MODULUL 2 DEZVOLTAREA CURRICULARĂ – DEMERSURI PRACTICE. APLICAŢII ASUPRA DOCUMENTELOR CURRICULARE Scopul şi obiec i!

ele - să analizeze specificul dezvoltării curriculare ca demers de asigurare a relevanţei programelor curriculare - să diferenţieze între diferitele demersuri de dezvoltare curriculară - să exerseze modalităţi de punere în practică a acestor demersuri. Sc"e#$ lo%ic& $ #o'ului (. De)!ol $*e cu**icul$*& şi co+cep e co+e,e 2. Ni!ele 'e 'e)!ol $*e cu**icul$*& şi e $pe -peci.ice $ce- ui p*oce/. Cu**iculu#0ul l$ 'eci)i$ şcolii – u+ 'o#e+iu .le,ibil 'e 'e)!ol $*e cu**icul$*& Co+1i+u ul i+.o*#$1io+$l 'e $li$ (. De)!ol $*e cu**icul$*& şi co+cep e co+e,e În majoritatea ţărilor lumii se operează diferenţa destul de neta între „teoria curriculum-ului”, „curriculum-ul”, în calitatea sa de concept, şi, de ce nu, engl. „teoreticienii” curriculum-ului - pe de o parte - şi „dezvoltarea curriculară” „proiectanţii”de curriculum - pe de alta parte. Dezvoltarea curriculară îşi propune, în esenţa, să elaboreze şi să testeze " în vederea relativei oficializări, deci şi a generalizării ulterioare - acel corpus de documente care consemnează ofertele educaţionale si experienţele de invatare pe care şcoala le poate propune elevului. #ste vor$a - în principal - despre documente de tip proiectiv liste de finalităţi si o$iective de diverse categorii% corpusuri de „contexte”, „condiţii” şi „activităţi” de învăţare% programe etc.! sau aplicativ materiale-suport pentru profesori si elevi, diverse materiale auxiliare, manuale, standarde de tip curricular etc.!. În aceeaşi ordine de idei, „conceptorii de curriculum” pot oferi fie materiale de utilizat nemijlocit î n sistem, fie documente care să orienteze&g'ideze testarea şi implementarea unui nou curriculum. (e fapt, „circuitul curricular” ar tre$ui să acopere - în principiu " următorul ciclu complet) ela$orare " testare - evaluare - revizuire . Într-adevăr, din punctul de vedere al „proiectanţilor de curriculum”, mai

„curriculum development”!, „curriculum-ul ca produse” şi „conceptorii”, „descriptorii” sau

1

aşa cum se crede. de existenţa. dezvoltarea 2 .important c'iar dec*t ela$orarea produselor curriculare ar fi verificarea acestora în proces şi . dar şi o activitate „um$relă” a celorlalte activităţi curriculare în ansam$lu.prin ela$orarea unor programe. Demersuri de construire a curriculumului • Deliberarea curriculară " operaţia de selectare a criteriilor şi principiilor de procedură ce reglementează acţiunea educaţională • Negocierea curriculară " proiectarea curriculară în urma deli$erării. precum şi de recunoaşterea inec'ivocă a profesiei de „proiectant de curriculum” 1. în numeroase ţări a unor institute de dezvoltare. În plan vertical. pentru înt*mpinarea nevoilor educaţionale speciale! • Diversificarea curriculară " multiplicarea manierelor concrete de parcurgere a curriculumului simultan sau prin acumularea experienţelor de adaptare curriculară! • Dezvoltarea curriculară " în sens larg " o consecinţă. formală  explorarea specificului $eneficiarilor programului curricular • Selectarea curriculară " continuă explorarea curriculară şi presupune deli$erarea asupra elementelor curriculare noi care răspund nevoilor identificate • Interpretarea curriculară " trecerea de la curriculum ca ansam$lu de finalităţi şi conţinuturi la transpunerea acestora în programul complex de predare şi învăţare% presupune decizia cu privire la resursele metodologice. a unor revizuiri si corecturi permanente la nivelul textelor programatice.operarea.1. în mod eronat . pe $aza datelor şi a informaţiilor acumulate. +oncluzia a$solut necesara de reţinut este ca „dezvoltarea curriculară” nu reprezintă o suma de acte punctuale. special create în acest sens.mai mult .mportanţa şi caracterul permanent al unui asemenea demers sunt confirmate. deseori. care implică acordul $eneficiarilor proiectului curricular • Explorarea curriculară " precede construcţia şi se referă la)  analiza documentelor curriculare anterioare care eventual nu mai corespund momentului!  exigenţele curriculumului naţional ca ofertă oficială. finalizate . umane şi de timp utile în parcurgerea curriculumului • Adaptarea curriculară " reconfigurarea în sensul accesi$ilizării a ofertei curriculare în general. materiale. . ci un proces de permanentă reconsiderare critica si rafinare a practicilor curriculare în uz. de tip mai mult sau mai puţin prescriptiv. de altfel.

ormarea continuă a cadrelor didactice +oordonarea programelor de dezvoltare curriculară . constituie o ac'iziţie relativ recentă în teoria şi practica educaţională din ţara noastră.2#3 45(#6#01 1.dentificarea nevoilor <lanurile individuale de educaţie (iferenţierea curriculară 1.2#3 10 # . 2. Ni!ele 'e 'e)!ol $*e cu**icul$*& şi e $pe -peci. şi domeniul de expertiză descris de această expresie sunt ac'iziţii încă şi mai recent.7103 0locarea resurselor 9ecomandări şi g'iduri de implementare . practica dezvoltării curriculare a existat într-o oarecare măsură. sinatgma .7103 106. /otuşi.ice $ce.ormarea continuă a cadrelor didactice <roiectarea lecţiilor .ui p*oce0şa cum am arătat deja. în special pe linia diferenţierii curriculare pentru eficientizarea ofertei curriculare pentru copiii supradotaţi.curriculară se o$iectivează în sporirea $azei de date privind modalităţile de parcurgere a ofertei curriculare (acă termenul .curriculum . respectiv pentru cei cu performanţe su$medii. pentru eficientizarea parcurgerii curriculum-ului în contexte pedagogice aparte. domeniul dezvoltării curriculare începe să se constituie şi la noi ca un domeniu aparte care 2şi p*opu+e $+$li)$3 el$bo*$*e$3 $plic$*e$ şi e!$lu$*e$ unor adaptări curriculare realizate pornind de la oferta curriculară instituţională. În figura de mai jos sunt identificate responsa$ilităţile de dezvoltare curriculară pentru fiecare din aceste nivele) RESPONSABILITĂŢI DE DEZVOLTARE CURRICULARĂ 8tructura legislativă 9egulamente şi recomandări 0locarea resurselor 1. 3 .2#3 :+7309 1.dezvoltare curriculară . (ezvoltarea curriculară este o preocupare prezentă la toate nivelele de definire a currriculum-ului.2#353 +308#.

toate varia$ilele relevante pentru eficientizarea ofertei curriculare tre$uie structurate coerent într-un plan unitar de acţiune. În afara acestor demersuri procesul de dezvoltare curriculară este cel mai adesea nestructurat.evoluţia lumii muncii 4 . 5n astfel de plan va descrie direcţiile de acţiune şi activităţile de întreprins.evoluţia te'nologiilor . incoerent şi inconsecvent. E!$lu$*e$ 0cest stadiu reprezintă mai degra$ă o validare a progreselor şi nu o judecare a rezultatelor. Globalitatea în raport cu: a. o certificare a faptului că optimizările apar în direcţia aşteptată. a contextului de convingeri pedagogice în care are loc adaptarea curriculară şi în consecinţă definirea clară a o$iectivelor urmărite constituie condiţii fundamentale. de timp şi umane necesare. sursele unui conţinut pertinent: . ordinea activităţilor cu eşalonarea lor în timp. Aplic$*e$ <ro$lema principală în aplicarea planului de dezvoltare curriculară este alocarea resurselor materiale.ndiferent de nivelul la care ne referim. procesul de dezvoltare curriculară în vederea eficientizării programului educaţional va parcurge acelaşi ciclu a cărui stadii le descriem pe scurt în continuare) A+$li)$ <resupune identificarea specificului situaţiei pentru care se intenţionează adaptarea curriculară şi formularea finalităţilor vizate în demersul de adaptare. Criterii de calitate a demersului de dezvoltare curriculară 1.. În orice demers de dezvoltare curriculară definirea clară a valorilor promovate.evoluţia ştiinţelor exacte şi socio-umane .1. El$bo*$*e$ 7dată clarificare finalităţile procesului de dezvoltare curriculară. diferitele responsa$ilităţi ale celor implicaţi şi va anticipa rezultatele. 2.

elemente de flexi$ilitate în termenii.aspiraţiile tinerilor . în general. Obiectul dezvoltării curriculare este curriculum ul oficial! care astăzi este structurat în termeni flexibili" #lementele de flexi$ilitate ale programului curricular sunt acele spaţii. permiţind decizia contextualizată a cadrului didactic sau. formali şi nonformali. elemente care nu sunt în totalitate predefinite. planificarea şi realizarea curriculum-ului.educaţia informală 2. Ec"ilib*ul între curriculum-ul general şi cel specific sugerat de planul de adaptare curriculară 6. Coe*e+1$ " pe axa) finalităţi educaţionale → criterii de pertinenţă a curriculumului → principiile didacticii tradiţionale şi moderne → forme de organizare a experienţelor de învăţare → criterii şi standarde de evaluare.importanţa cresc*ndă a mijloacelor de informare în masă .pro$lematica lumii contemporane b. a finalităţilor urmărite.o*#ele e'uc$1iei .educaţia formală . componente. al dezvoltatorului de curriculum. -ub-i.e#ului 'e 2+!&1&#4+ c. Rele!$+1$ semnifică concordanţa între standardele de performanţă descrise în planul de adaptare curiculară& cerinţele su$iecţilor planului de adaptare curriculară şi cerinţele societăţii 5. I+ e%*$*e$ şi co#p$c i)$*e$ conţinuturilor sunt modalităţi văzute în general ca o rezultantă a cooperării dintre diferiţi agenţi din c*mpul educaţional individuali şi colectivi. guvernamentali şi nonguvernamentali.evoluţia culturii şi artei . Cu**iculu#0ul l$ 'eci)i$ şcolii 7CD89 – u+ 'o#e+iu . a timpului alocat 5 . şcolari şi familiali! în ela$orarea. această secvenţă a +urriculum-ului 1aţional incluz*nd.. unităţilor de conţinut.ibil 'e 'e)!ol $*e cu**icul$*& (emersurile de dezvoltare curriculară au ca o$iectiv major asigurarea relevanţei ăi eficienţei formative a programelor curriculare. /.e#ele -i. în diferitele ei forme de o$iectivare. /.educaţia nonformală .le. 5nul din aceste domenii este curriculum-ul la decizia şcolii. în contextul în care acestea sunt aplicate. .

Op1io+$lul l$ +i!elul $*iei cu**icul$*e C <resupune alegerea unei teme care implică cel puţin două discipline dintr-o arie. pentru învăţăm*ntul general. pornind de la o$iectivele-cadru ale disciplinelor. acea formă de +(8 care urmăreşte aprofundarea o$iectivelor de referinţă ale +urriculumului-nucleu prin diversificarea activităţilor de învăţare în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline. fie dintr-o disciplină care nu este prevăzută ca atare în planul-cadru sau nu apare la o anumită clasă&ciclu curricular.mplică cel puţin două discipline aparţin*nd unor arii curriculare diferite. Di-cipli+ele op1io+$le Tipolo%i$ op1io+$lelo*3 'up& c*i e*iul i+ e%*&*ii $*iilo* cu**icul$*e (. 0şa cum vom arăta mai jos. i+'e*e$ " 9eprezintă. =>=?& @@ aprilie ABB@. acea formă de +(8 care urmăreşte extinderea o$iectivelor şi a conţinuturilor din curriculumul-nucleu prin noi o$iective de referinţă şi unităţi de conţinut. 0cesta este motivul pentru care acordăm mai multă atenţie descrierii specificului +(:. /. 0ceasta presupune parcurgerea programei în întregime marcate cu asterisc!. +a şi în cazul opţionalului integrat la nivel de arie.Tipu*i 'e CDS 2+ 2+!&1&#4+ ul obli%$ o*iu Ap*o. proiecte care nu sunt incluse în programa şcolară avansată de autoritatea centrală. /. o serie de demersuri de dezvoltare curriculară se pot pune în practică pe acest palier al +(:. module. Op1io+$lul l$ +i!elul 'i-cipli+ei C +onstă fie din activităţi. În acest caz. informaţiile cu care elevii vor opera au un caracter complex şi. aprofundarea se aplică numai în cazuri de recuperare pentru acei elevi care nu reuşesc să atingă nivelul minimal al o$iectivelor prevăzute de programă în anii anteriori. în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline.pentru parcurgerea acestei secvenţe de curriculum. 2.(. permit do$*ndirea de ac'iziţii cognitive de ordin înalt de inclusiv elementele 6 . pentru învăţăm*ntul general. +onform 7rdinului ministrului nr. în contextul de faţă. ca atare.u+'$*e$ " 9eprezintă. E. vor fi formulate o$iective de referinţă din perspectiva temei pentru care s-a optat. Op1io+$lul l$ +i!elul #$i #ul o* $*ii cu**icul$*e C .

@ pagină care motivează cursul propus) nevoi ale Obiec i!ele 'e *e. prin adăugarea unor conţinuturi.!. 5n o$iectiv de referinţă este corect formulat dacă. (acă opţionalul ar repeta o$iectivele de referinţă ale programei şcolare a disciplinei.tipul generalizării. în cazul în care nu se utilizează una dintre programele avizate de ministerul educaţiei. În vederea avizării programei. atunci o$iectivul este prea general 7 ar aprofunda eventual. fiind o$ligatorie includerea următoarelor elemente componente) C C A*%u#e+ ul. 7re de 9u$rică nouă nivelul disciplinei 1oi conţinuturi noutatea este diferită faţă opţional în catalog de programa disciplinei de trunc'i comun! 7pţional integrat la 1oi o$iective .ise.i *elu&*i ale acestora.e*i+1& vor fi formulate după modelul celor din programa elevilor. /a$elul de mai jos prezintă diversele forme de o$iectivare practică a disciplinei opţionale /ip de +(8 0profundare +aracteristici ale programei 9egim orar <rograma pentru trunc'iul comun în 7re din numărul maxim de ore al plajei orare plaja prevăzute prin planul cadru în cazuri de orară recuperare " respectiv pentru elevi care nu au reuşit să do$*ndească ac'iziţiile minimale prevăzute prin programa anilor de studiu anteriori! 7$iective de referinţă notate cu D. naţională al materiilor de trunc'i comun!. transferului etc. (acă răspunsul la această între$are nu este clar ceea ce poate face elevul nu poate fi demonstrat şi evaluat!.2. răspunde la întrebarea #ce poate să facă elevul$.complexe 7re de 9u$rică nouă nivelul ariei sau 1oi conţinuturi " complexe noutatea este opţional în catalog opţionalul diferită faţă de programa disciplinei de croscurricular trunc'i comun implicate în integrare! 8ursa) +onsiliul 1aţional pentru +urriculum. 8e va redacta @&A . Co#po+e+ ele u+ei p*o%*$#e pe+ *u o 'i-cipli+& op1io+$l& <rogramapentru disciplinele opţionale tre$uie să primească avizul inspectoratului judeţean.ro /. formarea unor competenţe de transfer etc. 7re din +onţinuturile notate cu D se regăsesc în plaja programa de trunc'i comun a disciplinei! orară 1otare în catalog 0ceeaşi ru$rică din catalog cu disciplina sursă #xtindere 0ceeaşi ru$rică din catalog cu disciplina sursă 7pţionalul la 1oi o$iective de referinţă. ale comunităţii locale. atunci opţionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere al formării şi dezvoltării unor capacităţi ale g*ndirii programa naţională!. dar +u !o* . a$ilităţile care se formează prin urmărirea o$iectivelor din . 'ttp)&&cnc. aceasta tre$uie redatată după rigorile de structurare a programelor curriculare. prin enunţul său.

competenţe generale dacă acestea sunt anumite conţinuturi!F se reflectă în o$iective de referinţă&competenţe specificeF în cazul aprofundărilor. extinderilor) sunt aceleaşi ca în programa de trunc'i pentru opţionale care se studiază în cazul unui opţional integrat! formulate!F unice sau se repetă su$ diferite forme!F altele. pro$e orale.definit. sunt trecute în listă acele informaţii care vor fi introduse. acele informaţii care vor fi ve'iculate în cadrul opţionalului. <rezentăm în continuare o listă de monitorizare & verificare a criteriilor de calitate în întocmirea programelor pentru disciplinele opţionale) Obiec i!ele c$'*u -$u co#pe e+1ele %e+e*$le mai mulţi ani!) C C comunF Obiec i!ele 'e *e. pro$e scrise. vor fi menţionate tipurile de pro$e care se potrivesc opţionalului propus de ex. într-un cuv*nt. 0ltfel spus. ci ca un mijloc pentru formarea intelectuală • +a #o'$li &1i 'e e!$lu$*e.!. informaţiile din lista opţionalului nu vor fi considerate ca un scop în sine. proiect etc. referat. com$inate şi recom$inate între ele şi cu altele învăţate anterior. 15 vor fi incluse pro$ele ca atare. +a şi în cazul informaţiilor prevăzute în programele o$ligatorii ale disciplinelor de trunc'i comun!. pro$e practice. în adecvate nivelului de cunoştinţe ale elevuluiF derivă din o$iective cadru. dec*t în programa de trunc'i comunF dacă nu e aprofundare! +ăror etape a unui proces de învăţare corespundF Co+1i+u u*ile sunt) 8 .$ 'e co+1i+u u*i cuprinde informaţiile pe care opţionalul le propune ca $ază de operare pentru formarea capacităţilor vizate de o$iective. <entru un opţional de o oră pe săptăm*nă se vor defini şi urmări E-> o$iective de referinţă . transfer. ci le corespund în număr corespunzătorF corelate cu tema opţionaluluiF de exemplu) competenţe de integrare. specifice nu sunt formulate la modul general.pe care elevii urmează să le atingă p*nă la sf*rşitul anului.e*i+1& -$u co#pe e+1ele specifice sunt) C C C C C C C C măsura$ile. • Li.

. +. @II?!.C C C C C C C C C C C C C E. #d. #d. .ie #o'ul Hocoş.. a căror particularităţi sunt explicitate. <olirom.de :tiinţă. dec*t în programa de trunc'i comun F resursă cuprinzătoare pentru o$iective de referinţă. sistematicF astfel înc*t să se cumuleze şi să permită progresulF entităţi esenţiale. 2. ABB@!. 0ctivitatea profesorului între curriculum şi evaluare. . 0cţiunile de dezvoltare curriculară sunt intrinseci demersurilor de ofertare ăi parcurgere a curriculum-ului. competenţele specificeF altele. <resa 5niversitară +lujeană.dentificaţi factori din exteriorul şi din interiorul şcolii care influenţează procesul de dezvoltare curriculară A. nevoilor prezente şi viitoare ale elevuluiF (uc la dezvoltarea competenţelor propuseF <ot fi organizate efectivF +umF <resupun activitatea nemijlocită a elevuluiF <ermit învăţarea în cooperareF +onţin referiri la utilizarea resurselor materialeF Ac i!i &1ile 'e 2+!&1$*e) @. +.. #d. 0nalizaţi impactul pe care introducerea computerului în şcoală l-a avut asupra procesului de dezvoltare curriculară şi analizaţi specificul criteriilor de calitate a dezvoltării curriculare în procesul de instruire asistată de calculator Su#$* Godulul A introduce conceptul de dezvoltare curriculară.e*ci1ii: corelate cu o$iectivele de referinţă. +urriculum diferenţiat şi personalizat. adaptate la experienţa elevuluiF adecvate intereselor.iblio%*$. fără contradicţiiF posi$il de învăţat. . ABB?!. competenţe specifice F organizate articulat. G.aşi +'iş. +luj-1apoca +reţu. #le se o$iectivează într-o serie de demersuri specifice. /eorie curriculumului " elemente conceptuale ţi metodologice.i +o $ e) 8tudenţii vor continua rezolvarea sarcinilor de tip proiect menţionate la finele modulului @. +luj-1apoca 9 .+. S$*ci+i şi e#e ce !o* .

#urostampa.5ngureanu. /imişoara 10 .. #ducaţie şi curriculum #d. (. @III!.