You are on page 1of 18

Cultivarea sfeclei de zahar

Sfecla de zahar este planta care asigura in exclusivita te materia prima de buna calitate si mare randament pentru industria zaharului din tara noastra si din intreaga Europa Pentru agricultura Sfecla de zahar , necesita lucrari speciale de pregatire a terenului, intretinerea culturilor si avand un aparat radicular profund , este necesara la intocmirea asolamentelor agricole . -Prin aratura adanca de toamna ce se face pentru cultura sfeclei de zahar ,cat si prin radacinile adanci ale acesteia se mareste adancimea stratului arabil mobilizandu-se noi materii nutritive folositoare plantelor ce urmeaza dupa sfecla . -Efectul ingrasamintelor ce se folosesc regulat si in cantitati mari in cultura sfeclei, se resimte si in ani urmatori asupra culturilor din asolament . -Sfecla de zahar introdusa in asolament avand o perioada de vegetatie lunga, da posibilitatea gospodariilor agricole sa-si repartizeze mai bine si in mod economic fortele de munca cerute de planul de cultura . -De la cultura sfeclei de zahar ca si de la prelucrarea acesteia in

fabrica, rezulta produsele secundare : frunzele cu cotletele, borhotul si melasa , nutreturi foarte pretioase pentru animale . -Sfecla de zahar se poate cultiva special si pentru animale, folosindu-se cu succes in hrana acestora . -De la prelucrara sfeclei in fabrici se mai obtine ca produs secundar spuma de var, ce poate fi folosita ca amendament calcaros pentru terenurile grele argiloase, acide si chiar ca ingrasamant. Industrie Prin cultivarea sfeclei de zahar se asigura materia prima necesara industriei zaharului.

Zaharul si melasa, ca materii prime se folosesc in diferite ramuri ale industriei alimentare ca: patiserie si bauturi alcoolice. Pentru hrana animalelor

Scopul principal pentru care se cultiva sfecla este acela al fabricarii zaharului. Sfecla fiarta poate servi la fabricarea de siropuri si marmelade, iar prin uscare si macinare se poate folosi la prepararea de prajituri sau turta dulce.

Dintre toate plantele de cultura sfecla de zahar da cel mai mare numar de calorii la unitatea de suprafata. Pentru economia tarii

Din cultura sfeclei de zahar se pot realiza importante venituri de catre stat prin exportul de zahar, de borhot uscat si de melasa.

De asemenea industria zaharului ofera multe materii prime ce se folosesc in prelucrarea sfeclei de zahar. Dat fiind motivul ca sfecla lasa terenul curat de buruieni, este o buna planta premergatoare pentru toate plantele de cultura. Pezinta inconvenientul ca necesita forta de munca ,,iar in agricultura romaneasca nu se gaseste forta de munca sau este insuficienta Asadar tehnologia de cultura la sfecla de zahar trebuie cunoscuta de catre tinerii absolventi care vor lucra in agricultura romaneasca deoarece sfecla de zahar esaloneaza o anumita forta de munca sezoniera sau permanenta.

II. IMPORTANTA CULTURII

Sfecla de zahar poate fi utilizata si in industria spirtului, unde din 100kg radacini cu 17% zahar se pot obtine 10-11 litri alcool absolut. Frunzele si cotletele care reprezinta 40-45% din recolta totala a sfeclei de zahar, se utilizeaza ca furaj verde, murat sau uscat, in alimentatia taurinelor avand o valoare furajera apropiata de cea a porumbului pentru masa verde. Importanta deosebita au si rezidurile industriale: melasa, taiteii si namolul de la filtrele presei care rezulta in urma extragerii zaharului din sfecla. Aceste reziduri sunt folosite cu succes in hrana animalelor puse la ingrasat. Melasa ce rezulta sub forma unui lichid vascos de culoare brun, reprezentand 4-5% din greutatea radacinilor sfeclei prelucrate si avand un continut de 50% zahar, 20% substante organice nezaharate, 10% saruri minerale si 20% apa, are largi utilizari in primul rtand pentru extragerea in continuare a zaharului, sau pentru fabricarea alcoolului etilic, a butanolului, a acetonei, a drojdiei alimentare, acidului citric sau in producerea industrtiala a furajelor concentrate. Taiteii proaspeti, murati sau uscati, constituie un continut de 92,5% CO3Ca si 2,15% Mg (OH) din substanta uscata este un valoros amendament pentru solurile acide folosit in agricultura. Sfecla de zahar este o cultura ce contribuie la marirea gradului de intensivitate economica a unitatilor cultivatoare.

III.1 LUCRARILE SOLULUI


Sfecla de zahar, formand majoritatea, productiei principale in sol, pentru realizarea careia necesita mari cantitati de apa si hrana, are nevoie de un sol bine maruntit si nivelat la suprafata, afanat pe strat cat mai adanc, in scopul de a favoriza tuberizarea si cresterea normala a radacinii. Pe solurile superficiale afanate cu textura mai argiloasa apare frecvent tendinta ramificari radacineii sfeclei cea ce are efect negativ atat asupra produtiei, cat si a valori ei tehnologice . In tara nostra utilitatea executariaraturi imediat dupa recoltare culturii premergatoare la adancimea de 20-30cm, in functie de starea umiditati solului. Dupa premergatoarele tarzii (porumb , floarea soarelui) aratura va fi precedata de o discuire energica facuta perpendicular pe directia randurilor, pentru a marunti cat mai bine resturile culturii de baza .Aratura in acest caz va fi executata la adancimea de 25-30cm , in agregat cu grapa stelata. Executarea araturi de baza la peste 30cm adancime este cea mai buna metoda de arat .Araturile de baza efectuate la 25-30cm adancime vara sau toamna vor fi nivelate prin grapare. Lucrarile solului de primavara trebuie sa asigure maruntirea si afanarea cat mai uniforma a stratului germinativ de sol pe adancimea de 4-5 cm. In functie de textura si tasarea solului pregatirea patului germinativ se executa astfel: -Pe solurile aluviale si cernoziomuri se va folosi combinatorul format din grapa cu colti rigizi, grapa elicoidala si tavalugul inelar usor. -Pe solurile mai argiloase si tasate, combinatorul va fi alcatuit din vibrocultor, grapa elicoidala si tavalug inelar. Prin folosirea acestor doua agregate se realizeaza o mobilizare uniforma a stratului germinativ si o maruntire foarte buna a solului (83-86% bulgari sub 2,5 cm). Aceasta permite o insamantare uniforma asigurand premisele rasariri mai timpurii si mai uniforme a sfeclei de zahar. Lucrarea cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili mobilizeaza solul la 11-12 cm adancime, fapt ce impiedica insamantarea sfeclei la o adancime uniforma, determinand prin aceasta o rasarire si o germinatie esalonata a plantelor.

III.1.1 IMPORTANTA LUCRARILOR SOLULUI ASUPRA

COMBATERII BOLILOR SI DAUNATORILOR Mijloacele de combatere a bolilor si daunatorilor sfeclei de zahar le putem imparti in cinci categorii si anume:

Mijloace agrofitotehnice din care fac parte: -Crearea de soiuri rezistente la atacul bolilor si al daunatorilor, folosindu-se practica de ameliorare. Aplicare tuturor masurilor agrotehnice rationale concretizate in agrocomplexul Dakuceaev Kostacev-Wiliams. In primul rand, folosirea asolamentului cu ierburi perene si alternarea rationala a plantelor ne dau posibilitatea sa evitam inmultirea daunatorilor si agentilor patogeni din sol. Executarea la timp si in bune conditii a lucrarilor solului inlatura atacul daunatorilor si parazitilor si da plantelor posibilitatea sa creasca si sa se dezvolte repede. Respectarea epocii optime de semanat, de asemenea, da posibilitatea semintelor sa incolteasca repede si la timp, plantele avand timp sa se dezvolte mai repede, sa se fortifice pana la momentul cand daunatorii si parazitii apar in numar mare.

Mijloace mecanice de combatere. Prinderea si strangerea daunatorilor cu ajutorul capcanelor si santurilor, a curselor si a diferitelor dispozitive.

Mijloace fizice cuprind tratamentul termic al semintelor contra agentilor patogeni care se transmit prin samanta.

Mijloace biologice de combatere se bazeaza pe folosirea animalelor si microorganismelor care distrug daunatorii. Astfel graurii, pitigoii, codobaturile, ciorile etc. distrug un numar foarte mare de daunatori ai sfeclei.

Mijloacele chimice de combatere

Constau in folosirea difertelor substante toxice pentru distrugerea daunatorilor si parazitilor vegetali. Dupa efectul pe care il au asupra daunatorilor, insecticidele se impart in: insecticide de ingestie, de contact si de respiratie. Preparatele folosite contra parazitilor vegetali poarta numele de fungicide. Acestea se prepara din substante minerale cat si organo-minerale sau organice. Atat insecticidele cat si fungicidele se folosesc sub forma de praf sau sub forma de solutii.

III.2 FERTILIZAREA
Sistemul radicular profund, foliajul bogat si perioada de vegetatie lunga, asigura sfeclei pentru zahar realizarea unei cantitati foarte mari de substanta organica, fiind in acelasi timp o planta foarte mare consumatoare de elemente nutritive din sol, in functie de conditiile pedoclimatice. La sfecla de zahar se disting trei perioade nutritive privind necesarul elementelor nutritive accesibile plantei: -La aparitia perechii a doua si a treia de frunze. -La inceputul ingrosarii radacinii (10-30 iulie). -In perioada tubelizarii si acumularii intense a zaharului (iulie-august). Repartizand pe luni de vegetatie ale sfeclei, absortia cantitatilor de NPK se prezinta astfel: -Azotul are rol important mai ales in prima jumatate a perioadei de vegetatie a sfeclei contribuind la cresterea masei si suprafetei foliare. -Fosforul favorizeaza cresterea radacinilor, participa in procesele diviziunii celulare, la imbunatatirea calitatii tehnologice si a continutului de zahar, accelerand cresterea si maturizarea sfeclei. In anul al doilea, fosforul favorizeaza formarea si maturizarea mai uniforma a semintelor. -Potasiul favorizeaza sinteza, migrarea si acumularea hidratilor de carbon, intensitatea fotosintezei, absortia apei si a substantelor minerale din sol, neutralizarea acizilor organici, numarului ramificatiilor absorbante ale radacinilor laterale. -Calciul participa la formarea membranelor celulare si la neutralizarea unor acizi organici (de exemplu acidul oxalic). Dintre microelemente retine atentia borul, care in cazul sfeclei are un rol catalizator in migrarea si acumularea zaharului si in imprimarea rezistentei la unele boli.

Aplicarea ingrasamintelor Experientele executate in tara noastra si in strainatate atesta posibilitatea sporirii insemnate a productiei de radacini si zahar a sfeclei pe toate tipurile de sol prin fertilizare. Gunoiul de grajd prin mineralizarea sa treptata contribuie atat la imbunatatirea insusirilor biofizice si chimice ale solului cat si la satisfacerea continua cu elemente nutritive a sfeclei ceea ce asigura sporirea semnificativa a productiei de zahar la hectar. Ingrasamintele chimice, asa cum demonstreaza rezultatele numeroaselor experiente executate in diferite localitati si conditii pedoclimatice din tara noastra pe o perioada lunga de ani, asigura la sfecla pentru zahar sporuri de productie cel putin egale cu cele obtinute prin fertilizarea cu gunoi de grajd. Fertilizarea in conditii de irigare. In conditii de irigare, sfecla de zahar valorifica mai mult decat eficient ingrasamintele administrate ceea ce se concretizeaza prin realizarea unor sporuri de productie superioare celor obtinute in conditiile culturii neirigate.

III 2.1 FERTILIZAREA INTEGRALA CU AZOT


SI BOLILE SFECLEI DE ZAHAR Pentru stabilirea dozelor optime de ingrasaminte azotate trebuie ce trebuie aplicate sfeclei la unitatea de suprafata, in conditii naturale, pentru a obtine productii cat mai mari si de buna calitate s-au facut numeroase experiente in camp. Pe baza rezultatelor obtinute se recomanda pentru sfecla de zahar dozele de 64-96 kg/ha azot, iar in cazul cand se administreaza si balegarul de grajd se recomanda 32-64 kg/ha azot. Productia de sfecla sporeste abia la doza de 48 kg azot la hectar, iar procentul de zahar scade cu 0,2 si 0,6% la dozele de 32 si 48 kg azot la hectar, scazminte in general mari comparativ cu sporul de productie. In ceea ce priveste efectul ingrasamintelor azotate asupra continutului de zahar, literatura de specialitate citeaza urmatoarele rezultate medii de la sapte campuri experimentale executate pe diferite tipuri de soluri: Ingrasamant (azotat): kg/ha corespunde la kg/ha SO4(NH4)2 Zaharul scade cu 40 200 (%) 0,03 80 400 (%) 0,20 120 600 (%) 0,44

Melasa sporeste cu Cantitatea de zahar ce se pierde

0,13 0,16

0,22 0,42

0,42 0,86

Procentul de zahar scade foarte putin la dozele de 40 si 80 kg de azot la hectar, cantitatea de melasa creste de la 0,13% la 0,42%, iar zaharul ce se pierde atinge 0,86%. Privitor la efectul ingrasamintelor asupra calitatii tehnologice a sfeclei, intr-o experienta executata pe un sol lutos cu diferite doze de ingrasaminte azotate, s-au obtinut urmatoarele rezultate: Insusiri studiate Zahar % Coeficient de puritate % Azot total % Neingrasat 19,20 89,80 0,14 Dozele de ingrasamant azotat kg/ha 100 200 300 400 19,35 19,45 19,35 19,30 90,30 90,00 90,20 90,00 0,13 0,14 0,14 0,15

Datele ne arata ca la doze crescande de azot, procentul de zahar creste cu 0,25 la varianta cu 200 kg de azot la hectar, apoi scade, dar ramane superior variantei neingrasate. Coeficientul de puritate creste de asemenea si se mentine aproape acelasi la toate variantele ingrasate. Continutul de azot total practic este acelasi ca la varianta neingrasata. Concluzii privitoare la folosirea si efectul ingrasamintelor azotate. -Pentru tipurile de soluri din tara noastra se recomanda pentru sfecla de zahar 30-45 kg N la ha. -Dintre ingrasamintele azotate, cele mai importante sunt: azotatul de sodiu cu 15,5-16% N; azotatul de calciu cu 14,5% N + 28% oxid de calciu; azotatul de amoniu cu 33-35% azot; nitrat de amoniu cu sulfat de amoniu cu 27% N din care 2/3 azot amoniacal si 1/3 azot nitric; ureea cu 46% azot; cianamina de calciu cu 15-18-25% N + 55-60% oxid de calciu. Folosirea acestor ingrasaminte se face dupa cum urmeaza: *Azotatul de sodiu fiind un ingrasamant solubil si azotatul pe care il contine fiind in forma asimilabila pentru planta, se foloseste jumatate cu una doua zile inainte de semanat si cealalta jumatate in doua sau trei reprize in timpul vegetatiei sau se foloseste in cantitate de 10 kg azot la semanat si restul in timpul vegetatiei. Deoarece sodiul din azotatul de sodiu are efect nefavorabil in special asupra solurilor grele, favorizand formarea scoartei, se recomanda sa se dea cel putin in doua reprize, mai ales ca sodiul influenteaza favorabil procesul de fotosinteza. *Azotatul de calciu se recomanda pe solurile grele, acide mai mult in timpul vegetatiei, in doua reprize. Pe solurile usoare unde exista pericolul de spalare se recomanda sa se dea in mai multe reprize.

*Ureea este un ingrasamant foarte bun pentru sfecla de zahar foarte bogat in azot,dar se foloseste rar, fiind prea scump. Se da inainte semanatului sau in timpul vegetatiei. *Cianamida de calciu se poate incorpora solului toamna fara nici un pericol de a se pierde azotul. Nu se va incorpora insa in acelasi timp cu balegarul caci au loc pierderi de azot. Folosirea diferitelor tipuri de ingrasaminte azotate pentru sfecla de zahar trebuie sa se faca numai dupa ce s-a studiat reactia solului respectiv.

III.3 ROTATIA SI ASOLAMENTUL Sfecla de zahar trebuie sa urmeze dupa culturi care parasesc terenul devreme, astfel incat sa fie timp pentru efectuarea lucrarilor solului si a fertilizarii organo-minerale. In aceste conditii se asigura acumularea apei in sol. Cele mai bune premergatoare sunt cerealele paioase de toamna, in special graul de toamna, deoarece acesta, eliberand terenul devreme permite o buna pregatire a terenului in vara si in toamna. Cartoful si inul constituie de asemenea bune premergatoare in zonele mai umede si reci. Cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna, leguminoasele anuale si cartoful in zona favorabila acestuia. Nu se recomanda cultivarea sfeclei de zahar dupa porumb, floarea soarelui, canepa, ovaz, plante din familia crucifere (rapita, mustar) si nici Chenopodiaceae deoarece exista pericolul raspandirii unor daunatori comuni. Nu sunt recomandate ca premergatoare pentru sfecla nici sorgul, iarba de sudan si nici plantele erbicidate cu Triazing datorita epuizarii solului in apa, cat si suprafete ocupate cu culturi succesive, sfecla de zahar nu trebuie cultivata nici dupa ea insasi din cauza infestarii terenului cu diversi daunatori, printre care foarte periculosi sunt nematozii, gargarita sfeclei, ratisoara. Sfecla poate reveni pe acelasi teren dupa patru ani, daca solul nu a fost infestat cu nematoizi, sau dupa sase ani dupa infestari puternice. Asolamentele speciale folosite rotatiei de 4-5 ani sunt: -pentru zona cerealiera din sudul tarii un asolament de 4 ani cu urmatoarele relatii: Sfecla de zahar, porumb, leguminoase anuale, cereale de toamna sau: Sfecla de zahar, porumb, floarea soarealui, cereale de toamna.

-pentru zona cu grad mai mare de umiditate un asolament de patru ani cu urmatoarele relatii: Sfecla de zahar, orzoaica cu trifoi, cartof ori un asolament de 5 ani cu urmatoarele relatii: Sfecla de zahar, orzoaica cu trifoi in cultura ascunsa, trifoi, cartofi, grau de toamna. TABELE CU ASOLAMENTE Asolament pe 3 ani Anul/sola 1 2 3 1 sfecla in porumb 2 in porumb sfecla 3 porumb sfecla in

Asolament pe 4 ani Anul/sola 1 2 3 4 1 sfecla fasole porumb sfecla 2 lucerna lucerna lucerna lucerna 3 fasole porumb sfecla fasole 4 porumb sfecla fasole porumb

Asolament pe 5 ani Anul/sola 1 2 3 4 5 1 sfecla mazare in fasole porumb 2 mazare In fasole porumb mazare 3 in fasole porumb sfecla in 4 fasole porumb sfecla in fasole 5 porumb sfecla mazare sfecla porumb

Asolament pe 6 ani Anul/sola 1 2 3 4 5 1 lucerna mazare in fasole porumb 2 mazare in fasole porumb lucerna 3 in fasole porumb lucerna mazare 4 fasole porumb lucerna mazare in 5 porumb lucerna mazare in fasole

III. 3.1 PLANTE CARE AU BOLI SI DAUNATORI COMUNI Plante care au in comun boli si daunatori comuni cu cei ai sfeclei de zahar sunt: Vita de vie mana Tomatele mana Castraveti mana Porumbul furarioza Pepeni verzi, pepeni galbeni furarioza Cartoful furarioza Tutun caderea plantutelor Ceapa mana Tomatele fainarea Vita-de-vie fainarea Marul fainarea Ardeiul fainarea Agrisul fainarea Capsunul fainarea Cereale fainarea

III.4 SAMANTA SI SEMANATUL Samanta, ,,mama elita pentru semanat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii fixate prin stasul semintei de sfecla de zahar: puritate 98%, corpuri straine 2% (din care maximum 20 de seminte din alte plante si maximum 10 seminte de buruieni la 1 kg samanta), germinatia 80% si umiditatea 13%. Semanatul se face in epoca I, urgenta a II-a si anume in momentul in care temperatura este de 4-5 grade Celsius. Semanatul se face fie cu masina combinata pentru ingropatul

ingrasamintelor minerale fie cu orice masina de cereale, modificata. Distanta intre randuri este de 30-40 cm chiar si mai mult daca vrem sa mecanizam lucrarile de intretinere ale culturii. Adancimea de semanat sa nu fie mai mare de 3 cm in solurile grele si de 4 cm in solurile usoare. Cantitatea de samanta la hectar este de 16-20 kg. Cand semanatul se face la distanta de peste 40 cm intre randuri, se seamana 16 kg la hectar, iar la distante mai mici de 40 cm se seamana 20 kg/ha. Samanta necesara insamantarii se primeste de la institutiile care produc samanta ,,mama elita, in saci plombati, care nu se deschid decat in momenmtul semanatului. Pentru ca semanatul sa se faca in conditii bune si fara gresuri, se va supraveghea in permanenta daca tuburile masinii de semanat arunca samanta normal si daca nu s-au infundat cu pamant. Cele mai bune masini de semanat sunt cele combinate, adica masinile ce ingroapa in acelasi timp cu samanta si ingrasamintele minerale, precum si cele care au fixate in urma tuburilor de semanat tavaluguri de presat pamantul numai pe randurile semanate. Daca masina de semanat nu are tavalugi, se leaga de ea o grapa lantata sau grapa de maracini.. Pentru a grabi rasaritul, se poate folosi un tavalug inelar, crestat sau stelat, dupa care urmeaza o grapa usoara de fier.

III.5 LUCRARI DE INGRIJIRE In momentul semanatului, se recomanda ca in samanta de sfecla sa se adauge samanta de canepa, orz etc care rasarind mai devreme ca samanta de sfecla, marcheaza randurile, in care se poate aplica de timpuriu ,,prasila oarba. Prasila oarba se face la adancimea de 2-3 cm manual sau cel mai bine mecanic daca distanta dintre randuri este mai mare. In dreapta si stanga randurilor se lasa neprasit un spatiu neprasit un spatiu de 4-5 cm, cu scopul de a nu deplasa plantele de la locul lor si de a impiedica patrunderea uscaciunii la radacina plantelor. In schimb se plivesc buruienile aparute pe randuri. In momentul cand sfecla a inceput sa-si formeze a doua pereche de frunze adevarate, se face buchetatul si raritul ca si la sfecla cultivata pentru fabrica de zahar. Raritul se face la distanta de 10-15 cm planta de planta, lasandu-se plantele mai bine dezvoltate si cdare au

cotiledoanele indreptate spre spatiul dintre randuri. In acest moment se executa si completarea gaurilor prin transplantare. Dupa rarit, se da imediat o prasila manuala sau mecanica si se va face verificarea raritului, astfel ca la cuib sa ramana o singura planta. In multe tari raritul semincerilor nu se recomanda, cu scopul de a obtine un numar cat mai mare de seminceri la unitatea de suprafata si pentru a planta in anul urmator o suprafata cat mai mare. Prin acest sistem de cultura se pot planta pana la 15 ha cu seminceri de pe un hectar semanat cu ,,mama elita. La fiecare prasil adancime de afanare a terenului se mareste treptat astfel ca ultima prasila sa ajunga la circa 7-8 cm. In regiunile cu ploi abundente, adancimea prasilei se poate face pana la 1012 cm. Prasilele se executa mai adanc intre randuri si mai superficial in apropierea randurilor, pentru a nu taia radacina semincerilor. Catre timpul de acoperire a intervalelor dintre randuri se poate prasi mai adanc.

III.5.1 BOLI SI DAUNATORI PREZENTI IN CULTURA SFECLEI DE ZAHAR

Bolile radacinii. ,Putregaiul coltilor si plantutelor de sfecla aceasta boala se manifesta pe coltii sfeclei inainte de rasarit cat si pe radacina acesteia pana cand apar primele trei-patru frunze. Plantele bolnave sunt atacate de microorganisme si anume: Phoma betal si Frnkel, Pythium de Baryanum, Aphanomyces bevis de By, Maniliopsis Aderholdi Ruhl, Bacillus Vulgaris, Migula etc. Aceste microorganisme traiesc in pamant. Ele nu pot provoca boala fara o slabire prealabila a plantelor, datorita factorilor amintiti mai sus. Ciuperca Phom betal ataca si partile aeriene ale plantelor din care cauza boala poate fi transmisa prin samanta. *Putregaiul uscat al varfului radacinii (gonoza bacilara sau bacterioza sfeclei ) *Putregaiul inimii sfeclei in caz de seceta, sfecla incepe sa fie atacata de microorganisme, in special de Micosphorela tabifica, Prill etc. *Putrezirea violeta a radacinii sfeclei de zahar (Rizoctonioza). *Raia radacinii sfeclei.

*Cancerul radacinii sfeclei. *Tuberculoza radacinii sfeclei. *Putregaiul de siloz al sfeclei.

Bolile frunzelor de sfecla. *Mozaicul frunzelor. *Putreziciunea (inegrirea) frunzelor sfeclei. *Cercosporioza (patarea frunzelor). *Mana frunzei de sfecla. *Rugina sfeclei.

Daunatorii radacinii. *Carabusul de mai *Viermele sarma (Agriotos lineatus). *Nemotozii, viermele sarma sau Filoxera sfeclei (Heterodera Schachtii). *Coropisnita *Miriapodul (Sullus gutullatus).

Daunatorii animali ai frunzeloor si coletului sfeclei. *Buha semanaturilor (Agratis Euxoa). *Molia sfeclei *Soarecii de camp *Puricii de pamant sau de frunze *Gandacul testos *Gandacul negru al sfeclei *Musca sfeclei *Plosnita frunzei sfeclei (Piesma gradrata). *Gargarita porumbului sau ratisoara *Gargarita sfeclei *Paduchii de frunze.

METODE DE COMBATERE A BOLILOR SI DAUNATORILOR Prevenirea atacului daunatorilor se poate face in culturile vegetale sau in depozite. In

culturile vegetale, prevenirea atacului daunatorilor se face prin masuri de igiena culturala si masuri de carantina. Prin carantina se intelege totalitatea masurilor care se iau pentru preintampinarea patrunderii unor daunatori periculosi pe teritoriul tarii. Combaterea daunatorilor se face prin urmatoarele metode:

Agrotehnica Mecanica Chimica Biologica Integrata (lupta integrata). *Combaterea prin metoda agrotehnica se face prin: folosirea asolamentului, lucrarile solului, semanat plantat. *Combaterea prin metoda mecanica *Combaterea prin metoda chimica. Substante de combatere: Nematocide in combaterea viermilor de pamant Insecticide combaterea insectelor Acaricide combaterea acarienilor Corvicide combaterea ciorilor Rodenticide combaterea soarecilor, sobolanilor Pentru a ajunge la daunatori, aplicarea lor se face in mai multe moduri:

Tratarea semintelor inainte de semanat. Tratarea solului in care se va face cultura Tratarea culturii prin stropire sau prafuire se face cu masini de stropit sau prafuit terestre sau montate pe avion sau elicopter. Asezarea de momeli toxice la galeriile rozatoarelor

III.5.2 SUBSTANTE FITOFARMACEUTICE FOLOSITE LA COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR I..FUNGICIDE

FUNGURAN OH 50WP combate mana sfeclei 4,0 kg/ha THIOVIT combate fainarea sfeclei de zahar 5,0 kg/ha BRESTANID 50 combate cercosporioza sfeclei 0,5 l p.c./ha in 400l apa (se aplica s straturi la un interval de 21 de zile). DITHANE 75W6 combate putregaiul uscat al sfeclei 8,0 kg/tona de samanta, combate fuzerioze 8kg/t de samanta. DITHANE M-45 combate putregaiul uscat al sfeclei 8,0 kg/t de samanta, combate fuzerioze 8,0kg/t de samanta. TIRADIN 70 PVS (tiram 70%) Phspora bjolrlingii combate putregaiul uscat al sfeclei de zahar 8,0kg/t de samanta. Pytium spp caderea plantelor 8,0kg/t de samanta combate fuzerioza 8,0kg/t de samanta. VONDOZER (mancozeb 80%) combate putregaiul uscat al sfeclei 8,0kg/t de samanta, combate furarioza 8,0kg/t de samanta. VONDOZER 75 DG (mancozeb 75%) - combate putregaiul uscat al sfeclei 8,0kg/t de samanta, combate furarioza 8,0kg/t de samanta. BAVISTIN DF (cobabedazin 50%) impiedica cercosporioza 0,3kg/ha BAVISTIN 50WP (corbedazin 50%) combate cercosporioza sfeclei de zahar 0,5kg/ha BAVISTIN FL (corberazim 500 g/l) combate cercosporioza sfeclei 0,3 l/ha BENLATE 50 WP (benomil 50%) combate cercosporioza sfeclei 0,3 kg/ha DEROSAL 50 SC (corbedazin 50%) - combate cercosporioza sfeclei 0,3 l/ha DEROSAL 50 WP (corbedazin 50%) - combate cercosporioza sfeclei 0,3 kg/ha KOLFUGO 25 SC (corbedazin 25%) - combate cercosporioza sfeclei 0,6-0,9 l/ha PREVICUR 607 SL (607g/l propanocorb din clorhidrat de propanocorb) 20l+6,0kg TIRADIN/t de samanta. TOPSIN 70PU (tiofanat metil 70%) - combate cercosporioza sfeclei 0,3kg/ha TOPSIN M70WP (tiofanat metil 70%) - combate cercosporioza sfeclei 0,3kg/ha TOPSIN M ULV (tiofanat metil 40%) - combate cercosporioza sfeclei 0,51lg/ha BRAVO 500 SC - combate cercosporioza sfeclei 1-2l/ha MYCOGUARD 500 SC - combate cercosporioza sfeclei 4l/ha ARON XL350 ES combate mana la sfecla de zahar 4l/t de samanta BAYCOR 300EC combate fainarea sfeclei 2l/ha

IMPACT 125 SE combate cercosporioza sfeclei 0,5l/ha, combate fainarea sfeclei 0,5l/ha (2 trat) PUNCH 40EC - combate cercosporioza sfeclei 0,2l/ha SCORE 250 EC - combate cercosporioza sfeclei 0,3l/ha, combate fainarea sfeclei 2 trat in 300l apa/ha TILT 250CERV - combate fainarea sfeclei 0,3l/ha SUMI 8125 WP - combate cercosporioza sfeclei 0,5kg/ha TILT 250EC - combate fainarea sfeclei 0,3l/ha TACHIGAREN 70WP impiedica caderea plantutelor 6kg/t de samanta ALERT combate cercosporioza sfeclei 0,5l/ha, combate fainarea sfeclei 0,5l/ha ALTO COMBI 420 - combate cercosporioza sfeclei 0,5l/ha BRESTAN 60WP - combate cercosporioza sfeclei 0,5kg/ha RIAS 300EC - combate cercosporioza sfeclei 0,3l/ha, combate fainarea sfeclei de zahar - 0,3l/ha PENNSUC S - combate cercosporioza sfeclei 7l/ha (in 300 l de apa), combate fainarea sfeclei de zahar 7l/ha in 300l de apa TANGO - combate cercosporioza sfeclei 0,75l/ha TANGO SUPER - combate cercosporioza sfeclei 1 l/ha trat, combate fainarea sfeclei de zahar 1l/ha trat. TIRAMET 60 PTS combate rioctonioza sfeclei de zahar 5 kg/t de samanta, combate fuzorioza 5kg/t de samanta KASUMIN 2WP - combate cercosporioza sfeclei 2kg/ha KASUMIN 2L - combate cercosporioza sfeclei 2kg/ha VALIDACIN 3S combate putregaiul uscat al sfeclei 3 l/t de samanta, combate caderea plantutelor 3 l/t de samanta, combate rictonioza 3 l/t de samanta. II..INSECTICIDE

CARBETOX 37CE pentru combaterea afidelor 0,8 l/ha DURSBAN 480EC combate gargarita sfeclei 1,5 l/ha, combate gargarita frunzelor de porumb 1,5 l/ha, combate buha verzei 1.5 l/ha, combate buha goma 1,5 l/ha. LEBAVCID 50EC combate gargarita sfeclei 1 l/ha, combate ratisoara plantelor 1 l/ha, combate gandacul pamantiu 1 l/ha. PILOT 480 EC combate gargarita 1,5 l/ha ULTRACID 20 EC - 1,5 l/ha, combate buha verzei 1.5 l/ha, combate buha goma 1,5 l/ha., combate paduchele negru al sfeclei 1,5 l/ha.

AZODRIN 400 WSC combate daunatorii la rasarire 1,2 l/ha, combate gargarita sfeclei 1,2 l/ha, combate buha verzei 0,5 l/ha COUNTER SG combate gargarita sfeclei 20 kg/ha SINORATOX 10G combate gargarita sfeclei 2,0 kg/ha (pentru densitati sub 4-5 ex/mp) SINORATOX 35 CE combate buha verzei 2-2,5 l/ha., combate afidele 0,8l/ha SINORATOX SG combate gargarita sfeclei 30 kg/ha, combate gargarit frunzelor de porumb 30 kg/ha CARBOTAN 35 ST folosit pentru combaterea gargaritei 28 l/t, combate puricele sfeclei 28 l/t, combate viermii sarma la sfecla 28 l/t CARBOFURAN 350 combate gargarita sfeclei 25 l/t de samanta, combate puricele de pamant al sfeclei 28 l/t de samanta, combate viermii sarma ai sfeclei 28 l/t de samanta. DIAFURAN 95 ST combate gargarita sfeclei 10g s.a. kg de samanta FURADAN 35 ST combate gargarita sfeclei 28 l/t de samanta FURADAN 10 G combate gargarita sfeclei 10-15 kg/ha PROMET 400 CS combate gargarita sfeclei 40 l/t de samanta, combate viermii sarma ai sfeclei de zahar 25ml/kg de samanta. CHINMIX 5EC combate afidul negru al sfeclei 0,3 l/ha DECIS 2,5 CE combate gargarita sfeclei 0,5 l/ha DECIS 2,5 EC combate gargarita sfeclei 0,7 l/ha DECIS 25 FLOW combate gargarita sfeclei 0,5 l/ha FASTAC 10 CE RV combate puricele sfeclei 2 tratamente 0,1 l/h SUMICIDIN 20 EC combate gargarita sfeclei 0,25 l/ha TALSTAR 10 EC combate buha gema la sfecla 0,1 l/ha COSMOS 500 FS combate gargarita sfeclei 7,5 l/t de samanta.
Share

You might also like