You are on page 1of 19

Clonarea umana

Deoarece clonarea ne suscita din ce in ce mai mult atentia, reprezentand poate cea mai socanta dintre provocarile stiintei contemporane, este util ca in randurile de mai jos sa tratam in cateva cuvinte fiecare aspect legat de acest subiect. Definitii: a)Etimologic, cuvantul clonare provine din grecescul klon, tradus în limba romana prin “germen”, “vlastar” sau “ramurica”. lonarea ar fi, asadar, operatiunea de creare a unui germene dintr!un material genetic pree"istent. #n termenii literaturii de specialitate, procesul de clonare ar fi unul ce se refera la un “grup de celule sau organisme identice, derivate dintr!o singura celula sau dintr!un singur individ, printr!o modalitate de reproducere ase"uata”.$ccentul cade pe “celula”, înteleasa ca fiind “unitatea structurala, functionala si genetica a organismelor vii%% b) lonare & rearea unui organism care este o copie genetica perfecta a unui alt organism. E"ista doua tipuri principale de clonare: reproductiva 'care rezulta in crearea unui organism noi) si terapeutica 'folosita in cadrul cercetarii stiintifice sau in situatii de interventii medicale) c) lonare umana & aplicarea mecanismelor de clonare pentru a creea un organism uman. d) lona este copia identic( a unei persoane doar din punct de vedere genetic. a s( putem spune c( o clona este identic( cu originalul ar trebui s( se poat( transfera inclusiv memoria )i personalitatea acelei persoane în corpul cel nou, iar pentru moment 'cel pu*in în urm(torii zeci de ani) nici nu se pune problema unui asemenea lucru. +ai ales c( nu se cunoa)te nimic despre cum ar interac*iona, cum s!ar comporta o clona uman( ajuns( la maturitate, în rela*ia cu celelalte fiin*e umane. ,)-n primul rand ce este clonarea. /unctul de plecare pentru orice discutie referitoare la acest subiect il reprezinta recursul la te0nologia prin care a fost clonata in ,112 oaia Doll3 si prima referinta din vremea respectiva: revista 4ature 567, 6,8!,5, ,119. /ractic, lucrurile decurg cat se poate de simplu. $parent... :e inlatura $D4!ul din nucleul unui ovul luat de la mama!surogat. $cest material genetic va fi apoi inlocuit de $D4!ul preluat si izolat dintr!o celula a individului ce urmeaza a fi clonat, iar ovulul, care va contine astfel numai $D4!ul respectivului, se va divide ca orice embrion normal. ;iind ulterior reintrodus in uterul mamei. lonarea mai poate fi privita si ca un proces de duplicare 'si nu de reproducere), in urma caruia rezulta un material genetic identic, care nu este insa obtinut prin mijloace se"uale. -n cadrul reproducerii se"uate, se petrece combinarea a doua $D4!uri, unul provenit de la tata, celalalt de la mama, iar in cazul reproducerii ase"uate ! asemenea clonarii ! nu se perpetueaza decat informatia genetica a unui singur parinte. <)/utina -storie ontemporana $nul ,119 a fost anul de r(scruce pentru comunitatea interna*ional( a oamenilor de )tiin*(. lonarea uman( ! posibilitatea oferit( de ingineria genetic( de a ob*ine indivizi

membru al ec0ipei care a clonat!o pe Doll3. 4umero)i speciali)ti în clonarea animalelor. pneumonie. acesta avand loc la -nstitutul Aoslin din Edinburg0. prin implantarea in uter a unui ovul deja insamantat. De altfel. printre care )i biologul Audolf Caenisc0 de la B0ite0ead -nstitute din +assac0usetts. a avertizat ca te0nica actuala de clonare este inca la inceput. diformit(*i fizice. :everino $ntinori. -an Bilmut. -an Bilmut. ele mai multe animale clonate nu supravie*uiesc mai mult de cEteva zile )i prezint( o mul*ime de anormalit(*i: 0ipertrofie placentar(. creatorul oi*ei Doll3. )i ?iserica Frtodo"( Aus(. Doll3 reprezinta copia fidela a unei oi . ercet(torul avertizeaz( de mult c( te0nica clon(rii d( gre) foarte des la animale )i a creat o veritabil( Dgalerie a ororilor”: malforma*ii congenitale. porci. :!a stimulat apoi artificial diviziunea celulara. Dupa Doll3 a urmat clonarea de vaci. de cel uman.dar nu si perfecta. cercet(torul irlandez a anun*at c( Doll3 este bolnav( )i îmb(trEne)te prematur. prin transplantarea nucleului unei celule care apartinea unei oi din rasa . :i de la clonarea animalelor. /ana3iotis Havos. îmb(trEnire prematura etc. recoltand ovule de la circa M8 de oi donatoare. obezitate. dr. F pozi*ie dur( fa*( de acest eveniment au mai avut pre)edintele . De e"emplu. mai ales datorita faptului ca nu stim in prezent daca se va dovedi viabila te0nica de clonare utilizata in cazul lui Doll3. deficien*e 0epatice. îmb(trEnire prematur( etc. atentia oamenilor de stiinta s!a indreptat in mod firesc spre clonarea umana.inn Dorsett. mai ales morala cre)tin(. în realitate. deoarece s!au utilizat pentru Doll3 <99 de ovule pentru a obtine o sarcina reusita. celebru de cativa ani de zile prin faptul ca a ajutat o femeie de 2< de ani sa ramana insarcinata.inn Dorsett in ovulul denuclearizat al unei mame! gazda din rasa de oi scotiene cu fata neagra. la -nstitutul Aoslin s!au desfasurat e"perimente pentru a se ajunge la vaci care sa produca lapte foarte apropiat. :avantii au luat in calcul si posibilitatea ca prin clonare sa fie inlocuite animalele de casa care au murit sau sa fie refacute speciile amenintate. /rin clonare se pot obtine organisme cu calitati Dprogramate“. din punct de vedere al compozitiei.ran*ei. $l(turi de el au protestat o mul*ime de al*i savan*i. Karr3 Lriffin. Doi cercetatori. în serie = a scandalizat întreaga lume. :farsitul secolului @@ avea sa fie martorul primului caz de clonare a unui mamifer.identici. Aeferitor la clonarea umana în scopuri reproductive. care au calificat clonarea umana drept Dsordid(”. astfel incat am avut . dar si riscanta deoarece o mare parte din sarcini au esuat. iar uterul respectivei oi cu fata neagra a fost purtatorul viitoarei clone. el a insistat c( nimeni nu ar trebui sa o încerce. profesor la Iniversitatea din Jentuck3. primul om de )tiin*( care a reu)it s( cloneze un mamifer 'oaia Doll3) nu este de acord cu clonarea reproductiv(. afirma c( tentativele de clonare uman( sunt nu doar sortite e)ecului. si unul italian. au anuntat ca in cel mult doi ani vor realiza prima clonare umana. unul american. dar )i Diresponsabile” )i Dresping(toare”. maimute si soareci. ine isi poate asuma insa un asemenea risc. fiind Dineficienta. atunci cand este vorba de embrioni umani. primul mamifer clonat. /roblema cea mai grava este ridicata de rata foarte scazuta de reusite: pentru Doll3 au fost necesare <92 de incercari ca sa obtina o clona viabila. al(turi de vr(jitorie )i magie. >e0nica genetic( ce permite clonarea fiin*ei umane reprezint(. /reviziunile mai prudente dau insa ca data probabila anul <887. o practic( neo!alc0imic( pe care canoanele ?isericii o anatemizeaz(.$cum cEteva luni. a atras aten*ia c( rata e)ecurilor este e"trem de ridicat(. deficien*e ale sistemului imunitar. CacGues 0irac.

realmente straniu îmi pare a fi faptul ca aceste nuclee îsi “uita” functiaR Desi mature. cel mai probabil. oncluzia specialistilor este ca. clonarea umana este foarte periculoasa. $ltfel spus. din moment ce toate celulele ovine “au uitat ca sunt celule adulte. embrionul de oaie foloseste proteinele acumulate pana la a patra diviziune de la fecundatie. Doar . mieluseaua nou!nouta. /arca cineva 'sau ceva) le!a blocat. plamanii erau nedezvoltati. noi introducem nucleul unei celule adulte în ovocitul anucleat. bineinteles. prin genele sale. raspunsul oamenilor de stiinta nu este unul ferm. -n plus. afland din timp care sunt embrionii Dbolnavi“. #ntrebarea este: se poate stimula nucleul pentru a fi reprogramat în timp util. mai cu seama datorita faptului ca. adica pana la nivelul de . Din acest nucleu deriva altele care trebuie în mod obligatoriu ca într!un timp util sa fie capabile a sintetiza proteinele necesare embrionului. Fr.N din clonarile animale efectuate pana in prezent au avut un rezultat pozitiv. $cceptand totusi reusita clonarii. embrionul s!a dezvoltat normal. dar si dintre acestea covarsitoarea majoritate a suferit serioase disfunctii: ficatul nu functiona bine. Deocamdata. :e pare ca partial a reusit. /ana acum s!au intreprins e"periente cu cinci specii de animale. mieluta Doll3 si!a facut intrarea festiva în lume “acumuland” deja de la nastere 2 ani.#n cazul omului. Despre ce este vorba. iar rata foarte mare de esecuri a dat nastere multor semne de intrebare privind succesul clonarii umane. pentru copil“. E posibil ca materialul genetic sa fi “retinut” ca apartine unui e"emplar ovin de 2 ani. dar lumea stiintifica a negat posibilitatea concreta a acestui control: noi nu dispunem actualmente de nici un mijloc sigur de a sti daca Dimprimarea“ genelor a decurs normal. ele nu sintezizeaza imediat proteine. acest procedeu celular. :e stie cu certitudine ca ovulul acumuleaza proteine pe care embrionul le foloseste pana în momentul cand devine el însusi capabil. ajuns în ovocitul anucleat. >impul e prea scurt pentru ca nucleul sa mai poata fi reprogramat pentru sinteza. “Bilmut a elaborat o metoda prin care PmemoriaQ materialului genetic trebuia stearsa”. Sa oaie e"ista însa avantajul ca intervalul de diviziune pana la nivelul celor . sa!si sintetizeze proteine.Ei bine. s!a comportat ca nucleul oricarui zigot”. pentru nivelul actual al te0nicii. rezervele de proteine din ovul necesare embrionului sunt epuizate deja la cea de!a treia diviziune. >otusi. pentru ca astfel sa le fie stopata cresterea. n!a reusit în totalitate din moment ce “Doll3. De e"emplu. diferentiate si nucleul lor. poarta mutatiile vec0i ale donatoarei sale de material genetic”. Este vorba de un proces inca nu indeajuns descifrat. problema stergerii de memorie a celulei si a reprogramarii nucleului de a lua viata de la început se mentin si în cazul clonarii umane. sistemul imunitar va fi foarte slabit. apareau grave deficiente ale sistemului imunitar. $ntinori si Havos sustin insa ca pot depasi aceste 0andicapuri. ec0ivalent spalarii creierului. nu stim cat si cum va evolua clona. obligandu!le sa reia totul de la capat. #n concluzie. /rin clonare. sangele nu avea o tensiune normala. +odificarile structurale aduse organismului lui Doll3 o aratau a fi mai în varsta decat era în realitate.miei care au murit imediat dupa nastere“. Driscurile sunt prea mari pentru femeie si. .2 celule 'cand embrionul foloseste proteinele acumulate în ovul) este suficient de mare pentru a permite materialului genetic sa se adapteze si nucleelor sa sintetizeze proteinele necesare supravietuirii. sanatatea acestuia ramanand in permanenta precara. $cest e"epriment ultramediatizat despre clonarea primului mamifer la sfarsit de secol @@ contine cateva secvente procesuale apte a fi interpretate mitico!religios.2 celule. Oiata adulta a acesteia s!ar putea sa nu fie decat un sir de probleme medicale.

Eliade merge cu interpretarea sa la limita: el sustine ca taina vietii vesnice se afla în continuare înscrisa în codul nostru genetic. /rocesul de diviziune si de regenerare a corpului e"ista. de la Dumnezeu. cu atat organismul îmbatraneste. acest firesc proces al regenerarii este anulat = dincolo de o anume limita = c0iar de ritmul demential. #n mod normal diviziunea celulelor ar trebui sa duca la regenerarea si c0iar întinerirea organismului uman. de fapt. a ritmului . Fr. u cat $D4!ul nu!si mai conserva structura. $ltfel spus. în cazul omului. :e pare. mie nu mi se par a fi deloc întamplatoare. $bsolut semnificativ. #ntrebarea ar fi urmatoarea: de ce. este deosebit de importanta caci ea permite organismului uman sa!si asigure imunitatea si informatiei genetice sa!si conserve o anume “puritate”. a capacitatii fantastice a primelor celule umane de a se regenera si de a ramane vesnic tinere. cancerul este provocat de “o proliferare e"cesiva si anar0ica a celulelor unui tesut sau organ”. anar0ic. -nterpretarea pe care 0ermeneutul Eliade o ofera acestui mister = într!o scriere literara saturata de un “realism magic” = este ca. omul contemporan ar avea aceeasi înzestrare biologica cu $dam si Eva. în ipostaza sa de demiurg. pe un plan secund. în cazul omului. numai ca este dat peste cap de ritmul accelerat în care diviziunea celulara are loc. în potenta. în care celulele corpului uman prolifereaza. Fr. cu toate dificultatile pe care le comporta. aceasta amnezie a celulelor umane ar fi tocmai pedeapsa data de umnezeu primilor oameni în urma pacatului originar . Dupa 78!68 de diviziuni celulare. F posibila c0eie a misterului amneziei poate fi cea prezentata de +ircea Eliade în nuvela sa Les trois graces. ramasite stravechi. suspect de accelerat. F e"presie a pedepsei administrate protoparintilor ar fi îmbatranirea si moartea. exista o limita (50-80 de diviziuni celulare) sub care efectele erorilor de copiere sunt suportabile. ateleologic. de peste trei miliarde de ani. efectul acestor erori de copiere devine atat de puternic încat celula moare.:olutia ar fi aceea de a gasi c0eia reglarii normale. fondul genetic este sc0imbat pentru ca. ca un efect al pierderii controlului asupra materialului genetic dupa mai mult de 78!68 de diviziuni celulare ar fi îmbatranirea. moleculele de $D4 din nucleu sufera importante erori de copiere. doar ca ea a trecut. E ca si cum am avea de!a face cu un subtil proces de creatie devenit brusc amnezic. 4u întamplator. numai ca acum. este faptul ca e"ista in nuce. c0iar incurabila. >endinta mentinerii nesc0imbate a materialului genetic uman elimina si orice alt corp strain cu o alta structura de $D4. ea se manifesta ca tendinta în cel mai izbitor contrariu al ei: în boala grava. prin diviziunea celulelor. elulele au fost pedepsite sa “uite” ca se mai pot regenera permanent si ca ca omul a avut. mascata. 0aotic.>oate aceste procese genetice. Fr. gratie pedepsei divine. acum. scrie Eliade. F a"ioma pe care si!o asuma dintotdeauna teologul este aceea ca Dumnezeu. observa +ircea Eliade. teza realmente spectaculoasa a lui Eliade este aceea ca genele controlului sunt urme tarzii. nu!si distruge propria creatie. fara sa! si fi sc0imbat în mod esential fondul genetic. -storicul religiilor observa un fapt elementar din lumea viului: bacteriile se înmultesc la nesfarsit. prin anumite mecanisme ale ei. o anume capacitate a $D4!ului de a!si conserva structuraR $ceasta tendinta ascunsa. amputat în intentionalitate. viata vesnica. adica originare.

e"pusa sintetic de Eliade în nuvela amintita. sansa revigorarii biologice o au mai curand cei ce au acces la noile te0nologii si banii necesari unui tratament foarte special. fapt e"emplar argumentat de Eliade în !omentarii la legenda "esterului "anole. #n al doilea rand e"ista o clara apropiere între amnezia procesului de creatie al celulelor si amnezia nucleelor transplantate în cazul clonarii umane.) Dusa spre o limita a ei. at priveste calea salvarii prin pacat. Dereglajul este mult mai evident în cazul bolilor grave 'cum ar fi cancerul) si tocmai de acolo ar trebui începuta cercetarea. combinata cu altele. #n joc este o provocatoare teologie a bolii pe care un personaj din nuvela lui Eliade o e"pune cu ma"ima dezinvoltura. #nvingandu!si servitutile trupului si conditia sa decazuta.#n primul rand. cum ar spune 4ae -onescu. aceasta teologie a bolii ar reactualiza ganduri eretice de genul celor formulate de Sut0er care ne îndemna sa pacatuim “caci numai astfel vom fi mantuiti. omul a facut! o prin “consum de energie si substanta”. c0iar mantuirea. ar fi vorba de inactualitatea acestei fascinante teologii a bolii. $ facut!o prin sacrificiu..” F paralela realizata între clonare si amnezia celulelor umane din procesul bolilor grave cu scopul de a arata date care par realmente semnificative. în timp ce vor trece foarte multi ani pana cand biologia medicala va reusi sa identifice procesul de regenerare periodica si întinerire aplicabil oamenilor sanatosi.” /entru ca numai cel amenintat de marea primejdie are si formidabila sansa de a redobandi ceva din conditia paradisiaca a omului. $tunci cand a reusit totusi sa creeze ceva durabil.diviziunii celulare. red ca ar fi vorba de mitul eternei reîntoarceri la o stare de e"celenta a trupului. desavarsit. cel putin. sa devina la randul sau creator. Daca luam în calcul si motivul crearii unei mutatii spectaculoase a speciei umane prin te0nica clonarii.. ci regenerati si reîntineriti. cele e"puse pana acum cu privire la fenomenul clonarii reactiveaza anumite fantasme mitologice stravec0i. suferinzii de cancer = cu notabile e"ceptii = stau cu totii sub semnul implacabil al mortii si nicidecum al regenerarii si reîntineririi. . #n al treilea rand. F alta fantasma mitico!religioasa pusa în joc de e"perimentele clonarii este cea de ordin soteriologic. propriei sale creaturi. ea ar avea sanse foarte mici de a fi bine înteleasa.. asemenea lui Dumnezeu. omul ar putea atinge prin clonare eliberarea. c0iar daca ar fi propovaduita acum într!un mediu romanesc preponderent neprotestant. 4iciodata faptura umana nu a creat ceva perfect. '#n cadrul nuvelei lui Eliade era vorba de tinerete fara batranete = nu si de viata fara de moarte. Ea începe cu o întrebare capitala: “de ce. toti bolnavii de cancer vor fi nu numai vindecati. oncluzia ar fi ca ambele pot fi citite în c0eie religioasa: tur umnezeu interzice omului. atunci avem suficiente motive sa interpretam clonarea ca o încercare de învingere a timpului si istoriei si de recuperare a cat mai mult posibil din conditia originara a omului. /ana acum. o stare care îi declanseaza omului modern nostalgia dupa o conditie paradisiaca.. foarte curand. and am în atentie mantuirea ma gandesc la provocatorul fenomen al clonarii lui -isus si a realizarii parousiei cu ajutorul superperformantei te0nici omenesti.

prof. activitatea )tiin*ific( a profesorului german a c(p(tat )i o conota*ie religioas( 'am putea spune c0iar teologic(). aceasta din urma reprezentand o sansa uriasa pentru medicina contemporana. lonarea ar putea fi solutia pentru o serie de boli in prezent netratabile. prin clonare se va elimina pericolul respingerii materialului transplantat. pornind de la celulele pacientului.5)In alt fel de clonare /artizanii clonarii umane atrag atentia ca nu trebuie neaparat sa urmarim nasterea unui organism uman complet dezvoltat. capabile sa formeze orice tip de tesut. directoarea )tiin*ific( a lonaid. +area ?ritanie a legalizat utilizarea embrionilor umani pentru cercetarile care sunt indreptate in directia vindecarii unor maladii ca /arkinson si $lz0eimer. Din ianuarie . mai accesibila din punct de vedere al te0nicii. Dcaramizi“ care nu se mai regenereaza. Dar concep*ia sa despre lume )i via*( poate fi mai bine surprins( din urm(toarele cuvinte consemnate în revista Deutc0land : D+i)carea înseamn( modificare. prof. ?rigitte ?oisselier. Ernst SudTig Binacker.Binacker este pre)edintele $socia*iei Lermane de ercetare Utiin*ific( din Lermania. reac*iile fa*( de clonarea umana s!au înscris pe alte Dcoordonate etice”. îns(. >eoretic. #n ultimul num(r al revistei Deutsc0land 'decembrie . Inica solutie pentru refacerea numarului de celule pierdute de catre organismul bolnavului. prin cezarian(. um se îmbina în gEndirea acestui profesor german protestant )tiin*e precum >e0nica. pare a fi inlocuirea cu celulele stem. )i a primit numele Eve. Dr. /rimul copil despre care se spune ca s!a n(scut prin clonare este o feti*(. $ceasta a promis intr!o conferin*( de presa ca va invita e"per*i independen*i s( certifice faptul ca Eve este o clon(. +ai mult. întrucEt în prezent este pre)edintele D-nstitutului de >e0nica!>eologie!Utiin*e ale 4aturii” din Lermania. Eticianul german se arat(Dsuficient de realist pentru a în*elege lipsa de perspectiv( ale interzicerii prin lege a anumitor cercet(ri din acest domeniu delicat care este clonarea fiin*elor vii”. :e )tie doar c( este vorba despre o feti*(. #n Lermania protestant(. #n absen*a unor materiale )tiin*ifice detaliate legate de procedurile urmate. lucrurile sunt limpezi. >eologia. este cofondator al entrului de Lenetic( de la Iniversitatea +Vnc0en )i membru al omisiei de anc0et( DUanse )i riscuri ale te0nologiei genetice”. a afirmat ?rigitte ?oisselier. Din cEnd în cEnd este nevoie Ds( spargi” structurile. refuzul a ceea ce este obi)nuit. mai putin evidenta este modalitatea prin care putem obtine practic aceste celule. pentru a rearanja lucrurile într!o nou( ordine”. care s!a n(scut . )tirea nu a fost confirmat( din surse independente.116. dar si mai putin problematica moral. :e spera ca ele vor putea fi Dinvatate“ sa formeze tesuturi de un anumit tip. pre)edinta societ(*ii pentru clonare umana lonaid. /lecand de la $D4!ul bolnavului putem obtine un embrion!clona care nu mai este apoi introdus intr!un uter. î)i face cunoscute concep*iile sale asupra clon(rii umane. constituind astfel materialul ideal pentru refacerea tesuturilor necrozate). Ea a primit numele Eve si nu are decEt mama. unul dintre cei mai renumi*i e"per*i în probleme de genetic(. :e face deosebirea intre clonarea reproductiva si cea terapeutica... a .119 ! care apare prin $mbasada Lermaniei )i la noi). ci este utilizat drept cultura de celule stem 'celulele stem fiind nediferentiate. D ezariana s!a desf()urat foarte bine”. +ai mult. /robabilitatea mai mare de realizare o are clonarea terapeutica. fiind o copie genetica in miniatur( a acesteia. Lenetica )i. acesta fiind in mod natural acceptat de catre organism. ontroversata companie lonaid a anun*at c( a sosit pe lume prima clona umana. De e"emplu.

Dac( analizele vor dovedi c( cele dou( sunt identice din punct de vedere genetic.119. daca sunt in posesia unui fragment de *esut cu $D4 intact. /ana acum celulele stem erau produse din embrionii de care clinicile de fertilizare in vitro se dispensau.este de origine e"traterestr(. a fost fondat( în . lonaid urmeaz( s( desc0id( mai multe clinici specializate în clonare. #nsa eforturile sectei raelienilor. $l doilea pas. atunci înseamn( c( vremea clonelor a început Sucrurile se complic( îns( )i mai mult. :a retinem insa ca metoda aplicata de -an Bilmut si ec0ipa sa de la -nstitutul Aoslin. onfirmarea ca ne aflam cu adev(rat în fa*a unei clone ar putea veni de la un e"pert independent care va preleva probe de sEnge de la copil )i de la mama. via lonaid. /En( la ora actual(. doar patru state au interzis e"plicit clonarea )i este mai mult decEt evident c( au fost evitate de lonaid. comunitatea )tiin*ific( interna*ional( este foarte îngrijorat(. biologic vorbind. lonaid. o americanc( în vErst( de 58 de ani. E"ista temerea c( e"emplele oferite de lonaid si de :everino $ntinori ar putea fi urmate )i de alte laboratoare. poate fi imbunatatita. ar fi Dtransferul creierului în clona”.declarat c( na)terea primei clone umane este iminent(. +ama ei. prin cezarian(. clonarea reprezint( primul pas c(tre nemurire. purtEnd apoi sarcina pEn( la maturitate. ercetatoarea c0ineza crede ca a depasit dificultatea principala care apare in situatiile obisnuite. #n ceea ce prive)te :I$. îns( doar în scopuri terapeutice. nu sunt singulare. Su Luang"iu. termen care presupune un grup de cateva sute de celule. u toate acestea. $cum. sustine ca a reusit sa cloneze embrioni umani pana la stadiul in care a obtinut o cultura de celule stem. Dac( evenimentul va fi confirmat dintr!o surs( )tiin*ific( independent(. p(rin*ii care au pierdut un copil vor putea ob*ine o copie genetic( a acestuia. a f(cut public faptul c( a intrat )i el în cursa pentru clonarea uman(. lonand c0iar celulele pacientului. Aaelienii considerau c( liderul lor spiritual. a donat $D4!ul necesar clon(rii. sansele de respingere scad simtitor. dar nu e"ista documente care sa ateste aceste afirmatii. doar cEteva *(ri permit clonarea umana.prima sa clona urmEnd s( se nasc( în ianuarie. ?rigitte ?oisselier a declarat c(. De asemenea. un cult ufolatric. 4oua te0nica poate fi prezentata astfel: nu se indeparteaza nucleul ovulului. acesti embrioni urmand a fi distrusi. Eve nu are tata. au afirmat ca au clonat embrioni umani. /anos Havos. $ici vor putea avea copii cuplurile infertile sau cele de lesbiene. In alt medic. fara a avea timp sa se dezvolte pana la stadiul de blastocite. dupa cum arata Su Luang"iu. se asteapta un . care se pretinde Dprima companie de clonare uman(”. care a anun*at c( mai sunt a)teptate alte patru clone. cel pu*in cEte una pe fiecare continent. si anume respingerea de catre trupul bolnavului a tesuturilor transplantate. de sect( raelienilor. la olegiul +edical @iang3a. ci se injecteaza nucleul unei celule apartinand celui pe care dorim sa!l clonam. dup( acest prim succes. care urmeaz( a fi f(cut in cEteva decenii. datorit( implica*iilor religioase. +edicul ginecolog :everino $ntinori a anun*at c( a f(cut progrese serioase. Dup( o sarcin( care a evoluat bine. aceast( na)tere a avut loc. $stfel. nici in cazul c0inezilor nu se poate vorbi de clonarea unor embrioni umani dezvoltati. înseamn( c( micu*a Eve este primul copil ob*inut oficial prin controversata te0nic( a clon(rii umane. 0inezii. în urm(toarele s(pt(mEni. cunoscuta anterior pentru unele studii de fertilizare in vitro. evitand esecurile de pana acum in care majoritatea embrionilor mureau repede. #n viziunea mi)c(rii raeliene. dup( ce e"ist( un precedent. care idolatrizeaz( FH4!urile )i e"tratere)trii. nu )i pentru a duplica oameni. într!un loc pe care ?oisselier a refuzat s( îl dezv(luie. la randul lor. Aael.

+ul*i oameni de )tiin*( sunt împotriva clon(rii reproductive din cauz( c( nu este sigur(. >rei medici universitari = Camie Lirfo. estimandu!se ca numai 7N din embrioni au atins nivelul de blastocite. de Dtoleranta“. este tratat ca o resurs( material(. deoarece clonarea reproductiv( cel pu*in prevede ca embrionii clona*i s( tr(iasc(. ci s!au încununat de succes pEn( în prezent. ulterior. nu ca o fiin*( uman( cu demnitate )i drepturi umane fundamentale inerente. lonarea reproductiv( )terge )i complic( rela*iile umane )i parentalitatea pentru copilul creat care ar putea avea doar un p(rinte în mod legal 'persoana din care a fost creatWcreat().juridice si morale Etica sau nu. lonarea uman( în scopuri a)a!zis terapeutice este total neetic(. însa problema ramane. timpul lor de viata fiind prea scazut. si ambii acestia din urma vor avea aceia)i p(rin*i genetici. . unii cercet(tori considera c( ar fi o te0nica acceptabila de folosit pentru a ajuta cuplurile infertile. /unctul slab este ca nici asa nu pot fi evitate pierderile. lonarea uman( încalc( demnitatea )i respectul fa*( de fiecare persoan( uman( deoarece ea submineaz( drepturile sale. elulele stem. prin urmare. anulata. $semenea cercet(ri creeaz( via*( cu scopul de a o distruge )i. +ul*i oameni care se opun clon(rii consider( clonarea terapeutic( c0iar mai inacceptabil( decEt cea reproductiv(. Frice tip de clonare uman( nu numai c( pune în pericol s(n(tatea )i bun(starea uman(. clonarea reproductiv( nu ar putea fi considerat( niciodat( etic(. de asemenea. în asemenea circumstan*e. stimulul necesar pentru ca acest comple" sa!si inceapa divizarea. Co0n H0ang si Kui Siu = au pus la cale un e"periment stiintific care a dus la inedita formula sociala a unui copil cu trei parinti biologici: doua mame si un tata. o mam( surogat.timp si cele doua nuclee sunt lasate impreuna pentru a se produce un fel de acomodare. lona poate avea. nu respect( dreptul la via*( al embrionului uman. 4umai dupa aceea se aplica denuclearizarea si. $ceste alternative nu numai c( evit( problemele etice inerente în utilizarea embrionilor umani. u toate acestea. Embrionul uman. ci este total neetic(. în aceasta situatie. precum )i a celor placentare )i din cordonul ombilical. F consecinta semnificativa din punct de vedere social ar putea fi anticipata pornindu!se de la e"perimentul neT3orkez al anului . Fricum. componenta clasica a familiei este. '$lteori. Ina dintre ele = cea care i!a dat mai putin 'genele e"tranucleare) = l!a purtat în burta si are toate sansele de a!i crea iluzia unei mame depline. prin urmare. M)$specte etice. $cest unic parinte ar putea fi c0iar sora sau fratele s(u biologic. Dac( ar deveni sigur(. în timp ce clonarea terapeutic( înseamn( crearea de embrioni în scopul de a!i distruge )i a le folosi celulele. nu si!au continuat inmultirea. c0iar )i dac( ar deveni sigur(.) #ntrebarea este urmatoareaX cum se va raporta copilul la cele doua mame. :ocietatea pentru /rotec*ia opiilor 4en(scu*i de la Sondra consider( c( resursele ar trebui direc*ionate spre cercetarea celulelor stem de adult. situatia se poate inversa.116. identitatea )i bun(starea fiec(rui om creat în acest mod.

tatal se poate 'din nou) îndragosti de eaR -ndiferent de ipostazele pe care suntem dispusi sa le concedem clonei! de fiuWfiica. mesajul principal al conferintei de fata. fara ca acestia sa stie. Dilema apare atunci cand se pune problema mostenirii. :e stie bine ca o clona copiaza zestrea genetica a celuilalt. dar si politicienii. sau c0iar idiot. Din alt punct de vedere. atragand atentia ca unii oameni de afaceri s!ar putea gandi la o comercializare a vietii umane. “frate” al tatalui sau “sora” a mamei = relatiile clasice de tip familial sunt bulversate. /oti lesne obtine un Einstein banal. /entru a ajunge aici va trebui sa ne asumam avantajele si dezavantajele clonarii. la ea participand nu numai oamenii de stiinta. sora sau un alter!ego al femeii. ceea ce ar fi o curata “blasfemie”. eea ce este mai grav este ca s!ar putea ajunge la Dreproducerea unor oameni vii. De cativa ani. #n ce relatie va fi cu “fratii” ei naturali. de la animale de casa la personalitati istorice. -n :I$. F a treia directie. $deptii clonarii umane si!au motivat optiunea invocand si imensa binefacere pe care o va avea umanitatea în conditiile în care va fi populata de copii ale lui Einstein. :!a propus legalizarea clonarii . #n mod firesc. parintele nu are în “persoana” clonei un fiu sau o fiica.) în mileniul trei. /rovocatoare prin ineditul ei este si situatia în care o femeie va da nastere propriei clone. Din punct de vedere moral. #n joc este modelul unei 'posibile) noi familii pe care o vom întalni 'frecvent. acest subiect se afla in centrul dezbaterii mondiale. vizeaza clonarea indivizilor decedati. amera Aeprezentantilor a dat o 0otarare prin care clonarea umana este considerata ilegala. se pune însa întrebarea: cine justifica nefericita conditie de cobai a unui “geniu” clonat. respectiv subtila reactivare printr!un e"periment stiintific a unor stravec0i fantasme mitico!religioase. ne putem întreba = fara a avea. în fond. psi0ologii. e statut social si juridic va avea. $u aparut si intrebari privind statutul social al eventualelor clone. de un subiect care priveste intreaga societate. $merican $ssociation of /ro!Sife Fbstretricians and L3necologists '$$/SFL) s!a pronuntat impotriva clonarii. /e ansamblu. ci un alter! egoR #ntrebarea este: e drepturi sociale si juridice va avea clona în acest caz. certitudinea corectitudinii unui raspuns: ce va fi clona: fiica. pornind de la mostre de $D4 din tesuturile celui disparut. /arerile inclina totusi spre acceptarea doar a clonarii terapeutice. se pare ca legalizarea clonarii umane nu se va produce. sau de o multime de genii precum Seonardo da Oinci. fiind vorba. dar absolut nimic din personalitatea sa. De aici. :unt clonele veritabili copii. 4umai ca o asemenea argumentatie este 'cel putin acum) absurda. teologii. :unt parintii clonelor adevarati parinti. De pilda. $cesta este.F alta posibila urmare juridica a clonarii umane ar avea în atentie strania relatie dintre parinti si clone. prin urmare. efectele ei juridice si sociale. filozofii. F complicata situatie familiala poate fi si aceea în care parintele are un copil natural si o clona. o alta paleta de probleme de ordin etic si moral. deocamdata. ?eet0oven. $bsolut spectaculoasa poate fi însa ipostaza în care clona poate semana perfect cu tanara mama si. dar :enatul inca nu s!a pronuntat in aceasta privinta. 4eTton. in fond. sa fie implicati in acest proces sau sa!si dea acordul“. are va fi locul acestora in societate. oarecum de domeniul fantasticului.

a comparut in fata omisiei :enatului :I$ pentru :anatate. celebrul actor american. formulat( în termeni lipsi*i de ec0ivoc.ran*a.EI) pentru ob*inerea de licen*(. o reac*ie dur(.ertilizare si Emrbriologie Imana nu i s!a atribuit vreodat( autoritatea de a reglementa clonarea uman(.116. Z:tatutul embrionului umanZ. prompt(.< ianuarie . sfere pana acum inaccesibile medicinei obisnuite. Fricine dore)te s( realizeze clonare uman( trebuie s( fac( o cerere la $utoritatea pentru . privind aplicarea biologiei si a medicinii ce interzice clonarea fiintei umane. -n 7 martie <88<. +unca si /ensii. . redinta ortodo"a a sustinut dintotdeauna ca viata omului incepe la conceptie ! adica la fertilizarea ovulului. $mintim in inc0eiere cateva dintre conditiile propuse. :tatele care au semnat onventia internationala privind drepturile omului si biomedicina adera automat si la /rotocolul aditional din .terapeutice ca unica modalitate de a cerceta. apare un motiv de ingrijorare suplimentar legat de progresul pe care alte tari l!ar putea face. >otu)i.ertilizare )i Embriologie Iman( '$. +orala : $stazi pe tema clonarii intalnim permanent intrebarea: un embrion uman este o fiinta cu adevarat umana sau reprezinta doar o forma de viata umana ZpotentialaZ. urgent. Educatie. te0nica genetic( a clon(rii umane drept crim( împotriva umanit(*ii. >otu)i. vine din partea unui membru al omitetului onsultativ 4a*ional de Etic( din . intr!o lista deocamdata provizorie.ranYois +attei consider( ca 4a*iunile Inite trebuie s( declare. incepand inca de la zigotul unicelular. /rofesorul Cean!. guvernul britanic )i tribunalele engleze)ti au aprobat crearea de embrioni clona*i )i utilizarea lor în scopuri de cercetare cu distrugerea embrionului. 0ristop0er Aeeve. acum paralizat in urma unui accident. Din punctul de vedere american. cu sanse de reusita. #n Iniunea European( este interzis ca un embrion uman clonat s( fie transferat în uterul unei femei. pentru ca cercetarile privind clonarea terapeutica umana 'cea reproductiva fiind ilegala) sa decurga legal: este necesar ca embrionii sa fie utilizati numai in primele etape ale dezvoltarii lor. Aeeve aratand ca stoparea acestor cercetari ar putea determina ca $merica Dsa!si piarda intaietatea in stiinta si medicina“. criteriul fundamental pentru finantarea unor astfel de programe fiind ca obiectivul principal sa fie gasirea unor tratamente pentru bolile incurabile.>otu)i. sprijinind continuarea cercetarilor privind clonarea. opozan*ii clon(rii sus*in c( $utoritatii de . fara a fi lasati sa se dezvolte in continuareX toate programele de cercetare trebuie sa fie supervizate de organizatiile guvernamentale care se ocupa de fertilizare si te0nici geneticeX diferitele programe de cercetare urmeaza sa primeasca fonduri si aprobare doar daca se demonstreaza stiintific faptul ca nu e"ista nici o alta modalitate conventionala de obtinere a acelorasi rezultateX nu vor fi admise cercetarile in care se pot combina materialul genetic uman cu cel al animalelorX trebuie sa e"iste o permanenta informare a publicului asupra stadiului cercetarilor intreprinse si sa fie postulate clar limitele pana la care poate fi impins raportul dintre suferinta animalelor folosite in e"periente si beneficiul uman. este acela al unei fiinte personale si individuale.

ei sunt intru totul si fara indoiala umani. Inii oameni. orice clonare terapeutica care utilizeaza embrioni este reproductiva prin insasi natura sa. /entru a putea utiliza tesuturi embrionare in scop terapeutic. mai ales. :tarea afectiva sau emotionala a parintilor in momentul actului se"ual. ei care resping aceasta cercetare pe criterii morale sunt etic0etati drept retrograzi. oricEt ar fi de sincer. :ute de mii au fost deja creati si distrusi in numele cercetarii stiintifice. cel putin deocamdata. ca trebuie facuta o diferentiere morala si stiintifica stricta intre clonarea pentru producere de descendenti si cea pentru producerea de simple tesuturi. :fEntul $postol /avel ofera raspunsul la aceasta intrebare cEnd spune ca nu putem face cele rele ca sa vina cele bune 'Aomani 5. trebuie mai intEi sa cream acele tesuturi. limitata la producerea de celule suse in scopul cercetarii medicale. $!i distruge in orice scop este un infanticid ! ca si orice avort ! care trebuie recunoscut si considerat ca atare. inaintea conceptiei. procesul prin care embrionii sunt creati. $ceasta pentru ca. De fapt. rolurile 0otarEtoare ale conceptiei. care apoi a convins publicul. prevenirea epidemillor. terapeutica sau reproductiva. ?inomul Zmedical!industrialZ a convins mass!media. :avanti si filozofi din multe tari occidentale prevad ca noua medicina. /roblema este. -n conceptia lor. nu are nici un . embrionul a fost conceput in afara unui Zact de iubireZ. Desigur. din punct de vedere moral. 0iar daca in principiu respingem clonarea reproductiva. $ceasta insemna ca nu putem accepta distinctia falsa care se face astazi intre clonarea ZterapeuticaZ si cea ZreproductivaZ. pentru a realiza o astfel de utopie medicala va fi necesara e"perimentarea pe milioane de embrioni umani. nu trebuie sa uitam un adevar esential: si acesti embrioni sunt copii. :copul nu scuza nicidecum mijloacele. va oferi posibilitati de neinc0ipuit pEna acum pentru vindecarea bolilor. nici in domeniul clonarii si nici in alte domenii. 6). crearea de embrioni in scopul e"perimentului sau al recoltarii celulelor suse pentru vindecarea unor boli. manipularea si consecintele morale sunt aceleasi. reactionari ignoranti care ! asemenea tuturor militantilor pro!viata ! nu sunt capabili sa tina pasul cu necesitatile si cerintele societatii moderne si. $cesta este un alt mit care trebuie spulberat. lonarea legala a embrionilor umani este. $cest mod de gEndire. corectarea defectelor genetice si prelungirea duratei de viata. :i oricare ar fi finalitatea. totusi. +area ?ritanie a legalizat de curEnd clonarea umana. Fricare ar fi scopurile ec0ipelor stiintifice. Diferentiati din punct de vedere genetic si angajati intr!o dezvoltare continua.Dupa cum stim cu totii. graviditatii si maternitatii sunt in mod grav amenintate de presiuni care vor duce la fabricarea embrionilor la comanda. spun ei. ca si acesti embrioni sunt ZcopiiZ. este oare acceptabila. este cu totul fals. Oor avea clonele umane suflet. spun despre clonele umane ca Znu vor avea sufletZ in nici un sens conventional. ale Zfemeii de aziZ. oricare ar fi promisiunile oferite de noua medicina. care se va dezvolta pe seama reusitei decriptarii genomului uman.

ci suntem ZsufletZ. minoritarii. 9). adica in momentul conceptiei. asa ar putea fi formulat un alt mare avantaj al clonarii umane. u alte cuvinte. violenta conjugala sau din simpla indiferenta este lipsit de suflet. indiferent daca ratiunea acestui proces este terapeutica sau reproductive 7)$vantajele clonari F sinteza asupra avantajelor clonarii ar putea arata astfel: a)/rin clonare.emeia s!ar naste pe ea însasi. -n consecinta trebuie sa ne opunem categoric atEt crearii. multumirea de a fi parinti.efect asupra statutului embrionului. trebuie sa afirmam ca un embrion clonat este o persoana insufletita si purtatoare a c0ipului dumnezeiesc. $dica. uplul de lezbiene s!ar putea clona în familie. în sc0imb 0omose"ualii ar fi pasibili de “infidelitate genetica”: copilul lor ar primi gene e"tranucleare de la femeia donatoare a ovocitului. d)Eliminarea avortului genetic. la randul lor. trebuie sa actionam astfel. . suflet. incest. . noi nu ZavemZ un suflet. Daca o fiinta umana insufletita poate fi produsa numai de doua persoane care se implica intr!un act se"ual din iubire pura.Z. e)Sesbienele si 0omose"ualii vor cunoaste si ei. este o intrebare falsa. /ersoana umana este mai degraba caracterizata ca o Zfiinta vieZ '. prin inseminare artificiala cu o femeie fertila. #n acest caz. /rin te0nica clonarii. ceea ce inseamna ca este Zun suflet viuZ. /utem oare sa afirmam ca orice copil conceput prin viol. care intra sau care este ZintrodusaZ intr! un corp fizic la un moment dat. ar putea renunta la inseminarea cu sperma dintr!o banca si s!ar putea multiplica sub c0ipul unei clone. /rivind problema din punct de vedere biblic.. c)?arbatul celibatar va putea deveni si el tata. asemenea zeilor de altadata. din moment ce o persoana ZesteZ.acerea <. la nastere sau oricand altcandva. se poate spune ca o persoana nu ZareZ suflet. +ai mult. :otul unei femei sterile va putea avea un copil nu doar în afara familiei. /e baza antropologiei ortodo"e. gratie manipularii zestrei genetice a cel putin unuia dintre parinti.emeile singure ar putea avea. cat si distrugerii unor astfel de embrioni. care va oferi gene e"tranucleare transmise prin ovocit. -mposibilul ar deveni posibil. el va obtine copilul inclusiv cu aportul direct al sotiei sterile. atunci fie ar e"ista mult mai putini oameni pe pamEnt decEt e"ista acum. mai degraba decEt ZareZ. in sensul ca sufletul ar fi o entitate independenta. fie majoritatea populatiei lumii ar fi subumana din cauza ca nu ar avea suflet. $sadar intrebarea Zo clona are suflet. cuplurile sterile ar putea avea copii. copii. “zigotul ar rezulta din fuziunea unei celule a sotului cu un ovocit preluat de la sotia sa sterila” b).

Sa varsta de sase saptamani. embrionului i se e"tirpa telencefalul.888 de nou!nascuti tot de se" masculin. ei recurg la o serie de argumente. totusi. g)Evitarea nasterii copiilor cu boli ereditare. parintele ar fi în masura sa!si transmita genele în proportie de . din <. cu date psi0ofiziologice si spirituale iesite din comun. Fr. sansa este ca acel copil sa mai poata trai doar prin clona sa. /rima este cea referitoare la 0emofilie si are efecte devastatoare la baieti. unui macabru film :.f)In alt avantaj al clonarii ar avea în atentie noile sperante pe care ni le!am pune în faptul ca majoritatea clonelor s!ar putea întelege mai bine cu “parintii” lor. Deci clona nu va fi umana. va putea provoca mutatia superioara a întregii rase umane. iar cea de!a doua 'distrofia musculara Duc0enne) se produce la . Embrionul îsi va continua dezvoltarea în uterul unei mame! surogat. de unde va fi e"tras prin cezariana. adica partea din care se dezvolta creierul. $tunci.88N. prin clonare somatica ar putea fi abandonata reproducerea se"uata. copilul intra în coma.: “se creeaza o clona a celui care are nevoie de un organ pentru transplant. daca cuplul purtator al unei boli ereditare ar avea.288!5. un copil sanatos. i se va produce un “frate” de la care i se va e"tirpa apoi rinic0iul. va fi crescuta cu ajutorul unor injectii cu 0ormoni. conflictul dintre generatii s!ar diminua si c0iar stinge. l)Fperatiunea de clonare ar putea “învinge” moartea. l!ar putea clona pe acesta pentru a putea evita nasterea altuia bolnav. sotul moare. din cauza lipsei creierului.) 0) lonarea pentru tesuturi si organe. asa suna un alt avantaj al clonarii. -ata un posibil scenariu pana mai ieri atribuit. k)/rin clonare s!ar putea rezolva nefericitele cazuri în care un copil suferind 'de infectie renala. $stfel. gratie stiintei de ultima ora. pe buna dreptate. m)>ot pe lista avantajelor clonarii sunt mentionate si acele situatii în care parintii bolnavi mai pot “supravietui” mortii doar prin clonele lor. >oate acestea sunt doar o parte dintre avantajele în care cred partizanii clonarii. clona mentinuta în viata prin 0ranire intravenoasa si sustinerea artificiala a functiilor vitale. Frganele sale ar fi perfect compatibile pentru transplantarea la PoriginalQ” i)#n timp. Fana Lrancea aminteste doua asemenea situatii. Inul dintre ele are în atentie disolutia unor . de e"emplu) nu si!ar putea salva viata prin transplant. j) lonarea ar face cu putinta mutatia genetica multasteptata. iar sotia în imposibilitatea de a mai deveni mama.. cu ajutorul clonelor donatoare de nuclei. #n joc este o noua varianta a mitului eroului salvator care. cea care ar duce la creearea unui om nou. Fr. $stazi se stie bine ca genele responsabile de aparitia unor boli ereditare se manifesta preferential la unul dintre se"e #n cartea sa e este clonarea. -ata un posibil e"emplu: în urma unui accident. #n acest fel. atunci cand se depisteaza la timp sarcina cu un copil bolnav. clonandu!se partenerul sanatos s!ar putea elimina g0inionul nasterii de copii bolnaviR +ai mult decat atat. 'F alta cale ar fi avortul în serie. Dupa nastere. /entru a si le sustine.

$nimalele transgenice pot fi folosite pentru cercetarile medicale si farmaceutice. b)E"ista o substantiala adversitate si c0iar repulsie fata de orice noutate cae provoaca vietuirea stereotipa si canoanele simtului comun. dar si cu transplantul de cord.119. deseori este o criza de organe potrivite. au aparut si reactiile adverse. @enotransplantul 'transplantarea de organe de la o specie la alta) este o solu*ie a acestei crize de)i poate duce deseori la o respingere a organului din cauza nerecunoa)terii lui de c(tre organismul beneficiarului. lonarea prin transferul de nucleu arata un adev(rat poten*ial în agricultur( prin îmbun(t(*irea fondului genetic )i a produselor. deseori este o criza de organe potrivite. In altul se refera la faptul ca Dumnezeu însusi ar permite clonarea. /rin clonare transplantarea de organe poate deveni o solutie de succes. /rin clonare transplantarea de organe poate deveni o solu*ie de succes. :e estimeaz( c( în viitor organele umane vor putea fi cultivate în afara corpului iar oamenii vor fi capabili s(!)i cloneze organele pentru transplante personale. 0iar daca transplantarea de organe este un lucru curent la ora actuala. lonarea poate contribui si la tratamentul unor boli prin reprogramarea celulelor pieii 'generand celule pancreatice pentru diabetici. . Fr. 2) Dezavantajele clonarii -mediat dupa . lonarea poate contribui )i la tratamentul unor boli prin reprogramarea celulelor pieii 'generEnd celule pancreatice pentru diabetici. Irmatorul argument proclonare ofera o alta versiune vorbei populare “pofta vine mancand”. >ot prin clonare se pot salva )i speciile pe cale de dispari*ie. care acum <8 de ani era interzisa în :I$. /e masura ce rezultatele pozitive ale clonarii vor fi mai bine cunoscute. considerat “inadmisibil” în mentalul social occidental al anilor %28 din secolul trecut. încercand astfel sa argumenteze urmatoarele dezavantaje: a)Din punct de vedere mental. locuitorii planetei nu sunt suficient de bine pregatiti pentru a accepta provocarile si noutatile pe care le!ar aduce noile te0nici de clonare. 0iar dac( transplantarea de organe este un lucru curent la ora actual(. clonarea este o asemenea noutate. cand au fost intens mediatizate avantajele te0nicilor de clonare si argumentele adiacente. $dversarii clonarii si!au formulat si mediatizat convingerile. Ele pot fi produse prin transfer de nucleu. Daca sint introduse gene umane in organismele lor aceste animale transgenice 'oi sau porci) pot produce proteine umane 'in lapte) sau insulina pentru diabetici.tabu!uri sociale: daca se permite avortul. din moment ce nu se opune “unui zigot sa se împarta în doua jumatati pentru a lua nastere doi gemeni identici”. atunci si receptivitatea sociala fata de aceasta controversata te0nica va creste. respectiv neuroni pentru bolnavii de /arkinson) )i înlocuirea celulelor bolnave cu cele noi. atunci de ce nu s!ar putea permite si clonarea. $sa s!a întamplat si cu fecundarea “in vitro”. respectiv neuroni pentru bolnavii de /arkinson) si inlocuirea celulelor bolnave cu cele noi.

situandu!se în antiteza cu minunata diversitate a naturii k)>rupul uman ajunge o marfa vanduta pe bucati. :e pot induce si boli genetice din partea celui ce doneaza nucleul. Aezulta “banalul” proces de îmbatranire. o)E"emplarele animale clonate pot produce importante dezec0ilibre ale ecosistemelor. ficati fara corp. survine si o scurtare progresiva a secventelor de $D4 situate la e"tremitatea cromozomilor si numite telomeri. deocamdata.” d)E"ista un imens procent al ratarilor.abricarea omului anencefal pentru “piese de sc0imb” ar putea soca opinia publica. anuland misterul si sacralitatea iubirii. . dar si prin intermediul $D4!ului mitocondrial provenind din partea mamei. fapt ce ar anula individualitatea si specificul persoanei umane. $proape 16N dintre embrioni nu ajung sa fie implantati mamelor surogat. aproape imposibil de concretizat g) ultiva o fi"atie genotipica. Sa limita. 0)Fmul. lona ar fi. o ipostaza 'post)moderna a servului desavarsit. odata cu trecerea timpului. sansa de a împlini stravec0iul mit al “tineretii fara batranete”. asa cum s!a întamplat si în cazul e"perimentelor de clonare animala. . e"pert al clonarii. era aproape sigur de faptul ca multi copii clonati se pot naste cu maladii congenitale. pastrandu!se doar acea secventa care ar produce organul dorit. f)/e moment. e) lonele supravietuitoare mostenesc sau dobandesc anomalii de functionare. iar nu scop%% l) lonand pe cineva drag. i) lonelor li se poate determina destinele.aptul ar putea fi interpretat si ca o limita a desacralizarii trupului uman. s!ar obtine “inimi fara corp. “tatal” lui Doll3. Can Bilmut. asadar. clonarea umana ar fi o operatie costisitoare. n)F acuza importanta s!a adus cu privire la “fertilitatea si longevitatea organismelor clonate”. Departe de a!l învinge. :e stie ca. :e încalca astfel un celebru principiu kantian: “/ersoana umana devine mijloc. dai curs unei vinovate iresponsabilitati si unor psi0analizabile capricii omenesti m)/ot aparea si se pot induce neasteptat periculoase anomalii ale clonarii. Ei mor în timpul evolutiei sarcinii. dar demult trecut în lumea de dincolo. ratand.c). rinic0i fara corp etc. clonele ar fi o e"presie frusta si reprobabila a stereotipiei. ele pot deveni ceea ce creatorul lor doreste. clonarea îl accelereaza. sau imediat dupa nastere. :!ar putea ajunge la strategii te0nice de eliminare din viata unui embrion a partilor “inutile”. creatie unica a lui Dumnezeu. se substituie lui Dumnezeu. #mpotriva vointei lor. j) onform interpretarii lui Kans Conas. o vinovata identitate a oamenilor.

. o subclasa genetica. fie va deveni ceva comun. acest lucru este imposibil cu te0nologia actuala. ca si energia nucleara. care ar fi drepturile unei clone.$sadar putem observa e"istenta unei diversitati a dezavantajelor clonarii. /rin producerea de clone multiple apare riscul de a crea o populatie formata din indivizi identici 'nu este cazul in momentul de fata). :e poate obtine cel mult un frate geaman al fiintei respective iar factorul uman al pierderii unui 'unic) copil s!ar estompa pina atunci cind parintii ar incepe sa!l asemene cu originalul. redeti ca o clona a lui Einstein s!ar ridica la nivelul marelui sau inaintas. -ar daca originalul ar ucide o clona de!a lui 'sau invers) ce ar fi acest lucru din punct de vedere legal: o crima sau o sinucidere. $r putea ajunge la fel de bine un mecanic sau profesor de mina a doua. $r avea macar drepturile unei fiinte umane. Este putin probabil ca s!ar apuca din nou de fizica sau ca ar avea suficienta motivatie psi0ica pentru a descoperi ceva nou 'in orice domeniu). /ana la rezolvarea si calmarea scandalului iscat de clonare. $cest lucru este sigur. c0iar o specie intreaga. lonarea ar putea avea efecte dezastruoase in cadrul familiei caci un copil nascut prin clonarea tatalui. $csti indivizi obtinuti prin clonare ar putea sa sufere de aceleasi boli sau sa fie sensibila la acelas tip de agenti patogeni iar un singur virus ar putea e"termina populatia de pe o zona intinsa. ele ale unui frate geaman sau ale unui copil al originalului. ipoteza ca ar avea Zputeri divineZ ar putea duce doar la presupunerea ca -sus a reprezentat o mutatie genetica 'spontana sau realizata de cineva) pe un fond de speculatii religioase. -n final dar nu in cele din urma. lonarea 'ingineria genetica) ar putea fi folosita pentru a crea Zomul perfectZ 'sau soldatul perfect ! un scenariu des intilnit la Koll3Tood) sau un om cu o putere fizica deosebita dar o intelingenta sub!normala. ar putea fi considerat un frate geaman identic al originalului. ceva cu influente in viata de toate zilele 'ca si energia nucleara. Ei bine. va trece destul timp. #n momentul de fata. lonarea ar putea reduce patrimoniul genetic atit al oamenilor cit si al animalelor 'de casa). deci in afara oc0ilor publicului). Efectul psi0ologic asupra fiintelor umane 'clone sau origilane) la un asemenea lucru nu este inca studiat si cunoscut. publicat tot in $>:. de e"emplu). lonarea ar putea actiona in defavoarea evolutiei si prin faptul ca oamenii s!ar putea decide sa cloneze doar animalele cele mai potrivite pentru ei. -n cazul in care c0iar s!ar reusi sa se faca o clona a marelui savant s!ar dovedi poate cel mai bine influenta educatiei si a mediului de viata asupra unei fiinte umane. in mai toate tarile. :!a ve0iculat ceva asemanator referitor la Kitler si la influenta pe care o clona de!a lui ar avea!o asupra lumii din timpul prezent. polemica continua. -ntr!un articol anterior ZDoriti o copie identica a dumneavoastraZ. va trebui sa . apare repetat ideea inlocuirii unei fiinte 'persoane sau animal) cu o clona. -n privinta lui -sus ideea mi se pare cel putin ciudataR 0iar presupunind ca s!ar reusi crearea unei clone a lui 'iar acest lucru este de la bun inceput indoielnic din cauza trecerii timpului si a autenticitatii relicvelor). $tit doar ca clonarea. Einstein. Ea are ca obiect si unele consecinte juridice si sociale pe care le!ar putea provoca generalizarea într!un viitor apropiat a tuturor practicilor de clonare umana. E"ista doua posibilitati: fie clonarea va disparea 'sau in cel mai rau caz va ajunge la dispozitia serviciilor secrete. de e"emplu. fapt ce mentine caracterul problematic al temei.

9) lonarea umana ar trebui interzisa $rgumente pro $rgumentul . Sa . e se intampla cu un copil care afla ca este de fapt replica genetica a unui copil mort la nastere si ca a fost ZcreatZ doar pentru a inlocui pe altcineva. mai ales ceva ce este pe cale sa sc0imbe lumea asa cum o stiu. eea ce pentru multi oameni de stiinta inseamna progres. cum s!a intamplat in cazul oii Doll3. pentru cetateanul de rand din spatiile mentionate acest lucru poate ec0ivala cu o Zjoaca de!a DumnezeuZ.: Aiscuri de sanatate pentru organismul creat. ZCoaca de!a DumnezeuZ ne este specifica dar nu atunci cind e"perimentam pe noi insine. in care la doar catieva luni dupa nastere avea varsta genetica de cativa ani. iudaism etc. din cauza mutatiei genelor >e0nologia actuala comporta un risc foarte mare de afectare a genelor. intr!o maniera simliara utilizarii criteriului rasial sau etnic in zilele noastre. De ce. $rgumentul <: /osibilele complicatii emotionale Famenii de stiinta nici macar nu pot banui posibilele implicatii emotionale ale clonarii pentru individul de la care se va preleva materialul genetic. /e de o parte e"ista un risc foarte mare al unor copii nascuti cu malformatii. islamism. faptul ca nu este pe deplin cunoscuta si impactul major pe care deja il are in societate 'cu influente directe asupra conditiei fiintei umane) este si motivul pentru care reactia generala este una de respingere. inca nu sint capabili sa accepte usor un lucru nou. $rgumentul 5: Aeponsabilitatea morala si sociala este prea mare lonarea umana ec0ivaleaza cu un afront adus fiintei supreme. de pe continentul american sau din Frientul +ijlociu. F lege care permite clonarea nu ar putea fi acceptata niciodata la nivel social in multe tari din Europa. Famenii. E"ista numeroase alte scenarii de acest tip care pot provoca persoanelor in cauza nu doar crize de identitate ci adevarate drame psi0ologice. cel mai probabil este ca se va ajunge se se accepte clonarea ca facind parte din curba de dezvoltare te0nologica pe care deja ne!am inscris. manifestarea nerecunostintei fata de ceea ce a fost dat fiintei umane. -maturitatea acestei ramuri a stiintei. Doar timpul va aduce estomparea acestor reactii negative. /e de alta parte. ei implicati ar trebui sa suporte in egala masura consecintele actiunilor lor. :ocietatea ar putea dezvolta o atitudine de tip discriminatoriu in baza unui criteriu genetic. in religiile monoteiste 'crestinism.). ca specie. este posibil ca materialul genetic prelevat de la un adult sa continue sa imbatraneasca in cadrul procesului clonarii. corespunzatoare organismului de la care au fost prelevate mostrele.ajunga la o suficienta maturitate 'si implicit control) pentru a fi acceptata de oamenii de rind.

#ata inca o proba de $luciferism stiintific% contemporan& $spargerea' structurilor genetice (( )) pentru a le rearan*a tu. iar unele dintre aceste situatii se numara printre cele mai grave probleme de sanatate pe care le au de infruntat societatile de peste tot. /ermiterea clonarii umane ar putea rezolva o astfel de problema. ale imbatranirii sau ale unor boli cum ar fi cancerul. $rgumente contra $rgumentul . dorind sa schimbam ceea ce . $rgumentul 5: ercetarea stiintifica ar putea duce la progrese revolutionare Fameni de stiinta aduc in discutie posibilitatea unor descoepriri ce ar duce la ameliorari considerabile ale efectelor problemelor de inima. -n plus. unele dintre ele cu o rata relativ scazuta de succes. :copul unei astfel intreprinderi ar putea salva un numar e"traordinar de mare de vieti. lonarea de tesuturi sau c0iar organe umane poate in multe cazuri sa salveze vieti. intr-o noua ordine. -n egala masura. contrara lucrarii lui umnezeu+ !ine sintem noi ca sa hotarim daca e bine ce a facut umnezeu. compatbilitatea organului sau tesutului creat ar fi perfecta. confruntarile dintre partizanii si adversarii clonarii nu ar face decat sa creeze o noua tipologie de discriminari si tensiuni. si s!ar reduce si riscul respingerii transplantului. $rgumentul <: F alternativa pentru tratarea infertilitatii +ulte cupluri care nu pot avea copii trebuie sa apeleze in prezent la te0nici comple"e si costisitoare. >e0nologiile medicale actuale nu au produs pana in prezent rezultate notabile in aceste domenii. dar trufas. -n situatia prezenta cazuri critice in care o persoana are nevoie de un transplant de rinic0i sau de tesut de cornee raman adesea fara rezolvare perioade indelungate. (ici intrecem orice masura. clonarea ar veni in ajutorul parintilor care au copii cu anumite disabilitati si se tem ca si urmatorul copil sa nu sufere de malformatii.L a aran*at cu milioane de ani in urma. om limitat.-.nivel social. . lonarea ar putea fi solutia perfecta in acest caz.: lonarea terapeutica umana ar putea salva numeroase vieti and vorbim despre clonare nu vorbim intotdeauna de clonare in scopuri reproductive.

?ibliografie:.org. ?ucuresti.M1.M8. 7)TTT.. Editura $nastasia.<5.77. ?ucuresti.ro 6)TTT. p. .11<.com .<<1.) Fana Lrancea.7M.uk 2)TTT.e!referate. M)+ircea Eliade.<8.com 9)TTT.. . 9.. editie îngrijita de Eugen :imion. .M6.preferate. Editura . <<2. ?ucuresti.nistea..spuc. Ses trois graces.M1.7. 5)Eseu de bioetica a gestatiei..Tikipedia. p.M.21.ro 1)TTT.undatiei ulturale Aomane. p.75 e este clonarea. Editura >eora. <)-bidem. . p. <88<.58.111.