Dubla înregistrare a existenţei şi mişcării elementelor patrimoniale cu ajutorul contului

Necesitatea şi conţinutul economic al contului Din paragraful precedent s-a constatat că Bilanţul nu poate prezenta la un moment dat decât existenţele active şi pasive, fără a putea reda cele două categorii de mişcări (creşteri şi micşorări) ale fiecărui element patrimonial din cursul unei perioade de gestiune. ri, !n cursul perioadelor de gestiune, este necesar să se cunoască de către factorii de decizie la intervale de timp mai mici c"iar zilnic atât existenţele cât şi modificările elementelor patrimoniale. De asemenea, !ntocmirea #ilanţului după fiecare tranzacţie sau operaţie necesită un volum mare de muncă şi #ilanţul o#ţinut !ntocmit nu furnizează decât informaţiile valorice, lipsind factorii de decizie de informaţii exprimate şi !n alte etaloane de evidenţă. De aici decurge necesitatea unui alt instrument al metodei conta#ilităţii care a fost conceput de către practica conta#ilă$ nefiind apana%ul teoreticienilor, numit cont. &cest procedeu este conceput !n aşa fel !ncât să preia existenţele active şi pasive din #ilanţul iniţial, de la !nceputul perioadei de gestiune, iar !n cursul perioadei de gestiune !nregistrează modificările suferite de elementul respectiv, urmând ca la finele perioadei să reflecte existenţele patrimoniale necesare !ntocmirii #ilnţului final, pe #aza relaţei matematice' Existenţe iniţiale + Creşteri – Micşorări = Existenţe inale (onturile se desc"id pentru fiecare element a patrimoniului şi pentru fiecare categorie de venituri şi c"eltuieli astfel' ! conturi desc"ise pentru active' ! conturi desc"ise pentru pasive, care la rândul lor pot fi detaliate !n'

- conturi desc"ise pentru elementele situaţiei nete) - conturi desc"ise pentru datorii.
la care se adaugă' ! conturi desc"ise pentru c"eltuieli) ! conturi desc"ise pentru venituri)

"ema ##$%.&. Elementele contului
*n structura contului intră următoarele elemente' '. +itlul (denumirea şi sim#olul) contului &. ,xplicaţia operaţiei de !nregistrat %. De#itul şi creditul (. -oldul iniţial ). .ula%ul contului *. +otal sume +. -oldul final al contului '. Denumirea şi simbolul contului

Michel Capron, în cartea Contabilitate în perspectivă, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994, la pagina $ractica partidei duble apare cu mult înaintea primului tratat de literatură contabilă%
1

! preci"ea"ă#

Desc"ise pentru fiecare element patrimonial sau pentru fiecare categorie de venituri şi c"eltuieli, conturile au denumiri identice sau foarte apropiate de conţinutul sau denumirea acestora. ,xemplele !n acest sens sunt multiple' pentru mărfuri, contul /0ărfuri1) pentru datoria faţă de furnizori, contul /2urnizori1 etc. De o#icei, denumirea contului este !nsoţită de sim#olul contului. &. Explicaţia operaţiei economice înregistrată în cont *nregistrarea operaţiilor !n conturi este !nsoţită de explicaţiile aferente acestora. ,xplicaţia poate fi una descriptivă sau conta#ilă. Explicaţia descriptivă constă !n prezentarea pe scurt a operaţiei economice care face o#iectul !nregistrării !n cont, spre exemplu' /.idicat numerar de la #ancă1, /Dat !n consum materii prime1 etc. Explicaţia contabilă constă !n !nscrierea sim#olului contului corespondent !n dreptul sumei !nregistrate !n cont (ştiut fiind faptul că orice !nregistrare !ntr-un cont determină !nregistrări !n cel puţin un alt cont).

2

33 diminuări existenţe iniţiale . !n funcţie de natura elementului patrimonial pentru care s-a desc"is contul. respectiv iniţiale. datorită preluării veniturilor şi a c"eltuielilor !n contul de rezultat la finele exerciţiului. existenţe iniţiale . precizăm că cele două noţiuni desemnează partea stângă (de#itul) şi partea dreaptă (creditul) a conturilor. ultimele afirmaţii ar putea fi reprezentate astfel' DE-#".73+5. sporiri D&+ . sporirile de venituri.3 !ncorporare !n rezultat -poriri (. conturile de venituri şi c"eltuieli nu prezintă existenţe (soduri) finale. (um pentru fiecare post din #ilanţ se desc"ide cel puţin un cont.*n situaţia !n care conturile sunt desc"ise pentru active.ul iniţial al contului -oldurile iniţiale reprezintă existenţele finale din #ilanţul exerciţiului precedent. E5EM6127 (onsiderăm că. singura operaţiune derulată de -. fie ele datorii sau elemente ale situaţiei nete. se prezintă !n felul următor' 3 .B3+ (.itul *ntr-unul din paragrafele următoare vom prezenta etimologia termenilor de#it şi credit. .=== lei. 4ol. . . &nticipat. !n de#it se !nscriu existenţele iniţiale şi sporirile iar !n de#it. !n virtutea principiului intangi#ilităţii #ilanţului.. 7. &stfel. C/ED#" D. existenţele iniţiale din #ilanţul iniţial. !n urma căreia s-au adus ca aport <=. sporiri (9. #ilanţul final din exerciţiul precedent.%. (onţinutul economic al celor două noţiuni este diferit. micşorările de active.:3 sporiri !ncorporare !n rezultat 4. disponi#il !n casierie. Debitul şi cre.(. !n de#it se consemnează !ncorporarea acestora la finele exerciţiului !n contul de rezultat iar !n credit. devin !n conturi solduri iniţiale. !n de#it se !nscriu micşorările iar !n credit.usold -.:+53. !n exerciţiul financiar precedent. .& a fost cea de constituie. existenţele iniţiale şi sporirile elementelor de situaţie netă sau a datoriilor.Dacă conturile sunt desc"ise pentru pasive. care coincide cu #ilanţul iniţial !n exerciţiul curent. disponi#il !n cont şi $=. -u# formă grafică. 0erită su#liniat faptul că.=== lei. sporiri diminunări -3+5&63. indiferent de elementul patrimonial pentru care sunt desc"ise.*n cazul conturilor de venituri.+8 diminuări existenţe iniţiale . &ceste existenţe finale din exerciţiul anterior. constituie existenţe iniţiale.D3+ 0E121 C3N"2/#13/ &(+34.

3nvers. 1 are loc pe de o parte scăderea activelor. @. iar cele care conduc la diminuarea lor determină rula%e creditoare.=== lei B. E5EM6127 >ornind de la soldurile iniţiale din exemplul anterior.===. determină !n conturile desc"ise pentru pasive rula%e creditoare şi rula%e de#itoare.=== D -i /(onturi la #ănci !n lei1 <=. ac"itarea contravalorii acestora făcându-se ulterior. fie ele datorii sau elemente ale situaţiei nete.=== lei. *n =B.=== ( D /(apital su#scris vărsat -i ( ?=.=$.=== lei. D -i /(asa1 $=. totalitatea sumelor !nscrise !n cont !ntr-o perioadă de gestiune. /ulajul contului peraţiunile economice. !n acest capitol nu vom utiliza sim#olul conturilor !nainte de prezentarea planului de conturi.=$.B=xx se plăteşte datoria faţă de furnizor. su# forma scăderii disponi#ilităţilor din #ancă. su# forma disponi#ilităţilor din casierie. <.=== ( D /(apital su#scris vărsat -i ( @A.=== (apital su#scris vărsat -n D + +&: >&-34 ?=. operaţiunea va fi consemnată !n de#itul contului /(asa !n lei1 şi !n creditul contului /(onturi la #ănci !n lei1 cu suma de B=.B=xx.B=xx se ac"iziţionează materii prime !n valoare de $C. formează rula%ele de#itoare şi creditoare ale conturilor.===. !n cazul reducerii lor.$B.=== > ?=.& & Disponi#il !n cont Disponi#il !n casierie + +&: &(+34 Bilanţ final <=. creşterea activelor. 4 . -e depune la #ancă !n =@. atât !n de#it cât şi !n credit. C.=$. ). *n $A. afectând elementele patrimoniale sau elementele contului de rezultate sunt !nscrise !n conturi !n ordinea producerii lor. peraţiunile care conduc la creşterea activelor determină !n conturile desc"ise pentru active rula%e de#itoare.=== $=.===.=== lei din suma existentă la casierie. *n urma operaţiunii nr. *n =@. iar pe de altă parte.=== Notă7 Din motive didactice. să considerăm că !n cursul exerciţiului au loc următoarele operaţiuni' $. de $C. &şadar.B=xx se ridică de la #ancă suma de B=. (a urmare. operaţiunile care conduc la creşterea pasivelor.=== ?=.

=== @) C) E ( <.=== @) E ( <.=== <.=== E D B) E /0aterii prime1 $C. Drafic. Drept urmare.=== E D -i @) /(onturi la #ănci !n lei1 <=. (a urmare.=== B=.=== ( *n urma operaţiunii nr. su# forma diminuării disponi#ilităţilor din casierie.=== lei. cele descrise anterior ar putea fi astfel reprezentate' D -i $) /(asa !n lei1 $=.=== B=. (a urmare. cu suma de ?. pe de altă parte. cele descrise anterior ar putea fi astfel reprezentate' D -i $) /(asa !n lei1 $=.=== $C.=== $) E ( $=. o scădere a pasivelor.=== lei. su# forma scăderii datoriilor faţă de furnizori.=== ( *n urma operaţiunii nr. iar pe de altă parte. 2 are loc pe de o parte creşterea activelor. peraţiunea va fi consemnată !n de#itul contului /0aterii prime1 şi !n creditul contului /2urnizori1. operaţiunea va fi consemnată !n de#itul contului /2urnizori şi !n creditul (ontului /(asa !n lei1. operaţiunea poate fi redată astfel' D /2urnizori1 B) E ( $C. cu suma de $C.=== 5 .=== lei.=== $=. o diminuare a activelor. cele descrise anterior ar putea fi astfel reprezentate' D -i /(onturi la #ănci !n lei1 @=.Drafic. su# forma scăderii disponi#ilităţilor din casierie. su# forma creşterii disponi#ilităţilor din contul de la #ancă şi. su# forma creşterii stocului de mărfuri. Drafic.=== E ( B=.=== $) *n urma operaţiunii nr. Drafic. 4 are loc pe de o parte o scădere a activelor. respectiv creşterea pasivelor.=== ( $C.=== E D -i $) E /(asa !n lei1 A. su# forma creşterii datoriilor faţă de furnizorii de materii prime. &ceste conturi nu au solduri iniţial. operaţiunea va fi consemnată !n de#itul contului /(onturi la #ănci !n lei1 şi !n creditul contului /(asa !n lei1 cu suma de <. 3 are loc pe de o parte o ma%orare a activelor.=== E D C) E /2urnizori1 B) $C.

=== B) .=== .=== ?=.d /2urnizori1 $C.=== $C. deoarece conturile din această categorie prezintă numai soldul iniţial de#itor.=== +sc ( <.=== B=. . &ceasta.=== @) B=.ul inal 8existenţele inale9 6 .=== $) <. total sume de#itoare coincid cu rula%ul de#itor. .=== +sc ( = = D . la care se adaugă rula%ul de#itor) total sume creditoare sunt egale cu rula%ele creditoare.d /(asa !n lei1 $=.=== D B) .=== B=.*n cazul conturilor de datorii sau cele desc"ise pentru elemente de situaţie netă.c ( $C.c ( B=.d /0aterii prime1 $C.=== C) B=.=== ?=.c @=.=== $C.c $C. la care se adaugă existenţele iniţiale (soldurile iniţiale) reprezintă total sume de#itoare sau creditoare.=== @) B=. deoarece respectivele conturi nu prezintă decât sold iniţial creditor.=== B=.c $C.În urma ultimei operaţiuni.=== $C.c <<. urmare a unor operaţiuni economice produse !ntr-o perioadă de gestiune (rula%ele de#itoare şi creditoare).c ( = D . "otal sume +otalitatea sumelor !nscrise !n de#itul unui cont sau !n creditul său.=== D B) .=== $C.=== D C) .d +sd /2urnizori1 $C.=== ?=.=== B) $C.=== C) B=.d /(onturi la #ănci !n lei1 <=.=== $C.=== +sc ( B=.=== +.=== .=== D C) .=== D -i $) .=== . E5EM6127 6inând seama de exemplul prezentat la punctul A.=== B=.d +sd /(onturi la #ănci !n lei1 <=.=== . total sume (de#itoare şi creditoare) sunt prezentate !n cele ce urmează' D -i @) .=== $C.c ( <.d +sd /(apital su#scris vărsat1 -i = .=== .=== . +otal sume creditoare sunt egale cu rula%ele creditoare plus soldurile iniţiale creditoare.=== <.d +sd /0aterii prime1 $C.=== $) <.=== $C.d +sd /(asa !n lei1 $=. total sume de#itoare sunt egale cu soldurile iniţiale de#itoare.=== +sc ( $C.=== . 4ol.c = +sc ( ?=.=== <.=== *.c ( ?=.*n cazul conturilor de activ.=== $C.d /(apital su#scris vărsat1 -i = . rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor reprezentate sunt D -i @) .=== D -i $) .=== B=.=== B=.

(um aceste conturi nu prezintă solduri iniţiale de#itoare.c @=.=== $C. (um aceste conturi nu prezintă solduri iniţiale creditoare. *n cazul conturilor desc"ise pentru elemente de activ. rula%ul lor de#itor (. = "s.c $C.c <<.d +sd -fd /(asa !n lei1 $=.=== $C.d +sd -fd /(onturi la #ănci !n lei1 <=. &ceastă ecuaţie stă la #aza determinării soldurilor finale de#itoare sau creditoare ale conturilor' a.=== $C.=== ( B=. soldul final poate fi numai creditor şi se determină după relaţia' 4 c = 4ic + /c $ /. – "sc #. F reprezintă soldul final de#itor) 4i.=== @) B=.c) coincide cu total sume creditoare (+sc). +sc -fc ( $C. &şadar relaţia precedentă devine' 4 . unde' 4 c – reprezintă soldul final creditor 4ic – soldul iniţial creditor /c – rula%ul creditor /. *n cazul conturilor desc"ise pentru elemente de datorii sau de situaţie netă.=== D C) .===.=== .d) nu reprezintă altceva decât total sume de#itoare (+sd).c G +sc).=== = D B) . soldul final poate fi numai de#itor şi se determină după relaţia' 4.=== B=. – soldul iniţial de#itor) /.xistenţele la finele unei perioade de gestiune. soldurile finale de#itoare şi creditoare sunt următoarele' D -i @) . se pot determina după relaţia' E = Ei + # –E unde' E – reprezintă exitenţele finale) Ei – existenţele iniţiale) # – intrările sau creşterile) E – ieşirile sau reducerile. &stfel.=== +sc $C. relaţia de mai sus devine' 4 c = "sc – "s.=== $C.=== ( = = D /(apital su#scris vărsat1 ( 7 .=== .d +sd -fc /0aterii prime1 $C. !n cazul unui element patrimonial. – rula%ul de#itor) /c – rula%ul creditor.=== .=== ( <.=== +sc $=.=== B=. = 4i.=== B=. total sume creditoare coincid cu rula%ele creditoare (.=== +sc C<.=== B) $C.=== B=. -e o#servă că soldul iniţial de#itor (-id) la care se adaugă rula%ul (.d +sd /2urnizori1 $C.d) coincide cu total sume de#itoare (+sd).=== $) <. + /.=== D -i $) .c $C. – /c unde' 4 .. $ rula%ul de#itor -e o#servă că soldul iniţial creditor (-ic) la care se adaugă rula%ul creditor (.=== <.=== .=== C) B=. E5EM6127 *ntorcându-ne la exemplul prezentat anterior.

===.d +sd -fd /0aterii prime1 $C. = 4i.=== B=. – "sc creditoare' 4 .=== $=.=== .=== +sc $C. D&+ . ceea ce se sim#olizează cu două linii o#lice paralele care !ntretaie codiţa /+1 Fului. se prezintă ast!el D -i @) .lementele (onturi contului desc"ise pentru -old iniţial numai de#itor .12.=== (apital su#scris vărsat 2urnizori + +&: >&-34 -n D 8 .33 H3 -3+5&63& 7.d +sd = . &(+34. + /.ula%e de#itoare şi creditoare de#itoare şi creditoare +otal sume de#itoare' "s. creditoare' "sc = /c de#itoare' "s.=== +sc ( $C.=== ?=.=== $C.=== $C.=== $C. creditoare' 4 c = 4ic + /c – /.=== ?=.d +sd -fd /(asa !n lei1 $=.=== B) $C.=== ?=.c $C.c = +sc -fc D B) .=== +sc C<.=== $) <.=== <.=== & & 0aterii prime Disponi#il !n cont Disponi#il !n casierie + +&: &(+34 Bilanţ final $C.=== ( <.d +sd -fd /(onturi la #ănci !n lei1 <=. spunem că s-a !nc"is sau /s-a soldat1.c @=.=== +sc $=.=== B=.c <<.2$xx.=== ?=. Elementele contului anterior prezentate şi situaţiile care intervin ar putea !i sintetizate ast!el .=== . creditoare' "sc = 4ic +/c -old final de#itoare' 4 .=== .+8 numai creditor "ornind de la aceste solduri.c $C.=== D /(apital su#scris vărsat1 -i ( ?=.=== ?=. bilanţul !inal.c = +sc -fc ?=. = 4i.=== (ând un cont nu mai prezintă sold.=== ?=. la s!#rşitul anului la 31. = /.=== D -i $) .=== ?=.== C<.=== B=.d +sd = .=== B=.=== ( = = D C) . – /c de#itoare' 4 c = "sc – "s.=== B=.=== = ?=.-i . + /. .=== $C. = "s.=== ( B=.=== .d +sd /2urnizori1 $C.=== @) C) B=.=== > ?=.

Drept urmare.xplicaţii -uma Data Document .nu prezintă soldul contului după fiecare operaţiune economică.i.0orma gra ică a contului -unt cunoscute două forme de prezentare a contului' forma grafică unilaterală şi forma grafică #ilaterală. 2ormă grafică #ilaterală se prezintă astfel' D. De#it (redit &şa cum se poate o#serva.documentul care stă la #aza !nregistrării operaţiunii !n cont) . 'atele speci!ice se referă la elementele care caracterizează fiecare operaţiune.D3+ -u ma Deşi forma grafică #ilaterală nu se mai utilizează !n practica conta#ilă. *n cadrul datelor &enerale sunt incluse' .xplicaţii (ont coresponde nt -ume De#itoare (reditoare -old /egulile . b.B3+ Data Document . cea unilaterală. 5rmare a acestor nea%unsuri s-a recurs la o altă formă grafică a contului. astfel' Data Document . generale şi specifice.descrierea operaţiunii !nregistrate !n cont.actică !ntâlnită !n toate manualele şi cursurile de conta#ilitate.e uncţionare a conturilor 9 . am dorit să o menţionăm pentru a arăta de unde a apărut orma gra ică . cât şi al muncii depuse) .data la care a avut loc operaţiunea economică !nregistrată !n cont) . alăturate ca prezentare grafică.3.. forma grafică #ilaterală prezintă unele dezavantaje' . ele existând şi !n de#itul şi !n creditul contului necesitând un efort mare din punct de vedere al suportului pa care se imprimă. care cuprind fiecare două categorii de date. la care s-a adăugat o coloană !n care soldul este calculat după fiecare operaţiune. de#it şi credit.xplicaţii (. %orma &ra!ică bilaterală sau clasică a fost utilizată la !nceputurile partidei du#le. astfel' :Conturi la bănci în lei.. iar cele specifice sunt prezentate !n două coloane distincte.8. şi anume su# forma literei / "1.D3-+. a.3 *7. !n cadrul acestei forme grafice datele generale sunt !nscrise o singură dată.datele generale se repetă. mai exact D5B:. &ceastă formă cuprinde două părţi opuse.

d.conturile de activ prezintă la finele unei perioade de gestiune numai sold final de#itor. pe #aza acestor elemente de argumentaţie să enunţăm a doua re&ulă parţială de !uncţionare a conturilor' . >utem. . fie de pasiv. ca urmare a operaţiunilor economice care le-au generat) . reprezentând existenţele pasive de care dispune !ntreprinderea la un moment dat. . respectiv de situaţie netă şi datorii. fie ele conturi de activ. &ceastă teză poate fi com#ătută prin prisma argumentelor izvorâte din !nsăşi regulile parţiale de funcţionare a conturilor particularizate la conturile de venituri şi c"eltuieli' a.conturile de pasiv se creditează şi cu creşterile elementelor de situaţie netă şi datorii.conturile de c"eltuieli şi venituri nu prezintă sold iniţial. acestea au fost aplicate !n exemplul prezentat !n paragraful anterior. a. prima re&ulă parţială de !uncţionare a conturilor ar putea fi enunţată' . prima regulă de funcţionare a conturilor' . #. 10 . &stfel. respectiv de pasiv (situaţie netă sau datorii). *n partea opusă celei !n care sunt !nscrise existenţele iniţiale şi creşterile se vor !nregistra micşorările elementelor patrimoniale.conturile de pasiv !ncep să funcţioneze prin a se credita şi se creditează cu existenţele iniţiale ale elementelor patrimoniale se pasiv din #ilanţul de desc"idere (iniţial). (oloana conturilor !n care s-a !nscris soldul iniţial este cea !n care se !nscriu şi creşterile elementului pentru care s-au desc"is. a patra re&ulă de !uncţionare a conturilor poate fi astfel enunţată' . &m putut costata că fiecărui post de activ şi de pasiv din #ilanţ !i corespunde un cont de activ. 5nii autori merg până la a asimila conturile de c"eltuieli celor de activ.conturile de activ se creditează cu micşorările elementelor de activ) .conturile de pasiv se de#itează cu micşorările elementelor de pasiv.conturile de activ se de#itează şi cu creşterile de active. a treia re&ulă parţială de !uncţionare a conturilor poate fi enunţată astfel' . >ornind de la relaţia Existenţe inale = Existenţe iniţiale + #ntrări $ #eşiri< la finele unei perioade de gestiune se calculează soldul final al conturilor de activ. c. . &stfel. reprezentând existenţele active de care dispune !ntreprinderea la acea dată. respectiv conturile de venituri celor de pasiv. ca urmare a operaţiunilor economice care le-au generat.xistentele iniţiale ale elementelor din activul #ilanţului de !nceput se regăsesc ca solduri iniţiale !n conturile de activ desc"ise. !n funcţie de natura elementului patrimonial pe care !l reflectă. &stfel. (onţinutul economic al acestor solduri este diferit. micşorări care sunt rezultatul operaţiunilor economice.2ără a face o referire precisă la regulile de funcţionare a conturilor.xistenţele iniţiale ale elementelor din pasivul #ilanţului conta#il se regăsesc ca solduri iniţiale !n conturile de pasiv desc"ise.conturile de pasiv (situaţie netă si datorii) prezintă la finele unei perioade de gestiune numai sold final creditor.conturile de activ !ncep să funcţioneze prin a se de#ita şi se de#itează cu existenţele iniţiale ale elementelor patrimoniale de activ din #ilanţul de desc"idere (iniţial)) .

!ncep să funcţioneze prin a se de#ita şi se de#itează cu existenţele iniţiale de active din #ilanţul de desc"idere (iniţial)) .se creditează cu micşorările de active generate de operaţiunile economice) . nu !nseamnă o diminuare a c"eltuielilor. *n timp ce conturile de activ se creditează cu micşorările de active. (9.de asemenea. la finele perioadei de gestiune.D5:& ( 7+5. creditarea conturilor de c"eltuieli prin !ncorporarea c"eltuielilor !n rezultat. d. D. >&-34' $ !ncep să funcţioneze prin a se credita şi se creditează cu existenţele iniţiale ale elementelor de situaţie netă şi datorii din #ilanţul de desc"idere (iniţial)) . !n cel mai fericit caz. urmare a operaţiunilor economice) .:3 . a treia regulă parţială de funcţionare a conturilor' . D. se mai creditează şi cu creşterile elementelor de situaţie netă şi de datorii determinate de operaţiunile economice) . la finele perioadei de gestiune.prezintă numai sold final de#itor care este expresia existenţelor de active la finele unei perioade de gestiune. respectiv de pasiv.3: . &şadar putem susţine. generate de operaţiunile economice) .prezintă numai sold final creditor care este expresia existenţelor de pasive (situ aţiei nete şi a datoriilor) la finele unei perioade de gestiune.:+53.egruparea regulilor parţiale de funcţionare a conturilor dă naştere regulilor generale de funcţionare a conturilor' .3: .D5:& ( 7+5. că parţial conturile de c"eltuieli şi venituri funcţionează după regula conturilor de activ. . respectiv !ntre pasive şi venituri' .-pre deose#ire de acestea.conturile de c"eltuieli se creditează la !ncorporarea c"eltuielilor !n rezultat) .D5:& ( 7+5.conturile de c"eltuieli şi venituri nu au sold la finele unei perioade de gestiune. &(+34' . a doua regulă parţială de funcţionare a conturilor este similară !ntre active şi c"eltuieli... la finele unei perioade de gestiune.conturile de venituri se creditează cu veniturile generate de operaţiunile economice. dacă conturile de pasiv se de#itează cu micşorările de pasive. respectiv creditarea cu existenţele iniţiale de active sau pasive.se de#itează cu micşorările elementelor de situaţie netă şi de datorii.conturile de c"eltuieli se de#itează cu c"eltuieli ocazionate de operaţiunile economice) . a patra regulă parţială de funcţionare a conturilor' . -pre deose#ire de acestea. . D.nu prezintă sold iniţial) 11 . se mai de#itează cu creşterile de active.conturile de venituri se de#itează la !ncorporarea veniturilor !n rezultat. 3nvers. 'ar care sunt aceste re&uli( . c. conturile de activ şi de pasiv prezintă sold final de#itor. respectiv creditor.de asemenea. conturile de activ şi de pasiv !ncep să funcţioneze prin de#itarea.. de#itarea conturilor de venituri prin !ncorporarea veniturilor !n rezultat.3: . după caz) #. nu !nseamnă pentru venituri o diminuare a lor ce este o operaţiune pur conta#ilă.

lemente de enunţ a regulilor de funcţionare -old iniţial de#itor -old iniţial creditor C3N=#N2"21 C3N"2/#13/ &(+34 existenţele iniţiale de active × cu sporirile elementelor de activ diminuările elementelor de activ existenţele finale de active × -3+5&63. 7.!ncep să funcţioneze prin a se credita şi se creditează cu elementele de venituri care sunt generate de operaţiunile economice) . . (onturile !ntre care se realizează această legătură sunt conturi corespondente.73+5. Editura )ntelcredo.se creditează la !ncorporarea c"eltuielilor !n rezultat) .:+53.ste ştiut ca principiul partide du#le poate fi explicat. prin prisma a două a#ordări #azate pe' . pe parcurs putând funcţiona atât ca şi cont de activ cât şi de pasiv (dar nu simultan).enţa conturilor *n urma du#lei !nregistrări se realizează o legătură !ntre conturi..73+5.% 12 .se creditează la !ncorporarea c"eltuielilor !n rezultat) .fluxuri.+8 × existenţele iniţiale ale elementelor de situaţie netă diminuările elementelor de situaţie netă sporirile elementelor de situaţie netă × existenţele finale ale elementelor de situaţie netă D&+ . fie prin a se credita. numită corespondenţa conturilor..3 × × !ncorporarea veniturilor !n rezultat sporirile veniturilor (9.:3 × sporirile de c"eltuieli !ncorporarea c"eltuielilor !n rezultat × × +e debitează +e creditează -old final de#itor -old final creditor × existenţele finale ale elementelor de datorii × × *n afara ma%orităţii conturilor care respectă una din cele două reguli generale şi care se numesc conturi monofuncţionale există şi excepţii.. .patrimoniu (stocuri)) . ++1 pag% . "ema ##$%..+. -unt conturile bi uncţionale care !ncep să funcţioneze fie prin a se de#ita. 4.!ncep să funcţioneze prin a se de#ita şi se de#itează cu elementele de c"eltuieli ocazionate de operaţiunile economice. Corespon. E&plicarea coresponden'ei conturilor pe ba"a (lu&urilor este pre"entată în lucrarea Bazele contabilităţii. inclusiv particularizarea lor la conturile de venituri şi c*eltuieli poate !i reprezentată .D5:& ( 7+5. *eva.3 .nu prezintă sold final. !n ceea ce priveşte aplicarea sa la nivelul conturilor (du#la !nregistrare). D. )e&ulile de !uncţionare a conturilor.33 × existenţele iniţiale ale elementelor de datorii reducerea datoriilor creşterea datoriilor 4. *n cele ce urmează ne vom limita la explicarea corespondenţei conturilor pe #aza concepţiei patrimonialeB. fie creditor.nu prezintă sold iniţial) . iar la finele perioadei prezentând fie sold de#itor.3: .nu prezintă sold final. .).

/(asa !n lei1. după conţinutul economic.2iecărui post din #ilanţ !i corespunde un cont. &vând loc o scădere a disponi#ilităţilor din #ancă. deci modificare a structurii activelor. :egătura este prezentă prin următoare reprezentare grafică' B ila n ' C o n t d e p r o ( it ş i p ie r d e r e C h e lt u ie li 0 e n it u r i * c o n tu r i d e c h e ltu i e li / c o n tu r i d e a c ti v c o n tu r i d e p a s i v $ * C * C C * c o n tu r i d e v e n itu r i C 10 2 C 3 &şa cum precizăm intr-unul din su#capitolele anterioare. &vând loc o creştere a disponi#ilităţilor #ăneşti din casierie. după conţinutul economic. iar contul. cont de activ. cont de activ. contul se va de#ita cu $. 1 de ridicare de numerar de la #ancă !n patrimoniu are loc pe de o parte scăderea disponi#ilităţilor din contul #ancar şi creşterea celor din casierie./Disponi#il la #ancă1. celei /de evoluţie1. . &cest fapt este de natură să faciliteze !nţelegerea legăturii dintre cont şi #ilanţ. $. cont de disponi#ilităţi #ăneşti) după funcţia conta#ilă. #ilanţul corespunde /conta#ilităţii de situaţie1.onturile corespondente prin care este surprinsă operaţiunea sunt .===. . contul se va credita cu aceeaşi sumă. >entru exemplificarea corespondenţei conturilor reluăm cele nouă tranzacţii şi operaţiuni din paragraful $.<' *n urma Operaţiunii nr.===. 13 . cont de disponi#ilităţi #ăneşti) după funcţia conta#ilă.

14 . cont de datorii) după funcţia conta#ilă. această operaţiune se prezintă ast!el D -i /Disponi#il la #ancă1 I.d +sd -fd J I.=== ?. cont de activ. ca urmare a ocazionării unei c"eltuieli.-ranspusă .=== A.d +sd B. funcţionând parţial după regula conturilor de activ.onturi corespondente a!erente acestei operaţiuni sunt /Disponi#il la #ancă1. cont de disponi#ilităţi #ăneşti) după funcţia conta#ilă. această operaţiune se prezintă ast!el D -i /Disponi#il la #ancă1 ?. cazionându-se o c"eltuială. determină scăderea disponi#ilităţilor din contul #ancar şi o scădere a situaţiei nete.=== <. contul se va de#ita cu B==. !n sensul scăderii lor.=== B.d +sd -fd $.c +sc B.=== ($) ( $.=== .=== E D -i ($) B. &vând loc o scădere a disponi#ilului la #ancă. . contul se de#ita cu B.=== . &vând loc o scădere a datoriei faţă de furnizor.=== E D (B) E /2urnizori1 B. după conţinutul economic.=== -i I.=== B.n care se transpune această operaţiune sunt . cont de c"eltuieli.=== .=== 3peraţiunea nr. după conţinutul economic.===.c +sc -fc J I.===) /2urnizori1.=== . cont de disponi#ilităţi #ăneşti) după funcţia conta#ilă. &vând loc o diminuare a disponi#ilului de la #ancă.d +sd -fd J ?. cont de pasiv. 2 prin care se ac"ită datoria faţă de un furnizor din disponi#ilul de la #ancă. . are drept rezultat scăderea disponi#ilului din cont şi a datoriei faţă de furnizor. &şadar.c +sc J J Operaţiunea nr. !n sensul scăderii lor. după conţinutul economic.=== $.=== /(asa1 ( ./Disponi#il la #ancă1.c +sc $. cont de activ. %< prin care se ac"ită din disponi#ilităţile de la #ancă comisionul pe care #anca !l percepe pentru serviciile #ancare.=== (B) E ( B. contul se va credita cu B==) .=== $.n conturi.onturile corespondente ./("eltuieli cu servicii #ancare1.=== @.n conturi.=== .=== . operaţiunea produce modificări !n volumul activelor şi al pasivelor.=== ( . contul se va credita cu B. deci o modificare !n volumul activelor şi a pasivelor. -ranspusă .=== @. după conţinutul economic.

=== ./re loc şi . după conţinutul economic cont de datorii) după funcţia conta#ilă.=== E ( D -i (C) E /0aterii prime1 J $.=== (@) ( B==.=== ( .d +sd -fd J .onturile corespondente prin care este prezentată operaţiunea sunt .===) .D./2urnizori1 după conţinutul economic. /situaţia netă1 !n urma operaţiunii nr.===. &stfel. (onta#ilitatea tre#uie să prezinte separat volumul c"eltuielilor cu a%utorul /(ontului de profit şi pierdere1./2urnizori1.=== $. .onturile corespondente prin care este prezentată operaţiunea sunt . &vând loc diminuarea datoriilor faţă de furnizor. . &re loc deci. contul se va de#ita cu $. !n corespondenţă cu contul />rofit şi pierdere1. o modificarea a structurii pasivului (/convertirea 1unei datorii !n altă formă de datorie). la sfârşitul perioadei) alternative de !nregistrare neadmise de principiile conta#ilităţii sau de reglementările legale. cont de pasiv. situaţia prezent#ndu0se ast!el D -i /Disponi#il la #ancă1 A. cont de pasiv. pe de altă parte. are drept consecinţă creşterea datoriei faţă de #ancă şi scăderea datoriei faţă de furnizorul respectiv.=== . cont de pasiv. ( D />rofit şi pierdere1 $== ( :.d +sd -fd $.===.d +sd J J .I== B== B== (@) ("eltuieli cu serviciile #ancare $== B==. 4.=== ?.=== $. după conţinutul economic.===./(redite #ancare1./0aterii prime1. !n sensul creşterii lor. are loc pe de o parte creşterea stocului de materii prime şi creşterea datoriei faţă de furnizori. care este o componentă a /situaţiei nete1. &vând loc o creştere a datoriei faţă de clienţi.=== $.=== ?. cont de activ.c +sc -fc $. motiv pentru care aceste c"eltuieli nu se !nregistrează direct !n de#itul contului />rofit şi pierdere1. &şadar modificarea care este generată de această operaţiune are loc !n volumul activelor şi al pasivelor. &ra!ic se prezintă ast!el D /Disponi#il la #ancă1 -i (C) <.n rezultate. prin care !ntreprinderea ac"iziţionează materii prime !n valoare de $. *n urma Operaţiei nr. &vând loc o creştere a stocului de materie primă. 15 .c +sc J J Operaţiunea nr.ncorporarea acestor c*eltuieli . contul se va credita cu $. @ va fi diminuată cu B==. . Notă7 (onturile de c"eltuieli se !nc"id prin creditare. &vând loc o creştere a !mprumuturilor.7D8' operaţiunea care se !nregistrează !n prezent) !ncorporarea veniturilor sau c"eltuielilor !n rezultate.onturile corespondente şi le&ătura dintre ele. după conţinutul economic cont de stocuri) după funcţia conta#ilă.=== +sc C. contul se va de#ita cu $.c A. D .===) . cont de datorii) după funcţia conta#ilă. cont de datorii) după funcţia conta#ilă. contul se va credita cu $. 5 prin care !ntreprinderea ia un !mprumut din care ac"ită o datorie faţă de un furnizor.

. &stfel.7D8' operaţiunea care se !nregistrează !n prezent) !ncorporarea veniturilor sau c"eltuielilor !n rezultate.=== -i ?.=== E D (A) E /2urnizori1 B. după conţinutul economic cont de venituri) după funcţia conta#ilă este cont care funcţionează parţial după regula conturilor de pasiv. Operaţiunea nr. conta#ilitatea tre#uie să explice veniturile şi c"eltuielile care determină rezultatul exerciţiului şi. tre#uie să oglindească !n mod distinct veniturile din serviciile de transporturi prestate. prin care se !nregistrează consumul de energie electrică. funcţionând parţial după regula conturilor de activ. ca urmare. 6. după conţinutul economic este un cont de creanţe) după funcţia conta#ilă.c +sc -fc B. contul se va de#ita cu $. cont de activ. se va credita cu I==. &vând loc o creştere a c"eltuielilor.=== . . determină pe de o parte o c"eltuială.=== <.=== B. cu <==.d +sd J . după conţinutul economic este cont de datorii.=== .c J +sc +sc I== A. operaţiunea produce modificări !n volumul activelor su# forma creşterii creanţelor faţă de clienţi şi !n volumul pasivelor. )eprezentarea &ra!ică a operaţiunii este următoarea /2urnizori1 D -i (<) ( A. reprezentând datoria societăţii faţă de furnizorii de utilităţi. -e va credita ulterior (slodându-se) prin !ncorporarea c"eltuielilor !n rezultat. prin care are loc facturarea unor servicii de transport.=== Operaţiunea nr. . determină sporirea creanţelor faţă de clienţi şi o sporire a veniturilor./("eltuielile cu energia şi apa1. cu suma de I==. (reşterea capitalurilor proprii s-ar putea reflecta direct !n creditul /(ontului de profit şi pierdere1 (având loc o creştere a profitului) dar./4enituri din servicii prestate1. &vând loc o creştere a creanţei faţă de clienţi.=== <.D.I== (<) ("eltuieli cu serviciile #ancare I== I== ( />rofit şi pierdere1 I== :./2urnizori1. contul se va de#ita cu I==.=== B. !n sensul creşterii datoriilor faţă de terţi şi a reducerii capitalurilor proprii (a situaţiei nete). aşa cum s-a arătat. &şadar./(lienţi1.=== A.ste deci o modificare a structurii pasivului.d +sd J J .B==) .n această operaţiune ar putea !i reprezentată ast!el D /(redite #ancare1 -i (C) E ( C. .+ub !ormă &ra!ică corespondenţa conturilor care intervin . 7.=== I== D . su# forma creşterii situaţiei nete.I== A. după funcţia conta#ilă este un cont de pasiv.onturile corespondente sunt . &vând loc 16 .d +sd B.n contabilitate sunt .onturile corespondente prin care operaţiunea este re!lectată .c +sc -fc J ?. iar pe de altă parte creşterea datoriilor faţă de furnizori.=== ( . la sfârşitul perioadei) alternative de !nregistrare neadmise de principiile conta#ilităţii sau de reglementările legale. după conţinutul economic este cont de c"eltuieli.

dacă privim capitalul social !n această accepţiune.=== ( . dar de sens contrar.B== ( /(reanţe-clienţi1 B./(apital social1. a datoriilor. &vând loc creşterea capitalului social. cont de pasiv. 0odificările care au loc !n structura pasivelor sunt reprezentate de o creştere a situaţiei nete şi o modificare egală. o datorie !ntr-o altă formă de datorie. cont de capitaluri proprii) după funcţia conta#ilă. contul se va credita cu $.=== C.=== B.===.7D8' operaţiunea care se !nregistrează !n prezent) !ncorporarea veniturilor sau c"eltuielilor !n rezultate. . contul se va credita cu $./(apital social1.=== $I. &şadar. cont de capitaluri proprii) după funcţia conta#ilă. iar pe de altă parte diminuarea rezervelor.B== ( (?) $. >.d +sd B. după conţinutul economic.=== .=== -i <.d +sd -fd $.onturile corespondente a!erente operaţiunii sunt . după conţinutul economic.===. contul se va credita cu B. la sfârşitul perioadei) alternative de !nregistrare neadmise de principiile conta#ilităţii sau de reglementările legale.c @.B== (?) $.c +sc -fc B. 8. determină scăderea datoriei faţă de #ancă. prin de#itarea sa !n corespondenţă cu creditul contului />rofit şi pierdere1. .D. &vând loc o reducere a datoriei faţă de #ancă.B== +sc @. Operaţiunea nr. operaţiunea produce modificări !n structura situaţiei nete (a capitalurilor proprii).c +sc -fc J <.B==.=== $I. care !n sc"im#ul #anilor cu care a creditat !ntreprinderea va primi acţiuni. +ub !ormă &ra!ică corespondentă celor două conturi ar putea !i prezentată D /(apital social1 -i (I) E ( $<.=== . &vând loc o creştere a capitalului. +ub !ormă &ra!ică operaţiunea s0ar putea reprezenta ast!el D -i (?) D 4enituri din servicii prestate $. -e transformă (converteşte) astfel. .=== $.=== 3peraţiunea nr. 17 . după conţinutul economic.o ocazionare a unui venit.B== J J :./(redite #ancare1. &cest cont se va solda la !ncorporarea veniturilor !n rezultat.=== E D (I) E /(redite #ancare1 B. determină pe de o parte creşterea capitalului social.d +sd J J . cont de pasiv.<==.B== . prin care o parte a rezervelor se !ncorporează !n capitalul social.n acest caz sunt .onturile corespondente .=== B. cont de pasiv. cont de datorii) după funcţia conta#ilă. prin care se convertesc datoriile faţă de #ancă !n acţiuni.B== . contul se va de#ita cu B.

cont de capitaluri proprii după conţinutul economic şi cont de pasiv după funcţia conta#ilă. &plicarea regulilor de funcţionare a conturilor (onturile corespondente au fost de%a sta#ilite. cont de activ.<==. componente ale capitalurilor proprii.ezerve1. E5EM6127 >entru aceeaşi operaţiune.ezerve1 $. contul /0aterii prime1 după conţinutul economic este un cont de stocuri. *n acest sens este necesară o cunoaştere temeinică a specificului activităţii !ntreprinderii. enunţată anterior.eluând datele din exemplul anterior.=== $. -e precizează şi sensul modificării. a formulei conta#ile.<== $.d +sd J J . respectiv creşterea pasivului(datoriilor) su# forma creşterii datoriilor faţă de furnizor. după caz. +ub !ormă &ra!ică. societatea comercială este producătoare de confecţii.<== .<== E D (K) /. ?nali@a contabilă a operaţiunilor economice şi ormula contabilă &naliza conta#ilă este necesară !n vederea sta#ilirii.=== lei este interpretată ca ac"iziţie de materii prime. *n etapa de faţă se particularizează regulile generale de funcţionare a conturilor la conturile corespondente. a unei cantităţi de stofă.<== $K. corespondenţa celor două conturi ar putea !i reprezentată ast!el D /(apital social1 -i (K) E ( $I. enunţată anterior. şi suma aferentă acestora.d +sd $.*.C== "ema ##$%. &vând loc o scădere a rezervelor. (. E5EM6127 intrare pe #aza unei facturi care va fi plătită ulterior. su# forma situaţiei nete şiLsau datoriilor. &vând loc o 18 .c +sc -fc $. %. contul se va de#ita cu $.<== $K. !n final. respectiv a pasivului.c +sc -fc J $B.<== -i $B. De asemenea.=== ( . dacă spre exemplu. !n valoare de B. creştere sau micşorare a activului. &. Determinarea influenţei operaţiunii asupra patrimoniului .. E5EM6127 >entru aceeaşi operaţiune. după funcţia conta#ilă.=== $=. &ceasta presupune mai multe etape care tre#uie parcurse' '. -ta#ilirea naturii operaţiei economice.<== . tre#uie citit şi interpretat corect documentul %ustificativ care stă la #aza operaţiunii. -ta#ilirea conturilor corespondente *n această etapă se sta#ilesc care sunt conturile utilizate pentru fiecare element patrimonial care a suferit modificări ca urmare a operaţiunii economice./. E5EM6127 . influenţa operaţiunii asupra patrimoniului poate fi reprezentată astfel' &re loc creşterea activului su# forma creşterii de materii prime.ste etapa !n care se sta#ileşte !n care dintre cele nouă tipuri de modificări ale patrimoniului se !nscrie operaţiunea economică prin efectele sale. conturile corespondente sunt' /0aterii prime1 şi /2urnizori1.

E5EM6127 *n acelaşi exemplu. plata urmând a se face la o dată ulterioară. cont de pasiv. cu cauciuc necesar fa#ricării pneurilor !n valoare de $==.=== 19 .=== $==.semnul egal /G1 care decurge din du#la !nregistrare.=== sau x $==. contul se va credita cu B. 2ormula conta#ilă nu este altceva decât expresia egalităţii sumelor cu care se modifică elementele patrimoniale sim#olizate prin conturi corespondente.contul corespondent de#itor care este scris !n partea stânga a semnului egal /G1) . ).contul corespondent creditor scris !n partea dreaptă a semnului egal) .=== /emarcă7 .xistă diverse forme de reprezentare a formulei conta#ile care vor fi prezentate pornind de la exemplul următor' E5EM6127 -ocietatea comercială /2ormula $1 -& se aprovizionează de la un furnizor.creştere a stocului de materii prime. reprezentând egalitatea valorică !ntre sumele !nscrise !n conturile corespondente) .=== $==. formula conta#ilă este' /0aterii prime1 x G x /2urnizori1 B.ste genul de formulă conta#ilă larg acceptată !n lucrările de specialitate Formula contabilă se mai poate scrie sub forma: x G x /0aterii prime1 /2urnizori1 $==.===. Formula contabilă ocazionată de această operaţiune poate fi astfel prezentată : /0aterii prime1 x G x /2urnizori1 $==. *ntocmirea formulei conta#ile &naliza conta#ilă se !nc"eie cu !ntocmirea formulei conta#ile care sintetizează toate elementele descrise anterior. de aprovizionare cu materii prime. după funcţia conta#ilă.=== sau DE-#" C/ED#" /0aterii prime1 /2urnizori $==. -umele !nscrise !n contul sau conturile de#itoare tre#uie să fie egale cu sumele !nscrise !n conturile sau contul creditor. &vând loc creşterea datoriilor faţă de furnizori. .=== (omponentele formulei conta#ile sunt' .=== lei.sumele care sunt !nscrise !n conturile corespondente. contul se va de#ita cu B.===. (ontul /2urnizori1 după conţinutul economic este un cont de datorii.=== /0aterii prime1 x G /2urnizori1 $==.

30& -& ridică de la #ancă $C. %ormula contabilă complexă .n acest caz este următoarea x M /2urnizori1 /(onturi la #ănci !n lei1 G x /(asa !n lei1 B*. %ormulele contabile simple se !ntocmesc atunci când operaţia economică generează modificări nu numai !n două elemente patrimoniale E5EM6127 -( >.(lasificarea formulelor conta#ile se face fie !n funcţie de numărul de conturi corespondente. ! *n funcţie de numărul de conturi corespondente.AAA $C.&D3D0&1 -.AAA $=. E5EM6127 -ocietatea comercială />&. -e apelează la acestea ori de câte ori operaţiunile economice determină modificări !n cel puţin trei elemente patrimoniale.=== <.=== lei şi depune. formulele conta#ile complexe sunt la rândul lor alcătuite' a. >e de o parte !ntr-un element de activ sau de pasiv.&D3D0&1 -.: din numerarul de care dispune !n casierie ac"ită o datorie faţă de furnizor de $=. %ără a !ace analiza contabilă.=== <. de asemenea la #ancă <.=== &.formule conta#ile compuse '. fie !n funcţie de scopul pentru care se !ntocmesc.formule conta#ile complexe . De 20 .=== /emarcă7 -im#olul M reprezintă cuvântul /următoarele1 b. dintr-un singur cont de#itor şi două sau mai multe conturi creditoare afla te !n corespondenţă. din numerarul existent !n casierie.=== lei. pe de altă parte !n cel puţin două de pasiv. %ormule contabile complexe.=== ac"ită unui furnizor contravaloarea facturii privind serviciile care au fost prestate. %ormula contabilă complexă este următoarea x /2urnizori1 G x M /(onturi la #ănci !n lei1 /(asa !n lei1 &A.=== şi !n #ancă. respectiv de activ &stfel. din două sau mai multe conturi de#itoare şi un singur cont creditor aflate !n corespondenţă. <.=== pentru plata datoriei faţă de un furnizor. E5EM6127 -ocietatea comercială />&. %ormulele contabile compuse presupun existenţa a cel puţin două sau mai multe conturi corespondente de#itoare şi a două sau mai multe conturi corespondente creditoare. plată care va avea loc ulterior. !ormula contabilă este următoarea /(asa !n lei1 x G x /(onturi la #ănci !n lei1 $C.=== %.formule conta#ile simple . formulele conta#ile sunt' .:. $C.

pentru unele operaţiuni economice se pot !ntocmi formule conta#ile neconforme cu realitatea. din diverse motive precum neatenţia sau necunoaşterea instrucţiunilor de aplicare a planului de conturi.!ntocmirea formulei conta#ile corecte.=== lei şi piese de sc"im# pentru acesta !n valoare de B=.AAA @==. fie suma cu care acestea se de#iteză. 2ormulele conta#ile din prima categorie nu necesită explicaţii !n plus. plata urmând a se face ulterior. fie !n roşu.===. &şa cum de%a aminteam. formulele conta#ile sunt' . respectiv creditează. >ot să existe şi situaţii !n care se greşesc atât conturile corespondente cât şi suma cu care acestea se creditează.=== "entru corectarea acestei !ormule contabile trebuie parcurse mai multe etape $ anularea formulei conta#ile greşite) . 2ormulele stornate !n negru constau !n inversarea formulei conta#ile greşite şi !ntocmirea formulei conta#ile corecte. %ormula contabilă este următoarea x M /3mo#ilizari corporale1 />iese de sc"im#1 G x M /2urnizori de imo#ilizări1 /2urnizori1 %&A. !n locul contului N3mo#ilizari corporale1 tre#uind utilizat contul /0aterii prime1.+&1 -& !ndrăgostită fiind.=== ! *n funcţie de scopul pentru care se !ntocmesc. toate exemplele anterioare făcând parte din această categorie. fie !n negru. b'. !ntocmeşte următoarea formulă conta#ilă greşită' (1) N3mo#ilizari corporale1 x G x /2urnizori1 $=. aceasta presupune mai !ntâi inversarea formulei conta#ile greşite' x 21 . 2ormula conta#ilă este greşit !ntocmită. formulele conta#ile de corectare se pot realiza fie !n roşu. (u alte cuvinte.formule conta#ile !ntocmite conform normelor şi instrucţiunilor de aplicare a planului de conturi) . 2ormulele conta#ile de stornare !n negru 5neori.=== lei.=== B=. respectiv de#itează. se !ntocmesc formule conta#ile greşite.formule conta#ile stornare (de corectare) !n negru sau roşu. b. (B) -tornarea făcându-se !n negru.menţionat este că acest gen de formule conta#ile nu sunt agreate de legislaţia şi practica din conta#ilitatea românească. E5EM6127 -ocietatea comercială /2ormet1 -& ac"iziţionează de la un producător de utila%e un strung !n valoare de @==. a. E5EM6127 (onta#ila de la -( /B. pentru ac"iziţia cu plata ulterioară a unei cantităţi de materii prime !n valoare de $=. *n cadrul formulei conta#ile pot fi greşite fie denumirea conturilor corespondente. &ceste greşeli se corectează fie prin stornare !n negru.

=== ( (omparând cele două situaţii se poate concluziona că' .=== (B) D ($) 0i%loace fixe $=. -emnificaţia expresiei /!n roşu1 este că sumele fie sunt !nscrise !n roşu.scrierea formulei conta#ile corecte) ($) 2ormula conta#ilă greşită este' N3mo#ilizari corporale1 x G x /2urnizori1 $=. &cest mod de stornare presupune !ntocmirea.=== >ractic.nre&istrări poate !i ast!el reprezentată D $=. !n vederea corecturii. formula conta#ilă greşită a fost /anulată1 de formula conta#ilă inversă ei.anularea (stornarea) formulei conta#ile greşite) .=== ( $=. cât şi cel creditor.=== lei. /0aterii prime1 x G x /2urnizori1 $=. 2ormule conta#ile de stornare !n roşu *n vederea !nlăturării dezavanta%elor mai sus precizate se recurge la stornare !n roşu. a unei formule conta#ile greşite. E5EM6127 *n cazul stornării !n roşu se parcurg două etape. &stfel rula%ul creditor este de B=. 1ra!ic.=== 22 .=== 1ra!ic.apariţia contului N3mo#ilizari corporale1.=== /2urnizori1 ( $=.===.=== lei care ar putea fi interpretat ca fiind ac"itarea parţială a acestor datorii) . nu s-ar fi recurs la stornarea !n negru. . prin rula%ul său de#itor. !n cazul corecturii prin stornare !n negru. identice cu cea iniţială cu deose#irea că sumele sunt scrise cu roşu sau !n c"enar.oşul sau c"enarul are semnificaţia semnului /-1.=== Dacă nu s-ar fi greşit formula conta#ilă. desemnând scăderea sumelor respective. !ormula contabilă corectă ar putea !i reprezentată D /2urnizori1 ( $==. sunt denaturate.=== D 0aterii prime ( $=.rula%ele contului /2urnizori1 atât cel de#itor./2urnizori1 G x N3mo#ilizari corporale1 $=.=== (@) $=. iar prin rula%ul său creditor ca o ieşire de imo#ilizari din patrimoniu de $=. (3) Apoi se întocmeşte formula contabilă corectă. b&. fie !n c"enar.n 2-30uri această !ilieră de . poate fin interpretată ca o ac"iziţie de mi%loace fixe de $=. şi anume' .=== D /0aterii prime1 $=. .

=== &şadar.=== (3) Apoi se întocmeşte formula contabilă corectă: N3mo#ilizari corporale1 x G x /2urnizori1 $=. !ormulele contabile se prezintă . dar cu sumele !n roşu' x G x N3mo#ilizari corporale1 /2urnizori1 $=.=== $=.=== /2urnizori1 ( $=.n !elul următor D $=. .=== D ($) 0i%loace fixe $=.=== (@) $=.=== (B) ( D 0aterii prime ( $=.n conturi.===. nea%unsurile formulei conta#ile de stornare !n negru fiind !nlăturate. nici !n contul N3mo#ilizari corporale1.(B) -tornarea (anularea) formulei conta#ile greşite se face deci !ntocmind formula conta#ilă greşită. $=. rula%ele nu mai sunt denaturate nici !n contul /2urnizori1. 23 .=== 1ra!ic.

financiare şi extraordinare 4enituri din exploatare.i icarea conturilor (odificarea zecimală presupune existenţa mai multor niveluri de detaliere.3 B= 3mo#ilizări necorporale B$ 3mo#ilizări corporale B$$ +erenuri B$$$ +erenuri B$$B &mena%ări de terenuri B$B (onstrucţii *n plus.e conturi – co. +itluri de plasament.e gra. (reanţe clienţi. conturile sintetice de gradul doi (cu patru cifre) pot fi detaliate !n conturi analitice. B. stat etc. taxe. @. 30 B3:3O8. 4enituri *n afara acestor conturi. corporale şi financiare 0aterii prime. Clasi icarea conturilor (onturile pot fi clasificate !n funcţie de următoarele criterii' a. *n funcţie de conţinutul economic.&. A. reprezentate de clasele K şi I. financiare şi extraordinare ?. datorii faţă de furnizori.ul & (C cifre) B. impozite. <.i icarea şi clasi icarea conturilor >lanul de conturi reprezintă lista conturilor clasate conform unei clasificări zecimale pe mai multe nivele. produse finite. mai există şi cele de gestiune şi conturile !n afara #ilanţului.2N#"?"E? DE C2/4 ##$(.e gra. C. c"eltuieli de exploatare. Co. mărfuri etc.esurse permanente ale !ntreprinderii Bunuri de folosinţă !ndelungată Bunuri destinate revânzării şi prelucrării (reanţe şi datorii &verea financiară şi trezoreria !ntreprinderii ("eltuieli legate de activitatea !ntreprinderii 4enituri legate de activitatea !ntreprinderii Conţinutul conturilor (apital. -tructura planului de conturi !n funcţie de natura elementelor patrimoniale codificate cu a%utorul conturilor poate fi reprezentată !n mod sc"ematic astfel' Clasa $. aceste sunt' . Conturile (apitaluri 3mo#ilizări -tocuri +erţi +rezorerie ("eltuieli Natura conturilor .conturi desc"ise pentru active) .conturi desc"ise pentru pasive) 24 .ul # (trei cifre) Conturi sintetice . rezerve. (umpărări pentru revânzare. 6lanul . "ema ##$(. disponi#ilităţi etc.'. "ema ##$(. !mprumuturi pe termen lung 3mo#ilizări necorporale. E5EM6127 Detalierea pe nivele a imo#ilizărilor poate fi reprezentată astfel' Clasa (cifră) Crupe (două cifre) Conturi sintetice . cecuri.

(u alte cuvinte. fie creditor.conturi de gestiune. 25 .le sunt facultative. conturile desc"ise pentru venituri şi c"eltuieli se mai numesc şi conturi de rezultare. *n sc"im#. care reflectă mişcarea şi transformarea elementelor de activ ale !ntreprinderii) . activul şi pasivul desemnează cele două laturi ale #ilanţului..conturi sintetice F reflectă categorii omogene de elemente patrimoniale. *n funcţie de gradul de detaliere.conturi de activ. . -unt sintetice de gradul 3 sau gradul 33. fie de gradul 3 sau 33.conturi !n afara #ilanţului) . După funcţia conta#ilă. &ceasta deoarece veniturile şi c"eltuielile stau la #aza determinării rezultatelor. motiv pentru care nu se regăsesc !n planul de conturi. care reflectă mişcarea şi transformarea elementelor de pasiv (situaţie netă şi datorii)) . b.conturi analitice F reprezintă detalierea unui cont sintetic. conturile aferente acestor.conturi #ifuncţionale.conturi de pasiv. . conturile #ifuncţionale prezintă fie sold de#itor. :a finele perioadei !nsă. c. conturile sunt' . conturile sunt' . care pot funcţiona atât ca şi conturi de activ. la finele exerciţiului orice cont #ifuncţional se prezintă fie ca un cont de activ. !n funcţie de anumite caracteristici. conturile desc"ise pentru active şi cele pentru pasive se mai numesc şi conturi #ilanţiere. pe parcursul perioadei de gestiune.conturi desc"ise pentru c"eltuieli) . Dar nu toate conturile sintetice de gradul 3 se detaliază !n conturi sintetice de gradul 33.conturi desc"ise pentru venituri) . cât şi de pasiv. fie ca unul de pasiv. Deoarece.

Te#a nr.n casierie 1$. Te#a nr.n ne&ru şi apoi . 1 . pentru cele două modalităţi de stornare.n realitate !urnizorul a !ost ac*itat prin bancă.n sumă de 6.$$$ 5 capital subscris vărsat 6$.REZUMAT "arcur&erea acestui modul permite !amiliarizarea cititorului cu următoarele elemente  recunoaşterea structurilor situaţiilor !inanciare4  . Explicaţi avantajele şi dezavantajele. 1.nre&istrare /2urnizori1 x G x /(asa !n lei1 @.n evidenţa cronolo&ică şi sistematică următoarele operaţiuni 17 se .$$$ 5 disponibil .unosc#nd următoarele existenţe iniţiale 5 disponibil la bancă 2$.$$$ Întocmiţi bilanţul !inal E!ectuaţi analiza contabilă pentru operaţiunea 2.$$$ Întocmiţi bilanţul iniţial Te#a nr. $ E!ectuaţi stornarea . 4 "recizaţi conţinutul economic şi !uncţia contabilă după ce . TEME PENTRU VERIFICAREA CUNO TIN!E"OR Te#a nr.nţele&erea mecanismului contului şi mai lar& al partidei duble4  codi!icarea conturilor şi clasi!icarea lor.nţele&erea interrelaţionării dintre bilanţ şi contul de pro!it şi pierdere4  .n prealabil aţi &ăsit din planul de conturi.n roşu pentru următoarea .ntocmit la -ema nr. desc*ideţi conturile cu soldurile iniţiale şi re!lectaţi .ncasează 8 din creanţe !aţă de clienţi prin bancă4 27 se ac*ită datoria !aţă de !urnizori prin casierie4 37 se ridică de la bancă numerar . dacă este cazul. conturile corespunzătoare următoarelor elemente 5 rezerve le&ale 26 .$$$ 5 creanţe clienţi 3$. 2 "e baza bilanţului .$$$ 5 datorii !urnizori 1$.=== ştiind că .

.5 materiale auxiliare 5 datorii !aţă de personal 5 măr!uri %I%"IO&RAFIE $.ditura 9umanitas.. C. aplicaţii practice. >ântea 3. prean 3. Deva. (olasse B.).ontabilitate &enerală. (coord. . >.ontabilitatea . .ditura 0oldova. B==$) prean 3. . .. . 3aşi... $KKK) 27 . 3rimie . 9azele contabilităţii.ditura 3ntelcredo. $KKA) @.ditura 3ntercredo. Deva. $KKC) B. . 9azele contabilităţii.n perspectivă. B==$) A.. .ditura 3ntelcredo. :ana&ementul contabilităţii rom#neşti . >. Bucureşti.. (apron 0.diţia a 33-a.

28 .

29 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful