CURRICULUM-UL CONSTRUCTIVIST.

IMPLICAȚII ASUPRA PROIECTĂRII CURRICULARE

Prof. univ. dr. Carmen Crețu Asist. univ. dr. Nicoleta Rogoz

Filosofie a învățării

• Reflectând asupra experiențelor noastre, putem construi propria noastră înțelegere asupra lumii în care trăim • Învățarea = proces de aplicare a modelelor mentale în vederea înțelegerii sau a familiarizării cu noile experiențe

Teorie a cunoașterii

• Cunoașterea reprezintă un proces activ de construcție din partea subiectului cunoscător • Cunoașterea servește organizării lumii experiențiale și nu descoperirii realității ontologice
(Glasersfeld, von.E., 1989, Handbook of Curriculum research)

Model curricular • Fundamentele epistemologice ale constructivismului certifică caracterul acestuia de paradigmă interacţionistă (sec. Von Glasersfeld. 1980)-cognitiv (Piaget. 1970) determină raportarea la caracteristicile învăţării. Watzlawick. 1981). . XIX-Kronecker. Contribuţiile autorilor menţionaţi pot fi considerate o adevărată operă de resuscitare a problematicii epistemologiei constructivismului la nivelul ştiinţelor educaţiei. Brouwer. • Formele constructivismului: radical (Von Glasersfeld.1972)-social (Vîgotski.1971)-construcţionism (Papert.

și nicidecum acela de a memora răspunsurile considerate “adevărate” și formulate de altcineva sau de a accepta tacit înțelesurile altora . nonformale și informale • Unitatea dintre predare-învățare-evaluare (specificul proiectării curriculare de tip constructivist) • Scopul intrinsec al învățării din perspectiva elevului este acela de a construi propriile înțelesuri.Model curricular • Curriculum = întreaga experiență de învățare. în contexte formale.

.

2011) .Impactul modelului curricular constructivist asupra proiectării curriculare. Cercetare empirică (Rogoz.

Structura reprezentațională a celor trei loturi (Rogoz. 2011) DIMENSIUNEA EPISTEMOLOGICĂ PROIECTARE CURRICULARĂ ÎN PARADIGMĂ CONSTRUCTIVISTĂ DIMENSIUNEA PRAGMATICĂ DIMENSIUNEA TELEOLOGICĂ Dimensiunile integrate structurii reprezentaţionale a proiectării în paradigmă constructivistă .

Rezultate • Grupul studenților și cel al experților . obiective educaționale) . metodologie de predare-învățare) • Grupul format din personal didactic .conținutul reprezentărilor: centrarea pe elev și respectiv.conținutul reprezentărilor: metode de predare-învățare care facilitează dezvoltarea de competențe la elev (metodologie de predare-învățare-evaluare. pe valorificarea experiențelor de învățare (conținuturi educaționale.

Impactul modelului curricular constructivist asupra obiectivelor • Proiectarea axată pe obiective și nu pe conținuturi (obiective neplanificate. obiective de transfer) • Centrarea pe fiecare elev și nu pe clasa de elevi • Diferențierea obiectivelor operaționale în funcție de nevoile fiecărui elev (obiective de transfer. soluții TIC) .

cu un curriculum adaptat nevoilor fiecărui elev • Manuale și suporturi curriculare alternative pentru fiecare clasă eterogenă .Impactul modelului curricular constructivist asupra conținuturilor • Înlocuirea unui curriculum standard pentru toți elevii.

Impactul modelului curricular constructivist asupra metodelor de predare • Profesorii își construiesc strategiile de predare în funcție de răspunsurile elevilor • Încurajează elevii să analizeze. promovează dialogul extins și utilizarea strategiilor metacognitive la elevi . să interpreteze și să anticipeze informațiile • Recurg sistematic la întrebări cu răspunsuri multiple.

Raportul învățare .evaluare constructivistă Exemplificarea caracteristicilor învățării-evaluării constructiviste .

Impactul modelului curricular constructivist asupra evaluării • Evaluarea continuă a progreselor elevului atât în plan cognitiv. cât mai ales la mediul care le-a facilitat și la obiectivele proiectate • Integrarea activităților de evaluare continuă în procesul de învățare . cât și noncognitiv -motivațional-atitudinal • Se raportează nu atât la performanțe.

Impactul modelului curricular constructivist asupra evaluării • Notele și testele standardizate sunt specifice doar evaluării sumative și selecției elevilor • Valorificarea resurselor utilizate de elev pe parcursul predării-învățării • Profesorul furnizează permanent elevului informații asupra calității propriei sale învățări (metafora pilotării) • Valorifică rolul capacităților. competențelor. valorilor în construirea cunoașterii .

autoanaliză. rolul feedback-ului pozitiv) • Accent pe utilizarea metodelor/tehnicilor/instrumentelor alternative . reglareautoreglare) • Caracter compensatoriu/ameliorativ (elevului i se acordă sprijin procedural în eliminarea lacunelor. cât mai ales asupra procesului-strategii metacognitive) • Caracter prioritar formativ (presupune antrenarea elevului în aprecierea propriului progres prin auto-interevaluare.Impactul modelului curricular constructivist asupra evaluării • Caracter reglatoriu (determină reflecții nu atât asupra produsului exprimat în termeni de performanțe. reflecție-autoreflecție. apreciereautoapreciere. analiză.

Impactul modelului curricular constructivist asupra evaluării Evaluarea achizițiilor învățării prin raportare la competențe capacități ce permit elevilor să își mobilizeze cunoștințele (savoir) și abilitățile practice(savoir faire) în scopul rezolvării de probleme (Francois-Marie Gerard. Le Boterf. 1996. . 1997) Parametri semnificativi în evaluarea prin raportare la competențe: univers de referință (resurse mobilizate de către elev-savoirs. Legendre. Jonnaert. 2000. 2002. Rogers. 2000. Rey. De Ketele. condiții de rezolvare și criterii utilizate pentru evaluarea produselor învățării (criterii minimale și criterii maximale. 1994. tip de rezultate așteptate. 2010. 2001. Perrenoud. savoire-faire și savoire-etre. tip și număr de materiale suport utilizate. tip de situații la care se adaptează.

modalități de manifestare a unei relații interumane. accidente. agresiuni. 2011) Univers de referință în termeni de resurse mobilizate Tip de situații la care se adaptează Tip și număr de materiale suport utilizate Filme de scurt metraj. 2. adecvarea unor exemple la caracteristicile situațiilor limită. calitatea documentării legată de identificarea unor situații limită adecvate.etre: identificarea și adoptarea unei atitudini pozitive în raport cu situații conflictuale. moartea) Savoir. situații limită (catastrofe. comunitate socială etc. Savoirs: Tipuri de relații interpersonale. stradă. experimentarea prin intermediul unor jocuri de rol a comunicării a unor situații limită.Exemplu:Adaptare model pentru Disciplina: Educație civică. utilizarea corectă a unor concepte specifice Criterii maximale/ de performanță: 1. evidențierea unei atitudini responsabile în raport cu efectele unei situații limită asupra unui grup Situații limită selectate din viața de zi cu zi (întâlnite în medii diferite: familie. portofoliu de studii de caz etc. realizarea unor simulări de comportamente adecvate în cazul unor situații limită Savoir. fotografii. articole ziar.faire: analiza unor tipuri de relații în contexte diferite.Număr: de la 2-4 Condiții de rezolvare Criterii utilizate pentru evaluarea produselor învățării Criterii minimale: 1. Clasa a IV-a Conținut educațional: Manifestarea relațiilor dintre oameni în diferite situații limită (Rogoz. emisiuni radio sau tv.) Timp: 60 minute Experimentarea unor situații limită în condițiile în care acestea sunt trăite individual sau într-un grup Forme de organizare: individual și pe grupe .

evidențierea unei atitudini responsabile în raport cu efectele adoptării unei decizii legate de viitorul țării (analiza deciziilor luate în acea perioadă istorică) Tip de situații la care se adaptează Studiu de caz: identificarea unor caracteristici comune ale evenimentului.faire: identificarea pe hartă a elementelor specifice ce descriu evenimentul istoric studiat. Clasa a VIII-a Conținut educațional: Constituirea României moderne . 2. fotografii. Condiții de rezolvare Timp: 60 minute Criterii utilizate pentru evaluarea produselor învățării Criterii minimale: 1.Revoluția din 1848-1849 Univers de referință în termeni de resurse mobilizate Savoirs: Evenimente semnificative ale perioadei istorice studiate. utilizarea corectă a unor concepte specifice Criterii maximale/ de performanță: 1. emisiuni radio sau tv. desfășurarea unor jocuri de rol de prezentare a unui discurs politic imaginat (specific perioadei revoluției) Savoir.etre: exprimarea unei atitudini pozitive în raport cu specificul revoluției și caracteristicile liderilor. calitatea documentării legate de caracetristicile personalităților marcante relaționate cu evenimentul studiat Număr de la 4-6 Forme de organizare: frontal. portofoliu de studii de caz etc. Experimentarea unor situații limită care reactualizează evenimentul istoric. prsonalități istorice implicate. articole ziar. context socio-economic. Tip și număr de materiale suport utilizate Filme de scurt metraj. Semnificații ale evenimentului istoric studiat Savoir. almanah istoric etc. transformându-i într-o manieră pozitivă consecințele.Disciplina: Istorie. individual și pe grupe .adecvarea unor informații la specificul evenimentului. massmedia. reflectate în materiale diferite: documente istorice.

idntificarea punctelor tari și slabe ale unui tip temperamental.recunoașterea specificului temperamentului în raport cu celelalte componente.Disciplina: Psihologie. utilizând criterii diferite. experimentarea prin intermediul unor jocuri de rol a comunicăriiîntre două sau mai multe persoane cu temperamente diferite.faire: analiza unor tipuri temperamentale în contexte diferite. fotografii. evidențierea unei atitudini tolerante în raport cu punctele slabe ale tipurilor temperamentale Tip de situații la care se adaptează Identificarea unor situații care permit exprimarea trăsăturilor temperamentale Studierea unor cazuri descrise prin adaptare/ neadaptare la un context Tip și număr de materiale suport utilizate Filme de scurt metraj. comparații realizate între componentele personalității Savoir. Tipuri temperamentale Univers de referință în termeni de resurse mobilizate Savoirs: Clasificări ale tipurilor temperamentale. Clasa a X-a Conținut educațional: Personalitatea. . Număr: de la 2-4 Condiții de rezolvare Timp: 60 minute Forme de organizare: frontal. 1. realizarea unor simulări de comportamente specifice unui tip temperamental în situații decizionale sau de conflict Savoir. Criterii maximale/ de performanță: 1. portofoliu de studii de caz etc.etre: identificarea și adoptarea unei atitudini pozitive față de diversitatea temperamentală.adecvarea unor exemple de trăsături specifice unor tipuri temperamentale. individual și pe grupe Criterii utilizate pentru evaluarea produselor învățării Criterii minimale: 1.

Perspectiva profesorului • Creșterea motivației legate de cunoașterea paradigmelor/modelelor/teoriilor ce explică dezvoltarea comportamentului de învățare la elevi • Preocuparea pentru identificarea celor mai adecvate contexte de aplicare a metodelor • Realizarea unor demersuri metodologice coerente și diferențiate/personalizate pentru obținerea unor performanțe sigure la elevi • Identificarea corectă a raportului dintre metodologia aplicată și competențele dezvoltate la elev (ca măsură a eficienței/progresului în procesul de predare-învățare) .Avantajele aplicării metodologiei de predare-învăţare-evaluare constructivistă.

şi respectiv evaluare) . de timp. de infrastructură) • Resemnificarea valențelor unor teme/conținuturi în funcție de achizițiile pe care le determină la elevi • Alegerea unor modalități creative de prezentare a conţinuturilor şi a rezultatelor aplicării metodologiei de evaluare constructivistă • Optimizarea relațiilor interpersonale.Avantajele aplicării metodologiei de predare-învăţare-evaluare constructivistă. Perspectiva profesorului • Valorificarea resurselor existente (umane. materiale. prin stabilirea realistă a rolurilor în cadrul grupului profesional (alegerea unei metodologii ce facilitează crearea echipelor interdisciplinare de predare.

în scopul dezvoltării competențelor socioculturale la elevi . structurate. Perspectiva profesorului • Analiza realistă a punctelor tari. dar și a posibilelor obstacole pe care le determină aplicarea acestor instrumente • Dezvoltarea capacităților reflective și auto-reflective (utilizarea jurnalelor reflexive. comentariilor personale etc.Avantajele aplicării metodelor de predareînvăţare-evaluare constructivistă.) • Stimularea interesului pentru cunoașterea explicațiilor științifice legate de specificul fiecărui instrument și a condițiilor de aplicare a acestuia.

dar în același timp flexibil în raport cu obiectivele/competențele vizate • Aplicarea metodologiei de evaluare constructivistă facilitează înțelegerea polimorfismului rolurilor profesorului! .Avantajele aplicării metodologiei de predare-învăţare-evaluare constructivistă. Perspectiva profesorului • Determinarea unui comportament psihopedagogic algoritmic.

). rezolvare conflicte sociocognitive Metode. expresii cognitive lacunare •Formulare de întrebări •Comentariu liber. identificare erori cognitive. a ști să fii. echilibru materiale teoreticeaplicative. creare analogii. Elaborare și structurare. soft-uri educaționale •Derivarea unui stil de gândire/ organizare a materialului cognitiv •Strategii de evaluare metacognitivă •Validitate. . cognitiv și acțional al elevului Metode. procese cognitive și reglatorii implicate etc. 1994) •Evaluare cu ajutorul computeruluiaplicații pe calculator. diversitatea surselor și a competențelor dezvoltate) •Analize critice criteriale. tehnici. a ști să spui. a ști să faci. experimente •Crearea liantului între a ști. a ști să devii (Cardinet.Metode. Creativitate (documentare. instrumente de exprimare și construire orală a cunoașterii •Dezbateri cu oponent •Exerciții de negociere. tehnici. machete tematice. referate. organizare/ prezentare orală/ calitatea reflecțiilor. de lansare de ipoteze. eseuri argumentative • Dicționare de termeni •Creare de modele. desene. Completitudine. hărți conceptuale/ cognitive •Eseuri. comparative și obiective •Aprecieri/ autoaprecieri •Exerciții de conșțientizare a erorilor și consecințelor •Analiza progreselor/ succeselor (factori determinanți. chestionare AEL. tehnici și instrumente de evaluare constructivistă Observarea și analiza comportamentului atitudinal. instrumente de organizare a cunoașterii prin redactare scrisă Probe experimentale Investigația/ Studii de caz Portofolii/ proiecte de învățare Autoevaluare/ Interevaluare •Fișe de evaluare calitativă (evenimente didacticecomportamente ale elevilor-interpretări psihopedagogice) •Fișe de progres •Scări de clasificare •Liste de control (procesare de experiențe de cunoaștere) •Aplicare soluții individual/grup •Evaluare criterială •Jurnale reflexive/ structurate •Reprezentări grafice.

cu care se va opera pe parcursul predării. pe baza unei documentări de calitate •Să gestioneze demersuri interdisciplinare de selecție a conținuturilor •Să stabilească un repertoriu de noțiuni-cheie.de prelucrare a conținuturilor specifice disciplinei de specialitate •Să argumenteze importanța cunoașterii specificul paradigmei constructiviste și a aplicațiilor pe care aceasta le generează la nivelul clasei •Să creeze un cadru comprehensiv pentru integrarea conținuturilor provenite din mediul socio-cultural •Să propuna structuri eficiente de prelucrare a materialelor. re-sistematizări. 2011) Competențe cognitive . care permit satisfacerea nevoii de cercetare științifică •Să faciliteze demersuri constructive. generată de conținuturile specifice ariei curriculare de predare •Să dezvolte la elevi atitudini experimentale. •Să identifice un echilibru între cultura generală și cultura de specialitate.Modelul competențelor profesorului constructivist (Rogoz. bazate pe reflecții. . re-structurări. care permit construirea unei imagini pertinente asupra realității •Să elaboreze raționamente care facilitează înțelegerea materialelor predate •Să propună permanent modalități diferite de explorare a lumii înconjurătoare. în scopul formării la elevi a capacității de interpretare •Să manifeste tendința de a elabora permanent ipoteze.

în acord cu specificul paradigmei constructiviste.Modelul competențelor profesorului constructivist (Rogoz. •Să creeze situații de auto-evaluare. . care să faciliteze învățarea de tip contructivist. •Să introducă noile tehnologii ca alternative în prelucrarea și interpretarea continutului științific specific disciplinei de predare. la capacitățile pe care acesta le are. în acord cu secvențele de instruire de natură constructivistă. •Să aplice modalități alternative de evaluare. bazate pe o atitudine reflectivă legată de propria activitate didactică. care permit o dezvoltare profesională complexă și unitară. la caracteristicile mediului de învățare. •Să faciliteze raportarea în predare-evaluare la stilul de învățare al elevului. •Să adopte un stil educațional/didactic eficient. •Să creeze o viziune asupra modului de proiectare. 2011) Competențe psihopedagogice . în acord cu particularitățile grupului de elevi. •Să acceseze surse diferite de formare. respectiv a competențelor de format.de identificare a unor comportamente didactice flexibile •Să identifice modalități eficiente de creare a interacțiunii între obiective-competențe.metodologieevaluare. •Să realizeze un repertoriu de instrumente. la profunzimea înțelegerii și respectiv.

social. în acord cu obiectivele de formare. •Să creeze oportunități pentru delimitarea unui bun management al timpului la nivelul clasei. personal. bazată pe principiile învățării colaborative.de facilitare a unui mediu psiho-social de natură constructivistă •Să antreneze elevii în activități ce presupun valoricarea muncii în cadrul grupului. . auto-evaluare. 2011) Competențe psiho-sociale . •Să gestioneze eficient conflicte. •Să valorifice rolul contextului bazat pe participare activă. •Să realizeze structuri din ansambluri de mobilier în cadrul clasei. •Să se afirme comportamental ca un model moral. •Să identifice medii diferite de învățare. indiferent de natura lor (socială sau socio-cognitivă). prin crearea unor rețele care să permită organizarea structurală a clasei. •Să armonizeze modalități diferite de comunicare. public). colaborare. care permit luarea în considerare a distanțelor/ spațiilor umane (intim.Modelul competențelor profesorului constructivist (Rogoz. •Să lanseze activități care să stimuleze motivația de participare și sentimentul succesului.

Modelul competențelor profesorului constructivist COMPETENŢE ŞTIINŢIFICE ELEV COMPETENŢE PSIHO-SOCIALE ÎNVĂŢARE COMPETENŢE PSIHO .PEDAGOGICE PROGRES .

în care cuvintele își frâng semnificațiile… .Într-un mediu de predareînvățare-evaluare de tip constructivist… mâinile ajung să împartă cu mintea capacitatea de a comunica idei intelectuale pure. iar intonația imprimă comunicării aspectul unui zbor.

Vă mulțumim pentru atenție! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful