Ton V Malim

------.;>

Ann Birch

Sheila Havward

-

Psi1vJogie

*::;~il conJP-Dlllfd

r

i

Coordonatorul coiectiei Psihologie I Prof. univ. dr. Constantin Paunescu I

Psihologia exercita 0 anumita fascinatie ~i genereaza 0 puternica motivatie a cunoasterii dimensiunilor personalitatii umane, dar accesul la continutul acestui domeniu este limitat, tntrucat informatia psihologica ramane in cea mai mare parte la un nivel de realizare de stricta specialitate.

Colectia Psihologie i'~i propune sa of ere 0 imagine generals asupra comportamentului uman ~i 0 stimulare a interesului pentru domeniul psihologiei.

Prin aportul sau de informatie la zi, completa si multidisciplinara, colectia de fata, accesibila oricarei persoane care doreste sa i~i structureze cultura generala, va eontribui la un evident spor eognitiv, dar ~i la cunoasterea de sine, la care aspira eu indreptatire orice intelectual.

in colectia Psihologie au aparut:

• PROCESE COGNITIVE - Tony Malim

• PERSPECTIVE iN PSIHOLOGIE - Alison Wadeley, Ann Birch, Tony Malim

• BIOPSIHOLOGIE - Sheila Hayward

• DIFERENTE INTERINDIVIDUALE - Ann Birch, Tony Malim

In colectia Psihologie vor aparea:

• PSIHOLOGIA DEZVOLT ARB - Ann Birch

• PSIHOLOGIA SOCIALA - Tony Malim

• CERCETARE~1 METODE STATISTICE-Tony Malim, Ann Birch

Tony MALIM, Ann BIRCH, Sheila HAYWARD

91iIHOLOGIE

ow

COMPARATA

Comportament uman ~i animal: o abordare sociobiologica

Traducere in limba romdnii de Liliana Grigoriu

u

~

••

"GH. ASACH'"

~.

ckc~a.

L_---'r· ~-------

Editie originals:

Comparative Psychology

Human and Animal Behaviour: a Sociobiological Approach Tony Malim, Ann Birch, Sheila Hayward

Macmillan

© Tony Malim, Ann Birch and Sheila Hayward 1996

REFATA

,

First published 1996 by Macmillan Press LTD

Houndmills, Basingstoke, Hampshire RG21 6XS and London

Aceasta lucrare doreste sa constituie 0 introducere in studiul comparativ al comportamentului uman si animal, punctul de plecare reprezenuindu-l presiunile de natura evolutivd care au influentat comportamentul oamenilor si al animalelor.

in capitolul 1 se of era 0 iniroducere in evolutia comportamentului dintr-o perspectivd sociobiologica, se creioneazd cdteva dintre principalele domenii de studiu si este inclus un comcntariu asupra metodelor de studiu si a considerentelor etice implicate.

Capitolul 2 urmareste felul in care comportamentul - atdt eel lnnascut. edt si eel inviuat - intervine ill adaptarea animalului La mediul de viata.

Editia in limba romana:

Copyright ©, 2000, S.C. Editura TEHNICA S.A.

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate editurii.

Adresa: S.c. Editura TEHNICA S.A. Piata Presei Libere, 1

33 Bucuresti, Romania

cod 71341

in capitolul 3 atentia se concentreazd. in special, asupra invdtdrii, jie ea simpla sau complexa.

Capitolul 4 discutii problema comunicdrii in lumea animala si prezinta la sfdrsi! incerciirile fiicute in decursul timpului pentru a 'nva/a animalele sll foloseascii limbajul uman.

in jinal, capitolul 5 vizeazii organizarea sociala a animalelor.

Pe tot parcursul acestei cdrti s-a incercat ca studiul comportamentului animal sa jie folosit in vederea unei mai bune intelegeri a compottamentului utnan.

Dar, de vreme ce extrapolarea comportalilelltu!ui animal asupra

celui UI'1an ar ji evident riscanta, atentia s-a oprit asupra acelor influerue care Ii se aplicd amdndurora, in mad similar.

Ca :jl in cowl celorlalte lucrdri din aceastii serie, cartea de fatii doreste sa creioneze edt mai concis cu putinta, un cadru alciituit din date comprehellsive. cadru care va putea fi [olosit drept punct de plecare pentru

Coperta colectiei: ANDREI MANESCU

Redactor: DANIELA-MAGDALENA DAVID Tehnoredactor: ANDREEA ST AICU

Bun de tipar: 31.01.2000; Coli de tipar: 16,5 C.Z.U. 159.9

ISBN 973-31-1431-6

Lucrere executat6 10 TIpografta "BucuRE~m NOI" Sir. Hrisovulul nr. 18A, secto! I, 8ueur .. "

Tel.: 66764 28; Fax: 667 21 as Cenlrala: 667 55 70

6 PSihologie comparata

un studiu aprofundat. La incepurul flecarui capitol sun! enumerate obiectivele care vor ji urmdrite pe parcursuf sau, iar fa sfarsitu! fiecann subcapitol exista 0 serie de fntrebari de autoevaluare cu ajutorul carora cititorul poate verifica in ce masur« a inleles subcapitolul respectiv. Ideal ar fi ca, inainte de a aborda tntrebartte de autoevaluare, cititorul sa parcurga textul cu atentie, studiind fiecare subcapito/ pe rand De asemenea, el poate reveni asupra acestor intrebiiripe mdsurd ce avanseaza in studiu.

Cartea se adreseaza, in special, studen/ilor psihologi, dar, in ega/a masura, tuturor celor interesati de studiul comportamentului animal. SUn/em convinsi cii veti giisi aceastii lecture nu numai pliicutii, ci si provocatoare.

Tony Malim Ann Birch Sheila Hayward

i ! j

UPRINS

• UDIUL COMPORTAMENTULUI ANIMAL 13

1. INTRODUCERE IN ST .. 14

Introducere .. .. 15

Continuitate sau discontinuitate................ 16

Mecanismul genetic ~i evolutia 20

Darwinismul social.. 22

Psihologia comparata ca ~iinta aplicativa :::::::::::::::::::::::: 24

AI~~:r;~~?~~~~·~~~:::::::::::::::::::::::::::~:::::::::::::::::::::::::::::::::::: ~~

Alte exemple de comportament altruist. ::: 29

~!~~f~;;::::i::::!~

Metode de studiu al comportamentului animal "':":.36

Metoda etologica , 36

Studiul de laborator al animalelor .: :.: 38

Studiile de laborator asupra conditionarii .. 38

Studiul fiziologiei animaJelor......... 39

Concluzii ::.::: 39

intrebari de autoevaluare................................................................................. 39

Ciiteva consideratii etice ::.::: 40

Aspectc practice care trebuie retinute :::::::::::::::::::::::: .. : 41

Consideratii etice.................................................................... 45

Alternative pentru cercetarea pc animale :::: 46

Lect~~r~~~:~~::~~~~~~~:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: .... 1~

p st iNV AT ARE iN MEDIUL NATURAL............................................ 9

2. INSTINCT v 4

Adar:i!~~:~~;~::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~~

8

Psihologie comparata

ong~~~;::::::;:.::;.::.;:::j

~teractiunea dintre factorii genetici ~i factorii de mediu .. 54

EVOIU~~~~~~:~;:~~~~~~~~::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.::::::::::::: ;~

Im~ortanta. tngnjmr parentale de-a lungul ciclurilor de viata 58

Interactl~nea dintre adaptarea filogenetica ~i adaptarea ontogenenca 58

R Teona cautani optimale a surselor de hrana 59

jn~:=t d~·~~t~~~i~~····································································· 62

Dezvoltarea comportamentul~i·i~;ii·~i·d~~i:::::::::::::::::::··································· 63

~;~~~;!:~-~r~~~::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: i~

Penoadele criticelsensibile .

C '" ········.·· 64

F om~~lne.ntel~ I"!pnntll~g-ului 65

M ~nctll e rmprtnting-uhn 67

atunzar~ 68

~~tte~~unle comportamentale ~i stimulii extemi 69

I~ u-semnal - 70

Com r~~::~~~:t~~:o:i::mna' : 71

lO~fl~ct~1 apropierelevi~~::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: ~~

Actlvltatlle de substitutie (de vacuum) 73

COI:nportam~ntel~ de transfer ale oamenilor 74

Con~ecmt~le fiziologice ale stresuJui ~i ale frustrarii 74

S tresul moderat.. 74

C tre~~ se~er sau persistent... 75

~en~~;:r::~;~~.~;~:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.::: ;;

Strategiile evolutive stabile (SES) ·· .. ······76

Mot??~~'~t;~~::: ... ::::·::.·:::: :::::.:::.:::::.:.::::.:.:::::::: ... :: E

M~:;~::;: ~~:~~~~~c;~i·~i········································ :::::::::::: 80

M' . . 80

M ot~vat~a ~azata pe st!muJi ~xtemi :::::.: 80

otlvat!a aza~ pe stimuli mtemi 81

;ter~~tlUn~ dl~t~ stimulii intemi ~i cei extemi 81

eoru e motlvatlel....................................................................................... 82

TeoriiJe homeostatice . .

TeoriiJe non-homeostatic~::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: :~

r

Cuprins 9

Alte teorii ale motivatiei 88

Masurarea rnotivatiei 100

Evaluarea modclelor motivatiei 101

Intrebari de autoevaluare 101

Lecturi suplimentare 105

3. iNVATARE ~I COMPORTAMENT 107

Intrebari de autoevaluare 127

Studiul comparativ al inva\l'irii si memoriei 128

Problemele intfunpinate de cercetarile comparative 128

Date provenind din studii comparative 130

Comparatii privind dezvoltarea creierului.. 130

Teste comportamentale 131

Concluziile studiilor comparative asupra invatllrii 133

Gandesc animalele? 133

Regula lui Lloyd Morgan ~i antropomorfismul 134

Gandire animala sau antropomorfism? 135

Stud~u~~~~:~~~.:~~~~~.:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: :~~

Diferite tipuri de memorie 141

Intrebari de autoevaluare L 144

Aplicatii ale teoriei invatarii in cazul oamenilor 144

Terapiile comportamentale 145

Modificarea comportamentala 145

Terapia comportamentala 148

o evaluare generala a terapiilor comportamentale 151

Biofeedback-ul 151

inva=I~~!:Ca;~:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: :~~

Prograrnele liniare ale lui Skinner 154

Evaluarea invatarii programate 156

Intrebari de autoevaluare 157

Lecturi suplimentare 157

4. COMUNICAREA iN LUMEA ANIMALA 159

Bazele cornunicarii 159

Lumea senzoriala a animalelor 161

10

Psihologie comparatii

Stimulii-semnal 162

Semnalele sociale 163

Caracteristicile exagerate 164

Selectivitatea raspunsurilor 165

Mecanismul tnnascut de declansare (MID) 166

, Reactia de alarma 167

Intrebari de autoevaluare 168

Comunicarea sociala 168

Moduri de comunicare 169

Comunicarea tactila · 169

Semnale1e sonore 170

Semnalele chimice 170

Semnalele vizuale 171

Mesaj sau inteles I 7 I

Metacomunicarea 172

Intensificatori ~i activatori 174

Eficienta comunicarii sociale a animalelor 174

Dansul albinelor 175

, Cateva comentarii legate de descoperirile lui von Frisch 177

, Intrebari de autoevaluare 179

Insusirea limbajului uman de catre animale 180

!ntroducere: Ce este limbajul? 180

Insusirea limbajului uman de catre animale 182

Cornparatii cu vorbirea copiilor 186

Evaluarea Incercarilor de a Invata primate Ie folosirea limbajului uman 187

~xperimente cu alte specii 189

Intelegere sau productie verbala.. 190

Rezumat ~i concIuzii - 194

Vorbirea papagalilor 196

Invatarea model/rival 197

Evitarea sernnalelor inconstiente date de antrenor 199

Evitarea semna1elor de asteptare 200

Procedeul de calculare a scorului., 200

Cateva cornparatii cu primatele non-umane 200

, Comportamentul verbal al unui papagal gri african 201

Intrebari de autoevaluare " 202

Lecturi suplimentare 202

5. COMPORTAMENTUL SOCIAL 205

Formele organizarii sociale 206

Avantajele grupurilor 207

Sistemul de caste al insectelor sociale 211

Determinarea castelor 212

, Repartizarea sarcinilor in cadrul sistemului de caste 213

Intrebari de autoevaluare 213

Cuprins 11

. ., . . I" 214

Teritoriu ~I orgamzare socia "- .

. ., I . 214

Apararea economica a tentonu Ul • •

. .. . ial 214

Formele organizarii tenton e · .. ········ .. ····· ···

Teritoriu, organizare sociala ~i comportarnent de imperechere 2 I 6

. . . I 216

Sistemul de imperechere ~I teritoriu ..

Accesulla un potential partener 217

Insuficienta resurselor de hrana · 217

d .. al '1 217

Sansele e supravietuire e put or .

. ... I'" 218

Modelul convietuirn po Igmlce · · .. · ..

Contributia masculilor 219

Intrebari de autoevaluare ······· 220

Dominanta sociala, · ·· .. · .. ·· 220

Organizarea sociala a primatelor Z2 I

Intercomunicarea in randul primate1or.. 221

. . I 1 ., . h. 223

Ierarhia ~I ro u er m supravietuire ..

Dominants ~i sex ; 224

Intrebliri de auotevaluare · · 225

Pliri~~I~~~=~i·:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: ;;~

., .. . tal 227

Teoria investitiei paren e ··· · · .. ·· .. · ..

Cateva definitii 229

Abundenta resurselor de hrana ·· .. · .. ···· .. · 230

Riseul predatorilor 231

Maturizarea precoce 23 I

Bimaturismul sexual si longevitatea crescuta 23 I

. "I d" t 232

Teritorii e IVlza e · · .. ·· ·· · ..

. . le i 232

Mecanismele instinctive a e mgnJlfII · · .. ·

Imprinting-ul 233

. .., d if 234

Mecanismul atasarnentului manitestat e maml ere .

~~~~~:=~;~~~~.i.::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::;~:

. al "1 . al '1 236

Interesele evolutive e parinti or ~I e urmasi or .

Careva conc1uzii 238

Intrebari de autoevaluare ····· 239

BIBi;~~~;~~~~~~.::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: i:~

"

NTRODUCEREINSTUDIUL

COMPORTAMENTULUI ANIMAL

La sfarsitul acestui capitol yeti putea sa:

1. gasiti cateva argumente in sprijinul interesului pe care ar trebui sa i1 manifeste psihologii fata de studierea animalelor;

2. explicati ce se intelege prin continuitate si discontinuitate in contextul relatiei om - animale; sa identificati principalele concepte ale teoriei lui Darwin asupra evolutiei ~i sa aratati ce legatura exista intre aceste concepte si continuitate;

3. descrieti principalele momente ale procesului transmiterii genetice;

4. aratati ce se intelege prin perspectiva sociobiologica in cazul psihologiei comparate si sa identificati cateva dintre cele mai frecvente critici aduse acestei perspective;

5. descrieti principalele aspecte ale coevolutiei ereditate - cultura in cazul speciei umane;

6. intelegeti cateva dintre metodele folosite in studiul comportamentului animal;

7. apreciati importanta existentei unor standarde etice in studiile efectuate asupra comportamentului animal.

Pentru a se decide asupra titlului acestei lucrari, autorii s-au confruntat cu 0 serie de dificultati, Desi eel de .Psihologie comparata" nu reflecta 111 intregime punctul de vedere actual asupra

14 Psihologie comparata

comportamentului animal, acest domeniu ramane unul dintre domeniile de baza ale psihologiei. In acest sens, probabil este titlul care accentueazc1 ratiunea pentru care a fost scrisa aceasta carte §i perspectiva in care ea se inscrie. Subtitlul ,,0 abordare sociobiologica" se refera la faptul ca, in cadrul tuturor speciilor animale si, probabil, §i in randul oamenilor, orice comportament este determinat de nevoia cople§itoare a individului de a-§i transmite genele generatiilor urmatoare. Orice comportament care nu raspunde acestui scop final tinde sa dispara, fiind inlocuit cu comportamente care asigura intr-o mai mare masura transmiterea trasaturilor individuale catre descendenti.

Trebuie subliniat ca acest lucru nu inseamna §i motivarea individului in raport cu menfinerea speciei; exista situatii in care nevoia individului de a-si transmite genele poate duce la diversificarea speciilor.

Spre sfarsitul acestui capitol Yom discuta originea abordarn sociobiologice in studiul comportamentului animal si implicatiile acestei abordari in studiul comportamentului uman. Autorii au evitat sa extrapoleze prea mult din comportamentul animal asupra celui uman, dar cititorul i§i poate formula singur propriile concluzii, rara sa uite insa ca intre oameni §i animale exista atdt mari diferente, cat §i similaritafi surprinziitoare. In fond, psihologia comparata insa§i se bazeaza pe comparatie.

INTRODUCERE

In fond, de ce studiaza psihologii animalele? lata cateva posibile raspunsuri:

• Comportamentul animalelor este interesant in sine. Este principalul motiv al psihologilor interesati de studiul comportamentului.

Introducere in studiul comportamentului animal

15

. . dobandite prin studiul compor-

• Adeseori, cuno§tmtele. probleme legate de compor-

tamentului animal pot da raspunsun unor

tamentul uman. . .. in care oamenii §i animalele

• Exista numeroase situatn ~ gradinile zoologice.

lu la ferme sau 10 . ~

interactioneaza - de exemp. ' ~ cetat sa mai tina ursii polari 10

adi . oologice au 10 • _ t

Astfel unele gra rm Z t I . lor a demonstrat ca aces

.: dace studiul comportamen u ut

captivitate up . lburari mintale. . .

lucru Ie poate provoca anUl~llte tUI t mai convenabil chiar ~l din

. t di I ammale or es e

• Uneori, s u l~ eel utin doua motive: .

punct de vedere practic, pentru ~'. d astfel indit pot fi mal usor

1 Animalele se reproduc mal ra~l. '

. I' ultor generatn. .

urmarite de-a lungu mal m . d' ntrolat. Orice experiment se

2 Animalele sunt mal usor e co poate obtine mai usor

. . bil I ceea ce se t

bazeaza pe controlul vana I.e or, D trebuie sa uitam ca acest

. .. t ammale ar nu . ~ t

atunci cand subiectii su~ _ . caruia vom revem maces

control are si 0 latura etica, aspect asupra

capitol.

Continuitate sau discontinuitate

I de continuitate intre oameni ~i

Piatra unghiulara este conceptu bleme de ordin filozofic si

. dica numeroase pro . . ~

animale, concept care n _ .. . nimalele sunt 0 creatie umca,

~ b te daca oamenn ~l a .. i

religios.lntre area es . _ t' 'tate sau daca oamenu ~

I "I lor exista con mui , . ~ .. 0

iar intre evo utu e. t intre care nu exista mCI

. I le sunt creatii distincte, separa e,

amma e . e'

legatura. in Cartea Genezei se spun ~

. du a felul lor, ~i animalele

A facut Dumnezeu fiarele ~ :albatiCI e a!ntului dupa felul lor. Si a

I I Ii toate taratoare e p h' I

domestice dupa fe u or, ~ .. . Sa facem om dupa c IpU

b' Si a ZIS Dumnezeu. "

vazut Dumnezeu ca este me.

si asemanarea Noastra." (Biblia, Cartea Facerii, cap. I _ 25, 26)

16 PSihologie comparatii

S-a spus adeseori ca in conn it

~~:!il~, i?clu~iv ~ame~ii,_ ~unt creat~;~ils~~c~~ ~~e:::e ::~i~~ ~~~::

n~ ~I a~lma e exists aceasta discontinuitate. Dar ' _

::~~~:a~e e:l~te~!a d ?is~ontinui~atii, studiul animalelor' e~ec~::~ ~~

intere's. 0 an I ~I cuno~tmte despre oameni nu mai prezinra

In 1859, Charles Darwin bl" 0"

Origin of Species). In aceasta lu:r~re rca r:gme~ ~ Specii/or (The animale exista 0 Ie at - . _ _ ' el ~~at.a ca mtre oameni si de fapt 0 creatie u:icua- r~ evolutiva, ca oa~enlI ~I animalele alcatuiesc,

, , , in care sunt cupnnse mai I "

ocupand locuri diferite in lantul I" . at mu te specn, fiecare

, evo utiei. EVident t- fi .

provocat reactia celor .' , aceas a a irmatie a

. ~' care mterpretau Biblia in d I'

conslderand-o inspirata de cu ~ tID . mo iteral,

d . van u omnulu] dar t t d -

eschis drumul cercetarilor ti . ,- 0 0 ata - a

tamentului uman cu eel anim!tntlfice bazate pe compararea compor-

Mecanismul genetic ~i evolutia

,

I. Mecanismul genetic se refera la f I I ~

parintilor sunt transmise u '1 ~ e u in care caracteristicile

, rma~1 or m cadrul ace Ie '. .. .

organism care se reproduce pe cale s~xuala deti Ia~1 s.pecI~. Once reprezentata de I~ etme 0 mostenire biologica

gene. n acest fel sunt det .

caracteristici vitale, a carer _ f _ ermmat~ numeroase

individului (hrana pe care 0 c sum~ ormeaza genottpul. Mediul interactioneaza cu genele s °lnsudma, co~t~xtul social in care traie~te)

a e, etermmand fenotip I dica car~cteristici si comportamente care ot fi ob ~ u, a rca acele

unut organism sirnplu cum este eel PI' servate. In acest sens, cazul de frunze de flo' . 'd fru a unei plante, este relevant. Tipul

, fI ~I e cte este determinat d . ~

maxima si cea minima sunt \;,1' I d' e. genotip, Inaltimea

'f e e etermmate geneti d ~ -I .

care 0 atinge, cuprinsa in aceste limite numarul de fl c, . a.r ina tirnea pe

faptul ca va creste cu sau fa - de' on ~I de fructe sau ara etecte pot fi determi t d

Probabil ca aceasta simplifica t . _ ~ ma e e mediu.

re es e excesiva, mtrucat si suscep-

Introducere in studiul comportamentului animal 17

tibilitatea plantei de a fi afectata de anumiti daunatori sau de anumite boli poate fi la randul ei rezultatul mostenirii genetice. De asemenea, pot exista ~i defecte genetice care impiedica planta sa foloseasca maximal pentru crestere fertilitatea solului, ceea ce nu-i permite sa se dezvolte perfect chiar ~i in eel mai bun mediu cu putinta,

in cazul oamenilor, aceasta interactiune poate fi ilustrata prin fenomenul numit fenilcetonurie (FCU). Acesta este un defect genetic care face ca organismul anumitor indivizi sa nu poata produce 0 enzima a carei principal a functie consta in metabolizarea fenilalaninei, constituent de baza al multor alimente, mai ales al celor folosite zilnic. Acumularea fenilalaninei in sange este toxica, ducand la retard mintal si, in cazuri extreme, chiar la moarte. Aceste efecte pot fi prevenite daca se urmeaza 0 dieta stricta, cu continut proteic redus. Defectul genetic nu are efecte nocive in sine, dar, pentru a evita aparitia oricaror probleme, persoanele afectate trebuie sa urmeze 0 dieta foarte stricta,

In linii mari, principiile geneticii opereaza in modul urmator, Fiecare dintre celulele organismului contine acelasi material genetic, rezultat dintre unirea a doua celule germinative, provenind fiecare de la unul din cei doi parinti, Materialul genetic este depozitat in cromozomi, care sunt grupati pe perechi. In cazul omului, exista 23 asemenea perechi de cromozomi. Fiecare cromozom cuprinde doua lanturi, strans unite, de molecule de ADN, ale carer diferite segmente au fost identificate ca fiind genele care determina trasaturile genetice. Atunci cand celulele se divid prin procesul denumit mitoza, materialul genetic al celulei este duplicat, astfel incat fiecare celula noua sa contina 0 copie. Genele purtate de fiecare pereche de cromozomi nu sunt intotdeauna identice. Fiecare dintre cele doua parti ale unei perechi de gene se numeste alelomorfa (sau alela) si furnizeaza 0 forma alternativa a caracteristicii respective. De exemplu, un individ poate avea 0 gena alela pentru ochi albastri si una pentru ochi caprui, fiecare fiind rnostenita de la cate un parinte. In acest caz, el va avea ochi caprui, gena pentru ochi caprui fiind dominantii, in vreme ce cea pentru ochi albastri este recesivii. Ochii albastri nu vor aparea decat in conditiile in care ambii par inti ar avea ochi albastri, caz in care

';/2/Dr1 ~

'l vb 0 :J/ "GH. ASACHI"

~~-

18 Psihologie comparatii

caracteristica dominanta va fi cuprinsa in fenotip, chiar daca este transmisa numai de unul dintre parinti, Trebuie spus ca, de cele mai multe ori, caracteristicile unui individ reprezinta rezultatul interactiunii mai multor gene. Fiecare gena determina 0 anum ita caracteristica sau 0 anumita forma de comportament. Aceste caracteristici nu exista iz~lat,. ci ~n conjunctie unele cu altele. De exemplu, se presupune ca dislexia ar fi 0 tulburare determinata genetic, care afecteaza capacitatea de a citi ~i de a scrie a unui individ. Aceasta t~lbur~re .interactioneaza cu celelalte caracteristici legate de inteligenta, ~I ele determinate genetic. Ca urmare, inteligenta unei ~ersoan~ dislexice nu este afectata de dislexia insasi, ci de m~~p~~Itat~a de a citi si de a scrie, cu efect asupra dezvoltarii abIlltatIlo.r mte.lectuale, cu exceptia cazului in care nu sunt intreprinse d~mer~~~I destmate re~olvarii acestei probleme. De exemplu, in scoli, dislexicii pot fi plasati in cIase speciale, destinate celor cu "un ritm lent de invatare".

In momentul conceptiei, 0 singura celula germinativa provenita de .la_ tata (un. spermatozoid) fuzioneaza cu 0 singura celula germi~atJva provenind de la mama (un ovul), formand un zigot. Ulterior, mtre.gul o.rgamsm ~e va dezvolta din aceasta celula unica. SpermatozOId~1 ~I ovulul difera de orice alta celula prin faptul ca nu contin 23 perechI. de .cromozomi, ci 23 cromoz~mi ne-pereche, numiti gameti, rezultati p~m procesul numit meioza. Intr-o prima etapa, perechile de cromozomi sunt duplicate ca ~i in cazul mitozei, dupa care celulele se mai divid de doua ori, rezultand patru celule, fiecare cu cate 23 cromozomi. Atat mama, cat ~i tatal participa la fecundare cu cate un singur gamet, astfel incat zigotul rezultat detine 23 perechi de cromozomi. La randul sau, el se divide prin rnitoza si formeaza in acest fel toate celulele specializate ale organismului. Un alt factor !m~ortant pentru transmiterea genetica II reprezinta incrucisarea, Ina~nte~ mei~~ei, anu~ite~ parti ale cromozomilor se separa ~i i~i schimba pozitia, modificand astfel combinatia alelelor in cadrul cromozomilor. Ca urmare, creste numarul gametilor posibili.

Introducere in studiul comportamentuiui animal 19

2. Mecanismul evolutiei decurge dupa cum urmeaza, Cele mai multe specii au mult mai multi urmasi decat ar fi strict necesar pentru mentinerea numarului de membri. Pentru ca echilibrul sa poata fi pastrat, este inevitabil ca destul de multi dintre acesti membri tineri sa nu mai ajunga la maturitate. La maturitate vor reusi sa ajunga cei care sunt eel mai bine adaptati pentru a supravietui mediului in care se afla, Genele lor, adica acel tipar innascut care le det~rmina caracteristicile, sunt cele care le asigura supravietuirea, Intr-o specie, indivizii ale carer gene sunt eel mai putin adaptate supravietuirii sunt si indivizii cu cea mai mica posibilitate de a transmite aceste gene catre generatiile urmatoare. Pentru a supravietui in conditiile unui mediu in continua schimbare, organismul individului trebuie sa se schimbe la randul sau, Aspectul esential nu este supravietuirea individului, ci supravietuirea genelor. Asupra acestui aspect important vom reveni atunci cand vorn discuta comportamentul altruist. Astfel, pentru a se adapta cat mai bine in vederea supravietuirii, p0p'ulatia care alcatuieste 0 specie ca intreg sufera, de-a lungul generatiilor, 0 suma de modificari, In conditiile in care nu este capabila sa faca acest lucru, ea se confrunta in final cu extinctia. Ca urmare, orice speci~ sufera modificari continue ale caracteristicilor ~i comportamentelor ei. Pentru a explica mai cIar toate acestea, vom apela la un exemplu.

Culoarea aripilor moliilor variaza de la foarte deschisa la foarte inchisa. Culoarea inchisa sau deschisa pe care 0 au aripile diferitilor indivizi ai speciei depinde de mostenirea lor genetica (de tiparul genetic al fiecarui individ). Acest tipar este transmis generatiilor urmatoare de catre acei indivizi care ajung la maturitate, se reproduc ~i au urmasi. Conditiile de mediu in care au trait unele molii s-au schimbat. Dezvoltarea industriala a facut ca in cladiri ~i in copaci sa se acumuleze aer incarcat de fum. In aceste conditii, riscul ca moliile ale carer aripi erau deschise la culoare sa fie van ate era mai mare decat al celor cu aripi inchise la culoare. Moliile cu aripi de culoare inchisa se pot ascunde mai bine, sunt mai greu observate si, ca urmar~, au sanse mai mari de a transmite urmasilor bagajul lor genet!c (incIusiv acele gene care determina culoarea inchisa a aripilor). In

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful