You are on page 1of 13

RECOTARE DE SANGE

Pentru probarea diagnosticului, se recomanda urmatoarele analize si investigatii: Pregatirea pacientului Este foarte important ca pacientului sa i se explice procedura la care va fi supus si sa se obtina intreaga lui complianta. 1. Recoltarea probelor se face cu pacientul in conditii bazale, inaintea oricarei proceduri diagnostice sau terapeutice (ideal intre orele 7 si 9 dimineata, in conditii ”à jeun”- pe nemancate); pentru evaluarea metabolismului lipidic se recomanda ca recoltarea sa se efectueze dupa 12 ore de la ultima masa. 2. Cand probele de sange nu sunt recoltate in conditii bazale, trebuie tinut seama de efectele aditionale pe care le pot produce efortul fizic (chiar si efortul fizic moderat poate determina o crestere a glucozei, acidului lactic, proteinelor serice, CK), precum si a starii emotionale sau ritmului circadian care poate afecta anumiti parametri. 3. Recoltarea probelor biologice se poate face sub forma unei probe unice (de exemplu, pentru determinarea glicemiei bazale) sau sub forma probelor multiple (de exemplu, testul de toleranta la glucoza sau recoltarea urinii din 24 ore). 4. Asigurati-va ca pacientul sta intr-o pozitie comoda (in pozitie sezanda sau in decubit dorsal). 5. Verificati cu mare atentie ca toate datele demografice ale pacientului sa fie corect scrise pe formularul cu care este insotit acesta la punctul de recoltare a sangelui si etichetati corect recipientul de recoltare.

Vom descrie in continuare procedurile de recoltare a sangelui venos si a celui capilar.

Flebotomia In laboratoarele Synevo, pentru recoltarea sangelui venos se folosesc 2 sisteme inchise de tip vacutainer: A. S-Monovette, Sarsted; B. cu holder, Becton-Dickinson.

A. Pentru sistemul S-Monovette exista 2 tehnici diferite de recoltare: 1. sistem seringa: prin controlul vitezei de recoltare nu exista riscul de colabare a venei; 2. sistem vacuum: tubul este vidat in momentul imediat anterior recoltarii, eliminandu-se riscul pierderii de vid; proportia de sange recoltat-aditiv ramane constanta, fapt ce conduce la rezultate corecte.

1. Instructiuni (sistem seringa): - Inainte de punctionarea venei, introduceti acul in tubul de recoltare, fixati-l prin rotire usoara in sensul acelor de ceasornic. - Punctionati vena, slabiti garoul si trageti incet pistonul, pana la oprirea fluxului sanguin. - Scoateti tubul din ac rotindu-l in sens invers acelor de ceas; acul ramane in vena! - Pentru recoltarea mai multor probe, fixati tubul urmator in ac si procedati conform instructiunilor de mai sus. - ATENTIE: Intai se scoate tubul din ac, apoi acul din vena!

. . . . . apoi acul din vena! .Fixati pistonul la baza tubului.Inaintea inceperii recoltarii. apoi indepartati-l.Slabiti garoul si fixati tubul in acul aflat deja in vena. acul ramane in vena.ATENTIE: Intai se scoate tubul din ac. acul trebuie sa fie in vena. Instructiuni (sistem vacuum): .RECOTARE DE SANGE 2. fixati tubul urmator in ac si procedati conform instructiunilor de mai sus.Pentru recoltarea mai multor probe.Asteptati oprirea fluxului sanguin. rotindu-l in sensul acelor de ceasornic.Scoateti tubul din ac rotindu-l in sens invers acelor de ceasornic. .

Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer. e. sustinand in continuare holderul. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena. efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului. Inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1). avand grija sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2). Sangele este atras de vacuumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie. eliberati garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer. ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte. apasand usor cu degetul mare pe una dintre marginile holderului. . inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus (a-e). Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea din plica cotului. f. apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte. d. Probele de sange sunt recoltate cu sistemul holder-vacutainer: Inaintea recoltarii sangelui.RECOTARE DE SANGE B. desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat. c. indexul si degetele mijlocii sustinandu-l. Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de mai jos: a. ajutandu-va cu mana stanga. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul. Asamblati acul la holder (3). b. Retrageti vacutainerul cu mana dreapta.

din interior spre exterior.contine Citrat 9+1 si se foloseste pentru analiza coagularii. ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.contine Citrat 4+1 si se foloseste pentru VSH.RECOTARE DE SANGE Indiferent de sistemul de recoltare folosit. unele vacutainere contin substante anticoagulante. hirudina). poate fi indusa hemoliza probei). biologie moleculara. Capac bleu/verde . Serul este folosit pentru testele de chimie.evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate. citrat). Codurile de culoare pentru substantele anticoagulante sunt descrise in ISO/DIS 6710: 1.este un tub fara anticoagulant. in functie de aditivul folosit. respectati urmatoarele manevre: . de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe. fie prin inhibarea trombinei (heparinat de litiu sau sodiu. unele teste imunochimice (ex. lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona este umeda. pentru a indeparta contaminantii. Pentru a nu exista nici o confuzie in identificarea tubului de recoltare. capacele vacutainerelor sunt colorate diferit.dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie apoasa de izopropanol 70%. aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a compresiei 5 mininute). anticoagularea se produce fie prin legarea Ca2+ (EDTA. imunologie si serologie.acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea). 5. . .utilizati manusi sterile. Capac negru/mov . ACTH). Capac verde/portocaliu . Capac rosu/incolor . prin miscari circulare. Capac mov/roz . 3. .la sfarsitul punctionarii. indoit sau taiat. 2.contine Heparinat si se utilizeaza plasma pentru testele de chimie. Aditivi Pentru a impiedica procesul de coagulare a sangelui integral. . . 4. .dupa tamponare. la sfarsit acoperiti zona cu un pansament steril.foloseste ca anticoagulant EDTA-ul si are utilitate in hematologie.

tub fara anticoagulant.tub simplu.citrat 4+1. . cu gel separator.tub fara anticoagulant. . Tuburi Beckton.capac maron .citrat 4+1. .capac bleumarin .capac roz . .citrat 9+1.capac mov .capac verde .RECOTARE DE SANGE Unele vacutainere destinate obtinerii serului contin un activator de coagulare (care accelereaza formarea cheagului) si un gel separator. in cursul fazei preanalitice (transport catre laborator).EDTA (pentru metale). analitice si postanalitice (stocarea probelor in laborator).heparinat de litiu (pentru metale). fara anticoagulant sau gel separator.capac mov . fara anticoagulant sau gel separator. Tuburi Sarsted: .capac incolor .EDTA.capac bleu . Tuburile de recoltare folosite in laboratoarele Synevo sunt: 1. cu gel separator. . . .capac negru . . 2.tub simplu. .EDTA.capac portocaliu .capac incolor .citrat 9+1. .capac rosu . care permite mentinerea serului dupa centrifugare in tuburile primare. .Dickinson: .

in care pacientilor le sunt indicate mai multe teste. tuburile ce contin EDTA. . Cele doua locuri de electie pentru recoltare sunt suprafata palmara a falangei distale a degetului si suprafata plantara laterala sau mediala a calcaiului. Volumul optim de proba Una din erorile cel mai des intalnite este trimiterea la laborator a unei cantitati insuficiente de proba. tineti cont de urmatoarele volume de sange recomandate in cazul folosirii analizoarelor automate actuale: . venule si capilare care la randul sau poate fi diluat cu lichid interstitial si intracelular. In cazurile frecvente. se recomanda sa se respecte urmatoarea ordine de recoltare a tuburilor: 1. Pentru a va asigura ca exista un volum adecvat de proba. In acelasi timp.4-5 mL sange pentru efectuarea unui profil de investigatii biochimice uzuale. tuburile fara aditivi. 2.1 mL sange pentru efectuarea a 3-4 teste de imunochimie. 4.RECOTARE DE SANGE Ordinea recoltarii tuburilor In cazul in care este nevoie sa se obtina mai multe probe dintr-o singura flebotomie. Se obtine un amestec de sange provenit din arteriole. trebuie sa se evite recoltarea excesiva de sange. pacienti internati in sectiile de terapie intensiva. Recoltarea sangelui capilar Este utila in special in cazul pacientilor pediatrici si pentru efectuarea frotiurilor de sange. 5. recipientele pentru hemocultura. in special la varstnici. copii mici. recoltati intotdeauna sange intr-o cantitate de 2 ori si jumatate mai mare decat volumul necesar efectuarii unui anumit test (la fiecare test este precizat volumul minim de ser sau plasma necesar procesului analitic). tuburile ce contin citrat. tuburile ce contin heparina. . 3.

indepartati prima picatura de sange cu ajutorul unei mese de tifon. . .prin miscari de apasare usoara.RECOTARE DE SANGE Compozitia relativa a sangelui depinde de fluxul sanguin existent in patul vascular cutanat in momentul recoltarii. efectuati 8-10 miscari usoare de inversiune a tubului pentru a asigura amestecul optim al sangelui cu anticoagulantul. Riscul de a efectua o incizie prea adanca poate fi evitat prin utilizarea unor lantete semiautomate de unica folosinta. !Nu se va recolta niciodata din pulpa degetului la nou-nascuti deoarece exista riscul de a leza osul falangei. Exista o relatie direct proportionala intre volumul de sange recoltat si adancimea incizei efectuate.daca picaturile nu curg liber in microtainer.depuneti lanteta intr-un container rezistent la punctionare. . exista riscul de a fi inghitite atunci cand se largesc. . fara a masa zona din jur. .prindeti ferm zona adiacenta locului punctionarii si efectuati rapid incizia. apasand pe butonul lantetei.dezinfectati locul punctionarii cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie de alcool si asteptati sa se usuce zona inainte de a efectua incizia (trebuie evitata folosirea altor dezinfectanti deoarece acestia pot induce valori fals crescute pentru acid uric. nu aplicati bandaje adezive la copii.la sfarsitul recoltarii aplicati un tampon steril compresiv care va fi mentinut pana la oprirea sangerarii.4 mm exista riscul de a leza osul calcaneu. Adancimea inciziei constituie un element critic la nou-nascuti. deoarece aceasta poate contine lichid interstitial. daca aceasta depaseste 2. astfel.in cazul microtainerelor care contin anticoagulant. Astfel tipul lantetei trebuie ales in functie de locul punctionarii si cantitatea de sange necesara. fosfor sau potasiu). Instructiuni: . deoarece pe langa faptul ca pot produce iritatii. colectati picaturile de sange care curg liber intr-un microtainer etichetat. . percutati usor tubul. . . incalzirea locului de punctionare inaintea recoltarii faciliteaza arterializarea sangelui din teritoriul cutanat respectiv.

. glucoza. recoltat intr-un tub fara substante anticoagulante. . ce poate mima un component M). anticorpi. proteine totale. . timpul de centrifugare se poate scurta prin cresterea vitezei de rotatie. LDH.Interferenta cationica: cand se foloseste plasma heparinizata. din care aproximativ 60% sunt plasma si 40% celule sanguine. . magneziu.Risc mai mic de aparitie in plasma a hemolizei si trombocitolizei decat in ser. dupa care va fi centrifugat si se separa serul.Lipsa interferentelor legate de coagularea post-centrifugare: in ser se mai pot produce coaguli dupa o centrifugare precoce.6 L sange. Pentru anumiti analiti exista diferente semnificative intre rezultatele obtinute la testarea din ser si cea din plasma: potasiu.analitul poate fi consumat in timpul procesului de coagulare: fibrinogen.Cantitate mai mare: dintr-o proba de sange se obtine aprox. globuline si fibrinogen. . Celulele sanguine (hematii.Electroforeza proteinelor este alterata in plasma de prezenta fibrinogenului (pseudo-peak in regiunea g. este lasat sa sedimenteze/sa coaguleze. Plasma Versus Ser 1. enzime. .anticoagulantul poate interfera cu metoda de determinare in cazul GGT. Prin centrifugare se pot separa atat plasma. Dezavantaje: . Diferenta dintre plasma si ser este ca plasma retine fibrinogenul. acest lucru nu apare niciodata in plasma.5. . Plasma este obtinuta din sangele recoltat intr-un tub cu anticoagulant si apoi centrifugat. Sangele pacientului. lactat. ce sunt transportate catre tesuturi. cu sau fara gel separator. un adult de 70 kg are aproximativ 4. leucocite si trombocite) sunt suspendate in plasma (formata din apa si constituenti dizolvati: hormoni.Anticoagulantul poate interfera cu metoda de determinare. . fosfor. Avantaje: . Li. iar produsii lor de excretie sunt transferati apoi catre plamani si rinichi). cat si ser. Anticoagulantul inhiba formarea coagulului.15-20% mai multa plasma decat ser. lactat etc. Diferentele dintre valorile obtinute din ser si din plasma se datoreaza unor factori ca: . fosfor.Rezultatele obtinute la testarea analitilor din plasma exprima mai fidel statusul in vivo al pacientului comparativ cu cele din ser.Procesare accelerata: etapa formarii coagulului este eliminata.analitul poate fi eliberat din celule in timpul coagularii: potasiu. Plasma contine trei tipuri de proteine: albumina. litiul sau amoniul din anticoagulant pot interfera cu .75 . care este inlaturat din ser. 2. trombocite. care contine 2 tipuri de proteine: albumina si globuline.RECOTARE DE SANGE Prelucrarea probelor de sange dupa recoltare Componentele sangelui: In medie.

colesterol. deoarece temperatura scazuta inhiba glicoliza si favorizeaza eliberarea potasiului din celule. uree. . acid uric. creatinina. in cazurile in care transportul de la punctele de recoltare este prelungit. pentru a nu exista riscul producerii unor rezultate eronate. Studiul efectuat de Laessig si colaboratorii sai a indicat faptul ca 17 analiti nu au fost afectati de un contact prelungit al serului cu celulele sanguine (timp de 48 ore la temperatura camerei): albumina. Pe de alta parte. Centrifugarea Centrifugarea probei in vederea obtinerii serului trebuie efectuata numai dupa ce se constata ca sangele a coagulat complet. este contraindicata refrigerarea in cazul probelor pentru determinarea potasiului. sideremie si proteine totale. insa in cazul pacientilor care primesc tratament anticoagulant sau prezinta defecte de coagulare aceasta se produce cu intarziere. probele din care se vor testa ACTH. Acest studiu demonstreaza faptul ca laboratoarele trebuie sa revizuiasca stabilitatea analitilor testati. T4. In mod normal coagularea se produce dupa cca. Faza precentrifugare Serul sau plasma trebuie separate fizic de celulele sanguine cat mai repede posibil. calciu. Ceilalti analiti au fost stabili timp de 24 ore in serul separat.RECOTARE DE SANGE metodele de determinare a acestora. catecolamine si gastrina vor fi racite prin plasarea intr-un recipient ce contine un amestec de apa cu gheata. HDL colesterol. Nu se recomada ca probele de sange integral sa fie refrigerate decat daca exista recomandari specifice in acest sens. ACTH. potasiu si fosfor si in 6 ore pentru albumina. Centrifugarea probelor pentru obtinerea de ser sau plasma se efectueaza in general la 3000 g timp de 5 minute. clor. rezultatele au fost semnificativ alterate in cazul urmatorilor analiti: . de asemenea este contraindicata recentrifugarea in cazul probelor recoltate in vacutainere cu gel separator. peptid C. se recomanda astfel o limita maxima de 2 ore din momentul recoltarii probei. cortizol. Pentru obtinerea unei plasme deplachetate este nevoie ca proba sa fie centrifugata timp de 15-30 minute la 20003000 g. 30 minute. Zhang si colaboratorii sai au evaluat stabilitatea a 63 analiti in serul care a ramas timp de 24 ore in contact cu celulele sanguine. CK. Un contact mai redus cu celulele sanguine (<2 ore) este recomandat pentru potasiu.timp de contact ~ 8 ore: sideremie (creste). PTH. obtinandu-se astfel rezultate fals crescute. fosfor. probele nu vor mai fi recentrifugate (pentru a obtine un volum suplimentar de proba). magneziu. acid lactic si homocisteina. fosfataza alcalina. LDH (creste). proteine totale. catecolamine. ALT. pentru a evita contactul cu un material . pentru a reduce numarul respingerilor nenecesare de probe. potasiu (creste). Transferul probelor in tuburi secundare trebuie efectuat cu mare atentie. Dupa separarea serului sau plasmei. bilirubina. trigliceride. S-a stabilit ca serul trebuie separat in 3 ore pentru glucoza. bicarbonat. Intr-un studiu mai recent. Astfel. T3. Pe de alta parte.timp de contact ~ 2 ore: glucoza (scade). Refrigerarea probelor de sange inhiba metabolismul celulelor sanguine si stabilizeaza anumiti constituenti termolabili. acid lactic.

lung (24 ore sau mai mult). De asemenea sangele recoltat pe citrat (pentru testele de coagulare) la pacientii care nu sunt heparinizati este stabil timp de 8 ore la temperatura camerei pentru determinarea timpului de protrombina. in aceste cazuri probele nu vor fi centrifugate. Exista mai multe tipuri de transport al probelor. cand locul de recoltare/clinica este in aceeasi localitate cu laboratorul. in functie de natura produsului si de stabilitatea analitilor care trebuie testati: . Foarte important este ca prepararea frotiului de sange venos sa fie facuta in maximum 3 ore de la recoltarea sangelui. localizate geografic diferit. .transport in gheata carbonica (probe congelate). toate probele de sange vor fi transportate ambiental in containere sau pungi speciale (daca nu exista recomandari specifice de refrigerare a probelor). Transportul probelor Timpul de transfer al probelor catre laborator poate fi: . Aceasta situatie se intalneste mai des in cazul trimiterii probelor pacientilor de la studiile clinice. . Nu este valabil insa pentru determinarea factorului VIII si .mediu. timpului de trombina. Diferente majore se observa insa in cazul hematocritului. cu ajutorul unui tahometru.RECOTARE DE SANGE potential infectant. .: hemoglobina glicozilata.in cazul probelor congelate se va verifica daca dimensiunile containerului permit sa fie introdusa o cantitate suficienta de gheata carbonica care sa reziste pe durata transportului. S-a demonstrat ca anumiti parametri biochimici. trebuie evitat a fi transportat sange integral. proteinei C si factorului V al coagularii. dar nu in acelasi loc. APTT. . ca electrolitii sau enzimele.probele refrigerate trebuie plasate in apropierea pungilor cu gheata si nu direct pe acestea. volumului eritrocitar mediu (VEM) sau bilirubinei.in cazul transferului la distanta. cand locul de recoltare/clinica este in acelasi loc cu laboratorul. Programul de intretinere al centrifugilor include verificarea periodica. .scurt. Reguli generale: . . . Este valabil si pentru concentratia hemoglobinei sau numarul eritrocitelor.in cazul unui timp de transfer scurt sau mediu. . . Anumite teste (ex. cand toate probele se colecteaza intr-un laborator de la pacientii situati in centre diferite.transport in conditii ambientale.probele transportate ambiental trebuie protejate de temperaturi extreme. prin ambalarea in materiale izolante (containere de polistiren). nu sunt afectati de transportul prin posta sau curier.vor fi folosite dispozitive de monitorizare a temperaturii pe durata transportului. In cazul tuburilor cu gel se va verifica obligatoriu integritatea acestuia la sfarsitul centrifugarii. care poate dura de la 24 ore la 4 zile. plumb) necesita o proba de sange anticoagulat si neseparat. cand locul de recoltare/clinica este in alta localitate decat laboratorul si se trimit probele prin posta sau curieri. in special prin curieri sau posta. a vitezei de centrifugare obtinute in urma unei setari specifice.transport la rece (probe refrigerate).

.procedura de stocare a probelor trebuie sa tina cont de stabilitatea analitilor. o parte din probe vor fi pastrate o anumita perioada de timp. . in conditii bine stabilite. Stocarea probelor in laborator Dupa incheierea procesului analitic. 4. . Probele pentru determinarea PSA contin ser si se pastreaza 2 saptamani la -20º C.probele trebuie intotdeauna sa fie pastrate in tuburi inchise (pentru a evita evaporarea acestora). Probele pentru screeningul prenatal al anomaliilor fetale. . daca producatorul specifica acest lucru. precum si probele de toxicologie (metale) sunt consumate de obicei aproape integral in procesul analitic. se va face numai in gheata carbonica. Probele alergologice si cele pentru boli autoimune contin ser si se pastreaza 2 saptamani la -20º C. probele se stocheaza la –20ºC. evitati decongelarea – recongelarea. . 5. Probele pentru biochimie si imunochimie (exceptie fac probele mentionate mai jos) contin ser. oricum sangele integral destinat obtinerii serului/plasmei nu trebuie pastrat in frigider. profil TORCH. fara a se produce spuma. Reguli generale: . In cazul pacientilor heparinizati sangele poate fi pastrat la temperatura camerei sau la frigider timp de 4 ore din momentul recoltarii probelor. In laboratorul Synevo exista urmatoarea procedura de arhivare a probelor: 1. in vederea efectuarii testelor de coagulare.in congelatoare probele sunt pastrate de obicei in tuburi secundare. pot fi arhivate 24 ore la 2-4º C. Transportul la distanta al plasmei. 3.probele pot fi arhivate in frigidere in tuburile primare.dupa decongelare proba trebuie omogenizata prin miscari de inversiune a tubului. . serologie sifilis la care s-au obtinut rezultate pozitive contin ser si se pastreaza 1 luna la -20º C. se pastreaza 1 saptamana la 2-4º C. cu conditia ca acestea sa contina gel separator. de aceea nu vor mai putea fi disponibile pentru retestari (se va solicita repetarea recoltarii). astfel incat sa permita confirmarea rezultatelor.RECOTARE DE SANGE proteinei S care au o stabilitate mult mai redusa. este posibila arhivarea si in tuburile primare care contin gel. verificarea identitatii probelor sau efectuarea unor teste suplimentare. Probele pentru hematologie contin sange pe EDTA. 2.intervalul de pastrare a probelor este cu atat mai mare cu cat temperatura de arhivare este mai scazuta (exceptii: probele pentru electroforeza lipoproteinelor si determinarea de apolipoproteine A1 si B nu trebuie pastrate la congelator). . Probele de plasma destinate determinarii incarcaturii virale B si C.se va evita pe cat posibil stocarea sangelui integral. decongelarea probelor in cursul transportului genereaza rezultate eronate. Daca acest lucru nu este posibil.

RECOTARE DE SANGE Afla acumAfla acumAfla acum Evalueaza-ti Sanatatea alegi zona afectata si primesti diagnosticul Afla acum     1 2 3 4 Reclama ta aici Login | Cont nou       Sfatul medicului Articole Medicale Servicii MediciFarmaciiSpitaleInstitutiiProduse medicaleFirme medicaleServicii MedicaleDictionare Clinici .

RECOTARE DE SANGE     Unelte Teste medicaleCalculatoare medicaleInterpretare analizeMagazin Comunitate Homepage comunitateGrupuri de discutiiMediciPacienti Cauta in sit Ai o problema de sanatate? Sfatul medicului te poate ajuta! Ascunde optiunile .