Ilie Pârvu

FILOSOFIA COMUNICĂRII

Bucureşti 2000

Copyright Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy ! 2000 "oate drepturile ace#tei ver#iuni aparţin Facult$ţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy ! %&%P' Reproducerea integral$ #au parţial$ a te(tului #au a ilu#traţiilor e#te po#ibil$ doar cu acordul prealabil #cri# al editorului)

Ministerul Educaţiei &aţionale *coala Naţională de Studii Politice i Ad!inistrative Facultatea de Co!unicare i Relaţii Pu"lice #$avid O%ilv&'

%tr) Povernei+ nr) ,!-+ Bucureşti "ele.on/.a(0 01 !212 22 -http0//333)comunicare)#n#pa)ro e!mail0 in.o4comunicare)ro

5%B&0 678!66202!,!9 "ip$rit :n Rom;nia

(

Cuprin#

Introducere) Comunicarea şi genurile .ilo#o.iei / 7

Secţiunea I) Modele teoretice ale co!unicării /*+ 1) Conceptul teoretic de comunicare) %peci.icul ştiinţelor in.ormaţiei şi comunic$rii /17 2) %chema canonic$ a comunic$rii / 26 "eoria matematic$ a comunic$rii / 26 Paradigma lingvi#tic$0 F) de %au##ure şi R) <a=ob#on / 90 8) >odelul empirico!.uncţionali#t al comunic$rii / 96 9) *coala de la Palo 'lto #au teoria &oii Comunic$ri / 26 2) "eoria acţiunii comunicative / 76 ,) Critica economiei politice a comunic$rii / 61 7) De la calea ideilor la calea cuvintelor 0 teoria conver#aţiei /101 -) >odelul dialogal al comunic$rii /111

,

%ecţiunea a 5i!a) Filo#o.iile comunic$rii /121 1) Comunicarea ! e(perienţ$ .ondatoare a .ilo#o.iei contemporane / 121 2) 'rhitectura .ilo#o.iei actuale) 5deea de .ilo#o.ie contemporan$ /126 8) Filo#o.ia analitic$ a comunic$rii /187 9) Per#pectiva pragmati#t$ in .ilo#o.ia limba?ului şi a comunic$rii /121 2) Fenomenologia comunic$rii /1,7 ,) De la .ilo#o.ia comunic$rii la ideea unei .ilo#o.ii :ntemeiate pe comunicare / 1-8 7) :n loc de :ncheiere0 revoluţia virtualului /168 Bibliogra.ie / 167

+

MottoOri de câte ori o formă a culturii devine dominantă ea trebuie să-şi asume responsabilitatea filosofică. @"udor AianuB IN.RO$UCERE) COMUNICAREA /I #0ENURILE FILOSOFIEI'

Relaţia dintre .ilo#o.ie şi comunicare e#te una con#ub#tanţial$) Filo#o.ia nu numai #!a intere#at cu ob#tinenţ$ de .enomenul comunic$rii+ ca dimen#iune de.initorie a raţiunii şi naturii umane #au a modurilor de organiCare #ocietal$+ dar #!a şide.init ea :n#$şi+ :nc$ din 'ntichitatea greco!latin$+prin apel la logo#ul comunic$rii+ #!a organiCat şi #tructurat interior :n vederea particip$rii ei critice şi con#tructive la opera #olidariC$rii .iinţelor umane) Dnele dintre cele mai importante genuri .ilo#o.ice @#au genuri literare :n .ilo#o.ie B :şi au geneCa tocmai :n nece#itatea dialogului+ a comunic$rii interumane) %o.iştii greci+ prin retorica lor #peculativ$+ au provocat marea reacţie a lui Platon şi 'ri#totel de civiliCare logic$ a di#cur#ului + dialogurile lui Platon şi tratatele lui 'ri#totel care au :ntemeiat #piritul raţional şi #i#tematic+ in#tituind primele organiC$ri teoretice şi metodice ale unor di#cipline cognitive0 logica+ matematica+ .iCica+ biologia+ meta.iCica etc) 'cademia lui Platon şi Eyceum !ul lui 'ri#totel ! cele mai celebre şcoli de g;ndire care au edi.icat

n$ la Ierner Hei#enberg @cel mai important autor contemporan de dialoguri platonice B) De la Dialogurile lui Platon vom :nt.ia+ :n ipo#taCa ei #uprem$+ #!a n$#cut :ntr!un mediu e(i#tenţial ce #e de.irul i#toriei devenirii .n$ :n vremea noa#tr$+ Der "eii und da# JanCe +dialogurile lui Hei#enberg cu .ilo#o.ta timp c.i citit$+ de e(emplu+ logica lui 'ri#totel #au teoria #a a ştiinţei) Dltima+ e(pu#$ :n Analitice secunde.t va e(i#ta ştiinţ$ şi cunoaştere+ in#tituie oriContul comunic$rii paidetice :n care #e vor con#titui şi valida #tructurile şi condiţiile cunoaşterii+ ale teoriei :n#$şi) $ialo%ul2 .ormat dialogul+ argumentaţia critic$+ di#cur#ul raţional :n :n#uşi locul geometric al .ilo#o.o#t interpretat$ ca o oper$ paidetic$+ pornindu!#e de la prima .iei #au genul ei literar eminent+ a cuno#cut ipo#taCe #au implic$ri noi :n .ie #au de ştiinţ$ o.lni+ pe .ilo#o. a .iei+ de la Platon p.ilo#o.ilo#o.er$+ cel mai ad#ea+ tema dominant$ #au cheia interpret$rii + #tilul #au genul :n care #e :n#criu ace#teaB0 Orice cunoaştere predat$ #au :n#uşit$ pe calea raţionamentului pre#upune o cunoştinţ$ anterioar$ ) 'cea#t$ .orma #uprem$ a .ilo#o.iei+ dialogurile lui Jrigore cel >are+ dialogurile #cola#tice+ dialogurile lui Jalilei+ %pinoCa+ Ber=eley+p.inea e#enţialmente prin co!participarea #piritelor la con#trucţiaraţionalit$ţii şi naturii umane) Relaţia cu 'b#olutul+ cu Fiinţa #au Raţiunea a anga?at mereu :n .raC$ a operei %tagiritului @prima .raC$+ de#pre care un logician al #ecolului no#tru @H) %cholCB #cria c$ ea va trebui rememorat$ at.ia antic$ relaţiile conştiinţelor multiple :n e(erciţiulmetodic al dialogului) Gn cheia comunic$rii poate .1 :n#$şi raţionalitatea cla#ic$ european$ F au tran#.iCicienii şi .iecare tran#.ormare a .iei) Filo#o.raC$ a lucr$rilor de .ii epocii+ Dialogurile lui Ihitehead @reunirea .ilo#o.

ormuleaC$ proiectul ontologic al Fiinţei #unt acum relaţii .i#ticate #i#teme de meta.o#t relaţia ! replica teologului >artin Buber la Evanghelia după Matei .ilo#o.iCic$ ab#tract$ contemporan$ @Heidegger+ CarnapB) >arile categorii ale g.irmare logico!teoretic$ :n cele mai #o.ice au repreCentat drumurile cele mai importante c$tre Conele pro. cu oamenii de cultur$ din 'mericaB) Forma dramatic$ a .rşea#c$ a#piraţia lor #pre univer#al) Prima oper$ .ii :şi c$utau core#pondenţele #pirituale pentru ca+ :n e(erciţiul conversaţiei2 #$ #e de#$v.erent care ar .ic$+ paidetic$+ argumentativ!retoric$B+ dialogurile .ilo#o.iei e(prim$ :n#$şi drama .ndirii şi e(i#tenţei prin care #e .icare prin comunicare o :nt.ilo#o.onic$+ adre#at$ unei pluralit$ţi de #pirite+ prima propu#$ cititorului :n limba #a natural$ + #!a dorit nu at.i+ ca o m$rturi#ire poli.lnim şi :n numeroa#ele Scrisori prin care .unde ale eurilor+ ale conştiinţei de #ine+ dar şi c$tre #tructurile con#titutive ale e(i#tenţei ca e(i#tenţ$) Ea :nceput a .ilo#o.i in#piraţia lor originar$ @erotico!.i :nţelea#$ ca o #cri#oare de#chi#$ adre#at$ umanit$ţii :n pragul unei noi renaşteri #pirituale) Deo#ebit$ de Medita iille #au !ugetările private ale aceluiaşi+ opera acea#ta+ #cri#$ la per#oana :nt.:şi g$#eşte o con.t mai degrab$ #$!i provoace #$ :ncerce dac$+ prin propria lor e(perienţ$+ nu vor reuşi mai bine pe drumul di.3 conver#aţiilor ilu#trului .t o oper$ menit$ #$ conving$ pe alţii c.uncţii #intetice ale intelectului) &evoia de edi.ilo#o.undamentale+ nu #imple atribute #au genuri ale e(i#tenţei+ şi nici doar .iei + ten#iunea eurilor:n a#piraţia lor c$tre #olidaritatea #piritelor) 5ndi.ic$ a Kuropei moderne+ Discursul asupra metodei lui R) De#carte# poate .ilo#o.ilo#o.icil al cunoaşterii) Ruptura cu #cola#tica #e :n#crie deci#iv la nivelul .

ilo#o.ia+ devenind un monument #tili#tic @1B) Cum şi!a e(plicat :n#uşi De#carte# titlul operei #aleL &u am pu# "răite de la Methode.ice+ #!a autonomiCat :n raport cu .t cei care nu cred dec.aptului c$ cei care nu #e #erve#c dec.ranceC$ cu mare re#pon#abilitate .ice :n#crie ordinea temeiurilor :n mediul şi con#tr.ace ou 'dvi# touchant la >ethode+ pentru a ar$ta c$ nu am intenţia de a :nv$ţa+ ci doar de a m$ adre#a) Deoarece aşa cum #e poate vedea din ce am Ci#+ el con#t$ mai degrab$ :n teorie dec. oper$ .ngerile comunic$rii) :n#uşi argumentul carteCian al e(i#tenţei lui DumneCeu #e preCint$ nu ca un #implu #ilogi#m+ ci mai degrab$ ca o comunicare argumentativ$ a unei e(perienţe raţionale+ ca o i#torie pove#tit$ ) %cri# ca o introducere la opera #a de .t :n latin$+ care e#te limba pro.ilo#o.nd!o :n codul oamenilor raţionali 0 Dac$ #criu :n .ic adoptat at.*4 genului . ceea ce e#te acelaşi lucru ca şi Pre.ilo#o.t :n practic$ @2B) K(punerea unei metode :n act + Discursul a :nve#tit limba .iCica şi chiar :n raport cu .t şi ca practic$) &oul #til al argument$rii .t de raţiunea lor natural$ vor putea #$ ?udece mai bine opiniile mele dec.ranceC$+ care e#te limba ţ$rii mele+ mai degrab$ dec.ilo#o.iCic$+ Discursul.orm.ondatoare a #piritului european+ veritabil eveniment al di#cur#ivit$ţii .ilo#o.e#orilor mei+ e#te din cauCa .t ca di#ciplin$ c. ci Discours de la Methode.ic$ + tran#.t :n c$rţile antice @8B)Gn locul autorit$ţii #cola#tice+ De#carte# invoc$ autoritatea comunit$ţii condu#e doar de .

p.iinţelor umane ) &oua . %pinoCa+ EeibniC+ Oant+ Kuler #$crisori către o prin esă germană&.el ambiguitatea . De#carte#+ Pa#cal #$crisori provinciale&.ertil$ a logo#!ului+ raţiune şi vorbire+ ordine metodic$ şi demer# comunicaţional) 'l doilea gen .ie a operei şi conte(tului+ a #chemei #peculative şi a .n$ la Iittgen#tein şi Heidegger+ modelul #cri#orilor #!a .el :ntr!o #cenogra.ere ge#tului ei in#taurator o e.ilo#o.ilo#o.** puterea unei unice raţiuni #au a luminii naturale + lucrul cel mai bine di#tribuit de DumneCeu .icacitate :n ordinea #imbolic$ şi in#tituţional$) %tructurile logice şi argumentative #e :n#criu a#t.ic al comunic$rii+ %cri#orile+ a .ere o valoare operatorie :n mediul con#tr.o#t creat tot de Platon) Drmat de %eneca #$crisori către %ucilius&.ormei de e(pre#ie+ menit$ #$ le con.ace de# cho#e#0 ii #e trouve Nue toute methode e#t di#cour#+ tran#ie du di#cour#+ ti##ee de di#cour# de part en part+ et NuMun di#cour# e#t un chemin methodiNue+ une demarche reglee @9B) Di#cur#ul lui De#carte# continu$ a#t.el :ntr!o di#cur#ivitate raţional$ prin imer#iunea ei :ntr!un mediu #ocial care #$!i con.ngerilor inerente comunic$rii+ #ingurele care+ :n Corii noului umani#m+ le puteau garanta po#ibilitatea univer#alit$ţii) 'şa cum ob#erva <)Derrida+ prin :n#uşi titlul #$u+ opera lui De#carte# ate#t$ intricarea a dou$ niveluri0 codul generic al comunic$rii şi ordinea metodic$ a operaţiilor raţionale0 Ea di#cour#ivite+ cMe#t au##i une parole itinerante+ #i bien Nue Mdi#cour# de la methodeM re##emble a une redondance du type Mdi#cour# du di#cour#M ou Mmethode de la methodeM ))) Kt ii nMy a pa# la un ?eu verbal a la #ur.ie #e in#tituia şi legitima a#t.

ilo#o.orţ$ dramatic$+ :n care ideile dob.let la adre#a ipocriCiei ieCuiteB+ va#ta core#pondenţ$ a lui EeibniC cu #avanţii şi .i tr$it$B+ #cri#orile lui De#carte# @:ncercare dramatic$ dar Cadarnic$ de a dob.ilo#o.l$ cea mai :nalt$ e(pre#ie :n #cri#orile lui c$tre 'rnauld şi de Aolder) 'ici+ meta.ilo#o.ormulat$) >ai aproape de noi+ cel mai important .ice :n ?urnalele ştiinţi. care a publicat o parte con#iderabil$ a #tudiilor lui .ii epocii barocului @#tr$lucit$ ri#ip$ de idei şi inteligenţ$B+ toate #unt modele de .ndi acordul teologilor a#upra ideilor luiB+ provincialele lui Pa#cal @pam.o#t primul . EeibniC a .init demn$ de a .ilo#o.*5 impu# ca o .ilo#o. al 'mericii+ Ch) %) Peirce nu eCita #$!şi preCinte #chema #a categorial$ de o noutate e(traordinar$ dar .ilo#o. renunţ.ic$ :n timpul vieţii lui+ "eodiceea.nde#c plenitudinea unor per#ona?e concrete) $crisoarea a '(-a a lui Platon @:ncercare de a convinge un tiran pentru tran#punerea :n viaţ$ a unei utopii politiceB+ #cri#orile c$tre Euciliu# ale lui %eneca @modelul eticii #toice+ pentru care viaţa e#te in.nd+ la a.are dar şi e(pre#ie ardent$ a nevoii de a comunica) Deşi a publicat o #ingur$ oper$ .ilo#o.larea veştii morţii lui <ohn Eoc=e+ #$ mai tip$rea#c$ )oile eseuri asupra intelectului uman.ice europene ale epocii+ iniţiind #tilul .iei ştiinţi.n$ la critica #avant$ #au caricaturiCant$ a unor in#tituţii #au ideologii) Ca şi dialogurile+ #cri#orile au tran#pu# ade#ea di#cuţia unor teCe ab#tracte pe terenul artei literare+ cu in#trumentele retoricii şi polemicii de idei de o impre#ionant$ .orm$ privilegiat$ de tran#mitere şi receptare a ideilor+ de la propunerea unor modele de conduit$ raţional$ #au moral$+ p.iCica lui matur$+ cu cele dou$ mari teme ale ei+ labirintul continuului şi po#ibilitatea alegerii libere e#te cel mai clar .ice ) Originalitatea şi comple(itatea raţionamentelor lui EeibniC :şi a.

ica #tili#tic .ilo#o.ie) C$utarea unei voci per#onale + care #$ individualiCeCe me#a?ul .ic$rii genurilor literare :n .iei+ capacitatea ei de a #e diver#i.e#ional$ actual$ a .erit numeroa#e paradigme ale #crierii literare :n multe culturi ale lumii+ multe dintre operele .ilo#o.lecţii e#te r$#punC$toare+ :n mare m$#ur$+ pentru .ilo#o.Discursul asupra metodei al lui De#carte# e#te e(emplul cel mai invocatB) Deşi practica pro.aC$ normal$ a #a0 . &evoia de comunicare e#te a#t.ilo#o.ilo#o.ia e#te concurat$ doar de literatur$ :n privinţa multiplicit$ţii #peciilor ei literare) &ici o alt$ .orm$ canonic$ @#tudii :n revi#te de #pecialitateB+ ca şi cum ace#tea ar avea de tran#mi# adev$ruri .ice contribuind chiar la con#tituirea limbilor literare moderne .icace) .ice imper#onale + ea nu trebuie #$ ne :nşele a#upra intenţiilor prime ale .ilo#o.ia nu vrea doar #$ .ilo#o.ilo#o.aptul c$ .*6 şi noile lui idei de logic$ şi #emiotic$ :n $crisori către %ad* +elb*.orm$ de viaţ$ + #$ produc$ o iniţiere pe calea unei noi atitudini .orm$ de cultur$ n!a cuno#cut pla#ticitatea .ic adre#at umanit$ţii+ #$ conving$ #au doar #$ incite la noi e(perienţe şi re.iei+ chiar şi :n acea#t$ .ormuleCe adev$ruri+ ea vrea prin acea#ta #$ provoace o tran#.aţ$ de lume) Filo#o.ia nu pierde a#t.el una dintre cauCele diver#i.ilo#o.ormare :n cel care particip$ la acea#t$ .iei+ atra#$ de modelul de raţionalitate al ştiinţei+ preCint$ cercet$rile .ia! ca!adev$r+ colabor.ilo#o.$r$ limite) 'rt$ a ideilor+ cum o concepea Paul Aalery+ .nd cu .ice :ntr!o .el nimic din demnitatea ei intelectual$ + ci mai degrab$ :şi potenţeaC$ capacit$ţile0 .ilo#o.ia a o.ia!ca!art$ :şi per#onaliCeaC$ me#a?ul+ :şi con#truieşte o niş$ intelectual$ mai e.ilo#o.ilo#o.

ilo#o.aptul c$ te(tele cla#ice ale :nţelepciunii Chinei antice #unt alc$tuite din .aţ$ de literatura de .el+ problema care a generat -epublica lui Platon) 'idemanto# .orme ce nu şi!au g$#it :nc$ o identitate generic$0 HolC3ege+ Jrammatologii+ 5#torii naturale+ Fenomenologii+ Recon#trucţii logice ale lumii+ #au ultimele #crieri ale lui Derrida+ pentru nu mai aminti de .ilo#o.er$ di#cur#ul+ #epar.ndu!le :ntr!o multiplicitate de .ne tot o #pecie de i#torie ) Ea .ilo#o.t de numeroa#e #tiluri #au genuri0 dialoguri+ meditaţii+ poeme ale naturii+ #cri#ori+ critici+ #ummae+ enciclopedii+ te#tamente+ comentarii+ cercet$ri+ tratate+ prolegomene+ g.iei+ generat$ de nevoia comunic$rii+ nu!i anuleaC$ di#tincţia ei .icţiune) Cum #punea 'ri#totel+ deo#ebirea dintre un i#toric şi un poet nu con#t$ :n aceea c$ unul #crie proC$ şi altul ver#uri) 'm putea #$ punem opera lui Herodot :n ver#uri şi ea va r$m.lni :n .ic$+ #tructura .iinţe doar po#ibile ) 'cea#ta e#te+ de alt.orm$ literar$ a .ii care au avut ceva important de #pu# oamenilor+ care au avut g.ie at.ic$ #ubiacent$ #au e(plicit$0 #$ avem po#ibilitatea de a di#crimina şi identi.el+ şi :n caCul .ormula acoloe(emplul #traniu al unui om drept a c$rui comportare nu poate .nduri cu adev$rat noi+ au trebuit #$ şi inventeCe noi .nduri+ m$rturi#iri+ ?urnale+ #chiţe+ c$rţi obişnuite+ pentru a nu vorbi de nenum$rate .orme de a le preCenta şi comunica) De aceea vom :nt.*7 Filo#o.i deo#ebit$ de a unui om ab#olut nedrept) K#te nece#ar$ o teorie a moralit$ţii+ ca aceea pe care o propune Platon+ pentru a #tabili concordanţa dintre dreptate şi comportament) O a#emenea teorie .ragmente de conver#aţie) 'cea#t$ .iei+ multiplele ei #pecii literare n!o tope#c :n pur$ oper$ de imaginaţie0 :n toate ace#tea va trebui #$ reg$#im mereu un ceva #pecial pentru a putea recunoaşte natura lui .ilo#o.ica obiectele #au genurile de e(i#tenţe la care #e re.ilo#o.

icativ interuman) Fiind ea :n#$şi o modalitate a comunic$rii+ .ia analitic$ #e intere#eaC$+ :n primul r.ectelor reciproce :n te(tele literare) O teorie ne o.ilo#o.ilo#o.er$ controlul a#upra ceea ce #pune un te(t .ilo#o.nd+ de obiectivitatea şi preciCia comunic$riiP pragmati#mul+ de condiţiile e.undamentale a#upra comunic$rii) '#t.ndire repreCint$ ! cum vom vedea F per#pectivele .erinţei ! :n caCul te(telor .ia #e di#tinge de alte .ic) "e(tele .ilo#o.i citite + ci şi repreCent$ri a#upra lumii+ a#upra unor #tructuri de e(i#tenţ$ şi moduri de cunoaştere) 5n plu#+ deşi poate .el+ .ie #au o tem$ de meditaţie al$turi de mai cla#icele ei probleme0 e(i#tenţa lumii e(terioare+ po#ibilitatea cunoaşterii certe+ libertatea alegerii etc) Comunicarea a devenit :n ultima vreme mediul :n#uşi #au temeiul din care unele .ilo#o.*( #tabileşte verticalitatea re.ilo#o.i l!ar adeveri a#t.orme ale ace#teia prin a#priraţia la univer#alitate+ la adev$ruri nece#are a#upra unor lumi po#ibile) Comunicarea nu con#tituie :n#$ doar o nece#itate e(terioar$ pentru .i o a#emenea con#tant$ univer#al$ a .ilo#o.ia+ precum ştiinţele naturii+ are anumite con#tante univer#ale) 5poteCa avan#at$ de el era c$ aprori#mul @ideea unor adev$ruri #au #tructuri ale cunoaşterii independente de e(perienţ$B ar .icacit$ţii comunic$riiP iar .ice !+ #pre deo#ebire de reţeaua oriContal$ a e.ilo#o.ilo#o.iei) Dac$ ar .i #$ aib$ dreptate &oica+ atunci unii .ilo#o.i trebuie cercetat :n domeniul comunic$rii+ :n e(erciţiul con#truirii şi perpetu$rii di#cur#ului #emni.ilo#o.ilo#o.ndva dac$ şi .ia e#te :n acelaşi timp şi o critic$ a comunic$rii0 de aceea+ :n #paţiul .el0 apriori#mul c$utat de .iei contemporane principalele ei orient$ri #au şcoli de g.i con#iderat$ literatur$+ .ilo#o.ii :şi e(trag #tructurile determinative+ univer#alii) &oica :ntreba c.ice nu #unt doar+ â la Derrida+ lucruri ce pot .

/aris. /01.iile comunic$rii #!au con#tituit ca o reacţie critic$ la adre#a tehnologiC$rii comunic$rii+ a c$rei e(pre#ie .ilo#o.ilo#o.ue.ice) De aceea va trebui #$ e(punem mai :nt. 34.96 9) 9) $errida2 %a langue et le discours de la methode.ie #ecund$ + mediat$ :n relaţia ei cu e(i#tenţa natural$ #au uman$ de di.*.enomenologia+ de precondiţiile care . nr) 8+ Jrenoble+ 16-8 . p) 90+ :n -echerches sur la philosophie et le langue.ac :n genere po#ibil$ comunicarea ca :mp$rt$şire de #en#) Filo#o. .ice ale comunic$rii+ aşa cum #unt relevate ele de principalele orient$ri din .ue. p. :n Fr) Co##utta @edB+ Descartes et 'argumentation philosophi.ic e#te important şi pentru c$ unele dintre .ia actual$) 'ce#t preambul teoretic!ştiinţi. %e cas du Discours de la Methode.ilo#o.i modelele teoretice ale comunic$rii+ acele repreCent$ri ale naturii şi #tructurii comunic$rii elaborate din per#pectiva unor di#cipline #peciale+ pentru ca apoi #$ e(amin$m dimen#iunile .iind con#iderat$ :n#$şi con#truirea unor modele #au teorii #peciale ale comunic$rii) &ote 1) $)Main%ueneau2 Ethos et argumentation philosophi.eritele grile recon#tructive şi hermeneutice ale cunoaşterii ştiinţi.ilo#o. 2334.ia contemporan$ e#te :n#$+ :n principalele ei ipo#taCe+ o . 2) Oeuvres de $escartes2 'dam+ "annery @edB+ tom 5+ p)896) 8) Classi8es 0arnier2 p) .

undament epi#temologic #olid+ unanim acceptat) Domeniul la#$ mai degrab$ impre#ia unui compositum.ndit un .ac parte din categoria acelor di#cipline recent ap$rute+ c$rora .ormaţiei şi comunic$rii) 'ce#t domeniu relativ nou al cunoaşterii #e a.ormaţiei şi ale comunic$rii .ICE ALE COMUNICĂRII *) CONCEP.IC $E COMUNICARE) SPECIFICUL /.EORE.SEC:IUNEA I MO$ELELE .EORE.iciaC$ de o recunoaştere şi un #uport din partea in#tanţelor politice şi #ociale+ . con#truit din elemente di#ciplinare di#parate+ propun.iecare paradigme #au modele de interpretare #au teorii e(plicative divergente la nivelul conceptelor de baC$) B) >iege con#ider$ a#t.ic$ al unui conglomerat de di#cipline reunit #ub denumirea convenţional$0 ştiinţele in.el c$ ştiinţele in.l$+ deocamdat$+ :ntr!o #ituaţie oarecum parado(al$0 el bene.IIN:ELOR INFORMA:IEI /I COMUNICĂRII Comunicarea a devenit :n ultimele decenii obiectul de cercetare ştiinţi.$r$ a!şi .i dob.nd .UL .

ondatoare a #piritului european+ veritabil eveniment al di#cur#ivit$ţii .ilo#o.ic$ + tran#.t de raţiunea lor natural$ vor putea #$ ?udece mai bine opiniile mele dec.ilo#o.*4 genului .orm.nd!o :n codul oamenilor raţionali 0 Dac$ #criu :n .t ca di#ciplin$ c.ia+ devenind un monument #tili#tic @1B) Cum şi!a e(plicat :n#uşi De#carte# titlul operei #aleL &u am pu# "răite de la Methode.iCic$+ Discursul. ceea ce e#te acelaşi lucru ca şi Pre.t :n practic$ @2B) K(punerea unei metode :n act + Discursul a :nve#tit limba .aptului c$ cei care nu #e #erve#c dec.ace ou 'dvi# touchant la >ethode+ pentru a ar$ta c$ nu am intenţia de a :nv$ţa+ ci doar de a m$ adre#a) Deoarece aşa cum #e poate vedea din ce am Ci#+ el con#t$ mai degrab$ :n teorie dec.ic adoptat at.e#orilor mei+ e#te din cauCa .iCica şi chiar :n raport cu .ilo#o.ngerile comunic$rii) :n#uşi argumentul carteCian al e(i#tenţei lui DumneCeu #e preCint$ nu ca un #implu #ilogi#m+ ci mai degrab$ ca o comunicare argumentativ$ a unei e(perienţe raţionale+ ca o i#torie pove#tit$ ) %cri# ca o introducere la opera #a de . ci Discours de la Methode.t :n latin$+ care e#te limba pro.t :n c$rţile antice @8B) 5n locul autorit$ţii #cola#tice+ De#carte# Q .t şi ca practic$) &oul #til al argument$rii .ranceC$+ care e#te limba ţ$rii mele+ mai degrab$ dec.ranceC$ cu mare re#pon#abilitate .ilo#o. oper$ .ilo#o.ice :n#crie ordinea temeiurilor :n mediul şi con#tr.ice+ #!a autonomiCat :n raport cu .t cei care nu cred dec.

invoc$ autoritatea comunit$ţii condu#e doar de .

ie a operei şi conte(tului+ a #chemei #peculative şi a .ilo#o. De#carte#+ Pa#cal #$crisori provinciale&. p. %pinoCa+ EeibniC+ Oant+ Kuler #$crisori către o prin esă germană&.el :ntr!o di#cur#ivitate raţional$ prin imer#iunea ei :ntr! un mediu #ocial care #$!i con.ere o valoare operatorie :n mediul con#tr.ace de# cho#e#0 ii #e trouve Nue toute methode e#t di#cour#+ tran#ie du di#cour#+ ti##ee de di#cour# de part en part+ et NuMun di#cour# e#t un chemin methodiNue+ une demarche reglee @9B) Di#cur#ul lui De#carte# continu$ a#t.el ambiguitatea .iinţelor umane ) &oua .ngerilor inerente comunic$rii+ #ingurele care+ :n Corii noului umani#m+ le puteau garanta po#ibilitatea univer#alit$ţii) 'şa cum ob#erva <)Derrida+ prin :n#uşi titlul #$u+ opera lui De#carte# ate#t$ intricarea a dou$ niveluri0 codul generic al comunic$rii şi ordinea metodic$ a operaţiilor raţionale0 Ea di#cour#ivite+ cMe#t au##i une parole itinerante+ #i bien Nue Mdi#cour# de la methodeM re##emble a une redondance du type Mdi#cour# du di#cour#M ou Mmethode de la methodeM ))) Kt ii nMy a pa# la un ?eu verbal a la #ur.o#t creat tot de Platon) Drmat de %eneca #$crisori către %ucilius&.el :ntr!o #cenogra.ormei de e(pre#ie+ menit$ #$ le con.ic al comunic$rii+ %cri#orile+ a .icacitate :n ordinea #imbolic$ şi in#tituţional$) %tructurile logice şi argumentative #e :n#criu a#t.** puterea unei unice raţiuni #au a luminii naturale + lucrul cel mai bine di#tribuit de DumneCeu .ilo#o.ertil$ a logo#!ului+ raţiune şi vorbire+ ordine metodic$ şi demer# comunicaţional) 'l doilea gen .n$ la Iittgen#tein şi Heidegger+ modelul #cri#orilor #!a .ere ge#tului ei in#taurator o e.ie #e in#tituia şi legitima a#t.

renunţ.iei ştiinţi.ilo#o.larea veştii morţii lui <ohn Eoc=e+ #$ mai tip$rea#c$ )oile eseuri asupra intelectului uman.ilo#o.ormulat$) >ai aproape de noi+ cel mai important .i tr$it$B+ #cri#orile lui De#carte# @:ncercare dramatic$ dar Cadarnic$ de a dob.ilo#o.orm$ privilegiat$ de tran#mitere şi receptare a ideilor+ de la propunerea unor modele de conduit$ raţional$ #au moral$+ p.ice :n ?urnalele ştiinţi.ice ) Originalitatea şi comple(itatea raţionamentelor lui EeibniC :şi a.ndi acordul teologilor a#upra ideilor luiB+ provincialele lui Pa#cal @pam.l$ cea mai :nalt$ e(pre#ie :n #cri#orile lui c$tre 'rnauld şi de Aolder) 'ici+ meta.ilo#o. care a publicat o parte con#iderabil$ a #tudiilor lui .orţ$ dramatic$+ :n care ideile dob. al 'mericii+ Ch) %) Peirce nu eCita #$!şi preCinte #chema #a categorial$ de o noutate e(traordinar$ dar .ii epocii barocului @#tr$lucit$ ri#ip$ de idei şi inteligenţ$B+ toate #unt modele de .*5 impu# ca o .ilo#o.o#t primul . EeibniC a .nde#c plenitudinea unor per#ona?e concrete) $crisoarea a '(-a a lui Platon @:ncercare de a convinge un tiran pentru tran#punerea :n viaţ$ a unei utopii politiceB+ #cri#orile c$tre Euciliu# ale lui %eneca @modelul eticii #toice+ pentru care viaţa e#te in.ilo#o.ilo#o.iCica lui matur$+ cu cele dou$ mari teme ale ei+ labirintul continuului şi po#ibilitatea alegerii libere e#te cel mai clar .n$ la critica #avant$ #au caricaturiCant$ a unor in#tituţii #au ideologii) Ca şi dialogurile+ #cri#orile au tran#pu# ade#ea di#cuţia unor teCe ab#tracte pe terenul artei literare+ cu in#trumentele retoricii şi polemicii de idei de o impre#ionant$ .init demn$ de a .ic$ :n timpul vieţii lui+ "eodiceea.let la adre#a ipocriCiei ieCuiteB+ va#ta core#pondenţ$ a lui EeibniC cu #avanţii şi .ice europene ale epocii+ iniţiind #tilul .are dar şi e(pre#ie ardent$ a nevoii de a comunica) Deşi a publicat o #ingur$ oper$ .nd+ la a.

ilo#o.ilo#o.ilo#o.ormare :n cel care particip$ la acea#t$ .ia e#te concurat$ doar de literatur$ :n privinţa multiplicit$ţii #peciilor ei literare) &ici o alt$ .ice :ntr!o .ilo#o.ia nu pierde a#t.$r$ limite) 'rt$ a ideilor+ cum o concepea Paul Aalery+ .orm$ de viat$ + #$ produc$ o iniţiere pe calea unei noi atitudini .ilo#o.nd cu .lecţii e#te r$#punC$toare+ :n mare m$#ur$+ pentru .ic C$utarea unei voci per#onale + care #$ R individualiCeCe me#a?ul .orm$ de cultur$ n!a cuno#cut pla#ticitatea .orm$ canonic$ @#tudii :n revi#te de #pecialitateB+ ca şi cum ace#tea ar avea de tran#mi# adev$ruri .aptul c$ .ia nu vrea doar #$ .iei+ chiar şi :n acea#t$ .ilo#o.ic$rii genurilor literare :n .ice contribuind chiar la con#tituirea limbilor literare moderne .e#ional$ actual$ a .el una dintre cauCele diver#i.erit numeroa#e paradigme ale #crierii literare :n multe culturi ale lumii+ multe dintre operele .ilo#o.ilo#o.ilo#o.iei+ atra#$ de modelul de raţionalitate al ştiinţei+ preCint$ cercet$rile .iei+ capacitatea ei de a #e diver#i.ilo#o.aţ$ de lume) Filo#o.ilo#o.*6 şi noile lui idei de logic$ şi #emiotic$ :n $crisori către %ad* +elb*.ilo#o. &evoia de comunicare e#te a#t.icace) .ia! ca!adev$r+ colabor.aC$ normal$ a #a0 .ia a o.ice imper#onale + ea nu trebuie #$ ne :nşele a#upra intenţiilor prime ale .ia!ca!art$ :şi per#onaliCeaC$ me#a?ul+ :şi con#truieşte o niş$ intelectual$ mai e.ilo#o.ormuleCe adev$ruri+ ea vrea prin acea#ta #$ provoace o tran#.Discursul asupra metodei al lui De#carte# e#te e(emplul cel mai invocatB) Deşi practica pro.el nimic din demnitatea ei intelectual$ + ci mai degrab$ :şi potenţeaC$ capacit$ţile0 .ic adre#at umanit$ţii+ #$ conving$ #au doar #$ incite la noi e(perienţe şi re.ica #tili#tic .

er$ di#cur#ul+ #epar.ii care au avut ceva important de #pu# oamenilor+ care au avut g.aţ$ de literatura de .ilo#o.iinţe doar po#ibile ) 'cea#ta e#te+ de alt.orme de a le preCenta şi comunica) De aceea vom :nt.ica obiectele #au genurile de e(i#tenţe la care #e re.nduri cu adev$rat noi+ au trebuit #$ şi inventeCe noi .ic$ #ubiacent$ #au e(plicit$0 #$ avem po#ibilitatea de a di#crimina şi identi.*7 Filo#o.t de numeroa#e #tiluri #au genuri0 dialoguri+ meditaţii+ poeme ale naturii+ #cri#ori+ critici+ #ummae+ enciclopedii+ te#tamente+ comentarii+ cercet$ri+ tratate+ prolegomene+ g.ilo#o.el+ şi :n caCul .el+ problema care a generat -epublica lui Platon) 'idemanto# .iei+ generat$ de nevoia comunic$rii+ nu!i anuleaC$ di#tincţia ei .ormula acolo e(emplul #traniu al unui om drep a c$rui comportare nu poate .i deo#ebit$ de a unui om ab#olut nedrept) K#te nece#ar$ o teorie a moralit$ţii+ ca aceea pe care o propune Platon+ pentru a #tabili concordanţa dintre dreptate şi comportament) O a#emenea teorie .ic$+ #tructura .ne tot o #pecie de i#torie ) Ea .lni :n .ilo#o.orm$ literar$ a .aptul c$ te(tele cla#ice ale :nţelepciunii Chinei antice #unt alc$tuite din .ndu!le :ntr!o multiplicitate de .icţiune) Cum #punea 'ri#totel+ deo#ebirea dintre un i#toric şi un poet nu con#t$ :n aceea c$ unul #crie proC$ şi altul ver#uri) 'm putea #$ punem opera lui Herodot :n ver#uri şi ea va r$m.iei+ multiplele ei #pecii literare n!o tope#c :n pur$ oper$ de imaginaţie0 :n toate ace#tea va trebui #$ reg$#im mereu un ceva #pecial pentru a putea recunoaşte natura lui .ilo#o.ragmente de conver#aţie) 'cea#t$ .nduri+ m$rturi#iri+ ?urnale+ #chiţe+ c$rţi obişnuite+ pentru a nu vorbi de nenum$rate .ilo#o.ie at.orme ce nu şi!au g$#it :nc$ o identitate generic$0 HolC3ege+ Jrammatologii+ 5#torii naturale+ Fenomenologii+ Recon#trucţii logice ale lumii+ #au ultimele #crieri ale lui Derrida+ pentru nu mai aminti de .

ilo#o.ilo#o.ilo#o.ia e#te :n acelaşi timp şi o critic$ a comunic$rii0 de aceea+ :n #paţiul .ie #au o tem$ de meditaţie al$turi de mai cla#icele ei probleme0 e(i#tenţa lumii e(terioare+ po#ibilitatea cunoaşterii certe+ libertatea alegerii etc) Comunicarea a devenit :n ultima vreme mediul :n#uşi #au temeiul din care unele .er$ controlul a#upra ceea ce #pune un te(t .ii :şi e(trag #tructurile determinative+ univer#alii) &oica :ntreba c.ic) "e(tele .ectelor reciproce :n te(tele literare) O teorie ne o.i l!ar adeveri a#t.ilo#o.erinţei ! :n caCul te(telor .ice nu #unt doar+ ă la Derrida+ lucruri ce pot .ilo#o.ice !+ #pre deo#ebire de reţeaua oriContal$ a e.ilo#o.orme ale ace#teia prin a#priraţia la univer#alitate+ la adev$ruri nece#are a#upra unor lumi po#ibile) Comunicarea nu con#tituie :n#$ doar o nece#itate e(terioar$ pentru .i o a#emenea con#tant$ univer#al$ a .i con#iderat$ literatur$+ .ilo#o.ilo#o.ilo#o.el0 apriori#mul c$utat de .undamentale a#upra comunic$rii) '#t.ilo#o.ia analitic$ #e intere#eaC$+ :n primul r.iei) Dac$ ar .ilo#o.*( #tabileşte verticalitatea re.i citite + ci şi repreCent$ri a#upra lumii+ a#upra unor #tructuri de e(i#tenţ$ şi moduri de cunoaştere) :n plu#+ deşi poate .el+ .ia+ precum ştiinţele naturii+ are anumite con#tante univer#ale) 5poteCa avan#at$ de el era c$ aprori#mul @ideea unor adev$ruri #au #tructuri ale cunoaşterii independente de e(perienţ$B ar .ndva dac$ şi .iei contemporane principalele ei orient$ri #au şcoli de g.ilo#o.i trebuie cercetat :n domeniul comunic$rii+ :n e(erciţiul con#truirii şi perpetu$rii di#cur#ului #emni.icativ interuman) Fiind ea :n#$şi o modalitate a comunic$rii+ .ia #e di#tinge de alte .i #$ aib$ dreptate &oica+ atunci unii .icacit$ţii comunic$riiP iar .ilo#o.nd+ de obiectivitatea şi preciCia comunic$riiP pragmati#mul+ de condiţiile e.ndire repreCint$ ! cum vom vedea ! per#pectivele .

orm$ literar$ a .er$ di#cur#ul+ #epar.ragmente de conver#aţie) 'cea#t$ .lni :n .ic$ #ubiacent$ #au e(plicit$0 #$ avem po#ibilitatea de a di#crimina şi identi.ilo#o.iei+ multiplele ei #pecii literare n!o tope#c :n pur$ oper$ de imaginaţie0 :n toate ace#tea va trebui #$ reg$#im mereu un ceva #pecial pentru a putea recunoaşte natura lui .ilo#o.ilo#o.i deo#ebit$ de a unui om ab#olut nedrept) K#te nece#ar$ o teorie a moralit$ţii+ ca aceea pe care o propune Platon+ pentru a #tabili concordanţa dintre dreptate şi comportament) O a#emenea teorie .aptul c$ te(tele cla#ice ale :nţelepciunii Chinei antice #unt alc$tuite din .icţiune) Cum #punea 'ri#totel+ deo#ebirea dintre un i#toric şi un poet nu con#t$ :n aceea c$ unul #crie proC$ şi altul ver#uri) 'm putea #$ punem opera lui Herodot :n ver#uri şi ea va r$m.iei+ generat$ de nevoia comunic$rii+ nu!i anuleaC$ di#tincţia ei .ie at.*7 Filo#o.aţ$ de literatura de .iinţe doar po#ibile ) 'cea#ta e#te+ de alt.orme ce nu şi!au g$#it :nc$ o identitate generic$0 HolC3ege+ Jrammatologii+ 5#torii naturale+ Fenomenologii+ Recon#trucţii logice ale lumii+ #au ultimele #crieri ale lui Derrida+ pentru nu mai aminti de .nduri+ m$rturi#iri+ ?urnale+ #chiţe+ c$rţi obişnuite+ pentru a nu vorbi de nenum$rate .ormula acolo e(emplul #traniu al unui om drep a c$rui comportare nu poate .ilo#o.ic$+ #tructura .orme de a le preCenta şi comunica) De aceea vom :nt.ica obiectele #au genurile de e(i#tenţe la care #e re.ndu!le :ntr!o multiplicitate de .el+ şi :n caCul .nduri cu adev$rat noi+ au trebuit #$ şi inventeCe noi .ne tot o #pecie de i#torie ) Ea .t de numeroa#e #tiluri #au genuri0 dialoguri+ meditaţii+ poeme ale naturii+ #cri#ori+ critici+ #ummae+ enciclopedii+ te#tamente+ comentarii+ cercet$ri+ tratate+ prolegomene+ g.ilo#o.el+ problema care a generat -epublica lui Platon) 'idemanto# .ii care au avut ceva important de #pu# oamenilor+ care au avut g.

iei) Dac$ ar .ilo#o.ilo#o.ia+ precum ştiinţele naturii+ are anumite con#tante univer#ale) 5poteCa avan#at$ de el era c$ aprori#mul @ideea unor adev$ruri #au #tructuri ale cunoaşterii independente de e(perienţ$B ar .el+ .ilo#o.ilo#o.ilo#o.ilo#o.er$ controlul a#upra ceea ce #pune un te(t .ilo#o.i o a#emenea con#tant$ univer#al$ a .erinţei ! :n caCul te(telor .icativ interuman) Fiind ea :n#$şi o modalitate a comunic$rii+ .ndva dac$ şi .ia analitic$ #e intere#eaC$+ :n primul r.orme ale ace#teia prin a#priraţia la univer#alitate+ la adev$ruri nece#are a#upra unor lumi po#ibile) Comunicarea nu con#tituie :n#$ doar o nece#itate e(terioar$ pentru .ndire repreCint$ ! cum vom vedea ! per#pectivele .ia e#te :n acelaşi timp şi o critic$ a comunic$riiP de aceea+ :n #paţiul .i trebuie cercetat :n domeniul comunic$rii+ :n e(erciţiul con#truirii şi perpetu$rii di#cur#ului #emni.ilo#o.i con#iderat$ literatur$+ .i #$ aib$ dreptate &oica+ atunci unii .ilo#o.*( #tabileşte verticalitatea re.ectelor reciproce :n te(tele literare) O 1 teorie ne o.ice nu #unt doar+ ă la Derrida+ lucruri ce pot .ic) "e(tele .undamentale a#upra comunic$rii) '#t.iei contemporane principalele ei orient$ri #au şcoli de g.ie #au o tem$ de meditaţie al$turi de mai cla#icele ei probleme0 e(i#tenţa lumii e(terioare+ po#ibilitatea cunoaşterii certe+ libertatea alegerii etc) Comunicarea a devenit :n ultima vreme mediul :n#uşi #au temeiul din care unele .nd+ de obiectivitatea şi preciCia comunic$riiP pragmati#mul+ de condiţiile e.el0 apriori#mul c$utat de .i l!ar adeveri a#t.i citite + ci şi repreCent$ri a#upra lumii+ a#upra unor #tructuri de e(i#tenţ$ şi moduri de cunoaştere) 5n plu#+ deşi poate .ilo#o.ia #e di#tinge de alte .ice !+ #pre deo#ebire de reţeaua oriContal$ a e.ilo#o.icacit$ţii comunic$riiP iar .ilo#o.ii :şi e(trag #tructurile determinative+ univer#alii) &oica :ntreba c.ilo#o.

ice ale comunic$rii+ aşa cum #unt relevate ele de principalele orient$ri din .ilo#o. /aris.i modelele teoretice ale comunic$rii+ acele repreCent$ri ale naturii şi #tructurii comunic$rii elaborate din per#pectiva unor di#cipline #peciale+ pentru ca apoi #$ e(amin$m dimen#iunile .eritele grile recon#tructive şi hermeneutice ale cunoaşterii ştiinţi.iind con#iderat$ :n#$şi con#truirea unor modele #au teorii #peciale ale comunic$rii) &ote 1) $)Main%ueneau2 Ethos et argumentation philosophi. %e cas du Discours de la Methode. . p) 90+ :n -echerches sur la philosophie et le langue. 2334.ice) De aceea va trebui #$ e(punem mai :nt. /01.ia contemporan$ e#te :n#$+ :n principalele ei ipo#taCe+ o .ilo#o.enomenologia+ de precondiţiile care . p.ue.ic e#te important şi pentru c$ unele dintre .ie #ecund$ + mediat$ :n relaţia ei cu e(i#tenţa natural$ #au uman$ de di.ac :n genere po#ibil$ comunicarea ca :mp$rt$şire de #en#) Filo#o.ilo#o. 34. :n Fr) Co##utta @edB+ Descartes et 'argumentation philosophi.*. 2) Oeuvres de $escartes2 'dam+ "annery @edB+ tom 5+ p)896) 8) Classi8es 0arnier2 p) . nr) 8+ Jrenoble+ 16-8 .ue.iile comunic$rii #!au con#tituit ca o reacţie critic$ la adre#a tehnologiC$rii comunic$rii+ a c$rei e(pre#ie .96 9) 9) $errida2 %a langue et le discours de la methode.ilo#o.ia actual$) 'ce#t preambul teoretic!ştiinţi.

EORE. con#truit din elemente di#ciplinare di#parate+ propun.ICE ALE COMUNICĂRII *) CONCEP.nd .ndit un .iciaC$ de o recunoaştere şi un #uport din partea in#tanţelor politice şi #ociale+ .UL .iecare paradigme #au modele de interpretare #au teorii e(plicative divergente la nivelul conceptelor de baC$) B) >iege con#ider$ a#t.ic$ al unui conglomerat de di#cipline reunit #ub denumirea convenţional$0 ştiinţele in.el c$ ştiinţele in.ormaţiei şi ale comunic$rii .SEC:IUNEA I MO$ELELE .EORE.undament epi#temologic #olid+ unanim acceptat) Domeniul la#$ mai degrab$ impre#ia unui compositum.ac parte din categoria acelor di#cipline recent ap$rute+ c$rora .IC $E COMUNICARE) SPECIFICUL /.i dob.ormaţiei şi comunic$rii) 'ce#t domeniu relativ nou al cunoaşterii #e a.l$+ deocamdat$+ :ntr!o #ituaţie oarecum parado(al$0 el bene.IIN:ELOR INFORMA:IEI /I COMUNICĂRII Comunicarea a devenit :n ultimele decenii obiectul de cercetare ştiinţi.$r$ a!şi .

iniţie proviCorie de dicţionarB+ pe care n!o poate o.undamentelor pare a a.nd+ cel puţin la :nceput+ valabilitate e(clu#iv$) 5n acea#t$ .uCia conceptual$ a#upra .iecare dat$ edi.t o teorie de mare generalitate şi nivel :nalt de ab#tracţie) %ituaţia di#ciplinelor in.t mai di.uncţioneaC$ .eri dec.iciaC$ de #uportul e(trateoretic al #ociet$ţii #erviciilor precum ştiinţele comunic$rii+ repreCint$ unul dintre programele ştiinţi.i reuşit #$ cad$ de acord a#upra baCelor conceptuale comune @1B) :n acea#t$ categorie #e :n#criu+ de e(emplu+ şi ştiinţele cogniţiei care+ deşi nu bene.icatoare+ matrice a :ntregului c.icil$ din punct de .ormaţiei şi comunic$rii e#te cu at.icarea unei teorii #au ipoteCe e(plicative) De aceea+ e#te di.ice cele mai #u#ţinute :n marile ţ$ri produc$toare de cunoaştere ştiinţi.aC$ a cunoaşterii dialogul cu obiectul de inve#tigat e#te convertit imediat :n dialog cu interpret$rile alternative+ problemele .undamentale .mp de cercetare+ care #$ conduc$ e.*1 re#pon#abilii politico!ştiinţi.iind acelea cu care :ncepe de .icil de pretin# o determinare e(plicit$ a :n#uşi conceptului de comunicare @dincolo de o de.orturile cognitive şi #$ regleCe metodologic reCultatele dup$ #tandarde comun acceptate) %unt+ mai degrab$+ preCente o multitudine de :ncerc$ri de con#trucţie a unor modele teoretice+ ade#ea complementare+ .ecta e#enţial cercetarea) 'mbele domenii ale cunoaşterii contemporane #e a.ndu!le viitorul cu mult$ certitudine @dar careB .r.l$ oarecum :ntr!o #tare de cercetare pre!paradigmatic$ @dup$ terminologia unui mare i#toric al ştiinţei+ ")%)OuhnB) Kle nu şi!au g$#it :nc$ o teorie!cadru general$+ uni.) *i ele #e a.$r$ ca membrii lor cei mai legitimi #$ .l$ :n aceeaşi #tare de conglomerat di#ciplinar+ de inter!di#ciplin$ unde #e inter#ecteaC$ variate abord$ri şi modele teoretice şi+ mai grav+ unde con.ic$ şi tehnologie de v.ici le laud$ :ntr!un mod e(ce#iv pre#upu#ele avanta?e+ abord.iecare #olicit.

undamental al realit$ţii) 'v.nd ca obiect de cercetare domenii di.i a#t.icarea :n cadrul lor a diver#elor dimen#iuni ale #ituaţiilor de comunicare) &umai dup$ lungi e.ndire cu valenţe tran#!di#ciplinare+numit g.t ambiţia lor de ştiinţi.orturi de acomodare reciproc$ a diver#elor per#pective de cercetare pare a #e .orm$ mimetic$0 ace#te di#cipline au :mprumutat modele #au concepte din ştiinţe a c$ror legitimitate a .o#t de mult$ vreme recuno#cut$+ :ncerc.le(ive+ prin e(igenţele #au con#tr.i dat$ dec.i con#tituit liniamentele dac$ nu ale unei teorii generale+ atunci ale unui mod de g.erite :n #ub#tanţa lor ontologic$+ uni.t de c$utarea unor principii de metod$ care #$ permit$ nu de#ci.ormulat diver#e modele teoretice ale comunic$rii şi #!a :ncercat uni.ic$rii prin reducerea obiectelor şi legilor lor la entit$ţi şi legi ultime ale unui domeniu .icare metodologic$ e#te proprie de alt.o#t preCent$ chiar de la :nceput) 'cea#t$ tentaţie a luat :n#$ o .ici tate + de e(celenţ$ teoretic$ a .orme :n care #e con#tituie comunicarea uman$) .luenţi ai ace#tui domeniu epi#temic) O a#emenea uni.rarea e#enţei ultime a comunic$rii + ci a #tructurilor care organiCeaC$ şi .ac e.icace di.ndirea comunicaţional$ ) Dnitatea ace#tui gen de cunoaştere #e :ncearc$ a .ice+ tehnice şi re.el moduri de con#trucţie ştiinţi.ngerile pe care le impun diverşilor a.ere baCe teoretice e(igente ) %!au :mprumutat a#t.icarea cercet$rilor nu poate .*3 vedere metodologic cu c.ic$ din matematic$+ teoria #i#temelor #au paradigme metodologice de genul #tructurali#mului) %!au .erite modalit$ţi şi .nd #$ propun$ modele tariM+ #$!şi o.el indu#$ nu prin obiectul lui+ ci prin metodologie+ prin modul :n care #e organiCeaC$ practicile ştiinţi.el multor ştiinţe ale comple(it$ţii @denumire generic$ pentru grupul noilor di#cipline care abordeaC$ #i#teme dinamice autoevolutiveB+ c$rora nu le poate conveni proce#ul uni.

i nece#ar$ cercetarea di.ormuleaC$ a#t.ndire a modernit$ţii+ nece#ar$ pentru a .er$ dou$ de.eritelor modele teoretice ale comunic$rii şi a per#pectivelor .ace din ea un .iniţii ale comunic$rii0 1) Comunicarea e#te interpretarea .acilita moderniCarea #tructurilor #ociale+ g.iniţii generale a conceptului de comunicare va .ice+ #ingurele care la nivelul actual pot #uplini teoria general$) Di.$cut$ de un ob#ervator a interacţiunii a dou$ organi#me+ aşibP 2) Comunicarea e#te o repreCentare @intern$B a unei relaţii :ntre un eu @o repreCentare intern$ de #ineB şi un altul) .icultatea unei unice e(plicaţii conceptuale generale a comunic$rii ne!o #ugereaC$ :ntr!un mod e(trem de pregnant un g.el #peci.54 :n #inteCa #a a#upra g.eţie autorealiCatoareB+ dar uneori ! şi chiar :n acelaşi timp ! e criticat$ :n numele ap$r$rii artei+ pentru propen#iunea ei de a produce con#en#uri şi+ mai mult chiar+ pentru e(cluderile pe care le di#imuleaC$ @2B) :n condiţiile ace#tea+ :n locul unei de.icul ace#tei noi componente a cunoaşterii contemporane0 J.ilo#o.el de pro.nditor in#olit cum e#te HeinC von Foer#ter) %ecretarul primelor reuniuni ale cibemeticienilor+ :ntr!o lucrare intitulat$ &ote pentru o epi#temologie a obiectelor vii @8B+ ne o.ndirii comunicaţionale + B)>iege .icient$ uneori pentru a .ndirea comunicaţional$ e#te cel mai ade#ea con#iderat$ ca o valoare :n #ine @evocarea comunic$rii e #u.

ie S comunicat+ deoarece totul depinde de un #ingur ob#ervator şi deoarece activitatea nervoa#$ a unui organi#m nu poate .ormali#m nece#ar #u.iec$rui ob#ervator0 de aceea #ingurul limba? adecvat pentru #chimburile de idei r$m.abile) 'mbele premi#e+ care blocheaC$ po#ibilitatea teoretic$ a comunic$rii @:n ciuda realit$ţii ei empirice şi a e.icacit$ţii ei practiceB+ #unt di#cutabile şi ele pot .icient pentru o teorie a comunic$rii nu trebuie #$ conţin$ #imboluri prime repreCent.iniţii+ comunicarea apare ca ceva parado(al+ dac$ nu impo#ibil0 dup$ von Foer#ter+ nimic nu poate #$ .nd de propria mea con#trucţie+ un .i :mp$rt$şit$ de un alt organi#m ) Realitatea depinC.erite proiecţii #ubiectiveP B) %upoCiţia c$+ :n comunicare+ noi ar trebui #$ tran#mitem #t$rile noa#tre #ubiective la care avem acce# imediat+ privilegiat dar care+ ca tr$iri ale conştiinţei @#enCaţii etc)B #unt+ ine.nd comunicabilia @#imboluri+ cuvinte+ me#a?eB etc ) 5deea unei realit$ţi obiective a condu# la un limba? denotativ pentru a o de#crie0 dar acea#t$ realitate #e #cu.und$ :ntr!o percepţie #ubieciv$ a .ne limba?ul conotativ) Parado( pe care noi ne :ntemeiem :n#$ acţiunile0 e#te nece#ar #$ comunic$m pentru a :nţege organi#mele şi interacţiunea lor şi pentru a acţiona a#upra lor+ şi e impo#ibil de a comunica pentruc$ totul depinde de #ubiectivitatea noa#tr$) Parado(ul comunic$rii+ propu# de von Foer#ter+ #e :ntemeiaC$ pe dou$ pre#upoCiţii neproblematiCate0 ') 5deea c$ noi nu avem acce# epi#temic direct la realitatea obiectiv$+ ci doar ne .orm$m a#upra ei di.i diColvate de o abordare #tructural$) &oi nu avem acce# la lumea obiectiv$ .5* :n per#pectiva ace#tor dou$ de.

Dac$ pentru .ilo#o.eC+ autorul unei !ritici a comunicării.ia comunic$rii are :n comun aceleaşi date cu .undamentul oric$rei re.i nece#ar apelul la comunitatea ob#ervatorilor+ care #unt+ :n colaborare+ con#tructorii lumii0 :n timp ce eu ob#erv #unt la r.ul cla#ic irlandeC tran#gre#iunea #piritului+ dep$şirea #olip#i#mului era po#ibil$ prin apel la DumneCeu @e(i#tenţa mea obiectiv$ şi cunoaştera :mi #unt garantate de DumneCeu0 eu #unt perceput de o in#tanţ$ #uperioar$ care!mi valideaC$ propriile mele percepţiiB+ pentru teoreticienii comunic$rii+ preCenţi :ntr!o lume din care DumneCeu #!a retra# + pentru a #c$pa de #olip#i#m va .ilo#o.enomenului comunic$rii) K(perienţa primordial$ e#te aceea a #olitudinii+ a iCol$rii+ pe care o e(perienţ$ liberal$ n!o poate reColva) "rebuie deci #$ accept$m parado(ul şi :ntr!un anume .ndu!şi parado(ul+ von Foer#ter :i invita pe #tudenţi #$ #e :n#crie la un cur# a#upra non! comunic$rii+ #uger.ndul meu ob#ervat) Ku .ac parte din ob#ervaţia .ndu!le+ pe #curt+ #$ comunice c$ nu vor #$ comunice) 'cea#ta e#te+ dup$ E) %.apte #au acte ale conştiinţei individuale+ #ubiective) Continu.el #$ locuim :n el) Dup$ ace#t autor+ .55 printr!o proiecţie imediat$ @intuiţie+ repreCentareB+ ci prin con#truirea unor invarianţi ai ace#tor proiecţii+ prin #i#temul relaţional comun ace#tora) 'cea#ta e#te per#pectiva a#upra acce#ului la obiectivitate proprie ştiinţelor teoretice mature+ de la .ia cunoaşterii #piritului+ cu :ncercarea de a cunoaşte cunoaşterea #au de a ne cunoaşte pe noi ca #pirite cuno#c$toare) 'cea#ta nu poate dep$şi dictum!ul lui Jeorge Ber=e=ey0 Esse est percipi.iCica teoretic$ la p#ihologia ge#talti#t$ #au la p#ihologia genetic$ a lui <ean Piaget) Pe de alt$ parte+ noi nu comunic$m #t$ri mentale + ci conţinutul lor invariant+ relaţiile dintre percepţii şi nu percepţiile ca . lecţia num$rul unu+ .lecţii po#ibile a#upra .ilo#o.

erenţial a#upra calculului0 a ne raporta mediat+ prin raţionamente la la mediul natural şi la ceilalţiB) %i#tem cu auto!organiCare+ omul+ ca şi oricare alt$ .iniţie a comunic$rii) Comunicarea :n#eamn$+ :n acea#t$ accepţie+ me#a?ul pe care un #ubiect emiţ$tor :l trimite #ubiectului receptor printr!un canal) 'n#amblul e#te o maşin$ carteCian$ conceput$ dup$ modelul bilei de biliard+ ale c$rei traiectorii şi impacturi a#upra receptorului #unt :ntotdeauna calculabile) CauCalitate linear$) %ubiectul şi .init) 'cea#ta e legea unei realit$ţi generaliCate) &oi #untem :ntr!o realitate de ordinul doi+ ca :ntr!o cibernetic$ de ordinul doi+ ea :n#$şi reinterpretabil$) MRealitatea realit$ţiiM+ .t :n m$#ura :n care ceilalţi m$ :nregi#treaC$ :n #i#temul lor) 5ar ace#t proce# #e repet$ inde.ormula lui von Foer#ter+ care a .$cut tradiţie de atunci @ H)von Foer#ter a introdu# .ormula a calcula #$ calcul$m nu doar a calcula ! a medita+ in.ndim cele dou$ de.eC ne propune #$ reg.iinţelor comunicative+ a comunic$rii lor cu univer#ul şi cu ele :n#ele) Pornind de aici+ E) %.iniţii ale comunic$rii propu#e de von Foer#ter) 1) RepreCentarea0 prima de.56 unui altul+ a#em$n$tor cu mine+ şi eu nu e(i#t dec.ic$ acţiunea @9B) Dup$ von Foer#ter+ acea#t$ realitate auto!organiCat$ e#te mereu :n evoluţie0 ea nu admite #epar$ri tranşante corp!#pirit+ natur$! tehnic$+ interior!e(terior+ ci propune o totalitate autopoietic$) 'cea#ta e#te+ dup$ von Foer#ter+ matricea .iinţ$ vie :şi con#truieşte mediul natural prin relaţia cu alţii+ :n interacţiunea lor inter#ubiectiv$) Relaţia cu ceilalţi @ob#ervatoriB e#te cea care con#tituie obiectivitatea) Obiectul #e con#truieşte :n reţele corelate de ob#ervaţii+ ceea ce veri.

el de reale) Realitatea e obiectiv$ şi univer#al$+ e(terioar$ #ubiectului care o repreCint$) RepreCentarea şi caracteri#ticeile ei con#tituie ..nd :n acelaşi timp :n mod deplin #chema lui De#carte# repreCentativ$+ care introduce relaţia :ntre dou$ #ub#tanţe di.i mai puţin dec.t parado(ul de a re#pinge duali#mul carteCian utiliC.57 obiectul r$m.ace parte din mediu+ iar mediul aparţine #ubiectului) CauCalitate circular$) 5deea parado(al$ c$ partea e#te :ntr!un tot care e#te parte a p$rţii) %ubiectul r$m.iniţie a comunic$rii) 'ici nu mai e(i#t$ trimiterea c$tre un #ubiect emiţ$tor a unui me#a? calculabil unui obiect receptor) Comunicarea e in#erţia unui #ubiect comple( :ntr!un mediu el :n#uşi comple() %ubiectul .ne+ dar el a luat :n c$#$torie lumea) Cuplul #ubiect!lume+ unde cei doi parteneri n!au pierdut total identitatea+ dar practic$ relaţii ne#.iciale) %i acea#ta nu va .i #u#ţin$torii unei inteligenţe .rşite) Realitatea lumii nu mai e obiectiv$+ ci .oarte arti.undamentul :n#uşi al acţiunii şi al percepţiei) O poCiţie duali#t$+ #cump$ lui De#carte#+ oricare ar .ace parte din mine :n#umi) Ka e(i#t$ ))):n mine) Ku e(i#t))) :n ea) &u mai avem nevoie nici de repreCentare şi nici de limitele ei) 'pel la e(pre#ie :ntr!un mod #pinoCi#t) Ku e(prim lumea care m$ e(prim$) %ubiectul global e#te lumea natural$) Dar individul .n #eparabile şi la .erite+ om şi lume) RepreCentarea e#te #ingura modalitate de a garanta realitatea naturii) RepreCentarea a#igur$ coincidenţa lor @2B) 2) K(pre#ia0 a doua de.

nu şi!a pierdut drepturile0 el trebuie+ ca :n .

er$ dou$ concepţii ale comunic$rii) RepreCentarea0 ea e#te un mi?loc util de a lega elementele #toha#tice+ atomiCate pentru a obţine relaţia puternic$ cerut$ de viaţa :n #ocietate0 ierarhii+ leg$turi verticale şi oriContale+ repreCent$ri ale repreCent$rii prin #emne şi #emnale) K(pre#ia0 ea e#te leg$tur$ intern$ şi participare total$) Dac$ anumite etape şi ierarhii #unt cerute pentru a :nnoda :ntre ele elemente care+ prin de.t conceptual$) C$ci :n ştiinţ$ şi :n politica tradiţional$ a comunic$rii ele #e completeaC$+ #e cori?eaC$ una pe alta) :n .lniri bune cu ea) PoCiţie moni#t$ care po#tuleaC$ locul ?u#t al individului :n conte(tul univer#ului) "otalitate+ dar totalitate cu ierarhii @.ac$ enunţuri bune+ #$ #e #itueCe tocmai :n lume pentru a #u#cita :nt.eC+ vom putea conchide c$ cele dou$ concepţii a#upra comunic$rii genereaC$ dou$ tipuri de politici #ociale+ numite viCiunea repreCentativ$ şi viCiunea #imbolic$ ) Prima+ :n care #ocietatea #e #epar$ de indiviCi+ aceştia r$m.n.nd atomiCaţi) ' doua introduce leg$turi #imbolice puternice+ imagini #emni.ice de leg$tur$ pentru domeniile particulare @7B) Dac$ vom raporta comunicarea la #ocietatea care o induce şi c$reia :i e#te condiţie nece#ar$+ arat$ E) %.eC+ opoCiţia lor nu e#te dec.icative ale unor culturi şi tradiţii .iniţii care #e opun) Dar+ dup$ %.B) 'ce#tea #unt cele dou$ de.iniţie+ #unt de?a totalit$ţi+ acea#ta :n#eamn$ c$ #unt convocate niveluri #peci.5( #chema #pinoCi#t$+ #$ .elul ace#ta meta.orele maşinii şi a organi#mului evolutiv o.

)Mie%e2 5ândirea comunica ională.i #imple de#crieri a#ociate unor .t mai mare nevoie de un #tudiu teoretic şi de o .lect$ realit$ţi #ociale integrale) F$r$ complementaritatea repreCent$rii şi e(pre#iei comunicarea ri#c$ #$ degenereCe :n ceea ce %.el a comunic$rii @realiCat$+ #au la care contribuie :n epoca noa#tr$ ma## mediaB nu e#te un .el cu at.enomen :nt.5.ort$reaţa #a interioar$ @auti#mB+ captat$ de un mare "ot care o :nglobeaC$ ca pe un #implu atom .ic$ a comunic$rii) 'ce#tea nu vor .ilo#o.enomene naturale + ci vor propune şi proiecte de reorientare+ puncte de plecare pentru realiCarea unui nou contract comunicaţional :n #ocietatea po#tmodern$) Note *) .icaţia şi vigoarea+ e#te a#t.undamentare .iniţie a comunic$rii0 :n acea#t$ comunicare di#par #imultan me#a?ul+ #ubiectul emiţ$tor şi cel receptor) Fiind #uprimate realitatea #ubiectului şi a lumii+ di#pare şi realitatea interactiv$ a indiviCilor) Comunicarea devine o repetiţie ne:ntrerupt$ a aceluiaşi @tautologieB :n liniştea #ubiectului mort #au #urdo!mut+ :nchi# :n .ic$ indiviCii şi grupurile) 'ce#te microco#mo#uri re.$r$ interdependenţ$ şi relaţii) F$r$ organiCare+ ordine şi ierarhie+ acea#t$ totalitate aneantiCant$ repreCint$ o veritabil$ moarte termic$ a comunic$rii ) Degradarea :n ace#t .mpl$tor0 ea :şi are #ur#a :n :n#$şi :nţelegerea iniţial$+ :n cadrul celor dou$ de. care identi.iniţii ale comunic$rii) Pentru a evita #au dep$şi acea#t$ imploCie a #ituaţiilor comunicaţionale :n lumea de aCi+ pentru a le menţine #emni.eC numeşte 0 ' treia de. Kd) Cartea .

Rom.nea#c$+ 16-2+ p) 12) .

.

5+ .

!it.ue de la communication.eC+ !riti..) 7dem. p) 69) A .M T 2) Op. p)68) . Kd) Du %euil+ Pari#+ 1662+ p) --) 2) 7bidem.) 8) :n 'unite de l6homme. Kd) Du %euil+ Pari#+ 167-+ tom 55) P) 186) 9) E) %. p) 1. p) 68!69) 7) 7dem.

.

ormaţia m$#oar$ valoarea unui me#a? nou+ care anuleaC$ ceva din incertitudinea pe care o avem cu privire la o #ituaţie+ #tare de lucruri etc+ #electeaC$ o anumit$ po#ibilitate care #e actualiCeaC$) :n#$şi .ac$ urm$toarea condiţie de adecvare material$ + şi anume #$ permit$ deducerea unor enunţuri de .nd :mpreun$ cu ')"ar#=i+ logicianul care a dat e(pre#ie corect$ din punct de vedere logic ideii adev$rului!core#pondenţ$ a lui 'ri#totel+ c$ orice de.5) SC<EMA CANONICĂ A COMUNICĂRII .ormul$ #tructural$ a m$#urii in.ormulare teoretic$ a #tatutului+ #tructurii şi condiţiilor comunic$rii aparţine lui Claude %hannon şi Iarren Ieaver+ de la Eaboratoarele companiei Bell #in %D') Ki au propu# o .EMA.iniţie a adev$rului va trebui #$ #ati#.ormativitatea conceptului de adev$r) .ICĂ A COMUNICĂRII Prima .ormula cla#ic$ a adev$rului ne indic$ o a#emenea trecere de la o multitudine de po#ibilit$ţi #au #t$ri virtuale la o actualitate) %pun.irm$m in. a.ormaţie @gradul #au m$rimea elimin$rii incertitudinii a#upra unor #i#temeB) 5n.ormaţiei pe baCa leg$turii dintre entropie @gradul de deCordine al unui #i#temB şi in.orma0 89ăpada este albă8 este un enun adevărat dacă şi numai dacă :ăpada este albă.EORIA MA.

ormaţiei0 in.i o .ormaţie @biţiB şi #e traduce :n lungi şiruri de alegeri binare) 5n.erit noii di#cipline a ştiinţei in.uncţie inver#$ ei+ dependent$ :n#$ logaritmic de ea) Ka .nd o cali.iind a#t.ne invariannt$ de!alungul unei #erii de operaţii rever#ibile) Ka #e calculeaC$ :n unit$ţi de in.i con.ormaţia e#te o #tructur$ care r$m.irm$ ea) Prin a#emenea a#erţiuni adev$rate are loc dep$şirea unei incertitudini @#ituaţii potenţialeB privind #t$rile de lucruri) :n modelul %hannon!Ieaver+ pentru a #e con#titui matematic+ adic$ pentru a!şi #upune obiectul unei m$#uri+ teoria in.ormaţia #e con#truieşte pe baCa entropiei @concept preluat din termodinamic$ prin care #e de#emneaC$ gradul de deCordine al unui #i#tem .nd inver#ul logaritmului natural al entropiei) Kntropia .64 Prima propoCiţie citat$+ U$pada e#te alb$ ne trimite la o #ituaţie doar po#ibil$) C.o#t numit$ şi negentropie @#au entropie negativ$B+ de#criind trecerea de la o deCordine aleatorie la o ordine relativ$+ .ormaţia va .ic$m ca adev$rat$+ atunci realiC$m c$ #ituaţia doar potenţial$ la care #e re.iCicB+ repreCent.undamental$ a i#toriei ştiinţei+ #ituat$ la nivelul Originii speciilor a lui Dar3in #au a Eseurilor asupra probabilită ilor a lui Eaplace) Ka are meritul de a .iind m$#ura hao#ului+ a incertitudinii+ in.ormaţiei şi a comunic$rii va apela la un concept #pecial al in.el a#ociat$ mai degrab$ organiC$rii :n general) Eucrarea "eoria matematică a comunicării a celor doi autori+ ap$rut$ :n 1696+ repreCint$ o lucrare .erea propoCiţia re#pectiv$ #e in#tanţiaC$+ are loc actualiCarea intenţiei propoCiţiei0 lucrurile #e preCint$ e(act aşa cum a.ormaţiei şi comunic$rii prima ei paradigm$ .

icacit$ţii comunic$rii+ de un caracter e(trem de general+ :ntruc.ormaţie :ntr!o modalitate matematic$+ devenind teoria de re.ice :n domeniul comunic$rii+ modelul %hannon!Ieaver a devenit de a#emenea reperul şi al reacţiilor şi contra!modelelor care vor prote#ta .ormei @2B+ a avut menirea de a introduce conceptul de in.6* .ormaţiei şi a comunic$rii+ .o#t :ncon?urat$ de un halou cultural+ e(plicabil nu numai prin calit$ţile ei intrin#eci ci şi prin intere#ul ştiinţi.i :mbog$ţit teCaurul metodologic al cunoaşterii umane :n genere prin aceea c$ .ice ea va marca şi o #chimbare :n concepţia pe care noi o avem a#upra raportului dintre #tructura ştiinţi.t m$#ura :n care o cantitate de in.$ a#upra .erinţa intelectual$ obligatorie a domeniului) Ka a .erinţ$ pentru toţi cei care #e vor :ntreba ulterior a#upra comunic$rii) Deşi a pu# baCele abord$rii ştiinţi.ace ab#tracţie :n mod programatic de natura :n#$şi a comunic$rii+ de #peci.runtea oric$rei lucr$ri care are vreo leg$tur$ tematic$ cu comunicarea+ con.iind o lucrare ce va #ervi ca piatr$ unghiular$ con#trucţiei ştiinţi.erind re.t .iind citat$ automat :n .iind o lucrare unitar$+ ci o culegere de idei #eparate+ a c$rei .ondatoare şi+ :n acelaşi timp+ de a .ic şi teoretic mai general al momentului+ prin oriContul de aşteptare al timpului) :n acea#t$ lucrare+ care propune o doctrin$ matematic$ a comunic$rii+ #e introduce o unitate de m$#ur$ a e.ormaţie #e .ic al comunic$rii + cum a .aţ$ de reducerea tehnici#t$ a comunic$rii+ :ntruchipat$ de ace#t model telegra.orţ$ :n#$ trium.icul şi valoarea ei+ pentru a nu #e reţine dec.o#t uneori denumit) Eucrarea lui %hannon şi Ieaver+ deşi anticipat$+ ca :ntotdeauna :n i#toria cunoaşterii+ de alte idei şi #tudii+ a marcat un punct deci#iv :n cercetarea in.ic$ a lumii şi rolul pe care omul :l ?oac$ :n raport cu acea#t$ lume @1B) 'cea#t$ oper$ ne.

ndu!1 la o #erie de alternative @0+1B la .uC$ programatic #emni.l$ tran#portat de la emiţ$tor p.ic$ a lui EeibniC din !ombinatoria universalis.olo#ind mediile şi traiectoriile pe care lumea natural$ le pune la di#poCiţia #a) Deşi .iCice ob#ervabile+ con#tituindu!#e a#t.t .avoarea m$rimii #au cantit$ţii de in.65 tran#mite printr!un canal) >ai mult+ :n #tudiile #ale+ %hannon era preocupat mai degrab$ de o problem$ pur tehnic$+ aceea a modului :n care un emiţ$tor poate #$ tran#mit$ un ma(imum de noutate unui receptor+ .ice ale comunic$rii şi de valoarea @#emantic$+ arti#tic$+ emoţional$+ cultural$ etc)B a me#a?ului #au in. şi anume aceea de a caracteriCa orice .n$ la receptor+ pe care el a numit!o in.el un model al comunic$rii t .ormaţie) Pe alt plan+ #e .ormaţie+ m$#ur$ de caracter #tati#tic+ dependent$ de probabilit$ţile utiliC$rii #emnelor dar independent$ de particularit$ţile #peci.ace ab#tracţie de #ituaţiile #peci.el de probabile :n condiţiile de cunoaştere :n care #e a.icitatea me#a?ului pentru cei doi poli ai comunic$rii @emiţ$torul şi receptorulB+ pentru a #e reţine doar caracteri#ticile .mp .i pu#e :n mod adecvat :ntreb$rile nece#are) Ea %hannon acea#t$ idee .ormaţiei tran#mi#e+ ştiinţele comunic$rii nu #e puteau proclama+ nu #e eri?au :n di#cipline autonome ! aşa cum con#ider$ ')>ole# ! dec.iecare caC particular) 'cea#t$ unitate comun$+ pe care %hannon a numit!o "it @de la binary digitB+ reia o propunere .ilo#o.ace ab#tracţie de #peci.orma lui+ #e negli?eaC$ valoarea :n .t din momentul :n care %hannon a propu# o m$#ur$ a ceea ce #e a.ilo#o.enomen al lumii e(terne reduc.icaţia me#a?ului pentru a nu #e reţine dec.ice ale comunic$rii realiCate :n .enomenal caracteriCeaC$ şi concepţia #au modelul matematic al comunic$rii0 #e re.ic$ devine un concept matematic e(act+ o m$#ur$ a me#a?ului tran#mi# de emiţ$tor) 'ceeaşi ab#tracţie nece#ar$ matematiC$rii unui c.l$ ob#ervatorul+ dac$ vor .

aCe ale deCvolt$rii teoriei+ ca :n caCul multor di#cipline ştiinţi.runtarea repetat$ cu datele ob#ervaţiei empirice+ p$#tr.ndu!#e :n#$ con#ecvent rigoarea şi e(actitatea ab#tracţiei matematice) Eucrul cel mai important :n ace#t proce# e#te ca modelul iniţial #au #chema de :nceput #$ cuprind$ parametrii cei mai relevanţi ai comport$rii #i#temului) Dnii cercet$tori con#ider$ c$ tocmai ace#ta e#te meritul+ :n caCul teoriei matematice a comunic$rii+ al lui %hannon) Aorbind netehnic+ in.ic$ de loc comportamentul receptorului) Formaţi :n mediul behaviori#mului @teoria comportamentuluiB şi al operaţionali#mului @.ormaţia+ ca m$#ur$ matematic$ a originalit$ţii #ituaţiei+ a .ormaţie + al c$rui #en# trimite mai degrab$ la ştiri care nu modi.icat$ a realit$ţii+ acea#ta #e per.ormaţia ceva ce nu a.uCii conceptuale şi de erori de interpretare+ de aştept$ri .ic$ #en#ul conceptelor cu operaţiile de m$#urare a valorilor m$rimilor la care ace#tea #e raporteaC$B+ %hannon şi Ieaver nu con#ider$ in.ormaţia adu#$ de un me#a? :n#eamn$ originalitatea+ caracterul neaşteptat+ improbabilitatea unui eveniment etc) 'ce#t lucru vine oarecum :n contra#en# cu accepţia obişnuit$+ chiar :n lumea ?urnaliştilor+ a cuv.ntului in.ecteaC$ comportamentul) 5n.erului .ilo#o.ineaC$ treptat+ prin con.ia care identi.66 pornind de la #chimbul de #emne per.al#e @')>ole#B+ de con.ormelor globale+ a muCicii+ a cuv.ntului şi imaginii) K(tinderea treptat$ a domeniului de aplicaţie al modelului matematic e#te o caracteri#tic$ a cunoaşterii din ştiinţele teoretice ale naturii0 #e pleac$ de la o #chem$ #impli.ecţioneaC$ #au #e ra.ect determinate :ntre cele dou$ puncteP ace#t model ab#tract matematic #e va e(tinde treptat pentru a deveni o teorie a tran#.ice+ de un univer# de #en#uri .o#t şi ea acompaniat$+ :n primele .

0 #ub denumirea de ştiinţa comunic$rii P ace#teia :i aparţine+ ca nucleu de baC$+ teoria in.n Octav Onice#cu a contribuit cu ideea de energie in.ic$rile conceptuale realiCate de &)Jeorge#cu!Roegen :n cartea #a %egea entropiei şi procesul economic @1671B) .ormaţia lui %hannon şi concepte din .67 #upradimen#ionate @veCi caCul a#em$n$tor al ciberneticiiB+ de utiliC$ri #ocio!culturale şi ideologice aberante) >odelul matematic al comunic$rii prin care #e iniţia introducerea unor concepte cantitative :ntr!un domeniu nou+ #e :ntemeia m$#urarea .ormaţie) %!au pu# :n evidenţ$ a#em$n$ri #tructurale :ntre in.ormaţiei+ care #!a tran#.0B la :n#eşi .erit impul#ul iniţial al unei noi teorii #au chiar di#cipline cognitive+ cri#taliCat$ :n ?urul anilor M.ice de tipul celei ce caracteriCeaC$ ştiinţa modern$ a naturii dup$ opera metodologic$ a lui De#carte# şi Jalilei+ a cuno#cut o receptare #au o i#torie cultural$ e(cepţional$) %hannon a o.ndu!şi interpretarea #emantic!lingvi#tic$ @R)Carnap+ <)Hinti==aB+ precum şi alte per#pective şi concepte teoretice+ cum ar .el baCele unei abord$ri ştiinţi.iCic$+ :n #pecial din termodinamic$) Prin acea#ta ea a contribuit la elaborarea modelului termodinamicii #i#temelor departe de echilibru+ cum #unt #i#temele organice @5)PrigogineB+ care are mari valenţe :n e(plicarea compatibilit$ţii organi#melor vii cu legile termodinamicii) %avantul rom.undamentele teoriei generale a in.ormaţional$ @16.ormat progre#iv dintr!o teorie #tati#tic$ a comunic$rii in.ormaţiei+ ad$ug.i acela de comple(itateP <) von &eumann+ de e(emplu+ a propu# termenul de comple(itate+ care d$ mai bine #eama de m$rimea introdu#$ de %hannon #ub denumirea de in.enomenelor şi #e puneau a#t.ormaţiei :ntr!o teorie mai cuprinC$toare a in.ormaţiei+ #porindu!i domeniile de aplicaţie relevant$) De a#emenea #unt demne de amintit şi analiCele metodologice şi clari.

ormaţia e de.enomenele de comunicare) '#t.i con#iderat$ din punct de vedere teoretic) Dup$ Ieaver+ e(i#t$ trei ase!enea niveluri de a"ordare teoretică a co!unicării2 la care :ntreb$rile relevante #unt de genurile urm$toare0 &ivelul '0 cu ce e(actitate pot .ic$ nimic+ pot #$ .icaţia dorit$L =>ro"le!a se!antică@A .ie+ din punctul ace#ta de vedere al in.ace conceptul de #en#B+ ci unei #ituaţii globale0 unitatea de in.ormaţiei+ echivalenteB) Eucrul ace#ta :l avea :n vedere %hannon atunci c.unde cu #emni. .ormaţie a ace#tui model nu #e aplic$ me#a?elor individuale @aşa cum o .orma #tandard a modelului matematic al comunic$rii) Deşi porneşte de la #en#ul cel mai larg al comunic$rii @care include toate procedeele prin care un #pirit poate in.i tran#mi#e #imbolurile comunic$riiL =>ro"le!a te?nică@A &ivelul B0 cu ce preciCie vehiculeaC$ #imbolurile tran#mi#e #emni.init$ prin logaritmul num$rului de alegeri) "oate ace#te ab#tracţii caracteriCeaC$ problema comunic$rii la primul nivel la care acea#ta poate .luenţa un altul ! limba?ul #cri# #au vorbit+ muCica+ artele pla#tice+ teatrul+ dan#ul şi+ :n general+ :ntregul comportament umanB+ teoria matematic$ #e con#tituie printr!o #erie de ab#tracţii nece#are pentru a #upune m$#ur$rii cantitative proce#ele şi .nd #cria0 a#pectele #emantice ale comunic$rii nu ţin de a#pectele tehnologice ) :n al doilea r$nd+ noţiunea de in.ormaţia de care #e vorbeşte :n acea#t$ teorie nu trebuie #$ #e con.ormaţie a ace#tui model indic$ .ormuleaC$+ :n lucrarea !ontribu ii recente la teoria matematică a comunicării.icaţia @dou$ me#a?e+ dintre care unul e :nc$rcat de #en# iar altul nu #emni.aptul c$ di#punem de o anumit$ libertate :n #electarea me#a?uluiP de aceea+ in.el+ in.6( I)Ieaver .

ormaţia lui %hannon şi concepte din .ormaţional$ @16.67 #upradimen#ionate @veCi caCul a#em$n$tor al ciberneticiiB+ de utiliC$ri #ocio!culturale şi ideologice aberante) >odelul matematic al comunic$rii prin care #e iniţia introducerea unor concepte cantitative :ntr!un domeniu nou+ #e :ntemeia m$#urarea .ormaţiei+ care #!a tran#.ic$rile conceptuale realiCate de &)Jeorge#cu!Roegen :n cartea #a %egea entropiei şi procesul economic @1671B) .ormat progre#iv dintr!o teorie #tati#tic$ a comunic$rii in.0 #ub denumirea de ştiinţa comunic$rii P ace#teia :i aparţine+ ca nucleu de baC$+ teoria in.ormaţie) %!au pu# :n evidenţ$ a#em$n$ri #tructurale :ntre in.erit impul#ul iniţial al unei noi teorii #au chiar di#cipline cognitive+ cri#taliCat$ :n ?urul anilor M.ndu!şi interpretarea #emantic!lingvi#tic$ @R)Carnap+ <)Hinti==aB+ precum şi alte per#pective şi concepte teoretice+ cum ar .el baCele unei abord$ri ştiinţi.i acela de comple(itateP <) von &eumann+ de e(emplu+ a propu# termenul de comple(itate+ care d$ mai bine #eama de m$rimea introdu#$ de %hannon #ub denumirea de in.n Octav Onice#cu a contribuit cu ideea de energie in.undamentele teoriei generale a in.ormaţiei+ #porindu!i domeniile de aplicaţie relevant$) De a#emenea #unt demne de amintit şi analiCele metodologice şi clari.enomenelor şi #e puneau a#t.iCic$+ :n #pecial din termodinamic$) Prin acea#ta ea a contribuit la elaborarea modelului termodinamicii #i#temelor departe de echilibru+ cum #unt #i#temele organice @5)PrigogineB+ care are mari valenţe :n e(plicarea compatibilit$ţii organi#melor vii cu legile termodinamicii) %avantul rom.ice de tipul celei ce caracteriCeaC$ ştiinţa modern$ a naturii dup$ opera metodologic$ a lui De#carte# şi Jalilei+ a cuno#cut o receptare #au o i#torie cultural$ e(cepţional$) %hannon a o.0B la :n#eşi .ormaţiei :ntr!o teorie mai cuprinC$toare a in.ormaţiei+ ad$ug.

el+ in.i con#iderat$ din punct de vedere teoretic) Dup$ Ieaver+ e(i#t$ trei ase!enea niveluri de a"ordare teoretică a co!unicării2 la care :ntreb$rile relevante #unt de genurile urm$toare0 &ivelul '0 cu ce e(actitate pot .ic$ nimic+ pot #$ .orma #tandard a modelului matematic al comunic$rii) Deşi porneşte de la #en#ul cel mai larg al comunic$rii @care include toate procedeele prin care un #pirit poate in.6( I)Ieaver .nd #cria0 a#pectele #emantice ale comunic$rii nu ţin de a#pectele tehnologice ) :n al doilea r$nd+ noţiunea de in.aptul c$ di#punem de o anumit$ libertate :n #electarea me#a?uluiP de aceea+ in.ormaţiei+ echivalenteB) Eucrul ace#ta :l avea :n vedere %hannon atunci c.unde cu #emni.ormaţia de care #e vorbeşte :n acea#t$ teorie nu trebuie #$ #e con.init$ prin logaritmul num$rului de alegeri) "oate ace#te ab#tracţii caracteriCeaC$ problema comunic$rii la primul nivel la care acea#ta poate .icaţia @dou$ me#a?e+ dintre care unul e :nc$rcat de #en# iar altul nu #emni.ace conceptul de #en#B+ ci unei #ituaţii globale0 unitatea de in. .ie+ din punctul ace#ta de vedere al in.luenţa un altul ! limba?ul #cri# #au vorbit+ muCica+ artele pla#tice+ teatrul+ dan#ul şi+ :n general+ :ntregul comportament umanB+ teoria matematic$ #e con#tituie printr!o #erie de ab#tracţii nece#are pentru a #upune m$#ur$rii cantitative proce#ele şi .ormuleaC$+ :n lucrarea !ontribu ii recente la teoria matematică a comunicării.icaţia dorit$L =>ro"le!a se!antică@A .i tran#mi#e #imbolurile comunic$riiL =>ro"le!a te?nică@A &ivelul B0 cu ce preciCie vehiculeaC$ #imbolurile tran#mi#e #emni.ormaţie a ace#tui model indic$ .ormaţie a ace#tui model nu #e aplic$ me#a?elor individuale @aşa cum o .ormaţia e de.enomenele de comunicare) '#t.

ic al problemei comunic$rii B+ ace#tea din urm$ depinC.luenţeaC$ #emni.nd :n con#tituirea şi realiCarea .n$ la un anumit punct+ şi teorie pentru nivelurile B şi C ) Ea nivelul ' al cercet$rii comunic$rii+ conceptul cel mai general şi integrativ e#te acela de #i#tem al comunic$rii ) 'ce#ta poate .idelit$ţii tran#miterii unui tip variat de #emnale de la un emiţ$tor la un receptor) Dar ace#t nivel ' e#te .icacitate in.undamental pentru celelalte dou$ @care ar core#punde mai degrab$+ #crie Ieaver+ conţinutului .icaţia primit$ conduita receptorului :n #en#ul doritL =>ro"le!a eBicacităţii@) "eoria matematic$ a lui %hannon #e aplic$ :n primul r.6.i #imboliCat prin urm$toarea #chem$0 .uncţiilor lor de primul nivel) De aceea+ teoria nivelului ' e#te+ p.nd problemei tehnice a .ilo#o. &ivelul C0 cu ce e.

ormaţie .#ur#$ de in.

emiţ$tor .

receptor .

de#tinaţie .

.

me#a? .

%ur#$ de Cgomot .

me#a? .

.

#emnal .

%emnal primit

$ursa de informa ie alege mesa;ul dorit dintr!o #erie de me#a?e po#ibileP el poate con#ta din cuvinte+ imagini+ #unete etc) Emi ătorul tran#.orm$

6+

ace#t me#a? :n semnal, care e#te apoi trimi# prin canalul de comunica ie de la emi ător la receptor. @'ce#t canal poate .i un .ir metalic+ aerul #au eterul etc)B Receptorul #e poate #pune c$ e#te un emiţ$tor inver#at + care #chimb$ #emnalul primit :n me#a? şi conduce ace#t me#a? la destina ie. :n proce#ul de comunicare intervin elemente care n!au .o#t dorite de #ur#$ #$ #e adauge la #emnal) 'ce#te adau#uri indeCirabile @de e(emplu+ di#tor#iuni de #unet+ .orm$ #au contra#tB #unt numite :gomote. 'cţiunea emiţ$torului prin care me#a?ul #e tran#.orm$ :n #emnal comport$ ade#ea un proce# de coda?) Funcţia emiţ$torului e#te aceea de a coda iar aceea a receptorului de a decoda me#a?ul) 5n general+ teoria #e aplic$ unor emiţ$tori #au receptori .oarte complecşi @cum ar .i cei care po#ed$ memorieB+ a#t.el :nc;t modul :n care #e realiCeaC$ codarea unui anumit #imbol al me#a?ului va depinde nu doar de ace#t #imbol ci şi de cele precedente şi de modul :n care ace#tea au .o#t codate) :n teoria matematic$ a comunic$rii #e demon#treaC$ o teorem$+ numit$ teorema .undamental$ a ace#tei teorii+ valabil$ pentru un canal .$r$ Cgomote şi pentru #emnale di#crete) 'cea#t$ teorem$ #e re.er$ la canalul de comunicaţie av;nd capacitatea de C biţi pe #ecund$+ primind #imboluri de la o #ur#$ cu entropia @#au in.ormaţiaB H biţi pe #ecund$) "eorema #pune c$+ datorit$ procedurilor de coda? adecvate emiţ$torului e#te po#ibil #$ #e tran#mit$ #imboluri prin canal cu un debit mediu apropiat de C/H+ dar ace#t debit+ oricare ar .i ingenioCitatea coda?ului+ nu poate dep$şi C/H) 'cea#t$ teorem$+ prin care #e pune :n evidenţ$ #emni.icaţia cu totul deo#ebit$ a proce#ului de coda? şi nece#itatea de a g$#i o #oluţie optim$ care #$

61

coreleCe a#pectele tehnice cu cele in.ormaţionale+ are o evident$ #emni.icaţie tehnic$ şi conceptual$) 5n cadrul #tructurii me#a?ului e(i#t$ un .ragment care nu e determinat de libera alegere a emiţ$torului+ ci mai degrab$ de regulile #tati#tice admi#e care guverneaC$ utiliCarea #imbolurilor re#pective) Kl #e numeşte redundan ă< acel .ragment al me#a?ului e redundant+ nu e nece#ar .iind repetitiv+ :n #en#ul c$ dac$ ar lip#i me#a?ul ar r$m;ne complet #au ar putea .i completat or recon#tituit integral) De e(emplu+ aşa cum arat$ ')>ole#+ redundanţa limbii engleCe pentru proce#ele obişnuite de comunicare e#te de 20VP cu alte cuvinte+ doar 20V din literele şi cuvintele utiliCate pentru #criere #au vorbire depind de o alegere liber$+ re#tul .iind #tabilit şi a.l;ndu!#e #ub controlul #tructurii #intactice a limba?ului) Win;nd cont de acea#t$ redundanţ$ a limba?ului+ #e poate economi#i o mare parte din timp printr!un proce# de coda? adecvatP de e(emplu+ :n telegra.ie #e pot elimina acele litere #au cuvinte recuperabile şi care nu altereaC$ #en#ul original) Redundanţa me#a?ului nu trebuie :n#$ eliminat$ complet+ pentru c$ ea #e poate dovedi un in#trument util pentru eliminarea Cgomotului ad$ugat de canal+ deci pentru determinarea mai e(act$ a #en#ului me#a?ului) Deşi #!au #eparat nivelurile '+ B şi C ale abord$rii teoretice a comunic$rii+ ace#t lucru #!a datorat mai degrab$ ab#tracţiei metodologice+ :n realitate ele .iind puternic interrelate+ ruperea lor .iind arti.icial$ şi indeCirabil$) I)Ieaver #ubliniaC$ c;teva dintre ace#te relaţii #au dependenţe) 5n primul r;nd #e impune ob#ervaţia c$ teoria nivelului ' e#te o teorie matematic$ .oarte general$+ care .ace ab#tracţie+ de e(emplu+ de natura #imbolurilor+

63

pentru a #e aplica tuturor .ormelor comunic$rii+ concentr;ndu!#e doar a#upra relaţiilor dintre ace#tea şi #upun;ndu!le calculului şi m$#ur$rii) %tatutul ei e#te :n#$ acela al teoriilor matematicii aplicate+ al modelelor matematice care+ pe l;ng$ .aptul c$ tind #$ o.ere o #tructur$ con#titutiv$ teoriei comunic$rii+ ţin #eama de con#tr;ngerile aplicativit$ţii+ de .actorii pragmatici a c$ror in.luenţ$ a#upra proce#ului şi e.icacit$ţii comunic$rii e#te .oarte important$) >odelul e(pu# p;n$ acum a .o#t e(tin# cu componenta cibernetic$ a comunic$rii+ deci cu reacţia de :ntoarcere #au .eed!bac= din partea receptorului) 5n .elul ace#ta+ lu;nd :n con#iderare reacţia de la e.ect la cauC$ :n cadrul proce#ului de comunicare+ teoria #au modelul matematic ţine mai bine #eama de natura interactiv$ a comunic$rii+ de .aptul c$ proce#ul comunic$rii nu e#te unilateral+ ci repreCint$ o interacţiune comple($) Prin mecani#mul de .eed!bac= #e produce reglarea permanent$ a comunic$rii) Dac$ reacţia e.ectului a#upra cauCei e#te poCitiv$+ atunci #e con.irm$ tran#miterea me#a?ului+ comunicarea :nt$rindu!#e şi tran#.orm;ndu!#e :ntr!un .enomen cumulativ ) C;nd :n#$ reacţia e#te negativ$+ #e impune .ie reluarea :n :ntregime a tran#miterii me#a?ului+ .ie corectarea lui prin eliminarea eventual$ a unei p$rţi din Cgomotul canalului+ .ie chiar prin re#tructur$ri mai dra#tice) Dac$ ar trebui #$ ilu#tr$m acea#t$ #ituaţie+ pornind de la un caC al comunic$rii omului cu natura @dup$ Ieaver+ caCul cel mai tipic al comunic$riiB+ la :ntrebarea lui+ din .iCic$+ re.eritoare la preCenţa unei radiaţii de .ond a Dniver#ului+ remini#cenţ$ a K(ploCiei 5niţiale @Big BangB şi la propriet$ţile ace#teia+ :n #pecial iCotropia @egalitatea valorii ei indi.erent de orientarea :n diver#e direcţii :n #paţiu a aparatelor de m$#urareB+ nu a primit un r$#pun# dec;t dup$ numeroa#e

erinţ$ pentru toate di#cuţiile #au e(plicaţiile teoretice ale comunic$rii) Fiind prin e(celenţ$ o teoria #tructural$ @')>ole#B+ #chema canonic$ a comunic$rii a .ond+ e.ormat :n punct de re.ICĂF) de Saussure i R) 9aDo"son Eui Ferdinand de %au##ure i #e atribuie iniţiativa teoretic$ .iCic al lumii şi con.74 tentative de a elimina Cgomotul de .ormaţiei şi comunic$rii) Kl #!a tran#.o#t con.undamental$ :n #tudiul limba?ului+ care va tran#.nd a#t.orma lingvi#tica :ntr!o di#ciplin$ riguroa#$ şi!i va determina #tatutul de di#ciplin$!pilot a con#telaţiei ştiinţelor umane+ o.erindu!le paradigma metodologic$ :ntemeietoare) H?elm#lev+ Benveni#te+ <a=ob#on ! printre lingvişti+ .ormaţia receptat$ de aparatele de m$#ur$ a du# la revoluţionarea ştiinţei de#pre univer# ca totalitate @co#mologiaB+ .ectele altor radiaţii şi ale aparatelor a#upra reCultatelor m$#ur$rilor) Dup$ toate ace#tea+ in.iind puţin urmat$ de cercet$torii comunic$rii+ per#pectiva .el teoria general$ a relativit$ţii a lui Kin#tein ca teorie modern$ a gravitaţiei) >odelul matematic!cibernetic al comunic$rii a devenit :n timp #chema canonic$ a comunic$rii #au modelul .iind prima dovad$ neproblematic$ a unui :nceput .nd+ aşa cum vom vedea+ un model alternativ al comunic$rii) PARA$I0MA LIN0CIS.ondator al ştiinţelor in.irm.uncţionali#t$ a mer# mult mai departe+ realiC.uncţionali#t$) Dac$ per#pectiva #i#temic$ nu #!a deCvoltat :ntr!o veritabil$ teorie+ .runtat$ cu dou$ abord$ri alternative #au complemnentare0 teoria #i#temic$ şi teoria .

Eacan+ Eevi!%trau## ! printre antropologi+ Jreima# .

nd şi acea#ta drama #ecret$ a unei vieţi au#tere ) Cur#ul lui+ :n .apte umane+ deoarece nu #e ştie cum #$!i .aptele limba?ului+ noi am introdu# o ordine natural$ :ntr!o mulţime ce nu #e preteaC$ la nici o cla#i.icare @8B) %epar.e#t$rilor limba?ului) Eimba nu #e con.icat :n nici o categorie de .orm$ .acult$ţii limba?ului şi un an#amblu de convenţii nece#are+ adoptate de corpul #ocial pentru a permite e(ercitarea ace#tei .icare) Din momentul :n care i!am acordat primul loc printre .er$ noua .icate) "emele recurente ale operei #ale #unt0 1) De.orma unor ipoteCe de lucru dec.und$ cu limba?ulP ea e#te :n#$ partea determinant$+ e#enţial$ a lui) Eimba e#te :n acelaşi timp un produ# #ocial al .acult$ţi la indiviCi) Euat :n :ntregul lui+ limba?ul e multi.iCiologic şi p#ihicP el aparţine domeniului individual şi domeniului #ocialP el nu #e la#$ cla#i.t a unor teCe veri.o#t publicat$ :n timpul vieţii autorului+ ilu#tr. prin care #e con#tituie obiectul propriu al lingvi#ticii ca ştiinţ$P limba va .ragmentar$+ ne o.nd limba de vorbire+ #epar$m ceea ce e#te #ocial de ce e#te individual+ şi ceea ce e#te e#enţial de ceea ce e#te acce#oriu #au accidental) Eimba e#te un obiect ce poate .teva domenii+ :n acelaşi timp de ordin .7* şi Barthe# ! printre #emioticieni i!au urmat modelul teoretiC$rii) Opera lui principal$+ celebrul !urs de lingvistică generală.ie dega?at$ unitatea) Eimba+ dimpotriv$+ e#te un :ntreg :n #ine şi e#te un principiu de cla#i.i #tudiat #eparat+ . mai degrab$ #ub .iind acel component al limba?ului delimitat şi de natur$ omogen$) Eimba e un #i#tem de #emne :n care elementul e#enţial :l con#tituie unirea #en#ului cu imaginea acu#tic$) Eimba are ca şi limba?ul o .orm şi eteroclit+ #uprapun.i con#iderat$ norm$ a tuturor mani.orm$ a ştiinţei limba?ului in stătu nascendi.iniţia conceptului de limb$ #langue&. n!a .ndu!#e pe c.

e#t$rilor #emiologice) Continu.orm$ de c$tre limb$P de aceea limba #!ar putea con#idera ca un #i#tem de #emne di#tincte core#punC.i(a :n imagini convenţionale) 2) Eeg$tura dintre #igni.iind de a#emenea reperul cel mai important al di#tanţ$rilor critice #au con#tructive ulterioare .0B modelul #tructural şi .icant) F) de %au##ure #olidariCeaC$ #tr.uncţional al limba?ului+ #ub .rtie) Con#ecinţa revoluţionar$ a ace#tei #olidarit$ţi0 ideile nu pree(i#t$ punerii lor :n .75 natur$ concret$0 #emnele lingvi#tice+ ca entit$ţi p#ihologice nu #unt doar ab#tracţiiP a#ociaţiile lor p#ihologice #unt rati.i dec.nd unor idei di#tincte P a g.nd lucr$rile de pionierat ale lui F) de %au##ure+ Roman <a=ob#on a con#truit :n lucrarea Eseuri de lingvistică generală @16.orma celor şa#e .t o parte a ace#tei ştiinţe generale a #emnelor) Eimba va p$#tra :n acea#t$ ştiinţ$ a #emnelor un rol deo#ebitP ea va .eţe ale unei coli de h.ntul colectivP #criitura le poate .n# cele dou$ a#pecte ale #emnului+ ele #unt ca dou$ .nul vieţii #ociale ca parte a p#ihologiei #ociale şi+ ca urmare+ a p#ihologiei generale) %emiologia e conceput$ ca #tudiul naturii şi a regulilor #emnelor) Eingvi#tica nu va .actori inalienabili ai comunic$rii verbale ) 'cea#t$ con#trucţie+ pornind direct de la #chema lui %hannon şi Ieaver a avut+ ca şi acea#ta+ un impact enorm a#upra cercet$torilor comunic$rii+ .icat şi #igni.icate de con#imţ$m.i interpretantul univer#al al mani.ndi :n#eamn$ a vorbi+ a #crie #au articula prin intermediul unui cod general) Prin acea#$ core#pondenţ$ limba #e di#tinge :n an#amblul in#tituţiilor #ociale) 8) De#chiderea #emiologic$) F) de %ua##ure imagineaC$ po#ibilitatea unui #tudiu al vieţii #emnelor :n #.

uncţii) X X Funcţia denotativ$) cognitiv$ #au re.ie #u#ceptibil de a .i operant+ un me#a? nece#it$ un conte(t la care trimite @e#te ceea ce #e cheam$+ de a#emenea+ :ntr!o terminologie oarecum ambigu$+ re.76 @pragmatica de la Palo 'lto+ economia politic$ critic$ a comunic$rii etc)B) <a=ob#on con#ider$ c$ .erenţial$ 0 e#te centrat$ #au orientat$ a#upra conte(tuluiP Funcţia e(pre#iv$ #au emotiv$0 e#te centrat$ .uncţii lingvi#tice determinate) Dn me#a? poate :ndeplini mai multe .icat şi decodi.erentul B+ conte(t #e#iCabil pentru de#tinatar şi care e#te .ie verbal+ .icatBP :n .uncţia predominant$P acea#ta nu e(clude po#ibilitatea coe(i#tenţei mai multor .uncţiiP #tructura lui verbal$ depinde :n#$ de .iCic şi o cone(iune p#ihologic$ :ntre emiţ$tor şi de#tinatar+ contact ce le permite #$ #tabilea#c$ şi #$ menţin$ comunicarea @9B) Dup$ R) <a=ob#on+ .actorii con#titutivi ai oric$rui proce# lingvi#tic+ ai oric$rui act de comunicare verbal$ #unt daţi de urm$toarea #chem$0 conte(t me#a? Kmiţ$tor contact cod De#tinatar Kmiţ$torul trimite un me#a? unui de#tinatarP pentru a .actori d$ naştere unei .i verbaliCatP me#a?ul nece#it$+ apoi+ un cod comun+ :n :ntregime #au cel puţin parţial emiţ$torului şi de#tinatarului @#au me#a?ul trebuie codi.iecare din aceşti .ine+ me#a?ul cere un contact+ un canal .

a#upra emiţ$torului+ viCeaC$ atitudinea ace#tuia .

atic$ a unor vocale etc) X Funcţia conativ$ #au per#ua#iv$ #au retoric$0 e#te orientat$ #pre de#tinatar+ .ica etc) comunicarea) Ka e#te #ingura pe care oamenii o au :n comun cu animalele) Funcţia metalingvi#tic$+ centrat$ pe cod+ pe veri.nd accentul pe canal+ poate :ntrerupe+ veri.i+ la per#oana a doua şi la per#oana a treia) Pornind de la ace#t model+ <a=ob#on con#ider$ c$ #e pot obţine şi alte .iind e(primat$ gramatical prin vocative #au imperative+ dar şi prin modulaţii .uncţie e realiCat$+ de e(emplu+ de inter?ecţii+ de accentuarea vocal$+ intonaţie+ alungirea em.cu privire la ceea ce #puneP acea#t$ .ului @1688B+ iniţiatoare a unei noi per#pective de cercetare a limba?ului cu mi?loacele logicii moderne+ reducea limba?ul la ace#te trei dimen#iuni @emotiv$+conativ$ şi re.atic$+ pun.uncţii ale limba?ului0 X Funcţia magic$ #au incantatorie poate .uncţion$rii lui+ #e e(prim$ ade#ea prin :ntreb$ri de control de genul0 :nţelegeţi ce vreau #$ #punL Funcţia poetic$ #e centreaC$ pe me#a? :n #ineP acea#ta nu :n#eamn$ c$ trebuie #$ reducem la X X X .i con#iderat$ conver#iunea per#oanei a treia ab#ent$ #au imanent$ :n de#tinatarul me#a?ului cognitiv) Funcţia .erenţial$B+ ace#t model triadic core#punC.nd vorbirii la peroana :nt.icarea .onologice ale categoriilor nominale şi verbale) 5mportanta lucrare teoretic$ a lui O)Buhler+ A=iomatica ştiin elor limba.

a>obsoniană a devenit un obstacol epistemologic? @16-1B) "eoria lui <a=ob#on #e dorea un veritabil program :n #tudiul limba?ului care #$ pornea#c$ de la comunicare) >a(ima ace#tui program a .licte) %!a conte#tat de a#emenea unicitatea canalului) Comunicarea verbal$ e :n#oţit$ ade#ea de ge#turi+ mimic$ etcB) :n .undamentali ai comunic$rii0 re.o#t .avoriCa o concepţie prea uni.ormulat$ a#t.erenţial$ emotiv$ poetic$ .uncţia emotiv$+ iar poeCia la per#oana a doua pe cea conativ$) %e obţine a#t.uncţia re.erenţial$+ cea liric$ pe .el0 .el o #chem$ a .icat$ a codului+ :n timp ce ace#ta e inegal repartiCat :ntre locutori+ iar impunerea lui unilateral$ ar putea .7( poeCie .actorilor .ine+ Fr)<acNue#+ adept al unei per#pective dialogale a#upra comunic$rii verbale+ a denunţat :ntregul model ?a=ob#onian+ :ntr! o lucrare cu un titlu #ever0 $chema .atic$ metalingvi#tic$ conativ$ %!a reproşat ace#tei #cheme c$ ar .i #ur#a unor con.uncţia poetic$P poeCia epic$ pune accentul pe .uncţiilor de baC$ ale comunic$rii verbale analog$ cu aceea a .uncţia poetic$ a limba?ului) Pe de alt$ parte+ analiCa poeCiei nu #e poate limita la .

o#t emi#) De la un model ne aştept$m ca el #$ .el de bine un regulator de pre#iune+ un ochi uman #au un ?urnali#tP .ace modi.uncţionalit$ţii limba?ului #tructura modelului tran#mi#iei in.ormaţiei+ dar limba?ul nu e#te realmente+ din punct de vedere teoretic+ #ituat :n mediul comunic$rii+ al comunic$rii con#tituante+ al con#truirii #en#ului+ nu al comunic$rii unilaterale printr!un şir de me#a?e lineare a unui #en# precon#tituit :n raport cu relaţia de comunicare) Problemele ace#tui model #e a.ie inteligibil+ #$ .ic$ri radicale) Dar nu e vorba nici de a renunţa #$!i indic$m limitele @9B) Pertinenţa modelului KCR #e baCa+ la :nceput+ pe echivalenţa .nd me#a?ul poate .ormaţii #tereotipe dup$ un cod uni.el de mult prin ceea ce el e(clude ca şi prin ceea ce el reţine) 5nginerii telecomunicaţiilor şi!au propu# #$ trateCe tran#portul unei in.orm de la o #ur#$ la de#tinatar) Ceea ce importa era e.$r$ alterare un me#a? receptat la .uncţional$ ce #e reg$#eşte :n orice #ituaţie de comunicare0 tran#miţ$torul+ care cod.enomen+ modelul teoretic elaborat :n termenii emiţ$tor!canal!receptor @KCRB #e de.icacitatea tehnic$ a tran#portului @cum #e propag$ acea#taLB) O Mbun$M comunicare :n#emna po#ibilitatea de a primi .ie elaborat detaliat :ntr!un domeniu #pecial) &u #e pune problema de a!i .7.i la . "eoria comunic$rii :mi pare o bun$ şcoal$ pentru lingvi#tica actual$ Cu toate ace#tea+ programul #$u lingvi#tic e#te mai degrab$ negativ :n raport cu comunicareaP el imit$ pe terenul .el cum a .ineşte la .aciliteCe cercetarea teoretic$ şi #$ .l$ la originile lui) Ca orice model de#tinat #$ obiectiveCe un .

i la .ormaţie şi de#tinatar) K(portat$ :n #ociologie+ .el un terminal de calculator+ creierul uman #au orice alt di#poCitiv care a#igur$ inter.receptorul + care decodi.ic$ me#a?ul primit+ poate .aţa :ntre in.

uri) 'ce#t model a devenit+ cum #punea <acNue#+ un ob#tacol epi#temologic :n deCvoltarea teoriei comunic$riiP acea#ta a .o#t redu#$ la tran#miterea unor conţinuturi #emantice de?a in#trumnentate+ neav.ectelor+ e.icacitatea tran#mi#iei con.7+ #chema unitar$ prevede #$ #e numea#c$ MpublicM de#tinatarul şi MmediatorM tran#miţ$torul me#a?ului) 'celeaşi po#tulate0 prioritatea acordat$ e.9) .ic$+ 16.ondul #imilitudinii .orm unui procedeu de in.uncţionale cu economia de piaţ$ @producţie ! #chimb ! con#umBP comunicarea a .t de di.icult$ţile generate de e(trapolarea abuCiv$ a modelului dincolo de domeniul lui iniţial+ modelul mecanic KCR #!a e(tin# la numeroa#e di#cipline+ el .undamental a comunicabilit$ţii) &ote 1) A)Moles2 /reface.iind reg$#it la autori at.apt #!a produ# şi pe .luenţ$ şi control @2B) Deşi H)D)Ea##3ell şi J)Bate#on au #emnalat di.nd nici o relevanţ$ pentru :nţelegerea con#tituirii unui #en# nou prin e(igenţa de tip .o#t redu#$ la #chimb de me#a?e+ dup$ cum economia era un #chimb de m$r.ndiri de inginer au invadat lingvi#tica şi ştiinţele #ocio!umane) Cum a ar$tat <)Baudrillard+ ace#t .eriţi precum O)Buhler+ R<a=ob#on+ Ch)>orri#+ H)J)Jrice şi R)Rorty) Prin acea#ta+ conceptele unei g. RetC+ Pari#+ 1672) 2) 5dem 8) R) 9aDo"son2 Eingvi#tic$ şi poetic$+ :n Probleme de #tili#tic$+ Kd) *tiinţi. :n I)Iea3er+ Cl)%hannon+ "heorie mathemati.ue de la communication.

P)D)F) Pari#+ 16-2+ p) 1-.! 1-6) 2) 7bidem.ue de l6interlocution. p) 1-6) .71 9) Fr) 9ac8ues2 %6espace logi.

.

6) MO$ELUL EMPIRICO E FUNC:IONALIS. AL COMUNICĂRII

Ea adre#a modelului matematic al comunic$rii in.ormaţiei au .o#t .ormulate+ cum am v$Cut+ mai multe tipuri de critici) 'ce#tuia i #!a reproşat .ie negli?area valorii #au #emni.icaţiei in.ormaţiei+ .ie centrarea pe tran#miterea in.ormaţiei şi analiCa ei cantitativ$+ negli?;ndu!#e #tructurile şi comunit$ţile :n care au loc proce#ele comunicaţionale) B)>iege de#crie a#t.el #tatutul modelului matematic @ciberneticB al comunic$rii0 :n ceea ce priveşte modelul cibernetic+ ace#ta continu$+ cu deCvolt$rile in.ormatiC$rii+ #$ ocupe un loc important :n re.lecţiile de#pre comunicare+ .ireşte cu prioritate la #pecialiştii tehnologiilor de in.ormaţie #i comunicareP dar nu la un mod e(clu#iv) 'r trebui+ pe urmele c;torva autori+ #$ con#ider$m ace#t model ca pe un .el de McreuCetM aproape unic al g;ndirii comunicaţionaleL 'ce#t lucru ar :n#emna #$ ignor$m in.luenţa unui :ntreg curent de cercet$ri şi re.lecţii+ ap$rut :n %tatele Dnite la :nceputul anilor patruCeci şi care mai apoi #!a r$#p;ndit pe arii :ntin#e :n Kuropa de Ae#t şi :n ma?oritatea ţ$rilor din #ud @1B) 'ce#t tip alternativ de abordare a problemei comunic$rii #e caracteriCeaC$ prin intere#ul pe care!1 acord$ mi?loacelor de in.ormare :n ma#$+ comunit$ţilor şi organiCaţiilor pro.e#ionale

(4

ale in.ormaţiei+ şcolilor de ?urnali#m) 'depţii curentului au participat :n mod activ la #tudiile privind audienţa mi?loacelor de in.ormare+ au a#igurat con#ultanţ$ pentru diver#e organiCaţii+ au #tudiat audienţa pre#ei #cri#e şi radioului+ au cercetat .enomenele de per#ua#iune :n grupurile mici şi .uncţionarea mi?loacelor de in.ormare :n ma#$ ca in#trumente de propagand$) 'ce#te intere#e şi particip$ri tr$deaC$ #tilul empiric+ #ociologico! politic+ .uncţionali#t al ace#tei abord$ri) Dnul dintre teoreticienii de #eam$ ai ace#tui curent e#te politologul Harold Ea##3ell+ autorul celebrului concept al acţiunii de comunicare ) :n articolul+ devenit un te(t cla#ic pentru #ociologia comunic$rii+ $tructura şi func ia comunicării @n societate @169-B+ Ea##3ell a introdu# un nou tip de cercetare a comunic$rii numit de atunci paradigma e.ectelor ) %ucce#ul abord$rii lui #e e(plic$ prin preocuparea elitei intelectuale liberale neliniştite de po#ibilit$ţile de manipulare generate de noile mi?loace de in.ormare şi comunicareP de a#emenea+ #ucce#ul ideilor lui #e datoreaC$ şi apropierii de doctrinele p#ihologiei #ociale+ :n care au .o#t .ormaţi mulţi dintre cercet$torii comunic$rii) 'cţiunea de comunicare ! #crie Ea##3ell ! poate .i de#cri#$ dac$ vom :ncerca #$ r$#pundem la urm$toarele :ntreb$ri0 Cine #puneL Ce #puneL Prin ce canalL CuiL Cu ce e.ectL

(*

%tudiul ştiinţi.ic al proce#ului comunic$rii tinde #$ #e centreCe pe una #au alta dintre ace#te :ntreb$ri) %peciali#tul lui McineM @comunicatorulB #e aplic$ #tudiului .actorilor care dau naştere comunic$rii şi o diri?eaC$) &umim acea#t$ #ubdiviCiune a domeniului ManaliCa regl$riiM #control anal*sis&. %peciali#tul lui Mce #puneM practic$ ManaliCa conţinutuluiM #content anal*sis&. Cel care #tudiaC$ mai ale# radioul+ pre#a+ cinematogra.ul şi alte canale de comunicare particip$ 5a ManaliCa mi?loacelor de in.ormareM #media anal*sis&. C;nd centrul de intere# e#te con#tituit din per#oanele a.ectate de ace#te medii+ vom vorbi de ManaliCa audienţeiM #audience anal*sis&. Dac$ problema tratat$ e#te aceea a impactului a#upra receptorilor+ va .i vorba de ManaliCa e.ectelorM #effect anal*sis&8 @2B) 5ntere#ul acordat uneia dintre ace#te per#pective depinde+ dup$ Ea##3ell+ de gradul de .ineţe conceptual$ con#iderat nece#ar :n .uncţie de un obiectiv ştiinţi.ic #au admini#trativ determinat) K(i#t$+ evident+ şi combinaţii ale per#pectivelor amintite) Formul;nd acea#t$ cla#i.icare+ Ea##3ell nu e intere#at de .ragmentarea acţiunii de comunicare+ ci mai degrab$ de conceperea ei ca o totalitate a.lat$ :n interacţiune cu an#amblul proce#ului #ocial) Orice proce# #ocial ! con#ider$ Ea##3ell ! poate .i cercetat :n dou$ cadre de re.erinţ$+ unul .uncţional şi altul #tructural) >odelul #$u e#te unul .uncţionalP el #e intere#eaC$ de rolurile #pecialiCate care :ndepline#c anumite .uncţii şi care pot .i cla#i.icate :n0 1) #upravegherea mediuluiP 2) coordonarea di.eritelor p$rţi ale #ociet$ţii :n r$#pun#ul pe care!1 dau mediuluiP 8) tran#miterea moştenirii #ociale de la o generaţie la alta) Ca urmare+ #e di#ting :n orice #tat trei grupuri de #pecialişti0 un grup care cerceteaC$ mediul politic

(5

al #tatului+ altul care coordoneaC$ reacţiile an#amblului #tatului la mediu şi altul care tran#mite anumite modele de r$#pun# de la vechii membrii la neo.iţi) Diplomaţii+ ataşaţii şi core#pondenţii e(terni aparţin primului grupP editorii+ ?urnaliştii şi purt$torii de cuv;nt coordoneaC$ r$#pun#ul internP educatorii .amiliali şi #ociali tran#mit moştenirea #ocial$) "oate ace#te grupuri di#pun de competenţe comunicaţionale di#tincte+ deşi nu total di#conectate) 'utorul a#eam$n$ .uncţionarea unui a#emenea #i#tem al acţiunii comunicaţionale cu #i#temul nervo# al unui organi#m comple(+ cu un organi#m viu #au cu #ociet$ţile animale) %e pot #tabili core#pondenţe #au echivalenţe preci#e) K(i#t$ ierarhii şi niveluri de acţiune analoge+ de .uncţii şi circuite de comunicare) >arile oraşe ale lumii #au centre culturale realiCeaC$ :n .uncţionalitatea lor un model analog al comunic$rii) 5ntere#at de a#pectul public al comunic$rii+ Ea##3ell .ace urm$toarea ob#ervaţie! con#tatare0 K#te important #$ ob#erv$m c$ nu toat$ lumea .ace parte din publicul mondial+ chiar dac$ ea .ace parte+ :ntr!o anumit$ m$#ur$+ din ma#a Mob#ervatorilorM lumii) Pentru a aparţine ace#tei ma#e e#te #u.icient #$ aib$ #imboluri de re.erinţ$ comune) Dac$ cineva po#ed$ un #imbol de re.erinţ$ pentru a cali.ica &e3Yor=!ul+ %tatele Dnite+ 'merica de &ord #au lumea :ntreag$+ el e#te membru+ re#pectiv+ al grupului de ob#ervaţie al &e3Yor=!ului+ %tatelor Dnite ale 'mericii de &ord #au al lumii) Dar pentru a .i membru al publicului ne3 yor=eC e nece#ar #$ e(primi cerinţele privind acţiunea public$ la &e3 Yor= #au care a.ecteaC$ :n mod direct viaţa din &e3 Yor=) Publicul %tatelor Dnite+ de e(emplu+ nu #e limiteaC$ la reCidenţii #au la cet$ţenii lor deoarece non!cet$ţenii ce tr$ie#c :n a.ara graniţelor pot :ncerca #$ in.luenţeCe politica american$) 5nver#+ nu orice reCident al %D' e

.

t un ob#ervator pa#iv) Din membru al unei ma#e un individ devine membru al unui public din momentul :n care el :ncepe #$ vrea #$ in.(6 nece#ar ca #$ .el+ pentru a :nţelege .t :n ma?oritatea caCurilor con.uncţionalitatea puterii :n lume+ care e gradul de integrare a populaţiei dintr!o ţar$ etc) "rebuie #$ #e pornea#c$ a#t.ie mai intere#at de treburile politice+ publicul lip#eşte + :ntruc.uncţionale a comunic$rii @#ocialeB viCeaC$ problema cunoaşterii0 .nd ar trebui ca publicul #$ .lictul #e reColv$ prin violenţ$ şi nu prin deCbatereP e(i#t$ doar o reţea de grupuri+ unite pe baCe de #entimente+ care acţioneaC$ ca o turm$ şi care nu admite vreun deCacord) :n .aptul c$ :n multe Cone ale lumii participarea lui politic$ şi chiar la deCbateri politice nu #e realiCeaC$ #au nu e#te autoriCat$) :n momentele de criC$+ cum ar .luenţeCe viaţa public$ @8B) Pe de alt$ parte+ :n de.uncţional$ a comunic$rii) Dn a#pect al ace#tei abord$ri .iind .inirea ace#tui re.erenţial al comunic$rii+ publicul+ intr$ :n ?oc o a doua limitare) 5n mod normal+ publicul mondial e#te relativ puţin deCvoltat+ #tructurat şi motivat+ dat .t #$ apar$ doar r$#pun#urile .o#t tematiCate ade#ea :n teoriile #peculative ale comunic$rii+ pentru c$ :n ace#te teorii #!a negli?at componenta .elul ace#ta #e poate ob#erva mai bine cum #e #tructureaC$ publicul+ care e di#tribuţia şi .ie mai mult dec.uncţional comunicarea :n #ocietatea modern$+ de la di#tor#iunile realit$ţii pe care le implic$ relaţiiile politice şi de putere) Canalele de comunicare ! #crie Ea##3ell+ #unt ca urmare controlate :n #peranţa de a organiCa ob#ervarea comunit$ţii :n an#amblul ei+ a#t.i r$Cboaiele+ c.avorabile poCiţiei de putere a cla#ei conduc$toare @9B) 'ce#te trui#me ideologice ale comunic$rii n!au .el :nc.

t aceea a unui cet$ţean mediu) K#te cert c$ acea#t$ di.inat$ dec.icaţie .o#t acea#ta con#truit$ de Ea##3ell şi 'braham Oaplan :n /oAer and $ociet*.uncţional$ a comunic$rii a lui Ea##3ell #e con#ider$ c$ a atomiCat publicul) O .erenţ$ va e(i#ta :ntotdeauna) "otuşi+ e po#ibil ca :n ciuda ace#tei di#tanţe dintre cunoştinţele lor+ #peciali#tul şi non!#peciali#tul #$ . %chema .ect$M+ ci de Mcunoaştere echivalent$M) %tructura ob#ervaţiei unei politici dat$ de un #peciali#t care!i con#acr$ e(i#tenţa lui e#te mult mai elaborat$ şi mai ra.icative ale cet$ţeanului+ e(pertului şi liderului @2B) 'ce#te ob#ervaţii pertinente ce au #emni.ect$) O concepţie mai mode#t$ şi mai direct$ ar con#ta :n a vorbi nu de Mcunoaştere per.i de a a?unge la o cunoaştere echivalent$ :ntre e(pert+ lider şi cet$ţean) K(pertul+ liderul şi cet$ţeanul pot .(7 Dup$ teoria democratic$ #e Cice ade#ea c$ raţionalitatea opiniei publice depinde de gradul ei de cunoaştere) K(i#t$ totuşi multe ambiguit$ţi :n natura ace#tei cunoaşteri+ şi termenul e uneori luat cu #en#ul de cunoaştere per.ace aceeaşi e#timare global$ a creşterii populaţiei :n lume) Ki ar putea avea aceleaşi idei a#upra eventualit$ţii unui r$Cboi) &u e impo#ibil de neimaginat c$ cei care controleaC$ ma## media dore#c #$ diri?eCe o mişcare care ar conduce la un grad :nalt de echivalenţ$ :n cadrul #ociet$ţii :ntre imaginea relaţiilor #emni.uncţional!comunicaţional$ #e :ncadreaC$ :ntr!o teorie general$ a puterii+ aşa cum a .ie de acord a#upra marilor linii ale realit$ţii) Dnul dintre #copurile pe care şi le!ar putea .i(a o #ocietate democratic$ ar .

el emiţ$torul :n tran#miterea me#a?elor+ po#ibilitatea intervenţiei lor .eld şi :ncerc.$+ articulat$ cel mult :n grupuri tradiţionale @pentru #ociologi şi antropologiB0 .uncţionalitatea mi?loacelor de in.orm$ me#a?ul) Eiderii dubleaC$ a#t.ndul lor+ #unt şi ei e(puşi in.lenţeaC$ publicul direct+ ci prin intermediul grupurilor #au conduc$torilor care preiau+ interpreteaC$ şi tran#.aCe ale comunic$rii e#te dominat$ de .amilie+ vecini+ ierarhii pro.luenţei :n doi paşi a comunic$rii con#ider$ c$ ma## media nu in.ormaţiilor produ#e de ma## media+ teoria lui EaCar#.(( contribuţie care :ntregeşte ace#t model :i aparţine lui Klihu OatC+ :n lucrarea 7nterpersonal -elations and Mass !ommunication @162.ormaţiilor in#trumentelor de comunicareB) Ca şi :n caCul altor teorii #au modele din #ociologia american$ a ace#tor decenii+ şi teoria celor dou$ .eld şi OatC a pu# :n evidenţ$ un a#pect important al comunic$rii+ medierea ace#teia de #tatutul conduc$torilor de opinie @care+ la r.nd #$ le integreCe cu cercet$rile lui Ea##3ellP el a propu# a#t.ormaţiei :n cadrul #ociet$ţii+ ci pe .el un model al comunic$rii di.iind baCat$ pe :mp$rt$şirea :n comun+ de ei şi de public+ a unor #imboluri #ociale+ culturale şi politice) BaCat$ pe numeroa#e tipuri de cercet$ri empirice prin care #!a urm$rit comportamentul liderilor şi non!liderilor e(puşi in.B) 'ici #e #tructureaC$ publicul+ #e arat$ c$ e(punerea publicului la ma## media e #electiv$ şi #e realiCeaC$ printr!un comple( de relaţii) &u mai avem publicul ca o ma#$ amor.ormare :n ma#$+ pe in.erit de cel matematic!cibernetic+ centrat nu ca ace#ta din urm$ pe tran#miterea in.ormare a deciCiilor :n cur#ul unei campanii electorale+ realiCate de P) EaCar#.luenţa lor a#upra #ociet$ţii) "eoria in.e#ionale şi #ociale) RepreCentarea celor dou$ etape ale comunic$rii @#au tAo-step floA& con#truit$ de OatC+ a pornit de la analiCele proce#elor de .

i variantele lui repreCint$ o abordare in#trumental! .ic$ roluri şi .ect a#upra celui care!1 produce ca şi a#upra celui c$ruia :i e adre#at) 'cea#ta pre#upune+ la nivel p#iho!#ocial+ con#tituirea interactiv$ a Kului individual şi a mediului #$u+ :n cadrul c$reia #e e(plic$ nu at.B) %imbolul #emni.uncţionali#t$+ care identi.o#t :ntregit$ de o alt$ abordare+ numit$ interacţioni#m #imbolic ) 5n#pirat$ de opera p#ihologului #ocial J)H) >ead+ acea#t$ per#pectiv$ introduce :n e(plicarea comportamentului comunicativ interacţiunea prin intermediul #imbolurilor+ a c$ror acţiune e#te preCent$ pe#te tot+ inclu#iv la nivelul ge#turilor) Je#tul+ #cria >ead+ e#te acea .ar$ şi prin internaliCarea pattemurilor de g.ect a#upra individului care!1 produce ca şi a#upra celui c$ruia :i e#te adre#at @.icaţia me#a?ului şi de importanţa intrin#ec$ a ace#tuia :n determinarea comportamentului publicului) 'cea#t$ per#pectiv$ .ace parte @7B) teoretice+ Funcţionali#mul+ oricare ar .ica a#t.el cu acel #imbol #ocial care are proprietatea de a determina acelaşi e.ndire şi acţiune ale comunit$ţilor) Comunicarea #e poate e(plica prin nece#itatea+ dorinţa şi capacitatea individului de a adopta atitudinea grupului c$ruia :i aparţine+ de a dialoga cu #ine :n termenii comunit$ţii din care .aC$ a actului individual care determin$ adaptarea celorlalţi indiviCi :n cadrul comportamentului #ocial) Je#tul #ocial devine un #imbol #emni.uncţii :n proce#ul de comunicare+ a .t cum are loc comunicarea interindividual$+ c.icativ atunci c. idealul metodologic al comportamenti#mului + de tipul de cercetare input!output+ care .ace ab#tracţie de #tructura şi #emni.t mai ale# de ce comunic$ oamenii) Comunicarea e#te un moment con#titutiv :n edi.icarea indiviCilor prin auto! proiectare :n a.nd are acelaşi e.icativ #!ar identi.(.

ormula e(plicit proiectul lor de lume + ontologia #ubiacent$) 'cel nivel de re.ndire generaliCabile+ .$r$ ad.ncime ontologic$ #au capacitatea de a genera moduri de g.reCe temeiurile de po#ibilitate #au natura intern$ a comunic$rii+ #$ propun$ mecani#me generative de pro.ormaţiei şi comunic$rii şi de a . p) 702) 7bidem.ilo#o. Kd) Cartea Rom. :n D) Bougnou( @ed)B+ $ciences de '7nformation et de la communication.uncţionali#te #unt a#t.ormaţiei şi ale comunic$rii nu poate .nea#ca+ 16-2+ p) 2-) <) $) LassFell2 $tructure et fonction de la communication dans la societe.enomenele ob#ervabile ale porce#elor de comunicare) &u :nt.lecţie ma(im$ a#upra comunic$rii va .i ridicat$ la puterea .el departe de a putea dega?a lecţia .ilo#o.(+ de#criptiv$+ lip#it$ principial de dimen#iunea e(plicativ$) Kl nu r$#punde+ :n general+ la :ntreb$ri de tipul de ceL + ci doar la cele de tipul cumL ) >odelele lui nu :ncearc$ #$ de#ci. p) 708) 8) 9) .i preg$tit #au nece#it$ alt tip de cercet$ri #au abord$ri+ cu intenţie e(plicativ$ nea#cun#$) F$r$ a#emenea medieri teoretice+ e(perienţa de cunoaştere din ştiinţele in.mpl$tor+ mediul lor di#ciplinar e#te #ociologia+ #au p#iho!#ociologia+ dominate+ ca ramuri de ştiinţ$+ de empiri#m şi in#trumentali#m+ lip#ite de propen#iunea #pre mari teorii + .icului+ cum #e e(prima Con#tantin &oica) &ote 1) 2) B) Mie%e2 5ândirea comunica ională.unCime pentru a da #eama de .ic$ a #tudiilor teoretice ale in.66) 7bidem. Earou##e+ 1668+ p) .ertile dincolo de domeniul lor originar) >odelele .

$eif and societ*. Chicago Pre##+ 1689+ p) 127!12-) 8) 7bidem. Dniv) o. p) 88) .2. 2) 0)<)Mead2 Mind. 7dem.

apt+ e#te vorba pur şi #implu de o generaliCare a che#tiunii .icativeL :ntrebarea poate p$rea biCar$L De .ormula &oua comunicare + #crie programatic0 Pentru membrii Colegiului inviCibil+ cercetarea privind comunicarea :ntre oameni nu :ncepe dec.t :n clipa #!a pu# :ntrebarea0 dintre miile de comportamente corporale po#ibile+ care #unt cele reţinute de cultur$ pentru a con#trui an#ambluri #emni.uncţional al comportamentului la e(plicitarea regulilor lui generative e#te nece#armente a#ociat$ cu integrarea :n cercetare a problemei #emni.undamentale a .icaţiei) Yve# Iin=in+ c$ruia :i aparţine .9) *CO'E' DK E' P'EO 'E"O %'D "KOR5' GNOII COMUNICĂRIG Dn pa# important :n direcţia con#truirii unei teorii e(plicative a comunic$rii mut$ accentul de la #tudiul .uncţiilor şi rolurilor preCente :n cadrul unui proce# comunicaţional la gramatica lui) De la comportamentul comunicaţional #e trece a#t.el la cercetarea regulilor con#titutive ale #ituaţiilor de comunicare) Dnul dintre e(ponenţii principali ai ace#tui model @membru al aşa!Ci#ului Colegiu inviCibil B+ Paul IatCla3ic= #crie0 ne #upunem :n permanenţ$ regulilor comunic$rii+ dar :n#eşi regulile+ gramatica ace#tei comunic$ri #unt lucruri de care nu #untem conştienţi @1B) "recerea de la #tudiul .

icaţia #a) Fiecare om ar tr$i :n mod nece#ar @deşi inconştientB :n şi prin coduri+ pentru c$ orice comportament atrage .olo#ite de o cultur$ pentru con#tituirea unui anumit limba?) Pun.aţa miilor de #unete pe care le poate produce aparatul .onator+ :ncearc$ #$ repereCe cele c.i ţinta ei) 5maginea unei partituri inviCibile aminteşte :n mod deo#ebit po#tulatul .t c$ #!ar a.olo#ire a ace#tor coduri) De aici reie#e c$ Mnu #e poate #$ nu comuniciM) 'cea#ta e#te una dintre a(iomele .undamental al unei gramatici a comportamentului pe care .nd ace#ta problem$ a #elecţiei şi a organiC$rii comportamentelor :n#eamn$ a da naştere adeCiunii la un po#tulat0 e(i#tenţa McodurilorM comportamentului) 'ce#te coduri ar #elecţiona şi ar organiCa comportamentul per#onal şi interper#onal+ ar regla :ncadrarea lui :n conte(t şi deci #emni.iecare individ particip$ la comunicare+ mai mult dec. #cri#$ de trei membri ai Colegiului inviCibil0 Paul IatCla3ic=+ <anet Beavin şi Don <ac=#on))) 'nalogia orche#tr$rii @deCvoltat$ de mai mulţi membri ai Colegiului inviCibilB are drept #cop #$ e(plice cum #e poate #pune c$ .icM >odelul .lingvi#tului care+ :n .la el la originea comunic$rii #au ar .undamentale ale unei opere intitulate O logică a comunicării.teva Ceci de #unete .olo#irea lor) Or+ cercet$torii care acţioneaC$ :mpotriva modelului verbal+ voluntar şi conştient al comunic$rii vor numi cu #iguranţ$ comunicare orice .iecare :l utiliCeaC$ :n #chimburile cele mai diver#e cu cel$lalt) 5n ace#t #en# am putea vorbi de un Mmodel orche#tral al comunic$riiM+ :n opoCiţie cu Mmodelul telegra.

* orche#tral e#te egal+ de .or$ ..t printr!o relaţie de reciprocitate0 eul tr$ieşte :ntr!o lume a c$rei parte e#te el :n#uşi+ dar el contribuie+ la r.apt+ cu a vedea :n comunicare .orei organi#mului + mai adecvat$ :n a e(prima natura #i#temului in.+ a :ncercat #$ introduc$ o per#pectiv$ organici#t$ a#upra comunic$rii) '. pornind de la #tudiile anterioare din diver#e domenii+ cum ar .ormaţia ca dimen#iune relevant$ a unui #ubiect a.ormaţional! comunicativ) J.ranceC$ c.orelor + cum :l caracteriCeaC$ un e(eget+ Bate#on opune meta.ndirea organici#t$ #itueaC$ in.ora maşinii @care ar .ondatoare pentru modelul matematicB+ meta.t şi :n engleC$0 punerea :n comun+ participarea+ comuniunea @2B) PoCiţia teoretic$ a %colii de la Palo 'lto #e caracteriCeaC$ prin con#iderarea comunic$rii ca .inite dec.enomenul #ocial pe care primul #en# al cuv.i de.nd prin gramatica @#au logica comunic$rii B #$ con#truia#c$ o punte de leg$tur$ :ntre a#pectele relaţionale şi cele organiCaţionale+ :ntre mecani#mele care regleaC$ raporturile interindividuale şi cele care regleaC$ raporturile #ociale) Precur#or al noului model al comunic$rii e recuno#cut Jregory Bate#on+ antropolog şi ecologi#t engleC+ .i adecvat$ ca meta.i cele ale lui Ihitehead+ Ru##ell+ Iittgen#tein+ Carnap şi Ihor.lat :n c$utarea permanent$ a meta.nd .ilo#o.ndul lui+ la con#tituirea ace#tei lumi) Bate#on+ prin conceptul #$u original de creatura + trimite .ntului :l red$ .enomen #ocial integrat+ :ncerc.ic .oarte preci#+ :n .lat :ntr!un mediu determinat+ ambele neput.ormat iniţial ca biolog+ celebru prin lucr$rile lui de Coologie) Eucrarea #a+ $pre o ecologie a spiritului.

ndu!le unitatea #acr$ a bio#.erenţe @2B @celebra #a .erenţ$ + şi anume+ :ntre modelele obişnuite ale organi#mului şi teoria lui Bate#onP primele #unt de#criptive0 #i#temele interactive cla#ice #unt v$Cute .erenţ$ care produce di.ilo#o.ormaţiaL Dup$ Bate#on+ comunicarea e#te un #chimb al #ub#i#temelor unei totalit$ţi+ un #chimb de in.iinţ$+ cu corpul :ntreg şi cu natura :ntreag$ :n ambele dimen#iuni ale preCenţei şi devenirii) "eoretician al comunic$rii organice + Bate#on re#pinge dihotomiile . Creatura+ lumea organiC$rii vii şi a evoluţiei e#te prin :n#$şi natura ei comunica ională. Ceea ce comunic$ nu #unt atomii #eparaţi+ ci p$rţile egale cu :ntregul şi :ntregul egal cu p$rţile lui ) >eta.ondul ace#tei repreCent$ri organici#te generale+ comunicarea+ in.inalitate imanent$) &oi comunic$m direct cu :ntreaga noa#tr$ .erei @8B+ o lume :n care di#pare linearitatea cauCalit$ţii şi unde lanţurile de cauCalitate circular$ #unt mai degrab$ regula dec.ora organi#mului introduce :n #tudierea comunic$rii o g.ndire holi#t$) Comunicarea :n#$şi e#te oper$ şi in#trument0 opera şi produ#ul nu #unt di#tincte de ceea ce le d$ naştere) Organic+ comunicarea #e con#tituie :n #piral$ P ea e :n :ntregime preCent$ :n .ormaţia e#te o di.iecare moment #au variaţie a ace#tei mişc$ri) K#te o creştere ne!liniar$+ o permanent$ auto!producere+ auto!poie#i#+ cu o .5 la #pinoCi#m+ la natura naturans şi la relaţia ei con#ub#tanţial$ cu natura naturala.orm$+ materie!energie etc+ opun..ndul ei+ in.iei anterioare corp!#pirit+ #ub#tanţ$!.t e(cepţia @9B) %tructur$ şi conte(t con#tituant+ acea#ta e natura intim$ a comunic$rii+ ca şi a altor organiC$ri dinamice) Ce are :n#$ original+ pe .B) *i aici #e impune o di.erenţ$ @.ormulareB) Ka e#te #ur#a dinamicii totalit$ţii #au #i#temului+ deoarece interacţiunea dintre p$rţile unui #pirit e#te declanşat$ prin di.ormaţie) Ea r.

t #ectoare conţinute :n comunicarea care le :nglobeaC$) Comunicarea va re..enomene e(i#tente) >odelul lui Bate#on vede proce#ualitatea :n per#pectiva unei con#trucţii viitoare+ a unei acţiuni) Bate#on şi *coala de la Palo 'lto #unt motivaţi de un g.ormaţia modelului lor e#te aceea a acţiunii) 5nterpretarea lumii+ dup$ ace#t model+ e#te doar o preg$tire teoretic$ a acţiunii) *coala de la Palo 'lto+ proiect.nd voluntari#t) Di.lecta :ntregul ?oc al raţiunii şi al activit$ţilor ei) Regulile ei vor .ormularea lui von Foer#ter+ e(prim$rii @e(pre#ieiB) De la #implu in#trument al cunoaşterii+ comunicarea e#te ridicat$ la rangul de re.erenţa pe care o antreneaC$ in.urniCeaC$ regulile de :nţelegere @aprehen#ionB pentru toate lucrurile din lume) Deoarece ştiinţa+ arta #au practicile cotidiene nu #unt dec.erent general+ de conte(t totaliCator) "otul e#te aşadar comunicare) 'ce#teia nu ne putem #u#trage) Orice activitate+ ştiinţi.i univer#ale) :n ace#t #en# ea devine regin$) &oua religie laic$ @7B) :n interpretarea *colii de la Palo 'lto comunicarea dob.ndeşte #tatutul general al oric$rui proce# mental şi al :ntregii naturi) &u e#te comunicarea cea care tran#mite :n natur$ caracterele ereditareL &u trece evoluţia prin ea pentru a antrena :n .6 ca procedee de de#criere+ de modelare a unor .nd organic comunicarea+ va a?unge imediat la teCa0"O"DE K%"K CO>D&5C'RK) Comunicarea e#te noul termen care e(prim$ relaţia omului cu lumea) RepreCentarea ! ca :nţele# al comunic$rii ! la#$ locul+ dup$ .ic$ #au comun$+ #e #itueaC$ :n interiorul unei anvelope care #e cheam$ comunicare) Comunicarea .

#chimbarea ei toate #peciile ca şi orice .

ic$+ ci printr!un #ingur predicat care #ati#.orma oric$rei activit$ţi+ indi.icarea unor propriet$ţi #imple ale comunic$rii+ ale oric$rei implicaţii interper#onale .ace a(iomele generale ale teoriei ab#tracte) %i#temul a(iomtic al teoriei comunic$rii cuprinde urm$toarele legi .undamentale 0 I) I!>osi"ilitatea de a nu co!unica) @'lt.acerea ma?or$ care :nglobeaC$ orice activitate+ limba?ul+ comportamentul+ inclu#iv comportamentul ştiinţi.7 individL Ka devine anvelopa şi .iniţie #tructural! a(iomatic$ @printr!un #i#tem #tructurat de a(iomeB a conceptului integral de comunicare) Comunicarea #e de.el #pu#+ comunicarea e#te un #i#tem ce #e caracteriCeaC$ prin .erenţ$ #peci.orm$ ab#tract!a(iomatic$ o teorie general$+ teorie! cadru+ care #$ determine con#tituţia intern$ a comunic$rii+ #tructura ei determinativ$) &u :nt.t comunicarea devine a.ic+ deveniţi #ubiecţi ai regulilor ei @-B) 'ce#t model al comunic$rii #e :ntemeiaC$ nu pe analiCa pragmaticii comunic$rii umane+ ci+ ca orice teorie e(trem de ab#tract$+ el debuteaC$ prin identi.el o de. *coala de la Palo 'lto propune a#t.erent dac$ e vorba de om+ animal #au natur$) '#t..ineşte nu cla#ic+ prin gen pro(im şi di.aptul c$ #ati#.el e(primat$+ prima a(iom$ #un$0 nu putem #$ nu comunic$mB) .el :nc.ace #imultan mulţimea de baC$ a a(iomelor) 'lt. iar preambulul lui+ /ropunere pentru o a=iomatică a comunicării.undamentale) Aom vedea c$ ace#te propriet$ţi ?oac$ rolul a(iomelor :n ace#t calcul al comunic$rii umane pe care :l pre#upunem po#ibil ) Cu alte cuvinte+ autorii intenţioneaC$ #$ con#truia#c$ :n .mpl$tor+ #tudiul lor programatic #e numeşte O logică a comunicării.

icaţia ei e#te uşor de de#prin# dac$ avem :n vedere meta. şi p#ihoterapeut marcat de Iittgen#tein şi de analiCa logic$ a limba?ului+ #$ regandea#c$ #tructural natura comunic$rii şi #$ con#truia#c$ o logic$ a comunic$rii) '(ioma 5 e(prim$ me#a?ul cel mai important al noii abord$ri a comunic$rii) &u e(i#t$ non!comunicare+ non!comportament comunicaţional al unui #au :n cadrul unui #i#tem organic0 Dac$ vom admite c$+ :ntr!o interacţiune+ orice comportament are valoarea unui me#a?+ cu alte cuvinte+ c$ e#te o comunicare+ urmeaC$ de aici c$ nu #e poate #$ nu #e comunice+ indi.nd alte moduri de comportament0 tonal+ po#tural+ conte(tual etc) Kvident+ pentru nevoile analiCei+ putem di#tinge unit$ţi ale comunic$rii0 me#a?ul @unitatea elementar$B+ interacţiunea @o #erie de me#a?e ..( %emni.r.ul unui iceberg uriaş+ care :nchide :ntr!o unitate :ntregul comportament al unui individ integrat organic :ntr!o totalitate cuprinC.ilo#o.ndul lor+ nu pot #$ nu reacţioneCe la comunic$ri şi prin :n#uşi ace#t .ora!#ur#$ a teoriei+ organi#mul+ potrivit c$reia comunicarea e#te matricea :n care #unt prin#e toate activit$ţile umane ) 'cea#t$ declaraţie a lui Bate#on şi Rue#ch 1!a condu# pe IatCla3ic=+ .apt #$ comunice @6B) Comunicarea nu #e mai reduce a#t.el la limba?ul verbal şi+ mai ale#+ la intenţionalitate) &u vom #pune c$ noi comunic$m doar atunci c.erent dac$ #e vrea #au nu) 'ctivitate #au inactivitate+ vorbire #au t$cere+ orice are valoare de me#a?) '#emenea comportamente in.nd intenţiile+ conştiente #au reuşite #e tran#mi# şi #unt :nţele#e de receptor) Din punctul de vedere al noii teorii+ comunicarea verbal$ şi intenţional$ repreCint$ doar v.luenţeaC$ altele+ iar ace#tea+ la r.

rşeşte prin a!şi pierde orice importanţ$ @11B) ...ormulat$+ a doua a(iom$ #pune0 Orice comunicare preCint$ dou$ a#pecte0 conţinutul şi relaţia+ a#t.e#t$ :ntre cele dou$ a#pecte ale comunic$rii0 cu c.al#$+ valid$ ori non!valid$ #au indecidabil$ nu intr$ aici :n calcul) '#pectul de MordineM+ dimpotriv$+ de#emneaC$ maniera :n care e#te :nţele# me#a?ul şi :n cele din urm$ relaţia :ntre parteneri @10B) Dn raport intere#ant #e mani.rşit a#upra naturii relaţiei+ iar MconţinutulM comunic$rii #.$r$ #..t o relaţie e#te mai #pontan$ şi M#$n$toa#$M+ cu at..el :nc.t al doilea :l :nglobeaC$ pe primul şi prin acea#ta e#te o metacomunicare K#te ace#ta un mod de a e(prima o alt$ caracteri#tic$ a meta.el .ormaţie0 :n comunicarea uman$+ ace#t termen e#te de aceea #inonim cu conţinutul me#a?ului) Kl poate avea ca obiect orice e#te comunicabilP problema de a şti dac$ o a#emenea in. #chimbate :ntre indiviCiB+ modelele de interacţiune @integr$ri comple(e ale unit$ţilor anterioareB) II) Orice co!unicare se analiHeaHă In conţinut i relaţie) 'lt.ondatoare0 orice comunicare nu #e limiteaC$ #$ tran#mit$ o in.t a#pectul MrelaţieM al comunic$rii trece :n plan #ecund) 5nver#+ relaţiile MbolnaveM #e caracteriCeaC$ printr!o deCbatere .ormaţie+ ci induce :n acelaşi timp un comportament) :n termenii lui Bate#on+ #e pot numi cele dou$ a#pecte indicele + re#pectiv+ ordinea oric$rei comunic$ri) 5ndicele e#te #inonimul conţinutului me#a?ului) Dn me#a?+ #ub a#pectul lui de MindiceM tran#mite o in.orei organici#te .ormaţie e#te adev$rat$ #au .

oarte #tr.ua non a unei bune comunic$ri+ ea are de a#emenea leg$turi .t #unt in.erenţei comunicare ! meta!comunicare poate conduce la parado(uri pragmatice + la perple(it$ţi analoge cu parado(ele din logic$+ aşa cum e#te caCul cu in#cripţia pe care o putem g$#i pe un panou @de circulaţie+ de e(empluB0 &u ţineţi cont de ace#t #emn ) .ormaţie+ :ntruc.ormaţii a#upra in.+ 'ce#te dou$ a#pecte ale comunic$rii+ evidenţiate iniţial de #tudiul comportamentului @Bate#onB+ #e reg$#e#c+ dup$ IatCla3ic=+ şi :n cadrul modelului in.ie e(primat$ :ntotdeauna verbal) Ka #e poate e(prima şi prin :nteaga .$c$toare nu e#te doar condiţia sine .mbete+ ge#turi etc) De a#emenea+ relaţia #e poate :nţelege uneori pe deplin :n .n#e cu va#ta problem$ a conştiinţei de #ine şi de ceilalţi @12B) Pe de alt$ parte+ ignorarea di.iCiognomie a comunic$rii0 C.ormaţiei @in#trucţiunile0 ordinul multiplic$rii+ de e(empluB) K#te evident c$ in#trucţiunile aparţin unui tip logic mai comple( dec.ormatic al comunic$rii0 pentru a comunica cu maşina de calcul+ acea#ta are nevoie de dou$ elemente0 o in..t dateleP ele repreCint$ o meta!in.ormaţie a#upra in.ormaţie @datele+ de e(emplu+ #$ multiplice dou$ numereB şi o in.uncţie de conte(tul :n care are loc comunicarea) Filo#o.uCie a celor dou$ niveluri conduce la un reCultat lip#it de #en#) Revenind la comunicarea uman$+ #criu IatCla3ic= ş)a)+ vom reg$#i acelaşi raport :ntre indice şi ordine0 primul tran#mite datele comunic$rii+ a doua #pune cum trebuie :nţele#e ace#teaP a #pune ace#ta e un ordin #au am glumit #unt m$rcile verbale ale unei meta!comunic$ri+ #au ale comunic$rii a#upra comunic$rii) Relaţia nu e#te nece#ar #$ .icaţie deo#ebit$0 aptitudinea de a meta! comunica :ntr!o manier$ #ati#.ormaţiei) Orice con.ic+ meta!comunicarea are o #emni.

el #tabilirea :ntre parteneri a modelelor de #chimb care vor regla #chimbarea rolurilor) 'cea#t$ punctare #tructureaC$ .ar$+ o #erie de comunicaţii poate .aptelor+ dup$ e(pre#ia lui Ihor.inal$ a celei de a doua a(iome a comunic$rii e#te urm$toarea0 Orice comunicare preCnt$ dou$ a#pecte0 conţinutul şi relaţia+ a#t.1 Formularea .t ultimul :l :nglobeaC$ pe primul şi e#te ca urmare o meta!comunicare) ' treia a(iom$ a logicii comunic$rii #e poate obţine din #tudiul interacţiunii #au #chimbului de me#a?e :ntre parteneri) A$Cut$ din a.orme #au mani..e#t$ri) :n relaţiile umane de comunicare #ocial$ #au grupal$+ de e(emplu+ :ntre membrii unei .+ a#t.iecare dat$ ca #timuli #au r$#pun# ai #ecvenţei comunicaţionale) Realitatea de.el :nc.aptele din cadrul comportamentului comunicativ şi ca atare e#te e#enţial$ de#.apte :n#eamn$ a#t.amilii+ .uncţionarea optim$ a ace#tui mecani#m de punctare e#te e#enţial$ pentru menţinerea unit$ţii comunit$ţii+ pentru eliminarea di#tor#iunilor de realitate :n .erit$ de aceea a relaţiei cobaiului de pe ma#a e(perimentatorului cu e(perimentatorulP cobaiul ar putea Cice0 >i!am dre#at bine e(perimentatorul0 de c.erite .rghie+ el :mi aduce m.$şur$rii continue a cea#tuia) 5n cultur$+ elementele de punctare pot avea cele mai di.iecare dat$ a avea iniţiativa #au preeminenţa #au poate avea un #tatut de dependenţ$P #e puncteaC$ rolurile pe care şi le a#um$ #au le revin partenerilor şi care!i determin$ de .te ori ap$# pe p.init$ de roluri nu e di.ncare ) Punctarea #ecvenţelor de .el :nc.i :nţelea#$ ca un şir ne:ntrerupt de #chimburi de elemente in.ormaţionale) Bate#on Z <ac=#on con#ider$ :n#$ c$ interlocutorii introduc :n acea#t$ interacţiune lung$ o punctare a şirului .t unul dintre ei pare de .

iciale+ di.erenţe :ntre dou$ tipuri ale comunic$rii :n diver#e #i#teme comunicaţionale0 :n cadrul #i#temului nervo#+ di.el0 Natura unei relaţii de>inde de >unctarea secvenţelor de co!unicare Intre >arteneri) Pentru a a?unge la a patra a(iom$ a comunic$rii autorii porne#c de la con#tatarea unor di.3 dialogul lorP cel mai ade#ea ace#tea au la origine incapacitatea membrilor de a meta!comunica a#upra modelelor re#pective de interacţiune) 'ce#t nivel meta!comunicaţional+ ce implic$ e#enţial punctarea #ecvenţelor in.ormaţiei pe anumite #ub#tanţe şi concentraţia lor :n circulaţia #angvin$P :n maşini #au #i#teme arti.erenţa dintre calculatoarele digitale şi cele analogiceP :n comunicarea uman$+ di.t comunicarea digital$+ verbal$+ relativ recent$ şi mult .ormulat$ a#t.erenţa dintre tipul de comunicare al #i#temului nervo# central @baCat pe relaţia dintre #inap#e şi neuroni şi pe in.n$ la relaţiile internaţionale) Dn e(emplu tipic pentru ace#t ultim domeniu :l o.ormaţia di#cret$+ in.ormaţia digitaliCat$ B şi tipul #i#temului neurovegetativ+ care #e baCeaC$ :n tran#miterea in.ormaţionale+ e#te preCent :n orice tip de comunicare+ de la aceea a unui pacient cu un medic+ p.ormaţii de#pre ele prin nume #au prin de#ene+ imagini+ diagrame) Dup$ IatCla3ic=+ comunicarea analogic$+ :n care #e include+ practic+ orice comunicare non!verbal$ @care nu :ntreţine :ntre #emn şi obiect o relaţie pur convenţional$B :şi a.er$ celebrul dictum0 cea mai bun$ cale de a p$#tra pacea e#te de a te preg$ti pentru r$Cboi ) III) ' treia a(iom$ a meta!comunic$rii e#te ..l$ r$d$cinile :n #tadiile arhaice ale evoluţiei umane şi are o e(ten#iune mult mai general$ dec.erenţa dintre raportarea la lucruri şi tran#miterea unor in.

t de #tr.el #pu#+ omul e#te #ingurul gen de organi#m capabil #$ utiliCeCe cele dou$ moduri de comunicare+ digital$ şi analogic$) 'pariţia şi utiliCarea comunic$rii digitale a avut o importanţ$ capital$ pentru evoluţia omului+ a culturii+ ea .apt+ ceea ce animalul :nţelege nu e#te #en#ul e(pre#iilor+ ci :ntreaga bog$ţie a comunic$rii analogice care :n#oţeşte cuvintele) De .ormaţie de un anumit tip şi pare anormal bolnav + :ntr!un alt conte(t+ alerteaC$ pe ceilalţi oameni a#upra #t$rii mentale a omului+ nu!i .ormaţie şi permite con#ervarea ei :n timp şi recuperarea recurent$ a ei la orice moment ulterior) Cum au ar$tat :n#$ #tudiile de etologie ale lui &)"imbergen şi O)EorenC #au J)Bate#on+ pentru a#pectul de relaţie al comunic$rii rolul .ace doar #$ reacţioneCe la in.icaţia) 5ntervenţia :n cadrul comunic$rii a dimen#iunii relaţionale e(plic$ de ce comunicarea analogic$ are o cone(iune at.nd relaţia #e a.iecare dat$ c.ormaţia comunic$rii) Cele dou$ tipuri de comunicare+ ca şi cele dou$ genuri de #i#tem nervo#+ nu e(i#t$ paralel #au complementarP ele pot #$ coe(i#te şi #$ #e completeCe :n orice me#a?) Dup$ toate probabilit$ţile+ conţinutul #e tran#mite digital şi relaţia analogic) .+4 mai ab#tract$+ capabil$ #$ repreCinte nu numai #en#uri+ ci şi logica limba?ului) &umai :n comunicarea interuman$ #unt po#ibile cele dou$ tipuri) 'lt.l$ :n cadrul comnic$rii+ limba?ul digital :şi pierde treptat #emni.iind cea care conden#eaC$ o cantitate mai mare de in.n#$ cu conte(tul comunic$riiP acelaşi ge#t+ de e(emplu+ pare normal :ntr!un conte(t şi tran#mite o in.undamental :l are tipul analogic de comunicare) Oamenii cred c$ anumite animale :nţeleg #en#ul cuvintelor pe care ei le adre#eaC$P de .

ormulat o alt$ idee de baC$ a analiCei comunic$rii0 :n comportamentul comunicaţional #e pot di#tinge #i#teme #imetrice @:n care partenerii adopt$ un comportament :n oglind$ + :ntemeiat pe egalitateB şi #i#teme complementare+ centrate pe di.elul ace#ta #e a?unge la urm$toarea a(iom$0 C) Orice >roces de co!unicare este si!etric sau co!>le!entar2 dacă el se Inte!eiaHă2 res>ectiv2 >e e%alitate sau diBerenţă) :n .erenţa dintre tipurile core#punC$toare de calculatoare+ are numeroa#e con#ecinţe pragmatice :n diver#e domeniii ale acţiunii #ociale) PreCenţa şi complementaritatea celor dou$ tipuri :n me#a?ele comunic$rii .ormaţie şi de #en#uri) Eimba?ul digital po#ed$ o #inta($ logic$ comple($ şi comod$+ dar e lip#it de o #emantic$ adecvat$ pentru relaţie) Eimba?ul analogic po#ed$ #emantica+ nu :n#$ şi #inta(a core#punC$toare unei de.ace :n#$ :n chip complet .inalul #tudiului lor programatic+ autorii modelului &oii Comunic$ri .ac urm$toarele .ace nece#ar$ traducerea continu$ :ntre ele+ at.e#or! #tudentB) 5n .icat$ de di.o#t conden#ate :ntr!o nou$ a(iom$ a comunic$rii0 Fiinţele u!ane utiliHeaHă două !oduri de co!unicare2 di%itală i analo%ică) Pornind de la #tudiile antropologice şi p#ihologice ale lui Bate#on+ adepţii *colii de la Palo 'lto au .t de cei care emit #emnale c.$r$ pierderi de in.t şi de cei care le recepţioneaC$P acea#ta nu #e poate .erenţ$ @de e(emplu+ doctor!pacient+ pro.n$ acum au .iniţii neechivoce a naturii relaţiilor) 5A) Cele di#cutate p.+* Relaţia analogic ! digital :n cadrul comunic$rii+ e(empli.

iecare a(iom$ particip$ determinativ la de.+5 con#ideraţii generale) Prima ob#ervaţie0 a(iomele propu#e #unt prime :ncerc$ri de a da o .t ca #tudii preliminare la o teorie mai adecvat$) ' doua ob#ervaţie0 ace#te a(iome #unt .erite) Dac$ ele au o unitate+ acea#ta nu reCid$ :n originea lor+ ci :n importanţa lor pragmatic$) 'cea#ta conduce+ la r.i enunţul lui) Ca #i#tem+ comunicarea nu trebuie de.t la nivelul unui #chimb @18B) 5n ace#t gen de preCentare #tructural$ a comunic$rii+ .oarte eterogene+ deoarece ele #unt e(tra#e din ob#ervarea unor .enomene #au genuri de comunicare di.erite+ #au din ob#ervarea .enomenelor de comunicare :n regi#tre .t de comple( ar .oarte di.inirea global$ a #ituaţiei de comunicare şi :şi e(trage #emni.orm$ logic$ #i#tematic$ unui proce# e(trem de comple( şi de aceea nu trebuie :nţele#e dec.el :ntr!un acord #tili#tic cu natura #i#temic$ a comunic$rii+ e(celent redat$ de Bird3hi#tell0 Dn individ nu comunic$+ el ia parte la comunicare :n care devine un element) Kl #e poate mişca+ poate .init$ dec.ace Cgomot))) dar el nu comunic$) Kl poate vedea+ poate :nţelege+ #imţi+ gu#ta+atinge+ dar el nu comunic$) 5n alţi termeni+ el nu e#te autorul comunic$rii+ el particip$ la ea) Comunicarea+ :n calitatea ei de #i#tem+ nu trebuie #$ .icaţia numai din acea#t$ participare 0 .ie conceput$ dup$ modelul elementar al acţiunii şi reacţiunii+ oric.ndul ei+ la punerea accentului nu pe actele individuale @monadele comunic$riiB+ ci pe conotaţiile interpre#onale) '(iomatica global$ pe care o propun autorii+ prin care #e :ncearc$ #$ #e determine prin condiţii o :ntreag$ #ituaţie comunicaţional$ + e#te a#t.

oCa implicit$ a modelului cla#ic Macţiune!reacţiuneM) :n .ace ca orice #ituaţie care comport$ dou$ #au mai multe per#oane e#te o #ituaţie interper#onal$+ o #ituaţie de comunicare) '#pectul MrelaţieM al unei a#emenea comunic$ri preciCeaC$ mai bine ace#t punct) 5mportanţa pragmatic$+ interper#onal$ a modurilor de comunicare digital şi analogic nu reCid$ doar :ntr!un iComor.initate de valori al c$ror #en# nu e#te ab#olut+ ci nu #e relev$ dec.iind dec.+6 '#t.el meta.ine+ paradigma #imetrie!complementaritate e#te poate cea care apropie cel mai mult de conceptul matematic de .iecare particip$ la ea .icaţia modelului de la Palo 'lto0 ' :mprumuta capitalul #imbolic di#ponibil+ a ad$uga timbrul #au nota ta la an#amblul pree(i#tent+ a te ?uca cu alţii+ a parta?a şi a acţiona cu in.ra#tructura #au mediul mediaticB))) &imeni+ luat :n #ine+ nu e#te #ubiectul unei :ntregi comunic$ri+ .uncţie+ poCiţiile indiviCilor ne.l$ emiţ$torul şi receptorul atunci c.icativ$+ :n care #e a.$r$ a .i #ur#a ei .el+ impo#ibilitatea de a nu comunica .oric #au analogic #emni.t :n relaţia lor reciproc$ @19B) ' comunica :n#eamn$ a intra :ntr!o orche#tr$ ) D)Bougnou( #intetiCeaC$ a#t.t variabile #u#ceptibile de a lua o in.nd #e pune problema traducerii unui mod :n altul) Ceea ce am #pu# de#pre problmele de punctare #e baCeaC$ tocmai pe metamor.i#m pre#upu# cu conţinutul şi relaţia+ ci :n ambiguitatea+ inevitabil$ şi #emni.

rşirea ei) 'cea#t$ .punctual$+ nici de#$v.

rCiu0 :n limba .i :n relaţieB) %en#ul de a tran#mite al comunic$rii e#te+ de alt..uncţiile e#enţiale) .iecare din noi+ ne precede @12B) "eoria de la Palo 'lto con#tituie o opoCiţie :n ştiinţele umane la modelul matematic!ciberneticP :n mod intere#ant+ ea recupereaC$ #en#ul originar al termenului comunicare @a participa laB+ venind de la latine#cul communicare @a pune :n comun+ a .i determinat de .uri) 5mportanţa concepţiei de la Palo 'lto con#t$ :n con#iderarea comunic$rii ca o activitate colectiv$+ condu#$ de reguli :nv$ţate inconştient) >odelul orche#tral al comunic$rii tinde #$ pun$ :n evidenţ$ nece#itatea gramaticii comunic$rii .rşitul #ecolului al [A5!lea+ pentru a #e menţine şi :n #ecolul urm$tor+ paralel cu cel originar0 el #!a impu# deci#iv ulterior+ odat$ cu importanţa mi?loacelor de comunicare :n #ociet$ţile organiCate pe baCa #chimbului de m$r.icaţiilor lor+ departe de a .el+ t.$r$ de care acea#ta nu!şi poate realiCa .luenţeCi etcB) %paţiul uman #au ceea ce circul$ :n inter#ubiectivitate e#te #aturat de #emne mai degrab$ dec. a modelului lui %hannon) Ka combate de a#emenea logocentri#mul0 a comunica :n#eamn$ a pune :n ?oc an#amblul de #emne di#ponibile+ legate de comportament) De unde remarca important$ c$ nu #e poate #$ nu #e comunice @#$ nu .+7 paradigm$ a orche#trei #e opune evident liniei de telegra.t de lucruri0 şi #i#temul #emni.i :n leg$tur$+ #$ nu in.ranceC$ el #!a #tabiliCat #pre #.

o#t adu#e trei critici importante) .'şa cum ar$ta B) >iege+ ace#tui model i!au .

o#t dotat cu o capacitate de ob#ervaţie şi percepţie care nu introduce di#tor#iune) Or+ ace#t po#tulat epi#temologic e#te a#t$Ci cel mai ade#ea re#pin#) O critic$ intern$ ) Pornind de la o di#tincţie a lui Peirce+ D)Bougnou( identi.uncţionarea pentru a!i decela eventualele di#tor#iuni introdu#e :n comunicarea pur$ + e#te :ntemeiat pe ideea c$ ob#ervatorul a .t de di.er$ la o pre#upoCiţie epi#temologic$ a modeluluiP nivelul metacomunicaţional+ care permite #$ #e dea un #en# nivelului comunic$rii+ #$ i #e con.nd :n domenii at.$r$ obiectB) Ka nu #e cunoaşte pe #ine :n#$şi şi e lip#it$ de intenţieP de aceea+ nu poate avea rolul ma?or acordat de modelul &oii comunic$ri ) O critic$ teoretic$) *coala de la Palo 'lto e#te pandantul p#ihologic al .+( O critic$ logic$) 'cea#ta #e re.erite cum #unt relaţiile culturale+ .0 #$!1 #ub#tituie pe Freud ! con#iderat dep$şit+ cu #i#temul lui prea linear de cauCalitate centrat$ pe individ !+ depla#.erinţa care reCult$ din comportamentele di#.te din #tudiile p#ihiatrilor americani a#upra maladiilor mentale @#avanţi care :ncercau :n aniiM.ica di#tincţiile %colii de la Palo 'lto dintre comunicareea de relaţie şi de conţinut cu di#tincţia dintre comunicarea indicial$ şi cea #imbolic$+ prima e#te :n#$ opac$+ puţin mobil$ şi intranCitiv$ @.uncţionali#mul+ acea#t$ #coal$ are ca premi#$ nevoia de comunicare a individului :n cadrul unui #i#temP integrarea :n #i#tem @lingvi#tic$+ p#ihologic$+ comportamental$B pre#upune mereu preeminenţa+ autonomia şi raţionalitatea #i#temului) 5Cvor.ere po#ibilitatea de a!i ob#erva .uncţionale prin con.nd accentul de la individ la relaţiile interper#onale+ care trebuie #$ primeCe :n interpretareB+ ideile *colii de la Palo 'lto #!au r$#p.uncţionali#mului cla#ic0 p#ihoterapia ace#tei şcoli urm$reşte #$ evite #u.ndit :n unde concentrice trec.ormarea la normele #ociale) Ca şi .

organiCaţiile #ocio!politice+ .icului @ştiinţ$ a individualului ! :n tradiţia lui Dilthey+ #au ştiinţ$ a generalului ! :n vechea paradigm$ ari#totelic$B :mpiedec$ modelul de la Palo 'lto #$ a#pire la o noutate metodologic$ de prim ordin+ m$#urabil$+ dup$ chiar criteriul lui Bate#on+ prin e.acem pentru a g.eC+ atitudinea anti!epi#temologic$+ lip#a unui .) 0) .ndi alt.ectele durabile :n alte domenii) 'cea#ta nu!1 :mpiedec$ pe autorul .iCice ale programului lor+ cum ar .i acela de #ubiect #au de interpretare + ei r$m.n+ parado(al+ legaţi de cla#ici) 'cea#t$ #ituaţie o de#crie Bate#on :n#uşi :n . Pari#+ 16-1+ p) 22!2.elul urm$tor0 '#t$Ci+ #arcina noa#tr$ cea mai pre#ant$ e#te poate aceea de a :nv$ţa #$ g.+.el) *i nu v$ voi a#cunde c$ eu :n#umi &D ştiu cum #$ .ateson2 %a nature de la pensee. cit.ranceC #$ admire geniul elegant al lui Bate#on şi al g$#elniţelor #ale+ marea ingenioCitate a lui IatCla3ic=+ Iea=land #au Kri=#on ) 5n ciuda per#pectivei #i#temic!holi#te :n :nţelegerea unor concepte!cheie pentru . %euil+ Pari#+ 1677+ tom 5+ p) 21 7bidem.ndim alt.undamentele ştiinţelor umane @antropologia cultural$+ p#ihologia #ocial$ etcB) >ulţi con#ider$ ace#t model o revoluţie conceptual$ ) Dar pentru alţii+ cum e#te E) %. p)26) .undamentele meta.el @1.) Mie%e2 op.undament teoretic #erio# #au #cu.B) &ote 1) 2) 8) 9) A>ud ..undarea lui :ntr!un delir lingvi#tic repetitiv şi :n anecdotic$+ eCit$rile :n conceperea naturii ştiinţi. p) 26) J) KinDin2 %a nouvelle communication.

12) 18) 2B.t/r. 292) 7dem. $ubstance et Difference. tom 55+ Pari#+ %euil+ 16-0+ p) 216) .) 7) -) 6) 10) 22. p) 28-) 0) .ue de la communication. 7bidem. :n 'ers une ecologie de l6esprit.em+ p) 222) 7dem. $) . 12) 1.ou%nouL2 :n op.ue de la communication.. p) 28. p) 298) .ateson2 1orme.) P)KatHlaFicD et al)+ 0ne logi. cit.?. p) 102) 7bidem. p) 290) 7bidem. p) 110 E) SBeH2 !riti.. cit. :n D) Bougnou( @ed)B+ op.) 7bidem.++ 2) . ed) cit)+ p282) 7bidem.

.

t #!a con#tituit o #.ndu!şi talentele :n #paţiul privat+ a tran#portat e.er$ public$ politic$) 'cea#ta #!a realiCat prin intermediul pre#ei+ al cluburilor+ al pieţei bunurilor culturale) %!a n$#cut a#t.o#t .ilo#o.ice @aşa #tau lucrurile+ de e(emplu+ :n lucrarea !unoaştere şi interes&.ICE Dn model de re.i de problemele conştiinţei şi raţiunii+ :n tradiţia cuno#cut$ a .o#t ignorat$ de teoreticienii şi ideologii tradiţionali) BurgheCia+ e(er#.iei germane+ Haberma# a evoluat #pre o teorie centrat$ pe comunicarea uman$+ ca loc şi temei pentru :nţelegerea raţionalit$ţii şi #tructurii acţiunii umane) %tructurile acţiunii+ la r.el şi o>inia >u"lică2 cu rolul de a media :ntre %tat şi nevoile #ociale) Ka are rolul critic + . Comunicarea #ocial$ 1!a preocupat pe Haberma# :ncep.ndul lor+ vor ?uca rolul unor veritabile categorii .ormulat de <urgen Haberma#+ eminent repreCentant al ultimei generaţii a *colii de la Fran=.iind repreCentanta modern$ a Raţiunii ) 'p$rut$ ca o e(pre#ie a e(erciţiului critic al raţiunii+ opinia public$ a .urt) Preocupat mai :nt.ectele lor :n #ocietatea civil$+ a#t.() .erinţ$ :n ştiinţa comunic$rii+ prin amploarea con#trucţiei teoretice şi a implicaţiilor ideologice+ a .nd cu lucrarea $tru>turAandel der Offentlich>eit< acea#t$ dimen#iune a #paţiului public con#tituit prin comunicarea #ocial$ e#te+ dup$ Haberma#+ e#enţial$ #ociet$ţii burgheCe+ şi ea a .el :nc.EORIA AC:IUNII COMUNICA.ilo#o.

erat o parte din puterea #a+ #.ndi acea#t$ dubl$ realitate @a #tatului de drept devenit o in#tituţie #upu#$ unei .era public$ #!a degradat+ .ormaţiei) Odat$ ce mi?loacele de in.t de mult in#tituţiile #tatului con#tituţional c$ ele au .luenţa celei de a treia culturi @cultura de ma#$B+ a organiC$rii vieţii politice :n ritmul #onda?elor şi al admini#tr$rii in.nd grupuri #ociale c$rora #tatul le!a tran#.o#t #ubordonat$ raţiunii in#trumentale) %paţiul public repreCint$ :ncercarea lui Haberma# de a g.uncţii #ociale bine determinate+ repreCent.era public$ şi cum #e articuleaC$ pe conceptete!cheie de #ubiectivitate+ de realiCare de #ine+ de .orm$ de g.erei .iind a#ervit$ ideologiilor dominante) Raţiunea critic$ a .ormare :n ma#$ au devenit agenţi ai integr$rii :n normele etati#te+ in#trumente de manipulare :nve#tite cu .o#t re#pin#e+ dincolo de o realitate con#tituţional$ care le contraCicea :n acelaşi timp+ ca potenţial utopice) Dinamica deCvolt$rii i#torice trebuia #$ #e hr$nea#c$ din acea#t$ ten#iune :ntre 5dee şi Realitate) 'cea#t$ .ormare raţional$ a voinţei şi opiniei ca şi pe conceptul de autodeterminare individual$ şi politic$+ au impregnat at.uncţionalit$ţi in#trumentaleB+ ace#te dou$ a#pecte ale opiniei publice care #unt importante pentru a :nţelege :n#$şi logica modernit$ţii ) Haberma# reCum$ acea#t$ involuţie a#t.el iluCoriu+ numai la o idealiCare a #.uncţia critic$ a opiniei a di#p$rut+ acea#ta .el0 5dealurile umani#mului burgheC+ care pun :n evidenţ$ cum #e conţin una pe alta #.14 #uportat un declin con#iderabil :n #ociet$ţile contemporane #ub in.era intim$ şi #.ndire nu conduce+ totuşi+ :ntr!un .

und) "eoria acţiunii comunicative trebuie #$ dega?eCe un potenţial de raţionalitate :n#cri# :n :n#$şi practica de comunicare cotidian$) 5n ace#t .erei publice+ aşa cum #e mani.ace re.ncit :ntr!un proiect mult mai ambiţio# al cercet$rii comunic$rii umane0 'm propu# .nd printr!o pragmatic$ univer#al$ @#chiţat$ :n !unoaştere şi interes&.$şoar$ dincolo de #ociet$ţile moderne) '#t.rCiu de barbariile civiliCate ale #ecolului [[) C.erie la ele+ #$ nu #e pr$buşea#c$ @1B) 'naliCa critic$ anterioar$ a trebuit ca urmare #$ la#e locul unei noi orient$ri con#tructive) "rec.el recon#tructiv+ identi.ormarea ideal!tipic$ a ace#tor termeniP ea #e #pri?in$+ cel puţin implicit+ şi pe anumite pre#upoCiţii . g.undamentale ale .ormarea #.ndu!#e #pre cele care #e de#.ic.el+ teoria cur$ţ$ terenul pentru o ştiinţ$ #ocial$+ proced.i de acordP dac$ #e .nd :ntr!un .undamentele normative ale unei teorii critice a #ociet$ţii la un nivel mai pro.iei i#toriei+ deCminţite mai t.ice) Con#tr.ngerea #tiliC$rii tr$#$turilor tipice ale unei raţionalit$ţi comunicaţionale :ncarnat$ :n .1* publice burgheCe care dep$şeşte #en#ul metodologic al idealiC$rii :n#cri# :n .ndirea lui Haberma# #!a ad.nd proce#e generale de raţionalitate cultural$ şi #ocial$ şi :ntorc.nd conştiinţa devine cinic$+ ace#te norme şi orient$ri normative cu privire la critica ideologic$ trebuie #$ #e arate a .ilo#o.e#t$ ea :n cadrul unei epoci #peci.el+ nu mai e#te vorba de a c$uta potenţiale normative numai :n .nd idealurile burgheCe #unt #uprimate+ c.

und+ ceea ce conduce la o recon#trucţie . "eoria ac iunii comunicative @2 voi)+ 16-1B+ Haberma# :ncearc$ a#t.el continuat$ ideea %olii de la Fran=.ormare a obiectivelor+ temeiurilor şi .urt @Hor=heimer+ 'dornoB) Dintr!o teorie critic$ a unui tip de #ocietate+ g.ie #ocial$) S .nd contribuţii şi per#pective teoretice e(trem de di.ic$ a per#pectivei *colii de la Fran=.o#t :ndep$rtat$+ :n avanta?ul unei modalit$ţi empirice+ care reColv$ ten#iunea in#taurat$ :n ace#t contra#t :ntre norm$ şi realitate @2B) 5n al #$u opus magnum.el #pu#+ de la o #ociologie critic$+ Haberma# a trecut la o .el #$ con#truia#c$ o teorie general$ a raţiunii şi a raţionalit$ţii #ociet$ţii+ integr.ilo#o.urt a#upra teoriei critice a #ociet$ţii+ care nu #e reduce la o analiC$ conceptual$ a #ociet$ţii+ ci propune o recon#trucţie normativ$ cu #en# tran#.ormaţional :n planul realit$ţi #ociale) &ivelul #itu$rii criticii devine :n#$ mai pro.ndirea lui Haberma# a evoluat #pre o teorie!cadru a :nţelegerii generale a raţionalit$ţii #ociale+ pe temeiul acţiunii comunicative) 'lt.nd+ chipurile+ impa#urile ace#toraB0 ideea lumii tr$ite #%ebensAelt& şi relaţia ei cu #i#temulP teoriile lui >ar(+ Ieber+Eu=ac# şi 'dorno+ >ead+ Dur=heim #au Par#on#) %copul lui m$rturi#it e#te acela de a pune baCele conceptuale ale unei noi Raţiuni critice + autonome+ adaptate timpului no#tru) Proiectul e#te de talia !riticii ra iunii pure a lui Oant+ ambiţio#+ comparabil tematic cu autorul de la Oonnig#berg prin gli#area de la critica raţiunii la raţiunea critic$ + care nu repreCint$ doar o nou$ per#pectiv$ #peculativ$ a#upra raţiunii+ ci o tran#.ilo#o.uncţionalit$ţii ace#teia) K#te a#t.15 in#tituţii a .erite @dar evit.

Haberma# a propu# un gen de Mcur$ autore.ice+ antropologice şi logico!lingvi#tice contemporane) 5ntenţia lui e#te :n#$ de a dega?a o raţionalitate .nd ca obiectiv determinarea poCitiv$ a idealului unei comunic$ri nede.ormei #tabile a unei Raţiuni comunicaţionale @8B) Deşi va#t$+ lucrarea "eoria ac iunii comunicative nu o.el #paţiul public ! #paţiul #ocial ! de paraCiţi ideologici care perturb$ comunicarea ) Pentru acea#ta era nece#ar un :nceput de la Cero + av.t :n e(erciţiul lingvi#tic şi deci :n actul #au acţiunea comunicaţional$) 'cea#t$ raţionalitate va .ilo#o.ormeaC$ ideea @preluat$ de la >eadB con.ilo#o.orm$ nu apare dec.ormal$+ vrea #$ #tructureCe :n acelaşi timp logica cunoaşterii @pu#$ :n evidenţ$ de epi#temologia şi i#toria ştiinţeiB+ i#toria teoretic$ @pu#$ :n evidenţ$ de i#toria .i e(primat$ de o logic$ evolutiv$ care+ deşi .orm c$reia limba?ul e#te :n acelaş timp .ormal$ + a c$rei .ranceC$ a c$rţii lui Haberma# Morală şi comunicare.ieiB+ etica di#cuţiei @corelaţia dintre etic$ şi moralitatea #ocial$B) "emeiul ace#tei #tructur$ri integratoare :l .undalul şi .ormate+ cu alte cuvinte+ punerea .er$ dec.orma #ociabilit$ţii şi+ prin acea#ta+ condiţia pragmatic!tran#cendental$ a oric$rei #ociet$ţi umane) J)H) >ead con#idera c$ limba?ul e#te #imultan .el+ el e#te principiul #intetic al oric$rei #ociet$ţi+ :n m$#ura :n care doar prin el #ocietatea #e menţine :n unitatea ei ! #incronic+ prin acţiunile comunicaţionale ce caracteriCeaC$ interacţiunile .actor de individuare şi de #ocialiCare şi+ :n ace#t .le(iv$M @dup$ modelul e(plicit al unei p#ihanaliticiB a #ociet$ţii contemporane+ cu #copul de a g$#i veritabilele intere#e practice cognitive şi de a elibera a#t.t o #chiţ$ #au+ dup$ cum #pune Haberma#+ cadrul unei critici a raţiunii ) Proiectul =antian e reluat la nivelul per#pectiivelor .16 Cum #crie Ch) Bouchindhomme :n intoducerea #a la traducerea .

ie a i#toriei @9B) .ic$ cunoaşterea cu acţiunea+ menţin.unda pe o .17 #ociale ! diacronic+ prin acţiunile comunicaţionale prin care #e realiCeaC$ educaţia) Ea ace#tea Haberma# a ad$ugat ideea lui Iittgen#tein dup$ care Raţiunea e#te co!originar$ cu limba?ul) 'ce#te dou$ per#pective #e #u#ţin reciprioc+ deoarece Raţiunea e#te+ dup$ Haberma#+ :n mod nece#ar un principiu #intetic) Caracterul #intetiCam al limba?ului+ de mediu de individuaţie dar şi de generaliCare+ #ocietiCare e#te+ dup$ Haberma#+ intim corelat cu ideea :n#$şi de comunicare+ cu actele comunicative ca punţi de trecere de la individual la #ocial+ de creuCet al uni.ndu!#e #piritul critic+ orientat #pre #ocial+ al teoriei *colii de la Fran=.urt) Dup$ cum #crie Haberma#+ >ar(+ :n 1-27+ a #tabilit :n ce #en# categoria muncii e#te un concept univer#al+ aplicabil tuturor #ociet$ţilor))) :n aceeaşi manier$+ va trebui #$ ar$t$m+ cu teoria mea a comunic$rii+ cum capitali#mul avan#eaC$ :n realiCarea obiectiv$ a condiţiilor pentru ca noi #$ putem recunoaşte c$ univer#alitatea nu doar #e a.ic$rii şi intercomprehen#iunii) Proce#ul comunicativ pune a#t.ilo#o.el :n lucru acte normative .l$ :n #tructurile de inteligibilitate ale limba?ului+ dar c$ ea #e o.er$ :ntr!un mod adecvat ca o critic$ ce nu #e mai poate .ondatoare+ con#titutive pentru Raţiunea practic$) Prin raţiunea comunicativ$ #e con#tituie relaţia cu lumea a indiviCilor+ #e #tatueaC$ rolul lor :n lume+ #e uni.

Haberma# propune un demer# :n dou$ etape0 pe de o parte+ el trece de la o concepţie teleologic$ a acţiunii @acţiunea orientat$ de #copuriB #pre conceptul acţiunii comunicative şi al lumii .

aţ$ de valorile adev$rului @con#en#ul raţionalB+ criticii+ care ar putea .i :n#$ articulate pornind de la un model de baC$ al #ituaţiei de vorbire ideal$ + care ar .i .el de actele de comunicareP ele #unt .el+ Haberma# :şi centreaC$ e.t o moral$ a di#cuţiei c.t şi ideile regulative ale unei raţiuni emancipatoare + autodeterminative+ critice şi autorealiCante) %ocietatea ţine a#t.enomenologic al vieţii elementare ) Punctul de vedere al %ebensAelt-ului atrage toate proce#ele #ociale :n .orma #au intenţia lor) 'ce#ta ar putea duce mai departe vechiul proiect @neterminatB al modernit$ţii+ al g.ormulate iniţial pentru lumea vieţii şi tran#pu#e a#upra #i#temului #ocial prin intermediul #tructurii generale+ evidenţiate de #tudiul .a#ciculele luminoa#e ale proce#ului cooperativ de interpretare .uncţiona ca temei normativ pentru #.undaţionali#te+ oricare ar .orturile :n direcţia unei teorii a raţionalit$ţii comunicative+ inter#ubiective+ :ntemeiat$ pe :nţelegerea reciproc$+ pe o recunoaştere liber$+ o autodeterminare+ care #e a#eam$n$ cu idealul ilumini#t al opiniei publice burgheCe de la :nceputurile ei) :n di#cur#ul comunicativ+ conver#aţional+ Haberma# a.nşi+ #$ deCbat$ şi #$ articuleCe normele şi valorile #ocialeP mediul acţiunii comunicative ar ?u#ti.ice ace#ta teorie a lumii vieţii cu teoria #i#temelor+ baC.era public$+ :n care participanţii+ necon#tr.el idealurile şi anga?$rile .l$ un mod de a dep$şi argumentele .1( vieţiiP pe de alt$ parte+ el :ncearc$ #$ uni.ndu!#e pe lucr$rile lui J)H) >ead şi K) Dur=heim) :mpotriva individuali#mului dominant :n epoc$+ Haberma#+ pe urmele lui >ead+ con#ider$ c$ individul nu #e poate di#ocia de #ocietate+ de limba?+ de cultur$) &umai :n mediul #ocial intenţiile şi intere#ele individuale #unt #u#ceptibile de interpretare+ de di#cuţie critic$ şi de #chimbare) '#t.ndirii ilumini#teP #e menţin a#t.ica at.

raC$ pronunţat$ #e in#tituie şi o voinţ$ de con#en# univer#al şi .inile şi #ub dominaţia unor actori politici) Din leg$turi naturale ale unit$ţii lumii vieţii+ ma## media devin in#trumente rei.t :n .1.urt+ c.-B+ Haberma# #punea0 %tructura limba?ului+ iat$ o e(igenţ$ de emancipare care ni #e pune) Cu prima .ormulat$ :n termeni ultra!generali) 5ntere#at de comunicarea raţional$+ at.icţiuni0 vom pre#upune autonomia actorilor+ autonomia culturii şi tran#parenţa comunic$rii @2B) 'ce#te con#tr.t şi :n cea con#tructiv$+ Haberma# p$#treaC$ ideea recon#truirii pre#upoCiţiilor unei comunic$ri ideale+ care #$ permit$ m$#urarea di#tor#iunilor şi a gradului de iraţionalitate indu#e de comunit$ţile #ociale reale) C$utarea ace#tui model ideal al comunic$rii nedi#tor#ionate a .o#t permanent :n#oţit$ de o credinţ$ emancipatoare) :n lecţia #a inaugural$ de la Dniver#itatea din Fran=.ormare+ c$Cute :n m.$r$ con#tr.urt @16.ormatoare a in#trumentelor de pilota? 0 tehnicile de comunicare şi in#trumentele de in.icate @:n#tr$inate şi autonomeB+ :n #ervicul unei raţiuni oprimante) Haberma# nu vede :n noua tehnologie a comunic$rii dec.$r$ ambiguitate ) 5n acelaşi . 7ntre fapte şi normeC .t un nou tip de in#trumente ale oprim$rii) &imic de#pre natura lor revoluţionar$ @ tehnologii ale #piritului B+ de#pre paradigmele teoretice #ubiacente ştiinţelor comunic$rii+ de#pre inteligenţa arti.aCa #a critic$ + ca repreCentant al noii generaţii a *colii de la Fran=.el #e pot :nţelege şi urm$toarele con#ideraţii ale lui Haberma# din Drept şi democra ie.icial$ #au ştiinţele cogniţiei) Pare c$ Haberma# #!a in#talat :ntr!o critic$ cla#ici#t$ a noii comunic$ri+ .ini o #ituaţie ideal$!limit$+ #tructura necontor#ionat$ a lumii vieţii+ care #e realiCeaC$ :n #i#temul #ocial #ub pre#iunea de. )))+ ceea ce ne .ngeri ar de.ace #$ con#imţim la trei .ngeri care #e e(prim$ .

t oricare altul+ ne!a .l$m anga?aţi :n .el :nc.orme ale raţiunii practice @morala şi acţiunea uman$ #ocial$B) Concepţia #a cuprinC$toare+ :ntemeiat$ pe ideea #ituaţiei ideale a vorbirii @de#prin#$ din analiCa lumii vieţii+ a vieţii naturale a oamenilor anga?aţi :n activitatea de comunicare+ pre#upun.t ea poate #$!şi a.eritele .aptului c$ nu e(i#t$ nimic de ordin #uperior #au in.irme autonomia #a normativ$ :n acelaşi timp .ie o teorie #pecial$+ un model .B) Haberma# are ca obiectiv+ :n teoria #a a activit$ţii comunicative+ con#truirea unei concepţii generale a#upra interpret$rii+ re.1+ "eoria di#cuţiei e#te o :ncercare de a recon#trui acea#t$ viCiune+ a#t.t raţiunea teoretic$ @cunoaşterea raţional$+ logic$B+ c.erior la care #$ putem apela+ noi+ care ne a.$cut #$ recunoaştem chinurile nonraţinuii e(i#tente+ nici o :ncredere :ntr!o raţiune e#enţiali#t$ nu a #upravieţuit) Cu at.t mai mult+ o modernitate care a devenit conştient$ de contingenţele #ale nu #e poate identi.t şi di.nd c$ activitatea de comunicare are loc :ntre cet$ţeni :n cadrul unei culturi proprii #ociet$ţii civile+ pe care Haberma# o numea #paţiul public B+ .ica nici cu o raţiune procedural$+ nici+ ceea ce revine la acelaşi lucru+ cu o raţiune ce #e anga?eaC$ :n proce#e :mpotriva ei :n#$şi) Critica raţiunii e#te :n.aţ$ de reducţiile #cienti#te şi .icaţiei+ adev$rului #au validit$ţii care #$ privea#c$ :n acelaşi timp at.orma re.ormele de viaţ$ #tructurate de limba? @.$ptuit$ de c$tre :n#$şi raţiunea0 ace#tei ambiguit$ţi a titlurilor =antiene :i dator$m de#coperirea radical antiplatonician$ a .aţ$ de a#imil$rile e#tetice))) De!a lungul unui #ecol care+ mai mult dec.lectat$ a activit$ţii comunicaţionale+ nu intenţioneaC$ #$ .erinţei+ #emni.

aptul c$ atractivitatea ei pentru teoreticienii comunic$rii #ociale şi pentru cei intere#aţi de relaţia teoriei comunic$rii cu #ociologia politic$ e#te mult mai mare dec.ilo#o.iCicieni) &u :nt.t pentru cei intere#aţi de implicaţiile general!.t un laic B) Con#en#ul raţional al participanţilor activi la acea#t$ di#cuţie va #ervi drept garanţie de validitate pentru normele comunit$ţii şi de adev$r pentru propoCiţiile ei de cunoaştere) "eoria acţiunii comunicative vrea a#t.ne la #tadiul unor intenţii generale+ iar pe de alta+ .el #$ dega?eCe un model .i #au #ociologi care au intervenit :n di#cuţia public$ a unor propbleme de mare urgenţ$+ cum ar .ice) "eCele lui Haberma# au in.ormuleCe pre#upoCiţiile tran#cendentale @pre#upoCiţii #tructuraleB ale g.el #ublimarea :ntr!o #tructur$ a comunic$rii puri.11 teoretic particular al comunic$rii+ ci ia comunicarea drept loc teoretic pentru e(plicarea raţionalit$ţii umane şi #ociale) Dniver#alul concret al lui Hegel :şi g$#eşte a#t.ndirea :n noi termeni a rolului mi?loacelor de in.ndirii şi acţiunii) Prin ace#ta intenţie ea #e :n#crie mai degrab$ :ntr!o abordare .ormal şi univer#al+ care #$ .i aceea .ilo#o.ic$ a @totalit$ţii\B pre#upoCiţiilor di#cuţiei raţionale şi libere a raţiunii teoretice şi practice+ care #$ conduc$ la un nou in#trument analitic de repreCentare ! modelul #ituaţiei ideale a vorbirii @un dialog mai degrab$ dec.ilo#o.ilo#o.ilo#o. nu are mai mare autoritate dec.ic$ a comunic$rii) 'm e(pu#!o :n ace#t cadru lu.t un omnilog+ :n care nu e(i#t$ di.aptul c$+ din punct de vedere .t pe meta.icat$ de orice element #ub#tanţial @7B) Doctrina lui Haberma# #e vrea o analiC$ .mpl$tor+ Haberma# e#te unul dintre puţinii .erenţe #au re#tricţii+ :n care+ de e(emplu+ un .luenţat mai mult pe cei intere#aţi de reg.nd :n con#iderare+ pe de o parte+ .ic+ teoria #a r$m.ormare :n ma#$ :n apariţia opiniilor+ :n circulaţia ideilor şi :n viaţa politic$ dec.ilo#o.

9) . Kd) du Cer.nditorii contemporani+ el #e a#eam$n$ :n acea#t$ privnţ$ doar cu &)Chom#=y :n #u#ţinerea unei tradiţii a criticii principiale a realit$ţilor politice actuale+ orientat$ e(clu#iv de adev$r) &ote 1) <)Haberma#+ 0Espace public.ace a EMK#pace public+ Kd) 1662+ p) . tome 2+ Fayard+ Pari#+ 16-7+ p) 1.) <)Haberma#+ Droit et Democra ie.+ 16-. trente ans apres.+ p)12) 9) <)Haberma#+ Der /hilosophisches Discurs der Moderne.urt+ a)m)16-2+ p) 26) 2) <)Haberma#+ "heorie de l6agir communicationel. Fran=.8!1. Jallimard+ Pari#+ 1667+ pil) 7) 5bidem+ p)221) . Pre.13 generat$ de reviCioniştii de dreapta ai Holocau#tului) Dintre g.) 2) 5dem) 8) Ch) Bouchindhome) <)Haberma#+ Morale et communication.

.

ndirea #au teoretiCarea economic$ a comunic$rii) %e vorbeşte a#t.lecţiile lor teoretice problema #tatutului+ locului şi .ormare etc) au devenit a#t.mpl$tor c$ a ap$rut şi un intere# complementar+ şi anume+ a#upra dimen#iunii economice :n #tudiul .ormaţiei au atra# :n mod ..ndirii economice eliberatede economi#mul :ngu#t+ reducţioni#t+ dar şi a #trategiilor manageriale) "reptat+ tot mai mulţi economişti şi!au depla#at intere#ul de la problemele de co#turi şi piaţ$ #pre cele de organiCare şi in.ormaţiei) >ai mult+ unii dintre ei au con#iderat comunicarea şi relaţiile din grupurile #au a#ociaţiile productive ca o component$ e#enţial$ nu doar a g.ICA ECONOMIEI POLI.nd Z >ichele >attelart #/enser 7es mediaş.ormaţionale şi comunicaţionale+ g.ormaţie) Rolul in.) CRI.ormaţiei :n proce#ul de inovare+ natura şi .ire#c atenţia economiştilor) 'ceştia au inclu# :n re.enomenelor in.i citate contribuţiile lui 'rm.el teme curente ale g.uncţiilor in.orţa pro.ndirii economice) De aceea nu e#te :nt.el de#pre o nou$ per#pectiv$ di#ciplinar$ #au un model teoretic al comunic$rii+ economia politic$ a comunic$rii ) Printre numeroa#ele #tudii de ace#t tip pot .B şi ale grupului JRK%C @Jrupul de cercet$ri privind dimen#iunile comunic$riiB condu# de Bernard >iege+ intere#at de .ormaţionale+ organiCarea #erviciilor de in.ICE A SEMNULUI 5ntrate :n componenţa economiei de piaţ$+ :n #i#temul #erviciilor+ producerea şi comunicarea in. 16-.e#iunilor in.

uiem pour 7es media.uncţionale ce caracteriCeaC$ :n genere un organi#m economic ) Cel mai cuno#cut teoretician al modului de producţie a #emnelor e#te <ean Baudrillard+ cel care a lan#at şi denumirea provocativ$ a ace#tei per#pective :n cartea #a cu titlul /entru o critică a economiei politice a semnului @1672B) Cum vor . cu practica lui core#punC$toare+ cu o relativ$ autonomie .i pu# el :n#uşi :ntr!o #ituaţie auto!contradictorieBP criticle lui radicale oblig$ :n#$ #$ #e imagineCe alternative neprev$Cute şi poate la .35 logica #ocial$ a comunic$rii @B)>iege+ %a societe con.uise par la commnication.n$ a#t$Ci empiric$ şi mi#tic$ ! iat$ o mo#tr$ din ideile lui Baudrillard+ preCent$ :n #tudiul nu mai puţin #urprinC$tor intitulat -e.el de in#pirate) &u e(i#t$ o teorie a mi?loacelor de in.ormare) MRevoluţia mediilorM a r$ma# p.uri ca liant al tuturor corelaţiilor şi tran#.ice+ #upu# tuturor genurilor de con#tr.orm$rilor ace#tuia+ a#igur.i şi urm$toarele lui lucr$ri con#acrate comunic$rii+ acea#t$ carte #urprinde permanent+ prin ironia teCelor şi a ob#ervaţiilor+ prin critica acid$ la adre#a tuturor paradigmelor actuale de pe piaţa teoretic$) "a(at drept anarhi#t şi utopi#t+ Baudrillard nu a lan#at un program @ alt. Jrenoble+ 16-6B) Pentru ') şi >) >attelart+ in.aţ$ de #i#temul #ocial total) Comunicarea trebuie a#t.el :nţelea#$ economic nu :n #en#ul determini#mului economic rigid+ ci ca un mod de organiCare a unei producţii #peci.ndu!i organicitatea+ ci ea repreCint$+ :n #ine+ un mod de producţie sui generis.ngeri #tructurale şi .ormaţia nu doar #e :n#crie :n circuitul general al producţiei de m$r.ormaţia şi comunicarea+ privite din per#pectiva #ocialului+ nu trebuie redu#e la .uncţia lor ideologic$+ de manipulare a opiniilor) &$#cut$ dintr!un mod de producţie+ ca orice produ# + in.el #!ar . De?a .

mp orb al #emni.t oricare alt #ector al producţiei) Dar :n acelaşi timp ea trebuie #!o .t ace#t domeniu al .ier era :n.neCe şi #!o re#tr.orţele productive şi relaţiile de producţieB+ dar #$ #e admit$ e(tinderea de.nt$ :n chiar timpul vieţii autorului ei de aparţia telegra.r.orţele productiveB+ anunţata revoluţie a modului de producţie #imbolic nu #!a produ#) &imic n!a #chimbat teoria general$ a modului de producţie) Care ar .orţelor productive e şi la ace#t c.icaţiei şi comunic$rii ) Ceea ce+ la r.o#t urmat de KnCen#berger :n articolul #$u !onstituents of a "heor* of the Media @ &e3 Ee.iniţiei cla#ice a .t @deşi prea t.iind e(clu#iv condiţionat de in.i+ :n principal+ dou$0 1) %$ #e p$#treCe .ormei! mar.t Revie3 + 1670B+ unde #crie0 capitali#mul monopoli#t deCvolt$ indu#tria conştiinţei mult mai rapid şi :ntr!un mod mai e(tin# dec.ng$) Pe acea#t$ contradicţie trebuie #$ lucreCe o teorie #ociali#t$ a mediilor de comunicare ) Dup$ Baudrillard+ ipoteCa nu .ra#tructur$ @.36 >cEuhan+ cu brutalitatea lui de canadian te(an + #u#ţinu#e c$ teoria modului de producţie a lui >ar(+ contemporan$ cu maşina cu aburi şi drumurile de .rCiu\B #$ ia act de e(tinderea virtual$ a .o#t impo#ibil$ o critic$ a ei :ntruc.$ la toate domeniile vieţii #ociale şi de .orma general$ a analiCei mar(i#te a modului de producţie @baCat$ pe contradicţia dialectic$ dintre .aptul c$ e(i#ta de?a o teorie cla#ic$ a comunic$rii+ o economie politic$ burgheC$ a #emnelor şi a producerii lor+ dar :n vremea lui >ar( a .i per#pectivele pentru dep$şirea ace#tei #ituaţiiL Dup$ Baudrillard+ ace#tea ar .t ea nu acorda nici un rol modului de comunicare @limba?ului+ #emnelorB :n #i#temul #ocial+ ace#ta .ndul ei+ ar nece#ita dega?area :n toat$ originalitatea lor a contradicţiilor generate de acea#t$ e(tindere teoretic$ şi practic$ a domeniului economiei politice @1B) 'ce#t tip de abordare a .ului) :ntruc.r.ace altceva dec.

o#t ataşat #upra#tructurii ) Baudrillard :i replic$ lui KnCen#berger+ #u#ţin.ormativ de#pre logica şi dinamica economiei politice a #emnelor) >ai mult+ la ace#t nivel e#te di.n$ la a g$#i analogii #tructurale :n cadrul tipurilor de relaţii0 cla#$ dominant$ ! cla#$ dominat$+ produc$tor ! antreprenor ! con#umator+ emiţ$tor ! tran#miţ$tor ! receptor) Dincolo de a#em$n$ri #uper.nd c$ o a#emenea di#ciplin$ @economia politic$ a #emnuluiB e#te tocmai lingvi#tica #tructural$ @cu derivatele ei0 #emiotica etcB+ di#ciplin$ dominant$ ce in#pir$ ma?oritatea #tudiilor din antropologie şi ştiinţele umane+ aşa cum+ la r.iciale+ ace#te analogii nu ne o.orţe productive ! relaţii de producţie) Forma dialectic$ a dinamicii economiei :n cadrul teoriei mar(i#te e#te omogen$ #trict obiectului ei+ producţia !aterială2 şi ea nu poate .er$ nimic in.orţelor productive ) Conceptul :n#uşi de producţie trebuie pu# :n di#cuţie+ şi nu doar diver#e conţinuturi .icil dac$ nu impo#ibil de tran#pu# mecani#mul contradicţiei dialectice .i tran#.ndea#c$ teoria revoluţionar$ a producţiei #en#ului+ me#a?elor şi #emnelor :n termenii cla#ici ai producţiei + ai .ndul ei+ economia politic$ a dominat p#ihologia+ #ociologia şi ştiinţele morale şi politice ) >odelul economic al lui KnCen#berger+ baCat pe ideea indu#triei conştiinţei propune e(tinderea analiCei mar(i#te a modului de producţie capitali#t p.erat$ ca po#tulat #au cadru teretic la conţinuturi eterogene) "eoria mar(i#t$ a producţiei e#te iremediabil parţial$ şi ea nu #uport$ generaliC$ri #au e(tinderi pentru a include şi imperiul #emnelor ) 2) 'lternativa a doua caut$ #oluţia+ pornind de la concluCiile anterioare+ :ntr!o cu totul alt$ direcţie) Ka e#te o alternativ$ radical$+ :n #en#ul c$ nu e(tinde #au interpreteaC$ teoria economic$+ ci renunţ$ #$ g.37 #emnelor+ limba?ului etc) a .

aţa unui proce# #ocial care dep$şeşte pe acela al producţiei materiale) Kconomia politic$ critic$ a #emnului+ pe care Baudrillard o .iind dec.ormei pe care el o in#tituie+ #chema de repreCentare şi raţionaliCare pe care o impune) Cu alte cuvinte+ e nece#ar$ nu o economie politic$ @e(tin#$B a #emnului+ ci o epi#temologie critic$ şi o ontologie nou$ a comunic$rii şi in.$r$ a .$r$ r$#pun# :n .ndirea .ic+ acea#t$ teorie @lingvi#tica şi #emiotica general$B e#te intrin#ec+ prin :n#$şi .ormuleaC$ ca program alternativ+ porneşte de la recunoaşterea caracterului ideologic al economiei politice cla#ice a #emnului + adic$ aşa cum am #pu#+ al modelului #tandard al comunic$rii)"rebuie #$ admitem c$+ :n ciuda pretin#ului ei caracter ştiinţi.i rupt$+ e(tinderi ca cele propu#e de ideea modului de producţie al comunic$rii ) Ka r$m.mpul comunic$rii @2B) Producţia de #en#uri nu e#te doar un coe.orma con#tituirii ei+ ideologic$) :ntreaga in.ormaţiei) Baudrillard concede economiei politice mar(i#te o coerenţ$ global$+ o omogenitate intern$ care interCic #$ reţinem unele elemente #eparate de altele+ dup$ tehnica bricola?ului+ proprie de e(emplu+ lui 'lthue#er) Dar acea#ta are şi un rever#0 coerenţa ma(im$ a teoriei mar(i#te nu poate admite+ .3( particulare ale lui) 'cea#ta :n#eamn$ reg.icient #imbolic al ideologieiP prin #tructura+ deCvoltarea şi modul de reproducere ea e#te ideolo%ie) Forma actual$ a mediilor şi teoria lor dominant$ :ntreţin un tip de #olidaritate+ care poate genera iluCii #trategice + toate :n#$ ne.t produ#e ale matricei ideologice a teoriei .ra#tructur$ conceptual$ a ace#tei teorii e#te ideologic #olidar$ cu practica dominant$+ cum era şi e#te :nc$ economia politic$ cla#ic$) Ka e#te echivalentul ace#tei economii politice burgheCe :n c.ne compact$+ dar .

icareB+ :n care me#a?ul e #tructurat de cod şi determinat de conte(t+ .iec$rui din ace#te elemente core#punC.icare ! me#a? ! decodi. comunic$rii) "ocmai acea#t$ .el vectoriCat :ntr!un #ingur #en#+ de la emiţ$tor la receptorP dac$ şi cel din urm$ poate deveni+ la r.nd .ormaliCeCe un dat empiric+ .ic$+ deoarece ea urm$reşte regula de metod$0 de#compunerea obiectului :n elementele lui #imple) De .ndul lui+ emiţ$tor+ #chema #e reproduce+ comunicarea put.$c.icaţiilor) Orice proce# de comunicare e#te a#t.i :ntotdeauna redu#$ la acea#t$ unitate #impl$ :n care cei doi termeni polari nu #e #chimb$) 'cea#t$ #tructur$ #e con#ider$ obiectiv$ şi ştiinţi.undeaC$ pe acelaşi arbitrar ca .3.ndu!i o .el iau naştere categoriile ideologice prin care #e di#cut$ un anumit tip de raport #ocial+ şi anume acelea :n care cineva vorbeşte şi altul nu vorbeşte+ #au unul alege codul iar cel$lalt are #ingura libertate de a i #e #upune #au de a #e abţine) 'cea#t$ #tructur$ #e .nd ab#tracţie de evidenţ$ şi de realitatea vieţiiP a#t.atic$ etcB+ e(prim$ acea#t$ matrice a modului producţiei #emni.erenţial$+ poetic$+ .ic$ @re.orm$ dominant$ @matriceBtrebuie #upu#$ criticii) >odelul .apt+ ea #e mulţumeşte #$ .ormulat de <a=ob#on @prin analogie cu cel al lui %hannonB+ av.uncţie #peci.nd ca unitate elementar$ #ecvenţa Kmiţ$tor ! me#a? ! receptor @Codi.

acela al #emni.icaţiei0 doi termeni #unt .

el #$ dea+ ca un model :n mic+ un reCumat per.ormul$ de baC$ a comunic$rii reuşeşte a#t.ic$ introduce un model de #imulare a comunic$rii din care #unt e(clu#e cu totul reciprocitatea+ antagoni#mul partenerilor+ #au ambivalenţa #chimbului lor) Ceea ce circul$+ de .apt e terori#mul codului 0 Codul devine :n acea#t$ #chem$ directoare #ingura in#tanţ$ care vorbeşte+ care intr$ :n #chimburi cu el :n#uşi şi #e reproduce prin di#ocierea celor doi termeni şi univocitatea))) me#a?ului) 'cea#t$ .e) De aici+ pretin#a #a ştiinţi.icatorului şi decodi.icial iColaţi şi arti.ace MvaloareaM plin$ şi autonomiCat$ a me#a?ului @de .ormaţia+ conţinutul #en#ului pre#upu# liCibil şi univoc) "ocmai codul garanteaC$ acea#t$ univocitate şi+ prin acea#ta+ :n#eşi poCiţiile #eparate @Mre#pectiveMB ale codi.ormula are o coerenţ$ .ormaliCare ?a=ob#onian$ are ca #cop evitarea ace#tei cata#tro.icitateP ceea ce o :ntemeiaC$ de .apt+ valoarea de #chimbB) 'cea#t$ con#trucţie ştiinţi.icatorului) "otul are leg$tur$0 .apt+ e#te in. aşa cum ab#tracţia codului+ raţionalitatea .ect al #chimbului #ocial tel .3+ arti.icial reuniţi printr!un conţinut obiectiv numit me#a?) &u e(i#t$ o relaţie reciproc$+ nici preCenţa :ntr!unui a celuilalt din cei doi termeni+ deoarece ei #e determin$ :n relaţia lor prin me#a? şi cod+ MintermediumM care!i menţine pe cei doi :ntr!o #ituaţie respectivă @codul e#te acela care!i ţine pe cei doi Mla re#pectMB+ la di#tanţ$ unul de altul+ di#tanţ$ care #ati#.ormal$ care o garanteaC$ ca #ingura #chem$ a comunic$rii po#ibile @8B) 'ce#tui model+ dac$ :i ad$ug$m o relaţie ambivalenţ$+ totul #e n$ruie) Deoarece nu e(i#t$ un cod al ambivalenţei) :ntreaga .u6il est.

uncţional$ şi tehnic$+ a .icat!#igni.ormaţiei @2B) O critic$ a mediilor+ ca urmare+ nu va .ormei lor #ociale) Ea limit$+ va trebui #$ di#par$ concepul de medium @ca #i#tem autonom regiCat de un codBP #chimbul autentic reciproc nu are nevoie de un intermediar) Formula lui >cEuhan+ Medium is message.el de model nuclear teoriei comunic$rii+ iar arbitrarul #emnului @acea#t$ #chem$ teoretic$ a repre#iunii #en#uluiB :şi dob.ormularea lui Ben?amin+ o oper$ de art$ trece prin reproductibilita#tea #a :ntr!un #tadiu politic + .aptului diver# ) Prelu. nu!şi va mai avea nici ea ro#t+ :ntruc.31 .icaţiei @cu ab#tracţiile ei0 #igni.orţat$ şi terori#mul #epar$rii :l regiCeaC$) 'şa #e produce obiectivitatea ştiinţei @9B) "eoria #emni.orm$rilor impu#e de medii #e re.ormal$ a categoriilor de .icaţiilorB ca #tructur$ tehnologic$) Baudrillard numeşte acea#ta ideali#m tehnologic ) Dn e(emplu intere#ant al tran#.er$ la #chimbarea #tatutului ontologic al .ormei lor operaţionale+ care nu e#te dec.i o #impl$ analiC$ ideologic$ + ci va impune anularea #tructurii lor actuale+ .icaţie c$reia nu!i #cap$ nici un evenimentP ace#ta e mecani#mul+ :n genere+ nu al tran#miterii ştirilor + ci al impunerii modelelor ) %ub regimul mediilor are lor o depla#are .t ea e(prima tocmai tran#.apt diver# şi de politic şi a #epar$rii lor tradiţionale+ :n vederea :nglob$rii #au #ub#um$rii .aptul diver# :şi #chimb$ prin reproducerea #a mediatic$ #tatutulP din categorie paralel$ @#coa#$ din almanahuri #au cronici populareB el devine #i#tem total de interpretare mitologic$+ reţea de modele de #emni.ndeşte :ntreaga anvergur$ politic$ şi ideologic$ :n arbitrarul #chemei teoretice a comunic$rii şi in.erul #en#ului a#upra mediului @:n#tr$inarea #emni.icant etc)B #erveşte a#t.t o e(pre#ie a .nd .

B) .codului general @.

orm$ local$ + #pontan$+ #ingular$ şi imediat$) %e impune+ dup$ Baudrillard+ ca unic remediu la ace#ta #ituaţie+ o de#tructurare a mediilor :n calitatea lor actual$ de #i#teme ale non!comunic$rii) &ote *) 9) .ue du signe.ue de 'economie politi.abricantul şi utiliCatorul te(tului+ :ntre proprietarul lui şi clientul lui+ :ntre autorul lui şi lectorul lui) 'ce#t lector e aruncat :ntr!un gen de lenevie+ de intranCitivitate #au de #erio#0 :n loc de a #e ?uca el :n#uşi+ de a accede deplin 5a #emni.enomenolog contemporan) Kl #e opune non!reciprocit$ţii şi linearit$ţii+ pe care o acuCa R) Barthe# :n literatur$0 Eiteratura noa#tr$ e marcat$ de divorţul nemilo# :ntre . Jallimard+ Pari#+ 1672+ p) 201) .t un re.audrillard2 /our une criti.erendum ) Dnul din parteneri e redu# la #tatutul permanent de con#umator+ nu de primitor+ de apropriator al unei valori individualiCante) Comunicarea devine o #impl$ con#umare de produ#e şi me#a?e + in#tituit$ de o relaţie ab#tract$+ care neutraliCeaC$ orice .ne dec.t libertatea pauper$ de a primi #au re#pinge te(tulP lectura nu mai e#te dec.icaţii ))) lui nu!i r$m.33 >odelul propu# de autor prin economia politic$ critic$ a #emnului e#te acela+ cum am #pu#+ al co!particip$rii+ al reciprocit$ţii+ al :mp$rt$şirii #en#ului+ cum #e va e(prima un .

220!221) 9)7bidem.) . p) 220) 8)7bidem. p) 222) 2)>e3) .)7bidem. p) 21. p.100 2)7bidem.

ELORGA .rumo#+ al ideii de natur$ organiCat$B) 5n aceeaşi direcţie va merge FichteP pe baCa decon#trucţiei ideali#mului dogmatic #ubiacent meta.iCicilor tradiţionale care .ormularea per#pectivei =antiene la nivelul teoriilor contemporane ale limba?ului şi comunic$rii) Oant :n#uşi a indicat acea#t$ tran#.lecţiei care #$ permit$ interogaţia a#upra condiţiilor acordului #ubiecţilor @:n ?urul unui obiect .iCicii+ care voia+ prin .ormare viitoare prin trecerea de la !ritica ra iunii pure la !ritica puterii de .o#t :nţele# ca .undamental acela al comunic$rii @1B) Dup$ Fichte+ Hegel pare c$ a obnubilat ace#t oriCont+ a :nchi# drumul iniţiat de Oant) Dup$ cum con#ider$ Heidegger+ Hegel e#te punctul #uprem al evoluţiei meta. Prin decon#trucţia iluCiei tran#cendentale din prima !ritică @a po#ibilit$ţii unei cunoaşteri a lucrului :n #ine + care dep$şeşte limitele e(perienţei po#ibile :n care doar #unt con#truite obiectele ca obiecte ale cunoaşteriiB+ Oant a preg$tit calea+ a indicat #paţiul unor re.$ceau din KD centrul oric$rei realit$ţi+ autorul Doctrinei ştiin ei @1769B reg$#eşte condiţiile inter#ubiectivit$ţii care .EORIA CONCERSA:IEI De la calea ideilor la calea cuvintelor + iat$+ pe #curt+ .udecată.ac po#ibil$ ideea de moral$ şi de ?u#tiţie) 5ar+ ace#t oriCont nou a .+) $E LA GCALEA I$EILORG LA GCALEA CUCIN.iind :n mod .

t #e :ncearc$ #$ #e trateCe ştiinţi.nd cei şa#e ingredienţi ai oric$rei comunic$ri şi+ core#punC$tor+ .ormula acea#ta :n mod tranşant0 cu c.$cut :nc$ un pa# #pre :n#tr$inarea ideii de comunicare de inter#ubiectivitatea uman$0 comunicarea uman$ e identi.iind a#t.ic+ şi acea#ta prin eliminarea conştiinţei) %emiotica şi lingvi#tica au :ntreţinut acea#t$ iluCie+ dup$ care orice comunicare con#t$ :n tran#miterea unui me#a? dup$ un cod determinat+ iar tot ace#t lucru aparţine ca obiect de cercetare e(clu#iv ştiinţei) >odelul lui <a=ob#on ad$uga ace#tei abord$ri iluCia completitudinii+ enumer.ic+ .ac$ raţional$ :ntreaga realitate şi #$ realiCeCe toat$ raţiunea @dup$ celebra .el :ndep$rtat$ de di#cur#ul .ndi comunicarea inter#ubiectiv$) 5n m$#ura :n care ştiinţele comunic$rii :l urmeaC$ pe Hegel+ lor le lip#eşte obiectul) "h) 'dorno .uncţiile e#enţiale ale limba?ului) Ca şi modelul lui %hannon+ teoria lui <a=ob#on avea caracterul unei prime idealiC$ri a unui proce# de e(trem$ comple(itate şi+ ca orice idealiCare iniţial$ din ştiinţ$+ ea permitea tratarea omogen$ a tuturor .102 proiectul ei de raţionaliCare #$ .mp al .el orice po#ibilitate de a g.ic comunicarea+ cu at.ormul$ hegelian$0 tot ceea ce e#te real e#te raţional şi tot ceea ce e#te real e#te raţionalB) Prin Hegel+ #!ar bloca a#t.nd metoda ştiinţelor+ credea c$ #e poate trata comunicarea integralmente ştiinţi.eed!bac=+ redundanţ$+ autoreglare+ homeo#taC$ au devenit concepte de baC$ :n toate ştiinţele omului) Prin ace#ta şi ace#t ultim c.icat$ @#au #upu#$ aceluiaşi mecani#mB cu un di#poCitiv de comunicare :ntre maşini capabile de a tran#mite şi interpreta ordine) Conceptele ei #uplimentare + .enomenelor de comunicare+ redu#e la ceva elementar + de acelaşi nivel de e(i#tenţ$+ .$r$ a lua :n #eam$ natura lor particular$+ individualiCant$) Prin contribuţia ciberneticii #!a .t acea#ta di#pare) %tructurali#mul+ imit.ilo#o.

ormaţia e#te #u#ceptibil$ de calcul ! #e poate a#t.uCul teoretic al realiC$rilor ştiinţelor comunic$riiB+ .108 cunoaşterii putea a#pira la matematiCarea integral$) %chema ace#tui argument era urm$toarea0 ! comunicarea e#te in.ic$ :n care nu #e mai elimin$ contribuţiile ştiinţelor in.ndirii comunic$rii p.ndu!#e o per#pectiv$ teoretic!.uncţie a limbii de#cri#$ de <a=ob#on şi care!i .er$ programele teoriei conver#aţiei ) Cu .ormaţie ! in.iind tema .ilo#o.ondatoare a ştiinţelor umane+ şi ace#tea vor urma calea regal$ a ştiinţelor naturii) %e poate reCi#ta unei a#emenea tendinţe+ .ie prin critica raţiunii in#trumentale @*coala de la Fran=.n$ la nivelul condiţiilor ei de po#ibilitate o o.ormul$rilor lui+ Roland Barthe# #punea0 Conver#aţia e#te unul dintre acele obiecte care aduc o provocare di#cret$ la adre#a ştiinţei :ntruc.ice) Ka mobiliCeaC$+ :n primul r.ormaţiei şi comunic$rii+ ci #e articuleaC$ :ntr!o viCiune nereducţioni#t$) O direcţie po#ibil$ a reg.ineţea .ormal$ ) Conver#aţia pare c$ introduce un ecran de barare a tentativelor ştiinţi.t #unt a#i#tematice şi :şi trag valoarea+ dac$ am putea #pune+ din moliciunea .el concepe o modelare matematic$ integral$ a c.ie prin retematiCarea ideii :n#$şi de comunicare+ prin elucidarea condiţiilor de po#ibilitate ale intercomprehen#iunii :n cadrul #ituaţiilor de comunicare+ prin acea#ta obţin.nd+ acea .urtB+ #ubiacent$ proiectului integral al mecaniC$rii naturii şi al matematiC$rii cunoaşterii @şi+ core#punC$tor+ re.mpului comunic$rii ! comunicarea .

:ncurcau pe toţi teoreticienii+ .uncţia .atic$+ cea

109

centrat$ pe canalul de comunicare şi di#tor#iunile ace#tuia) Fr)Berthet #cria0 :ntr!un anumit #en#+ .uncţia .atic$ e#te conver#aţia prin e(celenţ$)))Dac$ obiectul .uncţiei .atice e#te contactul #au accentuarea lui+ pe #curt dac$ ceea ce e viCat e#te leg$tura #ocial$ ca atare @#tabilirea ca şi veri.icarea ei+ condiţia ei de e(i#tenţ$ ca şi con#olidarea eiB+ atunci toate celelalte obiective ale #chimbului de cuvinte nu #unt dec;t #ecundare+ iar a vorbi nu mai :n#eamn$ a #chimba in.ormaţii+ ci a #tabili po#ibilitatea #chimbului @2B) 'cea#t$ orientare a #tudierii comunic$rii #e reg$#eşte la Oant+ at;t :n !ritica puterii de ;udecată, c;t şi :n Antropologia #a) Ceea ce va trebui #$ ghideCe conver#aţia nu e#te pur şi #implu o anume pl$cere #ocial$+ ci a#emenea principii care+ :n momentul :n care oamenii #chimb$ .recvent g;nduri cu cei care!i :ncon?ur$+ trebuie #$ #ervea#c$ drept condiţie re#trictiv$ a libert$ţii lor #Antropologie&. "ocmai :n ace#te cadre principiale #e :n#crie teoria logic$ a conver#aţiei a lui Paul Jrice) @ Eogic and Conver#ation + 1672B) "eoria #a intenţioneaC$ #$ dega?eCe principiile care preCideaC$ orice comunicare+ pe baCa .ormul$rii cadrului a priori implicit al ace#teia prin analiCa conver#aţiei+ a inve#tig$rii condiţiilor ei de e(i#tenţ$ şi adecvare) 'ce#te condiţii @ ma(ime ale acţiunii comunicaţionale B+ care #e aplic$ conver#aţiei :n #ine + indi.erent de tema ei+ #unt .ormulate ca principii ale comunic$rii+ pornind de la pre#upoCiţia c$ e(i#t$ o cone(iune #ub#tanţial$ :ntre #tructura conver#aţiei şi natura di#cur#ului :n genere) >a(imele conver#aţiei vor avea a#t.el de!a .ace direct cu tr$#$turile generale ale di#cur#ului ) 'ce#te ma(ime #unt .ormulate pornind de la un principiu general+ PR5&C5P5DE COOPKR]R550 Contribuţia ta la conver#aţie trebuie #$ core#pund$

102

cu ceea ce #e cere din partea ta+ cu #tadiul atin# de conver#aţie+ cu #copul #au direcţia acceptat$ a di#cuţiei :n care eşti anga?at ) 'ce#ta e#te un .el de tran#cendental al comunic$rii+ :n #en#ul c$ dac$ ai acceptat #$ conver#eCi+ ai admi# tacit un principiu normativ şi etic prin care te anga?eCi #$ #upui orice di.erend argumentelor menite #$ realiCeCe un con#en#) 'ce#t principiu are :n comun cu #ituaţia ideal$ a comunic$rii a lui Haberma# natura contra.actual$ şi regulativ$ @ cu alte cuvinte+ el nu #e re.er$+ nu de#crie o #tare real$+ ci una doar po#ibil$+ din care ar decurge :n#$+ dac$ #!ar realiCa+ o #erie de con#ecinţe cu valoare de normeB) Principiul de cooperare al lui Jrice conduce la .ormularea ma(imelor conver#aţiei+ trec;nd .aptul conver#aţiei prin .iltrul categoriilor =antiene @e(pre#ii ale po#ibilit$ţii e(perienţei :n genereBP ace#te categorii devin condiţii pentru ca acel implicit preCent :n orice practic$ a comunic$rii+ care nu poate .i elucidat #i#tematic de nici un cod a priori+ #$ nu violeCe principiul cooper$rii) >a(imele C'&"5"]W55 #e re.er$ la m$#ura #au cantitatea in.ormaţiei de re#pectat :ntr!o conver#aţieP cele ale C'E5"]W55 invit$ la veridicitate şi adev$rul #u#ţinerilorP cele ale RKE'W5K5+ care #e reduc la o #ingur$ ma(im$ @ .ii relevant\ B #e re.er$ la #ituaţia partenerilor :n cadrul conver#aţieiP cele ale >OD'E5"]W55+ :ţi cer #$ .i clar şi preci#) "oate ace#te ma(ime organiCeaC$ nucleul potenţial al comunic$rii) Kle induc acel caracter re.le(iv al teoriei comunic$riiP ele repreCint$ nu doar o e(empli.icare in concreto a

categoriilor lui Oant+ ci un nou mod de a le re:nve#ti cu #emni.icaţii şi .uncţii+ de a le ?u#ti.ica rolul de condiţii de po#ibilitate ale oric$rei e(perienţe) Eu;nd conver#aţia ca nucleu paradigmatic al

10,

activit$ţii de comunicare+ teoria nu poate evita o dimen#iune meta.iCic$+ acea dimen#iune pe care teoriile ştiinţi.ice anterioare ale comunic$rii doreau e(plicit #!o #uprime) O a#emenea meta.iCic$ a conver#aţiei e propu#$ de Rom Harre @ >ind a# a %ocial Formation + 16-,B+ ca un program care #$ #u#ţin$ noi domenii de cercetare :n p#ihologie+ antropologie+ ştiinţele cogniţiei etc) >eta.iCica ştiinţei e#te :nţelea#$ de Harre ca repreCent;nd mulţimea de#chi#$ a #upoCiţiilor de baC$ care controleaC$ practica teoretic$ şi empiric$ a comunit$ţii oamenilor de ştiinţ$ ) Dac$ vom lua caCul p#ihologiei moderne+ e(perimentale+ acea#ta #! a deCvoltat pe aceeaşi #chem$ meta.iCic$ proprie ştiinţelor .iCice cla#ice0 oamenii #unt con#ideraţi lucruri intern comple(e+ localiCate :n #paţiu şi timp+ #paţiu!timpul lui Kuclid şi &e3ton) Dac$ comple(itatea intern$ a oamenilor!lucruri poate .i de#cri#$ complet :n termenii conceptelor ştiinţelor .iCice #au dac$ #unt nece#are anumite concepte mentali#te #uplimentare+ acea#ta e o problem$ intern$ a ace#tui cadru general de idei) Dn e.ect al accept$rii necritice a ace#tei meta.iCici e#te acela de a ne direcţiona atenţia a#upra mecani#melor cauCale interne+ .iCiologice #au cognitive+ humeene #au generative) Con#tr;ngerile #ociale a#upra g;ndirii+ #imţirii+ intenţiilor #au acţiunilor apar ca ane(e ce pot .i eliminate prin metodologia e(periment$rii individuali#te şi con#iderate cu #tatutul de condiţii ceteris paribus8 @8B) 'cea#t$ #chem$ meta.iCic$ de #orginte

carteCian$ nu e#te adecvat$ conceperii teoretice a limba?ului uman) %$ lu$m+ de e(emplu+ conver#aţia din cadrul unei comunit$ţi de vorbitori+ #au conver#aţia de.init$ ca un ?oc 3ittgen#teinian de .

:n acea#t$ #chem$ nu intere#eaC$ locul :n #en# .ice #au de calendar+ deoarece conţine in.orm$ de viaţ$ #form of life&.iCic+ ci inde(ical al participanţilor+ ireductibil la re.i recuno#cut$ ca o .el dup$ cum perechea cauC$!e.iCic$ e con#tituit$ prin interacţiunile cauCale dintre obiecte intern comple(e diver# localiCate #paţio!temporal) Eumea p#iho!#ocial$ #e mani.i indu# de numele proprii ale re.e#t$ri ale actelor de vorbire #au ale acţiunilor complementare) Perechea intenţie!:nţelegere e cimentat$ #emantic :n lumea conver#aţional$+ la .ormaţii de#pre #ituaţia conver#anţilor neepuiCabil$ re.iCic$) %paţiul p#ihologic nu e #tructurat dup$ #chema euclidian$P el+ :n primul r.nd+ nu e iCotrop @nu toate direcţiile pornind dintr!un punct #unt .icaţi prin inde(icali @ eu şi tu B+ al c$ror #en# nu poate .ect e#te cimentat$ .erinţele geogra.erenţilor) Eumea acea#ta e con#tituit$ de actele de vorbire ale comunit$ţii :n care #e realiCeaC$ o conver#aţie+ reglat$ de un #i#tem de convenţii @inteligibilitatea+ #inceritatea+ relatarea unor anecdote intere#ante etcB) Paralela :ntre ontologia ne3tonian$ şi comunitatea conver#aţional$ poate .i e(tin#$ şi la a#pectele temporale) Eumea conver#aţional$ e creat$ de o #tructur$ relaţional$ interper#onal$ a actelor de vorbire @şi alte #ituaţii #imboliceB şi :nţelegerea lor) :ntr!o a#emenea lume #t$rile intenţionale @intenţiile de a vorbi #au acţionaB nu #unt con#iderate #t$ri interne ci ele trebuie con#truite public :n #en# 3ittgen#teinian+ iar opiniile cu privire la intenţiile vorbitorului vor .i :nţele#e ca mani.e#t$ printr!o reţea de oameni a.107 limba? + adic$ utiliCarea vorbirii co!e(ten#iv$ unei activit$ţi ca o practic$ ce poate .laţi :ntr!o ordine #ocial$) Oamenii #unt identi.iCic ca operaţie a unor mecani#me generative din lumea .erenţial) Eumea .

erenţiale de a vorbi @#au de a t$ceaB) Kl nu e#te nici omogen @identic pe#te totBP :n unele #ociet$ţi+ de e(emplu+ anumite mani.e#t$ri şi acţiuni lingvi#tice #unt reCervate unor anumiţi oameni0 nu poţi+ de e(emplu+ admone#ta copiii altor per#oane) 'lt.10- echivalenteB+ indi.aţ$ de mentali#mul .$r$ dreptul de a vorbi @:n unele comunit$ţi+ copiii+ :n altele+ unii clerici etcB) 'cea#t$ meta.el #pu#+ #paţiul p#ihologic e curb + curbura #a .erenţa ontologic$ a lumii conver#aţionale .iec$ruia dintre ei) 'ctele de vorbire con#tituie o parte a unei #tructuri intenţionale @:n #en#ul lui <ohn %earleB+ interper#onale+ publice şi colective) Eocul lor :n ^ .iCic #paţio!temporal şi .iei tradiţionale0 5ndependenţa ontologic$ a conver#aţiei ca o #tructur$ intenţional$ public$ #au colectiv$ e#te cerut$ de po#ibilitatea de a e(i#ta propriet$ţi #tructurale ale conver#aţiei care nu #unt reductibile la #t$rile interne ale vorbitorilor) K(i#t$ #u.iind determinat$ de o ordine moral$ a comunit$ţii conver#aţionale) Eocurile vide #unt oameni t$cuţi .ilo#o.iCic$ a conver#aţiei indic$ di.aţ$ de univer#ul .i produ#$ cu propriet$ţile cognitive ale raţionalit$ţii etc+ independent de intenţiile #au operaţiile cognitive ale membrilor individuali ) %au+ aşa cum au ar$tat cercet$rile lui I)B)Pearce şi A)K)Cronen+ #tabilitatea unei relaţii intime poate #$ depind$ de propriet$ţi ale conver#aţiei neintenţionate de vreunul dintre participanţi şi opace .erent la tran#laţii #au rotaţiiP el e #tructurat prin drepturi+ obligaţii+ datorii di.iciente doveCi pentru e(i#tenţa unor propriet$ţi conver#aţionale care nu #unt con?uncţii ale propriet$ţilor actelor de vorbire individuale) O conver#aţie poate .

ontologia conver#aţiei #e opune imaginii meta.ormanţe publice #unt .iCicii cla#ice a per#oanelor ca mecani#me intern comple(e ale c$ror per.

inale ale individuale @9B) #t$rilor cognitive/a.nd #en# doar :n acord cu convenţiile #ociale) K(i#t$ multe c$i urmate pentru a recon#trui ace#t drum+ pentru a reg$#i comple(itatea P%5HOEOJ5C] a indiviCilor) 'ce#tea nu #unt cele ale p#ihologiei #ubiectivi#te #au ale celei obiectivi#te @behaviori#teB tradiţionale+ cu opoCiţia celor dou$ lumi0 lumea intern$ #ubiectiv$ şi lumea e(tern$ obiectiv$) Dintre ace#te c$i care porne#c de la conver#aţia public$ pentru a a?unge la con#tituirea prin apropriere a unor calit$ţi per#onale cele mai importante #unt0 modelele gramaticale+ repertoriul de epi#oade e(emplare+ mulţimea convenţiilor di#cur#ului şi ordinea conceptelor interpretative) 'ce#te drumuri ne pot o.i+ dup$ Harre+ aceea c$+ dac$ #ociet$ţile şi ?ocurile de limba? di.106 produ#e!.erite etape ale evoluţiei eiP dac$ acea#t$ .icabile şi comunicabile) >orala epi#temologic$ a noii per#pective a#upra con#trucţiei #ociale a minţilor ar .nduri şi intenţii+ dar #pu#ele lor av.el vor di.$r$ g.eri o alt$ e(plicaţie a organiC$rii :n minţi individuale + cu propriet$ţi cla#i.erit$ de .i relativiCat$+ dac$ vom lua :n con#iderare tipul invarianţilor pe care!i caut$ ştiinţa .iCicii :n di.erite #ituaţii de mediu) Ka va .er$+ la .i+ de a#emenea+ total di.eri şi minţile ale c$ror #tructuri #unt modelate dup$ tr$#$turile mediilor #ocio!lingvi#tice) P#ihologia devine :n#$ atunci+ ca şi biologia+ o ştiinţ$ ce recunoaşte o diver#itate de organi#me :nţele#e ca #oluţii la problemele menţinerii vieţii :n di.ective Cum #e a?unge :n#$ de la #tructurile #ociale şi ordinea moral$ @di.enomenelor particulare) ConcluCia acea#ta a lui Harre ar putea .iCic$+ ştiinţ$ care caut$ univer#ali #ubiacenţi :n diver#itatea .erenţierea drepturilorB la capacitatea unor indiviCi luaţi iColaţiL Pentru c$ nu ne putem :nchipui un trib compu# de oameni care #unt doar F5U5OEOJ5C complecşi+ vorbind #pontan .

cit.110 concluCie era valabil$ pentru invarianţii de tipul legilor cla#ice+ ea nu mai e#te valabil$ pentru invarianţii organiC$rii şi ai auto!devenirii pe care :i caut$ .lne#c şi :n concepţiile lor de#pre natura ultim$ a realului) &ote 1) 1) 2) 2) AeCi 9)EM) . p) -7!-A>ust2 9)EM) .nd mai degrab$ lumi po#ibile+ organiC$ri comple(!#tructurate+ ştiinţele naturii şi ştiinţele omului #e :nt.esnier2 op.erenţiaC$ ontologic ştiinţele viului şi ale comportamentului de ştiinţele naturii ..+ Dordrecht+ 16-. >) 34 R) <arre2 >ind a# a %ocial Formation+ :n <) >argoli#+ -elativism and the (uman $ciences.esnier2 Pour une communication #an# concept+ Re#eau(+ nr) 9.!97+ 1661+ :n D) Bougnou( @ed)B+ op..+ p) 61 5bidem+ p)69 .iCica :n unele dintre teoriile ei actuale+ şi care nu mai di.iCice+ ci le aduc #ub aceeaşi idee!tem$ a principiilor #au #tructurilor generative) 5nve#tig. >) &i?ho. cit.

ia comunic$rii preCentarea ace#tui nivel al tematiC$rii comunic$rii) 5n .1) MO$ELUL $IALO0AL AL COMUNICĂRII Franci# <acNue# a propu# o alt$ per#pectiv$ di#ciplinar$ capabil$ #$ o.ie :şi con#ider$ obiectul nu ca pe un #implu domeniu ce trebuie modelat prin de#crieri şi e(plicaţii .ilo#o.ond+ .ilo#o.ia contemporan$ nu mai e#te un di#cur# direct a#upra unui obiect #au o raportare ingenu$ la el+ ci e#te .ilo#o.ere un model mai comple( al comunic$rii ! antropologia) 'şa cum ar$ta A) "onoiu #Omul dialogal.ie mediat de alte repreCent$ri şi interpret$ri teoretice+ .er$ :n$lţimea teoretic$ de la care trebuie privite diver#ele elabor$ri #au modele teoretice pe baCa altor di#cipline şi+ :n acelaşi timp+ mi?loceşte trecerea la .ormeaC$ şi #e e(ercit$ omul dialogal @1B) Proiectul unei antropologii relaţionale o.e#t$ a#t$Ci :n multe di#cipline+ care nu au direct ca tem$ omul+ o voinţ$ de re!antropologiCare) 'cea#t$ per#pectiv$ antropologic$ generaliCat$ #e elaboreaC$ #ub #emnul priorit$ţii logice şi ontologice+ genetice şi #tructurale ! o prioritate de natura şi de t$ria Mtran#cendentaluluiM ! a relaţiei comunicaţionale0 #paţiul unde #e .ie+ traducearea problemei comunic$rii :ntr!un alt tip de di#cur#) Chiar dac$ modelele e(pu#e anterior pot #ervi doar ca e(erciţii de pedagogie e(perienţial$ a #piritului + ele trebuie #$ premearg$ :ntr!o lucrare de .uncţionale şi #tructurale+ ci ca . 1662B+ #e mani.

t cu tradiţia continental$ c.ineşte ca „o tranş$ de di#cur# produ#$ de cel puţin doi locutori+ :n care cel puţin unul dintre de#tinatari devine cel puţin odat$ locutor) '#um.ndul #$u+ vorbeşte şi a#cult$) Knunţ$rile dob.amiliariCat :ndelung at.t imaginar) :n toate ace#te caCuri auditorul!pacient nu devine şi locutor!agent) Prin contra#t+ şi :n termeni poCitivi+ dialogul #e de.ie o poate propune+ dintre di.n$ acum+ obţinute din per#pectiva altor di#cipline) O a#emenea #chem$ propune F)<acNue#+ autor .iind :n acelaşi timp şi ale demer#ului cercet$rii devin o #ur#$ şi un temei pentru #chemele categoriale ce!1 dep$şe#c+ .nd#c a#t.el o #tructur$ intern$ bivocal$+ care va e#tompa raportul inegal :nte protagonişti) 'pariţia unei #ituaţii inter.erenţial conceput ca un obiect teoretic obţinut la inter#ecţia mai multor c$i de atac+ mai multor genuri interne de abordare teoretic$) :n mod tradiţional+ dialogul #e opune monologului nu doar prin aceea c$ ultimul e produ# de o #ingur$ per#oan$+ ci şi prin aceea c$ orice monolog propun.eri+ dup$ F) <acNue#+ o #chem$ organiCatoare pentru a reevalua şi corecta reCultatele teoretice de p.mp de interogat :n vederea de#coperirii e(ponentului lui+ a condiţiilor de po#ibilitate+ care .iecare+ la r.iind univer#al aplicabile) De#chiderea #au puntea #pre .nd e(plicit #ituaţia de comunicare+ dialogul #e opune monologului din punct de vedere pragmatic prin caracterul rever#ibil al poCiţiilor celui care #e adre#eaC$ şi celui care r$#pundeP .nd totuşi un adre#ant ace#ta e pa#iv+ lip#eşte din #ituaţia comunicativ$ şi nu poate .t şi cu cercet$rile anglo!#a(one de tip analitic) 'ntropologia #a relaţional$ propune o teorie a dialogului re.112 un c.ilo#o.i evocat dec.ranceC .eritele ştiinţe + antropologia) Ka poate o.ra#tice marcat$ de preCenţa elementelor .

erinţei şi dimen#iunea re.erentului printr!un #chimb reciproc de in.i iColate prin ab#tracţie şi idealiCare) De e(emplu+ :n caCul momentului re.erenţial e#te+ dup$ <acNue#+ un gen aparte de di#cuţie care urm$reşte #tabilirea :n comun a unei propoCiţii de#tinate a identi.inalitatea e(tern$ a di#cuţiei+ rolurile de proponent şi oponent @2B) Dialogul re.erenţial comunicarea verbal$ e di#ociat$ de alte genuri de comunicare+ de #ituaţiile in#tituţionale ale locutorilor+ care regleaC$ dreptul la vorbire P #e elimin$ conotaţiile emoţionale+ ideologice etc+ :n vederea obţinerii viCei re.erenţial$ a dialogului ) >omentul re.erenţial al dialogului con#tituie piatra de :ncercare a con#en#ului con#truit :ntre parteneri) Cele dou$ dimen#iuni pot .ormaţie di#ponibil$ la parteneri) 'ce#t tip de dialog combin$ dimen#iunea dialogic$ a re.el .ica e(i#tenţa şi eventual unicitatea re.erentului+ re#pectate de ambii locutori) 'lte condiţii ce conduc la con#truirea con#en#ual$ a re.118 metalingvi#tice şi a .erinţei #e re.erenţiale nece#are con#en#ului) 'ce#t demer# e reglat de condiţiile nece#are p$#tr$rii pre#upoCiţiilor de e(i#tenţ$ şi unicitate a re.er$ la modalit$ţile enunţurilor @declarativ$+ problematic$ etcB+ la condiţiile de adev$r ale atitudinilor propoCiţionale @opinii+ credinţeB şi condiţiile de #ucce# ale actelor de vorbire) %e obţine a#t.ormelor interogative #emnaleaC$ dep$şirea unei #imple alternanţe de cuvinte+ cu permutarea locutorului şi auditorului+ incapabil$ #$ in#tituie un #paţiu interlocutiv ! cum e#te caCul altercaţiei) 5n #en# propriu+ dialogul cere o anumit$ convergenţ$ a enunţ$rilor :ntre ele şi #pre #copul urm$rit de c$tre interlocutori!parteneri care #chimb$ :ntre ei+ :n raport cu .

t #pre .erenţial ca un obiect intermediar :ntre un con#truct teoretic idealiCat şi un obiect al e(perienţei noa#tre de comunicare) Dar ace#t obiect sui generis poate conduce at.dialogul re.

ilo#o.erinţa di#cur#ului) 'dev$ratul #ubiect al di#cur#ului e#te :n#$şi in#tanţa relaţional$ care :l produce e.ormat) Pentru el+ e(i#t$ o di#tincţie .ic) Din punct de vedere tehnic0 comunicarea nu :n#eamn$ comunicativitatea unui #en# de?a .t e#te po#ibil+ #en#ul şi re.enomen de intercomprehen#iune+ pune o con#tr.t #$ #ub#tituie o #chem$ #ociologic$ #chemei poCitivi#te a lui %hannon) Obiecţia are at.ilo#o.t şi unul .erinţei+ pe care <acNue# :l e(plic$ prin condiţiile enumerate mai #u#) Con.ormat$+ :n po#e#ia unilateral$ a emiţ$torului şi tran#mi#$ .$cut ab#tracţie pe parcur#+ dar şi #pre .ormaţie+ a tran#mite un me#a?+ ci şi+ tocmai pentru c$ eşti :n relaţie interlocutiv$+ a pune :n comun+ pe c.iei) >odelul dialogului re.icaţiei) 'cea#ta nu e#te pre!.t un caracter tehnic c.nd :n #eam$ treptat şi interactiv di.119 realitatea empiric$ a comunic$rii+ relu.aptul c$ el n!a .eritele elemente ale comunic$rii de care am .ngere #tructural$ puternic$ :n con#tituirea #au crearea #emni.$cut dec.eri mediul pentru a de#coperi :n lucru marile categorii ale .undamental$ :ntre comunicativitate şi comunicabilitate0 prima e#te echivalent$ cu comunicarea!tran#mi#ie+ a doua cu comunicarea!participare) Relaţia interlocutiv$ nu e#te una e(terioar$ #en#ului comunicat + ea+ ca .erenţial permite re:nnoirea teoretic$ a abord$rii comunic$rii pe baCa unui concept ab#ent din modelele teoretice dominante ale comunic$rii @<a=ob#on ş)a)B+ şi anume+ relaţia interlocutiv$ + acel moment al punerii :n comun a #en#ului şi re.ilo#o.ic+ prin ob#ervarea modului :n care l!am con#truit+ a operaţiilor con#titutive şi :ncercarea de a le univer#aliCa) Cum am v$Cut+ un gen analog de obiect teoretic al comunic$rii+ conver#aţia lui Jrice+ ne poate o.ectiv) F)<acNue# :i reproşeaC$ lui Haberma# .orm ace#tui model+ a comunica nu :n#eamn$ numai a trimite o in.

ortului de convergenţ$ :ntre locutori+ şi nu voinţa lor care #! ar raporta la o norm$ a acţiunii :ntr!un e.undat$ pe dialog+ interrelaţia locutoare) Prin #ituaţia de vorbire+ enunţare @ in#tanţa de di#cur#MB are loc decentrarea + dep$şirea egocentri#mului) Aom .ndeşte identitatea per#onal$ nu prin conştiinţ$+ memorie+ #i#tem de repreCent$ri etc)+ci prin locul lui :n #i#temul de comunicare .icat+ unui de#tinatar) Relaţia interlocutiv$+ ca temei al producerii!#emni.112 prin canal+ codi.el cauCa e.uCa + acce#ul la individ ca per#oan$+ dar şi la inter#ubiectivitate+ la realitatea obiectiv$ :nţelea#$ nu ca un reCultat al unei deducţii ab#tracte pornind de la #tructurile Kului+ ci ca o con#trucţie comunicat$+ un e.erinţei+ e#te nucleul teoriei comunic$ri a lui F)<acNue#) De pe acea#t$ poCiţie+ care pune :n evidenţ$ elementele con#titutive ale comunic$rii+ acea#ta e#te :nţelea#$ teoretic ca un #i#tem auto! organiCat :n care enunţ$rile şi .ace din locul unei comptenţe comunicative şi al re#pon#abilit$ţii de a o e(ercita+ la limit$+ de a o re.uncţia lor interactiv$ #unt #upu#e totalit$ţii generate de relaţie) Aeritabil centru de gravitaţie al comunic$rii+ relaţia de interlocuţiune creaC$ in#tanţele per#onale ale enunţ$rii) 'cea#t$ relaţie e#te a#t.el vid$ de #emni.ect parţial con#truit prin comunicare @8B) Eocul tran#cendentalului =antian @condiţiile de po#ibilitateB :l ia acum competenţa comunicativ$) .icaţiei şi co!re.icaţie practic$) Pe temeiul modelului comunicaţional al relaţiei interlocutive #e poate e(plica in#tituirea Kului ca per#oan$ vorbitoare şi nu doar ca un #ubiect pur+ gata con#tituit+ originar) %ubiectul ! ca locutor ! #e con#tituie :n relaţia originar$ cu interlocutorul #$u) 5n#ul #e individualiCeaC$ ca per#oan$+ :şi dob.ort practic ! aşa cum #u#ţine Haberma#) 'cţiunea comunicativ$ a ace#tuia #e g$#eşte a#t.

inea#c$ nu printr!o realitate de #ub#tanţ$ #au printr!o .11.actor de identitate per#onal$) Prin condiţia relaţional$ con#titutiv$+ per#oana :şi dob.ic$rii mutuale a per#oanelor) Po#ibilitatea lui eu de a deveni şi un el @ ab#enţa per#oanei B e#te important$ pentru #ituarea adecvat$ a termenilor dialogului) 'cea#ta e#te matricea elementar$ a con#tituirii per#oanei :n conte(tul comunicaţional) Ka e#te #tructura comunicaţional$ a per#oanei @per#oanelorB) 'ce#t mod de g.ace po#ibil$ comunitatea individualit$ţilor @9B) F)<acNue# e(ploreaC$ modelul #$u al comunic$rii+ aşa cum vom vedea+ p.n$ la con#ecinţele lui epi#temologice @un nou concept al raţionalit$ţii comunicativeMB+ etice şi ontologice) .iec$rei individualit$ţi cu altele şi cu #ine) Fiinţa e#te ceea ce . Relaţia interlocutiv$ devine .ndeşte con#i#tenţa şi realitatea) Raportul cu altul precede e(perienţa de mine :n#umi) Din acea#t$ per#pectiv$ relaţional$+ unitatea #tructural$ de mare comple(itate numit$ per#oan$ devine reCultatul interacţiunii a trei poli ai comunic$rii0 eu+ tu + el0 con#trucţia identit$ţii eului empiric #e realiCeaC$ prin integrarea celor trei poli+ a celor trei valori de poCiţie ale actului de comunicare) %ubiectul poate :ncepe #$ #e de.ndire a individualit$ţii nu #e reduce doar la per#oane+ ci e#te general ontologic+ .er$ Fiinţ$+ temei al unit$ţii şi e(i#tenţei di.iind aplicabil tuturor individualit$ţilor concrete) %tructura comunicaţional$ e#te şi ceea ce con.eritelor e(i#tente+ natura ei determinativ$0 Fiinţa de#emneaC$ aici relaţia primordial$ a .uncţie de tran#cendenţ$+ ci prin acea#t$ capacitate tri! in#tanţial$) Per#oana a treia invocat$ aici+ acel el+ particip$ la ?ocul identi.

"otuşi+ ace#te implicaţii nu o.ic$ a comunic$rii :ntruc.er$ imediat o teorie .aC$ a cercet$rilor lui+ e(i#tau la <acNue# dou$ componente .t+ :n prima .ilo#o.

I .

.117 care cu greu ar .icate :ntr!o #inteC$ .1 9) C) .ica primatul relaţiei interlocutive) Or+ raportul dintre #emantic$ şi re.lecţie tran#cendental$ @analiC$ critic$ a condiţiilor de po#ibilitate a di#cur#uluiB) Pe de alt$ parte+ <acNue# preCint$ ideile #ale ca un reCultat al unei abord$ri logice+ :n tradiţia marilor logicieni cum au .lecţie tran#cendental$ n!a .i putut .ne+ 1662+ p) 262 2) 5bidem+p) 211!212 8) Fr) 9ac8ues2 Dialogi.onoiu2 op. >) 802 M M M .ilo#o.ic$) Pe de o parte+ modelul #$u nuclear+ ideea relaţiei interlocutive+ e#te obţinut oarecum :n tradiţia .onoiu2 Omul dialogal. -echerches logi.ic$ de an#amblu+coerent$) K#te oare o a#emenea arhitectur$ :n principiu po#ibil$+ #au ea e#te viciat$ de o contradicţie de baC$+ de eterogeneitatea categorial$ a argumentului logic şi a argumentului tran#cendentalL :n#eşi a#emenea interogaţii generate de concepţia lui <acNue# ne indic$ :n acea#ta una dintre cele mai #timulative re.nd printr!un gen de re.lecţii actuale a#upra limba?ului şi comunic$rii) Note 1) C) .ues sur le dialogue. Kditura Fundaţiei Culturale Rom. P)D)F) Pari#+ 1676+ p) 2.i uni.ilo#o.o#t elaborat :ntr!o arhitectur$ .o#t Frege şi "ar#=iP argumentarea logic$ şi con#trucţia unui model ab#tract al limbii ar ?u#ti. cit.ues.ilo#o.iei continentale+ =antiene :n primul r.

ci ea este mediată de teoriile şi repre:entările ştiin ifice. nu se mai constituie fără a-şi asuma un ori:ont filosofic imanent #critica presupo: iilor. până la a se distinge cu greu de operele filosofilor !A filosofiC această 8linie de univers8 a teoriilor ştiin ifice cunoaşte. abstrac iilor. adesea el @nsuşiC 8formali:at8 ca metateorie. pentru ca. Acest drum a fost parcurs.ustifică şi ordinea @n care le-am e=pus&.11- Am consacrat o sec iune atât de amplă. de la 8fi:ică. de intrarea e=plicită @ntr-un alt registru al interoga iei şi construc iei. aceste teorii ale informa iei şi comunicării manifestă @n dinamica lor un traseu conceptual propriu oricărei ramuri de cunoaştereC aceasta debutea:ă cu o inten ie 8po:itivistă8. de fi:ică. la 8nu e=istă fi:ică fără metafi:ică8 #Einstein&. interoga ii asupra 8formei lor teoretice8. #şi aceasta . modelelor teoretice ale comunicări din două motiveC mai @ntâi. de prim nivel a unor domenii ale lumii sau e=perien ei umane. de e=emplu. treptat. Acelaşi drum e ilustrat de traseul de la 8tehnologia transmiterii informa iei8 la 8metafi:ica modelului rela iei interlocutive8. @n ultimele ei repre:entări. printr-o reac ie manifestă @mpotriva intru:iunilor filosofiei. conceptelor etc&. @ntr-un curs de filosofia comunicării. devin tot mai 8metafi:ice8. Densitatea filosofică internă a unei discipline sau model teoretic n-o transformă cu totul @ntr-o filosofic /entru acest lucru este nevoie de depăşirea unui prag. acestea 8se @ncarcă8 filosofic. metodelor. asupra condi iilor lor de posibilitate< teoriile sau modelele devin self-refle=ive. fereşte-te de metafi:icăD8 #)eAton&. pe măsura complicării lor structurale #pentru a da seama mai adecvat de comple=itatea reală a obiectului&. datorită faptului că filosofia contemporană nu mai este o cercetare de primă instan ă. . adesea constituindu-se printr-o critică a acestora #refle=ivă sau de distan are&< @n al doilea rând.

După 'ianu. de a re@nvesti cu o nouă semnifica ie filosofică schemele conceptuale ale 17%O$O17E7 /E-E)7$. ca o propedeutică necesară @ncercărilor de a ridica la puterea filosoficului e=perien a comple=ă a comunicării. /entru aceste motive am selectat @n sec iunea a doua a cursului câteva dintre e=plorările filosofice ale 8culturii comunica ionale8. $ec iunea de până acum s-a dorit nu o pre:entare 8po:itivistă8 a modelelor teoretice ale comunicării. Acea formă a culturii e 8datoare8 cu reformularea sistemului marilor categorii ce conduc procesul @n elegerii ra ionale a e=perien ei umane ca totalitate. literatura etc& trebuie să se adâncească refle=iv până la nivelul corela iilor categoriale ce definesc structura lumii şi posibilitatea e=perien ierii ei. aceasta @nseamnă că acea formă de cultură #ştiin ele naturii. ci o critică a ra iunii comunicative.116 /entru a formula acest 8prag8 vom cita spusele lui "udor 'ianuC 8Ori de câte ori o formă a culturii devine dominantă. ea trebuie să-şi asume responsabilitatea filosofică8. .

M .

le(iv$ + cercetare a condiţiilor de po#ibilitate ale e(perienţei şi ale obiectelor e(perienţei+ cercetare care :şi determin$ şi propria #a po#ibilitate @ :şi conţine temeiul B+ valoarea şi :ntinderea demer#ului ei) Preocupat e#enţialmente #$ #tabileac$ acele condiţii care .ilo#o.ilo#o.ilo#o.iCici viitoare care #e va :n.%KCW5D&K' 55) F5EO%OF55EK CO>D&5C]R55 1) CO>D&5C'RK' ! K[PKR5K&W] FO&D'"O'RK ' F5EO%OF5K5 CO&"K>POR'&K :n !ritica ra iunii pure Oant a .ilo#o. Oant a .ic al #ecolului @:nc$ alB .iei modelului =antian+ cel puţin :n privinţa .i(at pragul critic al re.ac po#ibil$ cunoaşterea obiectiv$+ deci care ne pot a#igura acce#ul la obiecte + la lumea tran##ubiectiv$+ Oant a introdu# :n a treia #a Critic$+ !ritica puterii de .iei care a determinat e#enţial evoluţia ei ulterioar$) :n#uşi #ecolul [[ :şi datoreaC$ :n mare m$#ur$ arhitectura .ilul .ilo#o.lecţiei . o condiţie ce va con#titui punctul de plecare al marilor orient$ri care au marcat pro.$ţişa ca ştiinţ$ + cum #pune titlul lung al operei #ale+ /rolegomene.iei de a .i ştiinţ$ re.ilo#o.udecată.iei teoretice #au #i#tematice+ aceea ce #e revendic$ de la condiţia =antian$ a oric$rei „meta.ice+ condiţia .ormulat un program de recon#trucţie a .

122 no#tru+ şi care #ugereaC$ modul :n care #e va tran#.aptul c$ 5mm)Oant a con#iderat comunicabilitatea cunoştinţelor drept condiţie nece#ar$ a obiectivit$tii lorL 5n !ritica ra iunii pure Oant con#ider$ c$ obiectivitatea cunştinţelor ar con#ta :n „concordanţa cu obiectele + :n po#ibilitatea .ie comunicabile+ atunci şi #tarea de #pirit+ adic$ acordul puterilor noa#tre de cunoaştere :n vederea unei cunoaşteri :n genere+ şi anume proporţia nece#ar$ pentru a .$r$ acea#t$ #tare de #pirit ca o condiţie #ubiectiv$ a cunoaşterii+ cunoştinţa+ ca e.ormitate cu obiectul) 'ccentul pu# pe cunoştinţele şi pe puterile noa#tre de cunoaştere ne indic$ + mai degrab$+ c$ 5mm)Oant are aici :n vedere+ :n primul r.i+ :n totalitate+ un #implu ?oc #ubiectiv al repreCent$rilor+ e(act aşa cum pretinde #ceptici#mul) Dar dac$ cunoştinţele trebuie #$ .i univer#al comunicabile+ c$ci alt.el nu ar e(i#ta concordanţa :ntre ele şi obiectP ele ar .ilo#o.orma .ace dintr!o repreCentare @prin care ne e#te dat un obiectB o cunoştinţ$ trebuie #$ .nd+ ?udec$ţile teoretice) K#te ace#t loc un punct de #pri?in pentru .ia :n c$utarea univer#alului) 5n %ecţiunea 21 a 'naliticii Frumo#ului din acea#t$ Critic$+ 5mm)Oant a#erteaC$0 „Cunoştinţele şi ?udec$ţile noa#tre+ :mpreun$ cu convingerea care le :n#oţeşte+ trebuie #$ poat$ .ect al ei+ nu #!ar putea naşte)))0 comunicabilitatea univer#al$ a cunoaşterii noa#tre e#te pre#upu#$ :n caCul oric$rei logici şi al oric$rui principiu de cunoaştere care nu e#te #ceptic ) :n ace#t .ragment din analiCa ?udec$ţii e#tetice @o cunoaştere a Frumo#ului oricum nu e(i#t$ pentru OantB+ Oant pretinde nu doar pentru acea#ta ci pentru toate ?udec$ţile şi cunoştinţele comunicabilitate univer#al$ + dac$ vrem #$ le atribuim obiectivitate+ con.ie univer#al comunicabil$) C$ci .

i de acord şi vor dovedi prin acea#ta adev$rul ?udec$ţii @1B) 'cea#$ intercomunicabilitate apare :n !ritica ra iunii pure doar ca un temei #ubiectiv al ?udec$ţii+ pe care nu trebuie #$!1 con.undament comun+ anume pe obiect+ cu care deci toate vor .128 ca #ubiectul cuno#c$tor #$ #e #itueCe prin ele :n relaţie cu obiectele+ care #$ devin$ obiecte ale unei e(perienţe po#ibile #au reale) 5n acea#t$ prim$ Critic$+ comunicabilitatea unei ?udec$ţi+ acordul po#ibil al tuturor #ubiecţilor a#upra ei+ e con#iderat$ o „tr$#$tur$ e(terioar$ a adev$rului+ care decurge din obiectivitatea ?udec$ţii0 Piatra de :ncercare cu a?utorul c$reia putem di#tinge dac$ con#iderarea a ceva ca adev$rat e convingere #au #impl$ per#ua#iune e#te+ deci+ privind dina.und$m cu principiile ei obiective ) 'ce#tea din urm$ trimit la ideea de adev$r ca acord cu obiectul+ #ingur$ .consentientia uni tertio.ar$+ po#ibilitatea de a comunica şi de a g$#i con#iderarea a ceva ca adev$rat ca valabil$ pentru raţiunea oric$rui omP deoarece atunci e(i#t$ cel puţin o b$nuial$ c$ principiul concordanţei tuturor ?udec$ţilor+ :n ciuda diver#it$ţii #ubiectelor :ntre ele+ #e va baCa pe un .undamental$ şi pe care #e baCeaC$ şi acordul #piritelor 0 'dev$rul :n#$ #e baCeaC$ pe acordul cu obiectul+ :n raport cu care+ prin urmare+ ?udec$ţile oric$rui intelect trebuie #$ .ie de acord :ntre ele . consentiunt interese&8 @2B) 'şadar+ poCiţia lui Oant :n !ritica ra iunii pure e#te con#iderat$ de e(egeţi neambigu$0 comunicabilitatea general$ a unei ?udec$ţi teoretice #e baCeaC$ pe obiectivitatea ei şi nu inver#) Ka ţine mai degrab$ de a#pectele #ubiective ale cunoaşterii .

şi+ ca m$rturie+ .ragmentele mai #u# preCentate :n .

i condiţiile obiectelor e(perienţei) :n aceeaşi !ritică a puterii de .letea#c$ comun$ unor oameni+ un element doar #ubiectiv) %e pune .icaţia pe care i!au acordat!o unii e(egeţiL :n ?urul ace#tor a#pecte #e concentreaC$ .ragment nu are #emni.t+ cel mult+ o #tare #u. dar care a r$ma# neob#ervat$ de Oant :n#uşiL %au e(i#t$ un acord e#enţial al celor dou$ !ritici.udecată de la care am pornit+ Oant repet$ ideile a#upra relaţiei dintre obiectivitate şi con#en#) F$r$ un concept al obiectului @un acord cu obiectulB+ comunicarea univer#al$ nu repreCint$ dec.i cele care vor determina condiţiile de po#ibilitate ale e(perienţei :n genere şi care+ la r.129 care Oant di#cut$+ „din punct de vedere #ubiectiv cunoaşterea #au atitudinile epi#temice @opinii+ credinţe+ convingeriB) Aaliditatea #au obiectivitatea cunoştinţelor nu ţine de a#emenea a#pecte0 con#en#ul nu e#te con#titutiv adev$rului0 o ?udecat$ adecvat$ e#te valabil$ pentru oricine+ „numai :n m$#ura :n care el po#ed$ Raţiune + deci adev$rul are un caracter normativ şi nu e con#truit prin con#en#ul #ubiecţilor empirici) 5nter#ubiectivitatea ?udec$ţilor unor #ubiecţi empirici e#te a#igurat$ prin orientarea lor c$tre obiect) 'cea#ta+ la r.ndul ei+ #e :ntemeiaC$ pe cea ce Oant numeşte „#ubiectivitate tran#cendental$ #au „.ire#c :ntrebarea0 .ndul lor+ vor .ragmentul din #ecţiunea 21 a ace#tei opere con#tituie o idee care pune #ub #emnul :ntreb$rii o mare parte din doctrina !riticii ra iunii pure. ceea ce :n#eamn$ c$ ace#t .orma inter#ubiectivit$ţii P #tructurile ace#teia+ categoriile vor .

a#t$Ci mari e.irmat şi ideea c$ nu e(i#t$ o problem$ dramatic$ de interpretare aici+ deoarece ar trebui #$ admitem c$+ pentru Oant+ .orturi ale unor e(egeţi eminenţi ai operei lui Oant) :n ace#te #tudii #!a a.

ic$+ deoarece ace#t domeniu e#te mult mai acce#ibil cercet$rilor obiective0 .inibilit$ţii validit$ţii obiective şi comunicabilit$ţii univer#ale+ atunci vom putea ob#erva c$ :n .ia ulterioar$ centrul de intere# #!a depla#at pe al doilea concept) Dac$ univer#alitatea comunic$rii e#te o condiţie nece#ar$ şi #u.inibile ) Oant :n#uşi #cria :n /rolegomene.$şoare cercet$rile viitoare+ dar şi un domeniu .ac cu putinţ$+ acele #tructuri invariante care determin$ :n#$şi raţionalitateaL 'cea#t$ depla#are #pre univer#alitatea comunic$rii e#te un pa# important :n cercetarea .ul 160 Aaliditatea obiectiv$ şi univer#alitatea nece#ar$ @pentru oricineB #unt termeni echivalenţi ) 5mportanţa ideilor lui Oant de#pre relaţia dintre comunicabilitate şi validitate obiectiv$+ dincolo de diver#itatea de interpret$ri #au puncte de vedere generate+ e#te cu totul deo#ebit$0 ea indic$ nu doar o direcţie :n care trebuie #$ #e de#.ilo#o.erinţelor lui Oant la comunicare+ con#en#+ acord+ etc) au condu#+ :ncep.icient$ pentru validitatea obiectiv$+ nu vom putea atunci e(trage direct din acea#ta+ prin cercetarea condiţiilor care o .122 comunicabilitatea univer#al$ e#te o condiţie nece#ar$ pentru validitatea obiectiv$+ deoarece cele dou$ #unt concepte interde.nd cu Charle# %aunder# Peirce la o tran#.und+ al #i#temului ei de categorii) Dac$ vom lua ca ipoteC$ de lucru ideea lui Oant din /rolegomene a interde.undamental la care ace#tea trebuie #$ #e aplice :n vederea e(tragerii unor categorii cu valoare de generalitate) 5ar ace#ta e#te domeniul comunic$rii inter#ubiective) :ncerc$rile de a determina mai e(act #en#ul re.ormare a .ilo#o.ilo#o.iei la nivelul cel mai pro. paragra.ormele şi condiţiile .

comunic$rii au o #ub#tanţ$ obiectiv$ mai .

tran#parent$ .orma comunic$rii cea mai important$+ limba?ul verbal+ acea#ta+ dincolo de tran#parenţa şi acce#ibilitatea .n$ la identitateP dar+ prin #tructurile lui de pro.uncţionalitatea lui+ capacitatea de a pune :n relaţie cei doi poli 0 el ! ca ideolect ! individualiCeaC$+ di#tinge o per#oan$ p.eri la .ilo#o.aţ$ de cercetare dec.ic$) Depla#area de la #tructurile #ubiectivit$ţii la #tructurile comunic$rii @lingvi#tice+ :n primul r.acultate unic$ a .ndB e#te #en#ul :n care trebuie #$ :nţelegem tran#.icare a #i#temelor categoriale+ a univer#alilor cunoaşterii+ e(i#tenţei şi culturii) K#te tocmai #en#ul :n care vom :ncerca #$ preCent$m modul :n care cultura comunic$rii + devenit$ ne:ndoielnic dominant$ :n lumea de aCi+ :şi a#um$ re#pon#abilitatea .ic$) .unCime+ prin gramatica univer#al$ el mani.aţ$ de metodele cercet$rii obiective induce şi #peranţa reColv$rii ten#iunii e#enţiale a .t condiţiile con#titutive ale #ubiectivit$ţii) 5n plu#+ aşa cum vom vedea+ dac$ ne vom re.init$ de a#emenea propoCiţiiB i!a du# pe cercet$torii contemporani #$ .ormarea proiectului =antian de cercetare şi ?u#ti.12.e#t$ o competenţ$ #au .ilo#o.iei @şi a oric$rei cunoaşteriB+ aceea dintre individual şi general) Eimba?ul are+ prin #tructura şi .ilo#o.ormuleCe un num$r de univer#ali lingvi#tici de la care nu #!a g$#it nici o e(cepţie :n vreo limb$ natural$ cuno#cut$ actualmente) 'ce#t #ucce#+ nu trebuie #$ o #punem+ are o deo#ebit$ #emni.iinţei umane #ociale+ competenţa lingvi#tic$) %tudiul ace#tei competenţe lingvi#tice @capacitatea de a vorbi şi :nţelege propoCiţii+ de a crea o mulţime potenţial in.icaţie .

Eud3ig Iittgen#tein #cria undeva0 K#te uimitor #$ con#tat$m c$ ne uit$m :ndelungat la lucruri .$r$ #$ le vedem ) 'ce#t g.nd al unuia dintre cei mai mari .ilo#o.i ai #ecolului [[ ne orienteaC$ .

iei contemporane) Comunicarea #e :n#crie aCi nu doar al$turi de alte e(perienţe .ilo#o.ilo#o.ilo#o.127 :n :ntrebarea noa#tr$0 care #unt .ilo#o.undamentale+ cele care dau con.ilo#o.ii comunic$rii #unt unii dintre cei mai importanţi .iei0 cunoaşterea ştiinţiic$+ e(perienţa lumii tr$ite+ arta etcP ea are o poCiţie aparte + le #ub:ntinde pe toate ace#tea) Dac$ :n prima #a !ritică 5mm)Oant corela e(perienţa comunic$rii inter#ubiective cu aceea a cunoaşterii obiective iar :n a treia !ritică e(plica :n#$şi po#ibilitatea ?udec$ţilor e#tetice prin determinarea @prin comunicareB a unui „punct de raportare univer#al care #$ determine a#entimentul univer#al+ şi anume acelui #imţ comun la care #e raporteaC$ ace#te ?udec$ţi şi pe baCa c$ruia pot .ilo#o.ilo#o.i ai #ecolului [[+ iar .iceB ale .i comunicate+ :n .ilo#o.ia contemporan$ relaţia de comunicare e#te ridicat$ la nivelul de >'"R5CK a tuturor e(perienţelor umane) &u e#te de aceea :nt.ii şi .iguraţia e#enţial$ a arhitecturii .iile comunic$rii le g$#im :n orient$rile .iile actuale ale comunic$riiL R$#pun#ul la acea#t$ _ :ntrebare poate p$rea #urprinC$tor0 .ilo#o.mpl$tor c$ ea a con#tituit o tem$ central$ a marilor direcţii ale .ilo#o.ondatoare @#ur#e pentru cercet$rile .iei #ecolului no#tru) &ote 1) I!!) Nant2 Critica raţiunii pure+ Kditura 5R5+ 166-+ p) 2-2 2) 5dem) .

.

iei) %e poate detecta+ :n ciuda po#tmoderni#melor+ con#tituirea şi punerea :n lucru a unei noi matrici categoriale integrative+ element central pentru o nou$ meta.ilo#o.EMPORANĂ %e poate vorbi+ a#t$Ci+ de .ilo#o.ia modern$ etcL K#te .ic$+ ca tip de g.UALE) I$EEA $E FILOSOFIE CON.ilo#o.URA FILOSOFIEI AC.5) AR<I.ilo#o.t o ?u(tapunere a unor #i#teme+ con#trucţii ideatice+ orient$ri metodologice+ programe de cercetareL Din marea tradiţie a .ndire şi di#cur# de celelalte etape mari ale .ilo#o.EC.ilo#o.ia Renaşterii + .iCic$+ ca teorie!cadru a :ntregului program de recon#trucţie raţional$ a lumii) Problemele cu care #e con.iei a r$ma# doar o hermeneutic$ local$ şi o e#ei#tic$ ba#tard$+ aşa cum pretinde po#tmoderni#mulL R$#pun#ul pe care!1 vom preCenta şi argumenta e#te+ pe #curt+ urm$torul0 :n .ia :n contemporaneitate şi altceva dec.ilo#o.ia de a#t$Ci a#i#t$m la un nou nivel al raţionalit$ţii teoretice @#peculativeB+ la cri#taliCarea unui #til care o detaşeaC$ ca practic$ .ia contemporan$ + ca de o ordine intelectual$+ un tip di#tinct de tematiCare şi raţionaliCare a e(i#tenţei ca totalitateL K(i#t$ o .teva0 .runt$ acea#t$ teC$ #unt numeroa#e) Aom indica doar c.ilo#o.ilo#o.ie contemporan$+ aşa cum :n alte momente ale i#toriei #!a vorbit+ de e(emplu+ de .

ng$ varietatea genurilor ei literare @pe care am preCentat! o :n introducerea cur#uluiB+ .ia analitic$ anglo!#a(on$ cu cea continental$+ nu doar enunţurile şi argumentele uneia #unt ininteligibile pentru cealalt$+ dar :n#eşi obiectivele şi preocup$rile uneia repreCint$ un mi#ter pentru cealalt$ 8) %!au .ilo#o.ia contemporan$ #e dihotomiCeaC$ şi :n privinţa modului de practic$ .ntul Mprogre#M) Progre#ul e#te .iei :n epoca actual$P acea#t$ diver#itate generat$ :n mare m$#ur$ de e(perienţele .ilo#o.undamentelor unor con#trucţii po#ibile ) K(i#t$ apoi o diver#itate de metodologii şi tipuri de interpretare şi argumentare .ilo#o.enomenologic$+ hermeneutic$+ con#tructivi#t$ etc) 2) &ecomunicabilitatea şcolilor .ilo#o.nd :ntregul domeniu al culturii .ic$ :n .ilo#o.icatoare viC.ilo#o.ondatoare şi de domeniile de aplicaţie iniţial$ @limba?+ #ubiectivitate+ cultur$+ valori etcB) Pe l.ilo#o.nd .ii critice ) %uge#tiv pentru acea#t$ dubl$ orientare e#te un pa#a? dintr!un manu#cri# al lui Iittgen#tein0 CiviliCaţia noa#tr$ poate .orma ei) Ka #e ocup$ cu con#truirea unei #tructuri din ce :n ce mai complicate) Ku nu #unt intere#at :n con#truirea unei cl$diri+ ci mai degrab$ :n a avea o imagine clar$ a#upra .180 1) Diver#itatea şi pla#ticitatea neobişnuit$ a .ormulat de c$tre unii po#tmodernişti pretin#e demon#traţii de impo#ibilitate a unei con#trucţii .ic$0 analitic$+ .ii con#tructive şi .i caracteriCat$ prin cuv.ilo#o.ilo#o.ice uni.ice) Dup$ cum #cria I)%tegmuller+ compar.

iei #i#tematice) ..ilo#o.ilo#o.ice actuale) Pe urmele lui &ietC#che+ #!au multiplicat necroloagele .

181 "oate ace#tea şi :nc$ multe .ie a limbilor naturale+ ca medii univer#ale de comunicare interuman$+ .undamentale ale .ilo#o.ilo#o.apte .ice pledeaC$ :mpotriva ideii de .ilo#o.ie contemporan$+ :n #en#ul .orme+ ?ocul #ecund al .ic$ pe baCa unor orient$ri .iei contemporane+ care!i con.ncime+ temeiul generator #unt0 .n$ la condiţiile lui de po#ibilitate) 'rhitectura .ilo#o.iei contemporane #e edi.aC$ a evoluţiei ei+ prin centrarea intere#ului a#upra limba?ului @.i ca E)Iittgen#tein+ B)Ru##ell+ R)Carnap #au+ mai aproape de noi+ D)David#on şi >)DummettB #e caracteriCeaC$+ cel puţin :ntr!o anumit$ .ormulat la :nceput) Ceea ce #!a ob#ervat :n#$ mai puţin e#te ver#antul ace#tei multiplicit$ţi in.undamentale care #! au con#tituit printr!o #erie de opere paradigmatice) Ea un alt nivel+ #e poate con#tata o interacţiune a ace#tor module originare pentru a da naştere unor opere de o deo#ebit$ comple(itate #tructural$+ care nu #e mai pot preCenta ca aparţin.ilo#o.enomenologia şi pragmati#mul) >ulţi dintre repreCentanţii ace#tora #e declar$ :n mod e(plicit continuatorii .mpul comunic$rii umane p.er$ #tructura ei de ad.ia analitic$+ .lne#c :n tentativele lor de a e(plora c.iei :n epoca actual$+ noile po#ibilit$ţi pentru o con#trucţie #i#tematic$) 5ar ace#te po#ibilit$ţi :şi au+ cel puţin ca una dintre #ur#ele lor+ e(perienţa original$ a culturii comunic$rii) De .ice) Orient$rile principale ale .nd unei #ingure orient$ri .apt+ cum vom vedea+ la nivelul cel mai pro.ilo#o.iei #ecolului [[+ ace#tea #e :nt.und al orient$rilor .ie a .ilo#o.ilo#o.ilo#o.iei =antiene :n noile condiţii ale cunoaşterii şi e(perienţei umane) F5EO%OF5' '&'E5"5C] @repreCentat$ de .ilo#o.

ilo#o.ilo#o.luenţa ulterioar$ a g.ndirii pragmati#te o detct$m la toţi .ac po#ibil$ comunicarea :n#$şi) 5ar+ nucleul ace#tei teorii :l o.ilo#o.ia contemporan$ debuteaC$ :n 1601B şi continuat$ de >artin Heidegger+ >aurice >erleau!Ponty ş)a) e#te con#iderat$ inovaţia .icacitatea comunic$rii+ ca tem$ iniţial$+ pragmati#mul a a?un# #$ propun$ o pragmatic$ univer#al$ + o teorie general$ a condiţiilor care .le(ivitate+ pragul critic al .er$ tot o nou$ teorie a categoriilor) De .mpl$ #$ r$m.i contemporanul lui i#toric) Din .nd de la e.ilo#o.ii americani+ dar şi la cei continentali+ aşa cum #e :nr.iei contemporane+ porneşte @prin C)%)PeirceB tot de la limba?+ dar nu de la #inta(a #au #emantica ace#tuia+ ci de la per.ilo#o.ic$rii ideilor+ a tran#.ic cu veacul no#tru+ chiar dac$ #e :nt.erind nivelul de re.$rii contemporane0 a c$dea #ub ace#t nivel #e #ancţioneaC$ cu a nu mai .nd+ iniţial+ #$ determine #en#ul e(pre#iilor prin utiliCarea lor+ treptat+ pragmati#mul #!a e(tin# şi :ntr!o teorie a adev$rului @:nţele# şi el ca limit$ ideal$ a convergenţei opiniilor+ ca e(pre#ie a veri! .o#t Peirce+ :ntemeietorul pragmati#mului american) 5n. care a elaborat o nou$ li#t$ a categoriilor dup$ Oant a .orm$rii opiniilor+ prin punerea lor ca baC$ a unor programe de acţiune+ :n cunştiriţe a#igurate+ devenite+ prin #ucce#ul acţiunii pe care o #u#ţin+ adev$rateB) Plec.189 e(perienţa comunic$rii lingvi#tice :n categorii generale) PR'J>'"5%>DE+ a doua mare orientare originar$ a .ormanţele lingvi#tice + de la acţiunea comunicativ$ şi #ucce#ul ei) :ncerc.apt+ primul mare .ilo#o.mpl$tor+ poate+ .i contemporan .mpl$+ de e(emplu+cu <)Haberma# şi O)!O)'pel) FK&O>K&OEOJ5'+ iniţiat$ de Kdmund Hu##erl chiar :n primul an al ace#tui #ecol @de aceea+ nu :nt.ic$ cea mai important$ a #ecolului [[+ ea o.ilo#o.

Prin intermediul .a#cinat de comunicare+ l$#.enomenologia .enomenlogieiB şi pragmati#mul+ intere#at+ aşa cum .ndirii critice =antiene) Cum vom vedea+ deşi iniţial Hu##erl a .ilo#o.ilo#o.ndu!ne un #tudiu @aprilie 1682B de o valoare ine#timabil$ pentru a :nţelege natura+ temeiul şi po#ibilitatea comunic$rii) Pe direcţia de#chi#$ de el #!au :n#cri# numeroşi mari g.182 punctul ace#ta de vedere avea probabil dreptate marele logician Ourt Jodel #$ con#idere !.nd direct linia lui Oant+ .ic$ a#upra comunic$rii @<ohn OellyB+ pe care am :nt.i+ pe drept+ numit Fenomenologia comunic$rii ) &u :nt.ice de alt.o#t .o#t atra# de ştiinţele .t şi obiectul+ ulterior el a .enomenologice :n #tudiul comunic$rii) Drm.ormaţiei şi comunic$rii+ ci #$ clari.el+ nu!şi propune #$ elaboreCe un nou model teoretic #u#ceptibil de a concura ştiinţele limba?ului+ in.enomenologiei #e poate produce apropierea şi celorlalte orient$ri de baC$ ale .ilo#o.ormale şi #tructurile lor ab#tracte+ de #tructurile ce con#tituie at.icare #!ar putea con#titui :n punctul de plecare al :nţelegerii comunic$rii umane şi al unui nou tip de umani#m+ :n care homofaber #$ nu!1 mai e(clud$ pe homo sapiens.lnit!o :n literatura contemporan$+ e#te con#acrat$ :n e(clu#ivitate orient$rii .ilo#o.ormuleaC$ ca tem$ direct$ po#ibilitatea+ condiţiile de e(i#trenţ$ ale comunic$rii+ o.erind #tilul .enomenologia lui Hu##erl ca adev$ratul moştenitor legitim al g.iei actuale+ .ice natura :n#$şi a comunic$rii+ po#ibilitatea ei imanent$) 'cea#t$ clari.undamental de interogaţie a#upra ace#teia) Fenomenologia+ ca şi celelalte direcţii .mpl$tor+ #ingura lucrare e(plicit şi #i#tematic .ndiori+ unii de?a amintiţi+ care au dat un corp de doctrin$ ce poate .ia analitic$ @ce e(ploreaC$ :n ultima vreme tot mai mult re#ur#ele argumentelor .t #ubiectul c.

iei+ negarea oric$rei .enomenologic$B determin$ :n#$ pro.nd doar un caracter ipotetic) "endinţele i#tori#te şi relativi#te :ncearc$ de a#emenea #$ releve nece#itatea unor repere+ re.erenţiali+ :ntotdeauna locali+ di.ii prime + con#tituit$ şi ?u#ti.ndirii tran#cendentale+ re.icultatea tran#gre#$rii conte(telor de relevanţ$ de o g.ndire al .ndire ce a#pir$ la univer#alitate) 'ce#te tendinţe nu anuleaC$ preCenţa şi acţiunea orient$rilor . am ar$tat de o pragmatic$ univer#al$) Prin analiCa .ilo#o.ilo#o.undamentale amintite0 ele #olicit$ mai degrab$ nuanţarea pretenţiilor ace#tora+ raportarea lor la o e(perienţ$ mai cuprinC$toare+ mereu gata #$ o.icile drumului #pre #tructura logic$ a lumii ) Orient$rile generice @analitic$+ pragmatic$ şi .ilul de g.icat$ prin argumente generale0 includerea .iei :n aceeaşi barc$ cu orice activitate de cunoaştere uman$B tempereaC$ contrapunctic e(ce#ele g.enomenologic$ e(actitatea #en#ului şi #ucce#ul comunic$rii :şi pot g$#i punctul de convergenţ$) K(i#t$+ evident+ şi alte orient$ri :n .ia contemporan$) Orientarea naturali#t$ @re.iei actuale+ noua art$ poetic$ a ei0 un ?oc #ecund+ mai pur ) .ilo#o.ilo#o.ere #urpriCe+ ob#tacole #au probleme di.lecţiei care ar pierde contactul cu ştiinţa recuno#cut$ ca av.uCul #tatutului autonom al .18.:lo#o.

undamentale ale #ale+ "ractatus logicophilosophicus şi !ercetări filosofice.ormare tematic$ şi metodologic$ a .ia a :n.ilo#o.ng$ dra#tic obiectul+ #$ p$r$#ea#c$ interogaţiile a#upra in. a determinat cele dou$ direcţii interne ale .ia analitic$ #!a produ# a doua mare tran#.init$ţii lumii+ #en#ului vieţii etc) şi #$ #e limiteCe la a #e ocupa doar de limba?ul :n care noi repreCent$m cunoştinţele #au .ia analitic$ demer#ul .ic #e centreaC$ a#upra limba?ului+ iar ca metod$ a#upra analiCei logice a #tructurii şi #emni.icativ şi in.ie+ prin cele dou$ lucr$ri .ndu!#e de la e(i#tenţ$ la cunoaştere şi la #ubiectul cuno#c$tor+ prin .ilo#o.ilo#o.luent repreCentant al orient$rii analitice :n .olo#ind metoda analiCei logice cu in#trumentele contemporane ale logicii matematice+ numit$ metoda logico!analitic$ P atunci ea va putea atinge aceleaşi grade de e(actitate şi preciCie conceptual$ ca şi cele ale ştiinţei e(acte a naturii) Eud3ig Iittgen#tein+ con#iderat cel mai #emni.6) FILOSOFIA ANALI.icaţiei limba?elor logice+ ştiinţi.ilo#o.iei) Dac$ prin Oant .ICĂ A COMUNICĂRII Prin .ilo#o.ilo#o.ormul$m atitudinile noa#tre şi #$!1 #upun$ cercet$rii .$ptuit prima revoluţie copernican$ + :ntorc.iei analitice+ centrate+ prima+ pe limbalui logic şi+ a doua+ pe .ice şi naturale) B)Ru##ell+ oarecum :n ton cu 5mm)Oant+ #punea c$ dac$ .ilo#o.ia vrea #$ intre pe drumul #igur al ştiinţei+ atunci ea trebuie #a! şi re#tr.ilo#o.

erite ale atitudinii #pirituale umane) %piritul ştiinţi.ace cu adev$rul propoCiţiilor+ :n .elul urm$tor #en#ul .ilo#o.ic$) :n ştiinţ$ vom de!a .ie #e clari.ie e#te o critic$ a limba?ului ) Dn adept al #$u+ Fr)Iai#mann+ :ntr!un #tudiu Ce e#te analiCa logic$L preCenta :n .ilo#o.iCician contemporan #cria0 Dac$ vreţi #$!1 :nţelegeţi pe Heidegger trebuie mai :nt.undamentale ale .undamentale di.ice+ #tr$ine retoricii altor orient$ri+ cum e#te de e(emplu hermeneutica lui Heidegger @De#pre ace#ta+ un eminent .ormeaC$ propoCiţiile+ ci clari. important+ elev apropiat al lui Iittgen#tein a.ilo#o.ic$ propoCiţiile pe care ştiinţa le veri.ilo#o.ic tinde #pre cunoaştere+ adic$ #pre propoCiţii care #unt adev$rate+ care core#pund realit$ţii) Ea un nivel #uperior+ el a?unge la con#truirea teoriilor ))) Ceea ce #e poate obţine prin .ia analitic$ a introdu# norme riguroa#e pentru interpretarea şi acceptarea argumentelor .ie e#te o creştere a clarit$ţii interioare) ReCultatul unei re.ic$ ace#te propoCiţii @2B) Filo#o.ilo#o.ilo#o.lecţii .18- limba?ul natural) "eCa lui general$ e(prim$ :ntr!o .ie :n#$ cu ceea ce #emni.ilo#o.ilo#o.icarea propoCiţiilor @lB) :n acelaşi mod #e e(prima şi >)%chlic= :ntr!un #tudiu tot de caracter programatic0 Prin .iei de tip logic!analitic0 Filo#o.ia şi ştiinţa #unt dou$ tipuri .irma0 Printre orient$rile .orm$ #intetic$ :ntregul program al .ilo#o.ilo#o.i #$ credeţi c$ .iei analitice0 Orice .iei #ecolului no#tru+ cea numit$ Manalitic$M e#te numai cea mai puternic$ şi cea mai larg r$#p.ndit$+ ci şi cea mai caracteri#tic$ pentru #ituaţia #piritual$ a timpului .iecare propoCiţie a #a e adev$rat$\ B) Pe bun$ dreptate+ J)H)von Iright+ logician şi .ice nu!1 .

ilo#o.o#t !ercetările filosofice ale lui Iittgen#tein @ #cri#e :ntre 1680 şi 1690 şi ap$rute po#tum :n 1628B+ nu doar pentru .icarea unor condiţii nece#are şi #u.ilo#o.ilo#o.ilo#o.o#t o con.ieB #ecolul analiCei) &u vom preCenta :n ace#t cur# diver#itatea abord$rilor şi reCultatele analitii comunic$rii şi limba?ului) &e vom opri doar a#upra celor mai importante din punctul de vedere al #emni.el de importante tran#.iciente pentru aplicarea lor) Pe de alt$ parte+ con#ider$ Iittgen#tein+ multe concepte+ printre care şi acela de limba? #unt uni.ic a ace#tei e(perienţe şi .nt e#te lucrul pentru care ace#ta #t$+ ceea ce ar :n#emna o utiliCare greşit$ a cuv.icaţiei lor pentru :nţelegerea .ilo#o.ilo#o.uCie #$ con#ider$m c$ leg$tura dintre cuvinte şi realitate #e .ilo#o.iei au şi denumit :n :ntregimea #a #ecolul [[ @:n .ic$ a limba?ului şi a comunic$rii şi pentru ridicarea la nivel .ntului :nţele# ) &u e(i#t$ un a#emenea lucru ca relaţia de denumire şi e#te o con.ndirii teoretice :n ştiinţele omului+ de la antropologie şi lingvi#tic$ p.orm$ de cultur$ eminent$ a #ecolului [[) De o copleşitoare importanţ$ au .icate prin a#em$n$ri de .186 actual @8B) Jr$biţi+ mulţi i#torici ai .ilo#o.ie :n genere) :n concepţia de#pre limba?+ Iitten#tein neag$ ideea c$ :nţele#ul unui cuv.orm$ri :n .n$ la i#toria şi #ociologia cunoaşterii) 'cea#t$ oper$ a lui Iittgen#tein a marcat o :ntor#$tur$ important$ :n .ace cu a?utorul unor cone(iuni #emantice+ prin #peci.ia limba?ului şi a de#chi# calea unei la .amilie şi nu prin tr$#$turi caracteri#tice comune @e#enţialeB) 5n aceeaşi direcţie+ a .ia analitic$ #au doar pentru .uCie #$ #e cread$ c$ :nţele#ul unei propoCiţii e#te compu# din :nţele#ul p$rţilor ei con#tituente)+ iar adev$rul ei ar con#ta :n .ie :n general+ ci pentru orice domeniu al g.

aptul c$ are loc p+ care o .i elucidat$ numai prin ob#ervarea utiliC$rii cuvintelor şi propoCiţiilor :n curentul vieţii) :nţele#ul #au #en#ul e#te con.nd cineva :nţelege ce :n#eamn$ o acţiune lingvi#tic$) :nţelegerea e#te o abilitate+ #t$p.iCic$ a lumii e#te recuno#cut$ acum ca eronat$) Coordonarea meta.olo#irea corect$ a e(pre#iei+ :n e(plicarea #en#ului ei+ :n a da r$#pun#uri adecvate la utiliCarea ei ! ace#tea .icarea intergramatical$ a cone(iunilor interne ale limba?ului) Cu acea#ta+ Iittgen#tein #e opune unei :ntregi tradiţii .aptele) 5n#tituţia limba?ului poate .orma ei #tructura meta.t cele publice) Iittgen#tein #ubmineaC$ concepţia a#upra internului ca un domeniu privilegiat la care #ubiectul lui are acce# prin intermediul .ace adev$rat$+ e#te doar o articulare intragramatical$+ şi anume c$ propoCiţia care a#erteaC$ p ` propoCiţia care e adev$rat$ dac$ :n realitate are lor p ) 'parenţa armoniei dintre limba? şi realitate e#te doar umbra aruncat$ a#upra lumii de gramatic$) 5n acelaşi timp+ problemele care prive#c intenţionalitatea limba?ului şi a g.nirea unei tehnici de a utiliCa o e(pre#ie) Ka #e mani.acult$ţii intro#pecţiei+ con#truit$ pe modelul percepţiei) Preeminenţa e(perienţei #ubiective .ice care con#ider$ c$ limba?ul şi repreCent$rile private @e(perienţa #ubiectiv$ per#onal$B #unt mai bine cuno#cute dec.ilo#o.ndirii @conţinutul lor orientat #pre ceva care le!ar dep$şiB nu trebuie reColvate apel.iind :n#eşi criteriile :nţelegerii) 5deea de baC$ a "ractatus-=iE=EE lui Iittgen#tein+ dup$ care propoCiţia #au orice repreCentare proiecteaC$ prin .190 acordul cu .e#t$ :n .aţ$ de cea interindividual$ a condu# la :nţelegerea .erit propoCiţiilor de regulile de utiliCare a cuvintelor şi e(pre#iilor) Kl e#te ceea ce #e :nţelege atunci c.nd la relaţiile dintre lume şi cuv.iCic$ :ntre limba? şi realitate+ de e(emplu+ :ntre propoCiţia p şi .nt+ ci prin clari.

orme de viaţ$ #peci.191 #en#ului cuvintelor ca .iei+ #pre deo#ebire de aceea a .ic$ #arcina .ni) &u e#te g.ndurilor #unt determinate de limitele e(pre#iei g.i cun#cute cu adev$rat numai de c$tre po#e#orul lor) 'ce#t limba? e#te+ dup$ Iittgen#tein+ neinteligibil chiar pentru vorbitor) :mpotriva unei mari tradiţii+ Iittgen#tein con#ider$ c$ limba?ul nu e corect repreCentat ca un vehicul al comunic$rii unor g.iei tradiţionale+ cu de#crierea atent$ a unor ?ocuri de limba? ce e(prim$ .oame :n#eamn$ ace#t lucru pe care!1 #imt acum+ de e(empluB) 'cea#t$ concepţie e #ubminat$ de un celebru argument al lui Iittgen#tein+ argumentul limba?ului privat + care :ncearc$ #$ demon#treCe c$ e#te incon#i#tent$ ideea unui limba? ai c$rui termeni primitivi #emni.ormarea unor #emne moarte :n g.ilo#o.$r$ cuvinte :n limba?+ iar :nţelegerea nu e o problem$ de interpretare ! tran#.nduri vii) Eimitele g.ice) 'cea#t$ concepţie a lui Iittgen#tein porneşte de la nece#itatea de a proiecta limba?ul+ pentru a!1 :nţelege+ ca o activitate eminamente #ocial$ şi practic$+ aşa cum #unt şi g.nduri .aptul c$ a vorbi .iind dat prin raportarea @ numirea B unor impre#ii #ubiective @ .ndirea cea care in?ecteaC$ viaţ$ :n #emnele limba?ului+ ci utiliCarea ace#tor #emne :n curentul vieţii umane) :n F!ercetări filosofice8 Iittgen#tein identi.ic$ #enCaţiile şi percepţiile private ale vorbitorului+ a c$ror po#e#ie e inalienabil$ şi care pot .ndirea şi cunoaşterea) Kl a introdu# conceptul de ?oc de limba? tocmai pentru a accentua .ndurilor) Po#e#iunea unui limba? nu doar e(tinde intelectul+ ea e(tinde şi voinţa) Dn c.ine :şi poate dori un o#+ dar numai un utiliCator al limba?ului :şi poate dori acum ceva pentru pe#te dou$ #$pt$m.nduri independente de limba?) ' vorbi nu e o manier$ de a traduce g.ilo#o.

el M.erite ?ocuri de limba? particulare era .l$ de#chi# :n .aţa noa#tr$+ nimic nu e#te de e(plicat) :ntruc.undamental de comunicare uman$) De aceea+ intere#ul lui Iittgen#tein pentru de#crierea atent$ şi corect$ a modului :n care .B) >unca lui Iittgen#tein de a aran?a + a#ambla #au ordona di.i eventual g$#ite :n practica etnologic$) Pentru el+ .orma lumii #unt #tructural identice+ lumea şi limba #unt iComor.ne la nivelul particularilor 0 Filo#o.uncţioneaC$ di.ieM ceea ce e#te po#ibil :naintea tuturor noilor de#coperiri şi invenţii @a12.ilo#o.ia r$m.t orice lucru #e a.ia doar preCint$ orice lucru+ şi niciodat$ nu e(plic$ #au nu in.e0 limitele lumii mele #unt limitele limba?ului meu B+ :n !ercetări el e#te preocupat mai degrab$ de :n#$şi po#ibilitatea limba?ului ca tip .ormei lorP .t ceea ce ar putea .era nimic+ :ntruc.ilo#o.erite ?ocuri de limba? nu e#te acela al unui antropolog #au #ociologP #au el nu e un moment preg$titor pentru o teorie #ocio!cultural$ a ?ocurilor de limba?) Iittgen#tein nu va con#trui generaliC$ri a#upra cunoaşterii şi limba?elor umane prin compararea unor #ituaţii lingvi#tice şi generaliCarea empiric$ a datelor ce pot .orma limbii şi .192 un limba? e#te o parte a unei activit$ţi #au .ndire şi cunoaştere uman$ au #en# numai :n conte(tul unor curente ale vieţii e#enţialmente #ociale şi practice) Dac$ intere#ul lui Iittgen#tein din "ractatus era orientat de :ntrebarea+ cum #e articuleaC$ limba şi lumea+ cum #e a#igur$ acordul limba?ului cu e(i#tenţa @r$#punC.nd0 prin identitatea .i a#cun# nu ne intere#eaC$) 'm putea numi a#t.$cut$ :n intenţia de a produce o .orm$ de viaţ$ @a 28B) Eimba?ul :n #ine+ şi ca urmare orice g.

preCentare de utiliC$ri ale cuvintelor noa#tre )

198

"rebuie de a#emenea ob#ervat c$ di.eritele ?ocuri de limba? pe care le e(amineaC$+ de .apt+ Iittgen#tein nu #unt #ituaţii reale+ ci utiliC$ri imaginare ale limba?uluiP el inventeaC$ pe#te tot e(emple imaginare ca obiecte ale comparaţiei pre#upu#e a arunca o lumin$ a#upra relaţiilor limba?ului no#tru prin a#em$n$ri şi deo#ebiri @a 180B) "ocmai de aceea :ntreprinderea pur de#criptiv$ a lui Iittgen#tein e#te menit$ #$ indice .apte .oarte generale ale naturii umane :n care ?ocurile noa#tre de limba? #unt nece#armente :ncorporate0 &oi nu #untem anga?aţi :n cercet$ri de genul ştiinţei naturii şi nici al i#toriei naturale ! :ntruc;t noi putem :n mod #igur #$ producem pentru #copul no#tru i#torii naturale .ictive @12B) :n aceeaşi ordine de idei+ e important de ob#ervat c$ Iittgen#tein nu mani.e#t$ vreun intere# deo#ebit pentru variabilitatea i#toric$ tran#culturural$ a di.eritelor practici umane lingvi#tice şi culturale+ aşa cum #e :nt;mpl$ :n ştiinţele empirice + de e(emplu+ :n etnologia comparat$) Iittgen#tein e intere#at de alternativele la practicile noa#tre obişnuite pentru a ar$ta c$ :n .iecare+ :n parte+ nu avem nici o nece#itate ab#olut$P nici un gen de concepte ab#olut corecte nu ar reda e#enţa lor) Diver#itatea ?ocurilor de limba? @care priveşte mai degrab$ #ingura noa#tr$ comunitate cultural!lingvi#tic$B e preCentat$ tocmai pentru M a ar$ta cum #e :nr$d$cineaC$ a#emenea ?ocuri de hmba? :n .orme de viaţ$ @28B) Cuv;ntul M?oc de limba?M e#te intenţionat aici #$ accentueCe c$ vorbirea

199

unui limba? e#te o parte a unei activit$ţi #au o .orm$ de viaţ$ K(emplele lui .avorite de ?ocuri de limba? #unt de genul0 darea unor ordine şi acţiunea :n con.ormitate cu eleP con#truirea unui obiect :n acord cu o de#criere @ o de#enareBP preCentarea reCultatelor unui e(periment cu a?utorul tabelelelor şi diagramelorP inventarea şi preCentarea unei poveştiP traducerea dintr!un limba? :n altul) De aceea+ .iind mai degrab$ modulaţii interne ale limba?ului ele nu trimit la .orme de viaţ$ aşa cum le!au :nţele# şi aplicat ulterior :n lucr$rile lor #ociologiii+ ca repreCent;nd comunit$ţi #ocio!cognitive :n con.lict şi competiţie) Plurali#mul lingvi#tic al lui Iittgen#tein nu e identic cu teoria dup$ care e(i#t$ cadre logico!lingvi#tice di.erite+ .iecare articul;nd o viCiune di.erit$ a lumiiP ace#t plurali#m e introdu# de Iittgen#tein pentru a indica cu totul altceva+ şi anume c$ limba?ul #e :ntemeiaC$ pe multiplicitatea inde.init$ a .ormelor umane de viaţ$P .olo#irile de#criptiv$+ a#ertiv$ etc) ale limba?ului nu #unt dec;t p$rţi ale ace#tei imen#e multiplicit$ţi) :n !ercetări filosofice Iittgen#tein g$#eşte e#enţa limbii :n gramatic$ 0 e#enţa e#te e(primat$ :n gramatic$ @a 271B) &u doar e#enţa limbii+ ci şi a lumii #au a cunoaşterii @cum ar .i cea logico!matematic$B0 matematica .ormeaC$ o reţea de norme P PropoCiţiile logicii #unt iegi ale g;ndiriiM+ deoarece ele e(prim$ e#enţa g;ndirii umane ! #au+ mai corect+ deoarece ele e(prim$ #au arat$ e#enţa+ tehnica g;ndirii) Kle arat$ ce e#te g;ndirea şi+ de a#emenea+ tipurile de g;ndire ) 'cea#t$ gramatic$ nu e obiectul unei cercet$ri empirice) %!a comparat @%t)CavelB de aceea+ pe bun$ dreptate+ di#tincţia lui Iittgen#tein :ntre gramatic şi empiric cu aceea a lui Oant :ntre tran#cendental şi empiric ) &ormativitatea

192

gramaticii @ a regulilor eiB nu #e e(plic$ + ci doar e#te indicat$ prin cone(iunea ei cu .aptele + :n ultim$ in#tanţ$+ contingente+ ale vieţii #ociale practice) 'cea#t$ cone(iune :n#$ evidenţiaC$ demnitatea regulilor @ale matematicii şi logicii ca şi ale limba?uluiB) Cuv;ntul german e#te Iurde + care are conotaţia a merita P :n ace#t #en#+ o regul$ care are Iurde e#te una care merit$ #$ .ie urmat$) %trategia lui Iittgen#tein e#te aceea de a :ncerca #$ de#crie e#enţa limba?ului ! .uncţia+ con#trucţia lui ! din interiorul normelor şi practicilor pe care le preCint$) Kl :ncearc$ #$ arate #au #$ .ac$ evidente tr$#$turile .undamentale ale practicii noa#tre #ocio!lingvi#tice prin e(emple particulare de utiliCare comun$ mai degrab$ dec;t prin cercet$ri şi teorii etnologice) Deoarece+ dup$ Iittgen#tein+ teoriile etnologice #e #itueaC$ :n a.ara #i#temului cultural con#iderat) Ktnologii nu #unt anga?aţi .aţ$ de normele #i#temului cultural con#iderat @aşa cum #unt membrii luiBP pentru ei ace#te norme n!au demnitatea unei reguli ) Ktnologul con#ider$ #i#temul cultural cercetat doar ca un #i#tem po#ibil printre multe alternative divergenteP normativitatea #i#temului+ din ace#t punct de vedere+ trebuie :n mod inevitabil #$ .ie pu#$ :n di#cuţieP prin acea#ta :n#$ #e diColv$ acceptarea lui natural$+ #au intern$ ) Dimpotriv$+ Iittgen#tein :şi propune #$ de#crie tr$#$turi ale practicii noa#tre #ocio!lingvi#tice care #unt at;t de pro.unde şi de perva#ive :nc;t nu e(i#t$ un punct de vedere :na.ara lor ! #au m$car un punct de vedere pe care cel puţin noi+ ca .iinţe umane+ #$!1 :nţelegem) De aceea el :ncearc$ #$ de#crie adev$rata natur$ a ace#tor tr$#$turi .undamentale ale practicii noa#tre lingvi#tice din interior + şi a#t.el :ntr!o manier$ care con#erv$+ nu le diColv$ normativitatea lor) "ocmai acea#t$ per#pectiv$ con.er$ inve#tigaţiilor lui Iittgen#tein pro.unda lor calitate

19,

.ilo#o.ic$ şi acelaşi timp :l :n#criu :ntr!o eminent$ tradiţie .ilo#o.ic$) Con#ider;nd cele mai .undamentale tr$#$turi ale g;ndirii+ vorbirii şi comunic$rii lingvi#tice ! acelea care de.ine#c obiectivitatea + raţionalitatea şi adev$rul ! el #e :n#crie :n tradiţia .ilo#o.ilor care :ncercau #$ a?ung$ la o poCiţie a re.lecţiei :n care ace#te noţiuni :şi pierd caracterul lor intern #au de la #ine acceptat + dar #e arat$ a .i :ntemeiate la nivel .undamental #au ?u#ti.icate) 'cea#t$ tradiţie+ cum am mai #pu#+ e#te aceea care :şi a#um$ re#pon#abilitatea re.le(iv$ pentru normativitatea celor mai .undamentale categorii ale g;ndirii noa#tre) Iittgen#tein a a?un# la un punct de la care :ntreprinderea .ilo#o.ic$ tradiţional$ de a accede la o a#emenea e(plicaţie #au ?u#ti.icare ultimă #e arat$ a .i .$r$ #peranţ$) 'cea#ta nu :n#eamn$ totuşi c$ trebuie abandonat$ re#pon#abilitatea re.le(iv$ pentru practicile noa#tre .undamentale+ ci doar cum trebuie continuat$) Aom putea vedea c$ normativitatea ace#tor practici #e baCeaC$+ :n .inal+ pe nimic mai mult dec;t pe c;teva .apte de baC$ ale vieţii #ociale practice ! şi vom .ace acea#ta a#t.el :nc;t anga?area noa#tr$ .aţ$ de normativitatea ace#tor practici nu e p$r$#it$+ pu#$ :n pricol #au m$car diminuat$) Cum #punea un interpret al lui Iittgen#tein+ dac$ ceea ce #pune Iittgen#tein e adev$rat+ #au m$car aproape de adev$r+ atunci marile categorii ale obiectivit$tii şi raţionalit$ţii nu vor mai .i niciodat$ ca p;n$ acum) MMM

Dnul dintre cei mai originali şi admiraţi .ilo#o.i analitici americani+ Donald David#on+ a contribuit e#enţial la e(plorarea con#ecinţelor

iCice ale teoriei limba?ului şi comunic$rii) .meta.

icaţional$ a limbii @pu#$ :n evidenţ$ de logica .iP David#on :i o.orma #tructurile aşa cum le le trat$m pe ale noa#tre) Putem+ ca urmare+ #$ interpret$m #pu#ele altuia+ #$ comunic$m cu el) 'ce#te #tructuri ce permit interpretarea reciproc$ determin$ #au .iCicii P unele a#pecte ale ei au .ilo#o.ormul$rilor lingvi#tice ale altuia pe baCa unor elemente de #tructur$ a limbii) %cheletul a ceea ce numim o limb$ şi anume con#tantele logice0 conectivii propoCiţionali @şi+ #au+ nu etcB+ cuanti.er$ doar .ormarea #tructurilor lingvi#tice+ le genereaC$P admiţ.undamental$B e#te aceea care coreleaC$ #i#tematic e(pre#iile cu obiectele şi prin acea#ta :ntemeiaC$ interpretarea reciproc$ pe care #e baCeaC$ comunicarea) D)David#on a con#truit o #emantic$ baCat$ pe ideea de adev$r) Condiţiile de adev$r pentru o propoCiţie ne determin$ e#enţialmente #emantica+ :nţele#ul acelei propoCiţii) 'celeaşi condiţii de adev$r r$#pund şi de articularea dintre limba? şi lume) Pe conceptul central al adev$rului+ David#on con#truieşte metoda meta.o#t preCente şi la alţi .uncţiona ca norme publice) Dar nu ace#te convenţii e(plic$ natura comunic$rii #au po#ibilitatea limbii ca art$ #ocial$ ) %tructura cuanti.nd c$ limba altuia e#te ca a noa#tr$+ putem trata mi?loacele lui de a .197 5ntere#at de :n#$şi po#ibilitatea comunic$rii interumane @:n primul r.ic$ general$) %tudiul #$u+ .ilo#o.ormularea ei e(plicit$ şi un argument pentru importanţa ei .icatorii @oricare+ e(i#t$ un etcB şi mi?loacele de re.nd+ cea lingvi#tic$B+ David#on a pu# :n evidenţ$ modul cum #e con#tituie acea#ta+ pornind de la interpretarea de c$tre un locutor a .ac po#ibile anumite convenţii lingvi#tice ce vor .erinţ$ :ncrucişat$ contribuie la .

iCic$ + propune un program de interpretare a celei mai importante teme a .ilo#o.iei+ relaţia dintre limba? şi lume+ pornind e#enţialmente de la comunicare) "eCa lui .>etoda adev$rului :n meta.

ic al limba?ului) .ilo#o.19- .undamentale ale realit$ţii) 'cea#ta+ con#ider$ David#on+ e#te calea #peci.ieiP ele #e tran#.ace mani.icarea unor viCiuni ale lumii) Con#iderarea analitic$ a po#ibilit$ţii şi #ucce#ului comunic$rii interlingvi#tice conduce la con#truirea argumentului pe care #e :ntemeiaC$ e(tinderea meta.ilo#o.raC$) 'ce#t acord al interpret$rilor nu #e poate realiCa dec.n doar teme ale .ilo#o.lnirea #au convergenţa celor dou$ #e e(plic$ prin #ucce#ul comunic$rii umane) 'cea#t$ comunicare cere un acord al interpret$rilor locutorilor relative la aceeaşi .ic$ .e#te tr$#$turile .undamental$ e#te urm$toarea0 Comunicarea cu #ucce# demon#treaC$ e(i#tenţa unei concepţii de#pre lume :mp$rt$şit$+ :n mare m$#ur$ adev$rat$ + :mp$rt$şirea unui limba?+ ca o condiţie nece#ar$ a comunic$rii+ :n#eamn$ :mp$rt$şirea unei imagini a lumii care trebuie #$ .t prin e(i#tenţa unei anumite #tructuri logice a .orm$ :n e(perienţe elementare pentru :ntemeierea #au ?u#ti.iei analitice de a .ie+ :n tr$#$turile ei principale+ adev$rat$) @2B De aici decurge c$ evidenţierea tr$#$turilor .raCei+ prin care acea#ta + :n acelaşi timp e#te corelat$ cu realul) RealiCarea ace#tui acord al interpret$rilor :n cadrul comunic$rii cu #ucce# con.iCic$ a #tudiului .irm$ :n acelaşi timp acordul #tructurii lingvi#tice cu #tructura realit$ţii) 5n .iCic$+ şi anume+ de a da #eama de #tructura e#enţial$ a lumii prin e(aminarea tr$#$turilor de baC$ ale con#tituţiei limba?uluiP :nt.elul ace#ta #tudiul limba?ului poate repreCenta o cale de acce# la #tructura logic$ a lumii ) Prin David#on+ limba?ul şi comunicarea nu r$m.undamentale ale limba?ului no#tru va .ace meta.

K) De Jruyter+ Berlin+ 1668+ p. @n voi.196 &ote 1) A>ud 0) <) Con Kri%?t2 Die analyti#che Philo#ophie) Kine hi#tori#ch ! =riti#che Betrachtung+ :n J) >eggle+ D) Ie##el# @'r#g)B+ Anal*omen 7. /erspectives in Analitical /hilosoph*.ord+ 16-9+ p) 201 . Clarendon Pre##+ O(. 2) 5bidem+ p) 7 8) 5bidem+ p) 9 9) $) $avidson2 "he Method of "ruth in Metaph*sics. "ruth and 7nterpretation.

.

7) PERSPEC.ilo#o.iei critice+ cel invocat :n demon#trarea validit$ţii obiective a categoriilor+ #inteCa tran#cendental$ a conştiinţei + proiect.A9ULUI /I A COMUNICĂRII O abordare .undamental$ a .el :nlocuit cu cel de con#i#tenţ$ a #emnelor) Dna dintre ideile lui Peirce #un$ a#t.ice pe alte c$i teCa central$ a !riticii ra iunii pure a lui Oant) 'ce#t lucru ne arat$ intenţia .orme #emiotic principiul #uprem al .ilo#o.Ă ON FILOSOFIA LIM.ilo#o.el0 %piritul e#te un #emn care #e deCvolt$ dup$ legile in.el #pu#+ #$ ?u#ti.o#t iniţiat$ de matematicianul+ logicianul )naturali#tul şi .ICA PRA0MA.ndirii e#te a#t.erenţei ) .ic$ de mare #emni.ilo#o.iei #emnelor şi comunic$rii a lui Peirce) Kl voia #$ tran#.ilo#o.IS.ndu!1 ca principiu al #inteCelor proce#elor #emnice) Conceptul unit$ţii g.icaţie a limba?ului şi comunic$rii a .ic de e(perienţa comunic$rii e#te %K>5O"5C'+ conceput$ iniţial ca un capitol al logicii+ pentru a deveni apoi ştiinţa cea mai general$ + capabil$ #$ demon#treCe ! pornind de la analiCa #emnelor ! c$ #tructura general$ a e(perienţei na#tre e#te şi #tructura obiectelor e(perienţei noa#treP alt.ul american C)%)Peirce) "eoria!cadru care va conduce cercet$rile #ale menite #$ dea #eama .

i obţinut$ prin analiCa #emnelor) K(trem de #uge#tiv şi #emni.7B+ el 1!a preCentat ca o recon#trucţie critic$ a !riticii ra iunii pure a lui Oant) %emiotica lui Peirce #!a dorit de la :nceput o teorie general$ a .122 '#t.ia lui Oant+ #e poate con#idera dimen#iunea pragmatic$ ca cea care!i ia locul #inteCei tran#cendentale a conştiinţeiP cel mai :nalt punct al con#trucţiei .ice) Con.iei @unitatea #intetic$ a conştiinţeiB va .iei =antiene+ validitatea obiectiv$ a cunoaşterii ştiinţi.ice) 5n raport cu .i acum unitatea interpret$rii inter#ubiective a lumii+ care ar putea .runtat$ cu probleme de interpretare a ştiinţei reale+ acea#t$ concepţie nu a reCi#tat nealterat$+ .ilo#o.ilo#o.ilo#o.icativ e#te .ice pentru orice conştiinţ$ era #oluţionat$ prin #inta(a şi #emantica logic$+ ace#tea garant.nd con#i#tenţa logic$ şi veri.ilo#o.ilo#o.iei şi ştiinţei :ntregi+ con#tituit$ prin analiCa temeiurilor comunic$riiP .ia analitic$+ tema central$ a .luenţa pe care proiectul lui a avut!o :n ace#t #ecol i!a :ndrept$ţit pe deplin previCiunile) :n .aptul c$ Peirce a conceput acea#t$ #emiotic$ tri! dimen#oinal$ ca un proiect de logic$ a cercet$rii + şi anume+ chiar de la :nceput @:n deducţia noii li#te a categoriilor din 1-.iind nece#ar$+ :n principal+ completarea ei cu dimen#iunea pragmatic$+ adic$ dimen#iunea interpret$rii #emnelor+ ca o condiţie a po#ibilit$ţii şi validit$ţii propoCiţiilor ştiinţi.irmabilitateaB ipoteCelor #au teoriilor ştiinţi.icabilitatea @con.el+ prin #emiotica #a+ Peirce intenţiona #$ deCvolte o nou$ EOJ5C] ' CO>D&5C]R55+ a c$rei importanţ$ pentru #ecolul urm$tor o credea de neconte#tat) 5n.

ilo#o.numai a#t.lecţii .ice+ menit$ #$ conduc$ .el #e e(plic$ propunerea unei noi li#te a categoriilor şi ?u#ti.icarea ei #emiotic$) Comunicarea devine a#t.el #ur#a şi temeiul celei mai :nalte re.

ndeşte @1B) 'cea#t$ per#pectiv$ e :nt$rit$ de apelul la .i deci#$ :n dimen#iunea interpret$rii #emnelor+ numit$+ mai t.ndul eminent0 Orice e#te univer#al adev$rat :n e(perienţa mea ))) e#te cuprin# :n condiţia e(perienţei ) Per#pectiva :n care #e con#tituie deducţia categoriilor la Peirce e#te aceea a con#i#tenţei #emantice a unei repreCent$ri a obiectelor prin #emne inter#ubiectiv valabil$+ con#i#tenţ$ ce poate .nd din .ormarea #emiotic$ a temeiurilor .ilo#o.t con#i#tenţ$+ #au recunoaşterea ei) Con#i#tenţa aparţine oric$rui #emn+ :n m$#ura :n care e#te un #emnP ))) nu e(i#t$ nici un element :n conştiinţa omului care #$ nu aib$ ceva care!i core#punde :n lumeP)))cuv.iei0 )))conştiinţa e#te un termen vag ))) conştiinţa e .ndirii şi e(i#tenţei) Re#ping.ndireP dar unitatea nu e#te nimic altceva dec.ilo#o.elul ace#ta #e produce tran#.ica KD Jb&DK%C+ #au unitatea :n g.ace şi g.128 #imultan la elucidarea #emioCei+ momentului #emiotic al comunic$rii+ şi la elucidarea marilor categorii ale g.ormare logico!#emiotic$ a per#pectivei =antiene+ dar condu# de g.ndirii) Dar identitatea unui om con#t$ :n CO&%5%"K&W' a ceea ce el .ia lui Oant unele a#pecte ce i #e p$reau p#ihologi#te #au circulare+ Peirce a a?un# la )oua listă a categoriilor printr!o tran#.olo#it$ uneori pentru a #emni.rCiu+ de Ch) >orri# ! pragmatica) 5n .ntul #au #emnul pe care!1 utiliCeaC$ omul K%"K omul :n#uşi)))e#te doar un in#trument al g.

comunitate0 )))e(i#tenţa g.ndurilor depinde la .

icaţie pentru cineva) %emnul #e :n#crie a#t.ictiv+ de e(emplu+ o .iei) Pe baCa ei #e introduc trei tipuri de #emne şi+ core#punC$tor+ trei genuri de in.ie+ o #chem$+ o diagram$P un .otogra.ndul ei de ceea ce #e :nt.iniţie red$ ceva pe care!1 ştie şi #imţul comun0 #emnul e#te ceva care #t$ pentru altceva şi e#te :nţele# de cineva+ adic$ are o #emni.undamental$ a categoriilor) %emioCa+ relaţia #emn! obiect #au de repreCentare con#tituie temeiul+ punctul cel mai :nalt al .i0 1B iconic$+ 2B indiceal$+ 8B #imbolic$) Dn #emn iconic e#te un #emn baCat pe o anumit$ a#em$nare cu obiectul real #au .el ea are doar o e(i#tenţ$ doar potenţial$+ dependent$ de g.ndirea viitoare a comunită ii8 @2B) :n acea#t$ #emiotic$ #au noua logic$ #intetic$ a de#coperirii g$#eşte Peirce #ur#a .el :ntr!o relaţie triadic$ ireductibil$ #emn obiect cd!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!e interpretant 'ce#te a#pecte ale triadei cuno#c+ la r.ndul lor+ #ubdiviCiuniP de e(emplu+ relaţia #emnului cu obiectul poate .129 r.erenţe prin care #e ilu#treaC$ cele trei C'"KJOR55 D&5AKR%'EK care #unt implicate :n relaţia de #emioC$) Relaţia de #emn #au de repreCentare e#te dat$ de urm$toarea #chem$ de de.mpl$ dup$P a#t.iniţie0 Dn #emn e ceva care #t$ pentru altceva :ntr!o anumit$ privinţ$ #au calitate pentru un interpretam ) 'cea#t$ de.ilo#o.

l$ :ntr!o relaţie real$+ .indice e#te un #emn care #e a.

er$ la tipul general de #emnP de e(emplu+ cuv. .i0 1B rematic+ 2B dicent #au 8B un argument) 'cea#t$ cla#i.ntul pom B) Relaţiile proce#ului de #emioC$ au o leg$tur$ e#enţial$ cu logica relaţiilor @care va :nlocui+ la Peirce+ logica #ubiect!predicatB şi cu teoria categoriilor) %chema #emioCei implic$+ dup$ Peirce+ trei categorii0 @1B C'E5"'"K' #impl$+ .erinţ$P de e(emplu+ un indicator de drum+ #imptomele unei boli etcP #imbolul e#te un #emn determinat numai :n cadrul unei interpret$ri+ dar nu are leg$tur$ .$r$ relaţii+ care con#tituie per#pectiva #au punctul de vedere din care ceva e e(primat C' ceva :n e(i#tenţa lui determinat$0 Primul #au primaritatea #1irstness&.i+ de e(emplu+ un cuv.nt iColatP un dicent e un #emn ce poate .122 nu de re.i aplicat$ #emnelor :n general) Dn #emn rematic poate .er$ la #tarea individual$ a unui #emnP de e(emplu+ un panou cu reguli de circulaţie pla#at la o inter#ecţie de drumuriBP 8B legi#emnul @#e re.iCic$ #au de a#em$nare cu obiectul0 de e(emplu+ un #teag) :n .i tran#pu# :ntr! o declaraţieP un argument e#te un #emn baCat :n mod nece#ar pe un raţionament) Euat :n #ine+ #emnul @ a#pectul #emnicMB cunoaşte trei diviCiuni0 1B Nuali#emnul @calitatea #enCorial$ a unui #emn+ apariţia #a punctual$+ perceptibil$BP 2B #in#emnul @#e re.uncţie de relaţia cu interpretantul+ un #emn poate .uncţion.icare core#punde vechii diviCiuni :n termeni+ propoCiţii #i argumente+ modi.lectare cu obiectul+ .nd ca o indicaţie #au o re.icat$ pentru a .

'ce#tei categorii :i core#pund tipurile de #emne .

uncţiei centrale a #inteCeii C' repreCentare a ceva ca ceva prin concepte) 'cea#t$ repreCentare prin #imboluri va .ace argumentul unei ?udec$ţi de percepţie) @2B RKE'W5' D5'D5C] a #emnului cu obiectul denotat de ace#ta @categoria %ecundul #au %ecunditatea ! $econdness&. 'cea#tei categorii :i core#pund tipurile indiceale de #emne+ care trebuie g$#ite :n orice ?udecat$ de percepţie pentru a permite identi.uncţia de repreCentare pentru un interpretant) &umai interpretarea :ntregeşte+ completeaC$ cu #en# . Ki :i core#pund #emnele de tip #imboluri+ care #unt #ubiectul #au mediul .i :n#$ vid$ .el cum pentru Oant+ conceptele .$r$ intuiţii #unt goale P pe de alt$ parte+ pentru a continua analogia =antian$+ #emnele indice şi iconice #unt oarbe dac$ nu #unt integrate :n .i determinate prin predicate @:n limba?+ .uncţia indiceal$+ ca şi pe cea iconic$) 'vem a#t.$r$ integrarea . :nţelea#$ ca o con.icarea #paţio!temporal$ a obiectelor ce pot .el+ la Peirce+ o veritabil$ deducţie #emiotic$ a celor trei categorii + prin care #e e(plic$ po#ibilitatea şi validitatea e(perienţeiP Peirce+ pentru a o.apte e(i#tente :n #paţiu şi timpP Primeitatea @şi .12.erenţ$0 "reitatea @şi conceptele #imboliceB cu deduc ia ca proce# raţionalP %ecunditatea @şi #emnele indiciB cu induc ia.uncţiilor indiceal$ şi iconic$+ la .uncţiei!#emn ca mediere #au repreCentare a ceva ca ceva pentru un interpret Categoria 'l "reilea+ "reitatea ! "hirdness&.irmare a ipoteCelor generale prin .uncţia acea#ta o realiCeaC$ pronumele şi adverbeleB) @8B RKE'W5' "R5'D5C] a . iconiceP ele #unt implicate :n predicatele ?udec$ţii de percepţie pentru a integra calit$ţile #imţite ale lumii reale :n #inteCa unei ipoteCe care .eri #tructura ace#teia+ coreleaC$ ace#te categorii ultime şi tipurile de #emne cu trei tipuri de in.

erenţ$ :mpreun$ @tocmai de aceea ele #e dovede#c a .iCica pur$ ca ştiinţeB e#te dat de "O'"K cele trei tipuri de in.enomenelor prin legi) Deducţia a#igur$ obţinerea con#ecinţelor e(perimentale din legea general$ printr!un e(periment al g.el :n e(plicarea lor prin legiB) 5nducţia e(plic$ ?u#ti.ormaţie şi raţionare şi care e#te ca urmare independent de particularit$ile mele #au ale .el0 Realul ))) e#te acel @mai e(act obiectul opinieiB care+ mai devreme #au mai t.erenţe abductive inconştiente ) R$#pun#ul la :ntrebarea .127 #emnele iconiceB cu abduc ia.i con#tituit de in.undamentale şi ireductibileB) 'bducţia #au ipoteCa e(plic$ PO%5B5E5"'"K' e(periuenţei :n m$#ura :n care ea uni. cum #unt po#ibile ?udec$ţile #intetice a priori @şi prin acea#ta+ cum #unt po#ibile matematica şi . propu#$ de Peirce ca o cogniţie #intetic$ a unor noi calit$ţi determinante pentru e(i#tenţa obiectelor ca obiecte) Dltimul procedeu logic e#te de#coperirea lui PeirceP el e corelat cu procedeul ipotetic prin care #e e(tinde cunoaşterea noa#tr$P :n ace#t #en#+ crede Peirce+ ?udec$ţile #intetice a priori ale lui Oant @cele care e(tind #.ie :n e(plicarea .era cunoaşterii .$r$ a #e :ntemeia #au ?u#ti.undamental$ a !riticii ra iunii pure.t in.icarea empiric$ a pre#upoCiţiilor generale ale oric$rei e(perienţe+ implicate .inal+ concepţia lui Peirce de#pre obiectivitate e#te .aCelor analitic$ şi #intetic$ ale logicii cercet$rii ) 5n .ica pe baCa e(perienţeiB nu #unt dec.ormulat$ a#t.rCiu+ va .ndirii a#upra .ormei predicţiilor a#upra viitorului) Prin acea#ta+ numit$ de Peirce >a(ima pragmatic$ #e realiCeaC$ interdependenţa .ic$ multitudinea impre#iilor #enCoriale şi a calit$ţilor #en#ibile prin unitatea con#i#tenţei :n ?udec$ţile de percepţie @şi a#t.i .ie :n e(perienţa perceptual$+ .

P .

init$ a e(periment$rii care coincide a#t.apt+ :n#uşi #ubiectul ei e#te comunitatea inde.$r$ limite preciCate şi capabil$ de o creştere determinat$ a cunoaşterii @9B) Ceea ce :ntemeiaC$ a#t.iei) Concepţia #emiotic$ a cunoaşterii tran#.orm$ ace#t punct :nalt :n ceea ce+ t.i ilogic :n toate in.inite @inclu#iv intere#ul pentru #alvarea lui per#onal$+ dup$ Oier=egaardB :n intere#ul comunit$ţii nede.ice propriul lui #u.init a#t.i :nţele# ca o tran#.el cu comunitatea inde.nd .12- tale) '#t.let pentru a #alva lumea :ntreag$ va .erenţele lui @2B) 'ce#ta #tabileşte şi po#tulatul practic al K"5C55+ baCat+ intelectuali#t+ pe ideea c$ progre#ul #ocial al ştiinţei va aduce cu #ine şi raţionalitatea conduitei umane) *i ace#t g.init$ a interpret$rii) Peirce a de.ilo#o.rCiu+ Peirce a numit #ociali#m logic P un om care vrea #$ procedeCe logic trebuie #$!şi dep$şea#c$ toate intere#ele per#onale ale vieţii lui .el+ pe terenul #emioticii şi al logicii cercet$rii+ punctul cel mai :nalt + cheia de bolt$ a arhitectonicii .inal al lui Peirce poate .el+ :n#$şi originea conceptului #conception& realit$ţii ne arat$ c$ ace#t concept implic$ e#enţial noţiunea de CO>D&5"'"K+ .el obiectivitatea cunoaşterii e#te comunitatea nedeterminat$ a cercet$torilor P ea converge cu acea unitate de interpretare tran#individual$ nece#ar$ comunic$riiP de .inite deoarece numai comunitatea are şan#a #$ a?ung$ la adev$rul ultim0 Cel care nu doreşte #$!şi #acri.ormare @#emiotic$+ .

t ma(ima acţiunii tale .el :nc.comunicaţional$ B a imperativului categoric al lui Oant0 'cţioneaC$ a#t.

ilo#o.$cut relevant$ .e#t$ o comple(itate e(cepţional$+ a c$rei organiCare+ decelat$ la nivelul condiţiilor de po#ibilitate+ ne poate in.t mai mare cu c.ic$) Dac$+ la Chom#=y+ trecerea de la limba?ul #cri# la vorbire @ca tem$ a teoriei limab?uluiB a de#chi# calea conceptului de competenţ$ lingvi#tic$ @capacitatea #au .$cut nece#ar$ introducerea unui concept prin care #$ #e rede.o#t reCumate de F<acNue# ca liniamentele unui :ntreg program de cercetare .acult$ţii :n#$şi a limba?ului+ cu generativitatea ei in.ic al limba?ului şi comunic$rii şi care evidenţiaC$ #emni.acultatea general uman$ a vorbiriiB+ trecerea de la limba?+ prin di#cur#+ la comunicare a nece#itat punerea :n evidenţ$ a unui nou nivel al competenţei+ care va trebui :n mod .ic$ 0 a :nţelege limba?ul prin di#cur# şi di#cur#ul prin comunicare) 'ce#t program+ ilu#trat de cercet$rile lui Iittgen#tein+ %tra3#on+ 'u#tin #au %earle a .unde ale comunic$rii+ a#upra logicii con#tituirii şi devenirii ei) Dac$ trecerea ! prin Chom#=y ! de la #tudiul per.ilo#o.ic .inea#c$ obiectul principal a#upra c$ruia trebuie #$ #e :ndrepte analiCa .undamental inve#tigat0 CO>PK"K&W' CO>D&5C'W5O&'E]+ concept nodal+ :n care #e :mplete#c dimen#iuni şi #tructuri multiple0 logico! #emantice+ cognitive+ pragmatice şi #ocio!culturale) 'ce#ta e#te domeniul de tematiCat pentru ca e(perienţa comunicaţional$ #$!şi dovedea#c$ relevanţa .icaţia dimen#iunii pragmatice a comunic$rii au .ic$) 5mportanţa lui e#te+ :n ace#t #en#+ cu at.t el mani.ilo#o.init$+ a .ilo#o.ormanţei lingvi#tice la #tudiul competenţei+ al .126 prin voinţa ta #$ poat$ deveni lege general$ a naturii ) Principalele etape care au marcat #tudiul .orma a#upra determinaţiilor cele mai pro.ilo#o.

nditori de orient$ri di.ilo#o.i <)Haberma#+ O)!O)'pel şi F)<acNue#) Primul i!a dat mai ale# o orientare #ociologic$+ pla#.erindu!i ştiinţei comunic$rii rolul unei di#cipline!pilot+ #ur#$ a unor noi idei şi concepte .nd po#ibilitatea di#cur#ului comunicabil+ #e va dovedi a#t.aţ$ de 'lter)O)! .0 lingvi#tica+ treCind!o din #omnolenţa conceptual$ a de#criptivi#mului şi i#tori#mului+ la .el+ teoretiCarea competenţei pragmatice a comunic$rii va .enomenul comunic$rii la rangul de matrice a e(periment$rii .icate cu condiţiile #ociale de po#ibilitateP teoria lui a comunic$rii r$m.nd comunicarea :n conte(t i#torico!cultural şi .icaţie teoretic$) Competenţa comunicaţional$ e#te un concept care a .icP :n cadrele teoriei lui Haberma#+ condiţiile de po#ibilitate ale comunic$rii #unt identi.icante) Competenţa comunicaţional$+ condiţion.ne la #tadiul unor generalit$ţi inductive a#upra di#cur#ului #ocial) :n plu#+ Haberma# combin$ :ntr!o manier$ deconcertant$ #ur#e ce ţin de epoci şi tradiţii di#parate+ neav.ngerile ei vor .ice+ con.undamentale0 de e(emplu+ Kgo!ul .nd gradul de ab#tracţie nece#ar unei integr$ri a per#pectivelor) De aceea Haberma# privilegiaC$+ uneori abuCiv+ unii termeni ai relaţiei .ilo#o.ice) Din cercetarea a proriului comunic$rii vom avea o alt$ #ondare categorial$ a e(perienţei umane :n genere) %tructura comunic$rii interper#onale va ?uca rolul de #ituaţie originar$ a #emni.el+ prin articularea ei teoretic$ @ca activitate guvernat$ de reguliB+ #ur#a unor idei generale de #emni.o#t .1.i repreCentative pentru a :nţelege condiţiile de po#ibilitate ale oric$rei e(perienţe #emni.ormulat independent de g.erite+ cum ar .ilo#o.icaţiei+ #ur#$ teoretic$ a principiilor generale) Con#tr.i cea care va ridica .iind intere#at de normativP el n!a dat teoriei critice a comunic$rii nivelul teoretic şi radicalitatea nece#ar$ pentru a deveni pe deplin relevant$ .

i p.nd B a#t.iei tran#cendentale+ lu.lecţia a#upra condiţiilor de po#ibilitate ale :nţelegerii lingvi#tice :ntr!o comunitate nelimitat$ a comunic$rii #e dovedeşte a .nd ca tem$ şi mediu de re.nd unor comunit$ţi reale+ generate #ocial!i#toric e#te realiCat$ @#oluţionat$B prin normele+ principiile .n$ acum :n natur$+ #ubiectivitate+ limba?e . 8a prioriul comunicaţional ) K#te noua ipo#taC$ a univer#alit$ţii şi nece#it$ţii+ c$utate de .B) Cone(iunea @#au contradicţiaB dintre acea#t$ #ituaţie ideal$ @e(pre#ie a competenţeiB şi per.ilo#o.el pe ace#t teren per#pectiva critic$ tran#cendental$) Punctul #$u de plecare :l repreCint$ reinterpretarea =antian$ a #emioticii şi pragmaticii lui Peirce) "entativa lui 'pel de tran#.orm. care #$ uni.nd o PR'J>'"5C] "R'&%CK&DK&"'E]+ readuc.ormaliCate etc) O)!O)'pel a :ncercat #$ dep$şea#c$ per#pectiva normativi#t ! #ociologi#t$ :n :nţelegerea comunic$rii+ a competenţei comunicaţionale+ propun.i e(primat$ de un #i#tem de norme care dau #eama de natura unei comunit$ţi de comunicare ideal$ @.i #ur#a unor noi tipuri de univer#ali+ c$utaţi de philosophia prima.lecţie limba?ul şi comunicarea+ :nlocuieşte+ cum am #pu#+ unitatea #intetic$ a conştiinţei @la OantB prin #inteCa interpret$rii inter#ubiective ca unitate a :nţelegerii :ntr!o comunitate a comunic$rii @:n care di#cur#ul e#te #cu.nd @ tran#.ice limba cu cunoaşterea şi raţiunea practic$ cu raţiunea teoretic$) %tructura tran#cendental$ a ace#tei competenţe comunicaţionale va .undat :ntr!o #ocietate argumentaţi v$ BP :n .elul ace#ta re.1 O)'pel şi F)<acNue# au e(plorat virtuţile meta.1.ormanţa @#au competenţa e.ilo#o.ectiv$B real$+ aparţin.iCice ale conceptului de competenţ$ comunicaţional$+ con#truindu!1 ca temei #au #ur#$ a unui nou tip de a priori.ormare a .

2 regulative ale unei etici a argument$rii + #au #trategie moral$ 0 1) :n orice acţiune trebuie #$ #e procedeCe a#t.t #$ #e a#igure #upravieţuirea #peciei umane+ :n calitate de comunitate de comunicare real$ ) 2) %$ #e realiCeCe :n comunitatea real$ condiţiile comunit$ţii ideale) Cele dou$ #trategii #unt numite0 a #upravieţuirii şi a emancip$rii) 'ce#te po#tulate ale unei etici normative vor a#igura :ntemeierea ne! #ubiectiv$ a valorilor) Ceea ce propune 'pel e#te a#t.ormanţei comunicaţionale+ o etic$ normativ$ ) F)<acNue# .iei =antiene) 'pel preCint$ acea#t$ interpretare ca o urmare a unei re.ace c.lecţii a#upra condiţiilor de po#ibilitate ale comunic$rii+ dar el va :nlocui conceptul de cunoaştere prin acela de argumentare) &u e#te :n#$ clar cum ar putea ace#ta din urm$ #$ o.ilo#o.icativ$+ ?ocurile de limba? :n general) Or+ problemele ce apar la ace#te niveluri di.erite #unt .teva ob#ervaţii critice la adre#a reinterpret$rii lui 'pel a .1.el :nc.el o recon#trucţie normativ$ a per.ere un mi?loc inter#ubiectiv pentru a realiCa o cunoaştere #au a #tabili o comunicare critic$ a#upra ei) 'rgumentaţia :n#$şi e#te con#iderat$ un ?oc de limba? @noţiune auto!contradictorieB) :n c$utarea condiţiilor con#tituante nu e#te clar+ de a#emenea+ la 'pel+ ce anume are :n vedere ca temei #au mediu0 el pare a viCa cunoaşterea+ articularea lingvi#tic$ #emni.

lecţiei critice) Dac$ vom pleca de la di#cur# şi vom c$uta #$ vedem cum .i identice) :n alt$ ordine de idei+ 'pel e departe de a realiCa o #tructur$ clar$ a re.departe de a .

ilo#o.1.ice care!şi revendicau idealul metodologic general al cunoaşteriiB+ nu e#te dat$ con.8 #e conduce ace#ta :n mod raţional+ ar trebui #$ pre#upunem o comunitate de comunicare #upu#$ normelor de claritate+ inteligibilitate şi comprehen#iune reciproc$) :n locul ace#tora ni #e o.ac po#ibile conduitele noa#tre şi :nţelegerea lor pe baCa competenţei comunicative) '#t.lecţiei criticeL &u comunitatea de comunicare ca #ubiect colectiv+ ci .ie al lui Iittgen#tein+ pe care+ iniţial+ 'pel 1!a a#umat :n recon#trucţia #a) :n .el #e vor de#coperi şi categoriile comunic$rii :n genere0 reciprocitatea+ participarea+ mutualitatea) 'ce#tea+ :mpreun$+ caracteriCeaC$ po#ibilitatea comunic$rii+ o .elul ace#ta+ comunicabilitatea e :ntemeiat$ şi nu :ntemeietoare) 5n comunitatea comunic$rii a lui Haberma# şi 'pel nu e(i#t$+ :n ultim$ in#tanţ$+ o corelare #emni.er$ un po#tulat practic @moralB al raţionalit$ţii) Eucrul ace#ta are o leg$tur$ cu :ntrebarea0 cine e(ercit$+ cine e#te #ubiectul re.ul care abordeaC$ activitatea #emni.mpului intercomunicativ şi al raţionali$ţii comunicaţionale) 'ce#tea .ilo#o.orm$ #ocial$ ) Dniver#alul cunoaşterii şi comunic$rii nu trebuie :ncorporat nici :n realitatea p#ihologic$ a unui Kgo+ nici :ntr!o realitate #ociologic$) <acNue# propune+ cum am v$Cut+ un concept mai operaţional+ acela al c.erindu!i teoriei comunic$rii o .er$ o teorie coerent$ şi omogen$ a competenţei comunicative) Cum #pune <acNue#+ cea mai bun$ manier$ de a combate poCitivi#mul şi hermeneutica @cele dou$ e(treme .ilo#o.icant$ şi o #upune unei elucid$ri e(terne) Condiţiile normative ale di#cur#ului #unt de#coperite din e(terior) Dar acea#ta contraCice conceptul de .icativ$ :ntre #tructurile #ocio!normative şi dimen#iunea pragmatic$ a limba?ului+ nu #e o.

icat conceptual prin cercet$rile logice+ lingvi#tice şi epi#temologice actuale) '#t.lni condiţiile categoriale ale #emni.n$ la condiţiile de po#ibilitate+ nu prin proiectarea ei :ntr!o di#ciplin$ #ocio!uman$M particular$) Ca urmare+ recuno#c.ie :n#oţit$ de reCi#tenţa la invaCia #ociologiei+ antropologiei #au etnologiei+ cu toate relativi#mele lor a#ociate) :nţelegerea acţiunii unui cadru categorial :n comunicarea uman$ trece prin ad.le(iv!critic$ a .ice+ trebuie #$ .erinţa noa#tr$ mediat$ la real+ unde #e pot :nt.1.nd :n#$ analiCei logice o de#chidere tran#cendental$+ dar şi per#pectiva re.iilor anterioareB+ trebuie #!o con#ider$m nu :n naivitatea ei #ociologic$+ ci :n ceea ce repreCint$ #paţiul logic al interlocuţiunii + ca acel gen de practic$ con#tituant$ edi.ilo#o.9 comunicare dreapt$ ce #e poate tran#pune :ntr!una real$+ cu adev$rat uman$ a #en#urilor şi re.nd :n comunicare noul loc al tran#cendentalului + @care nu mai poate .lecţiei .ilo#o.erinţei) "recerea de la conştiinţ$ şi cunoaştere la limba? şi comunicare+ ca medii ale re.enomenologiei+ eliberat$ :n#$ de tendinţele ego!centri#te #au teologice0 relaţia per#onal$ cu un DumneCeu+ e(perienţa mi#tic$ a lui >)Buber+ vor trebui #$ cedeCe locul interlocuţiunii umane0 Omul de care .ncirea #tudiului ace#teia p.icaţiei şi adev$rului) 'cea#t$ propunere continu$ at.el #e poate decela :n #tructura competenţei comunicaţionale #tructura de po#ibilitate a limba?ului+ cunoaşterii şi con#tituirii lingvi#tice a raportului no#tru cu lumea) Cum propune <acNue#+ D5'EOJDE e#te acea practic$ de tip con#tituant+ :n care #e in#tituie #emni.ilo#o.iei analitice @MDnde #e ate#t$ mai obiectiv .i acaparat de conştiinţ$+ de Kgo!ul .t deciCia metodologic$ a .ormele :n care #e organiCeaC$ e(perienţa con#tituit$+ dac$ nu :n di#cur#ul :n care acea#ta #e articuleaC$L B @7B+ d.icaţiile noi+ #e elaboreaC$ re.

Das A priori der Hommuni>ationsgemeinschaft.2 voi vorbi nu va . 2) 5dem 8) 5dem+ p) 2-8 9) 5bidem+ p) 811 2) 5bidem+ p) 829 .ondatoare a inteligibilit$ţii şi cunoaşteriiP dup$ mine+ ea e#te aceea care permite elucidarea direct$ a proce#ului dublu şi #olidar de re.1. %uhr=amp) Fran=. Gând 77.urt ') >)+ 1678+ p) 926 7) Fr) 9ac8ues2 %6Espace logi.ue de l6interlocution.erinţ$ la lume şi la per#oane ) @-B &ote 1) C?) S) Peirce2 Collected Paper#+ @ ed) By Ch) Harth#horne+ P) Iei##B+ Harvard D)P)+ 1681+ voi) A+ p) 81.i o creatur$+ ci interlocutorul :ntr!o relaţie de comunicare pe care o con#ider ca .) N) O) A>el2 "ransformation der /hilosophie. . P) D) F)+ Pari#+ 16-2+ p) 860 -) 5bidem+ p) 86.

ie :n#oţit$ de reCi#tenţa la invaCia #ociologiei+ antropologiei #au etnologiei+ cu toate relativi#mele lor a#ociate) :nţelegerea acţiunii unui cadru categorial :n comunicarea uman$ trece prin ad.lecţiei .iilor anterioareB+ trebuie #!o con#ider$m nu :n naivitatea ei #ociologic$+ ci :n ceea ce repreCint$ #paţiul logic al interlocuţiunii + ca acel gen de practic$ con#tituant$ edi.ilo#o.ilo#o.enomenologiei+ eliberat$ :n#$ de tendinţele ego!centri#te #au teologice0 relaţia per#onal$ cu un DumneCeu+ e(perienţa mi#tic$ a lui >)Buber+ vor trebui #$ cedeCe locul interlocuţiunii umane0 Omul de care .icaţiei şi adev$rului) 'cea#t$ propunere continu$ at.erinţei) "recerea de la conştiinţ$ şi cunoaştere la limba? şi comunicare+ ca medii ale re.iei analitice @MDnde #e ate#t$ mai obiectiv .ilo#o.le(iv!critic$ a .ncirea #tudiului ace#teia p.nd :n#$ analiCei logice o de#chidere tran#cendental$+ dar şi per#pectiva re.n$ la condiţiile de po#ibilitate+ nu prin proiectarea ei :ntr!o di#ciplin$ #ocio!uman$M particular$) Ca urmare+ recuno#c.ormele :n care #e organiCeaC$ e(perienţa con#tituit$+ dac$ nu :n di#cur#ul :n care acea#ta #e articuleaC$L B @7B+ d.1.icaţiile noi+ #e elaboreaC$ re.lni condiţiile categoriale ale #emni.i acaparat de conştiinţ$+ de Kgo!ul .el #e poate decela :n #tructura competenţei comunicaţionale #tructura de po#ibilitate a limba?ului+ cunoaşterii şi con#tituirii lingvi#tice a raportului no#tru cu lumea) Cum propune <acNue#+ D5'EOJDE e#te acea practic$ de tip con#tituant+ :n care #e in#tituie #emni.nd :n comunicare noul loc al tran#cendentalului + @care nu mai poate .9 comunicare dreapt$ ce #e poate tran#pune :ntr!una real$+ cu adev$rat uman$ a #en#urilor şi re.ice+ trebuie #$ .icat conceptual prin cercet$rile logice+ lingvi#tice şi epi#temologice actuale) '#t.erinţa noa#tr$ mediat$ la real+ unde #e pot :nt.t deciCia metodologic$ a .

G .

erinţ$ la lume şi la per#oane ) @-B &ote 1) C?) S) Peirce2 Collected Paper#+ @ ed) By Ch) Harth#horne+ P) Iei##B+ Harvard D)P)+ 1681+ voi) A+ p) 81. %uhr=amp) Fran=.ondatoare a inteligibilit$ţii şi cunoaşteriiP dup$ mine+ ea e#te aceea care permite elucidarea direct$ a proce#ului dublu şi #olidar de re. P) D) R+ Pari#+ 16-2+ p) 860 -) 5bidem+ p) 86.urt ') >)+ 1678+ p) 926 7) Fr) 9ac8ues2 %6Espace logi. Das A priori der Hommuni>ationsgemeinschaft.) N) O) A>el2 "ransformation der /hilosophie. 2) 5dem 8) 5dem+ p) 2-8 9) 5bidem+ p) 811 2) ibidem+ p) 829 .ue de l6interlocution.i o creatur$+ ci interlocutorul :ntr!o relaţie de comunicare pe care o con#ider ca . . Gând 77.voi vorbi nu va .

.

orm$ de acţiune sui generis.iecare dintre aceştia accentu. Fenomenologia originar$ a lui Hu##erl a .unda gramatica comunic$rii + ca o gramatic$ a comunic$rii!particip$rii+ ca o .ilo#o.enomenologice0 Dasein-ul ca .ilo#o.iei .avoarea reconcilierii celor trei direcţii .iei contemporane care #e reclam$ tot de la Oant+ FK&O>K&OEOJ5'+ şi!a propu# :n mod direct #$ elucideCe po#ibilitatea şi temeiurile comunic$rii) 5n vederea ace#tui demer# ea nu va pleca de la #tructurile limba?ului #au de la #tudiul competenţei pragmatice a vorbitorilor+ ci de la analiCa actelor intenţionale ale conştiinţei care vor .t şi de pragmatişti a ace#tor deCvolt$ri ulterioare nu trebuie #$ ne conduc$ la re#pingerea :n genere a .ondatoare a lui Hu##erl #e pot g$#i ! printre elementele amintite mai #u# ! temeiuri puternice :n .enomenologice ca o .ice a comunic$rii) :n opera .t de c$tre .ii analitici c.() FENOMENOLO0IA COMUNICĂRII ' treia direcţie .ania in.undamental$ a .o#t continuat$ :n diver#e direcţii de Heidegger+ >erleau!Ponty+ %artre #au Eevina#+ .ilo#o.ilo#o.initului a lui Eevina#B) Re#pingerea at.nd #au univeraliC.iinţa uman$+ loc di#tinct al FiinţeiP #emiotica corpuluiP abordarea limba?ului pornind de la o concepţie teologic$ @ epi.ie iremediabil #olip#i#t$ şi pre!lingvi#tic$ + un ob#tacol :n calea unei critici .nd anumite a#pecte ale analiCei .ilo#o.

$cut pe .icarea .ormularea unui nou model #au mod teoretic al comunic$rii+ av.rşit prin a MuitaM actele intenţionale) &oţiunea de acţiune a copleşit cu totul pe aceea de act @1B) Hu##erl a con#acrat comunic$rii un #tudiu e(emplar0 Fenomenologia comunit$ţii de comunicare @di#cur#ul ca adre#are şi primirea di#cur#uluiB :n .nd ca #cop clari.- .1.ia analitic$+ pragmati#mul şi .ondul lumii comuneB+ prin#e ele :n#ele :n cadrul comunicaţional mai va#t al con#trucţiei umanit$ţii univer#ale @:nţelea#$ ca umanitatea ce integreaC$ comunicarea raţional$B) Hu##erl coreleaC$ e#enţial :n analiCa comunic$rii intenţia comunic$rii cu .ii analitici #$ :nceteCe re.iinţare a unuia al$turi de a celuilaltB @te(tul nr) 26 din voi) [A al #eriei de opere HD%%KRE5 '& 'B)Cercetarea lui poate conduce la .undamentale ale .i aceea de a con#titui o comunitate de per#oane prin medierea actelor de di#cur# @2B) Cele dou$ a#pecte pu#e :n evidenţ$ de Hu##erl+ caracterul intenţional al .ilo#o.luenţa lucr$rilor lui David#onB+ a :nt$rit a#ocierea limba?ului şi acţiuniiP partiCanii continentali ai comunic$rii!participare au #..olo#irii limba?ului şi rolul central al actelor de di#cur# :n con#tituirea oric$rei leg$turi .ace parte dintr!o tentativ$ mai ampl$+ :n care acea#ta e :n#cri#$ ca un moment al con#tituirii per#onale ca membru al #ocialit$ţilor @pe .ormarea comunit$ţii interper#onale0 e#enţa comunic$rii verbale va .aţa #implei comuniuni de empatie @#impla .enomenologiei dup$ Hu##erl i!a .erinţele la Hu##erlP pe de alt$ parte+ autoritatea teoriei actelor de vorbire+ concomitent$ cu deCvoltarea #emanticii acţiunii @#ub in.iei #ecolului+ .enomenului :n#uşi al comunic$rii umane) 'naliCa hu##erlian$ a comunic$rii .ilo#o.ilo#o.enomenologia) Kvoluţia .

e#tare care are un e.ac pentru a avea un e.ect a#upra mea+ chiar dac$ cel$lalt n!a avut o intenţie #peci.ice integrale a#upra comunic$rii) Pentru Hu##erl+ :nainte de a :nţelege geneCa originar$ a actului comunic$rii e#te nece#ar$ e(plicarea ace#tui act :n #ine+ :n intenţionalitatea #a) Condiţia lui con#titutiv$ #e a.aţ$ a e(pre#iei0 ace#t act mani.orma #aB) .i .6 #ociale pot conecta la un alt nivel per#pectivele logico!lingvi#tice şi pragmati#te :n e(plicaţia comunic$rii şi o.l$ :n „empatia reciproc$+ dup$ modul de percepţie actual$ şi reciproc$+ empatie prin care cineva p$trunde :n .e#ta+ adic$ de a comunica @8B) %impla mani.ect a#upra celuilalt şi care #unt mediate prin actele de comunicare) "rebuie #$ avem+ pentru o comunicare+ tran#miterea unei intenţii printr!un di#cur# @oricare ar .iecare din actele lui comprehen#ibile pentru mine po#ed$ o dubl$!.el+ temeiul unei per#pective .e#t$+ :n e(terioritate+ interioritatea core#pondent$ a viC$rii şi realiC$rii) K#te o mani.e#tare a unei interiorit$ţi şi percepţia ei de c$tre un altul nu e#te o comunicare) Comunicarea trebuie di#tin#$ şi de actele pe care le .iinţa #ubiectiv$ a altuia şi+ pe de alt$ parte+ unul :l :nţelege pe cel$lalt din acea#t$ per#pectiv$) :n acea#t$ #ituaţie+ eu m$ :ndrept c$tre altul+ cel$lalt eu + care devine pentru mine un MtuM) 5n m$#ura :n care e :nţele# ca un alt MeuM+ el e#te de a#emenea un #ubiect al acţiunii #au al puterii) 5n ace#t moment el priveşte #au #e depla#eaC$ aici #au acolo+ :n interiorul c.1.ilo#o.eri+ a#t.mpului mundan care ne e#te comunP ))) dup$ modul :n care #e comport$ e.ectiv eu #e#iCeC prin acea#ta c$ .ic$ de a #e mani.

undamentelor #ocialit$ţii0 .Comunicarea e#te o activitate cu mai multe niveluri @ #traturi BP ea aparţine .

undamentul oric$rei #ocialit$ţi @:n primul r.ectiv şi originareB #e a.orma originar$ a unei #uprapuneri #Dec>ung& #peciale :ntre mine şi altul+ şi a#t.el+ pe l.ng$ o prim$ e(pre#ie a comunic$rii e nece#ar$ o a doua e(pre#ie+ de :nt$rire #au con.ac #ingur ace#te acte şi eu nu #unt realmente :nţele# de un altul doar ca .el #pu#+ eu nu .ectiv$ #e realiCeaC$ o prim$ uniune :ntre eu şi un .nt e#te .orma .l$ cone(iunea real$ a comunit$ţii de comunicare+ #au+ mai preci#+ a comunit$ţi di#cur#ului adre#at şi a recept$rii lui #au+ mai preci#+ a adre#$rii şi a#cult$rii) 'cea#t$ leg$tur$ prin cuv.$c.irmare a actelor comunicaţionale de baC$P ceea ce :n alte conte(te+ cum am v$Cut+ #!a numit meta!comunicare) K#enţial+ dup$ Hu##erl+ :n reliCarea actelor de comunicare e#te acea Nua#i!#uprapunere a cu un alt eu #au+ alt.ectiv are nevoie de un control al recept$rii #ituaţiei reciproce şi al :nţelegerii celor tran#mi#e) '#t.ntul şi deci ca cel care!mi comunic$ o dorinţ$ #au o voinţ$ oarecare :n raport cu conduita mea de acţiune)))Dac$ eu #unt cel care m$ adre#eC+ au :l percep pe altul ca cel care m$ a#cult$+ ca cel care are acce# la comunicarea mea ) Comunicarea+ pentru a #e realiCa e.nd ace#te acte+ ci realiCarea ace#tor acte de c$tre mine motiveaC$ :n el o anunmit$ co!realiCare+ aceea a actelor de primire a comunic$rii+ de a avea acce# la intenţia comunic$rii mele) :n actul de comunicare e.el :n general :ntre oricine şi cel care pentru el e#te un altulP ea e#te o uniune prin di#cur#P eu percep pe un altul ca pe cel care :mi adre#eaC$ cuv.170 Ea .nd al activit$ţii #ociale produ#e e.undamental$ a uniunii de comunicare :n general+ ea e#te .

uC+ con.el #e con#tituie un noi acţion.late mereu la di#poCiţia noa#tr$+ e corelat$ cu #ocialitatea ştiinţi.n doar unul l.el+ #.iec$rui act de comunicare e#te intenţia de a determina :n cel$lalt o anumit$ conduit$P primind ace#te intenţii+ cel$lalt mani.erent de tipul reacţiilor la intenţia comunic$rii+ cei doi interlocutori nu r$m.e#t$ atitudinea #a .i analiCate moduri de #ocialitate po#ibile ) .ormeaC$ un dublu eu + un noi care!i reuneşte+ :i pune :n comuniune :ntr!o manier$ particular$) P.nd ca o per#onalitate de rang #uperior+ ca o unitate a #ubiectivit$ţii active #au+ alt.el #pu#+ plurice.e#t$ :n genere o dubl$ conduit$0 una determinat$ de conţinutul comunic$rii+ şi o conduit$ meta!comunicaţional$+ prin care el mani.ng$ altul+ dou$ entit$ţi ?u(tapu#e) :n di.n$ acum+ con#ider$ Hu##erl+ nu am luat :n con#iderare conţinutul comunic$riiP conţinutul .B) Core#punC$tor tuturor .aţ$ de conţinutul comunic$rii0 acord+ re.nd un acord a#upra unui #en# .al$ @.ormelor de e(perienţ$ comunicativ$ pot .inal+ a#upra unui #copB) '#t.ormaţii care ne r$m.n :n mod durabil+ a.eritele genuri #au #.lict+ con.l$ temeiul unor tipuri de #ocialitate ) '#t.ere de comunicare #e a.171 altul P :n comunicare cei doi poli .era do(ic$ + adic$ punerea :n comunitate prin comunicare a unor cunoştinţe+ a unor criterii şi probe ale adev$rului ace#tora+ av.lict cu #ine :n#uşi etc) 5ndi.ic$+ teoretic$+ unitatea ştiinţei ca achiCiţie a comunit$ţii @2B) 'lta e#te #ituaţia comunic$rii :n vederea pra(i#!ului+ a acţiunii a#upra lumii e(terne+ mediat$ de di#cur#ul .nd ca intenţie obţinerea unor in.inaliCat @viC.

orm$ .el :nc.el+ prin interpenetrarea #ubiectivit$ţilor @prin con#tituirea de c$tre .iinţ$ durabil$) &u avem doar un .iinţa comunit$ţii :n care el #e g$#eşte+ c$ruia el :i aparţiine etc) @-B0 Kdi.icarea doctrinei .172 :n vederea comunic$rii #e con#tituie a#t.el pentru o pluralitate de euri! acte @şi .inalmente+ eventual+ pentru o pluralitate de#chi#$+ :n care #unt legaţi şi #e a.iecare eu a celuilalt B o unitate de voinţ$ a per#oanelor+ care le leag$+ le .ace #$ participe la o unitate de voinţ$ plurice.iec$rui #ubiect de a! şi repreCenta .iecare eu per#onal care po#ed$ propria #a habitualitate+ ci şi pluralitatea care are habitualitatea #a corelat$+ a#t.t orice habitualitate a unuia trece :n cea a oric$rui altul @7B) &umai pornind de aici :ncepe edi.l$ :n relaţie unii cu toţi :n acte #ociale mediateB) '#t.ormale a a#ociaţiilor de per#oane şi a e(i#tenţei con#tituit$ din unirea per#oanelor care tr$ieşte :n actele de viaţ$ ale unei a#ociaţii interper#onale))) De aici reCult$ caracterele particulare ale oriContului proprii per#oanelor şi a#ocierilor+ modalit$ţile proprii .el #e con#tituie o per#onalitate de ordin #uperior+ ca o .icarea omului ca om :ntr!o umanitate+ a unei umanit$ţi :ntr!o umanitate univer#al$) :n acea#t$ .al$ ) 'cea#ta e#te leg$tura care produce o unitate :ntre eu!act şi altul ca eu!act şi ea #e preCint$ a#t.

ontologic$+ devenire+ i#torie @6B) &ivelul Cero al comunic$rii :l repreCint$+ :n analiCa .enomenologic$+ con#truirea+ con#tituirea .

icaţie prin care ego-aE meu #e con#tituie ca un ego #tr$inP a#t.ic$ @de care Hu##erl vorbeşte :n a A!a „meditaţie carteCian$ B) &oi nu avem o e(perienţ$ direct$ a altuiaP viaţa p#ihic$ şi intenţional$ a unei alte per#oane nu e#te preCent$ originaliter.lectat de conştiinţ$) "emeiul aceşti puneri e#te relaţia de a#em$nare care uneşte corpul propriu cu cel #tr$in @obiect #au per#oan$B) Corpul organic al altuia #e a#eam$n$ cu al meu+ e analog+ deşi nu identic) '#em$narea e#te a#t.icaţia lui eu nu!mi .nd percepem pe un altul :n e(perienţa comun$+ noi :l cuprindem :ntr!un #ingur act nere.er de #emni.178 unui altul+ acce#ul la un altul) 'cea#ta #e realiCeaC$ :ntr!o e(perienţ$ #peci.icaţia lorP are loc un tran#.aţa lui a#cun#$) 5ntr$ aici :n ?oc nu un raţionament+ ci o #inteC$ motivaţional$ a actelor de punere a altuia+ ca o #inteC$ pa#iv$ imediat$) 'tunci c.erinţ$ la M#en#ulM corpului no#tru) Cele dou$ corpuri #unt date conştiinţei care percepe ca . interlocutorul comunic$riiL Pentru Hu##erl+ acea#ta nece#it$ o anumit$ „intenţionalitate mediat$ care repreCint$ o co!e(i#tenţ$ care nu poate .i niciodat$ preCent$ @n persoană8 'cea#t$ intenţionalitate #au act al conştiinţei care .mpl$ şi cu relaţia #ubiectului cu un obiect+ partea v$Cut$ a unui obiect apreCint$ .el motivul care permite a#imilarea intuitiv$ a #tr$inuluiP nu e un raţionament+ ci o intuiţie imediat$ şi originar$) &oi :nţelegem M#en#ulM unui corp #tr$in prin re.el de#cop$r c$ #emni. nu!mi e acce#ibil$ :n original ) &oi+ totuşi+ :n vederea actelor de comunicare+ credem :n e(i#tenţa celuilalt+ a#em$n$toare cu noi :n a#pectele e#enţialeP cum e con#tituit ace#t alter ego.ace co!preCent$ ceea ce nu ne e dat :ntr!o intuiţie adecvat$+ e numit$ de Hu##erl 'PRKUK&"'RK #Abbildimg&< acea#ta #e :nt.iind :n acelaşi timp :mpreun$ şi di#tincte) Prin acea#t$ apropiere prin analogie #e produce+ dup$ Hu##erl+ o tran#gre#iune intenţional$ :n #en#ul c$+ apropiate unul de altul prin analogie+ cele dou$ corpuri #chimb$ #emni.

icaţiilor care procur$ unitatea multiplicit$ţii actelor de e(pre#ie :n di#cur#ul interactiv+ relaţia de empatie+ tran#.era mea proprie) K#te+ dup$ Hu##erl+ o implicaţie intenţional$ + care e#te tranCitiv$ @de la o per#oan$ la altaB+ reiterabil$) '#t.orma .undamental$ a comunic$rii :n genere+ ea e#te .icaţiile comunicate e#te+ dup$ Hu##erl+ . ca o apercepţie a intenţionalit$ţii celuilalt+ a #piritualit$ţii luiP prin acea#ta nu doar #en#ul ab#tract al unui ego + ci :n#eşi tr$irile mele interne #unt proiectate :ntr!un alter ego care #e a.nt e#te .orma .el :n con#tituirea particip$rii la un #en# comun pe baCa unei prime #inteCe realiCat$ prin apercepţia a#imilatoare) Comunitatea #en#ului cere :n#$ r$#pun#ul + replica celuilalt P #e realiCeaC$ a#t.erabil$ la alte per#oane+ nu degenereaC$ :n ob#curitate + con.el ea genereaC$ şi al treilea termen+ el ) :n acelaşi timp+ ea e#te şi reciproc$) Rolul limba?ului :n con#tituirea comunic$rii apare chiar la ace#t nivelP datorit$ idealit$ţii #emni.irm$ a#t.irma+ cum am ar$tat0 acea#t$ leg$tur$ prin cuv.179 aparţine :n e(clu#ivitate+ c$ o :mp$rt$şe#c cu alţii şi reciproc) "emeiul comunic$rii reCid$ a#t.l$ dincolo de #.el proce#ul de analogiCare care ne leag$ de cel$lalt) DrmeaC$ apoi nivelul K>P'"5K5 #Einfuhlung&.el concordanţa comportamentului e(pre#iv printr!un #chimb reciproc de atitudini) %e con.uCie şi imper.undamental$ a unei #uprapuneri #peciale :ntre eu şi altul ))) ea e#te unuiunea prin di#cur# ) Comunicarea prin di#cur#+ medierea prin #emni.el regre#ia e(ponenţial$ a empatiei) De aceea+ Hu##erl poate a.ecţiune) Cone(iunea per#oanelor obţinut$ prin comunicarea lingvi#tic$ evit$ a#t.

irmarea empatiei meleP acea#t$ relaţie nu poate .init #ingular) :n loc de a #tudia comportamentul concordant + ca Hu##erl+ >erleau!Ponty #e centreaC$ pe #tructura comportamentului .enomenologic$ a comunic$rii) :n va#ta #a oper$+ Hu##erl e(pliciteaC$ :n conte(te di.ndu!#e la <ean!Paul %artre+ el deceleaC$ un impa# care :şi are originile la Hegel0 altul nu e#te o libertate v$Cut$ din e(terior+ un #ubiect rival altui #ubiect) 5ar+ .iinţ$!:n!lume+ anga?at$ :n e(pre#iile mele corpul meu+ i#toria mea+ deci in.erind a#t.ocaliCeaC$ .l$ tentativa #a cea mai #i#tematic$ de a analiCa tema celuilalt + a altului :n plan .nc+ o interpretare a cogito-uh=i prin care ace#ta m$ de#coper$ :n #ituaţia de .ilo#o.172 temeiul unit$ţilor #ocietale @comunit$ţi ştiinţi.el cea mai cuprinC$toare :ncercare de elucidare a originii şi .unda comunicarea+ :nt.aţ$ de Hu##erl+ per#oana altuia nu trebuie redu#$ la con.ectiv$ şi :ntemeietoare a altuia cere recurgerea la un #en# e(i#tenţial mai ad.ice+ tehnico!practice)#au private+ cum #unt maria?ul şi amiciţiaB) &u repet$m+ luarea :n con#iderare a di#cur#ului e#te important$ pentru :nţelegerea con#tituirii per#onalit$ţilor #uperioare şi a ))) umanit$ţii univer#ale + oriCont teleologic al tuturor comunit$ţilor umaneP dup$ Hu##erl+ comunicarea raţional$ mediaC$ şi condiţioneaC$ trecerea de la o umanitate la umanitatea #au comunitatea de rangul cel mai :nalt) :n te(tul preCentat mai #u# #e .%a prose du monde&.ia .inalit$ţii comunic$rii) Fenomenologul .ic) Raport.erite momentele con#titutive ale comunic$rii+ o.lnirea veritabil$ cu altul+ comuniunea) K(perienţa e.ilo#o. 'ici #e a.ranceC >aurice >erleau! Ponty a con#acrat comunic$rii ultimele #ale #tudii+ reunite :ntr!o carte dup$ di#pariţia #a+ cu titlul #plendid+ /ro:a lumii .

iinţ$ :n ochii mei .ace a#ta numai intr.ntul realiCeaC$ g.ace pe altul pentru totdeauna #ecundul meu+ chiar dac$ eu :l pre.t el e#te eu :n#umi 0 &oi nu vom putea :nţelege niciodat$ cum #e .nd+ direct #au nu+ :n domeniul meu+ prin apariţia #a :n e(perienţa mea+ intr.l$ acea#t$ #tranie articulare cu altul) >i#terul altului nu e#te dec. :ntruc.ic pe mine lui) 5n cele mai mari ad.nd :n lumea mea @10B) 'dev$rul şi certitudinea e(i#tenţei şi le g$#eşte altul :n mine+ deoarece c.ace c$ un altul ne poate ap$rea nou$))) K(perienţa altuia e#te mereu aceea a unei replici a mea :n#umi+ un r$#pun# .er pe el mie :n#umi şi m$ #acri.t mi#terul meu :n#umi) Dn al doilea #pectator a#upra lumii #e poate naşte din mine )))Ceea ce m$ .iinţelor e(i#tenţial date+ numit$ oarecum neaşteptat+ de >erleau!Ponty+ corpul tran#cendental ) Conştiinţa e#te :nve#titt$ :n e(pre#iile #ale) Cuv.t eu #unt o totalitate #unt capabil #$ dau naştere unui altul şi #$ m$ v$d pe mine limitat de el) Deoarece miracolul percepţiei unui altul reCid$ :nainte de toate :n aceea c$ orice lucru care #e determin$ ca .17.ace pe mine unic+ capacitatea mea .ncimi ale mele :n#umi #e a.ndirea+ nu doar o traduce) "otuşi+ la limit$+ noi nu putem :nţelege cum emigreaC$ din mine cogito-ul.undamental$ de auto! #imţire+ tinde parado(al #$ #e di.mpul @domeniulB .iliaţii care .aţ$ de mine) %oluţia trebuie c$utat$ :n direcţia ace#tei #tranii .uCeCe) "ocmai :ntruc. :nr$d$cinat$ :n viaţa ge#tual$ a celuilalt) Comunitatea comunic$rii pre#upune o #tructur$ a priori determinativ$ a .

le(iv$ #e mişc$ de la #ine+ deşi mereu la marginile re.nd o M#ituaţie comun$M şi+ :n .iinţe care percep lumea+ e#te tocmai ceea ce m!a :mpiedicat pe mine #$!1 concep pe cel$lalt ! şi anume0 corpul lui .el la ideea c$ lumea e(i#t$ nu doar pentru mine+ ci şi pentru oricine care ge#ticuleaC$ .aţ$ de ea ) 'ltul e#te un Ku generaliCat0 el :şi are locul nu :n #paţiul obiectiv care+ aşa cum Cicea De#carte#+ e#te .177 meu e#te+ pentru mine+ locul univer#al al e(i#tenţei @11B) Ceea ce :mi d$+ de e(emplu+ certitudinea c$ „un om pe care!1 ob#erv cum #e treCeşte+ priveşte la %oare+ etc) priveşte la %oare ca şi mine+ c$ %oarele meu e acelaşi cu al lui+ c$ el priveşte şi #imte ca şi mine şi c$+ :n cele din urm$+ e(i#t$ dou$ .l$ la baCa tuturor e(perienţelor+ :nl$tur$ din e(i#tenţa noa#tr$ den#itatea unui ab#olut şi unic act+ cre.ace parte dintre obiectele mele+ c$ el apare :n lumea mea)))) Dac$ el percepe ceva+ ace#t ceva trebuie #$ .$r$ #pirit+ ci :n acea#t$ MlocalitateM antropologic$+ ace#t #paţiu ambiguu :n care percepţia nere.ie lumea mea proprie+ deoarece aici el particip$ la e(i#tenţ$ @12B) Prin mani.ace po#ibil$ percepţia unui altul a#emenea cu noi+ dac$ nu :n ab#olutul .inal+ .e#t$rile corpului :n lume+ corelate cu :n#$şi raţiunea de a e(i#ta+ #e poate generaliCa corpul meu şi relaţia mea cu mine cap$t$ generalitateP #e a?unge a#t.lecţiei+ impo#ibil de a con#titui+ dar totdeauna con#tituit$ @18B :ntr!o relaţie carnal$ cu lumea @:n #en#ibilitatea noa#tr$ a lumii + :n relaţiile noa#tre #incroniCate cu eaB şi nu una a cogitaţiilor pure trebuie #$ #itu$m con#tituirea celuilalt şi in#erţiunea lui :n lume şi :n adev$r) 'cea#t$ relaţie cu lumea care #e a.

nduri+ cum mişc$rile unui corp #tructurate :n ge#turi #au acţiuni ne pot preCenta altceva dec.iinţele care particip$ la di#cur#) Ea .ective+ atunci cel puţin :n #tructura lui general$ acce#ibil$ mie @19B) Eimba?ul intervine la alt nivelP el prelungeşte şi tran#.t pe noi+ cum #untem noi capabili #$ g$#im :n ace#te #pectacole altceva dec.orm$ relaţia t$cut$ cu lumea ) Dar aceeaşi di.t ceea ce am pu# noi :nşine :n ele @12B) %oluţia e#te aceeaşi şi pentru limba?0 :n raport cu ge#turile #peciale de vorbire+ #oluţia con#t$ :n recunoaşterea .lna#c$ :n noi #en#urile noa#tre+ şi cuvintele noa#tre+ @cum ate#t$ replicileB+ g$#e#c :n el #emni.17- e(i#tenţei lui e.t propriile mele g.icultate #e in#inueaC$ şi aici0 %$ :nţelegem cum cuvinte aran?ate :n propoCiţii pot #emni.B) 'cea#t$ .aptului c$+ :n e(perienţa dialogului+ vorbirea celuilalt reuşeşte #$ :nt.icaţiile lui) Deoarece noi ne #imţim reciproc :n m$#ura :n care aparţinem aceleiaşi lumi culturale+ şi mai :nainte de toate aceluiaşi limba?+ iar actele mele e(pre#ive ca şi ale celuilalt deriv$ din aceeaşi in#tituţie @1.ica altceva dec.el dup$ cum apartenenţa noa#tr$ comun$ la aceeaşi lume pre#upune c$ e(perienţa mea+ :n m$#ura :n care e#te .olo#ire general$ a vorbirii pre#upune o practic$ mai .undamental$+ o relaţie e(i#tenţial$ :ntre .

original$+ trebuie #$ .ie e(perienţa .

l$ :n#$ acea univer#alitate a #imţirii care a :ncetat #$ .ace ca #en#urile #$ #e con#tituie ca e(i#tenţe) Aorbirea e#te o ge#ticulaţie care #e autodep$şeşte #pre un #en#) Eucrurile realiCate prin #edimentarea cultural$ au şi ele o baC$ comun$+ con#truit$ dup$ aceeaşi #chem$ di#cutat$ la ge#turi şi vorbire) Ea baCa tuturor eta?elor ulterioare #e a.el apartenenţa noa#tr$ la un limba? comun #au chiar la un univer# comun de limba?e pre#upune o relaţie primordial$ :ntre mine şi vorbirea mea+ care!i d$ ace#teia valoarea unei dimen#iuni a e(i#tenţei la care eu pot participa) Prin acea#t$ relaţie+ cel$lalt MeuM poate deveni altul şi poate deveni M:n#umiM :ntr!un #en# mai radical) Eimba?ul comun pe care!1 vorbim e#te ceva a#emenea corporalit$ţii anonime pe care o :mp$rt$şim cu alte organi#me ))) Operaţia de e(pre#ie şi vorbirea con#iderat$ :n #tarea ei de naştere #tabile#c o #ituaţie comun$ care nu mai e#te doar o comunitate de e(i#tenţ$+ ci o comunitate de acţiune) 'ici e#te locul :n care :ntreprinderea comunic$rii #!a produ# realmente şi t$cerea #!a #part @17B) Di#cur#ul verbal+ vorbirea ridic$ la un alt nivel comunicareaP dac$ ge#turile corporale erau orientate #pre obiectele #imţurilor+ vorbirea ne relev$ relaţii nu doar pentru a cone(a obiecte ci şi pentru a ne raporta la ace#te relaţii) Aorbirea nu tran#port$ doar #en#uri date anterior) Aorbirea .aptul ireductibil al oric$rei comunic$ri po#ibile ) Prin acea#ta+ .176 e(i#tenţei+ la .ie o univer#alitate pentru mine şi #!a redublat :ntr!o univer#aitate recuno#cut$) 'ce#ta e .

totalitatea privat$ .raterniCeaC$ cu un :ntreg #ocial 0 acea#ta e#te puterea cu care #untem dotaţi + care ne permite #$ con#truim univer#ali din #ingulari şi #emni.icaţii din viaţ$) Ka nu e#te un DumneCeu+ .

icaţie) Ka e#te o lume public$ cu un #en# public) Eumea privat$ e#te reCultatul conştientiC$rii #ituaţiei şi a locului :n acea#t$ lume public$ a .enomenologic$+ 'l.orm careia comunicarea e#te :mp$rt$şirea #en#ului + nu v$d cum #!ar e(plica #en#ul+ :nţele#ul dec.enomenologiei e(ploreaC$ dimen#iuni #au a#pecte ale comunic$rii la .iec$rei per#oane) K#te reCultatul unui proce#P ea nu e#te :ntotdeauna mani.red %chutC şi Bernard Eonergan+ pornind de la ideea general$ con.i de orientare .i .el :n #en#ul c$ omul di#truge generalitatea #peciilor şi a?unge la a admite pe alţii :n cea mai ad$nc$ #ingularitate a #a @1-B) 'lte ramuri ale .el de relevante pentru :nţelegerea naturii şi po#ibilit$ţii ei) Doi .i parcur# o mare parte din drumul #pre o :nţelegere general$ a comunic$rii @16B) Eumea vieţii e#te lumea aşa cum e ea perceput$ :n tr$irea normal$ a vieţii+ :n e(perienţierea lumii de c$tre un adult normal) K#te o lume di.1-0 deoarece operaţiile ei depind de noi) Ka nu e#te un geniu r$uvoitor+ deoarece ea poart$ adev$rul) &u e#te nici Mcondiţia uman$M ! #au + dac$ ea e#te Muman$M+ ea e#te a#t.t pornind de la analiCa lumii vieţii comune :n care #e :nr$d$cineaC$ şi #unt de#coperite toate genurile de comunicare+ :n care #e naşte #en#ul) 5deea lor poate .orma cunoaşterii şi comunic$rii proprii ace#tei lumi+ atunci vom .erenţiat$+ den#$ de e(perienţe+ de remini#cenţe+ #ocial şi cultural con#tituit$) Ka e#te temeiul+ con#iderat ca atare+ dat+ al tuturor ariilor #peciale ale e(perienţei umane) Ka nu e o lume privat$+ ci una #ocial con#tituit$+ o lume inter#ubiectiv$ a culturilor+ a univer#urilor de #emni.e#t$) Dneori+ e(agerarea #au e(acerbarea lumii private nu e#te dec.ilo#o.t #emnul .ormulat$ a(iomatic a#t.el0 Dac$ vom :nţelege lumea vieţii obişnuite şi .

nd nu mai poate r$#punde problemelor ce dep$şe#c metoda lui pragmatic$ ) 5n a#emenea momente el e#te e(tin# re.ormele #pecialiCate numai c.ilo#o.le(iv + in#trumentaliCat+ optimiCat) 'ce#tea #unt punctele de plecare ale autorilor pentru a con#trui un model al comunic$rii care #$ dea #eama de con#tituirea acelui #en# comun+ :mp$rt$şit nu ca o acţiune ab#tract$+ ci ca o operaţie concret$ realiCat$ de oameni reali) 5n .iind mai degrab$ premi#ele e(plicaţiei0 mediul originar şi .inite ale #en#ului ) Kle #unt nece#are pentru a :nţelege univer#ul :n toate a#pectele lui+ #imţul comun :n#$ modul central de interpretareP el e#te dep$şit de .ondator al :nţelegerii comunic$rii) .t provincii .elul ace#ta autorii #per$ #$ de#crie teoretic modul :n care #e con#tituie+ pornind de la e(perienţa comun$+ diver#ele modalit$ţi ale comunic$rii inter#ubiective) &u!i vom urm$ri :n detaliile lor+ importante .nd de un intere# teoretic+ ci de unul mai degrab$ pragmatic) Ea ace#t nivel+ o de#criere analitic$ a lumii vieţii cotidiene pre#upune o reţea imen#$ de comunicareP con#trucţia ace#tei lumi+ :nţelegerea comun$ a univer#ului e#te reCultatul comunic$rii generaţiilor) >odul cunoaşterii propriu lumii comune e#te #imţul comun0 el e#te central .aţ$ de orice alt$ modalitate de cunoaştere şi interpretare a lumiiP matematica+ ştiinţele+ .1-1 eşecului unei comunic$ri) Eumea comun$+ dup$ %chutC+ nu e#te teoretic$ P raporturile la natur$+ cultur$ şi #ocietate+ aştept$rile şi reCultatele acţiunilor nu #unt orientate :n primul r.ia şi religia nu #unt+ dup$ %chutC+ dec.

t+ (usserliana [A+ >) &i?ho. 1678+ p) 182 11) 5dem 12) 5bidem+ p) 18.+ Den Haag+ 1678+ p) 978 9) 5bidem+ p) 972 2) 5bidem+ p) 977 ..) 5bidem+ p) 977) 5bidem+ p) 976 -) 5dem 6) 5dem 10) M) Merleau E Pont&2 "he /rose ofthe +orld. Eondon+ 16-1+ p) 18 . Kllip#e#+ Pari#+ 1666+ p) 27 2) 5dem 8) Ed) <usserl2 Phenomenologie der >ittteilung#gemein#cha.1-2 &ote 1) 0)EF) $u>ortaie2 /henomenologie de la communication.) 5dem 17) 5bidem+ p) 190 1-) 5bidem+ p) 19. 18) 5dem 19) 5dem 12) 5bidem+ p) 186 1. 16) 9) Nell&2 A /hilosoph* of !ommunication.

ic de cercetare) Dn a#emenea program a .o#t articulat de Franci# <acNue#+ un .i preCentat!o #ub .) $E LA FILOSOFIA COMUNICĂRII LA I$EEA UNEI FILOSOFII ON.E PE COMUNICARE K#te un .orma unor teCe + ace#tea din urm$ ne!au pu# :n evidenţ$ mai degrab$ nece#itatea unui nou :nceput :n #tudiul .n$ acum am preCentat modelele teoretice şi cele mai importante proiecţii .ice ale comunic$rii) Departe de a .ormale pe care acea#ta din urm$ le pre#upune) "ema ace#tui program e#te CO>D&5C'B5E5"'"K') Eocul #$u+ nivelul la care e#te abordat$ acea#ta+ pentru a accede la generaliC$ri #emni.EMEIA.nd :n acelaşi timp şi :ntreaga competenţ$ a .i epuiCat natura comunic$rii şi a .in al tradiţiilor .undamentale0 e#te acea in#tanţ$ a di#cur#ului care realiCeaC$ an#amblul de .ului analitic+ inclu#iv in#trumentele logice .ic al comunic$rii) %en#ul ace#tui :nceput nou poate .ilo#o.ilo#o.icative e#te interlocuţiunea+ dialogul) 'ce#ta repreCint$+ :ntr!adev$r ceva de ordinul unei condiţii ..apt0 e(i#t$ comunicare) Cum e#te ea po#ibil$L P.ilo#o.ilo#o.ilo#o.i redat de ideea tran#. .ilo#o.iei continentale+ po#ed.orm$rii comunic$rii :ntr!o tem$ a unui program .oarte bine #ituat pentru o :ntreprindere de ace#t gen0 cuno#c$tor .

ormal+ #tructurile comunic$rii de .icaţia originar$ a comunic$rii+ introduc.i o etnologie a comunic$riiB+ nici ale comunic$rii #ociale :ntr!un conte(t determinat @nu va .nd o a#emenea #ituaţie şi :ntreb.ia poate inova+ cercet.er$ r$#pun#uri adecvate şi nu epuiCeaC$ alternativele+ :ntre idolii eului şi ai .ait parler la paroleL + nici eul individual+ nici grupurile #ociale nu o.ie :n general+ di#pen#.undamental) Ea :ntrebarea fuMe#t!ce Nui .ndu!#e a#upra condiţiilor de po#ibilitate ale unui di#cur# comunicabil+ nu doar condiţiile de realiCare #ocial$ a comunic$rii+ ci a prioriul ei .ilo#o.ndu! #e0 cum e po#ibil$ producerea unui #en# nouL 5nterogaţia conduc$toare a programului lui <acNue# poart$ a#upra condiţiilor de po#ibilitate ale comunic$rii :n genere+ nu a#upra condiţiilor antropologice ale comunit$ţii de comunicare @nu va .el+ :ntreb.nd la #ituaţia originar$ a comunic$rii ca mediu de #ondare a condiţiilor de po#ibilitate ale #emni.nd realitatea relaţional$ a interlocuţiunii cu titlul de parametru .icaţie comunicabil$ @1B Filo#o.i #tructura relaţional$ a limba?ului @ contractul enunţiativ B+ un domeniu propriu!Ci# tran#cendental) &umai teoretiCarea ace#tuia va permite reluarea demer#ului critic :n .orului terţul nu e#te e(clu#P el ar putea .ndu!ne de o conştiinţ$ neconte(tualiCat$ şi trec.i o #ociologie a comunic$riiB) Fr)<acNue# nu!şi propune nici o cercetare de#criptiv$ #au teoretic$ a comunic$rii+ ci el :ncearc$ #$ #ondeCe #emni.1-9 condiţii nece#are a priori pentru a con#titui o #emni.icaţiei+ care articuleaC$ re.ormuleCe a#t.erinţa di#cur#ului şi caracterul lui intrin#ec dialogal) Obiectivul programului lui <acNue# e#te #$ .

undamentale ale competenţei comunicaţionale) .el #pu#+ determinaţiile .caracter nece#ar şi univer#al+ #au alt.

ormare #ub#tanţial$ a per#pectivelor .nd ca obiectiv principal determinarea unui Fa priori de ordin comunicaţional ) "emeiul şi mediul e(tragerii ace#tor #cheme categoriale nu va mai .ia con#truit$ pe baCa e(perienţei e.ondator =antian) &u :nt.ilo#o.ilo#o.ic!critice a comunic$rii @centrat$ pe conceptul!tem$ a comunicabilit$ţii+ paradigma comunicabilit$ţii B pentru .iinţe :n raport cu alta+ raport menţinut prin comunicare+ a unei #ituaţii originare relaţionale originare+ ca in#tanţ$ .lecţiei ca punct de plecare+ :n a doua parte a programului #$u+ <acNue# pune :n evidenţ$ c.ice @2B) Dac$+ prin Iittgen#tein+ problemele .ilo#o.er$ o şan#$ nou$ pentru reluarea :n condiţiile celei mai relevante e(perienţe contemporane a demer#ului critic!.ilo#o.ie0 o cunoaştere adecvat$ a limba?ului+ ad.t necunoaşterii şi nere#pect$rii .ia prim$+ care ar viCa+ :n principal+ ideile de obiectivitate+ raţionalitate+ #ubiect #ego communicans& şi obiect+ identitate per#onal$) Filo#o.mpl$tor+ <acNue# :şi con#ider$ programul #$u o analitic$ a comunic$rii + av.teva implicaţii ale unei teorii .ectele ei a priori a#upra geneCei #en#ului :n general) De la nivelul ace#tei teme #e opereaC$ o depla#are a an#amblului conceptualit$ţii @şi no#talgieiB .1-2 Eu.ilo#o.ective a comunic$rii+ a unei .ncit$ p.ice nu!şi datoreaC$ e(i#tenţa dec.i o in#tanţ$ #ubiectiv$ #au modul canonic al di#cur#ului @ comunitatea canonic$ a comunic$rii a lui 'pelB+ #ubiectul con#tituant @Oant+ FichteB+ nici chiar acel ceva care #e con#tituie graţie operaţiei prin care umanitatea+ ca #pecie natural$+ accede la cultur$ prin munca #ocial$ @>ar(B) Dup$ <acNue#+ ace#ta trebuie #$ .ondatoare :şi o.ie o relaţie con#tituant$ prin e.nd ace#te reCultate ale re.uncţionalit$ţii limba?ului+ <acNue# ne #olicit$ #$ vedem şi partea poCitiv$ a relaţiei limba?! .n$ la condiţiile lui de po#ibilitate+ va permite o tran#.

eri la real+ de la un di#cur# de con#tituţie dialogic$ şi re.erite in#erţii #ocio!i#torice ale comunic$rii) .iind o veritabil$ condiţie con#titutiv$) Ka poate da #eama şi de originea #en#ului 0 :n prima Ci a cuv.ilo#o.icaţiei @2B) Pornind de la ace#t model vor trebui introduşi :n analiC$ parametrii noi pentru a da #eama de diver#itatea conte(telor şi #ituaţiilor :n care #e mani.t po#ibilitatea limbii @9B) Ridicat$ la nivelul de principiu al limba?ului + relaţia preCent$ :n interlocuţiune poate #u#ţine :ntreaga arhitectur$ a di#cur#ului+ .orma canonic$ #au eminent$ a comunic$rii ) 'ce#ta+ la r.el la nivelul competenţei comunicaţionale) %e a?unge a#t.ngere general$ a comunic$rii+ prin parametrii relevanţi+ la di.e#t$ competenţa comunicaţional$ prin acte reale de comunicare) :n .erenţial$ ! .ntului+ #tructura comunic$rii interper#onale coincide cu #ituaţia originar$ a #emni.iei analitice+ de la limba?+ dar nu con#iderat :n #ine+ ci :n capacitatea lui de a #e re.iei) %e porneşte a#t. .1-.$şoar$ de #u# :n ?o# P #e trece de la comunicabilitate+ ca o condiţie #au con#tr.el la interlocuţiune+ care a#igur$ comunicabilitatea a priori a di#cur#ului :n genere) <ocurile de limba?+ de care vorbea Iittgen#tein+ :şi prime#c condiţiile lor de po#ibilitate de la interlocuţiune) 'cea#ta condiţioneaC$ utiliCarea limba?ului :n :ntregime şi trimite la originea :n#$şi a #en#ului) 5n#tanţ$!nucleu a di#cur#ului+ interlocuţiunea #e dovedeşte a .elul ace#ta+ programul lui <acNue# e#te unul :n care cercetarea #e de#.ilo#o.el+ pe urmele .ndul lui+ trebuie interogat a#upra condiţiilor de po#ibilitate+ trec.i condiţie de po#ibilitate a oric$rei reciprocit$ţi mi?locite de #emne+ deci a comunic$rii reuşite @8B) Cu interlocuţiunea+ cu #tructura intern$ dialogic$ a di#cur#ului+ limba nu e#te dec.nd a#t.

t #i#temul aparţine omuluiB) 'nalog cu Chom#=y+ Fr)<acNue# va numi competenţ$ pragmatic$ #au comunicaţional$ un a#emenea #i#tem pe care pre#upunem c$ un locutor!auditor ideal :l #t$p.erite maniere de a aborda acea#t$ competenţ$ comunicaţional$0 teoria pragmatic$ a actelor de limba?+ analiCa conver#aţional$+ concepţia #ociologic$ #au #ocio!lingvi#tic$ etc) Per#pectiva lui <acNue# recon#truieşte raţional competenţa comunicaţional$ prin trei grupuri de #trategii0 5) 5nterlocutorii trebuie #$ .i comunicarea :n #en#ul per.B 'ce#t #i#tem de reguli trebuie con#iderat imanent di#cur#ului @:ntruc.ormulat+ tot prin analogie cu competenţa lingvi#tic$+ ace#ta va .el cum a şti #$ vorbeşti o limb$ revine la a #t$p.ie apţi #$!şi a#igure şi #$!şi p$#treCe identitatea per#onal$ :n .init+ #au repreCentabil prin mi?loace .el a produce un di#cur# cu #en# şi a conduce un dialog implic$ #t$p.ective+ i#toric şi conte(tual #ituate+ ci competenţa comunicativ$+ competenţa ce condiţioneaC$ un di#cur# comunicabil ) Ea .ine#c in#tituţia limba?ului :n planul comunicabilit$ţii ) @.el .i un #i#tem de condiţii de #ucce# pentru un an#amblu in.neşte :n mod complet) '#t.init de .raCelor #upu#e utiliC$rii interlocutive) 'ce#te reguli #au mai degrab$ regularit$ţi de.ni o activitate guvernat$ de reguli care reglementeaC$ utiliCarea con#trucţiilor #intactice+ la .1-7 Fr) <acNue# :şi propune+ programatic+ #$ prelungea#c$ la nivelul teoriei critice a comunic$riui proiectul =antian al inve#tigaţiei condiţiilor de po#ibilitate) Pentru acea#ta el va relua la alt nivel per#pectiva lui Chom#=y din analiCa limba?ului+ şi anume obiectul lui de #tudiu nu va .i enunţate :ntr!o #ecvenţ$ di#cur#iv$ :n :ntreg #paţiul conte(tului @7B) K(i#t$ di.raCe #u#ceptibile de a .ormanţelor e.inite @:ntruc.t :i e#te con#titutivB şi .nirea unui #i#tem de reguli care reglementeaC$ utiliCarea .

1-- toate poCiţiile actului de comunicare0 a lua cuv.erenţiale0 nume proprii+ de#cripţii de.ac$ ipoteCe a#upra celor pe care le #pun partenerii :n conte(t interlocutiv @utiliC.ac$ #imultan inteligibilitatea me#a?ului+ adev$rul lui cognitiv şi pertinenţa pragmatic$+ care #unt independente @-B) 'ce#te #trategii de.ie capabili #$ interioriCeCe un al treilea mediator+ adic$ #$ admit$ o lege iniţial$ de #chimb) 'ce#te #trategii!condiţii @amintite aici .ine#c un an#amblu operaţionalP competenţa pragmatic$ core#punde+ #implu+ capacit$ţii de a pune :n lucru ace#t an#amblu operaţional :n #ituaţiile cele mai diver#e) Ka realiCeaC$ :n plan .erinţei şi .inite+ demon#tarativeB) 555) 5nterlocutorii trebuie #$ .$r$ #peci.nd e(pre#ii re.ntul+ a ceda+ a relua dialogul+ a!şi controla .ormal evalu$rile noa#tre ale comunicabilului :n orice #ituaţie dat$) Deşi nu e#te acce#ibil$ direct+ ci nece#it$ o recon#trucţie raţional$+ #tudiul competenţei comunicaţionale nu :n#eamn$ #impla de#coperire prin analiC$ conceptual$ a #tructurilor pro.unde ale comunic$rii #au a pre#upoCiţiilor ei generale) De aceea+ <acNue# propune acea#t$ analiC$ :n conte(tul .ie capabili #$ .orma e(prim$rii lingvi#tice) @Eucrul ace#ta antreneaC$ pronumle per#onaleB) 55) 5nterlocutorii trebuie #$ .orţei ilocuţionareP pe #curt+ diver#elor pretenţii de validitate inter#ubiectiv$ pe care le are orice act de comunicare) 'ce#ta intenţioneaC$ #$ #ati#.ic$rile lor comple(e+ ci doar ca idei generaleB+ a#em$n$toare regulilor unui contract comunicaţional compun a porioriul di#cur#ului :n conte(t comunicaţional) Kle core#pund+ re#pectiv+ comunicabilit$ţii conţinutului prepoCiţional+ re.

nd a#emenea produ#e ale cunoaşterii :n mediul unor di#cur#uri comunicabile+ #e poate ar$ta comen#urabilitatea di#cur#urilor ) O a#emenea raţionalitate a comunic$rii #e :nţelege :n unul din urm$toarele #en#uri0 l)Ceea ce #erveşte obiectivele #ubiectului comunic$riiP 2) Orice comportament care p$#treaC$ con#en#ulP 8) Ceea ce :ndeplineşte anumite .ormitatea cu principiile logicii+ şi nici la raţionalitatea normativ$ ! con.iei contemporane) <acNue# propune o .icat$ cu ideea unei „critici a raţiunii comunicative Rolul ei e#te+ :n primul r.ilo#o.ilo#o.ice) Prima dintre a#emenea con#ecinţe priveşte raţionalitatea ! tem$ dominant$ a .orm$ l$rgit$ a raţionalit$ţii+ capabile #$ dep$şea#c$ relativi#mele moderne) 'ce#tea #e baCau+ :n genere+ pe ideea incomen#urabilit$ţii @lip#a unui limba? comunB di.eritelor teorii generale #au paradigme) 5ncluC.ormitatea cu anumite reguli #au ma(ime metodologiceB+ o .ilo#o.1-6 unui program .uncţii) Raţionalitatea comunicativ$ trebuie #$ integreCe ace#te #en#uri+ care+ :n #ine+ pot ap$rea ca e(clu#ive) Ka :ntemeiaC$ o comprehen#iune inter#ubiectiv$ care e#te realmante interacţional$ @ şi careB :nlocuieşte comprehen#iunea natural$ a .nd+ #$ e(pliciteCe #tructura modului de g.ndire comunicaţional şi apoi #$ indice implicaţiile lui .ic de cercetare) A priorii comunic$rii vor con#titui nucleul teoretic al ace#tuia) Forma ace#tui program e#te identi.orm$ di#tinct$ a ace#teia+ raţionalitatea comunicativ$ @care nu #e mai reduce la raţionalitatea logic$ ! con.

i(ate dinainte+ .i deci in#tanţa motrice a progre#ului categorial) Raţionalitatea comunicativ$ nu pune :n di#cuţie unitatea raţiunii+ ci doar modul ei de e(ercitare prin conştiinţa individual$ @10B) Depla#.undamentale şi criteriile de raţionalitate #e con#tituie :n :n#uşi proce#ul interogaţiei şi al con#trucţiei teoriei ca di#cur# comunicabil) 'ctele de argumentare şi e(aminare critic$ #e :n.orma unei deliber$ri+ di#cuţiile metateoretice+ şi prin acea#ta :n#$şi raţionalitatea+ #e determin$ ca e#enţialmente de#chi#e+ .nd .nd tran#cendentalul @condiţiile de po#ibilitateB la nivelul proce#ului deliberativ al .olo#ite+ e(perienţele privilegiate+ modelele matematice utiliCabile+ #trategia de an#amblu) 'ce#t tip de di#cur#+ care va #tabili condiţiile de po#ibilitate ale teoriei+ de#chide calea unei .$ptuie#c :n #ituaţia de dialog+ interlocutiv$+ :n care #unt con.ngeri .e#ta :n cadrele obişnuite ale ştiinţei) Conceptele . @6B :ntr!o di#cuţie interactiv$+ un grup de oameni di#cut$+ analiCeaC$ condiţiile di#cur#ului+ concepţia lor a#upra e(perienţei+ legitimitatea in#trumentelor .runtate şi ?u#ti.nd noi regului ale ştiinţi.$r$ pre.icate poCiţiile) Raţionalitatea comunicaţional$ :i acord$ rolul cuvenit nivelului #trategic @cum am v$Cut+ a prioriul comunicaţional nu #e reduce la o #chem$ categorial$+ ci propune #trategii de tip pragmaticB+ introduc.$r$ re#tr.erinţe teoretice ab#olute0 O deliberare raţional$ condu#$ bilateral şi care nu e lip#it$ de #tructuri a priori va .nd o meta!raţionalitate ca un gen de raţiune deliberativ$ şi evaluativ$+ :n care #e urm$reşte cu prudenţ$ optimiCarea :nţelegerii membrilor comunic$rii) Eu.icit$ţii+ :ncorpor.iguri originale a raţionalit$ţii + care nu #e poate naşte şi mani.160 autorului :ntotdeauna #olitar al Discursului asupra metode.

aptului c$ modelul interior al in#tanţei de di#cur# conţine nu doar condiţiile .ormal$B şi nu #tructurile #ociologice a#igur$ unitatea interpret$rii inter#ubiective a lumii @11B) Dnda de şoc a ştiinţelor comunic$rii+ a noii generaţii de teorii din ace#t c.ondatoare ale comunic$rii) Oant lua ca punct .i :ntemeiate+ la r.nd un concept organiCaţional al realit$ţii)'cea#ta+ datorit$ .ndul lor+ nu pe cadrele #ociale ale cunoaşterii + ci pe un model canonic al comunic$rii P ace#ta @obiectul unei pragmatici ca ştiinţ$ re. care viCeaC$ c$utarea #trategiilor .ormale ale comunicabilit$ţii :n genere+ ci şi o re.161 comunic$rii+ teoria raţionalit$ţii comunicative devine 'nalitica unui program de cercetare+ a unei cunoaşteri care se constituie.mp @#ucced.ecteCe şi teoria e(i#tenţei+ propun.1a>tum-vE raţiuniiB) "eoria raţionalit$ţii comunicative elaboreaC$ un amplu program de cercetare .le(iv$+ .nd celei a lui %hannon+ <a=ob#on şi JriceB+ interg. nu poate #$ nu a.lecţiei .t ambele vor c$uta principii ale organiC$rii @nu #tructuri categoriale .ilo#o.erm al teoriei lui a raţionalit$ţii e(i#tenţa :n#$şi a raţiunii .icaţia0 categoriile .undaţionale ale inteligibilit$ţii ) Kle pot .i #tili#tic omogen$ cu !ritica ra iunii comunicative.erinţ$ e(tralingvi#tic$+ o viC$ ontologic$) 'cea#t$ nou$ ontologie va .iltrat$ epi#temologic prin !ritica ra iunii comunicative.ic$ #emni.ic$ pornind de la un alt dat + 1a>tum-E=E comunic$rii) Pornind de aici+ #tructurile categoriale ale raţionalit$ţii nu #e mai deduc din analiCa unui Kgo con#tituant+ ci ele #unt produ#e printr!o deliberare pragmatic$ reglat$) 'cea#ta e#te #ur#a procedurilor . :ntruc.ice+ acela al categoriilor+ :şi modi.nd analiCele logice şi cele lingvi#tice+ .i(eB ale #trategiei programelor de cercetare+ @ #trategia raţiunii + cum o numeşte <acNue#B+ re#pectiv+ ale organiC$rii e(i#tenţei) Prin acea#ta+ nivelul cel mai :nalt al re.ilo#o.

P) D) F)+ Pari#+ 16-2+ p) 11 2) 5bidem+ p) 28) 5bidem+ p) 7.) 5bidem+ p) 828 7) 5dem -) 5bidem+ p) 878 6) 5bidem+ p) 928 10) 5bidem+ p) 98.oarte generale care nu trimit direct la nici un obiect+ ci care de#criu organiCarea altor concepte @12B) K(perienţa modern$ a comunic$rii #e :nchide a#t.iCic$ a unei noi paradigme a raţionalit$ţii+ :n#criindu!#e :n r.und) &ote 1) Fr) 9ac8ues2 %6Espace logi. 11) 5bidem+ p) 992 12) 5bidem+ p) 978 .el la nivel categorial :ntr!o nou$ viCiune a#upra cunoaşterii şi e(i#tenţei) Prin acea#ta ea :şi dob.162 #unt concepte .ndul marilor e(perienţe care au in#truit #piritul la nivelul cel mai pro.ue de l6interlocution. ! 77 9) 5bidem+ p) 77 2) 5bidem+ p) 122 .ndeşte demnitatea meta.

7) G& EOC DK G&CHK5KRK0 MRKAOEDW5' A5R"D'EDED5M Problema cu care e#te con.ie :ntemeiat$ pe comunicare priveşte generalitatea pretenţiilor ei) Cu alte cuvinte+ :n ce m$#ur$ aprioricul lingvi#tic al comunic$rii e#te unul cu adev$rat univer#al) 'cea#t$ pretenţie e#te provocat$ :n ultimele decenii de noile tehnologii cuno#cute #ub numele de imagini de #iteC$ + care au condu# la o veritabil$ revoluţie a imaginilor #au revoluţie a virtualului :n comunicare) Paralel+ a#i#t$m la conte#tarea ideii generale de cunoaştere+ de.ormaţiei şi comunic$rii) 'pariţia unor tehnici de #inteC$ şi de tratare numeric$ a imaginilor+ po#ibilitatea de imer#iune :n imagini + deCvoltarea unor tehnici de telepreCenţ$ şi televirtualitate @prin combinarea imaginilor #intetice şi a telecomunicaţiilorB creeaC$ noi moduri de comunicare şi de lucru prin repreCent$rile virtuale de#pre noi şi de#pre alţii) '#i#t$m a#t.ilo#o.ndire+ g.init$ prin cunoaşterea propoCiţional$ @cunoaşterea determinat$ prin propoCiţii adev$rate şi recuno#cute ca adev$rateB de deCvolt$rile recente ale ştiinţelor cogniţiei) 5n ambele domenii depla#area produ#$ de la limba? la imagine @#au repreCentareB #olicit$ nu numai reevaluarea conceptelor de cunoaştere şi comunicare+ dar şi a .ndirea virtual$ şi o ontologie a#ociat$+ aşa!Ci#a meta.undamentelor comunic$rii :n genere) %e naşte a#t.el un nou mod de g.iCic$ a realit$ţii virtuale + ca urmare a ştiinţelor şi tehnologiilor actuale ale in.runtat$ acea#t$ .el la o .

el+ lingvi#tul H?elm#lev+ :n /rolegomene la o teorie a limba.$r$ di.ilo#o.orme de comunicare interuman$) '#t.iind capabil$ de a aduna şi a traduce toate codurile #emiotice non! verbale+ con#tituie interpretul univer#al al tuturor repreCent$rilor noa#tre) 'ce#t logocentri#m a in#pirat teoriile lui <a=ob#on a#upra limbii+ ale lui Eoui# >artin a#upra picturii+ ale lui Roland Barthe# a#upra modei #au ale lui Eacan a#upra inconştientului) 'ce#tor abord$ri li #!a reproşat c$ nu #tudiaC$ .ndirii :n culori+ .iCic$) 'cea#t$ revoluţie a modi.icantP .icat/ #emni.icult$ţi ma?ore+ cla#i.raverbale + ace#te regiuni ale #emni. al picturii @al g.169 revoluţie a imaginii :n cadrul civiliCaţiei noa#tre+ care!şi cere şi ea dreptul la o proiecţie .ului @Copenhaga+ 1698B+ ar$t$ c$ limba+ .icat raporturile cla#ice dintre imagine şi limba?+ imagine şi model+ imagine şi #paţiu+ imagine şi timp) 'ici ne intere#aC$ :n #pecial prima relaţie) "ema comunic$rii prin limba?+ con#iderat mediul .iind p.ic$ + meta.erinţei şi+ la limit$+ al tautologiei) Pretenţia limba?ului natural de a .ndite de pericolul autore.ic$rilor #emiotice generate de #tudiul limba?ului @#emne0 iconice+ indiceale+ #imboliceP di#tincţia #emni.undamental şi repreCentativ pentru toate tipurile de comunicare+ #e baCeaC$ pe locul privilegiat al limba?ului .enomenele ci limba?ul #au di#cur#ul a#upra lor+ .orme+ ma#e+ .i doar #emiotici in.icaţiei nu #e #upun+ .i interpretant univer#al era conte#tat$ de limba?ul muCical @5gor %travin#=i+ :n /oetica mu:icală&.$r$ medierea limba?ului ! >ondrianB etc) Departe de a .erioare #au in.aţ$ de alte .

el+ de dou$ lumi ale comunic$rii+ lumea limba?ului şi lumea imaginiiL .deo#ebirea paradigmatic/#intagmaticB) %e poate vorbi+ a#t.

ia #a) %i a#t.mpl$ :n pictura lui BraNueB0 la r.ierea unor obiecte etcB+ pot .nd nu puteau .i produ#e dec.n$ de cur.i produ#e acum in concreto prin manipul$ri in abstracto.$r$ leg$turi #ub#tanţiale+ deşi una pretindea #uCeranitate a#upra celeilalte) Cuvintele şi imaginile #e complementau doar reciproc0 cuvintele puteau #$ comenteCe imaginile #au #$ #e :n#crie :n ele @uneori+ şi cu #en# arti#tic+ aşa cum #e :nt.162 Cla#ic+ ele erau+ :ntr!adev$r+ dou$ domenii .t prin operaţii reale a#upra lumii reale @.ormaţiei permite :n#$ con#tituirea unei mi(turi :ntre ace#tea0 prin #inteCa imaginilor+ a .otogra.ormare ab#tract$ a imaginilor a revigorat şi intere#ul logicienilor pentru raţionamentele prin diagrame @diagramaticeB+ iniţiat de :ntemeietorul logicii moderne+ J)Frege+ prin ideogra. Operarea a#upra unor #imboluri matematice poate duce direct la imagini #en#ibile) %e naşte a#t.ndire + tehnici riguroa#e de demon#traţie şi reColvare de probleme comple(e) 5maginile de #inteC$ ne provoac$ #$ dep$şim şi concepţiile noa#tre de#pre #paţiu şi timp+ precum şi modul :n care ace#te imagini #e :n#criu :n #paţiu şi timp) Prin acea#ta #e .el o categorie nou$ de imagini+ :n care #e une#c direct repreCent$rile lingvi#tice .ormelor lingvi#tice ab#tracte+ aran?$rile #imbolice pot produce direct imagini) 5maginile+ care p.ndul lor+ imaginile puteau ilu#tra te(tulP nu e(i#tau :n#$ leg$turi operatorii directe :ntre ace#te dou$ univer#uri de repreCentare) &oua tehnic$ a in.el+ prin matematic$+ imaginile devin modele de g.ormale şi viCualiCarea #en#ibil$) 5maginea devine ab#tract$+ :n #en#ul de#plipirii ei de materialitatea lumii şi a aparatelor care o genereaC$+ şi #e #upune regulilor operatorii ale limba?ului #imbolic) 'cea#t$ tran#.

inirea unui nou tip de e(i#tenţ$+ realitatea virtual$0 acea#t$ realitate virtual$+ produ#$ prin tehnicile de con#trucţie matematic$ a imaginilor şi in.eri mai mult$ .ormaţiei+ poate o.a?unge la de.

n$ la medicin$+ chirurgie etcBP e#te ceea ce #e cheam$ televirtualitate) 'ce#te comunit$ţi interacţionaC$ prin reţele comutate pe benCi :ngu#teP ace#tea nu tran#mit imagini integrale @:n .iCic$) Realitatea virtual$+ produ# al noilor tehnici de comunicare din lumea electronic$ con#tituie o nou$ . #oliditate şi inteligibilitate potenţial$ @un .16.orme de ?ocuri p.er$ o mai mare e.orm$ brut$B+ ci numai datele #imbolice nece#are #inteCei lor :n terminalul cu care #e comunic$P aici #e regenereaC$ imaginea) 'cea#t$ tehnic$ de comunicare interactiv$+ .el de viCiune interioar$B .ecta imaginea noa#tr$ de#pre noi :nşine şi relaţiile noa#tre cu lumea+ va conduce a#t.ragmentelor de e(i#tenţ$ preCente :n imaginile tradiţionale) Airtualul o.ne de e(plorat :n ce direcţie şi :n ce m$#ur$ noul regim al imaginii+ inaugurat odat$ cu virtualul+ va a.el la o nou$ per#pectiv$ meta.icacitate acţiunii noa#tre a#upra realuluiP virtualul nu e#te doar o umbr$ a realului+ ci o potenţare a #aP el devine+ uneori+ o condiţie de acce# la real) Creatoare de lumi po#ibile + noua tehnic$ a repreCent$rii a determinat şi po#ibilitatea unui nou tip de comunitate de comunicare0 comunitatea utiliCatorilor ce #e pot reg$#i virtual :n aceleaşi lumi + acţion.iind şi deo#ebit de economic$+ poate #ervi la :nlocuirea multor activit$ţi reale cu cele virtuale) Ea un nou nivel+ #e pot generaliCa :n#eşi comunit$ţile celor care comunic$+ a?ung.ine+ r$m.ndu!#e la comunit$ţi virtualeP :n curierul electronic actual @#au proiectul H'B5"'" din regiunea %an Franci#coB avem de?a o anticipare a noii comunic$ri) 5n .nd :mpreun$ @de la noile .orm$ a e(perienţei umane+ a c$rei .

a#cinante provoc$ri adre#ate vreodat$ .:nchidere categorial$ repreCint$ una dintre cele mai .iei) .ilo#o.

Jallimard+ 1672 L) SBeH2 !riti. Kchino(+ 166. -epere fundamentale.ue de la communication. 9) .-!882 .9 . Kdit) Humanita#+ 1660+ p)2. 5n#titutul Kuropean+ 1666 9) <a"er!as2 !unoaştere şi comunicare.LIO0RAFIE R) 9aDo"son2 %ingvistică şi poetică. Kditura Cartea Rom. Eondon+ 16-1 CS)Peirce2 $emnifica ie şi ac iune.) Mie%e2 5ândirea comunica ională.audrillard2 $istemul obiectelor.audrillard2 /our une criti. cap) Preliminarii la o teorie a competenţeicomunicative+ Kdit) Politic$+ 16-8 9) .167 . %euil+ Pari#+ 16-1 9) Nell&2 A /hilosoph* of !ommunication. Kditura ştiinţi. culegere de #tudii+ Kditura ştiinţi.ue du signe.ue de 'economie politi.nea#c$+ 166M) $inu2 !omunicarea.ic$+ 16.I.ic$+ 1667 $) McQuail2 !omunicarea. :n /robleme de stilistică.

Humanita#+ @meditaţia AB P) AAatCla3ic= et al) 0ne logi. Kdit) *tiinţi. PDF+ 16-2 D) David#on+ "he method o.ues sur le dialogue.nd 55+ Das A priori der Hommuni>ationsgemeinschaft.ic$+ 166. 5llinoi# Pre##+ 1696 H)P)Jrice+ Eogic and Communication+ :n D) David#on+ J) Harman+ "he %ogic of 5rammar.ord+ 16-9 O) ! O)'pel+ "ransformation der /hilosophie. Kncino+ Cali.) 1672 F) <acNue#+ Dialogi.ord Dniv) Pre##+ 1668) .16- Kd) Hu##erl+ Medita ii carte:iene. O(. B. -echerches logi. %uhr=amp+ 1678 >) >erleau ! Ponty+ "he prose ofthe Aorld. Dniv) O.uires into truth and interpretation. 1678 &) Chom#=y+ !unoaşterea limbii. %euil+ Pari#+ 1672 C5) %hannon+ I+ Ieaver+ "he mathematical "heor* of !ommunication.ue de l6interlocution. PDF+ 1676 F) <acNue#+ %6espace logi. >) Heim+ "he metaph*sics of virtual realit*.ues.ue de la communication. O(. truth in metaphy#ic#+ :n D)David#on+ 7n.