You are on page 1of 52

Managementul Afacerilor Internaționale

Tema6. CONTRACTAREA COMERCIALĂ INTERNAŢIONALĂ

Clauzele contractului de vânzare – cumpărare internațională

1

Valeriu Potecea & Georgiana Surdu - Nițu

23.03.2014

CONTRACTUL DE EXPORT - IMPORT

Contractul reprezintă materializarea acordului de voinţă al părţilor, suportul juridic al oricărei tranzacţii internaţionale; Contractul de vânzare internaţională de mărfuri este acordul de voinţă între 2 parteneri, având sedii în state diferite, prin care una din părţi (exportatorul) se obligă să transfere asupra celeilalte părţi (importatorul) proprietatea asupra unui bun al său contra plăţii unui preţ.
2 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu - Nițu 23.03.2014

Contractul de vânzare internaţională de mărfuri

Conţine elemente definitorii ale vânzării din dreptul intern:
Caracter consensual;  Sinalagmatic;  Translativ de proprietate;  Cu titlu oneros.

 

Este un contract original, care se realizează în mediul internaţional, cu finalitate şi caracteristici proprii; Caracterul comercial al vânzării este mai puţin relevant, trăsătura principală distinctivă constituind-o caracterul internaţional.
3 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu - Nițu 23.03.2014

PROIECTUL DE CONTRACT
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Părţile contractante; Obiectul contractului: descriere, calitate, cantitate, specificaţii, origine, ambalaj; Preţul : unitar/total, moneda, etc.; Condiţia de livrare; Condiţii de plată: imediat/termen, modalităţi, instrumente etc.; Dreptul aplicabil; Valabilitatea contractului: termen de valabilitate, data executării; Semnături.

4

Valeriu Potecea & Georgiana Surdu - Nițu

23.03.2014

SUBIECTELE CONTRACTULUI

Sunt persoane fizice sau juridice care prin acordul lor de voinţă au dat naştere la un raport juridic contractual între ele, asumându-şi astfel anumite drepturi şi obligaţii reciproce determinate de contract; Raporturile juridice specifice comerţului internaţional se caracterizează prin prezenţa obligatorie a unuia sau mai multe elemente de extraneitate cum ar fi:
subiectele raportului juridic au cetăţenie diferită; sediul părţilor contractante se află în state diferite; obiectul contractului se află localizat în străinătate, etc.

-

5

Valeriu Potecea & Georgiana Surdu - Nițu

23.03.2014

03.2014 OBIECTUL CONTRACTULUI   - . Negocierea obiectului contractului constă în identificarea sau definirea produsului prin: determinarea cantității. În sens comercial. garanția calității mărcii. În sens juridic. În acest sens. acesta reprezintă mărfurile sau serviciile asupra cărora comporta obligațiile părților. 6 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . definirea clara a obiectului contractului presupune desemnarea mărfurilor sau serviciilor astfel încât sa înlăture orice posibilitate de înţelegere greșită sau confuzie. precizarea calității și a mărcii. acesta reprezintă un ansamblu de drepturi și obligații patrimoniale pe care și le asumă partenerii.Nițu 23. determinarea calității.

Pentru mărfurile nefungibile sau servicii.Nițu 23.03. tipuri sau norme tehnice mostră. conform uzanțelor internaționale. uneori marca de fabrică.      7 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .2014 . prospecte. se recomandă identificarea elementelor de individualizare a produselor.DENUMIREA MĂRFII  În cazul mărfurilor fungibile este suficientă înscrierea în contract a denumirii complete si a tipului de marfă. eșantion. cum ar fi: tehnologia de producție caracteristicile tehnice reprezentative referirile la cataloage.

 La anumite mărfuri trebuie să se precizeze procentul de umiditate și concentrația în substanță utilă.  În cazul în care cantitatea nu se poate determina la început.Nițu 23.CANTITATEA  În contract trebuie prevăzute:    Unitățile de măsură in care se va exprima cantitatea (de regulă uzuale pe piața cumpărătorului). Modul de stabilire a cantității (cântărire. 8 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .03.2014 . ea va fi înscrisă în contract cu o anumită marjă de toleranță convenită. măsurare) și dacă operațiunea se face integral. Locul unde va fi determinată cantitatea și documentul care va fi luat ca baza de exprimare a cantității efectiv livrate.

de obicei fără întrebuințări uzuale. Se utilizează la bunurile cu un grad ridicat de complexitate tehnică. de dimensiuni mici. de așa manieră încât sa se evite eventualele diferende.03. Determinarea calității pe baza de mostre. 9 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .Nițu 23.2014 .CALITATEA 1. Mostra poate fi o parte reprezentativă a mărfii. Este cea mai frecvent folosită. Determinarea calității pe baza de descriere tehnică. și constă în înscrierea în contract a caracteristicilor definitorii de producție. individualizabile prin particularitățile lor neomogene. sau poate fi un exemplar complet al mărfii care formează obiectul contractului. 2.

Marca de serviciu atestă calitățile și competența serviciilor specializate în acest scop.) 3. 4.03. de comerț sau de serviciu. 10 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . Determinarea calității pe baza de tipuri și denumiri uzuale. care în unele cazuri au devenit internaționale: ISO Determinarea calității prin indicarea mărcii de fabrică.Nițu 23. de care trebuie să se apropie cât mai mult calitatea mărfii ce urmează a fi livrată.2014 . Tipul este o noțiune abstractă.CALITATEA (cont. Tipurile de marfă pot fi definite prin standarde. Marca de fabrică sau de comerț permite individualizarea produsului dintr-o gamă de produse similare care pot satisface aceeași trebuință.

03. aparate.Nițu 23. nave.CALITATEA (cont. automobile etc. 11 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .  Metoda vizionarii mărfii . vânzătorul angajându-se să înlocuiască piesele defecte și să aducă îmbunătățirile necesare pe cheltuiala sa. de obicei. în perioada de garanție convenită.cu 2 clauze: “ văzut și plăcut ” Importatorul a văzut marfa înaintea încheierii contractului. încercarea fiind prevăzută . fără să fie nevoie de o descriere tehnică..  “ după încercare “ Încheierea contractului este condiționată de acceptarea calității de către cumpărător.2014 .) 5. Este frecvent utilizată în comerțul cu mașini. declarându-se de acord cu calitatea ei. care trebuie să se pronunțe într-un timp limitat – ore sau zile.

03.  clauza “rye terms “ (clauza comerțului cu secară) Obligă importatorul să preia partizile de mărfuri chiar dacă acestea au ajuns la destinație cu deteriorări calitative.  Determinarea calităţii pe baza de clauze consacrate: clauza “tel quel” (tale quale . în vânzarea unor mărfuri la licitațiile de vânzare.2014 . Se folosește în următoarele situații: când produsele sunt relativ omogene calitativ şi nu comportă abateri semnificative în timp. revânzarea unor produse ajunse la destinație deteriorate parțial și refuzate de client. putând în schimb să ceară şi să obțină bonificații de preț. fără vizionarea acesteia sau după ce a vizionat-o.CALITATEA (cont.  clauza “sound delivered “ (marfă sănătoasă la destinație) Importatorul nu va accepta marfa decât dacă aceasta sosește la destinație intactă. fiind bazate pe încredere reciprocă. 12 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . Se folosește atunci când: rutele de transport sunt sigure și nu se vor înregistra deteriorări ale mărfii contractele se încheie între vechi parteneri de afaceri. fără degradări calitative.așa cum este) Constă în faptul că importatorul acceptă marfa “așa cum este”.Nițu 23.) 6.

dar la prețul unitar al mărfii. natura ambalajului se prevede expres in contract.AMBALAJUL  De regulă. situație în care este necesară o clauză specială cu privire la valoarea (prețul) ambalajului. care poate fi:    ambalajul însoțește marfa până la destinație.vânzătorul facturează separat ambalajul la un preț diferit de cel al mărfii. ambalajul se vinde o dată cu marfa. neto + ambalajul . după care se returnează exportatorului.03. și nu se facturează diferit. În contract se pot prevedea următoarele clauze :    neto .ambalajul este facturat separat. exportatorul are obligația uzuală să predea marfa întrun ambalaj uzual de export. Daca acest lucru nu s-a făcut.Nițu 23. bruto per neto . ambalajul este închiriat importatorului (pentru o sumă ce se precizează în contract) până la consumarea mărfurilor .  Contractul de vânzare trebuie să stabilească regimul comercial al ambalajului de export.2014 .presupune că ambalajul se include în prețul mărfii. 13 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .

2014 .03. greutatea bruto. neto.MARCAREA AMBALAJULUI  Îndeplinește funcții de bază.Nițu 23. publicitate comercială. inscripția Made in … 14 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . în cazul revânzării de către importator. seria produselor. numărul coletului. numele și adresa destinatarului. pe fiecare colet se marchează: numărul contractului. numele exportatorului.  De regulă. cum ar fi:   operativitate în manipularea mărfii în timpul transportului.

2014 . ORIGINAR.03.Nițu 23.MARCAREA AMBALAJULUI (cont. purtând fie marca originară a acestuia. NEUTRU. 15 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . când marfa rămâne în lăzile sau sacii în care a fost ambalată de producător. când ambalajul nu poartă nici un semn distinctiv care să ateste țara de origine a mărfii. fie a primului manipulant.)  Părțile pot conveni asupra unui marcaj: SPECIAL pentru mărfurile la care se cere o manipulare atentă.

03.) 23.2014 .MARCAREA AMBALAJULUI (cont.

(Resistance Controlled): rezistența ambalajului se controlează după norme internaționale. (Special Packing Paid): ambalaj special ce se confecționează la cererea importatorului. a cărui calitate trebuie să protejeze marfa de umiditate și coroziune. C. bazate pe uzanțele internaționale. R. S.P.2014 .P.03. (Continental Packing): ambalaj pentru transportul pe continent. În unele cazuri.W. S. (Seaworthy Packing): ambalaj pentru transportul mărfurilor pe mare.P.Nițu 23. marcat cu date cifrate pentru a nu divulga exportatorul.MARCAREA AMBALAJULUI (cont. prin care se precizează anumite particularități privind calitatea sau proveniența sa:        F.P.) În contract trebuie menționat expres felul ambalajului. (Machine Packing): ambalaj confecționat cu mașini speciale. de calitate inferioară celui pentru transportul maritim. M.P. 17 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .(Fit Packing): ambalajul are un strat protector.C. (Special Confidential Packing): ambalaj strict confidențial.C.P. S. ambalajul este marcat și cu anumite denumiri.P.

Prețul DETERMINABIL se folosește în cazul tranzacțiilor cu produse supuse unor frecvente oscilații conjuncturale. 18 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . iar cel în variantă variabilă situațiilor în care mărfurile se livrează în tranșe. iar parametrii tehnico-calitativi ai produselor diferă de la un lot la altul. Prețul DETERMINAT este stabilit de către parteneri în momentul încheierii contractului și poate fi.2014 . Preturile se înscriu în contract: fie pe unitatea de produs. la rândul său. Prețul în variantă fixă este specific contractelor cu livrare imediată și integrală.03.PREŢUL   Reprezintă obiectul obligației importatorului și este concretizat într-o sumă de bani. determinată sau determinabilă. fie ca o sumă globală pentru întreaga cantitate de marfă care face obiectul contractului. stipulat în formă fixă (preț fix) sau mobilă (preț mobil). și constă în definirea lui provizorie și legarea de o piață reprezentativă sau de un eveniment viitor care se va realiza cu certitudine.Nițu 23.

ambalări suplimentare. etc.PREŢUL (cont. consulare.2014 .) reflectarea la nivelul costurilor a funcționării rețelei de comercializare. termenele de repatriere a încasărilor valutare. constrângerile comerciale previzibile (marje normale ale vânzătorilor. prime de asigurare. etc. garanții. 19 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . comisioane de distribuție. în scopul asigurării rentabilității acțiunilor. costuri de amortizare. obligații fiscale.) La stabilirea unei oferte de preț trebuie să se țină seama de: prețul pieței. a serviciilor de export. etc.) incidența cheltuielilor anexe (cheltuieli administrative. oferta trebuind sa rămână în limitele de variație determinate și de concurenta și să ia în calcul calitatea produselor sau serviciilor oferite.Nițu 23.03.) constrângeri legate de distanța față de partener (cheltuieli de transport.

20 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .03.PREŢUL (cont. reducerile de preţ pe care le acordă vânzătorul.Nițu 23. Prin negociere sau pe baza uzanţelor. valuta în care se face plata.2014 .)   Preţul plătit trebuie să fie acela pe care îl are marfa în momentul în care se execută contractul. în contract trebuie neapărat precizate: cantitatea pentru care se calculează preţul.

vânzări promoționale) sau ținând seama de condițiile derulării contractului (pentru a grăbi reducerea stocurilor vechi.sunt acordate celor care plătesc înainte de scadență.REDUCERI ASUPRA PREŢULUI CONVENIT Pot fi acordate sub formă de: Scont de reglementare/decontare (cassa sconto).2014 . Bonificație – acordată din cauza unui defect de calitate sau calității neconforme cu obiectul contractului. prin aplicarea unui anumit procent asupra prețului curent de vânzare (pentru vânzări superioare volumului convenit) sau datorită importanței vânzării (pentru poziția preferențială a cumpărătorului). calitate nesatisfăcătoare a mărfii)  21 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . Rabat – se acordă în scop promoțional (vânzări aniversare. Remiză – se acordă asupra prețului de vânzare.03.Nițu 23.

RISCUL DE PREŢ  Apare ca urmare a neconcordanței în timp a valorii tranzacției. între momentul încheierii contractului extern și momentul livrării mărfii.03. Metode contractuale de atenuare a riscului de preț: CLAUZA PREŢULUI ESCALADAT Se inserează în contractul extern atunci când părțile vor să mențină echilibrul între prețul produsului finit și prețul factorilor de producție utilizați pentru fabricarea acestuia.  a.Nițu 23. Pt= P0( a + b Mt/M0 +c Lt/L0) 22 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .2014 .

b = parte de materii şi materiale.prețul final de facturat. a = parte fixă.2014  . precum şi pragul de variatie a preţurilor materiilor prime și a manoperei de la care intră în funcţiune formula. b. c = parte de salarii.  Părţile stabilesc marimea lui P0. 23 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .03.procentajul forfetar (prealabil) admis al elementelor particulare în pretul iniţial. luându-se în considerare pe lângă cei doi factori . Formula poate fi utilizată şi într-o variantă extinsă.materia prima si manopera .Clauza prețului escaladat Pt . M0 . b.media (aritmetică sau ponderată) a salariilor sau indicilor acestora în timpul perioadei de referință. L0 . a.Nițu 23. P0 .salariile la data fixată pentru P0 .media aritmetică sau ponderată a prețurilor (indicilor de preț). pentru materiile prime. Mt . materialele si combustibilii luați în considerare în perioada de referință (care poate fi definită printr-o fracțiune a termenului de livrare sau prin totalitatea sa). c. a. a căror sumă este egală cu 100 (a + b + c = 100).prețul (sau indicii de prețuri) pentru aceleași elemente la data fixată mai sus pentru P0 .şi alte elemente care contribuie la formarea preţului de export. stipulat în contract și valabil la data plății.prețul inițial al mărfii. Lt . c .

RISCUL DE PREŢ b. 24 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . Dacă valoarea etalonului se modifică peste o anumită limită. se schimbă automat și prețul de contract cu procentul convenit de părți. “produse tari” sau anumiții indicatori sau indici. CLAUZA DE INDEXARE Prevede legarea sumelor prevăzute în contract de un anumit etalon: o marfă de referință.Nițu 23. Această clauză este utilă atunci când marfa. care face obiectul contractului este influențată direct de mișcarea prețurilor internaționale ale anumitor produse care se iau ca etalon.03.2014 .

care ar duce la deteliorarea raportului de schimb între cele două fluxuri de mărfuri. 25 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . instalaţii complexe.03. Clauza este folosită în contractele care prevăd livrări pe credit. Prin aceasta clauză.2014 . alese de importator.RISCUL DE PREŢ c. să fie corelat cu importul de cantităţi bine determinate de materii prime sau alte produse necesare economiei unei ţări. rambursarea creditului urmând a se face în produse. exportatorul urmăreşte consolidarea puterii de cumpărare a exportatorului sau faţă de riscul unei creşteri a preţurilor la mărfurile “etalon”. CLAUZA MARFĂ Este o metodă de consolidare a valorii contractului de export prin corelarea prețului cu o cantitate bine determinată de mărfuri.Nițu 23. În acest caz se va urmări ca exportul de utilaje.

Părțile sunt obligate să procedeze la recalcularea prețului dacă se înregistrează o variație peste o anumită limită costului materiilor prime. a tarifelor de transport etc.Nițu 23. ceea ce se poate solda cu tergiversari şi prelungiri ale duratei de executare a contractului.RISCUL DE PREŢ d.03.2014   . materialelor. CLAUZA DE REVIZUIRE A PREŢULUI  Constă în adaptarea prețului la noile circumstanțe prin renegocierea lui. 26 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . Părțile trebuie să ducă noi tratative de preț.

03. dar nefiind obligate să o facă.Nițu 23. pe timpul transportului. părţile având libertatea să recurgă la ele. dar și intern. Au un caracter internaţional cu precădere.Condiţiile de livrare INCOTERMS 2010      Cele 11 condiţii de livrare din INCOTERMS 2010 oferă o definire precisă a: Obligaţiilor vânzătorului în legătură cu livrarea. Documentelor (sau mesajelor electronice) datorate de vânzător cumpărătorului. Repartizării cheltuielilor între cele 2 părţi.   Au un caracter facultativ.2014 . Transferului riscurilor privind marfa de la vânzător la cumpărător. 27 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .

03. Insurance and Freight (CIF) Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . road.Nițu 23. air. rail) Ex Works (EXW) Free Carrier (FCA) Carriage Paid To (CPT) Clauze valabile exclusiv pentru transport maritim si fluvial (deliveries by sea and inland waterways transport) Free Alongside Ship (FAS) Free on Board (FOB) Cost and Freight (CFR) Carriage and Insurance Paid to (CIP) Delivered at Terminal (DAT) Delivered at Place (DAP) Delivered Duty Paid (DDP) 28 Cost.sea.2014 .INCOTERMS 2010 Clauze valabile pentru toate tipurile de transport (deliveries by any mode of transport .

03.Nițu 23.29 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .2014 .

30 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .03.Nițu 23.2014 .

03. Insurance.2014 Oricare Oricare Oricare VS VS VS .Condiţiile de livrare INCOTERMS 2010 Acronim Condiţia de livrare Ex Works (Franco fabrică) Modalitatea de transport Vânzare la Plecare / Vânzare la Sosire EXW Oricare VP FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP Free Carrier (Franco transportator) Free Alongside Ship (Franco de-a lungul navei) Free On Board (Franco la bord) Cost and Freight (Cost şi navlu) Cost.Nițu 23. Freight (Cost.asigurare şi navlu) Carriage Paid To (Transport plătit până la) Carriage and Insurance Paid To (Transport şi asigurare plătite până la) Oricare Naval Naval Naval Naval Oricare Oricare VP VP VP VP VP VP VP DAT DAP DDP 31 Delivered At Terminal (Livrat la terminalul numit) Delivered At Place (Livrat la locul de destinaţie numit) Delivered Duty Paid (Livrat la destinaţie vămuit) Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .

2014 .FAS. DDP) Ambalare (packaging) Încărcare Vamă la export (Export-customs declaration) Exportator Importator Importator Importator Exportator Exportator Exportator Importator Exportator Exportator Exportator Exportator Exportator Exportator Exportator Exportator Transport principal (carriage to place of destination) Contractul de asigurare (insurance) Vamă la import (import taxes) Nicio obligație Nicio obligație La CIF şi la CIP Nicio obligație Exportatorul Importator Importator Importator Importator La DDP exportatorul Exportator Descărcare în portul de destinație (unloading charges in port of import) Importator Importator Exportator 32 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .CIP) D (DAT.CPT.03.FOB) C (CFR. DAP.Nițu 23.OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR E (EXW) F (FCA.CIF.

În situaţia în care din contract sau din uzanţa comercială rezultă că livrarea va trebui făcută într-o perioadă ulterioară. sezoane). cel care va stabili data exactă a livrării.2014   .TERMENELE DE LIVRARE  Termenul de livrare poate fi determinat de la început în contract (la o dată fixă). vânzătorul este.Nițu 23.03. determinabil. de regula vânzătorul va remite marfa într-un termen rezonabil de la data încheierii contractului. Dacă în contract nu se precizează nimic în privinţa datei livrării. trimestre. în funcţie de un eveniment cert a cărui dată de realizare este cunoscută părţilor sau orientativ (pe luni. 33 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . în principiu. în funcţie de natura mărfii şi de contextul existent.

respectiv expedierea mărfii în primele 30 zile de la deschiderea acreditivului.03.) Cum adeseori în tranzacţiile internaţionale termenele de livrare nu se stabilesc pe zile fixe caracteristice.TERMENELE DE LIVRARE (cont. Livrarea “la sfârşitul lunii” – cuprinde perioada de la 21 până în ultima zi a lunii. Livrarea “primăvara” – cuprinde perioada 1 martie – 30 aprilie inclusiv. Livrarea “toamna” . Livrarea “la începutul lunii” – primele 10 zile ale lunii. Livrarea “la mijlocul lunii” – cuprinde perioada 11 -20 inclusiv. se pot utiliza o serie de formule.cuprinde perioada 1 septembrie – 15 noiembrie inclusiv. dar fără să se depăşească un anumit termen de la încheierea contractului.Nițu 23. cum sunt:        Livrarea prin “promptă expediţie”. 34 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .2014 . Livrare “de îndată ce marfa este disponibilă”.

35 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .MODALITATEA DE LIVRARE În contract se va preciza dacă livrarea se va face global sau în tranşe.  Această precizare este:  fie imperativă.  fie recomandativă (de ex: livrarea se poate face şi în  tranşe).03.Nițu 23.2014 .

atunci vânzătorul este obligat să se conformeze normelor existente în țara sa. calitate. 36 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .Nițu 23. Recepția cantitativă trebuie să țină seama atât de metodele de determinare (numărare.). sortimente. cât şi de documentele care atestă cantitatea livrată menționate în contract.Controlul şi recepţia mărfurilor     Clauza are scopul de a permite cumpărătorului să constate felul în care vânzătorul şi-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract cu privire la cantitate. măsurare etc.03. Controlul şi recepția bunurilor se vor face în conformitate cu clauzele convenite în contract de către parteneri şi pot fi efectuate de vânzător. fie de anumite firme internaționale specializate. fie de cumpărător. Dacă în contract nu s-au stipulat condițiile de efectuare a controlului şi recepției mărfurilor.2014 . ambalaj etc. şi termenul de livrare. cântărire.

Nițu 23. modalitatea de plată.03.2014 . documentele necesare. 37 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . problema riscului valutar. determinarea locului şi termenului de plată.CONDIŢIILE DE PLATĂ Se referă la:       determinarea monedei de plată. garanţiile oferite de cumpărători.

-  Clauza coşului valutar Indicată pentru asigurarea echilibrului contractual. 38 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . piaţa de referinţă a cursului în momentul plăţii. datorită gradului ridicat de stabilitate al acestui etalon.03.Nițu 23. CLAUZE DE ACOPERIRE A RISCULUI VALUTAR  Clauza valutară Presupune legarea valutei în care se efectuează plata de o altă valută. abaterea de curs în limitele căreia se recalculează suma.RISCUL VALUTAR  Exprimă posibilitatea impactului negativ al mişcării cursului de schimb asupra performanţelor firmei. considerată ca având un curs relativ stabil. momentul recalculării sumei de plată. În contract se precizează elemente cum sunt: cursul valutei în care este exprimat preţul în momentul încheierii contractului.2014 .

Această metodă.Nițu  39 23.)  Clauza de alegere a monedei de plată Presupune exprimarea creanţei în mai multe monede. ţinând seama de conjunctura generală a pieţei. pe baza cursului din momentul încheierii contractului. poate duce la o creştere prea mare a preţului ofertei.2014 . Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .RISCUL VALUTAR (cont. iar la scadenţă unul dintre parteneri are dreptul să aleagă moneda de plată. caz în care exportatorul devine necompetitiv. Succesul este condiţionat de calcularea cât mai exactă a ratei de depreciere.03. care evită negocierea unei clauze valutare. Includerea în preţul ofertei a ratei de depreciere estimate a avea loc până la data scadenţei.

Nițu 23. 40 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .2014 . să fie totală. adică să facă imposibilă executarea obligaţiilor contractuale pe toată durata de timp cuprinsă între intervenirea împrejurării ce constituie forţa majoră şi finele perioadei în care contractul poate fi executat.03. imprevizibil şi de nebiruit. cu caracter extraordinar. forţa majoră trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: să determine în exclusivitate producerea prejudiciului.FORŢA MAJORĂ   Este un fenomen natural. în sensul că ea trebuie să facă imposibil de executat totalitatea prestaţiilor datorate în această perioadă de una din părţile contractante. să fie definitivă. Pentru a exonera de răspundere o parte contractantă.

amânarea termenului de executare a obligaţiilor contractuale pe durata împrejurărilor de forţă majoră şi a urmărilor acesteia. imposibilitatea de livrare a unui lot neinfluenţând celelalte loturi şi eventualele excepţii de la această stipulare.Nițu 23. 41 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .FORŢA MAJORĂ  În contract trebuie să se prevadă obligaţiile ce revin părţilor ca urmare a intervenirii cazului de forţă majoră: să anunţe această împrejurare celeilalte părţi. în caz de livrare în mai multe loturi.2014 . dacă fiecare lot va fi tratat separat. termenul de anunţare. termenul socotit de la producerea forţei majore. după care fiecare parte are dreptul să renunţe la executarea în continuare a contractului.03. fără ca vreuna din părţi să aibă dreptul la despăgubiri. să anunţe scris şi/sau oral încetarea acestor împrejurări. obligaţia de a prezenta un certificat oficial de constatare a forţei majore emis de Camera de Comerţ şi Industrie.

părțile pot prevedea: Termenul înăuntrul căruia pot fi admise reclamațiile.Reclamațiile de cantitate și calitate  În contract.Nițu 23.03. Pretențiile cumpărătorului.2014 . Obligațiile vânzătorului. 42 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . Conținutul minim al reclamației. Documentele pe care se va fonda reclamația cumpărătorului.  Reclamațiile privind cantitatea sau calitatea mărfurilor livrate se transmit numai sub formă scrisă.

43 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . Despăgubirea se suportă de cel care a determinat-o. Penalitatea se suportă de partea care nu şi-a respectat obligaţiile contractuale. Au un caracter reparator pentru partea care a fost prejudiciată prin neexecutarea obligaţiilor contractuale. cât şi pe seama cumpărătorului. atât pe seama vânzătorului. pe baza dovezilor produse de cel păgubit cu privire la dauna suferită. totodată.PENALITĂŢI  Reprezintă o evaluare convențională a pagubelor și. Cuantumul sancţiunii este prestabilit şi are un caracter reparator.03.Nițu 23. independent dacă celălalt partener a suferit o pagubă în urma acestei nerespectări.2014     . o sancțiune pentru neexecutare sau neexecutarea la termen a obligațiilor contractuale. În contract trebuie să se prevadă penalităţi şi posibilitatea obţinerii de despăgubiri (daune-interese).

44 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . neavizarea la timp a cumpărătorului despre expedierea mărfii.Penalităţi  (cont.03.) Pe seama vânzătorului se pot conveni penalităţi pentru: nelivrarea în termen a produselor sau neexecutarea în termen a lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul contractului (în contract trebuie să se prevadă dacă exportatorul poate să mai expedieze marfa întârziată). neremiterea în termen a documentaţiei tehnice (fără de care echipamentul respectiv nu poate fi pus în funcţiune). fără de care unele mărfuri destinate prelucrării la cumpărător nu pot fi folosite în scopul convenit. nerespectarea cerinţelor de ordin calitativ.Nițu 23.2014    . etc.

a mijlocului de transport. neremiterea în termen a instrucţiunilor de expediere a mărfurilor..03. nepunerea la dispoziţie. la data convenită în contract. piese. 45 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . sau a unor documentaţii tehnice.)   nerespectarea termenului de plată. schiţe etc. subansamble etc.Nițu 23.2014 . materiale (mai ales în cazul contractelor în lohn). neremiterea în termenul convenit în contract a unor materii prime.Penalităţi Pe seama cumpărătorului se pot conveni penalităţi pentru:   (cont.

în cazul în care una din părţi nu-şi execută. un contract ce presupune livrarea în tranșe. De asemenea. fiind de regulă ireversibile. pentru cauză de neexecutare numai pentru viitor. obligaţiile sale.03. Rezilierea are ca efect desfiinţarea contractului sinalagmatic. rămân definitiv executate.REZILIEREA CONTRACTULUI  Este desfacerea pentru viitor a unui contract sinalagmatic care se execută prin prestaţii succesive. 46 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . în mod culpabil. Dacă la un moment dat una dintre părţi nu-şi mai execută obligaţia. Prestaţiile executate în trecut. în timp.2014   . De exemplu.Nițu 23. contractul de închiriere este un contract cu execuţie succesivă. cealaltă parte va putea cere rezilierea contractului.

părțile sunt repuse în situația anterioară rezoluțiunii. partea care și-a executat prestația are dreptul să obțină despăgubiri de la cealaltă parte. în mod culpabil. constând în desființarea retroactivă a acestuia şi repunerea părților în situația avută anterior încheierii contractului. Rezoluțiunea produce efecte între părțile contractului și față de terți. în cazul în care nu se îndeplinesc. a contractului sinalagmatic cu executare uno ictu (executare instantanee). Cu alte cuvinte. Practic.Nițu 23. cât și pentru viitor (ex nunc). obligațiile asumate prin convenție.   Între părți. Efectele rezoluțiunii sunt:    contractul se desființează retroactiv.2014 . obligarea debitorului la plata de daune interese.REZOLUŢIUNEA CONTRACTULUI  Prin rezoluțiune se înţelege desființarea. părțile fiind ținute să-și restituie prestațiile efectuate în temeiul contractului desființat. el are dreptul să ceară. Efectul principal constă în desființarea contractului. pe cale judiciară sau convențională. atât pentru trecut (ex tunc). pe lângă rezoluțiunea contractului.03. rezoluțiunea contractului are ca efect repunerea lor în situația anterioară. desființare care produce efecte retroactive.  Atunci când creditorul a suferit şi un prejudiciu din cauza neexecutării obligației de către cealaltă parte. 47 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . Daunele interese pot fi evaluate anticipat de părțile contractante printr-o clauză penală. rezoluțiunea contractului este o sancțiune a neexecutării culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare imediată.

03.CLAUZA DE JURISDICŢIE      Este clauza contractuală prin care părţile stabilesc de comun acord sub ce jurisdicţie vor cădea eventualele litigii rezultate din contract. Litigiile ce se nasc din contractele de vânzare – cumpărare pot fi soluţionate pe două căi: pe calea instanţelor jurisdicţionale de drept comun şi pe calea arbitrajului comercial. etc. Arbitrarea litigiilor se face de către organe permanente de arbitraj (Comisii de Arbitraj de pe lângă Camerele de Comerţ.2014 . 48 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu . Arbitrajul comercial este folosit aproape în exclusivitate datorită rapidităţii în soluţionarea litigiilor.Nițu 23.). costurilor mai mici şi sentinţelor definitive. Organisme internaţionale specializate de arbitraj. În România funcţionează Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

2014 . shall be settled by means of arbitration. Clauza de arbitraj recomandată de Camera de Comerţ şi Industrie a României pentru a fi inclusă în contractele comerciale este: "Orice litigiu decurgând din sau în legătură cu acest contract.03."    Părţile pot. Curtea soluţionează în drept sau în echitate litigii care interesează comerţul internaţional. de asemenea. stipula în clauza numărul arbitrilor şi locul arbitrajului. în vigoare. inclusiv referitor la încheierea. by the Court of International Commercial Arbitration attached to the Chamber of Commerce and Industry of Romania. precum şi legea aplicabilă fondului litigiului. în baza convenţiei arbitrale încheiate de părţile în contract." „Any dispute under or related to this agreement.Nițu 23. executarea ori desfiinţarea lui. performance or termination hereof. ele mai pot stipula limba utilizată în dezbateri şi în înscrisurile depuse. publicate în Monitorul Oficial al României. În cazul arbitrajului internaţional. in compliance with the Rules of arbitration procedure of the Court of International Commercial Arbitration. Partea I. in force. published in the Official Monitor of Romania. including with respect to the execution. I. Part. se va soluţiona prin arbitrajul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în conformitate cu Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional.)  Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a fost înfiinţată în anul 1953 în scopul soluţionării litigiilor de Comerţ exterior.Clauza de jurisdicţie (cont. Curtea de Arbitraj soluţionează de asemenea litigii comerciale interne. 49 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .

Clauza de jurisdicţie (cont. ele se bucură de o largă recunoaştere internaţională. România. alături de alte peste 100 state.2014 . taxa arbitrală include şi onorariile arbitrilor. costuri reduse – taxele de arbitraj sunt exprimate procentual. 50 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .03. nici o persoană nu are acces la informaţiile privind activitatea de soluţionare a litigiilor Curţii de Arbitraj. regresiv.Nițu 23. de asemenea. rapiditate – procedura arbitrală se desfăşoară pe parcursul a cel mult 12 luni în arbitrajul internaţional şi 6 luni în cel intern. a ratificat Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine. dar dispune de o listă de arbitri străini. pe tranşe.) Soluţionarea litigiilor de către Curtea de Arbitraj prezintă următoarele avantaje:       sentinţele sunt definitive şi obligatorii pentru părţi. la valoarea obiectului litigiului. în arbitrajul intern. încheiată la New York. Curtea de Arbitraj are în structura sa arbitri români. confidenţialitate – şedinţele de judecată nu sunt publice. competenţa specializată a arbitrilor – arbitrii Curţii de Arbitraj sunt specialişti cu înaltă calificare în domeniul dreptului şi relaţiilor comerciale internaţionale. potrivit Normelor privind taxele şi cheltuielile arbitrale. în 1958.

comunicarea schimbării adresei părţilor.2014 .DISPOZIŢII FINALE Contractul poate conţine dispoziţii referitoare la:     interzicerea transmiterii către terţe persoane a drepturilor şi obligaţiilor contractuale de către una din părţi fără consimţământul celeilalte.Nițu 23. etc. 51 Valeriu Potecea & Georgiana Surdu .03. modalităţile prin care poate fi modificat. numărul de exemplare în care este redactat.

03.2014 .THANK YOU! 23.