la îndemân˘ a pentru a putea avea calificarea necesar˘ a de a instrui spre înaintare min¸ tile copiilor lor. În curând, cei care-¸ si permit obiceiul întov˘ ar˘ as ¸irii, nu se vor sim¸ ti în largul lor dac˘ a nu vor face vizite sau dac˘ a nu vor primi vizite. Unii ca ace¸ stia nu au puterea de a se adapta circumstan¸ telor. Datoriile sacre s ¸i necesare ale c˘ aminului li se par banale s ¸i neinteresante. Lor nu le place s˘ a se analizeze, s˘ a se autodisciplineze. Mintea le este înfometat˘ a dup˘ a scenele variate s ¸i încânt˘ atoare ale vie¸ tii lume¸ sti; copiii sunt neglija¸ ti pentru c˘ a ei au [32] alte preocup˘ ari, iar îngerul raportor scrie: „Robi netrebnici!“ Planul lui Dumnezeu nu este ca min¸ tile noastre s˘ a fie lipsite de ˘. un anumit scop, ci ar trebui s˘ a realiz˘ am binele în aceast˘ a via¸ ta Dac˘ a p˘ arin¸ tii ar sim¸ ti c˘ a este o datorie sacr˘ a pe care Dumnezeu le-o cere în mod imperios aceea de a-¸ si educa copiii pentru a fi utili în ˘ , dac˘ aceast˘ a via¸ ta a ei ar împodobi templul l˘ auntric al sufletelor fiilor s ¸i fiicelor lor pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a, noi am vedea o mare schimbare în ˘ fa¸ ˘ de bine în societate. Atunci nu s-ar manifesta atâta indiferen¸ ta ta evlavia practic˘ as ¸i nu ar mai fi atât de dificil s˘ a treze¸ sti sim¸ tul moral al copiilor pentru a în¸ telege cerin¸ tele pe care le are Dumnezeu de la ei. Îns˘ a p˘ arin¸ tii devin tot mai nep˘ as˘ atori în ceea ce prive¸ ste îndrumarea copiilor lor spre lucruri folositoare. Mul¸ ti p˘ arin¸ ti le îng˘ aduie copiilor lor s˘ a-¸ si formeze obiceiuri rele s ¸i s˘ a urmeze propriile lor înclina¸ tii s ¸i nu îi fac con¸ stien¸ ti de primejdia în care se afl˘ a dac˘ a fac astfel s ¸i necesitatea de a fi c˘ al˘ auzi¸ ti de principii. Adesea, copiii se apuc˘ a de un anumit lucru cu entuziasm, îns˘ a, pentru c˘ a acest lucru îi încurc˘ a sau îi obose¸ ste, doresc s˘ a-l schimbe s ¸i s˘ a se apuce de ceva nou. Încep mai multe lucruri, se descurajeaz˘ a pu˘; s ¸ tin s ¸i apoi renun¸ ta ¸i astfel ei trec de la un lucru la altul, neterminând nimic. P˘ arin¸ tii nu trebuie s˘ a îng˘ aduie ca dorin¸ ta de schimbare s˘ a-i st˘ apâneasc˘ a pe copiii lor. Ei nu trebuie s˘ a fie atât de mult ocupa¸ ti cu alte lucruri, încât s˘ a nu aib˘ a timp s˘ a disciplineze cu r˘ abdare min¸ tile în dezvoltare ale copiilor. Câteva cuvinte de încurajare sau un mic ajutor la timpul potrivit îi poate sc˘ apa din încurc˘ atur˘ as ¸i descurajare,

Educa¸ tia corespunz˘ atoare

25

iar satisfac¸ tia pe care o au v˘ azând îndeplinit˘ a sarcina pe care au preluat-o îi va stimula s˘ a se str˘ aduiasc˘ as ¸i mai mult. Mul¸ ti copii, pentru c˘ a sunt lipsi¸ ti de cuvinte de încurajare s ¸i de pu¸ tin ajutor în eforturile pe care le fac, devin descuraja¸ ti s ¸i schimb˘ a des un lucru cu altul. Si ¸ duc cu ei acest trist defect în via¸ ta de adult de mai târziu. Ei nu pot avea succes în nici unul din lucrurile pe care le întreprind, pentru c˘ a nu au fost înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a persevereze în împrejur˘ ari descurajatoare. Astfel, via¸ ta multora se dovede¸ ste [33] a fi un e¸ sec, pentru c˘ a ei nu au fost educa¸ ti corect când au fost mici. Educa¸ tia primit˘ a în copil˘ arie s ¸i tinere¸ te le afecteaz˘ a întreaga carier˘ a în afaceri în via¸ ta adult˘ a, iar experien¸ ta lor religioas˘ a poart˘ a o amprent˘ a corespunz˘ atoare. Munca fizic˘ a pentru elevi ˘ desPrin prezentul plan de educa¸ tie, tinerii au în fa¸ ta lor o u¸ sa chis˘ a spre ispit˘ a. De¸ si în general au prea multe ore de studiu, ei au s ¸i multe ore în care nu au nimic de f˘ acut. Adesea, aceste ore libere sunt folosite în mod nechibzuit. Obiceiurile rele sunt transmise de la unul la altul, iar viciul este astfel în cre¸ stere. Foarte mul¸ ti tineri care au fost instrui¸ ti religios acas˘ as ¸i care merg la s ¸coli aparent nevinovate s ¸i virtuoase se degradeaz˘ a prin întov˘ ar˘ as ¸irea cu tineri vicio¸ si. Ei î¸ si pierd respectul de sine s ¸i sacrific˘ a principiile nobile. Astfel, sunt preg˘ ati¸ ti s˘ a apuce pe calea care merge în jos, deoarece, abuzând atât de mult de con¸ stiin¸ ta lor, p˘ acatul nu le mai apare atât de p˘ ac˘ atos. Aceste neajunsuri, care exist˘ a în s ¸colile conduse conform planului prezent, ar putea fi remediate în mare m˘ asur˘ a dac˘ a studiul s ¸i munca ar putea fi combinate. Acelea¸ si p˘ acate exist˘ as ¸i în s ¸colile mai înalte, doar c˘ a într-un grad mai mare; c˘ aci mul¸ ti tineri s-au format în viciu, iar con¸ stiin¸ tele lor sunt împietrite. Mul¸ ti p˘ arin¸ ti supraestimeaz˘ a stabilitatea s ¸i calit˘ a¸ tile deosebite ale copiilor lor. Parc˘ a nici nu iau în seam˘ a faptul c˘ a ace¸ stia vor fi expu¸ si influen¸ telor în¸ sel˘ atoare ale tinerilor vicio¸ si. P˘ arin¸ tii î¸ si au ˘ la s temerile lor atunci când îi trimit la o oarecare distan¸ ta ¸coal˘ a, îns˘ a se m˘ agulesc cu gândul c˘ a ei au avut exemple bune s ¸i o educa¸ tie religioas˘ as ¸i c˘ a vor p˘ astra principiile în s ¸coala vie¸ tii. Mul¸ ti p˘ arin¸ ti nu au decât o slab˘ a idee de cât de mult˘ a destr˘ ab˘ alare exist˘ a în aceste ˘ mânt. În multe cazuri, p˘ institu¸ tii de înv˘ a¸ ta arin¸ tii au muncit din greu

26

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

[34] s ¸i au suferit multe lipsuri, cu scopul mult dorit ca vl˘ astarele lor s˘ a poat˘ a ob¸ tine o educa¸ tie des˘ avâr¸ sit˘ a. Si ¸ dup˘ a toate eforturile, mul¸ ti au experien¸ ta amar˘ a de a-¸ si reprimi copiii când se întorc de la studii având obiceiuri destr˘ ab˘ alate s ¸i trupurile ruinate. Si ¸ în mod frecvent, ˘ de p˘ ei sunt lipsi¸ ti de respect fa¸ ta arin¸ tii lor, nemul¸ tumitori s ¸i nesfin¸ ti. Ace¸ sti p˘ arin¸ ti maltrata¸ ti, care sunt r˘ aspl˘ ati¸ ti în acest fel de copiii nerecunosc˘ atori, se plâng c˘ as ¸i-au trimis copiii de lâng˘ a ei ca s˘ a fie expu¸ si ispitelor s ¸i se întorc la ei ni¸ ste epave din punct de vedere fizic, mintal s ¸i moral. Cu speran¸ tele n˘ aruite s ¸i cu inimile aproape zdrobite, ei î¸ si v˘ ad copiii în care s ¸i-au pus speran¸ te mari mergând pe calea ˘ mizerabil˘ viciului s ¸i trecând cu greu printr-o existen¸ ta a. Îns˘ a sunt s ¸i din aceia care r˘ amân fermi la principii s ¸i r˘ aspund a¸ stept˘ arilor p˘ arin¸ tilor s ¸i profesorilor lor. Ei trec prin s ¸coal˘ a cu con¸ stiin¸ ta curat˘ as ¸i ies de acolo cu trupuri s˘ an˘ atoase s ¸i moralitatea nep˘ atat˘ a de influen¸ te stricate. Îns˘ a num˘ arul acestora este redus. ˘ studiului s Unii elevi s ¸i studen¸ ti î¸ si dedic˘ a întreaga lor fiin¸ ta ¸i î¸ si concentreaz˘ a mintea spre obiectivul de a ob¸ tine o educa¸ tie. Ei pun la lucru creierul, îns˘ a puterile fizice r˘ amân inactive. Creierul este suprasolicitat s ¸i mu¸ schii ajung sl˘ abi¸ ti pentru c˘ a nu sunt pu¸ si la lucru. Când ace¸ sti tineri î¸ si termin˘ a studiile, este evident faptul c˘ a ei s ¸i-au dobândit educa¸ tia distrugându-¸ si via¸ ta. Ei au studiat zi s ¸i noapte, an de an, ¸ tinându-¸ si mereu min¸ tile încordate, în acela¸ si timp îns˘ a gre¸ sind pentru c˘ a nu s ¸i-au pus mu¸ schii la lucru. Ei sacrific˘ a totul pentru cunoa¸ sterea s ¸tiin¸ telor s ¸i apoi ajung în mormânt. Tinerele se dedic˘ a adesea studiului, neglijând alte ramuri ale educa¸ tiei, chiar mai importante pentru via¸ ta practic˘ a decât studiul c˘ ar¸ tilor. Si ¸ dup˘ a ce s ¸i-au dobândit educa¸ tia s ¸colar˘ a, adesea sunt ˘ . Ele s invalide pe via¸ ta ¸i-au neglijat s˘ an˘ atatea, r˘ amânând prea mult timp în cas˘ a, fiind lipsite de aerul curat s ¸i de lumina soarelui date de [35] Dumnezeu. Aceste tinere s-ar fi putut întoarce de la studii s˘ an˘ atoase, dac˘ a ar fi îmbinat studiul cu munca în gospod˘ arie s ¸i mi¸ scarea în aer liber. S˘ an˘ atatea este o mare comoar˘ a. Este avu¸ tia cea mai de pre¸ t pe ˘ tura sunt scump care o pot avea muritorii. Averea, onoarea s ¸i înv˘ a¸ ta cump˘ arate, dac˘ a acest lucru se face prin pierderea s˘ an˘ at˘ a¸ tii. Nici una din aceste realiz˘ ari nu pot asigura fericirea, dac˘ a lipse¸ ste s˘ an˘ atatea. Este un p˘ acat îngrozitor s˘ a abuzezi de s˘ an˘ atatea pe care ne-a dat-o Dumnezeu; c˘ aci orice abuz în ce prive¸ ste s˘ an˘ atatea ne sl˘ abe¸ ste pe

Educa¸ tia corespunz˘ atoare

27

˘s via¸ ta ¸i ne face ni¸ ste învin¸ si, chiar dac˘ a beneficiem într-un anumit grad de educa¸ tie s ¸colar˘ a. În multe cazuri, p˘ arin¸ tii care sunt boga¸ ti nu consider˘ a c˘ a este important s˘ a le ofere copiilor lor o educa¸ tie cu privire la datoriile practice ale vie¸ tii, a¸ sa cum o fac în ceea ce prive¸ ste s ¸tiin¸ tele. Ei nu v˘ ad aceast˘ a necesitate pentru binele min¸ tii s ¸i moralului copiilor lor s ¸i pentru utilitatea lor în viitor de a le da o în¸ telegere cât mai complet˘ a cu privire la lucrul folositor. Ei datoreaz˘ a acest lucru copiilor lor pentru ca, dac˘ a vine nenorocirea, s˘ a poat˘ a sta pe picioarele lor, s ¸tiind cum s˘ a-¸ si foloseasc˘ a mâinile. Dac˘ a au un capital de putere, nu pot fi s˘ araci, chiar dac˘ a nu au nici un ban. Mul¸ ti dintre cei care în copil˘ arie au avut de toate pot ajunge în situa¸ tia de a fi jefui¸ ti de toate bog˘ a¸ tiile s ¸i lipsi¸ ti de p˘ arin¸ ti, fra¸ ti s ¸i surori, de care depind pentru a fi între¸ tinu¸ ti. Atunci, cât este de important ca fiecare tân˘ ar s˘ a fie educat pentru munc˘ a, pentru a putea fi preg˘ atit pentru orice fel de urgen¸ te! Bog˘ a¸ tiile sunt cu adev˘ arat un blestem atunci când cei care le de¸ tin le las˘ a s˘ a fie o piedic˘ a în calea copiilor lor de a ob¸ tine unele cuno¸ stin¸ te legate de munca folositoare, pentru a putea fi califica¸ ti pentru via¸ ta practic˘ a. Adesea, cei care nu sunt sili¸ ti s˘ a lucreze nu fac suficient˘ a mi¸ scare fizic˘ a. Tinerii, pentru c˘ a nu î¸ si folosesc mintea s ¸i mâinile într-o activitate, devin indolen¸ ti s ¸i cel mai adesea se aleg cu ceea ce este mai însp˘ aimânt˘ ator, o educa¸ tie a str˘ azii, pierzând vremea prin magazine, fumând, bând s ¸i jucând c˘ ar¸ ti. Tinerele citesc romane s ¸i se scuz˘ a c˘ a nu muncesc pentru c˘ a au o s˘ an˘ atate s ¸ubred˘ a. Sl˘ abiciunea lor este rezultatul lipsei de exersare [36] a mu¸ schilor pe care Dumnezeu li i-a dat. Ele socotesc c˘ a sunt prea sl˘ abite ca s˘ a lucreze în gospod˘ arie, îns˘ a lucreaz˘ a cu cro¸ seta, cos sau tricoteaz˘ as ¸i r˘ amân la fel de palide, în timp ce mamele lor trudesc din greu pentru a le sp˘ ala s ¸i c˘ alca hainele. Aceste tinere nu sunt cre¸ stine deoarece calc˘ a porunca a cincea. Ele nu î¸ si cinstesc p˘ arin¸ tii. Îns˘ a mamele sunt cele mai vinovate, deoarece au îng˘ aduit fiicelor lor s ¸i le-au scuzat mereu atunci când nu s ¸i-au f˘ acut partea care le revenea în realizarea datoriilor gospod˘ are¸ sti, pân˘ a ce munca a devenit dezgust˘ atoare pentru ele s ¸i ajung s˘ a se complac˘ a într-o dulce lenevire. Ele m˘ anânc˘ a, dorm, citesc romane s ¸i vorbesc despre mod˘ a, în timp ce vie¸ tile lor sunt nefolositoare.

28

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

S˘ ar˘ acia este, în multe cazuri, o binecuvântare, c˘ aci îi împiedic˘ a pe copii s ¸i tineri s˘ a fie ruina¸ ti prin inactivitate. Puterile fizice s ¸i cele mintale trebuie cultivate s ¸i dezvoltate în mod corespunz˘ ator. Cea dintâi s ¸i continu˘ a grij˘ a a p˘ arin¸ tilor trebuie s˘ a fie aceea de a veghea ca to¸ ti copiii lor s˘ a aib˘ a trupuri puternice, ca s˘ a poat˘ a fi b˘ arba¸ ti s ¸i femei s˘ an˘ ato¸ si. Este imposibil s˘ a atingi acest obiectiv f˘ ar˘ a mi¸ scare fizic˘ a. Pentru s˘ an˘ atatea lor fizic˘ as ¸i binele lor moral, copiii ar trebui s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a munceasc˘ a, chiar dac˘ a nu este necesar acest lucru, avându-se în vedere nevoile. Dac˘ a vor s˘ a aib˘ a caractere curate s ¸i virtuoase, ei trebuie s˘ a aib˘ a disciplina unei munci organizate, care va pune la lucru to¸ ti mu¸ schii. Mul¸ tumirea c˘ a copiii lor au fost de folos s ¸i s-au t˘ ag˘ aduit pe ei în¸ si¸ si pentru a-i ajuta pe al¸ tii va constitui pl˘ acerea cea mai d˘ at˘ atoare de s˘ an˘ atate de care s-au bucurat vreodat˘ a. De ce oare s˘ a se lipseasc˘ a cei boga¸ ti, pe ei în¸ si¸ si s ¸i pe copiii lor dragi, de aceast˘ a mare binecuvântare? P˘ arin¸ ti, lipsa de activitate este cel mai mare blestem care poate veni asupra copiilor. Fetelor nu ar trebui s˘ a li îng˘ aduie s˘ a zac˘ a în pat pân˘ a târziu diminea¸ ta, irosind ore pre¸ tioase acordate de Dumnezeu pentru a fi folosite în cel mai bun mod, s ¸i pentru care va trebui s˘ a dea socoteal˘ a înaintea Lui. Mama face un mare r˘ au fiicelor ei, purtând ea [37] singur˘ a acele poveri pe care ar trebui s˘ a le duc˘ a împreun˘ a cu ele, spre binele lor prezent s ¸i viitor. Modul în care mul¸ ti p˘ arin¸ ti le îng˘ aduie copiilor lor s˘ a fie nep˘ as˘ atori s ¸i s˘ a-¸ si satisfac˘ a dorin¸ ta de a citi romane ˘ când va sentimentale îi face pe ace¸ stia s˘ a nu fie preg˘ ati¸ ti pentru via¸ ta trebui s˘ a dea piept cu ea. Citirea de romane s ¸i pove¸ sti închipuite sunt cele mai rele lucruri care pot fi îng˘ aduite copiilor s ¸i tinerilor. Fetele care citesc romane s ¸i pove¸ sti de dragoste nu pot ajunge mame bune. Ele cl˘ adesc castele de nisip, tr˘ aind într-o lume imaginar˘ a, ireal˘ a. Devin sentimentale s ¸i au închipuiri bolnave. Via¸ ta lor artificial˘ a le face s˘ a nu fie bune de nimic. Mintea lor este pipernicit˘ a, de¸ si poate se m˘ agulesc cu gândul c˘ a intelectul s ¸i manierele lor sunt superioare. Lucrul în gospod˘ arie este de cel mai mare folos pentru fetele tinere. Lucrul fizic nu st˘ avile¸ ste cultivarea intelectului. Dimpotriv˘ a! Avantajele ob¸ tinute prin munc˘ a fizic˘ a vor da echilibru persoanei respective s ¸i vor împiedica supraînc˘ arcarea min¸ tii. Mu¸ schii sunt cei care vor trudi, iar creierul obosit va fi u¸ surat. Sunt multe fete lene¸ se, care nu fac nimic folositor, care consider˘ a c˘ a nu este potrivit pentru o doamn˘ a s˘ a se ocupe cu munca fizic˘ a. Îns˘ a caracterul lor

Educa¸ tia corespunz˘ atoare

29

adev˘ arat se vede prea bine pentru ca persoanele de bun sim¸ t s˘ a fie am˘ agite de acestea, care în realitate nu sunt de nici o isprav˘ a. Ele au o atitudine foarte afectat˘ a, fac nazuri, chicotesc, se hlizesc. De¸ si este clar c˘ a ele nu pot spune deschis, pe s ¸leau, ceea ce au de spus, toate cuvintele lor sunt torturate de hlizeal˘ a, bâlbâial˘ a, sâsâial˘ as ¸i chicoteal˘ a. Sunt acestea ni¸ ste doamne? Ele nu s-au n˘ ascut proaste, au fost educate s˘ a fie astfel. Ca s˘ a fii o doamn˘ a nu trebuie s˘ a fii u¸ suratic˘ a, slab˘ a, neajutorat˘ as ¸i împopo¸ tonat˘ a în îmbr˘ ac˘ aminte. Pentru o minte s˘ an˘ atoas˘ a, se cere un corp s˘ an˘ atos. S˘ an˘ atatea fizic˘ as ¸i cunoa¸ sterea practic˘ a a tot ceea ce este necesar în privin¸ ta treburilor gospod˘ ariei nu vor fi niciodat˘ a obstacole pentru dezvoltarea corespunz˘ atoare a intelectului; ambele sunt extrem de importante pentru o doamn˘ a. Toate puterile min¸ tii trebuie folosite s ¸i dezvoltate pentru ca oamenii s˘ a poat˘ a avea min¸ ti echilibrate. Lumea este plin˘ a de b˘ arba¸ ti s ¸i femei pricepu¸ ti într-o singur˘ a direc¸ tie, care au devenit astfel pentru c˘ a o anumit˘ a parte a facult˘ a¸ tilor lor a fost cultivat˘ a, pe când altele au fost reduse datorit˘ a activit˘ a¸ tii. În multe cazuri, educa¸ tia tinerilor este un e¸ sec. Ei studiaz˘ a peste m˘ asur˘ a, în timp ce neglijeaz˘ a ceea ce [38] este legat de via¸ ta practic˘ a. Mul¸ tii ajung p˘ arin¸ ti f˘ ar˘ a s˘ a fie con¸ stien¸ ti de responsabilit˘ a¸ tile pe care le au, iar copiii lor se afund˘ a mai mult ˘ . În acest fel, neamul omenesc degenereaz˘ decât ei în ineficien¸ ta a ˘ de studiu care se impune acum în s repede. Continua cerin¸ ta ¸coli face ca tinerii s˘ a nu fie preg˘ ati¸ ti pentru via¸ ta practic˘ a. Mintea omeneasc˘ a are nevoie de ac¸ tiune. Dac˘ a nu este activ˘ a în direc¸ tia cea bun˘ a, va fi activ˘ a în direc¸ tia cea rea. Pentru a p˘ astra echilibrul min¸ tii, munca s ¸i studiul trebuie combinate în s ¸coli. În genera¸ tiile trecute ar fi trebuit s˘ a existe mai mult˘ a preocupare pentru educa¸ tie. Pe lâng˘ as ¸coli, ar fi trebuit s˘ a existe institu¸ tii agricole sau fabrici. De asemenea, ar fi trebuit s˘ a existe profesori pentru predarea lucrului în gospod˘ arie. Iar o parte din timpul fiec˘ arei zile ar fi trebuit s˘ a fie devotat muncii fizice, pentru ca puterile fizice s ¸i mintale s˘ a poat˘ a fi puse la lucru în mod egal. Dac˘ as ¸colile ar fi func¸ tionat dup˘ a planul pe care l-am men¸ tionat, acum nu ar exista atâtea min¸ ti dezechilibrate. Dumnezeu a preg˘ atit pentru Adam s ¸i Eva o gr˘ adin˘ a minunat˘ a. El le-a pus la dispozi¸ tie tot ce-¸ si puteau dori. A s˘ adit pentru ei tot felul de pomi roditori. Cu mân˘ a larg˘ a le-a oferit toate darurile Sale. Pomii cu fructe atât de frumo¸ si, minunatele flori care r˘ as˘ areau pretutindeni

30

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ în jurul lor au fost astfel întocmi¸ din abunden¸ ta ti, încât s˘ a nu fie afecta¸ ti de nimic din ceea ce înseamn˘ a degradare. Adam s ¸i Eva erau cu adev˘ arat boga¸ ti. Ei aveau în st˘ apânire Edenul. Adam era st˘ apânul acestui domeniu minunat. Nimeni nu poate pune la îndoial˘ a faptul c˘ a el a fost bogat. Îns˘ a Dumnezeu s ¸tie c˘ a el nu putea fi fericit dac˘ a nu avea o ocupa¸ tie. De aceea, i-a dat ceva de f˘ acut: el trebuia s˘ a împodobeasc˘ a gr˘ adina. Dac˘ a b˘ arba¸ tii s ¸i femeile din acest veac degenerat au mult în ceea ce prive¸ ste comorile acestui p˘ amânt, care de fapt sunt nesemnificative în compara¸ tie cu acel paradis de frumuse¸ te s ¸i bog˘ a¸ tie dat lui Adam, ei consider˘ a c˘ a munca nu este pentru ei s ¸i î¸ si cresc copiii [39] înv˘ a¸ tându-i s˘ a o considere ca fiind degradant˘ a. Ace¸ sti p˘ arin¸ ti boga¸ ti, ˘ copiii c˘ prin cuvintele s ¸i prin faptele lor, î¸ si înva¸ ta a banul este cel care te face domn sau doamn˘ a. Îns˘ a conceptul de domn sau doamn˘ a se m˘ asoar˘ a dup˘ a minte s ¸i valoarea moral˘ a. Dumnezeu nu ne judec˘ a dup˘ a îmbr˘ ac˘ aminte. Îndemnul apostolului Petru este acesta: „Podoaba voastr˘ a s˘ a nu fie podoaba de afar˘ a, care st˘ a în împletirea p˘ arului, în purtarea de scule de aur sau în îmbr˘ acarea hainelor, ci s˘ a fie omul ascuns al inimii, în cur˘ a¸ tia nepieritoare a unui duh blând s ¸i lini¸ stit, care este de mare pre¸ t înaintea lui Dumnezeu“ (1 Petru 3, 3.4). Un spirit blând s ¸i lini¸ stit este socotit mai presus de comorile s ¸i onorurile lume¸ sti. Domnul ne arat˘ a cum prive¸ ste El bog˘ a¸ tia lumii, care conduce sufletele oamenilor la vanitate, prin exemplul omului bogat care s ¸i-a d˘ arâmat hambarele pentru a construi altele mai mari, ca s˘ a aib˘ a loc s˘ a-¸ si depoziteze averile. Uitându-L pe Dumnezeu, el nu s ¸i-a mai adus aminte de unde îi veneau toate aceste bog˘ a¸ tii. El nu I-a ˘ Binef˘ adus mul¸ tumire s ¸i recuno¸ stin¸ ta ac˘ atorului s˘ au plin de har. El se felicita pe sine prin aceste cuvinte: „Suflete, ai multe bun˘ at˘ a¸ ti strânse pentru mul¸ ti ani; odihne¸ ste-te, m˘ anânc˘ a, bea s ¸i te vesele¸ ste!“ (Luca 12, 19). St˘ apânul s˘ au, care îi încredin¸ tase bog˘ a¸ tiile p˘ amânte¸ sti care s˘ a fie o binecuvântare pentru semenii s˘ ai s ¸i prin care s˘ a-L prosl˘ aveasc˘ a pe Creatorul s˘ au, s-a sup˘ arat pe bun˘ a dreptate pentru nerecuno¸ stin¸ ta sa s ¸i i-a spus: „Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ¸ ti se va cere înapoi sufletul; s ¸i lucrurile pe care le-ai preg˘ atit, ale cui vor fi? Tot a¸ sa este s ¸i cu cel care î¸ si adun˘ a comori pentru el s ¸i nu se îmbog˘ a¸ te¸ ste pentru Dumnezeu“ (Luca 12, 20.21). Aici avem o ilustrare a felului în care omul este evaluat de c˘ atre Dumnezeul

Educa¸ tia corespunz˘ atoare

31

cel nem˘ arginit. O avere imens˘ a sau bog˘ a¸ tiile de orice fel nu ne pot asigura favoarea lui Dumnezeu. Toate aceste daruri s ¸i binecuvânt˘ ari vin de la El, pentru a verifica, a testa s ¸i a dezvolta caracterul omului. Oamenii pot avea bog˘ a¸ tii f˘ ar˘ a num˘ ar; totu¸ si, dac˘ a nu sunt boga¸ ti înaintea lui Dumnezeu, dac˘ a nu au interesul de a-¸ si asigura comoara cereasc˘ as ¸i în¸ telepciunea divin˘ a, Creatorul lor îi socote¸ ste ni¸ ste oameni f˘ ar˘ a minte, nebuni, iar noi îi socotim la fel cum îi socote¸ ste [40] Dumnezeu. Munca este o binecuvântare. Este imposibil s˘ a ne bucur˘ am de s˘ an˘ atate f˘ ar˘ a a munci. Toate facult˘ a¸ tile trebuie puse la lucru pentru a se putea dezvolta în mod corespunz˘ ator s ¸i pentru ca b˘ arba¸ tii s ¸i femeile s˘ a aib˘ a min¸ ti echilibrate. Dac˘ a copiilor li s-ar fi dat o educa¸ tie complet˘ a în diferite ramuri de lucru, dac˘ a ar fi fost înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a munceasc˘ a a¸ sa cum au fost înv˘ a¸ ta¸ ti diferite s ¸tiin¸ te, educa¸ tia primit˘ a le-ar fi fost de mai mare folos. Încordarea continu˘ a a creierului, în timp ce mu¸ schii r˘ amân inac˘ aproape de tivi, sl˘ abe¸ ste nervii, iar elevii s ¸i studen¸ tii au o dorin¸ ta necontrolat dup˘ a schimbare s ¸i distrac¸ tii excitante. Iar când li se d˘ a drumul, dup˘ a ce au fost ¸ tinu¸ ti mai multe ore în fiecare zi doar pentru a studia, ei sunt aproape s˘ albatici. Mul¸ ti dintre ei nu au fost ¸ tinu¸ ti în frâu în c˘ amin. Ei au fost l˘ asa¸ ti s˘ a-¸ si urmeze propriile înclina¸ tii s ¸i consider˘ a c˘ a orele în care sunt obli-ga¸ ti s˘ a studieze constituie o povar˘ a aspr˘ a pentru ei; s ¸i neavând nimic altceva de f˘ acut dup˘ a orele de studiu, Satana le sugereaz˘ a sportul s ¸i s ¸treng˘ ariile, ca o schimbare. Influen¸ ta lor asupra celorlal¸ ti studen¸ ti este demoralizatoare. Acei ˘ tur˘ studen¸ ti care au beneficiat de o înv˘ a¸ ta a religioas˘ a în c˘ amin, care nu cunosc viciile din societate, vin adesea în contact cu cei ale c˘ aror min¸ ti sunt afundate în mocirl˘ as ¸i care nu au avut privilegiul unei instruiri culturale s ¸i religioase sau a fost foarte limitat˘ a. Si ¸ ei sunt în pericol, amestecându-se în societatea acestei clase, respirând o ˘ toare, ci care tinde s˘ atmosfer˘ a care nu este în˘ al¸ ta a înjoseasc˘ as ¸i s˘ a degradeze moralul, ca s˘ a se afunde pân˘ a la acela¸ si nivel de degradare ca s ¸i tovar˘ as ¸ii lor. Un mare num˘ ar de studen¸ ti se delecteaz˘ a, în orele în care nu au ce face, petrecându-¸ si timpul intens. Si ¸ foarte mul¸ ti dintre cei care pleac˘ a de acas˘ a inocen¸ ti s ¸i cura¸ ti ajung strica¸ ti datorit˘ a întov˘ ar˘ as ¸irilor de la s ¸coal˘ a. Am fost îndemnat˘ a s˘ a întreb: trebuie oare ca tot ce este valoros în tinerii no¸ stri s˘ a fie sacrificat pentru ca ei s˘ a dobândeasc˘ a o educa¸ tie s ¸colar˘ a? Dac˘ a ar fi existat institu¸ tii agricole s ¸i industriale în preajma

32

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

s ¸colilor noastre s ¸i dac˘ a ar fi fost angaja¸ ti profesori competen¸ ti în [41] educarea tinerilor în diferitele ramuri de studiu s ¸i munc˘ a, devotând în fiecare zi o parte din timp pentru cultivarea min¸ tii, iar alta pentru ˘ bun˘ lucrul fizic, acum am fi avut tineri cu o influen¸ ta a în societatea degradat˘ a din jurul nostru. Mul¸ ti dintre tinerii care ar absolvi astfel de institu¸ tii ar ie¸ si de acolo cu t˘ arie de caracter. Ei ar avea perseve˘ , for¸ ˘s ren¸ ta ta ¸i curaj pentru a trece cu bine peste încerc˘ ari s ¸i aceste ˘ rea, oricât ar fi principii nu ar fi clintite din loc printr-o influen¸ ta ˘ , care de popular˘ a. Ar fi trebuit s˘ a existe profesoare cu experien¸ ta s˘ a le dea lec¸ tii tinerelor în materie de g˘ atit. Fetele ar fi trebuit s˘ a fie înv˘ a¸ tate s˘ a confec¸ tioneze îmbr˘ ac˘ aminte, s˘ a croiasc˘ a, s˘ a coas˘ as ¸i s˘ a repare haine s ¸i astfel s˘ a fie preg˘ atite pentru datoriile practice ale vie¸ tii. Pentru tineri, ar fi trebuit s˘ a existe ateliere în care s˘ a înve¸ te diferite meserii, prin care s˘ a-¸ si pun˘ a la lucru atât mu¸ schii, cât s ¸i puterile mintale. Dac˘ a tinerii nu-¸ si pot permite decât o educa¸ tie întro singur˘ a direc¸ tie, ce ar fi mai important: cunoa¸ sterea s ¸tiin¸ telor, cu ˘ , sau cuno¸ toate dezavantajele pentru s˘ an˘ atate s ¸i via¸ ta stin¸ tele practice pentru via¸ ta de zi cu zi? F˘ ar˘ a ezitare, r˘ aspundem: cea din urm˘ a. Dac˘ a trebuie s˘ a se renun¸ te la una din dou˘ a, aceasta trebuie s˘ a fie studiul c˘ ar¸ tilor. Sunt foarte multe fete care s-au c˘ as˘ atorit s ¸i au familii, îns˘ a au foarte pu¸ tine cuno¸ stin¸ te practice în leg˘ atur˘ a cu datoriile de so¸ tie s ¸i mam˘ a. Ele pot citi, s ¸tiu s˘ a cânte la un instrument muzical, îns˘ a nu s ¸tiu s˘ a g˘ ateasc˘ a. Nu s ¸tiu s˘ a fac˘ a pâine bun˘ a, ceea ce este esen¸ tial pentru s˘ an˘ atatea familiei. Ele nu s ¸tiu s˘ a croiasc˘ as ¸i s˘ a fac˘ a haine, pentru c˘ a nu au înv˘ a¸ tat niciodat˘ a. Ele au considerat c˘ a aceste lucruri nu sunt esen¸ tiale, iar atunci când se c˘ as˘ atoresc, sunt tot a¸ sa de neajutorate s ¸i depind de alte persoane pentru a face anumite lucruri în locul lor, ca s ¸i copiii lor mici. Ignoran¸ ta aceasta nu are scuz˘ a în privin¸ ta unor datorii ale vie¸ tii atât de necesare, s ¸i acest lucru produce nefericire în atâtea familii. P˘ arerea c˘ a munca este înjositoare pentru via¸ ta modern˘ a a dus la [42] mormânt mii de persoane care ar fi putut tr˘ ai. Cei care fac doar munc˘ a fizic˘ a adesea lucreaz˘ a în exces, f˘ ar˘ a a-¸ si acorda perioade de odihn˘ a, în timp ce intelectualii suprasolicit˘ a creierul s ¸i s˘ an˘ atatea lor fizic˘ a las˘ a de dorit din cauza lipsei activit˘ a¸ tii fizice. Dac˘ a cei care lucreaz˘ a cu mintea ar avea s ¸i ei activitate fizic˘ a

Educa¸ tia corespunz˘ atoare

33

s ¸i s ¸i-ar înt˘ ari mu¸ schii, cei care lucreaz˘ a cu bra¸ tele ar putea munci mai pu¸ tin s ¸i s ¸i-ar putea consacra astfel o parte din timp pentru cultura intelectual˘ as ¸i moral˘ a. Cei cu obiceiuri sedentare s ¸i cei care studiaz˘ a foarte mult ar trebui s˘ a fac˘ a mi¸ scare fizic˘ a, chiar dac˘ a nu sunt nevoi¸ ti s˘ a munceasc˘ a pentru a-¸ si c⸠stiga existen¸ ta. S˘ an˘ atatea trebuie s˘ a constituie un motiv suficient care s˘ a îi conduc˘ a s˘ a îmbine lucrul fizic cu cel intelectual. Pentru a avea b˘ arba¸ ti s ¸i femei bine dezvolta¸ ti, echilibra¸ ti, trebuie ca educa¸ tia moral˘ as ¸i intelectual˘ a s˘ a fie împletit˘ a cu cea fizic˘ a. Unii au capacit˘ a¸ ti intelectuale mai mari decât al¸ tii, în timp ce al¸ tii au predilec¸ tie pentru munca fizic˘ a. Ambele categorii trebuie s˘ a fac˘ a îmbun˘ at˘ a¸ tirile necesare acolo unde este nevoie, pentru a putea aduce ˘ , ca o jertf˘ înaintea lui Dumnezeu întreaga lor fiin¸ ta a vie, sfânt˘ as ¸i pl˘ acut˘ a Lui, aceasta fiind din partea lor o slujb˘ a duhovniceasc˘ a. Obiceiurile societ˘ a¸ tii moderne nu trebuie s˘ a le influen¸ teze stilul de ˘ . Apostolul Pavel, sub inspira¸ via¸ ta tie, spune: „S˘ a nu v˘ a potrivi¸ ti chipului veacului acestuia; ci s˘ a v˘ a transforma¸ ti prin înnoirea min¸ tii voastre, ca s˘ a pute¸ ti deosebi bine voia lui Dumnezeu cea bun˘ a, pl˘ acut˘ as ¸i des˘ avâr¸ sit˘ a“ (Romani 12, 2). Min¸ tile intelectualilor lucreaz˘ a prea mult. Adesea, ei î¸ si suprasolicit˘ a puterile mintale; dar exist˘ a o alt˘ a clas˘ a de oameni, al c˘ arei ¸ tel suprem este munca fizic˘ a. Ace¸ stia nu î¸ si pun mintea la lucru. Mu¸ schii lor sunt solicita¸ ti, în timp ce creierul este jefuit de t˘ aria intelectual˘ a, la fel cum min¸ tile intelectualilor sunt suprasolicitate, în timp ce corpurile lor sunt jefuite de t˘ arie s ¸i vigoare prin neglijarea folosirii mu¸ schilor. Cei care î¸ si g˘ asesc mul¸ tumirea în munca fizic˘ a s ¸i îi las˘ a pe al¸ tii s˘ a gândeasc˘ a în dreptul lor, ei doar executând ceea ce pl˘ anuie¸ ste creierul altuia, vor avea mu¸ schi puternici, dar intelecte firave. Influen¸ ta lor spre bine este mic˘ a, în compara¸ tie cu ce ar putea [43] fi dac˘ as ¸i-ar folosi creierul în aceea¸ si m˘ asur˘ a ca s ¸i mu¸ schii. Astfel de oameni cad mai repede dac˘ a sunt ataca¸ ti de boal˘ a, deoarece organismul prinde putere datorit˘ a for¸ tei electrizante a creierului de a se împotrivi bolii. Oamenii care au puterile fizice în stare bun˘ a ar trebui s˘ a se educe ca s˘ a gândeasc˘ a în aceea¸ si m˘ asur˘ a în care lucreaz˘ as ¸i s˘ a nu depind˘ a de al¸ tii care s˘ a fie creier pentru ei. O mare categorie de oameni fac gre¸ seala de a socoti munca înjositoare. De aceea, tinerii sunt foarte preocupa¸ ti s˘ a devin˘ a profesori, clerici, negustori, avoca¸ ti

34

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

sau s˘ a ocupe orice func¸ tie care nu necesit˘ a munc˘ a fizic˘ a. Tinerele socotesc c˘ a munca din gospod˘ arie este înjositoare. Si ¸ de¸ si mi¸ scarea fizic˘ a necesar˘ a pentru a îndeplini treburile din gospod˘ arie, dac˘ a nu este prea mult˘ a, are menirea de a ne fi de folos pentru s˘ an˘ atate, totu¸ si ele caut˘ a o educa¸ tie în urma c˘ areia s˘ a devin˘ a profesoare, personal ˘ vreo meserie care s˘ bisericesc sau înva¸ ta a le ¸ tin˘ a în˘ auntru, pentru o ocupa¸ tie sedentar˘ a. Ro¸ sea¸ ta de s˘ an˘ atate le dispare din obraji, sunt atacate de boal˘ a pentru c˘ a nu fac mi¸ scare fizic˘ a, iar obiceiurile lor sunt în general pervertite. Si ¸ toate acestea doar pentru c˘ a a¸ sa e ˘ delicat˘ la mod˘ a! Ele vor o via¸ ta a, ceea ce înseamn˘ a sl˘ abiciune s ¸i dec˘ adere. Este adev˘ arat, exist˘ a o scuz˘ a pentru care tinerele nu aleg lucrul în gospod˘ arie ca ocupa¸ tie, deoarece cei ce angajeaz˘ a fete la buc˘ at˘ arie le trateaz˘ a în general ca pe ni¸ ste servitoare. Adesea, cei care le angajeaz˘ a nu le respect˘ as ¸i le trateaz˘ a ca s ¸i cum nu ar fi demne s˘ a fie membre ale familiilor lor. Nu le trateaz˘ a cu acelea¸ si favoruri ca pe croitoreas˘ a, dactilograf˘ a sau profesoara de muzic˘ a. Îns˘ a nu poate exista o ocupa¸ tie mai important˘ a decât cea de gospodin˘ a. Este ˘s ˘ ca s˘ nevoie de inteligen¸ ta ¸i experien¸ ta a g˘ ate¸ sti bine, s˘ a pui pe mas˘ ao hran˘ a s˘ an˘ atoas˘ a, într-o manier˘ a atr˘ ag˘ atoare. Persoana care preg˘ ate¸ ste hrana ce ajunge în stomacul nostru, iar de acolo în sânge s ¸i apoi în tot corpul, hr˘ anindu-l, are rolul cel mai important. Meseriile de [44] dactilograf˘ a, croitoreas˘ a sau profesoar˘ a de muzic˘ a nu pot egala în ˘ pe cea de buc˘ importan¸ ta at˘ areas˘ a. Cele ar˘ atate anterior constituie o declara¸ tie cu privire la ceea ce ar fi putut realiza un sistem de educa¸ tie corespunz˘ ator. Timpul este prea scurt acum pentru a realiza ceea ce trebuia f˘ acut în genera¸ tiile trecute, îns˘ a noi putem face mult, chiar în aceste zile din urm˘ a, pentru a corecta relele existente în educa¸ tia tinerilor. Si ¸ pentru c˘ a timpul este scurt, noi ar trebui s˘ a fim serio¸ si s ¸i s˘ a muncim cu zel pentru a da tinerilor acea educa¸ tie care este în conformitate cu credin¸ ta noastr˘ a. Noi suntem reformatori. Noi dorim ca to¸ ti copiii no¸ stri s˘ a studieze, pentru a avea cele mai mari foloase. Pentru a face aceasta, trebuie s˘ a li se dea o ocupa¸ tie prin care s˘ a-¸ si pun˘ a mu¸ schii la lucru. Zilnic, munca sistematic˘ a trebuie s˘ a constituie o parte a educa¸ tiei copiilor s ¸i tinerilor, chiar în aceste vremuri din urm˘ a. Acum se poate c⸠stiga mult prin îmbinarea lucrului cu s ¸coala. Urmând acest plan, studen¸ tii vor dobândi acea elasticitate a spiritului s ¸i t˘ arie a min¸ tii s ¸i vor fi în

Educa¸ tia corespunz˘ atoare

35

stare s˘ a fac˘ a mai mult efort mintal într-un anumit timp decât ar fi putut face doar studiind. Iar când p˘ ar˘ asesc s ¸coala, constitu¸ tia lor este intact˘ as ¸i sunt gata, cu t˘ arie s ¸i curaj, pentru orice pozi¸ tie în care i-ar putea a¸ seza providen¸ ta lui Dumnezeu. ˘ Deoarece timpul este scurt, noi ar trebui s˘ a lucr˘ am cu st˘ aruin¸ ta s ¸i energie dubl˘ a. S-ar putea ca tinerii no¸ stri s˘ a nu ajung˘ a la facultate, îns˘ a s˘ a capete o educa¸ tie în acele ramuri esen¸ tiale, pe care apoi o pot folosi în via¸ ta practic˘ a, cultivându-¸ si mintea s ¸i punând la lucru puterile acesteia. Foarte mul¸ ti tineri care au trecut printr-o facultate nu au dobândit acea educa¸ tie adev˘ arat˘ a care s˘ a poat˘ a fi folosit˘ a în practic˘ a. Pot avea numele de absolven¸ ti de colegiu, dar în realitate s˘ a nu fie decât ni¸ ste n˘ atângi educa¸ ti. Sunt mul¸ ti tineri ale c˘ aror servicii ar fi acceptate de Dumnezeu, dac˘ a s-ar consacra Lui f˘ ar˘ a rezerv˘ a. Dac˘ a ace¸ stia ar pune la lucru pentru slujirea lui Dumnezeu acele puteri ale min¸ tii pe care ei le folosesc pentru a-¸ si servi lor în¸ si¸ si pentru acumularea de bog˘ a¸ tii, ei ar putea fi lucr˘ atori serio¸ si, consecven¸ ti s ¸i de succes în via Domnului. Mul¸ ti dintre tinerii no¸ stri ar trebui s˘ a-¸ si îndrepte aten¸ tia spre studiul [45] Scripturilor, pentru ca Dumnezeu s˘ a-i poat˘ a folosi pentru cauza Sa. Îns˘ a ei nu ajung la fel de inteligen¸ ti în privin¸ ta cuno¸ stin¸ telor spirituale cum sunt în lucrurile vremelnice; de aceea, ei nu reu¸ sesc s˘ a fac˘ a lucrarea lui Dumnezeu, pe care ar putea-o face foarte bine. Sunt pu¸ tini cei care îi avertizeaz˘ a pe p˘ ac˘ ato¸ si s ¸i care c⸠stig˘ a suflete pentru Hristos, când ar trebui s˘ a fie mul¸ ti. Tinerii no¸ stri în general sunt în¸ telep¸ ti în problemele lume¸ sti, îns˘ a nu sunt inteligen¸ ti în privin¸ ta lucrurilor legate de Împ˘ ar˘ a¸ tia lui Dumnezeu. Ei ar putea s˘ a-¸ si îndrepte mintea spre canalul ceresc, divin, s ¸i s˘ a umble în lumin˘ a, mergând din putere în putere, pân˘ a când vor putea întoarce pe p˘ ac˘ ato¸ si la Hristos s ¸i s˘ a îndrepte pe cei necredincio¸ si s ¸i dezn˘ ad˘ ajdui¸ ti pe o cale str˘ alucitoare c˘ atre ceruri. Iar când lupta se va încheia, ei ar putea fi bineveni¸ ti în bucuria Domnului lor. Tinerii nu pot p˘ atrunde în aceast˘ a lucrare de explicare a Scripturilor s ¸i de studiere a profe¸ tiilor pân˘ a când nu de¸ tin mai întâi ei în¸ si¸ si o cunoa¸ stere a adev˘ arurilor importante ale Bibliei, pe care încearc˘ a s˘ a le explice altora. S-ar putea s˘ a fie deficitari în ramurile obi¸ snuite ale educa¸ tiei s ¸i de aceea s-ar putea s˘ a nu aib˘ a succes în a face tot binele pe care l-ar fi putut face dac˘ a ar fi avut avantajele unei preg˘ atiri s ¸colare bune. Ignoran¸ ta nu spore¸ ste umilin¸ ta sau spiritualitatea nici

36

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

unui urma¸ s al lui Hristos. Adev˘ arurile Cuvântului divin pot fi mai bine apreciate de c˘ atre un cre¸ stin intelectual. Domnul Hristos poate fi glorificat cel mai mult de aceia care Îi slujesc în mod inteligent. Obiectivul cel mare al educa¸ tiei este de a ne face s˘ a ne folosim puterile pe care ni le-a dat Dumnezeu, astfel încât s˘ a reprezent˘ am cel mai bine religia Bibliei s ¸i s˘ a Îl sl˘ avim pe Dumnezeu. ˘ toate talentele pe care ni le-a Noi dator˘ am Celui ce ne-a dat via¸ ta ˘ de Creatorul nostru de a ne cultiva încredin¸ tat; s ¸i avem datoria fa¸ ta s ¸i a ne valorifica talan¸ tii pe care El ni i-a încredin¸ tat. Educa¸ tia va disciplina mintea, îi va dezvolta puterile s ¸i le va îndruma corect, astfel încât s˘ a fim de folos pentru slava lui Dumnezeu. Noi avem [46] nevoie de o s ¸coal˘ a în care cei care tocmai au intrat în lucrare s˘ a poat˘ a fi înv˘ a¸ ta¸ ti cel pu¸ tin în ramurile obi¸ snuite ale educa¸ tiei s ¸i în care s˘ a poat˘ a înv˘ a¸ ta, de asemenea, cât mai bine adev˘ arurile din Cuvântul lui Dumnezeu pentru acest timp. De asemenea, în aceste s ¸coli trebuie s˘ a se studieze de asemenea profe¸ tiile. Cei care au cu adev˘ arat capacit˘ a¸ ti care s˘ a îi fac˘ a destoinici pentru lucrul în via Sa ar avea mult de c⸠stigat prin doar câteva luni de instruire într-o astfel de s ¸coal˘ a. M˘ arturii pentru comunitate 3:131-160, 1872. Pentru studiu suplimentar Instructorul de tineret, 1 martie, 1872 pân˘ a la Instructorul de tineret, 3 martie, 1874, (12 articole); M˘ arturii pentru comunitate 3:221-227, 1875, Primejdii s ¸i datorii ale tinerilor; [47] Idem., 362-380, 1875, Apel c˘ atre tineri.

Domnul Hristos ca educator
˘ Mintea omului poate fi cultivat˘ a în cel mai înalt grad. O via¸ ta ˘ de ignoran¸ ˘ . Mul¸ dedicat˘ a lui Dumnezeu nu trebuie s˘ a fie o via¸ ta ta ti vorbesc împotriva educa¸ tiei, deoarece Domnul Isus a ales pescari needuca¸ ti pentru a predica Evanghelia Sa. Ei sus¸ tin c˘ a El a avut predilec¸ tie pentru cei neinstrui¸ ti. Mul¸ ti oameni înv˘ a¸ ta¸ ti s ¸i onora¸ ti au ˘ tura Lui. Dac˘ crezut în înv˘ a¸ ta a ace¸ stia ar fi dat ascultare f˘ ar˘ a team˘ a convingerilor con¸ stiin¸ tei lor, ei L-ar fi urmat. Dac˘ a ei s ¸i-ar fi oferit capacit˘ a¸ tile s ¸i le-ar fi folosit în serviciul Domnului Hristos, acestea ar fi fost acceptate. Îns˘ a ei nu au avut t˘ aria moral˘ a, în fa¸ ta preo¸ tilor resping˘ atori s ¸i a conduc˘ atorilor gelo¸ si, s˘ a-L m˘ arturiseasc˘ a pe Hristos s ¸i s˘ a-¸ si ri¸ ste reputa¸ tia pentru acel galilean umil. Cel care cunoa¸ ste inimile tuturor a în¸ teles acest lucru. Dac˘ a cei nobili s ¸i educa¸ ti nu aveau s˘ a fac˘ a lucrarea pentru care erau preg˘ ati¸ ti, Domnul Hristos avea s˘ a aleag˘ a oameni ascult˘ atori s ¸i credincio¸ si, care fac voia Sa. El a ales oameni umili pe care i-a legat de El, pentru a-i putea forma s˘ a duc˘ a mai departe marea lucrare, atunci când avea s˘ a plece de pe p˘ amânt. Domnul Hristos era Lumina lumii. El era izvorul oric˘ arei cuno¸ stin¸ te. El a fost în stare s˘ a-i preg˘ ateasc˘ a pe pescarii neînv˘ a¸ ta¸ ti spre a primi marea îns˘ arcinare pe care avea s˘ a le-o dea. Lec¸ tiile de adev˘ ar date acelor oameni de jos au o semnifica¸ tie deosebit˘ a. Ei aveau s˘ a mi¸ ste lumea din loc. Pare un lucru simplu c˘ a Isus i-a legat de Sine pe ace¸ sti oameni umili; îns˘ a acest lucru a avut rezultate uimitoare. Cuvintele s ¸i faptele lor aveau s˘ a revolu¸ tioneze lumea. Isus nu a dispre¸ tuit educa¸ tia. Cea mai înalt˘ a cultivare a min¸ tii, dac˘ a este sfin¸ tit˘ a prin iubire s ¸i temere de Dumnezeu, prime¸ ste aprobarea Sa deplin˘ a. B˘ arba¸ tii umili ale¸ si de Domnul Isus au fost cu El trei ani, sub influen¸ ta modelatoare a Maiest˘ a¸ tii cerului. El a fost cel [48] mai mare educator pe care l-a cunoscut lumea vreodat˘ a. Dumnezeu îi va accepta pe cei tineri cu talentele, cu bog˘ a¸ tia s ¸i sentimentele lor, dac˘ a se vor consacra Lui. Ei pot atinge cele mai înalte culmi ale bog˘ a¸ tiei intelectuale; iar dac˘ a sunt c˘ al˘ auzi¸ ti de 37

38

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

principii religioase, ei pot duce mai departe lucrarea pentru care Domnul Hristos a venit din ceruri ca s˘ a o aduc˘ a la îndeplinire s ¸i, f˘ acând astfel, pot deveni împreun˘ a lucr˘ atori cu Domnul lor. Studen¸ tii de la colegiul nostru au privilegii deosebite nu doar în ob¸ tinerea de cuno¸ stin¸ te, ci, de asemenea, pot înv˘ a¸ ta cum s˘ a-¸ si cultive s ¸i s˘ a pun˘ a în practic˘ a acele virtu¸ ti prin care î¸ si vor forma caractere echilibrate. Ei sunt agen¸ tii morali plini de r˘ aspundere ai lui Dumnezeu. Bog˘ a¸ tia, pozi¸ tia social˘ as ¸i intelectul sunt date de Dumnezeu oamenilor pentru a fi folosite cât mai în¸ telept. El a împ˘ ar¸ tit aceste daruri diferite propor¸ tional cu puterile s ¸i capacit˘ a¸ tile cunoscute ale slujitorilor S˘ ai. D˘ at˘ atorul a¸ steapt˘ a înapoi corespunz˘ ator cu darurile încredin¸ tate. Cel mai umil dar nu trebuie dispre¸ tuit sau l˘ asat nefolosit. Pârâia¸ sul nu spune: nu voi curge prin albia mea mic˘ a pentru c˘ a nu sunt un fluviu puternic. Firele de iarb˘ a nu refuz˘ a s˘ a creasc˘ a pentru c˘ a nu sunt copaci în p˘ adure. Lampa nu refuz˘ a s˘ a-¸ si dea lumina sa pentru c˘ a nu este o stea. Luna s ¸i stelele nu refuz˘ a s˘ a str˘ aluceasc˘ a pentru c˘ a nu au lumina str˘ alucitoare a soarelui. Fiecare persoan˘ a are sfera ei aparte s ¸i voca¸ tia ei. Cei care folosesc cel mai bine ocaziile date de Dumnezeu vor aduce înapoi D˘ at˘ atorului o dobând˘ a propor¸ tional˘ a cu capitalul încredin¸ tat. Domnul nu r˘ aspl˘ ate¸ ste m˘ arimea lucrului. El nu prive¸ ste atât de mult la cât de mare este lucrarea f˘ acut˘ a, ci la credincio¸ sia cu care este îndeplinit˘ a. Sunt r˘ aspl˘ ati¸ ti robii buni s ¸i credincio¸ si. Pe m˘ asur˘ a ce ne cultiv˘ am puterile pe care Dumnezeu ni le-a dat aici, noi vom ˘s cre¸ ste în cuno¸ stin¸ ta ¸i în pricepere s ¸i vom fi în stare s˘ a în¸ telegem s ¸i s˘ a pre¸ tuim via¸ ta ve¸ snic˘ a. Cei care au abuzat de privilegiile pe care ˘s [49] le-au primit de la Dumnezeu în aceast˘ a via¸ ta ¸i s-au mul¸ tumit cu ˘ , ocupându-¸ starea lor de ignoran¸ ta si mintea cu subiecte banale pentru ei în¸ si¸ si s ¸i pentru al¸ tii, nu vor în¸ telege responsabilitatea personal˘ a, nu î¸ si vor ¸ tine în frâu înclina¸ tiile spre r˘ au s ¸i nu vor lua hot˘ arâri mari în vederea unei vie¸ ti mai curate, mai înalte, mai sfinte. Tinerii trebuie s˘ a înve¸ te în vederea lumii celei care va veni. St˘ aruin¸ ta în dobândirea de cuno¸ stin¸ te, controlat˘ a de temerea s ¸i dragostea ˘ , iar de Dumnezeu, le va da putere sporit˘ a spre bine în aceast˘ a via¸ ta aceia care au f˘ acut ca cele mai mari privilegii ale lor s˘ a devin˘ a cele mai mari ¸ tinte aici vor lua cu ei în via¸ ta viitoare aceste achizi¸ tii valoroase. Ei au c˘ autat s ¸i au ob¸ tinut ceea ce este nepieritor. Capacitatea

Domnul Hristos ca educator

39

de a aprecia slava pe care „ochiul nu a v˘ azut-o s ¸i nici urechea nu a auzit-o“ va fi propor¸ tional˘ a cu realiz˘ arile atinse prin cultivarea ˘. facult˘ a¸ tilor în aceast˘ a via¸ ta Cei care î¸ si vor goli inimile de mândrie s ¸i gunoaie vor putea, prin harul lui Dumnezeu, s˘ a-¸ si cure¸ te c˘ am˘ arile min¸ tii, iar acolo s˘ a poat˘ a ˘ , cur˘ depozita cuno¸ stin¸ ta a¸ tie s ¸i adev˘ ar. Si ¸ vor trece mereu de limitele înguste ale gândului vremelnic în vastitatea infinitului. Dreptatea s ¸i îndurarea lui Dumnezeu vor fi desf˘ as ¸urate percep¸ tiilor morale. Se va vedea caracterul grozav al p˘ acatului, cu urm˘ arile lui. Caracterul lui Dumnezeu, iubirea Sa, manifestat˘ a în faptul c˘ a a dat pe Fiul S˘ au s˘ a moar˘ a pentru lume, s ¸i frumuse¸ tea sfin¸ teniei constituie teme ˘ toare pentru contemplare. Acestea vor înt˘ în˘ al¸ ta ari mintea s ¸i vor aduce pe om într-o strâns˘ a comuniune cu Cel Infinit. The Review and Herald, 21 iunie 1877 Pentru studiu suplimentar Semnele Timpului, 7 februarie, 1878, Semnele Timpului, 14 februarie, 1878, Colegiul din Battle Creek.

[50]

Apel c˘ atre studen¸ tii no¸ stri
Am avut multe temeri cu privire la faptul c˘ a studen¸ tii care frecventeaz˘ a Colegiul din Battle Creek nu vor putea beneficia în totalitate de educa¸ tia religioas˘ a datorit˘ a influen¸ tei familiilor la care stau în gazd˘ a. Unele familii nu au acea tr˘ aire a religiei lui Hristos, de¸ si ei sus¸ tin c˘ a sunt cre¸ stini. Influen¸ ta pe care o au ace¸ sti oameni asupra elevilor este mai nepl˘ acut˘ a decât a acelora care nu au preten¸ tii de evlavie. Ace¸ sti formali¸ sti nereligio¸ si, iresponsabili, s-ar putea s˘ a stea în fa¸ ta lumii cu frunzele lor pline de preten¸ tii, în timp ce, ca s ¸i smochinul f˘ ar˘ a smochine, ei sunt lipsi¸ ti de ceea ce numai Mântuitorul nostru pre¸ tuie¸ ste — rodul slavei Sale. Despre lucrarea harului lui Dumnezeu asupra inimii ei nu s ¸tiu nimic. Aceste persoane exercit˘ a ˘ care este în detrimentul tuturor celor cu care se asociaz˘ o influen¸ ta a. Ar trebui s˘ a existe comitete care s˘ a vad˘ a dac˘ a familiile care primesc elevi în gazd˘ a nu sunt alc˘ atuite doar din cre¸ stini cu numele, care nu au pe suflet povara pentru tineretul nostru cel scump. Se poate face foarte mult pentru cei care sunt lipsi¸ ti de influen¸ ta blând˘ a, mângâietoare, a cercului familial. Spiritul manifestat de mul¸ ti arat˘ a c˘ a limbajul inimii multora este acesta: „Sunt eu p˘ azitorul inimii fratelui meu? În afar˘ a de familia mea, eu nu am o alt˘ a sarcin˘ a sau responsabilitate. Nu am nici o preocupare special˘ a sau vreun ˘ de elevii care ocup˘ interes fa¸ ta a camere în casa mea“. Le-a¸ s întreba ˘ de copiii lor. Îmi pe aceste persoane dac˘ a se simt responsabile fa¸ ta pare r˘ au s˘ a v˘ ad atâta lips˘ a de preocupare din partea unor p˘ arin¸ ti, când toate influen¸ tele care îi înconjoar˘ a pe copiii lor ar trebui s˘ a fie favorabile form˘ arii caracterului cre¸ stin; îns˘ a cei care simt povara sufletelor pentru cei iubi¸ ti ai lor nu ar trebui s˘ a-¸ si limiteze în mod egoist interesele doar la familia lor. Isus este exemplul nostru în toate lucrurile; îns˘ a El nu ne-a dat un exemplu de asemenea egoism ca cel pe care îl vedem manifestat de mul¸ ti dintre cei care pretind c˘ a [51] sunt urma¸ sii S˘ ai. Dac˘ a noi suntem în Hristos s ¸i dragostea Lui s˘ al˘ as ¸luie¸ ste în noi, îi vom iubi pe cei pentru care a murit Hristos; pentru c˘ a El le-a 40

Apel c˘ atre studen¸ tii no¸ stri

41

poruncit urma¸ silor S˘ ai s˘ a se iubeasc˘ a unii pe al¸ tii a¸ sa cum i-a iubit El. Ascult˘ am noi, cei care rostim Numele Lui, de acest sfat? Dac˘ a d˘ am gre¸ s în acest punct, vom gre¸ si s ¸i în altele. Dac˘ a Domnul Hristos ar fi c˘ autat doar folosul, confortul s ¸i pl˘ acerea Lui, lumea ar fi fost l˘ asat˘ a s˘ a piar˘ a în p˘ acat s ¸i degradare. ˘ ciudat˘ O indiferen¸ ta a cu privire la mântuirea sufletelor se pare c˘ a a cuprins pe mul¸ ti a¸ sa-zi¸ si cre¸ stini. P˘ ac˘ ato¸ sii pot s˘ a piar˘ a pretutindeni ˘ . Le va spune în jurul lor, ei nu simt nici o povar˘ a în aceast˘ a privin¸ ta oare Domnul Hristos acestor indiferen¸ ti: „Bine, rob bun s ¸i credincios, intr˘ a în bucuria st˘ apânului t˘ au“? Bucuria lui Hristos const˘ a în a vedea suflete r˘ ascump˘ arate prin sacrificiul pe care El l-a f˘ acut pentru ele. Tinerele s ¸i tinerii care nu sunt sub influen¸ ta c˘ aminului au nevoie de cineva care s˘ a le poarte de grij˘ as ¸i care s˘ a dovedeasc˘ a ceva interes ˘ de ei; iar cei care fac aceste lucruri suplinesc o mare lips˘ fa¸ ta as ¸i fac pentru Dumnezeu s ¸i mântuirea sufletelor cu adev˘ arat o lucrare ase˘ m˘ an˘ atoare cu a pastorului la amvon. Aceast˘ a lucrare, cu bun˘ avoin¸ ta dezinteresat˘ a în a lucra pentru binele tinerilor, nu este mai mult decât ceea ce cere Dumnezeu fiec˘ aruia dintre noi. Cât de serios ar trebui ˘ pentru a împiedica formarea acelor s˘ a lucreze cre¸ stinii cu experien¸ ta obiceiuri care d˘ auneaz˘ a pentru totdeauna caracterului! Urma¸ sii lui Hristos s˘ a fac˘ a atractiv pentru tineri Cuvântul lui Dumnezeu. Fie ca propriile voastre caractere, îndulcite s ¸i îmblânzite de frumuse¸ tea sfin¸ teniei, s˘ a fie o predic˘ a zilnic˘ a, ceas de ceas, pentru tineri. Nu manifesta¸ ti un spirit de murmurare, ci c⸠stiga¸ ti pentru sfin¸ tire s ¸i ascultare de Dumnezeu. Unii profesori, prin acreala lor, îi resping pe tineri. Inimile tinerilor sunt acum maleabile ca ceara s ¸i po¸ ti s˘ a îi c˘ al˘ auze¸ sti s˘ a admire caracterul cre¸ stin; îns˘ a, în c⸠tiva ani, este posibil ca ceara s˘ a se transforme în granit. Fac un apel c˘ atre cre¸ stinii din Battle Creek, atât ca biseric˘ a, dar s ¸i ca indivizi: lua¸ ti-v˘ a în serios responsabilit˘ a¸ tile pe care vi le-a dat Dumnezeu. Umbla¸ ti voi în¸ siv˘ a cu Dumnezeu s ¸i exercita¸ ti asupra ˘ care s˘ tinerilor o influen¸ ta a-i împiedice s˘ a cad˘ a sub nenum˘ aratele [52] ispite f˘ acute atractive pentru a-i seduce pe tinerii acestei genera¸ tii. Satana d˘ a startul a¸ sa-numitului popor al lui Dumnezeu, care pare adormit în privin¸ ta primejdiilor care îi pândesc pe tineri s ¸i a ruinei ˘ . Satana jubileaz˘ care îi amenin¸ ta a când c⸠stig˘ a victorii asupra tinerilor; iar cei care sus¸ tin c˘ a sunt osta¸ si ai crucii îi îng˘ aduie s˘ a î¸ si ia victime chiar de sub acela¸ si acoper˘ amânt s ¸i par a fi foarte mul¸ tumi¸ ti.

42

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Cazurile multora sunt privite ca dezn˘ ad˘ ajduite de c˘ atre cei care nu au întins o mân˘ a spre a-i ajuta. Unii ar fi putut fi salva¸ ti; s ¸i chiar acum, dac˘ a s-ar dovedi un interes potrivit, s-ar putea ajunge la ei. Ce nu am primit noi? Noi Îi dator˘ am Domnului Hristos fiecare capacitate, fiecare îndurare, fiecare gând bun s ¸i fiecare fapt˘ a bun˘ a. Prin noi în¸ sine nu avem nimic cu care s˘ a ne l˘ aud˘ am. S˘ a ne a¸ sez˘ am în ˘ la picioarele crucii; iar cuvintele s umilin¸ ta ¸i faptele noastre s˘ a fie de a¸ sa natur˘ a, încât s˘ a-i c⸠stige pe al¸ tii la Hristos s ¸i s˘ a nu-i îndep˘ arteze de El. M˘ a adresez vou˘ a, celor care locui¸ ti în marele centru al lucr˘ a˘ de voi rii. Nu pute¸ ti fi nep˘ as˘ atori, formali¸ sti, lipsi¸ ti de respect fa¸ ta ˘ în¸ siv˘ a. Mul¸ ti martori v˘ a privesc s ¸i mul¸ ti v˘ a iau ca model. O via¸ ta necre¸ stineasc˘ a nu numai c˘ a v˘ a pecetluie¸ ste propria condamnare, îns˘ a îi ruineaz˘ as ¸i pe al¸ tii. Voi, care locui¸ ti într-un loc în care trebuie ap˘ arate interese mari, trebuie s˘ a fi¸ ti oameni minu¸ tio¸ si, santinele cre˘ pentru dincioase, niciodat˘ a lipsind de la post. O clip˘ a de nes˘ abuin¸ ta pl˘ acere egoist˘ a sau pentru mul¸ tumire de sine poate da vr˘ ajma¸ sului un folos pe care ani de munc˘ a grea nu-l pot recupera. Cei care aleg s˘ a locuiasc˘ a în Battle Creek trebuie s˘ a fie b˘ arba¸ ti s ¸i femei ai credin¸ tei ˘ de interesele celor din jurul lor. Nu s ¸i rug˘ aciunii, credincio¸ si fa¸ ta ˘ decât dac˘ exist˘ a siguran¸ ta a umbl˘ a cu Dumnezeu. Tinerii care vin la Battle Creek au caractere diferite. Ace¸ stia au fost educa¸ ti s ¸i instrui¸ ti în mod diferit. Mul¸ ti au fost l˘ asa¸ ti s˘ a urmeze ˘ . P˘ [53] înclina¸ tiile min¸ tilor lor lipsite de experien¸ ta arin¸ tii lor socoteau c˘ a-i iubesc, îns˘ a au dovedit c˘ a le sunt cei mai mari du¸ smani. Ei au permis ca r˘ aul s˘ a ia amploare. Le-au îng˘ aduit copiilor s˘ a iubeasc˘ a p˘ acatul, ceea ce este acela¸ si lucru cu a îndr˘ agi o viper˘ a, care nu doar c˘ a va în¸ tepa victima, persoana pe care o îndr˘ age¸ ste, dar s ¸i pe to¸ ti cei cu care vine în contact. Unii dintre ace¸ sti copii r˘ asf˘ a¸ ta¸ ti se num˘ ar˘ a printre studen¸ tii care frecventeaz˘ a colegiul nostru. Profesorii s ¸i to¸ ti cei care sunt interesa¸ ti de soarta elevilor s ¸i vor s˘ a-i ajute au sarcina de neinvidiat s˘ a se ocupe de binele acestei clase de tineri nesupu¸ si. Ei nu au fost supu¸ si p˘ arin¸ tilor lor acas˘ as ¸i nu s ¸tiu ce înseamn˘ a s˘ a ai un conduc˘ ator la ˘ , r˘ s ¸coal˘ a sau în casele unde stau în gazd˘ a. De cât˘ a credin¸ ta abdare, har s ¸i în¸ telepciune este nevoie pentru a purta de grij˘ a acestor tineri neglija¸ ti, de comp˘ atimit! P˘ arin¸ tii în¸ sela¸ ti pot chiar s˘ a ia ap˘ ararea copiilor împotriva disciplinei din s ¸coal˘ as ¸i din noul c˘ amin. S-ar putea

Apel c˘ atre studen¸ tii no¸ stri

43

ca ei s˘ a-i opreasc˘ as ¸i pe al¸ tii s˘ a-¸ si fac˘ a datoria pe care Dumnezeu o cere de la ei s ¸i pe care ei au neglijat-o mult. Cât˘ a în¸ telepciune de la Dumnezeu este necesar˘ a pentru a proceda corect s ¸i cu iubire în aceste împrejur˘ ari grele! Cât de dificil este s˘ a echilibrezi în direc¸ tia cea bun˘ a min¸ tile care au fost astfel încâlcite printr-o îndrumare gre¸ sit˘ a! În timp ce unii nu au fost ¸ tinu¸ ti în frâu, al¸ tii au fost st˘ apâni¸ ti prea mult; iar când scap˘ a din mâinile vigilente care au ¸ tinut frâul cu asprime, îns˘ a f˘ ar˘ a dragoste s ¸i în¸ telegere, ei simt c˘ a nu trebuie s˘ a le dicteze nimeni. Ei dispre¸ tuiesc chiar gândul de a fi ¸ tinu¸ ti în frâu. Oare s˘ a nu aib˘ a parte de rug˘ aciunile credincioase ale copiilor lui Dumnezeu cei care au sarcina dificil˘ a de a-i educa pe ace¸ sti tineri s ¸i de a le modela caracterele? Grija, poverile s ¸i responsabilitatea pline de greutate trebuie s˘ a cad˘ a pe seama profesorului con¸ stiincios, tem˘ ator de Dumnezeu, chiar s ¸i pe seama ta¸ tilor s ¸i mamelor purt˘ atori de poveri din Israel, care locuiesc în Battle Creek. To¸ ti cre¸ stinii sinceri, care pre¸ tuiesc sufletele pentru care a murit Hristos, vor depune ˘ s˘ eforturi serioase pentru a face tot ce le st˘ a în putin¸ ta a îndrepte chiar s ¸i gre¸ selile f˘ acute de p˘ arin¸ tii naturali. Profesorii vor sim¸ ti c˘ a le revine datoria de a-i prezenta pe elevii lor înaintea lumii s ¸i înaintea [54] lui Dumnezeu cu caractere s ¸i min¸ ti echilibrate. Îns˘ a profesorii nu pot duce ei în¸ si¸ si toat˘ a aceast˘ a povar˘ as ¸i nu ar trebui s˘ a ne a¸ stept˘ am din partea lor s˘ a fie singurii responsabili pentru bunele deprinderi s ¸i etica înalt˘ a ale elevilor lor. Fiecare familie care îi prime¸ ste în casa lor ar trebui s˘ a aib˘ a reguli c˘ arora ei trebuie s˘ a li se conformeze. Nu li se va face un bine nici lor, nici p˘ arin¸ tilor lor dac˘ a li se vor îng˘ adui obiceiurile nelegiuite de a strica mobila. Dac˘ a sunt exuberan¸ ti s ¸i au energie nedesc˘ atu¸ sat˘ a, atunci s˘ a lucreze mult cu mâinile, pân˘ a ce oboseala îi va face s˘ a pre¸ tuiasc˘ a odihna din camerele lor. Camerele câtorva dintre studen¸ tii de anul trecut de¸ tin un record nefavorabil de chiria¸ si. Dac˘ a ace¸ stia sunt neciopli¸ ti s ¸i grosolani, de regul˘ a camerele lor dovedesc acest lucru. Sportul nebunesc, râsul prelungit s ¸i orele târzii nu trebuie tolerate de cei care închiriaz˘ a camere. Dac˘ a ei îng˘ aduie aceast˘ a purtare, le fac un mare r˘ au studen¸ tilor s ¸i se fac ei în¸ si¸ si, într-o mare m˘ asur˘ a, r˘ aspunz˘ atori pentru acest comportament gre¸ sit. Camerele elevilor trebuie vizitate frecvent, pentru a vedea dac˘ a sunt corespunz˘ atoare în privin¸ ta s˘ an˘ at˘ a¸ tii s ¸i a confortului s ¸i pentru a vedea dac˘ a to¸ ti respect˘ a regulamentul s ¸colii. ˘ trebuie ar˘ Orice neglijen¸ ta atat˘ as ¸i trebuie s˘ a se lucreze cu mult˘ a

44

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

credincio¸ sie cu elevii. Dac˘ a nu se supun s ¸i nu vor s˘ a se supun˘ a, ar fi mai bine s˘ a se duc˘ a acas˘ a, iar pentru s ¸coal˘ a ar fi mai bine f˘ ar˘ a ei. Colegiul nostru nu trebuie s˘ a ajung˘ a destr˘ ab˘ alat de dragul câtorva studen¸ ti nelegiui¸ ti. Colegiile din ¸ tara noastr˘ a sunt situate, în mare parte, în locuri unde tineri sunt în primejdia de a deveni imorali s ¸i destr˘ ab˘ ala¸ ti datorit˘ a prieteniilor rele. Prieteniile pe care s ¸i le formeaz˘ a studen¸ tii no¸ stri constituie un lucru important, care nu trebuie neglijat. Mul¸ ti dintre cei care vin la colegiul nostru sus¸ tin c˘ a sunt cre¸ stini. Trebuie s˘ a se dovedeasc˘ a un interes deosebit pentru ace¸ stia s ¸i ei trebuie încuraja¸ ti în str˘ aduin¸ tele ˘ cre¸ ˘, lor de a duce o via¸ ta stin˘ a. Trebuie ap˘ ara¸ ti, pe cât este cu putin¸ ta ˘ pe tineri, oriunde ar merge. Pentru cei [55] de primejdiile care îi amenin¸ ta ˘ , ispitele care îi biruie pe ace¸ cu experien¸ ta sti tineri s-ar putea s˘ a li se par˘ a atât de u¸ soare s ¸i comune, încât s˘ a ajung˘ a s˘ a nu-i mai priveasc˘ a cu simpatie pe cei încerca¸ ti s ¸i ispiti¸ ti. Este gre¸ sit acest lucru. Via¸ ta s ¸i experien¸ ta lor de dinainte s-ar putea s˘ a fi fost chiar mai vinovat˘ a decât cea a tinerilor pe care ei îi critic˘ a pentru sl˘ abiciunea lor. Mul¸ ti dintre cei care sus¸ tin c˘ a sunt urma¸ si ai lui Hristos sunt slabi din punct de vedere moral. Ei nu au fost niciodat˘ a eroi ai crucii ˘ de Dumnezeu s ¸i sunt u¸ sor de îndep˘ artat de la devotamentul lor fa¸ ta prin pl˘ aceri s ¸i distrac¸ tii egoiste. Aceste persoane ar trebui ajutate. Ei nu ar trebui l˘ asa¸ ti s˘ a-¸ si aleag˘ a la întâmplare prietenii s ¸i colegii de camer˘ a. Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu s ¸i se tem de El ar trebui s˘ a aib˘ a pe suflet povara pentru aceste suflete s ¸i ar trebui s˘ a procedeze cu tact s ¸i blânde¸ te pentru schimbarea prieteniilor defavorabile. Tinerii cre¸ stini care sunt înclina¸ ti s˘ a fie influen¸ ta¸ ti de asocieri nereligioase ar trebui s˘ a îi aib˘ a ca tovar˘ as ¸i pe cei care îi vor înt˘ ari spre a lua hot˘ arâri bune s ¸i care au înclina¸ tii bune, religioase, s ¸i chiar un profesor de religie î¸ si poate pierde impresiile religioase, asociindu-se cu cineva care vorbe¸ ste f˘ ar˘ a respect despre lucrurile sacre s ¸i religioase s ¸i poate ˘s ˘. c˘ a le ridiculizeaz˘ as ¸i pentru care nu mai are reveren¸ ta ¸i con¸ stiin¸ ta Pu¸ tin aluat dospe¸ ste toat˘ a pl˘ am˘ adeala. Unii sunt slabi în ce prive¸ ste credin¸ ta; îns˘ a, dac˘ a sunt a¸ seza¸ ti al˘ aturi de colegi de camer˘ a potrivi¸ ti, ˘ spre bine este puternic˘ a c˘ aror influen¸ ta a, ar putea fi echilibra¸ ti în ˘ religioas˘ direc¸ tia cea bun˘ a, ar putea dobândi o experien¸ ta a valoroas˘ a s ¸i ar putea avea succes în afirmarea caracterului cre¸ stin. Ar fi bine ca fra¸ tii s ¸i surorile s˘ a vegheze asupra sufletelor, ca unii care vor da socoteal˘ a. M-am gândit mult la acest subiect. Si ¸ îi

Apel c˘ atre studen¸ tii no¸ stri

45

îndemn pe cei care sunt ai lui Hristos s˘ a-¸ si pun˘ a armura; apoi s˘ a lucreze pentru tinerii no¸ stri care frecventeaz˘ a Colegiul din Battle Creek. S-ar putea ca tinerii s˘ a nu aib˘ a nevoie atât de mult de predici s ¸i cuvânt˘ ari lungi prin care sunt critica¸ ti, cât de un interes autentic evident pentru ei. S˘ a-¸ si dea seama din faptele voastre c˘ a îi iubi¸ ti s ¸i [56] c˘ a purta¸ ti de grij˘ a sufletelor lor. Dac˘ a ve¸ ti dovedi duio¸ sie pentru tinerii care vin acum la Battle Creek, care sunt l˘ asa¸ ti chiar în bra¸ tele bisericii, dac˘ a ve¸ ti avea jum˘ atate din grija pe care o ave¸ ti pentru interesele voastre vremelnice, a¸ ti putea s˘ a-i lega¸ ti de voi prin cele mai puternice leg˘ aturi de simpatie; iar influen¸ ta voastr˘ a asupra lor va fi o putere spre bine. The Review and Herald, 21 februarie, 1878. Pentru studiu suplimentar Semnele Timpului, 8 ianuarie, 1880-Semnele Timpului, 5 februarie, 1880, Iosif în Egipt; The Review and Herald, 5 februarie, 1880 , Cultivarea vocii; Semnele Timpului, 4 februarie, 1880-Semnele Timpului, 4 martie, 1880, Primii ani s ¸i chemarea lui Moise; M˘ arturii pentru comunitate, 4:418-429, 1880, Colegiul nostru; Idem, 4:430-437, 1880, Studen¸ tii de la colegiu; Idem, 4:519-522, 1880, Cultivarea talentelor; Idem, 4:537-544, 1880, Avertizare s ¸i sfat; Idem, 4:545-549, 1880, Cultura moral˘ as ¸i intelectual˘ a; Idem, 4:587-591, 1880, Influen¸ ta prietenilor; Idem, 4:628-648, 1880, Simplitatea în îmbr˘ ac˘ aminte; Idem, 4:648-653, 1880, Educa¸ tia corespunz˘ atoare; The Review and Herald, 4 ianuarie, 1881, Societ˘ a¸ tile literare; The Review and Herald, 11 ianuarie, 1881, Studiul Bibliei; The Review and Herald, 25 ianuarie, 1881-The Review and Herald, [57] 15 februarie, 1881, Via¸ ta lui Daniel.

Gânduri despre educa¸ tie
Nici o lucrare întreprins˘ a vreodat˘ a de c˘ atre om nu presupune mai mult˘ a grij˘ as ¸i dib˘ acie ca instruirea s ¸i educarea corespunz˘ atoare a tinerilor s ¸i copiilor. Nu exist˘ a influen¸ te atât de puternice ca cele ˘ pe care ne împresoar˘ a în primii ani ai vie¸ tii. În¸ teleptul spune: „Înva¸ ta copil calea pe care trebuie s˘ a o urmeze s ¸i când va îmb˘ atrâni nu se va abate de la ea“ (Proverbe 22, 6). Fiin¸ ta uman˘ a are trei componente, iar instruirea pe care o cere imperios Solomon cuprinde dezvoltarea corespunz˘ atoare a puterilor fizice, intelectuale s ¸i morale. Pentru a duce bine la îndeplinire aceast˘ a lucrare, p˘ arin¸ tii s ¸i profesorii trebuie s˘ a în¸ teleag˘ a ei în¸ si¸ si „calea pe care trebuie s˘ a o urmeze copilul“. Aceasta înseamn˘ a mai mult decât o cunoa¸ stere dobândit˘ a din c˘ ar¸ ti sau înv˘ a¸ tarea din s ¸coal˘ a. Aceasta înseamn˘ a a te deprinde cu exerci¸ tiul ˘ cump˘ at˘ arii, bun˘ atatea fr˘ a¸ teasc˘ as ¸i evlavia; îndeplinirea datoriei fa¸ ta ˘ de semenii no¸ ˘ de Dumnezeu. de noi în¸ sine, fa¸ ta stri s ¸i fa¸ ta Instruirea copiilor trebuie s˘ a fie c˘ al˘ auzit˘ a de un principiu diferit ˘ rii animalelor necuvânt˘ de cel care st˘ a la baza înv˘ a¸ ta atoare. Animalul nu are altceva de înv˘ a¸ tat decât s˘ a se supun˘ a st˘ apânului s˘ au, îns˘ a copilul trebuie înv˘ a¸ tat cum s˘ a se st˘ apâneasc˘ a pe el însu¸ si. Voin¸ ta trebuie înv˘ a¸ tat˘ a s˘ a asculte ceea ce dicteaz˘ a ra¸ tiunea s ¸i con¸ stiin¸ ta. Un copil poate fi disciplinat astfel, încât s˘ a nu aib˘ a, exact ca s ¸i anima˘ a lui însu¸ lul, o voin¸ ta si, individualitatea lui pierzându-se în cea a ˘ torului s˘ înv˘ a¸ ta au. O astfel de înv˘ a¸ tare este neîn¸ teleapt˘ a, iar efectele dezastruoase. Copiii educa¸ ti astfel vor avea deficien¸ te în privin¸ ta lu˘ arii deciziilor s ¸i puterea de a fi hot˘ ar⸠ti. Ei nu sunt înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a ac¸ tioneze din principiu; puterile ra¸ tiunii nu sunt înt˘ arite prin exerci¸ tiu. Pe ˘ , fiecare copil trebuie educat astfel, încât s˘ cât este cu putin¸ ta a prind˘ a încredere în sine, s˘ a poat˘ a fi independent. Prin punerea la lucru a diferitelor sale capacit˘ a¸ ti, el va înv˘ a¸ ta în ce este mai puternic s ¸i în ce este deficitar. Un educator în¸ telept va acorda aten¸ tie special˘ a dezvolt˘ arii tr˘ as˘ aturilor mai slabe, astfel încât copilul s˘ a-¸ si poat˘ a forma un caracter echilibrat, armonios. [58] În unele s ¸coli s ¸i familii, copiii par a fi bine educa¸ ti, atâta timp 46

Gânduri despre educa¸ tie

47

cât sunt sub disciplina celorlal¸ ti; îns˘ a, când sistemul de reguli care i-a ¸ tinut în frâu nu mai exist˘ a, ei par a fi incapabili s˘ a gândeasc˘ a, s˘ a ac¸ tioneze sau s˘ a decid˘ a singuri. Dac˘ a ar fi fost înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a-¸ si pun˘ a la lucru propria lor judecat˘ a cât de repede s ¸i cât de practic posibil, r˘ aul ar fi putut fi împiedicat. Îns˘ a ei au fost atât de mult st˘ apâni¸ ti de p˘ arin¸ ti sau de profesori, încât s-au bizuit în totul numai pe ei. Acela care caut˘ a s˘ a contopeasc˘ a individualitatea elevilor s˘ ai în individualitatea lui, în a¸ sa fel încât ra¸ tiunea, judecata s ¸i con¸ stiin¸ ta s˘ a fie supuse ˘ toare. controlului s˘ au, î¸ si asum˘ a o r˘ aspundere nejustificat˘ as ¸i înfrico¸ sa Cei care î¸ si educ˘ a elevii ca ace¸ stia s˘ a simt˘ a c˘ a st˘ a în puterea lor s˘ a devin˘ a oameni folositori s ¸i onora¸ ti vor fi oamenii care vor avea cel ˘ . Pentru observatorii nechibzui¸ mai mare succes în permanen¸ ta ti, lucrarea lor s-ar putea s˘ a nu par˘ a de cel mai mare folos s ¸i s˘ a nu fie a¸ sa de mult apreciat˘ a ca cea a profesorului care de¸ tine controlul absolut, îns˘ a via¸ ta de mai târziu a elevilor va ar˘ ata rezultatele unui plan de educa¸ tie mai bun. Atât p˘ arin¸ tii, cât s ¸i profesorii sunt în primejdia de a comanda s ¸i dicta prea mult, în acela¸ si timp îns˘ a au e¸ suat în a avea o rela¸ tie social˘ a cu copiii s ¸i elevii lor. Ei men¸ tin o rezerv˘ a prea mare s ¸i î¸ si exercit˘ a autoritatea într-o manier˘ a rece, lipsit˘ a de simpatie, care are tendin¸ ta de a respinge, în loc de a c⸠stiga încrederea s ¸i afec¸ tiunea. Dac˘ as ¸i-ar aduna mai des copiii în jurul lor s ¸i ar manifesta interes ˘ de ceea ce fac ei, chiar s fa¸ ta ¸i pentru sporturile pe care le practic˘ a, p˘ arin¸ tii s ¸i educatorii ar c⸠stiga iubirea s ¸i încrederea celor mici, iar lec¸ tia respectului s ¸i ascult˘ arii ar fi înv˘ a¸ tat˘ a mult mai repede; c˘ aci ˘ tor. Un interes asem˘ dragostea este cel mai bun înv˘ a¸ ta an˘ ator dovedit ˘ de tineri va asigura rezultate asem˘ fa¸ ta an˘ atoare. Inima tân˘ ar˘ a este grabnic˘ a în a r˘ aspunde atingerii pline de simpatie. S˘ a nu uita¸ ti niciodat˘ a c˘ a educatorul trebuie s˘ a fie ceea ce dore¸ ste ca elevii s˘ ai s˘ a devin˘ a. Iat˘ a de ce principiile s ¸i obiceiurile sale trebuie ˘ chiar s considerate de o mai mare importan¸ ta ¸i decât calificarea lui profesional˘ a. El ar trebui s˘ a fie un om care se teme de Dumnezeu s ¸i simte responsabilitatea pentru lucrarea Sa. El trebuie s˘ a în¸ teleag˘ a [59] importan¸ ta educa¸ tiei fizice, mintale s ¸i morale s ¸i ar trebui s˘ a dea importan¸ ta cuvenit˘ a fiec˘ areia. Cel care vrea s˘ a-¸ si st˘ apâneasc˘ a elevii trebuie mai întâi ca el s˘ a fie st˘ apân pe el însu¸ si. Pentru a le c⸠stiga dragostea, el trebuie s˘ a le arate, prin privire, cuvânt s ¸i fapt˘ a, c˘ a inima lui este plin˘ a de dragoste pentru ei. În acela¸ si timp, hot˘ arârea s ¸i

48

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

decizia sunt indispensabile în lucrarea de formare a unor deprinderi corecte s ¸i de dezvoltare a unor caractere nobile. Educa¸ tia fizic˘ a ar trebui s˘ a ocupe un loc important în orice sistem de educa¸ tie. Este datoria p˘ arin¸ tilor s ¸i a profesorilor de a cunoa¸ ste organismul omenesc s ¸i legile de care este guvernat s ¸i, pe cât este posibil, s˘ a le asigure copiilor s ¸i elevilor lor ceea ce constituie cea mai mare dintre toate binecuvânt˘ arile de pe p˘ amânt, „o minte s˘ an˘ atoas˘ a într-un corp s˘ an˘ atos“. Zeci de mii de copii mor în fiecare zi, iar ˘ mizerabil˘ al¸ tii sunt l˘ asa¸ ti s˘ a se târasc˘ a într-o via¸ ta a, poate de p˘ acat, datorit˘ a ignoran¸ tei s ¸i neglijen¸ tei p˘ arin¸ tilor s ¸i profesorilor. Multe mame petrec ore sau chiar zile în s ¸ir în lucru inutil, numai pentru etalare, s ¸i, în acela¸ si timp, nu au timp s˘ a capete informa¸ tiile necesare pentru a s ¸ti cum s˘ a p˘ astreze s˘ an˘ atatea copiilor lor. Ele încredin¸ teaz˘ a s˘ an˘ atatea acestora pe mâna doctorului, iar sufletele lor pe mâna pastorului, ca s˘ a nu fie deranjate în închinarea lor în fa¸ ta modei. Cunoa¸ sterea minunatelor mecanisme pe baza c˘ arora func¸ tioneaz˘ a trupul omenesc, în¸ telegerea dependen¸ tei unui organ de altul în vederea func¸ tion˘ arii s˘ an˘ atoase a acestora constituie o lucrare pentru care aceste mame nu prezint˘ a interes. Cât despre influen¸ ta reciproc˘ a dintre minte s ¸i trup, ele s ¸tiu foarte pu¸ tin. Iar mintea, aceast˘ a înzestrare extraordinar˘ a care une¸ ste finitul cu infinitul, ele nu o pot în¸ telege. Timp de genera¸ tii întregi, sistemul popular de educa¸ tie s ¸i în special pentru copii a fost distrug˘ ator pentru s˘ an˘ atate s ¸i chiar pentru via¸ ta în sine. Copiii mici petreceau cinci sau chiar s ¸ase ore pe zi în s˘ ali de clas˘ a aerisite necorespunz˘ ator sau insuficient de mari. Aerul din astfel de înc˘ aperi devine otr˘ avitor pentru pl˘ amânii care îl [60] inhaleaz˘ a. Si ¸ în aceste locuri, copiii mici, cu corpurile lor active, cu mintea f˘ ar˘ a astâmp˘ ar, au fost ¸ tinu¸ ti f˘ ar˘ a ocupa¸ tie în timpul zilelor lungi de var˘ a, când lumea de afar˘ a îi chema s˘ a adune s˘ an˘ atate s ¸i fericire împreun˘ a cu p˘ as˘ arelele s ¸i florile. Mul¸ ti copii, în cel mai ˘ . Închiderea în s fericit caz, se bucur˘ a foarte pu¸ tin de via¸ ta ¸coal˘ a îi face nervo¸ si s ¸i boln˘ avicio¸ si. Corpurile lor ajung pipernicite din lips˘ a de exerci¸ tiu s ¸i datorit˘ a st˘ arii de epuizare a sistemului nervos. Dac˘ a firul vie¸ tii se stinge, p˘ arin¸ tilor s ¸i profesorilor nici nu le trece prin cap c˘ a ei ar avea vreo vin˘ a. Nenorocirea care i-a lovit este privit˘ a ca fiind o hot˘ arâre special˘ a a Providen¸ tei, când, de fapt, adev˘ arul este c˘ a ignoran¸ ta f˘ ar˘ a scuz˘ as ¸i neglijarea legilor naturale sunt cauzele

Gânduri despre educa¸ tie

49

care au dus la moartea acestor copii. Dumnezeu a rânduit ca ei s˘ a se bucure de s˘ an˘ atate s ¸i t˘ arie, s˘ a-¸ si formeze caractere curate, nobile s ¸i ˘s frumoase, s˘ a-L sl˘ aveasc˘ a pe El în aceast˘ a via¸ ta ¸i s˘ a-L laude în via¸ ta care va veni. Cine poate s ¸ti câte vie¸ ti au fost distruse prin cultivarea doar a intelectului s ¸i prin neglijarea puterilor fizice? Procedeele de lucru ale p˘ arin¸ tilor s ¸i profesorilor nechibzui¸ ti, de a stimula min¸ tile tinere ˘ excesiv˘ prin îng˘ aduin¸ ta a sau fric˘ a, s-au dovedit a fi fatale pentru ˘ tori. În loc s˘ mul¸ ti elevi promi¸ ta a-i tot îndemne cu toate stimulentele posibile, un educator în¸ telept mai degrab˘ a îi va ¸ tine în frâu mintea prea activ˘ a, pân˘ a ce constitu¸ tia fizic˘ a va deveni suficient de puternic˘ a pentru a sus¸ tine efortul mintal. Pentru ca elevii s˘ a poat˘ a fi s˘ an˘ ato¸ si s ¸i voio¸ si, lucruri care depind de dezvoltarea fizic˘ as ¸i mintal˘ a normal˘ a, trebuie avut grij˘ a ca studiul, munca s ¸i recrearea s˘ a fie combinate în mod corespunz˘ ator. Cei care stau închi¸ si numai pentru studiu, neglijând exerci¸ tiul fizic, fac acest lucru v˘ at˘ amându-¸ si s˘ an˘ atatea. Circula¸ tia sanguin˘ a este dezechilibrat˘ a, creierul având prea mult sânge, iar extremit˘ a¸ tile prea pu¸ tin. Lec¸ tiile lor ar trebui restrânse la un anumit num˘ ar de ore, iar restul de timp trebuie petrecut în lucru activ în aer liber. Copiilor mici trebuie s˘ a li se dea drumul s˘ a alerge s ¸i s˘ a se joace afar˘ a, s˘ a se bucure de aerul proasp˘ at, curat, s ¸i de soarele d˘ at˘ ator de [61] ˘. via¸ ta Temelia pentru un corp puternic se a¸ seaz˘ a în primii ani ai vie¸ tii. P˘ arin¸ tii ar trebui s˘ a fie singurii educatori ai copiilor lor pân˘ a ce ace¸ stia ajung la vârsta de opt sau zece ani. Mama s˘ a se ocupe mai pu¸ tin de ceea ce este artificial, s˘ a refuze s˘ a-¸ si consume puterile pentru etalarea care înrobe¸ ste s ¸i s˘ a caute s˘ a g˘ aseasc˘ a timp s˘ a cultive în ea îns˘ as ¸i s ¸i în copiii ei dragostea pentru lucrurile frumoase ale naturii. Ea s˘ a le îndrepte aten¸ tia c˘ atre lucrurile minunate ale cerului, c˘ atre miile de forme de frumuse¸ te care împodobesc p˘ amântul s ¸i apoi s˘ a le spun˘ a cine le-a f˘ acut. Astfel, ea poate îndrepta min¸ tile lor tinere c˘ atre Creator s ¸i s˘ a trezeasc˘ a în inimile lor respect s ¸i dragoste pentru d˘ at˘ atorul tuturor binecuvânt˘ arilor. Câmpiile s ¸i dealurile — sala de ˘ a naturii — trebuie s˘ audien¸ ta a constituie sala de clas˘ a pentru copiii mici. Corurile naturii s˘ a fie manualul lor. Lec¸ tiile întip˘ arite astfel în min¸ tile lor nu vor fi uitate curând.

50

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Lucr˘ arile lui Dumnezeu din natur˘ a cuprind lec¸ tii de în¸ telepciune s ¸i daruri vindec˘ atoare pentru to¸ ti. Scenele mereu în schimbare ale anotimpurilor care se repet˘ a continuu reprezint˘ a semne v˘ adite ale slavei, puterii s ¸i dragostei Sale. Ar fi bine ca s ¸i studen¸ tii, în timp ce lucreaz˘ a pentru a dobândi îndemânarea s ¸i capacitatea de a înv˘ a¸ ta de la oameni, s˘ a caute mai mult în¸ telepciunea lui Dumnezeu, s˘ a cunoasc˘ a mai mult legile divine, atât cele naturale, cât s ¸i cea moral˘ a. ˘ , cât s Via¸ ta s ¸i fericirea, atât în aceast˘ a via¸ ta ¸i în cea viitoare, se ob¸ tin prin ascultarea de aceste legi. The Review and Herald, 10 ianuarie, 1882. Pentru studiu suplimentar The Review and Herald, 28 februarie, 1882, Este dansul pentru cre¸ stini? M˘ arturii pentru comunitate 5: 319-323, 1882, R˘ aspunderea p˘ arinteasc˘ a; Idem, 5: 323-331, 1882, Instruirea copiilor; [62] Idem, 5: 422-429, 1882, Afacerile s ¸i religia.

O vizit˘ a la College City
Acum câteva s˘ apt˘ amâni am vizitat College City, fiind invitat˘ a s˘ a vorbesc despre cump˘ atare. Membrii bisericii au participat în num˘ ar mare cu acea ocazie. Oamenii din acest loc luaser˘ a deja o pozi¸ tie demn˘ a de laud˘ a în privin¸ ta principiilor cump˘ at˘ arii. De fapt, datorit˘ a acestei st˘ ari de lucruri se întemeiase colegiul acolo. Terenul pe care se afl˘ a cl˘ adirile colegiului, cu mari loturi de p˘ amânt în jurul lui, a fost donat bisericii cre¸ stine în scopuri educative, stipulându-se în mod evident c˘ a niciodat˘ a nu se va deschide nici o cârcium˘ a pe o raz˘ a de cinci kilometri de jur împrejurul colegiului. Noi sim¸ team c˘ a ˘ dac˘ tinerii sunt mai în siguran¸ ta a frecventeaz˘ aos ¸coal˘ a într-un astfel de ora¸ s decât în altele, unde cârciumile sunt deschise zi s ¸i noapte, la fiecare col¸ t de strad˘ a. Regulile din acest colegiu sunt foarte stricte în privin¸ ta asocierilor pe care s ¸i le fac tinerii s ¸i tinerele pe parcursul s ¸colii. Doar atunci când aceste reguli sunt temporar suspendate, a¸ sa cum se întâmpl˘ a uneori, tinerilor li se îng˘ aduie s˘ a le înso¸ teasc˘ a pe tinere la adun˘ ari publice. Colegiul nostru din Battle Creek are reguli asem˘ an˘ atoare, de¸ si nu tot atât de stricte. Astfel de reguli sunt indispensabile pentru a-i p˘ azi pe tineri de primejdia unei curtenii premature sau a unei c˘ as˘ atorii neîn¸ telepte. P˘ arin¸ tii îi trimit pe tineri la s ¸coal˘ a pentru a dobândi o educa¸ tie, nu s˘ a flirteze. Binele societ˘ a¸ tii, ca s ¸i interesul ˘ studen¸ tilor cer ca ei s˘ a nu încerce s˘ a-¸ si aleag˘ a partenerul de via¸ ta atâta timp cât caracterul lor nu este format, judecata lor este imatur˘ a, iar ei sunt lipsi¸ ti de grija s ¸i îndrumarea p˘ arinteasc˘ a. Tinerii sunt atât de înc˘ ap˘ a¸ tâna¸ ti în a se supune autorit˘ a¸ tii respective pentru c˘ a educa¸ tia lor din c˘ amin este deficitar˘ a. Eu sunt mam˘ as ¸i s ¸tiu despre ce vorbesc când spun c˘ a tinerii s ¸i copiii ar fi nu doar mai [63] s˘ an˘ ato¸ si, dar s ¸i mai ferici¸ ti dac˘ a ar fi ¸ tinu¸ ti în frâu în mod s˘ an˘ atos decât dac˘ a sunt l˘ asa¸ ti s˘ a-¸ si urmeze propriile lor înclina¸ tii. P˘ arin¸ tilor, fiii s ¸i fiicele noastre nu sunt bine supraveghea¸ ti. Nu ar trebui s˘ a li se îng˘ aduie niciodat˘ a s˘ a vin˘ a sau s˘ a plece dup˘ a cum vor ei, f˘ ar˘ a ca voi s˘ as ¸ti¸ ti sau s˘ a le da¸ ti voie. Libertatea neîngr˘ adit˘ a acordat˘ a copiilor la 51

52

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

aceast˘ a vârst˘ a s-a dovedit a fi o nenorocire pentru mii de copii. Li se îng˘ aduie multor copii s˘ a umble noaptea pe str˘ azi, iar p˘ arin¸ tii sunt mul¸ tumi¸ ti s˘ a nu aib˘ a habar de tov˘ ar˘ as ¸iile copiilor lor. Prea adesea ˘ tinde numai s˘ sunt ale¸ si tovar˘ as ¸i a c˘ aror influen¸ ta a demoralizeze. Fiind la ad˘ apostul întunericului, b˘ aie¸ tii se adun˘ a în grupuri s ¸i iau primele lec¸ tii de jocuri de c˘ ar¸ ti, jocuri de noroc, fumat s ¸i consum de vin sau bere. Fiii unor p˘ arin¸ ti credincio¸ si se aventureaz˘ a s˘ a intre în cârciumi, unde consum˘ a stridii sau alte lucruri asem˘ an˘ atoare, s ¸i astfel se a¸ seaz˘ a ei în¸ si¸ si în calea ispitei. Îns˘ as ¸i atmosfera din aceste ˘ mântul de blasfemie s locuri este înc˘ arcat˘ a de sim¸ ta ¸i stric˘ aciune. Nimeni nu poate r˘ amâne acolo f˘ ar˘ a s˘ a se degradeze. Prin astfel ˘ tori ajung be¸ de întov˘ ar˘ as ¸iri, tineri promi¸ ta tivi s ¸i criminali. Trebuie p˘ azi¸ ti de momentul de început. P˘ arin¸ ti, în afar˘ a de cazul în care s ¸ti¸ ti c˘ a mediul în care stau copiii vo¸ stri este irepro¸ sabil, nu le îng˘ adui¸ ti s˘ a ias˘ a pe str˘ azi dup˘ a c˘ aderea nop¸ tii pentru sport sau pentru a se întâlni cu al¸ ti b˘ aie¸ ti cu care s˘ a se distreze. Dac˘ a aceast˘ a regul˘ a ar fi impus˘ a ˘ de ea ar deveni o obi¸ ˘s cu stricte¸ te, supunerea fa¸ ta snuin¸ ta ¸i dorin¸ ta de a o înc˘ alca ar înceta. Cei care caut˘ a s˘ a îi apere pe tineri de ispite s ¸i s˘ a-i preg˘ ateasc˘ a ˘ se angajeaz˘ s˘ a fie folositori în via¸ ta a într-o mare lucrare. Suntem ˘ mânt recunoa¸ bucuro¸ si s˘ a vedem în fiecare institu¸ tie de înv˘ a¸ ta sterea importan¸ tei ¸ tinerii în frâu corespunz˘ atoare s ¸i a disciplinei pentru tineri. Fie ca eforturile tuturor acestor educatori s˘ a fie încununate de succes. [64] Semnele Timpului, 2 martie, 1882.

C˘ aminul s ¸i s ¸coala
Este o mândrie pentru veacul de acum faptul c˘ a oamenii pot avea atât de multe posibilit˘ a¸ ti pentru dobândirea cuno¸ stin¸ telor, a¸ sa cum n-a fost niciodat˘ a înainte, s ¸i c˘ a se manifest˘ a un interes atât de mare pentru educa¸ tie. Totu¸ si, în ciuda acestui progres demn ˘ de l˘ audat, exist˘ a un spirit f˘ ar˘ a egal de nesupunere s ¸i nechibzuin¸ ta în genera¸ tia care se ridic˘ a; dec˘ aderea mintal˘ as ¸i cea moral˘ a sunt aproape universale. Lipsa de disciplin˘ a în foarte multe institu¸ tii de ˘ mânt le-a distrus aproape total utilitatea s înv˘ a¸ ta ¸i în unele cazuri le-a f˘ acut s˘ a fie mai degrab˘ a un blestem decât o binecuvântare. Acest lucru a fost sesizat s ¸i deplâns s ¸i s-au f˘ acut eforturi serioase pentru a îndrepta deficien¸ tele din sistemul nostru educa¸ tional. Exist˘ a o nevoie urgent˘ a de s ¸coli în care tinerii s˘ a poat˘ a fi înv˘ a¸ ta¸ ti st˘ apânirea de sine, sârguin¸ ta s ¸i încrederea în propriile puteri, respectul pentru superiori ˘ de Dumnezeu. Cu o astfel de educa¸ s ¸i reveren¸ ta fa¸ ta tie, noi putem s˘ a sper˘ am s˘ a vedem tineri preg˘ ati¸ ti s˘ a-¸ si onoreze Creatorul s ¸i s˘ a-¸ si binecuvânteze semenii. În vederea atingerii acestor obiective, a fost întemeiat colegiul nostru din Battle Creek. Îns˘ a cei care se str˘ aduiesc s˘ a îndeplineasc˘ ao astfel de lucrare se lovesc de multe s ¸i serioase dificult˘ a¸ ti. R˘ aul care îi st˘ apâne¸ ste pe to¸ ti ceilal¸ ti s ¸i care adesea contracareaz˘ a eforturile celor mai buni instructori trebuie c˘ autat în educa¸ tia din c˘ amin. P˘ arin¸ tii nu sesizeaz˘ a importan¸ ta de a-¸ si ap˘ ara copiii de tenta¸ tiile ispititoare ale acestui veac. Ei nu dovedesc suficient˘ a st˘ apânire s ¸i de aceea nu-i pot aprecia corect valoarea. Mul¸ ti p˘ arin¸ ti gre¸ sesc prin faptul c˘ a nu-¸ si unesc eforturile cu cele ale profesorului sârguincios s ¸i credincios. Tinerii s ¸i copiii, cu în¸ telegerea lor nedes˘ avâr¸ sit˘ as ¸i judecata lor nedezvoltat˘ a, nu sunt întotdeauna în stare s˘ a în¸ teleag˘ a în întregime planurile s ¸i metodele profesorului. Totu¸ si, când ace¸ stia aduc acas˘ a rapoarte cu privire la ce s-a f˘ acut la s ¸coal˘ a, acestea sunt discutate de c˘ atre p˘ arin¸ ti în cercul [65] familial, iar metoda profesorului este criticat˘ a f˘ ar˘ a opreli¸ ste. 53

54

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ lec¸ Prin aceasta, copiii înva¸ ta tii de care nu se vor dezv˘ a¸ ta u¸ sor. Ori de câte ori sunt supu¸ si unor restric¸ tii neobi¸ snuite, ei fac apel la ˘ . În acest fel, p˘ arin¸ tii lor nechibzui¸ ti pentru simpatie s ¸i îng˘ aduin¸ ta este încurajat un spirit de nelini¸ ste s ¸i nemul¸ tumire, s ¸coala sufer˘ a datorit˘ a influen¸ tei demoralizatoare, iar sarcina profesorului devine mult mai grea. Îns˘ a cea mai mare pierdere o au victimele nes˘ abuin¸ tei p˘ arinte¸ sti. Defecte de caracter care, printr-o bun˘ a educa¸ tie, s-ar fi corectat sunt l˘ asate s˘ a se amplifice o dat˘ a cu trecerea anilor, ajungând s˘ a strice s ¸i poate chiar s˘ a distrug˘ a utilitatea posesorului lor. De regul˘ a, se va descoperi c˘ a elevii cei mai predispu¸ si s˘ a se plâng˘ a de disciplina din s ¸coal˘ a sunt cei care au primit o educa¸ tie superficial˘ a. Nefiind niciodat˘ a înv˘ a¸ ta¸ ti despre necesitatea perfec¸ tion˘ arii, ei o privesc cu nepl˘ acere. P˘ arin¸ tii au neglijat s˘ a-¸ si înve¸ te fiii s ¸i fiicele c˘ a trebuie s˘ a-¸ si îndeplineasc˘ a cu credincio¸ sie datoriile din gospod˘ arie. Copiilor li se îng˘ aduie s˘ a-¸ si petreac˘ a timpul jucându-se, în timp ce tat˘ al s ¸i mama trudesc f˘ ar˘ a încetare. Pu¸ tine persoane tinere simt c˘ a este datoria lor de a duce s ¸i ei o parte din poverile familiei. Ei nu sunt înv˘ a¸ ta¸ ti c˘ a îng˘ aduirea apetitului sau urm˘ arirea tihnei s ¸i a pl˘ acerii nu constituie ¸ telul suprem al vie¸ tii. Cercul familiei constituie s ¸coala în care copilul prime¸ ste primele sale lec¸ tii, care vor dura cel mai mult. Iat˘ a de ce p˘ arin¸ tii trebuie s˘ a fie mult acas˘ a. Prin cuvânt s ¸i exemplu, ei trebuie s˘ a-¸ si înve¸ te copiii dragostea de Dumnezeu; s˘ a-i înve¸ te s˘ a fie inteligen¸ ti, sociabili, afectuo¸ si, s˘ a cultive deprinderile de a fi harnici, chibzui¸ ti în cheltuieli s ¸i st˘ apâni pe sine. Oferind copiilor lor dragoste, simpatie s ¸i încurajare în c˘ amin, p˘ arin¸ tii le pot pune la dispozi¸ tie un loc de refugiu sigur s ¸i ˘ de multe din tenta¸ binevenit fa¸ ta tiile lumii. „Nu am timp“, spune tat˘ al, „nu am timp s˘ a m˘ a ocup de educa¸ tia copiilor mei, nu am timp pentru pl˘ acerile sociale din c˘ amin.“ Atunci nu trebuia s˘ a iei asupra ta responsabilitatea unei familii. [66] Neîncredin¸ tându-le timpul care le apar¸ tine de drept, îi jefuie¸ sti de acea educa¸ tie pe care trebuie s˘ a o primeasc˘ a de la tine. Dac˘ a ai copii, ai o lucrare de f˘ acut, împreun˘ a cu mama, în formarea caracterelor lor. Cei care simt c˘ a sunt chema¸ ti imperios s˘ a lucreze pentru binele societ˘ a¸ tii, în timp ce copiii lor cresc nedisciplina¸ ti, ar trebui s˘ a se întrebe dac˘ a nu cumva nu s ¸i-au în¸ teles gre¸ sit datoria. Familia lor este cel dintâi câmp misionar în care p˘ arin¸ tii sunt chema¸ ti s˘ a lucreze. Cei care las˘ a ca în gr˘ adina familiei lor s˘ a creasc˘ a spini s ¸i m˘ ar˘ acini, în

C˘ aminul s ¸i s ¸coala

55

timp ce dovedesc mult interes pentru cultivarea parcelelor de p˘ amânt ale vecinilor lor, nesocotesc Cuvântul lui Dumnezeu. Repet, lipsa iubirii s ¸i a evlaviei s ¸i neglijarea educa¸ tiei corespunz˘ atoare în c˘ amin este ceea ce creeaz˘ a atât de multe dificult˘ a¸ ti în s ¸coli ˘ toare stare de r˘ s ¸i colegii. Exist˘ a o înfrico¸ sa aceal˘ as ¸i apatie în rândul celor care sus¸ tin c˘ a sunt cre¸ stini. Ei sunt lipsi¸ ti de sensibilitate, nemilo¸ si, neiert˘ atori. Aceste tr˘ as˘ aturi rele îng˘ aduite pentru prima dat˘ a în c˘ amin exercit˘ a influen¸ ta lor veninoas˘ a în toate asocierile de fiecare zi. Dac˘ a spiritul de bun˘ atate s ¸i curtoazie ar fi nutrit de p˘ arin¸ ti s ¸i de copii, acest lucru s-ar vedea s ¸i în rela¸ tiile dintre profesori s ¸i elevi. Domnul Hristos ar trebui s˘ a fie un oaspete onorat în cercul familiei, iar prezen¸ ta Sa nu este pu¸ tin necesar˘ a în sala de clas˘ a. Fie ca puterea de convertire a lui Dumnezeu s˘ a poat˘ a înmuia s ¸i supune inimile p˘ arin¸ tilor s ¸i copiilor, ale profesorilor s ¸i elevilor s ¸i s˘ a le transforme spre a fi asemenea lui Hristos. Ta¸ tii s ¸i mamele trebuie s˘ a studieze cu grij˘ as ¸i rug˘ aciune caracterele copiilor lor. Ei trebuie s˘ a caute s˘ a reprime s ¸i s˘ a¸ tin˘ a în frâu acele tr˘ as˘ aturi care sunt prea proeminente s ¸i s˘ a încurajeze pe acelea care ar putea fi deficitare, asigurând astfel o dezvoltare armonioas˘ a. Aceasta nu este o problem˘ a u¸ soar˘ a. Tat˘ al poate considera c˘ a nu este un p˘ acat mare s˘ a neglijeze educa¸ tia copiilor s˘ ai; îns˘ a nu tot a¸ sa prive¸ ste lucrurile s ¸i Dumnezeu. P˘ arin¸ tii cre¸ stini au nevoie de o convertire deplin˘ a în privin¸ ta acestui subiect. Vina se acumuleaz˘ a continuu asupra lor, iar consecin¸ tele ac¸ tiunilor lor se r˘ asfrâng asupra copiilor lor s ¸i asupra [67] copiilor copiilor lor. Mintea bolnav˘ a, dezechilibrat˘ a, temperamentul pripit, nervozitatea, invidia sau gelozia poart˘ a amprenta neglijen¸ tei p˘ arin¸ tilor. Aceste tr˘ as˘ aturi rele de caracter aduc mult˘ a nefericire celor care le de¸ tin. Cât de mul¸ ti sunt lipsi¸ ti de dragostea prietenilor s ¸i tovar˘ as ¸ilor lor, pe care ar fi putut s˘ a o aib˘ a dac˘ a ar fi fost mai amabili, mai prieteno¸ si. Cât de mul¸ ti creeaz˘ a probleme ori pe unde merg s ¸i în orice sunt implica¸ ti! Copiii au nevoi pe care p˘ arin¸ tii lor trebuie s˘ a le cunoasc˘ as ¸i s˘ a le respecte. Ei au dreptul la o astfel de educa¸ tie care s˘ a-i fac˘ a în stare s˘ a fie membri utili, respecta¸ ti s ¸i iubi¸ ti ai societ˘ a¸ tii de aici s ¸i s˘ a-i fac˘ a demni pentru societatea curat˘ as ¸i sfânt˘ a ce va urma. Tinerii trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti c˘ a bun˘ astarea lor, atât cea prezent˘ a, cât s ¸i cea viitoare, depinde într-o mare m˘ asur˘ as ¸i de obiceiurile pe care s ¸i le formeaz˘ a în copil˘ arie s ¸i tinere¸ te. De timpuriu trebuie s˘ a se obi¸ snuiasc˘ a s˘ a fie

56

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

supu¸ si, s˘ a se deprind˘ a cu t˘ ag˘ aduirea de sine s ¸i s˘ a aib˘ a în vedere fericirea altora. Ei trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a-¸ si supun˘ a temperamentul iute, s˘ a re¸ tin˘ a cuvântul p˘ atima¸ s, s˘ a manifeste continuu bun˘ atate, curtoazie s ¸i st˘ apânire de sine. Ta¸ tii s ¸i mamele trebuie s˘ a fac˘ a din aceasta principala lor preocupare, astfel încât odraslele lor s˘ a poat˘ a deveni cât mai des˘ avâr¸ si¸ ti în caracter, atât cât se poate prin unirea efortului omenesc cu ajutorul divin. Ei au acceptat deja aceast˘ a lucrare, cu toat˘ a importan¸ ta s ¸i responsabilitatea ei, prin faptul c˘ a i-au adus pe copii pe lume. P˘ arin¸ tii trebuie s˘ a se asigure c˘ a propriile lor inimi s ¸i vie¸ ti sunt controlate de preceptele divine, dac˘ a vor s˘ a-¸ si creasc˘ a copiii în temere s ¸i ascultare de Domnul. Ei nu au voie s˘ a incite, s˘ a oc˘ arasc˘ a s ¸i s˘ a batjocoreasc˘ a. Ei nu au voie s˘ a-¸ si ironizeze niciodat˘ a copiii care au tr˘ as˘ aturi rele de caracter, pe care ei în¸ si¸ si li le-au transmis. Acest mod de disciplinare nu va trata niciodat˘ a r˘ aul. P˘ arin¸ ti, folosi¸ ti preceptele Cuvântului lui Dumnezeu pentru a-i sf˘ atui s ¸i mustra pe copiii vo¸ stri înc˘ ap˘ a¸ tâna¸ ti. Ar˘ ata¸ ti-le un „a¸ sa zice Domnul“ pentru [68] cerin¸ tele voastre. O mustrare care vine ca un cuvânt din partea lui Dumnezeu este mult mai eficient˘ a decât una rostit˘ a cu asprime s ¸i mânie de buzele p˘ arin¸ tilor. Ori de câte ori este necesar ca dorin¸ tele copilului s˘ a fie refuzate sau este necesar s˘ a se treac˘ a peste voin¸ ta lui, acesta trebuie convins cu mult˘ a seriozitate c˘ a acest lucru nu se face pentru a da satisfac¸ tie p˘ arin¸ tilor sau pentru a exercita o autoritate arbitrar˘ a, ci numai pentru binele lui. El trebuie înv˘ a¸ tat c˘ a fiecare gre¸ seal˘ a neîndreptat˘ a îi va aduce lui însu¸ si nefericire s ¸i nu va fi pe plac lui Dumnezeu. Astfel disciplina¸ ti, copiii vor descoperi c˘ a cea mai mare fericire a lor const˘ a în supunerea propriilor lor voin¸ te voii Tat˘ alui lor ceresc. Atât unii p˘ arin¸ ti, cât s ¸i unii profesori par s˘ a uite c˘ a au fost s ¸i ei odat˘ a copii. Ei sunt arogan¸ ti, reci s ¸i lipsi¸ ti de simpatie. Ori de câte ori vin în contact cu cei tineri-acas˘ a, la s ¸coal˘ a, la Scoala ¸ de Sabat, la biseric˘ a — ei p˘ astreaz˘ a acela¸ si aer de autoritate, iar chipurile lor poart˘ a, de regul˘ a, o expresie sobr˘ a, resping˘ atoare. Veselia sau felul de a fi capricios, caracteristice copiilor, s ¸i activitatea neobosit˘ aa tinerilor sunt f˘ ar˘ a scuz˘ a în ochii lor. O astfel de disciplin˘ a nu se aseam˘ an˘ a cu cea folosit˘ a de Hristos. Copiii astfel educa¸ ti se tem de p˘ arin¸ tii s ¸i profesorii lor, îns˘ a nu îi iubesc; ei nu le pot m˘ arturisi acestora experien¸ tele lor copil˘ are¸ sti. Unele dintre cele mai valoroase

C˘ aminul s ¸i s ¸coala

57

tr˘ as˘ aturi de caracter sunt reprimate cu ur˘ a, a¸ sa cum vine o rafal˘ a de vânt asupra unei plante firave. Zâmbi¸ ti, p˘ arin¸ ti; zâmbi¸ ti, profesori. Dac˘ a inima v˘ a este trist˘ a, nu l˘ asa¸ ti ca fa¸ ta voastr˘ a s˘ a dezv˘ aluie acest lucru. L˘ asa¸ ti ca str˘ alucirea soarelui, ce porne¸ ste dintr-o inim˘ a iubitoare, mul¸ tumitoare, s˘ a v˘ a lumineze chipul. Renun¸ ta¸ ti la demnitatea de fier, adapta¸ ti-v˘ a la nevoile copiilor s ¸i face¸ ti-i s˘ a v˘ a iubeasc˘ a. Trebuie s˘ a le c⸠stiga¸ ti dragostea, dac˘ a vre¸ ti s˘ a le întip˘ ari¸ ti în inim˘ a adev˘ arul religios. Domnul Isus a iubit copiii. El Si-a ¸ adus aminte c˘ as ¸i El a fost odat˘ a copil s ¸i chipul Lui binevoitor a c⸠stigat dragostea celor mici. ˘ iubitoare Le pl˘ acea s˘ a se joace în jurul Lui s ¸i s˘ a ating˘ a acea fa¸ ta cu mâinile lor nevinovate. Când mamele s ¸i-au adus copiii pentru a fi binecuvânta¸ ti de scumpul Mântuitor, ucenicii au considerat acel [69] ˘ pentru a-I întrerupe înv˘ ˘ turile. Îns˘ lucru de prea mic˘ a importan¸ ta a¸ ta a Domnul Isus a citit dorin¸ ta adânc˘ a în inimile mamelor s ¸i, mustrândui pe ucenici, a spus: „L˘ asa¸ ti copila¸ sii s˘ a vin˘ a la Mine s ¸i nu-i opri¸ ti, c˘ aci Împ˘ ar˘ a¸ tia cerurilor este a unora ca ei“. P˘ arin¸ ti, ave¸ ti de f˘ acut o lucrare pentru copiii vo¸ stri, pe care nimeni altcineva nu o poate face. Nu pute¸ ti l˘ asa r˘ aspunderea voastr˘ a pe ˘ de copiii s˘ seama altora. Datoria tat˘ alui fa¸ ta ai nu poate fi transferat˘ a asupra mamei. Dac˘ a ea î¸ si aduce la îndeplinire datoria, sarcina pe care o are îi este suficient˘ a. Doar lucrând uni¸ ti tat˘ al s ¸i mama vor putea s˘ a îndeplineasc˘ a lucrarea pe care Dumnezeu a încredin¸ tat-o în mâinile lor. Timpul care este petrecut pentru c⸠stigarea de bog˘ a¸ tii este mai mult decât pierdut, atât pentru p˘ arin¸ ti, cât s ¸i pentru copii, atâta timp cât este neglijat˘ a educa¸ tia moral˘ a. Comorile p˘ amânte¸ sti vor trece; îns˘ a noble¸ tea caracterului s ¸i valoarea moral˘ a vor dura ve¸ snic. Dac˘ a lucrarea p˘ arin¸ tilor va fi bine f˘ acut˘ a, ea va da m˘ arturie de-a lungul ve¸ sniciei de în¸ telepciunea s ¸i credincio¸ sia lor. Cei care se împov˘ areaz˘ a la extrem ca s˘ a-¸ si procure pentru casele lor lucruri costisitoare s ¸i ˘ cu privire drept hran˘ a delicatese sau pentru a-i men¸ tine în ignoran¸ ta la lucrul folositor vor fi r˘ aspl˘ ati¸ ti doar cu mândria, invidia, ambi¸ tia s ¸i lipsa de respect a copiilor lor r˘ asf˘ a¸ ta¸ ti. Tinerii au nevoie înc˘ a din copil˘ arie de o barier˘ a ferm˘ a ridicat˘ a între ei s ¸i lume, astfel ca influen¸ ta degradant˘ a a acesteia s˘ a nu-i afecteze. P˘ arin¸ tii trebuie s˘ a vegheze continuu, astfel încât copiii lor s˘ a nu fie pierdu¸ ti pentru Dumnezeu. Dac˘ a ar fi considerat important

58

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

ca tinerii s˘ a aib˘ a caractere frumoase s ¸i un fel de a fi binevoitor, tot a¸ sa dup˘ a cum exist˘ a tendin¸ ta de a imita moda lumii în îmbr˘ ac˘ aminte s ¸i comportament, ar fi sute acolo unde este azi doar unul preg˘ atit ˘ activ˘ ˘ înnobilatoare pentru o via¸ ta a, în stare s˘ a exercite o influen¸ ta asupra societ˘ a¸ tii! Lucrarea de educare, instruire s ¸i disciplinare a p˘ arin¸ tilor întrece [70] în însemn˘ atate orice alt˘ a lucrare. Eforturile celor mai buni profesori aduc adesea pu¸ tine roade, deoarece ta¸ tii s ¸i mamele nu-¸ si fac partea cu credincio¸ sie. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie s˘ a fie întotdeauna c˘ al˘ auza lor. Noi nu vrem s˘ a v˘ a prezent˘ am o nou˘ a cale de îndeplinire ˘ turile acelui cua datoriei. Noi punem înaintea tuturor toate înv˘ a¸ ta vânt prin care lucrarea noastr˘ a trebuie s˘ a fie judecat˘ as ¸i întreb˘ am: Acesta este standardul pe care noi, ca p˘ arin¸ ti cre¸ stini, ne str˘ aduim s˘ a-l atingem? The Review and Herald, 21 martie 1882. Pentru studiu suplimentar Semnele Timpului, 27 aprilie, 1882, Profesorul s ¸i lucrarea lui; Semnele Timpului, 4 mai, 1882, Munca este o binecuvântare; Semnele Timpului, 4 mai, 1882, Scoala ¸ noastr˘ a din Healdsburg; Semnele Timpului, 25 mai, 1882, Instruirea în c˘ amin — importan¸ ta s ¸i rezultatele ei; [71] The Review and Herald, 13 iunie, 1882, Disciplina în c˘ amin.

Importan¸ ta educa¸ tiei fizice
Veacul în care tr˘ aim este de neegalat în privin¸ ta interesului pentru educa¸ tie. R˘ aspândirea larg˘ a a cuno¸ stin¸ tei prin intermediul presei, punerea la îndemâna tuturor a unor mijloace de a înv˘ a¸ ta singuri, toate acestea au trezit un interes general pentru cultivarea min¸ tii. În timp ce recunoa¸ stem cu satisfac¸ tie posibilit˘ a¸ tile crescânde, noi nu ar trebui s˘ a închidem ochii la deficien¸ tele existente în sistemul de educa¸ tie din prezent. În dorin¸ ta de a asigura educa¸ tia intelectual˘ a, atât educa¸ tia fizic˘ a, cât s ¸i cea moral˘ a au fost ignorate. Mul¸ ti tineri ˘ mânt cu tr˘ vin din institu¸ tiile de înv˘ a¸ ta as˘ aturile morale degradate, iar puterile fizice sl˘ abite, f˘ ar˘ a o cunoa¸ stere a vie¸ tii practice s ¸i doar cu pu¸ tin˘ a t˘ arie pentru a-¸ si îndeplini datoriile. Când am v˘ azut aceste rele, am întrebat: Trebuie oare ca fiii s ¸i fiicele noastre s˘ a devin˘ a slabi din punct de vedere moral s ¸i fizic, pentru a putea dobândi o educa¸ tie în s ¸coal˘ a? Nu ar trebui s˘ a fie a¸ sa; nu este nevoie s˘ a fie a¸ sa, dac˘ a profesorii s ¸i elevii se vor supune legilor naturale, care sunt s ¸i ele legi ale lui Dumnezeu. Toate puterile min¸ tii s ¸i trupului trebuie bine puse la lucru în mod activ, astfel ca tinerii s˘ a poat˘ a deveni b˘ arba¸ ti s ¸i femei puternici, bine echilibra¸ ti. Mul¸ ti elevi se gr˘ abesc atât de mult s˘ a-¸ si termine studiile, încât nu reu¸ sesc s˘ a ispr˘ aveasc˘ a nimic din ceea ce întreprind. Doar pu¸ tini dintre ei au suficient curaj s ¸i st˘ apânire de sine pentru a ac¸ tiona din principiu. Majoritatea studen¸ tilor nu în¸ teleg adev˘ aratul obiectiv al educa¸ tiei s ¸i de aceea dau gre¸ s în a merge pe acea cale care s˘ a îi ajute s˘ a ating˘ a acest obiectiv. Ei se dedic˘ a studierii matematicii sau a limbilor, în timp ce neglijeaz˘ a un studiu mult mai important ˘ . Mul¸ pentru fericirea s ¸i succesul în via¸ ta ti dintre cei care pot explora adâncul p˘ amântului împreun˘ a cu geologul sau cerul împreun˘ a cu astronomul nu arat˘ a nici cel mai mic interes pentru corpurile lor. Pentru ei, al¸ tii se ocup˘ as ¸i s ¸tiu exact câte oase sunt în organismul omenesc s ¸i pot descrie corect fiecare organ al trupului s ¸i ei sunt atât [72] de ignoran¸ ti în ceea ce prive¸ ste legile s˘ an˘ at˘ a¸ tii s ¸i tratamentul bolilor, 59

60

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

ca s ¸i când via¸ ta ar fi dirijat˘ a doar de soarta oarb˘ a, s ¸i nu de o lege clar˘ as ¸i neschimb˘ atoare. S˘ an˘ atatea fizic˘ a st˘ a la temelia tuturor ambi¸ tiilor s ¸i n˘ adejdilor oric˘ arui elev. De aici deriv˘ a importan¸ ta deosebit˘ a a dobândirii cunoa¸ sterii acelor legi prin care s˘ an˘ atatea este asigurat˘ as ¸i p˘ astrat˘ a. Fiecare tân˘ ar ar trebui s˘ a înve¸ te s˘ a aib˘ a obiceiuri regulate în privin¸ ta alimenta¸ tiei — ce s˘ a m˘ anânce, când s˘ a m˘ anânce, cum s˘ a m˘ anânce. ˘ m câte ore s˘ Noi ar trebui s˘ a înv˘ a¸ ta a dedic˘ am studiului s ¸i cât de mult timp s˘ a petrecem cu exerci¸ tiul fizic. Corpul omenesc poate fi comparat cu un mecanism care func¸ tioneaz˘ a frumos, care are nevoie de îngrijire pentru a fi bine p˘ astrat. O parte a acestuia nu trebuie supus˘ a continuu oboselii s ¸i tensiunii, în timp ce alta s˘ a rugineasc˘ a datorit˘ a inactivit˘ a¸ tii. În timp ce mintea este solicitat˘ a, s ¸i mu¸ schii trebuie s˘ a î¸ si fac˘ a partea ce le revine de exerci¸ tiu fizic. Obiceiurile regulate legate de alimenta¸ tie, somn, studiu s ¸i mi¸ s˘ de sine care fizic˘ a constituie o datorie pe care fiecare elev o are fa¸ ta ˘ de societate s ˘ de Dumnezeu. Educa¸ însu¸ si, fa¸ ta ¸i fa¸ ta tia care îi va face pe tineri s˘ a fie o binecuvântare pentru lume este cea care îi va face în stare s˘ a ajung˘ a b˘ arba¸ ti s ¸i femei nobili, oameni autentici. Acel tân˘ ar care studiaz˘ a mult, doarme pu¸ tin, face pu¸ tin˘ a mi¸ scare fizic˘ as ¸i m˘ anânc˘ a la ore neregulate s ¸i o hran˘ a necorespunz˘ atoare, de calitate inferioar˘ a, dobânde¸ ste o instruire a intelectului pe seama s˘ an˘ at˘ a¸ tii s ¸i a moralului, a spiritualit˘ a¸ tii s ¸i poate a vie¸ tii. În mod natural, tinerii doresc activitate, iar dac˘ a ei nu g˘ asesc un scop legitim pentru energiile lor acumulate, dup˘ a ce au stat închi¸ si în sala de clas˘ a, vor ajunge agita¸ ti s ¸i lipsi¸ ti de st˘ apânire s ¸i astfel sunt condu¸ si s˘ a se angajeze în practicarea unor sporturi dure, necivilizate, care discrediteaz˘ a atât de multe s ¸coli s ¸i colegii, s ¸i chiar s˘ a se afunde ˘ de destr˘ într-o via¸ ta ab˘ alare. Mul¸ ti dintre tinerii care au plecat de acas˘ a inocen¸ ti au fost corup¸ ti la s ¸coal˘ a prin prieteniile pe care le-au legat. ˘ mânt trebuie s˘ Fiecare institu¸ tie de înv˘ a¸ ta a asigure studiul s ¸i practicarea agriculturii s ¸i s ¸tiin¸ telor mecanice. Ar trebui angaja¸ ti profesori [73] competen¸ ti, care s˘ a îi instruiasc˘ a pe tineri pentru diferite îndeletniciri, ca s ¸i în diferite domenii de studiu. În timp ce o parte a fiec˘ arei zile este devotat˘ a cultiv˘ arii min¸ tii, trebuie ca o alt˘ a parte s˘ a fie pus˘ a deoparte pentru munca fizic˘ as ¸i, de asemenea, un timp special pentru exerci¸ tiu devo¸ tional s ¸i studiul Scripturilor.

Importan¸ ta educa¸ tiei fizice

61

O astfel de educa¸ tie va încuraja deprinderi care vor conduce la încredere în sine, fermitate s ¸i hot˘ arâre. Cei care vor absolvi astfel de institu¸ tii vor fi preg˘ ati¸ ti pentru a se angaja cu succes în datoriile practice ale vie¸ tii. Ei vor avea curajul s ¸i perseveren¸ ta de a dep˘ as ¸i obstacolele s ¸i acea hot˘ arâre în privin¸ ta principiilor care nu îi va l˘ asa s˘ a cedeze în fa¸ ta influen¸ telor rele. Dac˘ a tinerii nu se pot bucura decât de o educa¸ tie într-o singur˘ a ˘ : studiul s direc¸ tie, ce este de o mai mare importan¸ ta ¸tiin¸ telor, cu toate dezavantajele pe care le are asupra s˘ an˘ at˘ a¸ tii s ¸i a moralului, sau o instruire deplin˘ a în datoriile practice, având o moralitate s˘ an˘ atoas˘ a s ¸i o bun˘ a dezvoltare fizic˘ a? F˘ ar˘ a s˘ a ezit˘ am, r˘ aspundem: cea din urm˘ a. Îns˘ a, cu efortul corespunz˘ ator, ambele pot fi dobândite, în majoritatea cazurilor. Cei care combin˘ a lucrul util cu studiul nu au nevoie de exerci¸ tii de gimnastic˘ a. Iar munca efectuat˘ a în aer liber este de zece ori mai benefic˘ a pentru s˘ an˘ atate decât munca în cas˘ a. Atât mecanicul, cât s ¸i fermierul fac mi¸ scare fizic˘ a, îns˘ a, dintre cei doi, fermierul este mai s˘ an˘ atos. Nimic altceva decât aerul învior˘ ator s ¸i str˘ alucirea soarelui nu vor împlini mai bine cerin¸ tele organismului. T˘ ¸ aranul care lucreaz˘ a p˘ amântul face în munca sa toate mi¸ sc˘ arile fizice care s-au putut face în s ¸coala elementar˘ a. Sala sa de gimnastic˘ a este câmpul deschis. Baldachinul cerului este acoper˘ amântul s˘ au, iar p˘ amântul cel tare este du¸ sumeaua lui. Aici, el st˘ as ¸i sap˘ a, seam˘ an˘ as ¸i culege roade. Urm˘ ari¸ ti-l cum se mi¸ sc˘ a în perioada cositului, cum cose¸ ste fânul, cum face c˘ api¸ te, cum se leag˘ an˘ a, cum se rostogole¸ ste, cum ridic˘ as ¸i încarc˘ a, cum p˘ as ¸e¸ ste s ¸i cum pune deoparte. Aceste mi¸ sc˘ ari diverse pun în ac¸ tiune oasele, articula¸ tiile, mu¸ schii, tendoanele s ¸i nervii corpului. Acest exerci¸ tiu viguros necesit˘ a inspira¸ tii s ¸i expira¸ tii ˘ sângele, adânci, profunde, complete, care dezvolt˘ a pl˘ amânii s ¸i cur˘ a¸ ta trimi¸ tând curentul cald al vie¸ tii în artere s ¸i vene. Un fermier cump˘ atat în toate obiceiurile sale, de regul˘ a, se bucur˘ a de s˘ an˘ atate. Munca pe [74] care o face este pl˘ acut˘ a. El are poft˘ a de mâncare, doarme bine s ¸i poate fi fericit. S˘ a punem în contrast starea fermierului activ cu cea a elevului care neglijeaz˘ a mi¸ scarea fizic˘ a. El st˘ a într-o camer˘ a închis˘ a, aplecat asupra b˘ ancii sau asupra mesei, cu pl˘ amânii presa¸ ti. El nu poate inspira adânc, deplin. Creierul este suprasolicitat pân˘ a la extrem, în timp ce corpul este inactiv, ca s ¸i când nici n-ar avea nevoie în

62

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

mod deosebit de el. Sângele lui se mi¸ sc˘ a anevoios prin organism. Picioarele sunt reci, iar corpul fierbinte. Cum poate fi s˘ an˘ atoas˘ ao astfel de persoan˘ a? Dac˘ a elevul va face în mod regulat exerci¸ tii care s˘ a-l fac˘ a s˘ a respire profund s ¸i deplin, va inhala astfel în pl˘ amâni aerul d˘ at˘ ator de ˘ al cerului; el va fi o fiin¸ ˘ nou˘ via¸ ta ta a. Nu atât studiul mult s ¸i greu este cel care distruge s˘ an˘ atatea elevilor, cât nesocotirea legilor naturii. ˘ mânt trebuie folosite profesoare cu expeÎn institu¸ tiile de înv˘ a¸ ta ˘ , care s˘ rien¸ ta a le ajute pe tinerele fete s˘ a p˘ atrund˘ a în tainele buc˘ at˘ ariei. Cunoa¸ sterea datoriilor gospod˘ are¸ sti este de mare pre¸ t pentru fiecare femeie. Sunt nenum˘ arate familii a c˘ aror fericire este n˘ aruit˘ a din cauza faptului c˘ a so¸ tia, s ¸i mama, este ineficient˘ a. Nu este atât de important ca fetele noastre s˘ a înve¸ te s˘ a picteze, s˘ a fac˘ a lucruri pentru care este nevoie de imagina¸ tie, s˘ a cunoasc˘ a muzic˘ a sau chiar „r˘ ad˘ acina p˘ atrat˘ a“, matematic˘ a sau oratorie, cât s˘ as ¸tie s˘ a croiasc˘ a, s˘ a confec¸ tioneze s ¸i s˘ a-¸ si repare hainele sau s˘ a preg˘ ateasc˘ a hrana în mod ˘ ajunge la vârsta de nou˘ s˘ an˘ atos s ¸i gustos. Când o feti¸ ta a-zece ani, trebuie s˘ a i se cear˘ a s˘ a ajute s ¸i ea în treburile gospod˘ are¸ sti obi¸ snuite, atât cât poate, s ¸i s˘ a r˘ aspund˘ a pentru felul în care î¸ si face treaba. A fost un tat˘ a în¸ telept acela care, fiind întrebat ce inten¸ tioneaz˘ a s˘ a fac˘ a cu fiicele sale, a r˘ aspuns: „Inten¸ tionez ca ele s˘ a-¸ si fac˘ a ucenicia în apropierea mamei lor, care este extraordinar de îndemânatic˘ a, pentru ca ele s˘ a poat˘ a s˘ a înve¸ te cum s˘ a foloseasc˘ a cel mai bine timpul s ¸i cum s˘ a devin˘ a so¸ tii s ¸i mame, conduc˘ atoare ale familiilor lor s ¸i membre folositoare ale societ˘ a¸ tii“. Sp˘ alarea rufelor pe scândura de frecat demodat˘ a, m˘ aturatul, cu[75] r˘ a¸ tenia s ¸i o mul¸ time de alte treburi în buc˘ at˘ arie s ¸i în gr˘ adin˘ a vor constitui exerci¸ tii fizice valoroase pentru tinerele fete. Aceste lucruri utile vor lua locul crochetului, arcului, dansului s ¸i altor distrac¸ tii, care nu sunt, de fapt, de folos nim˘ anui. Multe femei, socotite cu s ¸coal˘ a pentru c˘ a au absolvit cu onoruri ˘ mânt, sunt ru¸ anumite institu¸ tii de înv˘ a¸ ta sinos de ignorante în privin¸ ta datoriilor practice ale vie¸ tii. Ele nu au acea îndemânare necesar˘ a pentru administrarea corespunz˘ atoare a gospod˘ ariei, lucru atât de esen¸ tial pentru fericirea c˘ aminului. Ele s-ar putea s˘ a vorbeasc˘ a despre sfera înalt˘ a a femeii, despre drepturile ei, dar, cu toate acestea, ele s˘ a fie foarte departe de adev˘ arata sfer˘ a a femeii. Este dreptul fiec˘ arei fiice a Evei s˘ a cunoasc˘ a foarte bine treburile legate de gospod˘ arie s ¸i

Importan¸ ta educa¸ tiei fizice

63

s˘ a se instruiasc˘ a în toate domeniile lucrului în gospod˘ arie. Fiecare tân˘ ar˘ a trebuie astfel educat˘ a, încât, dac˘ a ajunge so¸ tie s ¸i mam˘ a, s˘ a poat˘ a fi ca o regin˘ a pe propriul ei domeniu. Ea trebuie s˘ a aib˘ a toat˘ a competen¸ ta s˘ a-¸ si instruiasc˘ as ¸i s˘ a-¸ si îndrume copiii s ¸i s˘ a-¸ si dirijeze servitorii sau, dac˘ a va fi nevoie, s˘ a lucreze cu propriile ei mâini pentru împlinirea nevoilor casei sale. Este dreptul ei s˘ a în¸ teleag˘ a mecanismul de func¸ tionare a corpului omenesc s ¸i principiile de igien˘ a, lucrurile legate de alimenta¸ tie s ¸i îmbr˘ ac˘ aminte, munc˘ as ¸i recreare s ¸i o mul¸ time de alte lucruri care sunt strâns legate de bun˘ astarea casei sale. Este dreptul ei s˘ a cunoasc˘ a cele mai bune metode de tratare a bolilor, ca s˘ a-¸ si poat˘ a îngriji copiii când sunt bolnavi, s ¸i nu s˘ a-¸ si lase pre¸ tioasele comori pe mâna unor surori sau medici str˘ aini. Ideea c˘ a ignoran¸ ta în privin¸ ta ocupa¸ tiilor folositoare este o tr˘ as˘ atur˘ a esen¸ tial˘ a a unui adev˘ arat domn sau a unei doamne este contrar˘ a planului lui Dumnezeu la crearea omului. Lenevia este un p˘ acat, iar ignoran¸ ta în privin¸ ta datoriilor obi¸ snuite ale vie¸ tii este urmarea nebuniei, care va avea consecin¸ te amarnice. ˘ s˘ Cei care au ca regul˘ a în via¸ ta a-L slujeasc˘ as ¸i s˘ a-L onoreze pe Dumnezeu vor da aten¸ tie îndemnului apostolului: „Deci, fie c˘ a mânca¸ ti, fie c˘ a be¸ ti, fie c˘ a face¸ ti orice altceva, s˘ a face¸ ti totul spre slava lui Dumnezeu“. Asemenea elevi î¸ si vor p˘ astra integritatea în fa¸ ta ispitei s ¸i vor termina s ¸coala cu intelectul bine dezvoltat, cu [76] trupul s ¸i sufletul s˘ an˘ atoase. Semnele Timpului, 26 august, 1882. Pentru studiu suplimentar The Review and Herald, 11 iulie, 1882, Cel dintâi obiectiv al educa[77] ¸ tiei.

Integritatea lui Daniel la încercare
Profetul Daniel a fost un om ilustru. El constituie un exemplu str˘ alucit de ceea ce poate deveni omul atunci când conlucreaz˘ a cu în¸ telepciunea lui Dumnezeu. Ne-a fost l˘ asat un scurt raport asupra vie¸ tii acestui b˘ arbat sfânt al lui Dumnezeu, pentru încurajarea acelora care aveau s˘ a îndure, în scurgerea timpului, încerc˘ ari s ¸i ispite. Când poporul lui Israel, împreun˘ a cu regele lor, cu nobilii s ¸i preo¸ tii au fost du¸ si în robie, patru dintre ace¸ stia au fost ale¸ si s˘ a slujeasc˘ a la curtea regelui Babilonului. Unul dintre ei a fost Daniel, care de ˘ tor, cu o abilitate remarcabil˘ timpuriu se ar˘ atase un tân˘ ar promi¸ ta a. ˘ nobil˘ To¸ ti ace¸ sti tineri erau de vi¸ ta as ¸i sunt descri¸ si ca fiind „f˘ ar˘ a vreun cusur trupesc, frumo¸ si la chip, înzestra¸ ti cu în¸ telepciune în orice ramur˘ aas ¸tiin¸ tei, cu minte ager˘ as ¸i pricepere“ (Daniel 1, 4). Sesizând talentele deosebite ale acestor tineri captivi, regele Nebucadne¸ tar s-a hot˘ arât s˘ a-i preg˘ ateasc˘ a pentru a îndeplini func¸ tii importante în împ˘ ar˘ a¸ tia sa. Pentru a putea fi pe deplin califica¸ ti ˘ la curte, potrivit obiceiului oriental, ei trebuia s˘ pentru noua via¸ ta a înve¸ te limba haldeilor s ¸i s˘ a fie supu¸ si, timp de trei ani, unui curs complet de educa¸ tie fizic˘ as ¸i intelectual˘ a. Tinerii care f˘ aceau aceast˘ as ¸coal˘ a nu aveau doar s˘ a fie admi¸ si în palatul regal, ci se luau m˘ asuri ca ei s˘ a m˘ anânce din carnea s ¸i s˘ a bea din vinul de la masa regelui. Prin aceasta, regele considera nu numai c˘ a le acord˘ a o mare onoare, dar s ¸i c˘ a le asigur˘ a cea mai bun˘ a dezvoltare fizic˘ as ¸i intelectual˘ a pe care o puteau dobândi. Printre c˘ arnurile de la masa regelui, erau s ¸i carne de porc s ¸i alte c˘ arnuri pe care legea lui Moise le declarase necurate, s ¸i care evreilor le era în mod expres interzis s˘ a le m˘ anânce. În acest punct, Daniel a ˘ turilor fost adus în fa¸ ta unei încerc˘ ari puternice. S˘ a fie de partea înv˘ a¸ ta [78] p˘ arin¸ tilor s˘ ai în privin¸ ta c˘ arnurilor s ¸i b˘ auturilor, ofensându-l astfel pe rege s ¸i pierzându-¸ si nu numai pozi¸ tia, ci poate chiar s ¸i via¸ ta, sau s˘ a nu ¸ tin˘ a seama de porunca Domnului s ¸i s˘ a se bucure de favoarea regelui, asigurându-¸ si astfel cele mai mari avantaje intelectuale s ¸i cele mai ademenitoare perspective lume¸ sti? 64

Integritatea lui Daniel la încercare

65

Daniel nu a stat mult pe gânduri. El s-a decis s˘ a r˘ amân˘ a ferm în integritatea sa, oricare ar fi fost urm˘ arile. El „s-a hot˘ arât în inima lui s˘ a nu se spurce cu bucatele alese ale împ˘ aratului s ¸i nici cu vinul pe care îl bea împ˘ aratul“. Ast˘ azi sunt mul¸ ti care pretind c˘ a sunt cre¸ stini, dar care sus¸ tin c˘ a Daniel era prea deosebit, considerându-l îngust s ¸i bigot. Ei consider˘ a ˘ pentru a problema mânc˘ arii s ¸i a b˘ auturii de prea mic˘ a importan¸ ta necesita o asemenea pozi¸ tie — una care cere probabil sacrificiu în privin¸ ta oric˘ aror avantaje p˘ amânte¸ sti. Îns˘ a cei care judec˘ a astfel vor descoperi în ziua judec˘ a¸ tii c˘ a s-au îndep˘ artat de la cerin¸ tele clare ale lui Dumnezeu s ¸i c˘ a au f˘ acut din propriile lor p˘ areri un standard în privin¸ ta binelui s ¸i r˘ aului. Ei vor descoperi c˘ a ceea ce pentru ei era ˘ nu era la fel privit de Dumnezeu. De cerin¸ lipsit de importan¸ ta tele Sale trebuie s˘ a ascult˘ am cu sfin¸ tenie. Cei care accept˘ a sau se supun unuia dintre preceptele Sale pentru c˘ a le convine s˘ a fac˘ a astfel, în timp ce pe altele le resping pentru c˘ a acestea ar cere sacrificiu, coboar˘ a standardul drept˘ a¸ tii s ¸i prin exemplul lor îi conduc s ¸i pe al¸ tii ˘ Legea cea sfânt˘ s˘ a trateze cu u¸ surin¸ ta a a lui Dumnezeu. „A¸ sa spune Domnul“ trebuie s˘ a fie regula noastr˘ a în toate lucrurile. Daniel a fost supus celor mai puternice ispite care i-ar putea asalta pe tinerii de ast˘ azi; cu toate acestea, a r˘ amas credincios educa¸ tiei religioase pe care a primit-o în anii dinainte. El a fost înconjurat de influen¸ te a c˘ aror ¸ tint˘ a era de a doborî pe cei care oscileaz˘ a între principiu s ¸i tenta¸ tie; totu¸ si, Cuvântul lui Dumnezeu îl prezint˘ a pe Daniel ca având un caracter f˘ ar˘ a prihan˘ a. Daniel nu a îndr˘ aznit s˘ a se încread˘ a în propria lui putere moral˘ a. Rug˘ aciunea era pentru el o necesitate. El a f˘ acut din Dumnezeu t˘ aria lui, iar temerea de Domnul era continuu înaintea lui în toate lucrurile vie¸ tii. Daniel avea darul blânde¸ tii autentice. El era credincios, hot˘ arât s ¸i [79] nobil. C˘ auta s˘ a tr˘ aiasc˘ a în pace cu to¸ ti, fiind în acela¸ si timp neclintit, precum cedrul cel falnic, atunci când era vorba de principiu. În tot ˘ de Dumnezeu, el ceea ce nu venea în contradic¸ tie cu închinarea fa¸ ta ˘ de cei care aveau autoritate asupra era respectuos s ¸i ascult˘ ator fa¸ ta ˘ de Dumnezeu, lui; îns˘ a el avea un sim¸ t atât de înalt al datoriei fa¸ ta încât cerin¸ tele conduc˘ atorilor p˘ amânte¸ sti erau subordonate. Nici un motiv egoist nu-l putea determina s˘ a se abat˘ a de la datoria sa. Caracterul lui Daniel este prezentat ca un exemplu izbitor de ceea ce poate face harul lui Dumnezeu din oameni dec˘ azu¸ ti datorit˘ a

66

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

firii p˘ amânte¸ sti s ¸i întina¸ ti de p˘ acat. Raportul vie¸ tii sale nobile, de t˘ ag˘ aduire de sine, constituie o încurajare pentru noi, oamenii obi¸ snui¸ ti. Din exemplul s˘ au putem c˘ ap˘ ata putere s˘ a rezist˘ am în mod nobil ispitei s ¸i s˘ a st˘ am neclinti¸ ti, prin harul blânde¸ tii, de partea binelui, în cele mai grele încerc˘ ari. Daniel ar fi putut g˘ asi cele mai plauzibile scuze pentru a se dep˘ arta de obiceiurile sale de cump˘ atare strict˘ a; îns˘ a aprobarea lui Dumnezeu era mai scump˘ a pentru el decât favoarea celui mai puternic monarh p˘ amântesc, mai scump˘ a chiar decât propria lui ˘ . Ob¸ via¸ ta tinând, datorit˘ a purt˘ arii lor deosebite, favoarea lui Mel¸ tar, demnitarul care se ocupa de tinerii evrei, Daniel a cerut s˘ a le fie îng˘ aduit s˘ a nu m˘ anânce din c˘ arnurile împ˘ aratului s ¸i s˘ a nu bea din vinul lui. Mel¸ tar se temea ca nu cumva, dând curs acestei cereri, s˘ a atrag˘ a asupra lui nepl˘ acerea regelui s ¸i astfel s˘ a-¸ si pun˘ a în primejdie ˘ . Ca mul¸ propria lui via¸ ta ti din zilele noastre, el socotea c˘ a o diet˘ a cump˘ atat˘ a i-ar face pe ace¸ sti tineri s˘ a fie palizi s ¸i boln˘ avicio¸ si, f˘ ar˘ a putere în mu¸ schi, iar despre bucatele alese de la masa împ˘ aratului credea c˘ a îi va face frumo¸ si s ¸i plini de s˘ an˘ atate s ¸i c˘ a vor fi în stare s˘ a duc˘ a la îndeplinire activit˘ a¸ ti fizice s ¸i intelectuale. Daniel a hot˘ arât ca problema s˘ a fie rezolvat˘ a prin punere la încercare timp de zece zile, în aceast˘ a perioad˘ a urmând ca tinerilor evrei s˘ a le fie îng˘ aduit s˘ a m˘ anânce hran˘ a simpl˘ a, în timp ce colegii lor se înfruptau din bucatele alese ale împ˘ aratului. În cele din urm˘ a cererea le-a fost aprobat˘ as ¸i Daniel a sim¸ tit asigurarea c˘ a are c⸠stig [80] de cauz˘ a. De¸ si era doar un tân˘ ar, el remarcase efectele v˘ at˘ am˘ atoare ale vinului s ¸i ale traiului destr˘ ab˘ alat asupra s˘ an˘ at˘ a¸ tii fizice s ¸i mintale. La sfâr¸ situl celor zece zile, rezultatul a fost contrar a¸ stept˘ arilor lui Mel¸ tar. Cei care avuseser˘ a obiceiuri cump˘ atate au fost evident ˘ de pofte, nu superiori colegilor lor, care fuseser˘ a îng˘ aduitori fa¸ ta doar în ce prive¸ ste înf˘ a¸ ti¸ sarea, dar s ¸i în privin¸ ta puterii fizice s ¸i a t˘ ariei mintale. Ca urmare a acestei încerc˘ ari, lui Daniel s ¸i tovar˘ as ¸ilor s˘ ai li s-a permis s˘ a-¸ si continue dieta simpl˘ a pe toat˘ a perioada pe care aveau s˘ a fie instrui¸ ti pentru treburile împ˘ ar˘ a¸ tiei. Domnul a aprobat hot˘ arârea s ¸i t˘ ag˘ aduirea de sine a acestor tineri ˘ s evrei s ¸i binecuvântarea Sa i-a înso¸ tit. El „le-a dat cuno¸ stin¸ ta ¸i pricepere în toat˘ as ¸tiin¸ ta s ¸i în¸ telepciunea; iar Daniel era priceput în toate vedeniile s ¸i visele“ (Daniel 1, 17). La sfâr¸ situl celor trei ani de

Integritatea lui Daniel la încercare

67

prob˘ a, când împ˘ aratul le-a verificat priceperea s ¸i cuno¸ stin¸ tele, nu s-a g˘ asit nici unul ca „Daniel, Hanania, Mi¸ sael s ¸i Azaria. De aceea ei au fost primi¸ ti în slujba împ˘ aratului. În toate lucrurile care cereau în¸ telepciune s ¸i pricepere, s ¸i despre care îi întreba împ˘ aratul, îi g˘ asea de zece ori mai destoinici decât to¸ ti vr˘ ajitorii s ¸i cititorii în stele, care erau în toat˘ a împ˘ ar˘ a¸ tia lui“ (Daniel 1, 19.20). Via¸ ta lui Daniel constituie o ilustra¸ tie inspirat˘ a a ceea ce înseamn˘ a un caracter sfin¸ tit. Este un exemplu pentru noi to¸ ti, dar în special pentru tineri. O ascultare strict˘ a de cerin¸ tele lui Dumnezeu este benefic˘ a atât pentru s˘ an˘ atatea corpului, cât s ¸i a min¸ tii. Pentru a putea atinge cel mai înalt standard al realiz˘ arilor morale s ¸i intelectuale, este necesar s˘ a c˘ aut˘ am în¸ telepciune s ¸i putere la Dumnezeu s ¸i s˘ a fim foarte cump˘ ata¸ ti în toate obiceiurile vie¸ tii. În experien¸ ta lui Daniel s ¸i a tovar˘ as ¸ilor s˘ ai g˘ asim un exemplu al triumfului principiului cump˘ at˘ arii asupra ispitei de a îng˘ adui pofta. Aceasta ne arat˘ a c˘ a prin intermediul principiului religios tinerii pot birui poftele firii p˘ amânte¸ sti s ¸i pot r˘ amâne credincio¸ si cerin¸ telor lui Dumnezeu, chiar dac˘ a îi va costa un mare sacrificiu. Ce s-ar fi întâmplat dac˘ a Daniel s ¸i tovar˘ as ¸ii s˘ ai ar fi f˘ acut compromis cu acei demnitari p˘ agâni s ¸i ar fi cedat presiunii momentului, [81] mâncând s ¸i bând din ceea ce era obi¸ snuit la babilonieni? Acel singur moment de îndep˘ artare de la principiu le-ar fi sl˘ abit sim¸ tul în privin¸ ta ˘ de ceea ce trebuia s˘ ˘ a ceea ce este drept s ¸i fa¸ ta a constituie oroare fa¸ ta de p˘ acat. Îng˘ aduirea poftei ar fi implicat sacrificarea t˘ ariei fizice, a clarit˘ a¸ tii min¸ tii s ¸i a puterii spirituale. Un pas gre¸ sit ar fi condus c˘ atre al¸ tii, pân˘ a ce se rupea rela¸ tia lor cu cerul, iar ei ar fi cedat ispitei. Dumnezeu spusese: „Pe acela care M˘ a va onora, Eu îl voi onora“. În timpul cât Daniel s-a ag˘ a¸ tat de Dumnezeu cu încredere neclintit˘ a, spiritul puterii profetice a venit asupra lui. În timp ce oamenii îl instruiau în privin¸ ta datoriilor de la curte, el a fost înv˘ a¸ tat de Dumnezeu s˘ a citeasc˘ a tainele veacurilor viitoare s ¸i s˘ a prezinte genera¸ tiilor viitoare, prin cifre s ¸i simboluri, lucrurile minunate care aveau s˘ a se întâmple la sfâr¸ situl timpului. Semnele Timpului, 28 septembrie, 1882. Pentru studiu suplimentar Semnele Timpului, 14 decembrie, 1882, Daruri pentru s˘ arb˘ atori;

68

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

The Review and Herald, 17 iulie, 1883, Tinerii ca lucr˘ atori misionari; ˘s Signs of the Times, 13 martie, 1884, Stiin¸ ¸ ta ¸i revela¸ tie; ˘s Semnele Timpului, 20 martie, 1884, Stiin¸ ¸ ta ¸i Biblie în educa¸ tie; Semnele Timpului, 10 aprilie, 1884, The Educarea copiilor; Semnele Timpului, 17 aprilie, 1884, Datorii importante în via¸ ta de [82] c˘ amin.

Importan¸ ta educa¸ tiei
Adev˘ aratul obiectiv al educa¸ tiei trebuie s˘ a fie privit cu deosebit˘ a aten¸ tie. Dumnezeu l-a înzestrat pe fiecare om cu diferite capacit˘ a¸ ti s ¸i puteri, pentru ca acestea s˘ a poat˘ a fi folosite s ¸i îmbog˘ a¸ tite în folosul S˘ au. Toate darurile care ne sunt acordate de El trebuie s˘ a fie folosite la maximum. El ne cere fiec˘ aruia s˘ a ne punem la lucru capacit˘ a¸ tile, ca s˘ a fim cât se poate de folositori, pentru a putea face o lucrare nobil˘ a pentru Dumnezeu, pentru binecuvântarea omenirii. Toate darurile pe care le avem, fie c˘ a este vorba de capacitatea min¸ tii, ˘ , vin de la Dumnezeu, astfel ca s˘ bani sau influen¸ ta a putem spune împreun˘ a cu David: „Toate lucrurile vin de la Tine s ¸i tot ce θ ti d˘ am este al T˘ au“. Iubi¸ ti tineri, care este ¸ telul s ¸i scopul vie¸ tii voastre? Ave¸ ti voi ambi¸ tia de a dobândi o educa¸ tie care s˘ a v˘ a confere un nume s ¸i o pozi¸ tie în lume? Nutri¸ ti voi gânduri pe care nu le pute¸ ti exprima, c˘ a vre¸ ti s˘ a v˘ a afla¸ ti într-o zi în culmea m˘ are¸ tiei intelectuale, c˘ a vre¸ ti s˘ a lua¸ ti loc într-o zi în consiliile legislative s ¸i judec˘ atore¸ sti, pentru a contribui la promulgarea unor legi în folosul na¸ tiunii? Nu este nimic gre¸ sit în toate aceste aspira¸ tii. Fiecare dintre voi pute¸ ti avea anumite ¸ tinte. Nu trebuie s˘ a v˘ a mul¸ tumi¸ ti cu realiz˘ ari medii. Tinti¸ ¸ ti cât mai sus s ¸i nu cru¸ ta¸ ti nici un efort pentru a atinge standardul dorit. Temerea de Domnul st˘ a la temelia oric˘ arei m˘ are¸ tii autentice. Integritatea, integritatea neab˘ atut˘ a constituie principiul pe care trebuie s˘ a-l duce¸ ti cu voi în toate problemele vie¸ tii. Religia s˘ a fie cu voi în via¸ ta de la s ¸coal˘ a, din c˘ amin s ¸i în toate c˘ aile voastre. Problema important˘ a pentru voi acum este ce fel de studii alege¸ ti s˘ a face¸ ti s ¸i cum le duce¸ ti la îndeplinire în a¸ sa fel, încât s˘ a v˘ a p˘ astra¸ ti caracterul cre¸ stin curat, integru s ¸i nep˘ atat, supunând toate interesele s ¸i cerin¸ tele vremelnice cerin¸ telor mai înalte ale Evangheliei lui Hristos. Acum cl˘ adi¸ ti cât ave¸ ti materiale, încât s˘ a v˘ a pute¸ ti da ca exemplu societ˘ a¸ tii s ¸i vie¸ tii c˘ a pute¸ ti împlini scopul lui Dumnezeu în via¸ ta voastr˘ a. Ca ucenici ai lui Hristos, nu sunte¸ ti scuti¸ ti de treburile vremelnice; [83] îns˘ a trebuie s˘ a duce¸ ti religia cu voi. În orice meserie v˘ a califica¸ ti, 69

70

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

nu nutri¸ ti niciodat˘ a ideea c˘ a a¸ ti putea avea succes dac˘ a sacrifica¸ ti principiul. Echilibra¸ ti de principiul religios, ve¸ ti putea atinge orice în˘ al¸ time dori¸ ti. Noi vom fi bucuro¸ si s˘ a v˘ a vedem c˘ a v˘ a ridica¸ ti pân˘ a la în˘ al¸ timea nobil˘ a pe care Dumnezeu a desemnat-o s-o atinge¸ ti. Domnul Isus îi iube¸ ste pe pre¸ tio¸ sii tineri; El nu are pl˘ acerea s˘ a-i vad˘ a crescând f˘ ar˘ a s˘ a-¸ si dezvolte talentele. Ei pot deveni b˘ arba¸ ti puternici, fermi în principii, în stare s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a li se încredin¸ teze responsabilit˘ a¸ ti înalte, s ¸i în aceast˘ a direc¸ tie, ei trebuie s˘ a î¸ si concentreze toate puterile. Îns˘ a niciodat˘ a nu comite¸ ti o nelegiuire atât de mare ca aceea de a perverti puterile date vou˘ a de Dumnezeu pentru a face r˘ au s ¸i a distruge pe al¸ tii. Sunt oameni deosebit de talenta¸ ti care î¸ si folosesc priceperea r˘ aspândind în jur ruin˘ a moral˘ as ¸i stric˘ aciune; îns˘ a to¸ ti ˘ ale c˘ ace¸ stia seam˘ an˘ a o s˘ amân¸ ta arei roade vor fi nepl˘ acute. Este ˘ tor s˘ un lucru înfrico¸ sa a ne înf˘ as ¸ur˘ am talantul încredin¸ tat într-un s ¸tergar s ¸i s˘ a-l ascundem în p˘ amânt; aceasta înseamn˘ a s˘ a arunc˘ am cununa vie¸ tii. Dumnezeu ne cere s˘ a lucr˘ am. Fiecare are o anumit˘ a responsabilitate; iar noi nu ne putem îndeplini marea misiune a vie¸ tii decât atunci când aceste responsabilit˘ a¸ ti sunt pe deplin acceptate s ¸i când ne achit˘ am de ele cu credincio¸ sie s ¸i con¸ stiinciozitate. În¸ teleptul spune: „Adu-¸ ti aminte de Creatorul t˘ au, în zilele tinere¸ tii tale“. Îns˘ a nu încerca s˘ a gânde¸ sti nici m˘ acar o clip˘ a c˘ a religia te va face trist sau înnegurat s ¸i c˘ a î¸ ti va pune piedici pe calea spre succes. Religia lui Hristos nu ne umbre¸ ste s ¸i nici m˘ acar nu ne sl˘ abe¸ ste vreo capacitate. În nici un fel aceasta nu v˘ a va face incapabili ˘ ; ea nu a fost rânduit˘ s˘ a v˘ a bucura¸ ti de vreo fericire real˘ a din via¸ ta a ˘ sau s˘ ca s˘ a v˘ a mic¸ soreze interesul pentru via¸ ta a v˘ a fac˘ a indiferen¸ ti ˘ de cerin¸ fa¸ ta tele prietenilor sau ale societ˘ a¸ tii. Ea nu acoper˘ a via¸ ta cu o mantie f˘ acut˘ a din sac; ea nu se exprim˘ a prin suspinuri s ¸i gemete amare. Nu, nu; cei care în orice lucru Îl socotesc pe Dumnezeu cel [84] dintâi, cel din urm˘ as ¸i cel mai bun sunt cei mai ferici¸ ti oameni din lume. Zâmbetul s ¸i senin˘ atatea nu dispar de pe fe¸ tele lor. Religia nu îl face pe om aspru s ¸i necioplit, neglijent, dezordonat s ¸i lipsit ˘s de amabilitate; dimpotriv˘ a, ea îl înal¸ ta ¸i îl înnobileaz˘ a, îi rafineaz˘ a gustul, îi sfin¸ te¸ ste judecata s ¸i îl face potrivit pentru societatea îngerilor din ceruri s ¸i pentru c˘ aminul pe care Domnul Isus S-a dus s˘ a i-l preg˘ ateasc˘ a.

Importan¸ ta educa¸ tiei

71

Niciodat˘ a s˘ a nu pierdem din vedere faptul c˘ a Domnul Isus este o fântân˘ a din care bucuria ¸ t⸠sne¸ ste ca un izvor. Lui nu-I face pl˘ acere s˘ a vad˘ a fiin¸ te omene¸ sti suferind, ci Îi place s˘ a le vad˘ a fericite. Cre¸ stinii au la îndemân˘ a multe surse de bucurie s ¸i pot spune, cu o acurate¸ te ce nu d˘ a gre¸ s, care pl˘ aceri sunt îng˘ aduite s ¸i potrivite. Ei se pot bucura de acele feluri de recreare care nu fac mintea s˘ a r˘ at˘ aceasc˘ a f˘ ar˘ a scop s ¸i nici nu înjosesc sufletul, care nu vor dezam˘ agi s ¸i nici nu vor l˘ asa ˘ trist˘ în urm˘ a o influen¸ ta a, care distruge respectul de sine sau pune bariere pe calea spre utilitate. Dac˘ a Îl pot lua pe Domnul Isus cu ei ˘ cu totul. s ¸i pot p˘ astra un spirit de rug˘ aciune, ei sunt în siguran¸ ta Psalmistul spune: „În¸ telegerea cuvintelor Sale d˘ a lumin˘ as ¸i pricepere omului de rând“. Ca putere educativ˘ a, Biblia este f˘ ar˘ a rival. Nu exist˘ a lucr˘ ari s ¸tiin¸ tifice care s˘ a fie atât de bine adaptate pentru a dezvolta con¸ stiin¸ ta, a¸ sa cum este contemplarea adev˘ arurilor mari s ¸i vitale s ¸i a lec¸ tiilor practice ale Bibliei. Nu a mai fost scris˘ a vreodat˘ a o alt˘ a carte atât de bine întocmit˘ a pentru a da putere mintal˘ a. Oameni cu un intelect str˘ alucit, dac˘ a nu sunt c˘ al˘ auzi¸ ti de Cuvântul lui Dumnezeu în cercet˘ arile lor, ajung confuzi; ei nu-L pot în¸ telege pe Creator sau lucr˘ arile Sale. Îns˘ a, dac˘ a mintea este dirijat˘ a s˘ a în¸ teleag˘ as ¸i s˘ a aprecieze adev˘ arul cel ve¸ snic, mobilizat˘ a s˘ a depun˘ a eforturi pentru a s˘ apa dup˘ a nestematele adev˘ arului în mina bogat˘ aa Cuvântului lui Dumnezeu, ea nu se va pipernici niciodat˘ as ¸i nici nu va sl˘ abi ca atunci când z˘ above¸ ste asupra subiectelor obi¸ snuite. Biblia este cea mai instructiv˘ as ¸i cuprinz˘ atoare istorie ce a fost dat˘ a vreodat˘ a lumii. Paginile ei sacre con¸ tin singura relatare autentic˘ a referitoare la crea¸ tiune. Aici putem vedea puterea care „a întins cerurile s ¸i a pus temeliile p˘ amântului“. În ea g˘ asim relatarea demn˘ a de încredere a istoriei neamului omenesc, una care nu a fost [85] distorsionat˘ a de prejudecata sau mândria omeneasc˘ a. În Cuvântul lui Dumnezeu g˘ asim subiecte pentru cele mai profunde cuget˘ ari; adev˘ arurile acestuia trezesc cele mai nobile aspira¸ tii. Aici îi întâlnim pe patriarhi s ¸i profe¸ ti s ¸i auzim vocea Celui Ve¸ snic vorbindu-le oamenilor. Aici Îl privim pe Acela pe care îngerii Îl contempl˘ a cu uluire — pe Fiul lui Dumnezeu, care S-a umilit pentru a deveni înlocuitorul nostru s ¸i siguran¸ ta noastr˘ a, înfruntând singur puterile întunericului s ¸i ob¸ tinând biruin¸ ta în dreptul nostru. Tinerii no¸ stri au Biblia cea pre¸ tioas˘ a; iar dac˘ a toate planurile s ¸i scopurile lor sunt testate de Sfintele Scripturi, ei vor fi condu¸ si

72

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

pe c˘ ar˘ ari sigure. Din ea putem înv˘ a¸ ta ce a¸ steapt˘ a Dumnezeu de la fiin¸ tele create dup˘ a chipul S˘ au. Din ea putem înv˘ a¸ ta cum s˘ a ne facem ˘ mai bun˘ o via¸ ta a aici s ¸i cum s˘ a ne asigur˘ am via¸ ta viitoare. Nici o alt˘ a carte nu poate da r˘ aspuns la întreb˘ arile pe care le izvor˘ as ¸te mintea ˘ turilor Cuvântului lui s ¸i la dorin¸ tele inimii. Acordând aten¸ tie înv˘ a¸ ta Dumnezeu, oamenii se pot ridica din cele mai de jos adâncimi ale ignoran¸ tei s ¸i degrad˘ arii s ¸i pot deveni fii ai lui Dumnezeu, conlucr˘ atori cu îngerii cei f˘ ar˘ a p˘ acat. Cu cât mintea z˘ above¸ ste mai mult asupra acestor teme, cu atât se va vedea mai mult c˘ a acelea¸ si principii guverneaz˘ a atât lucrurile lumii, cât s ¸i cele spirituale. Exist˘ a armonie între natur˘ as ¸i cre¸ stinism; c˘ aci amândou˘ a au acela¸ si Creator. Cartea naturii s ¸i cartea revela¸ tiei arat˘ a c˘ a este la lucru aceea¸ si în¸ telepciune divin˘ a. Sunt lec¸ tii care trebuie înv˘ a¸ tate din natur˘ a; s ¸i sunt lec¸ tii adânci, serioase, de o deosebit˘ a ˘ , care trebuie înv˘ importan¸ ta a¸ tate din cartea lui Dumnezeu. Prieteni tineri, temerea de Domnul st˘ a la temelia oric˘ arui progres; este începutul în¸ telepciunii. Tat˘ al nostru ceresc are anumite cerin¸ te de la voi; c˘ aci El v˘ a d˘ a darurile harului S˘ au f˘ ar˘ a s˘ a cear˘ a ceva sau f˘ ar˘ a ca voi s˘ a ave¸ ti vreun merit; s ¸i mai mult decât atât, El a dat pentru voi tot cerul într-un singur dar, acela al Fiului S˘ au prea iubit. [86] Pentru acest dar infinit, El v˘ a cere s˘ a-L asculta¸ ti. Fiindc˘ a a pl˘ atit un pre¸ t pentru voi, însu¸ si sângele pre¸ tios al Fiului lui Dumnezeu, El v˘ a cere s˘ a folosi¸ ti în mod potrivit privilegiile de care v˘ a bucura¸ ti. Capacit˘ a¸ tile voastre intelectuale s ¸i morale sunt daruri, talan¸ ti pe care vi i-a încredin¸ tat Dumnezeu ca s˘ a-i pune¸ ti la schimb˘ ator în mod în¸ telept s ¸i voi nu ave¸ ti voie s˘ a-i îngropa¸ ti, nefolosindu-i corespunz˘ ator, sau s˘ a îng˘ adui¸ ti ca ace¸ stia s˘ a se mic¸ soreze sau s˘ a se denatureze prin inactivitate. Va trebui s˘ a v˘ a hot˘ ar⸠ti dac˘ a v˘ a ve¸ ti achita cu credincio¸ sie de responsabilit˘ a¸ tile grele pe care le ave¸ ti s ¸i dac˘ a eforturile voastre vor fi sau nu bine c˘ al˘ auzite, f˘ acând tot ce pute¸ ti din partea voastr˘ a. Noi tr˘ aim în timpul primejdios al sfâr¸ sitului. Întregul cer este interesat ce caracter ne cl˘ adim. Pentru tine s-a f˘ acut tot ce era cu ˘ ca s˘ putin¸ ta a po¸ ti deveni p˘ arta¸ s la natura divin˘ a, dup˘ a ce ai sc˘ apat de stric˘ aciunea care este în lume prin pofte. Omul nu este l˘ asat singur s˘ a înving˘ a puterile întunericului doar prin eforturile lui slabe. Ajutorul este la îndemân˘ as ¸i va fi dat oric˘ arui suflet care îl dore¸ ste cu adev˘ arat. Îngerii lui Dumnezeu care urc˘ as ¸i coboar˘ a pe scara pe

Importan¸ ta educa¸ tiei

73

care Iacov a v˘ azut-o în vis vor ajuta pe fiecare suflet care dore¸ ste s˘ a urce chiar pân˘ a la în˘ al¸ timea cerului. Ei ap˘ ar˘ a poporul lui Dumnezeu s ¸i le vegheaz˘ a fiecare pas. Cei care urc˘ a pe c˘ ararea cea str˘ alucitoare vor fi r˘ aspl˘ ati¸ ti; ei vor intra în bucuria Domnului lor. Importan¸ ta educa¸ tiei Pentru Daniel, temerea de Domnul era începutul în¸ telepciunii. El a fost a¸ sezat într-o pozi¸ tie în care ispita era puternic˘ a. La curtea împ˘ ar˘ ateasc˘ a, destr˘ ab˘ alarea era pretutindeni; pl˘ aceri egoiste, satisfacerea poftei, necump˘ atarea s ¸i l˘ acomia erau la ordinea zilei. Daniel putea ori s˘ a se deprind˘ as ¸i el cu obiceiurile celor de la curte, ori s˘ a se împotriveasc˘ a influen¸ telor care îl tr˘ ageau în jos. El a ales a doua variant˘ a. S-a hot˘ arât în inima lui s˘ a nu se lase intimidat de pl˘ acerile p˘ ac˘ atoase cu care avea de-a face, oricare ar fi fost consecin¸ tele. El nu s-a întinat nici m˘ acar cu carnea de la masa împ˘ aratului sau cu vinul pe care îl bea el. Domnul a fost mul¸ tumit de calea pe care a [87] urmat-o Daniel. El a fost mult iubit s ¸i onorat de cer; s ¸i lui, Dumne˘ în s zeul în¸ telepciunii i-a dat iscusin¸ ta ¸tiin¸ ta haldeilor s ¸i pricepere în toate vedeniile s ¸i visele. Dac˘ a studen¸ tii care frecventeaz˘ a colegiile noastre vor fi hot˘ ar⸠ti, vor r˘ amâne integri, dac˘ a nu se vor întov˘ ar˘ as ¸i cu cei care umbl˘ a pe c˘ ai p˘ ac˘ atoase s ¸i nici nu se vor l˘ asa ademeni¸ ti de societatea lor, ca s ¸i Daniel, ei se vor bucura de favoarea lui Dumnezeu. Dac˘ a se vor deta¸ sa de distrac¸ tiile f˘ ar˘ a rost s ¸i de îng˘ aduirea poftei, min¸ tile lor vor putea fi clare pentru a putea dobândi cuno¸ stin¸ te s ¸i pricepere. Astfel, ei vor ob¸ tine o putere moral˘ a care îi va face s˘ a r˘ amân˘ a neclinti¸ ti când vor fi asalta¸ ti de ispit˘ a. Este o lupt˘ a continu˘ a aceea de a te împotrivi ˘ dup˘ ˘ r˘ aului s ¸i de a fi în alert˘ a; îns˘ a se merit˘ a s˘ a ob¸ tii biruin¸ ta a biruin¸ ta asupra eului s ¸i asupra puterilor întunericului. Si ¸ dac˘ a tinerii vor fi încerca¸ ti s ¸i pu¸ si la prob˘ a, a¸ sa cum a fost pus Daniel, cât de mult Îl vor onora pe Dumnezeu prin alipirea lor de ceea ce este bine. Un caracter nep˘ atat este la fel de pre¸ tios precum aurul din Ofir. F˘ ar˘ a tr˘ as˘ aturi de caracter curate, neîntinate, nimeni nu se poate face vreodat˘ a remarcat. Îns˘ a aspira¸ tiile nobile s ¸i dragostea pentru neprih˘ anire nu se mo¸ stenesc. Caracterul nu poate fi cump˘ arat; el trebuie ˘ de ispit˘ format prin eforturi st˘ aruitoare s ¸i împotrivire fa¸ ta a. Formarea unui caracter drept constituie lucrarea unei vie¸ ti întregi s ¸i este

74

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘. urmarea rug˘ aciunii, medita¸ tiei unite cu un înalt scop pentru via¸ ta Caracterul deosebit pe care tu îl ai trebuie s˘ a fie rezultatul eforturilor tale proprii. Prietenii te pot încuraja, îns˘ a nu pot face lucrul în locul t˘ au. Dorin¸ tele, suspinele, idealurile nu î¸ ti pot fi de folos niciodat˘ as ¸i nu î¸ ti pot face bine. Tu trebuie s˘ a urci. Încinge-¸ ti coapsele min¸ tii s ¸i porne¸ ste lucrul cu toate puterile voin¸ tei tale. Folosirea cu în¸ telepciune a ocaziilor pe care le ave¸ ti, cultivarea talentelor cu care v-a înzestrat Dumnezeu v˘ a vor face b˘ arba¸ ti s ¸i femei pe care Dumnezeu îi aprob˘ a, o binecuvântare pentru societate. Standardul s˘ a fie sus s ¸i, cu o energie nest˘ apânit˘ a, folosi¸ ti la maxim talentele s ¸i ocaziile pe [88] care le ave¸ ti s ¸i gr˘ abi¸ ti-v˘ a spre ¸ tint˘ a. Vor oare tinerii no¸ stri s˘ a fie con¸ stien¸ ti c˘ a au o lupt˘ a de dus? Satana s ¸i o¸ stirile lui sunt a¸ seza¸ ti în linie de b˘ ataie împotriva lor s ¸i ei nu au experien¸ ta pe care o au cei de vârst˘ a matur˘ a. Satana are o ur˘ a înver¸ sunat˘ a împotriva lui Hristos s ¸i a r˘ ascump˘ ar˘ arii realizate prin sângele Lui s ¸i el lucreaz˘ a cu toat˘ a puterea lui de în¸ sel˘ aciune s ¸i nelegiuire. Prin toate vicleniile posibile, el caut˘ a s˘ a-i înroleze pe tineri sub steagul s˘ au; s ¸i el îi folose¸ ste ca pe agen¸ tii s˘ ai pentru a strecura îndoieli cu privire la Biblie. Când este sem˘ anat˘ a ˘ de îndoial˘ o s˘ amân¸ ta a, Satana o hr˘ ane¸ ste întruna, pân˘ a produce un seceri¸ s bogat. Dac˘ a el poate produce îndoieli cu privire la Scripturi, acel unul nu va înceta s˘ a lucreze pân˘ a ce alte min¸ ti nu vor fi influen¸ tate de acela¸ si scepticism. Cei care nutresc îndoieli vor face caz c˘ a în privin¸ ta a ceea ce gândesc sunt independen¸ ti, îns˘ a departe de ei gândul de a fi cu adev˘ arat liberi. Mintea lor este cuprins˘ a de teama tipic˘ a unui rob, ca nu cumva cineva, la fel de slab s ¸i superficial ca ei, s˘ a nu-i batjocoreasc˘ a. ˘ de cel mai înfrico¸ ˘ tor Aceasta înseamn˘ a sl˘ abiciune s ¸i robie fa¸ ta sa ˘ se pot g˘ tiran. Adev˘ arata libertate s ¸i independen¸ ta asi în slujirea lui Dumnezeu. Slujirea Lui nu va pune asupra voastr˘ a restric¸ tii care s˘ a v˘ a împiedice fericirea. Îndeplinind cerin¸ tele Lui, voi ve¸ ti g˘ asi pace, mul¸ tumire s ¸i bucurie pe care, pe calea îng˘ aduin¸ tei s ¸i a p˘ acatului, nu le pute¸ ti g˘ asi. Apoi studia¸ ti bine natura libert˘ a¸ tii pe care o dori¸ ti. Este aceasta libertatea fiilor lui Dumnezeu, aceea de a fi liberi în Isus Hristos? Sau nu cumva voi numi¸ ti libertate îng˘ aduirea egoist˘ a a pasiunilor josnice? Acest fel de libertate atrage dup˘ a ea cele mai amarnice remu¸ sc˘ ari; ea constituie cea mai crunt˘ a robie.

Importan¸ ta educa¸ tiei

75

˘ a min¸ Adev˘ arata independen¸ ta tii nu este înc˘ ap˘ a¸ tânarea. Aceasta îi conduce pe tineri s˘ a-¸ si formeze propriile lor p˘ areri despre Cuvântul lui Dumnezeu, orice ar spune sau ar face al¸ tii. Dac˘ a nu vor fi în prezen¸ ta unor necredincio¸ si atei, ei vor fi st˘ apâni pe cuno¸ stin¸ tele lor s ¸i î¸ si vor ap˘ ara credin¸ ta în adev˘ arurile sacre ale Evangheliei împotriva criticilor s ¸i batjocurilor celor necredincio¸ si. Dac˘ a ei sunt cu cei care socotesc c˘ a este o virtute s˘ a faci pe grozavul pe seama gre¸ selilor celor ce spun c˘ a sunt cre¸ stini s ¸i î¸ si bat joc de religie, moralitate s ¸i [89] virtute, independen¸ ta min¸ tii lor îi va conduce s˘ a arate, cu polite¸ te, s ¸i totu¸ si cu hot˘ arâre, c˘ a batjocura este un înlocuitor slab pentru argumentul s˘ an˘ atos. Aceasta îi va face în stare s˘ a priveasc˘ a dincolo de cel care critic˘ as ¸i s˘ a vad˘ a pe acela care este de fapt instigatorul, vr˘ ajma¸ sul lui Dumnezeu s ¸i al omului, s ¸i s˘ a i se împotriveasc˘ a lui în persoana agentului de care se folose¸ ste. Prieteni tineri, sta¸ ti de partea lui Isus s ¸i la vreme de nevoie El Se va ridica pentru voi. „Dup˘ a roadele lor îi ve¸ ti cunoa¸ ste“ (Matei 7, 20). Ori Dumnezeu, ori Satana controleaz˘ a mintea; s ¸i via¸ ta arat˘ a atât de clar c˘ a nu este nevoie s˘ a da¸ ti gre¸ s în privin¸ ta c˘ arei puteri îi ar˘ ata¸ ti ˘ fie spre bine, fie spre r˘ credincio¸ sie. Fiecare are o influen¸ ta au. Este influen¸ ta ta de partea lui Hristos sau de partea lui Satana? Cei care se îndep˘ arteaz˘ a de nedreptate au puterea Atotputernicului de partea lor. Atmosfera care îi înconjoar˘ a nu este p˘ amânteasc˘ a. Prin puterea f˘ ar˘ a vorbe a unei vie¸ ti ordonate s ¸i a unei conversa¸ tii evlavioase, ei Îl pot prezenta pe Domnul Isus lumii. Ei pot reflecta lumina cerului s ¸i pot c⸠stiga suflete pentru Hristos. Sunt bucuroas˘ a c˘ a avem institu¸ tii în care tinerii no¸ stri pot fi separa¸ ti de influen¸ tele negative care sunt atât de frecvent întâlnite în s ¸colile din zilele noastre. Fra¸ tii s ¸i surorile noastre ar trebui s˘ a fie recunosc˘ atori c˘ a, în providen¸ ta lui Dumnezeu, au fost înfiin¸ tate colegii s ¸i ar trebui s˘ a fie gata oricând s˘ a le sus¸ tin˘ a cu mijloacele lor. Trebuie folosite toate c˘ aile pentru educarea tinerilor s ¸i pentru cultivarea moralit˘ a¸ tii. Ei trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a aib˘ a curajul de a se împotrivi curentului de stric˘ aciune moral˘ a a acestui veac dec˘ azut. Ag˘ a¸ tându-se cu t˘ arie de puterea divin˘ a, ei pot s˘ a formeze s ¸i s˘ a modeleze societatea, s ¸i nu s˘ a fie ei transforma¸ ti dup˘ a modelul lumii. Nu poate exista o lucrare mai important˘ a ca aceea a educ˘ arii corespunz˘ atoare a tinerilor no¸ stri. Noi trebuie s˘ a-i p˘ azim, înfruntându-l pe Satana, pentru ca s˘ a nu ni-i smulg˘ a din mâini. Când vin la colegi-

76

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

ile noastre, tinerii nu ar trebui s˘ a simt˘ a c˘ a vin printre str˘ aini, c˘ arora [90] nu le pas˘ a de sufletele lor. Trebuie s˘ a fie mame s ¸i ta¸ ti în Israel care vor veghea asupra sufletelor lor, ca unii care vor da socoteal˘ a pentru ˘ de tineretul cel scump, ca acestea. Fra¸ ti s ¸i surori, nu sta¸ ti la distan¸ ta ˘ de s ¸i când nu a¸ ti avea nici un interes sau nici o responsabilitate fa¸ ta ei. Voi, care sunte¸ ti de mult timp cre¸ stini, ave¸ ti o lucrare de f˘ acut pentru ei, aceea de a-i conduce cu bun˘ atate s ¸i r˘ abdare pe calea cea dreapt˘ a. Ar trebui s˘ a le ar˘ ata¸ ti c˘ a îi iubi¸ ti pentru c˘ a sunt membrii mai tineri ai familiei Domnului, cump˘ ara¸ ti cu sângele S˘ au. Viitorul societ˘ a¸ tii va fi determinat de tineretul de ast˘ azi. Satana face eforturi serioase, st˘ aruitoare, pentru a corupe mintea s ¸i a înjosi ˘, caracterul fiec˘ arui tân˘ ar; iar noi, care avem mai mult˘ a experien¸ ta s˘ a st˘ am ca spectatori s ¸i s˘ a-l l˘ as˘ am s˘ a-¸ si ating˘ a scopul, f˘ ar˘ a s˘ a-l împiedic˘ am? S˘ a st˘ am la postul nostru, gata oricând s˘ a intr˘ am în ac¸ tiune, spre a lucra pentru ace¸ sti tineri s ¸i cu ajutorul lui Dumnezeu s˘ a-i ferim de distrugere. În pild˘ a, când omul doarme, vr˘ ajma¸ sul seam˘ an˘ a neghin˘ a; în timp ce voi, fra¸ tii s ¸i surorile mele, sunte¸ ti incon¸ stien¸ ti de ceea ce face, el adun˘ a o armat˘ a de tineri sub steagul s˘ au; s ¸i el exult˘ a, pentru c˘ a prin ei duce lupta împotriva lui Dumnezeu. Profesorii din s ¸colile noastre au o mare responsabilitate. Ei trebuie s˘ a fie, în cuvinte s ¸i caracter, ceea ce doresc ca elevii s ¸i studen¸ tii lor s˘ a devin˘ a — b˘ arba¸ ti s ¸i femei care se tem de Dumnezeu s ¸i lucreaz˘ a pentru neprih˘ anire. Dac˘ a ei în¸ si¸ si s-au deprins s˘ a mearg˘ a pe calea cea bun˘ a, ei îi vor putea înv˘ a¸ ta pe tineri s˘ a mearg˘ a pe ea. Nu doar c˘ a îi vor înv˘ a¸ ta în ce prive¸ ste s ¸tiin¸ ta, dar îi vor înv˘ a¸ ta s˘ a aib˘ ao ˘ moral˘ independen¸ ta a, s˘ a lucreze pentru Isus s ¸i s˘ a ia asupra lor sarcini pentru cauza Sa. Profesori, ce oportunit˘ a¸ ti sunt! Ce privilegiu ave¸ ti la îndemân˘ a de a modela min¸ tile s ¸i caracterul tinerilor afla¸ ti în grija voastr˘ a! Ce bucurie va fi s˘ a-i întâlni¸ ti în jurul marelui tron alb s ¸i s˘ as ¸ti¸ ti c˘ a a¸ ti f˘ acut tot ce a¸ ti putut spre a-i conduce spre ve¸ snicie! Dac˘ a lucrarea voastr˘ a va trece testul acelei zile mari, binecuvântarea Domnului va [91] fi pentru urechile voastre ca cea mai pl˘ acut˘ a muzic˘ a: „Bine, rob bun s ¸i credincios, intr˘ a în bucuria St˘ apânului t˘ au!“ În marele câmp gata pentru seceri¸ s exist˘ a din bel¸ sug de lucru pentru to¸ ti; s ¸i cei care neglijeaz˘ a s˘ a fac˘ a ceea ce pot vor fi g˘ asi¸ ti vinova¸ ti înaintea lui Dumnezeu. S˘ a lucr˘ am pentru acest timp s ¸i pentru ve¸ snicie. S˘ a lucr˘ am pentru tineri cu toate puterile pe care ni

Importan¸ ta educa¸ tiei

77

le-a dat Dumnezeu s ¸i El ne va binecuvânta eforturile îndreptate în direc¸ tia cea bun˘ a. Mântuitorul nostru dore¸ ste atât de mult mântuirea tinerilor! El Se va bucura s˘ a-i vad˘ a în jurul tronului S˘ au, îmbr˘ aca¸ ti în haina nep˘ atat˘ a a neprih˘ anirii Sale. El a¸ steapt˘ a s˘ a pun˘ a pe capul lor cununa vie¸ tii s ¸i s˘ a aud˘ a vocile lor pline de bucurie aducând slav˘ a, ˘ glorie s ¸i onoare lui Dumnezeu s ¸i Mielului, în cântarea de biruin¸ ta care va suna s ¸i va r˘ asuna prin cur¸ tile cere¸ sti. [92] The Review and Herald, August 19, 26, 1884.

Primejdia de a citi c˘ ar¸ ti de fic¸ tiune, neinspirate
Fiecare cre¸ stin, tân˘ ar sau b˘ atrân, va fi asaltat de ispite; s ¸i singura ˘ este în a studia cu aten¸ noastr˘ a siguran¸ ta tie care este datoria noastr˘ a s ¸i apoi s˘ a ne-o facem, oricât ne-ar costa acest lucru. S-a f˘ acut totul pentru a ne asigura mântuirea s ¸i noi trebuie nu doar s˘ a dorim, ci s˘ a fim s ¸i ner˘ abd˘ atori a înv˘ a¸ ta care este voia lui Dumnezeu s ¸i s˘ a facem toate lucrurile pentru slava Sa. Aceasta este lucrarea vie¸ tii cre¸ stinului. El nu va încerca s˘ a vad˘ a cât de departe se poate aventura pe calea indiferen¸ tei s ¸i a necredin¸ tei s ¸i înc˘ a s˘ a poat˘ a fi numit un copil al lui Dumnezeu; ci el va cerceta s˘ a vad˘ a cât de fidel poate imita via¸ ta s ¸i caracterul lui Hristos. Prieteni tineri, cunoa¸ sterea Bibliei v˘ a va ajuta s˘ a rezista¸ ti ispitei. Dac˘ a a¸ ti avut obiceiul s˘ a citi¸ ti c˘ ar¸ ti de pove¸ sti, vre¸ ti s˘ a v˘ a gândi¸ ti dac˘ a este corect s˘ a v˘ a petrece¸ ti timpul cu aceste c˘ ar¸ ti, care doar v˘ a ocup˘ a timpul s ¸i v˘ a distreaz˘ a, îns˘ a nu v˘ a dau t˘ arie moral˘ as ¸i intelectual˘ a? ˘ Dac˘ a voi citi¸ ti astfel de c˘ ar¸ ti s ¸i socoti¸ ti c˘ a ele v˘ a inspir˘ a o dorin¸ ta maladiv˘ a de a citi romane excitante, dac˘ a ele v˘ a conduc la antipatie ˘ de Biblie s fa¸ ta ¸i v˘ a determin˘ a s-o îndep˘ arta¸ ti, dac˘ a ele v˘ a atrag în întuneric s ¸i v˘ a fac s˘ a v˘ a dep˘ arta¸ ti de Dumnezeu — dac˘ a aceasta este influen¸ ta pe care o au asupra voastr˘ a, opri¸ ti-v˘ a chiar acolo unde v˘ a afla¸ ti. Nu continua¸ ti s˘ a le citi¸ ti pân˘ a când imagina¸ tia v˘ a este aprins˘ a s ¸i deveni¸ ti astfel nepreg˘ ati¸ ti pentru a studia Biblia s ¸i a v˘ a achita de datoriile vie¸ tii de zi cu zi. Lucr˘ arile de fic¸ tiune ieftine nu aduc nici un profit. Ele nu aduc cuno¸ stin¸ te autentice; ele nu inspir˘ a¸ tinte mari s ¸i nobile, nu aprind în inim˘ a dorin¸ te serioase dup˘ a puritate, nu trezesc în suflet foamea dup˘ a neprih˘ anire. Dimpotriv˘ a, ele ne fur˘ a timpul care ar trebui folosit în treburile practice ale vie¸ tii s ¸i pentru slujirea lui Dumnezeu — timp care ar trebui dedicat rug˘ aciunii, vizit˘ arii celor bolnavi, ajutor˘ arii celor în nevoie s ¸i educ˘ arii în vederea unei vie¸ ti folositoare. Când [93] începe¸ ti s˘ a citi¸ ti o carte de pove¸ sti, cât de des se întâmpl˘ a ca imagina¸ tia s˘ a fie atât de excitat˘ a, încât sunte¸ ti atra¸ si spre p˘ acat. Sunte¸ ti neascult˘ atori de p˘ arin¸ ti s ¸i tulbura¸ ti c˘ aminul, neglijându-v˘ a datoriile 78

Primejdia de a citi c˘ ar¸ ti de fic¸ tiune, neinspirate

79

simple care v˘ a revin. Si, ¸ mai r˘ au decât atât, rug˘ aciunea este uitat˘ a, ˘ sau complet neglijat˘ iar Biblia este citit˘ a cu indiferen¸ ta a. Exist˘ as ¸i o alt˘ a categorie de c˘ ar¸ ti pe care ar trebui s˘ a le evita¸ ti, s ¸i anume cele ale scriitorilor necredincio¸ si, cum sunt Paine s ¸i Ingersoll. Adesea sunte¸ ti ironiza¸ ti s ¸i socoti¸ ti la¸ si c˘ a nu le citi¸ ti, c˘ a v˘ a e fric˘ a s˘ a le citi¸ ti. Spune¸ ti-le deschis acestor du¸ smani care vor s˘ a v˘ a ispiteasc˘ a — pentru c˘ a ei v˘ a sunt du¸ smani, oricât de mult ar vrea ei s˘ a se socoteasc˘ a prietenii vo¸ stri — c˘ a voi ve¸ ti asculta de Dumnezeu s ¸i ve¸ ti considera Biblia drept ghidul vostru. Spune¸ ti-le c˘ a v˘ a e team˘ a s˘ a citi¸ ti aceste c˘ ar¸ ti; c˘ aci credin¸ ta voastr˘ a în Cuvântul lui Dumnezeu este prea slab˘ as ¸i c˘ a voi dori¸ ti ca ea s˘ a creasc˘ as ¸i s˘ a se înt˘ areasc˘ a, s ¸i nu s˘ a se mic¸ soreze; s ¸i c˘ a voi nu vre¸ ti s˘ a intra¸ ti în leg˘ atur˘ a atât de aproape cu tat˘ al minciunii. V˘ a îndemn s˘ a sta¸ ti fermi s ¸i mai degrab˘ a s˘ a fi¸ ti considera¸ ti la¸ si decât s˘ a face¸ ti vreo ac¸ tiune gre¸ sit˘ a. Nu îng˘ adui¸ ti ca ironiile, ame˘ rile, observa¸ nin¸ ta tiile dispre¸ tuitoare s˘ a v˘ a determine s˘ a v˘ a c˘ alca¸ ti pe ˘ nici în cel mai mic detaliu s ˘ prin con¸ stiin¸ ta ¸i astfel s˘ a deschide¸ ti o u¸ sa care Satana s˘ a poat˘ a intra s ¸i s˘ a poat˘ a controla mintea. Nu v˘ a permite¸ ti s˘ a deschide¸ ti o carte al c˘ arei con¸ tinut este îndoielnic. Literatura lui Satana este de o fascina¸ tie diabolic˘ a. Este un mecanism puternic, prin care el zdrobe¸ ste credin¸ ta simpl˘ as ¸i curat˘ a. Nu v˘ a socoti¸ ti niciodat˘ a suficient de puternici pentru a citi c˘ ar¸ ti necredincioase; c˘ aci acestea con¸ tin venin ca s ¸i cel al viperei. Ele nu ˘ v˘ v˘ a pot face nici un bine, dar cu siguran¸ ta a pot face r˘ au. Citindu-le, voi inhala¸ ti miasma iadului. Ele vor fi pentru sufletul vostru ca un izvor de ap˘ a otr˘ avit, care întineaz˘ a mintea, ¸ tinând-o în labirintul scepticismului s ¸i f˘ acând-o fireasc˘ as ¸i senzual˘ a. Aceste c˘ ar¸ ti sunt scrise de oameni pe care Satana îi folose¸ ste ca agen¸ ti ai s˘ ai; s ¸i prin aceste mijloace, el caut˘ a s˘ a v˘ a tulbure mintea, s˘ a îndep˘ arteze sufletul de Dumnezeu s ¸i s˘ a-l jefuiasc˘ a pe Creatorul nostru de reveren¸ ta s ¸i [94] recuno¸ stin¸ ta care i se cuvin. Mintea trebuie cultivat˘ as ¸i dorin¸ tele ei controlate s ¸i aduse în ˘ de voin¸ supunere fa¸ ta ta lui Dumnezeu. În loc s˘ a fie pipernicit˘ as ¸i deformat˘ a prin hr˘ anirea cu gunoaiele pe care i le ofer˘ a Satana, aceasta ar trebui s˘ a aib˘ a parte de hran˘ a s˘ an˘ atoas˘ a, care s˘ a îi dea t˘ arie s ¸i vigoare. Tineri cre¸ stini, ave¸ ti multe de înv˘ a¸ tat. Trebuie s˘ a studia¸ ti cu interes Biblia; trebuie s-o cerceta¸ ti, comparând text cu text. Dac˘ a

80

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

vre¸ ti s˘ a face¸ ti un serviciu bun s ¸i acceptat de Domnul, trebuie s˘ a cunoa¸ ste¸ ti care sunt cerin¸ tele Lui. Cuvântul Lui este un ghid sigur s ¸i, dac˘ a este studiat cu aten¸ tie, nu exist˘ a primejdia de a c˘ adea sub puterea ispitelor care îi înconjoar˘ a pe tineri s ¸i care se adun˘ a asupra lor. Instructorul tineretului, 10 septembrie, 1884. Pentru studiu suplimentar Semnele Timpului, 18 septembrie, 1884, Adev˘ aratul obiectiv al educa¸ tiei; Semnele Timpului, 9 octombrie, 1884, Beneficiile h˘ arniciei; Semnele Timpului, 6 noiembrie, 1884, Semnele Timpului, 13 no[95] iembrie, 1884, Stiin¸ ¸ ta pe nedrept numit˘ a astfel.

Scoala ¸ evreilor din antichitate
Institu¸ tiile din societatea omeneasc˘ a î¸ si g˘ asesc cele mai bune ˘ turilor pe modele în Cuvântul lui Dumnezeu. C˘ aci în privin¸ ta înv˘ a¸ ta care le dau, acestea nu dau gre¸ s. Lec¸ tii de mare folos, chiar în acest veac de progres în privin¸ ta educa¸ tiei, pot fi g˘ asite în istoria poporului lui Dumnezeu din vechime. Domnul S-a ocupat El Însu¸ si de educa¸ tia s ¸i instruirea lui Israel. Preocuparea pentru ei nu s-a m˘ arginit doar la religie. Orice le afecta bun˘ astarea fizic˘ a sau mintal˘ a devenea obiect al îngrijirii divine s ¸i intra în sfera preocup˘ arii divine. Dumnezeu le-a poruncit evreilor s˘ a-i înve¸ te pe copiii lor cerin¸ tele ˘ de poporul Sale s ¸i s˘ a-i familiarizeze cu felul în care proceda El fa¸ ta S˘ au. C˘ aminul s ¸i s ¸coala erau una. În loc de buze str˘ aine, inimile pline ˘ turi copiilor de iubire ale tat˘ alui s ¸i mamei erau cele care d˘ adeau înv˘ a¸ ta lor. Gândurile lui Dumnezeu erau asociate cu toate evenimentele vie¸ tii zilnice din c˘ amin. Interven¸ tiile atotputernice ale lui Dumnezeu ˘s în eliberarea poporului S˘ au erau povestite cu elocven¸ ta ¸i cu team˘ a sfânt˘ a. Marile adev˘ aruri ale providen¸ tei lui Dumnezeu s ¸i cele cu privire la via¸ ta viitoare erau întip˘ arite în min¸ tile lor tinere. Ace¸ stia se familiarizau cu ceea ce este adev˘ arat, bun s ¸i frumos. Lec¸ tiile date erau ilustrate prin folosirea de imagini s ¸i simboluri s ¸i astfel fixate bine în memorie. Prin aceste imagini însufle¸ tite, copilul era, înc˘ a din pruncie, ini¸ tiat în taina, în¸ telepciunea s ¸i speran¸ tele p˘ arin¸ tilor s˘ ai s ¸i c˘ al˘ auzit pe o cale în care gândea, sim¸ tea s ¸i anticipa, cale care îl conducea dincolo de lucrurile care se v˘ ad s ¸i sunt trec˘ atoare, la cele nev˘ azute s ¸i ve¸ snice. Datorit˘ a acestei educa¸ tii primite, mul¸ ti tineri din Israel au ajuns viguro¸ si la trup s ¸i la minte s ¸i puternici în a ac¸ tiona, putând percepe ˘ anumite lucruri s cu u¸ surin¸ ta ¸i având inima preg˘ atit˘ a, ca s ¸i p˘ amântul cel bun, pentru cre¸ sterea pre¸ tioasei semin¸ te s ¸i mintea instruit˘ a s˘ a-L [96] vad˘ a pe Dumnezeu în cuvintele revela¸ tiei s ¸i în scenele din natur˘ a. Stelele cerului, pomii s ¸i florile de pe câmp, mun¸ tii cei falnici s ¸i 81

82

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

pârâia¸ sele învolburate, toate le vorbesc, iar vocea profe¸ tilor, auzit˘ a pretutindeni, g˘ ase¸ ste un ecou în inima lor. A¸ sa a fost educa¸ tia primit˘ a de Moise în coliba simpl˘ a din Gosen; de Samuel, prin credincioasa Ana; de David, printre dealurile din Betleem; de Daniel, înainte de robia care l-a desp˘ ar¸ tit de c˘ aminul s˘ au s ¸i de str˘ amo¸ sii s˘ ai. La fel a fost s ¸i via¸ ta din primii ani ai lui Hristos, în c˘ aminul umil din Nazaret; la fel a fost s ¸i educa¸ tia primit˘ a de Timotei, care, prin buzele mamei sale Eunice s ¸i ale bunicii sale Lois, a înv˘ a¸ tat despre adev˘ arurile scrierilor sfinte. Mai târziu, au fost luate m˘ asuri pentru instruirea tinerilor prin întemeierea „¸ scolilor profe¸ tilor“. Dac˘ a un tân˘ ar era dornic s˘ a ob¸ tin˘ a o cunoa¸ stere mai bun˘ a a Scripturii, s˘ a p˘ atrund˘ a mai adânc tainele Împ˘ ar˘ a¸ tiei lui Dumnezeu s ¸i s˘ a caute în¸ telepciunea de sus, ca s˘ a poat˘ a ˘ tor în Israel, aceast˘ deveni un înv˘ a¸ ta as ¸coal˘ a îi era deschis˘ a. Prin Samuel au fost întemeiate s ¸colile profe¸ tilor pentru a constitui o barier˘ a împotriva corup¸ tiei atât de r˘ aspândite ca urmare a vie¸ tilor nelegiuite ale fiilor lui Eli s ¸i pentru a promova bun˘ astarea moral˘ as ¸i spiritual˘ a a poporului. Aceste s ¸coli s-au dovedit o mare ˘ binecuvântare pentru Israel, dezvoltând acea neprih˘ anire care înal¸ ta o na¸ tiune s ¸i îi furnizeaz˘ a oameni califica¸ ti spre a ac¸ tiona, în temere de Dumnezeu, în calitate de conduc˘ atori s ¸i sf˘ atuitori. Pentru împlinirea acestui obiectiv, Samuel a adunat grupuri de b˘ arba¸ ti evlavio¸ si, ˘ torii inteligen¸ ti s ¸i studio¸ si. Ace¸ stia erau numi¸ ti fiii profe¸ tilor. Înv˘ a¸ ta lor erau nu numai b˘ arba¸ ti pricepu¸ ti cu privire la adev˘ arul divin, dar s ¸i oameni care s-au bucurat ei în¸ si¸ si de comuniune cu Dumnezeu s ¸i au primit înzestrarea special˘ a a Spiritului S˘ au. Ei se bucurau de ˘ tura, cât s respectul s ¸i încrederea poporului, atât pentru înv˘ a¸ ta ¸i pentru evlavia lor. În zilele lui Samuel existau dou˘ as ¸coli de acest fel: una la Rama, [97] unde era c˘ aminul profetului, iar cealalt˘ a la Chiriat-Iearim, unde se afla chivotul. În zilele lui Ilie s-au mai ad˘ augat dou˘ a, la Ierihon s ¸i Betel, iar dup˘ a aceea au mai fost înfiin¸ tate s ¸i altele în Samaria s ¸i Ghilgal. Elevii din aceste s ¸coli se între¸ tineau ei singuri prin munca pe care o f˘ aceau ca agricultori s ¸i me¸ ste¸ sugari. În Israel, acest lucru nu era socotit ciudat sau înjositor; era socotit˘ a o nelegiuire s˘ a le ˘ cu privire la lucrul folositor. îng˘ adui copiilor s˘ a tr˘ aiasc˘ a în ignoran¸ ta ˘ de porunca lui Dumnezeu, fiecare tân˘ În ascultare fa¸ ta ar era înv˘ a¸ tat

S ¸ coala evreilor din antichitate

83

o anumit˘ a meserie, chiar dac˘ a era instruit s ¸i pentru cele sfinte. Mul¸ ti ˘ torii religio¸ dintre înv˘ a¸ ta si se între¸ tineau singuri prin lucrul mâinilor lor. Chiar mai târziu, dup˘ a Domnul Hristos, nu s-a socotit înjositor c˘ a Pavel s ¸i Aquila î¸ si c⸠stigau existen¸ ta prin meseria lor de facere a corturilor. Subiectele principale de studiu erau Legea lui Dumnezeu s ¸i instruc¸ tiunile date lui Moise, istoria sacr˘ a, muzica sacr˘ as ¸i poezia. Marele obiectiv al tuturor studiilor era acela de a cunoa¸ ste voia lui Dumnezeu s ¸i datoria poporului S˘ au. În rapoartele istoriei sfinte se puteau vedea urmele pa¸ silor lui Iehova. Din evenimentele trecutului ˘ minte pentru viitor. Marile adev˘ erau extrase înv˘ a¸ ta aruri prezentate prin tipuri s ¸i simboluri în legea mozaic˘ a erau aduse în aten¸ tie, iar credin¸ ta putea în¸ telege subiectul central al întregului sistem, Mielul lui Dumnezeu care avea s˘ a ridice p˘ acatele lumii. Limba ebraic˘ a era socotit˘ a cea mai sfânt˘ a limb˘ a din lume. Se nutrea un spirit de consacrare. Elevii erau instrui¸ ti nu numai în ceea ce privea datoria lor de a se ruga, dar erau înv˘ a¸ ta¸ ti s ¸i cum s˘ a se ˘ în El, roage, cum s˘ a se apropie de Creatorul lor, cum s˘ a aib˘ a credin¸ ta cum s˘ a în¸ teleag˘ as ¸i s˘ a asculte de îndemnurile Spiritului S˘ au. Min¸ tile sfin¸ tite scoteau la lumin˘ a din vistieria casei lui Dumnezeu lucruri noi s ¸i lucruri vechi. Era cultivat˘ a cu seriozitate arta muzicii sfinte. Nu se auzeau valsuri frivole, nici cântece u¸ suratice, care s˘ a ridice în sl˘ avi omul s ¸i s˘ a distrag˘ a aten¸ tia de la Dumnezeu, ci muzic˘ a sacr˘ a, solemn˘ a, psalmi de laud˘ a c˘ atre Creator, care pream˘ areau Numele S˘ au s ¸i relatau despre lucr˘ arile Sale minunate. Astfel, muzica servea unui scop sfânt, acela [98] ˘ tor s de a în˘ al¸ ta gândurile spre ceea ce este curat, nobil s ¸i în˘ al¸ ta ¸i ˘ fa¸ ˘ de de a trezi în suflet dorin¸ ta de consacrare s ¸i recuno¸ stin¸ ta ta Dumnezeu. Cât de mare este diferen¸ ta dintre s ¸colile din vechime, supravegheate de Însu¸ si Dumnezeu, s ¸i institu¸ tiile noastre moderne de ˘ mânt! Chiar din s înv˘ a¸ ta ¸colile teologice, mul¸ ti studen¸ ti ies cu o mai ˘ de cea cu care au intrat. mic˘ a cunoa¸ stere real˘ a de Dumnezeu fa¸ ta Sunt pu¸ tine cele în care dragostea p˘ arinteasc˘ a a unui cre¸ stin pentru copiii s˘ ai nu este întâmpinat˘ a de dezam˘ agire amarnic˘ a. În ce const˘ a superioritatea sistemelor noastre educative? În literatura clasic˘ a cu care sunt îndopa¸ ti fiii vo¸ stri? În podoabele exterioare pe care le ob¸ tin fiicele voastre, sacrificând s˘ an˘ atatea sau t˘ aria min-

84

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ mântul modern este în general desp˘ tal˘ a? În faptul c˘ a înv˘ a¸ ta ar¸ tit de cuvântul adev˘ arului, Evanghelia mântuirii voastre? Oare superioritatea educa¸ tiei obi¸ snuite const˘ a în tratarea unor discipline aparte de studiu f˘ ar˘ a o investigare profund˘ a, care implic˘ a cercetarea Scripturilor s ¸i o cunoa¸ stere a lui Dumnezeu s ¸i a vie¸ tii viitoare? Const˘ a oare în umplerea min¸ tii tinerilor cu concep¸ tii p˘ agâne despre libertate, moralitate s ¸i dreptate? Este oare sigur s˘ a ne l˘ as˘ am tinerii pe seama c˘ al˘ auzirii acelor conduc˘ atori orbi, care studiaz˘ a scrierile sfinte cu mult mai pu¸ tin interes decât cel pe care îl manifest˘ a pentru autorii clasici ai Greciei s ¸i Romei antice? „Educa¸ tia“, remarc˘ a un scriitor, „devine un sistem de seduc¸ tie.“ Exist˘ a o deplorabil˘ a lips˘ a de restric¸ tie corespunz˘ atoare disciplinei în¸ telepte. Cele mai nedorite sentimente, pasiunile cele mai nest˘ apânite sunt stârnite prin metodele necorespunz˘ atoare ale profesorilor necredincio¸ si. Min¸ tile tinerilor sunt u¸ sor de stârnit s ¸i absorb nesupunerea a¸ sa cum se înghite apa. Ignoran¸ ta existent˘ a cu privire la Cuvântul lui Dumnezeu printre a¸ sa-zi¸ sii cre¸ stini este alarmant˘ a. Tinerii din s ¸colile noastre publice [99] au fost jefui¸ ti de binecuvânt˘ arile lucrurilor sfinte. Discu¸ tiile superficiale s ¸i simplul sentimentalism sunt socotite ca instruire în privin¸ ta moralit˘ a¸ tii s ¸i a religiei, e¸ suând, în schimb, în a asimila caracteristicile adev˘ aratei bun˘ at˘ a¸ ti. Dreptatea s ¸i îndurarea lui Dumnezeu, frumuse¸ tea sfin¸ teniei s ¸i r˘ asplata sigur˘ a pentru facerea de bine, caracterul tic˘ alos al p˘ acatului s ¸i certitudinea pedepsei sunt întip˘ arite în min¸ tile tinerilor. Scepticismul s ¸i infidelitatea, sub vreo masc˘ a pl˘ acut˘ a sau prin insinu˘ ari, î¸ si g˘ asesc prea adesea locul în manualele s ¸colare. În unele cazuri, cele mai periculoase principii au fost imprimate chiar de profesori. Prin întov˘ ar˘ as ¸iri rele, tinerii sunt înv˘ a¸ ta¸ ti lec¸ tii de nelegiuire, destr˘ ab˘ alare s ¸i imoralitate, care sunt oribile de privit. Multe dintre s ¸colile noastre publice sunt focare de viciu. Cum pot fi ap˘ ara¸ ti tinerii no¸ stri de aceste influen¸ te molipsitoare? Trebuie s˘ a existe s ¸coli întemeiate pe principiile s ¸i preceptele Cuvântului lui Dumnezeu. Un alt spirit trebuie s˘ a fie în s ¸colile noastre, spre a însufle¸ ti s ¸i sfin¸ ti fiecare ramur˘ a a educa¸ tiei. Trebuie c˘ autat˘ a cu ardoare cooperarea divin˘ a. Si ¸ noi nu vom c˘ auta în van. F˘ ag˘ aduin¸ tele din Cuvântul lui Dumnezeu sunt ale noastre. Putem a¸ stepta ˘ torului divin. Putem vedea Spiritul Domnului prezent prezen¸ ta înv˘ a¸ ta

S ¸ coala evreilor din antichitate

85

ca în s ¸colile profe¸ tilor s ¸i pe fiecare împ˘ art˘ as ¸indu-se din consacrarea divin˘ a. Stiin¸ ¸ ta va fi atunci, a¸ sa cum a fost pentru Daniel, în slujba religiei; s ¸i orice efort, de la cel dintâi pân˘ a la cel de pe urm˘ a, va fi îndreptat spre mântuirea omului, a sufletului, a trupului s ¸i a spiritului, s ¸i spre slava lui Dumnezeu, prin Hristos. Semnele Timpului, 13 august, 1885. Pentru studiu suplimentar The Review and Herald, 1 septembrie, 1885, Curtenia cre¸ stin˘ a. The Review and Herald, 22 septembrie, 1885, Profesorul s ¸i lucrarea [100] lui.

Curtenie s ¸i c˘ as˘ atorie
În aceste vremuri de primejdii s ¸i de corup¸ tie, tinerii sunt expu¸ si la multe încerc˘ ari s ¸i ispite. Mul¸ ti navigheaz˘ a spre un port periculos. Ei au nevoie de un pilot, îns˘ a dispre¸ tuiesc s ¸i nu accept˘ a ajutorul de care au atât de mult˘ a nevoie, socotind c˘ a sunt în stare s˘ a î¸ si conduc˘ a singuri barca, s ¸i nu realizeaz˘ a c˘ a sunt pe punctul de a se lovi de o stânc˘ a ascuns˘ a, care le poate cauza naufragiul credin¸ tei s ¸i fericirii lor. Ei sunt înnebuni¸ ti de curtenie s ¸i c˘ as˘ atorie s ¸i principala lor ¸ tint˘ a este s˘ a apuce pe propria cale. Astfel, în cea mai important˘ a perioad˘ a din via¸ ta lor, ei au nevoie de un sf˘ atuitor care s˘ a nu gre¸ seasc˘ as ¸i de o c˘ al˘ auz˘ a infailibil˘ a. Acestea pot fi g˘ asite în Cuvântul lui Dumnezeu. Dac˘ a nu sunt cercet˘ atori sârguincio¸ si ai acestui Cuvânt, ei vor face gre¸ seli deosebit de grave, care vor afecta fericirea lor s ¸i a altora, atât pentru via¸ ta de acum, cât s ¸i pentru cea viitoare. Mul¸ ti au tendin¸ ta de a fi n˘ avalnici s ¸i înc˘ ap˘ a¸ tâna¸ ti. Ei nu au acordat aten¸ tie sfatului din Cuvântul lui Dumnezeu; nu au luptat cu eul s ¸i nu au ob¸ tinut biruin¸ te împotriva lui; iar voin¸ ta lor mândr˘ a, neclintit˘ a, i-a îndep˘ artat de calea datoriei s ¸i a ascult˘ arii. Privi¸ ti la vie¸ tile voastre de pân˘ a acum, iubi¸ ti tineri, s ¸i cerceta¸ ti-le cu credincio¸ sie, în lumina Cuvântului lui Dumnezeu. A¸ ti fost con¸ stiincio¸ si în privin¸ ta ˘ de p˘ obliga¸ tiilor voastre fa¸ ta arin¸ ti, a¸ sa cum prescrie Biblia? V-a¸ ti ˘s ˘ de mama care v-a purtat purtat voi cu bun˘ avoin¸ ta ¸i dragoste fa¸ ta de grij˘ a din pruncie? A¸ ti ¸ tinut voi cont de dorin¸ tele ei sau a¸ ti produs durere s ¸i triste¸ te inimii ei, împlinind doar dorin¸ tele s ¸i planurile voastre? Adev˘ arul pe care îl sus¸ tine¸ ti v-a sfin¸ tit inima, v-a înmuiat s ¸i supus voin¸ ta? Dac˘ a nu, ave¸ ti mult de lucru pentru a îndrepta gre¸ selile trecutului. Biblia prezint˘ a standardul des˘ avâr¸ sit al caracterului. Cartea sfânt˘ a, inspirat˘ a de Dumnezeu s ¸i scris˘ a de oameni sfin¸ ti, consti˘ . Aceasta tuie un ghid des˘ avâr¸ sit pentru toate împrejur˘ arile din via¸ ta [101] prezint˘ a clar atât datoriile tinerilor, cât s ¸i ale celor mai în vârst˘ a. ˘ turile ei vor îndrepta sufletul c˘ Dac˘ a devine ghidul vie¸ tii, înv˘ a¸ ta atre cer, vor înnobila mintea, vor înfrumuse¸ ta caracterul s ¸i vor aduce pace 86

Curtenie s ¸i c˘ as˘ atorie

87

s ¸i bucurie în inim˘ a. Îns˘ a mul¸ ti tineri au ales s˘ a-¸ si fie ei în¸ si¸ si sf˘ atuitor s ¸i ghid s ¸i s ¸i-au preluat cazurile în mâinile lor. Unii ca ace¸ stia ˘ turile Bibliei. Pe paginile ei, au nevoie s˘ a studieze mai atent înv˘ a¸ ta ˘ de p˘ ˘ de fra¸ ace¸ stia vor g˘ asi descoperit˘ a datoria fa¸ ta arin¸ ti s ¸i fa¸ ta tii ˘ . Porunca a cincea spune: „Cinste¸ lor în credin¸ ta ste pe tat˘ al t˘ au s ¸i pe mama ta ca s˘ a¸ ti se lungeasc˘ a zilele în ¸ tara pe care ¸ ti-o d˘ a Domnul, Dumnezeul t˘ au“ (Exodul 20, 12). Unul dintre semnele pe care noi le tr˘ aim în timpul sfâr¸ sitului este acela c˘ a copiii sunt neascult˘ atori de p˘ arin¸ ti, nemul¸ tumitori, nesfin¸ ti¸ ti. Cuvântul lui Dumnezeu abu˘ turi care îndeamn˘ ˘ de p˘ nd˘ a în sfaturi s ¸i înv˘ a¸ ta a la respect fa¸ ta arin¸ ti. Acesta imprim˘ a în mintea tinerilor datoria de a-i iubi s ¸i pre¸ tui pe aceia care i-au c˘ al˘ auzit în pruncie, copil˘ arie s ¸i tinere¸ te, pân˘ a când au atins vârsta maturit˘ a¸ tii, s ¸i care acum depind într-o mare m˘ asur˘ a de ei pentru pace s ¸i fericire. Biblia nu las˘ a îndoieli în privin¸ ta acestui ˘ turile sale au fost în mare m˘ subiect; cu toate acestea, înv˘ a¸ ta asur˘ a desconsiderate. Tinerii au multe lec¸ tii de înv˘ a¸ tat, s ¸i cea mai important˘ a este s˘ a înve¸ te s˘ a se cunoasc˘ a pe ei în¸ si¸ si. Ei trebuie s˘ a aib˘ a idei corecte cu ˘ de p˘ privire la obliga¸ tiile s ¸i îndatoririle fa¸ ta arin¸ tii lor s ¸i trebuie s˘ a înve¸ te continuu în s ¸coala lui Hristos s˘ a fie blânzi s ¸i smeri¸ ti cu inima. Pe lâng˘ a faptul c˘ a trebuie s˘ a-¸ si iubeasc˘ as ¸i s˘ a-¸ si onoreze p˘ arin¸ tii, ei ˘ trebuie, de asemenea, s˘ a respecte judecata oamenilor cu experien¸ ta cu care au de-a face în biseric˘ a. Un tân˘ ar care se bucur˘ as ¸i c⸠stig˘ a prietenia unei tinere, f˘ ar˘ a ca acest lucru s˘ a fie cunoscut de p˘ arin¸ tii ˘ de ea s ˘ de ei, nu se poart˘ a ca un cre¸ stin nobil, nici fa¸ ta ¸i nici fa¸ ta ˘ p˘ arin¸ tii ei. Prin discu¸ tii s ¸i întâlniri secrete, el poate avea influen¸ ta asupra min¸ tii ei; îns˘ a, f˘ acând astfel, el nu d˘ a dovad˘ a de acea noble¸ te s ¸i integritate sufleteasc˘ a pe care le are orice copil al lui Dumnezeu. [102] Pentru a-¸ si atinge scopul, ei ac¸ tioneaz˘ a într-un mod în care nu sunt sinceri s ¸i deschi¸ si, potrivit cu standardul Bibliei, s ¸i se dovedesc ˘ de cei care îi iubesc s necredincio¸ si fa¸ ta ¸i încearc˘ a s˘ a îi apere cu credincio¸ sie. C˘ as˘ atoriile contractate sub astfel de influen¸ te nu sunt în conformitate cu Cuvântul lui Dumnezeu. Unul care conduce o tân˘ ar˘ a departe de datoria ei, care îi tulbur˘ a ideile cu privire la poruncile clare ale lui Dumnezeu de a-¸ si asculta s ¸i onora p˘ arin¸ tii, este unul care nu se va dovedi credincios în obliga¸ tiile lui când se va c˘ as˘ atori. Se pune întrebarea: „Cum î¸ si va ¸ tine tân˘ arul curat˘ a c˘ ararea?“ Si ¸ se d˘ a r˘ aspunsul: „Îndreptându-se dup˘ a Cuvântul T˘ au“. Un tân˘ ar care ia

88

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Biblia drept c˘ al˘ auz˘ a nu va da gre¸ s în privin¸ ta datoriilor s ¸i a siguran¸ tei sale. Acea carte binecuvântat˘ a îl va ajuta s˘ a-¸ si p˘ astreze integritatea de caracter, s˘ a fie credincios s ¸i s˘ a nu practice în¸ sel˘ aciunea. „S˘ a nu furi“, a scris Dumnezeu cu degetele Sale pe tablele de piatr˘ a; cu toate acestea, cât de mult se practic˘ as ¸i se scuz˘ a furtul de sentimente! Se între¸ tine o curtenie în¸ sel˘ atoare, discu¸ tiile în ascuns sunt continuate pân˘ a când sentimentele uneia care nu este experimentat˘ a, s ¸i nu s ¸tie pân˘ a unde pot merge aceste lucruri, sunt într-o oarecare m˘ asur˘ a îndep˘ artate de la p˘ arin¸ tii ei s ¸i îndreptate c˘ atre cel care arat˘ a chiar din modul în care a ac¸ tionat c˘ a nu este vrednic de dragostea ei. Biblia condamn˘ a orice fel de necinste s ¸i ne cere s˘ a facem ceea ce este bine în orice împrejur˘ ari. Cel care face din Biblie ghidul tinere¸ tii sale, o ˘ turile ei în toate lucrurile. lumin˘ a pe c˘ ararea sa, va asculta de înv˘ a¸ ta El nu va c˘ alca nici o liter˘ a sau o iot˘ a din lege pentru a atinge vreun scop anume, chiar dac˘ a va trebui, ca urmare a acestui lucru, s˘ a fac˘ a sacrificii mari. Dac˘ a crede în Biblie, el s ¸tie c˘ a binecuvântarea lui Dumnezeu nu va r˘ amâne asupra lui dac˘ a se îndep˘ arteaz˘ a de calea cea dreapt˘ a. De¸ si o vreme s-ar putea s˘ a prospere, el va culege cu ˘ roadele faptelor sale. siguran¸ ta Blestemul lui Dumnezeu va fi asupra multor leg˘ aturi nepotrivite [103] care se formeaz˘ a în acest veac lumesc. Dac˘ a Biblia ar l˘ asa aceste chestiuni într-o lumin˘ a neclar˘ a, nesigur˘ a, atunci conduita pe care mul¸ ti tineri de ast˘ azi o urmeaz˘ a în ˘ de altul ar fi mai scuzabil. Îns˘ ata¸ samentul lor unul fa¸ ta a cerin¸ tele Bibliei nu sunt ni¸ ste porunci incomplete; ele pretind o puritate des˘ avâr¸ sit˘ a a gândului, a cuvântului s ¸i a faptei. Noi suntem recunosc˘ atori lui Dumnezeu, c˘ aci Cuvântul S˘ au este o lumin˘ a pentru picioarele noastre s ¸i nimeni nu trebuie s˘ a dea gre¸ s pe calea datoriei. Tinerii trebuie s˘ a-¸ si fac˘ a un obicei din a studia paginile ei s ¸i a da aten¸ tie sfaturilor sale; c˘ aci întotdeauna se fac gre¸ seli atunci când se îndep˘ arteaz˘ a de preceptele ei. Dac˘ a exist˘ a vreun subiect care s˘ a necesite s˘ a fie luat în seam˘ a cu ˘ , atunci acela este subiectul c˘ judecat˘ a calm˘ as ¸i nep˘ atima¸ sa as˘ atoriei. Dac˘ a e nevoie vreodat˘ a de Biblie ca sf˘ atuitor, atunci momentul acela ˘ . Îns˘ este înainte de a face un pas care leag˘ a dou˘ a persoane pe via¸ ta a, ˘ , sentimentele sunt considerate cele care trebuie s˘ în aceast˘ a privin¸ ta a conduc˘ a; s ¸i în atât de multe cazuri, sentimentalismul bolnav este cel care preia cârma s ¸i îi conduce la ruin˘ a sigur˘ a. În acest punct, tinerii

Curtenie s ¸i c˘ as˘ atorie

89

˘ decât în oricare alt subiect; dovedesc cea mai pu¸ tin˘ a inteligen¸ ta este cel asupra c˘ aruia refuz˘ a s˘ a-¸ si foloseasc˘ a ra¸ tiunea. Problema c˘ as˘ atoriei se pare c˘ a are o putere de vraj˘ a asupra lor. Ei nu se supun lui Dumnezeu. Sim¸ turile lor sunt înl˘ an¸ tuite s ¸i ei merg înainte în secret, ca s ¸i când s-ar teme c˘ a s-ar amesteca cineva în planurile lor. Aceast˘ a metod˘ a, care p˘ astreaz˘ a secretul asupra desf˘ as ¸ur˘ arii curteniei s ¸i stabilirii c˘ as˘ atoriei, constituie cauza multor nenorociri, a c˘ aror m˘ arime pe deplin o cunoa¸ ste numai Dumnezeu. Lovindu-se de aceast˘ a stânc˘ a au naufragiat mii de suflete. Cre¸ stini remarcabili, integri, sensibili la aproape oricare alt subiect, fac gre¸ seli înfrico˘ toare în aceast˘ ˘ . Ei manifest˘ ˘ puternic˘ s ¸a a privin¸ ta a o voin¸ ta a în a-¸ si urma calea, pe care ra¸ tiunea nu o poate schimba. Ei devin atât de fascina¸ ti de sentimentele s ¸i impulsurile omene¸ sti, încât nu au dorin¸ ta de a cerceta Biblia s ¸i de a intra într-o leg˘ atur˘ a strâns˘ a cu Dumnezeu. Satana s ¸tie bine cu ce elemente are de-a face s ¸i î¸ si etaleaz˘ a în¸ telepciunea lui diabolic˘ a prin diferite am˘ agiri prin care în¸ seal˘ a sufletele, atr˘ agându-le spre ruin˘ a. El vegheaz˘ a asupra fiec˘ arui pas f˘ acut s ¸i face [104] multe sugestii s ¸i, adesea, aceste sugestii sunt urmate mai degrab˘ a decât Cu-vântul lui Dumnezeu. Aceast˘ a plas˘ a periculoas˘ a, fin ¸ tesut˘ a, este preg˘ atit˘ a cu dib˘ acie pentru a-i prinde în mrejele ei pe cei tineri s ¸i nechibzui¸ ti. Poate fi adesea mascat˘ a de un ve¸ smânt de lumin˘ a; îns˘ a cei care îi cad victime se str˘ apung pe ei în¸ si¸ si cu multe dureri. Urmarea: epave omene¸ sti pot fi întâlnite pretutindeni. Când vor fi în¸ telep¸ ti tinerii no¸ stri? Cât va mai dura aceast˘ a lucrare? Se vor conduce copiii doar dup˘ a dorin¸ tele s ¸i înclina¸ tiile lor, f˘ ar˘ a s˘ a¸ tin˘ a seama de sfatul s ¸i judecata p˘ arin¸ tilor? Unii par a nu ¸ tine cont niciodat˘ a de dorin¸ tele s ¸i preferin¸ tele p˘ arin¸ tilor lor, nici de jude˘ de afec¸ cata lor matur˘ a. Egoismul a închis u¸ sa inimilor lor fa¸ ta tiunea ˘ . Porunca a filial˘ a. Min¸ tile tinerilor trebuie trezite în aceast˘ a privin¸ ta ˘ , îns˘ cincea este singura înso¸ tit˘ a de o f˘ ag˘ aduin¸ ta a i se acord˘ a pu¸ tin˘ a aten¸ tie s ¸i este chiar ignorat˘ a de cel îndr˘ agostit. Dispre¸ tuirea dragostei mamei, dezonorarea grijii tat˘ alui sunt p˘ acate care r˘ amân înregistrate în dreptul multor tineri. ˘ Una dintre cele mai mari gre¸ seli care se fac în aceast˘ a privin¸ ta ˘ nu trebuie tuleste aceea c˘ a sentimentele tinerilor f˘ ar˘ a experien¸ ta burate, c˘ a nu trebuie s˘ a se amestece nimeni în experien¸ ta lor de dragoste. Dac˘ a a existat vreodat˘ a un subiect care trebuie studiat din toate punctele de vedere, atunci acesta este. Ajutorul celor care au

90

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘s experien¸ ta ¸i cânt˘ aresc cu calm s ¸i cu grij˘ a problema de c˘ atre ambele ˘ de p˘ ar¸ ti este esen¸ tial˘ a. Este un subiect tratat cu prea mare u¸ surin¸ ta majoritatea oamenilor. Chema¸ ti pe Dumnezeu s ¸i pe p˘ arin¸ tii vo¸ stri tem˘ atori de Dumnezeu pentru a v˘ a sf˘ atui, prieteni tineri. Ruga¸ ti-v˘ a pentru aceasta. Cânt˘ ari¸ ti fiecare sentiment s ¸i urm˘ ari¸ ti dezvoltarea caracterului aceluia despre care gândi¸ ti c˘ a v˘ a ve¸ ti lega destinul pe ˘ . Pasul pe care sunte¸ via¸ ta ti gata s˘ a-l face¸ ti este unul dintre cele mai importante din via¸ ta voastr˘ as ¸i nu trebuie f˘ acut în grab˘ a. Pute¸ ti iubi, dar nu iubi¸ ti orbe¸ ste. Examina¸ ti cu aten¸ tie, ca s˘ a vede¸ ti dac˘ a via¸ ta voastr˘ a de c˘ as˘ atorie [105] ar putea fi fericit˘ a sau lipsit˘ a de armonie s ¸i mizerabil˘ a. Pune¸ ti-v˘ a aceste întreb˘ ari: M˘ a va c˘ al˘ auzi oare aceast˘ a unire spre ceruri? Îmi va cre¸ ste dragostea pentru Dumnezeu? M˘ a va face mai folositor în via¸ ta aceasta? Dac˘ a aceste reflec¸ tii nu prezint˘ a inconveniente, atunci, în temere de Dumnezeu, merge¸ ti înainte. Îns˘ a, chiar dac˘ a s-a f˘ acut logodna, f˘ ar˘ a o în¸ telegere deplin˘ a a caracterului persoanei cu care inten¸ tiona¸ ti s˘ a v˘ a uni¸ ti, nu v˘ a gândi¸ ti c˘ a logodna presupune neap˘ arat ˘ de unul pe care s˘ a face¸ ti leg˘ amântul c˘ as˘ atoriei s ¸i s˘ a v˘ a lega¸ ti pe via¸ ta nu îl pute¸ ti iubi s ¸i respecta. Fi¸ ti foarte aten¸ ti la promisiunile pe care le face¸ ti; îns˘ a este bine, cu mult mai bine, s˘ a rupi o logodn˘ a înainte de c˘ as˘ atorie decât s˘ a te despar¸ ti dup˘ a aceea, a¸ sa cum fac mul¸ ti. Adev˘ arata iubire este o plant˘ a care are nevoie de îngrijire. Tân˘ ara care î¸ si dore¸ ste o c˘ as˘ atorie fericit˘ as ¸i plin˘ a de pace, care vrea s˘ a nu aib˘ a parte în viitor de suferin¸ te s ¸i dureri, s˘ a se întrebe înainte de a-¸ si oferi sentimentele: Are iubitul meu o mam˘ a? Prin ce se distinge ˘ de ea? Îi caracterul ei? Recunoa¸ ste el obliga¸ tiile pe care le are fa¸ ta pas˘ a lui de dorin¸ tele s ¸i fericirea ei? Dac˘ a el nu-¸ si respect˘ as ¸i nu-¸ si cinste¸ ste mama, va dovedi el respect s ¸i dragoste, bun˘ atate s ¸i aten¸ tie ˘ de so¸ fa¸ ta tia sa? Când noutatea c˘ as˘ atoriei va trece, m˘ a va mai iubi el? Va avea el r˘ abdare când voi gre¸ si sau va fi aspru, critic s ¸i dictator? Adev˘ arata afec¸ tiune va acoperi multe gre¸ seli; dragostea nu le va vedea. Tinerii ascult˘ a prea mult de impulsuri. Ei nu trebuie s˘ a cedeze atât de repede, nici s˘ a se lase captiva¸ ti atât de u¸ sor de înf˘ a¸ ti¸ sarea atr˘ ag˘ atoare a iubitului. Curtenia, a¸ sa cum se desf˘ as ¸oar˘ a în acest timp, este un aranjament de în¸ sel˘ aciune s ¸i pref˘ ac˘ atorie, cu care are mai mult de-a face vr˘ ajma¸ sul sufletelor decât Dumnezeu. Aici este nevoie de mult bun sim¸ t, îns˘ a adev˘ arul este c˘ a nu prea exist˘ a.

Curtenie s ¸i c˘ as˘ atorie

91

Dac˘ a copiii ar fi mai apropia¸ ti de p˘ arin¸ tii lor, dac˘ a ar avea încredere în ei s ¸i le-ar spune bucuriile s ¸i necazurile lor, ei s-ar scuti singuri de multe dureri în viitor. Când sunt tulbura¸ ti s ¸i nu s ¸tiu care [106] este calea cea bun˘ a, s˘ a vin˘ a în fa¸ ta p˘ arin¸ tilor, s˘ a prezinte lucrurile exact a¸ sa cum le v˘ ad ei s ¸i s˘ a cear˘ a sfat de la ace¸ stia. Cine ar putea fi mai în m˘ asur˘ a s˘ a îi aten¸ tioneze în leg˘ atur˘ a cu anumite pericole decât p˘ arin¸ tii credincio¸ si? Cine ar putea în¸ telege mai bine decât ei temperamentele lor? Copiii care sunt cre¸ stini vor pre¸ tui mai presus de orice binecuvântare p˘ amânteasc˘ a iubirea s ¸i aprobarea p˘ arin¸ tilor lor tem˘ atori de Dumnezeu. P˘ arin¸ tii pot sim¸ ti împreun˘ a cu copiii, pot s˘ a se roage pentru ei s ¸i împreun˘ a cu ei, pentru ca Dumnezeu s˘ a-i apere s ¸i s˘ a-i c˘ al˘ auzeasc˘ a. Mai presus de orice altceva, ei îi vor îndrepta spre Prietenul s ¸i Sf˘ atuitorul care nu gre¸ se¸ ste niciodat˘ a, care va fi al˘ aturi de ei în neputin¸ tele lor. El, care a fost ispitit în toate lucrurile, ca s ¸i noi, dar f˘ ar˘ a p˘ acat, s ¸tie cum s˘ a-i ajute pe cei care sunt ˘. ispiti¸ ti s ¸i care vin la El prin credin¸ ta The Review and Herald, 26 ianuarie, 1886. Pentru studiu suplimentar Instructorul tineretului, 21 aprilie, 1886, Educa¸ tia în c˘ amin; The Review and Herald, 25 mai, 1886, Recrea¸ tia cre¸ stinului. [107]

Importan¸ ta instruirii în lucrarea lui Dumnezeu
˘. Activitatea lucr˘ atorului nu este mic˘ a sau lipsit˘ a de importan¸ ta Dac˘ a el se dedic˘ a unei ramuri a lucr˘ arii, prima datorie este s˘ a ia ˘ tur˘ seama la el însu¸ si s ¸i apoi la înv˘ a¸ ta a. El trebuie s˘ a-¸ si cerceteze propria lui inim˘ as ¸i s˘ a dea la o parte p˘ acatul, apoi s˘ a p˘ astreze mereu ˘ Modelul, pe Isus Hristos, ca exemplu al s˘ în fa¸ ta au. El nu trebuie s˘ a simt˘ a c˘ a are libertatea s˘ a fac˘ a ce vrea dup˘ a cum îi dicteaz˘ a înclina¸ tiile sale. El este proprietatea lui Isus. El a acceptat o chemare înalt˘ as ¸i, ˘ viitoare trebuie s˘ din aceasta, întreaga via¸ ta a fie colorat˘ as ¸i modelat˘ a de aceasta. El a intrat în s ¸coala lui Hristos s ¸i poate ob¸ tine cunoa¸ sterea lui Hristos s ¸i a misiunii Lui, iar lucrarea pe care o îndepline¸ ste va fi performant˘ a. Toate puterile lui trebuie s˘ a fie controlate de marele ˘ tor. Fiecare facultate a min¸ Înv˘ a¸ ta tii s ¸i fiecare organ al trupului trebuie p˘ astrate, pe cât este posibil, într-o cât mai bun˘ a stare de s˘ an˘ atate, astfel încât lucrarea lui Dumnezeu s˘ a nu fie marcat˘ a de amprenta caracterului s˘ au deficitar. Înainte ca o persoan˘ a s˘ a se preg˘ ateasc˘ a s˘ a devin˘ a profesor al adev˘ arului pentru cei care stau în întuneric, trebuie s˘ a înve¸ te el însu¸ si. El trebuie s˘ a fie bucuros s˘ a primeasc˘ a sfat. Nu-¸ si poate a¸ seza piciorul pe a doua, a treia, a patra sau a cincea scar˘ a a progresului înainte de a începe cu prima treapt˘ a. Mul¸ ti socotesc c˘ a ei corespund pentru lucrare, când ei de abia dac˘ as ¸tiu câte ceva despre aceasta. Dac˘ a unora ca ace¸ stia li se îng˘ aduie s˘ a înceap˘ a s˘ a lucreze bizuindu˘ se doar pe propriile lor puteri, ei nu vor dobândi acea cuno¸ stin¸ ta pe care au privilegiul s˘ a o ob¸ tin˘ as ¸i vor fi sorti¸ ti s˘ a lupte cu multe greut˘ a¸ ti, pentru care sunt complet nepreg˘ ati¸ ti. Fiec˘ arui lucr˘ ator îi este acordat privilegiul de a se dezvolta s ¸i el trebuie s˘ a fac˘ a orice pentru a atinge acest obiectiv. Ori de câte ori este f˘ acut un efort special într-un loc important, trebuie înfiin¸ tat un sistem de lucru perfec¸ tionat, astfel încât cei care doresc s˘ a devin˘ a colportori sau s˘ a lucreze din cas˘ a în cas˘ a, precum s ¸i cei care vor s˘ a [108] ¸ tin˘ a studii biblice în familii s˘ a poat˘ a primi instruirea necesar˘ a. Cei care sunt lucr˘ atori trebuie de asemenea s˘ a înve¸ te; în timp ce pastorul 92

Importan¸ ta instruirii în lucrarea lui Dumnezeu

93

˘ tur˘ lucreaz˘ a prin cuvânt s ¸i înv˘ a¸ ta a, ei nu trebuie s˘ a fie nep˘ as˘ atori, ca s ¸i cum nu ar fi nimic pentru ei în cuvântul pe care au nevoie s˘ a îl aud˘ a. Ei nu trebuie s˘ a-l priveasc˘ a pe vorbitor ca pe un orator, ci ca pe un sol al lui Dumnezeu pentru oameni. Anumite preferin¸ te personale s ¸i prejudec˘ a¸ ti nu trebuie îng˘ aduite a-i influen¸ ta când ascult˘ a. Dac˘ a to¸ ti ar imita exemplul lui Corneliu s ¸i ar spune: „De aceea, noi to¸ ti ne-am adunat aici înaintea lui Dumnezeu pentru a asculta toate lucrurile pe care ¸ ti le-a poruncit Domnul s˘ a ni le spui“, ar avea mult mai mult folos de pe urma predicilor pe care le ascult˘ a. Ar trebui s˘ a existe unitate între s ¸colile noastre de instruire în lucrarea misionar˘ a pentru cei care vor intra în câmp ca lucr˘ atori. Ei trebuie s˘ a simt˘ a c˘ a trebuie s˘ a î¸ si fac˘ a ucenicia pentru a se deprinde cu lucrarea de convertire a sufletelor. Lucrarea din aceste s ¸coli trebuie diversificat˘ a. Studiul Bibliei trebuie s˘ a fie socotit cel mai important s ¸i, în acela¸ si timp, trebuie f˘ acut˘ a o instruire sistematic˘ a pentru cultivarea min¸ tii s ¸i deprinderea cu diferite maniere, astfel s˘ a poat˘ a înv˘ a¸ ta s˘ a-i abordeze pe oameni prin cea mai bun˘ a metod˘ a posibil˘ a. To¸ ti trebuie s˘ a înve¸ te s˘ a lucreze cu tact s ¸i amabilitate s ¸i în spiritul lui Hristos. Ei nu trebuie s˘ a înceteze niciodat˘ a s˘ a înve¸ te, ci trebuie s˘ a sape continuu dup˘ a adev˘ ar s ¸i dup˘ a cele mai bune metode de lucru, ca s ¸i cum ar c˘ auta aur. Fie ca to¸ ti cei care încep aceast˘ a lucrare s˘ a se decid˘ a s˘ a nu renun¸ te niciodat˘ a la dorin¸ ta de a deveni lucr˘ atori de cea mai bun˘ a calitate. În vederea acestui lucru, ei nu trebuie s˘ a îng˘ aduie ca împrejur˘ arile s˘ a-i abat˘ a din drum sau s˘ a ac¸ tioneze din impuls, ci, dimpotriv˘ a, s˘ a se str˘ aduiasc˘ a din r˘ asputeri s˘ a în¸ teleag˘ a adev˘ arul, cu toate implica¸ tiile lui. B˘ arba¸ ti cu capacit˘ a¸ ti deosebite au fost mult dezavantaja¸ ti pentru c˘ a min¸ tile lor nu au fost instruite pentru lucrare. Sim¸ tind c˘ a este nevoie de lucr˘ atori, ei au p˘ as ¸it în gol s ¸i cu toate c˘ a poate c˘ a au realizat multe lucruri bune, acestea au reprezentat în multe cazuri nu mai [109] mult de o zecime din ceea ce ar fi putut realiza, dac˘ a ar fi beneficiat de o instruire corespunz˘ atoare de la început. Mul¸ ti dintre cei care doresc s˘ a se dedice slujirii lui Dumnezeu nu simt nevoia s˘ a se instruiasc˘ a în mod special pentru aceasta. Îns˘ a tocmai cei care simt astfel sunt cei care au cea mai mare nevoie de instruire cât mai deplin˘ a. Atunci când au pu¸ tine cuno¸ stin¸ te despre ei în¸ si¸ si s ¸i despre lucrare, ei simt c˘ a sunt cei mai califica¸ ti. Îns˘ a,

94

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

când s ¸tiu mai mult, atunci ei încep s˘ a-¸ si vad˘ a ignoran¸ ta s ¸i ineficien¸ ta. Când î¸ si cerceteaz˘ a inima cu mai mare aten¸ tie ei vor descoperi atât de multe lucruri care nu corespund caracterului Domnului Hristos, încât vor striga: „Cine poate r˘ aspunde acestor lucruri?“ s ¸i, în adânc˘ a ˘ , se vor lupta zi de zi s˘ umilin¸ ta a intre într-o leg˘ atur˘ a cât mai strâns˘ a cu Domnul Hristos. R˘ astignindu-¸ si eul, ei î¸ si a¸ seaz˘ a piciorul pe c˘ ararea pe care El îi poate conduce. ˘ , în timp ce caut˘ Exist˘ a pericolul ca lucr˘ atorul f˘ ar˘ a experien¸ ta a s˘ a se califice pentru lucrare, s˘ a simt˘ a c˘ a este competent pentru orice ˘ tur˘ pozi¸ tie, când, de fapt, el este r˘ av˘ as ¸it de diverse vânturi de înv˘ a¸ ta a. El nu poate face acest lucru f˘ ar˘ a s˘ a-¸ si pun˘ a în pericol propriul suflet. Dac˘ a vin asupra lui încerc˘ ari s ¸i ispite, Domnul îi va da putere s˘ a le treac˘ a cu bine; îns˘ a, atunci când cineva se a¸ seaz˘ a în calea ispitei, ˘adesea se întâmpl˘ a c˘ a Satana, prin agen¸ tii lui, îi d˘ a peste cap sim¸ ta mintele, astfel încât îl z˘ ap˘ ace¸ ste s ¸i îi încurc˘ a mintea. Prin comuniune cu Dumnezeu s ¸i o cercetare sârguincioas˘ a a Scripturilor, lucr˘ atorul trebuie s˘ a devin˘ a st˘ apân pe sine înainte de a începe s˘ a îi înve¸ te pe al¸ tii. Ioan, ucenicul iubit, a fost exilat pe insula Patmos, ca s˘ a poat˘ a fi izolat de orice lupt˘ as ¸i chiar de lucrarea pe care o iubea, pentru ca Domnul s˘ a poat˘ a comunica cu el s ¸i s˘ a deschid˘ a în fa¸ ta lui scenele de încheiere a istoriei acestui p˘ amânt. Ioan Botez˘ atorul a înv˘ a¸ tat în pustiu solia pe care trebuia s˘ a o vesteasc˘ a, spre a preg˘ ati calea Aceluia care avea s˘ a vin˘ a. Îns˘ a, mai presus de orice, aceia care s-au hot˘ arât s˘ a devin˘ a slujitori ai lui Hristos trebuie s˘ a devin˘ a con¸ stien¸ ti de faptul c˘ a ei trebuie [110] s˘ a fie oameni converti¸ ti. Inima trebuie s˘ a fie curat˘ a. ˘s Evlavia este esen¸ tial˘ a pentru aceast˘ a via¸ ta ¸i pentru cea viitoare. ˘ c˘ B˘ arbatul care nu are un caracter solid, virtuos, cu siguran¸ ta a nu va onora cauza adev˘ arului. Tinerii care doresc s˘ a fie împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu trebuie s˘ a aib˘ a inima curat˘ a. Pe buzele s ¸i limba lor nu trebuie s˘ a se g˘ aseasc˘ a viclenie. Gândurile trebuie s˘ a fie curate. Sfin¸ tenia vie¸ tii s ¸i a caracterului constituie un lucru rar, îns˘ a lucr˘ atorul trebuie s˘ a aib˘ a aceste lucruri, altfel nu poate trage la jug împreun˘ a cu Hristos. Domnul Hristos spune: „F˘ ar˘ a Mine nu pute¸ ti face nimic“. Dac˘ a cei care î¸ si propun s˘ a lucreze pentru binele altora s ¸i pentru mântuirea semenilor lor se vor baza pe propria lor în¸ telepciune, vor da gre¸ s. Dac˘ a vor avea o imagine corect˘ a cu privire la ei în¸ si¸ si, atunci ei vor fi capabili s˘ a se încread˘ a în Dumnezeu s ¸i s˘ a a¸ stepte ajutorul

Importan¸ ta instruirii în lucrarea lui Dumnezeu

95

Lui. „Nu te bizui pe priceperea ta. Recunoa¸ ste-L în toate c˘ aile tale s ¸i El î¸ ti va netezi c˘ ar˘ arile.“ Atunci vom avea privilegiul s˘ a fim c˘ al˘ auzi¸ ti de un sf˘ atuitor în¸ telept, iar cercet˘ atorul sincer al adev˘ arului s ¸i al cuno¸ stin¸ tei va primi mai mult˘ a pricepere. Motivul pentru care nu avem mai mul¸ ti oameni preg˘ ati¸ ti, cu vaste cuno¸ stin¸ te, este datorit˘ a încrederii în propria lor în¸ telepciune, care este m˘ arginit˘ a, s ¸i datorit˘ a faptului c˘ a ei caut˘ a s˘ a-¸ si impun˘ a propriul lor model în lucrare, în loc s˘ a urmeze modelul l˘ asat de Dumnezeu. ˘s Ei nu se roag˘ a cu st˘ aruin¸ ta ¸i nu men¸ tin deschis˘ a comunicarea între Dumnezeu s ¸i propriile lor suflete, pentru ca s˘ a-I poat˘ a recunoa¸ ste vocea. Solii luminii vor veni în ajutorul acelora care se simt slabi în puterea lor, f˘ ar˘ a protec¸ tia cerului. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie ˘ , caracterul trebuie modelat studiat mai mult s ¸i trebuie tr˘ ait în via¸ ta dup˘ a standardul de neprih˘ anire pe care Dumnezeu l-a a¸ sezat în Cuvântul S˘ au. Atunci mintea se va dezvolta s ¸i se va înt˘ ari, va fi înnobilat˘ a pentru c˘ a va în¸ telege lucrurile ve¸ snice. În timp ce lumea ˘ de mesajul de avertizare s este nep˘ as˘ atoare s ¸i indiferent˘ a fa¸ ta ¸i mil˘ a al Bibliei, poporul lui Dumnezeu, care vede c˘ a sfâr¸ situl este aproape, ar trebui s˘ a fie mai hot˘ arât s ¸i mai consacrat în a lucra mai serios pentru a-I putea aduce laud˘ a celui care i-a chemat din întuneric la [111] lumina Sa minunat˘ a. Cunoa¸ sterea este o putere, fie spre bine, fie spre r˘ au. Religia ˘ pentru fiin¸ Bibliei este unica siguran¸ ta tele omene¸ sti. Exist˘ a mult˘ a preocupare printre tinerii acestui veac pentru a înv˘ a¸ ta s˘ a mearg˘ a gra¸ tios, s˘ a danseze s ¸i s˘ a cânte la instrumente muzicale. Îns˘ a aceast˘ a educa¸ tie — de a-L cunoa¸ ste pe Dumnezeu s ¸i de a r˘ aspunde la cerin¸ tele Lui — nu le este pus˘ a la dispozi¸ tie. Educa¸ tia care dureaz˘ a cât ve¸ snicia este aproape în întregime neglijat˘ a, fiind socotit˘ a demodat˘ a s ¸i indezirabil˘ a. Educa¸ tia copiilor, vizând formarea caracterului pentru binele lor prezent, pentru pacea s ¸i fericirea lor s ¸i a c˘ al˘ auzi pa¸ sii lor pe c˘ ararea preg˘ atit˘ a pentru cei r˘ ascump˘ ara¸ ti ai Domnului, este considerat˘ a demodat˘ as ¸i, ca atare, neimportant˘ a. Ca s˘ a v˘ a pute¸ ti vedea copiii intrând pe por¸ tile cet˘ a¸ tii lui Dumnezeu ca biruitori, ace¸ stia trebuie educa¸ ti s˘ a se team˘ a de Domnul s ¸i s˘ a¸ tin˘ a poruncile Sale în via¸ ta de acum. Iat˘ a asupra cui a rostit Domnul Isus binecuvântarea: „Binecuvânta¸ ti sunt cei care ¸ tin poruncile Lui ca s˘ a aib˘ a drept la pomul vie¸ tii s ¸i s˘ a poat˘ a intra pe por¸ ti în cetate.“

96

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Binecuvântarea este rostit˘ a asupra acelora care cunosc voia lui Dumnezeu, descoperit˘ a în Cuvântul S˘ au. Biblia constituie marele instrument în mâinile Autorului ei pentru a înt˘ ari mintea. Deschide¸ ti gr˘ adina min¸ tii voastre pentru ca Gr˘ adinarul ceresc s˘ a o poat˘ a cultiva. Deoarece se acord˘ a atât de pu¸ tin˘ a aten¸ tie spuselor s ¸i solicit˘ arilor lui Dumnezeu, exist˘ a atât de pu¸ tini care ard de ner˘ abdare s˘ a fac˘ a ˘ lucrare misionar˘ a, atât de pu¸ tini care s-au preg˘ atit în orice privin¸ ta ˘. pentru a-L sluji pe Dumnezeu cât mai bine cu putin¸ ta În general, se fac prea pu¸ tine eforturi pentru a-i uni pe cei din s ¸colile noastre cu cei din s ¸colile noastre de diferite na¸ tionalit˘ a¸ ti, pentru ca ace¸ stia s˘ a poat˘ a fi educa¸ ti s ¸i astfel s˘ a devin˘ a corespunz˘ atori pentru lucrarea atât de nobil˘ a, atât de înalt˘ as ¸i atât de cuprinz˘ atoare în influen¸ ta pe care o r˘ aspânde¸ ste. Dumnezeu închide ochii la zi˘ . Îns˘ lele de ne¸ stiin¸ ta a o lumin˘ a tot mai mare str˘ aluce¸ ste; lumina s ¸i privilegiile de a în¸ telege adev˘ arul Bibliei sunt din bel¸ sug, dac˘ a [112] lucr˘ atorii î¸ si vor deschide ochii priceperii. Adev˘ arul trebuie s˘ a se r˘ aspândeasc˘ a. Misiunile din str˘ ain˘ atate s ¸i din ¸ tar˘ a cheam˘ a cre¸ stini integri s˘ a se angajeze în lucrarea misionar˘ a. Misiunile din ora¸ sele ˘ ri fac apel la oameni plini de Spiritul lui Hristos, din ¸ tar˘ as ¸i din alte ¸ ta care s˘ a lucreze a¸ sa cum a lucrat Hristos. [113] The Review and Herald, 14 iunie, 1887.

Educa¸ tia corespunz˘ atoare a tinerilor
Al treilea înger este reprezentat zburând prin mijlocul cerului, ar˘ atând c˘ a solia trebuie s˘ a ajung˘ a de-a lungul s ¸i de-a latul p˘ amântului. Este cea mai solemn˘ a solie care a fost dat˘ a vreodat˘ a muritorilor, iar cei care sunt lega¸ ti de lucrare trebuie s˘ a simt˘ a mai întâi nevoia de educa¸ tie s ¸i de un proces de instruire cât mai complet pentru lucrare, în scopul de a fi utili în viitor; ar trebui s˘ a se fac˘ a planuri s ¸i s˘ a se depun˘ a eforturi pentru preg˘ atirea acelora care se vor angaja în orice ramur˘ a a lucr˘ arii. Lucrarea de pastora¸ tie nu poate s ¸i nu trebuie s˘ a fie încredin¸ tat˘ a unor copii, nici predarea de studii biblice nu trebuie ˘ , deoarece, de¸ încredin¸ tat˘ a fetelor lipsite de experien¸ ta si ei î¸ si ofer˘ a serviciile s ¸i vor s˘ a aib˘ a func¸ tii de r˘ aspundere, le lipse¸ ste experien¸ ta religioas˘ a, dac˘ a nu au o educa¸ tie s ¸i o instruire deplin˘ a. Ei trebuie proba¸ ti ca s˘ a se vad˘ a dac˘ a vor trece testul; s ¸i dac˘ a nu au principiul ferm, con¸ stiincios, c˘ a trebuie s˘ a fie cu totul ceea ce le cere Dumnezeu s˘ a fie, ei nu vor reprezenta corect cauza noastr˘ as ¸i nu vor putea lucra în aceste timpuri. Surorile angajate în fiecare misiune trebuie s˘ a aib˘ a ˘ deosebit˘ ˘ deja, o experien¸ ta a dobândit˘ a de la cele care au experien¸ ta s ¸i care în¸ teleg modalit˘ a¸ tile s ¸i c˘ aile de lucru. Lucrarea misionar˘ a este continuu obstruc¸ tionat˘ a din lips˘ a de lucr˘ atori în¸ telep¸ ti, consacra¸ ti s ¸i evlavio¸ si, care s˘ a reprezinte în mod corect credin¸ ta noastr˘ a. Sunt nenum˘ ara¸ ti cei care ar trebui s˘ a devin˘ a misionari, dar care nu vor ajunge niciodat˘ a în câmp pentru c˘ a cei care sunt al˘ aturi de ei în biseric˘ a sau în colegii nu simt povara de a lucra împreun˘ a cu ei, de a le prezenta cerin¸ tele lui Dumnezeu, s ¸i nu se roag˘ a cu ei s ¸i pentru ei; iar perioada favorabil˘ a care decide planurile s ¸i cursul vie¸ tii trece s ¸i o dat˘ a cu ea se sting s ¸i convingerile lor; alte influen¸ te s ¸i tendin¸ te îi atrag, iar tenta¸ tia de a c˘ auta pozi¸ tii lume¸ sti care, cred [114] ei, le vor aduce bani îi atrag în valul lumii. Ace¸ sti tineri ar fi putut fi c⸠stiga¸ ti pentru lucrare dac˘ a s-ar fi f˘ acut planuri bine organizate. Dac˘ a bisericile din diferite locuri î¸ si vor face datoria, Dumnezeu va fi al˘ aturi de ei prin Duhul S˘ au s ¸i va face ca lucrarea s˘ a fie înt˘ arit˘ a cu lucr˘ atori credincio¸ si. 97

98

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Scolile ¸ noastre trebuie s˘ a fie s ¸coli de educa¸ tie s ¸i instruire; iar cei care le absolv˘ a trebuie s˘ a fie preg˘ ati¸ ti din toate punctele de vedere pentru câmpul misionar, trebuie s˘ a fi în¸ teles m˘ are¸ tia lucr˘ arii s ¸i evlavia practic˘ a ce trebuie s˘ a fie prezent˘ a în experien¸ ta de zi cu zi, pentru a putea corespunde s ¸i pentru a fi utili în orice loc din lume, în biseric˘ a sau în via cea mare a lui Dumnezeu, care face acum apel ˘ ri str˘ pentru lucr˘ atori în ¸ ta aine. Tinerilor trebuie s˘ a li se acorde încredere. Ei au un sim¸ t al demnit˘ a¸ tii s ¸i trebuie s˘ a fie respecta¸ ti, pentru c˘ a acesta este dreptul lor. Dac˘ a elevilor li se d˘ a impresia c˘ a nu pot pleca sau veni, c˘ a nu se pot a¸ seza la mas˘ a sau oriunde în alt˘ a parte, nici m˘ acar în camerele lor, f˘ ar˘ a a fi supraveghea¸ ti, urm˘ ari¸ ti, critica¸ ti, aceste lucruri îi vor demoraliza, iar timpul de recreare nu va mai constitui o pl˘ acere pentru ei. Con¸ stiin¸ ta faptului c˘ a sunt continuu supraveghea¸ ti este pentru ei mai mult decât tutela p˘ arinteasc˘ as ¸i înseamn˘ a ceva mult mai r˘ au; c˘ aci p˘ arin¸ tii în¸ telep¸ ti pot, cu tact, s˘ a discearn˘ a dincolo de aparen¸ ta lucrurilor s ¸i s˘ a în¸ teleag˘ a ce se petrece în mintea f˘ ar˘ a astâmp˘ ar a tinerilor, din dorin¸ tele pe care le au ace¸ stia sau din înclina¸ tiile lor, s ¸i vor face planuri care s˘ a contracareze r˘ aul. Îns˘ a aceast˘ a supraveghere continu˘ a nu este normal˘ as ¸i produce tocmai acele rele care se caut˘ a a fi evitate. S˘ an˘ atatea tinerilor necesit˘ a mi¸ scare fizic˘ a, voio¸ sie s ¸i o atmosfer˘ a fericit˘ a, pl˘ acut˘ a, care s˘ a-i înconjoare pentru a-¸ si p˘ astra s˘ an˘ atatea fizic˘ as ¸i a-¸ si dezvolta un caracter simetric. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie deschis tinerilor, îns˘ a nu tinerii sunt cei care s˘ a-l prezinte. Celor care se ocup˘ a de ei permanent pentru a le asigura un comportament bun, li se cere s˘ a-i urm˘ areasc˘ a [115] în tot ceea ce fac. Iat˘ a de ce acest sistem de educa¸ tie, prin care se modeleaz˘ a caracterele tinerilor, este cu totul d˘ aun˘ a-tor. Ave¸ ti ca ¸ tint˘ a ˘ minte s educarea min¸ tii s ¸i formarea unor sim¸ ta ¸i obiceiuri morale corecte. Materiile de studiu trebuie s˘ a fie, în general, pu¸ tine s ¸i bine alese, iar cei care frecventeaz˘ a colegiile noastre trebuie s˘ a beneficieze de o instruire diferit˘ a de cea din s ¸colile obi¸ snuite. În general, dac˘ a au avut p˘ arin¸ ti în¸ telep¸ ti s ¸i tem˘ atori de Dumnezeu, au fost înv˘ a¸ ta¸ ti principiile cre¸ stine. Cuvântul lui Dumnezeu a fost respectat în c˘ aminele lor, ˘ turile acestuia au fost f˘ iar înv˘ a¸ ta acute legea c˘ aminului. Ei au fost crescu¸ ti s ¸i înv˘ a¸ ta¸ ti potrivit Evangheliei, iar când vin în s ¸coli, aceea¸ si educa¸ tie trebuie continuat˘ a. Principiile, obiceiurile s ¸i practicile lumii

Educa¸ tia corespunz˘ atoare a tinerilor

99

nu constituie educa¸ tia de care au nevoie; îns˘ a ei trebuie s˘ a vad˘ a c˘ a profesorii din s ¸colile lor au grij˘ a de sufletele lor, c˘ a ei se intereseaz˘ a de bun˘ astarea lor spiritual˘ as ¸i c˘ a religia este cel mai important principiu pe care îl au în vedere; c˘ aci iubirea s ¸i frica de Domnul constituie începutul în¸ telepciunii. Tinerii desp˘ ar¸ ti¸ ti de atmosfera din c˘ amin, de regulile din familie s ¸i de îngrijirea p˘ arin¸ tilor, dac˘ a sunt ˘ , în general, l˘ asa¸ ti s˘ a-¸ si aleag˘ a ei în¸ si¸ si tovar˘ as ¸ii, vor avea de f˘ acut fa¸ ta în via¸ ta lor, unei crize care nu favorizeaz˘ a evlavia sau respectarea principiului. De aceea, ori de câte ori se deschide o s ¸coal˘ a, trebuie s˘ a existe inimi calde care s˘ a se preocupe de tinerii no¸ stri. Este nevoie de ta¸ ti s ¸i mame care s˘ a poat˘ a oferi o simpatie plin˘ a de c˘ aldur˘ a, care s˘ a sf˘ atuiasc˘ a cu bun˘ atate s ¸i s˘ a trateze problemele religioase în modul ˘ . Dac˘ cel mai pl˘ acut cu putin¸ ta a exist˘ a dintre aceia care prelungesc exerci¸ tiul religios pân˘ a la plictiseal˘ a, ei vor l˘ asa puternice impresii în min¸ tile tinerilor, astfel încât ace¸ stia vor asocia religia cu tot ce este sec, nepl˘ acut s ¸i neinteresant. Si ¸ ace¸ sti tineri nu î¸ si aleg ca standard cele mai înalte principii, ci pe cele mai slabe, iar un standard sc˘ azut îi va strica pe aceia care, dac˘ a ar fi fost înv˘ a¸ ta¸ ti în mod corespunz˘ ator, ar fi fost califica¸ ti nu doar spre a fi o binecuvântare pentru cauz˘ a, dar s ¸i pentru biseric˘ as ¸i pentru lume. Pietatea arz˘ atoare, activ˘ a, este [116] ˘s esen¸ tial˘ a pentru profesor. Altarul de diminea¸ ta ¸i de sear˘ a din capel˘ a s ¸i întâlnirile din Sabat pot s˘ a devin˘ a, dac˘ a nu exist˘ a o preocupare ˘ al deosebit˘ a pentru acestea s ¸i dac˘ a lipse¸ ste spiritul d˘ at˘ ator de via¸ ta lui Dumnezeu, cele mai seci, mai formale s ¸i mai amare amestecuri, iar pentru tineri, cele mai împov˘ arate, nepl˘ acute s ¸i neatractive din tot ce se practic˘ a la s ¸coal˘ a. Întâlnirile sociale trebuie s˘ a fie bine pl˘ anuite s ¸i organizate, astfel încât ele s˘ a nu fie doar pl˘ acute s ¸i atractive. Cei care sunt competen¸ ti s˘ a-i educe pe tineri, s˘ a înve¸ te ei în¸ si¸ si în s ¸coala lui Hristos, s˘ a înve¸ te lec¸ tii pe care apoi s˘ a le predea tinerilor. Este nevoie de consacrare sincer˘ a, serioas˘ a, din inim˘ a. Trebuie evitat˘ a orice viziune îngust˘ a. Profesorii care pân˘ a acum, datorit˘ a mândriei, nu au fost apropia¸ ti de copii, s˘ a fie una cu ace¸ stia în jocurile s ¸i în sporturile lor, f˘ ar˘ a s˘ a lase impresia c˘ a îi urm˘ aresc, c˘ a merg de jur împrejurul lor p˘ astrând o alur˘ a de maiestate, ca s ¸i cum ar fi ni¸ ste solda¸ ti în uniform˘ a care sunt de gard˘ a în jurul lor. Îns˘ as ¸i prezen¸ ta voastr˘ a le modeleaz˘ a cursul ac¸ tiunii lor. Unirea cu ei va face ca inima voastr˘ a s˘ a bat˘ a cu o nou˘ a afec¸ tiune. Tinerii au

100

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

nevoie de simpatie, afec¸ tiune s ¸i iubire, altfel se descurajeaz˘ a. Un spirit de „nu-mi pas˘ a de nimeni s ¸i nim˘ anui nu-i pas˘ a de mine“ pune st˘ apânire pe ei s ¸i, chiar dac˘ a sus¸ tin c˘ a sunt urma¸ si ai lui Hristos, pe urma lor se afl˘ a diavolul care îi ispite¸ ste s ¸i sunt în primejdia de a ˘ . Atunci ajunge descuraja¸ ti, c˘ aldicei s ¸i de a se dep˘ arta de credin¸ ta unii simt c˘ a este datoria lor s˘ a-i învinov˘ a¸ teasc˘ as ¸i s˘ a-i trateze cu r˘ aceal˘ a, socotindu-i mai r˘ ai decât sunt în realitate, s ¸i doar c⸠tiva, poate chiar nici unul, simt c˘ a au datoria s˘ a fac˘ a un efort personal pentru îndreptarea acestora s ¸i îndep˘ artarea impresiilor d˘ aun˘ atoare pe care ace¸ stia le-au primit. Obliga¸ tiile profesorului sunt importante s ¸i sacre, îns˘ a nici o parte a lucr˘ arii nu este mai important˘ a ca aceea de a se îngriji de tineri cu dragoste, astfel încât ace¸ stia s˘ a poat˘ a sim¸ ti c˘ a îi socotim prieteni. O dat˘ a ce le c⸠stigi încrederea, îi po¸ ti conduce, îi po¸ ti controla s ¸i ˘ . Motiva¸ [117] instrui cu u¸ surin¸ ta tiile sfinte ale principiilor noastre cre¸ stine trebuie s˘ a fie vizibile în via¸ ta noastr˘ a. Mântuirea elevilor no¸ stri constituie cea mai mare preocupare pentru profesorul care se teme de Dumnezeu. El este lucr˘ atorul lui Hristos, iar efortul s˘ au special s ¸i hot˘ arât trebuie s˘ a fie pentru salvarea sufletelor de la condamnare s ¸i de a le c⸠stiga pentru Isus Hristos. Dumnezeu cere acest lucru de la ˘ de cur˘ profesori. Fiecare trebuie s˘ a duc˘ a o via¸ ta a¸ tie s ¸i evlavie s ¸i s˘ a depun˘ a eforturi st˘ aruitoare pentru a-¸ si face toat˘ a datoria. Dac˘ a inima este entuziast˘ a de dragostea pentru Dumnezeu, sentimentele vor fi curate, lucru care este esen¸ tial; rug˘ aciunile vor fi fierbin¸ ti s ¸i vor fi date avertismente pline de credincio¸ sie. Neglija¸ ti aceste lucruri s ¸i atunci sufletele care sunt în grija voastr˘ a vor fi în pericol. Mai bine petrece¸ ti mai pu¸ tin timp în discursuri lungi sau în studiu decât s˘ a v˘ a neglija¸ ti aceste datorii. Dup˘ a ce depun toate aceste eforturi, profesorii s-ar putea s˘ a descopere c˘ a unii din cei care sunt în grija lor dezvolt˘ a caractere neprincipiale. Ei sunt flexibili în ceea ce prive¸ ste etica lor, ca rezultat, în multe cazuri, al exemplelor gre¸ site pe care le-au avut s ¸i al neglij˘ arii disciplinei de c˘ atre p˘ arin¸ tii lor. Iar profesorii, chiar dac˘ a fac tot ce ˘ curat˘ pot, nu vor reu¸ si s˘ a-i aduc˘ a pe ace¸ sti tineri la o via¸ ta as ¸i sfânt˘ a; ˘ cu r˘ s ¸i dup˘ a ce îi înva¸ ta abdare, dup˘ a ce trudesc cu toat˘ a fiin¸ ta s ¸i cu rug˘ aciune arz˘ atoare, ei sunt dezam˘ agi¸ ti de cei în care î¸ si puseser˘ a speran¸ te atât de mari. Pe lâng˘ a acestea, se mai adaug˘ as ¸i repro¸ surile p˘ arin¸ tilor care vin la ei, pentru c˘ a nu au avut puterea de a contracara

Educa¸ tia corespunz˘ atoare a tinerilor

101

influen¸ ta exemplului s ¸i instruirii lor neîn¸ telepte. Dup˘ a ce î¸ si face datoria, profesorul se love¸ ste de aceste descuraj˘ ari. Îns˘ a el trebuie s˘ a continue s˘ a lucreze, încrezându-se în Dumnezeu, care va lucra pentru el, s˘ a stea la postul lui cu curaj s ¸i s˘ a ac¸ tioneze mai departe ˘ . Al¸ prin credin¸ ta tii vor fi salva¸ ti pentru Dumnezeu s ¸i influen¸ ta lor va fi exercitat˘ a în a-i salva pe al¸ tii. Fie ca pastorii, instructorii de la Scoala ¸ de Sabat s ¸i profesorii din colegiile noastre s˘ a-¸ si uneasc˘ a inima, sufletul s ¸i scopul în lucrarea de salvare de la ruin˘ a a tinerilor no¸ stri. Mul¸ ti au considerat c˘ a „nu conteaz˘ a prea mult dac˘ a nu avem o educa¸ tie deplin˘ a“ s ¸i a fost acceptat un standard sc˘ azut în ceea ce prive¸ ste cuno¸ stin¸ ta. Iar acum, când este nevoie de oameni potrivi¸ ti pentru diferite pozi¸ tii de încredere, ace¸ stia nu sunt u¸ sor de g˘ asit; s ¸i [118] când se caut˘ a femei cu mintea echilibrat˘ a, cu o educa¸ tie care s˘ a nu fie superficial˘ a, ci una care s˘ a le fac˘ a în stare s˘ a ocupe pozi¸ tii de încredere, acestea nu sunt u¸ sor de g˘ asit. Ceea ce merit˘ a s˘ a fie f˘ acut trebuie realizat bine. În timp ce religia trebuie s˘ a fie elementul de baz˘ a din fiecare s ¸coal˘ a, aceasta nu trebuie îns˘ a s˘ a conduc˘ a la neglijarea celorlalte realiz˘ ari în privin¸ ta educa¸ tiei. În timp ce atmosfera religioas˘ a trebuie s˘ a predomine în s ¸coal˘ a, s˘ a-¸ si r˘ aspândeasc˘ a influen¸ ta, aceasta îi va determina pe cei care sunt cu adev˘ arat cre¸ stini s˘ a-¸ si simt˘ a mai profund nevoia de a dobândi cuno¸ stin¸ te cât mai depline, pentru a-¸ si putea folosi cât mai bine capacit˘ a¸ tile acordate lor de Dumnezeu. Ei cresc în harul s ¸i cuno¸ stin¸ ta Domnului nostru ˘ mântului pe care li-l Isus Hristos, vor fi nemul¸ tumi¸ ti datorit˘ a sim¸ ta dau nedes˘ avâr¸ sirile lor s ¸i vor c˘ auta continuu s˘ a-¸ si concentreze toate puterile min¸ tii pentru a putea deveni cre¸ stini inteligen¸ ti. Domnul Isus este dezonorat de idei s ¸i planuri slabe din partea noastr˘ a. Acela care nu simte cerin¸ tele obligatorii ale Legii lui Dumnezeu s ¸i neglijeaz˘ a s˘ a¸ tin˘ a fiecare porunc˘ a încalc˘ a întreaga Lege. Acela care se mul¸ tume¸ ste s˘ a ating˘ a doar par¸ tial standardul de neprih˘ anire s ¸i care nu învinge orice du¸ sman al spiritualit˘ a¸ tii nu poate îndeplini cerin¸ tele lui Hristos. El dispre¸ tuie¸ ste întregul plan privind via¸ ta lui religioas˘ a, s ¸i acest lucru sl˘ abe¸ ste caracterul s ¸i, sub puterea ispitei, defectele din caracterul s˘ au c⸠stig˘ a suprema¸ tia s ¸i astfel r˘ aul triumf˘ a. El trebuie s˘ a fie perseverent s ¸i hot˘ arât, pentru a atinge cel ˘ . În multe cazuri, trebuie învinse ideile mai înalt standard cu putin¸ ta s ¸i obiceiurile preconcepute pentru ca s˘ a putem înainta în via¸ ta de

102

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ . Cre¸ credin¸ ta stinul credincios aduce mult˘ a road˘ a, el este un lupt˘ ator; el nu este lene¸ s, ci î¸ si va pune întreaga armur˘ a pentru a se lupta în b˘ at˘ aliile Domnului. Lucrarea esen¸ tial˘ a este de a face ca gusturile, pofta, pasiunile, motivele, dorin¸ tele s˘ a fie corespunz˘ atoare marelui standard moral de neprih˘ anire. Lucrarea trebuie s˘ a înceap˘ a din inim˘ a. Aceasta trebuie s˘ a fie curat˘ a, s˘ a se conformeze întru totul voin¸ tei lui [119] Dumnezeu, pentru ca nu cumva vreo pasiune, obicei sau defect s˘ a pun˘ a st˘ apânire s ¸i s˘ a devin˘ a o putere de distrugere. Dumnezeu nu accept˘ a nimic altceva decât o inim˘ a întreag˘ a. Dumnezeu dore¸ ste ca to¸ ti profesorii din s ¸colile noastre s˘ a fie eficien¸ ti. Dac˘ a sunt avansa¸ ti în privin¸ ta cuno¸ stin¸ telor spirituale, ei vor sim¸ ti c˘ a este important s˘ a nu aib˘ a deficien¸ te în privin¸ ta cunoa¸ sterii s ¸tiin¸ tifice. Evlavia s ¸i experien¸ ta religioas˘ a stau la temelia adev˘ aratei ˘ solid˘ educa¸ tii. Îns˘ a nu înseamn˘ a c˘ a, dac˘ a au o experien¸ ta a în cele religioase, au tot ce le trebuie pentru a deveni educatori. Evlavia nu trebuie desconsiderat˘ a, îns˘ a au nevoie s ¸i de o cunoa¸ stere temeinic˘ aa s ¸tiin¸ telor. Aceasta va face din ei nu doar ni¸ ste cre¸ stini buni, practici, ci îi va face capabili s˘ a îi educe pe tineri s ¸i în acela¸ si timp vor avea în¸ telepciunea cereasc˘ a de a-i conduce la fântânile cu ap˘ a vie. Este cre¸ stin acela care are ca ¸ tint˘ a cele mai înalte realiz˘ ari în scopul de a face bine altora. Cuno¸ stin¸ ta îmbinat˘ a armonios cu un caracter asemenea lui Hristos va face din acea persoan˘ a cu adev˘ arat o lumin˘ a în lume. Dumnezeu lucreaz˘ a o dat˘ a cu eforturile omului. To¸ ti cei care î¸ si dau toat˘ a silin¸ ta ca alegerea s ¸i chemarea lor s˘ a fie sigure vor sim¸ ti c˘ a o cunoa¸ stere superficial˘ a nu-i va face în stare s˘ a fie ˘ religioas˘ folositori. Educa¸ tia echilibrat˘ a de o experien¸ ta a solid˘ a îl face pe copilul lui Dumnezeu capabil s˘ a îndeplineasc˘ a ferm, cu ˘ de la Isus, pricepere s ¸i hot˘ arât lucrarea încredin¸ tat˘ a lui. Cine înva¸ ta ˘ tor pe care l-a cunoscut lumea vreodat˘ cel mai mare înv˘ a¸ ta a, va avea nu numai un caracter cre¸ stin simetric, dar s ¸i o minte instruit˘ a pentru lucrul eficient. Min¸ tile care sunt rapide în a discerne esen¸ ta lucrurilor ˘. vor p˘ atrunde mai adânc decât în aparen¸ ta ˘, Dumnezeu nu dore¸ ste ca noi s˘ a fim mul¸ tumi¸ ti cu o minte lene¸ sa nedisciplinat˘ a, cu o gândire greoaie s ¸i cu o memorie slab˘ a. El vrea ca fiecare profesor s˘ a fie eficient, s˘ a nu fie mul¸ tumit cu orice fel de succes, ci s˘ a simt˘ a nevoia de a st˘ arui continuu pentru a dobândi cât mai multe cuno¸ stin¸ te. Corpurile s ¸i sufletele noastre apar¸ tin lui Dumnezeu, c˘ aci El ne-a r˘ ascump˘ arat. El ne-a încredin¸ tat talente s ¸i a

Educa¸ tia corespunz˘ atoare a tinerilor

103

f˘ acut posibil ca s˘ a dobândim tot mai multe, ca s˘ a putem fi în stare s˘ a [120] ne ajut˘ am pe noi în¸ sine s ¸i pe al¸ tii spre a înainta pe calea vie¸ tii. Datoria fiec˘ arei persoane este de a se dezvolta s ¸i pune la lucru darurile ce i-au fost încredin¸ tate de Dumnezeu, cu care s˘ a fac˘ a cea mai serioas˘ a, cea mai practic˘ a lucrare, atât în ceea ce prive¸ ste lucrurile vremelnice, cât s ¸i în cele religioase. Dac˘ a to¸ ti ar fi con¸ stien¸ ti ˘ s-ar observa în s de acest lucru, ce mare diferen¸ ta ¸colile, bisericile s ¸i misiunile noastre! Îns˘ a cei mai mul¸ ti sunt mul¸ tumi¸ ti cu pu¸ tine cuno¸ stin¸ te mediocre, cu câteva realiz˘ ari; s ¸i dorin¸ ta de a fi b˘ arba¸ ti ˘, asemenea lui Daniel s ¸i Moise, oameni cu o puternic˘ a influen¸ ta b˘ arba¸ ti ale c˘ aror caractere au devenit armonioase lucrând pentru binecuvântarea omenirii s ¸i pentru slava lui Dumnezeu — o asemenea ˘ doar pu¸ experien¸ ta tini au avut-o, iar urmarea este c˘ a sunt doar c⸠tiva care corespund acum pentru marea nevoie a acestor timpuri. Dumnezeu nu-i ignor˘ a pe ne¸ stiutori, îns˘ a, dac˘ a sunt lega¸ ti de Hristos, dac˘ a sunt sfin¸ ti¸ ti prin adev˘ ar, ei vor dobândi continuu pricepere. Exercitându-¸ si toate puterile pentru a-L sl˘ avi pe Dumnezeu, ei î¸ si vor m˘ ari capacitatea de a-L glorifica. Îns˘ a cei care vor s˘ a r˘ amân˘ a îngu¸ sti, socotind c˘ a Dumnezeu i-a acceptat a¸ sa cum i-a g˘ asit, sunt nebuni; cu toate acestea, exist˘ a sute s ¸i mii de oameni care fac acest lucru. Dumnezeu le-a încredin¸ tat mecanismul vie¸ tii s ¸i acesta trebuie utilizat zilnic pentru ca mintea s˘ a poat˘ a ajunge pe cele mai înalte ˘s culmi. Este o ru¸ sine c˘ a mul¸ ti leag˘ a ignoran¸ ta de umilin¸ ta ¸i, în ciuda posibilit˘ a¸ tilor pe care le avem în privin¸ ta educa¸ tiei, atât de mul¸ ti oameni vor s˘ a r˘ amân˘ a în aceea¸ si stare de lips˘ a de cunoa¸ stere în care s-au aflat atunci când adev˘ arul a ajuns la ei pentru prima dat˘ a. Ei nu se dezvolt˘ a din punct de vedere mintal; ei nu sunt mai potrivi¸ ti sau mai preg˘ ati¸ ti pentru a face fapte mari s ¸i fapte bune decât atunci când au auzit adev˘ arul pentru prima dat˘ a. ˘ pe al¸ Mul¸ ti dintre cei care îi înva¸ ta tii adev˘ arul înceteaz˘ a s˘ a înve¸ te ei în¸ si¸ si, s˘ a sape, s˘ a sape continuu pentru adev˘ ar ca dup˘ a o comoar˘ a ascuns˘ a. Min¸ tile lor ating un standard mediocru, comun; îns˘ a ei nu ˘ , nu de dragul ambi¸ caut˘ a s˘ a devin˘ a oameni cu influen¸ ta tiei personale, ci pentru Hristos, pentru a putea descoperi puterea adev˘ arului asupra intelectului. Nu este p˘ acat s˘ a apreciezi talentul literar, dac˘ a nu este [121] idolatrizat; îns˘ a nimeni nu trebuie s˘ a lupte pentru slav˘ a de¸ sart˘ a, pentru în˘ al¸ tarea eului. Dac˘ a lucrurile stau astfel, exist˘ a o lips˘ aa

104

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

în¸ telepciunii care vine de sus, care este mai întâi curat˘ a, apoi pa¸ snic˘ a, u¸ sor de înduplecat, plin˘ a de dragoste s ¸i de roade bune. Misiunile întemeiate în ora¸ sele noastre, dac˘ a sunt conduse de b˘ arba¸ ti care au capacitate de a conduce cu în¸ telepciune aceste misiuni, vor fi lumini permanente care vor str˘ aluci în mijlocul întunericului moral. Deschiderea Scripturilor prin intermediul studiilor biblice constituie o parte esen¸ tial˘ a a lucr˘ arii acestor misiuni; îns˘ a lucr˘ atorii nu se pot apuca de aceast˘ a lucrare pân˘ a ce nu se preg˘ atesc pentru aceasta. Mul¸ ti ar trebui s˘ a fie instrui¸ ti în s ¸coal˘ a cum s˘ a studieze, s˘ a-¸ si aduc˘ a mintea s ¸i gândurile sub controlul voin¸ tei s ¸i cum s˘ a-¸ si foloseasc˘ a în¸ telept puterile mintale. Noi, ca popor, avem multe de înv˘ a¸ tat înainte de a ne angaja în marea lucrare de preg˘ atire a unui popor care s˘ a stea în picioare în ziua Domnului. Scolile ¸ noastre de Sabat, care trebuie s˘ a-i instruiasc˘ a pe copii s ¸i tineri, sunt prea superficiale. Cei care le conduc trebuie s˘ a lucreze mai sârguincios. Trebuie s˘ a pun˘ a mai mult˘ a inim˘ as ¸i mai mult efort în lucrarea pe care o fac. Ei trebuie s˘ a fie cercet˘ atori st˘ aruitori ˘ religioas˘ ai Bibliei s ¸i s˘ a aib˘ a o experien¸ ta a mai profund˘ a, pentru a s ¸ti cum s˘ a conduc˘ a Scoala ¸ de Sabat dup˘ a rânduiala Domnului s ¸i cum s˘ a-i conduc˘ a pe copii s ¸i tineri la Mântuitorul lor. Aceasta este una din ramurile lucr˘ arii care nu merg prea bine din lips˘ a de b˘ arba¸ ti s ¸i ˘ femei eficien¸ ti, cu putere de discern˘ amânt, care se simt datori fa¸ ta de Dumnezeu pentru a-¸ si folosi puterea pe care o au, nu pentru a în˘ al¸ ta eul, nu pentru o slav˘ a de¸ sart˘ a, ci pentru a face bine. Cât de mare s ¸i vast˘ a este porunca: „Duce¸ ti-v˘ as ¸i înv˘ a¸ ta¸ ti toate neamurile, botezându-i în Numele Tat˘ alui, al Fiului s ¸i al Sfântului Duh: s ¸i înv˘ a¸ ta¸ ti-i s˘ a p˘ azeasc˘ a toate lucrurile pe care vi le-am poruncit; s ¸i iat˘ a c˘ a Eu sunt cu voi în toate zilele, pân˘ a la sfâr¸ situl lumii!“ Ce onoare este acordat˘ a aici omului s ¸i totu¸ si cât de mul¸ ti ˘ rm! Cât de pu¸ r˘ amân pe ¸ ta tini sunt cei care se avânt˘ a în larg s ¸i î¸ si [122] arunc˘ a mrejele! Dac˘ a acest lucru trebuie f˘ acut, dac˘ a oamenii trebuie s˘ a fie împreun˘ a lucr˘ atori cu Hristos, dac˘ a sunt chema¸ ti b˘ arba¸ ti ca s˘ a activeze în misiuni pentru a lucra cu tot felul de oameni, atunci este nevoie de o preg˘ atire special˘ a pentru aceast˘ a lucrare. The Review and Herald, 21 iunie, 1887.

Educa¸ tia corespunz˘ atoare a tinerilor

105

Pentru studiu suplimentar The Review and Herald, 17 aprilie, 1888, În¸ telepciunea divin˘ a. [123]

Valoarea studierii Bibliei
„Toat˘ a Scriptura este insuflat˘ a de Dumnezeu s ¸i de folos ca s˘ a înve¸ te, s˘ a mustre, s˘ a îndrepte, s˘ a dea în¸ telepciune în neprih˘ anire; pentru ca omul lui Dumnezeu s˘ a fie des˘ avâr¸ sit s ¸i cu totul destoinic pentru orice lucrare bun˘ a“ (2 Timotei 3, 16.17). Cuvântul lui Dumnezeu este ca o vistierie, con¸ tinând tot ce este necesar pentru des˘ avâr¸ sirea omului lui Dumnezeu. Noi nu pre¸ tuim Biblia a¸ sa cum ar trebui. Noi nu evalu˘ am bog˘ a¸ tiile ei la justa lor valoare s ¸i nici nu suntem con¸ stien¸ ti de necesitatea de a cerceta Scripturile pentru noi în¸ sine. Oamenii neglijeaz˘ a studiul Cuvântului lui Dumnezeu pentru a îndeplini cine s ¸tie ce lucru vremelnic sau pentru vreo pl˘ acere. Lucruri de mic˘ a valoare sunt aduse ca scuz˘ a pentru ignorarea Scripturilor, date prin inspira¸ tie de c˘ atre Dumnezeu. Îns˘ a orice lucru care are caracter vremelnic trebuie mai degrab˘ a l˘ asat deoparte decât a neglija acest studiu atât de important, care ne face în¸ telep¸ ti în vederea dobândirii vie¸ tii ve¸ snice! M˘ a doare inima când v˘ ad cum oameni care pretind c˘ a a¸ steapt˘ a revenirea lui Isus î¸ si cheltuiesc timpul s ¸i talan¸ tii cu c˘ ar¸ ti banale, care nu con¸ tin nimic cu privire la adev˘ arurile speciale pentru timpul nostru — c˘ ar¸ ti de pove¸ sti, biografii, c˘ ar¸ ti ce con¸ tin teorii s ¸i specula¸ tii omene¸ sti. Lumea este plin˘ a de astfel de c˘ ar¸ ti; se g˘ asesc pretutindeni; îns˘ a se pot oare angaja urma¸ sii lui Hristos într-o lucrare atât de obi¸ snuit˘ a când exist˘ a o nevoie stringent˘ a dup˘ a adev˘ arul lui Dumnezeu la orice pas? Nu este misiunea noastr˘ a s˘ a r˘ aspândim asemenea c˘ ar¸ ti. Sunt mii de oameni care fac acest lucru, care oricum nu s ¸tiu s˘ a fac˘ a altceva mai bun. Noi avem o misiune bine definit˘ as ¸i nu trebuie s˘ a o pierdem din vedere pentru lucruri periferice, secundare, folosind oameni s ¸i mijloace pentru a aduce în aten¸ tia oamenilor c˘ ar¸ ti care nu au leg˘ atur˘ a cu adev˘ arul prezent. V˘ a ruga¸ ti voi pentru înaintarea adev˘ arului? Atunci lucra¸ ti pentru ˘ din inimi sincere s el s ¸i ar˘ ata¸ ti c˘ a rug˘ aciunile voastre se înal¸ ta ¸i [124] serioase. Dumnezeu nu face minuni acolo unde a pus la îndemân˘ a mijloace prin care lucrarea poate fi îndeplinit˘ a. Folosi¸ ti-v˘ a timpul s ¸i 106

Valoarea studierii Bibliei

107

talentele voastre în slujba Sa s ¸i El nu Se va da înapoi s˘ a vi Se al˘ ature. ˘ ranul nu ar˘ Dac˘ a¸ ta as ¸i nu seam˘ an˘ a, Dumnezeu nu va face o minune prin care s˘ a anuleze rezultatele neglijen¸ tei lui. Timpul seceri¸ sului g˘ ase¸ ste câmpul f˘ ar˘ a rod — nu sunt snopi de cules, nu sunt grâne ˘s de strâns în hambar. Dumnezeu a dat s˘ amân¸ ta ¸i p˘ amânt, soare s ¸i ploaie; dac˘ a ar fi folosit mijloacele pe care le-a avut la îndemân˘ a, agricultorul ar fi primit corespunz˘ ator cu ceea ce ar fi sem˘ anat s ¸i cu truda lui. Exist˘ a legi m˘ are¸ te care guverneaz˘ a lumea naturii, iar lucrurile spirituale sunt controlate de principii la fel de sigure; mijloacele trebuie întrebuin¸ tate pentru un anumit scop, dac˘ a se doresc rezultate. Cei care nu fac ei în¸ si¸ si eforturi hot˘ arâte nu lucreaz˘ a în armonie cu legile lui Dumnezeu. Ei nu folosesc ceea ce le-a pus la dispozi¸ tie Tat˘ al ceresc s ¸i nu se pot a¸ stepta s˘ a primeasc˘ a înapoi decât lucruri mediocre. Duhul Sfânt nu-i constrânge pe oameni s˘ a întreprind˘ a o anumit˘ a ac¸ tiune. Noi suntem agen¸ ti morali liberi; iar când avem argumente suficiente cu privire la datoria noastr˘ a, suntem l˘ asa¸ ti s˘ a decidem singuri ce vrem s˘ a facem. Tu, care a¸ step¸ ti trând˘ avind ca Dumnezeu s˘ a fac˘ a o minune pentru a lumina lumea cu privire la adev˘ ar, vreau s˘ a te întreb dac˘ a¸ ti-ai folosit mijloacele pe care ¸ ti le-a dat Dumnezeu pentru înaintarea cauzei Sale. Tu, care te rogi pentru lumin˘ as ¸i adev˘ ar din cer, ai studiat Scriptura? Ai însetat tu dup˘ a „laptele cel sincer al cuvântului“, pentru ca s˘ a po¸ ti cre¸ ste prin el? Te-ai supus tu însu¸ ti poruncii care spune: „asta s˘ a faci“, „asta s˘ a nu faci“? Acestea sunt cerin¸ te clare s ¸i nu este loc pentru lenevie în via¸ ta cre¸ stinului. Tu, care te plângi de s˘ ar˘ acia ta spiritual˘ a, cau¸ ti s˘ a cuno¸ sti s ¸i s˘ a împline¸ sti voia lui Dumnezeu? Te str˘ aduie¸ sti tu s˘ a intri pe poarta cea strâmt˘ a? Exist˘ a de lucru, foarte mult de lucru, pentru Domnul. Relele pe care le condamn˘ a Cuvântul lui Dumnezeu trebuie biruite. Tu singur trebuie s˘ a lup¸ ti contra lumii, [125] împotriva firii p˘ amânte¸ sti s ¸i împotriva diavolului. Cuvântul lui Dumnezeu este numit „sabia Duhului“ s ¸i tu trebuie s˘ a devii iscusit în folosirea ei, dac˘ a vrei s˘ a-¸ ti croie¸ sti drum printre o¸ stile împotrivitoare s ¸i du¸ smane prin întuneric. Smulge-te s ¸i ¸ tine-te cât mai departe de prietenii care î¸ ti pot face r˘ au. Pre¸ tuie¸ ste privilegiul slujirii lui Hristos s ¸i f˘ a din aceasta un scop bine definit, s ¸i anume de a-L l˘ asa pe El s˘ a te cure¸ te de orice întin˘ aciune a firii s ¸i a duhului. Via¸ ta ve¸ snic˘ a merit˘ a s˘ a fie dobândit˘ a

108

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

de to¸ ti s ¸i Domnul Isus a spus: „Cine nu las˘ a tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu“. Cel care nu face nimic, ci a¸ steapt˘ a s˘ a fie constrâns prin vreun mijloc supranatural, va continua s˘ a a¸ stepte în letargie s ¸i întuneric. Dumnezeu a dat Cuvântul S˘ au. Dumnezeu vorbe¸ ste sufletului t˘ au printr-un limbaj care nu gre¸ se¸ ste. Oare cuvântul gurii Lui nu este suficient pentru a-¸ ti ar˘ ata care este datoria s ¸i a te îndemna s˘ a o aduci la îndeplinire? ˘s Cei care cerceteaz˘ a cu umilin¸ ta ¸i cu rug˘ aciune Scripturile, pentru a cunoa¸ ste s ¸i a face voia lui Dumnezeu, nu vor avea îndoieli cu ˘ de Dumnezeu. Pentru c˘ privire la obliga¸ tiile lor fa¸ ta a „dac˘ a cineva ˘ tura“. Dac˘ dore¸ ste s˘ a fac˘ a voia Sa, va cunoa¸ ste înv˘ a¸ ta a vre¸ ti s˘ a cunoa¸ ste¸ ti taina evlaviei, trebuie s˘ a urma¸ ti cuvântul clar al adev˘ arului — sim¸ tind sau nu, cu sentiment sau f˘ ar˘ a sentiment. Ascultarea trebuie s˘ a existe din principiu, iar calea cea dreapt˘ a trebuie urmat˘ a în toate împrejur˘ arile. Acesta este caracterul pe care îl dore¸ ste Dumnezeu în vederea mântuirii. Testul pentru un cre¸ stin autentic este dat în Cuvântul lui Dumnezeu. Domnul Isus spune: „Dac˘ a M˘ a iubi¸ ti, ve¸ ti p˘ azi poruncile Mele“. „Cine are poruncile Mele s ¸i le p˘ aze¸ ste, acela M˘ a iube¸ ste; iar cel care M˘ a iube¸ ste pe Mine va fi iubit de Tat˘ al Meu s ¸i Eu îl voi iubi s ¸i M˘ a voi face cunoscut lui ... cine M˘ a iube¸ ste, va p˘ azi cuvintele Mele s ¸i Tat˘ al Meu îl va iubi s ¸i Noi vom veni la el s ¸i vom cina cu el. Cine M˘ a iube¸ ste nu va desconsidera cuvintele Mele; s ¸i cuvântul pe care-l auzi¸ ti nu este de la Mine, ci de la Tat˘ al Meu care M-a trimis pe Mine.“ Acestea sunt condi¸ tiile pe baza c˘ arora sufletele vor fi alese pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a. Ascultarea de poruncile lui Dumnezeu va constitui [126] dovada c˘ a ai dreptul la o mo¸ stenire împreun˘ a cu sfin¸ tii în lumin˘ a. Dumnezeu cere des˘ avâr¸ sirea carunterului; s ¸i oricine dore¸ ste aceasta, prin harul lui Hristos, trebuie s˘ a ating˘ a standardul cerin¸ tei Sale s ¸i va avea intrare liber˘ a în împ˘ ar˘ a¸ tia slavei. To¸ ti cei care vor s˘ a ating˘ a acest standard în ceea ce prive¸ ste caracterul va trebui s˘ a-¸ si foloseasc˘ a mijloacele pe care le au de la Dumnezeu pentru acest scop. Dac˘ a vre¸ ti s˘ a mo¸ steni¸ ti odihna care r˘ amâne pentru copiii lui Dumnezeu, trebuie s˘ a deveni¸ ti împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu. Trebuie s˘ a duce¸ ti jugul lui Hristos — s˘ a purta¸ ti povara Lui, crucea Lui. Trebuie s˘ a fi¸ ti perseveren¸ ti pentru „a v˘ a înt˘ ari chemarea s ¸i alegerea voastr˘ a“. Cerceta¸ ti Scripturile s ¸i ve¸ ti vedea c˘ a nici un fiu sau fiic˘ a a lui Adam nu este mântuit dac˘ a nu ascult˘ a de Legea lui Dumnezeu. Lumea nu

Valoarea studierii Bibliei

109

¸ tine cont de Legea lui Dumnezeu; îns˘ a cre¸ stinii sunt chema¸ ti s˘ a se sfin¸ teasc˘ a prin ascultarea de adev˘ ar. Dac˘ a vor s˘ a poarte cununa, ei trebuie s˘ a duc˘ a crucea. ˘s ˘ tur˘ Biblia este singura regul˘ a de credin¸ ta ¸i înv˘ a¸ ta a. Si ¸ nu exist˘ a nimic care s˘ a dea atâta putere min¸ tii a¸ sa cum o face studiul Cuvântului lui Dumnezeu. Nici o alt˘ a carte nu are atâta putere de a înnobila gândurile, de a da t˘ arie facult˘ a¸ tilor mintale ca adev˘ arurile ˘ toare, ale Bibliei. Dac˘ vaste, în˘ al¸ ta a Cuvântul lui Dumnezeu ar fi studiat a¸ sa cum trebuie, oamenii ar avea o minte mai cuprinz˘ atoare, ˘ în scopuri, lucruri care sunt rar un caracter mai nobil s ¸i consecven¸ ta întâlnite în aceste timpuri. Mii de oameni din cei care slujesc la altar sunt lipsi¸ ti de calit˘ a¸ tile esen¸ tiale ale min¸ tii s ¸i caracterului, deoarece nu se dedic˘ a studiului Scripturii. Ei sunt mul¸ tumi¸ ti cu o cunoa¸ stere superficial˘ a a adev˘ arurilor atât de adânci în însemn˘ atate; s ¸i ei prefer˘ a s˘ a mearg˘ a mai departe, pierzând mult pe toate planurile, în loc s˘ a ˘ comoara ascuns˘ caute cu st˘ aruin¸ ta a. Cercetarea adev˘ arului îl va r˘ aspl˘ ati pe cel ce caut˘ a la orice pas s ¸i fiecare descoperire îi va deschide câmpuri mai bogate de investigare. Oamenii sunt schimba¸ ti în func¸ tie de ceea ce gândesc. Dac˘ a gânduri s ¸i lucruri obi¸ snuite captiveaz˘ a aten¸ tia, omul respectiv va fi unul obi¸ snuit. Dac˘ a este neglijent s ¸i nu dore¸ ste s˘ a dobândeasc˘ a decât o cunoa¸ stere superficial˘ a a adev˘ arului lui Dumnezeu, el nu va primi [127] binecuvânt˘ arile bogate pe care Dumnezeu vrea s˘ a i le acorde cu pl˘ acere. Este o lege a min¸ tii aceea c˘ a ea se va îngusta sau se va dezvolta în func¸ tie de însemn˘ atatea lucrurilor cu care se ocup˘ a. Puterile min¸ tii ˘ restrânse s vor fi cu siguran¸ ta ¸i î¸ si vor pierde capacitatea de a pricepe însemn˘ atatea adânc˘ a a Cuvântului lui Dumnezeu, dac˘ a nu sunt puse cu t˘ arie s ¸i în mod consecvent la lucru în cercetarea adev˘ arului. Mintea se va dezvolta dac˘ a va fi folosit˘ a pentru a face conexiuni între subiectele Bibliei, comparând text cu text s ¸i lucrurile spirituale cu cele spirituale. S˘ a treac˘ a dincolo de ceea ce este la superficial; cele mai bogate comori ale gândirii îl a¸ steapt˘ a pe cercet˘ atorul iscusit s ¸i silitor. ˘ pe al¸ Cei care îi înva¸ ta tii cea mai important˘ a solie care a fost dat˘ a vreodat˘ a lumii trebuie s˘ a-¸ si disciplineze mintea pentru a în¸ telege semnifica¸ tia acesteia. Tema mântuirii necesit˘ a cel mai profund studiu, iar adâncimile ei nu vor fi niciodat˘ a pe deplin explorate. Nu trebuie s˘ a te temi c˘ a vei epuiza pe deplin aceast˘ a minunat˘ a tem˘ a.

110

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Adap˘ a-te cât po¸ ti de mult din fântâna mântuirii. Du-te tu însu¸ ti la fântân˘ a, pentru ca s˘ a po¸ ti fi înviorat s ¸i pentru ca Isus s˘ a fac˘ a din tine un izvor de ap˘ a care s˘ a¸ t⸠sneasc˘ a în via¸ ta ve¸ snic˘ a. Numai adev˘ arul s ¸i religia Bibliei vor putea trece cu bine testul judec˘ a¸ tii. Noi nu trebuie s˘ a interpret˘ am Cuvântul lui Dumnezeu dup˘ a cum ne place, dup˘ a interese lume¸ sti, ci s˘ a ne întreb˘ am în mod cinstit: „Ce vrei Tu s˘ a fac?“ „Voi nu sunte¸ ti ai vo¸ stri, c˘ aci a¸ ti fost cump˘ ara¸ ti cu un pre¸ t.“ Si ¸ cu ce pre¸ t! Nu „cu lucruri pieritoare, ca argintul s ¸i aurul ... ci cu sângele cel pre¸ tios al lui Hristos“. Când omul a fost pierdut, Fiul lui Dumnezeu a spus: Eu îl voi r˘ ascump˘ ara, voi deveni siguran¸ ta s ¸i înlocuitorul lui. El a l˘ asat la o parte ve¸ smântul S˘ au împ˘ ar˘ atesc, Si-a ¸ îmbr˘ acat divinitatea cu umanitate, S-a dat jos de pe tronul regesc, ca s˘ a poat˘ a ajunge pân˘ a la cea mai de jos treapt˘ a a nenorocirii s ¸i ispitirii omene¸ sti, s˘ a poat˘ a ridica din nou natura noastr˘ a dec˘ azut˘ a s ¸i s˘ a fac˘ a posibil ca noi s˘ a devenim biruitori, fii ai lui Dumnezeu, mo¸ stenitori ai împ˘ ar˘ a¸ tiei ve¸ snice. S˘ a l˘ as˘ am noi atunci oare ca vreun [128] lucru p˘ amântesc s˘ a ne îndep˘ arteze de pe calea adev˘ arului? S˘ a nu ˘ tur˘ prob˘ am noi orice înv˘ a¸ ta as ¸i teorie, supunând-o testului Cuvântului lui Dumnezeu? Noi nu trebuie s˘ a îng˘ aduim nici unui motiv vremelnic s˘ a ne îndep˘ arteze de la cercetarea am˘ anun¸ tit˘ a a adev˘ arului Bibliei. P˘ arerile s ¸i obiceiurile oamenilor nu trebuie primite ca fiind autoritate divin˘ a. Dumnezeu ne arat˘ a în Cuvântul S˘ au care este toat˘ a datoria omului s ¸i noi nu trebuie s˘ a ne l˘ as˘ am îndep˘ arta¸ ti de la marele standard de neprih˘ anire. El a trimis pe unicul Lui Fiu n˘ ascut ca s˘ a fie exemplul nostru s ¸i ne-a poruncit s˘ a-L ascult˘ am s ¸i s˘ a-L urm˘ am. Noi nu trebuie s˘ a ne l˘ as˘ am influen¸ ta¸ ti s˘ a ne îndep˘ art˘ am de adev˘ ar a¸ sa cum este el în Isus, deoarece oamenii mari s ¸i buni cu adev˘ arat î¸ si extrag ideile din declara¸ tiile clare ale Cuvântului lui Dumnezeu. Lucrarea lui Hristos este de a-i scoate pe oameni din mijlocul a ceea ce este fals s ¸i imita¸ tie la ceea ce este adev˘ arat s ¸i autentic. „Cel care M˘ a urmeaz˘ a nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vie¸ tii.“ Nu este nici un pericol de a gre¸ si, atâta vreme cât mergem pe urmele pa¸ silor Celui care este „Lumina lumii“. Trebuie s˘ a facem faptele lui Hristos. Trebuie s˘ a ne angaj˘ am cu toat˘ a inima s ¸i cu tot sufletul în slujirea Lui; trebuie s˘ a cercet˘ am cuvântul vie¸ tii s ¸i s˘ a-l prezent˘ am s ¸i altora. Trebuie s˘ a-i educ˘ am pe oameni s˘ a realizeze importan¸ ta

Valoarea studierii Bibliei

111

˘ turilor pe care le con¸ înv˘ a¸ ta tine Biblia s ¸i primejdia de a devia de la poruncile sale clare. Evreii au fost indu¸ si în eroare s ¸i ruin˘ as ¸i au ajuns s˘ a-L resping˘ a pe Domnul slavei pentru c˘ a ei nu au cunoscut nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. O mare lucrare st˘ a în fa¸ ta noastr˘ a: s˘ a-i c˘ al˘ auzim pe oameni s˘ a fac˘ a din Cuvântul lui Dumnezeu regula vie¸ tii lor s ¸i s˘ a nu fac˘ a nici un compromis cu ceea ce constituie tradi¸ tie sau obicei s ¸i s˘ a umble în toate poruncile s ¸i rânduielile Domnului. [129] The Review and Herald, 17 iulie, 1888.

Cartea c˘ ar¸ tilor
Studiul Bibliei va da putere intelectului. Psalmistul spune: „Auzirea cuvintelor Tale d˘ a lumin˘ a; d˘ a pricepere omului de rând.“ Adesea mi se pune întrebarea: „Ar trebui ca Biblia s˘ a devin˘ a cea mai important˘ a carte din s ¸colile noastre?“ Ea este o carte pre¸ tioas˘ a, o carte minunat˘ a. Este o comoar˘ a care con¸ tine nestemate de o valoare inestimabil˘ a. Este o istorie care deschide în fa¸ ta noastr˘ a secolele trecute. F˘ ar˘ a Biblie, ar fi trebuit s˘ a presupunem s ¸i s˘ a fabul˘ am cu privire la ceea ce s-a petrecut în veacurile trecute. Dintre toate c˘ ar¸ tile care au inundat lumea, oricât ar fi de valoroase, Biblia este cartea c˘ ar¸ tilor s ¸i este demn˘ a de cel mai atent s ¸i mai aprofundat studiu. Aceasta nu red˘ a doar istoria crea¸ tiunii acestei lumi, ci cuprinde s ¸i o descriere a lumii care va veni. Ea con¸ tine lucruri cu privire la minunile Universului s ¸i descoper˘ a în¸ telegerii noastre pe Autorul cerurilor s ¸i al p˘ amântului. Ea desf˘ as ¸oar˘ a în fa¸ ta noastr˘ a un sistem simplu, dar complet, de teologie s ¸i filozofie. Cei care studiaz˘ a sârguincios Cuvântul lui Dumnezeu, care se supun sfaturilor acestuia s ¸i iubesc adev˘ arurile lui clare vor progresa în ceea ce prive¸ ste intelectul s ¸i bunele maniere! Este un dar de la Dumnezeu, care ar trebui s˘ a trezeasc˘ a în fiecare ˘ ; c˘ inim˘ a cea mai sincer˘ a recuno¸ stin¸ ta aci el constituie revela¸ tia lui Dumnezeu c˘ atre om. Dac˘ a adev˘ arurile Bibliei sunt împletite cu via¸ ta practic˘ a, acestea vor în˘ al¸ ta mintea de la ceea ce este p˘ amântesc s ¸i josnic. Cei care ˘ studiaz˘ a Scriptura se vor dovedi oameni care exercit˘ a o influen¸ ta înnobilatoare. C˘ autând adev˘ arurile revelate de Scripturi, Spiritul lui Dumnezeu este adus în leg˘ atur˘ a strâns˘ a cu c˘ aut˘ atorul sincer al Scripturilor. În¸ telegerea voin¸ tei descoperite a lui Dumnezeu dezvolt˘ a min˘s tea, o l˘ arge¸ ste, o înal¸ ta ¸i o înzestreaz˘ a cu o nou˘ a vigoare, aducându-i facult˘ a¸ tile în contact cu adev˘ arurile uimitoare. Dac˘ a studiul Scriptu[130] rilor constituie un lucru secundar, va fi o mare pierdere. Pentru un timp, Biblia a fost exclus˘ a din s ¸colile noastre s ¸i Satana a g˘ asit un câmp bogat, în care a lucrat cu o rapiditate uluitoare, s ¸i a cules o recolt˘ a dup˘ a pl˘ acerea lui. 112

Cartea c˘ ar¸ tilor

113

În¸ telegerea atinge nivelul lucrurilor cu care se obi¸ snuie¸ ste. Dac˘ a to¸ ti oamenii ar studia Biblia, ei ar fi mai bine dezvolta¸ ti, ar gândi ˘ — complet dimai profund, ar dovedi un înalt grad de inteligen¸ ta feri¸ ti decât dac˘ a ar studia numai s ¸tiin¸ tele s ¸i istoria lumii. Biblia ofer˘ a c˘ aut˘ atorului sincer o disciplin˘ a mintal˘ a deosebit˘ as ¸i el vine de la contemplarea lucrurilor divine cu facult˘ a¸ tile sale îmbog˘ a¸ tite, ˘ pe Dumnezeu s eul este umilit, în timp ce Îl înal¸ ta ¸i adev˘ arul S˘ au revelat. Omul este atât de mult ridicat în sl˘ avi s ¸i se d˘ a atât de pu¸ tin˘ a onoare lui Dumnezeu pentru c˘ a oamenii nu cunosc relat˘ arile atât de pre¸ tioase ale Bibliei. Biblia con¸ tine acea hran˘ a de calitate de care are nevoie cre¸ stinul pentru a se putea dezvolta puternic în spirit s ¸i ˘ nu poate în intelect. Cercetarea tuturor c˘ ar¸ tilor de filozofie s ¸i s ¸tiin¸ ta face pentru minte s ¸i pentru moralitate ceea ce poate face Biblia, dac˘ a este studiat˘ as ¸i pus˘ a în practic˘ a. Prin studiul Bibliei intr˘ am în leg˘ atur˘ a cu patriarhii s ¸i profe¸ tii. Adev˘ arul este îmbr˘ acat într-un ˘ tor, care exercit˘ ˘ fascinant˘ limbaj în˘ al¸ ta a o influen¸ ta a asupra min¸ tii; gândirea este în˘ al¸ tat˘ a de la lucrurile de pe p˘ amânt s ¸i este condus˘ a s˘ a contemple slava vie¸ tii ve¸ snice viitoare. Ce în¸ telepciune a omului s-ar putea compara cu m˘ are¸ tia revela¸ tiei lui Dumnezeu? Omul m˘ arginit, care nu Îl cunoa¸ ste pe Dumnezeu, va c˘ auta s˘ a desconsidere valoarea Scripturilor s ¸i s˘ a îngroape adev˘ arul sub presupusa cunoa¸ stere s ¸tiin¸ tific˘ a. ˘ tura Cei care se laud˘ a cu o alt˘ a în¸ telepciune în afar˘ a de înv˘ a¸ ta Cuvântului lui Dumnezeu trebuie s˘ a se adape mai mult din fântâna cunoa¸ sterii, ca s˘ a poat˘ a deveni con¸ stien¸ ti de ignoran¸ ta lor real˘ a. Este în¸ telepciunea înfumurat˘ a a oamenilor, care este nebunie în ochii lui Dumnezeu. „Nimeni s˘ a nu se în¸ sele. Dac˘ a vreunul dintre voi vrea s˘ a fie în¸ telept în felul lumii, l˘ asa¸ ti-l s˘ a devin˘ a un nebun ca s˘ a fie [131] socotit în¸ telept. C˘ aci în¸ telepciunea lumii acesteia este nebunie pentru Dumnezeu. C˘ aci este scris: El îi prinde pe cei în¸ telep¸ ti în viclenia lor.“ Cei care au doar aceast˘ a în¸ telepciune trebuie s˘ a devin˘ a nebuni ˘ care este acum în estimarea pe care s ¸i-o fac. Cea mai mare ignoran¸ ta asupra neamului omenesc ca un blestem este cu privire la cerin¸ tele ˘ este urmarea neglij˘ Legii lui Dumnezeu; s ¸i aceast˘ a ignoran¸ ta arii studiului Cuvântului lui Dumnezeu. Planul bine alc˘ atuit al lui Satana este de a angaja s ¸i absorbi mintea într-atât, încât marea carte care trebuie s˘ a fie c˘ al˘ auz˘ a s˘ a nu fie Cartea c˘ ar¸ tilor s ¸i ca p˘ ac˘ atosul s˘ a nu poat˘ a fi condus de pe calea nelegiuirii pe calea ascult˘ arii.

114

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Biblia nu este în˘ al¸ tat˘ a la locul ei s ¸i totu¸ si cât de infinit˘ a este importan¸ ta ei pentru sufletele oamenilor. Cercetând paginile ei, noi ne afl˘ am în mijlocul unor scene m˘ are¸ te s ¸i ve¸ snice. Îl privim pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, venind în lumea noastr˘ as ¸i angajându-Se în conflictul misterios care a tulburat puterile întunericului. O, cât de minunat, aproape incredibil, este c˘ a Dumnezeul cel nem˘ arginit a consfin¸ tit umilirea scumpului S˘ au Fiu! Fiecare cercet˘ ator al Scripturii s˘ a contemple acest lucru m˘ are¸ ts ¸i, în urma acestei contempl˘ ari, el nu va r˘ amâne neîn˘ al¸ tat, necur˘ a¸ tit sau neînnobilat. Biblia este cartea care dezv˘ aluie principiile drept˘ a¸ tii s ¸i adev˘ arului. Ea con¸ tine tot ce este necesar pentru mântuirea sufletului s ¸i, în acela¸ si timp, înt˘ are¸ ste s ¸i cultiv˘ a mintea. Dac˘ a este folosit˘ a ca manual în s ¸colile noastre, va fi cu mult mai eficient˘ a decât orice alt˘ a carte din lume, fiind atât un ghid în¸ telept în lucrurile acestei vie¸ ti, cât s ¸i un ajutor pentru sufletul care urc˘ a pe scara progresului, care ajunge pân˘ a la cer. Dumnezeu Se preocup˘ a de noi ca fiin¸ te intelectuale s ¸i El ne-a dat Cuvântul S˘ au ca o candel˘ a pentru picioarele noastre s ¸i o lumin˘ a pe c˘ ararea noastr˘ a. „Auzirea cuvintelor Tale d˘ a lumin˘ a; d˘ a pricepere omului de rând.“ Nu doar simpla citire a cuvântului va avea ca rezultat împlinirea scopului desemnat de cer, ci adev˘ arul descoperit în Cuvântul lui Dumnezeu trebuie s˘ a g˘ aseasc˘ a o cale de [132] intrare c˘ atre inim˘ a, pentru ca binele inten¸ tionat s˘ a poat˘ a fi dobândit. Cei care sunt cel mai bine instrui¸ ti în cele ale s ¸tiin¸ telor nu sunt întotdeauna cele mai eficiente instrumente pe care le folose¸ ste Dumnezeu. Sunt mul¸ ti care sunt l˘ asa¸ ti deoparte s ¸i unii din cei care au fost mai pu¸ tin avantaja¸ ti în a dobândi cuno¸ stin¸ te din c˘ ar¸ ti le iau locul, pentru c˘ a cei din urm˘ a de¸ tin o cunoa¸ stere a lucrurilor practice care este esen¸ tial˘ a pentru via¸ ta de zi cu zi; în timp ce aceia care se consider˘ a înv˘ a¸ ta¸ ti înceteaz˘ a adesea s˘ a înve¸ te, se socotesc atot¸ stiutori s ¸i c˘ a nu trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti nici chiar de Isus, care a fost cel mai mare ˘ tor pe care l-a cunoscut lumea vreodat˘ înv˘ a¸ ta a. Cei care au crescut s ¸i s-au dezvoltat, ale c˘ aror facult˘ a¸ ti mintale au fost cultivate prin cercetarea profund˘ a a Scripturilor pentru a putea cunoa¸ ste voia lui Dumnezeu, vor ajunge în pozi¸ tii în care vor fi folositori; c˘ aci Cuvântul lui Dumnezeu a g˘ asit loc în via¸ ta s ¸i caracterul lor. Acesta trebuie s˘ a-¸ si fac˘ a lucrarea sa special˘ a, p˘ atrunzând pân˘ a la a desp˘ ar¸ ti încheieturile s ¸i m˘ aduva, cercetând gândurile s ¸i inten¸ tiile inimii. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie s˘ a devin˘ a hrana prin care cre¸ stinul trebuie

Cartea c˘ ar¸ tilor

115

s˘ a creasc˘ a puternic în spirit s ¸i intelect, ca s˘ a se poat˘ a lupta pentru adev˘ ar s ¸i neprih˘ anire. Oare de ce tinerii no¸ stri, chiar s ¸i cei care sunt mai maturi, sunt atât de u¸ sor du¸ si în ispit˘ as ¸i cad în p˘ acat? Deoarece Cuvântul lui Dumnezeu nu este studiat s ¸i nu se mediteaz˘ a asupra lui a¸ sa cum ar trebui. Dac˘ a ar fi pre¸ tuit, ar exista cinste l˘ auntric˘ a, t˘ arie de spirit ˘ s ¸i individul ar rezista ispitirilor lui Satana de a face r˘ au. O voin¸ ta ˘s puternic˘ a, ferm˘ a, hot˘ arât˘ a, nu este prezent˘ a în via¸ ta ¸i caracter, deoarece Cuvântul lui Dumnezeu nu este studiat s ¸i nu se mediteaz˘ a asupra lui. Nu se fac eforturi a¸ sa cum ar trebui pentru a pune în leg˘ atur˘ a mintea cu gândurile curate s ¸i sfinte s ¸i a o goli de ceea ce este necurat s ¸i neadev˘ arat. Nu se alege partea cea bun˘ a, aceea de a sta la picioarele lui Isus, ca s ¸i Maria, pentru a înv˘ a¸ ta cele mai sfinte ˘ tor, pentru ca acestea s˘ lec¸ tii de la divinul Înv˘ a¸ ta a fie puse la inim˘ as ¸i practicate în via¸ ta zilnic˘ a. Medita¸ tia asupra lucrurilor sfinte va în˘ al¸ ta [133] s ¸i înnobila mintea s ¸i va forma domni s ¸i doamne cre¸ stini. Dumnezeu nu va accepta pe nici unul dintre noi care î¸ si irose¸ ste puterile în gânduri, cuvinte sau fapte p˘ atima¸ se, fire¸ sti, josnice. Cerul este un loc curat s ¸i sfânt, în care nimeni nu va putea intra dac˘ a nu este rafinat, spiritual, curat s ¸i purificat. Avem o lucrare de f˘ acut pentru noi în¸ sine s ¸i vom fi în stare s-o facem doar dac˘ a lu˘ am putere de la Isus. Biblia trebuie s˘ a constituie studiul nostru mai presus de orice alt˘ a carte. Ar trebui s˘ a o pre¸ tuim s ¸i s-o ascult˘ am ca fiind glasul lui Dumnezeu. Noi trebuie s˘ a vedem s ¸i s˘ a-i în¸ telegem restric¸ tiile s ¸i cerin¸ tele, „s˘ a faci“ s ¸i „s˘ a nu faci“, s ¸i s˘ a fim con¸ stien¸ ti de adev˘ arata însemn˘ atate a Cuvântului lui Dumnezeu. Când Cuvântul lui Dumnezeu este sf˘ atuitorul nostru s ¸i cercet˘ am Scripturile pentru a avea lumin˘ a, îngerii cerului vin în preajm˘ as ¸i impresioneaz˘ a mintea, ilumineaz˘ a în¸ telegerea în a¸ sa fel, încât s˘ a se poat˘ a spune cu adev˘ arat: „Auzirea cuvintelor Tale d˘ a lumin˘ a; d˘ a ˘ pricepere omului de rând“. Nu este de mirare c˘ a nu se d˘ a pe fa¸ ta mai mult˘ a în¸ telepciune cereasc˘ a în cazul tinerilor care sunt cre¸ stini, când se d˘ a atât de pu¸ tin˘ a aten¸ tie Cuvântului lui Dumnezeu. Sfaturile divine nu sunt luate în seam˘ a; îndemnurile nu sunt ascultate; nu se caut˘ a harul s ¸i în¸ telepciunea cereasc˘ a, pentru ca p˘ acatele din trecut s˘ a fie evitate, astfel încât orice pat˘ a, orice întinare, s˘ a poat˘ a fi eliminat˘ a din caracter. Rug˘ aciunea lui David era: „F˘ a-m˘ a s˘ a în¸ teleg calea rânduielilor Tale: iar eu voi vorbi despre lucr˘ arile Tale minunate“.

116

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Dac˘ a min¸ tile tinerilor no¸ stri, ca s ¸i ale celor de vârst˘ a mai matur˘ a ar fi direc¸ tionate corect, atunci când se adun˘ a laolalt˘ a, discu¸ tiile lor ˘ toare. Când mintea este curat˘ ar fi îndreptate spre subiecte în˘ al¸ ta a, iar gândurile în˘ al¸ tate prin adev˘ arul lui Dumnezeu, cuvintele vor fi de aceea¸ si natur˘ a, „ca ni¸ ste mere de aur în co¸ sule¸ te de argint“. Îns˘ a a¸ sa cum sunt în¸ telese lucrurile în prezent, cu ceea ce se practic˘ as ¸i cu un standard atât de sc˘ azut pe care chiar cre¸ stinii sunt mul¸ tumi¸ ti s˘ a-l men¸ tin˘ a, conversa¸ tia este f˘ ar˘ a valoare s ¸i inutil˘ a. Este „de pe p˘ amânt, p˘ amânteasc˘ a“, nu are mireasma adev˘ arului sau a cerului s ¸i nu ajunge nici m˘ acar pân˘ a la standardul aceleia practicate de cele mai cultivate [134] clase sociale. Când Domnul Hristos s ¸i cerul constituie tema contempl˘ arii, conversa¸ tia va eviden¸ tia acest lucru. Vorbirea va fi dreas˘ a cu har, iar cel care vorbe¸ ste va ar˘ ata c˘ as ¸i-a dobândit educa¸ tia în s ¸coala ˘ tor. Psalmistul spune: „Am ales calea adev˘ divinului Înv˘ a¸ ta arului; am pus în fa¸ ta mea judec˘ a¸ tile Tale“. El pre¸ tuia Cuvântul lui Dumnezeu ca pe o comoar˘ a. A fost în stare s˘ a-l în¸ teleag˘ a, nu l-a desconsiderat, ci l-a pus în practic˘ a în via¸ ta sa. Dac˘ a acest cuvânt sacru nu este apreciat, nu va fi considerat un manual sigur s ¸i demn de urmat. Orice p˘ acat pe care îl repet˘ am în via¸ ta noastr˘ a trebuie îndep˘ artat. Trebuie dus˘ a lupta împotriva lui pân˘ a îl biruim. Domnul va conlucra cu eforturile noastre. Dumnezeu este Cel care lucreaz˘ a în omul m˘ arginit, p˘ ac˘ atos, care dore¸ ste s˘ a fie mântuit, s ¸i voin¸ ta, s ¸i înf˘ aptuirea. Îns˘ a Dumnezeu nu va lucra f˘ ar˘ a cooperarea omului. El trebuie s˘ a-¸ si pun˘ a la lucru toate puterile; trebuie s˘ a fie un elev capabil, dornic de a înv˘ a¸ ta la s ¸coala lui Hristos; s ¸i, pe m˘ asur˘ a ce accept˘ a harul care îi este oferit cu mân˘ a larg˘ a, prezen¸ ta Domnului Hristos în gând s ¸i în inim˘ a îi va da acea putere de a decide s˘ a înl˘ ature orice p˘ acat, pentru ca inima s˘ a poat˘ a fi umplut˘ a cu toat˘ a plin˘ atatea lui Dumnezeu s ¸i cu dragostea Sa. Elevii s ¸i studen¸ tii din s ¸colile noastre ar trebui s˘ a con¸ stientizeze faptul c˘ a au avut rezultate sc˘ azute datorit˘ a contempl˘ arii p˘ acatului s ¸i c˘ a facult˘ a¸ tile date lor de Dumnezeu au fost sl˘ abite s ¸i au fost nepotrivite pentru cre¸ sterea moral˘ a, pentru c˘ a au fost folosite gre¸ sit. Sunt mul¸ ti care admit c˘ a acesta este adev˘ arul. Le-a pl˘ acut s˘ a fie mândri s ¸i îngâmfa¸ ti, pân˘ a ce aceste tr˘ as˘ aturi rele de caracter au devenit o putere conduc˘ atoare, st˘ apânindu-le dorin¸ tele s ¸i înclina¸ tiile. În timp ce au avut doar o form˘ a de evlavie s ¸i au adus la îndeplinire multe fapte ale îndrept˘ a¸ tirii de sine, în realitate, nu a existat nici o

Cartea c˘ ar¸ tilor

117

schimbare real˘ a în inim˘ a. Ei nu au aliniat practicile vie¸ tilor lor dup˘ a marele standard al neprih˘ anirii, care este clar s ¸i hot˘ arât, s ¸i anume Legea lui Dumnezeu. Dac˘ as ¸i-ar compara via¸ ta cu acest standard, nu [135] ar putea s˘ a simt˘ a decât c˘ a sunt deficitari, p˘ ac˘ ato¸ si s ¸i c˘ a au nevoie de un medic. Ei pot pricepe cât de adânc au c˘ azut doar dac˘ a vor privi sacrificiul infinit care a fost f˘ acut de Domnul Isus Hristos, pentru a-i ridica din ruin˘ a. Sunt doar pu¸ tini aceia care simt caracterul grozav al p˘ acatului s ¸i care în¸ teleg cât de mare este dec˘ aderea care a urmat c˘ alc˘ arii Legii lui Dumnezeu. Examinând minunatul plan al mântuirii pentru refacerea p˘ ac˘ atosului dup˘ a chipul moral al lui Dumnezeu, noi vedem c˘ a singurele mijloace pentru salvarea omului au fost puse la lucru de bun˘ atatea s ¸i dragostea f˘ ar˘ a egal a Fiului lui Dumnezeu. El a fost singurul care a avut t˘ aria de a Se lupta cu marele vr˘ ajma¸ s al lui ˘a Dumnezeu s ¸i al omului s ¸i, în calitate de înlocuitor s ¸i siguran¸ ta ˘ de El prin credin¸ ˘, noastr˘ a, El a dat putere acelora care se aga¸ ta ta pentru a deveni biruitori în Numele S˘ au s ¸i prin meritele Lui. Putem vedea în crucea de pe Calvar cât L-a costat pe Fiul lui Dumnezeu s˘ a aduc˘ a mântuirea omenirii dec˘ azute. Dup˘ a cum sacrificiul f˘ acut în favoarea omului a fost deplin, la fel trebuie s˘ a fie s ¸i restaurarea omului în urma pervertirii prin p˘ acat, o refacere complet˘ a, deplin˘ a. Legea lui Dumnezeu ne-a fost dat˘ a pentru a avea reguli care s˘ a ne c˘ al˘ auzeasc˘ a comportamentul. Nu exist˘ a nici o nelegiuire pe care legea s˘ a o scuze; nu exist˘ a p˘ acat care s˘ a r˘ amân˘ a necondamnat. Via¸ ta Domnului Hristos este o împlinire perfect˘ aa fiec˘ arui precept al Legii. El spune: „Eu am p˘ azit poruncile Tat˘ alui Meu“. Cunoa¸ sterea Legii îl va condamna pe p˘ ac˘ atos s ¸i va zdrobi speran¸ ta din pieptul s˘ au, dac˘ a nu Îl va vedea pe Domnul Isus ca înlocuitor s ¸i garant al s˘ au, gata s˘ a-i ierte nelegiuirea s ¸i p˘ acatul. Apoi, ˘ în Domnul Isus Hristos, omul va face tot ce-i st˘ prin credin¸ ta a în ˘ , în func¸ putin¸ ta tie de capacitatea pe care o are, s ¸i va c˘ auta s˘ a urmeze calea Domnului prin ascultarea de Cele Zece Porunci, iar des˘ avâr¸ sirea Domnului Hristos îi este atribuit˘ a pentru a acoperi nelegiuirea sufletului care se poc˘ aie¸ ste s ¸i este ascult˘ ator. Va trebui f˘ acut un efort din partea multora care se pretind prieteni ai educa¸ tiei, pentru a face o distinc¸ tie între religie s ¸i s ¸tiin¸ te în s ¸colile [136] noastre. Ei nu ar cru¸ ta nici un efort sau cheltuial˘ a pentru a împ˘ art˘ as ¸i ˘ cuno¸ stin¸ te lume¸ sti; îns˘ a ei nu vor s˘ a îmbine cu aceasta o cuno¸ stin¸ ta

118

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

a ceea ce Dumnezeu a descoperit ca fiind des˘ avâr¸ sirea caracterului. Si ¸ totu¸ si, educa¸ tia în ce prive¸ ste adev˘ arul lui Dumnezeu va dezvolta mintea s ¸i va oferi cuno¸ stin¸ te s ¸i în privin¸ ta lucrurilor vremelnice. Psalmistul spune: „Frica de Domnul este începutul în¸ telepciunii“. ˘ ale lui Dumnezeu dezv˘ Cuvintele pline de via¸ ta aluie în¸ sel˘ aciunile tat˘ alui minciunilor. Care dintre tinerii no¸ stri ar putea s ¸ti ceva cu privire la ceea ce este adev˘ ar în compara¸ tie cu minciuna, dac˘ a nu este familiarizat cu Scripturile? Simplitatea adev˘ aratei evlavii trebuie adus˘ a în educa¸ tia tinerilor, dac˘ a ei vor s˘ a aib˘ a acea cunoa¸ stere divin˘ a care s˘ a îi ajute s˘ a scape de depravarea care este în lume prin pofte. Adev˘ ara¸ tii urma¸ si ai lui Hristos nu Îl vor sluji pe Dumnezeu doar când acest lucru se potrive¸ ste cu înclina¸ tiile lor, ci s ¸i atunci când înseamn˘ a t˘ ag˘ aduire de sine s ¸i purtarea crucii. Sfatul serios dat de apostolul Pavel lui Timotei, pentru a nu da gre¸ s în aducerea la îndeplinire a datoriei sale, ar trebui a¸ sezat în fa¸ ta tinerilor de azi: „Nimeni s˘ a nu-¸ ti dispre¸ tuiasc˘ a tinere¸ tea; ci fii o pild˘ a pentru credincio¸ si: ˘ , în cur˘ în vorbire, în purtare, în dragoste, în credin¸ ta a¸ tie“ (1 Timotei 4, 12). Trebuie dus˘ a o lupt˘ a continu˘ a împotriva p˘ acatelor care continu˘ a în via¸ ta noastr˘ a, pân˘ a când acestea sunt biruite. Tr˘ as˘ aturile de caracter îndoielnice, fie c˘ a sunt mo¸ stenite, fie c˘ a sunt cultivate, trebuie analizate s ¸i comparate cu marele standard al neprih˘ anirii; s ¸i în lumina reflectat˘ a de Cuvântul lui Dumnezeu, acestea trebuie înfrânte s ¸i biruite prin puterea lui Hristos. „Urm˘ ari¸ ti pacea cu to¸ ti oamenii s ¸i sfin¸ tirea, f˘ ar˘ a de care nici un om nu va putea vedea pe Domnul.“ Zi de zi s ¸i ceas de ceas, trebuie s˘ a aib˘ a loc în noi în¸ sine un viguros proces de t˘ ag˘ aduire de sine s ¸i sfin¸ tire; apoi faptele exterioare vor sta drept m˘ arturie c˘ a Domnul Isus locuie¸ ste în inim˘ a prin cre˘ . Sfin¸ din¸ ta tirea nu închide c˘ aile sufletului în privin¸ ta cunoa¸ sterii, ci dezvolt˘ a mintea, o inspir˘ a s˘ a cerceteze adev˘ arul, ca dup˘ a o comoar˘ a [137] ascuns˘ a; iar cunoa¸ sterea voin¸ tei lui Dumnezeu face s˘ a înainteze lucrarea de sfin¸ tire. Exist˘ a un cer s ¸i, oh, cât de serios ar trebui s˘ a lupt˘ am ca s˘ a ajungem în el! Fac apel la voi, elevi s ¸i studen¸ ti din s ¸colile s ¸i colegiile noastre, s˘ a crede¸ ti în Domnul Isus ca fiind Mântuitorul vostru. Crede¸ ti c˘ a El este gata s˘ a v˘ a ajute prin harul S˘ au, atunci când voi veni¸ ti cu sinceritate în fa¸ ta Lui. Trebuie s˘ a v˘ a lupta¸ ti pentru cununa vie¸ tii. Lupta¸ ti, pentru c˘ a Satana vrea s˘ a v˘ a prind˘ a în strânsoarea sa; s ¸i dac˘ a voi în¸ siv˘ a nu v˘ a smulge¸ ti de acolo, ve¸ ti

Cartea c˘ ar¸ tilor

119

fi paraliza¸ ti s ¸i distru¸ si. Vr˘ ajma¸ sul este la dreapta voastr˘ a, la stânga voastr˘ a, în fa¸ ta s ¸i înapoia voastr˘ a; voi trebuie s˘ a îl c˘ alca¸ ti în picioare. Lupta¸ ti, pentru c˘ a trebuie s˘ a c⸠stiga¸ ti o cunun˘ a. Lupta¸ ti, pentru c˘ a, ˘s dac˘ a nu c⸠stiga¸ ti cununa, ve¸ ti pierde totul în aceast˘ a via¸ ta ¸i în via¸ ta viitoare. Lupta¸ ti, îns˘ a în puterea Mântuitorului nostru înviat. Vor dori oare elevii s ¸i studen¸ tii din s ¸colile noastre s˘ a studieze s ¸i s˘ a imite caracterul Aceluia care a venit din cer pentru a le ar˘ ata cum trebuie s˘ a fie, dac˘ a vor s˘ a intre în Împ˘ ar˘ a¸ tia lui Dumnezeu? V-am adus solia apropiatei reveniri a Fiului lui Dumnezeu pe norii cerului, cu putere s ¸i slav˘ a mare. Nu v-am prezentat un anumit timp, ci v-am repetat chiar îndemnul Domnului Hristos, s˘ a veghea¸ ti în vederea rug˘ aciunii: „C˘ aci Fiul omului va veni în ceasul în care nici nu v˘ a gândi¸ ti“ (Luca 12, 40). Aceast˘ a avertizare a str˘ ab˘ atut veacurile s ¸i a ajuns în timpul nostru ca un ecou: „Iat˘ a, Eu vin curând; s ¸i r˘ asplata mea este cu Mine ca s˘ a dau fiec˘ aruia dup˘ a fapta lui. Eu sunt Alfa s ¸i Omega, începutul s ¸i sfâr¸ situl, cel dintâi s ¸i cel de pe urm˘ a. Ferice de cei care ¸ tin poruncile Sale, ca s˘ a aib˘ a drept la pomul vie¸ tii s ¸i s˘ a poat˘ a intra pe por¸ ti în cetate“. The Review and Herald, August 21, 1888. Pentru studiu suplimentar Semnele Timpului, 3 iunie, 1889, Lucrarea de reform˘ a; The Review and Herald, 14 iunie, 1889, Educa¸ tia corespunz˘ atoare; Semnele Timpului, July 22, 1889, Educa¸ tia din c˘ amin; M˘ arturii pentru comunitate, 5:501-504, 1889, Religia s ¸i educa¸ tia s ¸tiin¸ tific˘ a; Idem, 5: 505-507, 1889, Educa¸ tia copiilor no¸ stri; Idem, 5: 508-516, 1889, Primejdii pentru tineri; Idem, 5: 516-520, 1889, Lecturi potrivite pentru copiii no¸ stri; Idem, 5: 520-529, 1889, Sfaturi pentru cei tineri; Idem, 5: 549-554, 1889, Nevoile institu¸ tiilor noastre; M˘ arturii pentru comunitate, 5: 555-567, 1889, Institutul nostru din Battle Creek; M˘ arturii pentru comunitate, 5: 580-586, 1889, Educa¸ tia lucr˘ atorilor; [138] [139]

Responsabilitatea p˘ arin¸ tilor
Dumnezeu a îng˘ aduit ca lumina reformei sanitare s˘ a str˘ aluceasc˘ a asupra noastr˘ a în aceste vremuri ale sfâr¸ sitului, pentru ca, umblând în lumin˘ a, s˘ a putem sc˘ apa din multe primejdii la care vom fi expu¸ si. Satana lucreaz˘ a cu putere mare ca s˘ a îi fac˘ a pe oameni s˘ a-¸ si îng˘ aduie pofta, s˘ a-¸ si satisfac˘ a propriile înclina¸ tii s ¸i s˘ a-¸ si petreac˘ a zilele în ˘ s ˘ . Necump˘ nechibzuin¸ ta ¸i nes˘ abuin¸ ta atarea sl˘ abe¸ ste atât energiile min¸ tii, cât s ¸i ale trupului. Cel care este înfrânt în acest fel s-a a¸ sezat el însu¸ si pe terenul lui Satana, loc în care este ispitit s ¸i h˘ ar¸ tuit, iar în cele din urm˘ a st˘ apânit dup˘ a pl˘ acere de vr˘ ajma¸ sul oric˘ arei neprih˘ aniri. P˘ arin¸ tii trebuie s˘ a fie con¸ stien¸ ti de obliga¸ tia lor de a da lumii copii cu caractere armonios dezvoltate, copii care au puterea ˘ s˘ moral˘ a de a rezista ispitei s ¸i a c˘ aror via¸ ta a fie o onoare la adresa lui Dumnezeu s ¸i o binecuvântare pentru semenii lor. Cei care î¸ si încep via¸ ta având principii ferme vor fi preg˘ ati¸ ti s˘ a r˘ amân˘ a neîntina¸ ti în mijlocul polu˘ arii morale a acestui veac. Fie ca mamele s˘ a valorifice orice ocazie de a-¸ si cre¸ ste copiii spre a fi utili. Lucrarea mamei este sfânt˘ as ¸i important˘ a. Ea trebuie s˘ a-¸ si înve¸ te copiii înc˘ a din leag˘ an deprinderi în vederea t˘ ag˘ aduirii de sine s ¸i a st˘ apânirii de sine. Timpul ei, într-un sens special, apar¸ tine copiilor ei. Îns˘ a, dac˘ a acesta este ocupat în cea mai mare parte cu nebuniile acestui veac degradat, dac˘ a societatea, îmbr˘ ac˘ amintea s ¸i distrac¸ tiile îi absorb aten¸ tia, copiii ei nu pot fi educa¸ ti în mod corespunz˘ ator. Multe mame care se plâng de lipsa de cump˘ atare care exist˘ a pretutindeni nu cerceteaz˘ a suficient de adânc pentru a depista cauza. Prea adesea, aceasta este chiar masa din c˘ amin. Multe mame, chiar dintre cele care pretind a fi cre¸ stine, pun zi de zi pe masa familiei o hran˘ a mult prea bogat˘ as ¸i condimentat˘ a, hran˘ a care treze¸ ste apetitul [140] s ¸i încurajeaz˘ a îmbuibarea. În anumite familii, felurile de mâncare care con¸ tin carne sunt pe primul loc s ¸i, ca urmare, sângele este plin de tumori canceroase s ¸i scrofuloase. Iar când, dup˘ a aceea, urmeaz˘ a suferin¸ ta s ¸i boala, Providen¸ ta este învinuit˘ a de ceea ce, de fapt, este consecin¸ ta unei c˘ ai gre¸ site. Repet: necump˘ atarea începe la mas˘ as ¸i, 120

Responsabilitatea p˘ arin¸ tilor

121

în majoritatea cazurilor, apetitul este îng˘ aduit pân˘ a când indulgen¸ ta ajunge o a doua natur˘ a. Cine m˘ anânc˘ a prea mult sau m˘ anânc˘ a hran˘ a nes˘ an˘ atoas˘ a î¸ si sl˘ abe¸ ste puterea de a se împotrivi cerin¸ telor altor pofte s ¸i pasiuni. Mul¸ ti p˘ arin¸ ti, pentru a evita sarcina de a-¸ si educa copiii în vederea unor obiceiuri de t˘ ag˘ aduire de sine, le îng˘ aduie s˘ a m˘ anânce s ¸i s˘ a bea dup˘ a bunul lor plac. Dorin¸ ta de a satisface gustul s ¸i tenta¸ tiile fire¸ sti nu scade o dat˘ a cu trecerea anilor; s ¸i ace¸ sti tineri, neînv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a fie ¸ tinu¸ ti în frâu, pe m˘ asur˘ a ce cresc, sunt st˘ apâni¸ ti de impuls s ¸i ajung sclavi ai poftei. Când î¸ si iau locul în societate s ¸i încep s˘ a înfrunte via¸ ta, ei nu au putere s˘ a se împotriveasc˘ a tenta¸ tiei. Rezultatele rele ale educa¸ tiei gre¸ site în ce prive¸ ste îng˘ aduin¸ ta de sine le putem vedea în cei lacomi, în cei care fumeaz˘ a, în cei be¸ tivi s ¸i alcoolici. Când auzim cre¸ stini s ¸i cre¸ stine care se plâng de urm˘ arile teribile ale necump˘ at˘ arii, se ridic˘ a de îndat˘ a întrebare: Cine i-a educat pe acei tineri? Cine a hr˘ anit în ei aceste pofte nest˘ apânite? Cine a neglijat solemna responsabilitate de a le forma caracterele pentru a ˘s fi utili în aceast˘ a via¸ ta ¸i pentru societatea viitoare a îngerilor? Când p˘ arin¸ tii s ¸i copiii se vor întâlni la judecata final˘ a, ce scen˘ a va avea loc! Mii de copii care au fost sclavi ai poftei s ¸i viciului ˘ înjositor, ale c˘ aror vie¸ ti constituie ni¸ ste epave morale, vor sta fa¸ ta ˘ cu p˘ în fa¸ ta arin¸ tii care i-au f˘ acut s˘ a fie ceea ce sunt. Cine, dac˘ a nu ˘ toare? Oare p˘ arin¸ tii, trebuie s˘ a poarte aceast˘ a r˘ aspundere înfrico¸ sa Domnul a f˘ acut ca ace¸ sti tineri s˘ a fie strica¸ ti? Oh, nu! Atunci cine a f˘ acut aceast˘ a lucrare teribil˘ a? Oare nu p˘ acatele p˘ arin¸ tilor, transmise copiilor în pofte s ¸i pasiuni pervertite? Si ¸ oare aceast˘ a lucrare nu a fost continuat˘ as ¸i completat˘ a de aceia care au neglijat s˘ a-i educe [141] potrivit cu exemplul pe care l-a dat Dumnezeu? Dup˘ a cât este de sigur c˘ a ei exist˘ a acum, la fel de sigur este s ¸i faptul c˘ a ei vor fi judeca¸ ti în fa¸ ta lui Dumnezeu. Satana este gata s˘ a-¸ si fac˘ a lucrarea; el nu va neglija s˘ a prezinte ˘ de care copiii nu au puterea moral˘ momeli fa¸ ta a de a se împotrivi. Am v˘ azut c˘ a, prin ispitirile sale, el instituie mode care se schimb˘ a tot timpul, petreceri s ¸i distrac¸ tii atractive, astfel ca mamele s˘ a fie conduse s˘ a-¸ si consume timpul cu lucruri u¸ suratice, în loc s˘ a-¸ si educe s ¸i s˘ a-¸ si instruiasc˘ a copiii. Copiii no¸ stri au nevoie de mame care s˘ a-i înve¸ te înc˘ a din leag˘ an s˘ a-¸ si st˘ apâneasc˘ a patima, s˘ a-¸ si ¸ tin˘ a în frâu

122

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

pofta s ¸i s˘ a biruiasc˘ a egoismul. Au nevoie de aceste lucruri, cuvânt cu cuvânt, precept dup˘ a precept, aici pu¸ tin, dincolo pu¸ tin. Evreii au fost înv˘ a¸ ta¸ ti cum s˘ a-¸ si creasc˘ a copii pentru a evita idolatria s ¸i nelegiuirea na¸ tiunilor p˘ agâne: „Pune¸ ti-v˘ a dar în inim˘ as ¸i în suflet aceste cuvinte pe care vi le spun. S˘ a le lega¸ ti ca un semn de aducere aminte pe mâinile voastre s ¸i s˘ a fie ca ni¸ ste fruntarii între ochii vo¸ stri. S˘ a înv˘ a¸ ta¸ ti pe copiii vo¸ stri în ele, s ¸i s˘ a le vorbe¸ sti despre ele când vei fi acas˘ a, când vei merge în c˘ al˘ atorie, când te vei culca s ¸i când te vei scula.“ (Deuteronom 11, 18.19). Femeia trebuie s˘ a de¸ tin˘ a pozi¸ tia pe care Dumnezeu a rânduit-o la început pentru ea, aceea de a fi egal˘ a so¸ tului ei. Lumea are nevoie de mame nu doar cu numele, ci în adev˘ aratul sens al cuvântului. Putem spune cu toat˘ a certitudinea c˘ a datoriile specifice ale femeii sunt mai sfinte decât cele ale b˘ arbatului. Ar trebui ca femeia s˘ a fie con¸ stient˘ a de caracterul sacru al lucr˘ arii sale s ¸i, în temere de Dumnezeu s ¸i prin puterea Lui, s˘ a-¸ si ia în serios misiunea vie¸ tii ei. S˘ a-¸ si creasc˘ a copiii spre a fi utili în aceast˘ a lume s ¸i pentru acel c˘ amin din lumea mai bun˘ a care va urma. Pozi¸ tia femeii în familie este mai sacr˘ a decât cea a regelui pe tronul s˘ au. Marea ei lucrare const˘ a în a face ca via¸ ta ei s˘ a fie un exemplu pe care copiii ei s˘ a doreasc˘ a s˘ a-l imite. Si, ¸ prin cuvânt s ¸i exemplu, ea trebuie s˘ a le umple min¸ tile cu cuno¸ stin¸ te folositoare s ¸i [142] s˘ a-i înve¸ te s˘ a lucreze cu sacrificiu de sine pentru binele altora. Marele stimulent pentru mama care trude¸ ste, care este împov˘ arat˘ a, ar trebui s˘ a fie acela c˘ a fiecare copil care este crescut în mod corespunz˘ ator s ¸i care are podoaba l˘ auntric˘ a, podoaba unui duh blând s ¸i lini¸ stit, va str˘ aluci în cur¸ tile Domnului. Le implor pe mamele cre¸ stine s˘ a fie con¸ stiente de responsabilitatea lor s ¸i s˘ a tr˘ aiasc˘ a, nu pentru a-¸ si fi pe plac lor înse¸ si, ci pentru a-I da slav˘ a lui Dumnezeu. Domnul Hristos nu Si-a ¸ pl˘ acut Lui Însu¸ si, ci a luat chip de rob. El a p˘ ar˘ asit cur¸ tile cere¸ sti s ¸i Si-a ¸ îmbr˘ acat divinitatea în natura uman˘ a, pentru ca prin propriul S˘ au exemplu s˘ a ne înve¸ te cum putem s˘ a fim în˘ al¸ ta¸ ti la starea de fii s ¸i fiice ale familiei rege¸ sti, copii ai regelui ceresc. Îns˘ a care ar fi condi¸ tiile pe baza c˘ arora putem s˘ a ob¸ tinem marea Lui binecuvântare? „Ie¸ si¸ ti din mijlocul lor s ¸i desp˘ ar¸ ti¸ ti-v˘ a de ei, zice Domnul; nu v˘ a atinge¸ ti de ce este necurat s ¸i v˘ a voi primi. Eu v˘ a voi fi Tat˘ as ¸i voi Îmi ve¸ ti fi fii s ¸i fiice, zice Domnul Cel Atotputernic“ (2 Corinteni 6, 17.18).

Responsabilitatea p˘ arin¸ tilor

123

Domnul Hristos S-a umilit de la pozi¸ tia de egal cu Dumnezeu la aceea a unui rob. C˘ aminul S˘ au era în Nazaret, un loc devenit proverbial pentru nelegiuirea lui. P˘ arin¸ tii S˘ ai erau dintre cei mai s˘ araci oameni. Era tâmplar s ¸i lucra cu mâinile pentru a-¸ si face partea în sus¸ tinerea familiei. Timp de treizeci de ani, El le-a fost de ajutor p˘ arin¸ tilor S˘ ai. Via¸ ta Domnului Hristos ne arat˘ a datoria pe care o avem de a fi harnici în lucrul nostru s ¸i de a le purta de grij˘ a celor care ne-au fost încredin¸ ta¸ ti. În lec¸ tiile pe care le-a dat ucenicilor S˘ ai, Domnul Isus i-a înv˘ a¸ tat c˘ a Împ˘ ar˘ a¸ tia Sa nu era una lumeasc˘ a, în care to¸ ti lupt˘ a pentru pozi¸ tia ˘s cea mai înalt˘ a; El le-a dat lec¸ tii de umilin¸ ta ¸i de sacrificiu de sine pentru binele altora. Umilin¸ ta Sa nu a constat într-o subestimare a propriului S˘ au caracter s ¸i a capacit˘ a¸ tilor Sale, ci în faptul c˘ a S-a f˘ acut ˘ nobil˘ una cu omenirea c˘ azut˘ a, pentru a-i ridica pe oameni la o via¸ ta a. Cu toate acestea, cât de pu¸ tini v˘ ad ceva atr˘ ag˘ ator în umilin¸ ta lui Hristos! Cei lume¸ sti caut˘ a continuu s˘ a se înal¸ te mai presus de al¸ tii; îns˘ a Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, S-a umilit pe Sine pentru a-l în˘ al¸ ta pe om. Adev˘ aratul ucenic al lui Hristos Îi va urma exemplul. [143] Mamele din aceast˘ a genera¸ tie ar trebui s˘ a simt˘ a caracterul sacru al misiunii lor, nu încercând s˘ a rivalizeze cu vecinele lor mai bogate în privin¸ ta felului cum arat˘ a, ci c˘ autând s˘ a-L onoreze pe Dumnezeu în îndeplinirea cu credincio¸ sie a datoriei. Dac˘ a principiile corecte cu privire la cump˘ atare ar fi s˘ adite în tineri care trebuie s˘ a se formeze, ar fi necesare mai pu¸ tine campanii pentru cump˘ atare. T˘ aria de caracter — st˘ apânirea moral˘ a — va predomina s ¸i, în puterea lui Isus, ispitele acestor zile de pe urm˘ a vor fi respinse. Unul dintre cele mai grele lucruri este acela de a te dezv˘ a¸ ta de obiceiurile pe care ¸ ti le-ai îng˘ aduit pe parcursul vie¸ tii. Demonul ˘s excesului are o putere uria¸ sa ¸i nu este u¸ sor de învins. Îns˘ a, dac˘ a p˘ arin¸ tii încep lupta împotriva acestuia chiar din casa lor, din propriile lor familii, prin principiile pe care le s˘ adesc în copiii lor înc˘ a din pruncie, atunci pot n˘ ad˘ ajdui c˘ a vor avea succes. Se merit˘ a, mamelor, s˘ a folosi¸ ti pre¸ tioasele ore care v-au fost date de Dumnezeu pentru formarea caracterelor copiilor vo¸ stri s ¸i s˘ a-i înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a adere strict la principiile de cump˘ atare în mâncare s ¸i b˘ autur˘ a. P˘ arin¸ tilor le este încredin¸ tat˘ a datoria sacr˘ a de a ap˘ ara organismul fizic s ¸i constitu¸ tia moral˘ a ale copiilor lor, astfel încât sistemul nervos s˘ a fie echilibrat, iar sufletul s˘ a nu fie pus în primejdie. Ta¸ tii s ¸i

124

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

mamele trebuie s˘ a în¸ teleag˘ a legile vie¸ tii, pentru ca nu cumva, prin necunoa¸ sterea lor, s˘ a îng˘ aduie s˘ a se dezvolte în copiii lor tendin¸ te gre¸ site. Alimenta¸ tia afecteaz˘ a atât s˘ an˘ atatea fizic˘ a, cât s ¸i cea moral˘ a. Atunci cât de mult ar trebui s˘ a fie preocupate mamele s˘ a pun˘ a pe mas˘ a hrana cea mai simpl˘ a, cea mai s˘ an˘ atoas˘ a, pentru ca organele digestive s˘ a nu fie sl˘ abite, nervii s˘ a nu fie dezechilibra¸ ti s ¸i astfel educa¸ tia pe care au dat-o copiilor lor s˘ a fie contracarat˘ a. Satana s ¸tie c˘ a nu poate avea putere prea mare asupra min¸ tii atunci când apetitul este ¸ tinut sub control, îns˘ a nu mai este a¸ sa atunci când apetitul este nest˘ apânit s ¸i de aceea el caut˘ a continuu s˘ a-i fac˘ a ˘ de poft˘ pe oameni s˘ a fie îng˘ aduitori fa¸ ta a. Sub influen¸ ta alimenta¸ tiei nes˘ an˘ atoase, con¸ stiin¸ ta este amor¸ tit˘ a, mintea este întunecat˘ as ¸i [144] capacitatea acestora de a fi impresionate este sl˘ abit˘ a. Îns˘ a vinov˘ a¸ tia c˘ alc˘ atorului de lege nu este mai mic˘ a datorit˘ a faptului c˘ a el s ¸i-a tot înc˘ arcat con¸ stiin¸ ta pân˘ a ce aceasta a devenit insensibil˘ a. Din moment ce starea de s˘ an˘ atate a min¸ tii depinde de condi¸ tia normal˘ a a for¸ telor vitale, cât de mult˘ a grij˘ a ar trebui dovedit˘ a pentru a nu fi folosite nici stimulente, nici narcotice! Cu toate acestea, vedem c˘ a mul¸ ti dintre cei care pretind c˘ a sunt cre¸ stini folosesc tutunul. Ei deplâng relele care vin datorit˘ a necump˘ at˘ arii; cu toate acestea, în timp ce vorbesc împotriva b˘ auturilor alcoolice, chiar ace¸ sti oameni fumeaz˘ a. Trebuie s˘ a se fac˘ a o schimbare în atitudinea ˘ de folosirea tutunului înainte de a putea ajunge la r˘ fa¸ ta ad˘ acina r˘ aului. P˘ atrundem mai adânc în acest subiect. Ceaiul s ¸i cafeaua alimenteaz˘ a pofta, f˘ acând-o s˘ a simt˘ a nevoia unor stimulen¸ ti s ¸i mai puternici. Si ¸ apoi ajungem s ¸i mai aproape, în cas˘ a, la folosirea hranei, s ¸i întreb˘ am: Este cump˘ atarea practicat˘ a în toate lucrurile? Sunt aduse la îndeplinire aici acele reforme care sunt esen¸ tiale pentru s˘ an˘ atate s ¸i fericire? Fiecare cre¸ stin adev˘ arat trebuie s˘ a-¸ si ¸ tin˘ a sub control poftele s ¸i patimile. Dac˘ a nu se elibereaz˘ a de sub robia poftei, el nu poate fi un slujitor adev˘ arat s ¸i ascult˘ ator al lui Hristos. Îng˘ aduirea poftei s ¸i a patimii anuleaz˘ a efectul adev˘ arului asupra inimii. Este imposibil ca spiritul s ¸i puterea adev˘ arului s˘ a sfin¸ teasc˘ a o persoan˘ a, suflet, trup s ¸i spirit, atâta timp cât aceasta este st˘ apânit˘ a de dorin¸ te senzuale. [145] Cump˘ atarea cre¸ stin˘ as ¸i igiena biblic˘ a, 75-80, 1890.

Educa¸ tia s ¸i s˘ an˘ atatea
Timp de genera¸ tii întregi, sistemul existent de educa¸ tie a fost d˘ aun˘ ator pentru s˘ an˘ atate s ¸i chiar pentru via¸ ta îns˘ as ¸i. Mul¸ ti p˘ arin¸ ti ˘ ai copilului, cea s ¸i educatori nu în¸ teleg c˘ a, în primii ani de via¸ ta mai mare aten¸ tie trebuie acordat˘ a dezvolt˘ arii fizice, pentru a putea fi asigurat˘ a o stare de s˘ an˘ atate a corpului s ¸i a creierului. A fost încurajat obiceiul de a-i trimite pe copii la s ¸coal˘ a când ace¸ stia sunt înc˘ a ni¸ ste prunci, având nevoie de îngrijirea mamei. În multe cazuri, cei mici sunt îngr˘ am˘ adi¸ ti în camere neaerisite, unde stau într-o pozi¸ tie necorespunz˘ atoare, în b˘ anci prost construite, s ¸i, ca urmare, trupurile fragile ale celor mici se deformeaz˘ a. Copiii mici, ale c˘ aror membre nu sunt puternice, sunt ¸ tinu¸ ti închi¸ si în˘ auntru, s ¸i aceasta spre r˘ aul ˘ cu o constitu¸ lor. Mul¸ ti pornesc în via¸ ta tie s ¸ubred˘ a, iar închiderea în s ¸coal˘ a zi de zi îi face nervo¸ si s ¸i se îmboln˘ avesc. Corpurile lor se pipernicesc ca urmare a st˘ arii de epuizare a sistemului nervos. Si ¸ ˘ se stinge, p˘ ˘ torii lor totu¸ si, atunci când scânteia de via¸ ta arin¸ tii s ¸i înv˘ a¸ ta nu-¸ si dau seama c˘ a ei sunt r˘ aspunz˘ atori, din toate punctele de vedere. Stând la mormântul copilului, p˘ arin¸ tii îndurera¸ ti cred c˘ a nenorocirea care a venit asupra lor este hot˘ arârea Providen¸ tei, când, de fapt, felul în care au procedat chiar ei cu copiii lor, de nescuzat, a distrus via¸ ta cea fraged˘ a. În astfel de împrejur˘ ari, a pune moartea copilului pe seama Providen¸ tei înseamn˘ a blasfemie. Dumnezeu dore¸ ste ca cei micu¸ ti s˘ a tr˘ aiasc˘ as ¸i s˘ a primeasc˘ a o educa¸ tie corespunz˘ atoare, pentru ca s˘ a-¸ si poat˘ a dezvolta un caracter frumos, s˘ a-L sl˘ aveasc˘ a pe El în aceast˘ a lume s ¸i s˘ a-L laude în lumea mai bun˘ a care va veni. P˘ arin¸ ti s ¸i profesori î¸ si asum˘ a r˘ aspunderea de a-i educa pe ace¸ sti copii, dar, cu toate acestea, cât de pu¸ tini dintre ei î¸ si dau seama de datoria pe care o au înaintea lui Dumnezeu de a cunoa¸ ste organismul omenesc, ca s˘ a poat˘ as ¸ti cum s˘ a p˘ astreze via¸ ta s ¸i s˘ an˘ atatea acelora care le-au fost încredin¸ ta¸ ti. Mii de copii mor datorit˘ a ignoran¸ tei [146] acelora care le poart˘ a de grij˘ a. ˘ , iar al¸ Mul¸ ti copii au fost nenoroci¸ ti pentru via¸ ta tii au murit ca urmare a procedeelor nes˘ abuite ale p˘ arin¸ tilor s ¸i profesorilor de a 125

126

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

for¸ ta intelectul, în timp ce au neglijat organismul fizic. Copiii au fost prea mici ca s˘ a fie du¸ si la s ¸coal˘ a. Min¸ tile lor au fost împov˘ arate cu lec¸ tii într-un timp când ar fi trebuit s˘ a fie l˘ asa¸ ti liberi, pân˘ a ce puterea lor fizic˘ a era suficient˘ a pentru a suporta efortul mintal. Copiii mici trebuie s˘ a fie liberi ca mieii, s˘ a zburde pe afar˘ a. Trebuie s˘ a li se ofere cele mai frumoase ocazii de a pune temelia unui organism s˘ an˘ atos. Tinerii care sunt ¸ tinu¸ ti în s ¸coli, închi¸ si în s˘ ali de clas˘ a pentru studiu, nu pot fi s˘ an˘ ato¸ si. Efortul mintal f˘ ar˘ a un exerci¸ tiu fizic corespunz˘ ator duce la creier o m˘ asur˘ a nepotrivit˘ a de sânge s ¸i astfel circula¸ tia este dezechilibrat˘ a. Creierul are prea mult sânge, în timp ce extremit˘ a¸ tile au prea pu¸ tin. Orele de studiu s ¸i recreare trebuie s˘ a fie dup˘ a un program regulat, iar o parte din timp trebuie petrecut în lucru fizic. Când obiceiurile elevilor s ¸i studen¸ tilor în mâncare s ¸i b˘ autur˘ a, îmbr˘ ac˘ aminte s ¸i somn sunt în conformitate cu legile fizice, ei pot dobândi educa¸ tie f˘ ar˘ a a-¸ si sacrifica s˘ an˘ atatea. Lec¸ tia trebuie repetat˘ a adesea s ¸i adus˘ a mereu înaintea con¸ stiin¸ tei, pentru c˘ a educa¸ tia va fi nesemnificativ˘ a dac˘ a nu exist˘ a t˘ arie fizic˘ a ce poate fi folosit˘ a dup˘ a ce a fost ob¸ tinut˘ a. Studen¸ tilor nu ar trebui s˘ a li se îng˘ aduie atât de multe studii încât s˘ a ajung˘ a s˘ a nu aib˘ a timp pentru dezvoltarea fizic˘ a. S˘ an˘ atatea nu poate fi p˘ astrat˘ a dac˘ a o anumit˘ a parte din fiecare zi nu este dedicat˘ a exers˘ arii mu¸ schilor în aer liber. Anumite ore, planificate dinainte, trebuie dedicate lucrului manual de un anumit fel, ceva care s˘ a pun˘ a în mi¸ scare toate p˘ ar¸ tile corpului. Dac˘ a se egalizeaz˘ a efortul mintal cu cel fizic, atunci mintea studentului va fi revigorat˘ a. Dac˘ a este bolnav, adeseori exerci¸ tiul fizic va ajuta organismul s˘ au s˘ a-¸ si revin˘ a la starea normal˘ a. Când studen¸ tii p˘ ar˘ asesc colegiul, ei ar trebui s˘ a aib˘ a o s˘ an˘ atate mai bun˘ as ¸i o în¸ telegere mai bun˘ a a legilor vie¸ tii [147] decât atunci când au intrat la colegiu. De s˘ an˘ atate trebuie s˘ a avem grij˘ a cu tot atâta sfin¸ tenie ca s ¸i de caracter. Mul¸ ti studen¸ ti sunt deplorabil de ignoran¸ ti în ce prive¸ ste faptul ˘ puternic˘ c˘ a alimenta¸ tia exercit˘ a o influen¸ ta a asupra s˘ an˘ at˘ a¸ tii. Unii nu au f˘ acut niciodat˘ a vreun efort hot˘ arât de a-¸ si st˘ apâni pofta sau de a p˘ azi reguli stricte în privin¸ ta dietei. Ei m˘ anânc˘ a prea mult, chiar în timpul meselor, iar unii m˘ anânc˘ as ¸i între mese, ori de câte ori apare ispita. Dac˘ a cei care pretind c˘ a sunt cre¸ stini doresc s˘ a rezolve problemele atât de încurcate pentru ei — de ce le sunt min¸ tile atât de greoaie, de ce aspira¸ tiile religioase le sunt atât de slabe — ei nu ar

Educa¸ tia s ¸i s˘ an˘ atatea

127

trebui, în multe dintre cazuri, s˘ a caute motivul în alt loc decât în felul ˘. cum m˘ anânc˘ a; dac˘ a nu este o alt˘ a cauz˘ a, aceasta este cu siguran¸ ta Mul¸ ti se despart ei în¸ si¸ si de Dumnezeu prin faptul c˘ a î¸ si îng˘ aduie pofta. Cel care s ¸tie când cade o vrabie s ¸i care ne num˘ ar˘ a chiar perii capului cunoa¸ ste p˘ acatul acelora care î¸ si îng˘ aduie apetitul pervertit în dauna sl˘ abirii puterilor fizice, amor¸ tind intelectul s ¸i înce¸ to¸ sând percep¸ tiile morale. Profesorii, ei în¸ si¸ si, ar trebui s˘ a dea aten¸ tia cuvenit˘ a legilor s˘ an˘ at˘ a¸ tii, pentru a-¸ si putea p˘ astra propriile lor puteri în cea mai bun˘ a ˘ , iar prin exemplu s stare cu putin¸ ta ¸i cuvânt, s˘ a poat˘ a exercita o influ˘ corespunz˘ en¸ ta atoare asupra elevilor lor. Profesorul ale c˘ arui puteri fizice au fost deja sl˘ abite de boal˘ a sau lucru peste m˘ asur˘ a trebuie s˘ a acorde o aten¸ tie deosebit˘ a legilor vie¸ tii. El trebuie s˘ a-¸ si ia timp pentru recreare. El nu trebuie s˘ a-¸ si ia asupra lui alte responsabilit˘ a¸ ti în afar˘ a de munca de la s ¸coal˘ a, care îl vor împov˘ ara într-atâta, fizic s ¸i mintal, încât sistemul lui nervos va fi dezechilibrat; c˘ aci, în acest caz, el nu va fi în stare s˘ a lucreze cu min¸ tile elevilor s ¸i nu poate ˘ de el însu¸ ˘ de elevii s˘ proceda drept nici fa¸ ta si s ¸i nici fa¸ ta ai. ˘ mânt trebuie prev˘ Institu¸ tiile noastre de înv˘ a¸ ta azute cu toate facilit˘ a¸ tile necesare pentru instruirea cu privire la mecanismul func¸ tion˘ arii organismului omenesc. Elevii s ¸i studen¸ tii trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti cum s˘ a respire, cum s˘ a citeasc˘ as ¸i cum s˘ a vorbeasc˘ a, astfel încât efortul s˘ a nu fie f˘ acut de gât s ¸i pl˘ amâni, ci de mu¸ schii abdominali. Profesorii [148] au nevoie s˘ a se instruiasc˘ a pe ei în¸ si¸ si s ¸i în aceast˘ a direc¸ tie. Elevii s ¸i studen¸ tii no¸ stri trebuie s˘ a beneficieze de o instruire complet˘ a, pentru a putea începe via¸ ta activ˘ a cu o cunoa¸ stere inteligent˘ a a modului de vie¸ tuire pe care Dumnezeu li l-a dat. Educa¸ ti-i c˘ a au de înv˘ a¸ tat pe parcursul întregii vie¸ ti. Reaminti¸ ti-le, de asemenea, c˘ a va trebui s˘ a-i înve¸ te s ¸i pe al¸ tii. Lec¸ tia noastr˘ a va fi repetat˘ a în folosul a mult mai mul¸ ti din cei care stau în fa¸ ta voastr˘ a zi de zi. [149] Cump˘ atarea cre¸ stin˘ as ¸i igiena biblic˘ a, 81-84, 1890.

Educa¸ tia din c˘ amin
Lucrarea mamei este foarte important˘ a. În mijlocul treburilor s ¸i datoriilor gospod˘ are¸ sti de fiecare zi, ea trebuie s˘ a se str˘ aduiasc˘ a s˘ a ˘ care va binecuvânta s exercite o influen¸ ta ¸i în˘ al¸ ta pe cei din casa ei. ˘ de copiii care i-au fost da¸ Fiecare mam˘ a are o datorie sacr˘ a fa¸ ta ti în grij˘ a de Tat˘ al ceresc; s ¸i este privilegiul ei, prin harul lui Hristos, s˘ a le modeleze caracterele dup˘ a modelul divin, s˘ a aib˘ a asupra lor acea ˘ care s˘ influen¸ ta a-i apropie de Dumnezeu s ¸i de cer. Dac˘ a mamele s ¸i-ar fi dat seama întotdeauna de r˘ aspunderea pe care o au s ¸i ar fi f˘ acut din aceasta cea dintâi preocupare a lor, cea mai important˘ a misiune, ˘ datoriilor acestei vie¸ s ¸i anume de a preg˘ ati copiii pentru a face fa¸ ta ti s ¸i în vederea vie¸ tii viitoare, noi n-am vedea acum nenorocirile care exist˘ a în atât de multe c˘ amine din ¸ tara noastr˘ a. Lucrarea mamei este de a¸ sa natur˘ a, încât presupune o continu˘ a înaintare în propria ˘ , pentru a-¸ ei via¸ ta si putea conduce copiii spre realiz˘ ari tot mai mari. Îns˘ a Satana î¸ si face planurile pentru a se asigura atât de sufletele p˘ arin¸ tilor, cât s ¸i de cele ale copiilor. Mamele sunt îndep˘ artate de datoriile casei s ¸i de educarea atent˘ a a celor micu¸ ti, spre slujirea de ˘ sunt sine s ¸i a lumii. Vanitatea, moda s ¸i lucruri de mic˘ a importan¸ ta l˘ asate s˘ a absoarb˘ a aten¸ tie, în timp ce se neglijeaz˘ a educa¸ tia fizic˘ as ¸i moral˘ a a pre¸ tio¸ silor copii. Dac˘ a preocuparea ei o constituie obiceiurile s ¸i practicile lume¸ sti, ˘ datoriilor de care este responsabil˘ mama nu va face fa¸ ta a. Dac˘ a ˘ , iar moda o ¸ tine în robie, aceasta îi va sl˘ abi puterea de rezisten¸ ta via¸ ta va deveni o povar˘ a obositoare, în loc s˘ a fie o binecuvântare. Datorit˘ a sl˘ abiciunii fizice, s-ar putea ca ea s˘ a nu aprecieze în mod corespunz˘ ator valoarea ocaziilor pe care le are, iar familia s-ar putea s˘ a fie l˘ asat˘ a s˘ a se dezvolte f˘ ar˘ a s˘ a beneficieze de chibzuin¸ ta, de rug˘ aciunile s ¸i de instruirea ei sârguincioas˘ a. Dac˘ a ar aprecia privilegiile minunate care le-au fost date de Dumnezeu, mamele nu ar fi atât de [150] u¸ sor îndep˘ artate de la datoriile lor sacre c˘ atre treburile superficiale, lume¸ sti. 128

Educa¸ tia din c˘ amin

129

Lucrarea mamei începe atunci când î¸ si ¸ tine pruncul în bra¸ te. Am v˘ azut adesea cum cei mici se trântesc s ¸i ¸ tip˘ a dac˘ a nu se ¸ tine cont de voin¸ ta lor în vreun fel. Acesta este momentul când spiritul cel r˘ au trebuie mustrat. Vr˘ ajma¸ sul va încerca s˘ a st˘ apâneasc˘ a min¸ tile copiilor no¸ stri, îns˘ a s˘ a-i îng˘ aduim noi oare s˘ a le modeleze cum vrea el? Ace¸ sti micu¸ ti nu î¸ si pot da seama ce spirit îi influen¸ teaz˘ as ¸i este datoria p˘ arin¸ tilor de a dovedi judecat˘ as ¸i în¸ telepciune pentru ei. Obiceiurile pe care ace¸ stia s ¸i le formeaz˘ a trebuie supravegheate cu grij˘ a. Tendin¸ tele spre r˘ au trebuie ¸ tinute în frâu, iar mintea trebuie stimulat˘ a în vederea binelui. Copilul trebuie încurajat cu tot efortul posibil spre a se st˘ apâni. Un program ordonat trebuie s˘ a fie regula tuturor obiceiurilor copiilor. Mamele fac o mare gre¸ seal˘ a îng˘ aduindu-le s˘ a m˘ anânce între mese. Stomacul este afectat printr-o astfel de practic˘ as ¸i în a¸ sa ˘ viitoare. Nervozitatea lor fel se a¸ seaz˘ a temelia pentru o suferin¸ ta poate s˘ a fi fost cauzat˘ a de o hran˘ a nes˘ an˘ atoas˘ a, care nu a fost în întregime digerat˘ a; îns˘ a mama simte c˘ a nu î¸ si poate pierde timpul gândindu-se la acel lucru sau corectându-¸ si procedeele. Nu se poate opri nici m˘ acar s˘ a le aline îngrijor˘ arile acestora. Ea le d˘ a celor mici o bucat˘ a de pr˘ ajitur˘ a sau alte delicatese spre a-i lini¸ sti, îns˘ a acest lucru doar spore¸ ste r˘ aul. Unele mame, în dorin¸ ta de a face cât mai multe treburi, se gr˘ abesc atât de mult s ¸i ajung atât de nervoase, încât sunt mai iritabile decât copiii s ¸i, oc˘ arându-i s ¸i chiar b˘ atându-i, ele încearc˘ a s˘ a-i însp˘ aimânte pe cei mici pentru a t˘ acea. Mamele se plâng adesea de starea de s˘ an˘ atate delicat˘ a a copiilor lor s ¸i merg s˘ a consulte medicul. Dar, dac˘ a ar fi f˘ acut pu¸ tin apel la bunul sim¸ t, s ¸i-ar fi dat seama c˘ a necazul a fost produs de gre¸ seli în alimenta¸ tie. Noi tr˘ aim într-un veac al l˘ acomiei, iar obiceiurile în care sunt crescu¸ ti copiii, chiar de c˘ atre mul¸ ti adventi¸ sti de ziua a s ¸aptea, sunt ˘ de legile naturii. St˘ în opozi¸ tie direct˘ a fa¸ ta ateam odat˘ a la mas˘ a cu c⸠tiva copii sub doisprezece ani. Carne era din bel¸ sug pe mas˘ as ¸i ˘ delicat˘ atunci o feti¸ ta a, nervoas˘ a, a cerut mur˘ aturi. I-a fost adus un [151] castron cu mur˘ aturi iu¸ ti, picante, condimentate, din care ea s-a servit dup˘ a bunul ei plac. Copilul era recunoscut pentru nervozitatea s ¸i iritabilitatea comportamentului s ¸i aceste condimente iu¸ ti erau bine calculate pentru a produce o asemenea stare. Copilul cel mai mare socotea c˘ a nu poate mânca dac˘ a nu are carne la mas˘ as ¸i ar˘ ata mult˘ a

130

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

nemul¸ tumire s ¸i chiar lips˘ a de respect atunci când aceasta nu i se punea la dispozi¸ tie. Mama i-a permis aceste lucruri, pân˘ a când ea a ˘ de capriciile acestuia. B˘ devenit mai mult decât un sclav fa¸ ta aiatul nu avea nici o treab˘ a de f˘ acut s ¸i î¸ si petrecea cea mai mare parte din timp citind lucruri nefolositoare sau chiar mai rele. El se plângea aproape tot timpul de dureri de cap s ¸i nu se ar˘ ata mul¸ tumit de hrana simpl˘ a. P˘ arin¸ tii trebuie s˘ a se îngrijeasc˘ a s˘ a ofere o ocupa¸ tie copiilor lor. Nimic nu va putea fi o surs˘ a mai mare de r˘ au decât nep˘ asarea. Munca fizic˘ a, cea care produce acea oboseal˘ a s˘ an˘ atoas˘ a a mu¸ schilor, va face poft˘ a pentru hrana simpl˘ a, s˘ an˘ atoas˘ a, iar copiii s ¸i tinerii care au o ocupa¸ tie nu se vor ridica de la mas˘ a bomb˘ anind pentru c˘ a nu li s-a ˘ o farfurie cu carne s pus în fa¸ ta ¸i diferite delicatese care s˘ a le satisfac˘ a poftele. Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, lucrând cu mâinile în meseria de tâmplar, a dat un exemplu tuturor tinerilor. Cei care dispre¸ tuiesc datoriile obi¸ snuite ale vie¸ tii s˘ a-¸ si aduc˘ a aminte c˘ a Domnul Isus a fost supus p˘ arin¸ tilor S˘ ai s ¸i Si-a ¸ f˘ acut partea Sa în sus¸ tinerea familiei. Pu¸ tine delicatese se puteau vedea pe masa lui Iosif s ¸i a Mariei, pentru c˘ a ei se num˘ arau printre cei s˘ araci. P˘ arin¸ tii ar trebui s˘ a fie un exemplu pentru copiii lor în ce prive¸ ste cheltuirea banilor. Sunt din aceia care, de îndat˘ a ce cap˘ at˘ a bani, îi cheltuie pentru delicatese sau pentru împodobiri inutile în îmbr˘ ac˘ aminte, iar când rezerva de bani se mic¸ soreaz˘ a, ei simt lipsa a ceea ce au irosit. Dac˘ a ar avea un venit mare, ar cheltui fiecare dolar; dac˘ a este mic, nu este suficient pentru satisfacerea obiceiurilor extravagante pe care le-au dobândit s ¸i ei împrumut˘ a pentru a-¸ si satisface [152] nevoile. Ei adun˘ a din toate sursele posibile pentru a-¸ si împlini toate nevoile închipuite. Devin necinsti¸ ti s ¸i necredincio¸ si, iar raportul care st˘ a împotriva lor în c˘ ar¸ tile din ceruri nu va fi unul favorabil pentru ziua judec˘ a¸ tii. Ei trebuie s˘ a-¸ si satisfac˘ a pofta ochiului, î¸ si îng˘ aduie apetitul s ¸i r˘ amân s˘ araci datorit˘ a obiceiurilor lor risipitoare, când de fapt ar fi trebuit s˘ a înve¸ te s˘ a tr˘ aiasc˘ a în limita banilor pe care îi au. Extravagan¸ ta este unul din p˘ acatele la care sunt supu¸ si tinerii. Ei dispre¸ tuiesc deprinderile de a fi econom, ca s˘ a nu fie socoti¸ ti c˘ a sunt zgârci¸ ti s ¸i s˘ araci. Oare Isus, Maiestatea cerurilor, care ne-a dat un exemplu de h˘ arnicie s ¸i economie, ce le-ar spune unora ca ace¸ stia?

Educa¸ tia din c˘ amin

131

Nu este necesar s˘ a specific˘ am aici cum ar trebui aplicat˘ a economia în fiecare aspect al vie¸ tii. Cei ale c˘ aror inimi sunt predate lui Dumnezeu s ¸i care au f˘ acut din Cuvântul S˘ au ghidul lor vor s ¸ti cum s˘ a se conduc˘ a în îndeplinirea datoriilor zilnice. Ei vor înv˘ a¸ ta de la Domnul Isus, care este blând s ¸i smerit cu inima; s ¸i cultivând blânde¸ tea lui Hristos, ei vor închide u¸ sa împotriva a nenum˘ arate ispite. Ei nu vor fi preocupa¸ ti s˘ a-¸ si satisfac˘ a apetitul s ¸i pasiunea pentru etalare, în timp ce al¸ tii rabd˘ a de foame. Banii cheltui¸ ti zi de zi pe lucruri inutile, cu gândul c˘ a „sunt doar cinci cen¸ ti“, „sunt doar zece cen¸ ti“, par foarte pu¸ tini; îns˘ a, înmul¸ tind aceste sume cu zilele anului, pe m˘ asur˘ a ce anii trec, suma devine incredibil˘ a. Domnul a considerat c˘ a este bine s˘ a-mi prezinte relele care rezult˘ a ca urmare a obiceiurilor de nepracticare a economiei, pentru ca eu s˘ a-i pot îndemna pe p˘ arin¸ ti s˘ a-¸ si înve¸ te copiii s˘ a practice o economie strict˘ a. Înv˘ a¸ ta¸ ti-i c˘ a banii cheltui¸ ti pe ceea ce nu au nevoie sunt perverti¸ ti de la un scop bun. Cel care este necredincios în lucrurile mici va fi necredincios s ¸i în lucrurile mari. Dac˘ a oamenii nu sunt credincio¸ si în lucrurile vremelnice, nu li se pot încredin¸ ta bog˘ a¸ tii ve¸ snice. P˘ azi¸ ti-i de poft˘ a; înv˘ a¸ ta¸ ti-i pe copii, atât prin cuvânt, cât s ¸i prin exemplu, s˘ a foloseasc˘ a o diet˘ a simpl˘ a. Înv˘ a¸ ta¸ ti-i s˘ a fie harnici, [153] nu numai ocupa¸ ti, ci s˘ a se angajeze în lucru folositor. C˘ auta¸ ti s˘ a trezi¸ ti sim¸ turile morale. Înv˘ a¸ ta¸ ti-i c˘ a Dumnezeu are anumite cerin¸ te ˘ de ei, chiar din cei mai fragezi ani ai copil˘ fa¸ ta ariei. Spune¸ ti-le c˘ a stric˘ aciunea moral˘ a se întâlne¸ ste la tot pasul s ¸i c˘ a este nevoie s˘ a vin˘ a la Isus s˘ a i se predea, cu trup s ¸i spirit, s ¸i c˘ a în El vor g˘ asi puterea de a se împotrivi oric˘ arei ispite. P˘ astra¸ ti înaintea min¸ tilor lor ideea c˘ a ei nu sunt crea¸ ti doar pentru a pl˘ acea lor în¸ si¸ si, ci pentru a fi agen¸ tii Domnului în scopuri nobile. Înv˘ a¸ ta¸ ti-i, atunci când ispitele îi îndeamn˘ a spre calea îng˘ aduin¸ tei de sine, când Satana caut˘ a s˘ a-L îndep˘ arteze pe Dumnezeu din fa¸ ta lor, s˘ a priveasc˘ a la Domnul Isus s ¸i s˘ a spun˘ a: „Salveaz˘ a-m˘ a, Doamne, ca s˘ a nu fiu biruit“. Îngerii se vor aduna în jurul lor, ca r˘ aspuns la rug˘ aciuni, s ¸i îi vor conduce pe c˘ ar˘ ari sigure. Domnul Hristos nu S-a rugat ca ucenicii S˘ ai s˘ a fie lua¸ ti din lume, ci s˘ a fie p˘ azi¸ ti de cel r˘ au, pentru ca ei s˘ a fie în stare s˘ a nu cedeze ispitelor pe care le vor întâlni la fiecare pas. Aceasta este o rug˘ aciune care ar trebui s˘ a fie în˘ al¸ tat˘ a de fiecare tat˘ as ¸i mam˘ a.

132

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Îns˘ a se pot ei ruga astfel Domnului s ¸i apoi s˘ a-i lase s˘ a fac˘ a ce le place? Vor satisface ei pofta pân˘ a ce aceasta va pune st˘ apânire, iar apoi vor a¸ stepta s˘ a-¸ si poat˘ a¸ tine în frâu copiii? Nu; cump˘ atarea s ¸i st˘ apânirea de sine trebuie înv˘ a¸ tate înc˘ a din leag˘ an. Mamei îi revine în mare m˘ asur˘ a responsabilitatea acestei lucr˘ ari. Cea mai duioas˘ a leg˘ atur˘ a de pe p˘ amânt este cea dintre mam˘ as ¸i copilul ei. Copilul este mai repede impresionat de via¸ ta s ¸i exemplul mamei decât de cel al tat˘ alui, datorit˘ a acestei leg˘ aturi mai puternice s ¸i duioase care exist˘ a între ei. Totu¸ si, r˘ aspunderea mamei este foarte grea, s ¸i ea trebuie s˘ a beneficieze continuu de ajutorul tat˘ alui. Necump˘ atarea în mâncare s ¸i b˘ autur˘ a, necump˘ atarea în munc˘ a, necump˘ atarea în aproape toate lucrurile, exist˘ a la orice pas. Cei care fac eforturi mari pentru a munci mult într-o anumit˘ a perioad˘ a de timp s ¸i continu˘ a s˘ a munceasc˘ a atunci când judecata le spune c˘ a ar [154] trebui s˘ a se odihneasc˘ a nu c⸠stig˘ a niciodat˘ a. Ei tr˘ aiesc dintr-un capital împrumutat. Ei î¸ si irosesc for¸ ta vital˘ a de care vor avea nevoie cândva, în viitor. Iar când vor avea nevoie de aceast˘ a energie pe care au irosit-o cu atâta nep˘ asare, ei se pr˘ abu¸ sesc pentru c˘ a nu o au. Puterea fizic˘ a s-a dus, t˘ aria mintal˘ a nu mai exist˘ a. Ei î¸ si dau seama c˘ a au avut de-a face cu o pierdere, dar nu realizeaz˘ a despre ce este vorba. Nevoia a venit, îns˘ a resursele lor fizice sunt epuizate. Oricine încalc˘ a legile s˘ an˘ at˘ a¸ tii va trebui s˘ a sufere cândva într-o m˘ asur˘ a mai mare sau mai mic˘ a. Dumnezeu ne-a înzestrat corpul cu puterea de care avem nevoie în diferite perioade din via¸ ta ˘ printr-o noastr˘ a. Dac˘ a noi vom epuiza cu nep˘ asare aceast˘ a for¸ ta suprasolicitare continu˘ a, uneori vom ajunge s˘ a pierdem. Utilitatea noastr˘ a se va diminua dac˘ a nu chiar via¸ ta noastr˘ a va fi distrus˘ a. Ca regul˘ a, munca de peste zi nu trebuie prelungit˘ a pân˘ a seara. Dac˘ a orele zilei sunt bine folosite, lucrul care se întinde pân˘ a noaptea târziu este prea mult, iar corpul supra-împov˘ arat va suferi. Mi-a fost ar˘ atat c˘ a cei care fac acest lucru adesea mai mult pierd decât c⸠stig˘ a, pentru c˘ a energiile le sunt epuizate s ¸i ei lucreaz˘ a suprasolicitând nervii. S-ar putea s˘ a nu resimt˘ a imediat urm˘ arile, îns˘ a acestea le ˘ organismul. submineaz˘ a cu siguran¸ ta P˘ arin¸ tii s˘ a-¸ si consacre timpul de sear˘ a pentru a fi împreun˘ a cu familiile lor. S˘ a lase la o parte grijile s ¸i preocup˘ arile lucrului de peste zi. So¸ tul, s ¸i tat˘ al, va c⸠stiga mult dac˘ a î¸ si va face regula de a nu strica bucuria familiei, aducând în c˘ amin necazurile de la serviciu, care

Educa¸ tia din c˘ amin

133

l-au enervat s ¸i îngrijorat peste m˘ asur˘ a. În anumite momente dificile va avea nevoie de sfatul so¸ tiei sale s ¸i ei pot c˘ auta împreun˘ a s˘ a se elibereze de îngrijor˘ ari, cerând în¸ telepciune de la Dumnezeu; îns˘ aa ¸ tine mintea continuu concentrat˘ a asupra treburilor s ¸i afacerilor va d˘ auna atât s˘ an˘ at˘ a¸ tii min¸ tii, cât s ¸i a trupului. ˘ . C˘ Serile s˘ a fie petrecute cât mai fericit cu putin¸ ta aminul s˘ a fie un loc în care s˘ a domneasc˘ a voio¸ sia, amabilitatea s ¸i dragostea. Acestea îl vor face atractiv pentru copii. Dac˘ a p˘ arin¸ tii caut˘ a mereu pricin˘ a de sup˘ arare, dac˘ a sunt irascibili, dac˘ a mereu caut˘ a gre¸ seli, copiii se vor [155] molipsi de acela¸ si spirit de nemul¸ tumire s ¸i ceart˘ a, iar c˘ aminul ajunge cel mai mizerabil loc de pe p˘ amânt. Copiii se simt mai bine printre str˘ aini, în companii nechibzuite sau pe strad˘ a. Toate aceste lucruri ar putea fi evitate dac˘ a s-ar practica toleran¸ ta în toate lucrurile s ¸i dac˘ a s-ar cultiva r˘ abdarea. St˘ apânirea de sine din partea tuturor membrilor familiei va face din c˘ amin aproape un paradis. Face¸ ti ca atmosfera s˘ a fie cât mai voioas˘ a, camerele cât mai pl˘ acute. Copiii s˘ a considere c˘ aminul cel mai atr˘ ag˘ ator loc de pe p˘ amânt. Influen¸ ta¸ ti-i în a¸ sa fel, încât s˘ a nu caute companie pe strad˘ as ¸i nici s˘ a nu se gândeasc˘ a decât cu oroare la s˘ ala¸ surile unde se practic˘ a vicii. Dac˘ a via¸ ta din c˘ amin este a¸ sa cum ar trebui s˘ a fie, obiceiurile formate acolo vor constitui o ap˘ arare puternic˘ a împotriva asalturilor ispitei, atunci când cei tineri vor pleca de la ad˘ apostul c˘ aminului în lume. Ne construim noi casele pentru fericirea familiei sau doar pentru etalare? Le oferim copiilor no¸ stri camere însorite sau le ¸ tinem întunecoase s ¸i închise, p˘ astrându-le pentru str˘ aini, care nu depind de noi pentru a fi ferici¸ ti? Nu exist˘ a o lucrare mai nobil˘ a pe care am putea s-o facem, nu putem aduce un folos mai mare societ˘ a¸ tii decât acela de a le da copiilor no¸ stri o educa¸ tie corespunz˘ atoare, întip˘ arind în ˘ mintea lor, prin cuvânt s ¸i exemplu, principiul important c˘ a în via¸ ta cur˘ a¸ tia s ¸i sinceritatea ¸ tintelor îi vor califica cel mai bine pentru a-¸ si face partea lor în lume. Deprinderile noastre artificiale ne lipsesc de multe privilegii s ¸i ˘ în ton cu de mult˘ a bucurie s ¸i ne fac s˘ a nu putem fi folositori. O via¸ ta ˘ grea, lipsit˘ moda este o via¸ ta a de mul¸ tumire. Cât de adesea timpul, banii s ¸i s˘ an˘ atatea sunt sacrificate, r˘ abdarea este teribil de înceat˘ a, iar st˘ apânirea de sine este pierdut˘ a, numai de dragul etal˘ arii. Dac˘ a p˘ arin¸ tii ar dori mai mult simplitatea, nepermi¸ tându-¸ si s˘ a cheltuiasc˘ a pentru satisfacerea mândriei s ¸i pentru a urma moda; dac˘ as ¸i-ar men-

134

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ în ceea ce este bine, nefiind afecta¸ ¸ tine o nobil˘ a independen¸ ta ti de influen¸ ta acelora care, în timp ce sus¸ tin c˘ a sunt de partea lui Hristos, refuz˘ a de fapt s˘ a poarte crucea t˘ ag˘ aduirii de sine, chiar prin acest exemplu ei vor da copiilor lor o educa¸ tie deosebit de valoroas˘ a. Co[156] piii vor deveni b˘ arba¸ ti s ¸i femei de o deosebit˘ a valoare moral˘ as ¸i, la rândul lor, vor avea t˘ aria de a sta cu curaj de partea a ceea ce este bine, chiar împotriva curentului modei s ¸i opiniei populare. Fiecare act al p˘ arin¸ tilor va avea repercusiuni asupra viitorului copiilor. Consacrând timp s ¸i bani pentru împodobirea exterioar˘ as ¸i pentru satisfacerea poftei pervertite, ei cultiv˘ a vanitatea, egoismul s ¸i pofta în copii. Mamele se plâng c˘ a sunt atât de împov˘ arate de griji s ¸i trud˘ a, încât nu-¸ si pot lua timp s˘ a-i înve¸ te cu r˘ abdare pe cei mici s ¸i s˘ a simt˘ a împreun˘ a cu ei în dezam˘ agirile s ¸i necazurile lor. Inimile tinere tânjesc dup˘ a simpatie s ¸i duio¸ sie s ¸i, dac˘ a ei nu le dobândesc de la p˘ arin¸ tii lor, le vor c˘ auta din surse care pot primejdui atât min¸ tile, cât s ¸i principiile morale. Am auzit de mame care le refuz˘ a copiilor lor pl˘ aceri nevinovate, din lips˘ a de timp s ¸i aten¸ tie, în timp ce degetele lor neobosite s ¸i ochii obosi¸ ti erau preocupa¸ ti cu cine s ¸tie ce obiect inutil pentru împodobire, ceva ce putea servi doar la încurajarea mândriei s ¸i a extravagan¸ tei în copii. „Cum este înclinat˘ a r˘ amurica, a¸ sa va fi s ¸i copacul.“ Pe m˘ asur˘ a ce copiii se apropie de vârsta maturit˘ a¸ tii, aceste lec¸ tii î¸ si vor aduce roadele în mândrie s ¸i lipsa valorii morale. P˘ arin¸ tii deplâng gre¸ selile copiilor, îns˘ a sunt orbi cu privire la faptul c˘ a ei nu fac altceva decât s˘ a culeag˘ a recolta a ceea ce ei în¸ si¸ si au sem˘ anat. ˘ P˘ arin¸ ti cre¸ stini, asuma¸ ti-v˘ a sarcina pe care o ave¸ ti pentru via¸ ta s ¸i gândi¸ ti-v˘ a cu seriozitate la obliga¸ tiile sacre care v˘ a revin. Face¸ ti din Cuvântul lui Dumnezeu standardul vostru s ¸i nu urma¸ ti modele s ¸i obiceiurile lumii, pofta ochilor s ¸i l˘ aud˘ aro¸ senia vie¸ tii. Fericirea viitoare a familiilor voastre s ¸i bun˘ astarea societ˘ a¸ tii depind într-o mare m˘ asur˘ a de educa¸ tia fizic˘ as ¸i moral˘ a pe care copiii vo¸ stri o primesc în primii ani ai vie¸ tii. Dac˘ a gusturile s ¸i obiceiurile lor vor fi în toate lucrurile a¸ sa de simple cum ar trebui s˘ a fie, dac˘ a îmbr˘ ac˘ amintea va fi ordonat˘ a, f˘ ar˘ a împodobiri în plus, mamele vor g˘ asi timpul necesar s˘ a-¸ si fac˘ a ferici¸ ti copiii s ¸i îi vor înv˘ a¸ ta s˘ a asculte din iubire. Nu-i trimite¸ ti pe cei mici prea de timpuriu la s ¸coal˘ a. Mama [157] trebuie s˘ a fie atent˘ a cum modeleaz˘ a mintea copilului care i-a fost ˘ tori ai copiilor încredin¸ tat. P˘ arin¸ tii ar trebui s˘ a fie cei mai buni înv˘ a¸ ta

Educa¸ tia din c˘ amin

135

lor pân˘ a când ace¸ stia ajung la vârsta de opt sau zece ani. Sala lor de clas˘ a trebuie s˘ a fie în aer liber, printre flori s ¸i p˘ as˘ arele, iar manualul lor, comoara naturii. Când mintea lor poate pricepe acest lucru, p˘ arin¸ tii trebuie s˘ a le deschid˘ a înainte marea carte a naturii. Aceste lec¸ tii, date în astfel de împrejur˘ ari, nu vor fi uitate curând. Trebuie depuse eforturi serioase pentru a preg˘ ati terenul inimii pentru ca Sem˘ an˘ atorul s˘ a poat˘ a sem˘ ana s˘ amân¸ ta cea bun˘ a. Dac˘ a jum˘ atate din timpul care este acum mai mult decât irosit în urma modelor lumii ar fi devotat cultiv˘ arii min¸ tii copiilor, pentru formarea unor deprinderi corecte, în familii ar fi vizibil˘ a o schimbare considerabil˘ a. Nu demult, am auzit o mam˘ a spunând c˘ a îi place s˘ a vad˘ a o cas˘ a frumos construit˘ as ¸i c˘ a defectele de finisaj s ¸i nepotrivirile o deran˘ , îns˘ jeaz˘ a. Eu nu condamn gustul rafinat în aceast˘ a privin¸ ta a, în timp ce o ascultam, m˘ a gândeam cu p˘ arere de r˘ au c˘ a acest rafinament nu l-a folosit în cre¸ sterea copiilor ei. Ace¸ stia constituiau cl˘ adiri de care era responsabil˘ a; în felul ei de-a fi necioplit, lipsit de curtoazie, firile lor p˘ atima¸ se, egoiste, s ¸i voin¸ ta necontrolat˘ a erau dureros de vizibile celor din jur. Caractere gre¸ sit formate, piese umane nepotrivite unele cu altele, într-adev˘ ar a¸ sa erau ace¸ stia, s ¸i cu toate acestea mama era oarb˘ a la toate aceste lucruri. Aranjarea casei era mai important˘ a pentru ea decât simetria caracterului copiilor ei. Cur˘ a¸ tenia s ¸i ordinea constituie datoriile cre¸ stinului s ¸i totu¸ si acestea pot fi duse prea departe s ¸i pot fi considerate cel mai important lucru, în timp ce lucruri de o însemn˘ atate mai mare sunt neglijate. Cei care neglijeaz˘ a interesele copiilor lor din aceste motive dau zecime din ment˘ as ¸i chimen, în timp ce las˘ a nef˘ acute cele mai importante lucruri din lege — dreptatea, mila s ¸i dragostea lui Dumnezeu. Ace¸ sti copii, c˘ arora li se permit atât de multe lucruri, devin ambi¸ tio¸ si, p˘ atima¸ si s ¸i lipsi¸ ti de iubire. Ce bine ar fi dac˘ a p˘ arin¸ tii s ¸i-ar da seama c˘ a de educa¸ tia corect˘ a, înc˘ a din pruncie, depinde fericirea [158] atât a p˘ arin¸ tilor, cât s ¸i a copiilor. Cine sunt ace¸ sti copii încredin¸ ta¸ ti grijii noastre? Sunt membrii mai tineri ai familiei Domnului. „Ia pe acest fiu, pe aceast˘ a fiic˘ a“, spune El, „cre¸ ste-i pentru Mine s ¸i s ¸lefuie¸ ste-i în a¸ sa fel, încât s˘ a fie corespunz˘ atori pentru palat s ¸i s˘ a str˘ aluceasc˘ a în cur¸ tile Domnului“. Ce lucrare pre¸ tioas˘ a! Cât de important˘ a! Cu toate acestea, vedem mame care suspin˘ a pentru un câmp de lucru mai vast, pentru lucrare misionar˘ a. Dac˘ a ar putea merge în Africa sau în India, ar sim¸ ti c˘ a au f˘ acut ceva. Îns˘ a a-¸ si face

136

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

datoriile mici de zi cu zi s ¸i a le aduce la îndeplinire cu credincio¸ sie li se pare un lucru neînsemnat. De ce aceasta? Oare nu pentru c˘ a adesea lucrarea mamei nu este apreciat˘ a? Ea are o mie de griji de care tat˘ al n-are habar. Prea adesea, el se întoarce acas˘ a aducând cu el grijile s ¸i preocup˘ arile de la serviciu, care umbresc bucuria familiei, iar dac˘ a în cas˘ a nu g˘ ase¸ ste totul a¸ sa cum gânde¸ ste el, î¸ si manifest˘ a resentimentele prin ner˘ abdare s ¸i c˘ autare de gre¸ seli. El se poate l˘ auda cu ceea ce a f˘ acut în cursul zilei, îns˘ a lucrarea mamei, în mintea lui, valoreaz˘ a prea pu¸ tin sau este subapreciat˘ a. Pentru el, grijile ei sunt de mic˘ a însemn˘ atate. Ea trebuie doar s˘ a preg˘ ateasc˘ a masa, s˘ a aib˘ a grij˘ a de copii, care uneori sunt mul¸ ti la num˘ ar, s ¸i s˘ a¸ tin˘ a casa în ordine. Ea încearc˘ a toat˘ a ziua s˘ a men¸ tin˘ a constant mecanismul gospod˘ ariei. Ea a încercat, cu oboseal˘ as ¸i îngrijorare, s˘ a vorbeasc˘ a cu bun˘ atate s ¸i voio¸ sie s ¸i s˘ a-i înve¸ te pe copii s˘ a mearg˘ a pe calea cea dreapt˘ a. Pentru aceasta a fost nevoie de efort s ¸i mult˘ a r˘ abdare din partea ei. Ea nu poate, în dreptul ei, s˘ a se laude cu ceea ce a f˘ acut. I se pare c˘ a nu a realizat nimic. Îns˘ a nu este a¸ sa. De¸ si rezultatele muncii nu sunt vizibile, îngerii lui Dumnezeu vegheaz˘ a asupra mamei împov˘ arate de griji, notând poverile pe care ea le duce zi de zi. Numele ei s-ar putea s˘ a nu apar˘ a niciodat˘ a în rapoartele istoriei s ¸i nici s˘ a primeasc˘ a onorurile sau aplauzele lumii, a¸ sa cum s-ar putea întâmpla în dreptul so¸ tului s ¸i tat˘ alui; îns˘ a este imortalizat în c˘ ar¸ tile lui Dumnezeu. Ea [159] face ceea ce poate, iar în ochii lui Dumnezeu, locul ei este mai mare în rang decât cel al unui rege pe tronul lui; pentru c˘ a ea are de-a face cu caracterul, ea modeleaz˘ a mintea. Mamele de acum construiesc societatea care va urma. Cât de important este ca copiii lor s˘ a fie în a¸ sa fel crescu¸ ti, încât s˘ a fie în stare s˘ a se împotriveasc˘ a ispitelor pe care le vor întâmpina la tot ˘! pasul în via¸ ta Oricare i-ar fi chemarea sau preocup˘ arile, tat˘ al s˘ a aduc˘ a în c˘ amin aceea¸ si înf˘ a¸ ti¸ sare zâmbitoare s ¸i acelea¸ si tonuri pl˘ acute ale vocii cu care i-a întâmpinat toat˘ a ziua pe vizitatori s ¸i pe str˘ aini. So¸ tia s˘ a simt˘ a c˘ a se poate bizui pe afec¸ tiunea so¸ tului ei, c˘ a bra¸ tele lui o vor înt˘ ari s ¸i o vor sus¸ tine în toate grijile s ¸i truda ei, c˘ a influen¸ ta lui va fi de partea ei s ¸i astfel povara o va sim¸ ti doar pe jum˘ atate. Nu sunt oare copiii s ¸i ai lui? Tat˘ al s˘ a caute s˘ a u¸ sureze sarcina mamei. În momentele de r˘ agaz s ¸i cele pe care le petrece în pl˘ aceri egoiste, s˘ a caute s˘ a-¸ si cunoasc˘ a

Educa¸ tia din c˘ amin

137

copiii — s˘ a li se al˘ ature în jocurile lor, în lucrul lor. S˘ a le atrag˘ a aten¸ tia spre florile cele frumoase, spre copacii cei falnici, c˘ atre frunzele pe care pot vedea înscris˘ a lucrarea s ¸i dragostea lui Dumnezeu. El ar trebui s˘ a-i înve¸ te c˘ a Dumnezeu, care a f˘ acut toate aceste lucruri, iube¸ ste ceea ce este frumos s ¸i bine. Domnul Hristos a îndreptat aten¸ tia ucenicilor S˘ ai la crinii de pe câmp s ¸i la p˘ as˘ arile cerului, ar˘ atându-le cum le poart˘ a Dumnezeu de grij˘ a, s ¸i a prezentat aceste lucruri ca o dovad˘ a c˘ a El va purta de grij˘ a omului, care este mult mai important în ochii Lui decât p˘ as˘ arile s ¸i florile. Spune¸ ti-le copiilor c˘ a oricât de mult timp ar fi cheltuit pentru etalare, înf˘ a¸ ti¸ sarea noastr˘ a nu se va putea compara niciodat˘ a, prin gra¸ tie s ¸i frumuse¸ te, cu cea a celor mai simple flori de pe câmp. Astfel, min¸ tile lor pot fi c˘ al˘ auzite de la ceea ce este artificial spre ceea ce este natural. Ei pot înv˘ a¸ ta c˘ a Dumnezeu le-a dat toate aceste lucruri frumoase pentru a se bucura s ¸i c˘ a dore¸ ste ˘ minte ale inimii. ca ei s˘ a-i dea Lui cele mai alese s ¸i sfinte sim¸ ta P˘ arin¸ tii ar trebui s˘ a caute s˘ a trezeasc˘ a în copiii lor interesul pentru studiul fiziologiei. Tinerii trebuie instrui¸ ti cu privire la propriile lor corpuri. Sunt doar pu¸ tini tineri care au o cunoa¸ stere clar˘ a a tainelor [160] vie¸ tii. Majoritatea mamelor sunt prea pu¸ tin interesate de studiul minunatului corp omenesc s ¸i rela¸ tia s ¸i dependen¸ ta dintre toate p˘ ar¸ tile complicate ale acestuia. Ele nu în¸ teleg influen¸ ta corpului asupra min¸ tii sau a min¸ tii asupra corpului. Ele se ocup˘ a cu nimicuri inutile, iar apoi se plâng c˘ a nu au timp s˘ a ob¸ tin˘ a acele informa¸ tii de care au nevoie pentru a se ocupa în mod corespunz˘ ator de s˘ an˘ atatea copiilor lor. Le este mai u¸ sor s˘ a-i dea pe mâna doctorilor. Mii de copii mor datorit˘ a ignoran¸ tei cu privire la legile fiin¸ tei lor. Dac˘ a p˘ arin¸ tii în¸ si¸ si ar fi preocupa¸ ti s˘ a dobândeasc˘ a cuno¸ stin¸ te în leg˘ atur˘ a cu acest subiect s ¸i ar sim¸ ti nevoia de a le pune în practic˘ a, am avea o mai bun˘ a stare a lucrurilor. Înv˘ a¸ ta¸ ti-i pe copiii vo¸ stri s˘ a judece de la cauz˘ a la efect. Ar˘ ata¸ ti-le c˘ a, dac˘ a încalc˘ a legile fiin¸ tei ˘ . Dac˘ lor, ei trebuie s˘ a pl˘ ateasc˘ a vinov˘ a¸ tia prin suferin¸ ta a nu vede¸ ti schimb˘ ari rapide în bine a¸ sa cum dori¸ ti, nu v˘ a descuraja¸ ti s ¸i instrui¸ tii cu r˘ abdare s ¸i nu renun¸ ta¸ ti pân˘ a când nu este ob¸ tinut˘ a biruin¸ ta. Continua¸ ti s˘ a-i înv˘ a¸ ta¸ ti cu privire la corpurile lor s ¸i cum s˘ a le poarte de grij˘ a. Nep˘ asarea cu privire la s˘ an˘ atatea trupeasc˘ a duce la nep˘ asare în privin¸ ta principiilor morale. Nu neglija¸ ti s˘ a-i înv˘ a¸ ta¸ ti pe copiii vo¸ stri s˘ a prepare o hran˘ a s˘ an˘ atoas˘ a. Dându-le aceste lec¸ tii de fiziologie s ¸i g˘ atit, voi îi ajuta¸ ti s˘ a

138

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

fac˘ a primii pa¸ si într-una din cele mai importante ramuri ale educa¸ tiei s ¸i întip˘ ari¸ ti principii care sunt elemente esen¸ tiale într-o educa¸ tie religioas˘ a. Toate lec¸ tiile de care am vorbit în acest articol sunt necesare. Dac˘ a li se acord˘ a aten¸ tia necesar˘ a, ele vor fi ca un bastion care îi va ap˘ ara pe copiii no¸ stri de relele care asalteaz˘ a lumea. La mesele noastre trebuie s˘ a se vad˘ a cump˘ atarea. În casele noastre, lumina soarelui, dat˘ a de Dumnezeu, s ¸i aerul curat al cerului trebuie s˘ a fie ˘ spre bine. binevenite. C˘ aminele noastre trebuie s˘ a aib˘ a o influen¸ ta Trebuie s˘ a-i deprindem pe copiii no¸ stri s˘ a-¸ si însu¸ seasc˘ a obiceiuri ˘ m în ceea ce prive¸ s˘ an˘ atoase s ¸i trebuie s˘ a-i înv˘ a¸ ta ste lucrurile lui Dumnezeu. Aceste lucruri vor necesita ceva efort din partea noastr˘ a. [161] Va fi nevoie de rug˘ aciuni, lacrimi s ¸i lec¸ tii pe care s˘ a le tot repet˘ am. Uneori vom fi pu¸ si în mare încurc˘ atur˘ a, ne¸ stiind cum s˘ a realiz˘ am aceste lucruri; îns˘ a îi putem prezenta pe copiii no¸ stri înaintea lui ˘ m, implorându-L s˘ Dumnezeu în rug˘ aciunile pe care le în˘ al¸ ta a-i fereasc˘ a de r˘ au s ¸i spunând: „Acum, Doamne, f˘ a-Ti ¸ lucrarea Tu s ¸i înmoaie s ¸i supune min¸ tile copiilor no¸ stri“, iar El ne va asculta. El ascult˘ a rug˘ aciunile mamelor care plâng, ale mamelor asaltate de griji. Când Domnul Hristos a fost pe p˘ amânt, mamele împov˘ arate s ¸i-au adus copiii la El; gândeau c˘ a, dac˘ a El θ si va pune mâinile peste ei, ele îi vor putea cre¸ ste mai bine, a¸ sa cum ar trebui. Mântuitorul s ¸tia de ce vin aceste mame cu micu¸ tii lor la El s ¸i i-a mustrat pe ucenici, care le spuneau s˘ a plece, zicându-le: „L˘ asa¸ ti copila¸ sii s˘ a vin˘ a la mine s ¸i nu-i opri¸ ti; c˘ aci Împ˘ ar˘ a¸ tia lui Dumnezeu este a unora ca ei“. Dumnezeu îi iube¸ ste pe copila¸ si s ¸i vegheaz˘ a cum î¸ si fac lucrarea p˘ arin¸ tii. Nedreptatea abund˘ a pretutindeni s ¸i, dac˘ a dorim mântuirea copiilor no¸ stri, trebuie s˘ a facem eforturi serioase, perseverente. Domnul Hristos a spus: „Eu M˘ a sfin¸ tesc, pentru ca s ¸i ei s˘ a poat˘ a fi sfin¸ ti¸ ti“. El dorea ca ucenicii S˘ ai s˘ a fie sfin¸ ti¸ ti s ¸i S-a f˘ acut exemplu pentru ei, pentru ca ei s˘ a-L poat˘ a urma. Ce-ar fi dac˘ a ta¸ tii s ¸i mamele s-ar situa pe aceast˘ a pozi¸ tie s ¸i ar spune: „Vreau ca to¸ ti copiii mei s˘ a aib˘ a principii puternice, s ¸i în vederea acestui lucru le voi da un exemplu ˘ “? Mama s˘ prin propria mea via¸ ta a nu considere nici un sacrificiu prea mare dac˘ a acesta este necesar pentru mântuirea casei ei. Nu uita¸ ti c˘ a Domnul Isus Si-a ¸ dat via¸ ta cu scopul de a v˘ a sc˘ apa din ruin˘ a,

Educa¸ tia din c˘ amin

139

pe voi s ¸i pe to¸ ti ai vo¸ stri. El simte cu voi s ¸i v˘ a va ajuta în aceast˘ a lucrare binecuvântat˘ as ¸i ve¸ ti fi împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu. Ne putem permite s˘ a gre¸ sim în unele lucruri, îns˘ a aceasta nu trebuie s˘ a se întâmple nicidecum în privin¸ ta copiilor no¸ stri. Dac˘ a în urma educa¸ tiei primite în c˘ amin ei sunt cura¸ ti s ¸i virtuo¸ si, dac˘ a ˘ un loc în marele plan al lui Dumnezeu pentru vor ocupa cu umilin¸ ta lume, via¸ ta noastr˘ a nu va fi niciodat˘ a un e¸ sec. [162] Cump˘ atarea cre¸ stin˘ as ¸i igiena biblic˘ a, 60-72, 1890.

Be¸ tia mintal˘ a
Ce ar trebui s˘ a citeasc˘ a copiii no¸ stri? Iat˘ a o întrebare serioas˘ a, care necesit˘ a un r˘ aspuns serios. Sunt îngrijorat˘ a când v˘ ad în familii cre¸ stine ziare s ¸i reviste care con¸ tin pove¸ sti care nu influen¸ teaz˘ a mintea în bine. I-am urm˘ arit pe cei care au gust pentru fic¸ tiune s ¸i care s ¸i-l cultiv˘ a. Ei au avut privilegiul de a asculta adev˘ arurile din Cuvântul lui Dumnezeu, de a se familiariza cu convingerile pe care este întemeiat˘ a credin¸ ta noastr˘ a; îns˘ a ei au crescut pân˘ a la vârsta maturit˘ a¸ tii lipsi¸ ti de adev˘ arata evlavie. Ace¸ sti tineri atât de pre¸ tio¸ si au nevoie s˘ a pun˘ a la temelia caracterului lor cel mai bun material — dragostea s ¸i frica de Dumnezeu s ¸i cunoa¸ sterea lui Hristos. Îns˘ a mul¸ ti nu au o cunoa¸ stere inteligent˘ a a adev˘ arului, a¸ sa cum este acesta în Isus. Mintea lor se hr˘ ane¸ ste cu povestiri senza¸ tionale. Ei tr˘ aiesc întro lume fictiv˘ as ¸i nu sunt preg˘ ati¸ ti pentru datoriile practice ale vie¸ tii. Am urm˘ arit copii c˘ arora li s-a îng˘ aduit s˘ a creasc˘ a în acest mod. Fie c˘ a sunt în c˘ amin sau în alt˘ a parte, ei sunt ori f˘ ar˘ a astâmp˘ ar, nervo¸ si sau vis˘ atori, ori sunt incapabili de a conversa, fie s ¸i asupra celor mai comune subiecte. Facult˘ a¸ tile nobile, cele care puteau fi întrebuin¸ tate în vederea atingerii unor scopuri înalte, au fost degradate, ajungând la contemplarea lucrurilor u¸ suratice sau chiar mai r˘ au decât atât, pân˘ a ce posesorul acestora a ajuns s˘ a fie satisf˘ acut cu asemenea subiecte s ¸i doar cu greu mai poate ajunge la ceva mai înalt. Gândul sau conversa¸ tia cu privire la cele religioase au devenit pentru el plictisitoare. Hrana mintal˘ a pentru care c˘ ap˘ atase o oarecare pl˘ acere a fost contaminat˘ a în efectele ei, care l-au condus spre gânduri necurate s ¸i senzuale. Cu toat˘ a sinceritatea am sim¸ tit mil˘ a pentru aceste suflete când mi-am dat seama cât de mult pierd neglijând ocaziile de a-L cunoa¸ ste pe Hristos, în care sunt concentrate toate speran¸ tele noastre pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a. Cât de mult timp pre¸ tios este irosit, timp în care ei ar putea studia Modelul în privin¸ ta adev˘ aratei evlavii. Am cunoscut personal pe c⸠tiva care s ¸i-au pierdut tonusul s˘ an˘ atos [163] al min¸ tii datorit˘ a unor obiceiuri gre¸ site în privin¸ ta lecturii. 140

Be¸ tia mintal˘ a

141

˘ având o imagina¸ Ei trec prin via¸ ta tie bolnav˘ a, amplificând orice necaz, cât de mic. Lucruri pe care o minte s˘ an˘ atoas˘ a, sensibil˘ a, nici nu le-ar b˘ aga în seam˘ a devin pentru ei necazuri de nesuportat, obstacole de netrecut. Pentru ei, via¸ ta este o umbr˘ a continu˘ a. Cei care s ¸i-au îng˘ aduit obiceiul de a alerga nebune¸ ste dup˘ a pove¸ sti excitante î¸ si mutileaz˘ a puterea mintal˘ as ¸i se descalific˘ a singuri de a avea gânduri s ¸i o minte viguroas˘ a. Exist˘ a acum b˘ arba¸ ti s ¸i femei care se afl˘ a în declinul vie¸ tii pentru c˘ a nu s ¸i-au putut reveni niciodat˘ a de pe urma efectelor lecturilor necump˘ atate. Obiceiul format în primii ani s-a dezvoltat o dat˘ a cu cre¸ sterea lor s ¸i s-a înt˘ arit concomitent cu puterea lor; iar eforturile de a-l birui, de¸ si hot˘ arâte, au fost doar par¸ tial încununate de succes. Mul¸ ti nu au putut reveni niciodat˘ a la vigoarea mintal˘ a pe care au avut-o ini¸ tial. Toate încerc˘ arile de a de˘ nefinalizat˘ veni cre¸ stini practici se sfâr¸ sesc doar cu o dorin¸ ta a. Ei nu pot deveni cu adev˘ arat asemenea Domnului Hristos s ¸i continu˘ a s˘ a-¸ si hr˘ aneasc˘ a mintea cu acest fel de literatur˘ a. Nici în plan fizic efectele nu sunt mai pu¸ tin dezastruoase. Sistemul nervos este în mod inutil împov˘ arat prin aceast˘ a pasiune pentru citit. În unele cazuri, tineri s ¸i chiar cei maturi au fost lovi¸ ti de paralizie nu dintr-o alt˘ a cauz˘ a decât aceea a cititului în exces. Mintea a fost continuu ¸ tinut˘ a într-o stare de excitare, pân˘ a când mecanismul delicat al creierului a sl˘ abit atât de mult, încât nu s-a mai putut pune în mi¸ scare, iar consecin¸ ta a fost paralizia. Când este cultivat apetitul pentru povestiri excitante, senza¸ tionale, gustul moral este pervertit, iar mintea nu este satisf˘ acut˘ a pân˘ a nu este hr˘ anit˘ a continuu cu aceast˘ a hran˘ a f˘ ar˘ a valoare, nes˘ an˘ atoas˘ a. Am v˘ azut tinere, a¸ sa-zis cre¸ stine, care nu erau fericite pân˘ a nu aveau la îndemân˘ a vreun roman nou sau vreo revist˘ a cu povestiri. Mintea tânjea dup˘ a stimulente exact a¸ sa cum be¸ tivul dore¸ ste b˘ autura îmb˘ at˘ atoare. Ace¸ sti tineri nu manifest˘ a un spirit de devo¸ tiune; nici o lumin˘ a cereasc˘ a nu poate str˘ aluci asupra celor din preajma lor ˘ religispre a-i conduce la fântâna cunoa¸ sterii. Ei nu au o experien¸ ta oas˘ a profund˘ a. Dac˘ a aceast˘ a categorie de c˘ ar¸ ti nu ar fi stat mereu în preajma lor, ar mai fi existat n˘ adejde pentru îndreptarea lor; îns˘ a ei [164] tânjesc dup˘ a ele s ¸i le ob¸ tin. Sunt îndurerat˘ a s˘ a v˘ ad tineri s ¸i tinere ruinându-¸ si utilitatea în ˘s ˘ care îi va preg˘ aceast˘ a via¸ ta ¸i nedobândind acea experien¸ ta ati pentru

142

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

via¸ ta ve¸ snic˘ as ¸i societatea cereasc˘ a. Nici nu se poate g˘ asi un nume mai potrivit pentru aceast˘ a stare decât acela de „be¸ tie mintal˘ a“. Obiceiurile de necump˘ atare în privin¸ ta cititului exercit˘ a o in˘ periculoas˘ fluen¸ ta a asupra creierului la fel ca s ¸i necump˘ atarea în mâncare s ¸i b˘ autur˘ a. Cea mai bun˘ a cale pentru a preveni cre¸ sterea acestui r˘ au este de a ne preocupa de teren. Este nevoie de cea mai mare grij˘ as ¸i aten¸ tie pentru cultivarea min¸ tii s ¸i sem˘ anarea pe acest teren a pre¸ tioaselor semin¸ te ale adev˘ arului biblic. Domnul, în marea Sa îndurare, ne-a ˘ s˘ descoperit în Scripturi regulile privitoare la o via¸ ta an˘ atoas˘ a. El ne spune ce p˘ acate s˘ a evit˘ am; El ne explic˘ a planul mântuirii s ¸i ne arat˘ a calea c˘ atre cer. El i-a inspirat pe oamenii sfin¸ ti s˘ a scrie, ˘ turi clare cu privire la pericolele care spre folosul nostru, înv˘ a¸ ta ne înconjoar˘ a pe cale s ¸i cum s˘ a sc˘ ap˘ am de ele. Cei care ascult˘ a de îndemnul de a cerceta Scripturile nu vor ignora aceste lucruri. În mijlocul primejdiilor din timpul sfâr¸ sitului, fiecare membru al bisericii ar trebui s˘ a în¸ teleag˘ a argumentele pe care se întemeiaz˘ a n˘ adejdea s ¸i credin¸ ta sa — argumente care nu sunt dificil de în¸ teles. Exist˘ a suficiente lucruri cu care s˘ a ne ocup˘ am mintea, dac˘ a vrem s˘ a cre¸ stem în harul s ¸i cunoa¸ sterea Domnului nostru Isus Hristos. Noi suntem m˘ argini¸ ti, îns˘ a trebuie s˘ a avem un sim¸ t al infinitului. Mintea trebuie pus˘ a la lucru pentru a-L contempla pe Dumnezeu s ¸i minunatul S˘ au plan de mântuire. Sufletul va fi astfel în˘ al¸ tat mai presus de ceea ce este p˘ amântesc, obi¸ snuit, s ¸i se va îndrepta spre ceea ce este nobil s ¸i ve¸ snic. Gândul c˘ a noi facem parte din lumea lui Dumnezeu, în prezen¸ ta marelui Creator al Universului, care l-a f˘ acut pe om dup˘ a asem˘ anarea Sa, va conduce mintea pe un câmp mult mai larg de medita¸ tie. Este un gând m˘ are¸ t acela c˘ a ochiul lui Dumnezeu vegheaz˘ a asupra noastr˘ a, c˘ a El ne iube¸ ste, c˘ a ne poart˘ a atât de mult de grij˘ a, încât a dat pe scumpul S˘ au Fiu pentru a ne [165] r˘ ascump˘ ara, pentru ca s˘ a nu pierim în starea noastr˘ a nenorocit˘ a; iar acela care î¸ si deschide inima s˘ a primeasc˘ as ¸i s˘ a contemple astfel de teme nu se va mul¸ tumi niciodat˘ a s˘ a z˘ aboveasc˘ a asupra subiectelor banale, senza¸ tionale. Dac˘ a Biblia ar fi studiat˘ a a¸ sa cum ar trebui, oamenii ar avea un intelect puternic. Subiectele pe care le trateaz˘ a Cuvântul lui Dumnezeu, simplitatea plin˘ a de demnitate cu care sunt prezentate, temele nobile pe care acesta le aduce în fa¸ ta min¸ tii dezvolt˘ a în om

Be¸ tia mintal˘ a

143

facult˘ a¸ ti care altfel nu ar fi dezvoltate. În Biblie se deschide în fa¸ ta imagina¸ tiei un câmp nelimitat. Cercet˘ atorul acestor teme m˘ are¸ te se întoarce de la contemplarea lor, de la cugetarea asupra acestor ˘ mintele mai curate decât dac˘ subiecte distinse, cu mintea s ¸i cu sim¸ ta a s ¸i-ar fi petrecut timpul citind orice alt˘ a lucrare de origine omeneasc˘ a, f˘ ar˘ a s˘ a mai punem în calcul pe cele cu un caracter minor. Min¸ tile tinere pierd ocazia de a atinge cea mai nobil˘ a dezvoltare atunci când neglijeaz˘ a cea mai înalt˘ a surs˘ a a în¸ telepciunii — Cuvântul lui Dumnezeu. Motivul pentru care avem atât de pu¸ tini oameni cu o minte dezvoltat˘ a, de o valoare statornic˘ as ¸i solid˘ a, este c˘ a nu mai exist˘ a fric˘ a de Dumnezeu, Dumnezeu nu mai este iubit, iar principiile religioase nu sunt puse în practic˘ a în via¸ ta de zi cu zi a¸ sa cum ar trebui. Dumnezeu dore¸ ste ca noi s˘ a folosim toate mijloacele pe care le avem la dispozi¸ tie pentru a ne cultiva s ¸i înt˘ ari puterile intelectuale. ˘ mai înalt˘ Noi am fost crea¸ ti pentru o existen¸ ta a, mai nobil˘ a, decât via¸ ta pe care o avem acum. Trebuie s˘ a folosim timpul prezent ca s˘ a ne preg˘ atim pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a. Oare unde am putea g˘ asi teme mai m˘ are¸ te pentru contemplare sau un subiect mai interesant pentru gândurile noastre decât în adev˘ arurile sublime desf˘ as ¸urate în Biblie? Aceste adev˘ aruri vor face o lucrare puternic˘ a în favoarea omului, iar el nu are de f˘ acut decât s˘ a le urmeze. Îns˘ a cât de pu¸ tin este studiat˘ a Biblia! Z˘ abovim asupra oric˘ aror subiecte neimportante, numai asupra acestuia nu. Dac˘ a Biblia ar fi studiat˘ a mai mult, dac˘ a adev˘ arurile ei ar fi în¸ telese mai bine, noi am fi un popor mult mai luminat s ¸i mai inteligent. Îngerii din lumea luminii stau al˘ aturi de c˘ aut˘ atorul sincer dup˘ a adev˘ ar pentru a-i impresiona s ¸i ilumina mintea. Cel care are în¸ telegerea întunecat˘ a poate g˘ asi lumin˘ a prin [166] cunoa¸ sterea Scripturii. Cump˘ atarea cre¸ stin˘ as ¸i igiena biblic˘ a, 123-26, 1890. Pentru studiu suplimentar Patriarhi s ¸i profe¸ ti, 111-116, 1890, S˘ apt˘ amâna literar˘ a; Patriarhi s ¸i profe¸ ti, 592-602, 1890, Scolile ¸ profe¸ tilor; ˘ prin cuvânt s The Review and Herald, 31 martie, 1891, Înva¸ ta ¸i exemplu; The Review and Herald, 15 septembrie, 1891, Lucrarea mamei;

144

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

[167] Calea c˘ atre Hristos, 89-96, 1892, O cunoa¸ stere a lui Dumnezeu;

C˘ ar¸ tile în s ¸colile noastre
În lucrarea de educare a tinerilor din s ¸colile noastre, este dificil s˘ a men¸ tii influen¸ ta Duhului lui Dumnezeu s ¸i în acela¸ si timp s˘ a te conduci dup˘ a principii gre¸ site. Lumina care str˘ aluce¸ ste asupra acelora care au ochi s˘ a vad˘ a nu poate fi amestecat˘ a cu întunericul ereziei s ¸i erorii care se g˘ ase¸ ste în atât de multe din manualele recomandate studen¸ tilor din colegiile noastre. Atât profesorii, cât s ¸i elevii au considerat c˘ a, pentru a dobândi educa¸ tie, este necesar s˘ a ˘ necredincio¸ studieze operele scriitorilor care înva¸ ta sia, pentru c˘ a lucr˘ arile lor con¸ tin ceva perle de gândire. Îns˘ a cine este cel care le-a inspirat? Dumnezeu s ¸i numai Dumnezeu, pentru c˘ a El este sursa oric˘ arei lumini. Oare toate lucrurile esen¸ tiale pentru s˘ an˘ atate, pentru cre¸ sterea noastr˘ a spiritual˘ as ¸i pentru natura moral˘ a nu se g˘ asesc în paginile scrierilor sfinte? Nu este oare Domnul Hristos capul nostru care tr˘ aie¸ ste? Si ¸ oare nu trebuie s˘ a cre¸ stem pân˘ a la statura deplin˘ a de b˘ arba¸ ti s ¸i femei? Oare ar putea un izvor necurat s˘ a îndulceasc˘ a apele? De ce trebuie s˘ a ne b˘ al˘ acim prin mul¸ timea de gre¸ seli con¸ tinute în lucr˘ arile p˘ agânilor s ¸i necredincio¸ silor, de dragul de a ob¸ tine beneficiul câtorva adev˘ aruri intelectuale, când avem la dispozi¸ tia noastr˘ a tot adev˘ arul? Omul nu poate face nimic bun f˘ ar˘ a Dumnezeu. El este sursa oric˘ arei raze de lumin˘ a care str˘ apunge întunericul lumii. Tot ce este de valoare vine de la Dumnezeu s ¸i Îi apar¸ tine Lui. Exist˘ a un motiv datorit˘ a c˘ aruia agen¸ tii vr˘ ajma¸ sului dau dovad˘ a uneori de o în¸ telepciune remarcabil˘ a. Satana însu¸ si a fost educat s ¸i disciplinat în cur¸ tile cere¸ sti s ¸i el s ¸tie ce este bine s ¸i ce este r˘ au. El amestec˘ a ceea ce este de valoare cu ceea ce este pervertit, s ¸i aceasta îi d˘ a puterea de a-i în¸ sela pe fiii oamenilor. Îns˘ a oare pentru c˘ a Satana a furat ˘ asupra din cer podoaba pe care o avea ca s˘ a poat˘ a exercita influen¸ ta domeniilor pe care le-a uzurpat, cei care st˘ ateau în întuneric, dar au v˘ azut o mare lumin˘ a, s˘ a se întoarc˘ a ei oare de la lumin˘ as ¸i s˘ a [168] fie de partea întunericului? Oare cei care au cunoscut cuvintele lui Dumnezeu pot s˘ a le recomande elevilor s ¸i studen¸ tilor no¸ stri c˘ ar¸ ti 145

146

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

care exprim˘ a sentimente p˘ agâne sau de necredincio¸ sie, pentru ca ace¸ stia s˘ a devin˘ a inteligen¸ ti? Satana are agen¸ tii lui, educa¸ ti dup˘ a metodele lui, inspirate de spiritul lui s ¸i adaptate lucr˘ arilor lui; îns˘ a s˘ a colabor˘ am noi cu ei? Oare noi, cre¸ stini fiind, s˘ a recomand˘ am lucr˘ arile lui ca fiind valoroase, chiar esen¸ tiale, pentru dobândirea unei educa¸ tii? Domnul Însu¸ si a avut în vedere ca s˘ a fie întemeiate s ¸coli pentru a se putea dobândi cuno¸ stin¸ ta cea adev˘ arat˘ a. Nici un profesor din s ¸colile noastre nu ar trebui s˘ a sugereze ideea c˘ a, pentru a avea o educa¸ tie corespunz˘ atoare, este esen¸ tial s˘ a se studieze manuale care exprim˘ a p˘ arerile celor p˘ agâni s ¸i necredincio¸ si. Studen¸ tii care sunt astfel educa¸ ti nu pot deveni educatori competen¸ ti; c˘ aci ei sunt îndopa¸ ti cu sofismele vr˘ ajma¸ sului. Studiul lucr˘ arilor care exprim˘ a în vreun fel puncte de vedere ale necredincio¸ silor este ca s ¸i cum ai lucra cu mâinile pe c˘ arbuni negri; c˘ aci omul nu se poate s˘ a nu-¸ si mânjeasc˘ a mintea atâta timp cât este încrez˘ ator. Îndreptându-ne spre asemenea surse de cunoa¸ stere, nu ne întoarcem noi oare de la z˘ apada curat˘ a a Libanului ca s˘ a bem din apa tulbure din vale? Oamenii care se îndep˘ arteaz˘ a de la cunoa¸ sterea lui Dumnezeu s ¸i-au pus min¸ tile sub controlul st˘ apânului lor, Satana, iar acesta îi instruie¸ ste ca s˘ a fie slujitorii lui. Cu cât sunt aduse în fa¸ ta tinerilor mai pu¸ tine lucr˘ ari ale celor necredincio¸ si, cu atât va fi mai bine. Îngerii cei r˘ ai sunt mereu în alert˘ a pentru a în˘ al¸ ta înaintea tinerilor lucr˘ ari care le vor v˘ at˘ ama mintea s ¸i, pe m˘ asur˘ a ce sunt citite c˘ ar¸ ti care exprim˘ a vederi p˘ agâne s ¸i necredincioase, ace¸ sti agen¸ ti nev˘ azu¸ ti ai r˘ aului caut˘ a s˘ a trezeasc˘ a în cei care le studiaz˘ a un spirit de îndoial˘ a ˘ . Cei care se adap˘ s ¸i necredin¸ ta a din aceste ape necurate nu înseteaz˘ a dup˘ a apa vie¸ tii; c˘ aci ei sunt satisf˘ acu¸ ti cu rezervoarele cr˘ apate ale lumii. Ei consider˘ a c˘ a de¸ tin comorile cuno¸ stin¸ tei, când, de fapt, ei strâng doar lemn, fân s ¸i paie, lucruri care nu merit˘ a s˘ a fie nici [169] c⸠stigate, nici p˘ astrate. Felul în care se apreciaz˘ a pe ei în¸ si¸ si, ideea c˘ a o cunoa¸ stere superficial˘ a a lucrurilor constituie educa¸ tie, îi face s˘ a fie înfumura¸ ti s ¸i mul¸ tumi¸ ti de sine, când ei sunt de fapt a¸ sa cum erau fariseii, care nu cuno¸ steau nici Scriptura, nici puterea lui Dumnezeu. O, de-ar pre¸ tui tinerii no¸ stri cuno¸ stin¸ ta care este nepieritoare, ˘ care este pe care o pot lua cu ei în via¸ ta ve¸ snic˘ a, acea cuno¸ stin¸ ta ˘ tosimbolizat˘ a prin aur, argint s ¸i pietre pre¸ tioase! Profesorii s ¸i înv˘ a¸ ta rii care se consider˘ a în¸ telep¸ ti nu s ¸tiu nimic din ceea ce ar trebui s˘ a

C˘ ar¸ tile în s ¸colile noastre

147

cunoasc˘ a. Ei au nevoie s˘ a înve¸ te blânde¸ tea s ¸i umilin¸ ta în s ¸coala lui Hristos, pentru ca s˘ a poat˘ a pre¸ tui cum se cuvine ceea ce este valoros în ochii cerului. Aceia care primesc o educa¸ tie deosebit˘ a, o educa¸ tie care va dura cât ve¸ snicia, nu vor fi privi¸ ti ca cei mai înv˘ a¸ ta¸ ti oameni ai lumii. Îns˘ a Scripturile spun c˘ a „frica de Domnul este începutul în¸ telepciunii“. Acest mod de cunoa¸ stere este considerat ca fiind mediocru în ochii lumii s ¸i cu toate acestea este esen¸ tial ca fiecare tân˘ ar s˘ a ajung˘ a în¸ telept în ce prive¸ ste cunoa¸ sterea Scripturilor, dac˘ a dore¸ ste s˘ a aib˘ a via¸ ta ve¸ snic˘ a. Apostolul spune: „Toat˘ a Scriptura este dat˘ a prin inspira¸ tie de c˘ atre Dumnezeu s ¸i de folos ca s˘ a înve¸ te, s˘ a mustre, s˘ a îndrepte, s˘ a dea în¸ telepciune în neprih˘ anire; pentru ca omul lui Dumnezeu s˘ a fie des˘ avâr¸ sit s ¸i cu totul destoinic pentru orice lucrare bun˘ a“. Cât sunt de cuprinz˘ atoare aceste cuvinte! S˘ a c˘ aut˘ am cu to¸ tii s˘ a aprofund˘ am în¸ telesul puterilor, însemn˘ atatea Cuvântului lui Dumnezeu. O lectur˘ a superficial˘ a a Cuvântului inspirat nu va fi de prea mare folos, c˘ aci orice afirma¸ tie f˘ acut˘ a pe paginile c˘ ar¸ tii sfinte necesit˘ a o medita¸ tie profund˘ a. Este adev˘ arat c˘ a anumite pasaje nu cer o concentrare tot atât de profund˘ a ca altele; c˘ aci ceea ce vor s˘ a spun˘ a acele pasaje este mai evident. Îns˘ a cercet˘ atorul Cuvântului lui Dumnezeu va c˘ auta s˘ a în¸ teleag˘ a mesajul unui pasaj în leg˘ atur˘ a cu altul, pân˘ a când lan¸ tul adev˘ arului se clarific˘ a în viziunea sa. Dup˘ a cum filoanele minereurilor pre¸ tioase nu se afl˘ a la suprafa¸ ta p˘ amântului, ci în adânc, la fel bog˘ a¸ tiile spirituale sunt ascunse în paginile scrierilor sfinte s ¸i necesit˘ a mult efort mintal s ¸i mult˘ a rug˘ aciune pentru a putea descoperi în¸ telesul ascuns al Cuvântului lui Dumnezeu. Fie ca fiecare elev care pre¸ tuie¸ ste comoara cereasc˘ a s˘ a-¸ si pun˘ a la lucru [170] puterile mintale s ¸i spirituale s ¸i s˘ a se afunde tot mai adânc în mina adev˘ arului, pentru a putea dobândi aurul ceresc — acea în¸ telepciune care îl va face în¸ telept în vederea mântuirii. Dac˘ a jum˘ atate din zelul manifestat în c˘ aut˘ arile de a în¸ telege ideile str˘ alucite ale diver¸ silor autori necredincio¸ si ar fi manifestat în studierea planului de mântuire, mii dintre cei care acum sunt în întuneric ar fi încânta¸ ti de în¸ telepciunea, puritatea s ¸i calitatea lucrurilor pe care le-a f˘ acut Dumnezeu în favoarea noastr˘ a; ar p˘ ar˘ asi preocuparea pentru ei în¸ si¸ si s ¸i ar fi uimi¸ ti s ¸i s-ar minuna de iubirea lui Dumnezeu, care a dat pe singurul S˘ au Fiu n˘ ascut pentru un neam dec˘ azut. Oare cum se face c˘ a atât de mul¸ ti se mul¸ tumesc s˘ a bea din apele tulburi din valea plângerii, în loc s˘ a-¸ si împrosp˘ ateze sufletele

148

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ din mun¸ din izvoarele de via¸ ta ti? Profetul întreab˘ a: „Va l˘ asa omul z˘ apada Libanului care vine de pe stânci în câmpie? Sau vor fi uitate apele reci care vin din alte locuri?“ Dumnezeu r˘ aspunde: „Poporul Meu M-a uitat s ¸i au ars t˘ amâie pe altarul mândriei, ceea ce a f˘ acut ca picioarele s˘ a li se împleticeasc˘ a, p˘ ar˘ asind c˘ ar˘ arile cele vechi.“ Este un lucru trist c˘ a b˘ arba¸ ti c˘ arora li s-au încredin¸ tat capacit˘ a¸ ti deosebite spre a fi folosite în slujba lui Dumnezeu s ¸i-au înjosit puterile punându-le în slujba r˘ aului s ¸i s ¸i-au a¸ sezat talentele la picioarele vr˘ ajma¸ sului. Ei s-au supus celei mai înjositoare robii a prin¸ tului r˘ aului s ¸i au refuzat s˘ a-I slujeasc˘ a lui Hristos, acest lucru p˘ arându-li-se nepl˘ acut s ¸i înjositor. Ei au privit lucrarea slujitorului lui Hristos ca pe o lucrare mai prejos de ambi¸ tia lor, care necesita renun¸ tarea la o parte din preten¸ tiile lor, un fel de sclavie care le-ar înrobi puterile s ¸i ˘ . Cel care a f˘ ar îngusta cercul lor de influen¸ ta acut un sacrificiu infinit pentru a-i elibera din robia p˘ acatului a fost a¸ sezat deoparte ca fiind nedemn de cele mai mari eforturi ale lor s ¸i de slujirea cea mai înalt˘ a. [171] Ace¸ sti oameni s ¸i-au primit talentele de la Dumnezeu s ¸i orice nestemat˘ a a gândirii, pentru care au fost aprecia¸ ti ca meritând aten¸ tia cercet˘ atorilor s ¸i gânditorilor, nu le apar¸ tine lor, ci Dumnezeului oric˘ arei în¸ telepciuni, pe care ei nu Îl recunosc. Prin tradi¸ tie s ¸i printr-o fals˘ a educa¸ tie, ace¸ sti oameni sunt în˘ al¸ ta¸ ti s ¸i socoti¸ ti ca educatori ai lumii; îns˘ a, apelând la ei, studen¸ tii sunt în primejdia de a accepta ceea ce este întinat o dat˘ a cu ceea ce este pre¸ tios; c˘ aci cu p˘ ar¸ ti din filozofia s ¸i educa¸ tia adev˘ arat˘ a sunt amestecate supersti¸ tia, ra¸ tionamentul în¸ sel˘ ator s ¸i minciuna. Acest amestec este otr˘ avitor pentru suflet s ¸i distruge credin¸ ta în Dumnezeul adev˘ arului. Cei care înseteaz˘ a dup˘ a cunoa¸ stere nu trebuie s˘ a se duc˘ a la aceste fântâni otr˘ avite, c˘ aci ei sunt invita¸ ti s˘ a vin˘ a la fântâna vie¸ tii s ¸i s˘ a bea de acolo cât vor. Cercetând Cuvântul lui Dumnezeu, ei pot g˘ asi comoara ascuns˘ aa adev˘ arului, care a fost mult timp îngropat˘ a sub molozul minciunii, tradi¸ tiei omene¸ sti s ¸i p˘ arerilor oamenilor. Biblia este marele educator; c˘ aci nu este posibil s˘ a-i studiezi cu rug˘ aciune paginile sfinte f˘ ar˘ a s˘ a ai mintea ordonat˘ a, înnobilat˘ a, cur˘ a¸ tit˘ as ¸i rafinat˘ a. C˘ aci a¸ sa cum vorbe¸ ste Domnul, „în¸ teleptul s˘ a nu se laude cu în¸ telepciunea lui, cel tare s˘ a nu se laude cu t˘ aria lui, bogatul s˘ a nu se laude cu bog˘ a¸ tia lui, ci cel ce se laud˘ a s˘ a se laude c˘ a are pricepere s ¸i c˘ a M˘ a cunoa¸ ste, c˘ as ¸tie c˘ a Eu sunt Domnul, care fac mil˘ a, judecat˘ as ¸i dreptate pe p˘ amânt! C˘ aci în acestea g˘ asesc pl˘ acere

C˘ ar¸ tile în s ¸colile noastre

149

Eu, zice Domnul. Iat˘ a, vin zilele, zice Domnul, când voi pedepsi pe to¸ ti cei t˘ aia¸ ti împrejur, care nu sunt t˘ aia¸ ti împrejur cu inima.“ (Ieremia 9, 23-25). Cei care sus¸ tin c˘ a sunt cre¸ stini, care pretind a crede adev˘ arul, s ¸i cu toate acestea beau din apele întinate ale necredincio¸ siei, s ¸i care prin cuvânt s ¸i exemplu îndep˘ arteaz˘ as ¸i pe al¸ tii de la apele din z˘ apezile reci ale Libanului sunt nebuni, de¸ si ei se socotesc în¸ telep¸ ti. „Asculta¸ ti Cuvântul pe care vi-l roste¸ ste, cas˘ a a lui Israel! A¸ sa vorbe¸ ste Domnul: «Nu v˘ a lua¸ ti dup˘ a felul de vie¸ tuire al neamurilor, s ¸i nu v˘ a teme¸ ti de semnele cerului, pentru c˘ a neamurile se tem de ele. C˘ aci obiceiurile [172] popoarelor sunt de¸ sarte, ... dar Domnul este Dumnezeu cu adev˘ arat, este un Dumnezeu viu s ¸i un împ˘ arat ve¸ snic. P˘ amântul tremur˘ a de mânia Lui s ¸i neamurile nu pot s˘ a sufere urgia Lui. A¸ sa s˘ a le vorbi¸ ti: Dumnezeii care n-au f˘ acut nici cerurile, nici p˘ amântul, vor pieri de pe p˘ amânt s ¸i de sub ceruri. Dar El a f˘ acut p˘ amântul prin puterea Lui, a întemeiat lumea prin în¸ telepciunea Lui, a întins cerurile prin priceperea Lui. La tunetul Lui, url˘ a apele în ceruri; El ridic˘ a norii de la marginile p˘ amântului, d˘ a na¸ stere fulgerelor s ¸i ploii s ¸i scoate vântul din c˘ am˘ arile lui. Atunci se arat˘ a omul cât este de prost cu s ¸tiin¸ ta lui s ¸i orice argintar r˘ amâne de ru¸ sine cu chipul s˘ au cioplit; c˘ aci idolii lui nu sunt decât minciun˘ a, s ¸i nu este nici o suflare în ei; sunt un lucru de nimic, o lucrare în¸ sel˘ atoare, s ¸i vor pieri când va veni pedeapsa. Dar Cel ce este partea lui Iacov, nu este ca ei; c˘ aci El a întocmit totul s ¸i Israel este semin¸ tia mo¸ stenirii Lui: Domnul o¸ stirilor este Numele Lui.»“(Ieremia 10, 1-16). „A¸ sa vorbe¸ ste Domnul: blestemat s˘ a fie omul care se încrede în om, care se sprijine¸ ste pe un muritor s ¸i î¸ si abate inima de la Domnul! C˘ aci este un nenorocit în pustie, s ¸i nu vede venind fericirea; locuie¸ ste în locurile arse ale pustiei, într-un p˘ amânt s˘ arat s ¸i f˘ ar˘ a locuitori. Binecuvântat s˘ a fie omul care se încrede în Domnul s ¸i a c˘ arui n˘ adejde este Domnul! C˘ aci el este ca un pom s˘ adit lâng˘ a ape care î¸ si întinde r˘ ad˘ acinile spre râu; nu se teme de c˘ aldur˘ a, când vine, s ¸i frunzi¸ sul lui r˘ amâne verde; în anul secetei, nu se teme s ¸i nu înceteaz˘ a s˘ a aduc˘ a road˘ a.... Doamne, n˘ adejdea lui Israel! To¸ ti cei ce Te p˘ ar˘ asesc vor fi acoperi¸ ti de ru¸ sine. Cei ce se abat de la Mine vor fi scri¸ si pe p˘ amânt, c˘ aci p˘ ar˘ asesc pe Domnul, izvorul de ap˘ a vie.

150

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Vindec˘ a-m˘ a, Tu, Doamne, s ¸i voi fi vindecat; mântuie¸ ste-m˘ a Tu s ¸i voi fi mântuit; c˘ aci Tu e¸ sti slava mea!“ (Ieremia 17, 5-14). [173] Fie ca cei care cred în adev˘ arul pentru acest timp s˘ a lase deoparte ˘ pe al¸ pe autorii care îi înva¸ ta tii s˘ a fie necredincio¸ si. Fie ca lucr˘ arile autorilor necredincio¸ si s˘ a nu apar˘ a pe rafturile bibliotecilor noastre, la care au acces copiii no¸ stri. Fie ca cei care au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu s ¸i puterea lumii care va veni s˘ a nu mai considere ca fiind esen¸ tial pentru o bun˘ a educa¸ tie cunoa¸ sterea scrierilor acelora care neag˘ a existen¸ ta lui Dumnezeu s ¸i care privesc cu dispre¸ t Cuvântul S˘ au sfânt. Nu l˘ asa¸ ti loc agen¸ tilor lui Satana din moment ce nu exist˘ a nimic cu care s˘ a-¸ si argumenteze faptele lor, nimic curat nu poate ie¸ si din ceva necurat. [174] The Review and Herald, 10 noiembrie, 1891.

˘ torul adev˘ Înv˘ a¸ ta arului, singurul educator sigur
În lume exist˘ a dou˘ a categorii de educatori. Prima categorie este constituit˘ a din cei pe care Dumnezeu îi face canale ale luminii, iar cealalt˘ a este format˘ a din cei pe care Satana îi folose¸ ste ca agen¸ ti ai s˘ ai, care s ¸tiu s˘ a fac˘ a r˘ aul. Primii contempl˘ a caracterul lui Dumnezeu s ¸i cresc în ce prive¸ ste cunoa¸ sterea lui Isus, pe care Dumnezeu L-a trimis în lume. Aceast˘ a categorie se dedic˘ a întru totul acelor lucruri ˘ suflecare aduc iluminare cereasc˘ a, în¸ telepciune divin˘ as ¸i care înal¸ ta tul. Toate capacit˘ a¸ tile lor sunt supuse lui Dumnezeu, iar gândurile lor sunt sub conducerea lui Hristos. Cei din cealalt˘ a categorie s-au aliat cu prin¸ tul întunericului, care este tot timpul cu ochii în patru s˘ a g˘ aseasc˘ a prilejul de a-i înv˘ a¸ ta pe al¸ tii lucruri p˘ ac˘ atoase. Dac˘ a i se permite, el nu va pregeta s˘ a-¸ si croiasc˘ a drum spre inim˘ as ¸i minte. Exist˘ a o mare nevoie în ce prive¸ ste ridicarea standardului neprih˘ anirii în s ¸colile noastre, de a face educa¸ tia pe care Dumnezeu a rânduit-o. Dac˘ a Domnul Hristos ar intra în institu¸ tiile noastre de în˘ mânt, El le-ar cur˘ v˘ a¸ ta a¸ ti a¸ sa cum a cur˘ a¸ tit templul, dând afar˘ a multe ˘ nesfânt˘ lucruri care au o influen¸ ta a. Multe dintre c˘ ar¸ tile pe care le studiaz˘ a tinerii ar fi înl˘ aturate, iar locul lor ar fi luat de cele care ˘ consistent˘ imprim˘ a o cuno¸ stin¸ ta as ¸i care abund˘ a în sentimente care pot fi pre¸ tuite, care pot fi a¸ sezate în inim˘ a în forma unor precepte care pot c˘ al˘ auzi comportamentul. Este oare scopul Domnului acela ca principii false, ra¸ tionamente îndoielnice s ¸i sofismele lui Satana s˘ a fie ¸ tinute în aten¸ tia min¸ tii copiilor s ¸i tinerilor? Trebuie oare ca punctele de vedere p˘ agâne s˘ a fie prezentate studen¸ tilor no¸ stri ca fiind achizi¸ tii valoroase în bagajul lor de cuno¸ stin¸ te? Lucr˘ arile celui mai inteligent dintre sceptici sunt lucr˘ arile unei min¸ ti care se complace în slujba du¸ smanului s ¸i oare cei care pretind a fi reformatori, care caut˘ a s˘ a-i conduc˘ a pe copii s ¸i pe tineri pe calea cea dreapt˘ a, spre ceruri, î¸ si [175] pot închipui c˘ a Dumnezeu va fi mul¸ tumit s˘ a-i vad˘ a prezentându-le acestora ceea ce reprezint˘ a în mod gre¸ sit caracterul S˘ au, a¸ sezându-L într-o lumin˘ a fals˘ a înaintea tinerilor? Oare p˘ arerile necredincio¸ silor, punctele de vedere ale celor desfrâna¸ ti s˘ a fie sus¸ tinute ca fiind demne 151

152

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

de aten¸ tia studen¸ tilor, pentru c˘ a ele constituie opere ale celor pe care lumea îi admir˘ a ca fiind mari gânditori? Oare oamenii care sus¸ tin a crede în Dumnezeu s˘ a se îndrepte spre ace¸ sti autori nesfin¸ ti s ¸i s˘ a le pre¸ tuiasc˘ a punctele de vedere, depozitându-le în minte ca pe ni¸ ste bog˘ a¸ tii pre¸ tioase? Fereasc˘ a Dumnezeu! Dumnezeu le-a acordat acestor oameni, pe care lumea îi admir˘ a, daruri intelectuale de nepre¸ tuit; i-a înzestrat cu min¸ ti capabile, îns˘ a ei nu le-au folosit pentru slava lui Dumnezeu. Ei s-au desp˘ ar¸ tit de El a¸ sa cum a f˘ acut s ¸i Satana; dar, în ciuda faptului c˘ a s-au desp˘ ar¸ tit de Dumnezeu, ei înc˘ a re¸ tin multe dintre pre¸ tioasele nestemate ale gândirii pe care El li le-a dat, s ¸i pe acestea ei le a¸ seaz˘ a într-un cadru eronat, pentru a face atr˘ ag˘ atoare propriile lor p˘ areri, inspirate de prin¸ tul r˘ aului. Este adev˘ arat c˘ a în scrierile p˘ agânilor s ¸i ale celor necredincio¸ si se g˘ asesc idei valoroase, care sunt atr˘ ag˘ atoare pentru minte. Îns˘ a exist˘ a o motiva¸ tie pentru aceasta. Oare nu a fost Satana un purt˘ ator de lumin˘ a, unul care a stat în prezen¸ ta slavei lui Dumnezeu din ceruri s ¸i aproape de Isus în putere s ¸i m˘ are¸ tie? În cuvinte inspirate, el este descris ca întruchipând „cea mai înalt˘ a des˘ avâr¸ sire, plin de în¸ telepciune s ¸i des˘ avâr¸ sit în frumuse¸ te“ (Ezechiel 28, 12). Profetul spune: „St˘ ateai în Eden, gr˘ adina lui Dumnezeu, s ¸i erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe ... erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu s ¸i umblai în mijlocul pietrelor scânteietoare. Ai fost f˘ ar˘ a prihan˘ a în c˘ aile tale, din ziua în care ai fost f˘ acut pân˘ a în ziua când s-a g˘ asit nelegiuirea în tine.... Ti ¸ s-a îngâmfat inima din pricina frumuse¸ tii tale, ¸ ti-ai stricat în¸ telepciunea cu str˘ alucirea ta. De aceea, te arunc [176] pe p˘ amânt, te dau priveli¸ ste împ˘ ara¸ tilor. Prin mul¸ timea nelegiuirilor tale, prin nedreptatea nego¸ tului t˘ au, ¸ ti-ai spurcat loca¸ surile sfinte; de aceea, scot din mijlocul t˘ au un foc, care ˘ pe p˘ te mistuie, s ¸i te prefac în cenu¸ sa amânt, înaintea tuturor celor care te privesc. To¸ ti cei care te privesc între popoare r˘ amân uimi¸ ti din pricina ta; e¸ sti nimicit s ¸i nu vei mai fi niciodat˘ a.“ (Ezechiel 28, 14-19). Lucifer a pervertit m˘ are¸ tia s ¸i puterea cu care l-a înzestrat Dumnezeu; s ¸i totu¸ si, când acest lucru se potrive¸ ste scopului s˘ au, el poate împ˘ art˘ as ¸i oamenilor p˘ areri care sunt încânt˘ atoare. Totul în natur˘ a vine de la Dumnezeu; cu toate acestea, Satana îi poate inspira pe ˘ toare s agen¸ tii s˘ ai cu gânduri care pot p˘ area în˘ al¸ ta ¸i nobile. Oare nu

Înv˘ a¸ ta ˘ torul adev˘ arului, singurul educator sigur

153

a venit el la Hristos cu citate din Biblie atunci când s ¸i-a propus s˘ a-L înfrâng˘ a cu ispitirile lui viclene? Acesta este felul în care vine s ¸i la om, ca un înger de lumin˘ a, deghizându-¸ si în¸ sel˘ aciunile sub o înf˘ a¸ ti¸ sare de bun˘ atate s ¸i f˘ acându-i pe oameni s˘ a cread˘ a c˘ a el este mai degrab˘ a prietenul decât vr˘ ajma¸ sul lor. În acest fel a în¸ selat el neamul omenesc — în¸ selându-i cu ispitele lui subtile, tulburându-i cu am˘ agirile lui viclene. Satana a pus în seama lui Dumnezeu toate relele pe care firea p˘ amânteasc˘ a le-a mo¸ stenit. El L-a prezentat ca pe un Dumnezeu care are pl˘ acere s˘ a-i vad˘ a suferind pe cei pe care i-a creat, ca unul care este r˘ azbun˘ ator s ¸i neiert˘ ator. Satana este cel care a inventat doctrina chinului ve¸ snic ca pedeaps˘ a pentru p˘ acat, pentru c˘ a pe aceast˘ a cale îi putea conduce pe oameni spre necredincio¸ sie s ¸i r˘ azvr˘ atire, le putea tulbura sufletul s ¸i putea detrona judecata omeneasc˘ a. Cerul, privind în jos s ¸i v˘ azând în¸ sel˘ aciunile în care au fost prin¸ si ˘ tor divin avea s˘ oamenii, s ¸tia c˘ a un Înv˘ a¸ ta a vin˘ a pe p˘ amânt. Pentru ˘s c˘ a oamenii se aflau în ignoran¸ ta ¸i întuneric moral, era necesar˘ ao lumin˘ a spiritual˘ a; pentru c˘ a lumea nu L-a cunoscut pe Dumnezeu, El trebuia descoperit în¸ telegerii lor. Adev˘ arul din ceruri nu avea nici o reflectare a imaginii Sale; c˘ aci norii de¸ si ai întunericului moral cuprinseser˘ a deja lumea s ¸i doar Domnul Isus era în stare s˘ a-i dea la o parte; c˘ aci El era Lumina lumii. Prin prezen¸ ta Sa, El putea [177] împr˘ as ¸tia umbrele întunecoase pe care Satana le interpusese între om s ¸i Dumnezeu. Întunericul acoperea p˘ amântul s ¸i întunecime mare popoarele. Prin reprezent˘ arile gre¸ site realizate de c˘ atre vr˘ ajma¸ s, care s-au tot acumulat, mul¸ ti au fost în¸ sela¸ ti atât de mult, încât ei ajunseser˘ a s˘ a se închine unui dumnezeu fals, înve¸ smântat în însu¸ sirile unui caracter diabolic. ˘ torul din cer, nimeni altcineva decât Fiul lui Dumnezeu, a Înv˘ a¸ ta venit pe p˘ amânt pentru a descoperi caracterul Tat˘ alui înaintea oamenilor, pentru ca ace¸ stia s˘ a I se poat˘ a închina în duh s ¸i adev˘ ar. Domnul Hristos le-a ar˘ atat oamenilor c˘ a îndeplinirea strict˘ a a ceremoniilor s ¸i ritualurilor nu-i va mântui; c˘ aci Împ˘ ar˘ a¸ tia lui Dumnezeu este de natur˘ a spiritual˘ a. Domnul Hristos a venit pe p˘ amânt pentru a s˘ adi s˘ amân¸ ta adev˘ arului. El de¸ tinea cheile tuturor comorilor în¸ telepciunii s ¸i a putut deschide u¸ sile s ¸tiin¸ tei, pentru a scoate la lumin˘ a bog˘ a¸ tii nedescoperite ale cunoa¸ sterii, esen¸ tiale pentru mântuire. El le-a prezentat oamenilor ceea ce era corect, în contradic¸ tie cu reprezent˘ arile

154

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

vr˘ ajma¸ sului cu privire la caracterul lui Dumnezeu, s ¸i a c˘ autat s˘ a transmit˘ a oamenilor dragostea Tat˘ alui ceresc care „atât de mult a iubit lumea, încât a dat pe singurul S˘ au Fiu pentru ca oricine crede ˘ ve¸ în El s˘ a nu piar˘ a, ci s˘ a aib˘ a via¸ ta snic˘ a“ (Ioan 3, 16). El le-a prezentat oamenilor necesitatea rug˘ aciunii, a poc˘ ain¸ tei, a m˘ arturisirii s ¸i a p˘ ar˘ asirii p˘ acatului. El i-a înv˘ a¸ tat cinstea, r˘ abdarea, îndurarea, mila, îndemnându-i s˘ a-i iubeasc˘ a nu numai pe cei care i-au iubit pe ei, ci s ¸i pe cei care îi ur˘ asc, care îi trateaz˘ a cu dispre¸ t. Prin aceasta El le-a descoperit caracterul Tat˘ alui, care a avut îndelung˘ a r˘ abdare, care a avut mil˘ a, a fost plin de îndurare, încet la mânie s ¸i plin de bun˘ atate ˘ tura Lui au avut parte de s ¸i de adev˘ ar. Cei care au acceptat înv˘ a¸ ta paza îngerilor, care au fost trimi¸ si cu îns˘ arcinarea de a-i înt˘ ari, de a-i lumina, pentru ca adev˘ arul s˘ a poat˘ a reînnoi s ¸i sfin¸ ti sufletul. Domnul Hristos a f˘ acut cunoscut˘ a misiunea venirii Sale pe p˘ amânt. El a spus aceste cuvinte în ultima Sa rug˘ aciune public˘ a: [178] „Neprih˘ anitule Tat˘ a, lumea nu Te-a cunoscut; dar Eu Te-am cunoscut s ¸i ace¸ stia au cunoscut c˘ a Tu M-ai trimis. Eu le-am f˘ acut cunoscut Numele T˘ au s ¸i li-l voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu s˘ a fie în ei, s ¸i Eu s˘ a fiu în ei“ (Ioan 17, 25.26). Când Moise I-a cerut Domnului s˘ a-i arate slava Sa, Domnul a spus: „Voi face s˘ a treac˘ a pe dinaintea ta toat˘ a frumuse¸ tea Mea.“ „Si ¸ Domnul a trecut pe dinaintea lui s ¸i a strigat: Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare s ¸i milostiv, încet la mânie, plin de bun˘ atate s ¸i credincio¸ sie, care θ si ¸ tine dragostea pân˘ a în mii de neamuri de oameni, iart˘ a f˘ ar˘ adelegea, r˘ azvr˘ atirea s ¸i p˘ acatul, dar nu socote¸ ste pe cel vinovat drept nevinovat s ¸i pedepse¸ ste f˘ ar˘ adelegea p˘ arin¸ tilor în copii s ¸i în copiii copiilor lor pân˘ a la al treilea s ¸i al patrulea neam. Îndat˘ a Moise s-a plecat pân˘ a la p˘ amânt s ¸i s-a închinat.“ (Exodul 33, 19; 34, 6-8). Când vom putea în¸ telege caracterul lui Dumnezeu a¸ sa cum a f˘ acut Moise, s ¸i noi ne vom gr˘ abi s˘ a ne plec˘ am în adorare s ¸i laud˘ a. Domnul Isus nu a dorit nimic mai pu¸ tin decât ca „dragostea cu care Tu M-ai iubit pe Mine“ s˘ a fie în inimile copiilor S˘ ai, pentru ca ace¸ stia s˘ a poat˘ a împ˘ art˘ as ¸i semenilor cunoa¸ sterea lui Dumnezeu. O, ce asigurare este aceasta, ca dragostea lui Dumnezeu s˘ a poat˘ a locui în inimile tuturor celor care cred în El! Ce mântuire ne este oferit˘ a; c˘ aci El este în stare s˘ a mântuiasc˘ a pe oricine se apropie de Dumnezeu prin El. Exclam˘ am plini de uimire: cum se poate aceasta? Îns˘ a Domnul Isus nu va fi mul¸ tumit cu nimic mai pu¸ tin decât aceasta.

Înv˘ a¸ ta ˘ torul adev˘ arului, singurul educator sigur

155

Cei care aici au parte de suferin¸ tele Lui, de umilin¸ ta Lui, care sufer˘ a pentru Numele Lui, sunt cei care au dragostea lui Dumnezeu a¸ sa cum a avut-o s ¸i Fiul S˘ au. Unul care cunoa¸ ste totul a spus: „Tat˘ al Însu¸ si v˘ a ˘ lungimea, adâncimea, iube¸ ste“. Acela care cunoa¸ ste din experien¸ ta în˘ al¸ timea s ¸i l˘ argimea acestei iubiri ne-a f˘ acut cunoscut acest lucru ˘ în Fiul lui uimitor. Aceast˘ a dragoste poate fi a noastr˘ a prin credin¸ ta Dumnezeu s ¸i de aceea leg˘ atura cu Hristos trebuie s˘ a însemne totul pentru noi. Noi trebuie s˘ a fim una cu El, a¸ sa cum El este una cu Tat˘ al, iar apoi vom fi iubi¸ ti de Dumnezeul cel nem˘ arginit ca fiind m˘ adulare ale trupului lui Hristos, ml˘ adi¸ te în vi¸ ta cea vie. Trebuie s˘ a fim lega¸ ti de butuc pentru ca s˘ a putem primi hran˘ a de la vie. Domnul Hristos este Capul nostru cel sl˘ avit, iar dragostea divin˘ a care curge [179] din inima lui Dumnezeu r˘ amâne în Hristos s ¸i este transmis˘ a acelora care s-au unit cu El. Aceast˘ a dragoste divin˘ a care p˘ atrunde în suflet inspir˘ a mul¸ tumire, elibereaz˘ a de sl˘ abiciunea spiritual˘ a, de mândrie, orgoliu s ¸i egoism s ¸i de tot ceea ce deformeaz˘ a caracterul cre¸ stin. Privi¸ ti, o, privi¸ ti la Isus ca s˘ a tr˘ ai¸ ti! Nu pute¸ ti fi decât încânta¸ ti de atrac¸ tiile f˘ ar˘ a seam˘ an ale Fiului lui Dumnezeu. Domnul Hristos a fost Dumnezeu întrupat, taina ¸ tinut˘ a ascuns˘ a de veacuri, s ¸i de acceptarea sau respingerea de c˘ atre noi a Mântuitorului lumii depinde soarta noastr˘ a ve¸ snic˘ a. Pentru a mântui pe c˘ alc˘ atorul Legii lui Dumnezeu, Domnul Hristos, Cel egal cu Tat˘ al, a venit pentru a tr˘ ai divinul în fa¸ ta oamenilor, pentru ca ace¸ stia s˘ a înve¸ te s˘ a cunoasc˘ a ce înseamn˘ a s˘ a ai cerul în inim˘ a. El a ar˘ atat ce trebuie s˘ a fie omul pentru a merita darul pre¸ tios al vie¸ tii, care valoreaz˘ a cât via¸ ta lui Dumnezeu. ˘ înc˘ Via¸ ta Domnului Hristos a fost o via¸ ta arcat˘ a de mesajul divin al iubirii lui Dumnezeu s ¸i El a tânjit mult s˘ a împart˘ as ¸i altora aceast˘ a dragoste în m˘ asur˘ a bogat˘ a. De pe chipul S˘ au radia mila, iar compor˘ , adev˘ tamentul S˘ au era caracterizat prin har, umilin¸ ta ar s ¸i dragoste. Fiecare membru al bisericii Sale lupt˘ atoare trebuie s˘ a manifeste acelea¸ si calit˘ a¸ ti dac˘ a vrea s˘ a se poat˘ a ata¸ sa bisericii triumf˘ atoare. Iubirea lui Hristos este atât de mare, atât de plin˘ a de slav˘ a, încât, în compara¸ tie cu ea, tot din ceea ce oamenii socotesc ca fiind de valoare p˘ ale¸ ste în semnifica¸ tie. Când dobândim aceast˘ a viziune, noi exclam˘ am: O, adâncul bog˘ a¸ tiei dragostei pe care Dumnezeu a dat-o oamenilor în darul unicului S˘ au Fiu!

156

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Când c˘ aut˘ am un limbaj potrivit cu care s˘ a descriem dragostea lui Dumnezeu, descoperim c˘ a cuvintele sunt prea mici, prea slabe, neputând s˘ a o ilustreze, s ¸i l˘ as˘ am pana jos s ¸i spunem: „Nu, aceasta nu poate fi descris˘ a“. Putem face doar ceea ce a f˘ acut ucenicul iubit s ¸i s˘ a spunem: „Privi¸ ti ce dragoste minunat˘ a ne-a dat Tat˘ al ca s˘ a fim numi¸ ti fii ai lui Dumnezeu.“ În încercarea de a descrie aceast˘ a dragoste, [180] noi suntem precum copiii cei mici atunci când încearc˘ a s˘ a îngâne primele lor cuvinte. În lini¸ ste o putem contempla; c˘ aci t˘ acerea în ˘ înseamn˘ ˘ . Aceast˘ aceast˘ a privin¸ ta a elocven¸ ta a dragoste dep˘ as ¸e¸ ste orice limbaj în încercarea de a o descrie. Este taina Dumnezeului întrupat, Dumnezeu în Hristos s ¸i Divinitatea în umanitate. Domnul ˘ f˘ Hristos S-a plecat într-o umilin¸ ta ar˘ a seam˘ an, pentru ca, la în˘ al¸ tarea Sa la tronul lui Dumnezeu, s˘ a-i poat˘ a în˘ al¸ ta s ¸i pe cei care cred în El s ¸i s˘ a le dea posibilitatea de a sta împreun˘ a cu El pe scaunul Lui ˘ pentru a fi de domnie. To¸ ti cei care privesc la Isus prin credin¸ ta vindeca¸ ti de r˘ anile f˘ acute de p˘ acat vor fi vindeca¸ ti de c˘ atre El s ¸i vor fi îns˘ an˘ ato¸ si¸ ti. Tema mântuirii este o tem˘ a monumental˘ as ¸i doar aceia care sunt p˘ atrun¸ si de lucrurile spirituale îi pot p˘ atrunde profunzimea semnifica¸ tiei sale. Este siguran¸ ta noastr˘ a, via¸ ta noastr˘ as ¸i bucuria noastr˘ a s˘ a z˘ abovim asupra adev˘ arurilor planului de mântuire. Pentru a putea p˘ atrunde lucrurile adânci ale lui Dumnezeu, avem nevoie ˘s de credin¸ ta ¸i rug˘ aciune. Min¸ tile noastre sunt atât de dependente de idei limitate, încât noi avem o viziune par¸ tial˘ a a experien¸ tei pe care este privilegiul nostru s˘ a o avem. Cât de pu¸ tin în¸ telegem noi din însemn˘ atatea rug˘ aciunii apostolului care spune: „potrivit cu bog˘ a¸ tia slavei Sale, s˘ a v˘ a fac˘ a s˘ a v˘ a înt˘ ari¸ ti în putere, prin Duhul S˘ au, în omul din˘ auntru, a¸ sa încât Hristos s˘ a locuiasc˘ a în inimile voastre prin ˘ ; pentru ca, având r˘ credin¸ ta ad˘ acina s ¸i temelia pus˘ a în dragoste, s˘ a pute¸ ti pricepe împreun˘ a cu to¸ ti sfin¸ tii, care este l˘ argimea, lungimea, adâncimea s ¸i în˘ al¸ timea s ¸i s˘ a cunoa¸ ste¸ ti dragostea lui Hristos care ˘ , ca s˘ întrece orice cuno¸ stin¸ ta a ajunge¸ ti plini de toat˘ a plin˘ atatea lui Dumnezeu. Iar a Celui ce, prin puterea care lucreaz˘ a în noi, poate s˘ a fac˘ a nespus mai mult decât cerem sau gândim noi, a Lui s˘ a fie slava în Biseric˘ as ¸i în Hristos Isus, din neam în neam, în vecii vecilor. Amin“ (Efeseni 3, 16-21). [181] The Review and Herald, 17 noiembrie, 1891.

Comori care s˘ a fie depozitate în minte
Domnul Isus a privit asupra neamului omenesc care z˘ acea în ig˘ , se îndep˘ noran¸ ta artase de Dumnezeu s ¸i se afla sub vinov˘ a¸ tia c˘ alc˘ arii Legii; s ¸i a venit s˘ a aduc˘ a eliberare, pentru a oferi o iertare deplin˘ a, în dreptul c˘ areia Si-a ¸ pus semn˘ atura Maiestatea cerului. Dac˘ a omul avea s˘ a accepte aceast˘ a iertare, el avea s˘ a fie mântuit; dac˘ a avea s˘ a o resping˘ a, urma s˘ a fie pierdut. Numai în¸ telepciunea lui Dumnezeu poate dezv˘ alui tainele planului de mântuire. În¸ telepciunea oamenilor poate sau nu s˘ a fie de valoare, experien¸ ta dovedind acest lucru, îns˘ a în¸ telepciunea lui Dumnezeu este de neînlocuit; s ¸i cu toate acestea, ˘ mul¸ ti dintre cei care pretind c˘ a sunt în¸ telep¸ ti sunt cu bun˘ as ¸tiin¸ ta ignoran¸ ti în lucrurile legate de via¸ ta ve¸ snic˘ a. Orice ar fi s˘ a pierde¸ ti ˘ în iertaîn privin¸ ta realiz˘ arilor omene¸ sti, trebuie s˘ a ave¸ ti credin¸ ta rea adus˘ a vou˘ a cu un pre¸ t infinit, c˘ aci, dac˘ a nu, toat˘ a în¸ telepciunea dobândit˘ a pe p˘ amânt va pieri o dat˘ a cu voi. Dac˘ a Soarele Neprih˘ anirii Si-ar ¸ retrage razele Sale de lumin˘ a din lume, noi am fi l˘ asa¸ ti în întunericul unei nop¸ ti ve¸ snice. Domnul Isus a vorbit a¸ sa cum nu a vorbit niciodat˘ a un om. El a desf˘ as ¸urat în fa¸ ta oamenilor toat˘ a comoara cereasc˘ a în ce prive¸ ste cuno¸ stin¸ ta s ¸i în¸ telepciunea. El este lumina care lumineaz˘ a pe orice om venind în lume. Fiecare fa¸ tet˘ a a adev˘ arului îi era clar˘ a. El nu a venit s˘ a exprime opinii s ¸i sentimente îndoielnice, ci a venit s˘ a prezinte numai adev˘ arul întemeiat pe principii ve¸ snice. Atunci de ce s˘ a lua¸ ti cuvintele nefondate ale oamenilor s ¸i s˘ a le considera¸ ti o în¸ telepciune deosebit˘ a, când ave¸ ti la îndemân˘ a o în¸ telepciune mai mare s ¸i mai sigur˘ a? Oamenii ˘ , pe nedrept numi¸ cerceteaz˘ a scrierile oamenilor de s ¸tiin¸ ta ti astfel, s ¸i caut˘ a s˘ a armonizeze deduc¸ tiile lor cu declara¸ tiile Bibliei. Îns˘ a acolo unde nu exist˘ a în¸ telegere, nu poate exista armonie. Domnul Hristos spune: „Nici un om nu poate sluji la doi st˘ apâni.“ Interesele lor se ˘ . Mereu, mereu oamenii au încercat s˘ vor ciocni cu siguran¸ ta a pun˘ a Biblia s ¸i scrierile oamenilor pe o baz˘ a comun˘ a; îns˘ a aceste încerc˘ ari s-au dovedit a fi un e¸ sec; c˘ aci noi nu putem sluji s ¸i lui Dumnezeu, s ¸i [182] lui Mamona. 157

158

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Noi suntem în lume, îns˘ a nu trebuie s˘ a facem parte din lume. Domnul Isus îi implor˘ a fierbinte pe cei pentru care a murit s˘ a nu-¸ si piard˘ a r˘ asplata ve¸ snic˘ a, investindu-¸ si afec¸ tiunea în lucrurile pieritoare ale acestui p˘ amânt, în¸ selându-se pe ei în¸ si¸ si s ¸i pierzând fericirea ve¸ snic˘ a. Judecata luminat˘ a ne sile¸ ste s˘ a recunoa¸ stem c˘ a lucrurile cere¸ sti sunt superioare celor p˘ amânte¸ sti s ¸i, cu toate acestea, inima stricat˘ a a omului îl conduce s˘ a dea întâietate lucrurilor lume¸ sti. P˘ arerile marilor oameni s ¸i teoriile a¸ sa-zisei s ¸tiin¸ te sunt amestecate cu adev˘ arurile scrierilor sfinte. Îns˘ a inima care este predat˘ a lui Dumnezeu iube¸ ste adev˘ arul din Cuvântul lui Dumnezeu; c˘ aci sufletul este reînnoit, regenerat prin adev˘ ar. Mintea fireasc˘ a nu g˘ ase¸ ste pl˘ acere în contemplarea Cuvântului lui Dumnezeu, îns˘ a acela care este reînnoit în duhul min¸ tii sale descoper˘ a noi lucruri minunate în scrierile vii; c˘ aci frumuse¸ tea divin˘ as ¸i lumina cereasc˘ a par s˘ a str˘ aluceasc˘ a de pe fiecare pagin˘ a. Ceea ce pentru mintea fireasc˘ a a fost un de¸ sert, pentru mintea spiritual˘ a devine un ¸ tinut cu izvoare vii. Ceea ce pentru inima neren˘ ascut˘ a este ceva sterp, neroditor, pentru sufletul convertit devine gr˘ adina lui Dumnezeu, plin˘ a de arbu¸ sti înmiresma¸ ti s ¸i flori str˘ alucitoare. Biblia a fost a¸ sezat˘ a în plan secundar, în timp ce spusele a¸ sazi¸ silor oameni mari au fost puse pe primul plan. Fie ca Domnul s˘ a ne ierte pentru c˘ a am dispre¸ tuit Cuvântul S˘ au. De¸ si este ca o min˘ a plin˘ a de minereuri pre¸ tioase s ¸i comori inestimabile, Biblia nu este apreciat˘ a, nu este cercetat˘ a, iar bog˘ a¸ tiile ei nu sunt dezgropate. Mila, adev˘ arul s ¸i dragostea sunt mai presus de puterea noastr˘ a de evaluare; nu putem avea prea mult din aceste comori prin eforturi proprii, dar în Cuvântul lui Dumnezeu putem descoperi acum cum putem deveni posesori ai acestor bog˘ a¸ tii cere¸ sti. Cu toate acestea, de ce Cuvântul lui Dumnezeu este atât de pu¸ tin interesant pentru mul¸ ti din cei ce pretind c˘ a sunt cre¸ stini? Pentru c˘ a acest Cuvânt al lui ˘ ? Oare Domnul Isus ne-a Dumnezeu nu este spirit s ¸i nu este via¸ ta dat o porunc˘ a lipsit˘ a de interes atunci când ne-a spus: „Cerceta¸ ti [183] Scripturile“? Domnul Isus spune: „Cuvintele pe care vi le spun Eu ˘ .“ Îns˘ sunt duh s ¸i via¸ ta a lucrurile spirituale se judec˘ a spiritual, iar motivul lipsei voastre de interes const˘ a în faptul c˘ a nu ave¸ ti Duhul lui Dumnezeu. Când inima este adus˘ a în armonie cu Cuvântul, în ea ˘s se va na¸ ste o nou˘ a via¸ ta ¸i o nou˘ a lumin˘ a va str˘ aluci asupra fiec˘ arui cuvânt al Bibliei, iar aceasta va deveni glasul lui Dumnezeu care

Comori care s˘ a fie depozitate în minte

159

vorbe¸ ste sufletului vostru. În acest fel, ve¸ ti face descoperiri uimitoare cu privire la cele cere¸ sti s ¸i ve¸ ti s ¸ti încotro merge¸ ti s ¸i ve¸ ti fi în stare s˘ a dobândi¸ ti cele mai mari avantaje. Trebuie s˘ a-I cerem Domnului s˘ a ne lumineze în¸ telegerea, ca s˘ a putem pricepe adev˘ arul divin. Dac˘ a ne umilim inimile înaintea lui Dumnezeu, le golim de vanitate, mândrie s ¸i egoism prin harul acordat ˘ sincer˘ ˘ statornic˘ nou˘ a din bel¸ sug; dac˘ a avem o dorin¸ ta as ¸i o credin¸ ta a, razele str˘ alucitoare ale Soarelui Neprih˘ anirii vor str˘ aluci asupra min¸ tilor noastre s ¸i ne vor lumina în¸ telegerea întunecat˘ a. Domnul Isus este lumina care lumineaz˘ a pe orice om venind în lume. El ˘ m de este Lumina lumii s ¸i ne implor˘ a s˘ a venim la El s ¸i s˘ a înv˘ a¸ ta ˘ tor. El ar fi putut la El. Domnul Isus a fost cel mai mare Înv˘ a¸ ta face dezv˘ aluiri în ce prive¸ ste s ¸tiin¸ ta care ar fi dovedit descoperirile ˘ ca fiind de mic˘ celor mai mari oameni de s ¸tiin¸ ta a însemn˘ atate; îns˘ a nu aceasta a fost misiunea ori lucrarea Sa. El a venit s˘ a caute s ¸i s˘ a mântuiasc˘ a ce era pierdut, iar El nu-¸ si putea permite s˘ a se îndep˘ arteze de la îndeplinirea acestui scop. El nu a îng˘ aduit nici unui lucru s˘ a-I distrag˘ a aten¸ tia. Aceast˘ a lucrare ne-a încredin¸ tat-o s ¸i nou˘ a. O vom face? ˘ torii îi înv˘ În zilele Domnului Hristos, înv˘ a¸ ta a¸ tau pe oameni potrivit cu tradi¸ tiile str˘ amo¸ se¸ sti, le spuneau basme copil˘ are¸ sti amestecate cu p˘ arerile acelora pe care ei îi considerau ca având autoritate. Cu toate acestea, nici cei boga¸ ti s ¸i nici cei s˘ araci nu puteau discerne ˘ tura lor. Cât˘ vreo raz˘ a de lumin˘ a în înv˘ a¸ ta a uimire a fost atunci când mul¸ timile Îl urmau pe Domnul s ¸i Îi d˘ adeau slav˘ a când ascultau cuvintele Sale! El descoperea adev˘ aruri care fuseser˘ a îngropate sub molozul minciunii s ¸i El i-a eliberat de preten¸ tiile s ¸i tradi¸ tiile oamenilor s ¸i le-a poruncit s˘ a r˘ amân˘ a statornici. El a eliberat adev˘ arul care [184] fusese acoperit de întuneric s ¸i l-a a¸ sezat în locul unde se cuvenea s˘ a stea, pentru a str˘ aluci în splendoarea lui originar˘ a. El le-a vorbit oamenilor în propriul S˘ au nume; c˘ aci El a fost învestit cu autoritate. Atunci de ce oamenii care pretind c˘ a sunt urma¸ sii S˘ ai nu vorbesc cu autoritate când trateaz˘ a subiecte asupra c˘ arora El a dat lumin˘ a? De ce s˘ a folosim surse inferioare de inspira¸ tie, când Domnul Hristos este ˘ tor care cunoa¸ Marele Înv˘ a¸ ta ste toate lucrurile? De ce s˘ a venim în fa¸ ta studen¸ tilor cu autori de rang inferior, când Cel ale c˘ arui cuvinte ˘ ne invit˘ sunt spirit s ¸i via¸ ta a: „Veni¸ ti ... s ¸i înv˘ a¸ ta¸ ti de la Mine“?

160

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

S˘ a nu ne intereseze oare lec¸ tiile lui Hristos? S˘ a nu fim noi încânta¸ ti de lumina nou˘ as ¸i glorioas˘ a a adev˘ arului ceresc? Aceast˘ a lumin˘ a este mai presus de orice poate prezenta omul. Noi putem primi lumin˘ a doar dac˘ a venim la cruce s ¸i ne pred˘ am pe altarul de jertf˘ a. Aici sl˘ abiciunea omeneasc˘ a este evident˘ a; aici t˘ aria Lui este descoperit˘ a. Aici oamenii v˘ ad c˘ a este putere în Hristos pentru a-i mântui pe to¸ ti cei care vin la Dumnezeu prin El. S˘ a nu împlinim noi cuvintele Aceluia care cunoa¸ ste toate lucrurile? S˘ a nu facem noi oare din Biblie ghidul nostru în ce prive¸ ste educa¸ tia s ¸i instruirea tinerilor? Cuvântul lui Dumnezeu este temelia ˘ pe pentru orice cunoa¸ stere adev˘ arat˘ as ¸i Domnul Hristos îi înva¸ ta oameni ce trebuie s˘ a fac˘ a pentru a fi mântui¸ ti. Iat˘ a de ce planurile vr˘ ajma¸ sului au fost împlinite prin aducerea înaintea studen¸ tilor no¸ stri a acelor c˘ ar¸ ti care îi înv˘ a¸ tau minciuni grosolane s ¸i le prezentau basme care le a¸ t⸠tau poftele firii. S˘ a-l aducem noi oare în s ¸colile noastre pe cel care seam˘ an˘ a neghin˘ a? S˘ a le îng˘ aduim noi oare oa˘ tura de menilor care sunt numi¸ ti mari, dar care s ¸i-au primit înv˘ a¸ ta la vr˘ ajma¸ sul oric˘ arui adev˘ ar, s˘ a îi educe pe tinerii no¸ stri? Sau s˘ a lu˘ am Cuvântul lui Dumnezeu drept c˘ al˘ auz˘ as ¸i s˘ a administr˘ am s ¸colile noastre mai mult dup˘ a rânduiala din s ¸colile profe¸ tilor din vechime? Dac˘ a Biblia ar fi studiat˘ as ¸i ascultat˘ a, dac˘ a am avea spiritul lui Hristos, noi am face eforturi st˘ aruitoare pentru a fi împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu. Noi ar trebui s˘ a pre¸ tuim mai mult valoarea [185] unui suflet; c˘ aci fiecare suflet convertit pentru Dumnezeu înseamn˘ a un vas dedicat unui scop sfânt, un depozitar al adev˘ arului s ¸i un purt˘ ator de lumin˘ a pentru al¸ tii. Dumnezeu a¸ steapt˘ a mai mult de la s ¸coli decât ceea ce s-a realizat pân˘ a acum. Domnul Hristos a spus: „Lucra¸ ti nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea care r˘ amâne în ve¸ snicie, pe care ne-o va da Fiul omului; c˘ aci pe El Dumnezeu Tat˘ al L-a însemnat cu pecetea Sa.“ ˘ turile din CuAtunci noi vom în¸ telege a¸ sa cum se cuvine înv˘ a¸ ta vântul lui Dumnezeu s ¸i vom pre¸ tui adev˘ arul ca fiind cea mai pre¸ tioas˘ a comoar˘ a care va fi depozitat˘ a în minte. Vom avea un izvor continuu de ap˘ a vie. Ne vom ruga precum psalmistul: „Deschide-mi ochii ca s˘ a v˘ ad lucrurile minunate ale Legii Tale“ s ¸i vom descoperi, ca s ¸i el, c˘ a „judec˘ a¸ tile Domnului sunt adev˘ arate s ¸i drepte deopotriv˘ a. Ele sunt mai de dorit decât aurul, da, decât mult aur curat; mai dulci

Comori care s˘ a fie depozitate în minte

161

decât mierea s ¸i fagul de miere. Mai mult decât atât, prin ele slujitorul t˘ au este avertizat: s ¸i dac˘ a le p˘ aze¸ ste, are o mare r˘ asplat˘ a.“ [186] The Review and Herald, 24 noiembrie, 1891.

Stiin¸ ¸ ta mântuirii, cea dintâi dintre s ¸tiin¸ te
Scolile ¸ înfiin¸ tate în mijlocul nostru implic˘ a mult˘ a responsabilitate; c˘ aci sunt în joc interese importante. Într-o manier˘ a deosebit˘ a, s ¸colile noastre sunt un spectacol pentru îngeri s ¸i pentru oameni. Cunoa¸ sterea diferitelor s ¸tiin¸ te înseamn˘ a putere s ¸i este scopul lui Dumnezeu ca în s ¸colile noastre s˘ a se predea cele mai noi descoperiri ale s ¸tiin¸ tei, ca o preg˘ atire în vederea lucr˘ arii care va precede scenele de încheiere a istoriei acestui p˘ amânt. Adev˘ arul trebuie s˘ a ajung˘ a pân˘ a în cele mai îndep˘ artate margini ale p˘ amântului prin agen¸ ti instrui¸ ti pentru aceast˘ a lucrare. Îns˘ a, în timp ce cunoa¸ sterea s ¸tiin¸ tei înseamn˘ a o anumit˘ a putere, cunoa¸ sterea pe care Domnul Isus în persoan˘ a a venit s˘ a o împart˘ a lumii a fost cuno¸ stin¸ ta Evangheliei. Lumina adev˘ arului avea s˘ a str˘ aluceasc˘ a pân˘ a la cele mai îndep˘ artate margini ale p˘ amântului, iar acceptarea sau respingerea soliei lui Dumnezeu avea s˘ a marcheze destinul ve¸ snic al sufletelor. Planul de mântuire avea locul lui în sfaturile Celui Infinit din toat˘ a ve¸ snicia. Evanghelia este descoperirea dragostei lui Dumnezeu ˘ de oameni s fa¸ ta ¸i reprezint˘ a tot ceea ce este esen¸ tial pentru fericirea s ¸i bun˘ astarea omenirii. Lucrarea lui Dumnezeu pe p˘ amânt este de o ˘ incomensurabil˘ importan¸ ta a, iar obiectivul special al lui Satana este acela de a o înl˘ atura din vedere s ¸i din minte, pentru ca în¸ sel˘ aciunile lui m˘ aiestre s˘ a fie eficiente s ¸i s˘ a-i distrug˘ a pe aceia pentru care a murit Hristos. Scopul S˘ au este de a face ca descoperirile oamenilor s˘ a fie în˘ al¸ tate mai presus de în¸ telepciunea lui Dumnezeu. Când mintea este ocupat˘ a cu concep¸ tii s ¸i teorii omene¸ sti, excluzându-se astfel în¸ telepciunea lui Dumnezeu, aceasta poart˘ a pecetea idolatriei. Stiin¸ ¸ ta, pe nedrept numit˘ a astfel, a fost în˘ al¸ tat˘ a mai presus de Dumnezeu, natura mai presus de F˘ ac˘ atorul ei, s ¸i cum ar putea oare Dumnezeu privi asupra unei asemenea în¸ telepciuni? Biblia descrie toat˘ a datoria pe care o are omul. Solomon spune: „Teme-te de Dumnezeu s ¸i p˘ aze¸ ste poruncile Lui; aceasta este datoria oric˘ arui om“ (Eclesiastul 12, 13). Voia lui Dumnezeu este [187] descoperit˘ a în Cuvântul scris, s ¸i aceasta este cuno¸ stin¸ ta esen¸ tial˘ a. 162

S ¸ tiin¸ ta mântuirii, cea dintâi dintre s ¸tiin¸ te

163

În¸ telepciunea omeneasc˘ a, cunoa¸ sterea diferitelor limbi constituie un ajutor pentru lucrarea misionar˘ a. O în¸ telegere a obiceiurilor oa˘ menilor, localizarea în timp a evenimentelor reprezint˘ a o cuno¸ stin¸ ta practic˘ a; c˘ aci ea ajut˘ a în clarificarea cifrelor care sunt date în Biblie, prin faptul c˘ a scot la iveal˘ a puterea lec¸ tiilor lui Hristos; îns˘ a nu este neap˘ arat necesar s˘ a se cunoasc˘ a aceste lucruri. Omul r˘ at˘ acitor poate g˘ asi calea care este trasat˘ a pentru cei mântui¸ ti pentru a merge pe ea s ¸i nu se va g˘ asi nici o scuz˘ a pentru cineva care va pieri deoarece a interpretat gre¸ sit Scripturile. Biblia proclam˘ a orice principiu vital, fiecare datorie este descoperit˘ a în mod clar, fiecare obliga¸ tie este evident˘ a. Mântuitorul a rezumat toat˘ a datoria omului. El spune: „S˘ a iube¸ sti pe Domnul, Dumnezeul t˘ au, cu toat˘ a inima ta, cu tot sufletul t˘ au s ¸i cu tot cugetul t˘ au ... s ¸i pe aproapele t˘ au ca pe tine însu¸ ti.“ În acest cuvânt, planul mântuirii este zugr˘ avit în mod clar. Darul vie¸ tii ve¸ snice este promis cu condi¸ tia credin¸ tei mântuitoare în Hristos. Puterea Duhului Sfânt este reliefat˘ a ca fiind agent în lucrarea de mântuire a omului. R˘ asplata celor credincio¸ si, pedeapsa celor vinova¸ ti, toate acestea sunt prezentate în cuvinte clare. Pentru to¸ ti cei care aud s ¸i împlinesc cuvintele lui Hristos, Biblia con¸ tine s ¸tiin¸ ta mântuirii. Apostolul spune: „Toat˘ a Scriptura este inspirat˘ a de Dumnezeu s ¸i de folos ca s˘ a înve¸ te, s˘ a mustre, s˘ a îndrepte, s˘ a dea în¸ telepciune în neprih˘ anire; pentru ca omul lui Dumnezeu s˘ a fie des˘ avâr¸ sit s ¸i cu totul destoinic pentru orice lucrare bun˘ a.“ Biblia se t˘ alm˘ ace¸ ste pe ea îns˘ as ¸i. Un pasaj se dovede¸ ste a fi o cheie care va descuia alte pasaje s ¸i, în acest fel, cele mai adânci semnifica¸ tii ale Cuvântului vor fi luminate. Comparând diverse texte care trateaz˘ a acela¸ si subiect, privind asupra mesajului fiec˘ aruia, adev˘ arata însemn˘ atate a Scripturilor va fi eviden¸ tiat˘ a. Mul¸ ti gândesc c˘ a trebuie s˘ a consulte comentarii ale Scripturilor pentru a putea în¸ telege însemn˘ atatea Cuvântului lui Dumnezeu, s ¸i [188] noi nu ne situ˘ am pe pozi¸ tia c˘ a aceste comentarii nu ar trebui studiate; îns˘ a va trebui mult discern˘ amânt pentru a descoperi adev˘ arul lui Dumnezeu din mul¸ timea cuvintelor omene¸ sti. Cât de pu¸ tin a fost f˘ acut de c˘ atre Biseric˘ a, în calitate de trup ce sus¸ tine a crede în Biblie, pentru a aduna laolalt˘ a nestematele Cuvântului lui Dumnezeu într-un lan¸ t perfect al adev˘ arului! Nestematele adev˘ arului nu zac la ˘ , a¸ suprafa¸ ta sa cum presupun mul¸ ti. Mintea dibace a confedera¸ tiei r˘ a-

164

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

ului este tot timpul la lucru pentru a îndep˘ arta din aten¸ tie adev˘ arul s ¸i pentru a aduce în centrul aten¸ tiei p˘ arerile oamenilor mari. Vr˘ ajma¸ sul ˘ pentru a întuneca lumina cereasc˘ face tot ce îi st˘ a în putin¸ ta a prin intermediul procesului educa¸ tional; c˘ aci el nu dore¸ ste ca oamenii s˘ a aud˘ a vocea Domnului spunând: „Iat˘ a drumul, merge¸ ti pe el.“ Perlele adev˘ arului sunt împr˘ as ¸tiate pe câmp spre a fi descoperite; îns˘ a ele zac îngropate sub tradi¸ tiile omene¸ sti, sub cuvintele s ¸i poruncile oamenilor, iar în¸ telepciunea din cer a fost practic ignorat˘ a; c˘ aci Satana a avut succes în a face lumea s˘ a cread˘ a c˘ a realiz˘ arile ˘ . Domnul Dums ¸i cuvintele oamenilor sunt de o mare importan¸ ta nezeu, Creatorul lumilor, a dat lumii Evanghelia cu un pre¸ t infinit. Prin acest instrument divin, celor care vin la fântâna vie¸ tii le sunt deschise izvoare de bucurie, învior˘ atoare, de mângâiere s ¸i alinare cereasc˘ a. Exist˘ a înc˘ a filoane ale adev˘ arului care trebuie descoperite; îns˘ a lucrurile spirituale trebuie judecate spiritual. Min¸ tile întunecate de p˘ acat nu pot pre¸ tui valoarea adev˘ arului a¸ sa cum este el în Isus. Când se practic˘ a nedreptatea, oamenii nu simt nevoia de a face eforturi st˘ aruitoare, cu rug˘ aciune s ¸i medita¸ tie, pentru a în¸ telege ceea ce trebuie s˘ as ¸tie, c˘ aci, dac˘ a nu, vor pierde cerul. Atât de mult timp au fost sub umbra vr˘ ajma¸ sului, încât ei v˘ ad adev˘ arul a¸ sa cum oamenii privesc anumite obiecte printr-un geam înnegrit de fum sau diform; c˘ aci toate lucrurile sunt întunecate s ¸i pervertite în ochii lor. Vederea lor spiritual˘ a este slab˘ as ¸i nedemn˘ a de încredere; c˘ aci ei privesc la întuneric s ¸i se îndep˘ arteaz˘ a de lumin˘ a. [189] Îns˘ a aceia care sus¸ tin a crede în Isus ar trebui s˘ a se îndrepte spre lumin˘ a. Ei trebuie s˘ a se roage zilnic pentru ca lumina Duhului Sfânt s˘ a lumineze de pe paginile c˘ ar¸ tii sfinte, pentru a fi în stare s˘ a în¸ teleag˘ a lucrurile Duhului lui Dumnezeu. Trebuie s˘ a ne încredem pe deplin în Cuvântul lui Dumnezeu, c˘ aci altfel vom fi pierdu¸ ti. Cuvintele oamenilor, oricât de mari ar fi, nu sunt în stare s˘ a ne fac˘ a des˘ avâr¸ si¸ ti, s˘ a ne înzestreze pe deplin pentru orice lucrare bun˘ a. „Dumnezeu v-a ales de la început pentru mântuire, prin sfin¸ tirea Duhului s ¸i prin credin¸ ta în adev˘ ar.“ În acest text sunt descoperi¸ ti cei doi agen¸ ti implica¸ ti în mântuirea omului — influen¸ ta divin˘ as ¸i credin¸ ta puternic˘ a, vie, a celor care Îl urmeaz˘ a pe Domnul Hristos. Prin sfin¸ tirea lucrat˘ a de Duhul s ¸i prin credin¸ ta în adev˘ ar ajungem noi împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu. Dumnezeu a¸ steapt˘ a cooperarea bisericii Sale. El nu are în plan s˘ a adauge un nou element pentru a

S ¸ tiin¸ ta mântuirii, cea dintâi dintre s ¸tiin¸ te

165

face eficient Cuvântul S˘ au; El a f˘ acut marea Sa lucrare dând Duhul S˘ au lumii. Sângele lui Isus, Duhul Sfânt, Cuvântul divin, toate sunt ale noastre. Obiectivul pentru care s-au f˘ acut aceste investi¸ tii de c˘ atre cer se afl˘ a în fa¸ ta noastr˘ a — sufletele pentru care a murit Hristos — s ¸i depinde de noi dac˘ a ne prindem de f˘ ag˘ aduin¸ tele pe care ni le-a dat Dumnezeu s ¸i devenim împreun˘ a lucr˘ atori cu El; c˘ aci agentul divin s ¸i cel omenesc trebuie s˘ a coopereze în aceast˘ a lucrare. ˘ Motivul pentru care mul¸ ti a¸ sa-zi¸ si cre¸ stini nu au o experien¸ ta clar˘ a, bine definit˘ a, este acela c˘ a ei nu consider˘ a c˘ a este privilegiul lor de a în¸ telege ce a spus Dumnezeu prin Cuvântul S˘ au. Dup˘ a învierea lui Isus, doi dintre ucenicii S˘ ai c˘ al˘ atoreau spre Emaus s ¸i Domnul Isus li S-a al˘ aturat pe cale. Îns˘ a ei nu L-au recunoscut pe Domnul lor s ¸i au crezut c˘ a este un str˘ ain, de¸ si Acesta a început de la Moise s ¸i de la to¸ ti proorocii s ¸i le-a tâlcuit, în toate Scripturile, tot ce era cu privire la El. Când s-au apropiat de destina¸ tie, El S-a pref˘ acut c˘ a vrea s˘ a mearg˘ a mai departe. Dar ei au st˘ aruit de El s ¸i au zis: „R˘ amâi cu noi; c˘ aci este spre sear˘ as ¸i ziua aproape a trecut. Si ¸ a intrat s˘ a r˘ amân˘ a cu ei. Pe când s ¸edea la mas˘ a cu ei, a luat pâinea; s ¸i dup˘ a ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o s ¸i le-a dat-o. Atunci li s-au [190] deschis ochii s ¸i L-au cunoscut; dar El S-a f˘ acut nev˘ azut înaintea lor. Si ¸ au zis unul c˘ atre altul: «Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum s ¸i ne deschidea Scripturile?»“ (Luca 24, 27). Atunci El le-a deschis mintea, ca s˘ a poat˘ a pricepe Scripturile. Aceasta este lucrarea pe care noi a¸ stept˘ am ca Hristos s˘ a o fac˘ as ¸i pentru noi; c˘ aci ceea ce Domnul a descoperit, este pentru noi s ¸i pentru copiii no¸ stri pentru totdeauna. Domnul Isus s ¸tia c˘ a tot ce nu este în armonie cu ce a descoperit El când a fost pe p˘ amânt era minciun˘ as ¸i am˘ agire. El a spus: „Oricine este în adev˘ ar aude glasul Meu“. Pentru c˘ a a luat parte la sfatul Dumnezeirii, pentru c˘ a Si-a ¸ avut s˘ ala¸ sul în în˘ al¸ timile ve¸ snice ale Sanctuarului, toate elementele adev˘ arului erau laolalt˘ a în El s ¸i din El; c˘ aci El era una cu Dumnezeu. „Adev˘ arat, adev˘ arat î¸ ti spun c˘ a noi vorbim ce s ¸tim s ¸i m˘ arturisim ce am v˘ azut; s ¸i voi nu primi¸ ti m˘ arturia noastr˘ a. Dac˘ a v-am vorbit despre lucruri p˘ amânte¸ sti s ¸i nu crede¸ ti, cum ve¸ ti crede când v˘ a voi vorbi despre lucrurile cere¸ sti? Nimeni nu s-a suit în cer afar˘ a de Cel care S-a pogorât din cer, adic˘ a Fiul omului care este în cer.“ (Ioan 3, 11-13).

166

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

„Orice cuvânt al lui Dumnezeu este curat: este un scut pentru cei ce î¸ si pun încrederea în El. S˘ a nu ad˘ auga¸ ti la Cuvintele Lui ca s˘ a nu v˘ a mustre s ¸i s˘ a nu v˘ a g˘ aseasc˘ a mincino¸ si.“ [191] The Review and Herald, 1 decembrie, 1891.

Caracterul cre¸ stin exemplificat de profesori s ¸i studen¸ ti
În Numele Mântuitorului meu, fac apel la to¸ ti tinerii s ¸i tinerele care se socotesc fii s ¸i fiice ale lui Dumnezeu, s˘ a asculte de Cuvântul lui Dumnezeu. Fac apel la profesorii din s ¸colile noastre s˘ a dea un exemplu bun celor cu care vin în contact. Cei care se vor preg˘ ati pentru a modela caracterul tinerilor trebuie s˘ a înve¸ te în s ¸coala lui Hristos s˘ a fie blânzi s ¸i smeri¸ ti cu inima, a¸ sa cum a fost Modelul divin. În îmbr˘ ac˘ aminte, în comportament, în toate c˘ aile lor, ei trebuie s˘ a exemplifice caracterul cre¸ stin, relevând faptul c˘ a ei sunt c˘ al˘ auzi¸ ti ˘ tor. Tân˘ de regulile în¸ telepte ale marelui Înv˘ a¸ ta arul cre¸ stin trebuie instruit în mod serios s˘ a poarte r˘ aspunderi cu o inim˘ a plin˘ a de curaj ˘ puternic˘ ˘ încerc˘ s ¸i voin¸ ta a. El trebuie s˘ a fie preg˘ atit s˘ a fac˘ a fa¸ ta arilor vie¸ tii cu r˘ abdare s ¸i t˘ arie. Ei trebuie s˘ a caute s˘ a-¸ si formeze un caracter dup˘ a modelul divin, urmând principii demne în ceea ce prive¸ ste conduita s ¸i înt˘ arindu-¸ si acele obiceiuri care s˘ a-l fac˘ a în stare s˘ a ˘. c⸠stige cununa de biruin¸ ta În s ¸coala vie¸ tii, tinerii pot sem˘ ana semin¸ te care s˘ a produc˘ ao recolt˘ a nu de spini, ci de grâne pre¸ tioase pentru hambarul cerului. Nu exist˘ a un timp mai favorabil decât timpul petrecut în s ¸coal˘ a, în care cunoa¸ sterea puterii harului mântuitor al lui Hristos s˘ a fie supus˘ a principiilor legii divine s ¸i este în interesul studen¸ tilor s˘ a tr˘ aiasc˘ ao ˘ evlavioas˘ ˘ rezult˘ via¸ ta a. Via¸ ta încununat˘ a cu biruin¸ ta a din leg˘ atura cu Hristos. Nici un om nu tr˘ aie¸ ste pentru el însu¸ si. Via¸ ta noastr˘ a este între¸ tesut˘ a cu a tuturor celorlal¸ ti în ¸ tes˘ atura omenirii s ¸i voi trebuie s˘ a fi¸ ti conlucr˘ atori cu Dumnezeu pentru mântuirea celor care pier în nenorocire s ¸i ruin˘ a. Voi trebuie s˘ a fi¸ ti instrumente care s˘ a-i ˘ mai bun˘ influen¸ teze pe to¸ ti cei cu care v˘ a asocia¸ ti pentru o via¸ ta a, pentru a îndrepta min¸ tile oamenilor c˘ atre Isus. Ioan scrie: „V-am scris, tinerilor, pentru c˘ a sunte¸ ti tari s ¸i Cuvântul lui Dumnezeu r˘ amâne în voi s ¸i a¸ ti biruit pe cel r˘ au“ (1 Ioan 2, 14 [192] u.p.). Iar Pavel îl îndeamn˘ a pe Tit s˘ a le porunceasc˘ a tinerilor s˘ a fie „cump˘ ata¸ ti“ (Tit 2, 6). În˘ al¸ ta¸ ti-v˘ a sufletul ca s˘ a fi¸ ti cum a fost Daniel, 167

168

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

un slujitor credincios, statornic, al Domnului o¸ stirilor. Cump˘ ani¸ ti bine calea pe care merg picioarele voastre; c˘ aci v˘ a afla¸ ti pe un loc sfânt s ¸i îngerii lui Dumnezeu sunt împrejurul vostru. Este adev˘ arat c˘ a trebuie s˘ a sim¸ ti¸ ti c˘ a ave¸ ti de urcat pe cea mai înalt˘ a treapt˘ aa sc˘ arii în privin¸ ta educa¸ tiei. Filozofia s ¸i educa¸ tia constituie studii importante; îns˘ a sacrificiul vostru de timp s ¸i bani nu valoreaz˘ a nimic dac˘ a nu ve¸ ti folosi realiz˘ arile voastre spre slava lui Dumnezeu s ¸i spre binele omenirii. Dac˘ a dobândirea cunoa¸ sterii s ¸tiin¸ tei nu constituie un mijloc pentru atingerea celor mai înalte scopuri, ea este f˘ ar˘ a valoare. Educa¸ tia care nu ofer˘ a o cunoa¸ stere care s˘ a dureze cât ve¸ snicia nu este de nici o valoare. Dac˘ a nu p˘ astra¸ ti în fa¸ ta voastr˘ a cerul s ¸i via¸ ta ve¸ snic˘ a, realiz˘ arile voastre nu au o valoare de lung˘ a durat˘ a. ˘ torul vostru, nu doar într-o singur˘ Îns˘ a, dac˘ a Isus este Înv˘ a¸ ta a zi a s˘ apt˘ amânii, ci în fiecare zi, în fiecare or˘ a, ve¸ ti avea aprobarea Lui în toate realiz˘ arile voastre. Daniel a avut mereu ca ¸ tint˘ a slava lui Dumnezeu s ¸i voi, de asemenea, pute¸ ti spune: Doamne, doresc s˘ a cunosc nu pentru pream˘ arirea eului, ci pentru a împlini a¸ stept˘ arile lui Isus, ca s˘ a-mi pot des˘ avâr¸ si un caracter cre¸ stin inteligent, prin harul pe care El mi l-a dat. Vor ˘ de principii a¸ studen¸ tii no¸ stri s˘ a fie credincio¸ si fa¸ ta sa cum a fost Daniel? În viitor, va fi o nevoie mult mai mare de b˘ arba¸ ti s ¸i femei cu preg˘ atire s ¸colar˘ a decât a fost în trecut; c˘ aci câmpuri largi se deschid în fa¸ ta noastr˘ a, albe, gata pentru seceri¸ s. În aceste câmpuri, voi pute¸ ti fi împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu. Îns˘ a, dac˘ a sunte¸ ti iubitori mai mult de pl˘ aceri decât de Dumnezeu, dac˘ a sunte¸ ti nestatornici, dac˘ a îng˘ adui¸ ti ocaziilor de aur s˘ a treac˘ a f˘ ar˘ a a dobândi cuno¸ stin¸ te, f˘ ar˘ aa a¸ seza materiale solide în cl˘ adirea caracterului vostru, ve¸ ti fi mici s ¸i infirmi în orice lucru de care v˘ a ve¸ ti apuca. În timp ce o bun˘ a educa¸ tie este de mare folos dac˘ a este înso¸ tit˘ a [193] s ¸i de consacrarea celui ce o are, totu¸ si cei care nu au privilegiul de a dobândi cuno¸ stin¸ te înalte într-o s ¸coal˘ a s˘ a nu considere c˘ a nu pot înainta în via¸ ta intelectual˘ as ¸i spiritual˘ a. Dac˘ a se vor str˘ adui s˘ a dobândeasc˘ a tot mai multe cuno¸ stin¸ te, dac˘ a vor c˘ auta s˘ a adune câte ceva în fiecare zi s ¸i dac˘ a vor birui orice r˘ autate din caracter prin cultivarea tr˘ as˘ aturilor de caracter ale lui Hristos, Dumnezeu le va deschide canale de în¸ telepciune s ¸i se va putea spune despre ei a¸ sa

Caracterul cre¸ stin exemplificat de profesori s ¸i studen¸ ti

169

cum s-a spus despre tinerii evrei din vechime, c˘ a Dumnezeu le-a dat în¸ telepciune s ¸i pricepere. Nu este adev˘ arat c˘ a cei mai str˘ alucitori tineri au întotdeauna cele mai mari succese. Cât de adesea b˘ arba¸ ti talenta¸ ti s ¸i educa¸ ti au fost a¸ seza¸ ti în pozi¸ tii de încredere s ¸i s-au dovedit necorespunz˘ atori s ¸i au e¸ suat! Str˘ alucirea lor avea înf˘ a¸ ti¸ sarea aurului, îns˘ a, când a fost încercat, s-a dovedit a fi doar tinichea s ¸i zgur˘ a. Ei au contribuit la propria ˘ . Ei nu au fost harnici s lor c˘ adere prin necredin¸ ta ¸i perseveren¸ ti s ¸i nu s-au îndreptat spre esen¸ ta lucrurilor. Nu au vrut s˘ a înceap˘ a de la cap˘ atul sc˘ arii s ¸i, cu efort plin de r˘ abdare, s˘ a urce treapt˘ a cu treapt˘ a, pân˘ a s˘ a ajung˘ a în vârf. Ei au umblat în lumina lor proprie s ¸i nu au fost dependen¸ ti de în¸ telepciunea pe care numai Dumnezeu o poate da. E¸ secul lor nu s-a produs din cauz˘ a c˘ a nu li s-a oferit nici o s ¸ans˘ a, ci datorit˘ a faptului c˘ a nu au fost cump˘ ata¸ ti. Ei nu au considerat ca având vreo valoare avantajele educa¸ tiei lor, a¸ sa c˘ a nu au înaintat în cunoa¸ sterea religiei s ¸i a s ¸tiin¸ tei. Mintea s ¸i caracterul lor nu au fost echilibrate de principiile înalte ale drept˘ a¸ tii. Fie ca tinerii no¸ stri s˘ a fie cump˘ ata¸ ti s ¸i s˘ a chibzuiasc˘ a bine pe ce cale merg. S˘ a evite p˘ acatul, pentru c˘ a acesta este distrug˘ ator s ¸i nepl˘ acut lui Dumnezeu. S˘ a cerceteze ce posibilit˘ a¸ ti au la îndemân˘ a s ¸i s˘ a-L caute pe Dumnezeu, pentru ca, prin harul S˘ au, s˘ a-i ¸ tin˘ a pe c˘ ararea neprih˘ anirii. S˘ a caute sfatul s ¸i c˘ al˘ auzirea Domnului pentru a-¸ si tr˘ ai via¸ ta pentru slava Numelui S˘ au în lume. În dobândirea educa¸ tiei, succesul nu trebuie privit ca depinzând [194] de s ¸ans˘ a sau destin; acesta este dat de Dumnezeu, care a citit inima lui Daniel, care a privit cu pl˘ acere la cur˘ a¸ tia motivelor lui, la hot˘ arârea lui neclintit˘ a de a-L onora pe Domnul. Daniel nu a umblat în propria lui lumin˘ a, ci a f˘ acut din Domnul în¸ telepciunea sa. Filozofia ˘ divin˘ a a constituit temelia educa¸ tiei sale. El a primit cu bun˘ avoin¸ ta sfatul Domnului. Ce bine ar fi ca to¸ ti tinerii s˘ a fie ca Daniel! Îns˘ a ˘ de disciplina divin˘ mul¸ ti nu sesizeaz˘ a importan¸ ta supunerii fa¸ ta a. Ce bine ar fi ca to¸ ti s˘ a realizeze c˘ a f˘ ar˘ a Hristos nu pot face nimic! Cei care nu adun˘ a împreun˘ a cu El risipesc. Gândurile s ¸i faptele lor nu vor contura un caracter neprih˘ anit, iar influen¸ ta lor va distruge ceea ce este bine. Faptele noastre au o ac¸ tiune dubl˘ a; c˘ aci ele au ˘ atât asupra altora, cât s influen¸ ta ¸i asupra noastr˘ a. Influen¸ ta lor va fi o binecuvântare sau un blestem pentru cei cu care avem de-a face. Cât ˘ d˘ de pu¸ tin˘ a importan¸ ta am noi acestui lucru!

170

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Faptele noastre formeaz˘ a obiceiuri, iar obiceiurile caracterul, s ¸i dac˘ a nu vom fi preg˘ ati¸ ti s˘ a ne unim cu agen¸ tii cerului în lucrarea de mântuire, nici nu vom fi preg˘ ati¸ ti pentru a intra în locuin¸ tele cere¸ sti, pe care Domnul Isus S-a dus s˘ a ni le preg˘ ateasc˘ a; c˘ aci nimeni nu va fi acolo în afar˘ a de aceia care s ¸i-au supus voin¸ ta s ¸i umblarea dorin¸ tei pe calea lui Dumnezeu. Cel al c˘ arui caracter este verificat, care a trecut cu bine testul încerc˘ arii, care este p˘ arta¸ s de natur˘ a divin˘ a se va num˘ ara printre cei asupra c˘ arora Dumnezeu va pronun¸ ta o binecuvântare. F˘ ar˘ a Hristos nu putem face nimic. Principiile curate ale neprih˘ anirii, virtu¸ tii s ¸i evlaviei sunt de la Dumnezeu. Împlinirea cu con¸ stiinciozitate a datoriei, mila asemenea lui Hristos, dragostea ˘ de propriul t˘ pentru oameni s ¸i fa¸ ta au suflet, pentru c˘ a tu apar¸ tii lui Dumnezeu s ¸i pentru c˘ a ai fost r˘ ascump˘ arat cu sângele pre¸ tios al lui Hristos, vor face din tine un conlucr˘ ator al lui Hristos s ¸i te vor înzestra cu putere de convingere, de atrac¸ tie. Trebuie s˘ a-¸ ti respec¸ ti ˘ pentru a o prezenta cu succes altora. Prin exemplu propria credin¸ ta s ¸i cuvânt, trebuie s˘ a dovede¸ sti c˘ a î¸ ti respec¸ ti credin¸ ta, vorbind cu respect despre lucrurile sfinte. Niciodat˘ a s˘ a nu îng˘ adui¸ ti s˘ a v˘ a ias˘ a de [195] pe buze cuvinte u¸ suratice sau fleacuri, atunci când cita¸ ti Scriptura. Când lua¸ ti Biblia în mân˘ a, aduce¸ ti-v˘ a aminte c˘ a v˘ a afla¸ ti pe un teren sfânt. Îngerii sunt împrejurul vostru, s ¸i dac˘ a vi s-ar deschide ochii, i-a¸ ti vedea. Comportamentul vostru s˘ a fie astfel, încât s˘ a l˘ asa¸ ti impresia fiec˘ arui suflet cu care v˘ a asocia¸ ti c˘ a v˘ a înconjoar˘ a o atmosfer˘ a sfânt˘ a. O vorb˘ a de¸ sart˘ a, un râs batjocoritor pot îndrepta un suflet într-o direc¸ tie gre¸ sit˘ a. Consecin¸ tele sunt îngrozitoare atunci când nu exist˘ a o leg˘ atur˘ a constant˘ a cu Dumnezeu. Ab¸ tine¸ ti-v˘ a de la orice r˘ au. P˘ acatele obi¸ snuite, oricât de neînsemnate ar p˘ area, v˘ a vor distruge sim¸ tul moral s ¸i vor nimici impresiile Duhului lui Dumnezeu. Caracterul gândurilor las˘ a o anumit˘ a amprent˘ a asupra sufletului s ¸i orice conversa¸ tie josnic˘ a întineaz˘ a mintea. Orice p˘ acat produce ruina celor care îl comit. Dumnezeu poate s˘ a ierte s ¸i va ierta pe p˘ ac˘ atosul care se poc˘ aie¸ ste, îns˘ a, de¸ si iertat, sufletul este tulburat; puterea unei min¸ ti înnobilate, caracteristic˘ a min¸ tii neîntinate, este distrus˘ a. De-a lungul timpului, sufletul va purta ci˘ care lucreaz˘ catrici. Atunci, s˘ a c˘ aut˘ am acea credin¸ ta a prin dragoste ˘ inima, pentru ca s˘ s ¸i cur˘ a¸ ta a putem prezenta lumii caracterul lui Hristos.

Caracterul cre¸ stin exemplificat de profesori s ¸i studen¸ ti

171

The Review and Herald, 8 decembrie 1891.

[196]

Lumea nu l-a cunoscut pe Dumnezeu prin în¸ telepciunea ei
Adev˘ arul lui Dumnezeu este infinit, nem˘ asurat, s ¸i cu cât îl contempl˘ am mai mult, cu atât apare mai mult slava lui. Adev˘ arul a fost deschis în fa¸ ta noastr˘ as ¸i, cu toate acestea, cuvintele lui Pavel c˘ atre galateni ni se aplic˘ as ¸i nou˘ a. El spune: „O, Galateni nechibzui¸ ti! Cine v-a fermecat pe voi, înaintea ochilor c˘ arora a fost zugr˘ avit Isus Hristos ca r˘ astignit? Iat˘ a numai ce voiesc s˘ as ¸tiu de la voi: prin faptele Legii a¸ ti primit voi Duhul ori prin auzirea credin¸ tei? Sunte¸ ti a¸ sa de nechibzui¸ ti? Dup˘ a ce a¸ ti început prin Duhul, vre¸ ti acum s˘ a sfâr¸ si¸ ti prin firea p˘ amânteasc˘ a? În zadar a¸ ti suferit voi atât de mult? Dac˘ a, în adev˘ ar, e în zadar!“ (Galateni 3, 1-4). „F˘ ar˘ a Mine“, spune Domnul Hristos, „nu pute¸ ti face nimic“. Cei care încearc˘ a s˘ a-¸ si aduc˘ a la îndeplinire lucrarea în propria lor ˘ . Numai educa¸ putere vor e¸ sua cu siguran¸ ta tia nu poate preg˘ ati pe cineva corespunz˘ ator pentru a avea un loc în lucrare s ¸i nu îl va face capabil s˘ a dobândeasc˘ a o cunoa¸ stere a lui Dumnezeu. Asculta¸ ti ˘ : „C˘ ce spune Pavel în aceast˘ a privin¸ ta aci Hristos M-a trimis nu s˘ a v˘ a botez, ci s˘ a propov˘ aduiesc Evanghelia; nu cu în¸ telepciunea vorbirii, ca nu cumva crucea lui Hristos s˘ a fie f˘ acut˘ a zadarnic˘ a. Fiindc˘ a propov˘ aduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierz˘ arii; dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu. C˘ aci este scris: «Voi pr˘ ap˘ adi în¸ telepciunea celor în¸ telep¸ ti s ¸i voi nimici priceperea celor pricepu¸ ti.» Unde este în¸ teleptul? Unde este c˘ arturarul? Unde este vorb˘ are¸ tul veacului acestuia? N-a povestit Dumnezeu în¸ telepciunea lumii acesteia? C˘ aci întrucât lumea, cu în¸ telepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu, Dumnezeu a g˘ asit cu cale s˘ a mântuiasc˘ a pe credincio¸ si prin nebunia propov˘ aduirii crucii.“ (1 Corinteni 1, 18-21). De-a lungul multor veacuri întunecate, în mijlocul p˘ agânismului, Dumnezeu le-a îng˘ aduit oamenilor s˘ a încerce s˘ a experimenteze descoperirea lui Dumnezeu prin propria lor în¸ telepciune, nu pentru a le demonstra neputin¸ ta lor spre satisfac¸ tia Lui, ci pentru ca oamenii 172

Lumea nu l-a cunoscut pe Dumnezeu prin în¸ telepciunea ei

173

în¸ si¸ si s˘ a poat˘ a vedea c˘ a nu pot s˘ a-L cunoasc˘ a pe Dumnezeu s ¸i pe [197] Domnul Isus Hristos, Fiul S˘ au, decât prin revela¸ tia din Cuvântul S˘ au, prin Duhul Sfânt. Când Domnul Hristos a venit în lume, experimentul acesta fusese f˘ acut, iar rezultatele au eviden¸ tiat c˘ a lumea, prin în¸ telepciunea ei, nu L-a cunoscut pe Dumnezeu. Chiar în biseric˘ a Dumnezeu le-a îng˘ aduit oamenilor s˘ a-¸ si testeze propria lor ˘ , îns˘ în¸ telepciune în aceast˘ a privin¸ ta a, când a avut loc criza datorit˘ a c˘ aderii omului, Dumnezeu a intervenit cu putere spre a-i ap˘ ara pe ai S˘ ai. Când biserica a fost batjocorit˘ a, când asupra poporului S˘ au au venit necazuri s ¸i oprim˘ ari, El i-a în˘ al¸ tat s ¸i mai mult printr-o eliberare ˘ tori necreremarcabil˘ a. Când în mijlocul poporului au venit înv˘ a¸ ta dincio¸ si, a urmat o perioad˘ a de sl˘ abiciune, iar credin¸ ta poporului lui Dumnezeu p˘ area c˘ a se clatin˘ a; îns˘ a Dumnezeu S-a ridicat s ¸i l-a cur˘ a¸ tit, iar cei încerca¸ ti s ¸i g˘ asi¸ ti credincio¸ si au fost în˘ al¸ ta¸ ti. Sunt vremuri când apostazia î¸ si croie¸ ste drum între rânduri, când evlavia este dat˘ a la o parte din inim˘ a de c˘ atre cei care ar fi trebuit s˘ a ¸ tin˘ a pasul cu Conduc˘ atorul lor divin. Poporul lui Dumnezeu se desparte de sursa t˘ ariei lor s ¸i urmeaz˘ a mândria, vanitatea, extravagan¸ ta s ¸i etalarea. Exist˘ a idoli pe din˘ auntru s ¸i pe dinafar˘ a; îns˘ a Dumnezeu trimite Mângâietorul ca s˘ a mustre p˘ acatul, pentru ca poporul S˘ au s˘ a poat˘ a fi avertizat cu privire la apostazia lui s ¸i admonestat pentru ˘ . Când cele mai pre¸ lep˘ adarea de credin¸ ta tioase manifest˘ ari ale iubirii Sale vor fi recunoscute s ¸i pre¸ tuite, Domnul va turna balsamul mângâierii s ¸i untdelemnul bucuriei. Când oamenii sunt c˘ al˘ auzi¸ ti s˘ a realizeze c˘ a au gre¸ sit în calculele lor s ¸i când sunt convin¸ si c˘ a în¸ telepciunea lor nu este decât nebunie, înseamn˘ a c˘ a în acel moment s-au întors c˘ atre Domnul ca s˘ a-L caute cu toat˘ a inima s ¸i Îl vor g˘ asi. Mi-a fost ar˘ atat c˘ a fiecare biseric˘ a a noastr˘ a are nevoie de ac¸ tiunea profund˘ a a Duhului lui Dumnezeu. O, de i-am putea îndrepta pe oameni spre crucea de pe Calvar! Le-am spune s˘ a priveasc˘ a asupra Celui pe care p˘ acatele lor L-au str˘ apuns. Le-am spune s˘ a priveasc˘ a la R˘ ascump˘ ar˘ atorul lumii care sufer˘ a pedeapsa pentru c˘ a ei au c˘ alcat Legea lui Dumnezeu. Verdictul este: „sufletul care a p˘ ac˘ atuit, acela va muri“. Îns˘ a pe cruce p˘ ac˘ atosul vede pe singurul Fiu al Tat˘ alui, mu˘ c˘ rind în locul Lui s ¸i oferind via¸ ta alc˘ atorului legii. Toate fiin¸ tele din [198] ceruri s ¸i de pe p˘ amânt sunt chemate s˘ a priveasc˘ a ce fel de dragoste ne-a d˘ aruit Tat˘ al, ca s˘ a fim numi¸ ti fii ai lui Dumnezeu. Orice p˘ ac˘ atos

174

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

poate s˘ a priveasc˘ as ¸i s˘ a tr˘ aiasc˘ a. Nu privi¸ ti la scena de pe Calvar ˘ . Se poate oare ca îngerii s˘ cu nep˘ asare sau nes˘ abuin¸ ta a priveasc˘ a la noi, beneficiarii iubirii lui Dumnezeu, s ¸i s˘ a ne vad˘ a reci, indiferen¸ ti, când cerul este uluit de fascinanta lucrare de r˘ ascump˘ arare a unei lumi c˘ azute s ¸i dore¸ ste s˘ a p˘ atrund˘ a misterul dragostei de pe Calvar? Îngerii privesc uimi¸ ti s ¸i ului¸ ti la cei c˘ arora le-a fost oferit˘ a o mântuire atât de mare s ¸i se mir˘ a c˘ a dragostea lui Dumnezeu nu îi treze¸ ste, în timp ce ei încep s˘ a-¸ si struneasc˘ a corzile melodioase în mul¸ tumire s ¸i adorare. Dar rezultatul pe care întregul cer dore¸ ste s˘ a-l priveasc˘ a nu se observ˘ a printre cei ce pretind a fi urma¸ sii lui Hristos. Cât de grabnici suntem noi în a rosti cuvinte frumoase celor care ne sunt prieteni sau rude s ¸i totu¸ si cât suntem de z˘ abavnici în a vorbi despre Acela a c˘ arui dragoste este f˘ ar˘ a egal, despre Hristos cel r˘ astignit. Iubirea Tat˘ alui nostru ceresc în darul singurului S˘ au Fiu pentru lume este suficient˘ a pentru a inspira fiecare suflet, pentru a topi orice inim˘ a împietrit˘ as ¸i lipsit˘ a de iubire în vederea poc˘ ain¸ tei s ¸i sensibiliz˘ arii; s ¸i cu toate acestea, s˘ a vad˘ a oare fiin¸ tele cere¸ sti în ˘ de iubirea Sa, cei pentru care a murit Hristos insensibilitate fa¸ ta ˘s ˘ împietrire a inimii s ¸i lipsa r˘ aspunsului de recuno¸ stin¸ ta ¸i dragoste fa¸ ta ˘ de D˘ at˘ atorul tuturor lucrurilor bune? Oare lucruri de mic˘ a importan¸ ta vor absorbi toat˘ a puterea fiin¸ tei, s ¸i dragostea lui Dumnezeu s˘ a nu primeasc˘ a r˘ aspuns? Va str˘ aluci în zadar Soarele neprih˘ anirii? Având în vedere ceea ce a f˘ acut Dumnezeu, cerin¸ tele lui Dumnezeu s˘ a reprezinte atât de pu¸ tin pentru voi? Avem noi inimi care pot fi atinse, care pot fi impresionate de dragostea divin˘ a? Dorim noi s˘ a fim ni¸ ste vase alese? Oare nu are Dumnezeu ochiul îndreptat asupra noastr˘ a s ¸i nu ne-a poruncit El s˘ a ducem mai departe solia luminii? Avem ˘ . Trebuie s˘ nevoie de tot mai mult˘ a credin¸ ta a a¸ stept˘ am, trebuie s˘ a [199] veghem, trebuie s˘ a ne rug˘ am, trebuie s˘ a lucr˘ am, implorând ca Duhul Sfânt s˘ a fie turnat peste noi cu îmbel¸ sugare, pentru ca s˘ a putem fi lumini în lume. Domnul Isus a privit asupra omenirii în starea ei dec˘ azut˘ a cu mil˘ a infinit˘ a. El a îmbr˘ acat trup omenesc pentru a putea ajunge la om s ¸i pentru a în˘ al¸ ta omenirea. El a venit s˘ a caute s ¸i s˘ a mântuiasc˘ a ce era pierdut. El S-a coborât pân˘ a la cea mai adânc˘ a mizerie s ¸i ˘ uman˘ suferin¸ ta a, pentru a-l lua de acolo pe om în starea în care l-a ˘ corupt˘ g˘ asit, o fiin¸ ta a, degradat˘ a de viciu, depravat˘ a de p˘ acat s ¸i unit˘ a cu Satana în apostazie, s ¸i a-l în˘ al¸ ta pân˘ a la un loc pe tronul S˘ au.

Lumea nu l-a cunoscut pe Dumnezeu prin în¸ telepciunea ei

175

Îns˘ a s-a scris despre El c˘ a „nu S-a dat înapoi s ¸i nu S-a descurajat“, ci a mers înainte pe c˘ ararea t˘ ag˘ aduirii de sine s ¸i a sacrificiului de sine, dându-ne un exemplu, spre a merge pe urmele pa¸ silor Lui. Noi ar trebui s˘ a lucr˘ am ca Isus, îndep˘ artându-ne de pl˘ acerile noastre, nel˘ asându-ne mitui¸ ti de Satana, dispre¸ tuind comoditatea s ¸i detestând egoismul, pentru a putea c˘ auta s ¸i g˘ asi pe cei ce sunt pierdu¸ ti, aducând suflete din întuneric la lumin˘ a, lumina dragostei lui Dumnezeu. Noi am fost îns˘ arcina¸ ti s˘ a mergem s ¸i s˘ a predic˘ am Evanghelia oric˘ arei f˘ apturi. Noi trebuie s˘ a ducem celor pierdu¸ ti vestea cea bun˘ a c˘ a Domnul Hristos poate ierta p˘ acatul, poate reînnoi fiin¸ ta noastr˘ a, poate îmbr˘ aca sufletul în ve¸ smintele neprih˘ anirii Sale, îl poate face pe p˘ ac˘ atos s˘ a gândeasc˘ a limpede, s˘ a îl înve¸ te s ¸i s˘ a îl fac˘ a s˘ a fie capabil de a fi împreun˘ a lucr˘ ator cu Dumnezeu. Sufletul convertit tr˘ aie¸ ste în Hristos. Întunericul ce-l st˘ apânea dispare s ¸i o nou˘ a lumin˘ a, cereasc˘ a, str˘ aluce¸ ste în sufletul s˘ au. „Cel care c⸠stig˘ a suflete este în¸ telept.“ „Cei în¸ telep¸ ti vor str˘ aluci ca str˘ alucirea cerului; s ¸i cei ce vor înv˘ a¸ ta pe al¸ tii s˘ a umble în neprih˘ anire vor str˘ aluci ca stelele în veac de veac.“ Ceea ce se face prin cooperarea oamenilor cu Dumnezeu este o munc˘ a ce nu se va perima niciodat˘ a, ci va d˘ ainui în veacurile ve¸ snice. Cel care face din Dumnezeu în¸ telepciunea sa, care cre¸ ste pân˘ a la statura de om în Isus Hristos, va sta înaintea regilor, înaintea a¸ sa-numi¸ tilor mari oameni ai lumii, ˘ de Cel care l-a chemat din întuneric la manifestând mul¸ tumire fa¸ ta lumina Lui minunat˘ a. Stiin¸ ¸ tele s ¸i literatura nu pot aduce în mintea întunecat˘ a lumina pe care Evanghelia glorioas˘ a o poate furniza. Doar [200] Fiul lui Dumnezeu poate realiza marea lucrare de iluminare a sufletului. Nu este de mirare c˘ a Pavel exclama: „C˘ aci nu-mi este ru¸ sine de Evanghelia lui Hristos; pentru c˘ a ea este puterea lui Dumnezeu spre salvarea oric˘ arui om care crede.“ Evanghelia lui Hristos devine realitate în cei care cred s ¸i îi face epistole vii, cunoscute s ¸i citite de to¸ ti oamenii. În acest mod, influen¸ ta sfin¸ teniei va trece spre mul¸ time. Inteligen¸ tele cere¸ sti sunt capabile s˘ a discearn˘ a adev˘ aratele elemente de m˘ are¸ tie în caracter, fiindc˘ a doar bun˘ atatea este estimat˘ a ca fiind eficient˘ a de c˘ atre Dumnezeu. „F˘ ar˘ a Mine“, spunea Hristos, „nu pute¸ ti face nimic.“ Credin¸ ta noastr˘ a, exemplul nostru trebuie s˘ a fie ¸ tinute cu mai mult˘ a responsabilitate decât au fost ¸ tinute în trecut. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie s˘ a fie studiat ca niciodat˘ a înainte; fiindc˘ a el este darul pre¸ tios pe

176

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

care noi trebuie s˘ a-l prezent˘ am oamenilor, pentru ca ace¸ stia s˘ a poat˘ a ˘ care m˘ înv˘ a¸ ta calea p˘ acii s ¸i s˘ a ob¸ tin˘ a acea via¸ ta asoar˘ a cât via¸ ta lui Dumnezeu. Inteligen¸ ta uman˘ a, atât de mult exaltat˘ a de c˘ atre oameni, ˘ înaintea în¸ p˘ ale¸ ste în importan¸ ta telepciunii care ne arat˘ a calea r˘ ascump˘ ar˘ arii lui Dumnezeu, pentru a umbla pe ea. Doar Biblia ne ofer˘ a criteriile prin care s˘ a distingem calea vie¸ tii de calea cea larg˘ a care duce la pierzare s ¸i moarte. [201] The Review and Herald, 15 December 1891.

Rela¸ tia dintre educa¸ tie s ¸i lucrarea lui Dumnezeu
„Nu spune¸ ti voi c˘ a mai sunt patru luni pân˘ a la seceri¸ s? Iat˘ a, Eu v˘ a spun: Ridica¸ ti-v˘ a ochii s ¸i privi¸ ti holdele care sunt albe acum, gata pentru seceri¸ s. Cine secer˘ a, prime¸ ste o plat˘ as ¸i strânge road˘ a pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a; pentru ca s ¸i cel ce seam˘ an˘ as ¸i cel ce secer˘ a s˘ a se bucure în acela¸ si timp.“ (Ioan 4, 35.36). Exist˘ a o mare lips˘ a de lucr˘ atori care s˘ a plece în câmpurile misionare, înzestra¸ ti cu adev˘ aratul spirit misionar, gata s˘ a reverse lumina adev˘ arului în mijlocul întunericului moral al lumii. Vr˘ ajma¸ sii lui Dumnezeu comploteaz˘ a zilnic pentru în˘ abu¸ sirea adev˘ arului s ¸i înrobirea sufletelor oamenilor. Ei caut˘ a s˘ a înal¸ te falsul Sabat s ¸i, inducându-i în eroare pe oameni, s˘ a adânceasc˘ as ¸i mai mult întunericul care acoper˘ a p˘ amântul s ¸i negura cea mare care acoper˘ a popoarele. Într-un timp ca acesta, cei care cunosc adev˘ arul pot s˘ a r˘ amân˘ a inactivi, îng˘ aduind puterilor întunericului s˘ a triumfe? Nu se vor trezi cei care cred adev˘ arul pentru acest timp s ¸i nu vor lucra ei cu o energie co˘ ? Cei care în¸ respunz˘ atoare profesiunii lor de credin¸ ta teleg adev˘ arul lui Dumnezeu nu vor face orice sacrificiu pentru a c⸠stiga suflete la Hristos, pentru a asculta de Legea lui Dumnezeu? Ziua aproape ˘s a trecut, noaptea este la u¸ sa ¸i este esen¸ tial s˘ a lucr˘ am cât este înc˘ a ziu˘ a; c˘ aci vine noaptea, când nici un om nu poate lucra. Într-un timp ca acesta, trebuie s˘ a avem în vedere numai acest obiectiv: folosirea tuturor mijloacelor rânduite de Dumnezeu, prin care adev˘ arul s˘ a poat˘ a fi s˘ adit în inimile oamenilor. C˘ aci tocmai acesta a fost scopul pentru care a fost trimis în lume Cuvântul lui Dumnezeu, pentru ca el s˘ a poat˘ a controla via¸ ta s ¸i transforma caracterul. Este datoria fiec˘ arui cre¸ stin de a folosi la maximum capacit˘ a¸ tile sale pentru a r˘ aspândi cuno¸ stin¸ ta adev˘ arului. Domnul Hristos i-a îns˘ arcinat pe ucenicii S˘ ai s˘ a mearg˘ a în toat˘ a lumea s ¸i s˘ a predice Evanghelia tuturor popoarelor. [202] ˘ — aceea de Având în vedere marea lucrare care ne st˘ a în fa¸ ta a r˘ aspândi lumina în lume -, noi, care credem adev˘ arul, trebuie s˘ a sim¸ tim nevoia unei educa¸ tii serioase în lucrurile practice le-gate de dobândirea de cuno¸ stin¸ te s ¸i în special nevoia noastr˘ a de instruire 177

178

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

în adev˘ arurile Scripturii. Minciuni de tot felul sunt acum în˘ al¸ tate ca fiind adev˘ ar s ¸i este datoria noastr˘ a s˘ a cercet˘ am cu toat˘ a st˘ aruin¸ ta cuvântul sacru, ca s˘ a putem s ¸ti care este adev˘ arul s ¸i s˘ a fim în stare s˘ a-l prezent˘ am cu în¸ telepciune s ¸i altora. Vom fi chema¸ ti s˘ a facem cunoscute motivele pe care se întemeiaz˘ a credin¸ ta noastr˘ a. Va trebui s˘ a st˘ am în fa¸ ta unor oameni mari s ¸i s˘ a d˘ am socoteal˘ a de ce am ales s˘ a fim credincio¸ si Legii lui Dumnezeu. Domnul ne-a chemat din lume ca s˘ a putem fi martori pentru adev˘ arul S˘ au; s ¸i trebuie ca, din rândurile noastre, tineri s ¸i tinere s˘ a fie instrui¸ ti în mod corespunz˘ ator, pentru a putea ocupa pozi¸ tii în care s˘ a fie utili s ¸i influen¸ ti. Ei au privilegiul de a deveni misionari pentru Dumnezeu; îns˘ a nu pot r˘ amâne doar ni¸ ste încep˘ atori în privin¸ ta educa¸ tiei s ¸i în cunoa¸ sterea Cuvântului lui Dumnezeu, îndeplinindu-¸ si cu corectitudine lucrarea sacr˘ a la care au fost chema¸ ti. În toate regiunile, este atât de evident˘ a nevoia de instruire a lucr˘ atorilor no¸ stri! Noi suntem con¸ stien¸ ti c˘ a educa¸ tia este necesar˘ a nu numai pentru îndeplinirea corespunz˘ atoare a datoriilor obi¸ snuite ale vie¸ tii, dar s ¸i în vederea succesului în toate ramurile de activitate. Având în vedere nevoia de instruire pentru lucrarea lui Dumnezeu s ¸i pentru îndeplinirea cu succes a diferitelor responsabilit˘ a¸ ti ale vie¸ tii, cât de mul¸ tumi¸ ti ar trebui s˘ a fim c˘ a la Melbourne este pe punctul de a se deschide o s ¸coal˘ a sub îndrumarea unor credincio¸ si statornici în adev˘ arul pentru acest timp. Pentru ca aceast˘ a nou˘ a ini¸ tiativ˘ a s˘ a aib˘ a succes, pentru ca atât voi, cât s ¸i copiii vo¸ stri s˘ a pute¸ ti beneficia de ea, fie ca to¸ ti fra¸ tii s ¸i surorile noastre s˘ a colaboreze ˘ pentru a duce povara cu toat˘ a inima cu aceia care au p˘ as ¸it în fa¸ ta lucr˘ arii. Au venit la voi profesori cu fric˘ as ¸i dragoste de Dumnezeu din America, nu f˘ ar˘ a sacrificiu, pentru a v˘ a ajuta în eforturile de a în˘ al¸ ta sus stindardul adev˘ arului în popor. Ei doresc s˘ a-i instruiasc˘ a pe tineri pentru a în¸ telege Cuvântul lui Dumnezeu, în a¸ sa fel încât copiii vo¸ stri s˘ a fie în stare s˘ a prezinte Scripturile celor din jurul lor. [203] Acum r˘ amâne doar ca aceia care au primit deja lumina adev˘ arului în aceste colonii s˘ a colaboreze cu eforturile fra¸ tilor lor americani, fiind con¸ stien¸ ti de faptul c˘ a în Hristos sunt îndep˘ artate toate prejudec˘ a¸ tile legate de ras˘ a, de na¸ tiune, s ¸i c˘ a noi suntem cu to¸ tii fra¸ ti, angaja¸ ti în lucrarea de înaintare a împ˘ ar˘ a¸ tiei celor r˘ ascump˘ ara¸ ti. Noi suntem to¸ ti una în Hristos s ¸i trebuie s˘ a ne unim cu toat˘ a inima în efortul de a educa s ¸i instrui o armat˘ a de tineri, astfel încât ace¸ stia s˘ a poat˘ afi

Rela¸ tia dintre educa¸ tie s ¸i lucrarea lui Dumnezeu

179

cre¸ stini consecven¸ ti, echilibra¸ ti, capabili s˘ a în¸ teleag˘ as ¸i s˘ a explice Scripturile. Puritatea, credin¸ ta, zelul s ¸i statornicia caracterului acelora care se înroleaz˘ a în lucrare pentru Domnul trebuie s˘ a fie atât de evidente pentru ceilal¸ ti, încât, v˘ azând faptele lor bune, s˘ a ajung˘ a s˘ a pream˘ areasc˘ a pe Tat˘ al nostru care este în ceruri. Dac˘ a m˘ arturisirea ˘ este sus¸ noastr˘ a de credin¸ ta tinut˘ a de evlavia ce porne¸ ste din inim˘ a, ea va constitui un mijloc spre bine; c˘ aci prin ea sufletele vor fi influen¸ tate s˘ a accepte mântuirea. Dumnezeu are în vedere ca harul S˘ au s˘ a fie manifestat în cel credincios, pentru ca, prin caracterul cre¸ stin al membrilor în mod individual, biserica în ansamblu s˘ a poat˘ a deveni lumina lumii. ˘ spre a-¸ P˘ arin¸ tii s˘ a fac˘ a orice efort cu putin¸ ta si trimite copiii la s ¸coala care se va deschide în curând la Melbourne; c˘ aci tocmai prin aceste mijloace s-ar putea ca unii membri ai familiei noastre s˘ a fie califica¸ ti de Domnul s˘ a devin˘ a lucr˘ atori pentru cauza Sa. Sunt multe locuri vacante pentru misionari în Australia, Noua Zeeland˘ as ¸i în insulele m˘ arii. Si ¸ va fi imposibil ca doar din America s˘ a suplinim toate aceste nevoi, atât de numeroase. Pentru aceste câmpuri, trebuie instrui¸ ti lucr˘ atori care pot prelua lucrarea s ¸i s˘ a porneasc˘ a în calitate de purt˘ atori de lumin˘ a în locurile întunecate ale acestor insule. Nu sunt mul¸ ti cei care pot merge în America pentru a dobândi o educa¸ tie; s ¸i chiar dac˘ a ar putea merge, probabil c˘ a nu este cel mai bine pentru ei s ¸i pentru înaintarea lucr˘ arii. Domnul dore¸ ste s˘ a fie întemeiate s ¸coli în aceast˘ a¸ tar˘ a, în care s˘ a fie instrui¸ ti lucr˘ atori, pentru ca lucrarea adev˘ arului prezent în aceste noi câmpuri s˘ a fie de calitate s ¸i s˘ a trezeasc˘ a interes în rândul celor necredincio¸ si. El dore¸ ste ca voi s˘ a înfiin¸ ta¸ ti un centru pentru educa¸ tie chiar în ¸ tara voastr˘ a, în care studen¸ ti care promit s˘ a poat˘ a fi instrui¸ ti în privin¸ ta cuno¸ stin¸ telor [204] practice s ¸i în adev˘ arurile Bibliei, pentru a putea fi preg˘ ati¸ ti s˘ a lucreze în aceste ¸ tinuturi, eliberând suflete din robia lui Satana. Pot veni profesori din America pân˘ a când aceast˘ a lucrare se va pune pe picioare s ¸i prin aceste mijloace se poate forma o nou˘ a leg˘ atur˘ a de unire între America s ¸i Australia, Noua Zeeland˘ as ¸i insulele m˘ arii. ˘ ri sunt tineri pe care Dumnezeu i-a înzestrat din plin În aceste ¸ ta cu abilitate intelectual˘ a; îns˘ a, pentru a putea realiza cel mai bine aceast˘ a lucrare, posibilit˘ a¸ tile lor trebuie c˘ al˘ auzite în mod corespunz˘ ator. Ei trebuie s˘ a foloseasc˘ a talentele d˘ aruite de Dumnezeu pentru a avea rezultate s ¸colare deosebite, devenind lucr˘ atori care nu au de

180

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

ce s˘ a le fie ru¸ sine, împ˘ ar¸ tind drept s ¸i în¸ telept cuvântul adev˘ arului, în vederea mântuirii. Acest talent are nevoie s˘ a se dezvolte s ¸i din moment ce este pe punctul de a se deschide o s ¸coal˘ a acolo, este cu ˘ neîn¸ siguran¸ ta telept s˘ a se trimit˘ a, cu o cheltuial˘ a atât de mare, elevi pentru a înv˘ a¸ ta în America. Lucrarea trebuie f˘ acut˘ a aici. Acesta este un câmp misionar s ¸i orice persoan˘ a socotit˘ a vrednic˘ a de a fi instruit˘ a în America trebuie s˘ a ob¸ tin˘ a o educa¸ tie corect˘ a chiar aici, în locul unde va lucra în viitor. Cei care au posibilitatea pot fi educa¸ ti aici, astfel încât î¸ si pot pune în practic˘ a cuno¸ stin¸ tele atunci când se va ivi ocazia, devenind unelte în mâinile Domnului pentru r˘ aspândirea luminii s ¸i adev˘ arului. Îns˘ a chiar dac˘ a nu a¸ ti avea nici una din aceste responsabilit˘ a¸ ti, chiar dac˘ a nu a¸ ti pleca într-un câmp misionar, va fi totu¸ si necesar ca s ¸i copiii vo¸ stri s˘ a înve¸ te în aceste s ¸coli. Orice meserie ar socoti p˘ arin¸ tii c˘ a este potrivit˘ a pentru copiii lor, fie c˘ a doresc ca ace¸ stia s˘ a devin˘ a fabrican¸ ti, agricultori, me¸ ste¸ sugari, fie s˘ a-¸ si aleag˘ a orice alt˘ a profesie, vor avea multe avantaje de pe urma instruirii din s ¸coal˘ a. Copiii vo¸ stri trebuie s˘ a aib˘ a posibilitatea de a studia Biblia în s ¸coal˘ a. Ei trebuie s˘ a fie convin¸ si de temeiurile credin¸ tei noastre s ¸i s˘ a în¸ teleag˘ a ei în¸ si¸ si Scripturile. Prin în¸ telegerea adev˘ arurilor Bibliei, ei vor fi preg˘ ati¸ ti mai bine pentru a ocupa func¸ tii de încredere. Ei vor fi [205] înt˘ ari¸ ti împotriva ispitelor care îi vor asalta din dreapta s ¸i din stânga. Dar dac˘ a vor fi cu totul consacra¸ ti s ¸i vor fi înv˘ a¸ ta¸ ti, ei pot ajunge s˘ a fie chema¸ ti ca s ¸i Daniel, s˘ a împlineasc˘ a responsabilit˘ a¸ ti importante. Daniel a fost un om de stat credincios la curtea Babilonului; c˘ aci el s-a temut de Dumnezeu, L-a iubit s ¸i s-a încrezut în El; s ¸i în timp de ispit˘ as ¸i primejdie, a fost p˘ azit prin puterea lui Dumnezeu. Noi citim c˘ a Dumnezeu i-a dat lui Daniel în¸ telepciune s ¸i l-a înzestrat cu pricepere. ˘ turile din Cei care cunosc voia lui Dumnezeu s ¸i practic˘ a înv˘ a¸ ta Cuvântul S˘ au vor fi g˘ asi¸ ti credincio¸ si în orice pozi¸ tie de încredere ar fi a¸ seza¸ ti. Ave¸ ti în vedere aceste lucruri, p˘ arin¸ ti, s ¸i duce¸ ti-v˘ a copiii în acele locuri în care s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti principiile adev˘ arului, unde se face ˘ pentru a men¸ orice efort cu putin¸ ta tine consacrarea lor, dac˘ a sunt converti¸ ti; iar dac˘ a nu sunt converti¸ ti, de a-i influen¸ ta spre a deveni copii ai lui Dumnezeu s ¸i astfel s˘ a fie capabili s˘ a plece s ¸i s˘ a c⸠stige s ¸i alte suflete pentru adev˘ ar.

Rela¸ tia dintre educa¸ tie s ¸i lucrarea lui Dumnezeu

181

Fie ca cei care au dragostea pentru adev˘ ar în inima lor s˘ a pre¸ tuiasc˘ a valoarea fiec˘ arui suflet pentru care a murit Hristos, în lumina care se reflect˘ a de pe crucea de la Calvar. Mul¸ ti sunt mi¸ sca¸ ti de Duhul lui Dumnezeu s˘ a porneasc˘ a la lucru în via Domnului. Ei tânjesc s˘ a caute s ¸i s˘ a salveze ce este pierdut. Îns˘ a, datorit˘ a lipsei de cuno¸ stin¸ te s ¸i de disciplin˘ a, ei nu au calificarea necesar˘ a de a merge în aceast˘ a ˘ pe lucrare de în˘ al¸ tare s ¸i înnobilare a semenilor lor. Cei care înva¸ ta al¸ tii trebuie ca mai întâi ei în¸ si¸ si s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti. Ei trebuie s˘ a înve¸ te cum se lucreaz˘ a cu mintea omului. Ei trebuie s˘ a devin˘ a colaboratori ai lui Hristos, folosind orice ocazie pentru a împ˘ art˘ as ¸i oamenilor cunoa¸ sterea de Dumnezeu. Pentru a fi instrumente ale lui Dumnezeu în lucrarea de în˘ al¸ tare a min¸ tilor oamenilor de la cele p˘ amânte¸ sti s ¸i senzuale, la cele spirituale s ¸i cere¸ sti, lucr˘ atorii trebuie s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti ˘ , vor în¸ s ¸i instrui¸ ti. Devenind ei în¸ si¸ si elevi care înva¸ ta telege mai bine cum s˘ a-i educe pe al¸ tii. Ei trebuie s˘ a-¸ si formeze o disciplin˘ a a min¸ tii, punând la lucru capacit˘ a¸ tile date lor de Dumnezeu, mobilizându-¸ si în întregime inima s ¸i mintea în vederea acestor sarcini de a dobândi ˘ . Având ca ¸ cuno¸ stin¸ ta tint˘ a slava lui Dumnezeu, ei trebuie s˘ a-¸ si pun˘ a la lucru toat˘ a energia, înv˘ a¸ tând tot ce pot, dezvoltându-¸ si intelectul [206] pentru a putea împ˘ art˘ as ¸i cuno¸ stin¸ ta s ¸i altora. ˘ ri; iar dragostea lui Exist˘ a o mare lucrare de f˘ acut în aceste ¸ ta Hristos s ¸i iubirea pentru sufletele pentru care a murit El ar trebui s˘ a ne constrâng˘ a s˘ a facem orice efort de care suntem capabili pentru a c˘ auta s ¸i salva ceea ce este pierdut. Fie ca fiecare s˘ a stea ca un osta¸ s credincios al lui Hristos s ¸i s˘ a lucreze pentru fra¸ tii vo¸ stri, pentru ca lucrarea voastr˘ a s˘ a aib˘ a succes. Fie ca oricine se înscrie în aceast˘ a întreprindere atât de necesar˘ a s˘ a nu uite c˘ as ¸coala este întemeiat˘ a nu numai în beneficiul nostru s ¸i al copiilor no¸ stri, ci s ¸i pentru r˘ aspândirea cuno¸ stin¸ tei adev˘ arului s ¸i pentru ca sufletele care pier s˘ a fie salvate pentru împ˘ ar˘ a¸ tia cea ve¸ snic˘ a. Fiecare s˘ a ia parte la aceast˘ a lucrare, cu hot˘ arârea de a nu da gre¸ ss ¸i de a nu se descuraja s ¸i Domnul va face minuni în mijlocul nostru. Dac˘ a în acest timp nu vom reu¸ si s˘ a facem un efort hot˘ arât pentru dezvoltarea s ¸i în˘ al¸ tarea lucr˘ arii s ¸i vom trage lucrurile înapoi, pentru c˘ a ele sunt conduse ˘ pe lâng˘ dup˘ a ideile noastre, Domnul va trece cu siguran¸ ta a noi s ¸i va alege alte unelte care vor aduce la îndeplinire lucrarea în modul în care o dore¸ ste El s ¸i urmând c˘ al˘ auzirea Duhului S˘ au. O, dac˘ a fiecare

182

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

s ¸i-ar face datoria pentru ca influen¸ ta noastr˘ a s˘ a fie amplificat˘ a în vederea înaint˘ arii cauzei lui Dumnezeu! ˘ ri; c˘ Ochiul lui Dumnezeu este a¸ tintit asupra acestor ¸ ta aci aici El dore¸ ste s˘ a-Si ¸ arboreze drapelul. Aici, în acest câmp misionar, El dore¸ ste s˘ a vad˘ a suflete c⸠stigate pentru Isus Hristos. El dore¸ ste ca fiecare care sus¸ tine c˘ a este cre¸ stin s˘ a fie un adev˘ arat misionar, gata s˘ a se înroleze în rânduri, pentru a-¸ si face lucrarea la locul s˘ au, s ¸i to¸ ti s˘ a se uneasc˘ a într-un efort consecvent. El dore¸ ste ca oamenii s˘ a-¸ si uite propriile lor idei s ¸i prejudec˘ a¸ ti, care aduc numai întuneric s ¸i îndoial˘ a asupra sufletelor lor, s ¸i s˘ a se angajeze în lucrare pentru aceia care sunt gata s˘ a piar˘ a. El dore¸ ste ca ei s˘ a-¸ si dea seama c˘ a nici un om nu tr˘ aie¸ ste pentru el însu¸ si. Mul¸ ti au devenit mici s ¸i neputincio¸ si în privin¸ ta experien¸ tei lor religioase datorit˘ a lipsei de interes pentru cei din jurul lor. Unii dintre cei care sunt în planul secund ar fi putut fi mult mai avansa¸ ti în cunoa¸ sterea lui Dumnezeu, [207] dac˘ a nu ar fi stat departe de fra¸ tii lor, renun¸ tând la asocierea cu cei credincio¸ si care nu au lucrat potrivit cu ideile lor limitate. O, dac˘ a ace¸ stia care au pus piedici s-ar pierde din vedere pe ei în¸ si¸ si s ¸i ar fi interesa¸ ti de mântuirea oamenilor, diferen¸ tele acestea neînsemnate ar disp˘ area s ¸i n-ar mai exista înstr˘ ainarea de fra¸ tii lor. Dac˘ a atunci când se adun˘ a laolalt˘ a n-ar mai vorbi despre lucrurile asupra c˘ arora g˘ asesc obiec¸ tii, ci s ¸i-ar pune frâu gurii s ¸i ar c˘ auta pe Domnul cu rug˘ aciune st˘ aruitoare, pentru ca Duhul lui Dumnezeu s˘ a poat˘ a r˘ amâne asupra lor, ca s˘ a poat˘ a avea pe suflet povara pentru sufletele pentru care a murit Hristos, ei ar descoperi c˘ a întunericul a disp˘ arut, iar în sufletul lor a p˘ atruns lumina s ¸i speran¸ ta. Mândria va disp˘ area s ¸i ei vor putea fi înv˘ a¸ ta¸ ti precum copiii. Contemplând dragostea lui Dumnezeu, înc˘ ap˘ a¸ tânarea se va topi, iar inimile lor vor str˘ aluci, fiind atinse de c˘ arbunele de pe altar. Necazurile vor disp˘ area s ¸i bucuria le va lua locul; c˘ aci dragostea s ¸i bun˘ atatea nem˘ arginit˘ a a lui Dumnezeu vor constitui tema m˘ arturiei lor. Cei care doresc s˘ a fie biruitori trebuie s˘ a renun¸ te la ei în¸ si¸ si; s ¸i singurul mod prin care pot realiza aceast˘ a mare lucrare este de a deveni interesa¸ ti mai mult de mântuirea semenilor lor. Aceasta nu înseamn˘ a c˘ a voi trebuie s˘ a-i converti¸ ti pe oameni s˘ a fac˘ a ceea ce face¸ ti voi sau s˘ a-i sili¸ ti s˘ a vad˘ a lucrurile în aceea¸ si lumin˘ a în care le vede¸ ti voi; îns˘ a trebuie s˘ a c˘ auta¸ ti s˘ a prezenta¸ ti adev˘ arul a¸ sa cum este el în Isus Hristos s ¸i, lucrând spre a fi o binecuvântare pentru al¸ tii,

Rela¸ tia dintre educa¸ tie s ¸i lucrarea lui Dumnezeu

183

s ¸i voi în¸ siv˘ a ve¸ ti fi binecuvânta¸ ti în mod abundent de Dumnezeu. Faptul c˘ a a¸ ti f˘ acut s ¸i face¸ ti ceva pentru a m˘ ari grani¸ tele Împ˘ ar˘ a¸ tiei lui Dumnezeu, smulgând bietele suflete de sub jugul supersti¸ tiei s ¸i minciunii lui Satana, va produce bucurie în inima voastr˘ as ¸i v˘ a va îmbog˘ a¸ ti ideile s ¸i planurile. Pe m˘ asur˘ a ce v˘ a identifica¸ ti interesele cu cele ale lui Isus Hristos, ve¸ ti sfin¸ ti pentru Dumnezeu talentul, capacit˘ a¸ tile, influen¸ ta s ¸i mijloacele voastre. Unii dintre voi vor considera c˘ a este privilegiul vostru s˘ a v˘ a l˘ asa¸ ti familiile pentru a lucra în insulele m˘ arii pentru salvarea oamenilor din robia p˘ acatului s ¸i ˘ nou˘ a în¸ sel˘ aciunii. Pe m˘ asur˘ a ce c⸠stiga¸ ti o experien¸ ta as ¸i tot mai profund˘ a, ve¸ ti înv˘ a¸ ta ce înseamn˘ a s˘ a te rogi în Duhul Sfânt; iar aceia [208] care s-au lep˘ adat de Dumnezeu vor fi recupera¸ ti s ¸i va exista mai mult˘ a preocupare de a înv˘ a¸ ta de la Isus spre a fi blânzi s ¸i smeri¸ ti cu ˘ inima decât a ar˘ ata spre gre¸ selile fra¸ tilor vo¸ stri; c˘ aci prin credin¸ ta voi Îl accepta¸ ti pe Domnul Hristos ca Mântuitorul vostru personal. Nu ve¸ ti veni atunci la adunare ca s˘ a v˘ a povesti¸ ti îndoielile s ¸i temerile voastre. Ve¸ ti avea altceva mai bun de discutat; c˘ aci inimile voastre vor fi deschise, vor avea pacea lui Hristos, care întrece orice pricepere. Aceasta este experien¸ ta pe care Dumnezeu ar dori s˘ a o ave¸ ti în aceast˘ a¸ tar˘ a. ˘ , trebuie f˘ Îns˘ a, pentru a ajunge la aceast˘ a experien¸ ta acu¸ ti mai mul¸ ti pa¸ si. Metodele s ¸i planurile dup˘ a care trebuie f˘ acut˘ a lucrarea trebuie s˘ a fie dup˘ a rânduiala Domnului, nu dup˘ a propriile voastre p˘ areri, iar rezultatele vor face mai mult decât doar s˘ a compenseze cheltuiala. Efortul misionar se va extinde, iar exemplul unui lucr˘ ator zelos, care lucreaz˘ a în direc¸ tia cea bun˘ a, va influen¸ ta s ¸i pe al¸ tii care, de asemenea, vor porni s˘ a predice Evanghelia. Spiritul misionar va trece din cas˘ a în cas˘ a, iar fra¸ tii vor avea altceva mai interesant de discutat decât despre necazurile lor. Ei vor avea pl˘ acere s˘ a prezinte nestematele adev˘ arului pe care le con¸ tine Biblia s ¸i vor fi înfiin¸ tate biserici, vor fi ridicate case de adunare s ¸i mul¸ ti vor veni în ajutorul Domnului. Fra¸ tii vor fi uni¸ ti în leg˘ aturile iubirii s ¸i vor realiza c˘ a ˘ din toate p˘ sunt uni¸ ti cu cre¸ stinii cu experien¸ ta ar¸ tile lumii, pentru c˘ a sunt una în planuri, una în obiectivul intereselor lor. Un pas înainte f˘ acut de cei din capul lucr˘ arii va fi sim¸ tit de cei din aceast˘ a¸ tar˘ as ¸i ˘ rile, iar cei din ¸ ˘ ri str˘ din toate ¸ ta ta aine vor r˘ aspunde efortului f˘ acut la centrul lucr˘ arii, urmându-L pe marele nostru Conduc˘ ator; s ¸i astfel,

184

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

prin convertirea sufletelor la adev˘ ar, se va aduce slav˘ a Aceluia care s ¸ade pe tron. Lucrarea misionar˘ a din Australia s ¸i Noua Zeeland˘ a este înc˘ a în faza de pruncie; îns˘ a aceea¸ si lucrare care s-a f˘ acut acas˘ a trebuie adus˘ a la îndeplinire în Australia, Noua Zeeland˘ a, Africa, India, [209] China s ¸i în insulele m˘ arii. Lucrarea poporului lui Dumnezeu este reprezentat˘ a prin simbolul potrivit al unui înger care zboar˘ a prin mijlocul cerului. În aceast˘ a lucrare, inteligen¸ tele cere¸ sti coopereaz˘ a cu agen¸ ti omene¸ sti pentru r˘ aspândirea acestei ultime solii la to¸ ti locuitorii p˘ amântului. Îns˘ a planurile s ¸i lucrarea oamenilor nu ¸ tine pasul cu providen¸ ta lui Dumnezeu; c˘ aci, în timp ce unii din aceste ˘ ri, care pretind a crede adev˘ ¸ ta arul, declar˘ a prin atitudinea lor: „Nu dorim calea Ta, o, Doamne, ci propria noastr˘ a cale“, exist˘ a mul¸ ti care se roag˘ a cu ardoare lui Dumnezeu s˘ a în¸ teleag˘ a ce este adev˘ arul. În locuri tainice, ei plâng s ¸i se roag˘ a pentru a putea în¸ telege lumina din Scriptur˘ a; iar Domnul cerurilor i-a îns˘ arcinat pe îngerii S˘ ai s˘ a coopereze cu uneltele omene¸ sti pentru a duce mai departe acest plan m˘ are¸ t, astfel ca to¸ ti cei care doresc lumin˘ a s˘ a poat˘ a privi slava lui Dumnezeu. Noi trebuie s˘ a mergem acolo unde providen¸ ta lui Dumnezeu deschide calea; s ¸i pe m˘ asur˘ a ce înaint˘ am, vom descoperi c˘ a Cerul s-a mi¸ scat înaintea noastr˘ a, l˘ argind câmpul de lucru dincolo de capacitatea mijloacelor s ¸i puterilor noastre. Marea nevoie din câmp se deschide în fa¸ ta noastr˘ as ¸i face apel ca to¸ ti aceia c˘ arora Dumnezeu le-a încredin¸ tat talente, mijloace sau alte posibilit˘ a¸ ti s˘ a se consacre pe ei în¸ si¸ si s ¸i tot ce au lui Dumnezeu. Noi trebuie s˘ a fim ni¸ ste ispravnici credincio¸ si nu numai în privin¸ ta bunurilor pe care le avem, ci s ¸i în privin¸ ta harului care ne-a fost dat, pentru ca multe suflete s˘ a poat˘ a fi aduse sub steagul însângerat al Prin¸ tului Emanuel. Scopurile s ¸i ¸ tintele pe care trebuie s˘ a le ating˘ a misionarii consacra¸ ti sunt foarte ample. Câmpul pentru ac¸ tiunea misionar˘ a nu este limitat de caste sau na¸ tionalit˘ a¸ ti. Câmpul este lumea, iar lumina adev˘ arului trebuie s˘ a ajung˘ a în toate locurile întunecoase ale p˘ amântului într-un ˘. timp mult mai scurt decât cred unii c˘ a este cu putin¸ ta Dumnezeu are ca scop s˘ a pun˘ a la lucru agen¸ ti chiar în ¸ tara noastr˘ a, care s˘ a ajute în aceast˘ a mare lucrare de iluminare a lumii. El are în vedere s˘ a te foloseasc˘ a pe tine s ¸i pe copiii t˘ ai ca osta¸ si care s˘ a î¸ si fac˘ a partea lor în acest r˘ azboi ofensiv împotriva puterilor în˘ c˘ tunericului s ¸i voi cu siguran¸ ta a nu ve¸ ti ignora binecuvântarea lui

Rela¸ tia dintre educa¸ tie s ¸i lucrarea lui Dumnezeu

185

Dumnezeu s ¸i nu ve¸ ti privi cu u¸ sur˘ atate privilegiul pe care vi l-a [210] acordat! El dore¸ ste ca voi s˘ a v˘ a angaja¸ ti în acest conflict, luptând împreun˘ a pentru slava Sa, nu pentru a c˘ auta suprema¸ tie s ¸i nu pentru a lupta s˘ a se înal¸ te pe sine prin înjosirea altora. El v˘ a va înzestra cu ˘ , purific˘ adev˘ aratul spirit misionar, care înal¸ ta as ¸i înnobileaz˘ a orice atinge, f˘ acând curat, bun s ¸i nobil tot ceea ce vine sub influen¸ ta sa; c˘ aci fiecare agent care coopereaz˘ a cu fiin¸ tele cere¸ sti va fi înzestrat cu putere de sus s ¸i va reprezenta caracterul lui Hristos! Spiritul misionar ne face capabili s˘ a pre¸ tuim mai mult cuvintele din rug˘ aciunea ˘ s˘ Domnului, prin care El ne înva¸ ta a ne rug˘ am: „Vie împ˘ ar˘ a¸ tia Ta. Fac˘ a-se voia Ta, precum în cer a¸ sa s ¸i pe p˘ amânt“. Spiritul misionar ne face s˘ a cuget˘ am mai mult s ¸i ne une¸ ste cu to¸ ti cei care în¸ teleg influen¸ ta cuprinz˘ atoare a Duhului Sfânt. Dumnezeu va împr˘ as ¸tia norii care s-au adunat în jurul sufletelor din aceste colonii s ¸i va uni pe to¸ ti fra¸ tii no¸ stri în Hristos Isus. El ne va uni cu leg˘ aturile p˘ art˘ as ¸iei fr˘ a¸ te¸ sti s ¸i ne va umple cu dragoste pentru sufletele pentru care a murit Hristos. Domnul Hristos a spus: „S˘ a v˘ a iubi¸ ti unii pe al¸ tii, a¸ sa cum v-am iubit Eu, aceasta este porunca Mea.“ El dore¸ ste ca noi s˘ a fim uni¸ ti în inim˘ as ¸i în planuri pentru a împlini marea lucrare care ne-a fost încredin¸ tat˘ a. Fra¸ tii trebuie s˘ a stea um˘ ar lâng˘ a um˘ ar, în˘ al¸ tându-¸ si rug˘ aciunile împreun˘ a spre tronul harului, pentru a putea mi¸ sca din loc bra¸ tul Celui Atotputernic. Cerul s ¸i p˘ amântul vor fi atunci strâns unite în lucrare s ¸i va fi bucurie s ¸i veselie în prezen¸ ta îngerilor lui Dumnezeu când oaia pierdut˘ a va fi g˘ asit˘ as ¸i vindecat˘ a. Duhul Sfânt, care tope¸ ste s ¸i supune inima omeneasc˘ a, îi va conduce pe oameni s˘ a fac˘ a lucr˘ arile lui Hristos. Ei vor acorda aten¸ tie sfatului: „Vinde¸ ti ce ave¸ ti s ¸i da¸ ti milostenie; face¸ ti-v˘ a rost de pungi care nu se învechesc, o comoar˘ a nesecat˘ a în ceruri“ (Luca 12, 33). Domnul Hristos S-a dat pe Sine Însu¸ si pentru noi, iar urma¸ silor S˘ ai li se cere s˘ a se dea pe ei în¸ si¸ si, talentele, mijloacele s ¸i capacit˘ a¸ tile lor în slujba Lui. Ce altceva ar mai fi putut face Domnul pentru om? Nu ne vom preda oare Lui, cu tot ce avem s ¸i cu tot ce suntem, practicând [211] sacrificiul s ¸i t˘ ag˘ aduirea de sine? Dac˘ a suntem ucenici ai lui Hristos, ˘ acest lucru se va vedea în lume prin dragostea pe care o avem fa¸ ta de cei pentru care El a murit. Prin spiritul iubirii a ajuns Evanghelia pân˘ a la voi s ¸i la to¸ ti oamenii care au ajuns s˘ a-L cunoasc˘ a pe Dumnezeu. Nu ni se cere

186

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

doar s˘ a-i admir˘ am pe oamenii pe care i-a folosit Dumnezeu, s˘ a dorim s˘ a avem asemenea oameni acum s ¸i s˘ a ne consacr˘ am noi în¸ sine pentru a fi folosi¸ ti de Dumnezeu ca agen¸ tii S˘ ai omene¸ sti. Duhul S˘ au a inspirat eforturile lor s ¸i El poate înzestra s ¸i acum pe lucr˘ atorii ˘s S˘ ai cu acela¸ si curaj, zel, st˘ aruin¸ ta ¸i devotament. Isus a dat acestor ˘s oameni har, putere, t˘ arie s ¸i perseveren¸ ta ¸i El dore¸ ste s˘ a fac˘ a acela¸ si lucru pentru cei care vor s˘ a fie adev˘ ara¸ ti misionari. Dumnezeu a început s˘ a lucreze în aceast˘ a¸ tar˘ a, iar biserica trebuie s˘ a coopereze cu fiin¸ tele cere¸ sti, lucrând cu sfin¸ tenie s ¸i exercitându-¸ si puterile spre a deveni mai eficient˘ a în c⸠stigarea de suflete pentru slava lui Dumnezeu. Noi, care am v˘ azut lumina adev˘ arului, suntem chema¸ ti s˘ a ajut˘ am la înaintarea lui, s˘ a ne trezim la marea r˘ aspundere a lucr˘ arii misionare care trebuie adus˘ a la îndeplinire în locurile în care ne afl˘ am; s ¸i este datoria fiec˘ arui suflet de a coopera cu aceia care doresc s˘ a contribuie la înaintarea lucr˘ arii. Fiecare s˘ a caute s˘ a se apropie cât mai mult de Hristos. S˘ a ne ascundem c˘ aile noastre în c˘ aile lui Hristos, pentru ca orice diferen¸ te s˘ a dispar˘ a, astfel încât caracterul lui Hristos s˘ a poat˘ a fi reprezentat prin bun˘ atate, r˘ abdare, ˘s t˘ ag˘ aduire de sine, blânde¸ te, umilin¸ ta ¸i dragoste. Fie ca to¸ ti s˘ a se ˘ pentru a sus¸ al˘ ature din toat˘ a inima, f˘ acând tot ce le st˘ a în putin¸ ta tine s ¸coala care se întemeiaz˘ a acum; c˘ aci aceasta poate fi, în mâna lui Dumnezeu, mijlocul de instruire a lucr˘ atorilor care vor r˘ aspândi lumina adev˘ arului în popor. Cine va fi de partea Domnului? Cine este con¸ stient acum de lucrarea care trebuie f˘ acut˘ as ¸i cine o va face? [212] Supplement la Ecoul biblic, 1 septembrie, 1892.

Nevoia de lucr˘ atori instrui¸ ti
˘ recent˘ Am fost mult interesat˘ a de o experien¸ ta a a fratelui Daniells care, în drumul s˘ au de la Melbourne spre Adelaide, s-a oprit întrun ora¸ s numit Nhill, s˘ a viziteze c⸠tiva tineri care f˘ acuser˘ a comenzi pentru publica¸ tia Echo s ¸i pentru alte reviste s ¸i c˘ ar¸ ti de-ale noastre. El a cunoscut acolo un tân˘ ar pe nume Hansen, un danez, care a g˘ asit din întâmplare publica¸ tia noastr˘ a Echo la o bibliotec˘ a public˘ as ¸i a devenit un cititor consecvent al acestei reviste. Subiectele pline de adev˘ ar prezentate în coloanele acesteia au g˘ asit un loc în inima sa s ¸i a început s˘ a vorbeasc˘ a despre acestea unui prieten de la hotelul unde muncea. Acest om, dl. Williams, a fost s ¸i el interesat s ¸i au trimis amândoi comenzi pentru alte publica¸ tii, devenind abona¸ ti constan¸ ti. Fratele Daniells i-a g˘ asit dornici s˘ a cunoasc˘ a mai mult adev˘ arul. Pe masa domnului Williams se afla cartea Gânduri din Daniel s ¸i Apocalipsa s ¸i alte c˘ ar¸ ti publicate de poporul nostru. Ei cunoscuser˘ a doar o persoan˘ a care avea credin¸ ta noastr˘ a. Au cump˘ arat de la fratele Daniells trei exemplare din Calea c˘ atre Hristos, ca s˘ a aib˘ a fiecare câte unul, iar pe al treilea s˘ a îl dea unui pastor. Fratele Daniells a fost mul¸ tumit de aceast˘ a vizit˘ as ¸i i-a încurajat în c˘ aut˘ arile lor dup˘ a adev˘ ar. Ace¸ sti oameni studiaser˘ a adev˘ arul de pe paginile tip˘ arite s ¸i din Biblie s ¸i acceptaser˘ a toate punctele de doctrin˘ a, atât cât au putut în¸ telege f˘ ar˘ a ajutorul unui pastor. O mare lucrare se desf˘ as ¸oar˘ a f˘ ar˘ a vorbe prin distribuirea publica¸ tiilor noastre; îns˘ a cât de mult bine sar putea face dac˘ a c⸠tiva dintre fra¸ tii s ¸i surorile noastre din America ar veni în aceste colonii, cu meseriile lor de cultivatori de pomi ˘ de fructiferi, fermieri sau negustori, s ¸i în temere s ¸i dragoste fa¸ ta Dumnezeu ar c˘ auta s˘ a c⸠stige suflete pentru adev˘ ar. Dac˘ a asemenea familii ar fi consacrate lui Dumnezeu, El le-ar folosi ca agen¸ ti ai S˘ ai. Pastorii au locul s ¸i lucrarea lor, îns˘ a sunt locuri unde pastorul [213] nu poate ajunge, iar acolo ar putea ajunge anumite familii care iar putea vizita pe oameni s ¸i le-ar prezenta adev˘ arul pentru aceste vremuri de pe urm˘ a. În treburile lor gospod˘ are¸ sti s ¸i în rela¸ tiile lor de 187

188

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

serviciu, ar putea veni în contact cu o categorie de oameni care nu este accesibil˘ a pastorului s ¸i acestora le-ar putea deschide comorile adev˘ arului s ¸i împ˘ art˘ as ¸i cuno¸ stin¸ ta mântuirii. În general, se face mult prea pu¸ tin pe aceast˘ a linie a lucr˘ arii misionare; c˘ aci câmpul de lucru este mare s ¸i mul¸ ti lucr˘ atori s-ar putea angaja cu succes în aceast˘ a direc¸ tie a lucr˘ arii. Dac˘ a cei care au primit cuno¸ stin¸ ta adev˘ arului s ¸i-ar fi dat seama de necesitatea de a studia Scripturile ei în¸ si¸ si, dac˘ a ar fi sim¸ tit ce r˘ aspundere grea au asupra lor, ca ispravnici credincio¸ si ai harului lui Dumnezeu, ei ar fi adus lumin˘ a multora care stau în întuneric s ¸i ce seceri¸ s de suflete ar fi fost adunat pentru Domnul. Dac˘ a fiecare s ¸i-ar fi dat seama de influen¸ ta personal˘ a pe care o are s ¸i c˘ a va da socoteal˘ a lui Dumnezeu pentru acest lucru, în nici un caz nu ar fi fost lene¸ ss ¸i s ¸i-ar fi pus la lucru capacit˘ a¸ tile disponibile, toat˘ a puterea, ca s˘ a-L poat˘ a sluji pe Acela care l-a r˘ ascump˘ arat cu propriul S˘ au sânge. Tinerii în mod special ar trebui s˘ a simt˘ a c˘ a trebuie s˘ a-¸ si cultive mintea, c˘ a trebuie s˘ a foloseasc˘ a orice ocazie pentru a-¸ si dezvolta intelectul ca s˘ a-L slujeasc˘ a a¸ sa cum se cuvine pe Acela care Si-a ¸ dat via¸ ta Lui pre¸ tioas˘ a pentru ei. Si ¸ nimeni s˘ a nu fac˘ a gre¸ seala de a se socoti pe sine însu¸ si atât de bine educat, încât s˘ a nu mai simt˘ a nevoia de a studia c˘ ar¸ ti sau natura. Fiecare s˘ a foloseasc˘ a orice ocazie ˘ pe care i-o ofer˘ a Providen¸ ta pentru a dobândi tot ce este cu putin¸ ta ˘ . Ar trebui s˘ ˘ m s˘ cu privire la revela¸ tie sau s ¸tiin¸ ta a înv˘ a¸ ta a pre¸ tuim în mod corespunz˘ ator puterile pe care ni le-a dat Dumnezeu. Dac˘ a un tân˘ ar trebuie s˘ a înceap˘ a de la treapta cea mai de jos a sc˘ arii, el nu trebuie s˘ a se descurajeze, ci s˘ a fie hot˘ arât s˘ a urce treapt˘ a cu treapt˘ a, pân˘ a când va auzi vocea Domnului Hristos spunând: „Copilule, vino mai sus. Bine, rob bun s ¸i credincios; ai fost credincios în pu¸ tine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intr˘ a în bucuria st˘ apânului [214] t˘ au“. Noi trebuie s˘ a compar˘ am caracterele noastre cu standardul infailibil al Legii lui Dumnezeu. Pentru a face acest lucru, trebuie s˘ a cercet˘ am Scripturile s ¸i s˘ a ne m˘ asur˘ am realiz˘ arile dup˘ a Cuvântul lui Dumnezeu. Prin harul lui Hristos, sunt posibil de atins cele mai înalte culmi în privin¸ ta caracterului; c˘ aci orice suflet care ajunge sub influen¸ ta modelatoare a Duhului lui Dumnezeu poate fi transformat în ce prive¸ ste mintea s ¸i inima. Pentru a în¸ telege starea în care v˘ a afla¸ ti, este necesar s˘ a studia¸ ti Biblia s ¸i s˘ a veghea¸ ti în vederea rug˘ aciunii.

Nevoia de lucr˘ atori instrui¸ ti

189

Apostolul spune: „Cerceta¸ ti-v˘ a pe voi în¸ siv˘ a s˘ a vede¸ ti dac˘ a sunte¸ ti ˘ ; pune¸ în credin¸ ta ti-v˘ a la încercare pe voi în¸ siv˘ a. Nu recunoa¸ ste¸ ti voi c˘ a Isus Hristos este în voi? Afar˘ a numai dac˘ a sunte¸ ti lep˘ ada¸ ti“ (2 Corinteni 13, 5). Cei care sunt ignoran¸ ti s˘ a nu r˘ amân˘ a a¸ sa. Ei nu pot ˘s ˘ în fa¸ ˘ cu Dumnezeu. Ei trebuie r˘ amâne în ignoran¸ ta ¸i s˘ a stea fa¸ ta ta s˘ a priveasc˘ a la crucea de pe Calvar s ¸i s˘ a pre¸ tuiasc˘ a fiecare suflet dup˘ a valoarea sacrificiului care a fost f˘ acut acolo. Domnul Isus le spune tuturor credincio¸ silor: „Voi sunte¸ ti martorii Mei“. „Voi sunte¸ ti împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu“. Acest lucru fiind adev˘ arat, cât de serios ar trebui s˘ a se lupte fiecare pentru a folosi toate puterile, ˘ , fi¸ profitând de fiecare ocazie pentru a fi de folos: „În sârguin¸ ta ti f˘ ar˘ a preget; fi¸ ti plini de râvn˘ a cu duhul. Sluji¸ ti Domnului“ (Romani 12, 11). Fiecare talant care a fost dat oamenilor trebuie pus la lucru pentru a-i spori valoarea s ¸i tot ceea ce se dobânde¸ ste trebuie dat înapoi lui Dumnezeu. Dac˘ a ave¸ ti lacune în ce prive¸ ste manierele voastre, vorbirea voastr˘ a, educa¸ tia, nu trebuie s˘ a r˘ amâne¸ ti întotdeauna în aceast˘ a stare. Voi trebuie s˘ a lupta¸ ti continuu pentru a atinge un standard mai înalt atât în ce prive¸ ste educa¸ tia, cât s ¸i experien¸ ta religioas˘ a, pentru a putea înv˘ a¸ ta pe al¸ tii lucrurile cele bune. Ca slujitori ai marelui Împ˘ arat, fiecare individual ar trebui s˘ a v˘ a da¸ ti seama c˘ a ave¸ ti obliga¸ tia de a v˘ a dezvolta prin medita¸ tie, studiu s ¸i comuniune cu Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu poate s˘ a v˘ a fac˘ a în¸ telep¸ ti, s˘ a v˘ a c˘ al˘ auzeasc˘ as ¸i s˘ a v˘ a fac˘ a des˘ avâr¸ si¸ ti în Hristos. Mântuitorul iubit este un model des˘ avâr¸ sit pe care to¸ ti urma¸ sii S˘ ai trebuie s˘ a-l imite. Este un privilegiu pentru fiecare copil al lui Dumnezeu s˘ a în¸ teleag˘ a lucrurile spirituale, s˘ a fie în stare s˘ a administreze în mod în¸ telept ceea ce i-a fost încredin¸ tat. Dumnezeu nu dore¸ ste ca noi s˘ a g˘ asim [215] c˘ ai prin care s˘ a ne scuz˘ am c˘ a am f˘ acut o lucrare neglijent˘ a; s ¸i cu toate acestea, mul¸ ti din cei ce sus¸ tin c˘ a lucreaz˘ a pentru cauza Sa au f˘ acut o astfel de lucrare, îns˘ a El nu accept˘ a a¸ sa ceva. Tineri s ¸i tinere, v-a¸ ti gândit voi, ca fiin¸ te cump˘ arate cu un pre¸ t infinit, s˘ a c˘ auta¸ ti s˘ a v˘ a înf˘ a¸ ti¸ sa¸ ti înaintea lui Dumnezeu ca ni¸ ste lucr˘ atori care nu au de ce s˘ a le fie ru¸ sine? A¸ ti ajuns voi înaintea lui Dumnezeu ca ni¸ ste lucr˘ atori care nu au de ce s˘ a le fie ru¸ sine? A¸ ti adus voi înaintea lui Dumnezeu pre¸ tiosul talant al vorbirii s ¸i ˘ ? Oricât de v-a¸ ti dat voi silin¸ ta s˘ a vorbi¸ ti clar, distinct s ¸i cu u¸ surin¸ ta nedes˘ avâr¸ sit ar fi modul vostru de a vorbi, v˘ a pute¸ ti corecta gre¸ selile

190

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

s ¸i refuza¸ ti s˘ a v˘ a îng˘ adui¸ ti un ton nazal sau s˘ a vorbi¸ ti pe un ton gros, nedistinct. Dac˘ a felul în care articula¸ ti cuvintele este distinct s ¸i inteligibil, utilitatea voastr˘ a va fi mult sporit˘ a. Nu l˘ asa¸ ti nici un defect de vorbire necorectat. Ruga¸ ti-v˘ a pentru acest lucru s ¸i coopera¸ ti cu Duhul Sfânt care lucreaz˘ a în vederea des˘ avâr¸ sirii voastre. Domnul, care l-a creat pe om des˘ avâr¸ sit la început, v˘ a va ajuta s˘ a v˘ a cultiva¸ ti puterile fizice s ¸i mintale ca s˘ a pute¸ ti fi în stare s˘ a duce¸ ti poveri s ¸i r˘ aspunderi pentru cauza lui Dumnezeu. Ast˘ azi, exist˘ a unii care nu sunt califica¸ ti pentru lucrarea de slujire, c˘ arora nu li se poate încredin¸ ta o pozi¸ tie de încredere. Ace¸ stia sunt pierdu¸ ti pentru cauza lui Dumnezeu pentru c˘ a nu au reu¸ sit s˘ a-¸ si pun˘ a în valoare talan¸ tii care le-au fost da¸ ti de Dumnezeu s ¸i nu s ¸i-au cultivat puterile min¸ tii s ¸i ale trupului, pentru a putea prelua pozi¸ tii de încredere în lucrarea Domnului. Fiecare, individual, suntem pu¸ si la prob˘ as ¸i Domnul ne încearc˘ a pentru a vedea cât suntem de credincio¸ si. El dore¸ ste s˘ a fim agen¸ tii S˘ ai prin care s˘ a transmit˘ a lumii lumina din Cuvântul S˘ au. Dac˘ a noi vom folosi lumina care ne-a fost dat˘ as ¸i o vom împ˘ art˘ as ¸i s ¸i altora, vom avea mai mult˘ a lumin˘ a; c˘ aci „celui ce are i se va da din bel¸ sug; dar de la acela care nu are, i se va lua s ¸i ceea ce are“. Voi singuri decide¸ ti ce ve¸ ti face cu lumina pe care v-a [216] dat-o Dumnezeu. Noi putem s˘ a umbl˘ am în lumin˘ a sau s˘ a refuz˘ am s˘ a mergem pe urmele pa¸ silor Domnului Hristos, s ¸i astfel s˘ a stingem lumina pe care o avem. Având în vedere lumina pe care ne-a dat-o Dumnezeu, este minunat c˘ a nu exist˘ a motive care s˘ a-i fac˘ a pe tineri s ¸i tinere s˘ a întrebe: „Domne, ce vrei s˘ a fac?“ Este o gre¸ seal˘ a periculoas˘ a s˘ a consider˘ am c˘ a, dac˘ a un tân˘ ar s-a hot˘ arât s˘ a se consacre lucr˘ arii, nu trebuie s˘ a fac˘ a nici un efort pentru a fi preg˘ atit pentru lucrarea lui Dumnezeu. Oricare ar fi chemarea voastr˘ a, este esen¸ tial s˘ a v˘ a dezvolta¸ ti capacit˘ a¸ tile prin studiu serios. Tinerii s ¸i tinerele ar trebui s˘ a fie îndemna¸ ti s˘ a pre¸ tuiasc˘ a binecuvânt˘ arile s ¸i ocaziile pe care cerul le trimite pentru a deveni disciplina¸ ti s ¸i inteligen¸ ti. Ei trebuie s˘ a beneficieze de avantajele s ¸colilor care au fost înfiin¸ tate cu scopul de a împ˘ art˘ as ¸i cele mai bune cuno¸ stin¸ te. Este un p˘ acat s˘ a fii indolent s ¸i neglijent în ce prive¸ ste dobândirea unei educa¸ tii. Timpul este scurt s ¸i, pentru c˘ a Domnul va veni curând ca s˘ a încheie scenele istoriei p˘ amântului,

Nevoia de lucr˘ atori instrui¸ ti

191

necesitatea de a folosi ocaziile s ¸i privilegiile prezente este tot mai mare. Tinerii s ¸i tinerele ar trebui s˘ a mearg˘ a la s ¸colile noastre, acolo unde pot dobândi cuno¸ stin¸ te s ¸i unde pot înv˘ a¸ ta s˘ a fie disciplina¸ ti. Ei trebuie s˘ a-¸ si consacre abilit˘ a¸ tile lor lui Dumnezeu, s˘ a devin˘ a cercet˘ atori st˘ aruitori ai Bibliei, pentru a se putea fortifica împotriva doctrinelor eronate s ¸i pentru a nu fi indu¸ si în eroare de cei nelegiui¸ ti; c˘ aci numai printr-un studiu consecvent al Bibliei putem ob¸ tine cuno¸ stin¸ ta adev˘ arului. Prin practicarea adev˘ arului pe care deja îl cunoa¸ stem, o lumin˘ a tot mai mare va str˘ aluci asupra noastr˘ a dinspre Sfintele Scripturi. Pe m˘ asur˘ a ce ne pred˘ am voin¸ ta lui Dumnezeu s ¸i ne umilim inimile înaintea Lui, noi vom dori în mod serios s˘ a devenim împreun˘ a lucr˘ atori cu El s ¸i s˘ a pornim s˘ a-i salv˘ am pe cei care pier. Cei care sunt cu adev˘ arat consacra¸ ti lui Dumnezeu nu se vor angaja în lucrare însufle¸ ti¸ ti de acelea¸ si motive care îi conduc pe oameni s˘ a se angajeze în afacerile lume¸ sti, doar de dragul de a-¸ si asigura existen¸ ta, ci vor intra în lucrare neîng˘ aduind s˘ a fie st˘ apâni¸ ti de vreun motiv lumesc, con¸ stientizând sfin¸ tenia cauzei lui Dumnezeu. [217] Lumea trebuie avertizat˘ as ¸i nici un suflet nu ar trebui s˘ a se mul¸ tumeasc˘ a cu o cunoa¸ stere superficial˘ a a adev˘ arului. Voi nu s ¸ti¸ ti la ce responsabilitate pute¸ ti fi chema¸ ti. Voi nu s ¸ti¸ ti în ce loc ve¸ ti fi chema¸ ti ca s˘ a v˘ a aduce¸ ti m˘ arturia de partea adev˘ arului. Mul¸ ti vor sta în fa¸ ta instan¸ telor de judecat˘ a; unii vor sta înaintea regilor s ¸i înv˘ a¸ ta¸ tilor p˘ amântului pentru a da socoteal˘ a de credin¸ ta lor. Cei care au doar ˘ superficial˘ o cuno¸ stin¸ ta a a adev˘ arului nu vor fi capabili s˘ a expun˘ a în mod clar Scripturile s ¸i s˘ a prezinte motive categorice în favoarea religiei lor. Vor deveni confuzi s ¸i nu vor fi ni¸ ste lucr˘ atori care nu au de ce s˘ a le fie ru¸ sine. Nimeni s˘ a nu-¸ si închipuie c˘ a nu trebuie s˘ a studieze deoarece el nu trebuie s˘ a predice de la amvonul sacru. Voi nu s ¸ti¸ ti ce va cere Dumnezeu de la voi. Este trist c˘ a înaintarea lucr˘ arii este împiedicat˘ a de lipsa de lucr˘ atori instrui¸ ti, care s˘ a corespund˘ a pentru pozi¸ tii de încredere. Domnul va accepta mii de oameni care s˘ a lucreze în marele S˘ au câmp, îns˘ a mul¸ ti nu corespund pentru lucrare. Fiecare din cei care s-au dedicat cauzei lui Hristos, care s-au consacrat spre a fi un osta¸ s în armata Domnului, trebuie s˘ a se a¸ seze în acel loc unde poate aduce un serviciu credincios. Religia a însemnat în general prea pu¸ tin pentru cei ce sus¸ tin c˘ a sunt urma¸ si ai

192

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

lui Hristos; c˘ aci nu este voia lui Dumnezeu ca s˘ a r˘ amânem ignoran¸ ti când în¸ telepciunea s ¸i cuno¸ stin¸ ta au fost a¸ sezate la îndemâna noastr˘ a. Cât de pu¸ tini s-au preg˘ atit în s ¸tiin¸ ta de salvare de suflete! Cât de pu¸ tini în¸ teleg lucrarea care trebuie realizat˘ a pentru zidirea bisericii s ¸i transmiterea luminii acelora care zac în întuneric! Totu¸ si, Dumnezeu a dat fiec˘ arui om lucrarea lui. Noi trebuie s˘ a lucr˘ am pentru propria noastr˘ a mântuire cu fric˘ as ¸i cutremur; c˘ aci Dumnezeu este Cel care lucreaz˘ a în noi s ¸i voin¸ ta, s ¸i înf˘ aptuirea, dup˘ a buna Lui pl˘ acere. În lucrarea mântuirii, agentul omenesc conlucreaz˘ a cu cel divin. Se spune mult cu privire la ineficien¸ ta efortului omenesc, îns˘ a Domnul nu face nimic pentru mântuirea sufletului f˘ ar˘ a colaborarea omului. [218] Cuvântul lui Dumnezeu este clar s ¸i limpede în acest punct s ¸i totu¸ si, când atât de mult depinde de colaborarea noastr˘ a cu agen¸ tii cere¸ sti, oamenii se poart˘ a ca s ¸i când s ¸i-ar putea permite s˘ a dea la o parte ˘ ve¸ cerin¸ tele lui Dumnezeu s ¸i s˘ a lase lucrurile de importan¸ ta snic˘ a s˘ a a¸ stepte pân˘ a când vor fi dispu¸ si pentru a¸ sa ceva. Ei se comport˘ a ca s ¸i când ar putea administra lucrurile spirituale în a¸ sa fel, încât s˘ a le convin˘ a lor în¸ si¸ si, s ¸i ei a¸ seaz˘ a interesele ve¸ snice mai prejos decât lucrurile p˘ amânte¸ sti s ¸i vremelnice. Îns˘ a cât de arogant este s˘ a tratezi astfel lucrurile cele mai importante s ¸i care sunt cel mai u¸ sor de pierdut! Unde sunt cei care ar dori s˘ a fie lucr˘ atori împreun˘ a cu Dumnezeu? Apostolul spune: „Noi suntem ogorul lui Dumnezeu, cl˘ adirea lui Dumnezeu“. Îns˘ a pot avea oamenii încredere c˘ a vor fi capabili s˘ a îndeplineasc˘ a o lucrare important˘ a sub presiunea împrejur˘ arilor, când au neglijat s˘ a se instruiasc˘ a pentru lucrare? θ si vor imagina c˘ a vor putea fi instrumente de mare pre¸ t în mâinile lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor pentru care a murit Hristos, când au omis s˘ a profite de ocaziile pe care le-au avut la îndemân˘ a pentru a se preg˘ ati pentru lucrare? „C˘ aci noi n-avem de luptat împotriva c˘ arnii s ¸i sângelui, ci împotriva c˘ apeteniilor, împotriva domniilor, împotriva st˘ apânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor r˘ aut˘ a¸ tii care sunt în locurile cere¸ sti. De aceea, lua¸ ti toat˘ a arm˘ atura lui Dumnezeu, ca s˘ a v˘ a pute¸ ti împotrivi în ziua cea rea“ (Efeseni 6, 2.13). Fiecare are nevoie s˘ a-¸ si dezvolte facult˘ a¸ tile date de Dumnezeu s ¸i s˘ a foloseasc˘ a ocaziile pe care le are, pentru ca în mod individual s˘ a putem fi împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu.

Nevoia de lucr˘ atori instrui¸ ti

193

Dumnezeu lucreaz˘ a în mod continuu pentru noi, ca s˘ a nu ducem lips˘ a de nici un dar. El este Cel care ne-a dat puteri fizice, mintale s ¸i morale s ¸i, dac˘ a le punem la lucru a¸ sa cum ar trebui, noi vom fi în stare s˘ a biruim puterile supranaturale ale întunericului. Domnul Isus ne-a ar˘ atat calea vie¸ tii, El a f˘ acut vizibil˘ a lumina adev˘ arului, El a dat Duhul Sfânt s ¸i ne-a înzestrat cu tot ceea ce este esen¸ tial pentru des˘ avâr¸ sirea noastr˘ a. Îns˘ a noi nu ne însu¸ sim aceste foloase s ¸i trecem cu vederea privilegiile s ¸i ocaziile pe care le avem s ¸i d˘ am gre¸ s în a colabora cu fiin¸ tele cere¸ sti s ¸i astfel nu putem deveni lucr˘ atori nobili [219] s ¸i inteligen¸ ti ai lui Dumnezeu. Cei pentru care propria lor cale este mult mai atr˘ ag˘ atoare decât calea Domnului nu pot fi folosi¸ ti în slujba Lui, c˘ aci ei vor reprezenta în mod gre¸ sit caracterul lui Hristos s ¸i vor îndep˘ arta sufletele de la o slujire acceptabil˘ a pentru Dumnezeu. Cei care lucreaz˘ a pentru Domnul trebuie s˘ a fie ordona¸ ti, pentru a sta la post ca ni¸ ste santinele credincioase. Ei trebuie s˘ a fie b˘ arba¸ ti s ¸i femei care s˘ a aduc˘ a la îndeplinire planurile lui Dumnezeu, astfel ca cei care ajung sub influen¸ ta lor s˘ a poat˘ a s˘ a aib˘ a o minte în¸ teleapt˘ a. Ei trebuie s˘ a fie uni¸ ti cu to¸ ti agen¸ tii care caut˘ a s˘ a împlineasc˘ a voia lui Dumnezeu pentru mântuirea unei lumi pierdute. Domnul Hristos S-a dat pe Sine Însu¸ si, Cel drept pentru cel nedrept, a murit pe crucea de pe Calvar s ¸i a încredin¸ tat uneltelor omene¸ sti datoria de a duce la bun sfâr¸ sit aceast˘ a lucrare a dragostei r˘ ascump˘ ar˘ atoare; c˘ aci omul colaboreaz˘ a cu Dumnezeu în efortul S˘ au de salvare a celor care pier. În datoriile neglijate ale bisericii, noi putem citi întârzierea împlinirii planului lui Dumnezeu; îns˘ a, dac˘ a oamenii nu î¸ si îndeplinesc lucrarea care le-a fost încredin¸ tat˘ a, ar fi fost mai bine s˘ a nu se fi n˘ ascut niciodat˘ a. Un mare r˘ au urmeaz˘ a prin neconlucrarea cu Dumnezeu; c˘ aci se va pierde via¸ ta ve¸ snic˘ a. Succesul nostru în dorin¸ ta de a fi candida¸ ti pentru cer va depinde de seriozitatea cu care îndeplinim condi¸ tiile pe baza c˘ arora este acordat˘ a via¸ ta ve¸ snic˘ a. Noi trebuie s˘ a primim s ¸i s˘ a ascult˘ am de Cuvântul lui Dumnezeu; nu putem fi lene¸ si, l˘ asându-ne du¸ si de curent. Trebuie s˘ a fim cercet˘ atori sârguincio¸ si ai Cuvântului lui Dumnezeu. Trebuie s˘ a ne instruim s ¸i s˘ a ne form˘ am ca buni solda¸ ti ai lui Hristos. Trebuie s˘ a contribuim la înaintarea lucr˘ arii, devenind împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu. [220] The Review and Herald, 14 februarie, 1893

C˘ atre profesori s ¸i studen¸ ti
C˘ atre profesorii s ¸i studen¸ tii din colegiul nostru de la Battle Creek s ¸i din toate institu¸ tiile noastre de educa¸ tie În timpul nop¸ tii mi-au fost date solii pentru voi, cei din Battle Creek s ¸i din toate s ¸colile noastre. În timp ce este în planul lui Dumnezeu ca puterile fizice s˘ a fie dezvoltate în aceea¸ si m˘ asur˘ a ca s ¸i cele mintale, totu¸ si trebuie avut în vedere ca exerci¸ tiile fizice s˘ a fie în deplin˘ a armonie cu lec¸ tiile date de Domnul Hristos ucenicilor S˘ ai. Ceea ce se d˘ a lumii trebuie s˘ a se vad˘ a în vie¸ tile cre¸ stinilor, astfel ca, în privin¸ ta educa¸ tiei s ¸i a instruirii, fiin¸ tele cere¸ sti s˘ a nu înregistreze în c˘ ar¸ tile din ceruri c˘ a studen¸ tii s ¸i profesorii din s ¸colile noastre sunt „iubitori mai mult de pl˘ aceri decât de Dumnezeu“. Acesta este raportul care exist˘ a acum în dreptul multora: „Iubitori mai mult de pl˘ aceri decât de Dumnezeu“. În acest fel, Satana î¸ si întinde capcanele pentru sufletele voastre s ¸i lucreaz˘ a într-un anumit mod, pentru a-i determina pe profesori s ¸i studen¸ ti s˘ a se implice în sporturi s ¸i distrac¸ tii care devin cu totul ademenitoare, dar care au însu¸ sirea de a înt˘ ari ceea ce este josnic în om s ¸i de a da na¸ stere la pofte s ¸i pasiuni care vor prelua st˘ apânirea s ¸i vor contracara în modul cel mai decisiv ac¸ tiunile s ¸i lucrarea Duhului Sfânt asupra inimii omene¸ sti. Ce v˘ a spune Duhul Sfânt? Care a fost puterea s ¸i influen¸ ta Sa asupra inimilor voastre în timpul Conferin¸ tei Generale s ¸i în timpul conferin¸ telor din diferite state? V-a¸ ti cercetat cu aten¸ tie? Dac˘ a Dumnezeu i-a desemnat ca educatori ai tinerilor, ei sunt de asemenea s ¸i „veghetori asupra turmei“. Menirea lor în s ¸coal˘ a nu este de a face planuri, inventând exerci¸ tii s ¸i jocuri pentru a forma boxeri; s ¸i nu de a coborî lucrurile sacre la acela¸ si nivel cu cele comune. [221] Am vorbit profesorilor prin solii de mustrare. To¸ ti profesorii au nevoie de exerci¸ tiu fizic, de o schimbare a ocupa¸ tiei. Dumnezeu a ar˘ atat c˘ a aceasta trebuie s˘ a fie munca fizic˘ a, practic˘ a, folositoare; îns˘ a voi v-a¸ ti îndep˘ artat de planul lui Dumnezeu, urmând inven¸ tiile omene¸ sti, s ¸i aceasta în detrimentul vie¸ tii spirituale. Nici o iot˘ a sau o frântur˘ a dintr-o astfel de educa¸ tie ce v˘ a face s˘ a ave¸ ti o 194

C˘ atre profesori s ¸i studen¸ ti

195

˘ nu v˘ asemenea influen¸ ta a va fi de folos pentru a rezista în marile b˘ at˘ alii care se dau în aceste timpuri din urm˘ a. Ce fel de educa¸ tie primesc profesorii s ¸i studen¸ tii no¸ stri? Oare Dumnezeu a inventat s ¸i planificat acest fel de exerci¸ tiu fizic pentru voi sau acesta a fost pus la cale de inven¸ tiile s ¸i închipuirile omului? În ce fel este mintea preg˘ atit˘ a pentru medita¸ tii s ¸i contemplarea, gândirea serioas˘ a, rug˘ aciunea, poc˘ ain¸ ta vin dintr-o inim˘ a supus˘ a Duhului lui Dumnezeu? „Cum a fost în zilele lui Noe, a¸ sa va fi s ¸i în zilele Fiului omului“.„Domnul a v˘ azut c˘ a r˘ autatea omului era mare pe p˘ amânt s ¸i c˘ a toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre r˘ au.“ ˘ necesitatea de a înfiin¸ Domnul mi-a adus în fa¸ ta ta o s ¸coal˘ a la Battle Creek, care s˘ a nu fie dup˘ a modelul nici unei s ¸coli existente. Noi trebuie s˘ a avem profesori care s˘ a-¸ si ¸ tin˘ a sufletele în dragoste s ¸i temere de Dumnezeu. Profesorii trebuie s˘ a fac˘ a educa¸ tie în ce prive¸ ste spiritualitatea, s˘ a preg˘ ateasc˘ a un popor care s˘ a poat˘ a rezista în timpul de încercare s ¸i de criz˘ a din fa¸ ta noastr˘ a. Distrac¸ tiile contracareaz˘ a lucrarea Duhului Sfânt mai mult decât orice altceva s ¸i Domnul este întristat. „Sp˘ ala¸ ti-v˘ a deci s ¸i cur˘ a¸ ti¸ ti-v˘ a! Lua¸ ti dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care le-a¸ ti f˘ acut! Înceta¸ ti s˘ a mai face¸ ti r˘ aul (îns˘ a nu r˘ amâne¸ ti aici; merge¸ ti mai departe, urmând Lumina lumii)! Înv˘ a¸ ta¸ tiv˘ a s˘ a face¸ ti binele, c˘ auta¸ ti dreptatea, ocroti¸ ti pe cel asuprit, face¸ ti dreptate orfanului, ap˘ ara¸ ti pe v˘ aduv˘ a! Veni¸ ti totu¸ si s˘ a ne judec˘ am, zice Domnul. De vor fi p˘ acatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca z˘ apada; de vor fi ro¸ sii ca purpura, se vor face ca lâna“(Isaia 1, 16-18). Aici este un câmp în care s˘ a v˘ a exersa¸ ti intelectul s ¸i s˘ a v˘ a schimba¸ ti exerci¸ tiul. „De ve¸ ti voi s ¸i ve¸ ti asculta, ve¸ ti mânca cele mai [222] ˘ rii.“ (Isaia 1, 19). bune roade ale ¸ ta „Vai, cetatea aceea credincioas˘ a, cum a ajuns o curv˘ a! Era plin˘ a de judecat˘ a, dreptatea locuia în ea, s ¸i acum e plin˘ a de uciga¸ si! Argintul t˘ au s-a pref˘ acut în zgur˘ as ¸i vinul t˘ au cel ales a fost amestecat cu ap˘ a. Mai marii t˘ ai sunt r˘ azvr˘ ati¸ ti s ¸i p˘ arta¸ si cu ho¸ tii, to¸ ti iubesc mita s ¸i alearg˘ a dup˘ a plat˘ a; orfanului nu-i fac dreptate s ¸i pricina v˘ aduvei n-ajunge pân˘ a la ei“ (Isaia 1, 21-23). „Veni¸ ti, cas˘ a a lui Iacov, s˘ a umbl˘ am în lumina Domnului!“ (Isaia 2, 5). „Nu v˘ a mai încrede¸ ti dar în om, în ale c˘ arui n˘ ari nu este decât suflare. C˘ aci ce pre¸ t are el?“ (Isaia 2, 22). „Nu v˘ a încrede¸ ti în cei mari, în fiii oamenilor, în care nu este ajutor. Suflarea lor trece, se

196

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

întorc în p˘ amânt s ¸i în aceea¸ si zi le pier s ¸i planurile lor. Ferice de cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov, ferice de cine-¸ si pune n˘ adejdea în Domnul, Dumnezeul s˘ au!“ (Psalmii 146, 3-5). „Poporul Meu, cârmuitorii t˘ ai te duc în r˘ at˘ acire s ¸i pustiesc calea pe care umbli!“ (Isaia 3, 12 u.p.). Sunt alarmat˘ a pentru voi, cei din Battle Creek. Profesorii sunt foarte severi în a condamna s ¸i pedepsi pe acei studen¸ ti care încalc˘ a cele mai slabe reguli, nu datorit˘ a unor inten¸ tii rele, ci prin neb˘ agare de seam˘ a; ori sunt împrejur˘ ari în care ei nu consider˘ a p˘ acat înc˘ alcarea unor reguli stabilite s ¸i care nu ar trebui ¸ tinute cu inflexibilitate dac˘ a ar fi înc˘ alcate, s ¸i cu toate acestea, persoana în cauz˘ a este tratat˘ a ca s ¸i când ar fi p˘ ac˘ atuit foarte grav. Acum, vreau s˘ a v˘ a gândi¸ ti voi, profesori, acolo unde v˘ a afla¸ ti, s˘ a lua¸ ti seama la voi în¸ siv˘ as ¸i s˘ a v˘ a judeca¸ ti voi în¸ siv˘ a; c˘ aci voi nu numai c˘ a a¸ ti înc˘ alcat regulile, dar a¸ ti fost s ¸i atât de aspri, atât de severi cu studen¸ tii; s ¸i mai mult decât atât, exist˘ a o lupt˘ a între voi s ¸i Dumnezeu. Voi nu a¸ ti croit c˘ ar˘ ari drepte cu picioarele voastre, pentru ca cei ce s ¸chiop˘ ateaz˘ a s˘ a nu se abat˘ a de pe cale. Voi v-a¸ ti îndep˘ artat de c˘ ar˘ arile cele sigure. Eu spun „profesori“, f˘ ar˘ a s˘ a specific anumite nume. Las acest lucru pe seama con¸ stiin¸ tei voastre. Domnul Dumnezeul lui Israel a lucrat în mijlocul vostru mereu s ¸i mereu. A¸ ti avut dovezi mari ale urmelor Celui Prea Înalt. Îns˘ a o perioad˘ a de lumin˘ a mare, de minunate descoperiri ale Duhului [223] s ¸i puterii lui Dumnezeu, este o perioad˘ a de mare primejdie, dac˘ a lumina primit˘ a nu este folosit˘ a. Vre¸ ti voi s˘ a¸ tine¸ ti seama de ceea ce st˘ a scris în Ieremia 17, 5-10; 18, 12-15? F˘ ar˘ a îndoial˘ a, sunte¸ ti mustra¸ ti de Dumnezeu. Lumina a str˘ alucit în raze clare s ¸i continue asupra voastr˘ a. Ce a produs aceast˘ a lumin˘ a în voi? Domnul Hristos, P˘ astorul cel Mare, prive¸ ste asupra voastr˘ a cu nepl˘ acere s ¸i se întreab˘ a: „Unde este turma care ¸ ti-a fost încredin¸ tat˘ a, turma ta minunat˘ a?“ (Ieremia 13, 20 u.p.). „De aceea, v˘ a m˘ arturisesc ast˘ azi c˘ a sunt curat de sângele tuturor. C˘ aci nu m-am ferit s˘ a v˘ a vestesc tot planul lui Dumnezeu. Lua¸ ti seama dar la voi în¸ siv˘ as ¸i la toat˘ a turma peste care v-a pus Duhul Sfânt episcopi, ca s˘ a p˘ astori¸ ti Biserica Domnului, care a c⸠stigat-o cu însu¸ si sângele Lui“ (Faptele Apostolilor 20, 26-28). „P˘ astori¸ ti turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastr˘ a, nu de sil˘ a, ci de bun˘ a voie, dup˘ a voia lui Dumnezeu; nu pentru un c⸠stig mâr¸ sav, ci cu lep˘ adare de sine“ (1 Petru 5, 2).

C˘ atre profesori s ¸i studen¸ ti

197

Acei profesori care nu progreseaz˘ a în ce prive¸ ste experien¸ ta reli˘ zi de zi lec¸ gioas˘ a, care nu înva¸ ta tii în s ¸coala lui Hristos, ca s˘ a poat˘ a fi modele pentru turm˘ a, ci cred c˘ a salariul este cel mai important ˘ toare, pe care lucru, nu sunt potrivi¸ ti pentru pozi¸ tia solemn˘ a, înfrico¸ sa o ocup˘ a. C˘ aci aceste pasaje din Scriptur˘ a sunt potrivite pentru toate s ¸colile noastre, pentru ca ele s˘ a fie a¸ sa cum a hot˘ arât Dumnezeu, dup˘ a rânduiala sau exemplul s ¸colilor profe¸ tilor, oferind cuno¸ stin¸ te de un înalt nivel — f˘ ar˘ a s˘ a amestece zgura cu argintul s ¸i vinul cu apa — ceea ce constituie o reprezentare a principiilor pre¸ tioase. Ideile false s ¸i practicile nes˘ an˘ atoase influen¸ teaz˘ a lucrurile curate s ¸i stric˘ a ceea ce trebuie s˘ a r˘ amân˘ a întotdeauna curat s ¸i privit de lume, îngeri s ¸i oameni ca fiind o institu¸ tie a Domnului — s ¸coli în care educa¸ tia pune pe primul plan dragostea s ¸i temerea de Domnul. „Si ¸ via¸ ta ve¸ snic˘ a este aceasta, s˘ a Te cunoasc˘ a pe Tine, singurul Dumnezeu adev˘ arat, s ¸i pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu“ (Ioan 17, 3). „Nu ca s ¸i când a¸ ti st˘ apâni peste cei ce v-au c˘ azut la împ˘ ar¸ teal˘ a, f˘ acându-v˘ a pilde turmei.“ (1 Petru 5, 3). Fie ca profesorii care pretind c˘ a sunt cre¸ stini s˘ a înve¸ te zi de zi lec¸ tiile din s ¸coala lui Hristos. „Lua¸ ti jugul Meu asupra voastr˘ as ¸i [224] înv˘ a¸ ta¸ ti de la Mine; c˘ aci Eu sunt blând s ¸i smerit cu inima; s ¸i ve¸ ti g˘ asi odihn˘ a pentru sufletele voastre“ (Matei 11, 28). V˘ a întreb pe voi: poart˘ a fiecare profesor din s ¸coal˘ a jugul lui Hristos sau fac ei juguri pe care le pun pe gâtul altora, juguri pe care ei nu le poart˘ a, fiind grele, severe, preten¸ tioase? Si ¸ în acest timp, ei se poart˘ a cu ˘ fa¸ ˘ de Dumnezeu, p˘ mult˘ a u¸ surin¸ ta ta ac˘ atuind în fiecare zi în lucruri mai mici s ¸i mai mari, acest lucru fiind v˘ adit în cuvinte, în spirit s ¸i în fapte. Adesea, ei nu sunt un exemplu potrivit pentru studen¸ ti s ¸i ˘ tor pe care nu simt c˘ a se afl˘ a sub disciplina celui mai mare Înv˘ a¸ ta l-a cunoscut lumea vreodat˘ a. Trebuie s˘ a existe un model mai înalt, mai sfânt, în s ¸coala de la Battle Creek s ¸i în celelalte s ¸coli care au luat-o pe aceasta ca exemplu. Obiceiurile s ¸i practicile de la s ¸coala din Battle Creek ajung în toate bisericile s ¸i pulsul b˘ at˘ aii inimii acelei s ¸coli sunt resim¸ tite pretutindeni în corpul credincio¸ silor. Nu este planul lui Dumnezeu ca mii de dolari s˘ a fie cheltui¸ ti pentru extinderea s ¸i m˘ arirea institu¸ tiilor de la Battle Creek. Deja exist˘ a prea multe acolo. Lua¸ ti mijloacele financiare disponibile s ¸i face¸ ti aceast˘ a lucrare în locuri care sufer˘ a, din alte câmpuri, s ¸i ve¸ ti da putere lucr˘ arii. V-am spus cuvântul lui Dumnezeu în aceast˘ a

198

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ . Sunt motive pe care mul¸ privin¸ ta ti nu le v˘ ad s ¸i pe care acum nu am libertatea s˘ a vi le prezint; îns˘ a v˘ a spun, în Numele Domnului, c˘ a face¸ ti o gre¸ seal˘ a, ad˘ augând cl˘ adire dup˘ a cl˘ adire; c˘ aci s-au aglomerat la Battle Creek r˘ aspunderi care sunt mult prea multe pentru un singur loc. Ar fi mult mai bine dac˘ a aceste responsabilit˘ a¸ ti ar fi împ˘ ar¸ tite s ¸i a¸ sezate s ¸i în alte localit˘ a¸ ti decât s˘ a se aglomereze atât de mult la Battle Creek, jefuind alte câmpuri lipsite de avantajele cu care Dumnezeu le-ar binecuvânta. Sunt mult prea mul¸ ti st˘ apâni în s ¸coal˘ a c˘ arora le place s˘ a conduc˘ a mo¸ stenirea Domnului. De asemenea, exist˘ a prea pu¸ tin din spiritul lui Hristos s ¸i prea mult eu. Îns˘ a aceia care se las˘ a c˘ al˘ auzi¸ ti de Duhul [225] lui Dumnezeu s ¸i se supun lui Hristos sunt exemple pentru turm˘ a; s ¸i când va veni Marele P˘ astor, ei vor primi cununa slavei care nu se va ve¸ steji. „Tot a¸ sa s ¸i voi, tinerilor, fi¸ ti supu¸ si celor b˘ atrâni. Si ¸ to¸ ti în leg˘ aturile voastre, s˘ a fi¸ ti împodobi¸ ti cu smerenie. C˘ aci Dumnezeu st˘ a împotriva celor mândri, dar celor smeri¸ ti le d˘ a har. Smeri¸ ti-v˘ a dar sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El s˘ a v˘ a înal¸ te“ (1 Petru 5, 5). În˘ al¸ tarea eului nu poate produce decât rezultatul firesc, iar caracterul pe care vi-l forma¸ ti astfel nu poate fi aprobat de Dumnezeu. „F˘ ar˘ a Mine“, spune Hristos, „nu pute¸ ti face nimic“. Lucra¸ ti s ¸i înv˘ a¸ ta¸ ti, lucra¸ ti în rândurile lui Hristos s ¸i atunci nu ve¸ ti lucra niciodat˘ a în sl˘ abiciunea voastr˘ a, ci ve¸ ti coopera cu divinul, îmbinând darurile lui Dumnezeu cu abilit˘ a¸ tile omene¸ sti. „Arunca¸ ti asupra Lui toate îngrijor˘ arile voastre; c˘ aci El Însu¸ si Se îngrije¸ ste de voi. Fi¸ ti treji s ¸i veghea¸ ti“ (nu jucând fotbal sau înv˘ a¸ tând jocuri îndoielnice, care ar trebui s˘ a fac˘ a pe orice cre¸ stin s˘ a ro¸ seasc˘ a de ru¸ sine); „fi¸ ti treji s ¸i veghea¸ ti. Pentru c˘ a potrivnicul vostru, diavolul, d˘ a târcoale ca un leu care r˘ acne¸ ste s ¸i caut˘ a pe cine s˘ a înghit˘ a“. Da, el se afl˘ a pe terenul vostru de joc s ¸i prive¸ ste la distrac¸ tiile voastre, capturând orice suflet care nu este în gard˘ a, sem˘ anându-¸ si s˘ amân¸ ta în mintea omului s ¸i st˘ apânindu-i mintea. De dragul lui Hristos, pune¸ ti cap˘ at lucrurilor care se petrec la Colegiul din Battle Creek s ¸i ˘ au aceste distrac¸ gândi¸ ti-v˘ a ce influen¸ ta tii asupra inimii, caracterului s ¸i principiilor, distrac¸ tii copiate dup˘ a modelul altor s ¸coli. A¸ ti progresat cu pa¸ si repezi pe c˘ aile neamurilor, s ¸i nu dup˘ a exemplul lui Isus Hristos. Satana este prezent pe terenul s ¸colii; el e prezent în fiecare exerci¸ tiu din sala de clas˘ a. Mintea studen¸ tilor este cu totul

C˘ atre profesori s ¸i studen¸ ti

199

preocupat˘ a de jocurile lor s ¸i nu se afl˘ a în cea mai bun˘ a stare pentru a putea primi sfat, îndemn, mustrare, care sunt cele mai importante ˘s pentru aceast˘ a via¸ ta ¸i pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a. Despre Daniel s ¸i tovar˘ as ¸ii s˘ ai, Biblia declar˘ a: „Dumnezeu a dat ˘s acestor patru tineri s ¸tiin¸ ta ¸i pricepere pentru tot felul de scrieri s ¸i în¸ telepciune; mai ales îns˘ a a f˘ acut pe Daniel priceput în toate vedeniile s ¸i în toate visele.“ (Daniel 1, 17). Ce faci tu ca s˘ a colaborezi [226] cu Dumnezeu? „Apropia¸ ti-v˘ a de Dumnezeu s ¸i El se va apropia de voi“ (Iacov 4, 8). „Împotrivi¸ ti-v˘ a diavolului s ¸i el va fugi de la voi“ (Iacov 4, 7 u.p.). Dieta s˘ a fie studiat˘ a cu aten¸ tie; ea nu este s˘ an˘ atoas˘ a. Felurile de mâncare care sunt servite ca desert sunt v˘ at˘ am˘ atoare în loc s˘ a fie de ajutor s ¸i s˘ an˘ atoase s ¸i, potrivit cu lumina care mi-a fost dat˘ a, ar trebui s˘ a se fac˘ a o schimbare decisiv˘ a în modul de preg˘ atire a hranei. Trebuie s˘ a fie o buc˘ at˘ areas˘ a iscusit˘ a, priceput˘ a, care s˘ a poat˘ a oferi hran˘ a consistent˘ as ¸i suficient˘ a studen¸ tilor înfometa¸ ti. Ceea ce exist˘ a în domeniul preg˘ atirii mesei nu este corect, s˘ an˘ atos sau satisf˘ ac˘ ator s ¸i de aceea este esen¸ tial˘ a o reform˘ a radical˘ a. Ace¸ sti studen¸ ti sunt mo¸ stenirea Domnului s ¸i în consiliul s ¸colii trebuie aduse cele mai s˘ an˘ atoase principii referitoare la diet˘ a. Felurile de mâncare cu alimente moi, supele s ¸i hrana lichid˘ a sau folosirea frecvent˘ aa c˘ arnii nu constituie cele mai bune elemente care s˘ a ofere s˘ an˘ atate ˘ m! mu¸ schilor, organelor digestive sau min¸ ti clare. O, ce încet înv˘ a¸ ta Si ¸ dintre toate institu¸ tiile din lumea noastr˘ a, s ¸coala este cea mai important˘ a! Aici trebuie studiat˘ a problema dietei; nu trebuie satisf˘ acute pofta, gusturile, fantezia sau ideile unei singure persoane. Este nevoie de o mare reform˘ a; c˘ aci o v˘ at˘ amare pe toat˘ a durata vie¸ tii va ˘ consecin¸ fi cu siguran¸ ta ta modului de preg˘ atire a mânc˘ arii în prezent. Dintre toate slujbele importante de la acel colegiu, cea dintâi este a persoanei angajate ca s˘ a administreze preg˘ atirea alimentelor care vor fi a¸ sezate înaintea studen¸ tilor fl˘ amânzi; c˘ aci, dac˘ a aceast˘ a lucrarea este neglijat˘ a, mintea nu va fi preg˘ atit˘ a s˘ a-¸ si fac˘ a lucrul s˘ au, deoarece stomacul a fost tratat în mod neîn¸ telept s ¸i nu î¸ si poate face lucrarea în mod corespunz˘ ator. Este nevoie de min¸ ti puternice. Intelectul uman trebuie s˘ a se dezvolte, s˘ a se înt˘ areasc˘ a, s˘ a fie rafinat s ¸i activ. Trebuie pus la încercare cu munc˘ a grea, c˘ aci altfel, va ajunge slab s ¸i ineficient. Este nevoie de puterea creierului pentru o gândire profund˘ a; mintea trebuie pus˘ a la lucru pentru a st˘ apâni s ¸i rezolva probleme grele, altfel mintea î¸ si mic¸ soreaz˘ a puterea s ¸i capacitatea

200

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

de gândire. Mintea trebuie s˘ a inventeze, s˘ a lucreze s ¸i s˘ a se lupte pentru a da t˘ arie s ¸i vigoare intelectului; iar dac˘ a organele fizice nu [227] sunt p˘ astrate în cea mai bun˘ a stare de s˘ an˘ atate, prin alimente substan¸ tiale, hr˘ anitoare, creierul nu-¸ si prime¸ ste partea sa de hran˘ a pentru a lucra. Daniel a în¸ teles acest lucru s ¸i a ales o diet˘ a simpl˘ a, hr˘ anitoare, refuzând bucatele alese de la masa împ˘ aratului. Pr˘ ajiturile, care necesit˘ a atât de mult timp pentru preg˘ atire, sunt, multe dintre ele, d˘ aun˘ atoare pentru s˘ an˘ atate. Alimentele solide care trebuie mestecate sunt mult mai bune decât cele moi sau lichide. Z˘ abovesc asupra acestora fiindc˘ a sunt esen¸ tiale. Trimit apelul meu de avertizare c˘ atre Colegiul din Battle Creek, ca de acolo s˘ a mearg˘ a c˘ atre toate institu¸ tiile noastre ˘ mânt. Cerceta¸ de înv˘ a¸ ta ti aceste subiecte s ¸i ajuta¸ ti-i pe studen¸ ti s˘ a dobândeasc˘ a o educa¸ tie corespunz˘ atoare în ce prive¸ ste preg˘ atirea unor alimente s˘ an˘ atoase, atr˘ ag˘ atoare s ¸i consistente, care s˘ a hr˘ aneasc˘ a corpul omenesc. Ei nu au nici acum s ¸i nu au avut nici în trecut un mod corect de instruire s ¸i educare în privin¸ ta hranei s˘ an˘ atoase, care s˘ a între¸ tin˘ a mu¸ schi s ¸i tendoane s˘ an˘ atoase s ¸i s˘ a dea hran˘ a creierului s ¸i putere nervilor. Mintea trebuie ¸ tinut˘ a mereu treaz˘ a cu lucru nou, serios, însufle¸ titor. Cum se poate face acest lucru? Puterea Duhului Sfânt trebuie s˘ a cure¸ te gândurile s ¸i sufletul de stric˘ aciunea moral˘ a. Obiceiurile stricate nu numai c˘ a înjosesc sufletul, dar degradeaz˘ as ¸i mintea. Memoria are de suferit, fiind jertfit˘ a pe altarul unor practici josnice, d˘ aun˘ atoare. „Cine seam˘ an˘ a în firea p˘ amânteasc˘ a va secera din firea p˘ amânteasc˘ a putrezirea, dar cine seam˘ an˘ a în Duhul, va secera din ˘ torii Duhul via¸ ta ve¸ snic˘ a.“ (Galateni 6, 8). Când profesorii s ¸i înv˘ a¸ ta se vor consacra cu trup, suflet s ¸i spirit lui Dumnezeu s ¸i î¸ si vor cur˘ a¸ ti gândurile prin ascultare de Legea lui Dumnezeu, ei vor fi permanent înzestra¸ ti cu o nou˘ a putere fizic˘ as ¸i mintal˘ a. Atunci inima va tânji dup˘ a Dumnezeu s ¸i vor fi în˘ al¸ tate rug˘ aciuni serioase pentru un discern˘ amânt clar. Slujirea s ¸i lucrarea Duhului Sfânt nu înseamn˘ a ca ei s˘ a se foloseasc˘ a de El dup˘ a cum doresc unii, ci ca Duhul Sfânt s˘ a îi foloseasc˘ a pe ei, s˘ a-i modeleze s ¸i s˘ a le sfin¸ teasc˘ a toate puterile. Practicile p˘ ac˘ atoase tulbur˘ a creierul s ¸i puterea nervilor s ¸i, de¸ si profeseaz˘ a religia, ei nu sunt s ¸i nu vor putea fi niciodat˘ a agen¸ ti pe [228] care s˘ a-i poat˘ a folosi Dumnezeu; c˘ aci El dispre¸ tuie¸ ste obiceiurile nelegiuite care distrug energiile vitale. Acest p˘ acat al necur˘ a¸ tiei sl˘ a-

C˘ atre profesori s ¸i studen¸ ti

201

be¸ ste t˘ aria fizic˘ as ¸i capacit˘ a¸ tile mintale, astfel încât orice împov˘ arare a min¸ tii va deveni enervant˘ a, într-un timp foarte scurt. Memoria este discontinu˘ a; s ¸i, oh, ce jertf˘ a dezgust˘ atoare este adus˘ a în acest fel lui Dumnezeu! Apoi, când privesc scenele care mi-au fost prezentate, când m˘ a gândesc la s ¸colile înfiin¸ tate în diferite locuri s ¸i v˘ ad c˘ a nu corespund nici pe departe cu s ¸colile profe¸ tilor, sunt întristat˘ a peste m˘ asur˘ a. Exerci¸ tiul fizic a fost eviden¸ tiat de Dumnezeul în¸ telepciunii. În fiecare zi trebuie consacrate câteva ore educa¸ tiei pentru lucrul practic, care îi va ajuta pe studen¸ ti s˘ a înve¸ te datoriile practice ale vie¸ tii, care sunt esen¸ tiale pentru to¸ ti tinerii no¸ stri. Îns˘ a acestea au fost scoase s ¸i s-au introdus distrac¸ tiile care dau doar posibilitatea mi¸ sc˘ arii fizice, f˘ ar˘ a s˘ a constituie îns˘ a o binecuvântare special˘ a în a face lucruri bune s ¸i utile, care sunt esen¸ tiale în educa¸ tie s ¸i instruire. Studen¸ tii, fiecare în parte, au nevoie de o educa¸ tie complet˘ a în privin¸ ta lucrurilor practice ale vie¸ tii. Timpul folosit pentru exerci¸ tii fizice care, pas cu pas, conduc la exces s ¸i jocuri peste m˘ asur˘ a ar trebui folosit pentru Hristos s ¸i binecuvântarea lui Dumnezeu va fi asupra acelora care fac astfel. To¸ ti ar trebui s˘ a plece din s ¸coal˘ a educa¸ ti în mod eficient, astfel încât, atunci când vor sta pe propriile lor picioare, s˘ a de¸ tin˘ a acele cuno¸ stin¸ te care sunt esen¸ tiale în via¸ ta practic˘ a. Lipsa de preocupare de a folosi capacit˘ a¸ tile date de Dumnezeu în modul cel mai serios, f˘ ar˘ a a face nimic bine, care s˘ a poat˘ a fi luat cu sine în via¸ ta viitoare, lipsa faptelor bune, de binefacere, toate acestea sunt înregistrate în c˘ ar¸ tile din ceruri — „Cânt˘ arit s ¸i g˘ asit prea u¸ sor“. Studiul st˘ aruitor este esen¸ tial, ca de altfel s ¸i munca st˘ aruitoare. A te juca nu este esen¸ tial. Tinerii sunt mult mai atra¸ si de distrac¸ tii care au asupra lor o putere fascinant˘ a, care îi vr˘ aje¸ ste s ¸i contracareaz˘ a influen¸ ta adev˘ arului asupra min¸ tii s ¸i caracterului omului. O minte [229] echilibrat˘ a nu se ob¸ tine prin dedicarea puterilor fizice în distrac¸ tii. Lucrul fizic îmbinat cu o încordare mintal˘ a util˘ a constituie o disciplin˘ a pentru via¸ ta practic˘ a, îndulcit˘ a întotdeauna de gândul c˘ a aceasta preg˘ ate¸ ste s ¸i instruie¸ ste mintea s ¸i corpul mai bine pentru a aduce la îndeplinire lucrarea pe care Dumnezeu a rânduit-o pentru oameni în diferite domenii. Cu cât tinerii în¸ teleg mai bine cum s˘ a î¸ si îndeplineasc˘ a datoriile practice ale vie¸ tii, cu atât vor fi mai voio¸ si s ¸i mai s˘ an˘ ato¸ si zi de zi, pentru c˘ a sunt de folos celor din jurul lor.

202

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Mintea astfel format˘ a, pentru a se bucura de munca fizic˘ a în via¸ ta practic˘ a, se dezvolt˘ as ¸i, prin cultur˘ as ¸i instruire, printr-o bun˘ a disciplin˘ a în vederea utilit˘ a¸ tii practice, dobânde¸ ste o cunoa¸ stere esen¸ tial˘ a, pentru a fi un ajutor s ¸i o binecuvântare atât pentru sine, cât s ¸i pentru semeni. Fiecare student s˘ a ia seama s ¸i s˘ a fie capabil s˘ a spun˘ a: eu studiez, eu lucrez pentru ve¸ snicie. Ei pot înv˘ a¸ ta s˘ a aib˘ a r˘ abdare, s˘ a fie harnici s ¸i consecven¸ ti, unindu-¸ si eforturile fizice cu cele mintale. Cât˘ a putere se irose¸ ste în jocurile voastre de fotbal s ¸i în celelalte inven¸ tii ale voastre, asem˘ an˘ atoare cu cele ale neamurilor — exerci¸ tii care nu aduc nici o binecuvântare nim˘ anui! Pune¸ ti acelea¸ si puteri la lucru pentru a face ceva folositor s ¸i raportul care se va scrie va putea întâmpina ziua cea mare a lui Dumnezeu. Tot ce se face stimulat de datoria sfânt˘ a a cre¸ stinismului, pentru c˘ a voi sunte¸ ti ispravnici c˘ arora li s-au încredin¸ tat talan¸ ti ca s˘ a fi¸ ti o binecuvântare atât pentru voi, cât s ¸i pentru al¸ tii, v˘ a va da o satisfac¸ tie deosebit˘ a, c˘ aci totul este f˘ acut pentru slava lui Dumnezeu. Nu se poate g˘ asi vreo clip˘ a în via¸ ta lui Hristos pe care El s˘ a o fi dedicat ˘ tor atât pentru via¸ jocului sau distrac¸ tiei. El este marele Înv˘ a¸ ta ta prezent˘ a, cât s ¸i pentru cea viitoare. Nu am putut g˘ asi nici m˘ acar o clip˘ a în care s˘ a-Si ¸ fi înv˘ a¸ tat ucenicii s˘ a se angajeze în jocuri de fotbal sau jocuri pugilistice, ca mi¸ scare fizic˘ a pentru corp sau în reprezent˘ ari teatrale; s ¸i Domnul Hristos este modelul nostru în toate lucrurile. Domnul Hristos, Mântuitorul lumii, i-a dat fiec˘ arui om o lucrare de f˘ acut s ¸i îi cere s˘ a se „preocupe de aceasta pân˘ a va veni [230] El“. Si, ¸ f˘ acându-¸ si lucrarea, inima prinde atât de mult curaj, încât toate puterile sufletului se angajeaz˘ a în lucrarea desemnat˘ a de c˘ atre Domnul. Aceasta este o lucrare nobil˘ as ¸i important˘ a. Atât profesorul, cât s ¸i studentul sunt înzestra¸ ti cu puterea necesar˘ a de a deveni ispravnici ai harului lui Hristos s ¸i s˘ a fie totdeauna serio¸ si în lucrul lor. Tot ce pot face pentru Isus este s˘ a fie plini de zel, serio¸ si, manifestând dorin¸ ta arz˘ atoare de a-I mul¸ tumi lui Dumnezeu, îndeplinindu-¸ si în modul cel mai con¸ stiincios fiecare datorie care le revine, pentru ˘ de Dumnezeu, s˘ ca, prin credincio¸ sia lor fa¸ ta a poat˘ a r˘ aspunde darului cel mare s ¸i minunat al singurului S˘ au Fiu s ¸i prin credin¸ ta în El s˘ a nu ˘ ve¸ piar˘ a, ci s˘ a aib˘ a via¸ ta snic˘ a.

C˘ atre profesori s ¸i studen¸ ti

203

Este nevoie ca fiecare, în s ¸coal˘ a sau în institu¸ tia în care este, ca s ¸i Daniel, s˘ a fie într-o rela¸ tie atât de strâns˘ a cu Sursa suprem˘ a de în¸ telepciune, încât, prin rug˘ aciune, s˘ a poat˘ a atinge cel mai înalt ˘ , pentru a putea fi în stare s˘ standard posibil în orice privin¸ ta a-¸ si îndeplineasc˘ a cerin¸ tele de la s ¸coal˘ a nu doar sub supravegherea unor profesori capabili, dar fiind în acela¸ si timp urm˘ ari¸ ti s ¸i de fiin¸ tele cere¸ sti, con¸ stien¸ ti fiind c˘ a Cel care vede totul, care nu doarme niciodat˘ a, îi prive¸ ste continuu. Daniel Îl iubea pe Dumnezeu s ¸i se temea de El s ¸i a înv˘ a¸ tat s ¸i s-a str˘ aduit cu toat˘ a puterea lui s˘ a r˘ aspund˘ a cât de ˘ grijii iubitoare a Marelui Înv˘ ˘ tor, con¸ mult îi era cu putin¸ ta a¸ ta stient de responsabilitatea lui înaintea lui Dumnezeu. Cei patru tineri evrei nu au îng˘ aduit ca motive egoiste sau iubirea pentru distrac¸ tii s˘ a ocupe ˘s clipele de aur ale acestei vie¸ ti. Ei au lucrat din inim˘ a, cu voin¸ ta ¸i cu mintea receptiv˘ a. Nu poate exista un alt standard mai înalt de atins pentru fiecare cre¸ stin. Dumnezeu a¸ steapt˘ a mult de la fiecare elev s ¸i student. Voi sunte¸ ti o „priveli¸ ste pentru lume, îngeri s ¸i oameni.“ [231] Special Testimonies on Education, octobrie, 1893.

Cea mai bun˘ a educa¸ tie s ¸i scopul ei
Cea mai bun˘ a educa¸ tie care poate fi dat˘ a copiilor s ¸i tinerilor este aceea care conduce, într-o rela¸ tie foarte strâns˘ a, c˘ atre via¸ ta ve¸ snic˘ a. Acest fel de educa¸ tie trebuie f˘ acut˘ a de p˘ arin¸ ti evlavio¸ si, de profesori devota¸ ti s ¸i de biseric˘ a, cu scopul ca tinerii s˘ a poat˘ a deveni misionari entuzia¸ sti pentru câmpuri din ¸ tar˘ a sau din str˘ ain˘ atate. Ei trebuie s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti cu seriozitate adev˘ arurile Bibliei, pentru a putea deveni stâlpi în biseric˘ a, ni¸ ste campioni ai adev˘ arului, înr˘ ad˘ acina¸ ti s ¸i bine ˘ . Ei trebuie s˘ întemeia¸ ti în credin¸ ta as ¸tie ce cred s ¸i s˘ a aib˘ a o asemenea ˘ în lucrurile divine, încât s˘ experien¸ ta a nu ajung˘ a niciodat˘ a s˘ a tr˘ adeze adev˘ arurile sacre. Tinerii trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti prin cuvânt s ¸i exemplu c˘ a trebuie s˘ a fie unelte ale lui Dumnezeu, soli ai harului, gata pentru orice cuvânt sau fapt˘ a bun˘ a, c˘ a ei trebuie s˘ a fie binecuvânt˘ ari pentru cei care sunt gata s˘ a piar˘ a. Este mereu nevoie de instruire, iar talentele încredin¸ tate tinerilor no¸ stri trebuie consacrate în slujba lui Dumnezeu s ¸i folosite în lucrarea Lui. Ar trebui s˘ a avem b˘ arba¸ ti s ¸i femei califica¸ ti, care s˘ a lucreze în comunit˘ a¸ tile noastre s ¸i s˘ a-i instruiasc˘ a pe tinerii no¸ stri pentru domenii speciale ale lucr˘ arii, astfel încât suflete s˘ a fie conduse s˘ a Îl vad˘ a pe Isus. Scolile ¸ întemeiate de noi ar trebui s˘ a aib˘ a în vedere acest obiectiv s ¸i s˘ a nu func¸ tioneze ca s ¸colile denomina¸ tionale în cadrul altor biserici sau ca seminarele s ¸i colegiile lume¸ sti. Trebuie s˘ a existe o cu totul alt˘ a rânduial˘ a, în care necredincio¸ sia nu trebuie s˘ a fie prezent˘ a. Studen¸ tii trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti ce înseamn˘ a cre¸ stinismul practic, iar Biblia trebuie considerat˘ a cel mai bun s ¸i cel mai important manual. Exist˘ a o mare cerere în toate p˘ ar¸ tile lumii de profesori cre¸ stini s ¸i de misionari medicali. Din toate p˘ ar¸ tile câmpului misionar, atât în ¸ tar˘ a, cât s ¸i peste hotare, exist˘ a u¸ si deschise pentru aceia care pot face bine atât trupului, cât s ¸i sufletului, prezentând lumina pre¸ tioas˘ a [232] a adev˘ arului. Neglijen¸ ta din trecut în aceast˘ a direc¸ tie nu trebuie repetat˘ a. Pe c˘ ararea noastr˘ a a str˘ alucit în anumite direc¸ tii mai mult˘ a lumin˘ a decât în altele, dar, cu toate acestea, înaintarea noastr˘ a în 204

Cea mai bun˘ a educa¸ tie s ¸i scopul ei

205

aceste direc¸ tii este cu mult în urma luminii pe care am avut-o. Mul¸ ti ˘ tori tineri s dintre cei mai promi¸ ta ¸i tinere ale noastre s ¸i-au jertfit cele mai bune capacit˘ a¸ ti pe altarul idolilor s ¸i s-au dat pe ei în¸ si¸ si ca o jertf˘ a prin¸ tului r˘ aului. O, de s-ar supune tinerii din s ¸colile noastre, în mod individual s ¸i colectiv, eforturilor pe care le face Duhul lui Dumnezeu, pentru a fi c˘ al˘ auzi¸ ti de providen¸ ta Lui, s ¸i s˘ a a¸ stepte ca Dumnezeu s˘ a-i înve¸ te s ¸i s˘ a le fac˘ a cunoscut˘ a voia Sa. În acest fel, î¸ si vor putea deschide u¸ sa inimii lui Isus. Consacrându-ne lui Dumnezeu, noi culegem avantaje deosebite; c˘ aci, deoarece avem un caracter slab, a¸ sa cum au to¸ ti, ne unim cu Cel care este atotputernic pentru a ne mântui. Ignoran¸ ta noastr˘ a se va uni cu în¸ telepciunea infinit˘ a, sl˘ abiciunea noastr˘ a cu puterea ve¸ snic˘ as ¸i, precum Iacov, fiecare putem deveni un prin¸ t al lui Dumnezeu. Fiind în leg˘ atur˘ a cu Domnul, Dumnezeul lui Israel, vom avea putere de sus, care ne va face în stare s˘ a fim biruitori; s ¸i, împ˘ art˘ as ¸ind dragostea divin˘ a, vom g˘ asi acces spre inimile oamenilor. Ne vom gr˘ abi s˘ a ne ˘ m de tronul Celui Infinit s ag˘ a¸ ta ¸i s˘ a spunem: „Nu te voi l˘ asa pân˘ a nu m˘ a vei binecuvânta“. Ne este dat˘ a asigurarea c˘ a El ne va binecuvânta s ¸i va face din noi o binecuvântare; s ¸i aceasta este lumina, bucuria s ¸i biruin¸ ta noastr˘ a. Când în¸ teleg ce înseamn˘ a s˘ a ai parte de îndurarea s ¸i iubirea lui Dumnezeu, tinerii vor începe s˘ a realizeze valoarea privilegiilor pe care le au, pl˘ atite cu pre¸ t de sânge, s ¸i î¸ si vor consacra toat˘ a puterea lui Dumnezeu s ¸i vor depune toate eforturile pentru a spori talan¸ tii primi¸ ti, folosindu-i în slujba St˘ apânului. ˘ pentru tinerii no¸ Unica siguran¸ ta stri din acest veac de p˘ acat s ¸i nelegiuire este s˘ a aib˘ a o leg˘ atur˘ a vie cu Dumnezeu. Ei trebuie s˘ a înve¸ te cum s˘ a-L caute pe Dumnezeu, pentru a putea fi umplu¸ ti cu Duhul S˘ au cel Sfânt s ¸i s˘ a ac¸ tioneze con¸ stien¸ ti de faptul c˘ a toat˘ a o¸ stirea cerurilor prive¸ ste asupra lor cu grij˘ as ¸i interes, gata s˘ a le [233] slujeasc˘ a în vreme de nevoie s ¸i de primejdie. Tinerii trebuie preveni¸ ti prin avertiz˘ ari s ¸i sfaturi împotriva ispitei. Ei trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti care sunt încuraj˘ arile date special pentru ei în Cuvântul lui Dumnezeu. Ei trebuie s˘ a fie con¸ stien¸ ti de pericolul fiec˘ arui pas gre¸ sit f˘ acut pe c˘ ar˘ arile l˘ aturalnice ale p˘ acatului. Ei trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a respecte sfaturile lui Dumnezeu din Cuvântul S˘ au cel sfânt. Trebuie educa¸ ti în a¸ sa fel, încât s˘ a ia hot˘ arâri împotriva r˘ aului, s˘ a fie hot˘ ar⸠ti s˘ a nu mearg˘ a pe nici o c˘ arare pe care Domnul Isus nu i-ar putea înso¸ ti s ¸i binecuvântarea Lui n-ar putea s˘ a r˘ amân˘ a asupra lor. Ei trebuie

206

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

înv˘ a¸ ta¸ ti cum se tr˘ aie¸ ste religia în practic˘ a, zi de zi, acea religie care îi va sfin¸ ti în orice aspect al vie¸ tii, în c˘ aminele lor, în afaceri, în biseric˘ a, în societate. Ei trebuie astfel educa¸ ti, încât s˘ a realizeze c˘ a este primejdios s˘ a trateze în mod superficial privilegiile pe care le au ˘ , zi s ¸i c˘ a Dumnezeu a¸ steapt˘ a ca ei s˘ a caute, cu respect s ¸i perseveren¸ ta de zi, binecuvântarea Lui. Binecuvântarea lui Dumnezeu este un dar pre¸ tios s ¸i trebuie considerat ca având o asemenea valoare, încât s˘ a nu fie niciodat˘ a jertfit˘ a cu nici un pre¸ t. Binecuvântarea lui Dumnezeu îmbog˘ a¸ te¸ ste s ¸i nu adaug˘ a nici un necaz. Inima mea este mi¸ scat˘ a profund când citesc despre înjosirea celor mai nobile puteri, care sunt puse în slujba lui Satana. În departamentele care ¸ tin de guvern, în pozi¸ tii cu r˘ aspundere înalt˘ a, în func¸ tii oficiale, oamenii sunt ispiti¸ ti de cel r˘ au; iar urmarea este corup¸ tia, nelegiuirea, delapid˘ arile, jaful s ¸i furtul. Dec˘ aderea datorit˘ a corup¸ tiei este teribil˘ a, l˘ asând s˘ a curg˘ a continuu asupra lumii noastre influen¸ te otr˘ avitoare care pâng˘ aresc societatea. În fiecare loc, Satana a întins cursele sale în care vrea s˘ a prind˘ a oameni înv˘ a¸ ta¸ ti, oameni cu înzestr˘ ari naturale deosebite, oameni care sunt capabili s˘ a devin˘ a împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu, tovar˘ as ¸i ai îngerilor, locuitori ai cerului, pe care s˘ a-i poat˘ a lega la carul s˘ au ca sclavi ai s˘ ai. Si ¸ de¸ si Isus i-a r˘ ascump˘ arat din robia vr˘ ajma¸ sului, ei refuz˘ a s˘ a fie liberi s ¸i nu vor s˘ a devin˘ a fii ai lui Dumnezeu, mo¸ stenitori ai lui Dumnezeu s ¸i împreun˘ a mo¸ stenitori cu Hristos la mo¸ stenirea cea ve¸ snic˘ a. Ei [234] tr˘ aiesc ca s ¸i când p˘ amântul, banii, pozi¸ tia, casele s ¸i averile ar fi scopul principal pentru care au fost crea¸ ti. Prin harul plin de îndurare al lui Dumnezeu, via¸ ta le este înc˘ a sus¸ tinut˘ a; îns˘ a nu este aceasta o priveli¸ ste demn˘ a de mil˘ a s˘ a vezi oameni deosebit de capabili tr˘ aind la un nivel atât de josnic? Pre¸ tul de r˘ ascump˘ arare a fost pl˘ atit s ¸i este posibil ca to¸ ti oamenii ˘ de ascultare, s˘ s˘ a vin˘ a la Dumnezeu s ¸i, printr-o via¸ ta a poat˘ a dobândi via¸ ta ve¸ snic˘ a. Cât este de trist atunci s˘ a vezi oameni întorcând spatele mo¸ stenirii ve¸ snice s ¸i tr˘ aind pentru satisfacerea mândriei, pentru eu s ¸i etalare, s ¸i, supunându-se regulamentului lui Satana, s˘ a piard˘ a ˘ , cât binecuvântarea pe care ar fi putut s-o aib˘ a atât în aceast˘ a via¸ ta s ¸i în cea viitoare! Ei ar putea intra în palatele cere¸ sti s ¸i s˘ a aib˘ a parte de societatea îngerilor, a prin¸ tilor lui Dumnezeu s ¸i de prezen¸ ta lui Hristos, aceasta în condi¸ tii de libertate s ¸i egalitate; s ¸i cu toate acestea, oricât de incredibil ar p˘ area, lucrurile cere¸ sti nu îi atrag, le

Cea mai bun˘ a educa¸ tie s ¸i scopul ei

207

întorc spatele. Creatorul tuturor lucrurilor dore¸ ste s˘ a-i iubeasc˘ a pe cei care cred în singurul S˘ au Fiu ca fiind Mântuitorul lor personal cu aceea¸ si iubire cu care Îl iube¸ ste pe Fiul S˘ au. Chiar aici s ¸i acum, harul S˘ au ne este acordat într-o m˘ asur˘ a minunat˘ a. El le-a dat oamenilor darul Luminii s ¸i Maiest˘ a¸ tii cerurilor s ¸i, o dat˘ a cu acesta, El le-a dat toate comorile cerurilor. Mult din ceea ce ne-a promis pentru via¸ ta ˘ prin daruri m˘ care vine El ne d˘ a chiar în aceast˘ a via¸ ta are¸ te s ¸i, ca beneficiari ai harului S˘ au, El dore¸ ste ca noi s˘ a ne bucur˘ am de orice ˘ caracterul nostru. Scopul lucru care înnobileaz˘ a, dezvolt˘ as ¸i înal¸ ta s˘ au este ca noi s˘ a devenim corespunz˘ atori pentru cur¸ tile de sus. Îns˘ a Satana lupt˘ a pentru sufletele oamenilor s ¸i î¸ si arunc˘ a umbrele diabolice de-a curmezi¸ sul c˘ ar˘ arii lor, pentru ca ei s˘ a nu poat˘ a vedea lumina. El nu vrea nicidecum ca ei s˘ a z˘ areasc˘ a vreo lic˘ arire a slavei viitoare, a gloriei ve¸ snice, preg˘ atite pentru cei care vor fi locuitori ˘ care este o ai cerului, s ¸i nici s˘ a prind˘ a gust pentru acea experien¸ ta pregustare a fericirii din ceruri. Oare cum este posibil ca, având m˘ are¸ tiile cerurilor prezentate min¸ tii noastre, pentru a însufle¸ ti n˘ adejdea, pentru a trezi dorin¸ ta s ¸i a stimula eforturile noastre, s˘ a respingem acest plan s ¸i s˘ a alegem p˘ acatul s ¸i plata lui, care este moartea? Cei care Îl accept˘ a pe Domnul Hristos ca fiind Mântuitorul lor au f˘ ag˘ aduin¸ ta vie¸ tii de acum s ¸i a celei viitoare. Agentul omenesc nu [235] datoreaz˘ a nimic din puterea sa lui Satana, pentru a fi cooptat în slujba acestuia din urm˘ a; ci tot ceea ce este el datoreaz˘ a Dumnezeului infinit s ¸i ve¸ snic. Cel mai neînsemnat ucenic al lui Hristos poate deveni un locuitor al cerului, un mo¸ stenitor al lui Dumnezeu la o mo¸ stenire nepieritoare s ¸i care nu se ve¸ steje¸ ste. Oh, dac˘ a fiecare ar alege darul ceresc, de a deveni un mo¸ stenitor al lui Dumnezeu, al acelei mo¸ steniri care nu poate fi nimicit˘ a de nimeni, o lume f˘ ar˘ a sfâr¸ sit! Gr˘ abi¸ ti-v˘ a, gr˘ abi¸ ti-v˘ a pe cale, s˘ a c⸠stiga¸ ti premiul chem˘ arii voastre cere¸ sti în Hristos Isus. De dragul lui Hristos, ¸ tinta educa¸ tiei tale s˘ a fie modelat˘ a dup˘ a perspectiva atr˘ ag˘ atoare a lumii viitoare. [236] The Review and Herald, 21 noiembrie, 1893.

Domnul Hristos ca educator
În în¸ telepciunea Sa, Domnul îmbrac˘ a adev˘ arurile spirituale în reprezent˘ ari s ¸i simboluri. Prin folosirea figurilor de stil, adesea el putea adresa acuzatorilor s ¸i vr˘ ajma¸ silor S˘ ai cele mai v˘ adite s ¸i gr˘ aitoare mustr˘ ari, iar ace¸ stia nu puteau g˘ asi în cuvintele Sale motive de condamnare. Prin pilde s ¸i compara¸ tii, El a g˘ asit cea mai bun˘ a metod˘ a de a transmite adev˘ arul divin. Într-un limbaj simplu, folosind reprezent˘ ari s ¸i ilustra¸ tii din lumea natural˘ a, El a deschis în fa¸ ta ˘ unor principii ascult˘ atorilor S˘ ai adev˘ arurile spirituale s ¸i a dat via¸ ta pre¸ tioase care nu le-ar fi r˘ amas în minte, doar poate cu greu ar fi l˘ asat vreo urm˘ a, dac˘ a El nu Si-ar ¸ fi legat cuvintele de scenele dinamice ale ˘ sau de natur˘ vie¸ tii, de experien¸ ta a. În acest fel, El le stârnea interesul, îi f˘ acea s˘ a se întrebe asupra anumitor lucruri, iar când le c⸠stiga toat˘ a aten¸ tia, El le întip˘ area în mod hot˘ arât în minte m˘ arturia adev˘ arului. Astfel, El a fost capabil de a impresiona destul de puternic inima ascult˘ atorilor S˘ ai, astfel încât ace¸ stia, ori de câte ori priveau lucrul de care El legase lec¸ tia, î¸ si aduceau aminte de cuvintele divinului ˘ tor. Înv˘ a¸ ta ˘ tura lui Isus era cu totul diferit˘ Înv˘ a¸ ta a de cea a c˘ arturarilor înv˘ a¸ ta¸ ti. Ei sus¸ tineau c˘ a interpreteaz˘ a legea, atât cea scris˘ a, cât s ¸i cea ˘ turii lor arat˘ tradi¸ tional˘ a. Îns˘ a tonul formal al înv˘ a¸ ta a c˘ a ei nu vedeau nimic în doctrinele cuvintelor sfinte care s˘ a aib˘ a putere. Ei nu prezentau nimic nou s ¸i nu rosteau cuvinte care s˘ a împlineasc˘ a c˘ aut˘ arile sufletului. Ei nu ofereau hran˘ a oilor s ¸i mieilor înfometa¸ ti. Obiceiul lor era de a z˘ abovi asupra p˘ ar¸ tilor întunecate ale legii, iar urmarea acestui mod de gândire a fost o bolborosire de absurdit˘ a¸ ti pe care nu o puteau în¸ telege nici cei înv˘ a¸ ta¸ ti s ¸i nici oamenii de rând. Domnul Hristos a venit pentru a descoperi lumii adev˘ arul divin. El înv˘ a¸ ta ca unul care avea putere. El a vorbit a¸ sa cum nu a vorbit niciodat˘ a vreun om. Nu exista ezitare în modul Lui de a vorbi s ¸i [237] nici o umbr˘ a de îndoial˘ a în ceea ce rostea. El vorbea ca unul care în¸ telegea fiecare parte a subiectului prezentat. El a putut deschide taine pe care patriarhii s ¸i profe¸ tii ar fi dorit s˘ a le cunoasc˘ a, pe care 208

Domnul Hristos ca educator

209

curiozitatea omeneasc˘ a era ner˘ abd˘ atoare s˘ a le în¸ teleag˘ a. Îns˘ a, dac˘ a oamenii n-au putut pricepe cele mai simple s ¸i mai clare adev˘ aruri, cum puteau în¸ telege ei tainele care erau ascunse de ochiul muritor? Domnul Isus nu a considerat nedemn s˘ a repete adev˘ aruri vechi, care erau cunoscute; c˘ aci El era autorul acestor adev˘ aruri. El era slava Templului. El a desp˘ ar¸ tit definitiv de minciun˘ a adev˘ arurile care fuseser˘ a pierdute din vedere, fuseser˘ a a¸ sezate într-un loc nepotrivit s ¸i interpretate gre¸ sit, apoi mutate din locul lor ini¸ tial; s ¸i, prezentândule ca pe ni¸ ste nestemate pre¸ tioase în toat˘ a str˘ alucirea lor, El le-a rea¸ sezat la locul cuvenit s ¸i le-a poruncit s˘ a stea neclintite pentru totdeauna. Ce lucrare a fost aceasta! A avut un asemenea caracter, încât nici un om nu a putut s˘ a o în¸ teleag˘ a sau s˘ a o fac˘ a. Numai mâna divin˘ a a putut lua adev˘ arul, care, fiind amestecat cu minciun˘ a, a slujit cauzei vr˘ ajma¸ sului lui Dumnezeu s ¸i omului, s ¸i s˘ a-l a¸ seze în acel loc unde s˘ a poat˘ a glorifica pe Dumnezeu s ¸i mântui omenirea. Lucrarea Domnului Hristos a fost s˘ a dea din nou lumii adev˘ arul în prospe¸ timea s ¸i frumuse¸ tea lui originar˘ a. El a reprezentat lucrurile spirituale s ¸i cele cere¸ sti prin lucruri din natur˘ as ¸i prin experien¸ te. El a dat man˘ a proasp˘ at˘ a sufletului înfometat s ¸i a prezentat o nou˘ a împ˘ ar˘ a¸ tie care avea s˘ a fie întemeiat˘ a în mijlocul oamenilor. Rabinii evrei prezentau cerin¸ tele legii ca pe un cerc istovitor de preten¸ tii excesive. Ei au f˘ acut exact ce face Satana în zilele noastre — prezentau legea în fa¸ ta oamenilor ca fiind un cod rece, rigid, de porunci s ¸i tradi¸ tii. Supersti¸ tiile întunecau s ¸i acopereau lumina, slava, demnitatea s ¸i cerin¸ tele cuprinz˘ atoare ale Legii lui Dumnezeu. Ei pretindeau c˘ a vorbesc poporului în locul lui Dumnezeu. Dup˘ a p˘ acatul lui Adam, Domnul nu a mai vorbit direct omului; neamul omenesc a fost dat în mâinile lui Hristos s ¸i leg˘ atura cu omenirea s-a ¸ tinut prin El. Hristos a fost Acela care a proclamat Legea pe Muntele [238] Sinai s ¸i El a cunoscut sensul exact al tuturor preceptelor ei, gloria s ¸i m˘ are¸ tia legii cerului. În predica Sa de pe munte, Domnul Hristos define¸ ste legea s ¸i caut˘ a s˘ a imprime în min¸ tile ascult˘ atorilor S˘ ai cerin˘ turile Lui au ¸ tele atotcuprinz˘ atoare ale preceptelor lui Iehova. Înv˘ a¸ ta ˘ torii legii, c˘ venit ca o nou˘ a revela¸ tie pentru popor; iar înv˘ a¸ ta arturarii ˘ tura Lui. s ¸i fariseii, ca s ¸i oamenii de rând au fost uimi¸ ti de înv˘ a¸ ta Cuvintele lui Hristos nu erau noi, dar, cu toate acestea, ele veneau cu puterea unei revela¸ tii; c˘ aci prezentau adev˘ arul în lumina sa proprie, ˘ torii îl prezentaser˘ s ¸i nu în lumina în care înv˘ a¸ ta a poporului. El nu

210

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

acorda nici o aten¸ tie tradi¸ tiilor s ¸i poruncilor omene¸ sti, ci deschidea ochii în¸ telegerii lor spre a privi lucrurile minunate ale Legii lui Dumnezeu, care este temelia scaunului S˘ au de domnie de la începutul lumii; s ¸i atâta timp cât aveau s˘ a r˘ amân˘ a cerurile s ¸i p˘ amântul de-a lungul veacurilor nesfâr¸ site ale ve¸ sniciei, aceasta avea s˘ a fie marele standard al neprih˘ anirii, o lege sfânt˘ a, dreapt˘ as ¸i bun˘ a. Sistemul economiei iudaice era Evanghelia ilustrat˘ a, o prezentare a cre¸ stinismului care a fost dezvoltat˘ a atât de repede, cât puteau în¸ telege min¸ tile oamenilor lumina spiritual˘ a. Satana caut˘ a întotdeauna s˘ a întunece adev˘ arurile care sunt clare, iar Domnul Hristos caut˘ a întotdeauna s˘ a deschid˘ a mintea pentru a în¸ telege fiecare adev˘ ar esen¸ tial cu privire la mântuirea omului c˘ azut. Pân˘ a în ziua de azi, sunt înc˘ a aspecte ale adev˘ arului care nu se v˘ ad cu claritate, leg˘ aturi care nu sunt în¸ telese¸ si profunzimi nep˘ atrunse ale Legii lui Dumnezeu care nu sunt pricepute. Exist˘ a o incomensurabil˘ a vastitate, demnitate s ¸i slav˘ a în Legea lui Dumnezeu; s ¸i, cu toate acestea, lumea religioas˘ a a dat la o parte aceast˘ a Lege, a¸ sa cum au f˘ acut evreii, pentru a în˘ al¸ ta tradi¸ tiile s ¸i poruncile omene¸ sti. Înainte de Hristos, oamenii întrebau în zadar: „Ce este adev˘ arul?“ Întunericul acoperea p˘ amântul s ¸i negur˘ a mare popoarele. Chiar s ¸i Iudea era înv˘ aluit˘ a în bezn˘ a, de¸ si vocea lui Dumnezeu le vorbea oamenilor prin profe¸ tii S˘ ai. Adev˘ arul lui Dumnezeu fusese redus la t˘ acere de c˘ atre supersti¸ tiile s ¸i tradi¸ tiile [239] acelora care pretindeau c˘ a îl interpreteaz˘ a, iar vrajba, lupta, gelozia s ¸i prejudec˘ a¸ tile îi desp˘ ar¸ teau pe cei care sus¸ tineau c˘ a sunt copii ai ˘ tor de la Dumnezeu, chiar lui Dumnezeu. Apoi a fost trimis un Înv˘ a¸ ta Acela care era Calea, Adev˘ arul s ¸i Via¸ ta. Domnul Isus a prezentat adev˘ arul curat s ¸i bogat al cerului, pentru a str˘ aluci în mijlocul întunericului moral s ¸i negurii de pe p˘ amânt. Dumnezeu spusese: „S˘ a fie lumin˘ a spiritual˘ a“ s ¸i lumina slavei lui Dumnezeu a fost descoperit˘ a prin chipul Domnului Isus Hristos. Domnul Hristos S-a descoperit ca Mântuitor al oamenilor. Oamenii nu trebuia s˘ a se încread˘ a în faptele lor, în propria lor neprih˘ anire sau în ei în¸ si¸ si în nici un fel, ci în Mielul lui Dumnezeu care ridic˘ a p˘ acatele lumii. În El a fost descoperit Cel care mijloce¸ ste la Tat˘ al. Prin El a fost dat˘ a invita¸ tia: „Veni¸ ti totu¸ si s˘ a ne judec˘ am, zice Domnul: de vor fi p˘ acatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca z˘ apada; de vor fi ro¸ sii ca purpura, se vor face ca lâna.“ Aceast˘ a invita¸ tie r˘ asun˘ a de-a lungul vremii pân˘ a la noi, cei de ast˘ azi. Fie ca mândria,

Domnul Hristos ca educator

211

pre¸ tuirea de sine sau autoîndrept˘ a¸ tirea s˘ a nu re¸ tin˘ a pe nimeni de a-¸ si ˘: m˘ arturisi p˘ acatele, pentru a se putea îndeplini aceast˘ a f˘ ag˘ aduin¸ ta „Cine î¸ si ascunde f˘ ar˘ adelegile nu prop˘ as ¸e¸ ste, dar cine le m˘ arturise¸ ste s ¸i se las˘ a de ele, cap˘ at˘ a îndurare“ (Proverbe 28, 13). Nu ascunde¸ ti nimic de Dumnezeu s ¸i nu neglija¸ ti m˘ arturisirea gre¸ selilor voastre fra¸ tilor vo¸ stri, când acestea au o leg˘ atur˘ a cu ei. „M˘ arturisi¸ ti-v˘ a gre¸ selile unii altora s ¸i ruga¸ ti-v˘ a unii pentru al¸ tii ca s˘ a fi¸ ti vindeca¸ ti“ (Iacov 5, 16). Multe p˘ acate sunt l˘ asate nem˘ arturisite s ¸i ne vom confrunta cu acestea în ziua socotelilor finale; de aceea, este mai bine s˘ a v˘ a vede¸ ti p˘ acatele acum, s˘ a le m˘ arturisi¸ ti s ¸i s˘ a le îndep˘ arta¸ ti, atâta timp cât Jertfa isp˘ as ¸itoare mai pledeaz˘ a înc˘ a în favoarea voastr˘ a. Nu înceta¸ ti s˘ a înv˘ a¸ ta¸ ti care este voia lui Dumnezeu cu privire la acest subiect. S˘ an˘ atatea sufletului vostru, unitatea fra¸ tilor vo¸ stri poate depinde de modul în care v˘ a urm˘ ari¸ ti scopul în aceste lucruri. De aceea, umili¸ tiv˘ a sub mâna atotputernic˘ a a lui Dumnezeu, pentru ca El s˘ a v˘ a poat˘ a în˘ al¸ ta la vreme de nevoie, „aruncând asupra Lui toate îngrijor˘ arile voastre; c˘ aci El Însu¸ si Se îngrije¸ ste de voi.“ Este un fapt deplorabil c˘ a inima care gre¸ se¸ ste nu dore¸ ste s˘ a fie criticat˘ a sau s˘ a fie supus˘ a umilirii prin m˘ arturisirea p˘ acatului. Unii [240] î¸ si v˘ ad gre¸ selile, îns˘ a, gândind c˘ a m˘ arturisirea acestora le-ar mic¸ sora demnitatea, î¸ si scuz˘ a relele f˘ acute s ¸i se sustrag de la disciplina pe care m˘ arturisirea ar impune-o sufletului. Gândul gre¸ selii lor v˘ adite va r˘ amâne, le va umbri bucuriile s ¸i le va stânjeni mi¸ sc˘ arile; c˘ aci, refuzând calea m˘ arturisirii, ei nu pot fi exemple de credincio¸ sie pentru oameni. Ei v˘ ad gre¸ selile altora; îns˘ a cum pot avea ei curajul de a da sfatul: „M˘ arturisi¸ ti-v˘ a unii altora gre¸ selile s ¸i ruga¸ ti-v˘ a unii pentru al¸ tii ca s˘ a fi¸ ti vindeca¸ ti“, când ei nu au aplicat acest sfat în via¸ ta lor? Cât de mult vor înv˘ a¸ ta pastorii sau poporul dintr-un ˘ , pentru adev˘ ar pe care îl înl˘ atur˘ as ¸i l-ar uita dac˘ a ar fi cu putin¸ ta c˘ a nu este pl˘ acut; pentru c˘ a nu le m˘ agule¸ ste mândria, ci mustr˘ as ¸i provoac˘ a durere? Pastorii s ¸i poporul, dac˘ a vor fi mântui¸ ti, trebuie s˘ a fie mântui¸ ti zi de zi, ceas de ceas. Ei trebuie s˘ a fl˘ amânzeasc˘ as ¸i s˘ a înseteze dup˘ a neprih˘ anirea lui Hristos s ¸i dup˘ a iluminarea Duhului Sfânt. Membrii bisericii — cei a¸ seza¸ ti în pozi¸ tii de încredere — trebuie s˘ a fie boteza¸ ti cu Spiritul lui Dumnezeu, c˘ aci altfel nu vor fi califica¸ ti pentru pozi¸ tiile pe care le accept˘ a. Cineva poate avea cuno¸ stin¸ ta Scripturilor care nu-l va face în¸ telept în vederea mântuirii, de¸ si el s-ar putea s˘ a fie în stare s˘ a-¸ si domine

212

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

adversarii în controvers˘ a public˘ a. Dac˘ a sufletul lui nu tânje¸ ste dup˘ a Dumnezeu; dac˘ a nu î¸ si cerceteaz˘ a inima cu o candel˘ a aprins˘ a, ca s˘ a vad˘ a dac˘ a nu exist˘ a pe undeva ascuns vreun r˘ au; dac˘ a nu este st˘ apânit de dorin¸ ta de a r˘ aspunde rug˘ aciunii Domnului Hristos ca to¸ ti ucenicii S˘ ai s˘ a fie una, dup˘ a cum El s ¸i Tat˘ al sunt una, atunci el se m˘ agule¸ ste în zadar cu gândul c˘ a este cre¸ stin. Cuno¸ stin¸ ta lui, început˘ a cu ambi¸ tie, este continuat˘ a cu mândrie; îns˘ a sufletul lui este lipsit de dragostea divin˘ a, de blânde¸ tea s ¸i bun˘ atatea lui Hristos. El nu este un om în¸ telept în ochii lui Dumnezeu. El s-ar putea s˘ a aib˘ a iscusin¸ ta de a învinge un adversar; îns˘ a în¸ telept în ce prive¸ ste mântu[241] irea, nu poate fi f˘ ar˘ a Duhul Sfânt. Si ¸ „roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelunga r˘ abdare, bun˘ atatea, facerea de bine, credincio¸ sia, blânde¸ tea, înfrânarea poftelor“ (Galateni 5, 22). Talentul, elocven¸ ta sau studiul egoist al Scripturii nu vor produce dragoste pentru Dumnezeu sau conformare dup˘ a chipul lui Hristos. Nimic în afar˘ a de puterea divin˘ a nu poate regenera inima s ¸i caracterul omului s ¸i s˘ a imprime în suflet dragostea lui Hristos, care se va manifesta ˘ de aceia pentru care El a murit. întotdeauna prin dragoste fa¸ ta [242] The Review and Herald, 28 noiembrie, 1893.

Educa¸ tia cea mai important˘ a pentru lucr˘ atorii Evangheliei
Exist˘ a lucr˘ atori cre¸ stini care nu au avut parte de o educa¸ tie primit˘ a într-un colegiu, deoarece le-a fost imposibil s˘ a-¸ si asigure acest privilegiu; îns˘ a Dumnezeu le-a dat dovezi c˘ a i-a ales. El a rânduit ca ei s˘ a mearg˘ as ¸i s˘ a lucreze în via Sa. El a f˘ acut din ei colaboratori eficien¸ ti ai S˘ ai. Ei au un spirit dornic de a înv˘ a¸ ta; î¸ si simt dependen¸ ta de Dumnezeu, iar Duhul lui Dumnezeu este cu ei pentru a-i ajuta în sl˘ abiciunile lor. Acesta le va însufle¸ ti mintea, le ˘ vital˘ va da for¸ ta a, le va c˘ al˘ auzi gândurile s ¸i îi va ajuta în prezentarea adev˘ arului. Când lucr˘ atorul st˘ a în fa¸ ta oamenilor pentru a prezenta cuvintele vie¸ tii, se aude în glasul s˘ au ecoul glasului lui Hristos. Este evident c˘ a el umbl˘ a cu Dumnezeu, c˘ a a fost cu Isus s ¸i c˘ aa înv˘ a¸ tat de la El. El a adus adev˘ arul în sanctuarul l˘ auntric al sufletului; aceasta este pentru el o realitate vie, iar el prezint˘ a adev˘ arul prin puterea Duhului. Oamenii aud exprimarea lui pl˘ acut˘ a. Dumnezeu le vorbe¸ ste inimilor lor prin oameni consacra¸ ti în slujba Lui. În timp ce ˘ pe Isus prin Duhul, el devine cu adev˘ lucr˘ atorul Îl înal¸ ta arat elocvent. El este serios s ¸i sincer s ¸i este iubit de cei pentru care lucreaz˘ a. Ce p˘ acat î¸ si iau asupra lor aceia care ascult˘ a pe un asemenea om doar pentru a critica, pentru a g˘ asi gre¸ seli gramaticale sau o pronun¸ tie incorect˘ as ¸i pentru a batjocori datorit˘ a acestor gre¸ seli! Fariseii î¸ si b˘ ateau joc de Domnul Hristos; ei criticau simplitatea limbajului S˘ au care era atât de limpede, încât s ¸i copilul, s ¸i cel în vârst˘ a, s ¸i omul de rând Îl ascultau cu bucurie s ¸i erau fermeca¸ ti de cuvintele Lui. Saducheii de asemenea Îl ridiculizau, deoarece cuvânt˘ arile Lui nu sem˘ anau deloc cu cele ale conduc˘ atorilor s ¸i c˘ arturarilor lor. Acei ˘ tori iudei vorbeau pe un ton monoton, iar cele mai clare s înv˘ a¸ ta ¸i mai pre¸ tioase pasaje din Scriptur˘ a erau f˘ acute neinteresante s ¸i de [243] ˘ turilor prezentate neîn¸ teles, îngropate sub mald˘ arul tradi¸ tiei s ¸i înv˘ a¸ ta de rabini, în a¸ sa fel încât oamenii ajungeau s˘ a cunoasc˘ a mai pu¸ tin din însemn˘ atatea acelui pasaj al Scripturii dup˘ a ce l-au ascultat decât înainte de a-l asculta. Erau multe suflete care fl˘ amânzeau 213

214

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

dup˘ a Pâinea Vie¸ tii, iar Isus le-a hr˘ anit cu adev˘ arul curat s ¸i simplu. ˘ tura Lui, El a luat ilustra¸ În înv˘ a¸ ta tii din lucrurile din natur˘ as ¸i din experien¸ tele obi¸ snuite ale vie¸ tii, cu care ei erau familiariza¸ ti. În acest fel, adev˘ arul a devenit pentru ei o realitate vie; scenele din natur˘ as ¸i ˘ turile pre¸ treburile zilnice ale vie¸ tii le reaminteau mereu înv˘ a¸ ta tioase ale Mântuitorului. Modul de înv˘ a¸ tare al lui Hristos este exact ceea ce El dore¸ ste ca slujitorii S˘ ai s˘ a urmeze. Vorbitorul care nu a avut parte de o educa¸ tie complet˘ a s-ar putea s˘ a fac˘ a uneori gre¸ seli de gramatic˘ a sau de pronun¸ tie; s-ar putea s˘ a nu foloseasc˘ a cele mai elevate expresii sau cele mai frumoase figuri de stil, îns˘ a, dac˘ a el însu¸ si s-a hr˘ anit cu Pâinea Vie¸ tii, dac˘ a a b˘ aut din fântâna vie¸ tii, el poate hr˘ ani sufletele fl˘ amânde, poate oferi ap˘ a celui care este însetat. Defectele sale vor fi iertate s ¸i uitate. Ascult˘ atorii s˘ ai nu vor obosi s ¸i nu vor fi dezgusta¸ ti, ci Îi vor mul¸ tumi lui Dumnezeu pentru solia harului trimis˘ a lor prin slujitorul S˘ au. Dac˘ a lucr˘ atorul s-a consacrat pe deplin lui Dumnezeu s ¸i st˘ aruie în rug˘ aciune pentru putere s ¸i în¸ telepciune cereasc˘ a, harul lui Hris˘ torul s˘ tos va fi înv˘ a¸ ta au s ¸i el va învinge mari defecte s ¸i va deveni tot mai în¸ telept în lucrurile lui Dumnezeu. Îns˘ a nimeni s˘ a nu se socoteasc˘ a îndrept˘ a¸ tit în aceast˘ a situa¸ tie s˘ a-¸ si permit˘ a s˘ a fie nep˘ as˘ ator, s˘ a risipeasc˘ a timp s ¸i ocazii s ¸i s˘ a neglijeze instruirea, care este esen¸ tial˘ a pentru el ca s˘ a devin˘ a eficient. Dumnezeu nu îi apreciaz˘ a pe aceia care, oferindu-li-se ocazii de a dobândi cuno¸ stin¸ te, le-au neglijat, scuzându-se c˘ a nu au folosit toate privilegiile pe care El le-a pus la îndemâna lor pentru a putea deveni inteligen¸ ti, lucr˘ atori bine califica¸ ti, cu care Dumnezeu s˘ a nu Se ru¸ sineze. Mai mult decât orice om de pe p˘ amânt, omul a c˘ arui minte este iluminat˘ a prin deschiderea Cuvântului lui Dumnezeu spre în¸ telege[244] rea sa va sim¸ ti c˘ a trebuie s˘ a se dedice unei cercet˘ ari mai sârguincioase a Cuvântului lui Dumnezeu s ¸i unui studiu asiduu al s ¸tiin¸ telor, deoarece n˘ adejdea s ¸i chemarea lui sunt mai mari decât oricare altele. Cu cât omul este mai mult legat de Sursa s ¸tiin¸ tei s ¸i în¸ telepciunii, cu atât va fi mai mult avantajat atât din punct de vedere intelectual, cât s ¸i spiritual, datorit˘ a rela¸ tiei sale cu Dumnezeu. Cunoa¸ sterea lui Dumnezeu reprezint˘ a educa¸ tia cea mai important˘ as ¸i orice lucr˘ ator adev˘ arat va face tot posibilul pentru a o dobândi. Christian Education, 143 1893.

Educa¸ tia cea mai important˘ a pentru lucr˘ atorii Evangheliei

215

Pentru studiu suplimentar Buletinul Conferin¸ tei Generale, 161-163, 1893, Misiuni în ora¸ sele mari, Instruirea lucr˘ atorilor; [245] Christian Education, 1893

Studen¸ tii î¸ si hot˘ ar˘ asc destinul ve¸ snic
Studen¸ tii s˘ a nu uite niciodat˘ a c˘ a formarea unor caractere care va trebui s˘ a treac˘ a testul judec˘ a¸ tii constituie o treab˘ a serioas˘ a. Tu însu¸ ti e¸ sti responsabil pentru felul caracterului pe care îl cl˘ ade¸ sti. ˘ mânt nu v˘ Nici un profesor de la nici o institu¸ tie de înv˘ a¸ ta a poate forma caracterul. Voi în¸ siv˘ a v˘ a decide¸ ti destinul ve¸ snic. Este necesar ca voi s˘ a contempla¸ ti acele caractere care sunt vrednice de imitat. V˘ a recomand˘ am pe Iosif în Egipt s ¸i pe Daniel în Babilon. Ace¸ sti tineri au fost încerca¸ ti s ¸i pu¸ si la prob˘ a; s ¸i deoarece au r˘ amas statornici la principii, ei au devenit oameni reprezentativi s ¸i modele de integritate. ˘ mânt, fie Vreau s˘ a v˘ a spun, tinerilor din institu¸ tiile noastre de înv˘ a¸ ta c˘ a pretinde¸ ti c˘ a sunte¸ ti credincio¸ si sau nu, voi v˘ a afla¸ ti acum în timpul de prob˘ as ¸i un al doilea timp de prob˘ a nu va mai fi pentru nici unul din voi. Aceasta este singura ocazie pe care o ave¸ ti de a sta în fa¸ ta testului s ¸i încerc˘ arii lui Dumnezeu. Îngerii lui Dumnezeu din cur¸ tile cere¸ sti vegheaz˘ a cu cel mai mare interes dezvoltarea caracterului; s ¸i dup˘ a rapoartele din c˘ ar¸ tile din ceruri, faptele sunt cânt˘ arite s ¸i valoarea moral˘ a m˘ asurat˘ a. În fiecare zi, raportul vie¸ tii voastre ajunge înaintea lui Dumnezeu, exact a¸ sa cum sunt ele, fie c˘ a este vorba de merite sau lips˘ a de merite. Se simte lipsa adev˘ aratei noble¸ ti suflete¸ sti s ¸i nici un om nu v˘ a poate da caracterul de care ave¸ ti nevoie. Singura cale de a atinge standardul valorii morale dup˘ a care sunte¸ ti m˘ asura¸ ti este aceea de a fi dependen¸ ti de Hristos s ¸i de a colabora cu El într-un mod hot˘ arât, serios, statornic. Cei care fac acest lucru nu dovedesc în activitatea lor un spirit de u¸ sur˘ atate, frivolitate s ¸i pl˘ acere pentru distrac¸ tii. Ei vor socoti c˘ a nu i-a costat pu¸ tin pe p˘ arin¸ tii lor sau pe ei în¸ si¸ si s˘ a mearg˘ a la s ¸coal˘ a [246] pentru a dobândi o cunoa¸ stere mai bun˘ aas ¸tiin¸ telor s ¸i o în¸ telegere mai cuprinz˘ atoare atât a Noului, cât s ¸i a Vechiului Testament. M˘ a adresez vou˘ a, care ave¸ ti min¸ ti înzestrate s ¸i care pricepe¸ ti care v˘ a sunt privilegiile s ¸i datoriile. Nu ar fi oare cel mai bine pentru voi s˘ a colabora¸ ti cu profesorii vo¸ stri pentru a putea atinge cel mai înalt 216

Studen¸ tii î¸ si hot˘ ar˘ asc destinul ve¸ snic

217

standard posibil? Timpul este mai valoros pentru noi decât aurul s ¸i trebuie s˘ a folosi¸ ti cât mai bine fiecare moment pre¸ tios. Trebuie s˘ a ave¸ ti în vedere influen¸ ta pe care o exercita¸ ti asupra altora. Dac˘ a un elev este nep˘ as˘ ator s ¸i î¸ si îng˘ aduie o pl˘ acere excesiv˘ a pentru distrac¸ tii, el ar trebui s˘ a se lase condus de principii, ca s˘ a nu devin˘ a o unealt˘ a a lui Satana s ¸i s˘ a nu contracareze, prin influen¸ ta lui rea, lucrarea pe care profesorii încearc˘ a s˘ a o fac˘ as ¸i s˘ a strice astfel ceea ce fiin¸ tele cere¸ sti se str˘ aduiesc s˘ a împlineasc˘ a prin unelte omene¸ sti. El poate z˘ ad˘ arnici planul lui Dumnezeu, s˘ a nu-L primeasc˘ a pe Domnul Hristos s ¸i s˘ a e¸ sueze în a deveni cu adev˘ arat fiu al lui Dumnezeu. Obliga¸ tiile profesorilor s ¸i ale elevilor sunt reciproce. Profesorii trebuie s˘ a fac˘ a eforturi st˘ aruitoare pentru ca propriile lor suflete s˘ a fie sfin¸ tite prin harul lui Hristos s ¸i de a se putea înrola în rândurile lui Hristos pentru a lucra spre mântuirea elevilor lor. Pe de alt˘ a parte, studen¸ tii nu trebuie s˘ a urmeze o cale care s˘ a le fac˘ a profesorilor munca grea s ¸i obositoare s ¸i s˘ a aduc˘ a asupra lor ispite c˘ arora s˘ a le fie greu s˘ a le reziste. Studen¸ tii nu trebuie, printr-un comportament gre¸ sit, s˘ a coboare standardul s ¸i reputa¸ tia s ¸colii s ¸i s˘ a ofere motive credincio¸ silor s ¸i necredincio¸ silor s˘ a duc˘ a vorba c˘ as ¸colile adventiste, de¸ si pretind c˘ a au fost întemeiate pentru a oferi cea mai bun˘ a educa¸ tie celor care le frecventeaz˘ a, nu sunt mai bune decât celelalte s ¸coli obi¸ snuite din lume. Dumnezeu nu dore¸ ste ca s ¸colile noastre s˘ a se bucure de un asemenea renume s ¸i o astfel de reputa¸ tie. Iar cei care se folosesc de influen¸ ta pe care o au, încredin¸ tat˘ a lor de Dumnezeu, pentru a face o astfel de reclam˘ as ¸colii merg într-o direc¸ tie gre¸ sit˘ a. ˘ de reguli, cei care au desconsiderat Cei care nu au ar˘ atat respect fa¸ ta autoritatea, fie c˘ a sunt credincio¸ si sau necredincio¸ si, sunt înregistra¸ ti [247] în c˘ ar¸ tile din ceruri ca unii în care nu se poate avea încredere ca apar¸ tinând membrilor familiei rege¸ sti, copii ai împ˘ aratului cerurilor. Profesorii care duc sarcina lucr˘ arii au suficient˘ a r˘ aspundere, grij˘ a s ¸i poveri f˘ ar˘ a s˘ a fie nevoie de a-i împov˘ ara în plus cu neascult˘ arile voastre. Ei vor pre¸ tui orice efort din partea studen¸ tilor privind colaborarea cu ei în lucrare. Un student nep˘ as˘ ator, nesupus, care nu cultiv˘ a respectul de sine, care nu e hot˘ arât s ¸i care nu încearc˘ a s˘ a fac˘ a tot ce poate mai bine î¸ si face lui însu¸ si mult r˘ au. El decide singur ce fel de caracter va avea s ¸i îi influen¸ teaz˘ as ¸i pe al¸ tii s˘ a se dep˘ arteze de adev˘ ar s ¸i neprih˘ anire, care, dac˘ a nu s-ar fi aflat sub influen¸ ta lui primejdioas˘ a, ar fi fost

218

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

credincio¸ si s ¸i nobili. Un student care simte c˘ a este de datoria sa s˘ a fie credincios în a-¸ si ajuta profesorii se va ajuta mai mult pe sine decât îi ajut˘ a pe to¸ ti ceilal¸ ti. Cerul prive¸ ste s ¸i îi pre¸ tuie¸ ste pe ace¸ sti studen¸ ti care se str˘ aduiesc s˘ a fac˘ a ceea ce este bine s ¸i au ¸ tinta hot˘ arât˘ a s˘ a fie credincio¸ si lui Dumnezeu. Ei vor primi ajutor de la Dumnezeu. Despre Daniel s ¸i tovar˘ as ¸ii s˘ ai, care au r˘ amas neclinti¸ ti de partea adev˘ arului, este scris: „Dumnezeu a dat acestor patru tineri ˘s s ¸tiin¸ ta ¸i pricepere pentru tot felul de scrieri s ¸i în¸ telepciune; ... în toate lucrurile care cereau în¸ telepciune s ¸i pricepere s ¸i despre care îi întreba împ˘ aratul, îi g˘ asea de zece ori mai destoinici decât to¸ ti vr˘ ajitorii s ¸i cititorii în stele din împ˘ ar˘ a¸ tia lui.“ Dac˘ a nu inten¸ tionezi s˘ a folose¸ sti ocaziile s ¸i privilegiile pe care le ai, de ce cheltuie¸ sti atunci — frecventând s ¸coala — bani pentru care p˘ arin¸ tii t˘ ai au muncit din greu s˘ a-i ob¸ tin˘ a? Ei v-au trimis departe de sub acoper˘ amântul lor cu mari speran¸ te c˘ a ve¸ ti primi o educa¸ tie bun˘ as ¸i c˘ as ¸ederea la colegiu v˘ a va fi folositoare. Au fost al˘ aturi de voi prin scrisorile s ¸i rug˘ aciunile lor s ¸i fiecare rând de scrisoare pe care i l-a¸ ti trimis a fost citit cu ner˘ abdare. Ei I-au mul¸ tumit lui Dumnezeu pentru orice indiciu care le dovedea c˘ a sunte¸ ti pe cale de a avea succes în via¸ ta de cre¸ stin s ¸i au plâns de bucurie când [248] au avut ve¸ sti legate de înaintarea voastr˘ a în cele ale s ¸tiin¸ tei s ¸i în cuno¸ stin¸ tele spirituale. Oh, a¸ s vrea s˘ a v˘ a implor s˘ a nu face¸ ti nimic din ceea ce ar putea fi pus sub semnul întreb˘ arii. Gândi¸ ti-v˘ a cum privesc p˘ arin¸ tii vo¸ stri ceea ce face¸ ti voi s ¸i feri¸ ti-v˘ a de orice ar putea s˘ a le fie ca ni¸ ste spini pu¸ si în pern˘ a. Nu fi¸ ti nep˘ as˘ atori, nechibzui¸ ti s ¸i nes˘ abui¸ ti. Faptele voastre nu se r˘ asfrâng numai asupra voastr˘ a; ele acrediteaz˘ a sau discrediteaz˘ as ¸coala, în func¸ tie de cum sunt, bune sau rele. Dac˘ a face¸ ti r˘ aul, Îl întrista¸ ti pe Domnul Isus Hristos, care v-a r˘ ascump˘ arat cu pre¸ tul propriului S˘ au sânge, Îl r˘ ani¸ ti suflete¸ ste pe directorul s ¸colii, inimile profesorilor vo¸ stri s ¸i v˘ a face¸ ti r˘ au propriului vostru suflet. Face¸ ti o pat˘ a în dreptul raportului vostru, de care v˘ a ve¸ ti ru¸ sina. Se merit˘ a oare? Este întotdeauna cel mai bine s ¸i sigur s˘ a ac¸ tiona¸ ti în mod corect pentru c˘ a a¸ sa este drept. Nu vre¸ ti s˘ a v˘ a gândi¸ ti mai serios? A gândi corect constituie temelia pentru orice ac¸ tiune dreapt˘ a. Veni¸ ti-v˘ a în fire ca s˘ a pute¸ ti r˘ aspunde a¸ stept˘ arilor p˘ arin¸ tilor vo¸ stri, ca s˘ a pute¸ ti face eforturi serioase pentru a v˘ a eviden¸ tia, ca s˘ a pute¸ ti dovedi c˘ a banii cheltui¸ ti pentru voi nu au fost folosi¸ ti în zadar. Pune¸ ti-v˘ a ca ¸ tint˘ a hot˘ arât˘ a s˘ a colabora¸ ti cu p˘ arin¸ tii s ¸i profesorii

Studen¸ tii î¸ si hot˘ ar˘ asc destinul ve¸ snic

219

în eforturile pe care le fac pentru voi s ¸i str˘ adui¸ ti-v˘ a s˘ a atinge¸ ti un standard cât mai înalt în ceea ce prive¸ ste cuno¸ stin¸ ta s ¸i caracterul. Hot˘ ar⸠ti-v˘ a s˘ a nu-i dezam˘ agi¸ ti pe cei care v˘ a iubesc atât de mult, încât au încredere în voi. Este b˘ arb˘ ate¸ ste s˘ a face¸ ti ceea ce este bine s ¸i Domnul Isus v˘ a va ajuta s˘ a v˘ a atinge¸ ti ¸ tinta, dac˘ a dori¸ ti s˘ a face¸ ti aceasta pentru c˘ a a¸ sa este bine. Cei care se intereseaz˘ a de voi doresc s˘ a nu îi dezam˘ agi¸ ti, s˘ a deveni¸ ti oameni utili, oameni de o valoare moral˘ a deosebit˘ as ¸i de o integritate neclintit˘ a. S-a investit mult în tinerii care au plecat din Noua Zeeland˘ a în America. Vreau s˘ a le spun acestor tineri: pune¸ ti-v˘ a ¸ tinta cât mai sus s ¸i apoi, pas cu pas, str˘ adui¸ ti-v˘ a s˘ a o atinge¸ ti, chiar dac˘ a poate va fi nevoie de efort, durere s ¸i t˘ ag˘ aduire de sine. Domnul Hristos va fi pentru voi un ajutor continuu la vreme de nevoie, dac˘ a Îl ve¸ ti chema, pentru ca s˘ a pute¸ ti s˘ a fi¸ ti ca Daniel, pe care nimic nu l-a ispitit. Nu v˘ a dezam˘ agi¸ ti p˘ arin¸ tii s ¸i prietenii; îns˘ a, mai presus de orice, s˘ a nu Îl dezam˘ agi¸ ti pe Acela care v-a iubit atât de mult, [249] încât Si-a ¸ dat via¸ ta ca s˘ a v˘ as ¸tearg˘ a p˘ acatele s ¸i s˘ a devin˘ a Mântuitorul vostru personal. Domnul Isus a spus: „F˘ ar˘ a Mine nu pute¸ ti face nimic“. P˘ astra¸ ti mereu în minte acest lucru. Dac˘ a a¸ ti f˘ acut gre¸ seli, pute¸ ti deveni biruitori, analizând aceste gre¸ seli s ¸i socotindu-le ca pe ni¸ ste semnale de avertizare care s˘ a v˘ a fac˘ a în stare s˘ a evita¸ ti repetarea lor. Nu mai este nevoie s˘ a v˘ a spun c˘ a aceasta înseamn˘ a transformarea înfrângerii în victorie, dezam˘ agirea vr˘ ajma¸ sului s ¸i onoare la adresa R˘ ascump˘ ar˘ atorului vostru, a c˘ arui proprietate sunte¸ ti. Ne-ar p˘ area într-adev˘ ar r˘ au dac˘ a am s ¸ti c˘ a vreo sl˘ abiciune de caracter a deteriorat cumva raportul trecutului vostru, pentru c˘ as ¸tiu c˘ a aceasta constituie o dovad˘ a a faptului c˘ a nu a¸ ti vegheat în vederea rug˘ aciunii. Ne pare r˘ au c˘ a au fost f˘ acute gre¸ seli pentru c˘ a acestea au fost poveri pentru profesori, pe care ei nu ar fi trebuit s˘ a le duc˘ a. Profesorii au s ¸i ei de luptat cu sl˘ abiciuni de caracter s ¸i, fiind sub stresul ispitei, pot proceda neîn¸ telept. Poate ei gândesc c˘ a procedeaz˘ a corect atunci când vor s˘ a impun˘ a cu for¸ ta o disciplin˘ a strict˘ as ¸i cu toate acestea s-ar putea s˘ a procedeze gre¸ sit în acele cazuri. Ar fi cu mult mai bine, atât pentru elevi, cât s ¸i pentru profesori, dac˘ a studen¸ tii s-ar pre¸ tui pe ei în¸ si¸ si s ¸i ar ac¸ tiona din motive curate s ¸i nobile, astfel încât chiar modul lor de a fi s˘ a-i recomande profesorilor s ¸i educatorilor. Dac˘ a, pe orice cale posibil˘ as ¸i în fiecare ocazie, ei

220

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

s-ar purta cu cei care ocup˘ a pozi¸ tii de r˘ aspundere a¸ sa cum ar vrea ei în¸ si¸ si s˘ a fie trata¸ ti, ce pace s ¸i succes ar înso¸ ti s ¸coala. De ce s˘ a se uneasc˘ a studen¸ tii cu marele apostat, pentru a deveni agen¸ tii lui în a-i ispiti pe al¸ tii s ¸i prin al¸ tii s˘ a provoace c˘ aderea ˘ omeneasc˘ multora? Fiecare fiin¸ ta a are încerc˘ arile ei specifice s ¸i nimeni nu este scutit de ispitit˘ a. Dac˘ a profesorii sunt ucenici ai lui Hristos s ¸i se angajeaz˘ a în lucrare într-un mod care Îi este pl˘ acut lui ˘ cu ispitirile lui. Dac˘ [250] Dumnezeu, Satana îi va asalta cu siguran¸ ta a marele ispititor poate stârni elementele rele din caracterul studen¸ tilor s ¸i prin ei s˘ a aduc˘ a nelini¸ ste s ¸i descurajare în rândul profesorilor, el a reu¸ sit s˘ a-¸ si ating˘ a scopul. Dac˘ a, ispitit fiind, profesorul d˘ a do˘ , atunci influen¸ vad˘ a de sl˘ abiciune în vreo privin¸ ta ta pe care o are el este compromis˘ a; îns˘ a acela care s-a dovedit a fi un agent al marelui vr˘ ajma¸ s al sufletelor va da socoteal˘ a lui Dumnezeu pentru partea pe care a avut-o în a-l face pe profesor s˘ a se împleticeasc˘ a. Studen¸ tii s˘ a fie aten¸ ti cu privire la acest aspect s ¸i mai degrab˘ a s˘ a studieze cum î¸ si pot încuraja s ¸i sus¸ tine profesorii decât s˘ a aduc˘ a descurajare s ¸i ispit˘ a asupra lor. F˘ acând astfel, ei nu vor sem˘ ana neghin˘ a care s˘ a r˘ asar˘ a printre grâu. „Nu v˘ a în¸ sela¸ ti. Dumnezeu nu se las˘ a batjocorit. Ce seam˘ an˘ a omul aceea va s ¸i secera. Cine seam˘ an˘ a în firea lui p˘ amânteasc˘ a va secera în firea p˘ amânteasc˘ a putrezirea; dar cine seam˘ an˘ a în Duhul va secera din Duhul via¸ ta ve¸ snic˘ a. S˘ a nu obosim în facerea binelui; c˘ aci la vremea potrivit˘ a vom secera dac˘ a nu vom c˘ adea de oboseal˘ a. A¸ sadar, cât avem prilej, s˘ a facem bine la to¸ ti, s ¸i mai ales ˘ “ (Galateni 6, 7-10). fra¸ tilor în credin¸ ta Elevii vor fi ispiti¸ ti s˘ a fac˘ a lucruri josnice, spre a-¸ si face pe plac s ¸i pentru a avea ce ei numesc „distrac¸ tie“. Dac˘ a se vor a¸ seza pe ei în¸ si¸ si mai presus de onoarea lor s ¸i vor considera c˘ a, f˘ acând astfel de lucruri, ei nu aduc nici o binecuvântare nim˘ anui, c˘ a nu vor fi de folos nim˘ anui, ci vor pune s ¸i pe al¸ tii în dificultate a¸ sa cum se pun pe ei în¸ si¸ si, ei vor putea fi în stare s˘ a apuce pe o cale demn˘ as ¸i vor a¸ seza voin¸ ta lor de partea voin¸ tei lui Hristos. Ei vor lucra în rândurile lui Hristos s ¸i î¸ si vor ajuta profesorii s˘ a-¸ si duc˘ a poverile pe care Satana se str˘ aduie¸ ste s˘ a le fac˘ a tot mai grele, mai descurajatoare, folosind min¸ ti nes˘ abuite în s ¸iretlicuri de¸ sarte. Ei vor c˘ auta s˘ a îmbun˘ at˘ a¸ teasc˘ a atmosfera din s ¸coal˘ a, care, în loc s˘ a fie deprimant˘ as ¸i s˘ a sl˘ abeasc˘ a puterile morale, va fi s˘ an˘ atoas˘ as ¸i va produce bun˘ a dispozi¸ tie. F˘ acând astfel, studen¸ tii vor deveni con¸ stien¸ ti c˘ as ¸i-au adus contribu¸ tia de

Studen¸ tii î¸ si hot˘ ar˘ asc destinul ve¸ snic

221

partea lui Hristos s ¸i c˘ a nici cea mai mic˘ a parte din influen¸ ta sau [251] abilitatea lor nu a fost folosit˘ a în avantajul vr˘ ajma¸ sului a tot ceea ce este bine. Decât s˘ a consimt˘ a asupra unor planuri secrete de nerespectare s ¸i desconsiderare a autorit˘ a¸ tii, studen¸ tii pot avea mult mai mult˘ a satisfac¸ tie printr-un astfel de plan de ac¸ tiune. Ei vor avea motive s˘ a-L laude pe Dumnezeu c˘ a s-au putut împotrivi tenta¸ tiei s ¸i c˘ a influen¸ ta lor a fost de partea ordinii, h˘ arniciei s ¸i ascult˘ arii. Fiecare student s˘ a nu uite niciodat˘ a c˘ a st˘ a în puterea sa s˘ a ajute, s ¸i nu s˘ a împiedice progresul educa¸ tiei. ˘ mânt pot sau s˘ Studen¸ tii din institu¸ tiile noastre de înv˘ a¸ ta a-¸ si formeze caractere dup˘ a modelul divin, sau s˘ a-¸ si degradeze puterile date lor de Dumnezeu s ¸i s˘ a se coboare pe ei în¸ si¸ si la un nivel inferior, s ¸i pentru aceasta nimeni în afar˘ a de ei în¸ si¸ si nu va putea fi învinuit. Dumnezeu a f˘ acut tot ce putea face în favoarea omului. Orice nevoie a fost anticipat˘ a; orice greutate sau primejdie a fost sus¸ tinut˘ a. Locurile întortocheate au fost f˘ acute drepte, cele aspre au fost netezite s ¸i de aceea nimeni nu va avea vreo scuz˘ a în ziua judec˘ a¸ tii pentru c˘ aa ˘s nutrit în suflet necredin¸ ta ¸i s-a împotrivit lucr˘ arilor Duhului Sfânt. Domnul Hristos S-a dat pe Sine Însu¸ si ca o jertf˘ a deplin˘ a pentru ˘ a trebuit El s˘ fiecare fiu s ¸i fiic˘ a dec˘ azut˘ a a lui Adam. Ce umilin¸ ta a îndure! Cum a coborât El pas cu pas, tot mai jos, pe calea umilin¸ tei, s ¸i, cu toate acestea, nu Si-a ¸ mânjit sufletul cu nici o pat˘ a a p˘ acatului resping˘ ator! El a suferit toate aceste lucruri pentru a te putea în˘ al¸ ta, cur˘ a¸ ti, purifica s ¸i înnobila pe tine s ¸i pentru ca tu s˘ a po¸ ti fi mo¸ stenitor împreun˘ a cu El pe tronul S˘ au. Cum po¸ ti face tu ca alegerea s ¸i chemarea ta s˘ a fie sigure? Care este calea mântuirii? Domnul Hristos spune: „Eu sunt calea, adev˘ arul s ¸i via¸ ta.“ Oricât ai fi de p˘ ac˘ atos, oricât ai fi de vinovat, ai fost chemat, ai fost ales. „Apropia¸ ti-v˘ a de Dumnezeu s ¸i El Se va apropia de voi“. Nimeni nu va fi for¸ tat împotriva voin¸ tei lui s˘ a vin˘ a la Isus Hristos. Maiestatea cerului, singurul Fiu al viului s ¸i adev˘ aratului Dumnezeu, a deschis calea pentru ca tu s˘ a po¸ ti veni la El, dându-Si ¸ via¸ ta ca jertf˘ a pe crucea [252] de pe Calvar. Îns˘ a, în timp ce El a suferit toate acestea pentru tine, El este prea curat, prea drept pentru a putea tolera nelegiuirea. Îns˘ a nici m˘ acar acest lucru nu trebuie s˘ a te ¸ tin˘ a departe de El; c˘ aci El ˘ pe cei neprih˘ a spus: „Nu am venit s˘ a chem la poc˘ ain¸ ta ani¸ ti, ci pe cei p˘ ac˘ ato¸ si“. Fie ca sufletele care sunt pe cale de a se pierde s˘ a vin˘ a la El exact a¸ sa cum sunt, f˘ ar˘ a s˘ a se justifice, ci s˘ a fac˘ a apel la

222

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

sângele isp˘ as ¸itor al Domnului Hristos, s ¸i vor fi acceptate de c˘ atre Dumnezeu, care locuie¸ ste în slav˘ a între heruvimi, deasupra tronului harului. Sângele Domnului Hristos este un mijloc care nu d˘ a gre¸ s niciodat˘ a, prin care toate cererile noastre pot g˘ asi cale de acces la tronul lui Dumnezeu. [253] Christian Education (Supliment), 1893.

D˘ aun˘ ator este formalismul, nu organiza¸ tia
R˘ aul nu este un rezultat al organiza¸ tiei, ci motivul este c˘ a organiza¸ tia este socotit˘ a a fi totul, iar evlavia este considerat˘ a ca având pu¸ tin˘ a însemn˘ atate. Când se folosesc în mod predominant formalismul s ¸i tot felul de combina¸ tii s ¸i se depun eforturi considerabile pentru a se aduce la îndeplinire o lucrare care trebuie f˘ acut˘ a cu simplitate, rezultatul va fi gre¸ sit s ¸i se va materializa foarte pu¸ tin în compara¸ tie cu efortul depus. Obiectivul organiza¸ tiei este exact reversul acestui fapt; iar dac˘ a am vrea s˘ a lucr˘ am dezorganizat, ar însemna s˘ a d˘ arâm˘ am ceea ce am cl˘ adit. S-au v˘ azut rezultate nesatisf˘ ac˘ atoare atât la Scoala ¸ de Sabat, cât s ¸i în lucrarea misionar˘ a, pentru c˘ a s-au folosit tot felul de planuri omene¸ sti, în timp ce experien¸ ta vital˘ aa fost pierdut˘ a din vedere. În multe din lucr˘ arile f˘ acute pentru îmbun˘ at˘ a¸ tirea lucrurilor s-a folosit modelul s ¸i planul omenesc. În Scoala ¸ de Sabat au fost accepta¸ ti ca instructori s ¸i slujba¸ si oameni care nu sunt spirituali s ¸i care nu prezint˘ a nici un interes pentru lucrarea care le-a fost încredin¸ tat˘ a; îns˘ a lucrurile pot fi puse în ordine numai cu ajutorul Duhului Sfânt. Acela¸ si r˘ au care exist˘ a acum în biseric˘ a persist˘ a de mul¸ ti ani. Formalismul, mândria s ¸i pl˘ acerea de a se etala au luat locul evlaviei adev˘ arate s ¸i umile. Lucrurile ar ar˘ ata altfel dac˘ a mai mul¸ ti s-ar consacra cu totul lui Dumnezeu s ¸i apoi s ¸i-ar dedica darurile pe care le au în slujba Scolii ¸ de Sabat, înaintând mereu în privin¸ ta cunoa¸ sterii, instruindu-se pe ei în¸ si¸ si, astfel încât s˘ a fie în stare s˘ a-i înve¸ te la rândul lor pe al¸ tii cu cele mai bune metode care se pot folosi în lucrare; îns˘ a slujba¸ sii nu trebuie s˘ a-¸ si iroseasc˘ a timpul în reprezenta¸ tii teatrale s ¸i etal˘ ari muzicale, c˘ aci acest lucru nu este ˘ m pe copii s˘ de folos nim˘ anui. Nu face nici un bine s˘ a înv˘ a¸ ta a¸ tin˘ a cuvânt˘ ari în anumite ocazii speciale. Ei trebuie s˘ a fie c⸠stiga¸ ti pentru Hristos s ¸i, în loc s˘ a se cheltuiasc˘ a timp, bani s ¸i efort pentru etalare, [254] fiecare efort depus s˘ a fie pentru a strânge snopi pentru seceri¸ s. Se pare c˘ a mul¸ ti cred c˘ a esen¸ tial pentru lucrarea Scolii ¸ de Sabat este s˘ a organizeze Scoala ¸ s ¸i s˘ a-i antreneze pe elevii acesteia, astfel încât ei s˘ a ac¸ tioneze în conformitate cu un anumit set de ceremonii 223

224

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

s ¸i forme; s ¸i c˘ a dac˘ a se g˘ asesc persoane care s˘ a lucreze ca instructori, Scoala ¸ de Sabat va merge de la sine f˘ ar˘ a probleme. Adesea sunt ale¸ si ca instructori persoane care nu pot conduce suflete la Hristos deoarece Domnul Hristos nu reprezint˘ a ceva de mare pre¸ t pentru propriile lor suflete; iar to¸ ti aceia care nu apreciaz˘ a valoarea unui suflet lucrând pentru acesta a¸ sa cum ar fi lucrat Hristos pentru el nu vor face altceva decât s˘ a îndep˘ arteze oamenii de Hristos. „Cine nu lucreaz˘ a cu Mine risipe¸ ste.“ Dac˘ a instructorii nu au pe suflet povara de a-i conduce pe oameni la Hristos, ace¸ stia vor cre¸ ste indiferen¸ ti ˘ de adev˘ fa¸ ta ar; vor deveni nemul¸ tumi¸ ti, iar atmosfera pe care o vor degaja în jurul lor va îndep˘ arta sufletele de la Hristos. Si ¸ cu astfel de elemente în Scoala ¸ de Sabat, aceasta se va confrunta tot timpul cu dificult˘ a¸ ti; c˘ aci atunci când instructorii se angajeaz˘ a în lucrare f˘ ar˘ a ˘ de aceasta, elevii se vor molipsi de acela¸ s˘ a aib˘ a interes fa¸ ta si spirit. Îns˘ a chiar dac˘ a aceste greut˘ a¸ ti exist˘ a, sunt ele îndrept˘ a¸ tite s˘ a înl˘ ature organiza¸ tia? Eu sunt sigur˘ a c˘ a Domnul a rânduit organiza¸ tia pentru a ne ajuta spre des˘ avâr¸ sire, iar faptul c˘ a exist˘ a lucruri descurajatoare în lucrare nu trebuie s˘ a fie socotite un motiv suficient pentru a sus¸ tine desfiin¸ tarea organiza¸ tiei. Ne-a fost dat˘ a mult˘ a lumin˘ a cu privire la organizarea bisericii s ¸i, cu toate acestea, trebuie s˘ a lupt˘ am mereu pentru a des˘ avâr¸ si organiza¸ tia; îns˘ a, în cele din urm˘ a, biruin¸ ta a fost c⸠stigat˘ as ¸i oare vom permite ca biserica s˘ a fie dezorganizat˘ a datorit˘ a indiferen¸ tei, formalismului s ¸i mândriei? S˘ a ne întoarcem la dezordine pentru c˘ a membrii neconsacra¸ ti ai bisericii folosesc în lucrare planul s ¸i modelul de lucru omenesc s ¸i încearc˘ a s˘ a adapteze biserica la standardul popular? Este adev˘ arat c˘ a simplitatea s ¸i adev˘ arata evlavie s-au pierdut în mare m˘ asur˘ a în cadrul bisericii s ¸i mul¸ ti din cei ce pretind c˘ a sunt [255] urma¸ si ai lui Hristos sunt atât de orbi¸ ti, încât socotesc c⸠stigul evlavie s ¸i î¸ si consacr˘ a puterile lucrurilor vremelnice. Ei nu realizeaz˘ a c˘ a toat˘ a puterea lor intelectual˘ a o datoreaz˘ a lui Hristos, care i-a r˘ ascump˘ arat, s ¸i c˘ a ei ar trebui s˘ a-I dedice Lui cele mai bune eforturi ale gândirii, în vederea înaint˘ arii cauzei Sale. Îns˘ a, în loc s˘ a-¸ si foloseasc˘ a ideile str˘ alucite, clare, pentru avansarea lucr˘ arii, pentru a înt˘ ari s ¸i binecuvânta biserica, ei î¸ si consacr˘ a toate puterile pentru înaintarea propriilor lor interese. Ei nu adun˘ a împreun˘ a cu Hristos, ci risipesc de la El prin cuvintele s ¸i faptele lor. Ei î¸ si înconjoar˘ a sufletele cu o atmosfer˘ a d˘ aun˘ atoare spiritualit˘ a¸ tii. Ei sus¸ tin c˘ a sunt

D˘ aun˘ ator este formalismul, nu organiza¸ tia

225

˘ personal˘ urma¸ si ai lui Hristos, îns˘ a nu Îl cunosc prin experien¸ ta a. Ei nu pun religia în practic˘ a. Ei nu caut˘ a s˘ a fie cre¸ stini cu aceea¸ si ardoare cu care vor s˘ a înve¸ te s˘ a progreseze în cele vremelnice. Ei sus¸ tin c˘ a doresc înaintarea adev˘ arului; îns˘ a este evident c˘ a acesta este l˘ asat în curtea de afar˘ a; c˘ aci nu are putere sfin¸ titoare asupra vie¸ tii s ¸i caracterului. Ei nu î¸ si dau seama ce interese sunt în joc; c˘ aci ei pun în pericol atât mântuirea propriilor lor suflete, cât s ¸i a altora. ˘ spre Ei nu con¸ stientizeaz˘ a faptul c˘ a, pentru a fi o mireasm˘ a de via¸ ta ˘ , trebuie s˘ via¸ ta a se lase înv˘ a¸ ta¸ ti s ¸i disciplina¸ ti spiritual în s ¸coala lui Hristos. F˘ ar˘ a aceast˘ a disciplin˘ a spiritual˘ a, ei devin ineficien¸ ti, ignoran¸ ti s ¸i subdezvolta¸ ti s ¸i nu simt nevoia de instruire spiritual˘ a, de dobândirea de cuno¸ stin¸ te care s˘ a-i învredniceasc˘ a s˘ a ocupe pozi¸ tii în ˘s care s˘ a aib˘ a influen¸ ta ¸i s˘ a fie utili. Dac˘ a ei nu se consacr˘ a cu totul lui Dumnezeu, devenind elevi în s ¸coala Sa, ei vor face o lucrare la întâmplare, d˘ aun˘ atoare bisericii. Îns˘ a, datorit˘ a influen¸ tei acestor persoane neconsacrate, s˘ a ne permitem noi s˘ a facem pa¸ si înapoi s ¸i s˘ a îndep˘ art˘ am acele metode care ne-au costat atât de mult pentru a cl˘ adi s ¸i s˘ a devenim noi adep¸ tii ideii c˘ a organiza¸ tia este o gre¸ seal˘ a? Noi nu îndr˘ aznim s˘ a facem acest lucru. Sunt înc˘ a multe lucruri care trebuie puse în ordine; c˘ aci unele ˘ sunt socotite de mare însemn˘ lucruri de mic˘ a importan¸ ta atate, în timp ce alte lucruri de o mare valoare sunt neglijate s ¸i sunt considerate ca fiind neesen¸ tiale. Min¸ tile oamenilor au nevoie de instruire atât în ce prive¸ ste educa¸ tia, cât s ¸i în cele spirituale pentru a se dezvolta [256] armonios; c˘ aci f˘ ar˘ a educa¸ tie, oamenii nu pot fi accepta¸ ti în pozi¸ tii de încredere. Cartea cea mare în privin¸ ta educa¸ tiei este Biblia, dar, cu toate acestea, este pu¸ tin citit˘ as ¸i pus˘ a în practic˘ a. Oh, cât de bine ar fi ca fiecare s˘ a caute s˘ a fac˘ a tot ce îi st˘ a în putere, s˘ a foloseasc˘ a cel mai bine toate ocaziile pe care le are, punându-¸ si ca ¸ tint˘ a s˘ a foloseasc˘ a toat˘ a puterea pe care i-a dat-o Dumnezeu, nu numai pentru înaintarea treburilor sale vremelnice, dar s ¸i a celor spirituale. Oh, ˘ s˘ dac˘ a to¸ ti ar c˘ auta cu st˘ aruin¸ ta as ¸tie ce este adev˘ arul, s˘ a studieze cu seriozitate pentru a avea un limbaj corect s ¸i voci cultivate pentru a putea prezenta adev˘ arul în toat˘ a frumuse¸ tea m˘ are¸ tiei s ¸i noble¸ tii sale! Nimeni s˘ a nu-¸ si imagineze c˘ a a¸ sa, pur s ¸i simplu, va fi luat de curent s ¸i va ajunge în pozi¸ tii de încredere. Dac˘ a oamenii doresc s˘ a fie folosi¸ ti pentru lucrarea lui Dumnezeu, atunci s˘ a-¸ si pun˘ a la

226

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

munc˘ a toate puterile, s˘ a-¸ si concentreze mintea s ¸i s˘ a se poarte cu seriozitate. Satana este acela care dore¸ ste ca oamenii s˘ a fie ignoran¸ ti s ¸i ineficien¸ ti s ¸i s˘ a se dezvolte unilateral, nefiind în stare niciodat˘ a s˘ a îndrepte ceea ce nu au f˘ acut. El vrea ca oamenii s˘ a-¸ si dezvolte doar anumite capacit˘ a¸ ti, în timp ce altele r˘ amân nefolosite, astfel mintea ajungând s˘ a-¸ si piard˘ a t˘ aria, când, de fapt, sunt atâtea de f˘ acut, iar ei ˘ . Dumnezeu dore¸ nu le pot face fa¸ ta ste ca oamenii s˘ a fac˘ a tot ceea ce pot mai bine, iar în timp ca Satana trage mintea într-o direc¸ tie, Isus o trage în cealalt˘ a direc¸ tie. Când adev˘ arul este primit în inim˘ a, el î¸ si începe lucrarea de cur˘ a¸ tire s ¸i sfin¸ tire a celui ce îl prime¸ ste. Acela care îndr˘ age¸ ste adev˘ arul nu va sim¸ ti c˘ a nu mai are nevoie s˘ a fie iluminat, ci, dac˘ a el tr˘ aie¸ ste adev˘ arul în via¸ ta practic˘ a, va realiza c˘ a are continuu nevoie de lu˘ . Pe m˘ min˘ a pentru a putea cre¸ ste în cuno¸ stin¸ ta asur˘ a ce adev˘ arul este ˘ tot mai prezent în via¸ ta sa, el va con¸ stientiza adev˘ arata lui ignoran¸ ta s ¸i se va sim¸ ti tot mai mult nevoia unei educa¸ tii complete pentru a putea în¸ telege cum s˘ a-¸ si foloseasc˘ a cel mai bine capacit˘ a¸ tile pe care le are. Exist˘ a o mare lips˘ a de educa¸ tie între noi s ¸i nu avem oameni suficient de instrui¸ ti pentru a conduce Scolile ¸ de Sabat s ¸i comunit˘ a¸ tile [257] noastre. Mul¸ ti dintre cei care cunosc adev˘ arul nu îl în¸ teleg suficient, încât s˘ a-l poat˘ a prezenta. Ei nu sunt preg˘ ati¸ ti s˘ a prezinte adev˘ arul în a¸ sa fel, încât caracterul m˘ are¸ t, sacru, al acestuia s˘ a fie clar pentru oameni. În loc de mai pu¸ tin˘ a disciplin˘ a, ei au nevoie de mai mult˘ a instruire corespunz˘ atoare. Este imposibil s˘ a prevedem în ce loc vom fi chema¸ ti. Poate vor fi situa¸ tii în care este nevoie de un discern˘ amânt rapid s ¸i de argumente bine echilibrate s ¸i de aceea este pentru slava lui Dumnezeu s˘ a avem cât mai mul¸ ti lucr˘ atori instrui¸ ti în rândurile noastre; ei trebuie s˘ a fie capabili s˘ a prezinte adev˘ arul în mod clar, inteligent, iar prezentarea adev˘ arului s˘ a fie cât mai lipsit˘ a de gre¸ seli. Adev˘ arata educa¸ tie, atunci când mintea se afl˘ a sub influen¸ ta ˘s st˘ apânitoare a Duhului lui Dumnezeu, este de mare importan¸ ta ¸i fiecare în mod individual trebuie s˘ a înve¸ te s˘ a aprecieze corect capacit˘ a¸ tile care i-au fost date de Dumnezeu; s ¸i prin punerea în practic˘ a a cuno¸ stin¸ tei pe care o c⸠stig˘ a, el poate, prin influen¸ ta propriului s˘ au caracter, s˘ a imprime s ¸i în mintea altora nevoia instruirii pentru a-L sluji pe Hristos s ¸i de a-i conduce s ¸i pe ace¸ stia s˘ a urmeze exemplul S˘ au. Exist˘ a mult de f˘ acut în lume s ¸i nu este folositor s˘ a a¸ sez˘ am

D˘ aun˘ ator este formalismul, nu organiza¸ tia

227

necunosc˘ atori s˘ a lucreze în acele probleme care sunt de cea mai ˘ . Apatia, indolen¸ mare importan¸ ta ta s ¸i lipsa de aten¸ tie manifestate cu privire la educa¸ tie sunt uluitoare, s ¸i acest lucru este foarte mult pe placul lui Satana. Dumnezeu dore¸ ste ca noi s˘ a ne trezim din aceast˘ a ˘s indiferen¸ ta ¸i s˘ a nu mai îng˘ aduim puterilor intelectuale s˘ a fie irosite s ¸i s˘ a degenereze în neîndemânare. Oamenii trebuie s˘ a pre¸ tuiasc˘ a talentele care le-au fost încredin¸ tate s ¸i s˘ a foloseasc˘ a ocaziile pe care le au la îndemân˘ a. Fie ca puterile min¸ tii s˘ a fie puse la lucru s ¸i, prin exerci¸ tiu viguros, mintea s˘ a se dezvolte. Mai mult decât oricând înainte, este nevoie ca tinerii s ¸i tinerele noastre s˘ a fie califica¸ ti intelectual pentru lucrare. Scolile ¸ noastre de Sabat au nevoie nu doar de lucr˘ atori intelectuali, ci s ¸i spirituali, iar mintea î¸ si prime¸ ste tonusul s ¸i eficien¸ ta prin disciplin˘ a serioas˘ a. Prin studiu superficial, mintea î¸ si pierde treptat puterea s ¸i degenereaz˘ a în [258] debilitate mintal˘ a, imbecilitate, s ¸i nu mai este în stare de nici un efort obositor. Îns˘ a educa¸ tia îi preg˘ ate¸ ste pe oameni pentru orice domeniu al lucr˘ arii din acest timp. Disciplina deplin˘ a, ordinea, sub ochii unui profesor în¸ telept, este de mai mare valoare decât aptitudinile s ¸i înzestrarea natural˘ a f˘ ar˘ a disciplin˘ a. Domnul a ar˘ atat cât îl pre¸ tuie¸ ste El pe om prin faptul c˘ a L-a dat pe singurul S˘ au Fiu pentru a-l r˘ ascump˘ ara. Satana i-a ar˘ atat s ¸i ˘ de capacit˘ el pre¸ tuirea fa¸ ta a¸ tile instruite s ¸i sfin¸ tite prin metodele ingenioase prin care caut˘ a s˘ a distrag˘ a mintea s ¸i inima unui astfel de om pentru a nu-L sluji pe Dumnezeu s ¸i pentru a-l conduce în rândurile celor apostazia¸ ti. Sub înf˘ a¸ ti¸ sarea unui înger de lumin˘ a, el îi atrage pe oameni cu insinu˘ arile lui s˘ a-l slujeasc˘ a pe el;c˘ aci el s ¸tie c˘ a un b˘ arbat sau o femeie educat˘ a, când nu este sub st˘ apânirea Duhului lui Dumnezeu, îi poate fi de mare folos. El îi va urm˘ ari pe elevi s ¸i studen¸ ti cu ispite în¸ sel˘ atoare, c˘ autând s˘ a-i fac˘ a s˘ a se mândreasc˘ a cu realiz˘ arile lor s ¸i s˘ a-¸ si închipuie c˘ a sunt persoane importante, c˘ a pot avea încredere în ei în¸ si¸ si s ¸i c˘ a pot umbla în lumina propriei lor candele. Astfel, ei sunt determina¸ ti s˘ a-¸ si îndep˘ arteze sufletul de Dumnezeu, care este Izvorul oric˘ arei lumini s ¸i cuno¸ stin¸ te, s ¸i, pentru a se în˘ al¸ ta pe ei în¸ si¸ si, s˘ a se uneasc˘ a cu Satana, ini¸ tiatorul oric˘ arui p˘ acat. Temerea de Domnul este începutul oric˘ arei în¸ telepciuni; s ¸i când ˘ de Dumnezeu, rezultatul educa¸ nu exist˘ a dependen¸ ta tiei este doar în˘ al¸ tarea lipsei de evlavie. Motivul pentru care biserica este slab˘ a

228

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

s ¸i ineficient˘ a este lipsa harului lui Hristos în mijlocul acelora care sus¸ tin adev˘ arul pentru aceste timpuri. Dac˘ a Domnul vorbe¸ ste prin mine, atunci v˘ a spun c˘ a p˘ acatul, în toate formele lui, este prezent în via¸ ta acelora care pretind c˘ a sunt copii ai lui Dumnezeu; s ¸i dac˘ a ˘ de Domnul Isus, neprih˘ nu se despart de Satana s ¸i nu se aga¸ ta anirea noastr˘ a, blestemul lui Dumnezeu va fi asupra celor care au avut o mare lumin˘ as ¸i, cu toate acestea, au ales s˘ a umble în întuneric. „Atunci Isus a început s˘ a mustre cet˘ a¸ tile în care fuseser˘ a f˘ acute cele mai multe din minunile Lui, pentru c˘ a nu se poc˘ aiser˘ a. Vai de tine, [259] Horazine!“ a zis El. „Vai de tine, Betsaido! C˘ aci dac˘ a ar fi fost f˘ acute în Tir s ¸i Sidon minunile care au fost f˘ acute în voi, de mult s-ar fi ˘ . De aceea v˘ poc˘ ait cu sac s ¸i cenu¸ sa a spun c˘ a, în ziua judec˘ a¸ tii, va fi mai u¸ sor pentru Tir s ¸i Sidon decât pentru voi. Si ¸ tu, Capernaume, vei fi în˘ al¸ tat oare pân˘ a la cer? Vei fi pogorât pân˘ a în locuin¸ ta mor¸ tilor; c˘ aci dac˘ a ar fi fost f˘ acute în Sodoma minunile care au fost f˘ acute în tine, ar fi r˘ amas în picioare pân˘ a în ziua de azi. De aceea, v˘ a spun c˘ a în ziua judec˘ a¸ tii va fi mai u¸ sor pentru ¸ tinutul Sodomei decât pentru tine.“ (Matei 11, 20-24). ˘ tor s˘ Este un lucru înfrico¸ sa a ai o lumin˘ a mare s ¸i s˘ a fii binecuvântat, s˘ a ai multe ocazii s ¸i privilegii s ¸i, cu toate acestea, s˘ a nu le folose¸ sti spre mântuire. Cei care nu folosesc spre mântuire ocaziile pe care le au vor fi condamna¸ ti de c˘ atre privilegiile pe care li le-a dat Dumnezeu; îns˘ a cei care umbl˘ a în lumin˘ a vor avea s ¸i mai mult˘ a lumin˘ a. Aceia care au avut lumina adev˘ arului s ¸i totu¸ si nu au umblat ˘ a condamn˘ în lumin˘ a se afl˘ a sub aceea¸ si sentin¸ ta arii cum au fost Horazinul s ¸i Betsaida. Oare s˘ a nu lu˘ am seama la aceste avertismente? S˘ a nu acord˘ am aten¸ tie acestor sfaturi? În viitorul apropiat, se va vedea cine a umblat umil cu Dumnezeu s ¸i cine a ascultat de poruncile Lui. Cei care au umblat în lumina propriei lor candele vor z˘ acea în nenorocire. Se va vedea c˘ a au f˘ acut o teribil˘ a gre¸ seal˘ a. Oh, s˘ a ne trezim! Lumina str˘ aluce¸ ste acum; s˘ a l˘ as˘ am ferestrele min¸ tii s ¸i ale inimii deschise pentru a spune bun-venit razelor trimise de cer. Va spune oare Domnul Isus despre cei care pretind a crede adev˘ arul s ¸i totu¸ si nu umbl˘ a în lumina lui, „cu privire la ei se împline¸ ste profe¸ tia lui Isaia care zice: «Ve¸ ti auzi cu urechile voastre s ¸i nu ve¸ ti în¸ telege, ve¸ ti privi cu ochii vo¸ stri s ¸i nu ve¸ ti vedea. C˘ aci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, s ¸i-au închis ochii, s˘ a aud˘ a cu

D˘ aun˘ ator este formalismul, nu organiza¸ tia

229

urechile, s˘ a în¸ teleag˘ a cu inima, s˘ a se întoarc˘ a la Dumnezeu s ¸i s˘ a-i vindece»“ (Matei 13, 14.15)? [260] Christian Education, 140 1893.

˘ tori C˘ atre înv˘ a¸ ta
To¸ ti cei care sunt implica¸ ti în lucrarea de educa¸ tie a celor mai tineri elevi ar trebui s˘ a aib˘ a în vedere c˘ a ace¸ sti copii sunt afecta¸ ti s ¸i le sunt transmise impresii prin atmosfera care se creeaz˘ a în jurul lor, fie c˘ a este pl˘ acut˘ a, fie c˘ a este nepl˘ acut˘ a. ˘ torul sau profesorul este în leg˘ Dac˘ a înv˘ a¸ ta atur˘ a cu Dumnezeu, dac˘ a Domnul Isus Hristos locuie¸ ste în inima lui, spiritul pe care îl ˘ torul manifest˘ nutre¸ ste el este sim¸ tit s ¸i de copii. Dac˘ a înv˘ a¸ ta a ner˘ abdare sau este agitat în fa¸ ta unui copil, gre¸ seala nu poate fi pus˘ a nici pe jum˘ atate pe seama copilului, ci pe seama profesorului. Profesorii ajung obosi¸ ti de lucrul lor când se întâmpl˘ a uneori ca vreun copil ˘ mintele lor s s˘ a spun˘ a sau s˘ a fac˘ a ceva ce nu este în acord cu sim¸ ta ¸i astfel ei îi dau voie lui Satana s˘ a-i ia în st˘ apânire cu spiritul lui, dând ˘ minte foarte nepl˘ na¸ stere în copii la sim¸ ta acute datorit˘ a lipsei lor de tact s ¸i în¸ telepciune de la Dumnezeu. Nu ar trebui s˘ a fie angajat nici un profesor care s˘ a nu fi fost testat s ¸i pus la prob˘ a s˘ a dovedeasc˘ a faptul c˘ a Îl iube¸ ste pe Dumnezeu s ¸i c˘ a se teme s˘ a-L supere. Dac˘ a se ˘ zilnic lec¸ las˘ a înv˘ a¸ ta¸ ti de Dumnezeu, dac˘ a î¸ si înva¸ ta tiile în Scoala ¸ lui Hristos, profesorii vor lucra urmând indica¸ tiile lui Hristos. Ei vor c⸠stiga s ¸i vor conduce împreun˘ a cu Hristos; c˘ aci orice copil s ¸i tân˘ ar este pre¸ tios. Fiecare profesor are nevoie ca Domnul Hristos s˘ a locuiasc˘ a în ˘s inima lui prin credin¸ ta ¸i s˘ a aib˘ a un spirit credincios de t˘ ag˘ aduire de sine s ¸i de sacrificiu de dragul lui Hristos. S-ar putea ca cineva s˘ a aib˘ a suficient˘ a educa¸ tie s ¸i cuno¸ stin¸ te în cele ale s ¸tiin¸ tei pentru a înv˘ a¸ ta pe al¸ tii; îns˘ a s-a stabilit oare c˘ a el are tactul s ¸i în¸ telepciunea ˘ torii s de a lucra cu min¸ ti omene¸ sti? Dac˘ a înv˘ a¸ ta ¸i profesorii nu au dragostea lui Hristos în inim˘ a, ei nu pot lucra cu copiii deoarece nu pot purta responsabilitatea pentru educarea acestor copii s ¸i tineri. ˘ tur˘ Ei în¸ si¸ si duc lips˘ a de acea educa¸ tie s ¸i înv˘ a¸ ta a înalt˘ as ¸i nu s ¸tiu cum s˘ a se ocupe de min¸ tile omene¸ sti. Spiritul propriilor lor inimi fire¸ sti s ¸i nesupuse se lupt˘ a s˘ a preia controlul s ¸i s˘ a supun˘ a min¸ tile s ¸i [261] caracterele maleabile ale copiilor printr-o astfel de disciplin˘ a care va 230

C˘ atre înv˘ a¸ ta ˘ tori

231

l˘ asa cicatrici s ¸i r˘ ani asupra min¸ tii, urme care nu vor putea fi s ¸terse niciodat˘ a. Dac˘ a un profesor nu poate fi f˘ acut s˘ a simt˘ a r˘ aspunderea s ¸i grija pe care trebuie s˘ a le aib˘ a lucrând cu min¸ tile omene¸ sti, educa¸ tia sa este în multe cazuri deficitar˘ a. În via¸ ta de c˘ amin, educa¸ tia a fost d˘ aun˘ atoare pentru caracter s ¸i este un lucru trist s˘ a reproduci acest caracter deficitar s ¸i acest fel de conducere în copiii care ajung în grija sa. Noi suntem adu¸ si în fa¸ ta testului s ¸i judec˘ a¸ tii lui Dumnezeu, pentru a se vedea dac˘ a fiecare, în mod individual, putem fi printre cei care vor alc˘ atui familia celor r˘ ascump˘ ara¸ ti din ceruri. „Si ¸ am v˘ azut pe mor¸ ti, mari s ¸i mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Ni¸ ste c˘ ar¸ ti au fost deschise. Si ¸ a fost deschis˘ a o alt˘ a carte care este cartea vie¸ tii. Si ¸ mor¸ tii au fost judeca¸ ti dup˘ a faptele lor, dup˘ a cele ce erau scrise în c˘ ar¸ tile acelea“ (Apocalipsa 20, 12). Aici este înf˘ a¸ ti¸ sat marele tron alb s ¸i Acela care st˘ atea pe el, de la ˘ cerurile s a c˘ arui fa¸ ta ¸i p˘ amântul au fugit. Fiecare profesor s˘ a ia seama c˘ a lucreaz˘ a în fa¸ ta universului s ¸i a cerului. Fiecare copil cu care are de-a face profesorul a fost r˘ ascump˘ arat cu sângele singurului Fiu al lui Dumnezeu, iar Acela care a murit pentru ace¸ sti copii dore¸ ste ca ei s˘ a fie trata¸ ti ca fiind proprietatea Sa. Asigura¸ ti-v˘ a, profesori, ca orice contact pe care îl ave¸ ti cu ace¸ sti copii s˘ a fie de o a¸ sa manier˘ a, încât s˘ a nu v˘ a fie ru¸ sine atunci când v˘ a ve¸ ti reîntâlni cu ei, când fiecare cuvânt s ¸i fiecare fapt˘ a vor fi trecute în revist˘ a de Dumnezeu s ¸i v˘ a vor fi prezentate în mod deschis, în toat˘ a gravitatea lor. „Cump˘ ara¸ ti cu un pre¸ t!“Oh, ce pre¸ t, doar ve¸ snicia va ar˘ ata acest lucru! Domnul Isus Hristos are o infinit˘ a îndurare pentru aceia pe care i-a cump˘ arat cu pre¸ tul propriilor Sale suferin¸ te în trup, pentru ca ei s˘ a nu piar˘ a o dat˘ a cu diavolul s ¸i îngerii lui, ci s˘ a poat˘ a s˘ a-i pretind˘ a ca fiind ai S˘ ai. El îi revendic˘ a datorit˘ a iubirii pe care o are pentru ei, c˘ aci sunt proprietatea Sa; s ¸i El prive¸ ste asupra lor cu o dragoste ce nu poate fi rostit˘ a în cuvinte, iar mireasma neprih˘ anirii Sale El o d˘ a celor pl˘ acu¸ ti Lui, care cred în El. Acest lucru necesit˘ a tact, [262] în¸ telepciune s ¸i dragoste din partea omului s ¸i afec¸ tiune sfin¸ titoare pentru pre¸ tio¸ sii micu¸ ti ai turmei, pentru a-i putea conduce s˘ a vad˘ a s ¸i s˘ a pre¸ tuiasc˘ a privilegiul pe care îl au de a se supune c˘ al˘ auzirii duioase a p˘ astorilor credincio¸ si. Copiii lui Dumnezeu vor da dovad˘ a de blânde¸ tea Domnului Hristos.

232

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Profesori, Domnul Isus Se afl˘ a în s ¸coala voastr˘ a în fiecare zi. Inima Lui este plin˘ a de o dragoste nem˘ arginit˘ a, nu doar pentru acei copii care se poart˘ a frumos, care au cele mai favorabile ocazii, dar s ¸i pentru copiii care au mo¸ stenit tr˘ as˘ aturi de caracter discutabile. Nici m˘ acar p˘ arin¸ tii nu au în¸ teles cât de responsabili sunt pentru tr˘ as˘ aturile de caracter ale copiilor lor pentru c˘ a nu s-au purtat cu ˘ de ace¸ îndurare s ¸i în¸ telepciune fa¸ ta sti bie¸ ti copii, pe care ei i-au f˘ acut s˘ a fie ceea ce sunt. Ei nu î¸ si dau seama de unde provin aceste lucruri descurajatoare pentru ei s ¸i care sunt o încercare. Îns˘ a Domnul Isus prive¸ ste asupra acestor copii cu mil˘ as ¸i iubire, pentru c˘ a El vede s ¸i în¸ telege de la cauz˘ a la efect. Profesorul îi poate lega de inima sa pe ace¸ sti copii, dac˘ a Domnul Hristos locuie¸ ste în templul sufletului s˘ au ca o mireasm˘ a dulce, un ˘ spre via¸ ˘ . Profesorii pot, prin harul lui Hristos care miros de via¸ ta ta le-a fost acordat, s˘ a fie unealta vie, omeneasc˘ a — s˘ a fie împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu — s˘ a lumineze, s˘ a înal¸ te, s˘ a încurajeze s ¸i s˘ a contribuie la cur˘ a¸ tirea sufletului de depravarea moral˘ a; s ¸i chipul lui Dumnezeu va fi descoperit sufletului copilului, iar caracterul va fi transformat prin harul lui Hristos. Evanghelia este puterea s ¸i în¸ telepciunea lui Dumnezeu dac˘ a este corect reprezentat˘ a de aceia care pretind a fi cre¸ stini. Domnul Hristos r˘ astignit pentru p˘ acatele noastre este un gând care ar trebui s˘ a fac˘ a pe orice suflet s˘ a se umileasc˘ a înaintea lui Dumnezeu. Domnul Hristos înviat din mor¸ ti, în˘ al¸ tat la cer s ¸i mijlocind pentru noi în prezen¸ ta lui Dumnezeu, constituie s ¸tiin¸ ta mântuirii pe care noi trebuie s-o ˘ m pentru a o preda la rândul nostru copiilor s înv˘ a¸ ta ¸i tinerilor. Domnul Hristos a spus: „Eu Însumi M˘ a sfin¸ tesc pentru ca s ¸i ei s˘ a fie sfin¸ ti¸ ti.“ [263] În acest mod se poate dezvolta fiecare caracter. Nimic nu trebuie f˘ acut la întâmplare în aceast˘ a lucrare, c˘ aci chiar lucrarea care se face privind educarea acestor copii în s ¸colile de fiecare zi necesit˘ a mult harul lui Hristos s ¸i supunerea eului. Cei care au un temperament agitat, care sunt u¸ sor de provocat s ¸i s-au deprins în a critica s ¸i a gândi r˘ au, ar trebui s˘ a-¸ si caute altceva de f˘ acut pentru a nu reproduce nici una din aceste tr˘ as˘ aturi rele de caracter în ace¸ sti copii s ¸i tineri, pentru c˘ a pre¸ tul pl˘ atit pentru ei este prea mare. Cerul vede în copil pe b˘ arbatul sau femeia care înc˘ a nu s-a dezvoltat, cu capacit˘ a¸ ti s ¸i puteri care, dac˘ a ar fi fost corect îndrumate s ¸i dezvoltate cu în¸ telepciune cereasc˘ a, ar fi putut deveni unealta cu care puterea divin˘ a ar fi putut

C˘ atre înv˘ a¸ ta ˘ tori

233

coopera pentru a fi împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu. Cuvintele aspre s ¸i critica permanent˘ a îl tulbur˘ a pe copil; acestea nu îl schimb˘ a niciodat˘ a. Ab¸ tine¸ ti-v˘ a s˘ a rosti¸ ti cuvinte iritabile; ¸ tine¸ ti-v˘ a propriul duh supus lui Hristos; atunci ve¸ ti putea înv˘ a¸ ta cum s˘ a ave¸ ti mil˘ a s ¸i s˘ a sim¸ ti¸ ti împreun˘ a cu aceia care sunt sub influen¸ ta voastr˘ a. Nu manifesta¸ ti ner˘ abdare s ¸i asprime, c˘ aci, dac˘ a ace¸ sti copii n-ar avea nevoie de educa¸ tie, nu ar mai fi venit la s ¸coal˘ a. Ei trebuie s˘ a fie r˘ abd˘ atori, buni s ¸i trebuie crescu¸ ti cu dragoste, pentru a urca treapt˘ a cu treapt˘ a în ob¸ tinerea de cuno¸ stin¸ te. ˘ care lucreaz˘ Este nevoie de lucru în fiecare zi, de credin¸ ta a prin ˘ torului. Este voia lui Dumnezeu dragoste s ¸i cur˘ a¸ te¸ ste sufletul înv˘ a¸ ta cea mai înalt˘ a autoritate pentru voi? Dac˘ a chipul Domnului Hristos se formeaz˘ a în interior — n˘ adejdea slavei -, atunci adev˘ arul lui Dumnezeu va ac¸ tiona în a¸ sa fel asupra temperamentului firesc, încât puterea lui transformatoare se va vedea într-un caracter schimbat, iar voi nu ve¸ ti mai transforma adev˘ arul lui Dumnezeu în minciun˘ a în fa¸ ta elevilor vo¸ stri datorit˘ a influen¸ tei nesfin¸ tite a inimii s ¸i caracterului vostru; s ¸i nici nu ve¸ ti mai ar˘ ata c˘ a harul lui Hristos nu v˘ a este suficient oricând s ¸i oriunde, printr-un comportament egoist, ner˘ abd˘ ator s ¸i necre¸ stin. Astfel ve¸ ti dovedi c˘ a autoritatea lui Dumnezeu asupra voastr˘ a se manifest˘ a nu numai cu numele, ci în mod real s ¸i [264] adev˘ arat. Trebuie s˘ a v˘ a desp˘ ar¸ ti¸ ti de tot ce este discutabil sau nu se aseam˘ an˘ a lui Hristos, oricât ar fi de greu s˘ a deveni¸ ti ni¸ ste credincio¸ si autentici. Întreba¸ ti-v˘ a, profesori, voi, care face¸ ti o lucrare nu doar pentru acum, ci pentru ve¸ snicie: „Atunci când lucrez cu aceste pre¸ tioase suflete, pentru care Domnul Hristos Si-a ¸ dat via¸ ta, este dragostea lui Hristos aceea care îmi constrânge inima s ¸i sufletul? Sub puterea lui constrâng˘ atoare, tr˘ as˘ aturile de caracter cele vechi, care nu sunt în conformitate cu voia lui Dumnezeu, au fost ele îndep˘ artate s ¸i au l˘ asat loc pentru altele, exact opuse?“ „V˘ a voi da o inim˘ a nou˘ a.“ Au devenit toate lucrurile noi prin convertirea voastr˘ a la Isus Hristos? ˘ în aceste Prin cuvinte s ¸i efort st˘ aruitor, sem˘ ana¸ ti voi acea s˘ amân¸ ta inimi tinere, astfel încât s˘ a-I pute¸ ti cere Domnului s˘ a o ude s ¸i s˘ a o transforme, prin neprih˘ anirea Sa atribuit˘ a, într-un seceri¸ s bogat? Întreba¸ ti-v˘ a pe voi în¸ siv˘ a: „Sunt eu, prin cuvintele mele nesfin¸ tite, prin ner˘ abdare s ¸i lipsa acelei în¸ telepciuni care vine de sus, pe cale de a l˘ asa pe ace¸ sti copii s˘ a-¸ si urmeze propriul spirit, pervertit, pentru

234

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

c˘ a ei v˘ ad c˘ a profesorul lor are un spirit care nu este asemenea lui Hristos? Dac˘ a ei mor în p˘ acatele lor, nu sunt eu responsabil pentru sufletele lor? Sufletul care Îl iube¸ ste pe Domnul Isus, care pre¸ tuie¸ ste puterea mântuitoare a harului S˘ au, se va sim¸ ti atât de mult atras de Hristos, încât va dori s˘ a lucreze în rândurile copiilor Lui. El nu va putea s ¸i nici nu va îndr˘ azni s˘ a-l lase pe Satana s˘ a-i ia în st˘ apânire spiritul s ¸i s˘ a îng˘ aduie ca mireasma lui otr˘ avitoare s˘ a-i împresoare sufletul. Tot ce este d˘ aun˘ ator influen¸ tei sale va fi îndep˘ artat, pentru c˘ a aceste lucruri nu sunt conform voin¸ tei lui Dumnezeu s ¸i pun în primejdie sufletele pre¸ tioaselor oi¸ te s ¸i mielu¸ sei; lui i se cere s˘ a vegheze asupra sufletelor, pentru c˘ a va da socoteal˘ a pentru ele. Oriunde ne va a¸ seza Dumnezeu în providen¸ ta Lui, ne va s ¸i p˘ astra; ca lumina zilei, a¸ sa va fi puterea noastr˘ a. Acela care las˘ a frâu liber propriilor lui sentimente s ¸i impulsuri fire¸ sti se sl˘ abe¸ ste singur s ¸i se face nedemn de încredere, deoarece el este un canal prin care Satana poate lucra pentru a întina s ¸i strica multe suflete. Si ¸ aceste tr˘ as˘ aturi nesfin¸ tite care st˘ apânesc acea persoan˘ a o vl˘ aguiesc de putere, iar ru¸ sinea s ¸i tulburarea constituie cu ˘ rezultatul. Spiritul lui Hristos are întotdeauna o putere siguran¸ ta [265] înnoitoare, restauratoare, asupra sufletului care s ¸i-a sim¸ tit propria sl˘ abiciune s ¸i a alergat la Acela care este neschimb˘ ator, care îi poate acorda harul s ¸i puterea de a se împotrivi r˘ aului. Mântuitorul nostru a fost om ca s ¸i noi, sim¸ tind în totul ca s ¸i noi. Inima Lui a fost întotdeauna mi¸ scat˘ a de copilul neajutorat, supus unei purt˘ ari brutale; pentru ˘ nu a c˘ a El a iubit copiii. Cel mai slab strig˘ at al omului în suferin¸ ta ajuns niciodat˘ a în zadar la urechea Sa. Si ¸ oricine î¸ si asum˘ a r˘ aspunderea de a-i înv˘ a¸ ta pe copii va fi confruntat cu inimi de neînduplecat s ¸i caractere perverse, iar lucrarea sa va fi aceea de a coopera cu Dumnezeu la restaurarea chipului moral al lui Dumnezeu în fiecare copil. Domnul Isus — pre¸ tiosul Domn Isus-o întreag˘ a fântân˘ a de ˘ pe copii trebuie s˘ iubire se afl˘ a în inima Lui. Aceia care îi înva¸ ta a fie oameni ai principiilor. Via¸ ta religioas˘ a a multora dintre aceia care sus¸ tin c˘ a sunt cre¸ stini este de o a¸ sa natur˘ a, încât nu arat˘ a c˘ a sunt cre¸ stini. Continuu ei Îl reprezint˘ a în mod gre¸ sit pe Domnul Hristos, falsificându-I caracterul. Ei nu simt importan¸ ta transform˘ arii caracterului s ¸i a faptului c˘ a trebuie s˘ a fie asemenea Lui; s ¸i uneori ei vor prezenta lumii un cre¸ stinism fals, care va aduce pieirea asupra sufletelor acelora care

C˘ atre înv˘ a¸ ta ˘ tori

235

li s-au asociat tocmai din motivul c˘ a ei nu sunt, de¸ si pretind c˘ a se afl˘ a sub st˘ apânirea lui Isus Hristos. Tr˘ as˘ aturile de caracter, mo¸ stenite sau nu, sunt cultivate ca s ¸i când ar fi pre¸ tioase, când, de fapt, sunt ucig˘ atoare pentru cei din jurul lor. Adic˘ a, în cuvinte simple, deslu¸ site, ei umbl˘ a în lumina propriei lor candele. Ei au o religie care este supus˘ as ¸i controlat˘ a de circumstan¸ te. Dac˘ a se întâmpl˘ a ca totul s˘ a se desf˘ as ¸oare într-un mod care este pe placul lor s ¸i nu exist˘ a împrejur˘ ari provocatoare care s˘ a scoat˘ a la iveal˘ a firile lor nesupuse, neasemenea lui Hristos, ei sunt binevoitori s ¸i pl˘ acu¸ ti s ¸i vor fi foarte atr˘ ag˘ atori. Când în familia lor sau în rela¸ tiile lor cu ceilal¸ ti oameni se petrec lucruri care le tulbur˘ a pacea s ¸i le irit˘ a temperamentul, dac˘ a ei vin cu orice problem˘ a înaintea lui Dumnezeu s ¸i î¸ si continu˘ a cererile, implorând harul S˘ au înainte de a se angaja în lucrul de zi cu zi ca [266] profesori s ¸i experimenteaz˘ a ei în¸ si¸ si puterea, harul s ¸i iubirea lui Hristos înainte de a-¸ si începe munca, îngerii lui Dumnezeu vor intra împreun˘ a cu ei în sala de clas˘ a. Îns˘ a, dac˘ a se duc la s ¸coal˘ a cu un spirit iritat, r˘ av˘ as ¸it, atmosfera moral˘ a care le împresoar˘ a sufletele î¸ si las˘ a amprenta asupra copiilor pe care îi au în grij˘ as ¸i, în loc s˘ a fie potrivi¸ ti pentru a-i înv˘ a¸ ta pe copii, ei au nevoie de cineva care s˘ a-i înve¸ te lec¸ tiile Domnului Isus Hristos. ˘ tor sau profesor care accept˘ Fie ca fiecare înv˘ a¸ ta a responsabilitatea de a-i educa pe copii s ¸i tineri s˘ a se cerceteze pe sine însu¸ si s ¸i s˘ a se studieze în mod critic, de la cauz˘ a la efect. A luat adev˘ arul lui Dumnezeu în st˘ apânire sufletul meu? Este prezent˘ a în caracterul meu acea în¸ telepciune care vine de la Domnul Isus Hristos, «care vine de sus s ¸i este întâi curat˘ a, apoi pa¸ snic˘ a, blând˘ a, u¸ sor de înduplecat, plin˘ a de îndurare s ¸i de roade bune, f˘ ar˘ a p˘ artinire, nepref˘ acut˘ a»? În timp ce stau în pozi¸ tia plin˘ a de r˘ aspundere de educator, împ˘ art˘ as ¸esc eu însumi principiul conform c˘ aruia «roada neprih˘ anirii este sem˘ anat˘ a în pace pentru cei care fac pace»? Adev˘ arul nu trebuie p˘ astrat s ¸i pus în practic˘ a doar atunci când sim¸ tim noi c˘ a trebuie s-o facem, ci oricând s ¸i oriunde. Este nevoie pretutindeni de min¸ ti echilibrate s ¸i caractere simetrice în aceia care lucreaz˘ a ca profesori. Nu l˘ asa¸ ti aceast˘ a lucrare în mâinile b˘ arba¸ tilor s ¸i femeilor tinere, care nu s ¸tiu cum s˘ a lucreze cu mintea omeneasc˘ a. Ei s ¸tiu atât de pu¸ tine lucruri cu privire la puterea st˘ apânitoare a harului asupra propriilor lor inimi s ¸i caractere, încât mai întâi ei au multe lucruri de dezv˘ a¸ tat, pentru ca apoi s˘ a

236

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

poat˘ a înv˘ a¸ ta în întregime lec¸ tii noi în experien¸ ta cre¸ stin˘ a. Ei nu au înv˘ a¸ tat niciodat˘ a s˘ a-¸ si p˘ astreze sufletul s ¸i caracterul sub disciplina lui Isus Hristos s ¸i s˘ a aduc˘ a chiar s ¸i gândurile în st˘ apânirea Lui. Copiii cu care au de-a face au diferite caractere. Min¸ tile lor sunt u¸ sor de impresionat. Reprezent˘ arile pripite s ¸i p˘ atima¸ se ale profesorului ar ˘. putea s˘ a distrug˘ a influen¸ ta spre bine asupra elevilor pe care îi înva¸ ta [267] Va fi oare aceast˘ a educa¸ tie spre binele prezent s ¸i ve¸ snic al copiilor ˘ corect˘ s ¸i tinerilor? Asupra lor trebuie exercitat˘ a o influen¸ ta a, pentru binele lor spiritual. Copiii trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti permanent, pentru a fi încuraja¸ ti s˘ a-¸ si formeze obiceiuri corecte în vorbire s ¸i în comportare. Mul¸ ti dintre copii nu au avut parte de o educa¸ tie corespunz˘ atoare în c˘ amin. De¸ si este trist, ei au fost neglija¸ ti. Unii au fost l˘ asa¸ ti s˘ a fac˘ a ceea ce le place; al¸ tii au fost mereu învinov˘ a¸ ti¸ ti s ¸i s-au descurajat. ˘s Li s-a ar˘ atat pu¸ tin˘ a bun˘ avoin¸ ta ¸i afec¸ tiune s ¸i le-au fost rostite doar pu¸ tine cuvinte încurajatoare. Ei au mo¸ stenit caracterele deficitare ale p˘ arin¸ tilor s ¸i disciplina f˘ acut˘ a de aceste caractere dispropor¸ tionate s ¸i-a pus amprenta în formarea caracterului. Pentru cl˘ adirea caracterului nu au fost folosite materiale solide. Nu poate exista o lucrare mai important˘ a decât educarea s ¸i instruirea acestor copii s ¸i tineri. Profesorii care lucreaz˘ a în aceast˘ a parte a viei Domnului trebuie s˘ a înve¸ te mai întâi cum se supune eul, ¸ tinându-¸ si sub control propriul ˘ de Duhul Sfânt al lor temperament s ¸i propriile lor sentimente, fa¸ ta ˘ unilalui Dumnezeu. Ei trebuie s˘ a dovedeasc˘ a c˘ a nu au o experien¸ ta teral˘ a, ci au o minte echilibrat˘ a, un caracter simetric, astfel încât ei pot fi vrednici de încredere deoarece sunt cre¸ stini con¸ stiincio¸ si, ei ˘ tor care a spus: «Înv˘ în¸ si¸ si supu¸ si marelui Înv˘ a¸ ta a¸ ta¸ ti de la Mine, c˘ aci Eu sunt blând s ¸i smerit cu inima, s ¸i ve¸ ti g˘ asi odihn˘ a pentru sufletele voastre» (Matei 11, 29). Înv˘ a¸ tând astfel zi de zi în s ¸coala lui Hristos, ei îi vor putea educa pe copii s ¸i tineri. Instruirea continu˘ a, st˘ apânirea de sine sub disciplina din s ¸coala ˘ tor îi va face s˘ lui Hristos s ¸i o leg˘ atur˘ a vie cu marele Înv˘ a¸ ta a aib˘ ao cunoa¸ stere inteligent˘ a în ce prive¸ ste religia practic˘ a; s ¸i supunerea ˘ de iubirea lui Dumnezeu îi va ajuta s˘ sufletelor lor fa¸ ta a exercite ˘ ca s harul r˘ abd˘ arii s ¸i o îng˘ aduin¸ ta ¸i a lui Hristos. R˘ abdarea, dragostea, îndelunga r˘ abdare s ¸i o afec¸ tiune plin˘ a de duio¸ sie — este nevoie de toate aceste lucruri. Ei vor constata c˘ a au de cultivat unul din cele [268] mai importante câmpuri din via Domnului.

C˘ atre înv˘ a¸ ta ˘ tori

237

Ei trebuie s˘ a-¸ si înal¸ te inimile c˘ atre Dumnezeu în rug˘ aciune sincer˘ a, spunând: «Fii Tu modelul meu» s ¸i, privind la Isus, vor face lucrarea Domnului Isus Hristos. Domnul Isus a spus: «Fiul nu poate face nimic de la El Însu¸ si, ci ceea ce vede pe Tat˘ al c˘ a face». A¸ sa este s ¸i cu fiii s ¸i fiicele lui Dumnezeu; ei privesc la Isus cu ner˘ abdare s ¸i dornici de a înv˘ a¸ ta, f˘ ar˘ a s˘ a fac˘ a nimic în felul lor propriu sau dup˘ a voia sau pl˘ acerea lor; ci ei fac ceea ce v˘ ad la El, modelul lor. În acest fel, ei reprezint˘ a în fa¸ ta elevilor care le sunt da¸ ti în grij˘ a în toate ocaziile s ¸i permanent caracterul Domnului Isus Hristos. Ei capteaz˘ a razele str˘ alucitoare ale Soarelui neprih˘ anirii s ¸i reflect˘ a aceste raze ˘ . Formarea de pre¸ tioase asupra copiilor s ¸i tinerilor pe care îi înva¸ ta obiceiuri bune, corecte, va l˘ asa impresii asupra min¸ tii s ¸i caracterului copiilor s ¸i ei vor putea pune în practic˘ a lucruri bune. Este mare lucru ˘ a Duhului lui Dumnezeu, s˘ a aduci ace¸ sti copii sub directa influen¸ ta ˘ tura s crescându-i în înv˘ a¸ ta ¸i mustrarea Domnului. Formarea de obiceiuri bune s ¸i a unui spirit potrivit va necesita eforturi serioase în ˘ torul trebuie s˘ Numele s ¸i t˘ aria lui Isus. Înv˘ a¸ ta a persevereze, înv˘ a¸ tând cuvânt cu cuvânt, precept dup˘ a precept, aici pu¸ tin s ¸i dincolo pu¸ tin, cu toat˘ a îng˘ aduin¸ ta s ¸i r˘ abdarea, simpatia s ¸i dragostea, legându-¸ si de inim˘ a ace¸ sti copii prin dragostea lui Isus Hristos descoperit˘ a în sine însu¸ si. Acest adev˘ ar poate fi pus în practic˘ as ¸i exemplificat în cel mai înalt sens al cuvântului în fa¸ ta copiilor. «El poate fi îng˘ aduitor cu cei ne¸ stiutori s ¸i r˘ at˘ aci¸ ti, fiindc˘ as ¸i el este cuprins de sl˘ abiciune. Si, ¸ din pricina acestei sl˘ abiciuni, trebuie s˘ a aduc˘ a jertfe atât pentru p˘ acatele lui, cât s ¸i pentru ale norodului.» (Evrei 5, 2.3). Profesorii s˘ a nu uite acest lucru s ¸i niciodat˘ a s˘ a nu-l piard˘ a din vedere atunci când sunt înclina¸ ti s˘ a-¸ si dezl˘ an¸ tuie sentimentele asupra copiilor s ¸i tinerilor pentru orice gre¸ seal˘ a de comportament; s˘ a nu uite c˘ a îngerii lui Dumnezeu privesc asupra celor întrista¸ ti; c˘ aci copiii fac gre¸ seli s ¸i se poart˘ a necuviincios s ¸i de aceea este atât de important [269] ˘ tori s˘ ca aceia care le sunt înv˘ a¸ ta a fie capabili s˘ a-i înve¸ te prin cuvânt s ¸i exemplu. În nici un caz ei nu trebuie s˘ a-¸ si piard˘ a controlul, s˘ a manifeste ner˘ abdare, asprime s ¸i lips˘ a de simpatie s ¸i iubire; c˘ aci ace¸ sti copii sunt proprietatea lui Isus Hristos, iar profesorii trebuie s˘ a fie foarte aten¸ ti s ¸i tem˘ atori de Dumnezeu în privin¸ ta spiritului pe care îl nutresc, în cuvintele pe care le rostesc, deoarece copiii vor

238

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

prinde spiritul manifestat, fie c˘ a este bun, fie c˘ a este r˘ au. Aceasta este o responsabilitate greac˘ as ¸i sacr˘ a. Este nevoie de profesori serio¸ si, con¸ stien¸ ti de propriile lor sl˘ abiciuni, infirmit˘ a¸ ti s ¸i p˘ acate, care s˘ a nu-i asupreasc˘ a pe copii s ¸i nici ˘, s˘ a nu-i descurajeze. Este nevoie de mult˘ a rug˘ aciune, mult˘ a credin¸ ta ˘s mult˘ a îng˘ aduin¸ ta ¸i curaj, pe care Domnul este gata s˘ a le dea. C˘ aci ˘ extraordinar˘ Dumnezeu cunoa¸ ste orice încercare s ¸i o influen¸ ta a poate fi exercitat˘ a de c˘ atre profesori, dac˘ a ei vor pune în practic˘ a lec¸ tiile înv˘ a¸ tate de la Hristos. Îns˘ a sunt con¸ stien¸ ti ace¸ sti profesori de direc¸ tia în care merg, când fac atât de pu¸ tine eforturi de a înv˘ a¸ ta în s ¸coala lui Hristos s ¸i de a pune în practic˘ a blânde¸ tea lui Hristos s ¸i smerenia ˘ de Domnul inimii? Profesorii trebuie s˘ a fie ei în¸ si¸ si ascult˘ atori fa¸ ta Isus Hristos s ¸i s˘ a pun˘ a în aplicare întotdeauna cuvintele Sale, pentru a putea exemplifica în fa¸ ta elevilor caracterul Domnului Isus Hristos. Face¸ ti ca lumina voastr˘ a s˘ a str˘ aluceasc˘ a în fapte bune, într-o veghere s ¸i grij˘ a credincioas˘ a asupra mieilor turmei, cu r˘ abdare, duio¸ sie s ¸i dragostea lui Isus în propriile lor inimi. A a¸ seza b˘ arba¸ ti s ¸i femei tineri într-un asemenea câmp, care nu au dezvoltat o dragoste profund˘ a, serioas˘ a, pentru Dumnezeu s ¸i pentru sufletele pentru care a murit Hristos înseamn˘ a a face o gre¸ seal˘ a care va avea ca rezultat pierderea multor suflete pre¸ tioase. Profesorul trebuie s˘ a fie supus influen¸ tei Duhului lui Dumnezeu. Nici un profesor nu trebuie s˘ a fie ner˘ abd˘ ator sau irascibil. Profesorii trebuie s˘ a nu uite c˘ a ei au de a face cu copii, nu cu oameni maturi. Ei sunt copii care trebuie s˘ a înve¸ te totul, iar unora le este mai greu s˘ a înve¸ te decât [270] altora. Elevul care este mai încet are nevoie de mai mult˘ a încurajare decât i se d˘ a. Dac˘ a profesorii care au de-a face cu astfel de elevi speciali sunt dintre aceia c˘ arora le place s˘ a porunceasc˘ a, s˘ a dicteze s ¸i s˘ a-¸ si ridice în sl˘ avi propria lor autoritate s ¸i vor proceda în mod p˘ artinitor, favorizându-i pe unii, în timp ce pe al¸ tii îi trateaz˘ a cu asprime ˘. s ¸i severitate, acest lucru va crea o stare de confuzie s ¸i nesiguran¸ ta ˘ pl˘ Profesorilor care nu au fost binecuvânta¸ ti cu o experien¸ ta acut˘ as ¸i echilibrat˘ a li se pot încredin¸ ta copii s ¸i tineri, îns˘ a se face o mare gre˘ de cei pe care îi înva¸ ˘ ei. P˘ s ¸eal˘ a fa¸ ta ta arin¸ tii trebuie s˘ a ajung˘ a s˘ a vad˘ a aceast˘ a chestiune într-o lumin˘ a diferit˘ a. Ei trebuie s˘ a simt˘ a c˘ a este de datoria lor s˘ a colaboreze cu profesorul, s˘ a încurajeze disciplina ˘ pe copiii lor. în¸ teleapt˘ as ¸i s˘ a se roage mult pentru acela care îi înva¸ ta Nu îi ve¸ ti ajuta pe copii nec˘ ajindu-i, criticându-i sau descurajându-i;

C˘ atre înv˘ a¸ ta ˘ tori

239

s ¸i nici ajutându-i s˘ a se r˘ azvr˘ ateasc˘ a, s˘ a fie neascult˘ atori, lipsi¸ ti de bun˘ atate s ¸i iubire prin spiritul pe care voi îl nutri¸ ti. Dac˘ a sunte¸ ti cu adev˘ arat cre¸ stini, Domnul Hristos va locui în˘ auntrul vostru s ¸i Spiritul Aceluia care Si-a ¸ dat via¸ ta pentru p˘ ac˘ ato¸ si s ¸i în¸ telepciunea lui Dumnezeu v˘ a vor ajuta în orice împrejurare. Este nevoie ca în fa¸ ta copiilor s˘ a fie pus în practic˘ a principiul ferm, neclintit s ¸i vital al neprih˘ anirii. Asigura¸ ti-v˘ a c˘ a face¸ ti s˘ a lumineze adev˘ arata lumin˘ a în fa¸ ta elevilor vo¸ stri. Este nevoie de lumina cereasc˘ a. Nu l˘ asa¸ ti niciodat˘ a impresia c˘ a spiritul, gustul s ¸i dorin¸ tele voastre nu sunt mai înalte sau mai curate decât ale celor lume¸ sti. Dac˘ a voi, prin ac¸ tiunile voastre, le da¸ ti aceast˘ a impresie, face¸ ti ca o lumin˘ a fals˘ a, în¸ sel˘ atoare, s˘ a-i conduc˘ a spre ruin˘ a. Trâmbi¸ ta trebuie s˘ a dea un sunet clar. Exist˘ a o linie clar˘ a, bine delimitat˘ a, trasat˘ a de Dumnezeul Cel ve¸ snic între cel neprih˘ anit s ¸i cel p˘ ac˘ atos, între cel evlavios s ¸i cel lipsit de evlavie, între cei ascult˘ atori de poruncile lui Dumnezeu s ¸i cei neascult˘ atori. Scara pe care a v˘ azut-o Iacov în vedenia lui de noapte avea baza pe p˘ amânt s ¸i vârful îndreptat spre înaltul cerului; Dumnezeu [271] Însu¸ si Se afla deasupra sc˘ arii s ¸i slava Lui str˘ alucea asupra fiec˘ arei p˘ ar¸ ti din ea, îngerii care urcau s ¸i coborau pe aceast˘ a scar˘ a plin˘ a de str˘ alucire constituind un simbol al leg˘ aturii continue cu aceast˘ a lume s ¸i locurile cere¸ sti. Dumnezeu θ si aduce la îndeplinire voia Sa prin intermediul îngerilor cere¸ sti, care sunt mereu în leg˘ atur˘ a cu omenirea. Aceast˘ a scar˘ a descoper˘ a un important canal de leg˘ atur˘ a direct cu locuitorii acestui p˘ amânt. Scara i-a reprezentat lui Iacov pe Mântuitorul lumii, care leag˘ a p˘ amântul s ¸i cerul laolalt˘ a. Oricine a v˘ azut dovada s ¸i lumina adev˘ arului s ¸i accept˘ a adev˘ arul, m˘ arturisindus ¸i credin¸ ta în Domnul Isus Hristos, este un misionar în cel mai înalt sens al cuvântului. El este un beneficiar al comorilor cere¸ sti s ¸i este de datoria lui s˘ a le împ˘ art˘ as ¸easc˘ as ¸i altora, s˘ a împart˘ a ceea ce a primit. Celor care sunt accepta¸ ti s˘ a lucreze ca profesori în s ¸colile noastre ˘ un câmp pe care trebuie s˘ li se deschide în fa¸ ta a-l lucreze s ¸i s˘ a-l cultive, s˘ a semene s˘ amân¸ ta în vederea culegerii roadelor coapte. Ce satisfac¸ tie poate fi mai mare decât aceea de a fi lucr˘ atori împreun˘ a cu Dumnezeu în educarea s ¸i instruirea tinerilor s ¸i copiilor, ca ace¸ stia s˘ aL iubeasc˘ a pe Dumnezeu s ¸i s˘ a p˘ azeasc˘ a poruncile Lui? Îi conduce¸ ti voi la Domnul Isus pe ace¸ sti copii s ¸i tineri, ca s˘ a-L urmeze pe Domnul Hristos, marele P˘ astor care cheam˘ a, iar oile s ¸i mieii aud

240

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

glasul Lui s ¸i Îl urmeaz˘ a? Ce ar putea s˘ a fac˘ a s˘ a str˘ aluceasc˘ a mai mult sufletul lucr˘ atorului devotat, care î¸ si d˘ a tot interesul, decât s˘ a s ¸tie c˘ a munca lui permanent˘ as ¸i plin˘ a de r˘ abdare pentru Domnul nu a fost în zadar s ¸i s˘ a-¸ si vad˘ a elevii radiind de bucurie în sufletele lor pentru c˘ a Domnul Hristos le-a iertat p˘ acatele? Ce poate aduce mai mult˘ a mul¸ tumire aceluia care conlucreaz˘ a cu Dumnezeu decât s˘ a-¸ si vad˘ a copiii s ¸i tinerii primind impresiile Duhului lui Dumnezeu în adev˘ arata noble¸ te de caracter s ¸i în restaurarea chipului moral al lui Dumnezeu — copii care caut˘ a acea pace care vine de la Prin¸ tul p˘ acii? Este adev˘ arul o robie? Da — într-un anumit sens; el leag˘ a sufletele care doresc acest lucru de Domnul Isus Hristos printr-o [272] robie care îi face s˘ a-¸ si plece inimile în fa¸ ta îndur˘ arii Domnului Isus Hristos. O, aceasta înseamn˘ a mult mai mult decât pot pricepe min¸ tile ˘ pe m˘ arginite de a-L prezenta prin orice lucrare misionar˘ a cu putin¸ ta Domnul Isus Hristos s ¸i pe El r˘ astignit. «Dar El era str˘ apuns pentru p˘ acatele noastre, zdrobit pentru f˘ ar˘ adelegile noastre; pedeapsa, care ne d˘ a pacea, a c˘ azut peste El s ¸i prin r˘ anile Lui suntem t˘ am˘ adui¸ ti» (Isa. 53, 5). «Pe Cel ce n-a cunoscut nici un p˘ acat, El L-a f˘ acut p˘ acat pentru noi, ca noi s˘ a fim neprih˘ anirea lui Dumnezeu în El» (2 Corinteni 5, 21). Aceasta trebuie s˘ a fie povara lucr˘ arii noastre. Dac˘ a cineva se crede capabil s˘ a înve¸ te în Scoala ¸ de Sabat sau în s ¸coala de zi cu zi s ¸tiin¸ ta educa¸ tiei, acela are nevoie ca mai întâi s˘ a înve¸ te frica de Domnul, care este începutul în¸ telepciunii, s ¸i astfel va putea înv˘ a¸ ta cea mai înalt˘ a dintre toate s ¸tiin¸ tele. «Si ¸ via¸ ta ve¸ snic˘ a este aceasta, s˘ a Te cunoasc˘ a pe Tine, singurul Dumnezeu adev˘ arat, s ¸i pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu» (Ioan 17, 3). «Le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit s ¸i au cunoscut cu adev˘ arat c˘ a de la Tine au ie¸ sit s ¸i au crezut c˘ a Tu M-ai trimis» (Ioan 17, 8). Aceasta este lucrarea care ne-a fost pus˘ a înainte, s˘ a fim reprezentan¸ ti ai lui Hristos, a¸ sa cum El este în lumea noastr˘ a ˘ m prin cuvintele date un reprezentant al Tat˘ alui. Noi trebuie s˘ a înv˘ a¸ ta nou˘ a de lec¸ tiile Domnului Hristos. Le-am dat cuvintele pe care Mi ˘ tor care îi le-ai dat Tu.“ Noi avem lucrarea noastr˘ as ¸i fiecare înv˘ a¸ ta ˘ pe cei de vârst˘ înva¸ ta a fraged˘ a trebuie s˘ a primeasc˘ a într-o inim˘ a bun˘ a s ¸i sincer˘ a ceea ce Dumnezeu i-a descoperit s ¸i desf˘ as ¸urat în Cuvântul S˘ au Cel Sfânt prin lec¸ tiile Domnului Hristos s ¸i s˘ a fie binevoitor s˘ a accepte cuvintele vie¸ tii. Noi ne afl˘ am în ziua antitipic˘ a a isp˘ as ¸irii s ¸i nu trebuie doar s˘ a ne umilim inimile înaintea lui Dumnezeu s ¸i

C˘ atre înv˘ a¸ ta ˘ tori

241

˘ turii pe care îl s˘ a ne m˘ arturisim p˘ acatele, ci prin tot darul înv˘ a¸ ta ˘ m pe aceia cu care venim în contact s avem, s˘ a c˘ aut˘ am s˘ a-i înv˘ a¸ ta ¸i s˘ a-i convingem, prin cuvânt s ¸i exemplu personal, s˘ a-L cunoasc˘ a pe Dumnezeu s ¸i pe Domnul Isus Hristos pe care L-a trimis El. Oh, ce mult a¸ s dori ca Domnul cerului s˘ a deschid˘ a ochi care acum sunt orbi, pentru ca ei s˘ a se poat˘ a vedea a¸ sa cum îi vede Dumnezeu, ˘ mânt al lucr˘ s ¸i s˘ a le dea acel sim¸ ta arii care este de f˘ acut în câmpul misionar. Îns˘ a nu am n˘ adejde c˘ a toate apelurile pe care le fac vor fi [273] de folos, cu excep¸ tia cazurilor când Domnul vorbe¸ ste sufletului s ¸i înscrie cerin¸ tele Sale în inim˘ a. Oare nu s-ar putea ca fiecare om s˘ a simt˘ a c˘ a în c˘ amin are desemnat pentru el un câmp misionar vast s ¸i ˘ ri îndep˘ important s ¸i c˘ a nu este nevoie s˘ a plece în ¸ ta artate? Si ¸ în timp ce unii trebuie s˘ a proclame solia harului acelora care sunt departe, sunt mul¸ ti care trebuie s˘ a proclame aceast˘ a solie celor care sunt în apropiere. Scolile ¸ noastre trebuie s˘ a fie s ¸coli de instruire, care s˘ a-i califice pe tineri spre a deveni misionari atât prin cuvânt, cât s ¸i prin exemplu personal. Fie ca acela care lucreaz˘ a ca profesor s˘ a aib˘ a permanent în minte faptul c˘ a ace¸ sti copii au fost cump˘ ara¸ ti cu sângele Fiului lui Dumnezeu. Ei trebuie c˘ al˘ auzi¸ ti s˘ a ajung˘ a s˘ a cread˘ a în Domnul Hristos ca fiind Mântuitorul lor personal. Numele fiec˘ arui credincios este s˘ apat pe palmele mâinilor Sale. P˘ astorul cel Mare prive¸ ste de sus, din Sanctuarul ceresc, la oile Sale, le strig˘ a pe nume s ¸i le conduce. „Dac˘ a cineva a p˘ ac˘ atuit, avem un mijlocitor la Tat˘ al, pe Isus Hristos cel neprih˘ anit.“ O, ce adev˘ ar pre¸ tios s ¸i binecuvântat! ˘. El nu trateaz˘ a nici un caz cu indiferen¸ ta Parabola Lui impresionant˘ a despre p˘ astorul cel bun reprezint˘ a responsabilitatea fiec˘ arui slujitor s ¸i a fiec˘ arui cre¸ stin care a acceptat ˘ tor al copiilor s slujba de înv˘ a¸ ta ¸i tinerilor, de a le deschide Scriptura. Dac˘ a vreunul se r˘ at˘ ace¸ ste de turm˘ a, nu este c˘ autat prin cuvinte aspre s ¸i cu un bici s ¸i cu invita¸ tii st˘ aruitoare de a se întoarce. Cele 99 care nu s-au r˘ at˘ acit nu au nevoie atât de mult de simpatia s ¸i iubirea plin˘ a de duio¸ sie s ¸i mil˘ a a p˘ astorului. Ci p˘ astorul caut˘ a oaia sau mielul care i-a produs cea mai mare nelini¸ ste s ¸i i-a acaparat simpatia. P˘ astorul credincios, f˘ ar˘ a vreun interes anume, las˘ a restul turmei s ¸i, cu toat˘ a inima, cu tot sufletul s ¸i cu toate puterile, începe s-o caute pe cea pierdut˘ a. Si ¸ apoi, ce imagine — slav˘ a lui Dumnezeu — p˘ astorul se întoarce cu oaia în bra¸ te, bucurându-se la fiecare pas pe care îl face; el spune: „Bucura¸ ti-v˘ a împreun˘ a cu mine c˘ aci mi-am g˘ asit oaia [274]

242

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

care era pierdut˘ a.“ Sunt atât de recunosc˘ atoare c˘ a avem în parabol˘ a g˘ asirea oii. Si ¸ aceasta este lec¸ tia pe care p˘ astorul trebuie s˘ a o înve¸ te — succesul în a aduce înapoi oaia s ¸i mieii. Nu ne-a fost prezentat˘ a nici o imagine cu un p˘ astor întristat, care s˘ a se fi întors f˘ ar˘ a s˘ a fi g˘ asit oaia. Si ¸ Domnul Isus ne arat˘ a c˘ a pl˘ acerea s ¸i bucuria p˘ astorului de a-¸ si fi g˘ asit oaia pierdut˘ a produce mult˘ a bucurie în ceruri, printre îngeri. În¸ telepciunea lui Dumnezeu, puterea s ¸i iubirea Lui sunt f˘ ar˘ a egal. Avem garan¸ tia divin˘ a c˘ a nici m˘ acar una dintre oile pierdute, sau dintre mielu¸ sei, nu este trecut˘ a cu vederea sau l˘ asat˘ a neajutorat˘ a. Un lan¸ t de aur — îndurarea s ¸i mila puterii divine — este trecut în jurul fiec˘ arui suflet care se afl˘ a în primejdie. Atunci, oare agentul omenesc s˘ a nu coopereze cu Dumnezeu? S˘ a fie p˘ ac˘ atos, cu deficien¸ te în caracter el însu¸ si, ˘ de sufletele care sunt gata s˘ nep˘ as˘ ator fa¸ ta a piar˘ a? Domnul Isus l-a ˘. legat de tronul Lui ve¸ snic, sacrificându-Si ¸ propria Sa via¸ ta Descrierea pe care i-o face Zaharia lui Iosua, marele preot, este o reprezentare izbitoare a p˘ ac˘ atosului în favoarea c˘ aruia mijloce¸ ste ˘ . Satana st˘ Domnul Hristos pentru a putea fi adus la poc˘ ain¸ ta a în partea dreapt˘ a a Aceluia care mijloce¸ ste, împotrivindu-se lucr˘ arii Domnului Hristos s ¸i venind cu argumente c˘ a omul este proprietatea sa, din moment ce acesta l-a ales drept conduc˘ ator al s˘ au. Îns˘ a Ap˘ ar˘ atorul omului, Mântuitorul, Cel Atotputernic între cei puternici, aude cererile s ¸i preten¸ tiile lui Satana s ¸i îi r˘ aspunde: „«Domnul s˘ a te mustre, Satano! Domnul s˘ a te mustre, El care a ales Ierusalimul! Nu este el, Iosua, un t˘ aciune scos din foc?» Dar Iosua era îmbr˘ acat cu haine murdare, s ¸i totu¸ si st˘ atea în picioare înaintea Îngerului. Iar Îngerul, luând cuvântul, a zis celor ce erau înaintea Lui: «Dezbr˘ aca¸ ti-l de hainele murdare de pe el!» Apoi a zis lui Iosua: «Iat˘ a c˘ a îndep˘ artez de la tine nelegiuirea s ¸i te îmbrac cu haine de s˘ arb˘ atoare!».... Si ¸ i-au [275] pus o mitr˘ a curat˘ a pe cap s ¸i l-au îmbr˘ acat în haine, în timp ce Îngerul Domnului st˘ atea acolo“ (Zaharia 3, 2-5). Nu uita¸ ti c˘ a fiecare profesor care î¸ si asum˘ a responsabilitatea de a lucra cu min¸ tile omene¸ sti, c˘ a fiecare suflet care este înclinat s˘ a gre¸ seasc˘ as ¸i este u¸ sor ispitit constituie subiectul mijlocirii speciale a lui Hristos în favoarea sa. Nu cei s˘ an˘ ato¸ si au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Mijlocitorul plin de mil˘ a pledeaz˘ a în favoarea lui s ¸i oare omul p˘ ac˘ atos s ¸i limitat s˘ a resping˘ a chiar s ¸i un suflet?

C˘ atre înv˘ a¸ ta ˘ tori

243

˘ de sufletele pentru care S˘ a fie oare omul indiferent tocmai fa¸ ta Domnul Hristos mijloce¸ ste în cur¸ tile din ceruri? Îi ve¸ ti imita voi pe farisei, care nu aveau pic de mil˘ a, s ¸i pe Satana, care nu face altceva decât s˘ a acuze s ¸i s˘ a distrug˘ a? Sau fiecare, individual, v˘ a ve¸ ti umili sufletele înaintea lui Dumnezeu s ¸i ve¸ ti l˘ asa ca fierul îngâmf˘ arii voastre s˘ a fie supus s ¸i zdrobit? Nu asculta¸ ti glasul lui Satana, nu face¸ ti voia lui, sta¸ ti de partea lui Isus s ¸i fi¸ ti ca El, sim¸ tind cu duio¸ sie, Cel pentru care suferin¸ tele celor întrista¸ ti sunt ca s ¸i ale lui Lui Însu¸ si. Omul c˘ aruia i s-a iertat mult iube¸ ste mult. Domnul Isus este un Mijlocitor plin de mil˘ a, un mare preot credincios s ¸i plin de îndurare. El, Maiestatea Cerului, Regele slavei, poate s˘ a priveasc˘ a la omul atât de m˘ arginit, supus ispitirilor lui Satana, pentru c˘ a El Însu¸ si a sim¸ tit puterea vicleniilor diavolului. „Prin urmare, a trebuit s˘ a Se asemene fra¸ tilor S˘ ai în toate lucrurile [îmbr˘ acându-Si ¸ divinitatea în umanitate], ca s˘ a poat˘ a fi, în ce prive¸ ste leg˘ aturile cu Dumnezeu, un mare preot milos s ¸i vrednic de încredere, ca s˘ a fac˘ a isp˘ as ¸ire pentru p˘ acatele norodului. Si ¸ prin faptul c˘ a El Însu¸ si a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate s˘ a vin˘ a în ajutorul celor ce sunt ispiti¸ ti“ (Evrei 2, 17.18). Iat˘ a de ce, fra¸ tilor, fac apel la voi ca s˘ a lucra¸ ti a¸ sa cum a lucrat Hristos. Nu trebuie s˘ a v˘ a îmbr˘ aca¸ ti niciodat˘ a cu mantia severit˘ a¸ tii s ¸i s˘ a condamna¸ ti, s˘ a denun¸ ta¸ ti s ¸i s˘ a-i îndep˘ arta¸ ti de turm˘ a pe bie¸ tii muritori ispiti¸ ti, ci, ca împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu, vindeca¸ ti pe cei bolnavi spiritual. Ve¸ ti putea face acest lucru dac˘ a ve¸ ti avea [276] gândul lui Hristos. „C˘ aci n-avem un Mare Preot care s˘ a n-aib˘ a mil˘ a de sl˘ abiciunile noastre; ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca s ¸i noi, dar f˘ ar˘ a p˘ acat“ (Evrei 4, 15). „Nu s ¸tii? N-ai auzit? Dumnezeul Cel ve¸ snic, Domnul, a f˘ acut marginile p˘ amântului. El nu obose¸ ste, nici nu ostene¸ ste; priceperea Lui nu poate fi p˘ atruns˘ a.“ (Isa. 40, 28). [277] Christian Education, 161 1893.

Exmatricularea studen¸ tilor
Vreau s˘ a în¸ telege¸ ti un lucru, s ¸i anume c˘ a nu am fost de acord cu exmatricularea studen¸ tilor din s ¸coal˘ a, cu excep¸ tia cazurilor când destr˘ ab˘ alarea s ¸i imoralitatea impun acest lucru, pentru a nu fi afecta¸ ti s ¸i al¸ tii. S-a f˘ acut o gre¸ seal˘ a dând afar˘ a din s ¸coal˘ a studen¸ ti, cum a fost cazul _, _ s ¸i alte cazuri, ceea ce a fost foarte r˘ au, s ¸i sufletelor ˘ un drum care le-a asigurat un loc tratate astfel li s-a deschis în fa¸ ta în rândurile vr˘ ajma¸ sului, bine înarma¸ ti s ¸i bine echipa¸ ti. La fel s ¸i faptul de a face cunoscute public gre¸ selile studen¸ tilor din s ¸coal˘ a— am fost în situa¸ tia s˘ a v˘ ad s ¸i s˘ a aud câteva dintre aceste demasc˘ ari s ¸i mi-au fost ar˘ atate. Acestea au fost d˘ aun˘ atoare în toate privin¸ tele ˘ benefic˘ s ¸i nu au avut nici o influen¸ ta a asupra s ¸colii. Dac˘ a cei ce au avut un rol în aceste lucruri ar fi avut spiritul s ¸i în¸ telepciunea lui Hristos, ei ar fi g˘ asit o cale de corectare a dificult˘ a¸ tilor existente, mai degrab˘ a dup˘ a modelul Domnului Isus Hristos. Niciodat˘ a nu va fi de vreun ajutor studentului s˘ a fie umilit în fa¸ ta întregii s ¸coli. Aceasta produce o ran˘ a care ucide. Nu vindec˘ a nimic, nu folose¸ ste la nimic. Exist˘ a studen¸ ti care sunt exmatricula¸ ti din s ¸coal˘ a. Prin acest act, ei sunt arunca¸ ti pe terenul lui Satana spre a se lupta cu puterile s ¸i st˘ apânirile f˘ ar˘ a armura de ap˘ arare s ¸i ajung foarte u¸ sor prad˘ a în¸ sel˘ aciunilor lui Satana. Da¸ ti-mi voie s˘ a v˘ a spun un cuvânt în Numele Domnului. Când se procedeaz˘ a în mod corespunz˘ ator, în cazurile în care studen¸ tii se abat atât de pu¸ tin de pe cale, se va vedea c˘ a nu este necesar s˘ a fie suspenda¸ ti sau exmatricula¸ ti. Exist˘ a o cale dreapt˘ as ¸i Spiritul Domnului trebuie s˘ a lucreze la inima omului, c˘ aci, dac˘ a nu, vor fi f˘ acute gre¸ seli grave. Cea mai pl˘ acut˘ a lucrare care a fost încredin¸ tat˘ a omului este aceea de a lucra cu min¸ tile omene¸ sti. Profesorii trebuie s˘ a¸ tin˘ a seama c˘ a ei nu au de-a face cu îngeri, ci cu fiin¸ te omene¸ sti care au acelea¸ si pasiuni ca s ¸i ei. Caracterele nu sunt [278] toate modelate dup˘ a acela¸ si tipar. Acestea sunt mo¸ stenite. Defectele s ¸i calit˘ a¸ tile din caracter sunt astfel scoase la iveal˘ a. Fiecare profesor s˘ a fie atent la aceste lucruri. El are de-a face atât cu deform˘ ari de caracter, mo¸ stenite sau cultivate, cât s ¸i cu caractere frumoase s ¸i 244

Exmatricularea studen¸ tilor

245

este nevoie de mult har din partea profesorului pentru a s ¸ti cum s˘ a procedeze cu cei care gre¸ sesc, atât pentru binele lor momentan, cât s ¸i pentru binele lor ve¸ snic. Impulsul, ner˘ abdarea, mândria, egoismul s ¸i lauda de sine, toate acestea, dac˘ a vor fi nutrite, vor face mult r˘ au s ¸i vor arunca sufletul pe terenul de lupt˘ a al lui Satana, f˘ ar˘ a s˘ a aib˘ a în¸ telepciunea s˘ a-¸ si conduc˘ a propria lui corabie, ci va fi în pericolul de a fi azvârlit, prad˘ a ispitirilor lui Satana, pân˘ a când va ajunge o epav˘ a. Fiecare profesor are propriile lui tr˘ as˘ aturi de caracter asupra c˘ arora trebuie s˘ a vegheze, pentru ca Satana s˘ a nu-l poat˘ a folosi ca agent al s˘ au pentru a distruge sufletele, prin propriile lui tr˘ as˘ aturi de caracter ˘ pentru profesori este s˘ nesfin¸ tite. Unica siguran¸ ta a înve¸ te zi de zi în s ¸coala lui Hristos, blânde¸ tea Lui, smerenia Lui, s ¸i atunci eul va fi ascuns în Hristos s ¸i el va purta cu bucurie jugul lui Hristos s ¸i va ¸ tine cont c˘ a are de-a face cu mo¸ stenirea Lui. Trebuie s˘ a v˘ a spun c˘ a mi-a fost ar˘ atat c˘ a nu au fost folosite întotdeauna cele mai bune metode pentru a trata gre¸ selile studen¸ tilor, iar rezultatul a fost c˘ a sufletele au fost puse în pericol, iar unele s-au pierdut. Temperamentele rele ale profesorilor, procedeele lor neîn¸ telepte, mândria lor au f˘ acut o lucrare rea. Nu exist˘ a form˘ a de viciu, spirit lumesc sau be¸ tie care s˘ a fac˘ a o lucrare mai d˘ aun˘ atoare asupra caracterului, s˘ a produc˘ a am˘ ar˘ aciune sufletului, s˘ a stârneasc˘ a rele care s˘ a cople¸ seasc˘ a ceea ce este bine, ca patimile omene¸ sti care nu sunt st˘ apânite de Duhul lui Dumnezeu. Furia, o dat˘ a stârnit˘ a, nu se opre¸ ste niciodat˘ a. Cât de mul¸ ti fii risipitori sunt ¸ tinu¸ ti departe de Împ˘ ar˘ a¸ tia lui Dumnezeu datorit˘ a caracterului lipsit de iubire al celor care pretind c˘ a sunt cre¸ stini. Gelozia, invidia, mândria s ¸i sentimentele lipsite de mil˘ a, asprimea, r˘ aceala, lipsa de simpatie, toate acestea sunt însu¸ siri ale lui Satana. Profesorii vor avea de-a face cu aceste lucruri în caracterele studen¸ tilor. Este teribil s˘ a ai de-a face cu asemenea lucruri; îns˘ a, [279] c˘ autând s˘ a îndep˘ arteze aceste rele, de multe ori ˘ însu¸ lucr˘ atorul a dat pe fa¸ ta siri asem˘ an˘ atoare, care au f˘ acut r˘ au sufletului cu care a lucrat. În cer, într-adev˘ ar, nu exist˘ a loc pentru astfel de caractere. Pentru un om cu un astfel de caracter, cerul va fi un loc mizerabil, pentru c˘ a el însu¸ si este un om nenorocit. „Dac˘ a nu v˘ a na¸ ste¸ ti din nou“, spunea Domnul Isus, „cu nici un chip nu ve¸ ti vedea Împ˘ ar˘ a¸ tia cerurilor“. Omul trebuie s˘ a-I îng˘ aduie Domnului Hristos s˘ a locuiasc˘ a în˘ auntrul s˘ au, Hristos — n˘ adejdea slavei — pentru a intra în cer s ¸i astfel s˘ a ia

246

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

cerul cu el. Numai Domnul Isus poate modela s ¸i schimba caracterul. C˘ aci lipsa r˘ abd˘ arii, a bun˘ at˘ a¸ tii, a îng˘ aduin¸ tei, a altruismului s ¸i a iubirii izbucnesc involuntar atunci când nu suntem în gard˘ a, iar cuvintele necre¸ stine¸ sti s ¸i un caracter care nu este asemenea celui al lui Hristos duce adesea la ruina sufletului. „Nu se bucur˘ a de nelegiuire“ *. Nota¸ ti acest lucru. Apostolul vrea s˘ a spun˘ a c˘ a acolo unde se cultiv˘ a dragoste autentic˘ a pentru sufletele care sunt atât de pre¸ tioase, acest ˘ de aceia care au cel mai mult nevoie de lucru va fi manifestat fa¸ ta r˘ abdarea care sufer˘ a totul s ¸i este plin˘ a de bun˘ atate s ¸i care nu este gata s˘ a fac˘ a dintr-o gre¸ seal˘ a mic˘ a o ofens˘ a de neiertat, f˘ acând din gre¸ selile altora o surs˘ a continu˘ a. Dragostea pentru sufletele pentru care a murit Hristos nu va face ceea ce s-a f˘ acut datorit˘ a unor concep¸ tii ˘ de cel ce a gre¸ gre¸ site, fa¸ ta sit, expunându-i gre¸ selile s ¸i sl˘ abiciunea în fa¸ ta întregii s ¸coli. Cum crede¸ ti c˘ a a privit Domnul Isus la astfel de lucruri? Dac˘ a ar fi fost prezent acolo, El ar fi spus celor care au f˘ acut aceste lucruri: „Voi nu cunoa¸ ste¸ ti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.“ C˘ aci în Scriptur˘ a este ar˘ atat clar cum trebuie s˘ a se procedeze cu sufletul care r˘ at˘ ace¸ ste. „Lua¸ ti seama la voi în¸ siv˘ a ca s˘ a nu fi¸ ti ispiti¸ ti s ¸i voi“, de acest lucru trebuie s˘ a¸ tin˘ a cont inima înc˘ ap˘ a¸ tânat˘ a, neînduplecat˘ a. Dragostea lui Isus va acoperi o mul¸ time de p˘ acate, s ¸i acestea nu-l vor mai afecta pe cel vinovat, nefiind cazul s˘ a fie expuse spre a nu crea sentimente de acela¸ si fel nici în inima acelora c˘ arora le sunt prezentate aceste gre¸ seli s ¸i nici în inima celui cu care s-a procedat a¸ sa. Cel vinovat este adesea condus la disperare. Mintea lui nu se poate vindeca. Lucrarea pe care o ave¸ ti de f˘ acut este aceea de a avea harul lui Hristos în suflet s ¸i cel care ac¸ tioneaz˘ a [280] astfel nu se va face niciodat˘ a vinovat de a fi expus gre¸ selile altora, cu excep¸ tia cazurilor când a¸ sa este mai bine. Lucra¸ ti a¸ sa cum a lucrat Hristos. Martorul credincios vorbe¸ ste în Apocalipsa 21, 5. Dovedi¸ ti iubire. În cre¸ stinism nu exist˘ a nimic capricios. Dac˘ a un om nu-¸ si folose¸ ste bra¸ tul, acesta sl˘ abe¸ ste s ¸i î¸ si pierde t˘ aria muscular˘ a. Dac˘ a cre¸ stinul nu-¸ si pune la lucru puterile spirituale, el nu poate dobândi nici t˘ arie de caracter s ¸i nici vigoare moral˘ a. Dragostea este o plant˘ a foarte pre¸ tioas˘ as ¸i trebuie îngrijit˘ a ca s˘ a înfloreasc˘ a. Pre¸ tioasa plant˘ a a iubirii trebuie tratat˘ a (practicat˘ a) cu duio¸ sie s ¸i ea va deveni puternic˘ as ¸i viguroas˘ a, va aduce mult˘ a road˘ a, fiind o expresie a întregului caracter. Un caracter asemenea lui Hristos nu este un caracter egoist, nu este lipsit de bun˘ atate s ¸i nu va face

Exmatricularea studen¸ tilor

247

nici un r˘ au sufletelor care se lupt˘ a cu ispitirile lui Satana. Astfel, ˘ mintele celor care sunt ispiti¸ sim¸ ta ti vor fi de o asemenea natur˘ a, încât necazurile s ¸i ispitele lor le vor trata astfel, încât aurul curat va fi scos ˘ , iar zgura va arde. Aceasta este ceea ce a rânduit Dumla suprafa¸ ta nezeu pentru noi to¸ ti. În s ¸coala lui Hristos, to¸ ti î¸ si pot înv˘ a¸ ta zilnic lec¸ tia, atât profesorii, cât s ¸i elevii, pentru a putea fi r˘ abd˘ atori, umili, genero¸ si s ¸i nobili. To¸ ti trebuie s˘ a-L c˘ auta¸ ti pe Dumnezeu în cea mai ˘ vie, iar mâna transformatoare st˘ aruitoare rug˘ aciune s ¸i cu o credin¸ ta a lui Dumnezeu va lucra propriul S˘ au chip în caracterul vostru. Vor veni ispitiri, îns˘ a ele nu v˘ a vor birui. Ci prin harul primit în inim˘ a, ˘ de glasul lui Isus, caracterul s care este deschis˘ a fa¸ ta ¸i experien¸ ta vor cre¸ ste mereu, tot mai frumos, în mod ceresc. S˘ a nu uit˘ am c˘ a lucr˘ am cu suflete pe care Domnul Hristos le-a r˘ ascump˘ arat cu un pre¸ t infinit de mare pentru El Însu¸ si. Oh, spune¸ ti celui care se abate de pe cale: „Dumnezeu te iube¸ ste, El a murit pentru tine.“ Plânge¸ ti împreun˘ a cu ei, ruga¸ ti-v˘ a pentru ei. V˘ arsa¸ ti lacrimi pentru ei, nu v˘ a mânia¸ ti pe ei. Ei sunt proprietatea cump˘ arat˘ a de Hristos. Fiecare s˘ a se str˘ aduiasc˘ a s˘ a aib˘ a un caracter care s˘ a dovedeasc˘ a dragoste în toate faptele sale. „Dar dac˘ a va face cineva s˘ a p˘ ac˘ atuiasc˘ a pe unul din ace¸ sti micu¸ ti care cred în Mine, ar fi fost mai bine pentru el s˘ a i se lege de gât o piatr˘ a mare de moar˘ as ¸i s˘ a fie aruncat în mare.“ (Marcu 9, 42). Mai bine nu ar exista decât s˘ a fie lipsit de acea iubire pe care Domnul [281] ˘ în caracterul S˘ Hristos a dat-o pe fa¸ ta au s ¸i pe care a recomandat-o copiilor S˘ ai. Domnul Hristos a spus: „Iubi¸ ti-v˘ a unii pe al¸ tii a¸ sa cum v-am iubit Eu.“ Noi tr˘ aim într-o lume rea, aspr˘ a, insensibil˘ a, nemi˘ pentru loas˘ a. Satana s ¸i confedera¸ tia lui fac tot ce le st˘ a în putin¸ ta a seduce sufletele pentru care Domnul Hristos Si-a ¸ dat pre¸ tioasa ˘ . Oricine îl iube¸ Sa via¸ ta ste pe Dumnezeu în sinceritate s ¸i conform adev˘ arului va iubi sufletele pentru care a murit Hristos. Dac˘ a dorim ˘ de aceste suflete va fi s˘ a facem bine sufletelor, succesul nostru fa¸ ta propor¸ tional cu încrederea lor în noi s ¸i în func¸ tie de cât de mult le pre¸ tuim. Respectul ar˘ atat sufletului care se lupt˘ a constituie mijlocul sigur folosit de Domnul Hristos pentru redobândirea respectului de sine pe care omul l-a pierdut. Ideile noastre îng˘ aduitoare cu privire la ceea ce poate deveni acesta constituie un ajutor pe care noi nu îl putem pre¸ tui pe deplin. Noi avem nevoie de harul îmbel¸ sugat al lui ˘ practic˘ Dumnezeu în fiecare ceas s ¸i atunci vom avea o experien¸ ta a bogat˘ a, pentru c˘ a Dumnezeu este iubire. În acela în care s˘ al˘ as ¸luie¸ ste

248

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

dragostea locuie¸ ste Dumnezeu. Acorda¸ ti iubire acelora care au cel mai mult nevoie de ea. Cei mai nenoroci¸ ti, cei care au temperamentele cele mai dificile au nevoie de dragostea s ¸i mila noastr˘ a. Cei care ne pun la încercare r˘ abdarea au nevoie de dragostea noastr˘ a. Noi trecem prin lume o singur˘ a dat˘ a; fiecare lucru bun pe care putem s˘ a-l facem trebuie s˘ a-l facem cu seriozitate, neobosit, în acela¸ si spirit în care Si-a ¸ f˘ acut Domnul Hristos lucrarea. El nici nu c˘ adea de oboseal˘ a, nici nu se descuraja. Firile aspre, înc˘ ap˘ a¸ tânate, ursuze au cea mai mare nevoie de a fi ajutate. Cum pot fi ajutate? Doar prin acea ˘ de ei în felul în dragoste pe care a dovedit-o Domnul Hristos fa¸ ta care S-a purtat cu omenirea dec˘ azut˘ a. Îi pute¸ ti trata a¸ sa cum merit˘ a. Îns˘ a ce ar fi dac˘ a Domnul Hristos v-ar fi tratat astfel pe voi? El, care nu a meritat s˘ a fie tratat astfel, a fost tratat cum meritam noi s˘ a fim trata¸ ti. Dac˘ a v˘ a ve¸ ti purta cu unele persoane a¸ sa cum considera¸ ti voi c˘ a merit˘ as ¸i le ve¸ ti t˘ aia orice n˘ adejde, v˘ a ve¸ ti diminua influen¸ ta pe care o ave¸ ti s ¸i ve¸ ti ruina un suflet. Se merit˘ a? Nu, eu spun nu, de o sut˘ a de ori nu. Lega¸ ti-v˘ a de aceste suflete care au nevoie de tot ajutorul posibil, printr-o inim˘ a iubitoare, plin˘ a de simpatie s ¸i mil˘ a, [282] rev˘ arsând o dragoste asemenea celei a lui Hristos, s ¸i ve¸ ti salva un suflet de la moarte s ¸i ve¸ ti acoperi o sumedenie de p˘ acate. Nu ar fi mai bine s˘ a proced˘ am cu iubire? Ave¸ ti grij˘ a ce face¸ ti în privin¸ ta exmatricul˘ arii studen¸ tilor. Aceasta este o treab˘ a serioas˘ a. Ar trebui s˘ a fie o gre¸ seal˘ a foarte grav˘ a ca s˘ a apela¸ ti la o astfel de disciplinare. Apoi trebuie studiate cu grij˘ a toate circumstan¸ tele legate de cazul respectiv. Studen¸ tii care pleac˘ a de ˘ sau una mai mare, mii s acas˘ a la mic˘ a distan¸ ta ¸i mii de mile, sunt departe de c˘ amin s ¸i priva¸ ti de avantajele unui c˘ amin; iar dac˘ a sunt da¸ ti afar˘ a din s ¸coal˘ a, li se refuz˘ a privilegiile s ¸colii. Toate cheltuielile pentru ei vor fi suportate de cineva care s ¸i-a pus n˘ adejdea în ei, care cred c˘ a banii nu sunt investi¸ ti în zadar. Studentul este ispitit sau cade în ispit˘ as ¸i el trebuie pus sub disciplin˘ a pentru gre¸ seala sa. El simte profund c˘ a raportul vie¸ tii sale este mânjit s ¸i c˘ a el îi dezam˘ age¸ ste pe aceia care s ¸i-au pus n˘ adejdea în el c˘ a î¸ si va dezvolta caracterul sub influen¸ ta instruirii pe care o prime¸ ste la s ¸coal˘ a, ceea ce va r˘ aspl˘ ati tot ce s-a investit pentru el. Îns˘ a el este exmatriculat pentru prostiile lui. Ce va face el? Curajul este la nivelul cel mai sc˘ azut, curajul s ¸i chiar b˘ arb˘ a¸ tia îi lipsesc. El este în pagub˘ as ¸i un timp pre¸ tios a fost pierdut. Cine este bun s ¸i duios s ¸i simte povara pentru aceste suflete?

Exmatricularea studen¸ tilor

249

S˘ a nu ne mir˘ am c˘ a Satana este cel care trage foloase în aceste împrejur˘ ari. Ace¸ sti tineri sunt azvârli¸ ti pe terenul lui Satana s ¸i cele ˘ minte ale inimii omene¸ mai rele sim¸ ta sti ies la iveal˘ a, sunt înt˘ arite s ¸i confirmate. Vorbesc despre astfel de cazuri a¸ sa cum mi-au fost prezentate mie. A¸ s dori ca to¸ ti s˘ a poat˘ a vedea aceste lucruri în toate aspectele, a¸ sa cum mi-a fost ar˘ atat mie. Eu cred c˘ a ar trebui f˘ acute schimb˘ ari radicale în multe din regulile s ¸i metodele de comportare ˘ de min¸ fa¸ ta tile omene¸ sti. Ar trebui s˘ a existe mai mul¸ ti medici care s˘ a vindece suflete omene¸ sti, care s˘ a în¸ teleag˘ a cum s˘ a se poarte cu min¸ tile omene¸ sti. Ar trebui practicate mai mult iertarea, simpatia s ¸i dragostea s ¸i mai pu¸ tin metodele de descurajare, de zdrobire. S˘ a presupunem c˘ a Domnul Hristos S-ar purta cu fiii s ¸i fiicele Sale care ˘ de la El a¸ înva¸ ta sa cum se poart˘ a unealta omeneasc˘ a, profesorul, cu cei care sunt în grija sa; s ¸i atunci când Legea s ¸i poruncile Domnului [283] ar fi înc˘ alcate de noi, cei vinova¸ ti ar fi exmatricula¸ ti sau suspenda¸ ti, iar cei gre¸ si¸ ti ar fi lipsi¸ ti de c˘ al˘ auzirea Sa iubitoare, mântuitoare, ˘ toare, s în˘ al¸ ta ¸i l˘ asa¸ ti s˘ a-¸ si aleag˘ a propria cale f˘ ar˘ a ajutor divin, ce s-ar întâmpla oare cu sufletele noastre? Iubirea Lui care ne iart˘ a în mod continuu leag˘ a preocuparea sufletului nostru de El Însu¸ si. Puterea dragostei lui Dumnezeu m˘ a cople¸ se¸ ste când iau aminte la ea. Jugul lui Hristos nu este greu s ¸i sarcina lui este u¸ soar˘ a. Când p˘ atrundem mai mult dragostea lui Hristos, punând-o în practic˘ a, vom avea rezultate cu totul diferite în via¸ ta noastr˘ a de cre¸ stini, iar caracterele acelora cu care venim în leg˘ atur˘ a vor fi schimbate. Lucrul cel mai dificil pentru cineva este s˘ a renun¸ te la ceea ce crede el c˘ a este bine. Dragostea nu caut˘ a folosul s˘ au. Dragostea de origine cereasc˘ a p˘ atrunde mai adânc decât suprafa¸ ta lucrurilor. Dragostea nu se laud˘ a, nu se umfl˘ a de mândrie. Înt˘ arit˘ a de harul lui Hristos, dragostea nu se poart˘ a necuviincios. În cel care s˘ al˘ as ¸luie¸ ste dragostea, s˘ al˘ as ¸luie¸ ste Dumnezeu. Dumnezeu este dragoste. Noi to¸ ti avem ˘ , mil˘ nevoie de dragoste, bun˘ atate, îng˘ aduin¸ ta as ¸i amabilitate. Trebuie s˘ a d˘ am afar˘ a din suflet orice rest de egoism sau mândrie omeneasc˘ a. ˘ pentru Adam s Atunci când nu a mai existat nici o speran¸ ta ¸i Eva, ca urmare a c˘ alc˘ arii de lege s ¸i a p˘ acatului, când dreptatea cerea moartea p˘ ac˘ atosului, Domnul Hristos S-a oferit pe Sine Însu¸ si ca jertf˘ a pentru p˘ acatul lumii. Lumea se afla sub condamnare. Domnul Hristos a devenit înlocuitorul s ¸i siguran¸ ta omului. El avea s˘ a-Si ¸ dea via¸ ta pentru lume, care este considerat˘ a a fi oaia pierdut˘ a care s-a

250

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

r˘ at˘ acit de turm˘ a, socotit˘ a vinovat˘ as ¸i neajutorat˘ a. „Si ¸ dragostea st˘ a nu în faptul c˘ a noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul c˘ a El ne-a iubit pe noi s ¸i a trimis pe Fiul S˘ au ca jertf˘ a de isp˘ as ¸ire pentru p˘ acatele noastre“ (1 Ioan 4, 10). „Noi r˘ at˘ aceam cu to¸ tii ca ni¸ ste oi; fiecare î¸ si vedea de drumul lui; dar Domnul a f˘ acut s˘ a cad˘ a asupra Lui nelegiuirea noastr˘ a, a tuturor“ (Isaia 53, 6). Fiecare fiu s ¸i fiic˘ a a lui [284] Dumnezeu, dac˘ a Îl au pe Mântuitorul în inima lor, vor fi s ¸i ei ca Isus. ˘ un Orice suflet care nu L-a primit pe Mântuitorul va da pe fa¸ ta caracter care nu seam˘ an˘ a cu cel al Mântuitorului. Dragostea nu este nutrit˘ as ¸i nici nu este pus˘ a în practic˘ a. „În˘ al¸ ta¸ ti-L pe El, Mântuitorul nostru cel înviat“, în cuvinte, în discu¸ tiile pe care le ave¸ ti, în felul în care proceda¸ ti cu cei care au gre¸ sit. Stiu, ¸ prin sarcina care a fost pus˘ a asupra mea, c˘ a mul¸ ti dintre cei care func¸ tioneaz˘ a în s ¸colile noastre au nevoie s˘ a înve¸ te în s ¸coala ˘ de lui Hristos blânde¸ tea Sa, procedeele Sale pline de duio¸ sie fa¸ ta cei gre¸ si¸ ti, mila s ¸i iubirea Sa. Pân˘ a când nu se vor topi s ¸i nu va fi îndep˘ artat˘ a zgura din caracter, scopurile lor de lucru vor fi diferite. Sunt profund mâhnit˘ a în inima mea datorit˘ a rezultatelor grave ca urmare a procedeelor neîn¸ telepte, mult mai serioase decât sunt ˘ de propria lor con¸ ˘ sau fa¸ ˘ de mul¸ ti dispu¸ si s˘ a admit˘ a fa¸ ta stiin¸ ta ta Dumnezeu. Eul este atât de mare în mul¸ ti, luptând mereu pentru a prelua st˘ apânirea. Sunt dintre aceia care pretind c˘ a sunt urma¸ si ai ˘ de eu. Ei Domnului Isus Hristos, dar care nu au murit niciodat˘ a fa¸ ta nu au c˘ azut niciodat˘ a pe stânc˘ a pentru a fi zdrobi¸ ti. Pân˘ a când se va întâmpla acest lucru, ei vor tr˘ ai pentru sine; s ¸i dac˘ a ei mor în situa¸ tia în care se g˘ asesc, va fi prea târziu ca gre¸ selile lor s˘ a fie îndreptate vreodat˘ a. Eu iubesc sufletele lor. Domnul Isus iube¸ ste sufletele lor s ¸i El va face o lucrare bun˘ a pentru ei, dac˘ a se vor umili sub mâna Lui atotputernic˘ a, dac˘ a se vor poc˘ ai, se vor converti s ¸i se vor preda zi de zi lui Dumnezeu. Trebuie s˘ a existe o consacrare continu˘ a, zilnic˘ a. Noi trebuie s˘ a fim aten¸ ti la am˘ anunte, s˘ a fim întotdeauna în gard˘ a cu privire la eu s ¸i s˘ a c˘ aut˘ am s˘ a folosim orice ocazie pentru a face ceea ce este bine pentru sufletele pentru care Domnul Hristos Si-a ¸ dat via¸ ta, ca ei s˘ a poat˘ a deveni ai Lui. Când instrumentele omene¸ sti se poart˘ a cu aceste suflete într-un spirit aspru, ele întristeaz˘ a inima lui Hristos s ¸i Îl expun batjocurii, deoarece ei reprezint˘ a gre¸ sit caracterul Domnului Hristos. Cineva a spus: „Bun˘ atatea ta m-a f˘ acut s˘ a ajung

Exmatricularea studen¸ tilor

251

mare“. M˘ a rog Tat˘ alui nostru ceresc ca to¸ ti cei care sunt în s ¸colile noastre s˘ a fie în Hristos a¸ sa cum ml˘ adi¸ ta este legat˘ a de vie. [285] MS., 1893.

C˘ atre studen¸ tii de la colegiul din Battle Creek
˘ mânt de la Am un deosebit interes pentru institu¸ tia de înv˘ a¸ ta Battle Creek. Timp de ani de zile, so¸ tul meu s ¸i cu mine ne-am str˘ aduit mult ca s˘ a întemeiem o s ¸coal˘ a în care tinerii s ¸i copiii no¸ stri ˘ de s ˘ de colegiile din s˘ a aib˘ a avantaje fa¸ ta ¸colile obi¸ snuite sau fa¸ ta lume. Domnul a ar˘ atat clar care trebuie s˘ a fie caracterul influen¸ tei s ¸i ˘ turii pe care s înv˘ a¸ ta ¸coala trebuie s˘ a-l men¸ tin˘ a ca s˘ a poat˘ a fi adus˘ a la îndeplinire lucrarea important˘ a pentru care a fost rânduit˘ a. Deoarece cunoa¸ sterea s ¸i frica de Domnul constituie începutul în¸ telepciunii, era necesar ca studiul Bibliei s˘ a ocupe un loc proeminent între diferitele discipline ale educa¸ tiei s ¸tiin¸ tifice. Standardul s ¸colii trebuie s˘ a fie înalt, iar principiile vitale ale evlaviei trebuia continuu p˘ astrate în fa¸ ta studen¸ tilor ca fiind printre cele mai importante tr˘ as˘ aturi ale educa¸ tiei. „Si ¸ via¸ ta ve¸ snic˘ a este aceasta, s˘ a Te cunoasc˘ a pe Tine, singurul Dumnezeu adev˘ arat, s ¸i pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.“ Tinerii aveau nevoie s˘ a fie instrui¸ ti cu privire la vremurile în care tr˘ aim s ¸i ajuta¸ ti s˘ a în¸ teleag˘ a ce se va întâmpla înainte de încheierea istoriei lumii. Un motiv pentru care a fost necesar s˘ a întemeiem propriile noastre institu¸ tii a fost faptul c˘ a p˘ arin¸ tii nu puteau contracara influen¸ ta ˘ turii pe care copiii lor o primeau în s înv˘ a¸ ta ¸colile publice, iar lucrurile eronate pe care le înv˘ a¸ tau acolo îi conduceau pe cei tineri pe ˘ mai puternic˘ c˘ ai gre¸ site. Nu poate exista o influen¸ ta a asupra min¸ tii ˘ principiile tinerilor s ¸i copiilor decât cea a profesorilor care îi înva¸ ta s ¸tiin¸ tei. Din acest motiv, era evident c˘ a trebuia înfiin¸ tate s ¸coli în care copiii no¸ stri s˘ a poat˘ a fi înv˘ a¸ ta¸ ti pe calea adev˘ arului. În s ¸colile noastre, s-a specificat c˘ a tinerii aveau s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti principiile biblice ale ˘ de care vor avea parte s˘ [286] cump˘ at˘ arii s ¸i c˘ a orice influen¸ ta a-i ajute s˘ a evite nebunia acestui veac destr˘ ab˘ alat, care face repede din lume o a doua Sodom˘ a. ˘ mânt, trebuia exercitat˘ ˘ În institu¸ tiile noastre de înv˘ a¸ ta a o influen¸ ta care s˘ a contracareze influen¸ ta lumii, care s˘ a nu încurajeze îng˘ aduirea poftei, a satisfacerii egoiste a sim¸ turilor prin mândrie, ambi¸ tie, 252

C˘ atre studen¸ tii de la colegiul din Battle Creek

253

iubire de îmbr˘ ac˘ aminte s ¸i etalare, pl˘ acere pentru laud˘ as ¸i flatare s ¸i lupt˘ a pentru înalte onoruri s ¸i recompense pentru meritele s ¸colare. Toate aceste lucruri urmau s˘ a fie descurajate în s ¸colile noastre. Ar fi imposibil de evitat aceste lucruri trimi¸ tându-i la s ¸colile publice, unde zi de zi ei ar fi fost în contact cu ceea ce le-ar fi contaminat ˘ în obiceiurile. Pretutindeni în lume exista o atât de mare neglijen¸ ta ce prive¸ ste educa¸ tia corespunz˘ atoare din c˘ amin, c˘ a educa¸ tia se f˘ acea în s ¸colile publice care, în cea mai mare parte, erau destr˘ ab˘ alate s ¸i cufundate în viciu. Lucrarea pe care noi, ca popor, trebuia s˘ a o facem în aceast˘ a ˘ era aceea de a întemeia o s privin¸ ta ¸coal˘ as ¸i de a îndeplini lucrarea pe care Domnul Isus Hristos, din stâlpul de nor, o f˘ acea pentru a c˘ al˘ auzi pe poporul S˘ au — aceea de a instrui s ¸i înv˘ a¸ ta pe copiii no¸ stri cu privire la poruncile lui Dumnezeu. Desconsiderarea v˘ adit˘ a a Legii lui Dumnezeu de c˘ atre lume contamina morala acelora care pretindeau c˘ a¸ tin Legea lui Dumnezeu. Îns˘ a noi suntem chema¸ ti s˘ a urm˘ am exemplul lui Avraam. Despre el, Domnul a spus: „C˘ aci îl cunosc s ¸i s ¸tiu c˘ a are s˘ a porunceasc˘ a fiilor lui s ¸i casei lui dup˘ a el s˘ a ¸ tin˘ a calea Domnului, f˘ acând ce este drept s ¸i bine“ (Geneza 18, 19). Avraam a trebuit s˘ a-¸ si p˘ ar˘ aseasc˘ a¸ tara s ¸i casa tat˘ alui s˘ au s ¸i s˘ a se opreasc˘ a într-o ¸ tar˘ a str˘ ain˘ a, pentru a putea introduce cu succes noua ordine a lucrurilor în familia sa. Providen¸ ta lui Dumnezeu îi pune la dispozi¸ tie continuu noi metode s ¸i, din genera¸ tie în genera¸ tie, trebuia s˘ a se fac˘ a progrese pentru a se putea p˘ astra în lume cuno¸ stin¸ ta adev˘ aratului Dumnezeu, a legilor s ¸i poruncilor Sale. Acest lucru se putea realiza doar cultivând religia în c˘ amin. Îns˘ a era imposibil ca Avraam s˘ a fac˘ a acest lucru cât timp era înconjurat de rude s ¸i prieteni [287] idolatri. La porunca lui Dumnezeu, el trebuia s˘ a plece singur s ¸i s˘ a asculte de vocea Domnului Hristos, conduc˘ atorul copiilor lui Israel. Domnul Isus a fost pe p˘ amânt pentru a instrui s ¸i înv˘ a¸ ta poporul ales al lui Dumnezeu. Avraam s-a hot˘ arât s˘ a asculte de Legea lui Dumnezeu s ¸i Domnul s ¸tia c˘ a el nu avea s˘ a tr˘ adeze adev˘ arul divin ˘ de care s ¸i nici s˘ a accepte vreun alt c˘ al˘ auzitor în afar˘ a de El, fa¸ ta sim¸ tea r˘ aspunderea de a asculta. El a recunoscut c˘ a era responsabil ˘ tura pe care o d˘ de înv˘ a¸ ta adea casei sale s ¸i copiilor s˘ ai s ¸i le-a poruncit s˘ a fac˘ a ceea ce este drept s ¸i bine. Înv˘ a¸ tându-i legile lui Dumnezeu, el îi înv˘ a¸ ta c˘ a Domnul este judec˘ atorul nostru, d˘ at˘ atorul Legii s ¸i Împ˘ aratul s ¸i c˘ a p˘ arin¸ tii s ¸i copiii trebuie s˘ a fie condu¸ si de El; c˘ a din

254

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

partea p˘ arin¸ tilor nu trebuia s˘ a existe asuprire, iar din partea copiilor neascultare. Domnul i-a poruncit lui Moise s˘ a mearg˘ as ¸i s˘ a-i vorbeasc˘ a lui faraon, rugându-l s˘ a-l lase pe Israel s˘ a plece din Egipt. Ei se aflau în Egipt de 400 de ani, unde fuseser˘ a robi. Fuseser˘ a mânji¸ ti de idolatrie s ¸i sosise timpul când Domnul i-a chemat afar˘ a din Egipt pentru a putea ¸ tine legile s ¸i Sabatul S˘ au pe care El le instituise în Eden. El a rostit c˘ atre ei Cele Zece Porunci pe Muntele Sinai, într-o m˘ are¸ tie ˘ toare, pentru ca ei s˘ înfrico¸ sa a poat˘ a în¸ telege caracterul sacru s ¸i ve¸ snic al Legii s ¸i s˘ a pun˘ a temelia pentru multe genera¸ tii, înv˘ a¸ tându-¸ si copiii cerin¸ tele obligatorii ale preceptelor sfinte ale lui Dumnezeu. Aceasta este lucrarea pe care noi o avem de f˘ acut. De la amvonul bisericilor populare se proclam˘ a c˘ a prima zi a s˘ apt˘ amânii este Sabatul Domnului; îns˘ a Domnul ne-a dat lumin˘ a, ar˘ atându-ne c˘ a porunca a patra a Decalogului este tot la fel de obligatorie ca s ¸i celelalte nou˘ a porunci din Legea Moral˘ a. Este lucrarea noastr˘ a s˘ a ar˘ at˘ am clar copiilor no¸ stri c˘ a prima zi a s˘ apt˘ amânii nu este adev˘ aratul Sabat s ¸i c˘ a p˘ azirea acesteia, dup˘ a ce am primit lumina cu privire la adev˘ aratul [288] Sabat, constituie idolatrie s ¸i este în total˘ a contradic¸ tie cu Legea lui Dumnezeu. Pentru a-i putea înv˘ a¸ ta cu privire la cerin¸ tele Legii lui Iehova, este necesar s˘ a-i separ˘ am pe copiii no¸ stri de asocierile s ¸i influen¸ tele lume¸ sti s ¸i s˘ a p˘ astr˘ am în mintea lor adev˘ arul Scripturii, înv˘ a¸ tându-i cuvânt cu cuvânt, precept cu precept, pentru ca ei s˘ a nu ˘ de Dumnezeu. se dovedeasc˘ a necredincio¸ si fa¸ ta Protestan¸ tii au acceptat sabatul fals, copilul papalit˘ a¸ tii, s ¸i l-au în˘ al¸ tat mai presus de ziua cea sfânt˘ a a lui Dumnezeu; iar institu¸ tiile ˘ mânt au fost întemeiate cu scopul expres de a connoastre de înv˘ a¸ ta tracara influen¸ ta acelora care nu urmeaz˘ a cuvântul lui Dumnezeu. Acestea sunt motive suficiente care s˘ a arate necesitatea de a avea ˘ mânt; c˘ ˘m propriile noastre institu¸ tii de înv˘ a¸ ta aci noi trebuie s˘ a înv˘ a¸ ta adev˘ arul, s ¸i nu minciuna sau închipuirile omene¸ sti. Scoala ¸ trebuie s˘ a completeze educa¸ tia din c˘ amin s ¸i, atât în c˘ amin, cât s ¸i în s ¸coal˘ a, trebuie p˘ astrate simplitatea în îmbr˘ ac˘ aminte, în diet˘ as ¸i în distrac¸ tii. Trebuie creat˘ a o atmosfer˘ a care s˘ a nu d˘ auneze naturii morale. Cuvânt cu cuvânt, precept dup˘ a precept, copiii no¸ stri s ¸i to¸ ti membrii familiilor noastre trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a r˘ amân˘ a pe calea Domnului s ¸i s˘ a stea neclinti¸ ti pentru adev˘ ar s ¸i neprih˘ anire. Trebuie s˘ a ne men¸ tinem pe pozi¸ tii împotriva oric˘ arui sofism care tulbur˘ a acest veac dec˘ azut,

C˘ atre studen¸ tii de la colegiul din Battle Creek

255

în care minciuna este în˘ al¸ tat˘ as ¸i atât de mult amestecat˘ a cu adev˘ arul, încât este aproape imposibil ca cei neobi¸ snui¸ ti cu distinc¸ tia pe care o face Scriptura între tradi¸ tiile omene¸ sti s ¸i Cuvântul lui Dumnezeu s˘ a deosebeasc˘ a adev˘ arul de minciun˘ a. S-a scris clar c˘ a în acest veac ˘s „unii se vor lep˘ ada de credin¸ ta ¸i se vor alipi de duhuri în¸ sel˘ atoare s ¸i ˘ turile demonilor“ (1 Timotei 4, 1). de înv˘ a¸ ta Pe m˘ asur˘ a ce adev˘ arul este adus în via¸ ta practic˘ a, standardul trebuie ridicat mai sus s ¸i tot mai sus, pentru a întruni cerin¸ tele Bibliei. ˘ de mod˘ ˘ de obiceiurile s Aceasta presupune opozi¸ tie fa¸ ta a, fa¸ ta ¸i practicile lume¸ sti. Influen¸ tele lumii, ca s ¸i valurile m˘ arii se abat împotriva urma¸ silor lui Hristos pentru a-i îndep˘ arta de la adev˘ aratele principii ale bun˘ at˘ a¸ tii s ¸i harului lui Hristos; îns˘ a ei trebuie s˘ a r˘ amân˘ a neclinti¸ ti ca stânca pentru principii. Va fi nevoie de curaj moral [289] pentru a face acest lucru, iar cei ale c˘ aror suflete nu sunt întemeiate pe Stânca cea ve¸ snic˘ a vor fi m˘ atura¸ ti de valul lumesc. Noi putem r˘ amâne neclinti¸ ti numai dac˘ a via¸ ta noastr˘ a este ascuns˘ a cu Hristos ˘ în Dumnezeu. Când ne opunem lumii, vom avea total˘ a independen¸ ta moral˘ a. Conformându-ne în totul voin¸ tei lui Dumnezeu, noi ne vom a¸ seza pe un teren avantajos s ¸i vom fi con¸ stien¸ ti de nevoia unei ˘ de obiceiurile s desp˘ ar¸ tiri categorice fa¸ ta ¸i practicile lumii. Noi nu ˘ de trebuie s˘ a ridic˘ am standardul nostru doar cu pu¸ tin mai sus fa¸ ta standardul lumii; ci noi trebuie s˘ a facem ca linia de demarca¸ tie s˘ a fie vizibil˘ a. În biseric˘ a sunt mul¸ ti care cu inima apar¸ tin lumii, îns˘ a Dumnezeu îi cheam˘ a pe aceia care pretind a crede cel mai înalt adev˘ ar s˘ a se ridice mai presus de atitudinea întâlnit˘ a în bisericile de ast˘ azi. Unde este t˘ ag˘ aduirea de sine, unde este purtarea crucii despre care Domnul Hristos a spus c˘ a trebuie s˘ a-i caracterizeze pe ˘ atât de mic˘ urma¸ sii S˘ ai? Motivul pentru care avem o influen¸ ta a asupra rudelor s ¸i prietenilor necredincio¸ si este pentru c˘ a s-a v˘ azut prea pu¸ tin˘ a deosebire între obiceiurile noastre s ¸i cele ale lumii. P˘ arin¸ tii trebuie s˘ a se trezeasc˘ as ¸i s˘ a-¸ si cure¸ te sufletul prin tr˘ airea adev˘ arului în via¸ ta lor din c˘ amin. Când vom ajunge la standardul pe care Domnul dore¸ ste s˘ a-l atingem, cei lume¸ sti îi vor privi pe adventi¸ stii de ziua a s ¸aptea ca fiind ciuda¸ ti, unici s ¸i extremi¸ sti rigizi. „Noi suntem o priveli¸ ste pentru lume, îngeri s ¸i oameni.“ (1 Corinteni 4, 9). ˘ de Dumnezeu Noi suntem sub un leg˘ amânt solemn, sacru, fa¸ ta spre a ne cre¸ ste copiii nu pentru lume, nu pentru a pune mâinile

256

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

lor în mâinile lumii, ci pentru a-L iubi pe Dumnezeu, a se teme ˘ m s˘ de El s ¸i a p˘ azi poruncile Sale. Noi trebuie s˘ a-i înv˘ a¸ ta a lucreze în mod inteligent pentru Hristos, pentru a prezenta acelora cu care se asociaz˘ a un caracter cre¸ stin nobil. Pentru acest motiv au fost înfiin¸ tate s ¸colile noastre, pentru ca tinerii s ¸i copiii no¸ stri s˘ a fie astfel ˘ de partea lui Dumnezeu în educa¸ ti, încât s˘ a exercite o influen¸ ta lume. Atunci s˘ a devin˘ a oare s ¸colile noastre ca s ¸i cele din lume s ¸i s˘ a [290] urmeze practicile s ¸i obiceiurile ei? „V˘ a îndemn dar, fra¸ tilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, s˘ a aduce¸ ti trupurile voastre ca o jertf˘ a vie, sfânt˘ a, pl˘ acut˘ a lui Dumnezeu, aceasta va fi din partea noastr˘ a o slujb˘ a duhovniceasc˘ a.“ (Romani 12, 1). Atunci când cei care au ajuns la vârsta tinere¸ tii s ¸i maturit˘ a¸ tii nu ˘ între s v˘ ad nici o diferen¸ ta ¸colile noastre s ¸i colegiile din lume s ¸i nu ˘ pentru care s˘ au nici o preferin¸ ta a opteze s ¸i având în vedere c˘ a în s ¸colile din lume minciuna este înv˘ a¸ tat˘ a prin cuvânt s ¸i exemplu, atunci înseamn˘ a c˘ a este nevoie de o examinare atent˘ a a motivelor care au ˘ mânt condus la o asemenea concluzie. Institu¸ tiile noastre de înv˘ a¸ ta ˘ de lume. s-ar putea s˘ a se clatine, alunecând spre conformare fa¸ ta Pas cu pas, ele pot înainta spre asem˘ anarea cu lumea; îns˘ a ele sunt prizoniere ale speran¸ tei s ¸i Dumnezeu le va lumina s ¸i corecta s ¸i le va ˘ de lume. aduce înapoi pozi¸ tia lor de integritate s ¸i diferen¸ tiere fa¸ ta Eu veghez cu un interes deosebit s ¸i sper s˘ a v˘ ad s ¸colile noastre cu totul p˘ atrunse de spiritul religiei adev˘ arate s ¸i curate. Când studen¸ tii sunt astfel p˘ atrun¸ si, vor vedea c˘ a este de f˘ acut o mare lucrare pentru Hristos, iar timpul pe care îl folosesc acum pentru distrac¸ tii îl vor folosi pentru a face în mod serios lucrare misionar˘ a. Ei se vor str˘ adui s˘ a fac˘ a bine tuturor celor din jurul lor, s˘ a ridice sufletele care zac în descurajare s ¸i s˘ a ilumineze pe aceia care se afl˘ a în întuneric s ¸i r˘ at˘ acire. Ei se vor îmbr˘ aca cu Domnul Isus Hristos s ¸i nu se vor mai preocupa de firea p˘ amânteasc˘ a pentru a-i satisface poftele. [291] The Review and Herald, 9 iunie, 1894.

Studen¸ tilor li se cere s˘ a fie conlucr˘ atori cu Dumnezeu
Domnul Isus a murit pentru neamul omenesc s ¸i, dându-Si ¸ via¸ ta, El a în˘ al¸ tat omenirea pe scara valorii morale a lui Dumnezeu. Fiul Dumnezeului Celui infinit Si-a ¸ îmbr˘ acat divinitatea cu natura omeneasc˘ as ¸i S-a supus mor¸ tii pe cruce, pentru a putea deveni mijlocul prin care omenirea s˘ a se poat˘ a întâlni cu Divinitatea. El a f˘ acut posibil ca omul s˘ a devin˘ a p˘ arta¸ s la natura divin˘ as ¸i s˘ a scape de stric˘ aciunea care este în lume prin pofte. Domnul Hristos lucreaz˘ a continuu pentru a în˘ al¸ ta s ¸i înnobila pe om s ¸i El cere ca orice suflet pe care l-a r˘ ascump˘ arat din nenorocirea f˘ ar˘ a n˘ adejde s˘ a colaboreze cu El în marea lucrare de mântuire a celor pierdu¸ ti. Noi nu trebuie s˘ a întindem curse s ¸i s˘ a facem planuri secrete pentru a conduce sufletele în ispit˘ a. Oh, dac˘ a fiecare ar putea s˘ a vad˘ a aceast˘ a problem˘ a în toate detaliile, a¸ sa cum mi-a fost prezentat˘ a mie, cât de repede l-ar p˘ ar˘ asi ei pe vr˘ ajma¸ sul s ¸i lucrarea lui me¸ ste¸ sugit˘ a! Cât de mult ar dispre¸ tui ei acele lucruri prin care p˘ acatul este adus asupra familiei omene¸ sti! Cât de mult ar urî ei p˘ acatul cu o ur˘ a des˘ avâr¸ sit˘ a, dac˘ a ar lua în seam˘ a faptul c˘ a a costat via¸ ta Comandantului cerurilor, ca ei s˘ a nu piar˘ as ¸i omul s˘ a nu fie rob dezn˘ ad˘ ajduit legat la carul lui Satana, un sclav dec˘ azut supus voin¸ tei sale, un trofeu al victoriei s ¸i împ˘ ar˘ a¸ tiei sale. Cine se va ata¸ sa de Satana? Cine va purta emblema lui? Cine îl va alege drept c˘ apitan s ¸i va refuza s˘ a stea sub steagul însângerat al C˘ apitanului mântuirii noastre? Domnul Hristos a murit pentru fiecare fiu s ¸i fiic˘ a a lui Adam; s ¸i când Fiul lui Dumnezeu a dovedit o dragoste atât de uimitoare, f˘ acând acest mare sacrificiu pentru omul p˘ ac˘ atos, pentru ca acesta, prin credin¸ ta în El, s˘ a nu piar˘ as ¸i ˘ ve¸ s˘ a aib˘ a via¸ ta snic˘ a, cum ar putea oare acela care este beneficiarul acestei extraordinare iubiri s˘ a fie indiferent, s˘ a r˘ amân˘ a în p˘ acat s ¸i [292] neascultare s ¸i s˘ a nu-L m˘ arturiseasc˘ a cu toat˘ a inima pe Hristos, f˘ ar˘ a nici o clip˘ a de întârziere? Cum este posibil ca cineva s˘ a iubeasc˘ a 257

258

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

r˘ aul? Cum ar putea tinerii s˘ a se înjoseasc˘ as ¸i s˘ a-¸ si ofere capacit˘ a¸ tile lui Satana, l˘ asând influen¸ ta lor pe seama a ceea ce le va sl˘ abi propria ˘ ? F˘ lor putere moral˘ as ¸i eficien¸ ta acând voia Aceluia care iube¸ ste lumea s ¸i care a dat pe singurul S˘ au Fiu s˘ a moar˘ a pentru ea, ei î¸ si fortific˘ a orice facultate a sufletului s ¸i î¸ si sporesc fericirea s ¸i pacea. Domnul i-a onorat mult pe oameni, dându-L pe Domnul Hristos pentru a-i smulge de sub preten¸ tiile lui Satana. V˘ a ve¸ ti reveni voi oare? Ve¸ ti primi voi darul lui Hristos? Sau ve¸ ti refuza ceea ce a f˘ acut El? Domnul Isus a spus: „Cine nu adun˘ a împreun˘ a cu Mine risipe¸ ste.“ De asemenea, El a spus: „F˘ ar˘ a Mine nu pute¸ ti face nimic“ s ¸i „Harul Meu î¸ ti este de ajuns.“ Oricine caut˘ a s˘ a fac˘ a bine prin propriile lui puteri limitate va descoperi c˘ a toate eforturile lui vor fi sortite e¸ secului; îns˘ a cei care Îl caut˘ a pe Domnul Hristos prin ˘ vor descoperi în El un Mântuitor personal. Ei se vor înrola credin¸ ta în armata Lui, vor deveni osta¸ sii S˘ ai s ¸i vor lupta lupta cea bun˘ a a credin¸ tei. Dac˘ a ei sunt studen¸ ti, vor sim¸ ti c˘ a menirea lor este s˘ a fac˘ a din s ¸coal˘ a institu¸ tia cea mai ordonat˘ a, cea mai elevat˘ as ¸i cea mai vrednic˘ a de laud˘ a din lume. Ei vor a¸ seza orice p˘ articic˘ aa influen¸ tei lor de partea lui Dumnezeu, de partea lui Hristos s ¸i de partea fiin¸ telor cere¸ sti. Ei vor sim¸ ti c˘ a este de datoria lor s˘ a formeze o societate cre¸ stin˘ a pentru a putea ajuta pe orice student s˘ a vad˘ a cât de nes˘ abuit˘ a este o cale pe care Dumnezeu nu o poate aproba. Ei vor ˘ pentru strânge împreun˘ a cu Hristos s ¸i vor face tot ce le st˘ a în putin¸ ta a-¸ si des˘ avâr¸ si un caracter cre¸ stin. Ei vor lua asupra lor în¸ si¸ si lucrarea de a-i conduce pe s ¸chiopi s ¸i pe cei slabi pe c˘ ararea cea sigur˘ a care duce spre cer. Ei vor pl˘ anui adun˘ ari s ¸i întruniri cre¸ stine, care vor fi o ˘ mânt, s binecuvântare pentru institu¸ tia de înv˘ a¸ ta ¸i vor face tot ce le st˘ a în putere pentru ca s ¸coala s˘ a devin˘ a ceea ce Dumnezeu a rânduit [293] s˘ a fie. Ei vor fi con¸ stien¸ ti de valoarea s ¸i eficien¸ ta întâlnirilor cre¸ stine în vederea preg˘ atirii de misionari care s˘ a mearg˘ as ¸i s˘ a duc˘ a lumii solia de avertizare. Studen¸ tii ar trebui s˘ a aib˘ a propriile lor ore de rug˘ aciune, în care s˘ a-¸ si poat˘ a în˘ al¸ ta cererile lor simple, arz˘ atoare, ca Dumnezeu s˘ a-l binecuvânteze pe directorul s ¸colii cu t˘ arie fizic˘ a, minte clar˘ a, putere moral˘ as ¸i discern˘ amânt spiritual s ¸i pentru ca fiecare profesor s˘ a fie înzestrat cu harul lui Hristos s ¸i calificat s˘ a-¸ si fac˘ a lucrarea cu credincio¸ sie s ¸i dragoste arz˘ atoare. Ei ar trebui s˘ a se roage ca profesorii s˘ a poat˘ a fi unelte prin care Dumnezeu s˘ a lucreze, pentru a face ca

Studen¸ tilor li se cere s˘ a fie conlucr˘ atori cu Dumnezeu

259

binele s˘ a predomine asupra r˘ aului prin cunoa¸ sterea lui Isus Hristos pe care L-a trimis El. Fie ca Dumnezeu s˘ a le dea studen¸ tilor care ˘ mânt harul s frecventeaz˘ a institu¸ tiile noastre de înv˘ a¸ ta ¸i curajul de a pune în practic˘ a principiile descoperite în Legea lui Dumnezeu, care este expresia caracterului S˘ au. Nu def˘ aima¸ ti niciodat˘ as ¸colile pe care le-a întemeiat Dumnezeu. Dac˘ a a¸ ti gre¸ sit vreodat˘ as ¸i a¸ ti c˘ azut în ispit˘ a, aceasta este pentru c˘ a nu a¸ ti f˘ acut din Dumnezeu t˘ aria voastr˘ a, pentru c˘ a nu a¸ ti avut credin¸ ta care lucreaz˘ a prin dragoste s ¸i cur˘ a¸ te¸ ste sufletul. Fie ca orice cre¸ stin sincer care are vreo leg˘ atur˘ a cu s ¸colile noastre s˘ a se hot˘ arasc˘ a s˘ a fie un slujitor credincios pentru cauza lui Hristos ˘. s ¸i s˘ a ajute pe orice student s˘ a fie credincios, curat s ¸i sfânt în via¸ ta Fie ca to¸ ti cei care Îl iubesc pe Dumnezeu s˘ a caute s˘ a-i c⸠stige pe aceia care înc˘ a nu L-au m˘ arturisit pe Hristos. În fiecare zi, ei ˘ t˘ pot exercita prin rug˘ aciune o influen¸ ta acut˘ as ¸i s˘ a colaboreze cu Domnul Isus Hristos, misionarul s ¸ef pentru lumea noastr˘ a. Fie ca orice suflet — b˘ arbat, femeie — s˘ a creasc˘ a în ce prive¸ ste des˘ avâr¸ sirea caracterului s ¸i consacrarea, în cur˘ a¸ tie s ¸i sfin¸ tenie, s ¸i s˘ a tr˘ aiasc˘ a numai pentru slava lui Dumnezeu, astfel încât du¸ smanii credin¸ tei noastre s˘ a nu poat˘ a triumfa. S˘ a fim atât de lega¸ ti unii de al¸ tii în credin¸ ta noastr˘ a cea sfânt˘ a, încât influen¸ ta noastr˘ a unit˘ a s˘ a poat˘ a fi cu totul de partea Domnului s ¸i s˘ a poat˘ a contribui la transformarea acelora cu care venim în contact. S˘ a fie evident faptul c˘ a ave¸ ti o leg˘ atur˘ a vie cu Dumnezeu s ¸i c˘ a sunte¸ ti plini de îndr˘ azneal˘ a pentru slava Mântuitorului, c˘ autând s˘ a cultiva¸ ti orice tr˘ as˘ atur˘ a de caracter prin [294] care Îl pute¸ ti onora pe El, care Si-a ¸ dat dragostea lui Hristos s˘ a exercite o putere constrâng˘ atoare pentru a atrage s ¸i pe al¸ tii pe drumul trasat de Domnul pentru cei r˘ ascump˘ ara¸ ti. Când studen¸ tii din s ¸colile noastre vor înv˘ a¸ ta s˘ a iubeasc˘ a voia lui Dumnezeu, ei vor descoperi c˘ a acest lucru nu este greu. Dac˘ a studen¸ tii v˘ ad defecte de caracter la al¸ tii, s˘ a fie mul¸ tumi¸ ti c˘ a î¸ si dau seama de aceste defecte, astfel putându-se feri de ace¸ stia. ˘ s˘ Ve¸ ti vedea, f˘ ar˘ a îndoial˘ a, oameni care nu înva¸ ta a fie blânzi s ¸i smeri¸ ti ca Domnul Isus, dar c˘ arora le plac etalarea, lucrurile de¸ sarte, u¸ suratice s ¸i lume¸ sti. Singurul remediu pentru unii ca ace¸ stia este s˘ a priveasc˘ a la Domnul Isus s ¸i, studiind caracterul S˘ au, ei vor ajunge s˘ a dispre¸ tuiasc˘ a tot ce este de¸ sert s ¸i frivol, slab s ¸i d˘ aun˘ ator. Caracterul Domnului Hristos este plin de r˘ abdare, bun˘ atate, îndurare s ¸i iubire

260

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ rmurit˘ ne¸ ta a. Contemplând un astfel de caracter, ei se vor ridica mai presus de starea de micime în care au fost modela¸ ti, care i-a f˘ acut s˘ a fie nesfin¸ ti s ¸i lipsi¸ ti de iubire. Ei vor spune: „Nu am stat împreun˘ a cu persoane u¸ suratice s ¸i nici cu cei f˘ a¸ tarnici.“ Ei î¸ si vor da seama c˘ a „cel care umbl˘ a cu cei în¸ telep¸ ti va fi în¸ telept; îns˘ a prietenia nebunilor este v˘ at˘ am˘ atoare“. ˘ cre¸ Fie ca to¸ ti cei care caut˘ a s˘ a tr˘ aiasc˘ a o via¸ ta stin˘ a s˘ a nu uite c˘ a biserica lupt˘ atoare nu este biserica biruitoare. În biseric˘ a se g˘ asesc s ¸i dintre aceia care sunt fire¸ sti. Ei trebuie mai degrab˘ a comp˘ atimi¸ ti decât învinov˘ a¸ ti¸ ti. Biserica nu trebuie judecat˘ a pentru c˘ a sus¸ tine astfel de persoane, de¸ si ei se g˘ asesc în rândul membrilor ei. Dac˘ a biserica i-ar exclude, chiar aceia care au socotit c˘ a este vinovat˘ a pentru prezen¸ ta lor acolo ar învinov˘ a¸ ti biserica pentru c˘ a i-a trimis în valul lumii; ei ar pretinde c˘ a aceia au fost trata¸ ti neîndur˘ ator. S-ar putea ca în biseric˘ a s˘ a fie unii oameni reci, mândri, arogan¸ ti s ¸i [295] necre¸ stini, îns˘ a nu trebuie s˘ a v˘ a întov˘ ar˘ as ¸i¸ ti cu ei. Sunt mul¸ ti care au o inim˘ a cald˘ a, care sunt altrui¸ sti, se sacrific˘ as ¸i care, dac˘ a li sar cere, s ¸i-ar da chiar s ¸i via¸ ta pentru a salva suflete. Domnul Isus a v˘ azut r˘ aul s ¸i binele din biseric˘ as ¸i a spus: „L˘ asa¸ ti-le s˘ a creasc˘ a împreun˘ a pân˘ a la seceri¸ s“. Nimeni nu trebuie s˘ a fie neghin˘ a deoarece nu orice plant˘ a din câmp este grâu. Dac˘ a adev˘ arul ar fi cunoscut, cei ˘ care-i condamn˘ care protesteaz˘ a o fac pentru a lini¸ sti o con¸ stiin¸ ta a, care se simte vinovat˘ a. Chiar s ¸i aceia care lupt˘ a împotriva st˘ apânirii vr˘ ajma¸ sului au gre¸ sit uneori sau au f˘ acut r˘ au. R˘ aul domin˘ a asupra binelui atunci când noi nu ne încredem cu totul în Hristos s ¸i nu Îl primim în˘ auntrul nostru. Atunci ies la iveal˘ a deficien¸ te care nu ˘ care lucreaz˘ s-ar v˘ adi dac˘ a noi am avea acea credin¸ ta a prin iubire s ¸i cur˘ a¸ te¸ ste sufletul. Noi nu suntem obliga¸ ti s˘ a ne alegem ca prieteni pe aceia care resping dragostea lui Dumnezeu, care a fost dovedit˘ a prin faptul c˘ a L-a dat pe singurul S˘ au Fiu pentru lumea noastr˘ a, „pentru ca oricine ˘ ve¸ crede în El s˘ a nu piar˘ a, ci s˘ a aib˘ a via¸ ta snic˘ a“ (Ioan 3, 16). Aceia care Îl iubesc pe Dumnezeu nu î¸ si vor alege ca prieteni pe vr˘ ajma¸ sii lui Dumnezeu. S-a pus întrebarea: „S˘ a-i ajut˘ am pe cei necredincio¸ si s ¸i s˘ a-i iubim pe cei care Îl ur˘ asc pe Domnul?“ Prefera¸ ti voi s˘ a v˘ a asocia¸ ti cu cei nereligio¸ si s ¸i cei necredincio¸ si, s ¸i nu cu cei ce ascult˘ a de poruncile lui Dumnezeu? Prefera¸ ti s˘ a v˘ a desp˘ ar¸ ti¸ ti de cei care Îl iubesc pe Dumnezeu s ¸i s˘ a v˘ a a¸ seza¸ ti cât mai departe de sursa de

Studen¸ tilor li se cere s˘ a fie conlucr˘ atori cu Dumnezeu

261

lumin˘ a? Voi dori¸ ti s˘ a men¸ tine¸ ti în biseric˘ a o atmosfer˘ a de cur˘ a¸ tie ˘s s ¸i credin¸ ta ¸i s˘ a forma¸ ti ni¸ ste caractere bazate pe principii, precum lemnul cel tare. Cre¸ stinii nu aleg s ¸i nici nu cultiv˘ a societatea celor necre¸ stini. Dac˘ a Domnul v-a dat o anumit˘ a menire în lume, ca s ¸i Iosif s ¸i Daniel, atunci v˘ a ve¸ ti ¸ tine tare în mijlocul ispitelor. Îns˘ a în lumea noastr˘ a nu ve¸ ti g˘ asi niciodat˘ a un loc unde s˘ a fie prea mult˘ a lumin˘ a. Atunci, cât este de primejdios s˘ a alege¸ ti asocierea cu aceia care iubesc întunericul mai mult decât lumina, dar nu vor s˘ a vin˘ a la [296] lumin˘ a, ca s˘ a nu le fie mustrate faptele. The Review and Herald, 16 ianuarie, 1894. Pentru studiu suplimentar The Review and Herald, 30 august, 1894, Copil˘ aria lui Isus. [297]

Cuvinte pentru studen¸ ti
Fiecare suflet este înconjurat cu o anumit˘ a atmosfer˘ a specific˘ a individului. Aceast˘ a atmosfer˘ a poate fi plin˘ a de malarie spiritual˘ a, care este otr˘ avitoare pentru principiile neprih˘ anirii. Îns˘ a atunci când suntem în preajma altora, nu avem nevoie de zile sau s˘ apt˘ amâni pentru a stabili dac˘ a atmosfera are spiritul lui Hristos sau al lui Satana. Influen¸ ta tovar˘ as ¸ilor nu este niciodat˘ a mai puternic˘ a decât în perioada s ¸colar˘ a; îns˘ a elevul sau studentul care vine la s ¸coal˘ a cu dorin¸ ta serioas˘ a de a fi un ajutor s ¸i o binecuvântare pentru prietenii s˘ ai va fi atent ca influen¸ ta sa s˘ a fie exercitat˘ a în direc¸ tia cea bun˘ as ¸i î¸ si va c˘ auta tovar˘ as ¸i care i se vor al˘ atura în cultivarea principiilor s ¸i deprinderilor bune. Studen¸ tii trebuie s˘ a se simt˘ a responsabili s˘ a fac˘ a din perioada s ¸colar˘ a un succes. Ei trebuie s˘ a orienteze orice efort în direc¸ tia cea bun˘ a, pentru a nu-i dezam˘ agi pe p˘ arin¸ tii lor sau pe aceia care îi au în grij˘ a, care muncesc din greu pentru a-i ¸ tine la s ¸coal˘ as ¸i care sunt profund preocupa¸ ti pentru binele lor prezent s ¸i ve¸ snic. Studen¸ tii trebuie s˘ a fie con¸ stien¸ ti c˘ a în dreptul lor se scrie un raport de care nu trebuie s˘ a le fie ru¸ sine în ziua judec˘ a¸ tii. Un elev sau student care are grij˘ a de comportamentul s˘ au, care nu va fi leg˘ anat la dreapta sau la stânga de influen¸ te gre¸ site, va exercita o putere ce îi constrânge pe cei care în s ¸coal˘ a simt pl˘ acere s˘ a-¸ si arate independen¸ ta s ¸i s˘ a se angajeze în sporturi nelegiuite, care nu se supun regulilor s ¸i care umplu inimile profesorilor lor de întristare s ¸i descurajare. Via¸ ta este o problem˘ a de care fiecare trebuie s˘ a se ocupe în mod individual. Nimeni nu poate forma caracterul în dreptul altuia; fiecare î¸ si decide propria soart˘ a. Noi suntem instrumente libere, responsabile, ale lui Dumnezeu s ¸i fiecare trebuie s˘ a lucreze pentru propria lui mântuire cu fric˘ as ¸i cutremur, în timp ce Dumnezeu lucreaz˘ a în noi, dup˘ a buna Lui pl˘ acere, s ¸i voin¸ ta, s ¸i înf˘ aptuirea. [298] Studen¸ tii pot face binele sau pot face r˘ aul, îns˘ a „ce seam˘ an˘ a omul, aceea va s ¸i secera“. 262

Cuvinte pentru studen¸ ti

263

Fiecare, în mod individual, suntem pu¸ si la încercare de Dumnezeu. Fiin¸ tele cere¸ sti sunt toate preg˘ atite s˘ a ajute orice suflet care este atras de Domnul Hristos s ¸i oricine Îl iube¸ ste cu adev˘ arat pe Domnul Isus va coopera cu uneltele cere¸ sti, c˘ autând s˘ a îndep˘ arteze ˘ , josnicie s sufletele de la ceea ce este nes˘ abuin¸ ta ¸i frivolitate. Urma¸ sii lui Hristos nu vor lucra de partea lui Satana pentru a sl˘ abi credin¸ ta în religia cea adev˘ arat˘ a, pentru a-i înjosi pe al¸ tii, creând în jurul lor o atmosfer˘ a d˘ aun˘ atoare pentru moral s ¸i caracter. Îns˘ a ne pare r˘ au c˘ a trebuie s˘ a spunem c˘ as ¸i în s ¸colile noastre sunt persoane cre¸ stine doar cu numele. Nu trebuie s˘ a stai prea mult în preajma acestor profesori ca s˘ a-¸ ti dai seama c˘ a ei sunt agen¸ ti prin care Satana lucreaz˘ a cu succes. În s ¸colile noastre sunt persoane care au o inim˘ a stricat˘ a, de¸ si au o înf˘ a¸ ti¸ sare pl˘ acut˘ a, s ¸i care au succes în a fascina o anumit˘ a categorie de oameni s ¸i, înainte ca cei nechibzui¸ ti s˘ a fie con¸ stien¸ ti de acest lucru, influen¸ ta acestor persoane le-a schimbat sentimentele s ¸i le-a modelat dup˘ a caracterele discutabile ale acestor persoane stricate. Îns˘ a aceia care poart˘ a haina cre¸ stinismului s ¸i care sunt totu¸ si c˘ al˘ auzi¸ ti de modele s ¸i obiceiurile lumii sunt oameni care îi corup s ¸i pe al¸ tii din punct de vedere moral. Ei pretind a c˘ auta comorile cere¸ sti, îns˘ a atmosfera de care este înconjurat sufletul lor este înc˘ arcat˘ a de o mireasm˘ a spiritual˘ a de moarte s ¸i ei ar trebui s˘ a fie evita¸ ti de c˘ atre aceia care vor s˘ a se p˘ astreze neîntina¸ ti de lume. Tinerii care au discern˘ amânt pot vedea de îndat˘ a ce fel de persoane sunt ace¸ stia; c˘ aci ei s ¸tiu c˘ a ace¸ stia nu sunt asemenea lui Hristos. Îns˘ a va îng˘ adui El oare ca ace¸ stia s˘ a-i fie ca ni¸ ste piedici? El are o carte care îi descrie pe aceia care sunt de partea Domnului. Dac˘ a el s ¸tie c˘ a via¸ ta lor nu corespunde cu ceea ce înseamn˘ a cre¸ s˘ evlavioas˘ tinism, dac˘ a e con¸ stient de ceea ce înseamn˘ a o via¸ ta a, el va fi socotit r˘ aspunz˘ ator pentru lumina s ¸i cuno¸ stin¸ ta pe care le are. El va fi r˘ aspunz˘ ator dac˘ a face voia Domnului, pentru c˘ a arat˘ a lumii [299] ˘s ce înseamn˘ a cu adev˘ arat o via¸ ta ¸i un caracter asemenea Domnului Hristos. Noi avem un vr˘ ajma¸ s puternic care nu numai c˘ a ur˘ as ¸te orice ˘ omeneasc˘ fiin¸ ta a creat˘ a dup˘ a chipul lui Dumnezeu, îns˘ a el ur˘ as ¸te cu cea mai mare înver¸ sunare pe Dumnezeu s ¸i pe singurul S˘ au Fiu — Domnul Isus Hristos. Când oamenii se predau ei în¸ si¸ si pentru a ˘ de ei ca fi sclavii lui Satana, el nu manifest˘ a aceea¸ si vr˘ ajm˘ as ¸ie fa¸ ta ˘ de cei care poart˘ cea pe care o manifest˘ a fa¸ ta a Numele lui Hristos s ¸i

264

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

se consacr˘ a în slujba lui Hristos. Pe ace¸ stia el îi ur˘ as ¸te cu o ur˘ a de moarte. El s ¸tie c˘ a Îl poate întrista pe Domnul Hristos, aducându-i pe ace¸ stia sub puterea în¸ sel˘ aciunilor lui, f˘ acându-le r˘ au, sl˘ abindu-le credin¸ ta s ¸i f˘ acându-i incapabili de a-I sluji lui Dumnezeu a¸ sa cum le cere C˘ apitanul lor, Domnul Isus Hristos. Satana este îng˘ aduitor s ¸i îi las˘ a în pace pe cei care sunt sclavi s ¸i trag la carul s˘ au, pentru c˘ a ei îi sunt captivi de bun˘ a voie; îns˘ a vr˘ ajm˘ as ¸ia lui este stârnit˘ a atunci când mesajul îndur˘ arii lui Dumnezeu ajunge la cei care îi sunt robi s ¸i caut˘ a s˘ a se smulg˘ a de sub puterea lui pentru a-L putea urma pe adev˘ aratul P˘ astor. Atunci el încearc˘ a s˘ a îi lege s ¸i cu alte lan¸ turi pentru a-i ¸ tine captivi. Lupta dintre om s ¸i Satana începe atunci când cel captiv începe s˘ a se zbat˘ a în jug s ¸i s˘ a doreasc˘ a cu ardoare s˘ a fie liber; c˘ aci atunci agentul omenesc devine conlucr˘ ator ˘ de Domnul Hristos. Atunci, cu fiin¸ tele cere¸ sti, iar credin¸ ta se aga¸ ta acela care este mai puternic decât bra¸ tul înarmat al omului îl ajut˘ a pe om, iar bietul prizonier este înt˘ arit de Duhul Sfânt pentru a-¸ si ob¸ tine libertatea. Dumnezeu are o dragoste profund˘ as ¸i sincer˘ a pentru fiecare membru al familiei omene¸ sti; nimeni nu este uitat, nimeni nu este l˘ asat f˘ ar˘ a ajutor s ¸i am˘ agit pentru a fi biruit de vr˘ ajma¸ sul. Si ¸ dac˘ a cei care s-au înrolat în o¸ stirea lui Hristos î¸ si vor pune întreaga arm˘ atur˘ a a lui Dumnezeu s ¸i o vor purta, ei vor fi preg˘ ati¸ ti împotriva tuturor atacurilor vr˘ ajma¸ sului. Cei care doresc cu adev˘ arat s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti de Dumnezeu s ¸i s˘ a mearg˘ a pe calea Lui au f˘ ag˘ aduin¸ ta sigur˘ a c˘ a, dac˘ a ei simt c˘ a le lipse¸ ste în¸ telepciunea s ¸i o cer de la Dumnezeu, [300] El le-o va da cu mân˘ a larg˘ as ¸i nu îi va oc˘ arî. Apostolul spune: „Dar ˘ , f˘ s-o cear˘ a cu credin¸ ta ar˘ a s˘ a se îndoiasc˘ a deloc; pentru c˘ a cine se îndoie¸ ste, seam˘ an˘ a cu valul m˘ arii, tulburat s ¸i împins de vânt încoace s ¸i încolo. Un astfel de om s˘ a nu se a¸ stepte s˘ a primeasc˘ a ceva de la Domnul, c˘ aci este un om nehot˘ arât s ¸i nestatornic în toate c˘ aile ˘ s sale“ (Iacov 1, 6-8). Dumnezeu θ si ¸ tine fiecare f˘ ag˘ aduin¸ ta ¸i nu Îl putem dezonora mai mult decât punând acest lucru sub semnul întreb˘ arii s ¸i ezitând, cerând f˘ ar˘ a s˘ a credem c˘ a primim s ¸i exprimândune îndoiala în cuvinte. Dac˘ a nu primi¸ ti de îndat˘ a ceea ce a¸ ti cerut, v˘ a ve¸ ti sup˘ ara s ¸i ve¸ ti da frâu liber necredin¸ tei? Crede¸ ti; crede¸ ti c˘ a Dumnezeu va face exact ce a promis. Continua¸ ti s˘ a v˘ a în˘ al¸ ta¸ ti cererile s ¸i veghea¸ ti, lucra¸ ti s ¸i a¸ stepta¸ ti. Lupta¸ ti lupta cea bun˘ aa credin¸ tei. Spune¸ ti în inima voastr˘ a: „Dumnezeu m-a invitat s˘ a vin.

Cuvinte pentru studen¸ ti

265

El mi-a ascultat rug˘ aciunea. El Si-a ¸ dat cuvântul c˘ a m˘ a va primi s ¸i θ si va îndeplini f˘ ag˘ aduin¸ ta. M˘ a pot încrede în Dumnezeu; pentru c˘ a El m-a iubit atât de mult, c˘ a a dat pe singurul S˘ au Fiu s˘ a moar˘ a pentru mine. Fiul lui Dumnezeu este Mântuitorul meu.“ „Cere¸ ti s ¸i vi se va da; c˘ auta¸ ti s ¸i ve¸ ti g˘ asi; bate¸ ti s ¸i vi se va deschide.“ „Dac˘ a voi, care sunte¸ ti r˘ ai, s ¸ti¸ ti s˘ a da¸ ti daruri bune copiilor vo¸ stri, cu cât mai mult Tat˘ al vostru ceresc va da El Însu¸ si Duhul Sfânt celor care i-L cer?“ Tinerii care vin s ¸i î¸ si continu˘ a via¸ ta s ¸colar˘ a, având adev˘ aratul obiectiv în fa¸ ta lor, nu vor fi nostalgici sau descuraja¸ ti. Ei nu vor fi nelini¸ sti¸ ti sau îngrijora¸ ti, ne¸ stiind ce trebuie s˘ a fac˘ a. Ei vor avea o singur˘ a¸ tint˘ a în aten¸ tie, s ¸i anume aceea de a fi b˘ arba¸ ti s ¸i femei principiali, care trebuie s˘ a se conformeze standardului lui Dumnezeu, care trebuie s˘ a fie de folos oamenilor s ¸i care s˘ a aduc˘ a slav˘ a lui Dumnezeu. Ei nu vor privi timpul petrecut la s ¸coal˘ a caun timp pentru c˘ autarea de pl˘ aceri, distrac¸ tii proste¸ sti sau n˘ azbâtii, ci se vor str˘ adui s˘ a foloseasc˘ a la maximum ocaziile s ¸i privilegiile date de Dumnezeu pentru a nu-¸ si dezam˘ agi nici p˘ arin¸ tii s ¸i nici profesorii s ¸i pentru a nu-L întrista pe Dumnezeu s ¸i fiin¸ tele cere¸ sti. Este un lucru solemn s˘ a mori, îns˘ a este un lucru s ¸i mai solemn s˘ a tr˘ aie¸ sti s ¸i s˘ a-¸ ti formezi un caracter care s˘ a te califice pentru a intra în [301] s ¸coala din cur¸ tile cere¸ sti. Noi locuim pe p˘ amântul unui vr˘ ajma¸ ss ¸i ne putem a¸ stepta la greut˘ a¸ ti s ¸i lupte. Va trebui ca tinerii s˘ a fie capabili s˘ a îndure greut˘ a¸ tile ca ni¸ ste buni osta¸ si ai Domnului Isus Hristos. Nu este spre binele lor s˘ a le u¸ sur˘ am s ¸i s˘ a le netezim complet c˘ ararea, ˘ m cât este de necesar s˘ aprovizionându-i cu bani, f˘ ar˘ a s˘ a-i înv˘ a¸ ta a practice t˘ ag˘ aduirea de sine s ¸i economia. Când un tân˘ ar se hot˘ ar˘ as ¸te în inima sa c˘ a vrea s˘ a ob¸ tin˘ a o educa¸ tie, el trebuie s˘ a chibzuiasc˘ a cu aten¸ tie care este motivul pentru care dore¸ ste s˘ a mearg˘ a la s ¸coal˘ a. El ar trebui s˘ a se întrebe: Cum a¸ s putea s˘ a-mi folosesc cel mai bine timpul pentru a culege toate beneficiile posibile din oportunit˘ a¸ tile s ¸i privilegiile care mi se ofer˘ a? Îmi voi pune eu toat˘ a arm˘ atura pe care mi-a dat-o Dumnezeu prin darul ˘ de Duhul Sfânt, unicului S˘ au Fiu? Îmi voi deschide eu inima fa¸ ta astfel încât fiecare facultate s ¸i energie pe care mi le-a încredin¸ tat Dumnezeu s˘ a poat˘ a fi trezite? Eu sunt proprietatea lui Hristos s ¸i sunt angajat în serviciul S˘ au. Eu sunt un ispravnic al harului S˘ au.

266

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

De¸ si, dup˘ a judecata ta omeneasc˘ a, unii din cei care pretind c˘ a sunt cre¸ stini nu întrunesc m˘ asura ta în privin¸ ta caracterului cre¸ stin, ˘ incontu nu ar trebui s˘ a întristezi inima lui Hristos, tr˘ aind o via¸ ta secvent˘ a; c˘ aci s ¸i al¸ tii vor fi influen¸ ta¸ ti de c˘ aile tale gre¸ site. Tu lup¸ ti pentru cununa vie¸ tii s ¸i nu ar trebui s˘ a fii mul¸ tumit cu un standard sc˘ azut. Domnul nu accept˘ a o lucrare pe jum˘ atate; în lucrarea lui Dumnezeu, nu trebuie s˘ a existe neîndemânare din partea ta. Nu te încrede în tine însu¸ ti, ci pred˘ a-¸ ti voin¸ ta, ideile s ¸i c˘ aile tale lui Dumnezeu s ¸i f˘ a numai voia Lui. Tr˘ aie¸ ste pentru a fi pe plac Aceluia care a socotit c˘ a ai o atât de mare valoare, încât a dat pe Domnul Isus, unicul S˘ au Fiu, spre a te mântui de p˘ acatele tale. Prin meritele Sale, tu po¸ ti fi primit. În via¸ ta s ¸colar˘ a, s˘ a ai întotdeauna înaintea ta gândul c˘ a ceea ce merit˘ a s˘ a fie f˘ acut trebuie f˘ acut bine. S˘ a depinzi de Dumnezeu pentru în¸ telepciune, ca s˘ a nu descurajezi nici un suflet în facerea [302] binelui. Lucreaz˘ a împreun˘ a cu Hristos pentru a atrage sufletele la El. Îns˘ a nu va fi bine pentru tine ca, în timp ce condamni la al¸ tii ˘ gre¸ lucrurile f˘ acute pe jum˘ atate, în timp ce le sco¸ ti în eviden¸ ta selile, tu însu¸ ti s˘ a faci acelea¸ si gre¸ seli pe care le fac s ¸i ei pentru c˘ a nu te-ai a¸ sezat de partea drept˘ a¸ tii s ¸i a credincio¸ siei. Chiar dac˘ a regulile s ¸i regulamentele par inutil de severe, supune-te lor; c˘ aci s-ar putea s˘ a gre¸ se¸ sti în experien¸ ta ta. F˘ a orice lucru cât mai bine în tot ceea ce întreprinzi. Domnul Isus este Mântuitorul t˘ au s ¸i trebuie s˘ a te bizui pe El, pentru a te ajuta zi de zi ca s˘ a nu semeni neghin˘ a, ci s˘ amân¸ ta cea bun˘ a a împ˘ ar˘ a¸ tiei. „Ochiul este lumina trupului; dac˘ a ochiul t˘ au este s˘ an˘ atos, tot trupul t˘ au va fi plin de lumin˘ a, dar dac˘ a ochiul t˘ au este r˘ au, tot trupul t˘ au va fi plin de întuneric“ (Matei 6, 22.23). Ca elev, trebuie s˘ a înve¸ ti s˘ a vezi s ¸i cu mintea, nu numai cu ochii. Trebuie s˘ a î¸ ti educi modul de a gândi, pentru a nu fi slab s ¸i ineficient. Tu trebuie s˘ a te rogi pentru c˘ al˘ auzire s ¸i s˘ a-¸ ti predai via¸ ta Domnului. Trebuie s˘ a î¸ ti închizi ˘ de orice nes˘ ˘ s inima fa¸ ta abuin¸ ta ¸i orice p˘ acat s ¸i s˘ ao¸ tii deschis˘ a ˘ cereasc˘ pentru orice influen¸ ta a. Trebuie s˘ a folose¸ sti cât mai bine ocaziile s ¸i timpul pentru a-¸ ti dezvolta un caracter simetric. Distrac¸ tia, nes˘ abuin¸ ta s ¸i indolen¸ ta nu pot fi între¸ tinute ca oaspe¸ ti ai t˘ ai dac˘ a vei copia modelul, pe Domnul Isus Hristos, s ¸i vei ajunge zi de zi tot mai în¸ telept, pe m˘ asur˘ a ce vei face tot ce po¸ ti pentru a fi mântuit.

Cuvinte pentru studen¸ ti

267

Tineri studen¸ ti, via¸ ta noastr˘ a nu poate fi condus˘ a de impuls, f˘ ar˘ a a se dovedi un e¸ sec total. Nu v˘ a pute¸ ti urma înclina¸ tiile fire¸ sti f˘ ar˘ aa ˘ , merge¸ avea parte de o mare pierdere. Dac˘ a vre¸ ti s˘ a fi¸ ti în siguran¸ ta ti pe calea Domnului. Priceperea voastr˘ a trebuie cur˘ a¸ tit˘ as ¸i rafinat˘ a; trebuie s˘ a lucra¸ ti conform planului lui Dumnezeu sau ve¸ ti e¸ sua s ¸i nu ve¸ ti avea succes. Tot timpul trebuie s˘ a cre¸ ste¸ ti s ¸i s˘ a înainta¸ ti în ˘ . Nu ve¸ cuno¸ stin¸ ta ti putea face nimic acceptabil în via¸ ta s ¸colar˘ a dac˘ a nu sunte¸ ti ordona¸ ti s ¸i calcula¸ ti. Lucrul f˘ acut la întâmplare conduce ˘ la e¸ cu siguran¸ ta sec. Voi trebuie s˘ a studia¸ ti cu aten¸ tie chestiunea distrac¸ tiilor. Întreab˘ ate pe tine însu¸ ti: Care este influen¸ ta distrac¸ tiilor asupra min¸ tii s ¸i [303] caracterului s ¸i asupra lucr˘ arii pe care o am de f˘ acut? Întreab˘ a-te pe tine însu¸ ti: Ce înrâurire are chestiunea distrac¸ tiilor asupra vie¸ tii mele religioase, asupra caracterului meu de cre¸ stin? În urma jocurilor la care participi, te po¸ ti angaja în rug˘ aciune s ¸i în slujirea lui Dumnezeu? Te ajut˘ a ele s˘ a investe¸ sti tot atât de mult zel s ¸i seriozitate în lucrarea Domnului pe cât pui în jocurile la care participi? Oare nu cumva aceste jocuri ¸ ti-au absorbit interesul, încât ai ajuns s˘ a nu fii în stare s˘ a-¸ ti mai faci lec¸ tiile cu toat˘ a seriozitatea? Cine trebuie s˘ a aib˘ a suprema¸ tia — slujirea lui Dumnezeu sau slujirea eului? Fie ca fiecare elev s ¸i student s˘ a examineze cu grij˘ a terenul pe care st˘ a. Iubi¸ ti tineri, voi v˘ a hot˘ ar⸠ti acum destinul ve¸ snic. Trebuie s˘ a face¸ ti un efort st˘ aruitor în via¸ ta voastr˘ a cre¸ stin˘ a dac˘ a dori¸ ti s˘ a v˘ a forma¸ ti un caracter des˘ avâr¸ sit. Va fi spre pieirea voastr˘ a ve¸ snic˘ a dac˘ a ˘ religioas˘ ve¸ ti avea o experien¸ ta a pueril˘ a, slab˘ a, nedezvoltat˘ a. Voi trebuie s˘ a fi¸ ti „des˘ avâr¸ si¸ ti în El“. „Astfel dar, a¸ sa cum L-a¸ ti primit pe Hristos Domnul, a¸ sa s˘ as ¸i umbla¸ ti în El“. Aceasta înseamn˘ a c˘ a trebuie s˘ a studia¸ ti via¸ ta lui Hristos. Trebuie s˘ a o studia¸ ti mult mai serios decât studia¸ ti lucrurile vremelnice, cu atât mai mult cu cât interesele ve¸ snice sunt mai importante decât cele trec˘ atoare. Dac˘ a aprecia¸ ti valoarea s ¸i caracterul sacru al lucrurilor ve¸ snice, v˘ a ve¸ ti consacra toat˘ a priceperea, toat˘ a energia rezolv˘ arii acelei probleme de care depinde soarta voastr˘ a ve¸ snic˘ a; c˘ aci orice alte interese p˘ alesc s ¸i nu au nici o valoare în compara¸ tie cu aceea. Ave¸ ti modelul, pe Domnul Isus Hristos; c˘ alca¸ ti pe urmele Lui ca s˘ a fi¸ ti în stare s˘ a îndeplini¸ ti orice lucrarea la care v˘ a va chema ˘ , dup˘ El. Ve¸ ti fi „înr˘ ad˘ acina¸ ti s ¸i zidi¸ ti în El, înt˘ ari¸ ti prin credin¸ ta a

268

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ turile care v-au fost date s înv˘ a¸ ta ¸i sporind în ele cu mul¸ tumiri c˘ atre Dumnezeu“ (Coloseni 2, 7). Nu trebuie s˘ a te sim¸ ti rob, ci fiu al lui Dumnezeu; c˘ aci ai fost onorat, socotindu-te de o valoare atât de mare, încât a pl˘ atit un pre¸ t de r˘ ascump˘ arare infinit pentru tine. [304] Domnul Isus spune: „Nu v˘ a numesc robi;.... ci v-am numit prieteni.“ Când ve¸ ti aprecia minunata Lui iubire, dragostea s ¸i mul¸ tumirea vor fi în inima voastr˘ a ca un izvor de bucurie. Nu îng˘ adui¸ ti lingu¸ sirea nici m˘ acar în via¸ ta voastr˘ a religioas˘ a. Lingu¸ sirea este un me¸ ste¸ sug prin care Satana minte pentru a în¸ sela s ¸i a-l face pe om s˘ a se umfle de mândrie, nutrind gânduri mari cu privire la sine însu¸ si. „Lua¸ ti seama ca nimeni s˘ a nu v˘ a fure cu filozofia s ¸i cu o am˘ agire de¸ sart˘ a, dup˘ a datina oamenilor, dup˘ a ˘ turile încep˘ înv˘ a¸ ta atoare ale lumii, s ¸i nu dup˘ a Hristos“ (Coloseni 2, 8). Lingu¸ sirea a fost hrana cu care au fost hr˘ ani¸ ti mul¸ ti dintre elevii s ¸i studen¸ tii no¸ stri; iar cei care l˘ audau s ¸i lingu¸ seau credeau c˘ a fac bine; îns˘ a ei f˘ aceau r˘ au. Lauda, lingu¸ sirea s ¸i îng˘ aduin¸ ta au constituit mijlocul prin care Satana a condus suflete pre¸ tioase pe c˘ ar˘ ari gre¸ site mai mult decât oricare alt˘ a inven¸ tie de-a lui. Lingu¸ sirea este una din practicile lumii, dar ea nu a fost una dintre metodele de lucru ale Domnului Hristos. Prin lingu¸ sire, bietele fiin¸ te omene¸ sti ajung s˘ a cread˘ a c˘ a sunt eficiente s ¸i valoroase s ¸i încep s˘ a se umfle de mândrie în mintea lor fireasc˘ a. Ele ajung intoxicate de ideea c˘ a ar fi mai capabile decât sunt în realitate s ¸i astfel experien¸ ta lor religioas˘ a se dezechilibreaz˘ a. Dac˘ a nu vor fi sc˘ apa¸ ti de aceste în¸ sel˘ aciuni prin providen¸ ta lui Dumnezeu s ¸i dac˘ a nu vor înv˘ a¸ ta ABC-ul religiei în s ¸coala lui Hristos, ei î¸ si vor pierde sufletele. Mul¸ ti tineri au fost lingu¸ si¸ ti, spunându-li-se c˘ a iscusin¸ ta lor este un dar natural, când, de fapt, abilitatea pe care tân˘ arul crede c˘ ao are se poate c⸠stiga numai prin instruire serioas˘ as ¸i cultur˘ a, înv˘ a¸ tând blânde¸ tea s ¸i smerenia lui Hristos. Considerând c˘ a are talente naturale, el nu-¸ si mai pune mintea la lucru pentru a-¸ si înv˘ a¸ ta lec¸ tiile; s ¸i înainte de a fi con¸ stient de acest lucru, el este deja prins în cursa lui Satana. Dumnezeu îng˘ aduie ca el s˘ a fie atacat de vr˘ ajma¸ sul pentru a-¸ si putea în¸ telege propria sl˘ abiciune. El îng˘ aduie ca acesta s˘ a fac˘ a gafe mari s ¸i s˘ a ajung˘ a s˘ a fie umilit în mod dureros. Îns˘ a, când acesta [305] sufer˘ a grozav datorit˘ a sl˘ abiciunii sale, nu trebuie judecat cu asprime.

Cuvinte pentru studen¸ ti

269

Acesta este timpul când, mai mult decât oricând, are nevoie de un sf˘ atuitor priceput, de un prieten adev˘ arat care are discern˘ amânt. Acesta este momentul când are nevoie de un prieten care este condus de Duhul lui Dumnezeu, care s˘ a se poarte cu r˘ abdare s ¸i s˘ a înal¸ te sufletul doborât. Acesta nu trebuie ridicat prin intermediul lingu¸ sirii. Nimeni nu este autorizat s˘ a otr˘ aveasc˘ a vreun suflet cu aceast˘ a otrav˘ a în¸ sel˘ atoare a lui Satana. Mai degrab˘ a, sufletul trebuie condus spre primele trepte ale sc˘ arii s ¸i picioarele sale care se clatin˘ a trebuie a¸ sezate pe treapta cea mai de jos a progresului. Petru spune: „Uni¸ ti cu credin¸ ta voastr˘ a fapta; cu fapta, cuno¸ stin¸ ta; cu cuno¸ stin¸ ta, înfrânarea; cu înfrânarea, r˘ abdarea; cu r˘ abdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de fra¸ ti; cu dragostea de fra¸ ti, iubirea de oameni. C˘ aci dac˘ a ave¸ ti din bel¸ sug aceste lucruri în voi, ele nu v˘ a vor l˘ asa s˘ a fi¸ ti nici lene¸ si, nici ˘ a Domnului nostru Isus neroditori în ce prive¸ ste deplina cuno¸ stin¸ ta Hristos“ (2 Petru 1, 5-8). Fie ca cel care este gre¸ sit s˘ a fie încurajat s˘ a urce treapt˘ a cu treapt˘ a, pas cu pas. Efortul s-ar putea s˘ a-i produc˘ a durere, îns˘ a va fi, de departe, cea mai bun˘ a lec¸ tie pe care a înv˘ a¸ tat-o vreodat˘ a; c˘ aci astfel el va deveni con¸ stient de propria lui sl˘ abiciune s ¸i va fi în stare în viitor s˘ a evite gre¸ selile trecutului. Cu ajutorul unor sf˘ atuitori în¸ telep¸ ti, înfrângerea lui va fi transformat˘ a în victorie. Îns˘ a nimeni s˘ a nu înceap˘ a din partea de sus a sc˘ arii. Ci fiecare s˘ a înceap˘ a cu treapta cea mai de jos s ¸i s˘ a urce treapt˘ a cu treapt˘ a, cu ajutorul Domnului Hristos, ag˘ a¸ tându-se de Hristos s ¸i ajungând pân˘ a la statura lui Hristos. Aceasta este singura cale de a înainta spre cer. Nimic s˘ a nu distrag˘ a aten¸ tia de la marea lucrare pe care o avem de f˘ acut. Gândurile, priceperea, iscusin¸ ta puterii creierului, toate s˘ a fie puse la lucru în studiul Cuvântului s ¸i al voin¸ tei lui Dumnezeu. Dumnezeu are un plan pentru toate darurile cele bune pe care le-a încredin¸ tat oamenilor. În lucrarea de zidire a împ˘ ar˘ a¸ tiei Sale, noi putem folosi toate darurile s ¸i capacit˘ a¸ tile date nou˘ a de Dumnezeu cu tot atâta credincio¸ sie s ¸i seriozitate ca s ¸i Daniel în Babilon, când a fost g˘ asit ˘ de oameni s credincios în toate datoriile sale fa¸ ta ¸i loial Dumnezeului [306] s˘ au. Dumnezeu dore¸ ste s˘ a vad˘ a în oameni mai mult tact, mai mult˘ a ˘ decât s-a crezut c˘ iscusin¸ ta a este necesar. Este nevoie de o gândire ascu¸ tit˘ a, sfin¸ tit˘ a, s ¸i o lucrare plin˘ a de în¸ telepciune pentru a contracara planurile ingenioase ale lui Satana. Chemarea este pentru un

270

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

standard mai înalt s ¸i un efort mai sfânt, mai hot˘ arât, mai plin de sacrificiu de sine, spre a fi depus în lucrarea Domnului. Tinerii no¸ stri trebuie educa¸ ti în vederea acestui standard înalt, pentru a în¸ telege c˘ a ˘ pentru ei î¸ si decid acum destinul ve¸ snic. Nu exist˘ a nici o siguran¸ ta nimeni, în afar˘ a de aceea de a avea în inim˘ a adev˘ arul a¸ sa cum este el în Hristos Isus. Acesta trebuie s˘ adit în inim˘ a prin Duhul Sfânt. Multe lucruri din cele care acum sunt numite religie vor disp˘ area când vor începe atacurile lui Satana. Nimic în afar˘ a de adev˘ ar nu va r˘ amâne în picioare — în¸ telepciunea care vine de sus, care va sfin¸ ti sufletul. Nimeni s˘ a nu-¸ si închipuie c˘ a îng˘ aduin¸ ta de sine este religie. Egoismul s˘ a nu fie r˘ asf˘ a¸ tat. Tinerii s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a-¸ si ¸ tin˘ a în frâu dorin¸ tele s ¸i s˘ a evite extravagan¸ ta în folosirea mijloacelor pe care le au. Fie ca to¸ ti s˘ a priveasc˘ a la Domnul Isus, s˘ a contemple caracterul S˘ au s ¸i s˘ a mearg˘ a pe urmele pa¸ silor S˘ ai. „C˘ aci în El locuie¸ ste trupe¸ ste toat˘ a plin˘ atatea Dumnezeirii. Voi ave¸ ti totul deplin în El, care este Capul oric˘ arei domnii s ¸i st˘ apâniri.“ (Coloseni 2, 9.10). [307] Instructorul tineretului, May 3, 10, 17, 24 mai, 1894.

Studia¸ ti Biblia pentru voi în¸ siv˘ a
Nu permite¸ ti nim˘ anui s˘ a gândeasc˘ a în locul vostru, s˘ a studieze ˘ tura în locul vostru, s˘ a se roage în locul vostru. Aceasta este înv˘ a¸ ta pe care trebuie s˘ a o lu˘ am la inim˘ a în fiecare zi. Mul¸ ti dintre voi ave¸ ti convingerea c˘ a pre¸ tioasa comoar˘ a a împ˘ ar˘ a¸ tiei lui Dumnezeu s ¸i a Domnului Isus Hristos se afl˘ a în Biblia pe care o ¸ tine¸ ti în mâini. Voi s ¸ti¸ ti c˘ a nici o comoar˘ a p˘ amânteasc˘ a nu se ob¸ tine f˘ ar˘ a un efort st˘ aruitor. Cum v˘ a a¸ stepta¸ ti s˘ a în¸ telege¸ ti comorile Cuvântului lui ˘ Scripturile? Dumnezeu f˘ ar˘ a s˘ a cerceta¸ ti cu sârguin¸ ta Este bine s ¸i drept s˘ a citi¸ ti Biblia; îns˘ a datoria voastr˘ a nu se sfârs ¸e¸ ste acolo; c˘ aci voi trebuie s˘ a-i cerceta¸ ti paginile pentru voi în¸ siv˘ a. Cunoa¸ sterea de Dumnezeu nu se poate dobândi f˘ ar˘ a efort mintal, f˘ ar˘ a rug˘ aciune pentru în¸ telepciune, pentru ca s˘ a pute¸ ti separa grâul curat al adev˘ arului de pleava prin care oamenii s ¸i Satana au reprezentat ˘ turile referitoare la adev˘ gre¸ sit înv˘ a¸ ta ar. Satana s ¸i confedera¸ tia sa de agen¸ ti omene¸ sti s-au str˘ aduit s˘ a amestece pleava minciunii cu grâul ˘ comoara ascuns˘ adev˘ arului. Noi trebuie s˘ a c˘ aut˘ am cu st˘ aruin¸ ta as ¸i în¸ telepciunea cereasc˘ a, pentru a putea distinge inven¸ tiile omene¸ sti de poruncile divine. Duhul Sfânt va da ajutor aceluia care caut˘ a dup˘ a marile s ¸i pre¸ tioasele adev˘ aruri legate de planul mântuirii. Vreau s˘ a întip˘ aresc bine în mintea tuturor c˘ a lectura ocazional˘ a a Bibliei nu este suficient˘ a. Noi trebuie s˘ a cercet˘ am, s ¸i aceasta înseamn˘ a s˘ a facem tot ce implic˘ a acest cuvânt. A¸ sa cum minerul exploreaz˘ a cu toat˘ a ardoarea p˘ amântul, spre a-i descoperi venele de aur, la fel s ¸i voi trebuie s˘ a explora¸ ti Cuvântul lui Dumnezeu pentru a g˘ asi comoara ascuns˘ a pe care Satana a încercat atât de mult s˘ a o ascund˘ a de om. Domnul spune: „Dac˘ a cineva vrea s˘ a fac˘ a voia Lui, va ajunge s˘ a ˘ tura.“ (Ioan 7, 17). cunoasc˘ a înv˘ a¸ ta Cuvântul lui Dumnezeu este adev˘ ar s ¸i lumin˘ as ¸i trebuie s˘ a fie o candel˘ a pentru picioarele tale, o c˘ al˘ auz˘ a pentru fiecare pas pe c˘ ararea spre por¸ tile cet˘ a¸ tii lui Dumnezeu. Din acest motiv, Satana a f˘ acut eforturi disperate pentru a pune piedici pe c˘ ararea care a fost trasat˘ a [308] pentru cei r˘ ascump˘ ara¸ ti ai Domnului. Voi nu trebuie s˘ a veni¸ ti cu 271

272

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

propriile voastre idei la Biblie s ¸i s˘ a face¸ ti din p˘ arerile voastre un centru în jurul c˘ aruia s˘ a graviteze adev˘ arul. Trebuie s˘ a v˘ a l˘ asa¸ ti la u¸ sa investiga¸ tiei ideile voastre personale s ¸i, cu inimile umile, supuse, cu eul ascuns în Hristos, cu rug˘ aciune serioas˘ a s˘ a c˘ auta¸ ti în¸ telepciune ˘ mântul c˘ de la Dumnezeu. S˘ a ave¸ ti sim¸ ta a trebuie s˘ a cunoa¸ ste¸ ti voia descoperit˘ a a lui Dumnezeu, pentru c˘ a aceasta prive¸ ste soarta noastr˘ a ve¸ snic˘ a. Biblia este o c˘ al˘ auz˘ a care v˘ a ajut˘ a s˘ a g˘ asi¸ ti calea spre via¸ ta ve¸ snic˘ a. Voi trebuie s˘ a dori¸ ti mai presus de orice s˘ a cunoa¸ ste¸ ti voia s ¸i c˘ aile Domnului. Voi nu trebuie s˘ a cerceta¸ ti cu scopul de a interpreta, ca astfel încât s˘ a v˘ a sus¸ tine¸ ti propriile voastre teorii; c˘ aci Cuvântul lui Dumnezeu declar˘ a c˘ a cine r˘ ast˘ alm˘ ace¸ ste Scriptura o face spre propria lui pierzare. Trebuie s˘ a v˘ a elibera¸ ti de orice prejudec˘ a¸ ti s ¸i s˘ a veni¸ ti cu un spirit de rug˘ aciune la studiul Cuvântului lui Dumnezeu. Marea gre¸ seal˘ a a Bisericii Romane const˘ a în faptul c˘ a interpreteaz˘ a Biblia în lumina p˘ arerilor „p˘ arin¸ tilor biserice¸ sti“. P˘ arerile acestora sunt considerate infailibile, iar demnitarii bisericii sus¸ tin c˘ a este dreptul lor exclusiv s˘ a-i fac˘ a pe al¸ tii s˘ a cread˘ a a¸ sa cum cred ei s ¸i s˘ a foloseasc˘ a for¸ ta pentru a constrânge con¸ stiin¸ ta. Cei care nu sunt de acord cu ei sunt socoti¸ ti eretici. Îns˘ a nu astfel trebuie interpretat Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta trebuie s˘ a stea pe propriile lui merite ve¸ snice, s˘ a fie citit ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu, s˘ a fie ascultat ca fiind glasul lui Dumnezeu care proclam˘ a voia Lui poporului. Voin¸ ta s ¸i glasul omului m˘ arginit nu trebuie socotite ca fiind glasul lui Dumnezeu. Biblia cea binecuvântat˘ a ne ofer˘ a o cunoa¸ stere a marelui plan al mântuirii s ¸i ne arat˘ a fiec˘ aruia personal cum putem avea via¸ ta ve¸ snic˘ a. Cine este autorul C˘ ar¸ tii? Isus Hristos. El este Martorul Credincios s ¸i El spune despre Sine: „Le-am dat via¸ ta ve¸ snic˘ a; ei nu vor primi niciodat˘ as ¸i nici un om nu îi va smulge din mâna Mea“. Biblia trebuie s˘ a ne arate calea c˘ atre Hristos, iar în Hristos este descoperit˘ a [309] via¸ ta ve¸ snic˘ a. Domnul Isus le-a spus iudeilor s ¸i acelora care d˘ adeau n˘ aval˘ a în jurul Lui în marile mul¸ timi: „Cerceta¸ ti Scripturile“. Evreii aveau cuvântul în Vechiul Testament, îns˘ a ei l-au amestecat atât de mult cu p˘ areri omene¸ sti, încât adev˘ arurile acestuia au fost mistificate, ˘ de om a fost ascuns˘ iar voia lui Dumnezeu fa¸ ta a. Si ¸ în acest veac ˘ torii religio¸ înv˘ a¸ ta si ai poporului urmeaz˘ a exemplul acestora.

Studia¸ ti Biblia pentru voi în¸ siv˘ a

273

De¸ si iudeii aveau Scripturile care d˘ adeau m˘ arturie despre Domnul Hristos, ei nu erau în stare s˘ a Îl vad˘ a pe Domnul Hristos în Scripturi; s ¸i de¸ si noi avem Vechiul s ¸i Noul Testament, oamenii r˘ ast˘ alm˘ acesc Scripturile pentru a ocoli adev˘ arurile acestora; s ¸i, în felul ˘ , ca s cum t˘ alm˘ acesc Scripturile, ei înva¸ ta ¸i fariseii, obiceiuri s ¸i tradi¸ tii omene¸ sti în locul poruncilor lui Dumnezeu. În vremea Domnului Hristos, conduc˘ atorii religio¸ si au prezentat atât de multe idei ome˘ tura Lui ajunsese s˘ ne¸ sti în fa¸ ta poporului, încât înv˘ a¸ ta a fie cu totul ˘ de teoriile s opus˘ a fa¸ ta ¸i practicile lor. Predica de pe munte a Dom˘ turile pline de îndrept˘ nului Isus a contrazis efectiv înv˘ a¸ ta a¸ tire de sine ale c˘ arturarilor s ¸i fariseilor. Ei L-au reprezentat atât de gre¸ sit pe Dumnezeu, încât El era privit ca un judec˘ ator aspru, incapabil de mil˘ a, îndurare s ¸i dragoste. Ei prezentau în fa¸ ta poporului la nesfâr¸ sit reguli s ¸i tradi¸ tii despre care spuneau c˘ a vin de la Dumnezeu, când, de fapt, ei nu-¸ si întemeiau autoritatea pe un „A¸ sa zice Domnul“. De¸ si sus¸ tineau c˘ a Îl cunosc pe adev˘ aratul Dumnezeu s ¸i I se închin˘ a Lui, ei Îl reprezentau cu totul gre¸ sit; iar caracterul lui Dumnezeu, a¸ sa cum a fost reprezentat de c˘ atre Fiul S˘ au, a constituit un subiect original, un dar nou pentru lume. Domnul Hristos a f˘ acut eforturi mari spre a îndep˘ arta reprezent˘ arile eronate ale lui Satana, pentru a putea reface încrederea omului în dragostea lui Dumnezeu. El l-a înv˘ a¸ tat pe om s˘ a se adreseze Conduc˘ atorului suprem al Universului prin noul nume — „Tat˘ al nostru“. Acest nume semnific˘ a adev˘ arata Lui rela¸ tie cu noi, iar când este rostit cu sinceritate de buzele omene¸ sti, este ca o muzic˘ a pentru urechile lui Dumnezeu. Domnul Hristos ne conduce c˘ atre tronul lui Dumnezeu pe o cale nou˘ as ¸i vie, pentru a ˘ de noi. ni-L prezenta în dragostea Sa p˘ arinteasc˘ a fa¸ ta [310] The Review and Herald, 11 septembrie, 1894.

Lucrarea s ¸i educa¸ tia
Ne-am gândit mult, zi s ¸i noapte, la s ¸colile noastre. Cum vor ˘ tura care vor fi date fi administrate? Care vor fi educa¸ tia s ¸i înv˘ a¸ ta tinerilor? Unde va fi a¸ sezat˘ a Scoala ¸ noastr˘ a Biblic˘ a din Australia? Azi-noapte la ora 1, m-am trezit cu o grea povar˘ a pe sufletul meu. Subiectul educa¸ tiei mi-a fost prezentat în diferite aspecte, prin multe ilustra¸ tii s ¸i f˘ acându-se specifica¸ tii directe, acum asupra unui punct, iar apoi asupra altuia. Simt, într-adev˘ ar, c˘ a avem multe de înv˘ a¸ tat. Suntem ne¸ stiutori în privin¸ ta multor lucruri. Scriind s ¸i vorbind despre via¸ ta lui Ioan Botez˘ atorul s ¸i via¸ ta Domnului Hristos, am încercat s˘ a prezint ceea ce mi-a fost prezentat ˘ de s ¸i mie cu privire la educa¸ tia tinerilor no¸ stri. Avem obliga¸ tia fa¸ ta Dumnezeu de a studia acest subiect cu sinceritate; c˘ aci este vrednic de a fi examinat îndeaproape, critic, sub toate aspectele. Despre Ioan Botez˘ atorul, Domnul Hristos a spus: „Dintre cei n˘ ascu¸ ti din femeie nu s-a ridicat nici unul mai mare decât el“. Acest profet a fost condus de Duhul în pustie, departe de influen¸ tele rele ale cet˘ a¸ tii, pentru a ˘ tur˘ dobândi o educa¸ tie care s˘ a-l fac˘ a în stare s˘ a primeasc˘ a înv˘ a¸ ta a de la Dumnezeu, s ¸i nu de la c˘ arturarii cei înv˘ a¸ ta¸ ti. El nu trebuia s˘ a fie ˘ turile, obiceiurile legat de rabini; cu cât cuno¸ stea mai pu¸ tin înv˘ a¸ ta s ¸i tradi¸ tiile lor, cu atât putea Domnul s˘ a-i impresioneze mintea s ¸i inima mai u¸ sor s ¸i s˘ a-i dea adev˘ arul modelator care trebuia s˘ a fie dat ˘ turile c˘ poporului, pentru a preg˘ ati calea Domnului. Înv˘ a¸ ta arturarilor s ¸i fariseilor aveau un asemenea caracter, încât îndep˘ artau poporul de la adev˘ arul nealterat care avea s˘ a fie prezentat de c˘ atre Marele ˘ tor, atunci când Acesta avea s˘ Înv˘ a¸ ta a-Si ¸ înceap˘ a misiunea. Singura ˘ de n˘ adejde a poporului era s˘ a-¸ si deschid˘ a inimile s ¸i min¸ tile fa¸ ta lumina trimis˘ a din ceruri prin acest profet, înainte-merg˘ atorul lui [311] Hristos. Aceste lec¸ tii sunt pentru noi. Aceia care pretind a cunoa¸ ste adev˘ arul s ¸i a în¸ telege marea lucrare ce trebuie f˘ acut˘ a în acest timp trebuie s˘ a se consacre ei în¸ si¸ si lui Dumnezeu, trup, suflet s ¸i spirit. Inima, îmbr˘ ac˘ amintea, limbajul, în toate aspectele, trebuie s˘ a fie diferite 274

Lucrarea s ¸i educa¸ tia

275

de modele s ¸i practicile lumii. Ei trebuie s˘ a fie un popor deosebit s ¸i sfânt. Nu hainele îi fac s˘ a fie deosebi¸ ti, ci, din cauz˘ a c˘ a sunt un popor deosebit s ¸i sfânt, ei nu pot purta însemnele asem˘ an˘ arii cu lumea. Ca popor, noi trebuie s˘ a preg˘ atim Calea Domnului. Orice frântur˘ a din capacit˘ a¸ tile date nou˘ a de Dumnezeu trebuie pus˘ a la lucru, pentru a preg˘ ati poporul dup˘ a placul lui Dumnezeu, dup˘ a modelul Lui de spiritualitate, pentru a putea sta în picioare în aceste vremuri m˘ are¸ te de preg˘ atire; s ¸i în inimile care iubesc lumea, se poate ridica ˘ cazul meu întrebarea: „Ce este ve¸ snicia pentru noi? Cum va face fa¸ ta judec˘ a¸ tii de cercetare? Care vor fi soarta s ¸i locul meu?“ Mul¸ ti dintre cei care cred c˘ a merg spre ceruri sunt orbi¸ ti de lume. Ideile lor cu privire la educa¸ tia s ¸i disciplina religioas˘ a sunt vagi, bazându-se numai pe probabilit˘ a¸ ti; sunt mul¸ ti care nu au o n˘ adejde real˘ a, care î¸ si asum˘ a riscuri mari, f˘ acând tocmai acele lucruri pe care Domnul Hristos le-a spus s˘ a nu le fac˘ a, în mâncare, b˘ autur˘ as ¸i îmbr˘ ac˘ aminte, legându-se de lume pe multiple c˘ ai. Ei au înc˘ a de înv˘ a¸ tat lec¸ tia spiritual˘ a atât de esen¸ tial˘ a pentru cre¸ sterea spiritual˘ a, s ¸i anume de a ie¸ si din lume s ¸i de a se desp˘ ar¸ ti de ea. Inima este împ˘ ar¸ tit˘ a, mintea fireasc˘ a tânje¸ ste cu ardoare s˘ a fie asemenea lumii pe atât de multe c˘ ai, încât distinc¸ tia ˘ de lume de abia dac˘ fa¸ ta a se recunoa¸ ste. Banii, banii lui Dumnezeu sunt cheltui¸ ti pentru a avea o înf˘ a¸ ti¸ sare asem˘ an˘ atoare celei a lumii; experien¸ ta religioas˘ a este contaminat˘ a de lucruri lume¸ sti; s ¸i dovada uceniciei-asem˘ anarea cu Hristos prin t˘ ag˘ aduire de sine s ¸i purtarea crucii — nu se poate vedea de cei din lume s ¸i de c˘ atre universul ceresc. În aceast˘ a¸ tar˘ a, Satana s-a întronat în cea mai izbitoare manier˘ a, pentru a-i ¸ tine sub control pe oamenii de la conducerea na¸ tiunii. [312] Educa¸ tia pe care ace¸ stia au primit-o înc˘ a din copil˘ arie este gre¸ sit˘ a. Multe lucruri considerate esen¸ tiale au un efect v˘ at˘ am˘ ator asupra ˘ d˘ poporului. Multele s˘ arb˘ atori au avut o influen¸ ta aun˘ atoare asupra min¸ tilor tinerilor, efectul lor este demoralizator pentru conducere s ¸i ele sunt cu totul opuse voii lui Dumnezeu. Ele au tendin¸ ta de a încuraja încântarea artificial˘ a, dorin¸ ta dup˘ a distrac¸ tie. Oamenii sunt f˘ acu¸ ti s˘ a iroseasc˘ a timp pre¸ tios, care ar putea fi folosit în lucru util pentru a-¸ si putea sus¸ tine familiile în mod cinstit s ¸i a putea fi f˘ ar˘ a datorii. Pasiunea pentru distrac¸ tii s ¸i risipirea banilor la curse de cai, pe pariuri sau alte lucruri asem˘ an˘ atoare m˘ aresc s˘ ar˘ acia din ¸ tar˘ as ¸i adâncesc mizeria, care este rezultatul sigur al acestui fel de educa¸ tie.

276

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Niciodat˘ a nu se va putea da tinerilor o educa¸ tie corespunz˘ atoare în aceast˘ a¸ tar˘ a sau în orice alt˘ a¸ tar˘ a, dac˘ a nu sunt ¸ tinu¸ ti departe de ora¸ se. Obiceiurile s ¸i practicile din ora¸ se fac ca min¸ tile tinerilor s˘ a nu fie preg˘ atite pentru primirea adev˘ arului. Consumarea de b˘ auturi alcoolice, fumatul s ¸i jocurile de noroc, cursele de cai, mersul la tea˘ care se acord˘ tru, marea importan¸ ta a s˘ arb˘ atorilor — toate acestea constituie un soi de idolatrie, un sacrificiu adus pe altarele idolilor. Dac˘ a oamenii aleg s˘ a mearg˘ a la lucrul lor obi¸ snuit în zilele de s˘ arb˘ atoare, ei sunt considera¸ ti tic˘ alo¸ si s ¸i lipsi¸ ti de patriotism. Domnul nu poate fi slujit în acest fel. Cei care înmul¸ tesc zilele pentru pl˘ aceri s ¸i distrac¸ tii îi sprijin˘ a, de fapt, pe vânz˘ atorii de b˘ auturi alcoolice s ¸i iau de la cei s˘ araci chiar acei bani care ar putea fi folosi¸ ti pentru a procura hran˘ as ¸i îmbr˘ ac˘ aminte pentru copiii lor, chiar acei bani care, dac˘ a ar fi folosi¸ ti cu economie, s-ar dovedi curând utili pentru familiile lor. Despre aceste rele putem vorbi doar în treac˘ at. Nu este un plan potrivit acela de a a¸ seza cl˘ adirile s ¸colilor acolo unde studen¸ tii vor avea mereu în fa¸ ta ochilor practicile gre¸ site care le-au modelat educa¸ tia pe parcursul vie¸ tii lor, mai mult sau mai pu¸ tin timp. Aceste s˘ arb˘ atori, cu toate urm˘ arile lor rele, aduc de dou˘ azeci [313] de ori mai mult˘ a nenorocire decât bine. Într-o mare m˘ asur˘ a, respectarea acestor zile este într-adev˘ ar obligatorie. Chiar persoanele care au fost cu adev˘ arat convertite socotesc c˘ a este greu s˘ a se îndep˘ arteze de aceste obiceiuri s ¸i practici. Dac˘ a ˘ de câteva mile de acestea, s ¸colile ar fi a¸ sezate în ora¸ se sau la distan¸ ta va fi foarte greu de contracarat influen¸ ta educa¸ tiei anterioare pe care elevii s ¸i studen¸ tii au primit-o în privin¸ ta acestor s˘ arb˘ atori s ¸i a practicilor legate de ele, cum ar fi cursele de cai, pariurile s ¸i premiile. Îns˘ a s ¸i atmosfera din aceste ora¸ se este plin˘ a de boal˘ a otr˘ avitoare. Nu se respect˘ a libertatea de ac¸ tiune a individului; timpul omului nu este privit ca apar¸ tinându-i lui însu¸ si; de la el se a¸ steapt˘ a s˘ a fac˘ a ceea ce fac al¸ tii. Dac˘ as ¸colile noastre ar fi a¸ sezate într-unul din aceste ora¸ se sau doar la câteva mile de acestea, va fi nevoie de împotrivire ˘ de distrac¸ continu˘ a împotriva influen¸ tei de acolo. Dedicarea fa¸ ta tii s ¸i respectarea multor zile de s˘ arb˘ atoare dau mult de lucru instan¸ telor judec˘ atore¸ sti, func¸ tionarilor s ¸i judec˘ atorilor, m˘ aresc s˘ ar˘ acia s ¸i mizeria care nu ar trebui s˘ a creasc˘ a. Toate acestea constituie o fals˘ a educa¸ tie. Va trebui s˘ a ajungem s˘ a ˘ s˘ socotim de cuviin¸ ta a ne întemeiem s ¸colile în afara ora¸ selor, departe

Lucrarea s ¸i educa¸ tia

277

de ele s ¸i totu¸ si nu atât de departe încât s˘ a nu putem ¸ tine leg˘ atura cu ele, s˘ a le facem s ¸i s˘ a l˘ as˘ am lumina s˘ a str˘ aluceasc˘ a în mijlocul întunericului moral. Elevii s ¸i studen¸ tii trebuie a¸ seza¸ ti în locuri s ¸i împrejur˘ ari din cele mai favorabile, pentru a putea contracara mult din educa¸ tia pe care au primit-o înainte. Familii întregi au nevoie de o schimbare complet˘ a a obiceiurilor s ¸i ideilor lor, înainte de a putea fi adev˘ ara¸ ti reprezentan¸ ti ai Domnului Isus Hristos. Si, ¸ într-o mare m˘ asur˘ a, copiii care trebuie s˘ a primeasc˘ a educa¸ tie în s ¸colile noastre ar face progrese mult mai mari dac˘ a ar fi desp˘ ar¸ ti¸ ti de cercul familiei în care au primit o educa¸ tie atât de gre¸ sit˘ a. S-ar putea s˘ a fie necesar ca unele familii s˘ a se a¸ seze în locuri unde î¸ si pot ¸ tine acas˘ a copiii, f˘ ar˘ a a trebui s˘ a plece de acas˘ a s ¸i astfel s˘ a fac˘ a economie de bani, îns˘ a în multe cazuri acest lucru se va dovedi mai degrab˘ a o piedic˘ a decât o binecuvântare pentru copiii lor. Oamenii din aceast˘ a¸ tar˘ a pre¸ tuiesc atât de pu¸ tin importan¸ ta [314] dobiceiurilor de h˘ arnicie, iar copiii nu sunt înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a lucreze cu adev˘ arat, în mod serios. Acest lucru trebuie s˘ a constituie o parte a educa¸ tiei care trebuie dat˘ a tinerilor. Dumnezeu a dat o ocupa¸ tie lui Adam s ¸i Evei. Edenul a fost s ¸coala ˘ torul lor. Ei au fost primilor no¸ stri p˘ arin¸ ti, iar Dumnezeu a fost înv˘ a¸ ta înv˘ a¸ ta¸ ti cum s˘ a lucreze p˘ amântul s ¸i cum s˘ a poarte de grij˘ a lucrurilor pe care Domnul le s˘ adise în gr˘ adin˘ a. Ei nu au socotit c˘ a munca este ˘ înjositoare, ci c˘ a este o mare binecuvântare. Lucrul f˘ acut cu sârguin¸ ta s ¸i h˘ arnicie era o pl˘ acere pentru Adam s ¸i Eva. C˘ aderea lui Adam a schimbat ordinea lucrurilor; p˘ amântul a fost blestemat, îns˘ a decretul dat — c˘ a omul avea s˘ a-¸ si m˘ anânce pâinea în sudoarea frun¸ tii sale ˘s — nu a fost dat ca un blestem! Prin credin¸ ta ¸i n˘ adejde, munca avea s˘ a fie o binecuvântare pentru urma¸ sii lui Adam s ¸i ai Evei. Planul lui Dumnezeu nu a fost ca omul s˘ a nu aib˘ a niciodat˘ a ceva de f˘ acut. Dar, cu cât se adânce¸ ste mai mult blestemul p˘ acatului, cu atât mai mult este schimbat˘ a ordinea stabilit˘ a de Dumnezeu. Povara muncii apas˘ a cu greu asupra unei anumite categorii, îns˘ a blestemul lenevirii este asupra multora care de¸ tin banii lui Dumnezeu, s ¸i toate acestea datorit˘ a ideii gre¸ site c˘ a banii sporesc valoarea moral˘ a a oamenilor. Munca este pentru fiin¸ tele omene¸ sti ceea ce acestea o fac s˘ a fie. A trudi continuu, c˘ autând u¸ surare de o clip˘ a prin consum de b˘ auturi alcoolice s ¸i prin distrac¸ tii p˘ atima¸ se, va face ca oamenii s˘ a arate ceva mai bine decât animalele.

278

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

În aceast˘ a¸ tar˘ a, avem nevoie de s ¸coli în care copiii s ¸i tinerii s˘ a înve¸ te cum s˘ a fie st˘ apâni asupra muncii, s ¸i nu robi ai ei. Ignoran¸ ta s ¸i lenea nu vor în˘ al¸ ta pe nici unul dintre membrii familiei omene¸ sti. Ignoran¸ ta nu va u¸ sura soarta aceluia care trude¸ ste din greu. Cel care munce¸ ste s˘ a vad˘ a ce foloase poate avea de pe urma celei mai umile ocupa¸ tii, folosindu-¸ si toat˘ a capacitatea cu care l-a înzestrat ˘ tor, înv˘ Dumnezeu. Astfel, el poate deveni un înv˘ a¸ ta a¸ tându-i pe al¸ tii arta de a munci în mod inteligent. El poate în¸ telege ce înseamn˘ a s˘ a-L iube¸ sti pe Dumnezeu cu toat˘ a inima, cu tot sufletul, cu tot cugetul s ¸i cu toat˘ a puterea ta. Puterile fizice trebuie s˘ a fie puse la lucru din dragoste pentru Dumnezeu. Domnul are nevoie de t˘ aria noastr˘ a ˘ de El prin folosirea fizic˘ as ¸i voi v˘ a pute¸ ti dovedi dragostea fa¸ ta [315] corespunz˘ atoare a puterilor fizice, f˘ acând exact acea lucrare care trebuie f˘ acut˘ a. Respectul pentru Dumnezeu trebuie dovedit astfel. Când a fost construit sanctuarul în pustie pentru serviciul lui Dumnezeu, lucrarea a fost f˘ acut˘ a sub c˘ al˘ auzire divin˘ a. Dumnezeu a fost proiectantul, iar lucr˘ atorii au fost instrui¸ ti de El s ¸i ei au pus inim˘ a, suflet s ¸i t˘ arie fizic˘ a în munca lor. Era de f˘ acut o munc˘ a grea s ¸i cei care lucrau cu putere î¸ si solicitau din greu mu¸ schii s ¸i t˘ aria fizic˘ a, ˘ de Dumnezeu în trud˘ manifestându-¸ si dragostea fa¸ ta a, spre onoarea Numelui S˘ au. În lume exist˘ a mult˘ a munc˘ a grea s ¸i obositoare de f˘ acut, s ¸i acela care lucreaz˘ a f˘ ar˘ a a-¸ si exercita puterile min¸ tii, inimii s ¸i sufletului date lui de Dumnezeu, cel care î¸ si folose¸ ste numai t˘ aria fizic˘ a, face ca munca s˘ a devin˘ a o povar˘ a zdrobitoare. Sunt oameni care privesc, cu mintea, sufletul s ¸i inima, munca drept o corvoad˘ as ¸i se complac a¸ sa în ea, f˘ ar˘ a s˘ a gândeasc˘ a, r˘ amânând ignoran¸ ti, f˘ ar˘ a s˘ a-¸ si pun˘ a la contribu¸ tie capacit˘ a¸ tile mintale pentru a putea face munca mai bine. ˘ în cea mai umil˘ Exist˘ as ¸tiin¸ ta a munc˘ a;¸ si dac˘ a to¸ ti ar privi-o în acest fel, ar vedea c˘ a exist˘ a noble¸ te în munc˘ a. Trebuie pus suflet s ¸i ˘ . În inim˘ a în orice fel de munc˘ a; atunci va exista voio¸ sie s ¸i eficien¸ ta ocupa¸ tiile agricole sau mecanice, oamenii îi pot dovedi lui Dumnezeu c˘ a ei pre¸ tuiesc darul S˘ au atât în puterile lor fizice, cât s ¸i în ˘ tura s˘ facult˘ a¸ tile mintale. Fie ca toat˘ a iscusin¸ ta s ¸i înv˘ a¸ ta a fie folosite pentru a inventa metode mai bune de lucru. Aceasta este ceea ce dore¸ ste Domnul. Exist˘ a noble¸ te în orice fel de munc˘ a trebuie f˘ acut˘ a. Fie ca Legea lui Dumnezeu s˘ a fie standardul de ac¸ tiune s ¸i ca acesta s˘ a înnobileze s ¸i s˘ a sfin¸ teasc˘ a orice munc˘ a. Credincio¸ sia în îndepli-

Lucrarea s ¸i educa¸ tia

279

˘ un nirea tuturor datoriilor face ca munca s˘ a fie nobil˘ as ¸i d˘ a pe fa¸ ta caracter pe care Dumnezeu îl poate aproba. „S˘ a iube¸ sti pe Domnul, Dumnezeul T˘ au, cu toat˘ a inima ta, cu tot sufletul t˘ au, cu tot cugetul t˘ au s ¸i cu toat˘ a puterea ta.“ Dumnezeu dore¸ ste acea dragoste care este exprimat˘ a într-o slujire din inim˘ a, din suflet s ¸i cu toat˘ a puterea fizic˘ a. Noi nu trebuie s˘ a fim slabi în nici [316] un fel de lucru pe care îl facem pentru Dumnezeu. Orice ne-a încredin¸ tat trebuie folosit cu în¸ telepciune pentru El. Omul care î¸ si exercit˘ a facult˘ a¸ tile pe care le are s ¸i le va înt˘ ari cu ˘ , îns˘ siguran¸ ta a el trebuie s˘ a caute s˘ a fac˘ a totul cât se poate mai bine. ˘s Este nevoie de inteligen¸ ta ¸i de capacit˘ a¸ ti instruite pentru a inventa cele mai bune metode în munca din ferme, din construc¸ tii s ¸i din orice alt domeniu, astfel ca lucr˘ atorul s˘ a nu munceasc˘ a în zadar. Oamenii nu pot g˘ asi nici o scuz˘ a pentru lucrul f˘ acut cu superficialitate, oricare ar fi acel lucru. Obiceiul de a lucra încet trebuie învins. Omul care munce¸ ste încet s ¸i în pierdere este un lucr˘ ator care nu are profit. Încetineala lui constituie un defect de care trebuie s˘ a devin˘ a con¸ stient s ¸i s˘ a-l corecteze. El trebuie s˘ a-¸ si pun˘ a mintea la lucru pentru a pl˘ anui cum s˘ a-¸ si foloseasc˘ a timpul spre a se asigura de cele mai bune rezultate. Când cineva lucreaz˘ a tot timpul, iar munca nu este niciodat˘ a ispr˘ avit˘ a, acest lucru se întâmpl˘ a pentru c˘ a mintea s ¸i inima nu îi stau la acel lucru. Unor persoane le trebuie zece ore pentru a face ceea ce al¸ tii fac în cinci ore. Acest fel de lucr˘ atori nu ˘ m câte au tact s ¸i metode în lucrul lor. În fiecare zi trebuie s˘ a înv˘ a¸ ta ceva pentru a ne îmbun˘ at˘ a¸ ti modul de lucru, pentru a putea lucra cu folos s ¸i pentru a avea timp s ¸i pentru alte lucruri. Fiecare lucr˘ ator are datoria de a pune nu numai puterea sa fizic˘ a, dar s ¸i mintea s ¸i inteligen¸ ta sa în ceea ce întreprinde. Unii dintre cei care sunt angaja¸ ti în lucrul din gospod˘ arie au continuu de lucru; aceasta nu pentru c˘ a au prea multe de f˘ acut, ci pentru c˘ a nu se organizeaz˘ a s˘ a-¸ si fac˘ a timp liber. Pentru fiecare lucru trebuie s˘ a consacre un anumit timp s ¸i s˘ a fac˘ a acel lucru în acel timp. Încetineala s ¸i ignoran¸ ta nu constituie o virtute. Po¸ ti hot˘ arî s˘ a ajungi stereotipic într-o direc¸ tie gre¸ sit˘ a pentru c˘ a nu te-ai decis s˘ a fii st˘ apân pe tine s ¸i s˘ a te schimbi sau s˘ a-¸ ti cultivi puterile pentru a lucra cât mai bine s ¸i s˘ a fii astfel c˘ autat pretutindeni. Vei fi apreciat pentru toate lucrurile de care e¸ sti vrednic. „Orice g˘ ase¸ ste mâna ta s˘ a fac˘ a, f˘ a cu toat˘ a puterea ta.“

280

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ fi¸ (Ecles. 9, 10). „În sârguin¸ ta ti f˘ ar˘ a preget. Fi¸ ti plini de râvn˘ a cu duhul. Sluji¸ ti Domnului.“ (Romani 12, 11). Australia are nevoie de aluatul s˘ an˘ atos, puternic, al bunului sim¸ t [317] practic, pentru a fi introdus din bel¸ sug în toate ora¸ sele ei. Este nevoie de o educa¸ tie corespunz˘ atoare. Trebuie întemeiate s ¸coli cu scopul de a dobândi cuno¸ stin¸ te nu numai din c˘ ar¸ ti, ci s ¸i din munca practic˘ a. În diferite locuri, este nevoie de b˘ arba¸ ti care s˘ a le arate oamenilor cum se pot ob¸ tine bog˘ a¸ tii din p˘ amânt. Cultivarea p˘ amântului î¸ si va avea r˘ asplata ei. Prin respectarea s˘ arb˘ atorilor, oamenii atât din lume, cât s ¸i din biseric˘ a au fost înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a cread˘ a c˘ a aceste zile de trând˘ aveal˘ a sunt importante pentru s˘ an˘ atate s ¸i fericire; îns˘ a rezultatele arat˘ a c˘ a ele sunt pline de rele, care aduc ¸ tara la ruin˘ a. În general, tinerii nu sunt înv˘ a¸ ta¸ ti în privin¸ ta obiceiului de a fi harnici, sârguincio¸ si. Ora¸ sele s ¸i chiar cele mai mici localit˘ a¸ ti de la ¸ tar˘ a au ajuns ca Sodoma s ¸i Gomora s ¸i ca lumea din zilele lui Noe. Educa¸ tia copiilor din acele zile a fost dup˘ a aceea¸ si rânduial˘ a dup˘ a care sunt educa¸ ti copiii din acest veac, pentru a iubi patimile, pentru a se în˘ al¸ ta pe ei în¸ si¸ si s ¸i a urma închipuirile din inimile lor rele. Acum, ca s ¸i atunci, destr˘ ab˘ alarea, cruzimea, violen¸ ta s ¸i crima constituie urm˘ arile. Toate aceste lucruri constituie lec¸ tii pentru noi. Sunt pu¸ tini care sunt acum cu adev˘ arat harnici s ¸i practic˘ a economia. S˘ ar˘ acia s ¸i nenorocirea sunt pretutindeni. Sunt oameni care muncesc din greu s ¸i ob¸ tin prea pu¸ tin pentru munca lor. Este nevoie de mult mai multe cuno¸ stin¸ te privind cultivarea p˘ amântului. Nu exist˘ a suficient˘ a viziune cu privire le ceea ce se poate ob¸ tine din p˘ amânt. Rutina îngust˘ a, invariabil˘ a, este urmat˘ a de rezultate descurajatoare. Avântul industrial ˘ ri, s-au pl˘ a adus blestemul asupra acestei ¸ ta atit pre¸ turi extravagante pentru terenuri cump˘ arate pe credit; apoi p˘ amântul trebuie cur˘ a¸ tit s ¸i mai mul¸ ti bani sunt împrumuta¸ ti; construc¸ tia unei case necesit˘ a mai mul¸ ti bani s ¸i apoi dobânda, cu o gur˘ a mare, înghite tot profitul. Se acumuleaz˘ a datorii, apoi urmeaz˘ a închiderea s ¸i falimentul b˘ ancilor s ¸i dup˘ a aceea stingerea garan¸ tiilor. Mii de persoane au r˘ amas f˘ ar˘ a un loc de munc˘ a; familiile s ¸i-au pierdut pu¸ tinul pe care îl aveau, au tot împrumutat apoi au renun¸ tat la proprietatea pe care o aveau s ¸i au ajuns f˘ ar˘ a nici un b˘ anu¸ t. Mul¸ ti bani s ¸i mult˘ a munc˘ a s-au depus [318] pentru cump˘ ararea pe credit a unor ferme, prin care au fost mo¸ stenite datorii. Cei care locuiau acolo tr˘ aiau cu n˘ adejdea de a ajunge cu

Lucrarea s ¸i educa¸ tia

281

adev˘ arat proprietari, s ¸i acest lucru ar fi putut avea loc dac˘ a atâtea ˘ rii. b˘ anci nu ar fi fost falimentare pe tot cuprinsul ¸ ta Cazul când cineva poate de¸ tine un loc cu totul în regul˘ a constituie o excep¸ tie fericit˘ a de la regul˘ a. Negustorii e¸ sueaz˘ a, multe familii sufer˘ a de foame s ¸i lips˘ a de îmbr˘ ac˘ aminte. Nu exist˘ a de lucru. Îns˘ a s˘ arb˘ atori sunt din bel¸ sug. Distrac¸ tiile acestora sunt a¸ steptate cu ner˘ abdare. Mul¸ ti î¸ si cheltuiesc banii c⸠stiga¸ ti cu greu pentru satisfacerea pl˘ acerilor, pe b˘ auturi tari sau alte pofte. Ziarele raporteaz˘ a s˘ ar˘ acia poporului, au rubrici speciale care vorbesc despre cursele de cai s ¸i despre premiile care se dau la diverse sporturi excitante. Spectacolele, teatrele s ¸i tot felul de alte distrac¸ tii imorale înghit banii din ¸ tar˘ a, iar s˘ ar˘ acia este în continu˘ a cre¸ stere. Bie¸ tii oameni î¸ si investesc ultimul ban la loterie, sperând s˘ a c⸠stige ceva, iar apoi trebuie s˘ a cer¸ seasc˘ a pentru hran˘ as ¸i pentru a-¸ si între¸ tine via¸ ta sau s˘ a rabde de foame. Mul¸ ti mor de foame, iar al¸ tii î¸ si pun cap˘ at vie¸ tii. Si ¸ înc˘ a nu am terminat. Sunt oameni care te duc la livezile lor de portocali s ¸i l˘ amâi sau al¸ ti pomi fructiferi s ¸i î¸ ti spun c˘ a produc¸ tia ob¸ tinut˘ a nu merit˘ a munca depus˘ a. Este imposibil s˘ a o sco¸ ti la cap˘ at cu ei, iar p˘ arin¸ tii hot˘ ar˘ asc c˘ a odraslele lor nu trebuie s˘ a devin˘ a fermieri; ei nu au curajul s ¸i speran¸ ta de a-i înv˘ a¸ ta s˘ a cultive p˘ amântul. Un lucru important care trebuie înv˘ a¸ tat în s ¸coli este ca tinerii s˘ a înve¸ te cum s˘ a înving˘ a aceast˘ a stare de lucruri. Trebuie s˘ a existe o educa¸ tie în privin¸ ta s ¸tiin¸ telor s ¸i o instruire cu privire la planuri ˘ în p˘ s ¸i metode de cultivare a p˘ amântului. Exist˘ a speran¸ ta amânt, îns˘ a mintea, inima s ¸i puterea trebuie puse la lucru pentru cultivarea acestuia. Banii cheltui¸ ti pe cursele de cai, teatru, jocuri de noroc s ¸i loterii, banii cheltui¸ ti în localurile publice pe bere s ¸i b˘ auturi alcoolice — to¸ ti ace¸ stia s˘ a fie folosi¸ ti pentru a face ca p˘ amântul s˘ a fie productiv [319] s ¸i atunci vom vedea o cu totul alt˘ a stare a lucrurilor. Aceast˘ a¸ tar˘ a are nevoie de fermieri instrui¸ ti. Domnul d˘ a aversele de ploaie s ¸i razele binecuvântate ale soarelui. El le d˘ a oamenilor toate puterile pe care le au; fie ca ace¸ stia s˘ a-¸ si consacre mintea, inima s ¸i puterea pentru a face voia Lui în ascultare de poruncile Sale. Orice obicei d˘ aun˘ ator s˘ a fie dezr˘ ad˘ acinat, necheltuindu-se niciodat˘ a nici un ban pe b˘ auturi alcoolice de nici un fel, nici pe tutun, s˘ a nu existe nimic de-a face cu curse-le de cai sau cu alte sporturi asem˘ an˘ atoare s ¸i oamenii s˘ a se consacre lui Dumnezeu, lucrând cu toat˘ a puterea lor, s ¸i atunci munca lor nu va fi în zadar. Acest Dumnezeu, care a

282

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

creat p˘ amântul în folosul omului, va pune la dispozi¸ tie mijloace din p˘ amânt pentru a-l sus¸ tine pe lucr˘ atorul harnic. S˘ amân¸ ta sem˘ anat˘ a pe un p˘ amânt cu totul preg˘ atit î¸ si va aduce rodul. Dumnezeu poate întinde pentru poporul S˘ au o mas˘ a chiar s ¸i în pustie. Este nevoie de înv˘ a¸ tarea diferitelor meserii s ¸i ocupa¸ tii, s ¸i aceasta pune la lucru o mare diversitate de capacit˘ a¸ ti mintale s ¸i fizice; ocupa¸ tiile care necesit˘ a obiceiuri sedentare sunt cele mai periculoase, deoarece îl îndep˘ arteaz˘ a pe om de aerul liber s ¸i str˘ alucirea soarelui s ¸i pune în ac¸ tiune un anumit fel de capacit˘ a¸ ti, în timp ce alte organe ajung sl˘ abite din lips˘ a de activitate. Oamenii î¸ si fac lucrul lor, î¸ si des˘ avâr¸ sesc afacerile, îns˘ a curând ajung s˘ a zac˘ a în mormânt. Mult mai avantajoas˘ a este pozi¸ tia acelora care stau în aer liber, s˘ a-¸ si pun˘ a la lucru mu¸ schii, în timp ce s ¸i creierul este solicitat s ¸i toate organele au privilegiul de a-¸ si face lucrul lor. Acelora care locuiesc afar˘ a din ora¸ se s ¸i lucreaz˘ a în aer liber, privind lucr˘ arile marelui Me¸ ster Artist, li se desf˘ as ¸oar˘ a continuu în fa¸ ta ochilor noi scene. Pe m˘ asur˘ a ce ˘ dulce pune st˘ studiaz˘ a cartea naturii, o influen¸ ta apânire pe ei; c˘ aci î¸ si dau seama c˘ a grija lui Dumnezeu se manifest˘ a pretutindeni, de la soarele cel m˘ are¸ t din ceruri, pân˘ a la mica vrabie sau cea mai mic˘ a ˘ . Maiestatea cerurilor ne-a îndreptat aten¸ insect˘ a care are via¸ ta tia c˘ atre aceste lucruri ale crea¸ tiunii lui Dumnezeu ca fiind o dovad˘ aa iubirii Sale. El, care a dat chip florilor, a spus: „Uita¸ ti-v˘ a cu b˘ agare de seam˘ a cum cresc crinii de pe câmp; ei nici nu torc, nici nu ¸ tes; totu¸ si, v˘ a spun c˘ a nici chiar Solomon, în toat˘ a slava lui, nu s-a îm[320] br˘ acat ca unul din ei. A¸ sa c˘ a dac˘ a astfel îmbrac˘ a Dumnezeu iarba de pe câmp, care ast˘ azi este, dar mâine va fi aruncat˘ a în cuptor, nu v˘ a va îmbr˘ aca El cu mult mai mult pe voi, pu¸ tin credincio¸ silor?“ (Matei ˘ torul nostru s 6, 28-30). Domnul este înv˘ a¸ ta ¸i sub c˘ al˘ auzirea Sa noi putem înv˘ a¸ ta cele mai pre¸ tioase lec¸ tii din natur˘ a. Lumea se afl˘ a sub blestemul p˘ acatului s ¸i totu¸ si, chiar în aceast˘ a stare de dec˘ adere, este foarte frumoas˘ a. Dac˘ a nu ar fi stricat˘ a de cei nelegiui¸ ti, de faptele rele ale oamenilor care calc˘ a p˘ amântul, noi am putea, sub binecuvântarea lui Dumnezeu, s˘ a ne bucur˘ am de lumea noastr˘ a, chiar în aceast˘ a stare în care se g˘ ase¸ ste. Îns˘ a ignoran¸ ta, iubirea de pl˘ aceri s ¸i obiceiurile p˘ ac˘ atoase stric˘ a sufletul, trupul s ¸i spiritul s ¸i fac ca lumea s˘ a fie plin˘ a de lepr˘ a moral˘ a; boala moral˘ a mortal˘ a distruge mii de vie¸ ti. Ce s-ar putea face pentru a ne salva tinerii? Noi putem face pu¸ tin, îns˘ a Dumnezeu tr˘ aie¸ ste s ¸i domne¸ ste

Lucrarea s ¸i educa¸ tia

283

s ¸i El poate face mult. Tinerii sunt n˘ adejdea noastr˘ a pentru lucrare misionar˘ a. Scolile ¸ trebuie întemeiate în locuri cât mai naturale, unde priveli¸ stile s˘ a încânte sim¸ turile. În timp ce trebuie s˘ a evit˘ am falsul s ¸i artificialul, discreditând cursele de cai, jocurile de noroc, loteriile, luptele pentru premii, consumul de b˘ auturi alcoolice, folosirea tutunului, noi trebuie s˘ a oferim surse de pl˘ acere care sunt curate, nobile ˘ toare. Scolile s ¸i în˘ al¸ ta ¸ noastre trebuie a¸ sezate departe de ora¸ se, acolo unde ochiul nu z˘ above¸ ste continuu asupra locuin¸ telor oamenilor, ci asupra lucr˘ arilor lui Dumnezeu; unde s˘ a existe locuri interesante de vizitat, altceva decât este posibil în ora¸ s. Elevii s ¸i studen¸ tii no¸ stri s˘ a fie a¸ seza¸ ti acolo unde natura poate vorbi sim¸ turilor s ¸i acolo unde glasul ei poate face s˘ a fie auzit glasul lui Dumnezeu. S˘ a stea acolo unde pot privi la lucr˘ arile Sale minunate s ¸i, prin intermediul naturii, s˘ a priveasc˘ a la Creator. Pentru tinerii din aceast˘ a¸ tar˘ a, este nevoie s˘ a se depun˘ a cel mai serios efort misionar decât în orice ¸ tar˘ a pe care am vizitat-o pân˘ a acum. Ispitele sunt puternice s ¸i numeroase; multele s˘ arb˘ atori s ¸i obiceiuri trândave sunt cele mai defavorizante pentru tineri. Satana face din omul lene¸ s un partener s ¸i colaborator al s˘ au în planurile pe care le n˘ ascoce¸ ste, iar Domnul Isus nu locuie¸ ste în inim˘ a prin [321] ˘. credin¸ ta Tinerii s ¸i copiii nu sunt educa¸ ti pentru a-¸ si da seama c˘ a influen¸ ta lor este o putere spre bine sau spre r˘ au. Tot timpul trebuie f˘ acu¸ ti con¸ stien¸ ti c˘ a ei pot realiza mult; ei trebuie încuraja¸ ti s˘ a ating˘ a cele mai înalte standarde în ce prive¸ ste binele. Îns˘ a, înc˘ a de când eram mici, am fost înv˘ a¸ ta¸ ti s ¸i deprin¸ si cu ideea popular˘ a c˘ a s˘ arb˘ atorile stabilite trebuie tratate cu respect s ¸i ¸ tinute. Potrivit cu lumina pe care ˘ spre bine decât ar aveami-a dat-o Domnul, nu au mai mult˘ a influen¸ ta o închinarea la zeit˘ a¸ ti p˘ agâne; cu adev˘ arat ele nu sunt altceva decât acest lucru. Aceste zile sunt perioade speciale în care Satana culege o recolt˘ a bogat˘ a. Banii strân¸ si de la b˘ arba¸ ti s ¸i femei sunt cheltui¸ ti pentru ceea ce nu este pâine. Tinerii sunt educa¸ ti s˘ a iubeasc˘ a acele lucruri care sunt imorale, lucruri pe care Cuvântul lui Dumnezeu le condamn˘ a. Influen¸ ta lor este rea s ¸i r˘ aul continu˘ a. Ocupa¸ tiile manuale sunt esen¸ tiale pentru tineri. Mintea nu trebuie împov˘ arat˘ a continuu, iar puterile fizice neglijate. Ne¸ stiin¸ ta în privin¸ ta fiziologiei s ¸i nerespectarea legilor s˘ an˘ at˘ a¸ tii i-au condus la

284

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

mormânt pe mul¸ ti care ar mai fi putut s˘ a tr˘ aiasc˘ a pentru a munci sau studia cu mintea. Folosirea corespunz˘ atoare a min¸ tii s ¸i a trupului va înt˘ ari s ¸i va dezvolta toate puterile. Atât timpul, cât s ¸i mintea vor fi p˘ astrate s ¸i vor fi în stare s˘ a fac˘ a o mul¸ time de lucruri. Pastorii s ¸i profesorii trebuie s˘ a înve¸ te cu privire la aceste lucruri s ¸i totodat˘ a s˘ a le pun˘ a în practic˘ a. Folosirea corespunz˘ atoare atât a puterilor lor fizice, cât s ¸i a celor mintale va regla circula¸ tia sângelui s ¸i va face ca fiecare organ al ma¸ sin˘ ariei vii s˘ a func¸ tioneze în ordine. Adesea, se face abuz de puterea min¸ tii; aceasta este istovit˘ a pân˘ a la nebunie, urmându-se doar un fir de gândire; folosirea excesiv˘ a a puterii creierului s ¸i neglijarea organelor fizice creeaz˘ a o stare de boal˘ a în ˘ dac˘ organism. Facult˘ a¸ tile mintale pot fi folosite cu siguran¸ ta a sunt solicitate în mod egal s ¸i puterile fizice, iar subiectul de gândire este variat. Noi avem nevoie de o schimbare a îndeletnicirii, iar natura ˘ tor viu, s˘ ne este un înv˘ a¸ ta an˘ atos. [322] Când studen¸ tii vin la s ¸coal˘ a pentru a dobândi educa¸ tie, profesorii trebuie s˘ a se str˘ aduiasc˘ a s˘ a îi înconjoare cu subiectele cele mai pl˘ acute, cu personaje interesante, astfel ca mintea s˘ a nu fie limitat˘ a doar la studiul mort al c˘ ar¸ tilor. Scoala ¸ nu trebuie s˘ a fie în ora¸ s sau lâng˘ a ora¸ s, unde extravagan¸ ta acestuia, pl˘ acerile lui nelegiuite, obiceiurile s ¸i practicile rele ar face s˘ a fie continuu necesar˘ a o munc˘ a de contracarare a nelegiuirii care predomin˘ a, pentru ca aceasta s˘ a nu otr˘ aveasc˘ a atmosfera pe care o respir˘ a studen¸ tii. Toate s ¸colile ar trebui a¸ sezate, pe cât este posibil, acolo unde ochiul poate z˘ abovi asupra lucrurilor din natur˘ a, s ¸i nu asupra tufi¸ surilor de pe lâng˘ a cas˘ a. Priveli¸ stile mereu încânt˘ atoare vor satisface gustul s ¸i vor lua în ˘ st˘ apânire imagina¸ tia. Acolo se afl˘ a un profesor viu, care ne înva¸ ta continuu. Am fost tulburat˘ a în leg˘ atur˘ a cu multe lucruri legate de s ¸coala noastr˘ a. În munc˘ a, tinerii sunt la un loc cu tinerele s ¸i fac lucrul care apar¸ tine femeilor. Aceasta este cam tot ce li s-a g˘ asit de f˘ acut în locul unde se afl˘ a acum; îns˘ a, potrivit cu lumina care mi-a fost dat˘ a, nu de acest fel de educa¸ tie au nevoie tinerii. Nu le ofer˘ a o cunoa¸ stere pe care s˘ a o poat˘ a lua cu ei acas˘ a. Trebuie s˘ a li se dea posibilitatea de a efectua un alt fel de activitate, care i-ar ajuta s˘ a solicite în aceea¸ si m˘ asur˘ a puterile fizice s ¸i cele mintale. Trebuie s˘ a existe p˘ amânt care s˘ a fie cultivat. Nu este departe timpul când legile împotriva lucrului duminica vor fi mai aspre s ¸i trebuie f˘ acut efortul de a asigura terenuri

Lucrarea s ¸i educa¸ tia

285

departe de ora¸ se, unde pot fi cultivate legume s ¸i fructe. Agricultura va deschide resurse de între¸ tinere proprie s ¸i, de asemenea, pot fi înv˘ a¸ tate s ¸i alte meserii. Aceast˘ a munc˘ a serioas˘ a face apel atât la puterea min¸ tii, cât s ¸i la cea fizic˘ a. Este nevoie de metod˘ as ¸i tact chiar s ¸i pentru cultivarea cu succes a legumelor s ¸i fructelor. Iar h˘ arnicia se va dovedi un ajutor important pentru tineri, spre a se împotrivi ispitei. Aici se deschide un câmp care va da frâu liber energiilor care au stagnat, care, dac˘ a nu ar fi folosite într-o ocupa¸ tie util˘ a, ar fi o continu˘ a surs˘ a de încerc˘ ari pentru ei în¸ si¸ si s ¸i pentru profesorii lor. [323] Pot fi pl˘ anuite diferite ocupa¸ tii pentru diferite persoane. Îns˘ a lucrarea p˘ amântului se va dovedi o binecuvântare special˘ a pentru lucr˘ ator. Exist˘ a o mare nevoie de b˘ arba¸ ti inteligen¸ ti care s˘ a lucreze p˘ amântul, care va fi des˘ avâr¸ sit. Aceast˘ a cunoa¸ stere nu va constitui o piedic˘ a în realizarea educa¸ tiei de baz˘ a pentru o anumit˘ a meserie. ˘. A pune la lucru puterea p˘ amântului necesit˘ a minte s ¸i inteligen¸ ta Aceasta nu va dezvolta doar mu¸ schii, ci s ¸i capacitatea de a înv˘ a¸ ta, pentru c˘ a activitatea creierului s ¸i cea a mu¸ schilor sunt egalizate. ˘ m astfel pe tineri, încât s˘ Noi trebuie s˘ a înv˘ a¸ ta a le plac˘ a s˘ a lucreze p˘ amântul s ¸i s˘ a se delecteze în a c˘ auta metode de a face aceast˘ a munc˘ a pe cât posibil mai u¸ soar˘ a. Speran¸ ta înaint˘ arii cauzei lui Dumnezeu în aceast˘ a¸ tar˘ a const˘ a în crearea unui nou gust moral privind dragostea pentru munc˘ a, ceva transforma mintea s ¸i caracterul. S-au spus minciuni, condamnându-se p˘ amântul, care, dac˘ a ar fi lucrat corespunz˘ ator, ar produce recolte bogate. Planurile limitate, prea pu¸ tina putere implicat˘ as ¸i studierea celor mai bune metode fac apel cu t˘ arie la reform˘ a. Oamenii trebuie s˘ a înve¸ te c˘ a lucrul f˘ acut cu r˘ abdare va face minuni. Se vocifereaz˘ a mult în leg˘ atur˘ a cu p˘ amântul neproductiv, când, dac˘ a oamenii ar citi Vechiul Testament, ar cunoa¸ ste mai multe cu privire la folosirea corespunz˘ atoare a p˘ amântului. Dup˘ a ce a fost cultivat timp de mai mul¸ ti ani s ¸i dup˘ a ce s ¸i-au oferit comorile omului, anumitor por¸ tiuni de p˘ amânt ar trebui s˘ a li se îng˘ aduie s˘ a se odihneasc˘ a, iar apoi trebuie s˘ a se cultive altceva. De asemenea, am putea înv˘ a¸ ta multe lucruri cu privire la munc˘ a din Vechiul Testament. Dac˘ a oamenii ar urma sfaturile date de Domnul Hristos, amintindu-¸ si de cei s˘ araci s ¸i împlinindu-le nevoile, ce loc diferit ar fi lumea noastr˘ a!

286

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Fie ca slava lui Dumnezeu s˘ a fie avut˘ a întotdeauna în vedere; iar dac˘ a recolta este un e¸ sec, nu v˘ a descuraja¸ ti, încerca¸ ti din nou; îns˘ a nu uita¸ ti c˘ a nu pute¸ ti avea recolt˘ a dac˘ a p˘ amântul nu este preg˘ atit în mod ˘ ; e¸ corespunz˘ ator pentru s˘ amân¸ ta secul se poate datora în totalitate neglij˘ arii acestui lucru. Scoala ¸ care trebuie întemeiat˘ a în Australia trebuie s˘ a pun˘ a în ˘ faptul c˘ prim plan problema h˘ arniciei s ¸i s˘ a scoat˘ a în eviden¸ ta a munca fizic˘ a î¸ si are rolul s˘ au în planul lui Dumnezeu pentru fiecare om [324] s ¸i c˘ a binecuvântarea lui Dumnezeu o va înso¸ ti. Scolile ¸ întemeiate ˘ s de c˘ atre aceia care înva¸ ta ¸i practic˘ a adev˘ arul pentru acest timp trebuie astfel organizate, încât s˘ a aduc˘ a motive noi s ¸i proaspete prin care s˘ a fie încurajat˘ a munca practic˘ a, în diferite forme. Acest lucru va presupune mult efort din partea profesorilor, îns˘ a un mare s ¸i nobil ¸ tel se atinge atunci când studen¸ tii vor în¸ telege c˘ a dragostea lui Dumnezeu trebuie s˘ a fie descoperit˘ a nu doar prin consacrarea inimii, min¸ tii s ¸i sufletului, ci s ¸i prin folosirea în¸ teleapt˘ a a puterii lor. Ei vor fi mult mai pu¸ tin ispiti¸ ti. De la ei, prin cuvintele s ¸i faptele lor, lumina va str˘ aluci în mijlocul teoriilor s ¸i obiceiurilor gre¸ site ale lumii. Influen¸ ta lor va tinde s˘ a corecteze ideea gre¸ sit˘ a c˘ a ignoran¸ ta este semnul distinctiv al unui gentleman. ˘ ri, care au doDumnezeu va fi prosl˘ avit dac˘ a b˘ arba¸ ti din alte ¸ ta bândit cuno¸ stin¸ te inteligente în problemele legate de agricultur˘ a, ar veni în aceast˘ a¸ tar˘ as ¸i prin cuvânt s ¸i fapt˘ a, i-ar înv˘ a¸ ta pe oameni cum s˘ a cultive p˘ amântul pentru ca acesta s˘ a dea roade bogate. Este nevoie de b˘ arba¸ ti care s˘ a-i înve¸ te pe al¸ tii cum s˘ a are s ¸i cum s˘ a foloseasc˘ a uneltele agricole. Cine vrea s˘ a fie misionar, f˘ acând aceast˘ a lucrare, pentru a-i înv˘ a¸ ta metode bune pe tineri s ¸i pe aceia care vor sau sunt destul de umili pentru a dori s˘ a înve¸ te? Dac˘ a vor fi din aceia care nu vor dori s˘ a înve¸ te de la voi metode mai bune, lec¸ tiile s˘ a fie date f˘ ar˘ a vorbe, în felul cum ne plant˘ am livezile s ¸i sem˘ an˘ am porumb; seceri¸ sul va fi cel care va vorbi în favoarea metodelor bune de lucru. Sc˘ apa¸ ti câte o vorb˘ a vecinului, când se poate, îngriji¸ ti culturile de ˘ tur˘ pe p˘ amântul vostru s ¸i în acest fel se va da o înv˘ a¸ ta a. Unii ar putea sus¸ tine c˘ as ¸colile noastre ar trebui s˘ a fie în ora¸ s, pentru a vorbi în favoarea noastr˘ a, s ¸i c˘ a, dac˘ a sunt la ¸ tar˘ a, influen¸ ta în ora¸ se se pierde; îns˘ a nu este neap˘ arat a¸ sa. Studen¸ tii care vin la s ¸colile noastre pentru prima dat˘ a nu sunt ˘ corect˘ preg˘ ati¸ ti s˘ a exercite o influen¸ ta a în ora¸ se s ¸i s˘ a lumineze ca

Lucrarea s ¸i educa¸ tia

287

o lumin˘ a în mijlocul întunericului. Ei nu vor fi preg˘ ati¸ ti s˘ a reflecte lumina, pân˘ a când întunericul acumulat de ei în¸ si¸ si printr-o educa¸ tie gre¸ sit˘ a nu va fi risipit. În viitor, s ¸colile noastre nu vor fi la fel ca în [325] trecut. În rândul studen¸ tilor au fost oameni vrednici de încredere, pe ˘ , care s-au str˘ care te po¸ ti bizui, cu experien¸ ta aduit s˘ a foloseasc˘ a toate ocaziile pentru a dobândi mai multe cuno¸ stin¸ te, spre a face o lucrare inteligent˘ a pentru cauza lui Dumnezeu. Ace¸ stia au fost de ajutor pentru s ¸coal˘ a, ei fiind un factor de echilibru; îns˘ a, în viitor, s ¸coala va cuprinde mai ales pe aceia care au nevoie de o transformare a caracterului, care va putea înv˘ a¸ ta cu r˘ abdare; întâi va trebui s˘ a se dezve¸ te de unele lucruri, iar apoi s˘ a înve¸ te altele. Dezvoltarea adev˘ aratului spirit misionar cere timp s ¸i, cu cât sunt mai departe de ora¸ se s ¸i de ispitele care inund˘ a în ele, cu atât le va fi mai bine s˘ a dobândeasc˘ a o cunoa¸ stere adev˘ arat˘ as ¸i s˘ a-¸ si dezvolte caractere echilibrate. ˘ în munca lor. În majoriFermierii au nevoie de mult˘ a inteligen¸ ta tatea cazurilor, vina este a lor c˘ a p˘ amântul nu d˘ a rod. Ei trebuie s˘ a înve¸ te în mod continuu cum s˘ a ob¸ tin˘ a o mul¸ time de roade bogate din ˘ s˘ p˘ amânt. Oamenii trebuie s˘ a înve¸ te cât de mult cu putin¸ ta a depind˘ a de produc¸ tia pe care ei o ob¸ tin din p˘ amânt. În toate fazele acestui fel de munc˘ a, ei î¸ si pot educa mintea spre a lucra pentru salvarea sufletelor pentru care a murit Domnul Hristos. „Voi sunte¸ ti ogorul lui Dumnezeu; voi sunte¸ ti cl˘ adirea lui Dumnezeu.“ (1 Corinteni 3, 9 u.p.). Fie ca profesorii din s ¸colile noastre s˘ a-¸ si ia cu ei studen¸ tii în gr˘ adini s ¸i pe câmpii s ¸i s˘ a-i înve¸ te cum s˘ a lucreze cel mai bine p˘ amân˘ tur˘ tul. Ar fi bine ca pastorii care lucreaz˘ a prin cuvânt s ¸i înv˘ a¸ ta a s˘ a ias˘ a pe câmp cu studen¸ tii s ¸i s˘ a petreac˘ a o parte din zi în mi¸ scare fizic˘ a. Ei ar putea face a¸ sa cum a f˘ acut Domnul Hristos, dând lec¸ tii din natur˘ a pentru a ilustra adev˘ arul Bibliei. Atât profesorii, cât s ¸i stu˘ s˘ den¸ tii ar avea mai mult˘ a experien¸ ta an˘ atoas˘ a în lucrurile spirituale, min¸ ti mai puternice s ¸i inimi mai curate pentru a în¸ telege tainele care privesc ve¸ snicia decât dac˘ a ar studia doar din c˘ ar¸ ti, solicitând mereu creierul, nu s ¸i mu¸ schii. Dumnezeu le-a dat oamenilor puterea min¸ tii s ¸i El dore¸ ste ca ei s˘ a-¸ si foloseasc˘ a mintea pentru a-¸ si pune la lucru ma¸ sin˘ aria fizic˘ a. Se poate pune întrebarea: Cum poate dobândi în¸ te- [326] lepciune acela care ¸ tine plugul s ¸i conduce boii? C˘ autând-o precum argintul s ¸i s˘ apând dup˘ a ea ca dup˘ a o comoar˘ a ascuns˘ a.„Dumnezeul ˘ turi.“ (Isaia 28, 26). lui l-a înv˘ a¸ tat s˘ a fac˘ a a¸ sa, El i-a dat aceste înv˘ a¸ ta

288

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

„Si ¸ lucrul acesta vine de la Domnul o¸ stirilor; minunat este planul Lui s ¸i mare este în¸ telepciunea Lui.“ Acela care i-a înv˘ a¸ tat pe Adam s ¸i Eva în Eden cum s˘ a lucreze gr˘ adina îi va înv˘ a¸ ta s ¸i pe oamenii de ast˘ azi. Este nevoie de în¸ telepciune pentru cel care ¸ tine plugul s ¸i seam˘ an˘ a s˘ amân¸ ta. P˘ amântul are comorile lui ascunse s ¸i Domnul dore¸ ste ca acele mii de oameni sau zeci de mii care sunt aglomera¸ ti în ora¸ se pentru un c⸠stig de nimic s˘ a lucreze p˘ amântul; în multe cazuri, c⸠stigul lor nesemnificativ nu poate fi folosit pentru procurarea hranei, ci ajunge în sertarul agentului fiscal, pentru a distruge ra¸ tiunea omului f˘ acut dup˘ a chipul lui Dumnezeu. Cei care î¸ si duc familiile la ¸ tar˘ a s˘ a le a¸ seze în locuri unde sunt mai pu¸ tine ispite. Copiii care au p˘ arin¸ ti care se tem de Dumnezeu s ¸i Îl iubesc sunt din toate punctele de vedere mai avanta˘ tor care este sursa în¸ ja¸ ti de a înv˘ a¸ ta de la Marele Înv˘ a¸ ta telepciunii. Ei au mai multe ocazii de a se preg˘ ati pentru Împ˘ ar˘ a¸ tia cerurilor. Trimite¸ ti copiii la s ¸coli a¸ sezate în ora¸ se, unde sunt tot felul de ispite care îi vor atrage s ¸i degrada, s ¸i ve¸ ti vedea c˘ a lucrarea de formare a caracterului va fi de zece ori mai grea atât pentru p˘ arin¸ ti, cât s ¸i pentru copii. P˘ amântul trebuie f˘ acut s˘ a-¸ si dea puterea lui; îns˘ a, f˘ ar˘ a binecuvântarea lui Dumnezeu, el nu poate produce nimic. La început, Dumnezeu S-a uitat la toate lucrurile pe care le-a f˘ acut s ¸i a v˘ azut c˘ a erau foarte bune. Blestemul asupra p˘ amântului a venit ca urmare a p˘ acatului. Îns˘ a oare trebuie ca acest blestem s˘ a fie mai mare, deoarece p˘ acatul se tot înmul¸ te¸ ste?Ignoran¸ ta î¸ si face lucrarea ei v˘ at˘ am˘ atoare. Slujitori lene¸ si fac ca r˘ aul s˘ a creasc˘ a prin obiceiurile lor trândave. Mul¸ ti nu vor s˘ a-¸ si c⸠stige pâinea în sudoarea frun¸ tii lor s ¸i refuz˘ a s˘ a cultive p˘ amântul. Îns˘ a p˘ amântul are binecuvânt˘ ari ascunse [327] în adâncul lui pentru aceia care au curaj s ¸i st˘ aruin¸ ta de a c˘ auta dup˘ a aceste comori. Ta¸ tii s ¸i mamele care de¸ tin o bucat˘ a de p˘ amânt s ¸i o cas˘ a în care î¸ si pot g˘ asi tihna sunt regi s ¸i regine. Mul¸ ti fermieri nu au putut ob¸ tine venituri satisf˘ ac˘ atoare din p˘ amântul lor, deoarece au socotit lucrul acestuia ca fiind o ocupa¸ tie înjositoare; ei nu v˘ ad în aceasta o binecuvântare pentru ei s ¸i familiile lor. Ei nu v˘ ad altceva decât c˘ a acesta este semnul robiei. Livezile le sunt neglijate, ei nu seam˘ an˘ a la timp s ¸i cultivarea p˘ amântului se face superficial. Mul¸ ti î¸ si neglijeaz˘ a fermele pentru a ¸ tine s˘ arb˘ atorile s ¸i a participa la curse de cai sau cluburi pentru pariuri; banii lor sunt

Lucrarea s ¸i educa¸ tia

289

cheltui¸ ti pe spectacole, loterii s ¸i lenevie, iar apoi se plâng c˘ a nu pot avea bani pentru a-¸ si cultiva p˘ amântul s ¸i a-¸ si face gospod˘ ariile s˘ a prospere; îns˘ a, dac˘ a ar avea mai mul¸ ti bani, rezultatul ar fi acela¸ si. [328] Special Testimonies On Education, februarie, 1894.

Temelia adev˘ aratei educa¸ tii
˘ ; c˘ Educa¸ tia adev˘ arat˘ a este o mare s ¸tiin¸ ta aci ea se bazeaz˘ a pe temerea de Dumnezeu, care este începutul în¸ telepciunii. Domnul ˘ tor pe care L-a cunoscut lumea Hristos este cel mai mare înv˘ a¸ ta s ¸i nu este pl˘ acerea Domnului ca supu¸ sii Împ˘ ar˘ a¸ tiei Sale, pentru care El a murit, s˘ a fie educa¸ ti astfel încât ei s˘ a a¸ seze pe primul plan în¸ telepciunea oamenilor, iar în¸ telepciunea lui Dumnezeu, a¸ sa cum este descoperit˘ a în Cuvântul S˘ au cel sfânt, în planul secundar. ˘ pe copii s Educa¸ tia autentic˘ a este aceea care îi înva¸ ta ¸i tineri pentru via¸ ta de acum s ¸i în vederea celei viitoare, pentru mo¸ stenirea unei patrii mai bune, aceea din ceruri. Ei trebuie crescu¸ ti pentru acea ¸ tar˘ a ˘ au murit to¸ spre care au privit patriarhii s ¸i profe¸ tii. „În credin¸ ta ti ace¸ stia, f˘ ar˘ a s˘ a fi c˘ ap˘ atat lucrurile f˘ ag˘ aduite: ci doar le-au urat de bine de departe, m˘ arturisind c˘ a sunt str˘ aini s ¸i c˘ al˘ atori pe p˘ amânt. Cei ce vorbesc în felul acesta arat˘ a deslu¸ sit c˘ a sunt în c˘ autarea unei patrii. Dac˘ a ar fi avut în vedere pe aceea din care ie¸ siser˘ a, negre¸ sit c˘ a ar fi avut vreme s˘ a se întoarc˘ a în ea. Dar doreau o patrie mai bun˘ a, adic˘ a o patrie cereasc˘ a. De aceea lui Dumnezeu nu-i este ru¸ sine s˘ a Se numeasc˘ a Dumnezeul lor, c˘ aci le-a preg˘ atit o cetate.“ (Evrei 11, 13-16). Metoda folosit˘ a în general pentru educarea tinerilor nu se ridic˘ a la standardul adev˘ aratei educa¸ tii. În manualele s ¸colare sunt pres˘ arate sentimente de necredincio¸ sie, iar cuvintele lui Dumnezeu sunt a¸ sezate într-o lumin˘ a discutabil˘ a. Astfel, min¸ tile copiilor s ¸i tinerilor sunt familiarizate cu sugestiile lui Satana, iar îndoielile, o dat˘ a primite, devin fapte sigure pentru aceia care le-au acceptat, iar cercetarea s ¸tiin¸ tific˘ a va conduce într-o direc¸ tie gre¸ sit˘ a în felul în care sunt interpretate s ¸i pervertite descoperirile f˘ acute. Oamenii î¸ si permit s˘ a [329] duc˘ a Cuvântul lui Dumnezeu în fa¸ ta unui tribunal m˘ arginit s ¸i asupra ˘ o sentin¸ ˘ , folosindu-se o m˘ inspira¸ tiei lui Dumnezeu se pronun¸ ta ta asur˘ a limitat˘ a, iar adev˘ arul lui Dumnezeu este f˘ acut s˘ a apar˘ a ca un lucru nesigur în compara¸ tie cu rapoartele s ¸tiin¸ tei. Ace¸ sti fal¸ si educa˘ natura mai presus de Dumnezeul naturii s tori înal¸ ta ¸i mai presus de 290

Temelia adev˘ aratei educa¸ tii

291

Autorul a toat˘ as ¸tiin¸ ta adev˘ arat˘ a. Exact atunci când profesorii ar fi trebuit s˘ a fie hot˘ ar⸠ti s ¸i f˘ ar˘ a ezitare în m˘ arturia lor, când ar fi trebuit s˘ a fie vizibil c˘ a sufletele lor sunt întemeiate pe Stânca cea ve¸ snic˘ a, ˘ acelora care atunci când ar fi trebuit s˘ a fie în stare s˘ a inspire credin¸ ta se îndoiesc, ei au f˘ acut m˘ arturia propriei lor incertitudini cu privire la faptul c˘ a fie Cuvântul lui Dumnezeu, fie descoperirile s ¸tiin¸ tei, pe nedrept numite astfel, sunt adev˘ arate. Aceia care au fost cu adev˘ arat con¸ stiincio¸ si au fost f˘ acu¸ ti s˘ a se clatine în credin¸ ta lor datorit˘ a ezit˘ arii acelora care pretindeau c˘ a interpreteaz˘ a Biblia. Satana a profitat de nesiguran¸ ta din minte s ¸i, prin agen¸ ti nev˘ azu¸ ti, a n˘ av˘ alit cu sofismele lui, înce¸ to¸ sându-i pe oameni în negura scepticismului. Oameni înv˘ a¸ ta¸ ti au ¸ tinut cuvânt˘ ari în care au amestecat adev˘ arul cu minciuna; îns˘ a ei au dezechilibrat min¸ tile acelora care erau înclina¸ ti mai degrab˘ a spre minciun˘ a decât spre adev˘ ar. Sofismele frumos între¸ tesute ale a¸ sa-zi¸ silor oameni în¸ telep¸ ti au încântato anumit˘ a categorie de studen¸ ti; îns˘ a impresia pe care aceste cuvânt˘ ari o las˘ a asupra min¸ tii este c˘ a Dumnezeul naturii este ¸ tinut în frâu de propriile Sale legi. S-a z˘ abovit mult asupra acestui subiect — caracterul neschimb˘ ator al naturii — s ¸i teorii sceptice au fost primite u¸ sor s ¸i repede de c˘ atre aceia ale c˘ aror min¸ ti preferau o atmosfer˘ a de îndoial˘ a, pentru c˘ a ei nu erau în armonie cu Legea cea sfânt˘ a a lui Dumnezeu, temelia guvern˘ arii Sale în ceruri s ¸i pe p˘ amânt. Tendin¸ ta lor natural˘ a ˘ c˘ c˘ atre r˘ au i-a ajutat s˘ a se îndrepte cu u¸ surin¸ ta atre c˘ ai rele s ¸i s˘ a pun˘ a la îndoial˘ a temeinicia rapoartelor s ¸i istoriei atât a Vechiului, cât s ¸i a Noului Testament. Otr˘ avindu-se ei în¸ si¸ si cu minciuni, ei au c˘ autat orice ocazie de a sem˘ ana semin¸ tele îndoielii în min¸ tile altora. Natura a fost în˘ al¸ tat˘ a mai presus de Dumnezeul naturii, iar simplitatea credin¸ tei a fost distrus˘ a; c˘ aci temelia credin¸ tei a fost f˘ acut˘ a s˘ a par˘ a [330] nesigur˘ a. Întunecate de scepticism, min¸ tile celor cuprin¸ si de îndoial˘ a au fost l˘ asate s˘ a se zbat˘ a pe stâncile necredincio¸ siei. [331] Instructorul tineretului, 31 ianuarie, 1895.

Feri¸ ti-v˘ a de imita¸ tii
Unii consider˘ a c˘ a asocierea cu oameni înv˘ a¸ ta¸ ti este mai de pre¸ t decât comuniunea cu Dumnezeul cerurilor. Declara¸ tiile oamenilor ˘ tur˘ înv˘ a¸ ta¸ ti sunt prezentate ca o înv˘ a¸ ta a de mai mare valoare decât în¸ telepciunea cea înalt˘ a descoperit˘ a în Cuvântul lui Dumnezeu. În timp ce necredincio¸ sia este în˘ al¸ tat˘ a cu trufie, cerul prive¸ ste jos la vanitatea s ¸i nimicnicia judec˘ a¸ tii omene¸ sti; c˘ aci omul prin sine însu¸ si este de¸ sert˘ aciune. Toate meritele oamenilor, demnitatea lor moral˘ a le de¸ tin doar prin s ¸i datorit˘ a meritelor Domnului Isus Hristos. Ce sunt atunci specula¸ tiile celor mai str˘ alucite min¸ ti ale marilor oameni care au tr˘ ait pe p˘ amânt? Cu toate acestea, oamenii a¸ seaz˘ a judecata lor înainte de voia descoperit˘ a a lui Dumnezeu s ¸i prezint˘ a lumii ceea ce ei pretind c˘ a este o în¸ telepciune mai înalt˘ a decât în¸ telepciunea lui Dumnezeu. În închipuirile lor de¸ sarte, ei s-ar încumeta s˘ a îndep˘ arteze rânduiala cerului pentru a da frâu liber propriilor lor înclina¸ tii s ¸i dorin¸ te. Dumnezeul cel mare are o Lege prin care θ si conduce împ˘ ar˘ a¸ tia, iar aceia care încalc˘ a aceast˘ a Lege vor ajunge într-o zi s˘ a vad˘ a c˘ a vor da socoteal˘ a în fa¸ ta acestei Legi. Scuza pentru înc˘ alcarea Legii nu poate fi g˘ asit˘ a în afirma¸ tia c˘ a aceast˘ a Lege a fost desfiin¸ tat˘ a. A sus¸ tine c˘ a Legea a fost desfiin¸ tat˘ a ar însemna s˘ a o dezonor˘ am s ¸i s˘ a arunc˘ am dispre¸ t asupra D˘ at˘ atorului Legii. Unica sc˘ apare pentru cel ce calc˘ a Legea se g˘ ase¸ ste numai în Domnul Isus Hristos; c˘ aci p˘ ac˘ atosul este mântuit s ¸i Legea este satisf˘ acut˘ a numai prin harul s ¸i isp˘ as ¸irea singurului Fiu al lui Dumnezeu. Oamenii care fac parad˘ a de m˘ are¸ tie în fa¸ ta lumii, dar în acela¸ si timp calc˘ a în picioare voin¸ ta descoperit˘ a a lui Dumnezeu, îl jefuiesc pe om de onoare s ¸i vorbesc despre des˘ avâr¸ sirea firii. Ei picteaz˘ a un tablou foarte rafinat, îns˘ a acesta constituie o iluzie, o în¸ sel˘ aciune amarnic˘ a; pentru c˘ a ei umbl˘ a în lumina propriei lor candele. ˘ tur˘ Aceia care prezint˘ a o înv˘ a¸ ta a contrar˘ a celei biblice sunt condu¸ si de c˘ atre marele apostat care a fost aruncat din cur¸ tile lui Dum[332] nezeu. Despre el, înainte de c˘ aderea sa, st˘ a scris: „Tu ajunsese¸ si la 292

Feri¸ ti-v˘ a de imita¸ tii

293

cea mai înalt˘ a des˘ avâr¸ sire, erai plin de în¸ telepciune s ¸i des˘ avâr¸ sit în frumuse¸ te. St˘ ateai în Eden, gr˘ adina lui Dumnezeu, s ¸i erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe ... erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu s ¸i umblai prin mijlocul pietrelor scânteietoare. Ai fost f˘ ar˘ a prihan˘ a în c˘ aile tale din ziua când ai fost f˘ acut pân˘ a în ziua când s-a g˘ asit nelegiuirea în tine.... Ti ¸ s-a îngâmfat inima din pricina frumuse¸ tii tale, ¸ ti-ai stricat în¸ telepciunea cu str˘ alucirea ta. De aceea te arunc la p˘ amânt, te dau priveli¸ ste împ˘ ara¸ tilor.... To¸ ti cei ce te cunosc între popoare r˘ amân uimi¸ ti din pricina ta; e¸ sti nimicit s ¸i nu vei mai fi niciodat˘ a.“ (Ezechiel 28, 12-19). Cu un astfel de conduc˘ ator — un înger expulzat din ceruri-ace¸ sti presupu¸ si oameni în¸ telep¸ ti ai p˘ amântului fabric˘ a teorii cu care vr˘ ajesc s ¸i z˘ ap˘ acesc min¸ tile oamenilor. Pavel le spune galatenilor: „Cine v-a fermecat ca s˘ a nu asculta¸ ti adev˘ arul?“ Satana are o minte iscusit˘ a s ¸i are agen¸ tii lui cu care lucreaz˘ a pentru a-i încânta pe oameni s ¸i îi îmbrac˘ a cu slav˘ a mai presus de Dumnezeu. Îns˘ a Dumnezeu este îmbr˘ acat cu putere; El îi poate lua pe aceia care sunt mor¸ ti în p˘ acatele s ¸i nelegiuirile lor s ¸i, prin lucrarea Duhului care L-a înviat pe Domnul Isus dintre cei mor¸ ti, poate transforma caracterul omului, ref˘ acându-l pe om dup˘ a chipul lui Dumnezeu. Cei care cred în Isus Hristos sunt schimba¸ ti din r˘ azvr˘ ati¸ ti împotriva Legii lui Dumnezeu în slujitori supu¸ si ai Împ˘ ar˘ a¸ tiei Sale. Ei sunt n˘ ascu¸ ti din nou, ref˘ acu¸ ti, sfin¸ ti¸ ti prin adev˘ ar. Scepticii nu accept˘ a aceast˘ a putere a lui Dumnezeu s ¸i refuz˘ a orice dovezi, pân˘ a când sunt l˘ asa¸ ti în voia propriilor lor porniri. Ei îndr˘ aznesc chiar s˘ a dea la o parte Legea lui Dumnezeu s ¸i s˘ a impun˘ a limite puterii lui Iehova. Îns˘ a Dumnezeu a spus: „Voi pr˘ ap˘ adi în¸ telepciunea celor în¸ telep¸ ti s ¸i voi nimici priceperea celor pricepu¸ ti. Unde este în¸ teleptul? Unde este c˘ arturarul? Unde este [333] vorb˘ are¸ tul veacului acestuia? N-a prostit Dumnezeu în¸ telepciunea lumii acesteia? C˘ aci întrucât lumea, cu în¸ telepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu în în¸ telepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a g˘ asit cu cale s˘ a mântuiasc˘ a pe credincio¸ si prin nebunia propov˘ aduirii crucii. Iudeii, într-adev˘ ar, cer minuni s ¸i grecii caut˘ a în¸ telepciune; dar noi propov˘ aduim pe Hristos cel r˘ astignit, care pentru iudei este o pricin˘ a de poticnire, s ¸i pentru Neamuri o nebunie; dar pentru cei chema¸ ti, fie iudei, fie greci, este puterea s ¸i în¸ telepciunea lui Dumnezeu“.

294

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

[334] Instructorul tineretului, 7 februarie, 1895.

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare
Am fost foarte tulburat˘ a timp de mai multe nop¸ ti. Fiind tulburat˘ a, nu am putut s˘ a dorm bine. Mi-au fost prezentate lucruri asupra c˘ arora trebuie s˘ a v˘ a atrag aten¸ tia. Profesorii no¸ stri de la Sanatoriul s ¸i Colegiul din Battle Creek trebuie s˘ a vegheze continuu, ca nu cumva planurile s ¸i felul în care lucreaz˘ a s˘ a sl˘ abeasc˘ as ¸i s˘ a în˘ abu¸ se credin¸ ta studen¸ tilor care au inimile profund mi¸ scate de Duhul Sfânt. Ei au auzit vocea lui Isus spunând: „Fiule, du-te s ¸i lucreaz˘ a ast˘ azi în via Mea“. Ei simt nevoia ca studiile s˘ a decurg˘ a în mod corespunz˘ ator, pentru a putea fi preg˘ ati¸ ti s˘ a lucreze pentru Domnul s ¸i trebuie depuse toate eforturile cu ˘ pentru a gr˘ putin¸ ta abi înaintarea lor; îns˘ a trebuie s˘ a se aib˘ a continuu în vedere obiectivul educa¸ tiei lor. Nu trebuie îng˘ aduit˘ a nici o z˘ abav˘ a. Persoanele care s-au angajat s˘ a-i ajute pe studen¸ ti, sus¸ tinându-i în perioada studiilor, sufer˘ a pierderi mari atât prin timpul, cât s ¸i prin banii cheltui¸ ti în mod neîn¸ telept. Ace¸ sti oameni s ¸i-au manifestat dorin¸ ta s ¸i ardoarea de a ajuta; îns˘ a ei se descurajeaz˘ a v˘ azând c˘ a timpul prev˘ azut la început pentru preg˘ atirea studen¸ tilor pentru lucrare se prelunge¸ ste, iar studen¸ tii sunt încuraja¸ ti s˘ a studieze astfel pe cheltuiala lor. Anii trec, iar studen¸ tilor li se pretinde o perioad˘ a de instruire tot mai mare. Acest proces prelungit, care cere tot mai mult timp, tot mai multe discipline, constituie una din cursele prin care Satana îi trage înapoi pe lucr˘ atori. Studen¸ tii nu socotesc c˘ a este necesar˘ a o a¸ sa de mare întârziere pentru a intra în lucrare, dac˘ a nu le-ar fi impus˘ a de c˘ atre cei care au preten¸ tia c˘ a sunt p˘ astori s ¸i veghetori, care le sunt profesori s ¸i medici. Chiar dac˘ a am avea 1000 de ani în fa¸ ta noastr˘ a, nu ar fi necesare cuno¸ stin¸ te atât de profunde, de¸ si, în aceste condi¸ tii, ar fi mai potrivite; îns˘ a timpul nostru este scurt. Este scris: „Ast˘ azi, dac˘ a [335] auzi¸ ti glasul Lui, nu v˘ a împietri¸ ti inimile“. Noi nu ne num˘ ar˘ am printre aceia care stabilesc exact data revenirii cu putere s ¸i slav˘ a mare a Domnului Isus. Unii au fixat un anumit timp, iar când acesta a trecut, spiritul lor înfumurat nu a pri295

296

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

mit mustrarea, ci au stabilit un alt timp s ¸i apoi un altul; îns˘ a multele e¸ securi succesive au pus asupra lor însemnul de profe¸ ti fal¸ si. „Lucrurile ascunse sunt ale Domnului, Dumnezeului nostru; iar lucrurile descoperite sunt ale noastre s ¸i ale copiilor no¸ stri, pe vecie, ca s˘ a împlinim toate cuvintele legii acesteia“ (Deuteronom 29, 29). În pofida faptului c˘ a exist˘ a profe¸ ti mincino¸ si, exist˘ a de asemenea oameni care practic˘ a adev˘ arul a¸ sa cum este descoperit în Scripturi. Cu profund˘ a ˘ sincer˘ seriozitate, cu credin¸ ta a, c˘ al˘ auzi¸ ti de Duhul Sfânt, ei au min¸ ti s ¸i inimi agere, care arat˘ a c˘ a noi tr˘ aim în apropierea celei de-a doua veniri a Domnului Isus Hristos, îns˘ a ceasul s ¸i ziua venirii Sale dep˘ as ¸esc competen¸ ta omului; c˘ aci despre „ziua s ¸i ceasul acela nu s ¸tie nimeni; nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tat˘ al“ (Matei 24, 36). Îns˘ a exist˘ a o zi pe care Dumnezeu a rânduit-o pentru încheierea istoriei acestei lumi. Aceast˘ a Evanghelie a împ˘ ar˘ a¸ tiei va fi predicat˘ a în toat˘ a lumea, ca m˘ arturie pentru toate neamurile; atunci va veni sfâr¸ situl. Profe¸ tia se împline¸ ste repede. Multe, foarte multe ar trebui spuse cu privire la aceste subiecte importante. Ziua când destinul ˘ . Aceast˘ fiec˘ aruia este hot˘ arât pentru totdeauna este la u¸ sa a zi a Domnului vine cu grab˘ a mare. Str˘ ajerii mincino¸ si strig˘ a: „Totul este bine“; îns˘ a ziua lui Dumnezeu se apropie cu repeziciune. Zgomotul apropierii pa¸ silor Lui este atât de mult acoperit, încât lumea nu se treze¸ ste din somnul ei ca de moarte în care a c˘ azut. În timp ce ˘ “, „o pr˘ veghetorii de pe ziduri strig˘ a: „Pace s ¸i siguran¸ ta ap˘ adenie nea¸ steptat˘ a va veni peste ei“ ... „¸ si nu va fi chip de sc˘ apare“ (? Tesaloniceni 5, 3); „va veni ca un la¸ t peste to¸ ti cei care locuiesc pe toat˘ a fa¸ ta p˘ amântului“ (Luca 21, 35). Aceasta îl va surprinde pe iubitorul de pl˘ aceri s ¸i pe omul p˘ ac˘ atos ca un ho¸ t, noaptea. Când ˘ sigur, iar oamenii se retrag la odihna fericit˘ [336] totul este în aparen¸ ta a, atunci este momentul când ho¸ tul se arunc˘ a pe furi¸ s asupra pr˘ azii. Când este prea târziu s˘ a preîntâmpini r˘ aul, se constat˘ a c˘ a o anumit˘ a ˘ sau fereastr˘ u¸ sa a nu a fost asigurat˘ a. „De aceea s ¸i voi fi¸ ti gata; c˘ aci Fiul omului va veni în ceasul în care nu v˘ a gândi¸ ti“ (Matei 24, 44). ˘ în Oamenii se odihnesc acum, închipuindu-¸ si c˘ a sunt în siguran¸ ta bisericile populare; îns˘ a to¸ ti ar trebui s˘ a aib˘ a grij˘ a ca nu cumva s˘ a existe un loc deschis prin care s˘ a p˘ atrund˘ a vr˘ ajma¸ sul. Trebuie depuse eforturi mari pentru a p˘ astra mereu acest subiect în fa¸ ta poporului. Acest lucru solemn trebuie prezentat nu numai oamenilor din lume,

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare

297

ci s ¸i celor din bisericile noastre, pentru c˘ a ziua Domnului va veni ˘ toare a profe¸ deodat˘ a, pe nea¸ steptate. Avertizarea înfrico¸ sa tiei se ˘ fa¸ ˘ de adreseaz˘ a fiec˘ arui suflet. Nimeni s˘ a nu se simt˘ a în siguran¸ ta ta pericolul de a fi surprins. Fie ca nici o interpretare a profe¸ tiei s˘ a nu v˘ a înl˘ ature convingerea cunoa¸ sterii evenimentelor care arat˘ a c˘ a acest ˘. mare eveniment este aproape, este chiar la u¸ sa Banii care au fost cheltui¸ ti pentru construirea altor cl˘ adiri sau pentru extinderea celor existente la Battle Creek ar fi trebuit s˘ a fie folosi¸ ti pentru crearea de posibilit˘ a¸ ti pentru ducerea mai departe a lucr˘ arii în locuri unde nu s-a f˘ acut nimic. Dumnezeu nu este mul¸ tumit de modul în care au fost folosi¸ ti banii Lui. El nu face deosebire între locuri sau persoane. Obiceiul de a face posibil ca doar câteva persoane s˘ a fie avantajate s˘ a-¸ si des˘ avâr¸ seasc˘ a educa¸ tia în atât de multe domenii, încât le va fi imposibil s˘ a lucreze în toate acestea, este mai degrab˘ a un r˘ au decât un beneficiu pentru acela care are atât de multe foloase, pe lâng˘ a faptul c˘ a îi lipse¸ ste s ¸i pe al¸ tii de privilegiile de care au nevoie atât de mult. Dac˘ a aceast˘ a preg˘ atire ar dura mai pu¸ tin s ¸i dac˘ a nu s-ar acorda toat˘ a aten¸ tia numai studiului, ar fi mult mai mult posibil˘ a cre¸ sterea credin¸ tei studen¸ tilor în Dumnezeu. Acela care î¸ si consacr˘ a toate energiile numai studiilor devine fascinat de acestea s ¸i va ajunge pân˘ a la urm˘ a absorbit de c˘ ar¸ ti, pierzând din vedere ¸ tinta pentru care a venit la s ¸coal˘ a. Mi-a fost ar˘ atat c˘ a unii dintre studen¸ ti î¸ si pierd [337] spiritualitatea, credin¸ ta sl˘ abe¸ ste s ¸i ei nu între¸ tin o comuniune continu˘ a cu Dumnezeu. Ei î¸ si petrec aproape tot timpul citind, cunoscând prea pu¸ tin alte lucruri. Îns˘ a la ce le va folosi toat˘ a aceast˘ a preg˘ atire? La ce bun atâta cheltuial˘ a de timp s ¸i bani? Eu v˘ a spun c˘ a acestea vor fi mai r˘ au decât pierdute. Trebuie s˘ a existe mai pu¸ tin din acest fel de ˘ în puterea lui Dumnezeu. Poporul activitate s ¸i mai mult˘ a credin¸ ta care iube¸ ste poruncile lui Dumnezeu trebuie s˘ a dea m˘ arturie lumii prin faptele lor despre credin¸ ta pe care o au. Studen¸ tii vin la Battle Creek de la mari distan¸ te, cu o mare ˘ tur˘ cheltuial˘ a, a¸ steptând s˘ a primeasc˘ a acolo acea înv˘ a¸ ta a prin care s˘ a ajung˘ a misionari plini de succes. Aceast˘ a¸ tint˘ a nu trebuie pierdut˘ a din vedere prin cufundarea în multe studii. Gândi¸ ti-v˘ a la Moise; povara cea mare a sufletului s˘ au era ca prezen¸ ta lui Dumnezeu s˘ a fie cu el s ¸i dorin¸ ta lui era s˘ a poat˘ a privi slava Sa. Îns˘ a dac˘ a studen¸ tilor li se predau mai multe cursuri decât au absolut˘ a nevoie, aceasta îi va

298

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

face s˘ a uite obiectivul real al venirii lor la Battle Creek. A sosit timpul când este esen¸ tial s˘ a fie f˘ acut˘ a doar lucrarea care este necesar˘ a. Ani îndelunga¸ ti de preg˘ atire nu constituie o absolut˘ a necesitate. Preg˘ atirea studen¸ tilor a fost gândit˘ a dup˘ a acela¸ si principiu ca s ¸i opera¸ tiile legate de construc¸ tia cl˘ adirilor. Cl˘ adire dup˘ a cl˘ adire au tot fost ad˘ augate doar pentru ca totul s˘ a fie mai comod s ¸i des˘ avâr¸ sit. Dumnezeu face apel, s ¸i face acest lucru de ani de zile, pentru o reform˘ a în aceste lucruri. El vrea ca banii s˘ a nu fie irosi¸ ti. El nu dore¸ ste ca atât de mul¸ ti bani s˘ a fie utiliza¸ ti pentru preg˘ atirea doar a câtorva persoane care vin la Battle Creek în vederea unei mai bune preg˘ atiri pentru lucrare. În toate cazurile, trebuie avut˘ a cea mai mare grij˘ a pentru cheltuirea chibzuit˘ a a banilor destina¸ ti educa¸ tiei studen¸ tilor. În timp ce se cheltuie atât de mult pentru doar c⸠tiva care fac ni¸ ste cursuri istovitoare, sunt mul¸ ti care înseteaz˘ a dup˘ a cuno¸ stin¸ te pe care le-ar putea dobândi în câteva luni; unul sau doi [338] ani ar fi considera¸ ti o mare binecuvântare. În timp ce pentru c⸠tiva se folosesc toate mijloacele timp de mul¸ ti ani de studiu, al¸ ti tineri la fel de vrednici nu pot fi ajuta¸ ti deloc. Sper ca directorii de la Scoala ¸ s ¸i Sanatoriul din Battle Creek s˘ a studieze aceast˘ a chestiune cu rug˘ aciune, cu în¸ telepciune s ¸i f˘ ar˘ a ˘ tur˘ p˘ artinire. În loc de a cople¸ si cu înv˘ a¸ ta a pe unii, mai degrab˘ a l˘ argi¸ ti-v˘ a sfera de binefacere. Hot˘ ar⸠ti-v˘ a ca banii pe care vre¸ ti s˘ a-i folosi¸ ti în educarea lucr˘ atorilor pentru cauz˘ a s˘ a nu fie cheltui¸ ti doar pentru unul care s˘ a ob¸ tin˘ a mai mult decât i-ar trebui în realitate, în timp ce al¸ tii sunt l˘ asa¸ ti aproape f˘ ar˘ a nimic. Oferi¸ ti-le studen¸ tilor posibilitatea începutului, îns˘ a nu trebuie s˘ a sim¸ ti¸ ti c˘ a este de datoria voastr˘ a s˘ a le purta¸ ti de grij˘ a an dup˘ a an. Este de datoria lor s˘ a intre în câmp pentru lucrare, iar datoria voastr˘ a este aceea de a-i ajuta s ¸i pe al¸ tii care au nevoie de aceasta. Lucrarea Domnului Hristos nu a fost f˘ acut˘ a de a¸ sa natur˘ a încât s˘ a-i orbeasc˘ a pe oameni cu capacit˘ a¸ tile Lui superioare. El a venit din sânul Celui Atotîn¸ telept s ¸i ar fi putut uimi lumea cu cuno¸ stin¸ tele m˘ are¸ te s ¸i glorioase pe care le avea; cu toate acestea, El a fost re¸ tinut s ¸i rezervat. Nu a fost misiunea Lui aceea de a-i uimi cu imensitatea darurilor s ¸i talentelor Sale, ci aceea de a umbla în smerenie ˘ , pentru a-i înv˘ s ¸i umilin¸ ta a¸ ta pe cei ne¸ stiutori calea mântuirii. O prea mare aplecare asupra studiului, chiar s ¸i asupra s ¸tiin¸ tei adev˘ arate, creeaz˘ a un apetit anormal, care cre¸ ste pe m˘ asur˘ a ce este hr˘ anit.

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare

299

˘ decât este Aceasta creeaz˘ a dorin¸ ta de a asigura mai mult˘ a cuno¸ stin¸ ta esen¸ tial˘ a pentru a face lucrarea Domnului. Urm˘ arirea cunoa¸ sterii ˘ de doar de dragul cunoa¸ sterii distrage mintea de la consacrarea fa¸ ta Dumnezeu, împiedic˘ a progresul în ceea ce prive¸ ste evlavia practic˘ a s ¸i constituie un obstacol pentru suflete în umblarea pe o cale care s˘ a ˘ mai sfânt˘ conduc˘ a spre o via¸ ta a, mai fericit˘ a. Domnul Isus a dat doar ˘ tur˘ atâta înv˘ a¸ ta a cât ar putea fi folosit˘ a. Fra¸ tii mei, felul în care pune¸ ti voi problema necesit˘ a¸ tii multor ani de studiu nu este pe placul lui Dumnezeu. Domnul Isus dore¸ ste ca oamenii s˘ a-¸ si pun˘ a la schimb˘ ator talan¸ tii s ¸i Isus a promis c˘ a le va da har dup˘ a har. Pe m˘ asur˘ a ce d˘ am altora, vom primi tot mai mult. Si ¸ în timp ce lucr˘ am astfel, mintea nu va fi [339] ˘ care a tot fost înghesuit˘ îmbâcsit˘ a cu mult˘ a cuno¸ stin¸ ta a în ea, f˘ ar˘ a s˘ a fi existat ocazia de a împ˘ art˘ as ¸i altora ceea ce s-a primit. Studentul ajunge din punct de vedere mintal un melancolic care a fost ticsit cu ceea ce nu poate folosi. S-a irosit mult timp s ¸i posibilitatea de a fi ˘ rii a utili în mod practic nu a existat pentru studen¸ ti datorit˘ a înv˘ a¸ ta ceea ce nu putea fi folosit de Duhul lui Dumnezeu. Cei care vin la s ¸coala din Battle Creek ar trebui s˘ a treac˘ a repede s ¸i cât mai bine printr-un curs practic cu privire la dezvoltarea s˘ an˘ atoas˘ a a trupului s ¸i activitatea sfânt˘ a a sufletului. În Evanghelia Sa, Dumnezeu vorbe¸ ste nu numai de beneficiile dezvolt˘ arii capacit˘ a¸ tii mintale a omului, ci s ¸i de faptul c˘ a sim¸ turile morale pot fi trezite. Acest lucru este ilustrat prin exemplul lui Daniel s ¸i al celor trei tineri evrei. Ei au avut mereu în minte temerea de Domnul, iar urmarea a fost dup˘ a cum este raportat: „Dumnezeu a dat acestor patru tineri ˘s s ¸tiin¸ ta ¸i pricepere pentru tot felul de scrieri s ¸i în¸ telepciune; mai ales îns˘ a a f˘ acut pe Daniel priceput în toate vedeniile s ¸i în toate visele“ (Daniel 1, 17). Domnul Hristos a spus: „Ferice mai degrab˘ a de cei ce ascult˘ a Cuvântul lui Dumnezeu s ¸i-L p˘ azesc“ (Luca 11, 28). Numai pâinea vie¸ tii poate satisface sufletul înfometat. Numai apa vie¸ tii poate potoli setea sufletului însetat. Min¸ tile ucenicilor au fost adesea a¸ t⸠tate de curiozitate, îns˘ a, în loc s˘ a le satisfac˘ a dorin¸ ta de a cunoa¸ ste lucruri care nu erau necesare pentru îndeplinirea lucr˘ arii lor, El a deschis ˘ turi noi canale de gândire pentru min¸ tile lor. El le-a dat acele înv˘ a¸ ta atât de necesare pentru evlavia practic˘ a.

300

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Multe domenii de studiu pe care studen¸ tii ar trebui s˘ a le fac˘ a timp de ani de zile, perioad˘ a în care nu pot face lucrare, nu constituie un lucru dup˘ a rânduiala lui Dumnezeu. Domnul Hristos a venit s˘ a caute s ¸i s˘ a mântuiasc˘ a ce era pierdut. Când a spus: „Urma¸ ti-M˘ a“, El ˘ tor. Toat˘ s ¸i-a asumat pozi¸ tia de înv˘ a¸ ta a lumina pe care El a adus-o din ceruri trebuie s˘ a fie folosit˘ a pentru a le descoperi oamenilor [340] groapa pieirii în care au fost arunca¸ ti de p˘ acatele lor s ¸i pentru a-i îndrepta spre singura cale pe care pot merge, cu speran¸ ta de a ajunge ˘ . Razele str˘ la un loc de siguran¸ ta alucitoare ale Soarelui Neprih˘ anirii lumineaz˘ a aceast˘ a cale, iar omul care merge pe ea, de¸ si este nes˘ abuit, nu trebuie s˘ a se r˘ at˘ aceasc˘ a. Cei care vin la Battle Creek nu trebuie ˘ studiind. încuraja¸ ti s˘ a petreac˘ a ani întregi din via¸ ta Necump˘ atarea în studiu este un fel de be¸ tie, iar aceia care î¸ si îng˘ aduie acest lucru r˘ at˘ acesc de la c˘ ar˘ arile sigure, ca s ¸i be¸ tivul, s ¸i se clatin˘ as ¸i se pr˘ abu¸ sesc în întuneric. Domnul dore¸ ste ca fiecare student s˘ a aib˘ a în vedere numai slava lui Dumnezeu. Studen¸ tii nu trebuie s˘ a-¸ si istoveasc˘ as ¸i s˘ a-¸ si iroseasc˘ a puterile fizice s ¸i mintale, c˘ autând ˘ în ce prive¸ s˘ as ¸tie cât mai mult cu putin¸ ta ste s ¸tiin¸ ta; îns˘ a fiecare, în mod individual, trebuie s˘ a-¸ si p˘ astreze prospe¸ timea s ¸i vigoarea tuturor puterilor sale, pentru a se angaja în lucrarea pe care i-a desemnat-o Domnul pentru a ajuta sufletele s˘ a g˘ aseasc˘ a acea cale a neprih˘ anirii. To¸ ti trebuie s˘ a-¸ si p˘ astreze t˘ aria vie¸ tii lor, energia sufletului s ¸i zelul s ¸i s˘ a se preg˘ ateasc˘ a pentru acel moment când trebuie s˘ a p˘ ar˘ aseasc˘ a studiile de la s ¸coal˘ as ¸i s˘ a se îndrepte mai mult spre studii practice în sfera lor de activitate, unde îngerii conlucreaz˘ a cu ei. Fiin¸ tele cere¸ sti vor ac¸ tiona prin unelte omene¸ sti. Porunca cerului este de a lucra — de a face ceva ce va reflecta slava lui Dumnezeu, fiind de folos semenilor lor care sunt pe cale de a pieri. Exist˘ a marele pericol ca studen¸ tii din s ¸coli s˘ a nu înve¸ te cea mai important˘ a dintre toate lec¸ tiile pe care Domnul ar dori ca ei s-o înve¸ te. Aceast˘ a lec¸ tie ne este transmis˘ a în urm˘ atorul text: „Lua¸ ti jugul Meu asupra voastr˘ as ¸i înv˘ a¸ ta¸ ti de la Mine, c˘ aci Eu sunt blând s ¸i smerit cu inima; s ¸i ve¸ ti g˘ asi odihn˘ a pentru sufletele voastre. C˘ aci jugul Meu este bun s ¸i sarcina Mea este u¸ soar˘ a“ (Matei 11, 29.30). Unii nu doar c˘ a nu au purtat jugul blândului s ¸i smeritului Domn Isus, îns˘ a nu au fost nici în stare s˘ a reziste ispitelor care i-au împresurat. ˘ , care au venit de la mari distan¸ Tineri f˘ ar˘ a experien¸ ta te pentru a do-

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare

301

bândi educa¸ tie în s ¸coala noastr˘ a, au pierdut leg˘ atura cu Isus. Aceste [341] lucruri nu ar fi trebuit s˘ a se întâmple. Domnul nu alege sau accept˘ a lucr˘ atori în func¸ tie de numeroasele avantaje pe care le-au avut sau în func¸ tie de educa¸ tia superioar˘ a de care au beneficiat. Valoarea agentului uman este estimat˘ a în func¸ tie de capacitatea inimii de a-L cunoa¸ ste s ¸i a-L în¸ telege pe Dumnezeu. „Tu dar, copilul meu, înt˘ are¸ ste-te în harul care este în Hristos Isus. Si ¸ ce-ai auzit de la mine, în fa¸ ta multor martori, încredin¸ teaz˘ a la oameni de încredere, care s˘ a fie în stare s˘ a înve¸ te s ¸i pe al¸ tii. Sufer˘ a împreun˘ a cu mine, ca un bun osta¸ s al lui Hristos“ (2 Timotei 2, ˘ se ob¸ 1-3). Cel mai mare bine cu putin¸ ta tine prin cunoa¸ sterea lui Dumnezeu. „Si ¸ via¸ ta ve¸ snic˘ a este aceasta: s˘ a Te cunoasc˘ a pe Tine, singurul Dumnezeu adev˘ arat, s ¸i pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu“ (Ioan 17, 3). Aceast˘ a cunoa¸ stere constituie izvorul tainic de unde curge toat˘ a puterea. Prin exercitarea credin¸ tei, noi suntem capabili s˘ a primim s ¸i s˘ a punem în practic˘ a Cuvântul lui Dumnezeu. Nici o scuz˘ a nu poate fi acceptat˘ as ¸i nu este primit˘ a nici o cerere de îndrept˘ a¸ tire pentru e¸ secul de a cunoa¸ ste s ¸i în¸ telege voia lui Dumnezeu. Domnul va lumina inima care Îi este credincioas˘ a. El poate citi gândurile s ¸i inten¸ tiile inimii. Este inutil s˘ a ne plângem, spunând c˘ a, dac˘ a ar fi fost a¸ sa sau a¸ sa, am fi f˘ acut într-un fel sau altul. Nu exist˘ a dac˘ a în privin¸ ta cerin¸ telor lui Dumnezeu; Cuvântul Lui este Da s ¸i Amin. ˘ cu privire Nu exist˘ a nici o îndoial˘ a în inima în care exist˘ a credin¸ ta la puterea lui Dumnezeu de a-Si ¸ îndeplini f˘ ag˘ aduin¸ tele. Credin¸ ta ˘ sufletul. curat˘ a lucreaz˘ a prin dragoste s ¸i cur˘ a¸ ta ˘ de Tat˘ alui întristat care c˘ auta dragostea s ¸i mila lui Hristos fa¸ ta fiul s˘ au bolnav, Domnul Isus i-a spus: „Dac˘ a crezi, toate lucrurile ˘ celui care crede“. Toate lucrurile sunt cu putin¸ ˘ sunt cu putin¸ ta ta ˘ noi putem beneficia de puterea Lui. la Dumnezeu s ¸i prin credin¸ ta Îns˘ a credin¸ ta nu este vedere; credin¸ ta nu este sentiment, ceva ce sim¸ ti; credin¸ ta nu este ceva ce po¸ ti pip˘ ai în realitate. „Credin¸ ta este o încredere neclintit˘ a în lucrurile n˘ ad˘ ajduite, o puternic˘ a încredin¸ tare ˘ înseamn˘ în lucrurile care nu se v˘ ad“ (Evrei 11, 1). A avea credin¸ ta aa ˘ l˘ asa la o parte sentimentele s ¸i dorin¸ tele egoiste, a umbla în umilin¸ ta cu Domnul, a ne însu¸ si f˘ ag˘ aduin¸ tele Lui s ¸i a face apel la ele în toate ocaziile, crezând c˘ a Domnul va lucra potrivit cu planurile Sale în [342] inima s ¸i via¸ ta ta, prin sfin¸ tirea caracterului t˘ au; înseamn˘ a s˘ a te bizui

302

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

cu totul s ¸i implicit s˘ a te încrezi în credincio¸ sia lui Dumnezeu. Dac˘ a este urmat˘ a aceast˘ a cale, cei din jurul nostru vor vedea roada special˘ a ˘s a Duhului manifestat˘ a în via¸ ta ¸i caracter. Educa¸ tia primit˘ a de Moise ca nepot al faraonului a fost des˘ avârs ¸it˘ a. Nu a fost neglijat nimic din ceea ce fusese planificat s˘ a-l fac˘ a un om în¸ telept, în felul în care în¸ telegeau egiptenii în¸ telepciunea. Aceast˘ a educa¸ tie i-a fost de folos în multe privin¸ te; îns˘ a partea cea mai valoroas˘ a care l-a calificat pentru lucrare a fost cea primit˘ a pe când a fost p˘ astor. În timp ce el î¸ si conducea turmele prin locurile s˘ albatice din mun¸ ti s ¸i prin p˘ as ¸unile verzi din v˘ ai, Dumnezeul naturii l-a înv˘ a¸ tat cea mai mare s ¸i cea mai înalt˘ a în¸ telepciune. În s ¸coala ˘ torul, el a contemplat s naturii, în care Domnul Însu¸ si era înv˘ a¸ ta ¸i a înv˘ a¸ tat lec¸ tiile umilin¸ tei, smereniei, credin¸ tei s ¸i încrederii, un mod de ˘ umil, toate aceste lucruri legându-i sufletul mai mult de Dumvia¸ ta nezeu. În singur˘ atatea mun¸ tilor, el a înv˘ a¸ tat ceea ce toat˘ a educa¸ tia primit˘ a la curtea faraonului nu a fost în stare s˘ a-l înve¸ te — credin¸ ta simpl˘ a, neclintit˘ a, s ¸i încrederea continu˘ a în Domnul. Moise gândea c˘ a educa¸ tia dat˘ a de în¸ telepciunea Egiptului l-a calificat în suficient˘ a m˘ asur˘ a pentru a scoate pe Israel din robie. Oare nu înv˘ a¸ tase el toate lucrurile care erau necesare unui general în armat˘ a? Nu avusese el cele mai mari privilegii de a înv˘ a¸ ta la cele ˘ rii? Da, el sim¸ mai bune s ¸coli ale ¸ ta tea c˘ a este în stare s˘ a-i elibereze. El s ¸i-a început lucrarea, c˘ autând s˘ a c⸠stige favoarea poporului s˘ au, încercând s˘ a le îndrepte gre¸ selile. El a omorât un egiptean care îl b˘ atea pe unul din fra¸ tii s˘ ai. Prin aceasta, el a manifestat spiritul celui care a fost un criminal de la început s ¸i s-a dovedit necorespunz˘ ator pentru a-L reprezenta pe Dumnezeul harului, îndur˘ arii s ¸i al iubirii. El a f˘ acut o gre¸ seal˘ a jalnic˘ a înc˘ a de la prima sa încercare. Ca mul¸ ti al¸ tii, imediat dup˘ a aceea s ¸i-a pierdut încrederea în Dumnezeu s ¸i a întors spatele lucr˘ arii care i-a fost rânduit˘ a; el a fugit de mânia lui faraon. El a tras concluzia c˘ a datorit˘ a gre¸ selii sale, p˘ acatul cel mare [343] de a lua via¸ ta acelui egiptean crud, Dumnezeu nu-i va permite s˘ a aib˘ a vreun rol în lucrarea de eliberare a poporului S˘ au din robia cea crunt˘ a. Îns˘ a Domnul a îng˘ aduit aceste lucruri pentru a-l putea înv˘ a¸ ta bun˘ atatea, îng˘ aduin¸ ta, îndelunga r˘ abdare, care sunt necesare oric˘ arui lucr˘ ator al Domnului; c˘ aci aceste caracteristici sunt cele care vor face ca lucr˘ atorul s˘ a aib˘ a succes în cauza lui Dumnezeu.

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare

303

Cunoa¸ sterea însu¸ sirilor caracterului Domnului Isus Hristos nu poate fi ob¸ tinut˘ a prin intermediul celei mai înalte educa¸ tii din cele mai savante s ¸coli. Aceast˘ a în¸ telepciune se dobânde¸ ste numai de ˘ tor. Lec¸ la Marele Înv˘ a¸ ta tiile umilin¸ tei asemenea celei a Domnului Hristos, lec¸ tiile smereniei inimii, respectului pentru lucrurile sfinte nu sunt înv˘ a¸ tate mai eficient ca în s ¸coala lui Hristos. Moise fusese înv˘ a¸ tat s˘ a fie lingu¸ sit s ¸i l˘ audat pentru capacit˘ a¸ tile sale superioare; îns˘ a acum el trebuia s˘ a înve¸ te o lec¸ tie deosebit˘ a. Ca p˘ astor la oi, Moise a înv˘ a¸ tat s˘ a le poarte de grij˘ a celor n˘ ap˘ astuite, s˘ a le îngrijeasc˘ a pe cele bolnave, s˘ a le caute cu r˘ abdare pe cele r˘ at˘ acite, s˘ a le suporte pe cele neascult˘ atoare s ¸i nesupuse s ¸i s˘ a satisfac˘ a nevoile mielu¸ seilor s ¸i ale oilor b˘ atrâne s ¸i slabe. Pe m˘ asur˘ a ce se derulau aceste etape în dezvoltarea caracterului s˘ au, el a fost atras tot mai mult de Marele P˘ astor. El a ajuns una cu Sfântul lui Israel. El a crezut în Dumnezeul cel mare. El a comunicat cu Tat˘ al prin rug˘ aciune umil˘ a. El a privit la Cel Prea Înalt pentru educa¸ tie în lucrurile spirituale s ¸i pentru cunoa¸ sterea datoriei sale ca p˘ astor credincios. Via¸ ta lui a ajuns atât ˘ c˘ ˘. de legat˘ a de cer, încât Dumnezeu vorbea cu el fa¸ ta atre fa¸ ta Preg˘ atit în acest fel, el a fost gata s˘ a r˘ aspund˘ a chem˘ arii lui Dumnezeu de a schimba toiagul s˘ au de p˘ astor cu toiagul unui b˘ arbat împuternicit pentru o lucrare, de a-¸ si p˘ ar˘ asi turma de oi pentru a prelua conducerea a mai mult de un milion de oameni idolatri, r˘ azvr˘ ati¸ ti. Îns˘ a el avea s˘ a fie dependent de Conduc˘ atorul Cel nev˘ azut. A¸ sa cum toiagul era un simplu instrument în mâna sa, la fel s ¸i el avea s˘ a fie un instrument dispus s˘ a fie modelat de mâna Domnului Isus Hristos. Moise a fost ales pentru a fi p˘ astorul poporului lui Dumnezeu s ¸i, datorit˘ a credin¸ tei sale neclintite s ¸i încrederii sale în [344] Domnul, copiii lui Israel au putut primi atât de multe binecuvânt˘ ari. Domnul Isus caut˘ a s˘ a coopereze cu astfel de oameni care s˘ a devin˘ a canale neînfundate, prin care bog˘ a¸ tiile cerurilor s˘ a poat˘ a fi rev˘ arsate asupra poporului dragostei Sale. El lucreaz˘ a prin om pentru în˘ al¸ tarea s ¸i mântuirea celor ale¸ si. Moise a fost chemat s˘ a lucreze ca partener al Domnului s ¸i ceea ce a f˘ acut din el un b˘ arbat reprezentativ a fost simplitatea caracterului s˘ au, combinat˘ a cu o educa¸ tie practic˘ a. În momentul în care se afla în culmea gloriei sale omene¸ sti, Domnul a f˘ acut s˘ a se vad˘ a prin Moise nebunia în¸ telepciunii omului, sl˘ abiciunea puterii omene¸ sti, pentru ca

304

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

el s˘ a poat˘ a fi condus s˘ a în¸ teleag˘ a starea lui neajutorat˘ as ¸i ineficien¸ ta sa, dac˘ a nu este ajutat de Domnul Isus. Nes˘ abuin¸ ta lui Moise în uciderea egipteanului a fost generat˘ a de spiritul lui înfumurat. Credin¸ ta ac¸ tioneaz˘ a în puterea s ¸i în¸ telepciunea ˘ , Moise lui Dumnezeu, s ¸i nu pe c˘ aile oamenilor. Prin simpla credin¸ ta a fost f˘ acut în stare s˘ a treac˘ a prin greut˘ a¸ ti s ¸i s˘ a înving˘ a obstacole care p˘ areau aproape de netrecut. Când copiii lui Israel s-au bizuit pe El, f˘ ar˘ a s˘ a se încread˘ a în propriile lor puteri, Generalul cel puternic al o¸ stirilor le-a fost credincios. El i-a izb˘ avit din multe greut˘ a¸ ti din care nu ar fi sc˘ apat niciodat˘ a dac˘ a ar fi fost l˘ asa¸ ti singuri. Dumnezeu a putut s˘ a-Si ¸ manifeste puterea Lui cea mare prin Moise datorit˘ a credin¸ tei sale permanente în puterea s ¸i inten¸ tiile pline de iubire ˘ a f˘ ale Eliberatorului lor. Aceast˘ a credin¸ ta acut totul dup˘ a cum i-a poruncit Domnul. Toat˘ a în¸ telepciunea oamenilor înv˘ a¸ ta¸ ti nu ar fi putut face din el un om prin care Domnul s˘ a poat˘ a lucra, pân˘ a când el nu a l˘ asat la o parte încrederea în sine, nu s ¸i-a dat seama de propria stare de neajutorare s ¸i s ¸i-a pus încrederea în Dumnezeu; pân˘ a când a vrut s˘ a se supun˘ a poruncilor lui Dumnezeu, fie c˘ a erau pe plac judec˘ a¸ tii sale omene¸ sti, fie c˘ a nu. Acele persoane care refuz˘ a s˘ a mearg˘ a înainte pân˘ a când nu [345] v˘ ad fiecare pas însemnat clar în fa¸ ta lor nu vor realiza niciodat˘ a prea mult; îns˘ a orice om care î¸ si arat˘ a credin¸ ta s ¸i încrederea în Dumnezeu, supunându-I-se de bun˘ a voie, suportând disciplina divin˘ a impus˘ a, va deveni un lucr˘ ator care va avea succes în via Domnului. În eforturile lor de a se califica pentru a deveni conlucr˘ atori cu Dumnezeu, oamenii se a¸ seaz˘ a adesea în pozi¸ tii care îi vor descalifica în vederea lucr˘ arii de modelare pe care Domnul voia s˘ a o fac˘ a cu ei. Astfel, ei nu sunt g˘ asi¸ ti, a¸ sa cum a f˘ acut Moise, asem˘ an˘ atori Domnului. Supunându-se disciplinei lui Dumnezeu, Moise a devenit un canal sfin¸ tit prin care Domnul a putut lucra. El nu a ezitat când a trebuit s˘ a schimbe calea lui cu calea Domnului, chiar dac˘ a aceasta a însemnat c˘ ar˘ ari necunoscute, neumblate. El nu s ¸i-a îng˘ aduit s˘ a-¸ si foloseasc˘ a educa¸ tia, ar˘ atând c˘ a Legea lui Dumnezeu este greu de ¸ tinut, c˘ a este imposibil s˘ a ascul¸ ti de ea. Nu; el a pus foarte pu¸ tin pre¸ t pe propria lui preg˘ atire în vederea îndeplinirii cu succes a marii lucr˘ ari pe care i-a dat-o Domnul. Când s ¸i-a luat în primire misiunea de a elibera pe poporul lui Dumnezeu din robie, dup˘ a toate aparen¸ tele omene¸ sti, aceasta era o întreprindere din cele mai pu¸ tin

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare

305

˘ toare; îns˘ promi¸ ta a el s-a încrezut în Acela pentru care toate lucrurile ˘. sunt cu putin¸ ta Mul¸ ti din zilele noastre au ocazii cu mult mai bune s ¸i se bucur˘ a de privilegii cu mult mai mari în ce prive¸ ste cunoa¸ sterea lui Dumnezeu, în compara¸ tie cu Moise; îns˘ a credin¸ ta lui face de ru¸ sine necredin¸ ta lor v˘ adit˘ a. La porunca lui Dumnezeu, Moise a pornit înainte, chiar dac˘ a în fa¸ ta picioarelor sale nu se afla nimic pe care s˘ a calce. Mai mult de un milion de oameni depindeau de el, îns˘ a el i-a condus pas cu pas, zi de zi. Dumnezeu a îng˘ aduit aceste c˘ al˘ atorii stinghere prin ˘ necesar˘ pustie pentru ca ei s˘ a dobândeasc˘ a acea experien¸ ta a pentru a îndura greut˘ a¸ ti s ¸i s˘ as ¸tie, atunci când aveau s˘ a fie în pericol, c˘ a sc˘ aparea s ¸i izb˘ avirea vin numai de la Domnul, pentru ca astfel s˘ a poat˘ a înv˘ a¸ ta s˘ a-L cunoasc˘ a pe Dumnezeu, s˘ a se încread˘ a în El s ¸i ˘ vie. Nu înv˘ ˘ turile s s˘ a-I slujeasc˘ a printr-o credin¸ ta a¸ ta ¸colilor Egiptului l-au f˘ acut pe Moise capabil s˘ a triumfe asupra du¸ smanilor s˘ ai, ci o [346] ˘ tare, neclintit˘ ˘ care nu a cedat nici în fa¸ credin¸ ta a, o credin¸ ta ta celor mai grele împrejur˘ ari. Când Dumnezeu i-a poruncit lui Moise s˘ a fac˘ a ceva, el a f˘ acut acel lucru f˘ ar˘ a s˘ a se gândeasc˘ a la consecin¸ te. El I-a acordat lui Dumnezeu credit pentru în¸ telepciune a ceea ce i-a cerut s ¸i hot˘ arârea de a face ce a spus. Din aceast˘ a cauz˘ a, Moise a ac¸ tionat ca s ¸i când Îl vedea pe Cel care este Nev˘ azut. Dumnezeu nu caut˘ a oameni cu o educa¸ tie perfect˘ a. Lucrarea Lui nu a¸ steapt˘ a pân˘ a când slujitorii S˘ ai pot parcurge preg˘ atirile atât de laborioase ale s ¸colilor noastre; îns˘ a Domnul dore¸ ste ca oamenii s˘ a pre¸ tuiasc˘ a privilegiul de a fi lucr˘ atori împreun˘ a cu Dumnezeu, oameni care s˘ a-L onoreze dând ascultare cerin¸ telor Sale, indiferent de teoriile pe care le acceptaser˘ a înainte. Nu exist˘ a limit˘ a în privin¸ ta utilit˘ a¸ tii acelora care î¸ si las˘ a eul deoparte, care las˘ a Duhul Sfânt s˘ a lucreze asupra inimilor lor s ¸i tr˘ aiesc vie¸ ti cu totul sfin¸ tite în slujba lui Dumnezeu, suportând disciplina necesar˘ a impus˘ a de Domnul f˘ ar˘ a a se plânge dac˘ a vor c˘ adea pe cale. Dac˘ a nu vor sl˘ abi atunci când Domnul îi va mustra s ¸i nu vor deveni împietri¸ ti s ¸i înc˘ ap˘ a¸ tâna¸ ti, Domnul îi va înv˘ a¸ ta atât pe tineri, cât s ¸i pe b˘ atrâni, ceas de ceas, zi de zi. El tânje¸ ste s˘ a-Si ¸ descopere mântuirea fiilor oamenilor, iar dac˘ a poporul lui Dumnezeu va îndep˘ arta piedicile, El ˘ prin canale omene¸ va turna apele mântuirii din abunden¸ ta sti. ˘ Mul¸ ti dintre cei care caut˘ a s˘ a fie eficien¸ ti pentru lucrarea m˘ area¸ ta a lui Dumnezeu prin des˘ avâr¸ sirea educa¸ tiei lor în s ¸colile oamenilor

306

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

vor descoperi c˘ a au pierdut cea mai mare lec¸ tie pe care Domnul vrea s˘ a-i înve¸ te. Neglijând s˘ a se supun˘ a impresiilor Duhului Sfânt, f˘ ar˘ a s˘ a tr˘ aiasc˘ a în ascultare de cerin¸ tele lui Dumnezeu, eficien¸ ta lor spiritual˘ a a sl˘ abit; ei au pierdut posibilitatea de a face o lucrare încununat˘ a de succes pentru Domnul. Absentând ei în¸ si¸ si din s ¸coala ˘ torului s lui Hristos, au uitat sunetul vocii Înv˘ a¸ ta ¸i El nu îi poate [347] îndruma pe cale. Oamenii pot dobândi toat˘ a în¸ telepciunea posibil˘ a ˘ tor omenesc; îns˘ ce poate fi dat˘ a de un înv˘ a¸ ta a Dumnezeu le cere o în¸ telepciune s ¸i mai mare. Ca s ¸i Moise, ei trebuie s˘ a înve¸ te blânde¸ tea, smerenia inimii s ¸i neîncrederea în sine. Mântuitorul Însu¸ si, când a fost om, a recunoscut c˘ a nu poate face nimic de la El Însu¸ si. Si ¸ noi ˘ m c˘ trebuie s˘ a înv˘ a¸ ta a omul nu are putere în el însu¸ si. Omul va fi eficient doar atunci când devine p˘ arta¸ s de natur˘ a divin˘ a. De când deschide pentru prima dat˘ a o carte, acela care dore¸ ste s˘ a înve¸ te trebuie s˘ a-L cunoasc˘ a pe Dumnezeu ca fiind Cel care d˘ a adev˘ arata în¸ telepciune. Noi ar trebui s˘ a c˘ aut˘ am sfatul S˘ au la fiecare pas pe care îl facem. Nu trebuie f˘ acut nici un aranjament la care Dumnezeu s˘ a nu poat˘ a lua parte s ¸i nici o leg˘ atur˘ a pe care El s˘ a nu o aprobe. Acela care este Autorul în¸ telepciunii trebuie recunoscut drept c˘ al˘ auz˘ a, de la început pân˘ a la sfâr¸ sit. În acest fel, ˘ vie cuno¸ stin¸ ta dobândit˘ a din c˘ ar¸ ti va fi consolidat˘ a printr-o credin¸ ta în Dumnezeul cel infinit. Studentul nu trebuie s˘ a-¸ si îng˘ aduie s˘ a se lase prins în studii pe perioade foarte lungi de timp, ci în lucruri de acest fel trebuie s˘ a se lase c˘ al˘ auzit de Duhul lui Dumnezeu. Unii socotesc c˘ a a avea parte de studii la Ann Arbor ar fi foarte bine; îns˘ a influen¸ tele rele sunt tot timpul la lucru acolo asupra min¸ tilor susceptibile, astfel încât, cu cât ei înainteaz˘ a mai mult în studii, cu atât ajung s˘ a cread˘ a c˘ a este mai pu¸ tin necesar s˘ a caute cuno¸ stin¸ ta cu privire la voia lui Dumnezeu s ¸i c˘ aile Sale. Nimeni nu trebuie s˘ a-¸ si îng˘ aduie s˘ a urmeze cursuri care ar sl˘ abi în vreun fel credin¸ ta în adev˘ ar s ¸i în puterea Domnului sau s˘ a le diminueze respectul pentru ˘ de sfin¸ o via¸ ta tenie. Îi avertizez pe studen¸ ti s˘ a nu fac˘ a nici m˘ acar un ˘ — nici m˘ pas în aceast˘ a privin¸ ta acar sf˘ atui¸ ti chiar de profesorii lor sau de oameni cu autoritate, ce au o anumit˘ a pozi¸ tie — pân˘ a când nu L-au c˘ autat în mod personal pe Dumnezeu, cu inimile deschise la influen¸ ta Duhului Sfânt, s ¸i nu au ob¸ tinut sfatul S˘ au cu privire la ˘ egoist˘ respectivele cursuri pentru studiu. Orice dorin¸ ta a s˘ a fie dat˘ a la o parte; orice sugestie pe care o primi¸ ti de la oameni aduce¸ ti-o

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare

307

înaintea lui Dumnezeu, încrezându-v˘ a în c˘ al˘ auzirea Duhului Sfânt; [348] orice ambi¸ tie nesfânt˘ a trebuie îndep˘ artat˘ a, pentru ca Domnul s˘ a nu spun˘ a: „Am v˘ azut nebunia prinzând r˘ ad˘ acin˘ a; îns˘ a deodat˘ a i-am blestemat locuin¸ ta“ (Iov 5, 3). Fiecare trebuie s˘ a ac¸ tioneze, astfel încât s˘ a poat˘ a spune: „Totu¸ si, Tu, Doamne, m˘ a cuno¸ sti, m˘ a vezi, îmi cercetezi inima s ¸i s ¸tii ce este cu mine“ (Ieremia 12, 3). Domnul cânt˘ are¸ ste fiecare motiv. El cunoa¸ ste în profunzime gândurile, inten¸ tiile s ¸i scopurile inimii. F˘ ar˘ a Dumnezeu noi suntem f˘ ar˘ a n˘ adejde; de aceea, s˘ a ne întemeiem credin¸ ta pe El. „Tu e¸ sti n˘ adejdea mea, Doamne, Dumnezeule. În Tine m˘ a încred din tinere¸ tea mea“ (Psalmii 71, 5). Orice corabie care navigheaz˘ a pe marea vie¸ tii trebuie s˘ a aib˘ a la cârm˘ a pe Conduc˘ atorul divin; îns˘ a, când se stârnesc furtuni, când ˘ vânturile, multe persoane Îl arunc˘ amenin¸ ta a pe Pilotul navei lor peste bord s ¸i î¸ si încredin¸ teaz˘ a corabia în mâinile omului m˘ arginit sau încearc˘ a s˘ a preia cârma ei în¸ si¸ si. Atunci, urmeaz˘ a în general dezastrul s ¸i naufragiul, iar Pilotul este învinuit pentru c˘ a i-a condus în ape atât de primejdioase. Nu v˘ a încredin¸ ta¸ ti în mâna oamenilor, ci spune¸ ti mai degrab˘ a: „Domnul este ajutorul meu; voi c˘ auta sfatul Lui.“ Toate avantajele pe care le-ai putea avea nu vor putea fi o binecuvântare pentru tine s ¸i nici educa¸ tia cea mai înalt˘ a nu te poate califica pentru a deveni un canal de lumin˘ a, dac˘ a nu conlucrezi cu Duhul Sfânt. Ne este la fel de imposibil s˘ a dobândim pricepere de la oameni f˘ ar˘ a iluminare divin˘ a a¸ sa cum le-a fost imposibil dumnezeilor Egiptului s˘ a-i elibereze pe aceia care s ¸i-au pus încrederea în ei. Studen¸ tii s˘ a nu cread˘ a c˘ a orice sugestie care li se face de a-¸ si prelungi studiile este în armonie cu planul lui Dumnezeu. Fiecare sugestie de acest fel s˘ a fie prezentat˘ a Domnului în rug˘ aciune s ¸i s˘ a fie c˘ autat˘ a cu seriozitate c˘ al˘ auzirea Lui — nu numai o singur˘ a dat˘ a, ci continuu, iar s ¸i iar. Ruga¸ ti-v˘ as ¸i implora¸ ti-L, pân˘ a când sunte¸ ti convin¸ si c˘ a sfatul este de la Dumnezeu sau de la om. Nu v˘ a încrede¸ ti în oameni. Ac¸ tiona¸ ti numai sub c˘ al˘ auzire divin˘ a. Voi a¸ ti fost chema¸ ti de Hristos. A¸ ti fost r˘ ascump˘ ara¸ ti cu sângele pre¸ tios al Mielului. Ruga¸ ti-L pe Dumnezeu ca acest sânge s˘ a fie eficient s ¸i în dreptul vostru. Spune¸ ti-I: „Sunt al T˘ au prin crea¸ tiune; sunt al T˘ au prin r˘ ascump˘ arare. Respect autoritatea omeneasc˘ as ¸i [349] sfatul fra¸ tilor mei, îns˘ a nu pot depinde cu totul de ace¸ stia. Te vreau pe Tine, o, Doamne, ca s˘ a m˘ a înve¸ ti. Eu am f˘ acut leg˘ amânt cu Tine

308

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

s ¸i doresc s˘ a adopt standardul divin în privin¸ ta caracterului s ¸i s˘ a Te fac sf˘ atuitorul s ¸i c˘ al˘ auza mea — astfel ca Tu s˘ a iei parte la toate ˘ -m˘ planurile pe care le fac cu privire la via¸ ta mea; de aceea, înva¸ ta a.“ Fie ca slava Domnului s˘ a fie cel dintâi lucru pe care s˘ a îl avem în ˘ dup˘ vedere. Respinge¸ ti orice dorin¸ ta a distinc¸ tii lume¸ sti, orice ambi¸ tie de a asigura locul cel dintâi. Încuraja¸ ti cur˘ a¸ tia s ¸i sfin¸ tirea inimii, ca s˘ a pute¸ ti reprezenta adev˘ aratele principii ale Evangheliei. Fiecare ˘ sfânt˘ act al vie¸ tii noastre s˘ a fie sfin¸ tit printr-o str˘ aduin¸ ta a de a face voia Domnului, pentru ca influen¸ ta voastr˘ a s˘ a nu îi conduc˘ a pe al¸ tii pe c˘ ar˘ ari gre¸ site. Atunci când Dumnezeu este Cel care conduce, neprih˘ anirea Lui va merge înaintea voastr˘ a, iar slava lui Dumnezeu va fi r˘ asplata voastr˘ a cea mai mare. Domnul spune: „Veghea¸ ti s ¸i ruga¸ ti-v˘ a ca s˘ a nu c˘ ade¸ ti în ispit˘ a“. Sfatul fra¸ tilor vo¸ stri s-ar putea s˘ a v˘ a fac˘ a s˘ a v˘ a abate¸ ti de pe calea pe care Domnul a trasat-o ca s˘ a merge¸ ti pe ea; c˘ aci min¸ tile oamenilor nu sunt totdeauna sub st˘ apânirea Duhului Sfânt. „Veghea¸ ti“, având grij˘ a ca studiile voastre s˘ a nu ia asemenea propor¸ tii s ¸i s˘ a v˘ a absoarb˘ a într-atât interesul, încât min¸ tile voastre s˘ a ajung˘ a supra-împov˘ arate, iar dorin¸ ta dup˘ a sfin¸ tenie s˘ a fie zdrobit˘ a în sufletul vostru. Mul¸ ti studen¸ ti au pierdut treptat din vedere motivul s ¸i scopul pentru care au venit la s ¸coal˘ as ¸i o ambi¸ tie nesfânt˘ a de a ob¸ tine o educa¸ tie cât mai înalt˘ a i-a condus s˘ a sacrifice adev˘ arul. Interesul lor puternic de a-¸ si asigura un loc înalt între oameni a fost acela care i-a f˘ acut s˘ a ˘ piard˘ a din vedere voin¸ ta Tat˘ alui lor ceresc; îns˘ a adev˘ arata cuno¸ stin¸ ta ˘ curat˘ conduce la o via¸ ta a prin sfin¸ tirea pe care o realizeaz˘ a adev˘ arul. Prea adesea, pe m˘ asur˘ a ce se acumuleaz˘ a studiile, în¸ telepciunii de sus i-a fost acordat un loc secundar s ¸i se întâmpl˘ a c˘ a studentul, cu cât înainteaz˘ a mai mult într-o cunoa¸ stere de acest gen, cu atât are ˘ tura mult˘ mai pu¸ tin˘ a încredere în Dumnezeu; el consider˘ a c˘ a înv˘ a¸ ta a ˘ ; îns˘ constituie esen¸ ta succesului în via¸ ta a, dac˘ a to¸ ti vom acorda considera¸ tia cuvenit˘ a declara¸ tiei Domnului Hristos, ei vor face alte planuri:„F˘ ar˘ a Mine voi nu pute¸ ti face nimic“. F˘ ar˘ a principiile vitale [350] ale adev˘ aratei religii s ¸i ne¸ stiind cum s˘ a-I slujim s ¸i s˘ a-I d˘ am slav˘ a R˘ ascump˘ ar˘ atorului, educa¸ tia este mai mult d˘ aun˘ atoare decât benefic˘ a. Când educa¸ tia în cele omene¸ sti este de o asemenea dimensiune, încât dragostea de Dumnezeu descre¸ ste în inim˘ a, rug˘ aciunea ajunge neglijat˘ as ¸i se d˘ a gre¸ s în a cultiva însu¸ sirile spirituale, aceasta este cu totul dezastruoas˘ a. Ar fi mult mai bine s˘ a nu mai încerca¸ ti s˘ a ob¸ tine¸ ti

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare

309

o asemenea educa¸ tie s ¸i s˘ a c˘ auta¸ ti vindecarea sufletului care tânje¸ ste dup˘ a mai mult, pierzându-se îns˘ a din vedere interesele ve¸ snice. Sunt mul¸ ti care se aglomereaz˘ a cu prea multe studii într-o perioad˘ a scurt˘ a de timp. Ei î¸ si suprasolicit˘ a puterile mintale s ¸i, ca urmare, pot ajunge s˘ a vad˘ a lucrurile într-o lumin˘ a pervertit˘ a. Ei nu se mul¸ tumesc s˘ a urmeze doar cursurile propuse s ¸i simt c˘ a li se face o nedreptate atunci când, st˘ apâni¸ ti fiind de ambi¸ tii egoiste, nu li se îng˘ aduie s˘ a-¸ si fac˘ a studiile pe care doresc s˘ a le fac˘ a. Ei ajung s˘ a aib˘ a o minte dezechilibrat˘ a. Ei nu iau în seam˘ a faptul c˘ a nu-L pot sluji mai bine pe Domnul dac˘ a î¸ si vat˘ am˘ a puterile fizice, mintale s ¸i morale; ci, împov˘ arându-¸ si mintea, ei aduc asupra lor în¸ si¸ si infirmit˘ a¸ ti care le diminueaz˘ a puterile s ¸i îi fac nepotrivi¸ ti pentru a fi utili în viitor. În nici un caz nu sf˘ atuiesc s˘ a se pun˘ a restric¸ tie în cazul educa¸ tiei c˘ areia Dumnezeu nu i-a pus limite. Educa¸ tia noastr˘ a nu ia sfâr¸ sit o dat˘ a cu avantajele pe care ni le poate oferi aceast˘ a lume. De-a lungul întregii vie¸ ti, ale¸ sii lui Dumnezeu vor înv˘ a¸ ta continuu. Îns˘ a eu v˘ a îndemn s˘ a fi¸ ti restrictivi în urmarea acelor metode de educa¸ tie care pun în pericol sufletul s ¸i distrug scopul pentru care sunt cheltui¸ ti ˘ care se înf˘ banii s ¸i timpul. Educa¸ tia este o lucrare m˘ area¸ ta aptuie¸ ste în ˘ ; îns˘ via¸ ta a, pentru a dobândi adev˘ arata educa¸ tie, este necesar˘ a acea în¸ telepciune care vine numai de la Dumnezeu. Domnul Dumnezeu trebuie s˘ a fie reprezentat în fiecare etap˘ a a educa¸ tiei; dar este o gre¸ seal˘ a a devota o perioad˘ a de ani de zile studiului unei singure discipline. Dup˘ a ce s-a studiat o perioad˘ a de timp, nimeni s˘ a nu-i sf˘ atuiasc˘ a pe studen¸ ti s˘ a se apuce de studiul altui domeniu, ci, mai [351] degrab˘ a, s˘ a-i îndemne s˘ a se apuce de lucru în ramura pentru care ˘ turile teoretice s-au preg˘ atit. S˘ a fie sf˘ atui¸ ti s˘ a pun˘ a în practic˘ a înv˘ a¸ ta pe care le-au dobândit. Daniel a procedat în acest fel în Babilon. El a pus în practic˘ a ceea ce a înv˘ a¸ tat de la profesorii s˘ ai. Fie ca studen¸ tii s˘ a caute c˘ al˘ auzirea cereasc˘ a mai mult decât au f˘ acut-o pân˘ a acum s ¸i s˘ a nu ac¸ tioneze în nici un fel, chiar dac˘ a sunt sf˘ atui¸ ti astfel de profesorii lor, pân˘ a ce nu au c˘ autat cu toat˘ a umilin¸ ta în¸ telepciune de la Dumnezeu s ¸i nu au primit c˘ al˘ auzirea s ¸i sfatul S˘ au. Studen¸ tii sunt autoriza¸ ti s˘ a mearg˘ a la s ¸coal˘ a o anumit˘ a perioad˘ a de timp pentru a dobândi o anumit˘ a cunoa¸ stere în ce prive¸ ste s ¸tiin¸ tele; îns˘ a, când încep, ei s˘ a se îngrijeasc˘ a întotdeauna de nevoile lor fizice s ¸i s˘ a ac¸ tioneze în a¸ sa fel, încât educa¸ tia s˘ a nu le vat˘ ame nicidecum templul corpului lor. S˘ a se asigure c˘ a nu permit nici o

310

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

practic˘ a p˘ ac˘ atoas˘ a, c˘ a nu se împov˘ areaz˘ a cu prea multe studii, c˘ a nu ajung atât de absorbi¸ ti de acestea, încât adev˘ arul este p˘ ar˘ asit, iar cunoa¸ sterea de Dumnezeu alungat˘ a din suflet de n˘ ascocirile omene¸ sti. Fiecare moment devotat studiului s˘ a fie un moment în care sufletul s˘ a fie con¸ stient de responsabilit˘ a¸ tile care i-au fost date de Dumnezeu. Atunci nu va mai fi nevoie s˘ a le cere¸ ti imperios studen¸ tilor s˘ a fie drep¸ ti s ¸i credincio¸ si adev˘ arului s ¸i s˘ a-¸ si p˘ astreze integritatea. Ei vor respira o atmosfer˘ a cereasc˘ as ¸i fiecare lucrare întreprins˘ a va fi inspirat˘ a de Duhul Sfânt, iar dreptatea s ¸i neprih˘ anirea vor fi scoase ˘. în eviden¸ ta Îns˘ a, dac˘ a timpul este neglijat, dac˘ a ore nepotrivite sunt consumate pentru studiu, dac˘ a mintea este supraînc˘ arcat˘ a, dac˘ a puterile fizice sunt nefolosite s ¸i ajung sl˘ abite, atunci ma¸ sin˘ aria omeneasc˘ a este împiedicat˘ a, iar lucrurile esen¸ tiale pentru bun˘ astarea noastr˘ a viitoare s ¸i pacea noastr˘ a ve¸ snic˘ a sunt neglijate. Cunoa¸ sterea dobândit˘ a prin studiul c˘ ar¸ tilor este considerat˘ a atotsuficient˘ a, iar Dumnezeu este dezonorat. Studentul uit˘ a cuvintele inspirate s ¸i nu urmeaz˘ a sfatul Domnului, care spune: „V˘ a îndemn, dar, fra¸ tilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, s˘ a aduce¸ ti trupurile voastre ca o jertf˘ a vie, sfânt˘ a, [352] pl˘ acut˘ a lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastr˘ a o slujb˘ a duhovniceasc˘ a. S˘ a nu v˘ a potrivi¸ ti chipului veacului acestuia, ci s˘ a v˘ a preface¸ ti prin înnoirea min¸ tii voastre, ca s˘ a pute¸ ti deosebi voia lui Dumnezeu, cea bun˘ a, pl˘ acut˘ as ¸i des˘ avâr¸ sit˘ a“ (Romani 12, 1.2). Min¸ tile multora necesit˘ a reînnoire, transformare s ¸i modelare dup˘ a planul lui Dumnezeu. Mul¸ ti se ruineaz˘ a din punct de vedere fizic, mintal s ¸i moral datorit˘ a suprasolicit˘ arii prin studiu. Ei se am˘ agesc ˘s pe ei în¸ si¸ si pentru aceast˘ a via¸ ta ¸i pentru eternitate prin obiceiuri necump˘ atate, c˘ autând s˘ a ob¸ tin˘ a o educa¸ tie. Ei î¸ si pierd dorin¸ ta de a înv˘ a¸ ta în s ¸coala lui Hristos lec¸ tiile blânde¸ tii s ¸i umilin¸ tei inimii. Fiecare clip˘ a care trece este înc˘ arcat˘ a cu urm˘ ari pentru ve¸ snicie. Urmarea c˘ aii neprih˘ anirii va avea ca rezultat sigur integritatea. Oare dac˘ a cineva dore¸ ste s˘ a devin˘ a un om educat trebuie s˘ aL jefuiasc˘ a pe Dumnezeu s ¸i s˘ a nu-L slujeasc˘ a cu toate puterile spiritului, sufletului s ¸i trupului? Dumnezeu v˘ a cere s˘ a fi¸ ti împlinitori ai Cuvântului S˘ au, pentru a putea fi instrui¸ ti pe deplin cu privire la principiile care v˘ a vor ajuta s˘ a fi¸ ti potrivi¸ ti pentru ceruri. Nu trebuie urmat˘ a nici o metod˘ a de educa¸ tie care d˘ a la o parte Cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu s˘ a fie sf˘ atuitorul vostru

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare

311

principal. Scopul educa¸ tiei este de a prelua lumin˘ a pe care s˘ a o pute¸ ti împ˘ art˘ as ¸i mai departe, l˘ asând-o s˘ a str˘ aluceasc˘ a pentru al¸ tii prin fapte bune. Cunoa¸ sterea de Dumnezeu este cea mai înalt˘ a educa¸ tie. „A¸ sa vorbe¸ ste Domnul: «În¸ teleptul s˘ a nu se laude cu în¸ telepciunea lui, cel tare s˘ a nu se laude cu t˘ aria lui, bogatul s˘ a nu se laude cu bog˘ a¸ tia lui. Ci cel ce se laud˘ a s˘ a se laude c˘ a are pricepere s ¸i c˘ a M˘ a cunoa¸ ste, c˘ as ¸tie c˘ a Eu sunt Domnul, care fac mil˘ a, judecat˘ as ¸i dreptate pe p˘ amânt! C˘ aci în acestea g˘ asesc pl˘ acere Eu, zice Domnul»“ (Ieremia 9, 23.24). Citi¸ ti primul s ¸i al doilea capitol din 1 Corinteni cu cel mai profund interes s ¸i ruga¸ ti-v˘ a ca Dumnezeu s˘ a v˘ a dea în¸ telepciune ca s˘ a pute¸ ti în¸ telege s ¸i pune în practic˘ a adev˘ arurile descoperite acolo. „De pild˘ a, fra¸ tilor, uita¸ ti-v˘ a la voi care a¸ ti fost chema¸ ti: printre voi nu sunt mul¸ ti în¸ telep¸ ti în felul lumii, nici mul¸ ti puternici, nici mul¸ ti de neam ales. Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii ca s˘ a [353] fac˘ a de ru¸ sine pe cele în¸ telepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii ca s˘ a fac˘ a de ru¸ sine pe cele tari. Si ¸ Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii s ¸i lucrurile dispre¸ tuite, ba înc˘ a lucrurile care nu sunt, ca s˘ a nimiceasc˘ a pe cele ce sunt, pentru ca nimeni s˘ a nu se laude înaintea lui Dumnezeu. Si ¸ voi, prin El, sunte¸ ti în Isus Hristos. El a fost f˘ acut de Dumnezeu pentru noi în¸ telepciune, neprih˘ anire, sfin¸ tire s ¸i r˘ ascump˘ arare, pentru ca, dup˘ a cum este scris: «cine se laud˘ a, s˘ a se laude în Domnul».“ (1 Corinteni 1, 26-31). „Domnul este în˘ al¸ tat s ¸i locuie¸ ste în în˘ al¸ time. El umple Sionul de nep˘ artinire s ¸i dreptate. Zilele tale sunt statornice, în¸ telepciunea s ¸i priceperea sunt un izvor de mântuire; frica de Domnul, iat˘ a comoara Sionului.“ (Isa. 33, 5.6). Timpul este scurt s ¸i sunt doar c⸠tiva lucr˘ atori în via Domnului. Au fost trimi¸ si c⸠tiva din aceast˘ a parte a lumii s˘ a studieze la Battle Creek, pentru a putea deveni împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu. S-a sperat c˘ a Duhul Sfânt va lucra prin ei pentru aceia care se afl˘ a în umbra mor¸ tii. Ace¸ sti studen¸ ti au fost sus¸ tinu¸ ti prin sacrificiile unor b˘ arba¸ ti s ¸i femei care, dup˘ a cuno¸ stin¸ ta mea, au luat cu împrumut bani pentru a le pl˘ ati cursurile s ¸i a acoperi celelalte cheltuieli. Lumea trebuie s˘ a fie avertizat˘ a; s ¸i, cu toate acestea, voi a¸ ti socotit c˘ a este necesar s˘ a se iroseasc˘ a timp s ¸i bani, prelungindu-se inutil preg˘ atirea pentru lucrarea la care au fost chema¸ ti ace¸ sti tineri. Acela¸ si Dumnezeu pe care Isaia L-a v˘ azut în viziune exist˘ as ¸i ast˘ azi s ¸i îi poate ilumina pe aceia care au o parte de f˘ acut în preg˘ atirea oamenilor

312

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

pentru o lucrare solemn˘ as ¸i sfânt˘ a. El spune: „C˘ aci Eu, Domnul, iubesc dreptatea, ur˘ asc r˘ apirea s ¸i nelegiuirea; le voi da cu credincio¸ sie r˘ asplata lor s ¸i voi încheia cu ei un leg˘ amânt ve¸ snic.“ (Isa. 61, 8). Aceia care sunt îndrum˘ atori în lucrarea de educa¸ tie a¸ seaz˘ a prea multe cursuri în fa¸ ta celor care vin la Battle Creek spre a se preg˘ ati [354] pentru lucrarea Domnului. Ei au presupus c˘ a este necesar ca ace¸ stia s˘ a înve¸ te tot mai mult în diverse domenii; s ¸i, în timp ce particip˘ a la diferite cursuri an de an, timpul pre¸ tios se scurge, iar ocaziile de aur sunt irosite f˘ ar˘ aa putea fi vreodat˘ a întoarse. Se amân˘ a mereu lucrarea acestor oameni, iar studen¸ tii nu mai simt pe inim˘ a povara pentru suflete s ¸i depind ˘ tura pe care o dau c˘ tot mai mult de înv˘ a¸ ta ar¸ tile decât de eficien¸ ta Duhului Sfânt s ¸i de ceea ce Domnul a promis c˘ a va face pentru ei. Aceast˘ a povar˘ a a fost asupra mea timp de ani de zile. La Battle Creek s-a urmat o cale pe care Domnul nu o aprob˘ a. Sfâr¸ situl tuturor lucrurilor este aproape. Ziua socotelii, a mâniei, a pedepsei, a condamn˘ arii, a judec˘ a¸ tii datorit˘ a p˘ acatului vine asupra lumii a¸ sa cum vine ho¸ tul noaptea. Este aproape timpul când o nenorocire n˘ aprasnic˘ a va veni asupra lumii s ¸i oamenii nu vor sc˘ apa. Am un cuvânt de avertizare pentru voi. Voi vede¸ ti lucrurile într-o lumin˘ a mult prea slab˘ as ¸i mult prea mult doar dintr-un punct de vedere omenesc. Doar o foarte mic˘ a parte din via Domnului a fost lucrat˘ a. Doar c⸠tiva au primit ultima solie a harului care trebuie dat˘ a lumii. Studen¸ tii sunt f˘ acu¸ ti s˘ a cread˘ a c˘ a eficien¸ ta lor depinde de educa¸ tie s ¸i instruire; îns˘ a succesul lucr˘ arii nu depinde de m˘ arimea cuno¸ stin¸ telor în domeniul s ¸tiin¸ telor. Gândul care trebuie imprimat în mintea studen¸ tilor este acela c˘ a timpul este scurt s ¸i c˘ a ei trebuie s˘ a se preg˘ ateasc˘ a în mare grab˘ a pentru lucrarea care este esen¸ tial˘ a în acest timp. Fiecare om, prin harul dat lui de Dumnezeu, trebuie s˘ a participe la aceast˘ a lucrare nu depinzând de ardoarea sau capacit˘ a¸ tile sale omene¸ sti; c˘ aci Dumnezeu poate îndep˘ arta puterea omeneasc˘ a într-o singur˘ a clip˘ a. Fie ca oricine, prin puterea Mântuitorului nostru cel viu care ast˘ azi este mijlocitorul nostru în cur¸ tile cere¸ sti, s˘ a se lupte s˘ a fac˘ a voia lui Dumnezeu. Sunt rugat˘ a s˘ a v˘ a spun c˘ a voi nu s ¸ti¸ ti cât de curând poate veni [355] criza. Aceasta se strecoar˘ a treptat, ca un ho¸ t. Soarele str˘ aluce¸ ste pe cer, urmându-¸ si cursul lui obi¸ snuit, iar cerurile înc˘ a spun slava lui Dumnezeu; oamenii î¸ si urmeaz˘ a obiceiurile

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare

313

lor de a mânca s ¸i a bea, de a s˘ adi s ¸i construi, de a se însura s ¸i m˘ arita; negustorii înc˘ a vând s ¸i cump˘ ar˘ a; se public˘ a diferite c˘ ar¸ ti, una dup˘ a alta; oamenii î¸ si dau brânci unul altuia, c˘ autând s˘ a ob¸ tin˘ a locul cel mai de sus; iubitorii de pl˘ aceri înc˘ a frecventeaz˘ a teatrele, cursele de cai, iadul jocurilor de noroc s ¸i obiceiurile cele mai p˘ atima¸ se predomin˘ a; totu¸ si, timpul de prob˘ a se apropie de încheiere cu gr˘ abire s ¸i destinul fiec˘ aruia va fi hot˘ arât pentru ve¸ snicie. Sunt doar pu¸ tini aceia care cred din toat˘ a inima c˘ a avem un cer de c⸠stigat s ¸i un iad de evitat; îns˘ a ace¸ sti c⸠tiva î¸ si arat˘ a credin¸ ta prin fapte. Semnele venirii lui Hristos se împlinesc cu gr˘ abire. Satana s ¸tie c˘ a mai are doar pu¸ tin timp în care poate lucra s ¸i el s ¸i-a stârnit agen¸ tii pentru a pune în mi¸ scare elementele lumii, pentru ca oamenii s˘ a fie în¸ sela¸ ti, indu¸ si în eroare s ¸i ¸ tinu¸ ti ocupa¸ ti, am˘ agi¸ ti, pân˘ a când timpul de prob˘ a se va termina, iar u¸ sa va fi închis˘ a pentru totdeauna. Împ˘ ar˘ a¸ tiile acestei lumi nu au devenit înc˘ a împ˘ ar˘ a¸ tiile Domnului nostru s ¸i ale lui Hristos. Nu v˘ a în¸ sela¸ ti singuri; trezi¸ ti-v˘ a cu totul, ac¸ tiona¸ ti repede, c˘ aci vine noaptea când nici un om nu poate s˘ a lucreze. Nu-i încuraja¸ ti pe studen¸ tii care vin la voi cu povara pe suflet de a lucra pentru mântuirea semenilor lor, s˘ a înceap˘ a noi s ¸i noi cursuri. Nu prelungi¸ ti durata studiilor la prea mul¸ ti ani de zile. Astfel, ei vor crede c˘ a este timp suficient s ¸i însu¸ si acest plan constituie o curs˘ a pentru sufletele lor. Mul¸ ti sunt mai bine preg˘ ati¸ ti s ¸i au mai mult ˘ despre Dumnezeu discern˘ amânt spiritual s ¸i mai mult˘ a cuno¸ stin¸ ta atunci când vin la cursuri decât atunci când le absolv˘ a. Ei ajung st˘ apâni¸ ti de ambi¸ tia de a deveni oameni înv˘ a¸ ta¸ ti s ¸i sunt încuraja¸ ti s˘ a tot adauge la studiile lor, pân˘ a când ajung z˘ ap˘ aci¸ ti. Ei fac din c˘ ar¸ ti idolii lor s ¸i sunt dispu¸ si s˘ a sacrifice s˘ an˘ atate s ¸i spiritualitate pentru a putea dobândi educa¸ tie. Ei restrâng timpul care ar trebui s˘ a-l dedice rug˘ aciunii, nu folosesc cum se cuvine ocaziile pe care [356] ˘ . Ei pun le au pentru a face bine s ¸i nu transmit lumin˘ as ¸i cuno¸ stin¸ ta gre¸ sit în aplicare cuno¸ stin¸ tele pe care le-au dobândit s ¸i nu înainteaz˘ a în s ¸tiin¸ ta c⸠stig˘ arii de suflete. Lucrarea misionar˘ a o doresc tot mai pu¸ tin, pe m˘ asur˘ a ce pasiunea de a excela în privin¸ ta cuno¸ stin¸ telor ob¸ tinute din c˘ ar¸ ti cre¸ ste anormal. În timp ce î¸ si continu˘ a studiile, ei se separ˘ a de Dumnezeul în¸ telepciunii. Unii îi felicit˘ a pentru succesul lor s ¸i îi încurajeaz˘ a s˘ a tot adauge grade în preg˘ atirea lor, chiar dac˘ a ei sunt mai pu¸ tin preg˘ ati¸ ti s˘ a fac˘ a lucrarea lui Dumnezeu a¸ sa cum

314

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

i-a înv˘ a¸ tat Domnul Hristos, înainte de a veni la s ¸coala de la Battle Creek. S-a pus întrebarea aceasta celor aduna¸ ti: „Crede¸ ti voi adev˘ arul? Crede¸ ti voi în întreita solie îngereasc˘ a? Dac˘ a într-adev˘ ar crede¸ ti, atunci s˘ a se vad˘ a în fapte credin¸ ta voastr˘ as ¸i nu-i mai încuraja¸ ti pe cei care vin la Battle Creek s˘ a-¸ si tot continue studiile, când ei ar trebui s˘ a plece de acolo spre a face lucrarea Domnului.“ Nu se aduce slav˘ a lui Dumnezeu prin aceast˘ a amânare. Oamenii se duc la Battle Creek s ¸i primesc acolo idei mai înalte cu privire la capacit˘ a¸ tile pe carele au decât ar trebui. Ei sunt încuraja¸ ti s˘ a-¸ si prelungeasc˘ a mereu studiile; îns˘ a Dumnezeu nu dore¸ ste acest lucru. Ei nu au aprobarea cerului când ac¸ tioneaz˘ a în acest mod. Timpul de har, atât de pre¸ tios, nu permite ani prelungi¸ ti pentru instruire. Dumnezeu cheam˘ a: „Merge¸ ti s ¸i lucra¸ ti ast˘ azi în via Mea“. Acum, chiar acum este timpul de a lucra. Crede¸ ti voi c˘ a Domnul vine s ¸i c˘ a ultima mare criz˘ a este gata s˘ a izbucneasc˘ a asupra lumii? Curând se va petrece o schimbare brusc˘ a în procedeele lui Dumnezeu. Lumea, datorit˘ a nelegiuirii ei, a fost afectat˘ a de dezastre — inunda¸ tii, furtuni, incendii, cutremure de p˘ amânt, foamete, r˘ azboaie s ¸i v˘ ars˘ ari de sânge. Domnul este încet la mânie, îns˘ a are putere mare; totu¸ si, El nu va socoti nevinova¸ ti pe cei nelegiui¸ ti. „Domnul umbl˘ a în furtun˘ as ¸i în vârtej s ¸i norii sunt praful picioarelor Lui.“ (Naum 1, 3). Oh, de ar putea în¸ telege oamenii r˘ abdarea, îndelunga ˘ a lui Dumnezeu! El θ r˘ abdare s ¸i îng˘ aduin¸ ta si ¸ tine în frâu puterea. [357] Atotputernicia locuie¸ ste sub controlul Celui Atotputernic. Oh, dac˘ a ar putea în¸ telege oamenii c˘ a Dumnezeu nu poate fi f˘ acut s˘ a-¸ si piard˘ a ˘ de r˘ abdarea datorit˘ a nelegiuirii lumii s ¸i c˘ a El ofer˘ a înc˘ a speran¸ ta iertare chiar s ¸i acelora care nu o merit˘ a nicidecum! Îns˘ a îng˘ aduin¸ ta Lui nu va continua la nesfâr¸ sit. Cine este preg˘ atit pentru schimbarea brusc˘ a ce va avea loc în felul lui Dumnezeu de a-i trata pe p˘ ac˘ ato¸ si? ˘ Cine va fi preg˘ atit s˘ a scape de pedeapsa care va c˘ adea cu siguran¸ ta asupra c˘ alc˘ atorilor de lege? Noi nu avem la îndemân˘ a un mileniu în care s˘ a lucr˘ am pentru a avertiza lumea. Este nevoie de transformarea sufletului. Cea mai eficient˘ a în¸ telepciune poate fi dobândit˘ a numai în s ¸coala lui Hristos. S˘ a se în¸ teleag˘ a c˘ a eu nu spun nimic în aceste cuvinte care s˘ a subaprecieze educa¸ tia, ci eu îi avertizez pe aceia care sunt în pericolul de a duce ceea ce este îng˘ aduit în extreme neîng˘ aduite s ¸i de a se ocupa

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare

315

prea mult de educa¸ tia omeneasc˘ a. S˘ a se insiste mai degrab˘ a asupra dezvolt˘ arii pre¸ tioasei experien¸ te cre¸ stine; c˘ aci, f˘ ar˘ a aceasta, educa¸ tia studentului nu are nici o valoare. Dac˘ a vede¸ ti c˘ a studen¸ tii sunt în pericolul de a deveni prea ocupa¸ ti cu studiile lor, încât ajung s˘ a neglijeze studiul c˘ ar¸ tii care le d˘ a acele informa¸ tii despre felul cum î¸ si pot asigura binele viitor al sufletelor lor, nu le prezenta¸ ti tenta¸ tia de a merge mai departe, prelungindu-¸ si timpul pentru înv˘ a¸ tare. În acest fel, tot ceea ce ar fi f˘ acut ca educa¸ tia studentului s˘ a aib˘ a valoare va fi pierdut din vedere. S˘ a-L iubim pe Domnul Isus Hristos mai mult s ¸i tot mai mult; îns˘ a unii s-au dus la Battle Creek pentru a înv˘ a¸ ta, când, de fapt, dac˘ a nu s-ar fi dus acolo, ei ar fi fost mult mai bine preg˘ ati¸ ti pentru lucrarea lui Dumnezeu. Ar fi f˘ acut aceast˘ a lucrare în simplitate s ¸i în felul în care a lucrat Domnul Hristos. Ar fi ajuns s˘ a depind˘ a mai mult de Dumnezeu s ¸i de puterea Duhului Sfânt s ¸i mult mai pu¸ tin de educa¸ tia lor. Perioadele lungi de studiu continuu sunt d˘ aun˘ atoare pentru bun˘ astarea fizic˘ a, mintal˘ as ¸i moral˘ a. ˘ . Citi¸ Citi¸ ti Vechiul s ¸i Noul Testament într-un spirit de poc˘ ain¸ ta tile cu rug˘ aciune s ¸i credincio¸ sie, implorând Duhul Sfânt s˘ a v˘ a dea [358] pricepere. Daniel a cercetat acea parte a Vechiului Testament pe care o avea la dispozi¸ tie s ¸i a f˘ acut din Cuvântul lui Dumnezeu cel ˘ tor al s˘ mai mare înv˘ a¸ ta au. În acela¸ si timp, el a folosit toate ocaziile pe care le-a avut la îndemân˘ a pentru a deveni priceput în toate ˘ turii. Tovar˘ domeniile înv˘ a¸ ta as ¸ii lui au f˘ acut acela¸ si lucru s ¸i astfel noi citim despre ei: „În toate lucrurile care cereau în¸ telepciune s ¸i pricepere despre care îi întreba împ˘ aratul, îi g˘ asea de zece ori mai destoinici decât to¸ ti vr˘ ajitorii s ¸i cititorii în stele, care erau în toat˘ a împ˘ ar˘ a¸ tia lui“ (Daniel 1, 20). „Dumnezeu a dat acestor patru tineri ˘s (erau doar ni¸ ste tineri) s ¸tiin¸ ta ¸i pricepere pentru tot felul de scrieri, s ¸i în¸ telepciune; mai ales îns˘ a a f˘ acut pe Daniel priceput în toate vedeniile s ¸i în toate visele.“ (Daniel 1, 17). ˘s Studen¸ tii care înal¸ ta ¸tiin¸ ta mai presus de Dumnezeul s ¸tiin¸ tei sunt de fapt nepricepu¸ ti, în timp ce ei se socotesc foarte în¸ telep¸ ti. Dac˘ a nu v˘ a pute¸ ti permite un timp ca s˘ a v˘ a ruga¸ ti, dac˘ a nu pute¸ ti acorda un timp comuniunii cu Dumnezeu, timp pentru cercetare de sine, s ¸i nu pre¸ tui¸ ti acea în¸ telepciune care vine numai de la Dumnezeu, toat˘ a ˘ tura voastr˘ înv˘ a¸ ta a nu va folosi la nimic, iar s ¸colile s ¸i colegiile vor fi socotite deficitare. „Frica de Domnul este începutul în¸ telepciunii.“

316

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ nutrim noi? Avem noi o credin¸ ˘ care lucreaz˘ Ce fel de credin¸ ta ta a prin ˘ în conformitate dragoste s ¸i cur˘ a¸ te¸ ste sufletul? Avem noi o credin¸ ta cu lumina pe care am primit-o? Satana ar tres˘ alta dac˘ a ar putea p˘ atrunde la Battle Creek pentru a împiedica lucrarea lui Dumnezeu, ˘ tura s introducând inven¸ tii omene¸ sti în ce prive¸ ste înv˘ a¸ ta ¸i sfatul. El ar fi încântat s˘ a vad˘ a cum lucr˘ atorii sunt absorbi¸ ti timp de ani de zile în preg˘ atire, în acest fel educa¸ tia devenind mai degrab˘ a un obstacol decât un progres. Duhul Sfânt a luptat cu mul¸ ti tineri s ¸i i-a îndrumat s˘ a se consacre pentru cauza s ¸i lucrarea lui Dumnezeu. Când î¸ si ofer˘ a serviciile Conferin¸ tei, ei sunt sf˘ atui¸ ti s˘ a participe la o serie de cursuri la Battle Creek, înainte de a intra în lucrare. Pân˘ a aici toate sunt foarte bune dac˘ a studentul este echilibrat, neclintit în principii; îns˘ a nu este util c˘ a studentul s˘ a-¸ si prelungeasc˘ a timpul de preg˘ atire. Trebuie depuse cele [359] mai serioase eforturi pentru progresul acelora care vor fi misionari. Fiecare str˘ adanie trebuie f˘ acut˘ a pentru înaintarea lor, astfel încât ei ˘ . Ei nu î¸ s˘ a poat˘ a fi înrola¸ ti în lucrare cât de curând cu putin¸ ta si pot permite s˘ a a¸ stepte pân˘ a când educa¸ tia lor va fi considerat˘ a complet˘ a. Acest lucru nu poate fi atins niciodat˘ a, pentru c˘ a vom înv˘ a¸ ta mereu de-a lungul veacurilor nesfâr¸ site ale ve¸ sniciei. O mare lucrare trebuie f˘ acut˘ as ¸i via Domnului are nevoie de lucr˘ atori. Misionarii trebuie s˘ a intre înainte ca s˘ a fie sili¸ ti s˘ a înceteze lucrul. Exist˘ a acum u¸ si deschise pretutindeni; ei nu î¸ si pot permite s˘ a a¸ stepte s˘ a î¸ si termine anii de studiu, pentru c˘ a anii din fa¸ ta noastr˘ a nu sunt mul¸ ti s ¸i noi trebuie s˘ a lucr˘ am cât este înc˘ a ziu˘ a. Nu este în¸ telept s˘ a-i sf˘ atui¸ ti pe tineri s ¸i tinere s˘ a studieze la Ann Arbor. Mul¸ ti dintre cei care au fost acolo nu au avut beneficii nici în trecut s ¸i nu vor avea nici în viitor. Observa¸ ti tr˘ as˘ aturile lucr˘ arii Domnului Hristos. El a ac¸ tionat în cea mai mare simplitate. Chiar dac˘ a urma¸ sii S˘ ai au fost pescari, El nu i-a sf˘ atuit s˘ a se duc˘ a mai întâi la s ¸coala rabinilor s ¸i apoi s˘ a-¸ si înceap˘ a lucrarea. El Si-a ¸ chemat ucenicii de la n˘ avod, spunândule: „Veni¸ ti dup˘ a Mine s ¸i Eu v˘ a voi face pescari de oameni“. El l-a chemat pe Matei de la vam˘ as ¸i i-a spus: „Urmeaz˘ a-M˘ a“. Tot ce li s-a cerut s˘ a fac˘ a a fost s˘ a-L urmeze pe Isus s ¸i s˘ a fac˘ a ce le poruncea El s ¸i astfel s˘ a intre în s ¸coala Lui, unde Dumnezeu era profesorul. Cât timp vom exista, vom avea nevoie de s ¸coli. Întotdeauna va fi nevoie

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare

317

de educa¸ tie; îns˘ a trebuie s˘ a fim aten¸ ti ca educa¸ tia s˘ a nu absoarb˘ a toate preocup˘ arile spirituale. Exist˘ a pericolul real de a-i sf˘ atui pe studen¸ ti s˘ a urmeze studii dup˘ a studii s ¸i s˘ a fie f˘ acu¸ ti s˘ a cread˘ a c˘ a astfel vor ajunge des˘ avâr¸ si¸ ti. Educa¸ tia ob¸ tinut˘ a va fi deficitar˘ a pe toate planurile. Domnul spune: „Voi pr˘ ap˘ adi în¸ telepciunea celor în¸ telep¸ ti s ¸i voi nimici priceperea celor pricepu¸ ti. Unde este în¸ teleptul? Unde este c˘ arturarul? Unde este vorb˘ are¸ tul veacului acestuia? N-a prostit Dumnezeu în¸ telepciunea [360] lumii acesteia? C˘ aci întrucât lumea, cu în¸ telepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu în în¸ telepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a g˘ asit cu cale s˘ a mântuiasc˘ a pe credincio¸ si prin nebunia propov˘ aduirii crucii“ (1 Corinteni 1, 19-21). Acesta este planul lui Dumnezeu; s ¸i, de-a lungul genera¸ tiilor succesive, de-a lungul multor secole de p˘ agânism, acest plan a fost adus la îndeplinire, nu ca experiment, ci ca o cale aprobat˘ a pentru r˘ aspândirea Evangheliei. Prin aceast˘ a metod˘ a de la început, omul a fost l˘ amurit, iar lumea a fost iluminat˘ a cu privire la Evanghelia lui Dumnezeu. Cel mai înalt grad de s ¸colarizare pe care îl poate ˘ tor. Aceasta este atinge orice om este în Scoala ¸ Divinului Înv˘ a¸ ta cuno¸ stin¸ ta de care avem nevoie în special, tot mai mult pe m˘ asur˘ a ce ne apropiem de încheierea istoriei acestei lumi, s ¸i fiecare ar face bine s˘ a capete acest fel de educa¸ tie. Domnul cere ca oamenii s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti de El. Exist˘ a o mare lucrare de f˘ acut pentru a aduce min¸ tile omene¸ sti de la întuneric la lumina cea minunat˘ a a lui Dumnezeu. Ca instrumente omene¸ sti ale Sale, noi trebuie s˘ a îi îndeplinim planurile ˘ vie. În ce stare suntem noi — credin¸ printr-o credin¸ ta ta noastr˘ a nu lucreaz˘ a pentru slava lui Dumnezeu sau suntem noi vase preg˘ atite pentru lucrarea Domnului, pentru orice fapt˘ a bun˘ a? Moise a fost înv˘ a¸ tat în toat˘ a în¸ telepciunea egiptenilor. El a primit o educa¸ tie prin providen¸ ta lui Dumnezeu; îns˘ a de o mare parte din ˘ turile primite a trebuit s˘ înv˘ a¸ ta a se dezve¸ te s ¸i s˘ a le socoteasc˘ a drept nes˘ abuite. Impresiile l˘ asate de acestea a trebuit s˘ a fie s ¸terse de 40 de ˘ în care a purtat de grij˘ ani de experien¸ ta a oilor s ¸i mielu¸ seilor. Dac˘ a mul¸ ti dintre cei care sunt implica¸ ti în lucrarea Domnului ar putea fi izola¸ ti ca s ¸i Moise s ¸i ar fi sili¸ ti de împrejur˘ ari s˘ a fac˘ a ceva umil, pân˘ a când inima lor s-ar înduio¸ sa, ace¸ stia ar deveni p˘ astori mult mai credincio¸ si decât sunt acum în felul în care lucreaz˘ a cu mo¸ stenirea Domnului. Ei nu ar fi atât de predispu¸ si s˘ a-¸ si pream˘ areasc˘ a propriile

318

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

lor calit˘ a¸ ti sau s˘ a caute s˘ a demonstreze c˘ a în¸ telepciunea unei educa¸ tii înalte ar putea lua locul unei s˘ an˘ atoase cunoa¸ steri de Dumnezeu. [361] Când Domnul Hristos a venit în lume, m˘ arturia a fost c˘ a „lumea, prin în¸ telepciunea ei, nu L-a cunoscut pe Dumnezeu“ s ¸i c˘ a totu¸ si „Dumnezeu a g˘ asit cu cale s˘ a mântuiasc˘ a pe credincio¸ si prin nebunia propov˘ aduirii crucii“. Experimentarea în¸ telepciunii lume¸ sti a fost f˘ acut˘ a pe deplin la prima venire a Domnului Hristos, când în¸ telepciunea omeneasc˘ a, cea plin˘ a de mândrie, s-a dovedit a fi plin˘ a de lipsuri. Oamenii nu au cunoscut adev˘ arata în¸ telepciune care vine de la Izvorul oric˘ arui ˘s bine. În¸ telepciunea lumii a fost pus˘ a în balan¸ ta ¸i g˘ asit˘ a necorespunz˘ atoare. Voi le-a¸ ti dat studen¸ tilor pe care îi ave¸ ti în grij˘ a idei care nu sunt corecte. Dac˘ a ar fi primit mai pu¸ tine asemenea idei, ei ar fi fost mai bine preg˘ ati¸ ti pentru îndeplinirea lucr˘ arii lor. Voi nu acorda¸ ti ˘ turii s considera¸ tia cuvenit˘ a înv˘ a¸ ta ¸i metodei Domnului Isus Hristos, de¸ si El a fost unicul Educator des˘ avâr¸ sit al lumii noastre. „Si ¸ noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca s˘ a putem cunoa¸ ste lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul S˘ au. Si ¸ vorbim despre ele nu cu vorbiri înv˘ a¸ tate de la în¸ telepciunea omeneasc˘ a, ci cu vorbiri înv˘ a¸ tate de la Duhul Sfânt, întrebuin¸ tând o vorbire duhovniceasc˘ a pentru lucrurile duhovnice¸ sti. Dar omul firesc nu prime¸ ste lucrurile Duhului lui Dumnezeu, c˘ aci pentru el sunt o nebunie; s ¸i nici nu le poate în¸ telege, pentru c˘ a trebuie judecate duhovnice¸ ste. Omul duhovnicesc, dimpotriv˘ a, poate s˘ a judece totul, s ¸i el însu¸ si nu poate fi judecat de nimeni. C˘ aci cine a cunoscut gândul ˘ tur˘ Domnului, ca s˘ a-I poat˘ a da înv˘ a¸ ta a? Noi îns˘ a avem gândul lui Hristos.“ (1 Corinteni 2, 12-16). Voi trebuie s˘ a înv˘ a¸ ta¸ ti ast˘ azi în s ¸coala lui Hristos. Domnul are putere s˘ a lucreze prin uneltele Lui. Voi pune¸ ti asupra bie¸ tilor oameni, cu puteri m˘ arginite, greut˘ a¸ ti mari, pe care îi face¸ ti s˘ a le socoteasc˘ a folositoare pentru a face o mare lucrare, când ei nu au nici o ocazie sau chemare de a folosi studiile pe care le întreprind. Ocazii de aur trec în ve¸ snicie s ¸i se dau sfaturi care nu ar trebui date; s ¸i s-ar fi putut face o lucrare mult mai mare s ¸i mult mai bun˘ a dac˘ a perioada de timp petrecut˘ a la Battle Creek de mul¸ ti dintre lucr˘ atori ar fi fost mai scurt˘ a. [362] Ei ar fi trebuit pu¸ si la lucru pentru a transmite lumina s ¸i cuno¸ stin¸ ta pe care au primit-o, acelor care sunt în întuneric. Dumnezeul oric˘ arui har va da har dup˘ a har. Cei care merg s˘ a lucreze în via Domnului

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare

319

vor înv˘ a¸ ta cum s˘ a lucreze s ¸i î¸ si vor aduce aminte ceea ce au înv˘ a¸ tat când au fost studen¸ ti. Domnului nu-i place ca ace¸ sti lucr˘ atori s˘ a fie încuraja¸ ti s˘ a petreac˘ a ani de-a rândul pentru acumularea unor cuno¸ stin¸ te pe care nu vor avea ocazia s˘ a le împ˘ art˘ as ¸easc˘ a altora. Tineri de valoare, care ar fi trebuit s˘ a lucreze pentru Dumnezeu, au venit la Battle Creek pentru a primi educa¸ tie s ¸i a dobândi o cunoa¸ stere mai bun˘ a a felului în care ar trebui s˘ a lucreze. Ei ar fi trebuit s˘ a înve¸ te ceea ce este esen¸ tial într-o foarte scurt˘ a perioad˘ a de timp. Nu era nevoie de ani de zile pentru educa¸ tie pentru a putea r˘ aspunde chem˘ arii: „Du-te ast˘ azi s ¸i lucreaz˘ a în via Mea!“În loc s˘ a fie trimi¸ si ca lucr˘ atori dup˘ a luni sau ani de s ¸coal˘ a la colegiu, ei sunt sf˘ atui¸ ti s˘ a fac˘ a alte studii s ¸i s˘ a progreseze s ¸i în alte domenii. Ei sunt sf˘ atui¸ ti s˘ a petreac˘ a luni s ¸i ani de zile în institu¸ tii în care adev˘ arul este t˘ ag˘ aduit sau controversat s ¸i unde gre¸ seli cu un caracter cu totul special, ne˘ turi sunt scripturistic, sunt introduse în mod insidios. Aceste înv˘ a¸ ta strecurate s ¸i amestecate cu studiile lor. Ei se aglomereaz˘ a cu multe studii s ¸i î¸ si pierd dragostea pentru Domnul Isus; s ¸i înainte de a-¸ si da seama ce se întâmpl˘ a, ei sunt deja departe de Dumnezeu s ¸i cu totul nepreg˘ ati¸ ti de a r˘ aspunde chem˘ arii: „Du-te ast˘ azi s ¸i lucreaz˘ a în via Mea.“ Dorin¸ ta dup˘ a lucrare misionar˘ a a disp˘ arut. Sunt atât de orbi¸ ti urmându-¸ si cursurile, încât ajung s˘ a-I închid˘ a u¸ sa lui Hristos. Când absolv˘ as ¸i sunt îns˘ arcina¸ ti s˘ a porneasc˘ a, fiind acum studen¸ ti care au fost instrui¸ ti în mod corespunz˘ ator, unii nu mai au deloc pe suflet povara pentru lucrare s ¸i sunt cu mult mai pu¸ tin preg˘ ati¸ ti pentru a se angaja în lucrarea lui Dumnezeu decât atunci când au venit pentru prima dat˘ a la Battle Creek. Solul s-a întors c˘ atre adunare s ¸i a întrebat: „Crede¸ ti în profe¸ tii? Voi, care cunoa¸ ste¸ ti adev˘ arul, în¸ telege¸ ti c˘ a ultima solie de avertizare este dat˘ a acum lumii, c˘ a ultima chemare a harului este auzit˘ a acum? [363] Crede¸ ti voi c˘ a Satana a coborât cu mare putere, lucrând cu toate am˘ agirile nelegiuirii în orice loc? Crede¸ ti voi c˘ a Dumnezeu Si-a ¸ adus aminte de Babilonul cel mare s ¸i c˘ a în curând acesta va primi din mâna lui Dumnezeu îndoit pentru toate p˘ acatele s ¸i nelegiuirile lui?“ Satana este mul¸ tumit s˘ a-i re¸ tine¸ ti pe b˘ arba¸ ti s ¸i pe femei la Battle Creek, pe aceia care ar fi trebuit s˘ a fie împreun˘ a lucr˘ atori cu Dumnezeu în marea Sa vie. Dac˘ a vr˘ ajma¸ sul îi poate re¸ tine pe lucr˘ atori departe de câmp, sub orice pretext, el o va face. Aceast˘ a preg˘ atire s ¸colar˘ a continu˘ a, care re¸ tine talentele departe de câmp, nu d˘ a nici o

320

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

s ¸ans˘ a Domnului de a lucra cu lucr˘ atorii S˘ ai. Mul¸ ti sunt condu¸ si s˘ a-¸ si ocupe timpul, talentele s ¸i mijloacele în mod egoist, pentru a dobândi o educa¸ tie cât mai înalt˘ a, s ¸i în acela¸ si timp lumea piere datorit˘ a lipsei cuno¸ stin¸ tei pe care ar fi trebuit s˘ a o împ˘ art˘ as ¸easc˘ a. Domnul Hristos a chemat pescari neînv˘ a¸ ta¸ ti s ¸i le-a dat acestor oameni pricepere s ¸i în¸ telepciune în a¸ sa m˘ asur˘ a, încât vr˘ ajma¸ sii lor nu au putut s˘ a-i contrazic˘ a sau s˘ a se împotriveasc˘ a celor spuse de ei. M˘ arturia lor a fost dus˘ a în toat˘ a lumea cunoscut˘ a atunci. Ucenicii lui Hristos nu sunt chema¸ ti s˘ a-i pream˘ areasc˘ a pe oameni, ci s˘ a-I dea slav˘ a lui Dumnezeu, izvorul oric˘ arei în¸ telepciuni. Fie ca profesorii s˘ a lase cale liber˘ a Duhului Sfânt pentru a-Si ¸ face ˘ tor este prelucrarea asupra inimilor oamenilor. Cel mai mare Înv˘ a¸ ta zent în mijlocul nostru prin Duhul S˘ au Cel Sfânt. Oricât a¸ ti înv˘ a¸ ta, oricât de sus a¸ ti ajunge s ¸i chiar dac˘ a v-a¸ ti petrece tot timpul de har pe care îl ave¸ ti cu dobândirea de cuno¸ stin¸ te, tot nu ve¸ ti ajunge des˘ avâr¸ si¸ ti. Când timpul se va încheia, va trebui s˘ a v˘ a pune¸ ti vou˘ a în¸ siv˘ a întrebarea: „Ce bine am f˘ acut eu acelora care sunt în întuneric? Cui am transmis eu cuno¸ stin¸ ta despre Dumnezeu sau chiar s ¸i numai acele cuno¸ stin¸ te pentru care am cheltuit atât de mult timp s ¸i bani?“ Curând, se va spune în ceruri: „S-a ispr˘ avit“. „Cine este nedrept, s˘ a fie nedrept s ¸i mai departe; cine este întinat s˘ a se întineze s ¸i mai departe; cine este f˘ ar˘ a prihan˘ a s˘ a tr˘ aiasc˘ as ¸i mai departe f˘ ar˘ a prihan˘ a. Si ¸ cine este sfânt, s˘ a se sfin¸ teasc˘ as ¸i mai departe! Iat˘ a, Eu vin curând; s ¸i r˘ asplata Mea este cu Mine ca s˘ a dau fiec˘ aruia dup˘ a fapta lui.“ ˘ , orice caz [364] (Apocalipsa 22, 11.12). Când se va rosti aceast˘ a sentin¸ ta va fi fost hot˘ arât. Cu mult mai bine ar fi ca lucr˘ atorii s˘ a înceap˘ a ˘, cu o lucrare mai mic˘ as ¸i s˘ a o fac˘ a pe aceasta încet s ¸i în umilin¸ ta ducând jugul lui Hristos s ¸i purtând sarcina Lui, în loc s˘ a consacre ani de preg˘ atire pentru o lucrare mai mare s ¸i apoi s˘ a dea gre¸ s în a aduce la Dumnezeu fii s ¸i fiice, în a aduce vreun trofeu la picioarele lui Isus. B˘ arba¸ ti s ¸i femei deopotriv˘ a se codesc prea mult la Battle Creek. Dumnezeu îi cheam˘ a, iar ei nu Îi aud glasul. Câmpurile de lucru sunt neglijate, s ¸i aceasta înseamn˘ a c˘ a min¸ tile oamenilor r˘ amân neluminate. S˘ amân¸ ta rea a fost repede sem˘ anat˘ a în inimile tinerilor no¸ stri s ¸i de aceea marile adev˘ aruri practice trebuie f˘ acute cunoscute copiilor s ¸i tinerilor; c˘ aci adev˘ arul are putere. Profesorii cre¸ stini sunt chema¸ ti s˘ a lucreze pentru Dumnezeu. Aluatul adev˘ arului trebuie introdus înainte, ca s˘ a poat˘ a lucra trans-

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare

321

formarea caracterului. Ar fi cu mult mai bine pentru voi, tinerilor, s˘ a fi¸ ti mai pu¸ tin preg˘ ati¸ ti în anumite domenii de studiu decât s˘ a ˘s duce¸ ti lips˘ a de blânde¸ te s ¸i umilin¸ ta ¸i s˘ a fi¸ ti lipsi¸ ti de un duh smerit. Lucrarea unora dintre educatorii no¸ stri a avut un efect negativ asupra studen¸ tilor, împiedicându-i s˘ a fie conlucr˘ atori cu Dumnezeu. Ei ar trebui s˘ a studieze pentru a se familiariza cu felul în care a lucrat s ¸i a predicat Domnul Isus. El S-a t˘ ag˘ aduit pe Sine s ¸i S-a sacrificat. El nu a evitat munca grea, istovitoare; El a îndurat batjocura, dispre¸ tul, insulta, jignirile s ¸i maltratarea; sunt îns˘ a studen¸ tii no¸ stri educa¸ ti s ¸i preg˘ ati¸ ti pentru a merge pe urmele pa¸ silor S˘ ai? Amânarea voastr˘ a nu este aprobat˘ a de Dumnezeu. Ispita de a urma an dup˘ a an diferite discipline de studiu pune st˘ apânire asupra min¸ tilor s ¸i ace¸ stia î¸ si pierd în mod treptat spiritul cu care Domnul i-a inspirat s˘ a porneasc˘ a în lucrare în via Sa. De ce nu pot oare oameni cu r˘ aspunderi s˘ a discearn˘ a care vor fi urm˘ arile sigure ale re¸ tinerii în acest mod a studen¸ tilor s ¸i de a-i înv˘ a¸ ta s˘ a dea la o parte lucrarea Domnului? Timpul trece în ve¸ snicie s ¸i, cu toate acestea, cei care au fost trimi¸ si la Battle Creek s˘ a se preg˘ ateasc˘ a pentru lucrarea în via Domnului nu sunt încuraja¸ ti s˘ a fac˘ a ceea ce pot pentru înaintarea cauzei lui Dumnezeu. De multe privilegii au parte cei care cunosc deja adev˘ arul, dar, cu toate acestea, ei nu îl pun în practic˘ a. Bani s ¸i putere, care ar fi trebuit s˘ a [365] fie cheltui¸ ti pentru a se merge la drumuri s ¸i la garduri, sunt irosi¸ ti pentru aceia care nu împ˘ art˘ as ¸esc lumina pe care o au deja, celor care se afl˘ a în întuneric. Când a primit lumina, Filip s-a dus s ¸i l-a chemat pe Natanael; îns˘ a mul¸ ti din cei care ar putea face o lucrare deosebit˘ a pentru Domnul nu vor face acest lucru pân˘ a când nu vor avea mai multe ocazii. Slujitorii lui Isus Hristos trebuie s˘ a distribuie o parte din lucr˘ arile ˘ . Dac˘ din via lui Dumnezeu b˘ arba¸ tilor care stau degeaba în pia¸ ta a gre¸ sesc, corecta¸ ti-i s ¸i apoi trimite¸ ti-i iar la lucru. Foarte mul¸ ti au fost mai degrab˘ a împiedica¸ ti s˘ a mearg˘ a mai departe în aceast˘ a lucrare decât s˘ a fie încuraja¸ ti s˘ a î¸ si pun˘ a talan¸ tii la schimb˘ ator; cu toate ˘ s˘ acestea, ei înva¸ ta a-¸ si foloseasc˘ a talan¸ tii, punându-¸ si la lucru capacit˘ a¸ tile pe care le au. Mul¸ ti dintre cei care s-au dus la Battle Creek la s ¸coal˘ a ar fi primit o educa¸ tie mai bun˘ a la ei în ¸ tar˘ a. S-a pierdut timp, s-au cheltuit bani în mod inutil, o lucrare a r˘ amas nef˘ acut˘ a s ¸i s-au pierdut suflete pentru c˘ a cei care socotesc c˘ a Îl slujesc pe Dumnezeu au f˘ acut calcule gre¸ site. Domnul tr˘ aie¸ ste, iar Duhul S˘ au

322

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

cel Sfânt domne¸ ste pretutindeni. Nu trebuie s˘ a se dea impresia c˘ a Battle Creek este Ierusalimul lumii s ¸i c˘ a to¸ ti trebuie s˘ a mearg˘ a acolo ca s˘ a se închine. Aceia care doresc s˘ a înve¸ te s ¸i care fac orice efort ˘ pentru a dobândi cuno¸ cu putin¸ ta stin¸ te, mergând în mod con¸ stiincios în lumina adev˘ arului, nu au nevoie s˘ a c˘ al˘ atoreasc˘ a pân˘ a la Battle ˘ torul nostru; iar aceia care vor s˘ Creek. Dumnezeu este înv˘ a¸ ta a-¸ si foloseasc˘ a talan¸ tii în locul în care se afl˘ a vor fi binecuvânta¸ ti cu profesori trimi¸ si de Dumnezeu pentru a-i instrui — profesori care s-au preg˘ atit s˘ a fac˘ a o lucrare pentru Domnul. A cheltui mai mult timp s ¸i mai mul¸ ti bani este mai r˘ au decât a-i pierde, c˘ aci aceia care caut˘ a s˘ a dobândeasc˘ a educa¸ tia în detrimentul evlaviei practice sunt de partea care va pierde. Ceea ce se dobânde¸ ste pe linie de educa¸ tie în timpul când ar fi trebuit s˘ a se înroleze în lucrare este pierdere s ¸i irosire. Fiin¸ tele cere¸ sti a¸ steapt˘ a unelte omene¸ sti cu care s˘ a coopereze [366] ca misionari în p˘ ar¸ tile cuprinse de întuneric ale p˘ amântului. Dumnezeu a¸ steapt˘ a b˘ arba¸ ti care s˘ a se angajeze în lucrarea misionar˘ a de acas˘ a, în marile noastre ora¸ se, dar, în acela¸ si timp, la Battle Creek sunt re¸ tinu¸ ti b˘ arba¸ ti s ¸i femei, când ar trebui repartiza¸ ti în ora¸ sele mari s ¸i în cele mici, pretutindeni, la drumuri s ¸i la garduri. Ei trebuie s˘ a lanseze chemarea la osp˘ a¸ tul nun¸ tii, pentru c˘ a toate lucrurile sunt acum gata. Vom avea misionari care vor face o lucrare bun˘ a în via Domnului f˘ ar˘ a s˘ a fi mers la Battle Creek. Cei care merg la Battle Creek întâmpin˘ a o ispit˘ a pe care nu se a¸ steapt˘ a s˘ a o g˘ aseasc˘ a în acel loc. Ei au de-a face cu descuraj˘ ari de care nu au nevoie s ¸i, mergând în acel loc, ei nu sunt ajuta¸ ti în experien¸ ta lor religioas˘ a. Ei pierd mult timp pentru c˘ a nu s ¸tiu ce trebuie s˘ a fac˘ as ¸i nimeni nu este preg˘ atit s˘ a le spun˘ a. Ei pierd mult timp cu practici de care nu au nevoie în lucrarea pentru care doresc s˘ a se preg˘ ateasc˘ a. Lucrurile obi¸ snuite sunt amestecate cu cele sacre s ¸i sunt puse pe acela¸ si nivel. Îns˘ a aceasta nu este o metod˘ a în¸ teleapt˘ a. Dumnezeu prive¸ ste s ¸i nu aprob˘ a. Ei ar fi putut face multe lucruri ˘ de durat˘ care ar fi avut o influen¸ ta a, dac˘ a ar fi lucrat judicios s ¸i în ˘ în locul în care se aflau. Timpul trece; sufletele se decid umilin¸ ta fie pentru bine, fie pentru r˘ au, iar lupta cre¸ ste continuu. C⸠ti dintre cei care cunosc adev˘ arul pentru acest timp lucreaz˘ a în armonie cu principiile lui? Este adev˘ arat c˘ a ceva s-a f˘ acut; îns˘ a mult, mult mai mult ar fi trebuit f˘ acut. Lucrarea se tot acumuleaz˘ a, iar timpul pentru lucrare este tot mai pu¸ tin. Acum este timpul ca to¸ ti s˘ a fie lumini care

Preg˘ atire grabnic˘ a pentru lucrare

323

ard s ¸i str˘ alucesc; cu toate acestea, mul¸ ti nu se îngrijesc s˘ a aib˘ a în candel˘ a uleiul harului, preg˘ atit s ¸i arzând, astfel ca lumina s˘ a poat˘ afi reflectat˘ a în afar˘ a ast˘ azi. Prea mul¸ ti se bazeaz˘ a pe for¸ ta zilei de mâine; îns˘ a acest lucru este o gre¸ seal˘ a. Fiecare s˘ a fie înv˘ a¸ tat astfel, încât s˘ a arate importan¸ ta lucr˘ arii speciale care trebuie f˘ acut˘ a ast˘ azi. To¸ ti s˘ a lucreze pentru Dumnezeu s ¸i pentru suflete; fiecare s˘ a dea dovad˘ a de în¸ telepciune s ¸i s˘ a nu fie g˘ asit niciodat˘ a trândav, stând degeaba s ¸i a¸ steptând ca [367] cineva s˘ a vin˘ a prin preajm˘ as ¸i s˘ a-l pun˘ a la lucru. Acel „cineva“ care i-ar putea da de lucru este supra-împov˘ arat de r˘ aspunderi s ¸i se pierde timp în a¸ steptarea unor îndrum˘ ari din partea lui. Dumnezeu v˘ a va da în¸ telepciune s˘ a porni¸ ti de îndat˘ a; c˘ aci înc˘ a se face strigarea: „Fiule, du-te s ¸i lucreaz˘ a ast˘ azi în via Mea.“ Unii pot fi nehot˘ ar⸠ti, dar chemarea se aude înc˘ a: „Du-te ast˘ azi s ¸i lucreaz˘ a în via Mea“. „Ast˘ azi, dac˘ a auzi¸ ti glasul Lui, nu v˘ a împietri¸ ti inimile.“ (Evrei 3, 7.8). Domnul pune în fa¸ ta acestei cerin¸ te cuvântul „fiule“. Cât de duioas˘ as ¸i plin˘ a de mil˘ a este aceast˘ a chemare s ¸i, cu toate acestea, cât de urgent˘ as ¸i necesar˘ a! Invita¸ tia Lui de a merge pentru a lucra în via Sa este s ¸i o porunc˘ a totodat˘ a. „Nu s ¸ti¸ ti c˘ a trupul vostru este templul Duhului Sfânt care locuie¸ ste în voi s ¸i pe care L-a¸ ti primit de la Dumnezeu? Si ¸ c˘ a voi nu sunte¸ ti ai vo¸ stri? C˘ aci a¸ ti fost cump˘ ara¸ ti cu un pre¸ t. Prosl˘ avi¸ ti dar pe Dumnezeu în trupul s ¸i în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.“ (1 Corinteni 6, 19.20). [368] Special Testimonies On Education, 21 martie, 1895.

Educa¸ tia esen¸ tial˘ a
Am scris mult cu privire la studen¸ tii care petrec mult prea mult timp cu dobândirea educa¸ tiei; îns˘ a sper c˘ a nu voi fi gre¸ sit în¸ teleas˘ a în leg˘ atur˘ a cu ceea ce este educa¸ tia esen¸ tial˘ a. Nu vreau s˘ a spun c˘ a trebuie f˘ acut˘ a o lucrare superficial˘ a, fapt ilustrat de felul cum sunt lucrate anumite por¸ tiuni de p˘ amânt în Australia. Plugul nu a p˘ atruns ˘ , nu a fost preg˘ destul de adânc în p˘ amânt, acesta, în consecin¸ ta atit ˘ , iar recolta a fost slab˘ pentru s˘ amân¸ ta a, în conformitate cu preg˘ atirea superficial˘ a a p˘ amântului. Dumnezeu le-a dat copiilor s ¸i tinerilor min¸ ti cercet˘ atoare. Puterea de gândire le-a fost încredin¸ tat˘ a ca un talant de mare pre¸ t. Este de datoria p˘ arin¸ tilor de a men¸ tine problema educa¸ tiei în fa¸ ta lor în adev˘ arata ei valoare; c˘ aci aceasta cuprinde multe domenii. Ei trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a-¸ si pun˘ a la lucru fiecare talent s ¸i fiecare capacitate, preg˘ atindu-se s˘ a fie folosi¸ ti în serviciul lui Hristos pentru în˘ al¸ tarea omenirii c˘ azute. Scolile ¸ noastre constituie instrumentul special al Domnului în preg˘ atirea copiilor s ¸i tinerilor no¸ stri pentru lucrare misionar˘ a. P˘ arin¸ tii ar trebui s˘ a-¸ si în¸ teleag˘ a responsabilitatea s ¸i s˘ a-¸ si ajute copiii s˘ a aprecieze marile privilegii s ¸i binecuvânt˘ ari pe care Dumnezeu le-a pus la dispozi¸ tie prin educa¸ tie. Îns˘ a educa¸ tia primit˘ a în c˘ amin trebuie s˘ a¸ tin˘ a pasul cu educa¸ tia lor în domeniul s ¸tiin¸ tei. În copil˘ arie s ¸i tinere¸ te, trebuie combinate ˘ turile practice cu cele teoretice, iar în minte, trebuie depozitate înv˘ a¸ ta cuno¸ stin¸ te. P˘ arin¸ tii trebuie s˘ a simt˘ a c˘ a au o mare lucrare de f˘ acut s ¸i datoria lor este s˘ a se apuce de ea cu seriozitate. Ei trebuie s˘ a formeze s ¸i s˘ a modeleze caracterele copiilor lor. Ei nu trebuie s˘ a se mul¸ tumeasc˘ a cu un lucru f˘ acut de mântuial˘ a; c˘ aci ei trebuie s˘ a ajung˘ a des˘ avâr¸ si¸ ti în Hristos prin intermediul mijloacelor puse la dispozi¸ tie de Dumnezeu. Terenul inimii trebuie preg˘ atit; s˘ amân¸ ta [369] adev˘ arului trebuie sem˘ anat˘ a acolo înc˘ a din cei mai fragezi ani. Dac˘ a ˘ , ei vor fi tra¸ p˘ arin¸ tii sunt nep˘ as˘ atori în aceast˘ a privin¸ ta si la r˘ aspundere pentru c˘ a au fost ispravnici necredincio¸ si. Cu copiii trebuie s˘ a se lucreze cu duio¸ sie s ¸i iubire s ¸i ei trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti c˘ a Domnul Hristos 324

Educa¸ tia esen¸ tial˘ a

325

este Mântuitorul lor personal s ¸i c˘ a ei pot deveni ucenicii S˘ ai doar predându-¸ si Lui în mod simplu inima s ¸i cugetul. Copiii trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a-¸ si fac˘ a partea în treburile din gospod˘ arie. Ei trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a-i ajute pe tata s ¸i pe mama în lucrurile mici pe care le pot face. Min¸ tile lor trebuie înv˘ a¸ tate s˘ a gândeasc˘ a, iar memoria, deprins˘ a s˘ a-¸ si aduc˘ a aminte lucrul desemnat; iar în deprinderea de obiceiuri pentru a fi utili în c˘ amin, ei trebuie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a fac˘ a lucruri practice, potrivite vârstei lor. Dac˘ a sunt educa¸ ti corespunz˘ ator în c˘ amin, copiii nu vor fi g˘ asi¸ ti pe str˘ azi, primind o educa¸ tie la întâmplare, ca aceea pe care atât de mul¸ ti o primesc. P˘ arin¸ tii care î¸ si iubesc copiii în mod deosebit nu le vor îng˘ adui s˘ a creasc˘ a deprinzându-se cu obiceiuri de lenevie s ¸i ne¸ stiind nimic cu privire la datoriile lor din c˘ amin. Ignoran¸ ta nu este acceptat˘ a de Dumnezeu s ¸i este defavorabil˘ a lucr˘ arii Sale. Ignoran¸ ta nu trebuie considerat˘ a un semn al umilin¸ tei sau ceva pentru care oamenii ar trebui l˘ auda¸ ti. Îns˘ a Dumnezeu lucreaz˘ a pentru oameni, în ciuda ignoran¸ tei lor. Cei care nu au avut ocazia s˘ a dobândeasc˘ a cuno¸ stin¸ te sau au avut ocazii pe care nu le-au folosit s ¸i se convertesc pot ajunge utili în serviciul lui Dumnezeu prin lucrarea Duhului S˘ au cel Sfânt. Îns˘ a cei care au educa¸ tie s ¸i care se consacr˘ a în serviciul lui Dumnezeu pot servi într-o varietate de moduri s ¸i pot îndeplini o lucrare mult mai mare de a aduce suflete la cuno¸ stin¸ ta adev˘ arului decât aceia care nu au educa¸ tie. Ei se afl˘ a într-o pozi¸ tie avantajoas˘ a datorit˘ a disciplin˘ arii min¸ tii de care au beneficiat. Noi nu ar trebui s˘ a desconsider˘ am nicidecum educa¸ tia, ci ar trebui s˘ a d˘ am sfatul ca aceasta s˘ a fie adus˘ a la îndeplinire, avându-se în vedere scurtimea timpului s ¸i marea lucrare care trebuie f˘ acut˘ a înainte de venirea lui Hristos. Nu trebuie s˘ a-i l˘ as˘ am pe studen¸ ti s˘ a cread˘ a c˘ a pot petrece [370] mul¸ ti ani pentru dobândirea educa¸ tiei. L˘ asa¸ ti-i s˘ a foloseasc˘ a aceast˘ a educa¸ tie ob¸ tinut˘ a într-o perioad˘ a de timp rezonabil˘ a, pentru a putea continua lucrarea lui Dumnezeu. Mântuitorul nostru se afl˘ a în Sanctuar, pledând în favoarea noastr˘ a. El este Marele nostru Preot, care mijloce¸ ste pentru noi, f˘ acând un sacrificiu isp˘ as ¸itor pentru noi, sus¸ tinând cauza noastr˘ a în virtutea sângelui v˘ arsat pentru noi. P˘ arin¸ tii trebuie s˘ a caute s˘ a-L reprezinte pe acest Mântuitor în fa¸ ta copiilor, pentru a imprima în min¸ tile lor planul de mântuire — deoarece omul a c˘ alcat Legea lui Dumnezeu, — Domnul Hristos a devenit purt˘ atorul p˘ acatelor noastre. Faptul c˘ a unicul Fiu al lui Dumnezeu

326

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Si-a ¸ dat via¸ ta datorit˘ a p˘ ac˘ atuirii omului, pentru a satisface dreptatea s ¸i a ap˘ ara onoarea Legii lui Dumnezeu, trebuie p˘ astrat continuu în mintea copiilor s ¸i tinerilor. Scopul acestui mare sacrificiu trebuie men¸ tinut continuu înaintea lor; c˘ aci acest sacrificiu a fost f˘ acut pentru ridicarea omului dec˘ azut, degradat de p˘ acat. Domnul Hristos a suferit pentru ca, prin credin¸ ta în El, p˘ acatele noastre s˘ a poat˘ afi iertate. El a devenit înlocuitorul s ¸i siguran¸ ta omului, luând El Însu¸ si asupra Lui pedeapsa, de¸ si nu o merita nicidecum, pentru ca noi, care o meritam, s˘ a putem fi liberi s ¸i din nou credincio¸ si lui Dumnezeu prin meritele Mântuitorului nostru r˘ astignit s ¸i înviat. El este singura ˘ de mântuire. Prin sacrificiul S˘ noastr˘ a speran¸ ta au, noi, care suntem acum pu¸ si la prob˘ a, suntem prizonieri ai speran¸ tei. Noi trebuie s˘ a ar˘ at˘ am universului întreg, lumii c˘ azute s ¸i lumilor nec˘ azute, c˘ a exist˘ a iertare la Dumnezeu, c˘ a prin harul lui Dumnezeu noi putem fi împ˘ aca¸ ti cu Dumnezeu. Omul se poc˘ aie¸ ste, ajunge smerit cu inima, crede în Hristos ca jertf˘ a de isp˘ as ¸ire pentru el s ¸i ajunge în pace cu Dumnezeu. Noi trebuie s˘ a mul¸ tumim în toate zilele vie¸ tii noastre pentru c˘ a Domnul a rostit aceste cuvinte: „C˘ aci a¸ sa vorbe¸ ste Cel Prea Înalt, a ˘ este ve¸ c˘ arui locuin¸ ta snic˘ as ¸i al c˘ arui Nume este sfânt. Eu locuiesc în locuri înalte s ¸i în sfin¸ tenie; dar sunt cu omul zdrobit s ¸i smerit, ca s˘ a înviorez duhurile smerite s ¸i s˘ a îmb˘ arb˘ atez inimile zdrobite“ (Isa. 57, 15). Împ˘ acarea lui Dumnezeu cu omul s ¸i a omului cu Dumnezeu este sigur˘ a atunci când sunt îndeplinite anumite condi¸ tii. Domnul spune: [371] „Jertfele pl˘ acute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit; Dumnezeule, Tu nu dispre¸ tuie¸ sti o inim˘ a zdrobit˘ as ¸i mâhnit˘ a“ (Psalmii 51, 17). Si ¸ iar˘ as ¸i el spune: „Domnul este aproape de cei cu inima înfrânt˘ a s ¸i mântuie¸ ste pe cei cu duhul zdrobit“ (Psalmii 34, 18). „Domnul este în˘ al¸ tat; totu¸ si vede pe cei smeri¸ ti s ¸i cunoa¸ ste de departe pe cei îngâmfa¸ ti.“ (Psalmii 138, 6). „A¸ sa vorbe¸ ste Domnul: «Cerul este scaunul Meu de domnie s ¸i p˘ amântul este a¸ sternutul picioarelor Mele! Ce cas˘ a a¸ ti putea voi s˘ a-Mi zidi¸ ti s ¸i ce loc Mi-a¸ ti putea da ˘ ? Toate aceste lucruri doar mâna Mea le-a f˘ voi ca locuin¸ ta acut s ¸i ˘ », zice Domnul. «Iat˘ toate s ¸i-au c˘ ap˘ atat astfel fiin¸ ta a spre cine Îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce sufer˘ as ¸i are duhul mâhnit, spre cel ce se teme de cuvântul Meu».“ (Isaia 66, 1-2). „Duhul Domnului este peste Mine, c˘ aci Domnul M-a uns s˘ a aduc ve¸ sti bune celor nenoroci¸ ti: El M-a trimis s˘ a vindec pe cei cu inima zdrobit˘ a, s˘ a

Educa¸ tia esen¸ tial˘ a

327

vestesc robilor slobozenia s ¸i prin¸ silor de r˘ azboi izb˘ avirea; s˘ a vestesc un an de îndurare al Domnului s ¸i o zi de r˘ azbunare a Dumnezeului nostru; s˘ a mângâi pe to¸ ti cei întrista¸ ti; s˘ a dau celor întrista¸ ti din Sion, ˘ , un untdelemn de s˘ a le dau o cunun˘ a împ˘ ar˘ ateasc˘ a în loc de cenu¸ sa bucurie în locul plânsului, o hain˘ a de laud˘ a în locul unui duh mâhnit, ca s˘ a fie numi¸ ti «terebin¸ ti ai neprih˘ anirii», «un sad al Domnului, ca s˘ a slujeasc˘ a spre slava Lui».“ (Isaia 61, 1-3). Psalmistul scrie: „El t˘ am˘ aduie¸ ste pe cei cu inima zdrobit˘ as ¸i le leag˘ a r˘ anile“ (Psalmii 147, 3). De¸ si El este Cel care restaureaz˘ a omenirea c˘ azut˘ a, totu¸ si El „socote¸ ste num˘ arul stelelor s ¸i le d˘ a nume la toate. Mare este Domnul nostru s ¸i puternic prin t˘ aria Lui, priceperea Lui este f˘ ar˘ a margini. Domnul sprijine¸ ste pe cei nenoroci¸ ti s ¸i doboar˘ a pe cei r˘ ai la p˘ amânt. Cânta¸ ti Domnului cu mul¸ tumiri, l˘ auda¸ ti pe Dumnezeul nostru cu harfa.... Domnul iube¸ ste pe cei ce se tem de El, pe cei ce n˘ ad˘ ajduiesc în bun˘ atatea Lui. Laud˘ a pe Domnul, Ierusalime; laud˘ a pe Dumnezeul t˘ au, Sioane!“ (Psalmii 147, 4-12). Cât de pre¸ tioase sunt lec¸ tiile acestui psalm! Putem consacra un studiu ultimilor patru psalmi ai lui David. De asemenea, cuvintele profetului sunt foarte pre¸ tioase: „P˘ ar˘ ase¸ ste z˘ apada Libanului stânca [372] ogoarelor? Sau se v˘ ad secând apele care vin de departe proaspete s ¸i curg˘ atoare? Totu¸ si, poporul Meu M-a uitat s ¸i aduce t˘ amâie idolilor; s-a ab˘ atut din c˘ aile lui, a p˘ ar˘ asit vechile c˘ ar˘ ari s ¸i a apucat pe c˘ ar˘ ari s ¸i drumuri neb˘ atute“ (Ieremia 18, 14). „A¸ sa vorbe¸ ste Domnul: blestemat s˘ a fie omul care se încrede în om, care se sprijine¸ ste pe un muritor s ¸i î¸ si abate inima de la Domnul! C˘ aci este ca un nenorocit în pustie s ¸i nu vede venind fericirea; locuie¸ ste în locurile arse ale pustiei, într-un p˘ amânt s˘ arat s ¸i f˘ ar˘ a locuitori. Binecuvântat s˘ a fie omul care se încrede în Domnul s ¸i a c˘ arui n˘ adejde este Domnul! C˘ aci el este ca un pom s˘ adit lâng˘ a ape, care-¸ si întinde r˘ ad˘ acinile spre râu; nu se teme de c˘ aldur˘ a când vine s ¸i frunzi¸ sul lui r˘ amâne verde, în anul secetei nu se teme s ¸i nu înceteaz˘ a s˘ a aduc˘ a road˘ a.“ (Ieremia 17, 5-8). [373] Special Testimonies On Education, 22 aprilie, 1895.

Educa¸ tia serioas˘ as ¸i complet˘ a
Nu trebuie întreprins nimic care s˘ a coboare standardul în privin¸ ta educa¸ tiei la s ¸coala noastr˘ a din Battle Creek. Studen¸ tii trebuie s˘ as ¸i foloseasc˘ a la maximum puterile min¸ tii; orice facultate trebuie s˘ a ating˘ a cea mai înalt˘ a dezvoltare posibil˘ a. Mul¸ ti studen¸ ti vin la colegiu cu deprinderi intelectuale în parte formate, care constituie un obstacol pentru ei. Cel mai greu de remediat este obiceiul de a-¸ si face lucrul ca o rutin˘ a, în loc de a face eforturi hot˘ arâte, bine gândite, de a învinge greut˘ a¸ tile s ¸i de a c˘ auta s˘ a prind˘ a principiile care stau la baza fiec˘ arui subiect care este luat în discu¸ tie. Prin harul lui Hristos, st˘ a în puterea lor de a schimba acest obicei al rutinei s ¸i este spre binele s ¸i folosul lor viitor s˘ a-¸ si direc¸ tioneze corect facult˘ a¸ tile mintale, dezvoltându-le în a¸ sa fel, încât s˘ a poat˘ a fi folosite în slujba ˘ tor, la a c˘ ˘. celui mai în¸ telept Înv˘ a¸ ta arui putere face apel prin credin¸ ta Aceasta le va da succes în eforturile lor intelectuale, în conformitate cu legile lui Dumnezeu. Fiecare student trebuie s˘ a simt˘ a c˘ a, prin ajutorul lui Dumnezeu, el trebuie s˘ a aib˘ a parte de o educa¸ tie special˘ a, s˘ a aib˘ a o cultur˘ a personal˘ a; s ¸i el trebuie s˘ a-¸ si dea seama c˘ a Domnul cere de la el s˘ a fac˘ a tot ce poate mai bine, pentru a-i putea înv˘ a¸ ta s ¸i ˘ , apatie, dezordine la fel pe al¸ tii. Trebuie s˘ a se fereasc˘ a de indolen¸ ta de mult ca s ¸i de lucrul f˘ acut de mântuial˘ a. Sper ca nimeni s˘ a nu r˘ amân˘ a cu impresia, în urma cuvintelor scrise de mine, c˘ a standardul s ¸colii trebuie coborât în vreun fel. Sco¸ lile noastre trebuie s˘ a ofere cea mai serioas˘ as ¸i complet˘ a educa¸ tie; s ¸i pentru a putea realiza aceasta, în¸ telepciunea care vine de la Dumnezeu trebuie considerat˘ a cel dintâi s ¸i cel mai important lucru. Religia lui Hristos nu aprob˘ a niciodat˘ a lenevia corpului sau a min¸ tii. Avem în fa¸ ta noastr˘ a cazul lui Daniel s ¸i al tovar˘ as ¸ilor s˘ ai, care au folosit cât au putut mai bine ocaziile de educare de la curtea Babilonului. Când au fost pu¸ si la prob˘ a atât în privin¸ ta credin¸ tei, cât s ¸i [374] a cuno¸ stin¸ tei, ei au fost capabili s˘ a prezinte un temei al speran¸ tei pe ˘ examin˘ care o aveau s ¸i, de asemenea, au f˘ acut fa¸ ta arii cuno¸ stin¸ telor lor în toate s ¸tiin¸ tele s ¸i în toat˘ a în¸ telepciunea; s ¸i s-a g˘ asit c˘ a Daniel 328

Educa¸ tia serioas˘ as ¸i complet˘ a

329

avea pricepere în toate viziunile s ¸i visele, dovedind c˘ a el avea o leg˘ atur˘ a vie cu Dumnezeul oric˘ arei în¸ telepciuni. „În toate lucrurile care cereau în¸ telepciune s ¸i pricepere, s ¸i despre care îi întreba împ˘ aratul, îi g˘ asea de zece ori mai destoinici decât to¸ ti vr˘ ajitorii s ¸i cititorii în stele, care erau în toat˘ a împ˘ ar˘ a¸ tia lui.“ (Daniel 1, 20). Istoria lui Da˘ noi, peste care a venit sfâr¸ niel ne este dat˘ a pentru a avea pova¸ ta situl veacului. „Prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El“ (Psalmii 25, 14). Daniel a avut o leg˘ atur˘ a strâns˘ a cu Dumnezeu. Când împ˘ aratul, furios s ¸i plin de mânie, a dat decretul prin care poruncea ca to¸ ti în¸ telep¸ tii Babilonului s˘ a fie omor⸠ti, au fost c˘ auta¸ ti s ¸i Daniel s ¸i tovar˘ as ¸ii s˘ ai pentru a fi uci¸ si. Atunci Daniel nu a r˘ aspuns cu un spirit represiv, ci cu „sfat s ¸i în¸ telepciune“ c˘ apitanului g˘ arzii împ˘ aratului, care pornise s˘ a-i ucid˘ a pe în¸ telep¸ tii Babilonului. Daniel a întrebat: „Pentru ce a dat împ˘ aratul o porunc˘ a atât de aspr˘ a?“ (Daniel 2, 15). El însu¸ si s-a prezentat înaintea împ˘ aratului, cerându-i s˘ a-i acorde timp s ¸i credin¸ ta pe care o avea în Dumnezeul lui l-a îndemnat s˘ a spun˘ a c˘ a va da împ˘ aratului t˘ alm˘ acirea. „Apoi Daniel s-a dus în casa lui s ¸i a spus despre lucrul acesta tovar˘ as ¸ilor s˘ ai, Hanania, Mi¸ sael s ¸i Azaria, rugându-i s˘ a cear˘ a îndurarea Dumnezeului cerurilor pentru aceast˘ a tain˘ a, ca s˘ a nu piar˘ a Daniel s ¸i tovar˘ as ¸ii lui o dat˘ a cu ceilal¸ ti în¸ telep¸ ti ai Babilonului. Dup˘ a aceea i s-a descoperit lui Daniel taina într-o vedenie în timpul nop¸ tii. Si ¸ Daniel a binecuvântat pe Dumnezeul cerurilor“ (Daniel 2, 17-19). (Cite¸ ste s ¸i Daniel 2, 20-28.) În acest fel i-a fost f˘ acut˘ a cunoscut t˘ alm˘ acirea visului lui Daniel. Cererea acelor studen¸ ti evrei care erau instrui¸ ti de Dumnezeu a fost bogat r˘ aspl˘ atit˘ a. În timp ce ei f˘ aceau eforturi st˘ aruitoare pentru a dobândi cuno¸ stin¸ te, Domnul le-a dat în¸ telepciune cereasc˘ a. Cuno¸ stin¸ ta pe care au dobândit-o le-a fost de mare folos atunci când au ajuns în strâmtorare. Domnul Dumnezeul cerurilor nu poate suplini lipsurile care sunt rezultatul indolen¸ tei mintale s ¸i spirituale. Când agen¸ tii omene¸ sti î¸ si vor pune la lucru facult˘ a¸ tile pentru a dobândi [375] cuno¸ stin¸ te, pentru a deveni oameni care gândesc profund; când ei, cei mai mari martori de partea lui Dumnezeu s ¸i a adev˘ arului, vor fi ˘ turilor vitale cu privire la c⸠stigat, din câmpul de cercetare a înv˘ a¸ ta mântuirea sufletului, acea slav˘ a ce poate fi adus˘ a Dumnezeului cerurilor, atunci chiar s ¸i judec˘ atorii s ¸i regii vor fi f˘ acu¸ ti s˘ a recunoasc˘ a, în cur¸ tile de judecat˘ a, în parlamente s ¸i consilii, c˘ a Dumnezeul care a f˘ acut cerurile s ¸i p˘ amântul este singurul Dumnezeu viu s ¸i adev˘ arat,

330

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

întemeietorul cre¸ stinismului, autorul adev˘ arului, Cel care a instituit Sabatul zilei a s ¸aptea atunci când au fost puse temeliile p˘ amântului, când stelele dimine¸ tii cântau laolalt˘ as ¸i to¸ ti fiii lui Dumnezeu scoteau strig˘ ate de veselie. Întreaga natur˘ a va da m˘ arturie, a¸ sa cum a fost rânduit, despre Cuvântul lui Dumnezeu. În studiile care se fac în s ¸colile noastre, trebuie combinate lucrurile naturale cu cele spirituale. Lucr˘ arile agricole ilustreaz˘ a lec¸ tiile Bibliei. Legile c˘ arora se supune p˘ amântul descoper˘ a faptul c˘ a el se afl˘ a sub puterea m˘ aiastr˘ a a unui Dumnezeu infinit. Acelea¸ si principii guverneaz˘ a lumea spiritual˘ as ¸i cea natural˘ a. Desp˘ ar¸ ti¸ ti-v˘ a de Dumnezeu s ¸i în¸ telepciunea Lui s ¸i ve¸ ti avea o educa¸ tie infirm˘ a, unilateral˘ a, moart˘ a în privin¸ ta calit˘ a¸ tilor mântuitoare care dau putere omului, care este în acest fel incapabil de a dobândi nemurirea prin Hristos. Autorul naturii este autorul Bibliei. Crea¸ tiunea s ¸i cre¸ stinismul au un singur Dumnezeu. To¸ ti cei care se angajeaz˘ a în dobândirea de cuno¸ stin¸ te trebuie s˘ a aib˘ a ca ¸ tint˘ a s˘ a ating˘ a cel mai înalt standard. S˘ a înainteze cât pot de repede s ¸i cât pot de mult; câmpul lor de lucru s˘ a fie atât de larg cât pot cuprinde puterile lor, f˘ acând din Dumnezeu în¸ telepciunea lor, ag˘ a¸ tându-se de El, care este infinit în cuno¸ stin¸ te, care poate descoperi taine ascunse timp de veacuri, care poate rezolva cele mai dificile probleme ale celor care cred în El, singurul care are nemurirea s ¸i locuie¸ ste într-o lumin˘ a de care nici un om nu se poate apropia. Martorul viu al lui Hristos, care caut˘ a s˘ a-L cunoasc˘ a pe Domnul, va s ¸ti c˘ a faptele sale sunt preg˘ atite a¸ sa cum este preg˘ atit˘ a [376] diminea¸ ta. „Ce seam˘ an˘ a omul, aceea va s ¸i secera.“ Prin cinste s ¸i h˘ arnicie, printr-o îngrijire corespunz˘ atoare a corpului, concentrându-¸ si toate puterile min¸ tii pentru dobândirea de cuno¸ stin¸ te s ¸i în¸ telepciune în lucrurile spirituale, orice om poate fi des˘ avâr¸ sit în Hristos, care este modelul perfect de om des˘ avâr¸ sit. Acela care alege s˘ a nu asculte de Legea lui Dumnezeu î¸ si decide soarta viitoare; el seam˘ an˘ a în firea p˘ amânteasc˘ a, secerând plata ˘ p˘ acatului, distrugerea ve¸ snic˘ a, opusul vie¸ tii ve¸ snice. Supunerea fa¸ ta de Dumnezeu s ¸i ascultarea de Legea Lui cea sfânt˘ a aduce rezultatul sigur. „Si ¸ via¸ ta ve¸ snic˘ a este aceasta: s˘ a Te cunoasc˘ a pe Tine, singurul Dumnezeu adev˘ arat, s ¸i pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.“ ˘ de o asemenea valoare, încât (Ioan 17, 3). Aceasta este o cuno¸ stin¸ ta nici o limb˘ a nu o poate descrie; este de cea mai mare valoare în aceast˘ a lume s ¸i are efecte pentru ve¸ snicie. „A¸ sa vorbe¸ ste Domnul:

Educa¸ tia serioas˘ as ¸i complet˘ a

331

«În¸ teleptul s˘ a nu se laude cu în¸ telepciunea lui, cel tare s˘ a nu se laude cu t˘ aria lui, bogatul s˘ a nu se laude cu bog˘ a¸ tia lui. Ci cel ce se laud˘ a s˘ a se laude c˘ a are pricepere s ¸i c˘ a M˘ a cunoa¸ ste, c˘ as ¸tie c˘ a Eu sunt Domnul care fac mil˘ a, judecat˘ as ¸i dreptate pe p˘ amânt. C˘ aci în acestea g˘ asesc pl˘ acere Eu», zice Domnul.“ (Ieremia 9, 23-24). Când ne punem o ¸ tint˘ a mic˘ a, nu vom atinge decât un standard m˘ arunt. Noi le recomand˘ am tuturor studen¸ tilor studiul C˘ ar¸ tii c˘ ar¸ tilor ˘ , cât s ca fiind cel mai m˘ are¸ t studiu atât pentru aceast˘ a via¸ ta ¸i pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a. Eu nu am avut în vedere coborârea standardului cu privire la educa¸ tie în ce prive¸ ste studiul s ¸tiin¸ telor. Lumina care a fost dat˘ a cu privire la aceste subiecte este clar˘ as ¸i nu trebuie nicidecum desconsiderat˘ a. Îns˘ a, dac˘ a Cuvântul lui Dumnezeu, care d˘ a lumin˘ a s ¸i pricepere omului de rând, ar fi fost primit în minte s ¸i în templul ˘ tor, uneltei omene¸ sufletului ca sf˘ atuitor, c˘ al˘ auz˘ as ¸i înv˘ a¸ ta sti care tr˘ aie¸ ste prin orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu nu ar fi fost nevoie s˘ a i se adreseze mustr˘ ari datorit˘ a apostaziei în rândul studen¸ tilor, dup˘ a ce binecuvântarea lui Dumnezeu a venit la ei în raze atât de bogate de lumin˘ a divin˘ a, pentru a aprinde focul sfânt al cerului pe altarul inimilor lor. Mul¸ ti au îng˘ aduit domnia distrac¸ tiilor. Nu aceasta a fost calea pe care a urmat-o Daniel pentru a dobândi [377] educa¸ tia care a f˘ acut ca prin el s˘ a se descopere c˘ a în¸ telepciunea ˘ s cereasc˘ a este mai presus de orice s ¸tiin¸ ta ¸i în¸ telepciune din cele mai înalte s ¸coli de la cur¸ tile trufa¸ sului Babilon. Dumnezeu îi d˘ a ˘ turile pricepere în mod deosebit celui care pune în practic˘ a înv˘ a¸ ta Sale, iar Biblia este recunoscut˘ a ca fiind ceea ce este ea de fapt, o carte pre¸ tioas˘ a, minunat˘ a. Studentul nu trebuie s˘ a socoteasc˘ a nici o carte mai important˘ a decât aceasta; c˘ aci în¸ telepciunea pe care o c˘ ap˘ at˘ am studiind Biblia este aceea care, pus˘ a în practic˘ a, îi face pe oameni în¸ telep¸ ti pentru aceast˘ a lucrare s ¸i pentru ve¸ snicie. Dumnezeu este descoperit prin natur˘ a; Dumnezeu este descoperit prin Cuvântul S˘ au. Biblia este cea mai minunat˘ a dintre toate istoriile, pentru c˘ aa fost elaborat˘ a de Dumnezeu, s ¸i nu de o minte m˘ arginit˘ a. Ea ne poart˘ a înapoi prin secole, c˘ atre începutul tuturor lucrurilor, prezentându-ne istoria tuturor timpurilor s ¸i scene care altfel nu ar fi fost cunoscute. Ea descoper˘ a slava lui Dumnezeu prin lucrarea providen¸ tei Sale în mântuirea unei lumi pierdute. Ea prezint˘ a, în cel mai simplu limbaj, puterea extraordinar˘ a a Evangheliei, care, primit˘ a, poate rupe lan¸ turile care îi leag˘ a pe oameni de carul lui Satana.

332

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Lumina str˘ aluce¸ ste de pe paginile sfinte în raze clare, glorioase, descoperindu-ni-L pe Dumnezeu, pe Dumnezeul Cel viu, a¸ sa cum este reprezentat în legile guvern˘ arii Sale, în crearea lumii, în cerurile pe care El le-a împodobit. Puterea Lui trebuie recunoscut˘ a ca fiind singurul mijloc de sc˘ apare a unei lumi de sub jugul supersti¸ tiilor înjositoare care Îl dezonoreaz˘ a atât pe Dumnezeu, cât s ¸i pe om. Fiecare cercet˘ ator al Bibliei, care cunoa¸ ste adev˘ arul descoperit nu numai prin folosirea intelectului, dar s ¸i prin puterea sa transformatoare asupra inimii s ¸i caracterului, va reprezenta caracterul lui Dumnezeu în ˘ ordonat˘ lumea noastr˘ a printr-o via¸ ta as ¸i o conversa¸ tie cuviincioas˘ a. P˘ atrunderea cuvântului d˘ a lumin˘ a. Mintea se dezvolt˘ a, se înnobileaz˘ a, se cur˘ a¸ te¸ ste. Îns˘ a mul¸ ti au urmat o cale de ac¸ tiune care nu este în conformitate cu cunoa¸ sterea adev˘ arului s ¸i a luminii minunate venite de la Dumnezeu prin coborârea Duhului Sfânt, s ¸i aceasta în mod atât de pronun¸ tat asupra inimilor la Battle Creek. Un mare p˘ acat [378] s ¸i o pierdere imens˘ a a fost consecin¸ ta neglij˘ arii de a umbla în lumina trimis˘ a de cer. Lansându-se în distrac¸ tii, meciuri, jocuri pugilistice, ei au declarat lumii c˘ a Domnul Hristos nu a fost conduc˘ atorul lor în nici unul din aceste lucruri. De aceea a urmat avertizarea din partea lui Dumnezeu. Acum, ceea ce m˘ a fr˘ amânt˘ a pe mine este pericolul de a c˘ adea în cealalt˘ a extrem˘ a; nu este necesar acest lucru. Dac˘ a ˘ asupra min¸ Biblia este ghid, sf˘ atuitor, ea va avea influen¸ ta tii s ¸i inimii celor neconverti¸ ti. Studierea ei, mai mult decât a oric˘ arei alte c˘ ar¸ ti, va l˘ asa o impresie divin˘ a. Va l˘ argi mintea cercet˘ atorului sincer, îi va ˘ facult˘ da o nou˘ a putere s ¸i prospe¸ time. Va da mai mult˘ a eficien¸ ta a¸ tilor, aducându-le în contact cu adev˘ aruri m˘ are¸ te, s ¸i va avea efect îndep˘ artat. Ea lucreaz˘ as ¸i scoate întruna; este un instrument eficient în convertirea sufletului. Dac˘ a mintea omeneasc˘ a ajunge pipernicit˘ a, slab˘ as ¸i ineficient˘ a, aceasta este numai pentru c˘ a a fost preocupat˘ a doar de subiecte comune. ˘ Dumnezeu poate s ¸i va face o lucrare mare pentru orice fiin¸ ta ˘ de Cuvântul lui Dumnezeu omeneasc˘ a ce î¸ si va deschide inima fa¸ ta s ¸i îl va l˘ asa s˘ a p˘ atrund˘ a în templul sufletului, de unde va da afar˘ a orice idol. Dac˘ a i se face aceast˘ a invita¸ tie, mintea s ¸i inima vor avea parte de dezv˘ aluiri minunate ale voii Sale din Cuvântul lui Dumnezeu. Persoana care este convertit˘ a va ajunge mai puternic˘ a, pentru a rezista în fa¸ ta r˘ aului. Prin studierea Bibliei, cel convertit m˘ anânc˘ a trupul s ¸i bea sângele Fiului lui Dumnezeu, ceea ce pentru

Educa¸ tia serioas˘ as ¸i complet˘ a

333

El Însu¸ si înseamn˘ a primirea s ¸i înf˘ aptuirea cuvintelor Sale, care sunt ˘ . Cuvântul S-a f˘ duh s ¸i via¸ ta acut trup s ¸i locuie¸ ste printre noi, cei care ˘ turile sfinte din Cuvântul lui Dumnezeu. Mântuitorul primim înv˘ a¸ ta lumii a l˘ asat un exemplu curat s ¸i sfânt pentru to¸ ti oamenii. Acesta ˘s lumineaz˘ a, înal¸ ta ¸i aduce nemurirea tuturor acelora care ascult˘ a de cerin¸ tele divine. Acesta este motivul pentru care v-am scris a¸ sa cum v-am scris. Dumnezeu nu permite ca prin lipsa de discern˘ amânt s˘ a se comit˘ a erori datorate în¸ telegerii gre¸ site a cuvintelor pe care vi ˘ mânt decât pl˘ le-am adresat. Nu am avut alt sim¸ ta acerea de a s ¸ti c˘ a este posibil ca studen¸ tii s˘ a poat˘ a veni pentru studierea cuvintelor vie¸ tii, pentru a-¸ si dezvolta, în˘ al¸ ta s ¸i înnobila min¸ tile, pentru a-¸ si [379] de¸ stepta puterile adormite s ¸i a se angaja în studiul s ¸tiin¸ telor cu mai mult˘ a con¸ stiinciozitate. Ei pot ajunge înv˘ a¸ ta¸ ti ca Daniel, punându-¸ si ¸ tinta de a-¸ si dezvolta orice capacitate s ¸i putere pentru a prosl˘ avi pe Dumnezeu. Îns˘ a fiecare student trebuie s˘ a înve¸ te de la Dumnezeu, care d˘ a în¸ telepciune, cum s˘ a fac˘ a acest lucru având cel mai mare folos; c˘ aci noi suntem cu to¸ tii candida¸ ti la via¸ ta ve¸ snic˘ a. Domnul Dumnezeu a coborât în lumea noastr˘ a îmbr˘ acat în ve¸ s˘ la teribila lupt˘ mintele umanit˘ a¸ tii, participând cu propria Sa via¸ ta a dintre Hristos s ¸i Satana. El a stricat planurile puterilor întunericului. El spune aceste lucruri omului: Eu, înlocuitorul s ¸i garantul t˘ au, am luat natura ta asupra Mea, pentru a-¸ ti ar˘ ata c˘ a orice fiu s ¸i fiic˘ aa lui Adam are privilegiul de a deveni p˘ arta¸ s de natur˘ a divin˘ as ¸i prin Domnul Hristos poate avea nemurirea. Aceia care doresc aceast˘ a mare binecuvântare trebuie s˘ a dovedeasc˘ a în tot ce fac avantajele p˘ art˘ as ¸iei cu Domnul prin adev˘ arul S˘ au descoperit s ¸i prin sfin¸ tirea lucrat˘ a de Duhul Sfânt. Aceasta va dezvolta mintea omului, o va concentra asupra lucrurilor sfinte, o va îndrepta spre primirea s ¸i în¸ telegerea adev˘ arului, ceea ce va duce la tr˘ airea lui prin sfin¸ tirea inimii, sufletului s ¸i caracterului. ˘ nu se vor angaja în distrac¸ Cei care au aceast˘ a experien¸ ta tii care ˘ atât de rea, c˘ sunt atât de acaparatoare s ¸i au o influen¸ ta aci cei care fac astfel arat˘ a c˘ a nu au mâncat s ¸i b˘ aut cuvintele vie¸ tii ve¸ snice. Îndep˘ artarea studen¸ tilor de simplitatea adev˘ aratei evlavii a avut ca urmare sl˘ abirea caracterului s ¸i a puterii mintale. Progresul lor în cele ale s ¸tiin¸ tei a fost întârziat, în timp ce, dac˘ a ar fi fost ca Daniel, ascult˘ atori s ¸i împlinitori ai Cuvântului lui Dumnezeu, ei ar fi înaintat ˘ mânt. Având o minte curat˘ ca s ¸i acesta în toate ramurile de înv˘ a¸ ta a,

334

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

intelectul lor va deveni puternic. Fiecare facultate intelectual˘ a va fi dezvoltat˘ a. Fie ca Biblia s˘ a fie primit˘ a ca singura hran˘ a pentru [380] suflet, deoarece aceasta este cea mai bun˘ as ¸i cea mai eficient˘ a pentru cur˘ a¸ tirea s ¸i înt˘ arirea intelectului. Special Testimonies On Education, April 22, 1895. Pentru studiu suplimentar [381] Instructorul tineretului, 30 mai, 1895.

C˘ ar¸ ti s ¸i autori în s ¸colile noastre
Am câteva subiecte pe care doresc s˘ a vi le prezint cu privire la educa¸ tie. Profesorii din s ¸colile noastre au mult respect pentru autorii s ¸i c˘ ar¸ tile care sunt folosite în mod curent în majoritatea institu¸ tiilor ˘ mânt. Tot cerul prive¸ noastre de înv˘ a¸ ta ste asupra institu¸ tiilor noastre ˘ mânt s de înv˘ a¸ ta ¸i v˘ a întreab˘ a: Ce este pleava în compara¸ tie cu grâul? ˘ turi în Cuvântul S˘ Domnul ne-a dat cele mai pre¸ tioase înv˘ a¸ ta au, ˘ înv˘ a¸ tându-ne ce fel de caractere trebuie s˘ a ne form˘ am în aceast˘ a via¸ ta pentru a ne preg˘ ati pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a. A fost la mod˘ a în˘ al¸ tarea c˘ ar¸ tilor autorilor care nu prezint˘ a temelia corespunz˘ atoare a educa¸ tiei autentice. Din ce surs˘ as ¸i-au dobândit ace¸ sti autori în¸ telepciunea care, în mare parte, nu merit˘ a respectul nostru, chiar dac˘ a ei sunt considera¸ ti ca fiind oameni în¸ telep¸ ti? Si-au ¸ extras ei lec¸ tiile de la ˘ tor pe care L-a cunoscut lumea vreodat˘ Cel mai mare Înv˘ a¸ ta a? Dac˘ a ˘ deficitari. Acelora care se preg˘ nu, ei sunt cu siguran¸ ta atesc pentru locuin¸ tele cere¸ sti li se recomand˘ a s˘ a fac˘ a din Biblie principala lor carte de studiu. Ace¸ sti autori populari nu au ar˘ atat studen¸ tilor calea care duce la via¸ ta ve¸ snic˘ a. „Si ¸ via¸ ta ve¸ snic˘ a este aceasta: s˘ a Te cunoasc˘ a pe Tine, singurul Dumnezeu adev˘ arat, s ¸i pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.“ (Ioan 17, 3). Autorii c˘ ar¸ tilor obi¸ snuite în s ¸colile noastre ˘ tura lor este sunt recomanda¸ ti ca fiind oameni mari s ¸i înv˘ a¸ ta¸ ti; înv˘ a¸ ta deficitar˘ a în toate privin¸ tele, dac˘ a ei nu au fost înv˘ a¸ ta¸ ti în s ¸coala lui Hristos s ¸i nu au adus m˘ arturie, prin cunoa¸ sterea lor practic˘ a, a faptului c˘ a studiul Cuvântului lui Dumnezeu este cel mai important pentru copii s ¸i tineri. „Temerea de Domnul este începutul în¸ telepciunii.“ Ar fi trebuit preg˘ atite c˘ ar¸ ti care s˘ a fie puse în mâinile studen¸ tilor s ¸i s˘ a îi înve¸ te s˘ a aib˘ a o dragoste sincer˘ a, plin˘ a de respect pentru adev˘ ar, s ¸i o integritate neclintit˘ a. C˘ ar¸ tile care sunt importante s ¸i benefice în formarea caracterului s ¸i în vederea preg˘ atirii lor pentru via¸ ta viitoare trebuie p˘ astrate tot timpul înaintea lor. Domnul [382] ˘ tor, singurul Fiu Hristos trebuie în˘ al¸ tat ca fiind primul mare înv˘ a¸ ta al lui Dumnezeu care a fost cu Tat˘ al din veacurile ve¸ snice. Fiul lui 335

336

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ tor trimis în lume ca lumin˘ Dumnezeu a fost primul mare înv˘ a¸ ta aa lumii. „Si ¸ Cuvântul S-a f˘ acut trup s ¸i a locuit printre noi.“ Tat˘ al a fost reprezentat prin Hristos, iar educa¸ tia trebuie s˘ a se concentreze asupra îndrept˘ arii aten¸ tiei c˘ atre El, privind la El s ¸i crezând în El, ca fiind asemenea lui Dumnezeu. El a avut o misiune extrem de important˘ a pentru aceast˘ a lume, iar lucrarea Sa nu a avut nicidecum menirea de a ne oferi rela¸ tii complete referitoare la drepturile Sale în leg˘ atur˘ a cu Divinitatea, ci via¸ ta Lui umil˘ a a t˘ ainuit aceste drepturi. Acesta este motivul pentru care na¸ tiunea iudaic˘ a nu L-a recunoscut pe Domnul Hristos ca fiind Prin¸ tul vie¸ tii; deoarece El nu a venit cu onoruri s ¸i slav˘ a omeneasc˘ a, ci Si-a ¸ t˘ ainuit caracterul S˘ au plin de slav˘ a sub mantia umanit˘ a¸ tii. Familia omeneasc˘ a trebuie s˘ a-L priveasc˘ a în lumina Sfintelor Scripturi, care trebuia s˘ a dea m˘ arturie despre felul în care avea s˘ a vin˘ a El. Dac˘ a ar fi venit etalându-Si ¸ slava pe care o avusese la Tat˘ al, atunci calea Lui c˘ atre cruce ar fi fost z˘ ad˘ arnicit˘ a de planurile oamenilor care L-ar fi f˘ acut rege. El avea s˘ a-Si ¸ încheie via¸ ta aducând ˘ toare, solemn˘ ˘ de Sine Însu¸ la îndeplinire o misiune înfrico¸ sa a fa¸ ta si. Tipul avea s˘ a se întâlneasc˘ a cu antitipul în Isus Hristos. Întreaga Lui ˘ a fosto prefigurare a mor¸ via¸ ta tii Sale pe cruce. Via¸ ta Lui a fost o ˘ de ascultare fa¸ ˘ de toate poruncile lui Dumnezeu s via¸ ta ta ¸i avea s˘ a fie un exemplu pentru to¸ ti oamenii de pe p˘ amânt. Via¸ ta Lui a fost întruchiparea legii în om, acea lege pe care o c˘ alcase Adam. Îns˘ a Domnul Hristos, prin ascultarea Sa des˘ avâr¸ sit˘ a de Lege, a acordat izb˘ avire în urma p˘ acatului s ¸i c˘ aderii ru¸ sinoase a lui Adam. Trebuie studiate profe¸ tiile, iar via¸ ta Domnului Hristos comparat˘ a cu scrierile profe¸ tilor. El Se identific˘ a cu profe¸ tiile, declarând iar s ¸i iar: ele au scris despre Mine; ele au m˘ arturisit despre Mine. Biblia este singura carte care ofer˘ a o descriere pozitiv˘ a a lui Isus Hristos; s ¸i dac˘ a to¸ ti oamenii ar studia-o, considerând-o manualul de c˘ ap˘ atâi, [383] s ¸i ar împlini cele scrise în ea, nici un suflet nu ar fi pierdut. Toate razele de lumin˘ a care str˘ alucesc din Scripturi c˘ al˘ auzesc spre Domnul Hristos s ¸i m˘ arturisesc despre El, legând laolalt˘ a Scripturile Vechiului s ¸i Noului Testament. Domnul Hristos este prezentat ca fiind autorul s ¸i des˘ avâr¸ sitorul credin¸ tei, singurul în care sunt con˘ ve¸ centrate toate speran¸ tele de via¸ ta snic˘ a. „Fiindc˘ a atât de mult a iubit Dumnezeu lumea c˘ a a dat pe singurul S˘ au Fiu, pentru ca oricine ˘ ve¸ crede în El s˘ a nu piar˘ a, ci s˘ a aib˘ a via¸ ta snic˘ a“ (Ioan 3, 16).

C˘ ar¸ ti s ¸i autori în s ¸colile noastre

337

Oare ce carte ar îndr˘ azni s˘ a se compare cu Biblia? Este esen¸ tial ca fiecare copil, tân˘ ar sau matur s˘ a o în¸ teleag˘ a, c˘ aci ea este Cuvântul lui Dumnezeu, cuvântul care c˘ al˘ auze¸ ste întreaga familie omeneasc˘ a spre ceruri. Atunci de ce se consider˘ a c˘ a acest cuvânt al lui Dumnezeu nu întruchipeaz˘ a elementele de baz˘ a pentru educa¸ tie? Lucr˘ arile autorilor neinspira¸ ti sunt a¸ sezate în mâinile copiilor s ¸i tinerilor din s ¸colile noastre ca manuale de studiu — c˘ ar¸ ti dup˘ a care sunt educa¸ ti. Ele sunt ¸ tinute în fa¸ ta lor, luându-le timp pre¸ tios, studiindu-se ni¸ ste lucruri pe care nu le pot folosi niciodat˘ a. Multe c˘ ar¸ ti din cele introduse în s ¸coli nu ar fi trebuit s˘ a ajung˘ a niciodat˘ a acolo. Aceste c˘ ar¸ ti nu rostesc nicidecum cuvintele lui Ioan: „Iat˘ a Mielul lui Dumnezeu care ridic˘ a p˘ acatul lumii“. Orientarea pe care trebuie s˘ a o aib˘ as ¸colile noastre este aceea de a preg˘ ati un popor pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a. Domnul Isus Hristos este Cel care Îl cunoa¸ ste pe Tat˘ al s ¸i totodat˘ a ˘ tor trimis de Dumnezeu. Domnul Hristos este marele nostru înv˘ a¸ ta a spus în capitolul 6 din Ioan c˘ a El este pâinea trimis˘ a din cer. „Adev˘ arat, adev˘ arat v˘ a spun, c˘ a cine crede în Mine are via¸ ta ve¸ snic˘ a. Eu sunt pâinea vie¸ tii. P˘ arin¸ tii vo¸ stri au mâncat man˘ a în pustie s ¸i au murit. Pâinea care se coboar˘ a din cer este de a¸ sa fel ca cineva s˘ a m˘ anânce din ea s ¸i s˘ a nu moar˘ a. Eu sunt Pâinea Vie care se coboar˘ a din cer. Dac˘ a m˘ anânc˘ a cineva din pâinea aceasta va tr˘ ai în veac; s ¸i pâinea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care îl voi da pentru via¸ ta lumii.“ (Ioan 6, 47-51). Ucenicii nu au în¸ teles cuvintele Lui. ˘ , carnea nu [384] Domnul Hristos a spus: „Duhul este acela care d˘ a via¸ ta folose¸ ste la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu, sunt duh s ¸i ˘ .“ (Ioan 6, 63). via¸ ta ˘ ca fiecare om s˘ Este de o foarte mare importan¸ ta a studieze Scripturile, în lumina lec¸ tiilor lui Hristos, ca s˘ a poat˘ a în¸ telege în cine sunt concentrate speran¸ tele sale pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a. Biblia ar fi trebui s˘ a fie întotdeauna considerat˘ a ca cel mai mare s ¸i m˘ are¸ t manual de studiu, care s-a coborât jos la noi, din ceruri, ca fiind cuvântul vie¸ tii. Oare aceast˘ a carte, care ne spune ce trebuie s˘ a facem pentru a fi mântui¸ ti, s˘ a fie uitat˘ a într-un col¸ t, în timp ce materialele omene¸ sti s˘ a fie în˘ al¸ tate s ¸i considerate ca având o deosebit˘ a valoare pentru educa¸ tie? Cuno¸ stin¸ ta autentic˘ a de care au nevoie copiii s ¸i tinerii ˘ se g˘ pentru a fi utili în aceast˘ a via¸ ta ase¸ ste în Cuvântul lui Dumnezeu. Îns˘ a acesta nu este sus¸ tinut s ¸i prezentat înaintea lor ca fiind cea ˘ , care ofer˘ mai important˘ a cuno¸ stin¸ ta a cele mai corecte informa¸ tii cu

338

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

privire la adev˘ aratul Dumnezeu s ¸i Domnul Isus Hristos, pe care L-a ˘ turi. Exist˘ trimis El. Exist˘ a mul¸ ti dumnezei s ¸i multe înv˘ a¸ ta a maxime s ¸i porunci a¸ sezate în fa¸ ta copiilor s ¸i tinerilor no¸ stri ca fiind cerin¸ te ale lui Dumnezeu. Este imposibil ca ei s˘ a în¸ teleag˘ a ce este adev˘ arul, ce este sacru s ¸i ce este profan, acest lucru putând fi priceput doar dac˘ a se în¸ teleg Scripturile, atât Vechiul, cât s ¸i Noul Testament. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie s˘ a fie considerat ca cea mai important˘ a carte pentru educa¸ tie în lumea noastr˘ as ¸i trebuie tratat cu respect sfânt; el este c˘ al˘ auza noastr˘ a; din el noi trebuie s˘ a primim adev˘ arul. Noi trebuie s˘ a a¸ sez˘ am Biblia în mâinile copiilor s ¸i tinerilor no¸ stri ca fiind manualul de baz˘ a, pentru ca ei s˘ a-L poat˘ a cunoa¸ ste pe Domnul Hristos s ¸i s˘ as ¸tie bine ce înseamn˘ a via¸ ta ve¸ snic˘ a. Aceast˘ a carte trebuie studiat˘ a de cei de vârst˘ a mijlocie s ¸i de c˘ atre cei în vârst˘ a. Cuvântul con¸ tine f˘ ag˘ aduin¸ te, avertiz˘ ari, încuraj˘ ari s ¸i asigurarea ˘ de to¸ dragostei lui Hristos fa¸ ta ti cei care Îl accept˘ a ca Mântuitor al lor. A¸ sadar, a¸ seza¸ ti acest Cuvânt în mâinile lor. Încuraja¸ ti-i s˘ a cerceteze Cuvântul s ¸i, f˘ acând astfel, ei vor g˘ asi comori de o inestimabil˘ a ˘s valoare în aceast˘ a via¸ ta ¸i, primindu-L pe Hristos ca Pâinea vie¸ tii, [385] au f˘ ag˘ aduin¸ ta vie¸ tii ve¸ snice. Cartea de studiu, Biblia, con¸ tine sfaturi cu privire la caracterul pe care ei trebuie s˘ a îl aib˘ a, des˘ avâr¸ sirea caracterului din punct de vedere moral, care trebuie cultivat˘ a, pe care Dumnezeu s ¸i cerul o cer. „Ferice de cei cu inima curat˘ a; c˘ aci ei vor vedea pe Dumnezeu.“ (Matei 5, 8). „Urm˘ ari¸ ti pacea cu to¸ ti s ¸i sfin¸ tirea, f˘ ar˘ a de care nimeni nu va vedea pe Domnul.“ (Evrei 12, 14). „Prea iubi¸ tilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Si ¸ ce vom fi, nu s-a ar˘ atat înc˘ a. Dar s ¸tim c˘ a atunci când se va ar˘ ata El, vom fi ca El, pentru c˘ a Îl vom vedea a¸ sa cum este. Oricine are n˘ adejdea aceasta în el se cur˘ a¸ te¸ ste, dup˘ a cum El este curat. Oricine face p˘ acat, face s ¸i f˘ ar˘ adelege; s ¸i p˘ acatul este f˘ ar˘ adelege. Si ¸ s ¸ti¸ ti c˘ a El S-a ar˘ atat ca s˘ a ia p˘ acatele; s ¸i în El nu este p˘ acat.“ (1 Ioan 3, 2-5). Aceast˘ a cunoa¸ stere, atât de important˘ a, nu trebuie p˘ astrat˘ a în mintea copiilor s ¸i tinerilor într-un mod arbitrar s ¸i dictatorial, ci ca o descoperire de cea mai mare valoare, pentru a le asigura pacea, lini¸ stea s ¸i odihna min¸ tii în aceast˘ a lume fr˘ amântat˘ as ¸i agitat˘ as ¸i preg˘ atirea pentru via¸ ta viitoare, ve¸ snic˘ a, în Împ˘ ar˘ a¸ tia lui Dumnezeu, unde Îl vor vedea pe Dumnezeu s ¸i Îl vor cunoa¸ ste pe Dumnezeu s ¸i

C˘ ar¸ ti s ¸i autori în s ¸colile noastre

339

pe Domnul Isus Hristos, care Si-a ¸ dat via¸ ta Sa cea pre¸ tioas˘ a pentru a-i r˘ ascump˘ ara. Domnul Hristos a venit ca om pentru a tr˘ ai Legea lui Dumnezeu. El a fost Cuvântul vie¸ tii. El a venit spre a fi Evanghelia mântuirii pentru lume s ¸i pentru a împlini fiecare cuvânt din Lege. Domnul Isus este Cuvântul, cartea c˘ al˘ auz˘ a, care trebuie primit s ¸i ascultat ˘ . Cât de necesar este atunci ca aceast˘ în orice privin¸ ta a min˘ a de adev˘ ar s˘ a fie explorat˘ a, iar comorile pre¸ tioase ale adev˘ arului s˘ a fie scoase la iveal˘ as ¸i pre¸ tuite ca fiind m˘ arg˘ aritare de valoare! Întruparea Domnului Hristos, divinitatea Sa, isp˘ as ¸irea Sa, minunata Sa lucrare în ceruri ca mijlocitor al nostru, lucrarea Duhului Sfânt, toate aceste teme vii, vitale, ale cre¸ stinismului sunt relevate de la Geneza pân˘ a la Apocalipsa. Verigile de aur ale adev˘ arului formeaz˘ a un lan¸ t al adev˘ arului evanghelic, iar prima dintre aceste verigi, belciugul, se ˘ turi ale Domnului Isus Hristos. Atunci, de ce afl˘ a în m˘ are¸ tele înv˘ a¸ ta s˘ a nu fie oare Scripturile în˘ al¸ tate s ¸i puse la locul cuvenit în fiecare dintre s ¸colile noastre? Copiii mici s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a studieze Biblia [386] ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu s ¸i s˘ a se hr˘ aneasc˘ a cu adev˘ arurile Sale, care sunt carnea s ¸i sângele Fiului lui Dumnezeu! „Dac˘ a nu mânca¸ ti trupul Fiului omului s ¸i dac˘ a nu be¸ ti sângele Lui, n-ave¸ ti via¸ ta în voi în¸ siv˘ a. Cine m˘ anânc˘ a trupul Meu s ¸i bea sângele Meu are via¸ ta ve¸ snic˘ a; s ¸i Eu îl voi învia în ziua de apoi. C˘ aci trupul Meu este cu adev˘ arat o hran˘ a, s ¸i sângele Meu este cu adev˘ arat o b˘ autur˘ a. Cine m˘ anânc˘ a trupul Meu s ¸i bea sângele Meu, r˘ amâne în Mine s ¸i Eu r˘ amân în El. “ (Ioan 6, 53-56). „Cine p˘ aze¸ ste poruncile Lui, r˘ amâne în El s ¸i El în el. Si ¸ cunoa¸ stem c˘ a El r˘ amâne în noi prin Duhul, pe care ni l-a dat.“ (1 Ioan 3, 21). Este necesar ca fiecare familie s˘ a fac˘ a din Biblie cartea de studiu. Cuvintele Domnului Hristos sunt aur curat, f˘ ar˘ a vreo urm˘ a de zgur˘ a; aceasta, în afar˘ a de cazul în care oamenii, cu în¸ telegerea lor m˘ arginit˘ a, ar încerca s˘ a pun˘ a zgur˘ a al˘ aturi de acest aur, f˘ acând astfel ca minciuna s˘ a par˘ a adev˘ ar. Acelora care au primit o interpretare fals˘ a a adev˘ arului, atunci când ei cerceteaz˘ a Scripturile cu efort hot˘ arât de a dobândi îns˘ as ¸i esen¸ ta adev˘ arului pe care acestea o con¸ tin, Duhul Sfânt le deschide ochii priceperii s ¸i astfel adev˘ arurile din Cuvânt sunt pentru ei ca o nou˘ a revela¸ tie. Inimile lor sunt însufle¸ tite la o ˘ nou˘ credin¸ ta as ¸i vie s ¸i ei privesc la lucrurile minunate ale Legii

340

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ turile Domnului Hristos au pentru mul¸ Sale. Înv˘ a¸ ta ti o l˘ argime s ¸i o adâncime pe care ei nu au în¸ teles-o niciodat˘ a înainte. ˘ turile despre har s Înv˘ a¸ ta ¸i adev˘ ar nu sunt în¸ telese a¸ sa cum ar trebui de majoritatea studen¸ tilor s ¸i membrilor bisericii noastre. Orbirea min¸ tii a lovit pe Israel. Interpretarea gre¸ sit˘ a, for¸ tat˘ a, pe jum˘ atate adev˘ arat˘ a sau mistic˘ a a cuvintelor lui Dumnezeu constituie un act care pune în pericol propriul suflet al celor care fac acest lucru s ¸i, de asemenea, s ¸i sufletele altora. „M˘ arturisesc oricui aude cuvintele proorociei din cartea aceasta c˘ a, dac˘ a va ad˘ auga cineva ceva la ele, [387] Dumnezeu îi va ad˘ auga urgiile scrise în cartea aceasta. s ¸i dac˘ a scoate cineva din cuvintele c˘ ar¸ tii acestei proorocii, îi va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vie¸ tii s ¸i din cetatea sfânt˘ a, scrise în cartea aceasta.“ (Apocalipsa 22, 18.19). Aceia care, prin inven¸ tiile lor omene¸ sti, fac ca Scriptura s˘ a spun˘ a ceea ce niciodat˘ a Domnul Hristos nu a a¸ sezat în ea, sl˘ abindu-i acesteia for¸ ta, s ¸i fac ca glasul lui Dumnezeu în sfaturi s ¸i avertiz˘ ari s˘ a m˘ arturiseasc˘ a un neadev˘ ar — toate acestea cu scopul de a evita neajunsurile pe care le aduce ascultarea de cuvintele lui Dumnezeu — au devenit ni¸ ste marcaje care arat˘ a drumul într-o direc¸ tie gre¸ sit˘ a, pe c˘ ar˘ ari gre¸ site, care duc la nelegiuire s ¸i la moarte. M˘ arturia lui Alfa s ¸i Omega cu privire la pedeapsa pentru vina ˘ un singur cuvânt rostit de gura lui de a fi f˘ acut lipsit de importan¸ ta ˘ toare c˘ Dumnezeu o constituie amenin¸ tarea înfrico¸ sa a ei vor suferi pl˘ agile despre care se scrie în carte; iar numele lor vor fi s ¸terse din cartea vie¸ tii s ¸i din cetatea sfânt˘ a. C⸠ti pot r˘ aspunde oare cu adev˘ arat la aceast˘ a întrebare: care este educa¸ tia esen¸ tial˘ a pentru acest timp? Educa¸ tia înseamn˘ a mult mai mult decât în¸ teleg mul¸ ti oameni. Educa¸ tia adev˘ arat˘ a cuprinde instruirea fizic˘ a, mintal˘ as ¸i moral˘ a, pentru ca toate capacit˘ a¸ tile s˘ a fie în stare s˘ a se dezvolte cel mai bine, pentru a face un serviciu pentru Dumnezeu s ¸i a lucra pentru în˘ al¸ tarea omenirii. C˘ autarea recunoa¸ sterii propriilor merite s ¸i a prosl˘ avirii de sine va lipsi agentul omenesc de Duhul lui Dumnezeu, de acel har care va face din el un lucr˘ ator util, eficient, pentru Hristos. Aceia care doresc numai slava lui Dumnezeu nu vor lupta pentru a face caz de propriile lor merite, ci pentru a fi recunoscu¸ ti ca un popor distinct, care se sacrific˘ a pe sine, un popor sfânt.

C˘ ar¸ ti s ¸i autori în s ¸colile noastre

341

Dac˘ a studen¸ tii din s ¸colile noastre vor asculta s ¸i vor acorda aten¸ tie invita¸ tiei: „Veni¸ ti la Mine to¸ ti cei trudi¸ ti s ¸i împov˘ ara¸ ti s ¸i Eu v˘ a voi da odihn˘ a. Lua¸ ti jugul Meu asupra voastr˘ as ¸i înv˘ a¸ ta¸ ti de la Mine, c˘ aci Eu sunt blând s ¸i smerit cu inima s ¸i ve¸ ti g˘ asi odihn˘ a pentru sufletele [388] voastre. C˘ aci jugul Meu este bun s ¸i sarcina Mea este u¸ soar˘ a“ (Matei 11, 28-30), ei vor fi epistole vii, cunoscute s ¸i citite de to¸ ti oamenii. „Adev˘ arat v˘ a spun c˘ a dac˘ a nu v˘ a ve¸ ti întoarce la Dumnezeu s ¸i nu v˘ a ve¸ ti face ca ni¸ ste copila¸ si, cu nici un chip nu ve¸ ti intra în Împ˘ ar˘ a¸ tia cerurilor. De aceea, oricine se va smeri ca acest copila¸ s, va fi cel mai mare în Împ˘ ar˘ a¸ tia cerurilor.“ (Matei 18, 3.4). Copiii s ¸i tinerii au nevoie de educatori care s˘ a¸ tin˘ a Cuvântul lui Dumnezeu întotdeauna înaintea lor în principii vii. Dac˘ a ace¸ stia vor men¸ tine întotdeauna preceptele ˘ mai mare asupra Bibliei ca manual de studiu, ei vor avea o influen¸ ta ˘, copiilor s ¸i tinerilor; c˘ aci profesorii vor fi s ¸i ei persoane care înva¸ ta persoane care sunt într-o comuniune permanent˘ a cu Dumnezeu. Tot timpul ei le întip˘ aresc în minte idei s ¸i principii care vor conduce la o ˘ sincer˘ mai bun˘ a cunoa¸ stere a lui Dumnezeu, la o credin¸ ta a, tot mai mare, în jertfa lui Isus în favoarea lor s ¸i în puterea s ¸i eficien¸ ta harului Domnului nostru Isus Hristos de a-i p˘ azi de c˘ adere. Pentru c˘ a ei caut˘ a continuu cetatea de sc˘ apare a unei experien¸ te cre¸ stine s˘ an˘ atoase s ¸i echilibrate, în viitor ei pot fi utili, inteligen¸ ti s ¸i evlavio¸ si. Profesorii v˘ ad s ¸i simt c˘ a nu trebuie s˘ a lucreze pentru a sl˘ abi sau întina min¸ tile asocia¸ tilor lor cu o slujire boln˘ avicioas˘ a, pe jum˘ atate religioas˘ a. Este nevoie de a se îndep˘ arta din institu¸ tiile noastre de educa¸ tie literatura r˘ at˘ acitoare, întinat˘ a, pentru ca ideile acesteia s˘ a nu fie primite ca semin¸ te ale p˘ acatului. Nimeni s˘ a nu în¸ teleag˘ a c˘ a educa¸ tia înseamn˘ a studiul unor c˘ ar¸ ti care va conduce la acceptarea ideilor unor autori care vor sem˘ ana semin¸ te ce vor r˘ as˘ ari, aducând roade legate de cele lume¸ sti, separându-i de Izvorul adev˘ aratei în¸ telepciuni, eficien¸ te s ¸i puteri, l˘ asându-i ca ¸ tint˘ a pentru puterea arhiam˘ agitoare a lui Satana. O educa¸ tie pur˘ a, curat˘ a, a copiilor s ¸i tinerilor din s ¸colile noastre, nediluat˘ a de filozofia p˘ agân˘ a, este o necesitate în ce prive¸ ste educa¸ tia. Bun˘ astarea, fericirea s ¸i via¸ ta religioas˘ a din familiile cu care ei vin în leg˘ atur˘ a, prosperitatea s ¸i evlavia bisericii în care sunt membri depind în mare m˘ asur˘ a de educa¸ tia religioas˘ a pe care tinerii au [389] primit-o în s ¸colile noastre. Special Testimonies On Education, 12 iunie, 1895.

342

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Pentru studiu suplimentar Instructorul tineretului, 27 iunie, 1895, Vorbirea voastr˘ a s˘ a fie cu har, dreas˘ a cu sare. Instructorul tineretului, 11 iunie, 1895, Cuvintele noastre. [390] Instructorul tineretului, 21 noiembrie, 1895, Copil˘ aria lui Isus.

Marea carte de studiu
Sanatoriul este un mare câmp misionar. Studen¸ tii de la medicin˘ a, ˘ Cuvântul lui Dumnezeu, vor fi mult dac˘ a vor studia cu sârguin¸ ta mai bine preg˘ ati¸ ti pentru toate celelalte studii; c˘ aci priceperea vine întotdeauna în urma studierii serioase a Cuvântului lui Dumnezeu. S˘ a fie bineîn¸ teles de c˘ atre misionarii medicali: cu cât Îl vor cunoa¸ ste mai bine pe Domnul Hristos pe care L-a trimis El, cu cât vor cunoa¸ ste mai bine istoria biblic˘ a, cu atât vor fi mai preg˘ ati¸ ti pentru a-¸ si face lucrarea. Studen¸ tii de la Colegiul din Battle Creek trebuie s˘ a tind˘ a spre o cunoa¸ stere mai înalt˘ a, c˘ aci nimic nu le poate da o mai bun˘ a cunoa¸ stere a tuturor lec¸ tiilor s ¸i o memorie mai bun˘ a ca cercetarea Scripturilor. S˘ a existe o disciplin˘ a autentic˘ a în studiu. Ar trebui s˘ a existe un dor al sufletului, umil s ¸i smerit, pentru a cunoa¸ ste adev˘ arul. Ar trebui s˘ a existe profesori mai credincio¸ si, care s˘ a se str˘ aduiasc˘ a s˘ a-i fac˘ a pe elevi s ¸i studen¸ ti s˘ a le în¸ teleag˘ a lec¸ tiile, nu explicându-le ei totul, ci l˘ asându-i pe elevi s ¸i studen¸ ti s˘ a-¸ si explice în am˘ anunt fiecare pasaj pe care îl citesc. S˘ a se ¸ tin˘ a seama de dorin¸ ta dup˘ a investigare a elevilor s ¸i studen¸ tilor. Întreb˘ arile pe care le ridic˘ a ei s˘ a fie tratate cu cuviin¸ ta necesar˘ a. Atingerea în treac˘ at, de supra˘ , a acestora va face pu¸ fa¸ ta tin bine. Pentru a în¸ telege, este nevoie de o investiga¸ tie atent˘ as ¸i serioas˘ as ¸i de studiu sârguincios. În cuvânt exist˘ a adev˘ aruri care sunt precum venele de minereuri pre¸ tioase, ascunse în adânc. S˘ apând dup˘ a ele, a¸ sa cum sap˘ a omul dup˘ a aur s ¸i argint, comorile ascunse sunt scoase la iveal˘ a. Fi¸ ti siguri c˘ a dovada adev˘ arului se afl˘ a chiar în Scriptur˘ a. O scriptur˘ a constituie cheia cu care se dezleag˘ a celelalte scripturi. Însemn˘ atatea bogat˘ as ¸i ascuns˘ a este dezv˘ aluit˘ a de c˘ atre Duhul lui Dumnezeu, care face clar în¸ telesul Cuvântului pentru noi: „Descoperirea cuvintelor Tale d˘ a lumin˘ a, d˘ a pricepere celor f˘ ar˘ a r˘ autate“ (Psalmii 119, 130). Cuvântul constituie marea carte de studiu pentru elevii s ¸i studen˘ toat˘ ¸ tii din s ¸colile noastre. Biblia înva¸ ta a voin¸ ta lui Dumnezeu cu ˘ , care ne [391] privire la fiii s ¸i fiicele lui Adam. Biblia este regula de via¸ ta ˘ ce fel de caracter trebuie s˘ înva¸ ta a ne form˘ am pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a 343

344

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

viitoare. Credin¸ ta s ¸i via¸ ta noastr˘ a practic˘ a pot face din noi epistole vii, cunoscute s ¸i citite de to¸ ti oamenii. Oamenii nu au nevoie de lumina obscur˘ a a tradi¸ tiei s ¸i obiceiurilor pentru a face Scripturile de în¸ teles. Este ca s ¸i când am sus¸ tine c˘ a soarele, în str˘ alucirea lui din miezul zilei, are nevoie de lic˘ arirea unor tor¸ te p˘ amânte¸ sti pentru a-i spori slava. Pove¸ stile sau n˘ ascocirile preo¸ tilor sau pastorilor nu sunt necesare pentru a-l salva pe elev sau student din r˘ at˘ acire. Dac˘ a ve¸ ti consulta Cuvântul divin, ve¸ ti avea lumin˘ a. În Biblie, fiecare datorie este prezentat˘ a în mod clar, fiecare lec¸ tie se poate în¸ telege s ¸i îi face pe oameni în stare s˘ a se preg˘ ateasc˘ a pentru via¸ ta ve¸ snic˘ a. Darul lui Hristos s ¸i iluminarea Duhului Sfânt ne descoper˘ a pe Tat˘ al s ¸i pe Fiul. Cuvântul este în m˘ asur˘ a s˘ a-i fac˘ a pe oameni, b˘ arba¸ ti, femei s ¸i tineri, în¸ telep¸ ti în vederea mântuirii. În Cuvântul lui Dumnezeu este descoperit˘ a în mod deplin s ¸tiin¸ ta mântuirii. „Toat˘ a Scriptura este inspirat˘ a de Dumnezeu s ¸i de folos ca s˘ a înve¸ te, s˘ a mustre, s˘ a îndrepte, s˘ a dea în¸ telepciune în neprih˘ anire, pentru ca omul lui Dumnezeu s˘ a fie des˘ avâr¸ sit s ¸i cu totul destoinic pentru orice lucrare bun˘ a.“ (2 Timotei 3, 16.17). „Cerceta¸ ti Scripturile“ pentru c˘ a în ele g˘ asi¸ ti sfatul lui Dumnezeu, glasul lui Dumnezeu care vorbe¸ ste sufletului. [392] Special Testimonies On Education, 1 decembrie, 1895.

Educa¸ tia cea mai înalt˘ a
Expresia „educa¸ tia cea mai înalt˘ a“ trebuie privit˘ a într-o lumin˘ a diferit˘ a de cum au cercetat-o studen¸ tii care studiaz˘ as ¸tiin¸ tele. Rug˘ aciunea Domnului Hristos c˘ atre Tat˘ al S˘ au este plin˘ a de adev˘ ar ve¸ snic. „Dup˘ a ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer s ¸i a zis: «Tat˘ a, a sosit ceasul! Prosl˘ ave¸ ste pe Fiul T˘ au, ca s ¸i Fiul T˘ au s˘ a Te prosl˘ aveasc˘ a pe Tine, dup˘ a cum I-ai dat putere peste orice f˘ aptur˘ a, ca s˘ a dea via¸ ta ve¸ snic˘ a tuturor acelora pe care I-ai dat Tu. Si ¸ via¸ ta ve¸ snic˘ a este aceasta: s˘ a Te cunoasc˘ a pe Tine, singurul Dumnezeu adev˘ arat, s ¸i pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu».“ (Ioan 17, 13). „C˘ aci Acela, pe care L-a trimis Dumnezeu, vorbe¸ ste cuvintele lui Dumnezeu, pentru c˘ a Dumnezeu nu d˘ a Duhul cu m˘ asur˘ a. Tat˘ al iube¸ ste pe Fiul s ¸i a dat toate lucrurile în mâna Lui. Cine crede în Fiul, are via¸ ta ve¸ snic˘ a; dar cine nu crede în Fiul, nu va vedea via¸ ta, ci mânia lui Dumnezeu r˘ amâne peste el.“ (Ioan 3, 34-36). Puterea s ¸i sufletul adev˘ aratei educa¸ tii este cunoa¸ sterea lui Dumnezeu s ¸i a lui Isus Hristos pe care L-a trimis El. „Frica de Domnul este începutul în¸ telepciunii.“ (Proverbe 9, 10). Despre Domnul Hristos este scris: „Si ¸ pruncul cre¸ stea s ¸i se înt˘ area; era plin de în¸ telepciune s ¸i harul lui Dumnezeu era peste El.... Si ¸ Isus cre¸ stea în în¸ telepciune, în statur˘ as ¸i era tot mai pl˘ acut înaintea lui Dumnezeu s ¸i înaintea oamenilor“ (Luca 2, 40.52). Cunoa¸ sterea de Dumnezeu este o cunoa¸ stere care va dura cât ve¸ snicia. Dobândirea adev˘ aratei educa¸ tii înseamn˘ a a înv˘ a¸ ta s ¸i a face faptele Domnului Hristos. M˘ acar c˘ a Duhul Sfânt lucra asupra min¸ tii Domnului Hristos, astfel c˘ a El a putut spune p˘ arin¸ tilor S˘ ai: „De ce M-a¸ ti c˘ autat? Nu s ¸tia¸ ti c˘ a trebuie s˘ a fiu în casa Tat˘ alui Meu?“, El a lucrat totu¸ si, ca tâmplar, ca un fiu supus s ¸i ascult˘ ator. El a dezv˘ aluit faptul c˘ a era con¸ stient de lucrarea Sa ca Fiu al lui Dumnezeu s ¸i, cu toate acestea, El nu a în˘ al¸ tat caracterul S˘ au divin. El nu a adus ca scuz˘ a, pentru a nu duce povara grijilor vremelnice, faptul c˘ a avea origine divin˘ a; ci [393] El a fost supus p˘ arin¸ tilor S˘ ai. El fusese Cel care d˘ aduse poruncile 345

346

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

s ¸i totu¸ si, S-a supus tuturor cerin¸ telor acestora, l˘ asându-ne astfel un exemplu de ascultare în copil˘ arie, tinere¸ te s ¸i maturitate. Dac˘ a mintea se dedic˘ a studiului Bibliei pentru a primi informa¸ tii, facult˘ a¸ tile gândirii vor beneficia. Prin studiul Scripturii, mintea se dezvolt˘ as ¸i devine mai echilibrat˘ a decât dac˘ a este preocupat˘ a cu ob¸ tinerea de informa¸ tii generale din c˘ ar¸ ti uzate, care nu au nici o leg˘ atur˘ a cu Biblia. Nici o cunoa¸ stere nu este atât de puternic˘ a, atât de statornic˘ as ¸i atotcuprinz˘ atoare ca aceea ob¸ tinut˘ a din studiul Cuvântului lui Dumnezeu. Acesta constituie temelia pentru orice cunoa¸ stere autentic˘ a. Biblia este ca o fântân˘ a. Cu cât prive¸ sti mai mult în ea, cu atât ¸ ti se pare mai adânc˘ a. Marile adev˘ aruri ale istoriei sacre sunt pline de putere s ¸i frumuse¸ te uimitoare s ¸i sunt tot atât ˘ nu poate egala de atotcuprinz˘ atoare ca s ¸i ve¸ snicia. Nici o s ¸tiin¸ ta s ¸tiin¸ ta care descoper˘ a caracterul lui Dumnezeu. Moise a fost educat în toat˘ a în¸ telepciunea egiptenilor s ¸i, cu toate acestea, a spus: „Iat˘ a, v-am înv˘ a¸ tat legi s ¸i porunci, cum mi-a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca s˘ a le împlini¸ ti în ¸ tara pe care o ve¸ ti lua în st˘ apânire. S˘ a le p˘ azi¸ ti s ¸i s˘ a le împlini¸ ti, c˘ aci aceasta va fi în¸ telepciunea s ¸i priceperea voastr˘ a înaintea popoarelor, care vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi s ¸i vor zice: «Acest neam mare este un popor cu totul în¸ telept s ¸i priceput!» Care este, în adev˘ ar, neamul acela a¸ sa de mare, încât s˘ a fi avut pe dumnezeii lui a¸ sa de aproape cum avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chem˘ am? Si ¸ care este neamul acela a¸ sa de mare care s˘ a aib˘ a legi s ¸i porunci a¸ sa de drepte, cum este toat˘ a legea aceasta pe care v-o pun ast˘ azi înainte? Numai ia seama asupra ta s ¸i vegheaz˘ a cu luare aminte asupra sufletului t˘ au, în toate zilele vie¸ tii tale, ca nu cumva s˘ a ui¸ ti lucrurile pe care ¸ ti le-au v˘ azut ochii, s ¸i s˘ a-¸ ti ias˘ a din inim˘ a; f˘ a-le cunoscut copiilor t˘ ai s ¸i copiilor copiilor t˘ ai.“ (Deuteronom 4, 5-9). Oare unde am putea g˘ asi legi mai nobile, mai curate s ¸i mai drepte decât cele prezentate în c˘ ar¸ tile lui Moise, care raporteaz˘ a toate in[394] struc¸ tiunile date lui Moise pentru copiii lui Israel? În toate timpurile, aceste legi trebuie transmise mai departe, pentru ca poporul lui Dumnezeu s˘ a-¸ si poat˘ a forma un caracter dup˘ a modelul divin. Legea este un zid de ap˘ arare pentru cei care ascult˘ a de cerin¸ tele lui Dumnezeu. Oare din care alt˘ a surs˘ a am putea s˘ a adun˘ am atâta putere sau s˘ a ˘m o s ˘ atât de nobil˘ înv˘ a¸ ta ¸tiin¸ ta a? Care alt˘ a carte i-ar înv˘ a¸ ta pe oameni s˘ a-L iubeasc˘ a pe Dumnezeu, s˘ a se team˘ a de El s ¸i s˘ a-L asculte,

Educa¸ tia cea mai înalt˘ a

347

a¸ sa cum o face Biblia? Care alt˘ a carte le poate prezenta elevilor s ¸i ˘ mai înalt˘ studen¸ tilor o s ¸tiin¸ ta a, o istorie mai minunat˘ a? Aceasta prezint˘ a cu claritate starea de neprih˘ anire s ¸i ne spune dinainte care sunt consecin¸ tele neascult˘ arii de Legea lui Iehova. Nimeni nu r˘ amâne nel˘ amurit cu privire la ceea ce aprob˘ a sau dezaprob˘ a Dumnezeu. Studiind Scripturile, noi Îl cunoa¸ stem pe Dumnezeu s ¸i suntem condu¸ si s˘ a în¸ telegem rela¸ tia noastr˘ a cu Domnul Hristos, care a purtat p˘ acatul nostru, care este garan¸ tia noastr˘ a, substitutul nostru, cel care a pl˘ atit pentru neamul nostru dec˘ azut. Aceste adev˘ aruri privesc inte˘ resele noastre prezente s ¸i ve¸ snice. Biblia r˘ amâne cea mai m˘ area¸ ta dintre c˘ ar¸ ti, iar studierea ei este mai presus decât studiul oric˘ aror alte c˘ ar¸ ti prin faptul c˘ a înt˘ are¸ ste s ¸i dezvolt˘ a mintea. Pavel spune: „Caut˘ a s˘ a te înf˘ a¸ ti¸ sezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucr˘ ator care nu are de ce s˘ a-i fie ru¸ sine, s ¸i care împarte drept cuvântul adev˘ arului.“ (2 Timotei 2, 15). „Tu s˘ a r˘ amâi în lucrurile pe care le-ai înv˘ a¸ tat s ¸i de care e¸ sti deplin încredin¸ tat, c˘ aci s ¸tii de la cine le-ai înv˘ a¸ tat; din pruncie cuno¸ sti Sfintele Scripturi care pot s˘ a-¸ ti dea în¸ telepciunea care duce la mântuire, prin credin¸ ta în Hristos Isus. Toat˘ a Scriptura este insuflat˘ a de Dumnezeu s ¸i de folos ca s˘ a înve¸ te, s˘ a mustre, s˘ a îndrepte, s˘ a dea în¸ telepciune în neprih˘ anire, pentru ca omul lui Dumnezeu s˘ a fie des˘ avâr¸ sit s ¸i cu totul destoinic pentru orice lucrare bun˘ a.“ (2 Timotei 3, 14-17). „Si ¸ tot ce a fost scris mai înainte ˘ tura noastr˘ a fost scris pentru înv˘ a¸ ta a, pentru ca, prin r˘ abdare s ¸i prin mângâierea pe care o dau Scripturile, s˘ a avem n˘ adejde.“ (Romani 15, 4). Cuvântul lui Dumnezeu constituie cartea des˘ avâr¸ sit˘ a pentru educa¸ tie din lumea noastr˘ a. Cu toate acestea, în colegiile s ¸i s ¸colile noastre au fost introduse pentru studiu c˘ ar¸ ti produse de mintea omului, iar Cartea c˘ ar¸ tilor, pe care Dumnezeu a dat-o oamenilor drept c˘ al˘ auz˘ a infailibil˘ a, a fost socotit˘ a ca o materie de studiu secundar˘ a. [395] Lucr˘ ari omene¸ sti au fost folosite ca fiind cele mai importante, iar Cuvântul lui Dumnezeu a fost studiat simplu, doar spre a da savoare celorlalte studii. Isaia descrie scenele slavei cere¸ sti, care i-au fost prezentate în cel mai viu limbaj. Pe tot parcursul c˘ ar¸ tii sale, el zugr˘ ave¸ ste lucruri pline de slav˘ a, care trebuie descoperite s ¸i altora. Ezechiel scrie: „Cuvântul Domnului a vorbit lui Ezechiel, fiul lui Buzi, preotul, în ¸ tara Haldeilor, lâng˘ a râul Chebar; s ¸i acolo a venit de la miaz˘ anoapte un vânt n˘ aprasnic, un nor gros s ¸i un snop de foc,

348

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

care r˘ aspândea de jur împrejur o lumin˘ a str˘ alucitoare, în mijlocul c˘ areia lucea ca o aram˘ a lustruit˘ a, care ie¸ sea din mijlocul focului. Tot în mijloc se mai vedeau patru f˘ apturi vii, a c˘ aror înf˘ a¸ ti¸ sare avea o asem˘ anare omeneasc˘ a. Fiecare din ele avea patru fe¸ te s ¸i fiecare avea patru aripi. Picioarele lor erau drepte s ¸i talpa picioarelor lor era ca a piciorului unui vi¸ tel s ¸i scânteiau ca ni¸ ste aram˘ a lustruit˘ a. Sub aripi, de cele patru p˘ ar¸ ti ale lor, aveau ni¸ ste mâini de om; s ¸i toate patru aveau fe¸ te s ¸i aripi. Aripile lor erau prinse una de alta. Si ¸ când mergeau, nu se întorceau în nici o parte, ci fiecare mergea drept înainte. Cât despre chipul fe¸ telor lor, era a¸ sa: înainte, toate aveau ˘ de om; la dreapta, toate patru aveau o fa¸ ˘ de leu; iar înapoi, o fa¸ ta ta ˘ de vultur.“ (Ezechiel 1, 3-10). Cartea toate patru aveau câte o fa¸ ta lui Ezechiel este foarte instructiv˘ a. Biblia a fost rânduit˘ a de Dumnezeu spre a fi cartea prin care priceperea noastr˘ a s˘ a fie disciplinat˘ a, iar sufletul c˘ al˘ auzit s ¸i îndreptat. A tr˘ ai în lume s ¸i totu¸ si a nu face parte din lume constituie o problem˘ a pe care mul¸ ti din cei ce sus¸ tin c˘ a sunt cre¸ stini nu au tr˘ ait-o în via¸ ta lor practic˘ a. Oamenii unei na¸ tiuni vor avea o minte ascu¸ tit˘ a numai în m˘ asura în care vor fi devota¸ ti lui Dumnezeu. Lumea este inundat˘ a cu c˘ ar¸ ti ce con¸ tin informa¸ tii generale, iar oamenii î¸ si dedic˘ a mintea studierii unor c˘ ar¸ ti neinspirate; astfel, ei neglijeaz˘ a cea mai [396] minunat˘ a carte care le poate da cele mai corecte idei s ¸i o în¸ telegere cuprinz˘ atoare. [397] The Review and Herald, 25 februarie, 1896.

˘ torul divin Înv˘ a¸ ta
˘ zilnic de la Domnul Isus Hristos se preg˘ Cei care înva¸ ta atesc s˘ a fie conlucr˘ atori cu Dumnezeu s ¸i, oricare ar fi profesia sau meseria lor, ei î¸ si pot activa puterile date de Dumnezeu dup˘ a modelul caracterului lui Hristos pe când era în trup. Tinerii vor avea acea ˘ pe care au primit-o în via¸ influen¸ ta ta din c˘ amin s ¸i prin educa¸ tia în s ¸coal˘ a. Dumnezeu îi socote¸ ste pe profesori responsabili în ce prive¸ ste lucrarea lor ca educatori. Ei trebuie s˘ a înve¸ te zilnic în s ¸coala lui Hristos pentru a-i putea ridica pe copiii s ¸i tinerii care au avut parte de o educa¸ tie deficitar˘ a în c˘ amin, care nu s ¸i-au format deprinderi în privin¸ ta studiului, care au pu¸ tine cuno¸ stin¸ te cu privire la via¸ ta ve¸ snic˘ a, pentru care a fost pl˘ atit cel mai mare pre¸ t de c˘ atre Dumnezeul ˘ cerurilor, Acela care L-a dat pe singurul S˘ au Fiu, pentru a tr˘ ai o via¸ ta ˘s de umilin¸ ta ¸i a muri de cea mai ru¸ sinoas˘ a moarte, „pentru ca oricine crede în El s˘ a nu piar˘ a, ci s˘ a aib˘ a via¸ ta ve¸ snic˘ a“. Dumnezeu ne-a oferit posibilitatea de a ne preg˘ ati pentru o s ¸coal˘ a mai înalt˘ a. Pentru aceast˘ as ¸coal˘ a, tinerii trebuie educa¸ ti, disciplina¸ ti s ¸i instrui¸ ti prin formarea unor caractere morale s ¸i intelectuale, pe care Dumnezeu s˘ a le aprobe. Ei nu trebuie s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti obiceiurile, distrac¸ tiile s ¸i jocurile acestei societ˘ a¸ ti lume¸ sti întinate, ci lucrurile ˘ tur˘ lui Hristos, ei trebuie s˘ a primeasc˘ a acea înv˘ a¸ ta a care s˘ a-i fac˘ a s˘ a corespund˘ a spre a fi conlucr˘ atori cu fiin¸ tele cere¸ sti. Îns˘ a ce fars˘ a este acea educa¸ tie care trebuie îndep˘ artat˘ a de la cel care a primit-o, dac˘ a ˘ aceea care se m˘ vrea s˘ a fie socotit vrednic de a intra în via¸ ta asoar˘ a dup˘ a via¸ ta lui Dumnezeu, el însu¸ si fiind salvat ca prin foc. În trecut, educa¸ tia consta într-un efort st˘ aruitor de a umple min¸ tile celor care înv˘ a¸ tau cu un material care s˘ a nu fie de mic˘ a valoare ˘ torii na¸ s ¸i recunoscut în s ¸colile mai înalte. Înv˘ a¸ ta tiunii iudaice sus¸ ti˘ pe copii s neau c˘ a îi înva¸ ta ¸i tineri s˘ a în¸ teleag˘ a cur˘ a¸ tia s ¸i des˘ avâr¸ sirea legilor acelei împ˘ ar˘ a¸ tii care trebuia s˘ a r˘ amân˘ a ve¸ snic, îns˘ a ei au [398] pervertit adev˘ arul s ¸i puritatea. De¸ si spuneau despre ei în¸ si¸ si: „Templul Domnului, templul Domnului suntem noi“, totu¸ si L-au r˘ astignit pe întemeietorul structurii organizatorice iudaice, Acela c˘ atre care 349

350

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

¸ tinteau toate rânduielile lor. Ei au e¸ suat în a discerne taina evlaviei. Adev˘ arul, acela care era via¸ ta s ¸i inima tuturor slujbelor lor, a fost dat la o parte. Ei ¸ tineau s ¸i înc˘ a¸ tin la pleav˘ a, umbre s ¸i lucrurile care întruchipau adev˘ arul. Lucrurile reprezentate în vederea discernerii adev˘ arului au devenit atât de pervertite de propriile lor n˘ ascociri, încât ochii lor au ajuns orbi¸ ti. Ei nu s ¸i-au putut da seama c˘ a tipul a întâlnit antitipul în moartea Domnului Isus Hristos. Cu cât perverteau mai mult cifrele s ¸i simbolurile, cu atât min¸ tile lor deveneau mai confuze, astfel c˘ a ei nu au putut s˘ a-¸ si dea seama cât de perfect˘ a era structura organizatoric˘ a iudaic˘ a, instituit˘ as ¸i întemeiat˘ a de Însu¸ si Domnul Hristos s ¸i ar˘ atând înspre El ca fiind realitatea. Mânc˘ arurile, b˘ auturile s ¸i diferitele rânduieli s-au înmul¸ tit atât de mult, pân˘ a ce religia ceremonial˘ a a devenit unica lor modalitate de închinare. ˘ tura Sa, Domnul Hristos a c˘ În înv˘ a¸ ta autat s˘ a-i educe s ¸i s˘ a-i înve¸ te pe evrei s˘ a vad˘ a ce trebuia înl˘ aturat prin jertfa pe care avea s˘ ao aduc˘ a El Însu¸ si, jertfa cea vie. „Duce¸ ti-v˘ a“, spunea El, „¸ si înv˘ a¸ ta¸ ti ce înseamn˘ a mil˘ a voiesc, iar nu jertf˘ a“ (Matei 9, 13). El a ar˘ atat ˘ . El c˘ a a avea un caracter curat este de cea mai mare importan¸ ta ˘ care S-a lipsit de orice fel de fast sau pomp˘ a, cerând acea credin¸ ta ˘ sufletul, s lucreaz˘ a prin dragoste s ¸i cur˘ a¸ ta ¸i a socotit c˘ a aceasta este singura calificare necesar˘ a pentru Împ˘ ar˘ a¸ tia cerurilor. El a înv˘ a¸ tat c˘ a adev˘ arata religie nu const˘ a în forme sau ceremonii, atrac¸ tii sau etal˘ ari exterioare. Domnul Hristos ar fi f˘ acut El Însu¸ si aceste lucruri dac˘ a ar fi fost esen¸ tiale pentru formarea caracterului dup˘ a modelul divin. Îns˘ a ceea ce era El s ¸i autoritatea Sa divin˘ a aveau la baz˘ a propriile Sale merite. El, Maiestatea cerului, a umblat pe p˘ amânt, ascuns în haina umanit˘ a¸ tii. Tot farmecul S˘ au s ¸i biruin¸ tele Sale aveau [399] s˘ a dea m˘ arturie despre leg˘ atura Sa vie cu Dumnezeu. Prezicerea Domnului Hristos cu privire la distrugerea templului a constituit o lec¸ tie pentru cur˘ a¸ tirea religiei, f˘ acând f˘ ar˘ a efect formele s ¸i ceremoniile. El Însu¸ si S-a prezentat ca fiind mai mare decât Templul s ¸i S-a proclamat pe Sine Însu¸ si: „Eu sunt calea, adev˘ arul s ¸i via¸ ta“. El era Acela în care aveau s˘ a-¸ si g˘ aseasc˘ a împlinirea toate ceremoniile s ¸i serviciile tipice. El S-a a¸ sezat înainte în locul templului; toate serviciile oficiate în biseric˘ a erau centrate doar pe El. În trecut, te puteai apropia de Hristos prin forme s ¸i ceremonii, îns˘ a acum El Se afla pe p˘ amânt, atr˘ agând aten¸ tia c˘ atre Sine, prezentând o preo¸ tie spiritual˘ a, a¸ sezându-l pe omul p˘ ac˘ atos la piciorul

Înv˘ a¸ ta ˘ torul divin

351

tronului harului. „Cere¸ ti s ¸i vi se va da“, a f˘ ag˘ aduit El, „c˘ auta¸ ti s ¸i ve¸ ti g˘ asi; bate¸ ti s ¸i vi se va deschide!“ (Matei 7, 7). „Dac˘ a ve¸ ti cere ceva în Numele Meu, voi face. Dac˘ a M˘ a iubi¸ ti, ve¸ ti p˘ azi poruncile Mele.“ (Ioan 14, 14.15). „Cine are poruncile Mele s ¸i le p˘ aze¸ ste, acela M˘ a iube¸ ste.... Eu îl voi iubi s ¸i M˘ a voi ar˘ ata lui.“ (Ioan 14, 21). „Cum M-a iubit pe Mine Tat˘ al, a¸ sa v-am iubit s ¸i Eu pe voi. R˘ amâne¸ ti în dragostea Mea. Dac˘ a p˘ azi¸ ti poruncile Mele, ve¸ ti r˘ amâne în dragostea Mea, dup˘ a cum s ¸i Eu am p˘ azit poruncile Tat˘ alui Meu s ¸i r˘ amân în dragostea Lui.“ (Ioan 15, 9.10). ˘ tura Sa, ar˘ Aceste lec¸ tii le-a dat Domnul Hristos în înv˘ a¸ ta atând c˘ a serviciul ritual nu mai este în vigoare s ¸i nu mai are nici o valoare. „Dar vine ceasul, s ¸i acum a s ¸i venit“, spunea El, „când închin˘ atorii adev˘ ara¸ ti se vor închina Tat˘ alui în duh s ¸i în adev˘ ar, fiindc˘ a astfel de închin˘ atori dore¸ ste s ¸i Tat˘ al. Dumnezeu este Duh; s ¸i cine se închin˘ a Lui, trebuie s˘ a I se închine în duh s ¸i în adev˘ ar.“ (Ioan 4, 23.24). ˘ de Hristos în duh s Adev˘ arata circumciziune este închinarea fa¸ ta ¸i adev˘ ar, nu prin forme s ¸i ceremonii, cu preten¸ tii f˘ a¸ tarnice. ˘ tor Cerul era con¸ stient de marea nevoie a omului de un Înv˘ a¸ ta divin. Dumnezeu θ si dovedea mila s ¸i simpatia în favoarea omului dec˘ azut s ¸i legat de carul lui Satana; iar când a venit împlinirea vremii, [400] El L-a trimis pe Fiul S˘ au. ˘ tor. El nu Cel rânduit în sfatul ceresc a veni pe p˘ amânt ca Înv˘ a¸ ta era altul decât Creatorul lumii, Fiul Dumnezeului nem˘ arginit. Dumnezeu, în bun˘ atatea Lui cea mare, L-a dat lumii noastre; s ¸i pentru a împlini nevoile omenirii, El a luat asupra Lui natura omeneasc˘ a. Spre uimirea o¸ stilor cere¸ sti, El a umblat pe acest p˘ amânt ca fiind Cuvântul Cel ve¸ snic. Preg˘ atit pe deplin, El a p˘ ar˘ asit cur¸ tile cere¸ sti pentru a veni în lumea noastr˘ a stricat˘ as ¸i întinat˘ a de p˘ acat. În mod tainic, El S-a legat de natura uman˘ a. „Si ¸ Cuvântul S-a f˘ acut trup s ¸i a ˘s locuit printre noi.“ (Ioan 1, 14). Excesul de bun˘ atate, bun˘ avoin¸ ta ¸i dragoste a lui Dumnezeu a constituit o surpriz˘ a pentru lume, un har ce putea fi sim¸ tit, s ¸i nu doar spus prin vorbe. Faptul c˘ a Domnul Hristos, în copil˘ aria Sa, cre¸ stea în în¸ telepciune s ¸i statur˘ as ¸i era tot mai pl˘ acut înaintea lui Dumnezeu s ¸i a oamenilor nu a constituit un lucru de mirare; c˘ aci, potrivit legilor rânduielii Sale divine, talentele Sale trebuia s˘ a se dezvolte, iar facult˘ a¸ tile Sale s˘ a se înt˘ areasc˘ a prin exerci¸ tiu. El nu a c˘ autat nici s ¸colile profe¸ tilor, ˘ tura rabinilor; El nu avea nevoie de educa¸ nici înv˘ a¸ ta tia dobândit˘ a

352

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ torul Lui era Dumnezeu. Când Se afla în în aceste s ¸coli; c˘ aci înv˘ a¸ ta ˘ torilor s prezen¸ ta înv˘ a¸ ta ¸i a conduc˘ atorilor, întreb˘ arile Lui constituiau lec¸ tii instructive s ¸i El îi uimea pe oamenii mari cu în¸ telepciunea s ¸i cu marea Lui pricepere. R˘ aspunsurile la întreb˘ arile lor au deschis câmpuri de gândire asupra unor subiecte cu privire la misiunea lui Hristos, care niciodat˘ a nu le trecuser˘ a prin minte. Bel¸ sugul de în¸ telepciune s ¸i de cunoa¸ stere în cele ale s ¸tiin¸ telor, pe care Domnul Hristos le dovedea în prezen¸ ta oamenilor înv˘ a¸ ta¸ ti, a constituit o surpriz˘ a pentru p˘ arin¸ tii s ¸i fra¸ tii S˘ ai. Ei s ¸tiau c˘ a El nu ˘ torii cei mari în s fusese educat niciodat˘ a de înv˘ a¸ ta ¸tiin¸ ta omeneasc˘ a. Fra¸ tii Lui erau sup˘ ara¸ ti din cauza întreb˘ arilor s ¸i r˘ aspunsurilor Lui, ˘ tor pentru înv˘ ˘ torii cei c˘ aci î¸ si d˘ adeau seama c˘ a El era un înv˘ a¸ ta a¸ ta înv˘ a¸ ta¸ ti. Ei nu Îl puteau în¸ telege pentru c˘ a nu s ¸tiau c˘ a El are acces la pomul vie¸ tii, un izvor de cunoa¸ stere despre care ei nu auziser˘ a nimic. El avea întotdeauna o demnitate aparte s ¸i o individualitate [401] care se deosebea de mândria sau arogan¸ ta omeneasc˘ a, deoarece El nu lupta dup˘ a m˘ are¸ tie. Dup˘ a ce Domnul Hristos a consim¸ tit s˘ a p˘ ar˘ aseasc˘ a locul S˘ au înalt, a coborât de la o în˘ al¸ time infinit˘ a ca s˘ a devin˘ a om. El ar fi putut lua asupra Lui orice condi¸ tie social˘ a ar fi dorit. Îns˘ a m˘ are¸ tia s ¸i rangul nu însemnau nimic pentru El; astfel se face c˘ a a ales cea ˘ omeneasc˘ mai umil˘ as ¸i smerit˘ a via¸ ta a. Locul na¸ sterii Sale a fost Betleemul s ¸i, pe de o parte, p˘ arin¸ tii S˘ ai erau s˘ araci; îns˘ a Dumnezeu, St˘ apânul lumii, era Tat˘ al S˘ au. Nici o urm˘ a de lux, tihn˘ a, mul¸ tumire ˘ nu a fost adus˘ de sine sau îng˘ aduin¸ ta a în via¸ ta Sa, care a fost o continu˘ a t˘ ag˘ aduire s ¸i sacrificiu de sine. Fiind umil înc˘ a de la na¸ stere, El nu avea în mod v˘ adit nici m˘ are¸ tie, nici bog˘ a¸ tii, pentru ca cel mai umil credincios s˘ a nu fie nevoit s˘ a spun˘ a c˘ a Domnul Hristos nu a cunoscut niciodat˘ a lupta cu s˘ ar˘ acia chinuitoare. Dac˘ a ar fi de¸ tinut lucruri exterioare, bog˘ a¸ tii sau m˘ are¸ tie, clasa de oameni cea mai s˘ arac˘ a ar fi evitat societatea Sa; de aceea El a ales starea cea mai umil˘ a a unui num˘ ar mai mare de oameni. Adev˘ arul de origine divin˘ a avea s˘ a fie tema Sa principal˘ a: El avea s˘ a semene adev˘ arul pe p˘ amânt; s ¸i El a venit într-un astfel de mod spre a fi accesibil tuturor, pentru c˘ a doar adev˘ arul putea impresiona inimile omene¸ sti. Mul¸ tumirea lui Hristos în orice condi¸ tii îi provoca pe fra¸ tii S˘ ai. Ei nu î¸ si puteau explica motivul p˘ acii s ¸i senin˘ at˘ a¸ tii Sale; s ¸i nici o convingere din partea lor nu Îl putea determina s˘ a participe la

Înv˘ a¸ ta ˘ torul divin

353

vreunul din planurile sau aranjamentele lor care purtau amprenta de lucru comun sau vinovat. De fiecare dat˘ a, El pleca de la ei declarând cu fermitate c˘ a ei îi conduceau gre¸ sit pe ceilal¸ ti s ¸i erau nevrednici de numele de fii ai lui Avraam. El trebuia s˘ a fie un astfel de exemplu, încât copiii mici s ¸i membrii mai tineri ai familiei Domnului s˘ a nu poat˘ a vedea nimic în via¸ ta sau caracterul S˘ au care s˘ a justifice vreo fapt˘ a rea. Tu e¸ sti cu totul deosebit, spuneau membrii propriei Sale familii. De ce s˘ a nu fii ca ceilal¸ ti copii? Îns˘ a acest lucru nu era posibil, pentru c˘ a Domnul Hristos avea s˘ a fie un semn s ¸i o minune înc˘ a din copil˘ aria Sa, în m˘ asura în care ascultarea strict˘ as ¸i integritatea erau [402] cerute. Întotdeauna bun, curtenitor, fiind continuu de partea celor ap˘ asa¸ ti, fie c˘ a erau evrei sau dintre neamuri, Domnul Hristos era iubit de to¸ ti. Prin via¸ ta s ¸i caracterul S˘ au des˘ avâr¸ sit, El a r˘ aspuns la întrebarea pe care o pune Psalmii 15: „Doamne, cine va locui în cortul T˘ au? Cine va locui pe muntele T˘ au cel sfânt? Cel ce umbl˘ a în neprih˘ anire, cel ce face voia lui Dumnezeu s ¸i spune adev˘ arul din inim˘ a.“ (Psalmii 15, 1.2). În copil˘ arie s ¸i tinere¸ te, via¸ ta Lui a fost de o a¸ sa manier˘ a, ˘ tor, le-a putut astfel încât, atunci când Si-a ¸ început lucrarea ca înv˘ a¸ ta spune ucenicilor S˘ ai: „Dac˘ a p˘ azi¸ ti poruncile Mele ve¸ ti r˘ amâne în dragostea Mea, dup˘ a cum s ¸i Eu am p˘ azit poruncile Tat˘ alui Meu s ¸i r˘ amân în dragostea Lui“ (Ioan 15, 9). Pe m˘ asur˘ a ce Isus cre¸ stea, lucrarea început˘ a în copil˘ arie mergea mai departe s ¸i continua s˘ a creasc˘ a în în¸ telepciune s ¸i în statur˘ a, fiind tot mai pl˘ acut înaintea lui Dumnezeu s ¸i înaintea oamenilor. El nu a ¸ tinut partea familiei Sale doar pentru c˘ a erau înrudi¸ ti prin leg˘ aturi naturale; El nu le lua ap˘ ararea niciodat˘ a dac˘ a erau vinova¸ ti sau dac˘ a f˘ acuser˘ a ceva r˘ au; ci El lua întotdeauna ap˘ ararea aceluia despre care s ¸tia c˘ a este de partea adev˘ arului. ˘ studiului Scripturilor; Domnul Hristos S-a dedicat cu sârguin¸ ta c˘ aci El s ¸tia c˘ a sunt pline de sfaturi pre¸ tioase pentru cei care voiau s˘ a fac˘ a din ele pova¸ ta lor cea mai important˘ a. El era credincios în a-¸ si face datoriile în c˘ amin, iar orele timpurii ale dimine¸ tii, în loc s˘ a fie irosite în pat, Îl g˘ aseau adesea într-un loc retras, meditând, cercetând Scripturile s ¸i rugându-Se. Fiecare profe¸ tie cu privire la lucrarea s ¸i mijlocirea Sa Îi era cunoscut˘ a, în special cele care se refereau la umilirea Sa, la isp˘ as ¸irea s ¸i mijlocirea Sa. În copil˘ arie s ¸i tinere¸ te, obiectivul vie¸ tii Sale era întotdeauna în fa¸ ta Sa, o convingere

354

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

profund˘ a de a-Si ¸ asuma lucrarea de mijlocire în favoarea omului ˘ de urma¸ c˘ azut. El avea s˘ a vad˘ a o s˘ amân¸ ta si, avea s˘ a tr˘ aiasc˘ a multe zile s ¸i lucrarea Domnului avea s˘ a prop˘ as ¸easc˘ a în mâinile Lui. „Si ¸ noi dar, fiindc˘ a suntem înconjura¸ ti cu un nor a¸ sa de mare de martori, s˘ a d˘ am la o parte orice piedic˘ a, s ¸i p˘ acatul care ne înf˘ as ¸oar˘ a ˘ în alergarea care ne st˘ [403] a¸ sa de lesne, s ¸i s˘ a alerg˘ am cu st˘ aruin¸ ta a înainte. S˘ a ne uit˘ am ¸ tint˘ a la C˘ apetenia s ¸i Des˘ avâr¸ sirea credin¸ tei noastre, adic˘ a la Isus, care, pentru bucuria care-I era pus˘ a înainte, a suferit crucea, a dispre¸ tuit ru¸ sinea, s ¸i st˘ a la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.“ (Evrei 12, 1.2). Domnul Hristos a studiat aceste subiecte înc˘ a din tinere¸ tea Sa, iar universul cerurilor privea cu interes la Acela care, pentru bucuria care-I era pus˘ a înainte, a suferit crucea, a dispre¸ tuit ru¸ sinea. Oferindu-Se pe Sine Însu¸ si spre a mijloci datorit˘ a c˘ alc˘ arii de lege a neamului omenesc, Domnul Hristos a efectuat slujba unui preot. Ca o r˘ asplat˘ a, El avea s˘ a vad˘ a rodul muncii sufletului S˘ au s ¸i avea s˘ a fie mul¸ tumit. S˘ amân¸ ta Lui de urma¸ si avea s˘ a tr˘ aiasc˘ a multe zile pe p˘ amânt. „Cinste¸ ste pe tat˘ al t˘ au s ¸i pe mama ta ca s˘ a¸ ti se lungeasc˘ a zilele în ¸ tara pe care ¸ ti-o va da Domnul, Dumnezeul ˘ de tat˘ t˘ au.“ (Exodul 20, 12). Prin ascultarea dovedit˘ a fa¸ ta al s ¸i mama Sa, Domnul Hristos a fost un exemplu pentru to¸ ti copiii s ¸i tinerii; îns˘ a ast˘ azi, copiii nu urmeaz˘ a exemplul pe care l-a dat El, iar rezultatul sigur va fi scurtarea zilelor lor. „Binecuvântat s˘ a fie Dumnezeu, Tat˘ al Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvânt˘ ari duhovnice¸ sti, în locurile cere¸ sti, în Hristos. În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca s˘ a fim sfin¸ ti s ¸i f˘ ar˘ a prihan˘ a înaintea Lui, dup˘ a ce, în dragostea Lui, ne-a rânduit mai dinainte s˘ a fim înfia¸ ti prin Isus Hristos, dup˘ a buna pl˘ acere a voii Sale.“ (Ephesians 1, 3-5). Înainte de a fi puse temeliile p˘ amântului, a fost f˘ acut un leg˘ amânt care prevedea c˘ a to¸ ti cei care aveau s˘ a fie ascult˘ atori, to¸ ti cei care prin harul îmbel¸ sugat al lui Dumnezeu aveau s˘ a devin˘ a sfin¸ ti în caracter, f˘ ar˘ a vin˘ a înaintea lui Dumnezeu, însu¸ sindu-¸ si acest har, urmau s˘ a fie copii ai lui Dumnezeu. Acest leg˘ amânt, f˘ acut în ve¸ snicie, a fost încheiat cu Avraam, cu sute de ani înainte de a veni Hristos. Cu cât interes a studiat Domnul Hristos neamul omenesc, spre a vedea dac˘ a oamenii vor trage foloase de pe urma promisiunii f˘ acute! „Si ¸ via¸ ta ve¸ snic˘ a este aceasta: s˘ a Te cunoasc˘ a pe Tine, singurul Dumnezeu adev˘ arat, s ¸i pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.“ (Ioan

Înv˘ a¸ ta ˘ torul divin

355

17, 3). Aceste cuvinte deschid ochii pentru ca to¸ ti s˘ a poat˘ a vedea. [404] Cunoa¸ sterea lui Dumnezeu este o cunoa¸ stere care nu trebuie l˘ asat˘ a deoparte atunci când timpul nostru de prob˘ a se încheie, o cunoa¸ stere care este de cel mai mare folos pentru lume s ¸i pentru noi, fiecare, în mod individual. Atunci, de ce s˘ a d˘ am noi la o parte Cuvântul lui Dumnezeu, când el este în¸ telepciune s ¸i mântuire? „De aceea, cu atât mai mult trebuie s˘ a ne ¸ tinem de lucrurile pe care le-am auzit, ca s˘ a nu fim dep˘ arta¸ ti de ele. C˘ aci, dac˘ a Cuvântul vestit prin îngeri s-a dovedit nezguduit, s ¸i dac˘ a orice abatere s ¸i orice neascultare s ¸i-a primit o ˘ de dreapt˘ a r˘ aspl˘ atire, cum vom sc˘ apa noi dac˘ a st˘ am nep˘ as˘ atori fa¸ ta ˘ o mântuire a¸ sa de mare.“ (Evrei 2, 1-3). Noi suntem nep˘ as˘ atori fa¸ ta de mântuirea noastr˘ a dac˘ a acord˘ am autorilor care nu au decât o idee confuz˘ a de ceea ce înseamn˘ a religia locul cel mai important s ¸i cel mai mare respect s ¸i facem din Biblie un lucru secundar. Cei care au fost lumina¸ ti cu privire la adev˘ ar pentru aceste zile de pe urm˘ a ˘ turi, în c˘ nu vor g˘ asi înv˘ a¸ ta ar¸ tile studiate în general ast˘ azi, cu privire la lucrurile care se vor abate asupra lumii noastre; îns˘ a Biblia este plin˘ a de cuno¸ stin¸ ta lui Dumnezeu s ¸i este în stare s˘ a-i înve¸ te pe elevi ˘s s ¸i studen¸ ti s˘ a fie utili în aceast˘ a via¸ ta ¸i în vederea vie¸ tii ve¸ snice. Studia¸ ti cu aten¸ tie primul capitol din Evrei. Dovedi¸ ti interes ˘ de Scripturi. Citi¸ fa¸ ta ti-le s ¸i studia¸ ti-le cu aten¸ tie. „În ele socoti¸ ti c˘ a ave¸ ti via¸ ta ve¸ snic˘ a“, spunea Domnul Hristos, „dar tocmai ele m˘ arturisesc despre Mine.“ Pentru noi, totul este s˘ a avem o cunoa¸ stere ˘ , individual˘ din experien¸ ta a, a lui Dumnezeu s ¸i a lui Isus Hristos, pe care L-a trimis El. „C˘ aci via¸ ta ve¸ snic˘ a este aceasta: s˘ a Te cunoasc˘ a pe Tine, singurul Dumnezeu adev˘ arat, s ¸i pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.“ [405] Special Testimonies On Education, 23 martie, 1896.

Adev˘ arata educa¸ tie
„Descoperirea cuvintelor Tale d˘ a lumin˘ a, d˘ a pricepere celor f˘ ar˘ a r˘ autate“ (Psalmii 119, 130) — acelora care nu socotesc c˘ as ¸tiu totul, ci sunt dornici s˘ a înve¸ te. Care a fost lucrarea solului trimis de Dumnezeu în lumea noastr˘ a? Singurul Fiu al lui Dumnezeu Si-a ¸ îmbr˘ acat divinitatea în umanitate s ¸i a venit în lumea noastr˘ a ca înv˘ a˘ tor, pentru a descoperi adev˘ ¸ ta arul în contrast cu minciuna. Adev˘ arul, adev˘ arul mântuitor, nu a lâncezit niciodat˘ a pe limba Sa, nu a întârziat niciodat˘ a în mâinile Sale, ci a fost expus cu limpezime s ¸i definit cu claritate în mijlocul întunericului moral care predomin˘ a în lumea noastr˘ a. Pentru aceast˘ a lucrare, El a p˘ ar˘ asit cur¸ tile cere¸ sti. El a spus despre Sine Însu¸ si: „Pentru aceasta am venit în lume, ca s˘ a m˘ arturisesc despre adev˘ ar“ (Ioan 18, 37). Adev˘ arul ie¸ sea de pe buzele Sale cu prospe¸ time s ¸i putere, ca o nou˘ a descoperire. El era calea, adev˘ arul s ¸i via¸ ta. Via¸ ta Sa, dat˘ a pentru aceast˘ a lume p˘ ac˘ atoas˘ a, a fost plin˘ a de ardoare s ¸i rezultate memorabile; c˘ aci lucrarea Sa avea s˘ a salveze suflete pre¸ tioase. El a venit pentru a fi adev˘ arata lumin˘ a care str˘ aluce¸ ste în mijlocul întunericului moral al supersti¸ tiei s ¸i r˘ at˘ acirii s ¸i a fost anun¸ tat de un glas din cer care a proclamat: „Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi g˘ asesc pl˘ acerea.“ Iar la schimbarea ˘ , glasul ceresc a fost auzit din nou: „Acesta este Fiul Meu prea la fa¸ ta iubit în care Îmi g˘ asesc pl˘ acerea; de El s˘ a asculta¸ ti.“ „În adev˘ ar, Moise a zis p˘ arin¸ tilor no¸ stri: «Domnul, Dumnezeul vostru, v˘ a va ridica dintre fra¸ tii vo¸ stri un prooroc ca mine; pe El s˘ a-L asculta¸ ti în tot ce v˘ a va spune. Si ¸ oricine nu va asculta de Proorocul acela, va fi nimicit cu des˘ avâr¸ sire din mijlocul norodului».“ (Faptele Apostolilor 3, 22.23). Domnul Hristos a adus lumii noastre o cunoa¸ stere sigur˘ a cu privire la Dumnezeu, iar tuturor acelora care au primit s ¸i ascultat cuvântul S˘ au, le-a dat puterea s˘ a devin˘ a fii ai lui Dumnezeu. Acela care a venit de la Dumnezeu în lumea noastr˘ a ˘ turi asupra tuturor subiectelor esen¸ a dat înv˘ a¸ ta tiale, pentru ca omul [406] s˘ as ¸tie cum poate g˘ asi c˘ ararea c˘ atre cer. Pentru el, adev˘ arul era o realitate întotdeauna prezent˘ as ¸i evident˘ a; El nu a prezentat sugestii 356

Adev˘ arata educa¸ tie

357

sau sentimente, no¸ tiuni sau p˘ areri, ci a prezentat doar adev˘ arul curat, trainic s ¸i mântuitor. Tot ceea ce nu este cuprins în adev˘ ar constituie lucrarea bâjbâit˘ a a omului. A¸ sa-zi¸ sii oameni mari s ¸i înv˘ a¸ ta¸ ti ai lumii pot fi nes˘ abui¸ ti în ochii lui Dumnezeu, s ¸i dac˘ a lucrurile stau astfel, afirma¸ tiile ˘ torilor lor, de¸ pompoase ale înv˘ a¸ ta si se poate s˘ a plac˘ as ¸i s˘ a satisfac˘ a sim¸ turile s ¸i de¸ si s-ar putea s˘ a fie transmise din veac în veac s ¸i s˘ a fie balansate în leag˘ anul credin¸ tei populare, constituie o am˘ agire s ¸i o în¸ sel˘ aciune, dac˘ a nu se g˘ asesc în lec¸ tiile inspirate ale Domnului Hristos. El este sursa adev˘ aratei în¸ telepciuni; c˘ aci El S-a a¸ sezat pe Sine exact la acela¸ si nivel cu Dumnezeul Cel ve¸ snic. În umanitatea Sa, slava luminii cere¸ sti a c˘ azut direct asupra Lui s ¸i de la El asupra lumii, pentru a fi reflectat˘ a apoi de c˘ atre to¸ ti aceia care Îl primesc s ¸i cred în El, amestecat˘ a fiind cu des˘ avâr¸ sirea caracterului S˘ au s ¸i str˘ alucirea propriului S˘ au caracter. În timp ce Domnul Hristos st˘ atea în mod distinct prin personalitatea Sa uman˘ as ¸i f˘ acea apel într-un limbaj izbitor, dar simplu, c˘ atre omenire, El era atât de des˘ avâr¸ sit unit cu Dumnezeu, încât vocea Sa venea cu autoritate, ca fiind glasul lui Dumnezeu din centrul slavei. În raportul s˘ au, Ioan, inspirat de Duhul Sfânt, spune despre Hristos: „La început era Cuvântul s ¸i Cuvântul era cu Dumnezeu s ¸i Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost f˘ acute prin El; s ¸i nimic din ce a fost f˘ acut, n-a fost f˘ acut f˘ ar˘ a El“ (Ioan 1, 1-3). Aceasta este cea mai pre¸ tioas˘ a desf˘ as ¸urare a adev˘ arului clar, care î¸ si r˘ aspânde¸ ste lumina sa divin˘ as ¸i slava sa asupra ˘ tur˘ tuturor celor care îl primesc. Ce înv˘ a¸ ta a mai important˘ a poate fi ˘ despre c˘ primit˘ a decât aceea din Cartea care înva¸ ta aderea omului s ¸i despre consecin¸ tele p˘ acatului care a deschis calea pentru nenorociri ˘ , de asemenea, despre prima venire a asupra lumii noastre; care înva¸ ta lui Hristos, un prunc neajutorat, n˘ ascut într-un staul s ¸i leg˘ anat într-o iesle. Istoria vie¸ tii lui Hristos trebuie studiat˘ a, comparându-se scriptur˘ a cu scriptur˘ a, pentru ca noi s˘ a putem înv˘ a¸ ta cea mai important˘ a [407] lec¸ tie. Care sunt condi¸ tiile mântuirii? Ca fiin¸ te inteligente, înzestrate cu în˘ despre su¸ siri s ¸i responsabilit˘ a¸ ti personale, noi putem lua cuno¸ stin¸ ta soarta noastr˘ a viitoare, ve¸ snic˘ a; c˘ aci raportul Scripturii dat de c˘ atre Ioan, sub inspira¸ tia Duhului Sfânt, nu con¸ tine condi¸ tii care s˘ a nu

358

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

fie u¸ sor de în¸ teles s ¸i care s˘ a nu suporte cea mai asidu˘ as ¸i critic˘ a investigare. ˘ tor trimis de Dumnezeu, iar Domnul Hristos a fost un Înv˘ a¸ ta cuvintele Sale nu erau pleav˘ a sau ceva neînsemnat. Îns˘ a for¸ ta majo˘ turilor omene¸ rit˘ a¸ tii înv˘ a¸ ta sti const˘ a în afirma¸ tii, presupuneri, s ¸i nu în ˘ torii din zilele noastre pot face uz doar de abilitatea adev˘ ar. Înv˘ a¸ ta ˘ torilor dinaintea lor; s educat˘ a a înv˘ a¸ ta ¸i cu toat˘ a importan¸ ta ce poate fi ata¸ sat˘ a de cuvintele celor mai mari autori, exist˘ a o incapacitate con¸ stient˘ a de a-i duce la primul mare principiu, Sursa în¸ telepciunii ˘ torii î¸ care nu d˘ a gre¸ s, din care înv˘ a¸ ta si dobândesc autoritatea. Exist˘ a ˘ dureroas˘ o nesiguran¸ ta a, o c˘ autare continu˘ as ¸i dorin¸ ta de a avea acele asigur˘ ari care pot fi g˘ asite doar la Dumnezeu. Se poate suna din trâmbi¸ ta m˘ are¸ tiei omene¸ sti, îns˘ a aceasta scoate un sunet neclar; aceasta nu este vrednic˘ a de crezare s ¸i mântuirea sufletelor omene¸ sti nu poate fi l˘ asat˘ a pe seama ei. O mul¸ time de tradi¸ tii, care doar seam˘ an˘ a a adev˘ ar, au fost aduse în sistemul educa¸ tional, care nu-l vor ajuta niciodat˘ a pe cel care ˘ s˘ ˘ , astfel încât s˘ înva¸ ta a tr˘ aiasc˘ a în aceast˘ a via¸ ta a poat˘ a dobândi via¸ ta ve¸ snic˘ a. Literatura adus˘ a în s ¸colile noastre, scris˘ a de necredincio¸ si, a¸ sa-zi¸ si oameni în¸ telep¸ ti, nu con¸ tine acea educa¸ tie de care trebuie s˘ a beneficieze elevii s ¸i studen¸ tii. Nu este esen¸ tial ca ei s˘ a fie educa¸ ti ˘ pentru a absolvi aceste s în aceast˘ a privin¸ ta ¸coli, pentru s ¸coala care este în ceruri. Nenum˘ aratele tradi¸ tii care sunt înv˘ a¸ tate nu suport˘ a ˘ turile Aceluia care a venit spre a ar˘ compara¸ tie cu înv˘ a¸ ta ata calea spre ceruri. Domnul Hristos înv˘ a¸ ta cu autoritate. Predica de pe munte este o realizare minunat˘ as ¸i totu¸ si atât de simpl˘ a, încât s ¸i un copil o poate studia f˘ ar˘ a a o în¸ telege gre¸ sit. Muntele Fericirilor este o reprezentare a locului înalt pe care a stat Domnul Hristos. El a vorbit cu o autoritate care Îi apar¸ tinea în exclusivitate. Fiecare propozi¸ tie pe [408] care o rostea venea de la Dumnezeu. El era Cuvântul s ¸i În¸ telepciunea lui Dumnezeu s ¸i El prezenta întotdeauna Cuvântul cu puterea lui Dumnezeu. „Cuvintele pe care vi le spun Eu“, spunea El, „sunt duh ˘ “. s ¸i via¸ ta Ceea ce în sfaturile cere¸ sti Tat˘ al s ¸i Fiul au socotit esen¸ tial pentru mântuirea omului a fost definit înc˘ a din ve¸ snicie prin adev˘ aruri infinite, pe care fiin¸ tele m˘ arginite trebuie s˘ a le în¸ teleag˘ a. Au fost ˘ turilor despre neprih˘ f˘ acute descoperiri în privin¸ ta înv˘ a¸ ta anire, pentru ˘s ca omul lui Dumnezeu s˘ a-¸ si poat˘ a înnobila propria via¸ ta ¸i pe cea a

Adev˘ arata educa¸ tie

359

semenilor s˘ ai nu doar prin de¸ tinerea adev˘ arului, ci s ¸i prin transmiterea lui. „Toat˘ a Scriptura este inspirat˘ a de Dumnezeu s ¸i de folos ca s˘ a înve¸ te, s˘ a mustre, s˘ a îndrepte, s˘ a dea în¸ telepciune în neprih˘ anire, pentru ca omul lui Dumnezeu s˘ a fie des˘ avâr¸ sit s ¸i cu totul destoinic pentru orice lucrare bun˘ a“. „Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu s ¸i înaintea lui Hristos Isus, care are s˘ a judece viii s ¸i mor¸ tii, s ¸i pentru ar˘ atarea s ¸i împ˘ ar˘ a¸ tia Sa: propov˘ aduie¸ ste Cuvântul, st˘ aruie¸ ste asupra lui la timp s ¸i ne la timp, mustr˘ a, ceart˘ a, îndeamn˘ a cu toat˘ a blânde¸ tea ˘ tura. C˘ s ¸i înv˘ a¸ ta aci va veni vremea când oamenii nu vor putea s˘ a ˘ tura s˘ sufere înv˘ a¸ ta an˘ atoas˘ a; ci îi vor gâdila urechile s˘ a aud˘ a lucruri ˘ turi dup˘ pl˘ acute, s ¸i î¸ si vor da înv˘ a¸ ta a poftele lor.“ (2 Timotei 3, 16.17; 4, 1-3). ˘ tura Sa nici un fel de s ˘ Domnul Isus n-a introdus în înv˘ a¸ ta ¸tiin¸ ta ˘ tura Sa este plin˘ ˘ tor, omeneasc˘ a. Înv˘ a¸ ta a de adev˘ arul m˘ are¸ t, în˘ al¸ ta mântuitor, cu care nu se pot compara nici cele mai mari ambi¸ tii s ¸i ˘ n˘ ascociri omene¸ sti; s ¸i cu toate acestea, lucruri de mic˘ a importan¸ ta preocup˘ a min¸ tile oamenilor. Marele plan de mântuire a unui neam dec˘ azut a fost îndeplinit în via¸ ta lui Hristos în trup omenesc. Acest plan de restaurare a chipului moral al lui Dumnezeu în omenirea dec˘ azut˘ a a p˘ atruns cu totul via¸ ta s ¸i caracterul Domnului Hristos. M˘ are¸ tia Sa nu s-a putut întrep˘ atrunde cu s ¸tiin¸ ta omeneasc˘ a, ce se va deconecta de marea surs˘ a a în¸ telepciunii într-o zi. Subiectul s ¸tiin¸ tei omene¸ sti nu a ie¸ sit niciodat˘ a de pe buzele Sale sfinte. Crezând s ¸i împlinind cuvintele lui Dumnezeu, El a separat familia omeneasc˘ a de carul lui Satana. El era con¸ stient de teribila nenorocire care atârna asupra neamului omenesc s ¸i a venit s˘ a salveze suflete prin propria [409] Lui neprih˘ anire, aducând lumii asigurarea deplin˘ a a n˘ adejdii s ¸i o u¸ surare complet˘ a. Se poate dobândi cuno¸ stin¸ ta uzual˘ a în lume; c˘ aci to¸ ti oamenii sunt proprietatea lui Dumnezeu s ¸i sunt prelucra¸ ti de Dumnezeu pentru a îndeplini voia Sa în anumite domenii, chiar atunci când ei refuz˘ a pe omul Isus Hristos ca Mântuitor al lor. Felul în care Dumnezeu îi folose¸ ste pe oameni nu este în¸ teles întotdeauna, îns˘ a El îi folose¸ ste. Dumnezeu le încredin¸ teaz˘ a oamenilor talente s ¸i geniu inventiv, pentru ca marea Sa lucrare s˘ a poat˘ a fi împlinit˘ a în lume. Oamenii cred c˘ a inven¸ tiile min¸ tilor omene¸ sti vin de la om, îns˘ a Dumnezeu este în spatele acestor lucruri. El a fost Acela care a f˘ acut s˘ a fie inventate mijloacele de c˘ al˘ atorie rapid˘ a, în vederea marii zile a preg˘ atirii.

360

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

Felul în care oamenii s ¸i-au folosit capacit˘ a¸ tile, neutilizându-le corect s ¸i f˘ acând abuz de talentele date lor de Dumnezeu, a adus confuzie în lume. Ei au renun¸ tat la protec¸ tia Domnului Hristos, punându-se sub tutela marelui r˘ azvr˘ atit, prin¸ tul întunericului. Numai omul este r˘ aspunz˘ ator pentru focul str˘ ain care a fost amestecat cu cel sacru. Acumularea atâtor lucruri care slujesc patimii s ¸i ambi¸ tiei a adus asupra lumii judecata lui Dumnezeu. Când sunt în dificult˘ a¸ ti, filozofii s ¸i oamenii mari ai p˘ amântului doresc s˘ a-¸ si satisfac˘ a mintea f˘ ar˘ a s˘ a fac˘ a apel la Dumnezeu. Ei fac caz de filozofia lor cu privire la ceruri s ¸i p˘ amânt s ¸i caut˘ a explica¸ tii pentru pl˘ agi, ciumi, epide˘. mii, cutremure de p˘ amânt s ¸i foamete potrivit cu a¸ sa-zisa lor s ¸tiin¸ ta Ei încearc˘ a s˘ a r˘ aspund˘ a la sute de întreb˘ ari legate de crea¸ tiune s ¸i ˘ , spunând pur s providen¸ ta ¸i simplu: aceasta este o lege a naturii. Exist˘ a legi ale naturii, îns˘ a ele sunt în armonie cu toat˘ a lucrarea lui Dumnezeu; dar când mul¸ timile de domni s ¸i dumnezei încearc˘ a s˘ a explice principiile s ¸i providen¸ ta care apar¸ tin numai lui Dumnezeu, prezentând lumii un foc str˘ ain în loc de cel divin, aceasta înseamn˘ a confuzie. Mecanismul p˘ amântului s ¸i al cerurilor necesit˘ a multe fe¸ te pentru fiecare roat˘ a, pentru a se putea vedea Mâna de dincolo de ro¸ ti, care aduce ordine des˘ avâr¸ sit˘ a acolo unde este numai dezordine. [410] Dumnezeul Cel viu s ¸i adev˘ arat este necesar a fi pretutindeni. Daniel 2 relateaz˘ a una dintre cele mai interesante s ¸i importante întâmpl˘ ari. Nebucadne¸ tar, împ˘ aratul Babilonului, a visat un vis pe care nu s ¸i l-a putut aminti când s-a trezit. „Atunci împ˘ aratul a poruncit s˘ a cheme pe vr˘ ajitori, pe cititorii în stele, pe descânt˘ atori s ¸i pe haldei“, pe aceia pe care el îi în˘ al¸ tase s ¸i de care depindea, s ¸i, relatând întâmplarea, le-a cerut s˘ a-i spun˘ a visul. În¸ telep¸ tii st˘ ateau în fa¸ ta lui înfrico¸ sa¸ ti; c˘ aci ei nu aveau nici o raz˘ a de lumin˘ a cu privire la acest vis. Ei au putut spune doar atât: „Ve¸ snic s˘ a tr˘ aie¸ sti, împ˘ arate! Spune robilor t˘ ai visul, s ¸i-¸ ti vom ar˘ ata tâlcuirea lui!“ (Daniel 2, 4). „Împ˘ aratul a luat iar˘ as ¸i cuvântul s ¸i a zis haldeilor: «Mi-a sc˘ apat din minte lucrul acela; dac˘ a nu-mi ve¸ ti face cunoscut visul s ¸i tâlcuirea lui, ve¸ ti fi f˘ acu¸ ti buc˘ a¸ ti s ¸i casele voastre vor fi pref˘ acute într-un morman de murd˘ arii. Dar dac˘ a-mi ve¸ ti spune visul s ¸i tâlcuirea lui, ve¸ ti primi de la mine daruri s ¸i r˘ aspl˘ atiri s ¸i mare cinste; de aceea, spune¸ ti-mi visul s ¸i t˘ alm˘ acirea lui».“ (Daniel 2, 5-6). În¸ telep¸ tii i-au r˘ aspuns la fel: „S˘ a spun˘ a împ˘ aratul robilor t˘ ai visul s ¸i i-l vom t˘ alm˘ aci!“ (Daniel 2, 7).

Adev˘ arata educa¸ tie

361

Nebucadne¸ tar a început s˘ a vad˘ a c˘ a oamenii în care se încrezuse pentru a-i dezlega tainele prin în¸ telepciunea lor înfumurat˘ a l-au l˘ asat cu totul neajutorat s ¸i a spus: „V˘ ad, cu adev˘ arat, c˘ a vre¸ ti s˘ a c⸠stiga¸ ti vreme, pentru c˘ a vede¸ ti c˘ a lucrul mi-a sc˘ apat din minte. Dac˘ a deci nu-mi ve¸ ti spune visul, v˘ a a¸ steapt˘ a pe to¸ ti aceea¸ si soart˘ a, fiindc˘ a vre¸ ti s˘ a v˘ a în¸ telege¸ ti ca s˘ a-mi spune¸ ti minciuni s ¸i neadev˘ aruri, pân˘ a se vor schimba vremurile. De aceea, spune¸ ti-mi visul, ca s˘ as ¸tiu dac˘ a sunte¸ ti în stare s˘ a mi-l s ¸i tâlcui¸ ti.“ Haldeii i-au r˘ aspuns împ˘ aratului: „Nu este nimeni pe p˘ amânt care s˘ a poat˘ a spun˘ a ce cere împ˘ aratul; de aceea, niciodat˘ a, nici un împ˘ arat, oricât de mare s ¸i puternic ar fi fost, n-a cerut a¸ sa ceva de la nici un vr˘ ajitor, cititor în stele sau haldeu. Ce cere împ˘ aratul este greu; nu este nimeni care s˘ a spun˘ a lucrul acesta ˘ nu este printre muritori!“ împ˘ aratului, afar˘ a de zei, a c˘ aror locuin¸ ta (Daniel 2, 8-11). Atunci împ˘ aratul „s-a mâniat s ¸i s-a sup˘ arat foarte [411] tare. A poruncit s˘ a nimiceasc˘ a pe to¸ ti în¸ telep¸ tii Babilonului“ (Daniel 2, 12). Auzind despre aceast˘ a hot˘ arâre, „Daniel s-a dus la împ˘ arat s ¸i l-a rugat s˘ a-i dea vreme ca s˘ a dea împ˘ aratului tâlcuirea. Apoi Daniel s-a dus în casa lui s ¸i a spus despre lucrul acesta tovar˘ as ¸ilor s˘ ai, Hanania, Mi¸ sael s ¸i Azaria, rugându-i s˘ a cear˘ a îndurarea Dumnezeului cerurilor pentru aceast˘ a tain˘ a“ (Daniel 2, 16-18). Duhul Domnului S-a rev˘ arsat asupra lui Daniel s ¸i a tovar˘ as ¸ilor s˘ ai s ¸i taina i-a fost descoperit˘ a lui Daniel într-o vedenie de noapte. Când a început s˘ a relateze cele întâmplate, împ˘ aratului i-a revenit proasp˘ at în minte visul s ¸i i-a dat s ¸i t˘ alm˘ acirea, ar˘ atând evenimentele extraordinare care aveau s˘ a se desf˘ as ¸oare de-a lungul istoriei profetice. Domnul era la lucru în împ˘ ar˘ a¸ tia Babilonului, transmi¸ tând lumin˘ a celor patru robi evrei, pentru ca El s˘ a-Si ¸ poat˘ a reprezenta lucrarea înaintea poporului. El avea s˘ a descopere c˘ a are putere asupra împ˘ ar˘ a¸ tiilor lumii, c˘ a poate ridica s ¸i doborî pe împ˘ ara¸ ti. Împ˘ aratul care era mai presus de to¸ ti împ˘ ara¸ tii transmitea marele adev˘ ar împ˘ aratului Babilonului, trezind în mintea sa un sim¸ t al responsabilit˘ a¸ tii ˘ de Dumnezeu. El a v˘ fa¸ ta azut contrastul dintre în¸ telepciunea lui Dumnezeu s ¸i în¸ telepciunea celor mai mul¸ ti în¸ telep¸ ti din împ˘ ar˘ a¸ tia sa. Domnul le-a dat reprezentan¸ tilor S˘ ai credincio¸ si lec¸ tii de sus din ceruri s ¸i Daniel a spus înaintea în¸ telep¸ tilor împ˘ aratului Babilonului: „Binecuvântat s˘ a fie Numele lui Dumnezeu din ve¸ snicie în ve¸ sni-

362

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

cie! A Lui este în¸ telepciunea s ¸i puterea. El schimb˘ a vremurile s ¸i împrejur˘ arile; El r˘ astoarn˘ as ¸i pune pe împ˘ ara¸ ti; El d˘ a în¸ telepciune în¸ telep¸ tilor s ¸i pricepere celor pricepu¸ ti. El descoper˘ a ce este adânc s ¸i ascuns; El s ¸tie ce este în întuneric s ¸i la El locuie¸ ste lumina.“ (Daniel 2, 20-22). „Dar este în ceruri un Dumnezeu care descoper˘ a tainele s ¸i care face cunoscut împ˘ aratului Nebucadne¸ tar ce se va întâmpla în vremurile de pe urm˘ a.“ (Daniel 2, 28). Nu a fost adus˘ a slav˘ a oamenilor care erau prezic˘ atori în împ˘ ar˘ a¸ tie; ci acei oameni care s ¸i-au pus [412] toat˘ a încrederea lor în Dumnezeu, c˘ autând har, putere s ¸i iluminare divin˘ a, au fost ale¸ si ca reprezentan¸ ti ai împ˘ ar˘ a¸ tiei lui Dumnezeu în Babilonul cel nelegiuit s ¸i idolatru. Evenimentele istorice relatate în visul împ˘ aratului aveau însemn˘ atate pentru el; îns˘ a visul i-a fost s ¸ters din minte pentru ca în¸ telep¸ tii, prin a¸ sa-zisa lor în¸ telegere a tainelor, s˘ a nu-i dea acestuia o interpretare fals˘ a. Lec¸ tiile cuprinse în acest vis au fost date de Dumnezeu pentru cei din zilele noastre. Incapacitatea în¸ telep¸ tilor de a relata visul este o reprezentare a în¸ telep¸ tilor din zilele noastre, care nu au ˘ de la Cel Prea Înalt s discern˘ amânt, pricepere s ¸i cuno¸ stin¸ ta ¸i de aceea nu sunt în stare s˘ a în¸ teleag˘ a profe¸ tiile. Cei mai înv˘ a¸ ta¸ ti în s ¸tiin¸ ta lumii, care nu caut˘ a s˘ a vad˘ a ce spune Dumnezeu în Cuvântul S˘ au s ¸i nu î¸ si deschid inimile pentru a primi acel cuvânt spre a-l transmite s ¸i altora, nu sunt reprezentan¸ ti ai S˘ ai. Nu oamenii mari s ¸i înv˘ a¸ ta¸ ti, regii s ¸i nobilii p˘ amântului vor fi cei care vor primi adev˘ arul despre via¸ ta ve¸ snic˘ a, de¸ si acesta li se va face cunoscut. Expunerea visului de c˘ atre Daniel în fa¸ ta împ˘ aratului, a c˘ arui descoperire fusese dat˘ a de Dumnezeu, i-a adus lui Daniel onoare s ¸i m˘ are¸ tie. „Împ˘ aratul Nebucadne¸ tar a c˘ azut cu fa¸ ta la p˘ amânt s ¸i s-a închinat înaintea lui Daniel s ¸i a poruncit s˘ a i se aduc˘ a jertfe de mâncare s ¸i miresme. Împ˘ aratul a vorbit lui Daniel s ¸i a zis: «Cu adev˘ arat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor s ¸i Domnul împ˘ ara¸ tilor, s ¸i El descoper˘ a tainele, fiindc˘ a ai putut s˘ a descoperi taina aceasta!» Apoi împ˘ aratul a în˘ al¸ tat pe Daniel s ¸i i-a dat daruri multe s ¸i bogate; i-a dat st˘ apânire peste tot ¸ tinutul Babilonului s ¸i l-a pus ca cea mai înalt˘ a c˘ apetenie a tuturor în¸ telep¸ tilor Babilonului. Daniel a rugat pe împ˘ arat s˘ a dea grija trebilor ¸ tinutului Babilonului în mâna lui Sadrac, ¸ Me¸ sac s ¸i Abed-Nego. Daniel îns˘ a a r˘ amas în curtea împ˘ aratului“ (Daniel 2, 46-49), locul unde se f˘ acea judecata, iar cei trei tovar˘ as ¸i ai lui au fost f˘ acu¸ ti consilieri, judec˘ atori s ¸i conduc˘ atori

Adev˘ arata educa¸ tie

363

în ¸ tar˘ a. Ace¸ sti oameni nu s-au umflat de mândrie, ci ei au v˘ azut s ¸i s-au bucurat c˘ a Dumnezeu a fost recunoscut mai presus de to¸ ti [413] puternicii p˘ amântului s ¸i c˘ a împ˘ ar˘ a¸ tia Sa a fost în˘ al¸ tat˘ a mai presus de toate împ˘ ar˘ a¸ tiile p˘ amântului. A¸ sadar, vedem c˘ a, de¸ si se poate ob¸ tine cea mai înalt˘ a educa¸ tie p˘ amânteasc˘ a, totu¸ si oamenii care o de¸ tin pot fi ne¸ stiutori în privin¸ ta celor dintâi principii care îi fac s˘ a fie supu¸ si ai Împ˘ ar˘ a¸ tiei lui Dumne˘ tura omeneasc˘ zeu. Înv˘ a¸ ta a nu poate oferi calificarea necesar˘ a pentru împ˘ ar˘ a¸ tie. Supu¸ sii împ˘ ar˘ a¸ tiei lui Hristos nu ajung acolo prin forme s ¸i ceremonii sau prin studierea a numeroase c˘ ar¸ ti. „Si ¸ via¸ ta ve¸ snic˘ a este aceasta: s˘ a Te cunoasc˘ a pe Tine, singurul Dumnezeu adev˘ arat, s ¸i pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.“ Membrii împ˘ ar˘ a¸ tiei lui Hristos sunt m˘ adulare ale trupului S˘ au, El Însu¸ si fiind Capul acestuia. Ei sunt ale¸ sii lui Dumnezeu, fiii S˘ ai, „o preo¸ tie împ˘ ar˘ ateasc˘ a, un neam sfânt, o semin¸ tie aleas˘ a“, pentru a putea aduce laude Aceluia pe care El i-a chemat din întuneric la lumina Sa minunat˘ a. „C˘ aci tu e¸ sti un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul t˘ au; Domnul, Dumnezeul t˘ au, te-a ales ca s˘ a fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe fa¸ ta p˘ amântului. Nu doar pentru c˘ a întrece¸ ti la num˘ ar pe toate celelalte popoare S-a alipit Domnul de voi s ¸i v-a ales, c˘ aci voi sunte¸ ti cel mai mic dintre toate popoarele. Ci pentru c˘ a Domnul v˘ a iube¸ ste, pentru c˘ a a vrut s˘ a¸ tin˘ a jur˘ amântul pe care l-a f˘ acut p˘ arin¸ tilor vo¸ stri, pentru aceea v-a scos Domnul cu mâna Lui puternic˘ as ¸i v-a izb˘ avit din casa robiei, din mâna lui Faraon, împ˘ aratul Egiptului. S˘ as ¸tii dar c˘ a Domnul, Dumnezeul t˘ au, este singurul Dumnezeu. El este un Dumnezeu credincios s ¸i θ si ¸ tine leg˘ amântul s ¸i îndurarea pân˘ a la al miilea neam de oameni ˘ de cei ce-L iubesc s fa¸ ta ¸i p˘ azesc poruncile Lui. Dar r˘ aspl˘ ate¸ ste îndat˘ a pe cei ce-L ur˘ asc, s ¸i-i pierde; nu d˘ a nici o p˘ asuire celui ce-L ur˘ as ¸te, ci-i r˘ aspl˘ ate¸ ste îndat˘ a. De aceea, p˘ aze¸ ste poruncile, legile s ¸i rânduielile pe care ¸ ti le dau azi s ¸i împline¸ ste-le.“ (Deuteronom 7, 6-11). Dac˘ a poruncile lui Dumnezeu sunt ¸ tinute, timp de o mie de genera¸ tii, aceasta va conduce în Împ˘ ar˘ a¸ tia lui Dumnezeu, în prezen¸ ta [414] lui Dumnezeu s ¸i a sfin¸ tilor S˘ ai îngeri. Acesta este un argument care nu poate fi contrazis. Poruncile lui Dumnezeu vor dura cât timpul s ¸i ve¸ snicia. Atunci ele ne sunt date ca o povar˘ a? Nu. „Si ¸ Domnul ne-a poruncit s˘ a¸ tinem toate aceste porunci, s˘ a ne temem de Domnul pentru bine-le nostru pentru

364

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

˘ , a¸ totdeauna, pentru a ne putea p˘ astra în via¸ ta sa cum suntem ast˘ azi.“ Domnul a dat poporului S˘ au porunci, pentru ca, ascultând de ele, copiii S˘ ai s˘ a-¸ si poat˘ a p˘ astra s˘ an˘ atatea fizic˘ a, mintal˘ as ¸i moral˘ a. Ei aveau s˘ a tr˘ aiasc˘ a prin ascultare; îns˘ a moartea este rezultatul sigur al neascult˘ arii de Legea lui Dumnezeu. Scripturile Vechiului s ¸i Noului Testament trebuie studiate zilnic. Cercet˘ atorul acestora, care caut˘ a în mod continuu s˘ a înve¸ te s ¸i s˘ a în¸ teleag˘ a c˘ aile s ¸i lucr˘ arile Sale, va ajunge plin de cuno¸ stin¸ ta s ¸i în¸ telepciunea lui Dumnezeu. Biblia trebuie s˘ a fie lumina noastr˘ a, educatorul nostru. Când Îl vom recunoa¸ ste pe Dumnezeu în toate c˘ aile noastre; când tinerii sunt educa¸ ti s˘ a cread˘ a c˘ a Dumnezeu trimite ploaia s ¸i str˘ alucirea soarelui din ceruri, f˘ acând plantele s˘ a înfloreasc˘ a; când ei sunt înv˘ a¸ ta¸ ti c˘ a toate binecuvânt˘ arile vin de la El; când, cu credincio¸ sie, ei Îl recunosc pe Dumnezeu s ¸i î¸ si îndeplinesc datoriile zi de zi, Dumnezeu va fi prezent în toate gândurile lor; ei se pot încrede în El pentru mâine s ¸i acea nelini¸ ste care aduce nefericirea pentru atât de multe vie¸ ti va fi înl˘ aturat˘ a. „C˘ auta¸ ti mai întâi Împ˘ ar˘ a¸ tia cerurilor s ¸i neprih˘ anirea Lui; s ¸i toate celelalte lucruri vi se vor da pe deasupra.“ (Matei 6, 33). Cea dintâi lec¸ tie din orice sistem de educa¸ tie este aceea de a cunoa¸ ste s ¸i în¸ telege voia lui Dumnezeu. Lua¸ ti cuno¸ stin¸ ta de Dumnezeu cu voi în fiecare zi a vie¸ tii. L˘ asa¸ ti ca aceasta s˘ a v˘ a preocupe mintea ˘ . Dumnezeu i-a dat lui Solomon în¸ s ¸i întreaga fiin¸ ta telepciune, îns˘ a aceast˘ a în¸ telepciune dat˘ a lui de Dumnezeu a fost pervertit˘ a atunci când el s-a întors de la Dumnezeu pentru a ob¸ tine în¸ telepciune din alte surse. Avem nevoie de în¸ telepciunea lui Solomon, dup˘ a ce am aflat de în¸ telepciunea Aceluia mai mare decât Solomon. Nu trebuie s˘ a trecem prin în¸ telepciunea omeneasc˘ a, socotit˘ a o nebunie, pentru a c˘ auta adev˘ arata în¸ telepciune. Pentru oameni, a înv˘ a¸ ta s ¸tiin¸ ta prin puterea omeneasc˘ a înseamn˘ a a dobândi o educa¸ tie fals˘ a, îns˘ a a înv˘ a¸ ta [415] despre Dumnezeu s ¸i Isus Hristos înseamn˘ a a înv˘ a¸ ta s ¸tiin¸ ta Bibliei. Confuzia în educa¸ tie a venit datorit˘ a faptului c˘ a în¸ telepciunea s ¸i cuno¸ stin¸ ta de Dumnezeu nu au fost onorate s ¸i în˘ al¸ tate de lumea religioas˘ a. Cei cu inima curat˘ a Îl v˘ ad pe Dumnezeu în orice lucrare a providen¸ tei, în orice etap˘ a a adev˘ aratei educa¸ tii. Ei vibreaz˘ a la cea dintâi raz˘ a de lumin˘ a care str˘ aluce¸ ste de la tronul lui Dumnezeu! Sfaturi din ceruri sunt date acelora care vor prinde cele dintâi raze ale cuno¸ stin¸ tei spirituale.

Adev˘ arata educa¸ tie

365

Elevii s ¸i studen¸ tii din s ¸colile noastre trebuie s˘ a considere cunoa¸ sterea de Dumnezeu ca fiind mai presus de orice. Numai cercetarea Scripturilor poate aduce cuno¸ stin¸ ta adev˘ aratului Dumnezeu s ¸i a lui Isus Hristos, pe care L-a trimis El. „Fiindc˘ a propov˘ aduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierz˘ arii; dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu. C˘ aci este scris: «Voi pr˘ ap˘ adi în¸ telepciunea celor în¸ telep¸ ti s ¸i voi nimici priceperea celor pricepu¸ ti»“ (1 Corinteni 1, 18.19). „C˘ aci nebunia lui Dumnezeu este mai în¸ teleapt˘ a decât oamenii; s ¸i sl˘ abiciunea lui Dumnezeu este mai tare decât oamenii.“ (1 Corinteni 1, 25). „Si ¸ voi, prin El, sunte¸ ti în Hristos Isus. El a fost f˘ acut de Dumnezeu pentru noi în¸ telepciune, neprih˘ anire, sfin¸ tire, r˘ ascump˘ arare, pentru ca, dup˘ a cum este scris: «Cine se laud˘ a, s˘ a se laude în Domnul.»“ (1 Corinteni 1, 30.31). Special Testimonies On Education, 26 martie, 1896. Pentru studiu suplimentar The Review and Herald, 28 aprilie, 1896, Copiii no¸ stri au nevoie de grija s ¸i aten¸ tia noastr˘ a. [416] Ecoul biblic, 11 mai, 1896, Biblia, o putere educativ˘ a.

Deprinderea cu lucrul manual
Via¸ ta nu ne-a fost dat˘ a spre a fi irosit˘ a în trând˘ avie s ¸i satisfacerea pl˘ acerilor egoiste; înaintea aceluia care vrea s˘ a-¸ si dezvolte capacit˘ a¸ tile date lui de Dumnezeu stau mari posibilit˘ a¸ ti. Din aceast˘ a cauz˘ a, ˘ . Fieinstruirea tinerilor este o chestiune de cea mai mare importan¸ ta care copil n˘ ascut în familie reprezint˘ a o mo¸ stenire sfânt˘ a. Dumnezeu le spune p˘ arin¸ tilor: Lua¸ ti acest copil s ¸i cre¸ ste¸ ti-l pentru Mine, pentru ca el s˘ a poat˘ a fi o onoare la adresa Numelui Meu s ¸i un canal prin care binecuvânt˘ arile Mele s˘ a se poat˘ a scurge spre lume. Pentru ca ˘ cerin¸ un copil s˘ a poat˘ a face fa¸ ta telor unei astfel de vie¸ ti, este nevoie de ceva mai mult decât o educa¸ tie par¸ tial˘ a, unilateral˘ a, care dezvolt˘ a mintea în detrimentul puterilor fizice; s ¸i aceasta este lucrarea pe care p˘ arin¸ tii, ajuta¸ ti de profesor, trebuie s˘ a o fac˘ a pentru copiii s ¸i tinerii da¸ ti în grija lor. Cele dintâi lec¸ tii sunt de cea mai mare valoare. Este obiceiul de a se trimite copiii la s ¸coal˘ a înc˘ a de când sunt foarte mici. Li se cere s˘ a studieze din c˘ ar¸ ti lucruri care le împov˘ areaz˘ a min¸ tile lor fragede s ¸i adesea li se pred˘ a muzic˘ a. Adeseori, p˘ arin¸ tii au posibilit˘ a¸ ti limitate s ¸i fac cheltuieli pe care cu greu s ¸i le pot permite; s ¸i totul are leg˘ atur˘ a cu aceast˘ a direc¸ tie artificial˘ a în privin¸ ta educa¸ tiei. Aceast˘ a cale nu este în¸ teleapt˘ a. Un copil nervos nu trebuie suprasolicitat în nici o ˘s privin¸ ta ¸i nu ar trebui s˘ a înve¸ te muzic˘ a pân˘ a când nu este suficient dezvoltat din punct de vedere fizic. ˘ torul, iar c˘ Mama trebuie s˘ a fie înv˘ a¸ ta aminul, s ¸coala în care fiecare copil s˘ a primeasc˘ a primele lec¸ tii; iar prin aceste lec¸ tii, ei trebuie s˘ a se deprind˘ a s˘ a fie harnici. Mamelor, l˘ asa¸ ti-i pe micu¸ ti s˘ a se joace afar˘ a, în aer liber; l˘ asa¸ ti-i s˘ a asculte cântecul p˘ as˘ arelelor s ¸i s˘ a înve¸ te dragostea lui Dumnezeu, a¸ sa cum este ea exprimat˘ a în minunatele Sale lucr˘ ari. Înv˘ a¸ ta¸ ti-i lec¸ tii simple din cartea naturii s ¸i din lucrurile care îi înconjoar˘ a; s ¸i, pe m˘ asur˘ a ce mintea lor se dezvolt˘ a, pot fi ad˘ augate lec¸ tii din c˘ ar¸ ti s ¸i fixate solid în memorie. Îns˘ a ei trebuie s˘ a [417] înve¸ te, de asemenea, chiar din anii cei mai fragezi, s˘ a fie utili. 366

Deprinderea cu lucrul manual

367

Înv˘ a¸ ta¸ ti-i c˘ a, fiind s ¸i ei membri ai gospod˘ ariei, trebuie s˘ a-¸ si aib˘ a partea lor în purtarea poverilor casei s ¸i c˘ a trebuie s˘ a caute s˘ a fie utili în îndeplinirea îndatoririlor din c˘ amin. Este foarte important ca p˘ arin¸ tii s˘ a g˘ aseasc˘ a ocupa¸ tii utile pentru copiii lor, care s˘ a implice responsabilit˘ a¸ ti în func¸ tie de posibilit˘ a¸ tile vârstei s ¸i puterii lor. Copiilor trebuie s˘ a li se dea ceva de f˘ acut nu doar pentru a-i ¸ tine ocupa¸ ti, ci s ¸i pentru a le stârni interesul. Mâinile harnice s ¸i creierul trebuie folosite înc˘ a din cei mai fragezi ani. Dac˘ a p˘ arin¸ tii neglijeaz˘ a s˘ a îndrepte energia copiilor lor în direc¸ tii utile, ei le fac un mare r˘ au; c˘ aci Satana este întotdeauna gata s˘ a le dea ceva de f˘ acut. Oare nu ar trebui ca p˘ arin¸ tii s˘ a le fie îndrum˘ atori s ¸i s˘ a le g˘ aseasc˘ a ceva de f˘ acut? Când copilul a ajuns destul de mare pentru a fi trimis la s ¸coal˘ a, ˘ torul trebuie s˘ înv˘ a¸ ta a coopereze cu p˘ arin¸ tii, iar deprinderea cu lucrul manual trebuie continuat˘ a ca o parte a datoriilor s ¸colare. Sunt mul¸ ti ˘ de acest mod de lucru în s elevi s ¸i studen¸ ti care obiecteaz˘ a fa¸ ta ¸coli. Ei socotesc c˘ a ocupa¸ tiile utile, cum ar fi de exemplu înv˘ a¸ tarea unei meserii, sunt înjositoare; îns˘ a asemenea persoane au o idee gre¸ sit˘ a în privin¸ ta a ceea ce este adev˘ arata demnitate. Domnul s ¸i Mântuitorul nostru Isus Hristos, care este una cu Tat˘ al, comandantul o¸ stilor ˘ torul personal s cere¸ sti, a fost înv˘ a¸ ta ¸i c˘ al˘ auza copiilor lui Israel; s ¸i dintre ace¸ stia, fiec˘ arui tân˘ ar i se cerea s˘ a înve¸ te s˘ a munceasc˘ a. To¸ ti trebuia s˘ a fie înv˘ a¸ ta¸ ti s˘ a fac˘ a ceva, pentru a avea cuno¸ stin¸ te practice ˘s pentru via¸ ta ¸i, pe lâng˘ a faptul c˘ a se puteau între¸ tine singuri, erau utili. În acest fel a înv˘ a¸ tat Dumnezeu pe poporul S˘ au. Prin via¸ ta Sa de pe p˘ amânt, Domnul Hristos a fost un exemplu pentru orice familie omeneasc˘ a; El a fost ascult˘ ator s ¸i harnic în c˘ amin. El a înv˘ a¸ tat meseria de tâmplar s ¸i a muncit cu propriile Sale mâini în micul atelier din Nazaret. El tr˘ aia în prezen¸ ta slavei cere¸ sti; îns˘ a El Si-a ¸ îmbr˘ acat divinitatea în umanitate pentru a putea fi una cu omul s ¸i pentru a ajunge la inimile omene¸ sti, sim¸ tind împreun˘ a cu ele. Când a fost om, S-a umilit s ¸i a lucrat pentru refacerea sufletului [418] omenesc, adaptându-Se El Însu¸ si la situa¸ tia în care a g˘ asit omenirea. Biblia spune despre Isus: „Iar Pruncul cre¸ stea s ¸i se înt˘ area; era plin de în¸ telepciune s ¸i harul lui Dumnezeu era peste El.“ (Luca 2, 40). Pe m˘ asur˘ a ce lucra în copil˘ arie s ¸i tinere¸ te, mintea s ¸i corpul S˘ au se dezvoltau. El nu θ si folosea puterile fizice în mod nechibzuit, ci le punea la lucru, astfel încât s˘ a le poat˘ a men¸ tine în stare de s˘ an˘ atate,

368

Principiile fundamentale ale educa¸ tiei cre¸ stine

pentru a putea face cea mai bun˘ a lucrare în orice domeniu. El nu voia s˘ a gre¸ seasc˘ a nici m˘ acar în mânuirea uneltelor. Ca lucr˘ ator a fost des˘ avâr¸ sit, tot a¸ sa cum a fost s ¸i în ce prive¸ ste caracterul. Prin cuvânt s ¸i fapt˘ a, Domnul Hristos a conferit demnitate lucrului folositor. Timpul petrecut în mi¸ scare fizic˘ a nu este un timp pierdut. Elevul sau studentul care st˘ a continuu aplecat asupra c˘ ar¸ tilor sale, în timp ce face doar pu¸ tine mi¸ sc˘ ari în aer liber, î¸ si face singur r˘ au. Punerea în mi¸ scare în mod corespunz˘ ator a tuturor organelor s ¸i facult˘ a¸ tilor corpului este esen¸ tial˘ a în vederea unei bune func¸ tion˘ ari a fiec˘ aruia. În timp ce creierul este în mod continuu suprasolicitat, iar celelalte organe ale ma¸ sin˘ ariei vii sunt inactive, are loc o pierdere de putere, atât fizic˘ a, cât s ¸i mintal˘ a. Organismul este jefuit din punct de vedere fizic de tonusul s˘ au s˘ an˘ atos, mintea î¸ si pierde prospe¸ timea s ¸i vigoarea, iar urmarea este o iritabilitate boln˘ avicioas˘ a. Cel mai mare beneficiu nu este dobândit prin exerci¸ tiul fizic ce se cap˘ at˘ a doar prin joc sau mi¸ scare. Este adev˘ arat c˘ a este bine s˘ a stai în aer liber s ¸i de asemenea s˘ a pui în mi¸ scare mu¸ schii; îns˘ a, dac˘ a aceea¸ si cantitate de energie este folosit˘ a la îndeplinirea unor datorii folositoare, beneficiul va fi mai mare s ¸i se va dobândi un ˘ mânt de satisfac¸ sim¸ ta tie; s ¸i un astfel de exerci¸ tiu atrage dup˘ a sine un sim¸ t al utilit˘ a¸ tii s ¸i aprobarea din partea con¸ stiin¸ tei pentru un lucru bine f˘ acut. Trebuie trezit˘ a în copii ambi¸ tia de a se deprinde s˘ a fac˘ a ceva util atât pentru ei în¸ si¸ si, cât s ¸i pentru semenii lor. Exerci¸ tiul fizic care dezvolt˘ a mintea s ¸i caracterul, care deprinde mâinile s˘ a fie utile s ¸i îl ˘ pe copil s˘ [419] înva¸ ta a-¸ si fac˘ a partea lui în purtarea poverilor vie¸ tii este acela care d˘ a putere fizic˘ as ¸i însufle¸ te¸ ste toate facult˘ a¸ tile. Si ¸ exist˘ a, desigur, o r˘ asplat˘ a pentru h˘ arnicie, virtute s ¸i cultivarea obiceiului de a tr˘ ai pentru a face bine. Copiii celor boga¸ ti nu ar trebui s˘ a fie lipsi¸ ti de marea binecuvântare de a avea ceva de f˘ acut pentru a spori puterea creierului s ¸i a mu¸ schilor. Munca nu este un blestem, ci o binecuvântare. Dumnezeu a dat în grij˘ a lui Adam s ¸i Evei, atunci când erau f˘ ar˘ a p˘ acat, o minunat˘ a gr˘ adin˘ a. Aceasta a fost o munc˘ a pl˘ acut˘ as ¸i nimic altceva nu ar fi existat în lumea noastr˘ a în afar˘ a de activitatea pl˘ acut˘ a, dac˘ a prima pereche de oameni nu ar fi c˘ alcat poruncile lui Dumnezeu. Lenevia nep˘ as˘ atoare s ¸i satisfacerea eului produc invalizi; acestea pustiesc via¸ ta pe orice cale posibil˘ a. Dumnezeu nu a dat fiin¸ telor omene¸ sti

Deprinderea cu lucrul manual

369

ra¸ tiune s ¸i nu i-a încununat cu bun˘ atate pentru ca ei s˘ a fie blestema¸ ti cu rezultatele sigure ale trând˘ aviei. Cei boga¸ ti nu trebuie s˘ a fie lipsi¸ ti de privilegiul s ¸i binecuvântarea unui loc între lucr˘ atorii din lume. Ei ar trebui s˘ a-¸ si dea seama c˘ a sunt responsabili pentru felul în care folosesc bunurile care le-au fost încredin¸ tate; c˘ a puterea lor, timpul s ¸i banii lor trebuie folosi¸ ti în mod în¸ telept, s ¸i nu în scopuri egoiste. Religia cre¸ stin˘ a este practic˘ a. Aceasta nu scute¸ ste pe nimeni de îndeplinirea cu credincio¸ sie a datoriilor esen¸ tiale ale vie¸ tii. Când ˘ torul legii L-a întrebat pe Isus: „Ce s˘ înv˘ a¸ ta a fac ca s˘ a mo¸ stenesc via¸ ta ve¸ snic˘ a?“, Domnul Hristos a îndreptat întrebarea spre Sine s ¸i a spus: „Ce este scris în lege? Cum cite¸ sti în ea?“ El a r˘ aspuns: „S˘ a iube¸ sti pe Domnul, Dumnezeul t˘ au, cu toat˘ a inima ta, cu tot sufletul t˘ au, cu toat˘ a puterea ta s ¸i cu tot cugetul t˘ au; s ¸i pe aproapele t˘ au ca pe tine însu¸ ti.“ „Bine ai r˘ aspuns“, i-a zis Isus; „f˘ a a¸ sa s ¸i vei tr˘ ai“ (KJV) (Luca 10, 25-28). Aici nu este schi¸ tat˘ a o religie a inactivit˘ a¸ tii, ci aceea care necesit˘ a folosirea energic˘ a a tuturor puterilor mintale s ¸i fizice. ˘ nu constituie religie. Trând˘ aveala indolent˘ a, contemplarea lene¸ sa Dumnezeu cere ca noi s˘ a pre¸ tuim darurile cu care am fost înzestra¸ ti s ¸i s˘ a le înmul¸ tim, folosindu-le în mod continuu, practic. Poporul S˘ au trebuie s˘ a fie un model de corectitudine în toate problemele vie¸ tii. Fiec˘ aruia dintre noi El ne-a dat de f˘ acut o lucrare, potrivit cu [420] capacitatea noastr˘ a; s ¸i este privilegiul nostru acela de a ne bucura de binecuvântarea Sa în timp ce o îndeplinim în mod credincios, devotându-ne puterea corpului s ¸i a min¸ tii, având în vedere slava Sa. Aprobarea lui Dumnezeu va fi asupra acelor copii care î¸ si fac cu bucurie partea din datoriile în gospod˘ arie, ajutându-i pe mama s ¸i tata în ducerea poverilor vie¸ tii. Copiii deprin¸ si cu îndeplinirea datoriilor practice ale vie¸ tii vor pleca din c˘ amin, ajungând utili în societate. Educa¸ tia lor este mult superioar˘ a celei c⸠stigate prin închiderea în sala de clas˘ a înc˘ a de la o vârst˘ a fraged˘ a, când nici mintea s ¸i nici corpul nu sunt preg˘ atite s˘ a suporte încordarea. Copiii s ¸i tinerii trebuie s˘ a înve¸ te în mod continuu, în c˘ amin s ¸i la s ¸coal˘ a, prin cuvânt s ¸i exemplu, lec¸ tia de a