CURS 1.

ISTORICUL APARITIEI TURISMULUI

Deplasarile pentru hrana si razboaiele au trezit interesul oamenilor pentru descoperirea de noi tinuturi. Primele deplasari pe distante mai lungi sunt consemnate in Grecia Antica si constau in: - Vizitarea altor orase - Pelerinaje - Intreceri sportive : jocurile - istmice din Corint - nipice de la imeea - olimpice reluate in !"#$ din initiativa lui Pierre de Coubertin %Atena&

In 'oma antica (enomenul se ampli(ica datorita retelei de drumuri. )e mai adauga inca o motivatie * ingrijirea sanatatii: +ath, Puteoli, +aile -erculane, Ac.uincum. Apar si primele meserii legate de turism. /uristii aveau un semn distinctiv tessera nospitalis, iar ghizii se numeau perigeta sau e0egeta. Apare o clasi(icare a punctelor de mas %odihna&. Cele mai simple locuri de cazare erau hanurile * campona1 diversorium1 hospitum. 2asa se putea lua in popina, taberna vivaria1 thermopolia.

3vul mediu timpuriu cunoaste o cvasi-incetare a deplasarilor turistice datorata nesigurantei drumurilor. Ca motivatie se remarca pelerinajele religioase, de aceasta se leaga aparitia primului ghid scris in !!45 * Aimeni Picand. Dupa o perioada intunecata societatea se aseaza, se (ormeaza statele centralizate, centrul comertului se muta din bazinul mediteranean pe coasta atlantica. Apare moda de a trimite tanara generatie in colonii, in 3uropa %zona alpina din 3lvetia si Austria&, iar apoi in tarile bazinului mediteranean in Grecia, Italia %ma0.in perioada romantica1 cultul pt. inaintasi, ruine&. Apare notiunea de turist si turism. In sec.6VIII * 6I6 apar metropolele, se doteaza cu hoteluri devenind ulterior celebre: Charring Cross * 7ondra 'itz * Paris Gellert * +udapesta 8aiser -o( Valdor( * Astoria
1

egresco * isa Apar primele statiuni turistice montane la inceputul sec.6I6 lea %in special unde erau izvoare minerale& : 2arians9e 7azne +ad Ischl )pa Vich: /ot in sec. 6I6 apar statiuni maritime, primele apar la 2area datorita modei, iar mai tarziu se dezvolta pe litoralul 2editeranei. Apar primele ghiduri moderne : +aedec9er %!"4$& 2urra: !"4$ * editia a disparut Guide ;oanne !"$5 * a disparut -achette /ot in sec. 6I6 apar tour-operatorii. Primul a (ost /homas Coo9 %!"<!&. Primul 'azboi 2ondial intrerupe deplasariile turistice. )tatele devin constiente de importanta turistica drept sursa de venit si mijloc de promovare a imaginii tarii. =enomenul turistic se ampli(ica datorita concediilor platite care se legi(ereaza in perioada interbelica: Italia %!#>?&, Germania %!#4<&, +elgia si =ranta %!#4$&. Apar asociatii si prietenii ai miscarii turistice, se editeaza ghiduri. In !#4" numarul total de turisti internationali era de !> milioane. !#!< @(iciul de /urism in =ranta, in 'omania !#><. 'omania avea !# o(icii de turism in strainatate. ational ordului si 2anecii

Turismul international A (enomen social economic comple0, (oarte sensibil la o serie de (actori economici %venit minim B55C&, sociali %timpul liber si concediile platite&, psihologici %in societatea contemporana in ariile urbane se acumuleaza un necesar de evadare&, politici, demogra(ici % structura pe grupe de varsta&. /urismul este un (enomen social economic care se mani(esta sub (orma unei circulatii de masa cu caracter periodic din zona de provenienta a turistilor %rezidentiala& spre o zona de petrecere a timpului liber. Intensitatea tine cont de: - distanta - timp - pret 2otivatia turistica a sejurului e (oarte diversa, (iind legata de un anume segment al timpului liber.

@2/ a dat o de(initie o(iciala a turismului international si turistului international (acand o departajare intre e0cursionisti si turisti internationali %/I&. /I A @rice persoana care calatoreste temporar mai mult de >< de ore, dar nu mai mult de #5 de zile intr-o alta tara decat cea de rezidenta. )e deplaseaza in scop nelucrativ, in perioada de deplasare el DconsumaE un anume DprodusE turistic.

INDICATORII TURISMULUI INTERNATIONAL

/urismul poate (i analizat in evolutia sa printr-un sistem de indicatori speci(ici, urmare a unor preocupari ale Comisiei de specialitate din @2/, bazat pe o metodologie de calcule statistice, uni(ormizata pe plan mondial. 3i trebuie sa se bazeze pe date veridice, datele trebuie sa (ie reactualizate periodic, la intervale de timp dinainte stabilite. Indicatorii sunt folositi: in politicile de amenajare turistica a teritoriului1 in stabilirea unor programe de pregatire pro(esionala1 in concordanta cu pregatirea socio-economica a turistului1 in plani(icarea sectoriala la nivel local, regional si national1 in cercetarea (enomenelor turistice. Pentru calcularea lor sunt necesare urmatoarele informatii: statistica intrarilor turistice la (rontiera statistica capacitatii de cazare statistica o(ertei turistice pe categorii de societate anchete asupra turismului la locul destinatiei turistice anchete privind cheltuielile turistice pe consumator anchete asupra societatiilor turistice statistici privind populatia %grupe de varsta, mediu, gradul de instruire, veniturile obtinute&. Dupa ra!ul !e comple"itate:

in!icatori simpli obtinuti direct din seriile statistice si care pot (i e0primati sub (orma de medie, procentuala, (recventa. in!icatorii sintetici provin din prelucrarea mai comple0a a datelor statistice. In!icatori pot fi clasificati in#

in!icatori principali * se re(era la (actorii pietei turistice %cerere si o(erta&. Au ca scop studiul evolutiei, repartitiei, tendintelor, structura in timp si spatiu. in!icatori !e corelatie intre !iferite laturi ale pietei turistice in!icatori ai utili$arii fortei !e munca * relie(eaza repartitia si evolutia (ortei de munca in di(erite ramuri de activitate turistica si pe nivele pro(esionale. in!icatori ai efectelor economice !irecte ale acti%itatii turistice asupra economiei & mari rupe#

la nivelul teritoriului si populatiei ai potentialului turistic al pietelor privind (orta de munca

CURS '.
1)INDICATORII DENSITATII TURISTICE LA NIVEL TERITORIULUI SI POPULATIEI cuanti(ica relatia dintre cererea turistica, cheltuielile si o(erta turistica pe de o parte si teritoriu si populatia pe de o alta parte, elemente care suporta DincarcaturaE activitatii turistice. sunt (olositi in elaborarea politicilor turistice la nivelul teritoriului

I!tp ( It)Pop " 1**

!55 loc cjFFF.. ? tur.internat.

Idtp * cuanti(ica aspectele sociale care decurg din activitatea turistica relie(and presiunea turistica asupra populatiei. 7egatura dintre numarul de locuri de cazare si populatia ne da (unctia turistica L)Pop ( +t. Veniturile obtinute direct sau indirect din activitati turistice sunt re(lectate de indicatorul incasarii turistice medii. It ( It)Pop Densitatea turismului mediu pe teritoriu
4

I!tt ( Tt)supraf. " 1**

!9m>FF..5,?ti

Indicatorul numarul mediu de locuri de cazare pe 9m> I!lc ( L)supraf " 1** !9m>FFFFFFF6 locuri cazare

Indicatorul cheltuielolor turistice raportate la supra(ata Ict ( It)supraf. Indicatorul pre(erintelor regionale Ipr ( Tai)Tti,T-i)Tti,....,TNi)Tti(Tti)Tti(1 !#55-i >555-o Ipr ( Tai)Ta / It

2)INDICATORI AI POTENTIALULUI TURISTIC AL PIETELOR Acesti indicatori prezinta evolutia unor marimi relative cu privire la populatie si activitatea sa turistica care ne permite o serie de concluzii cu privire la dinamica pietei turistice. Indicatorul intensitatii plecarilor in vacanta:

Ipn ( T%)Pop " 1** - raportul intre turistii care peaca in vacanta si populatie Intensitatea plecarilor in strainatate:

Ips ( Ts)Pop " 1** Ts0T% !#55- o >555 i Ipso * i A/siGtso Indicatorul cheltuielilor turistice medii pe locuitor:

Rt ( Rt)Pop Indicatorul ponderii cheltuielilor turistice din PI+: - se poate de(alca pe turismul intern si e0tern

Ict ( Rt)PI-

3)INDICATORI PRIVIND FORTA DE MUNCA Permit evaluarea locurilor de munca permanente si temporare din sectorul turistic la nivel general si pe companii, evolutia lor in timp, evidentierea disparitatilor in raport cu repartizarea lor geogra(ica.

Indicatorul repartitilor locurilor de munca in turism

IRLT ( LM1o)LMo,LMRO)LMo,LTto)LMo,LMA1co)LMo ( 1 IDLMTto 2 i ( LMTti)LMTto

DINAMICA TURISMULUI INTERNATIONAL

/urismul pp > aspecte esentiale: deplasarea spre alte locuri decat cele de rezidenta sejurul cu o durata temporara

Cauza deplasarilor are motivatie (oarte diversa * pro(esionala, mai prezenta in tarile si regiunile dezvoltate economic unde e0ista o mare mobilitate a populatiei active cu scopul de a se per(ectiona continuu. )pecializarile determina (recvente calatorii pentru documentare, vizitare de targuri si e0pozitii, con(erinte. - motive personale, particulare: predomina cele de ingrijire a sanatatii, recreere si divertisment. MOTIVATIA TURISTICA Cercul turismului international e in(luentat de o serie intreaga de (actori de natura obiectiva si subiectiva. Cand cererea interna nu e satis(acuta de o(erta turistica internationala, ea se adreseaza o(ertei turistice e0terne. Aceasta nesatis(acere a cererii internationale are cauze multiple: cantitatea redusa a o(ertei nationale sau calitatea sa necorespunzatoare1 atractia mai mare in plan sortimental si (inanciar pe care o prezinta o(erta turistica a altor tari.

Industria turistica a (iecarei tari s-a (ormat pe baza unei motivatii proprii. 2otivatiile nu sunt statice, ele se modi(ica continuu, sub in(luenta unor (actori endogeni %tin de individ& si (actori e0ogeni. 3i tin de moda, publicitate. In acest (el, noile motivatii vor crea o noua categorie a cererii turistice care nu va putea (i satis(acuta decat de destinatiile turistice care o(era cele mai atractive conditii de consum. De aceea, turismul e intr-o continua innoire, perpetua mobilitate, atat spatiala cat si structurala. Dupa datele @2/, cca ?5H din totalul sosirilor /I %)/I& sunt motivate de (actorul vacanta %loisir&, !?H de turismul de a(aceri, iar restul sunt generate de motivatii religioase, culturale, (amiliale, sportive. =actorul economic-social in(luenteaza motivatia turistica prin veniturile realizate %B55Cpragul& si de timpul liber. Daca mult timp turismul international a (ost apanajul claselor sociale cu veinituri ridicate, in paralel cu cresterea veniturilor si a timpului liber, in prezent asistam la o democratizare a turismului, iar ca motiv a deplasarilor mai apare satis(actia * ca un nou stimul cu
6

o importanta crescanda in cercul /I. )atis(actia decurge din nationalitatea individului, e mai greu de cuanti(icat, se poate mani(esta ca atractie pentru natura, nostalgie pentru trecut, curiozitate, comunicare. In prezent gusturile consumatorilor au devenit mai comple0e, mai satis(acute, cultivate. CEREREA TURISTICA In general aria de origine a turistilor e legata de tarile cu un inalt nivel de dezvoltare, iar in cadrul acestora, de regiunile urbanizate, industrializate. Acela se acumuleaza un necesar de recreere mare, care determina populatia in mod practic si FFFFFF.. . Intensitatea cererii turistice poate (i cuanti(icata cu ajutorul unor industrii (iind in(luentata de * structura demogra(ica1 venitul (amilial1 marimea ponderii urbane. 'ambru0 propune Inc A /GPst 0 !55 * / - numarul tur.care pleaca in vacanta cel putin o data pe an. Pst * pop teritoriului studiat Pentru I3: are valoarea medie de 45-4BH, mai ridicat in tarile scazut in 3uropa 2eridionala %)pania, Portugalia& , unde ajunge la ?B-"5H, ma

Cererea turistica e comple0a, man(estandu-se prin caracterul variat al cererii turistice determinate de gama necesitatilor. Cererea e (oarte mobila, consta in continua modi(icare in sensul e0tensiuii, a arealului geogra(ic in care se mani(esta, are o inertie mai mare. Are un caracter de elasticitate dat de schimbarile contnue care intervin in mediul economic, social. caracter sensibil al cereri turistice (ata de (actorii conjucturali %(actorii economici&1 cererea turistica se mani(esta prin concentrarea spatiala a zonelor de provenienta dar si a zonei de destinatie %< mari bazine&1 concentrarea temporara data de mersul anotimpurilor si calendar.

DETERMINATII SI MECANISME ALE CIRCULATIE TURISTICE INTERNATIONALE

Abordarea economica a /I trebuie sa raspunda intrabarilor legate de cauzele si mecanismele care declanseaza consumul turistic, apoi privind circulatia turistica: structura, dinamica si dimensiunea ca si agentii economice angrenate in aceasta activ. Activiatatea turistica A ramura economica s-a impus ca o adevarata specializare a economiei. Cunoasterea si analiza determinantilor principali ai /I permite cuanti(icarea legaturii dintre conditiile economico-sociale si conditile specializarii in turism, care ulterior determina (lu0urile /I. Gradul de permesivitate a mediului natural, ecomomic si social e0primat prin variabile speci(ice, devine premisa pentru includerea turismului ca activiatate economica.
7

)tudiul economic al determinantilor /I poate (i (undamentala printr-o analiza teoretica: /eoria dotarilor (actoriale - specializate in turism /eoria costurilor comparative * masura specializarii o /eoria cererii nuanteaza importanta di(eritelor categori de cereri.

Dintre !eterminantii fun!amentali amintim: productivitatea muncii volumul muncii omenesti volumul capitalului ca (actor de productie durata timpului liber ca (actor de dimensonare a cererii turistice.

CURS &.
TEORIA ECONOMICA A DOTARILOR FACTORIALE a(irma ca specializarea internationala ca si necesitatea schimburilor sunt consecintele dotarilor in grade di(erite, cu elementele de atractivitate. A (ost emisa in !#!# de -ec9scher si a (ost completata in !#44 de @nlim.

TEORIA COSTURILOR COMPARATIVE demonstreaza ca (iecare tara este interesata sa dezvolte acele (orme de turism in caredispune din abundenta de (actorii determinanti. 3a se va specializa in acele tipuri de turism und costurile reduse ii permit sa intre in competitie cu alte tari a(erente.

TEORIA CERERII (ormulata in !#$! de 7onder con(orm acestei teorii specializarea internationala a unei tari e determinata de e0istenta unei cereri turistice interne su(icient de mari si indeajuns de motivate ca sa creeze conditiile unei industri a turismului. 3a va (i capabila sa satis(aca si cererea turistica e0terna. Cererea turistica se structureaza pe 4 planuri: interna1 intraregionala1 interregionala.

!& CEREREA TURISTICA INTERNA * nivelul ei reprezinta punctul de plecare in de(inirea locului pe care il ocupa industria turistica in economia unei tari. 3a creaza premisele (ormarii o(ertei turistice si prin ea satis(acerea cererii e0terne. >& CEREREA TURISTICA INTRAREGIONALA * este satis(acuta in tarile turistice din cadrul aceleasi regiuni. Cererea de turism intraregional se constituie ca a->-a etapa in procesul specializarii /I. =lu0urile turistice intraregionale pot si de > categorii: turisti care provin din tarile din regiune turisti care provin din a(ara regiunii

4& CEREREA TURISTICA INTERREGIONALA * sinonima cu cererea turistica internationala i se adauga s cererea turistica intraregionala. ivelul cererii in prezent e de cca "55 milioanr sosiri nr international %in >55<& Cele mai mare cresteri: 3uropa B>H )patiul ord American >$H Asia !$-!"H A(rica >H Indicii cei mai mari de crestere a cererii: in Asia %" * !>H&, @rientul Apropiat si mijlociu %B * $H&, 3uropa %>,$ * >,?H&.

DINAMICA CIRCULATIEI TURISTICE INTERNATIONALE

Pentru prima oara ci(ra de B5 mil. sosiri turistice internationale in !#BB !55 mil. * !#$< >55 mil. * !#?B 455 mil. * !#"< <55 mil. * !#"# B55 mil. * !##> $55 mil. * !##$ "55 mil. * >55< Perioada 'itmul mediu anual la sosiri
9

'itmul mediu anual la incasari

IncasariGsosiri

!#B5 - !#B# !!,? H !#$5 - !#$# ",4 H !#?5 - !#?# $,! H !#"5 - !#"# <H !##5 - >555 >,5B H )osiri: piata mondiala s-a saturat Incasari: ritmul e aleatoriu.

!4,# H !5,4 H !",< H ",> H !B,B H

!,!" H !,>< H 4,5! H >,5B H ?,B$ H

Din ansamblu major al (lu0urilor /I se contureaza areale de concentrare a lor * 3locuri !e %acanta4. !& 5est European * s-a (ormat primul %sec.6VIII& 3ste cel mai important in privinta ponderii sosirilor >B5 * 455 milGan )uccesul sau se datoreaza densitatii ridicate de elemente atractive antropice si naturale, pro0imitatii marilor emitenti. Daca initial litoralul nordic al acestuia a (ost valori(icat turistic dupa Al II * lea 'azboi 2ondial a inceput valori(icarea 2editeranei @rientale si apoi tarmul sudic: 3gipt, /unisia, 2aroc J insulele din bazinul mediteran %+aleare, 2alta, Cipru, Corsica, )ardinia, )icilia&.

'6 -a$inul Marii Carai7ilor ?5 * "5 mil. sosiri turistice internationaleGan aria de provenienta a tur. mai redusa, din spatiul Americii %Canada, )IA&: <GB

valori(icarea climatului dulce tot timpul anului, plaje si marile curate.

&6 Asia Pacific (oarte e0tins de la Arhipelagul ;aponez pana la oua Keelanda si -aLai a aparut recent, anii M$5, N?5 volumul sosirilor turistice internationaleGan: >55 * >B5 mil. tari emitente: ;aponia %un turist cheltuie in medie peste >555 C&, Coreea de ) tari receptoare: /hailanda, India, =ilipine, Cambodgia, Australia si !> mil. turisti& oua Keelanda %!5 *

86 Europa Orientala 9Europa !e E6 a aparut recent, dupa !##5 s-a mani(estat u e(ervescenta mare volumul: !B5 * >55 mil.
10

Ingaria, Cehia Polonia % indicii cu cea mai scazutFFFFFFFFFFFF.. )lovenia, 2untenegru, +ulgaria %B * $ mil.& German: B$BC ;aponez: >>$>C @landez: !5!#C Canadian: B!<C +elgian: !<B<C )uedez: "4"C Danez: ??!C - cheltuieli medGvacanta ale unui turist %$ zile&

+ORMAREA CIRCULATIEI TI
In termeni economici importatorii de turism %rol activ care se adreseaza e0portatorilor de turisti, aparent rol pasiv& duc la declansarea unui (lu0 turistic si genereaza circulatia turistica. Circulatia turistica cuprinde > categori de tur.: sunlust %generat de (actorii naturali& :on!erlust %turistul motivat de cultura, cunoastere& Importul de turisti are loc cand: categoria de turism importata completeaza o(erta turistica in conditiile unei cereri insu(icient satis(acute. cererea interna prezinta interes pt o categorie de turism complementara si di(erentiata (ata de propria o(erta. o(erta proprie de calitate superioara e valori(icata la e0port, iar satis(acerea cererii interne se va (ac prin import. conditiile interne nu sunt propice pentru producerea necesarului destinat acoperirii cererii turistice.

ici o tara nu va putea importa turism daca nu dispune de resurse valutare su(iciente. Pretul sejurului turistic include sii pretul transportului pentru ca el se mani(esta odata cu distanta. Distanta se prezinta ca o (unctie cu mai multe variabile: D A (%pOt,v,:,a& p A pret
11

t A timpul v A viteza de transport a A agermentul Intre > tari A si +. Pretul ca determinant al directiei de (ormare a (lu0urilor turistice este supus si modi(icarilor paritatiilor valutare. In consecinta, el va determina modi(icari ale (lu0urilo turistice. A---------------------------O + /ara importatoare e0portatoare

/uristii din tara A achizitioneaza produse si servicii la un anumit pret. Valoarea lui A creste: creste numarul de turisti sper tara +, creste durata sejurului si cantitatea de bunuri si servicii achizitioante. daca scade : invers

CURS 8. ROLUL STATULUI IN TURISM

)tatul are in mana parghiile pentru aceasta activitate. )tatul reprezinta un (actor important in derularea (enomenului turistic pentru ca este o sursa de bogatie, aceasta ramura economica nu poate lasa indi(erent statul. Interesele statului sunt: economice * sa asigure intrarea de devize, sa integreze unele regiuni cu potential turistic in economia tarii, sa dezvolte numarul locurilor care alt(el ar (i greu de intretinut. sociale * sa integreze unele gruparii sociale in economie. de imagine %propagandiste& sa valori(ice in e0terior imaginea tarii.

Implicarea statului in economia turismului e (oarte di(erentiata de la tara la tara: o a!a %cvasitotala& in tari cu economia centrelizata Coreea de minima# tari cu economie liberala: )IA, ;aponia, 2area +ritanie.

Interventia actuala in acest domeniu se impune datorita cresterii concurentei, statele nationale cauta sa (avorizeze industria.

12

In perioada postbelica in (unctie de etapa de dezvoltare a turismului international si in mod di(erentiat de la o tara la alta, (unctiile statului in promovarea turismului. !& +unctia promotionala: a debutat dupa Primul 'azboi 2ondial in: =ranta, Italia, 'omania, la inceput prin activitati propagandistice. Dupa al II-lea 'azboi 2ondial cand statele devin constiente de rolul turistic in dezvoltarea economica, implicarea sa in promovarea e(ectelor turistice nationale a devenit (oarte importanta. )tatul preia publicitatea, s-au creat organisme specializate %=ranta, )pania, Italia&, chiar ministere sau directii care cordooneaza activitatea turistica. /unisia, Peru, 2e0ic. >& +unctia !e stimulare: pentru a micsora importul de turism, statul se implica in satis(acerea cererii turistice interne prin stimularea constituirii unei o(erte turistice proprii, accesibile, atractive si competitive. Constituirea acestuia se (ace cu mari investitii in in(rastructura de toate genurile unde rolul statului e primordial. Pentru aceasta statul mobilizeaza (inantele publice si private. 4& +unctia !e inter%entie: odata cu aparitia si dezvoltarea turistica de masa este necesara interventia statului pentru protejarea producatorilor din domeniu si al consumatorilo. umeroase geverne au intervenit cu reglementari privind preturile si tari(ele, iar apoi (iind un (enomen de masa care poate produce perturbari ale balantei de plati, statul intervine in limita surgerilor de valuta. <& +unctia !e coor!onare: unde reculi dramatici ale activitati turistice internationale. %criza energetica, petroliera anii M?5 * M"5& perturbarile sociale au determinat statele sa intre in colaborare privind derularea acestui sector economic: schimb de in(ormatii si date construirea si amenajarea in comun a unor regiuni turistice poluarea

)e aplica principiul de complementaritate: combaterea unor (enomene anti-sociale care a(ecteaza turismul.

Aceasta coordonarea a statelor a con(erit turismului o mai mare siguranta, un caracter mai stabil si dinamica pozitiva.

CEREREA TURISTICA SI CONSUMUL TURISTIC

Cererea turistica e (ormata din ansamblul persoanelor care isi mani(esta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in a(ara resedintei proprii, pentru alte motive decat prestarea unor activitati lucrative la locul de destinatie. Consumul turistic cuprinde totalitatea cheltuielilor e(ectuate de catre cererea turistica pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica.

13

Cererea turistica se (ormeaza la locul de resedinta al turistului, conturandu-se un bazin al cererii, care are o serie de caracteristici economice, sociale, sinonime de regula cu teritoriu national caruia i apartine. Caracteristici ale cererii turistice: are un caracter dinamic se contureaza in tarile si regiunile dezvoltate %<GB din turisti& motivatia cererii e diversa, eterogena si labila prezinta o mare sezonalitate in (unctie de (actorii sociali si naturali.

+actorii !eterminanti ai cererii turistice sunt (oarte diversi, pot (i: - de natura * endogena %tin de invid&1 e0ogena rationali motivationali timp * pe termen scurt1 pe termen lung

Principala caracteristica a cererii e aceea ca e orientata spre consum, iar pentru ca cererea sa se trans(orme intr-un act de consum trebuie sa indeplineasca 4 conditii: timpul liber venitul disponibil motivatia * categoria determinantilor motivationali * determinanti economico-sociali

3i se constituie ca stimuli ai cererii turistice. Din punct de vedere psihologic, cererea turistica e generata de necesitatiile biologice si psihologice pentru ca turismul e un (actor compensator al vietii cotidiene, caracterizat prin constrangere, (ormalism si incordare. /urismul o(era distindere, divertisment si dezvoltarea personalitatii. )-a demonstrat ca necesitatile psihologice deriva si din imitarea modelelor de consum speci(ice categoriilor sociale mai avute sau privilegiate. /recerea de la cererea turistica la consumul turistic, adica de la o mani(estare pasiva spre o actiue concreta a consumului propriu-zis, se (ace in doua (aze: trans(ormarii motivationale in reactii procesul cumpararii Particularitatile consumului turistic# volumul consumului turistic este echivalent cu volumul productiei consumul turistic e a(ectat de nivelul preturilor si de venitul disponibil al consumatorilor
14

ca si cererea, consumul turistic mani(esta o puternica concentrare spatiala care se mani(esta si ea in timp %ma0. in perioada vacantei&, spatiu si motivatie. consumul poate (i de(alcat in: - consumul turistic national e(ectuat de rezidentii unei tari in industria tarii. - consumul turistic international e(ectuat de rezidenii unei tari in alta tara decat cea de rezidenta.

Con(orm @2/ <GB este turismul intern si doar !GB international. Volumul ci(rei de a(aceri este de cca >555 mildC

O+ERTA TURISTICA SI PRODUCTIA TURISTICA

@(erta turistica e (ormata de cadrul si potentialul natural si antropic, de echipamentul pentru productia servicilor turistice, bunurile materiale %agroalimentare, industriale& destinate consumului turistic, (orta de munca specializata in activitati speci(ice, in(rastructura turistica si conditia de comercializare %pret si (acilitati&. Productie turistica A ansamblul de servicii care mobilizeaza (orta de munca, echipament d productie, si bunuri materiale care se materealizeaza intr-un consens e(ectiv. 'elatia o(erta turistica * produs turistic prezinta urmatoarele caracteristici: produsul turistic poate (i cel mult A cu o(erta o(erta turistica poate e0ista si independent (ata de productie o(erta turistica e (erma, ea e0ista insa atata timp cat e0ista elemente care o compun. produsul turistic e e(emera, ea inceteaza odata cu consumul structura o(ertei turistice nu coincide cu structura produsului turistic o(ertantii de produse turistice sunt tour-operatorii, dar si organisme cu vocatie sociala %directia sociala& si colectivitati locale

In general producatorii sunt specializati in cele < mari grupe de serviciu: cazare si restaurante, transport, animatii, in(ormare, agrement, organizarea voiajelor de catre /@ care coreleaza si coordoneaza intreaga activitate.

CURS ;.
/our-operatorii coreleaza si coordoneaza intreaga activitate de cazare, transport, in(ormare.
15

In domeniul turistic e0ista > (orme: companii de mari dimensiuni a caror activitate tine de domeniul artizanatului. companii de mari dimensiuni cu mii de angajati puternic integrate pe verticala si orizontala.

Vorbim de un turism dual. @(erta turistica prezinta un anumit ra! !e ri i!itate o(erta si produsul turistic necesita deplasarea consumatorului amplasarea echipamentului adaptarea brusca la variatiile cantitative sezoniere

/oate aceste au consecinta asupra e(icentei si riscurilor turistice cu posibile (enomene negative ca subutilizarea capacitatii de cazare, uzura morala a mijloacelor, toate acestea avand ca si consecinta prelungirea duratei de amortizare a investitilor. Teritoriul. Daca pentru cererea turistica (actorul demogra(ic este cel mai important pentru o(erta teritoriul %spatiul in general& (ormeaza baza e0istentei turistice. Acest spatiu este de(init in plan cantitativ prin capacitatea de primire si in plan calitativ prin atractivitatea sa naturala sau antropica. Pentru o(erta turistica, el nu mai este suportul (izic ci materia prima. Cp A )p 0 8oG )p A supra(ata 8o A coe(icientul care variaza intre 5,B * ! * declivitatea terenului, structura geologica, sursele de poluare,etc. A supra(ata normata pentru (iecare turist m>Gturist Capacitatea optima de primire a teritoriului e0prima numarul ma0im de turisti care pot (i primiti pe un teritoriu (ara prejudicierea mediului ambiant si a activitatii rezidentilor. In optica turistului in amenajarea turistica a spatiului se pleaca de la descrierea acesteia in elemente componente %bonitare& varietatea (ormelor de relie( structura geologica * bogatia izvoarelor termo-minerale elemente clasi(icatoare * temperatura, precipitatiile, durata de stralucire a soarelui, (enomenele orajoase, grosimea si durata stratului de zapada,elementele de vegetatie si (auna elemente de etnogra(ie si (olclor * identitatea locului
16

Cand are loc o supraincarcare turistica a teritoriului apare (enomenul de poluare a aerului si apei, poluare (onica, agresarea monumentelor apare un stres a ambientului turistic care se depreciaza calitativ. In aprecierea valorii teritoriului ca determinant al o(ertei turistice pozitia teritoriului in raport cu bazinul cererii cu (lu0urile circulatiei turistice este (oarte importanta. Acest raport se e0prima prin atractivitatea pe care o e0ercita un teritoriu: hotelul tertiar baza tehnico-materiala * hotelurile, cazarea e0tra hoteliera si baza de cazare nepermanenta.

PIATA TURISTICA SI COMERCIALI"AREA OFERTELOR PE PIATA TURISTICA !##5 @2/ a sesizat o serie de trans(ormari si tendinte ale /I care marcheaza intrarea acestuia intr-o noua (aza de evolutie. /endinte: se constata maturizarea consumatorului turistic si industria turistica odata cu cresterea venitului si a timpului liber se observa tendinta ca turistul sa-si (ractioneze vacanta utilizand cat mai variat bugetul. comportamentul de consum turistic se modi(ica si cu cresterea de consum turistic ast(el calatorii e0perimentati de sejur mai mic isi multiplica destinatiile si circula solitari. tour-operatorii isi adopteazapolitica comerciala pentru turisti e0perimentati si debutanti turistii de azi sunt sensibii (ata de FFFFFFFFFFFFFFFFFFFF.. marile (irme turistice cu ci(ra de a(aceri mare se multumesc cu marje de pro(it de !,> * !,<H cea mai dinamica (abricarea de produse turistice si vanzarea lor catre turisti

In mod (recvent sunt operatii distincte care nu intretin intre ele decat raorturi comerciale. In prezent, in practica zilnica si evolutia raporturilor, granita intre cele > (unctii are tendinta de a se atenua. VOIA#UL FORFETAR 3ste un voiaj organizat sub (orma unui program minutios, care cuprinde un ansamblu de prestari de servicii pentru un pret (i0 determinat in prealabil. Caracteristicile voiajului (or(etar sunt:
17

(abricarea sa prealabila, produsul turistic (iind (ormat inainte de mani(estarea cererii clientilor1 touroperatorul alege destinatia, mijlocul de transport, cazarea. prestatia cuprinde un minim de sejur, voiajul dus * intors, insotirea, cazarea, etc, prestatii speciale. pretul produsului este (i0at in preabil si se achita la inceputul voiajului.

TOUR$OPERATORI Intreprinderi de mari dimensiuni, au aparut in sec 6I6-lea, 4555 de tour-operatori si ?5 555 de agentia de voiaj. /our-operatori europeni: Anglia * tara de origine * vand annual !$ mil de bilete * puternic integrati pe verticala. /-@2)@ : - !>H din piata capacitatea de cazare proprie charter +ritannis AirLa:s

C@)2@): - $H /-@2A) C@@8: - >H /our-operatori germani: I', /II /II: - creata in !#$" - <5H din vanzari )uccesul tour-operatorilor germani se bazeaza pe numarul mare de destinatii propuse %<555 stati turistice& /our-oeratori ).I.A si ;aponia In ).I.A, activitatea este concetrata ?5H pe distante americane si canadiene: A23'ICA 36PP'3) /-@2A) C@@8 CA ADIA PACI=IC /@I'2@ / V@PAG3 In ;aponia: IPP@ 36PP'3) ;APA /'AV37 /@I') ;APA C'3A/IV3 /@I')
18

Activitatea t.o a deputat tarziu dupa M$5.

CURS <. PRODUSUL TURISTIC

=abricarea produsului turistic cuprinde o succesiune de (aze care se deruleaza pe parcursul catorva luni. In mod obligatoriu, (azele principale sunt: studiul de piata turistica conceperea produsului turistic negocierea produsului turistic comercializarea produsului turistic

)tudiul de piata turistica are ca scop cunoastereaGanaliza elementelor revelatoare pentru piata turistica in conte0tul dezvoltarii economice. )tudiul se (ace du pa o metodologie care vizeaza cunoasterea o(ertei1 oportunitatile proiectului, mediul de piata, toate pe baza unor anchete. Conceperea produsului turistic va tine cont de necesitatile consumatorului. Clientele potentiala e aceleasi pe obiceiuri de viata, gusturi, grupe de varsta, mediu de provenienta, grupa de pregatire pro(esionala, etc. Pe langa clientela, in conceperea produsului turistic se iau in calcul si resursele turistice ale zonei de destinatie sau starea in(rastructurii. egocierea produsului turistic se re(era la negocierea montajului produsului turistic intre di(eriti prestatori. In (inal, produsul trebuie sa (ie editativ neaparat la un pret cat mai avantajos. @peratia de negociere il (ace pe (abricantul de produse turistice sa intre in relatie cu serviciu de transport, cazare, restaurant, animatie, servici speciale mobilizandu-se in realizarea produsului turistic. Comercializarea produsului turistic se (ace prin /@, agenti de voiaj si cuprinde materiale, gra(ice de publicitate. 'ealizarea cataloagelor implica un e((ort deosebit caci stipuleaza un pret de re(erinta.

TRANSPORTURILE TURISTICE

In loc nu poate deveni turistic pana ce nu e accesibil printr-o (irma de transport si nu o(era cazare. In acest sens transportul ca si mijloacelee %baza& de cazare sunt vectorii spatializarii mondiale ale turismului.
19

Din perspectiva turistica, transporturile sunt privite ca un mijloc de accelerareGe0tensiune a mobilitatilor turistice. Ca serviciu turistic, transporturile A posibilitatea de acces la un consum turistic (iind o componenta importanta a acestuia, e0pertii @2/ arata ca are o pondere de >B * 45H ca valoare. Progresele inregistrate de mijloacele de transport ca si e0tensiunea retelelor de circulatie joaca un rol esential in e0pansiunea spatiului turistic si la di(uziunea turismului in lume. 'educerea (actorului Ddistanta-timpE si a acelui Ddistanta-costE a (avorizat accesul unui numar crescand de indivizi la turism si la locuri turistice din ce in ce mai indepartate. In evolutia comuna cu turismul, in transporturile uristice e0ista 4 etape: !& etapa re%olutionara * descoperirea motorului cu aburi * se deschide era transporturilor pe caile (erate. s-a redus timpul pentru voiaj, pretul calatoriilor a crescut securitatea transporturilor. s-a impulsionat dezvoltarea statiunilor turistice din pro0imitatea o(ertei cailor (erate.

>& etapa inter7elica * se consacra (olosirea autoturismului ca mijloc de deplasare in scop turistic. turismul capata mobilitate mai ridicata, se mareste autonomia turismului, aparitia hotelurilorGmotelurilor, statii de benzina in apropierea a0elor rutiere majore de transport1 apar noi (orme de turism: itinerar, Lee9end, rezidential

3) etapa postbelica se impune avionul ca mijloc de calatorie rapid. Dar in paralel a avut loc moderni area tuturor mijloacelor de transport.

/ransportul pe langa rolul sau (unctional major capata si un rol atractiv, apare si ca motivatie de agrement * transport de agrement - nautic * vase de croaziera - cablu - trenuri * @rient 30press

TRANSPORTURILE TURISTICE AERIENE INTERNATIONALE Q din turismul international (olosesc acest mijloc de transport. Ca si (lu0urile turistice, (lu0urile aeriene sunt concentrate spatial: America de ord, 3uropa, )patiul C.).I, Asia de )3 %;aponia& Tipuri !e curse aeriene !upa re lementarile IATA#
20

cursele aeriene re ulate !e pasa eri * sunt operate de catre companiile aeriene pe rute (i0e cu puncte de decolare, escale, aterizari (i0e care se des(asoara dupa un orar public %a(isat&. sunt (olosite de turismul de calatorii pe cont propriu. in cadrul acestor transporturi se disting > tipuri de aranjamente turistice: I/ %inclusive tour&, part-charterul I/-ul e o calatorie turistica organizata de o agentie de voiaj agreata de IA/A impreuna cu o companie de transport aerian. calatoria poate (i dus intors sau circuit %round-trip& poate (i in totalitate sau partiala pe calea aerului part-charterul A decomercializarea partiala a unei curse aeriene regulate, adica considerarea unei portiuni din aeronava ca si o cursa charter si vanzarea ei si sistem charter.

cursele c=arter * grupuri organizate, zborul e la cerere, iar di(erenta intre o cursa normalaGcharter e ca capacitatea de transport la charter trebuie sa (ie ocupata in proportie de "5H (ata de 45H intr-o cursa normala.

Clasi(icare: !& charter de grup >& charter I/ 4& charter oLn-use <& charter specializate

16 c=arter !e rup 2 se di(erentiaza un grup de a(initate sau (ara a(initate intre membrii grupului: c%a& e& de g&'( c' a)ini a e *a)ini +) * se constituie con(orm dreptului in care un grup are dreptul la conditii speciale de transport daca scopul grupului este altul decat transport e(ectiv si daca intre membrii sai e0ista su(icienta a(initate %congres& intreaga capacitate a unui avion se inchireaza pot e0ista mai multe grupuri cand membrii grupului achizitioneaza cu cel putin $ luni inainte biletul, ei primesc si calitatea de +@ A-=ID3

21

c%a& e& de g&'( )a&a a)ini a e *non$a)ini +) * se inchireaza intreaga capacitate a avionului, dar (iecare organizator sau a(retor trebuie sa aiba minim <5 de locuri, iar mmbrii grupului sa-si cumpere locul cu cel putin $5 de zile inainte de data de calatorie.

'6 c=arter IT * calatorie dus-intors sau circuit e(ectuata total sau partial pe calea aerului contra un tari( care include si cazarea. &6 c=arter o:n/use * admisa cand o persoana (izica sau juridica inchiriaza un avion pentru uzul personal sau transportul unor bunuriGpersoane cu conditia ca pretul sa (ie in intregime suportat de a(retor %persoana ce inchiriaza& cel care inchiriaza spatiul de zbor nu-l mai poate subinchiria

86 c=arter speciali$ate: pentru eleviGstudenti * grupuri de studiu pentru evenimente speciale prevad inchirierea integrala a capacitatii de transport unor studenti de la cursurile de zi ale unei Iniversitati recunoscute cu varsta ma0ima >B de ani, iar grupa sa (ie de minim <5 de studenti. avioanele inchiriate servesc pentru transportul unuia sau a mai multor grupe care se deplaseaza pe o durata determinata in locul unde se petrec evenimente speciale opereaza numai spre tara in care are loc evenimete speciale, durata sejurului (iind strans legata de sistemul automat de rezervare %C')&

C') a debutat ca un proces de automatizare a vanzarilor de bilete. Ilterior, trans(ormandu-se intr-un instrument puternic de mar9eting. In ).I.A * B mari C') * pe (use orare 3uropa %M"#& * > mari sisteme C'): Amedeus, Galileo 7a inceputul aniilor M#5 s-au alaturat companiilor aeriene si hoteliere si impreuna au pus in practica un sistem-global de rezervare numit GD) %Global Distribution )istem&, adica se (ac rezervari pentru transportGcazare.

CURS >. TURISMUL SI +ORTA DE MUNCA

Dupa estimarile @2/ in sectorul turistic isi pot des(asura activitatea ?B milioane de angajati * BH din totalul locurilor de munca.
22

3(ectul turismului asupra ocuparii (ortei de munca pot (i directe %locuride munca directe: hotel, transport turistic, agentii voiaj& si induse sau indirecte %persoane care nu lucreaza e(ectiv in turism, dar activitatea lor deserveste aceasta ramura economica: hoticultor cu aprovizionarea hotelului, companie ce se ocupa cu curatenia imobilului& * <5H %dupa @2/ din totalul locurilor de munca& 3(ectele turismului asupra ocuparii (ortei de munca sunt atat mai pregnante cu cat economia tarii e mai dependenta de (lu0urile turistice. Chiar si in tarile (oarte dezvoltate ponderea locurilor de munca A "-!5H Caracteristicile profesiilor !in turism# prezinta un numar redus de tehnicitate, dar compenseaza prin latura artistica de abordare a clientului (orta de munca prezinta mare mobilitate1 e0ista (luctuatii mari ale antrenarii (ortei de munca pentru activitatea din sezon1 se apeleaza la (orta de munca sezoniera. munca e in contratimp (ata de programul obisnuit de munca * intensa Lee9end, sarbatori, vara * di(icultati in recrutarea personalului. dimensiune zilei de munca in turism dispune de o angajare pe intreaga perioada de timp disponibia dintr-o zi, urmata de o intrerupere tot de o zi. Acest (apt are consecinte in plan (amilial si social. majoritatea activitatilor din hotelarie sau restaurante sunt generatoare de e(orturi (izice si psihice care se accelereaza in perioada de a(lu0 ma0im. activitatea din turism impun o serie de constrangeri psihologice, stapanire de sine, buna dispozitie, rabdare, prezenta de spirit in raporturile cu clientii. (orta de munca e preponderent (eminina %=rantaG3lvetia ponderea se0elor A relativ echilibrata, Grecia * predomina net cea masculina - $4H1 cea mai (eminizata * tarile nordice * ?BH& (orta de munca straina angajata oscileaza (oarte mult de la <BH in elvetia (ata de !!HH in orvegia.

TURISMUL INTERNATIONAL SI DE?5OLTAREA ECONOMICA /I A (actor de dezvoltare economic prin in(luenta sa asupra productiei, promovarii tarii, consumului, ocuparii (ortei de munca.
Activitatea turistica are impact economic in multe sectoare de productie ale unei tari %agricultura, transport,comert& Rolul multiplicator al acti%itatii turistice#

23

In ultimul timp se observa tendinta de plani(icare a activitatii turistice chiar si in statele cu o economie liberara intru cat o serie de crize ec %M?< * M"! * M#< * M5!& audemonstrat (ragilitatea turismului international. 2odalitati de plani(icare deriva din necesitatea amenajarii in comun %elementele cadrului (izic nu au granite&. Acestea pot si de nivel local, regional, national sau international, iar perioadele pot (i de: scurta durata 4-B, medie B-!5, lunga >5->B. 30. Amenajariile locale de la )aporro %;aponia&, Puerto Vallarte %2e0ic&, )ila Graeca %Calabria&1 Amenajarile regionale: supra(ata de peste !555 de 9m> * implica volum mare de lucrari pentru integrarea turistica in activitatea regionala mobila, iar timpul de recuperare a investitilor e mai lung %insula Creta, provincia (ranceza 7anguedoc * 'oussillon, Copasco %Peru&&. 7a nivel national * plani(icarea turistica vizeaza elaborarea unor studii directoare care cuprind identi(icarea arealelor turistice, inventarierea elementelor turistice, planuri de specializare a lor, in(rastructura necesara, etapa de realizare,etc. Ast(el de planuri au realizat Polonia, Iran, )ri 7an9a, Venezuela, )uedia, Irlanda. 7a nivel international unde plani(icarea turistica dezvolta unele regiuni care se e0tind peste mai multe state: planul egeean, planul eige %zona Alpilor&.

MODELUL SPANIOL AL DE?5OLTARII T.I

3 deseori asimilata cu o tara invadata de Dmareea turisticaE. In raport cu rivalele sale europene, originalitatea )paniei tine de caracterul recent rapid, spectaculos al iesirii sale pe scena turismului international. Pana in anii MB5 )pania era vizitata de 4-<555 turistiGan, regiunile cele mai vizitate: Catalonia, Andaluzia, Castilia %turismul cultural&. Dupa o perioada de izolare cauzata de razboiul civil, de izolare a regimuli (ranchist, )pania iese la inceputul aniilor cu o(erte tentante pe piata /I. )pania se deschide in anii MB5 cererii straine, deoarece dispune de cateva atuuri: plaje e0tinse cu nisip (inGapa curata patrimoniu cultural-istoric: castele, muzee pro0imitatea marilor tari emitente de turisti: Germania, tarile nordice vointa regimului =ranco de a diversi(ica bazele economice ale tarii.

30ista & fa$e# e"plo$i%a * !#$B cu cresteri enorme de la un an la altul consoli!are * M$B * N"5 incertitu!ine - dupa !#"5
24

Capacitatea hoteliera a crescut de la apro0imativ !,> milioane paturi1 #5H din turismul spaniol e a0at pe turismul litoral %"-# luni&. 3a cauta sa dezvolte turismul interior %urban&: @limpiada * !##>, 30pozitia 2ondiala de la )evilla * !##$ regim juridic e0trem de (avorabil investitiilor straine in toate domeniile sectorului turistic atractia e0ergitata de un nivel de schimb (oarte (avorabil vizitatorilor straini pentru consum curent sau achizitionari imobiliare.

Vanzarile numeroaselor produse si obiecte cu caracter national direct strainilor pe teritoriul lor national a (ost (oarte (avorabila pentru economia spaniola decat daca ar (i e0portat aceste produse. Dezvoltarea /I prezinta si riscurile dependentei. 3ste unanim acceptat (aptul ca turismul constituie pentru )pania un (actor de imbogatire colectiva sau individuala de diversi(icare economica, de echipare sau valori(icare a teritoriului de promovare. Insa, deseori se mentioneaza si e(ectele DnegativeE: mediul inconjurator puternic bulversat activitatea turistica in raport de B5H se a(la in mana societatii straine

Me!iul puternic 7ul%ersat * s-au constatat "555 9m de litoral innoire urbana totala prin stergerea unor activitati traditionale Dmonocultura turisticaE teritoriul depopulat pe o distanta de <5-$5 de 9m

Acti%itatea turistica - pe toate nivelurile %sectorul hotelierGtransport& mentinuta in mana marilor companii straine.

25