You are on page 1of 12

Tema 5. Impozitul pe venit. Impunerea veniturilor persoanelor fizice 1. Noţiuni generale privind impunerea veniturilor persoanelor fizice 2.

Determinarea facilităţilor impozabile acordate de patron 3.Acordarea scutirilor fiscale persoanelor fizice 4.Modul de calcul al impozitului pe venit din plăţile salariale 5.Reţinerea impozitului pe venit din alte surse de venit 6.Determinarea venitului impozabil din creşterea de capital 7.Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la venit de către persoanele fizice
1

Noţiuni generale privind impunerea veniturilor persoanelor fizice
Impozitul pe venit este o parte componentă a sistemului impozitelor şi taxelor generale de stat, totodată constituind o sursă de reglementare a veniturilor sistemului bugetar. Prevederile privind impozitul pe venit în Republica Moldova sunt reglementate de Codul Fiscal: Titlul I “Dispoziţii generale” şi Titlul II „Impozitul pe venit”. Aceste titluri au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, dar până în prezent au fost modificate şi perfecţionate de mai multe ori. Subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi fizice care obţin pe parcursul anului fiscal venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi persoanele juridice care obţin venit din orice surse aflate în afara RM şi persoanele fizice care obţin venit investiţional şi financiar din surse aflate în afara Republicii Moldova. Obiect al impunerii este venitul brut (inclusiv facilităţile acordate de patron ) obţinut de către persoanele juridice sau fizice din toate sursele aflate în Republica Moldova, precum şi venitul obţinut de persoanele juridice din orice surse aflate în afara RM şi venitul investiţional şi financiar obţinut de persoanele fizice din surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul aceste persoane. Cotele de impozitare (pentru anul 2008) sunt stabilite: a) Pentru persoanele fizice, cu excepţia gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi întreprinderile individuale: - în mărime de 7 % din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25 200 lei; - în mărime de 18 % din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 25 200 lei; b) Pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi întreprinderile individuale – în mărome de 0% din venitul anual impozabil; c) Pentru persoanele juridice – în mărime de 0% din venitul anual impozabil; d) Pentru notarii privaţi - în mărime de 18% din venitul lunar impozabil. Drept surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut, constituie: 1) Venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte activităţi similare; 2) Venitul de la activitatea societăţilor obţunut de către membrii societăţilor obţunut de către membrii societăţilor şi venitul obţinut de către acţoinarii fondurilor de investiţii; 3) Plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare; 4) Venitul din chirie (arendă); 5) Creşterea de capital;

6) Creşterea de capital peste pierderile de capital, neluată în consideraţie în alte tipuri de venit; 7) Venitul obţinut sub formă de dobândă; 8) Royalty (redevenţe); 9) Anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care RM este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare şi coasugurare, cu excepţia celor primite sub forma prestaţiilor de asigurări sociale şi a prestaţiilor (indemnizaţiilor) , inclusiv primite în baza acordurilor (convenţiilor ) interstatale; sumele şi despăgubirile de asigurare şi coasugurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii. 10) Venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor când formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului; 11) Dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sunt specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc aceste plăţi; 12) Sumele obţinute în urma acordului de neangajare în activitatea de concurenţă; 13) Dividendele obţinute de la un agent economic (cu excepţia dividendelor obţinute de către persoanele fizice rezidente, care nu practică activitate de întreprinzător, de la agenţi economici rezidenţi); 14) veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de despăgubire pentru venitul ratat, precum şi ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii arvunei; 15) Alte venituri care nu au fost specificate mai sus. Drept surse de venit neimpozabile sunt considerate: În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit: a) anuităţile sub forma prestaţiilor de asigurări sociale şi a prestaţiilor (indemnizaţiilor), inclusiv din bugetul de stat, specificate în legislaţia în vigoare, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii conform art.22; b) despăgubirile primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă sau în urma unei boli profesionale, de salariaţi ori de moştenitorii lor legali; c) plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de boală, de traumatisme, sau în alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare de sănătate; d) compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu: pentru aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Parlament şi aparatul acestuia, aparatul Guvernului, în limitele şi în modul stabilite de Preşedintele Republicii Moldova, Parlament şi, respectiv, de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor agenţilor economici legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în cazul depăşirii limitelor de cazare stabilite de Guvern; d1) restituirea cheltuielilor şi plăţilor compensatorii ce ţin de executarea obligaţiilor de serviciu ale militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din organele apărării naţionale şi de ocrotire a normelor de drept, securităţii statului şi ordinii publice din contul bugetului de stat, şi anume: - restituirea cheltuielilor la transportul militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice şi membrilor familiilor lor, al bunurilor personale ale acestora în legătură cu încadrarea în serviciu, îndeplinirea serviciului şi trecerea în rezervă (retragerea), inclusiv a cheltuielilor de transport legate de deplasare la tratament balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu, precum şi a cheltuielilor la transportul recruţilor şi rezerviştilor chemaţi la concentrare sau mobilizare; - indemnizaţia de transfer; - indemnizaţia unică de instalare; - indemnizaţia unică plătită absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt militar;

- compensaţia bănească pentru închirierea spaţiului locativ; - compensaţia bănească pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ; d2) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul cauzat sau/şi venitul ratat ca urmare a efectuării cercetărilor arheologice pe terenurile aflate în proprietatea sau în posesia acestor persoane; d3) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale sau tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii; d4) sumele primite de proprietari sau deţinători pentru bunurile rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei; e) bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate la învăţămînt postuniversitar sau la învăţămînt postuniversitar specializat la instituţiile de învăţămînt de stat şi particulare, în conformitate cu legislaţia cu privire la învăţămînt, stabilite de aceste instituţii de învăţămînt, precum şi bursele acordate de către organizaţiile filantropice, cu excepţia retribuţiei pentru activitatea didactică sau de cercetare, indemnizaţiile unice acordate tinerilor specialişti angajaţi la lucru, conform repartizării, în localităţile rurale; f) pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii; g) indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei; h) compensaţiile nominative plătite păturilor insuficient asigurate, social vulnerabile ale populaţiei, precum şi prestaţiile de asigurări sociale, care nu sînt achitate sub formă de anuităţi; i) patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire; j) veniturile de la primirea gratuită a proprietăţii, inclusiv a mijloacelor băneşti, conform deciziei Guvernului sau a autorităţilor competente ale administraţiei publice locale; k) dividendele obţinute de către persoanele fizice rezidente, care nu practică activitate de întreprinzător, de la agenţii economici rezidenţi; l) ajutoarele primite de la organizaţii filantropice - fundaţii şi asociaţii obşteşti - în conformitate cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei; m) contribuţiile la capitalul unui agent economic, prevăzute la art.55; n) veniturile misiunilor diplomatice şi altor misiuni asimilate lor, organizaţiilor statelor străine, organizaţiilor internaţionale şi personalului acestora, prevăzute la art. 54; o) sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile medicale de stat; p) cîştigurile de la jocurile de noroc; p/1) cîştigurile de la acţiunile de publicitate, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 10% din indicatorul specificat la art.33 alin.(1); q) mijloacele băneşti plătite, sub formă de ajutor material unic sau de reparare a prejudiciului, unor categorii de funcţionari publici sau familiilor acestora, în conformitate cu legislaţia; r) ajutorul material obţinut de persoanele fizice din fondurile de rezervă ale Guvernului, ale autorităţilor administraţiei publice locale, din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei, precum şi din mijloacele sindicatelor, în conformitate cu regulamentele care prevăd acordarea unui astfel de ajutor; s) ajutorul financiar obţinut de către sportivi şi antrenori de la Comitetul Internaţional Olimpic, premiile obţinute de către sportivi, antrenori şi tehnicieni la competiţiile sportive internaţionale, bursele sportive şi indemnizaţiile acordate loturilor naţionale în vederea pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale; t) ajutorul financiar obţinut de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil şi de la alte organizaţii sportive internaţionale;

u) premiul naţional al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, ştiinţei şi tehnicii, precum şi premiile elevilor şi profesorilor animatori acordate, în mărimi stabilite în actele normative în vigoare, pentru performanţele obţinute în cadrul olimpiadelor şi concursurilor raionale, orăşeneşti, municipale, zonale, republicane, regionale şi internaţionale; v) veniturile obţinute de Administraţia zonei economice libere; w) recompensa acordată membrilor gospodăriilor (familiilor) pentru participarea la sondajele selective efectuate de organele de statistică; x) veniturile persoanelor fizice obţinute din activitatea în baza patentei de întreprinzător; y) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea materiei prime secundare, precum şi de la livrarea producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată; z) veniturile obţinute în urma utilizării facilităţilor fiscale la impozitul pe venit; z/1) sumele în mărime de 15 la sută din veniturile, pînă la impozitare, ale organizaţiilor şi întreprinderilor cooperatiste din cadrul cooperaţiei de consum repartizate fondului de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a acestor organizaţii şi întreprinderi; z/2) mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi utilizate în conformitate cu destinaţia fondurilor; z/3) compensaţiile pagubelor morale; z4) venitul obţinut ca urmare a anulării majorărilor de întîrziere şi a sancţiunilor fiscale; z5) solda bănească a militarilor în termen, a elevilor şi cursanţilor (studenţilor) instituţiilor de învăţămînt militar; z6) veniturile obţinute ca urmare a compensării daunei materiale cauzate, în partea în care compensaţia acordată nu depăşeşte dauna materială cauzată; z7) plata depozitelor garantate din Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, conform Legii nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar. Începând cu 1 ianuarie 2004 în Republica Moldova s-a implementat sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală. În conformitate cu Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002, plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, stabilite în calitate de contribuţie procentuală la salariu şi la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii sunt: 1. unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare; 2. angajaţii unităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare. Conform art.5 din Legea cu privire la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2007, mărimea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală este stabilită în proporţie de 2,5% pentru fiecare categorie de contribuabili. Astfel, administraţia unităţilor este obligată să calculeze şi să reţină primele nominalizate în proporţie de 2,5% din fondul de retribuire a muncii şi 2,5% din salariu şi alte forme de retribuire a muncii ale angajaţilor. Pentru anul 2008 mărimea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală va constitui 3% din fondul de retribuire a muncii şi 3% din salariu şi alte forme de retribuire a muncii ale angajaţilor. Trebuie de menţionat că primele de asigurare sunt considerate ca deduceri, deci venitul obţinut de către angajat se micşorează, până la impozitarea la sursa de plată, cu suma primelor calculate. Începând cu 1.01.2005 sunt considerate ca deduceri pentru angajat şi contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii, care sunt stabilite pentru anul 2007 în mărime de 4% din salariu şi din alte forme de retribuire a muncii a angajaţilor (pentru anul 2008 - 5%).

Acordarea scutirilor fiscale pentru persoanele fizice Scutire reprezintă suma care la calcularea venitului impozabil se scade din venitul brut al contribuabilului (persoană fizică). Conform articolelor 33-35 ale Codului Fiscal persoanele fizice au dreptul la următoarele scutiri:  Scutire personală – de această scutire poate benefecia fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă). Suma scutirii personale constituie 6300 lei pe an.  Scutire personală majoră, care constituie 10 000 lei pe an şi se acordă persoanei care: • S-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl; • Este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl; • Este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afganistan; • Este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afganistan; • Este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II sau pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.  Scutire pentru soţ (soţie) sau i se mai spune matrimonială, în mărime de 6300 lei pe an. Aceasta este o scutire suplimentară la care are dreptul lucrătorul aflat în relaţii de căsătorie, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.  Scutire pentru persoane întreţinute, care constituie 1560 lei pe an pentru fiecare persoană întreţinută. În scopul acordării scutirii menţionate, persoană întreţinută se consideră persoana care corespunde tuturor cerinţelor ce urmează: • Este un ascendent sau descendent al lucrătorului sau al soţiei (soţului) lui (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii); • Locuieşte împreună cu lucrătorul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu frecvenţă a unei instituţii de învăţământ mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal; • Este întreţinută de lucrător; • Are un venit ce nu depăşeşte 6300 lei pe an.  Scutire pentru persoana întreţinută invalid din copilărie, care constituie 6300 lei pe an. În scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii, care urmează a fi acordată lucrătorului, ultimul nu mai târziu de data, stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să prezinte patronului o Cerere privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu, anexând la ea documentele ce certifică acest drept. Dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul lucrătorul sau intervin careva modificări în datele generale privind angajatul (modificarea numelui, codului fiscal, domiciliului permanent, etc), acesta este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile de la data când a avut loc schimbarea, o nouă Cerere. Noua Cerere depusă de lucrător trebuie să conţină informaţia referitoare numai la scutirile, la care i s-a păstrat dreptul. Pentru aprecierea sumei scutirii fiecărui lucrător, care a depus cererea privind acordarea scutirilor, i se atribuie categoria corespunzătoare scutirilor solicitate. În acest scop se utilizează tabelul .

Modul de determinare a categoriei scutirilor acordate pentru anul 2008

Tipul scutirii Scutirea personală Scutirea personală majoră Scutirea pentru soţ (soţie) Scutirea pentru persoanele întreţinute, cu excepţia invalizilor din copilărie Scutirea pentru persoanele întreţinute invalizi din copilărie

Codul scutirii P M S N* H**

Suma scutirii anuală lunară 6300 525 10 000 833 6300 525 N x 1560 6300 N x 130 525

Modul de calcul al impozitului pe venit din plăţile salariale inclusiv si determinarea impozitului pe venit din facilitatile acordate de patron
În categoria veniturilor obţinute de către angajat se includ: 1) Salariile; 2) Sporurile la salariu; 3) Prime (inclusiv cu ocazia jubileelor, sărbătorilor, etc.); 4) Recompense ; 5) Indemnizaţii; 6) Ajutoare materiale; 7) Onorarii; 8) Comisioane; 9) Anuităţi, care reprezintă plăţi regulate ale sumelor de asigurare, ale pensiilor sau indemnizaţiilor. 10) Dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sunt specificate ca neimpozabile; 11) Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă primite din bugetul asigurărilor sociale de stat; 12) Facilităţile acordate de către patron; 13) Alte achitări în folosul angajatului, cu excepţia celor specificate ca neimpozabile. Reforma fiscală din Republica Moldova a modificat esenţial modul de impozitare al persoanelor fizice. Astfel, în categoria de venituri impozabile au nimerit practic toate veniturile obţinute de salariat la locul de muncă. În acest context este necesar de menţionat ce reprezintă o facilitate acordată de patron. Patron – se consideră orice persoană juridică, întreprindere individuală, gospodărie ţărănească (de fermier), precum şi persoana fizică care foloseşte forţa de muncă salariată. Drept facilitate acordată de patron se consideră valoarea bunurilor materiale şi ne materiale acordate de către patron salariaţilor săi, precum şi efectuarea în favoarea acestora a altor plăţi, ce nu ţin de îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu a angajatului. În componenţa facilităţilor acordate angajatului de către patron se includ: 1. Plăţile acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat. Ca plăţi acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale sunt considerate plăţile pentru achitarea din contul patronului a plăţii pentru învăţătură, tratamentul salariatului sau a unei rude a lui, întreţinerea copiilor salariatului într-o instituţie preşcolară ( sau şcolară), compensarea cheltuielilor pentru procurarea sau întreţinerea de către lucrător a locuinţei, automobilului, altor bunuri.

2. 3. 4.

5. 

6.

Exemplu : În anul 2007 întreprinderea a transferat Academiei de Studii Economice pentru studiile angajatului său în baza contractului 3900 lei: în luna august - 2000 lei şi în luna decembrie - 1900 lei. Astfel, aceste plăţi se includ de către patron în componenţa venitului brut al angajatului respectiv în lunile august şi decembrie a anului 2007. Suma anulată a datoriei salariatului faţă de patron. La aceste venituri se atribuie anularea sumelor ne rambursate de ale creditelor sau împrumuturilor rambursabile, a procentelor pentru credite şi împrumuturi, altor datorii ale lucrătorului sub formă materială sau bănească; Suma plătită suplimentar de patron la orice plată a salariatului pentru locuinţa acordată de către patron; Suma dobânzii, obţinută ca rezultat al depăşirii ratei de bază (majorată sau diminuată cu o marjă) stabilită de BNM în luna noiembrie a anului ce precede anului fiscal de gestiune la creditele pe termen scurt, mediu şi lung, faţă de rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către patron salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare. Cheltuielile patronului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri personale. Aici pot apărea două cazuri: În cazul în care bunurile sunt proprietatea patronului, în calcul se iau cheltuielile acestuia, determinate în procente din baza valorică, pentru fiecare bun dat în folosinţă, în funcţie de categoria de proprietate: I categorie – 0,0082%, II – 0,0137%, III – 0,0274%, IV –0,0548% şi categoria V – 0,0822%, pentru fiecare zi de folosinţă. Exemplu : În baza cererii lucrătorului patronul a pus la dispoziţia lui pe o perioadă de 10 zile, autoturismul propriu, valoarea căruia la începutul anului fiscal este de 25 000 lei. Autoturismul este raportat la categoria IV de proprietate. Suma facilităţii, care se include în venitul salariatului, constituie 137 lei [ ( 25 000* 10 zile * 0,0548%) / 100% ]; În cazul în care bunurile nu sunt proprietatea patronului, facilitatea se va calcula reieşind din cheltuielile acestuia pentru obţinerea dreptului de folosinţă asupra bunurilor, pentru fiecare zi de folosinţă. Vărsămintele în fondurile de pensii, cu excepţia celor efectuate în fondurile de pensii calificate.

Aprecierea venitului impozabil şi calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa de plată se efectuează prin metoda calculului cumulativ de la începutul anului fiscal sau, în cazurile când lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent – de la data angajării. Aprecierea scutirilor acordate lucrătorului, de asemenea se efectuează prin metoda calculului cumulativ din luna următoare după luna în care a fost depusă cererea privind acordarea scutirilor. Numărul de luni în anul fiscal, pe parcursul cărora lucrătorul se consideră angajat, în scopul impozitării, se determină: - în cazurile când lucrătorul este angajat din anul fiscal precedent - începând cu luna ianuarie; - în cazurile când lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal - începând cu luna următoare după luna în care el s-a angajat. Luna pe parcursul căreia lucrătorul se eliberează, se ia în considerare la determinarea numărului de luni în anul fiscal pe parcursul cărora lucrătorul este angajat. Scutirile la impozitul pe venit, reţinut din salariu (inclusiv prime şi facilităţi), se acordă la locul de muncă de bază lucrătorilor rezidenţi ai Republicii Moldova. Locul de muncă de bază se consideră întreprinderea (inclusiv întreprinderea individuală şi gospodăria ţărănească (de fermier)), instituţia, organizaţia la care, conform legislaţiei în vigoare, se ţine evidenţa carnetului de muncă al lucrătorului. În scopul determinării venitului impozabil, a sumei scutirilor şi numărului de luni de la începutul perioadei de când lucrătorul se consideră angajat, precum şi calculării impozitului pe venit ce

urmează a fi reţinut la sursă din plăţile salariale (inclusiv prime, facilităţi etc.) patronul deschide pentru fiecare lucrător angajat al său Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului pe anul gestionar, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi (în continuare – Fişa personală). Fişa personală se completează de către patron anual de la începutul fiecărui an fiscal sau, în caz dacă lucrătorul s-a angajat la serviciu pe parcursul anului fiscal, - de la data angajării.

Reţinerea impozitului pe venit din alte surse de venit, inclusiv si din creşterea de capital
După cum s-a menţionat mai sus, în afară de veniturile obţinute la locul de muncă de bază persoana fizică are dreptul să obţină venituri şi din alte surse ( dobânzi, creşteri de capital, royalty, venit din chirie, acordarea diverselor servicii, ş.a.). Aceste surse de venit au devenit impozabile după întrarea în vigoare la 1 ianuarie 1998 a Titlului II a Codului Fiscal “ Impozitul pe venit”. În continuare vom evidenţia unele particularităţi de impozitare a veniturilor, altele decât salariul, referindu-ne la acele venituri care au o pondere mai semnificativă în totalul veniturilor persoanelor fizice. a) Impozitarea veniturilor din creştere de capital. Persoanele fizice pot obţine acest tip de venit în cazurile când efectuează operaţiuni cu activele de capital. Ca active de capital se consideră: a) Acţiunile şi alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; b) Titlurile de creanţă; c) Proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, care este vândută la un preţ ce depăşeşte baza ei valorică ajustată; d) Terenurile; e) Opţionul la procurarea sau vânzarea activelor de capital. Operaţiunile legate de activele de capital se referă la vânzarea, schimbul sau alte forme de înstrăinare a activelor de capital. Creştere de capital se consideră excedentul sumei încasate în rezultatul vânzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital în raport cu baza valorică a acestor active. Pierdere de capital suportată în urma vânzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital se consideră excedentul bazei valorice a acestor active în raport cu venitul obţinut. Baza valorică a activului de capital este suma achitată de cetăţean pentru procurarea lui (este identică cu suma încasată de proprietarul precedent al activului de capital ca urmare a vânzării, schimbului sau altui mod de înstrăinare a lui) sau suma cheltuielilor suportate de cetăţean pentru crearea acestui activ de capital. În toate cazurile baza valorică a activelor de capital se reduce cu mărimea uzurii, epuizării sau altor modificări fizice ale activelor de capital, care reduc preţul lor de piaţă şi se majorează cu mărimea recondiţionărilor sau altor modificări fizice, care majorează preţul lor de piaţă. Baza valorică redusă sau majorată în acest mod se numeşte baza valorică ajustată. Suma creşterii de capital în scopul impozitării este egală cu 50% din suma excedentului creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal de gestiune. Acest tip de venit în Republica Moldova se întâlneşte mai des la vânzarea imobilului şi a terenurilor. Posibilitatea privatizării imobilului şi a terenurilor a creat premise pentru dezvoltarea pieţei

imobilului. Astfel, o bună parte a populaţiei efectuează tranzacţii de vânzare – cumpărare a imobilului, obţinând venit sub formă de creşteri de capital. Pentru persoanele fizice sunt prevăzute facilităţi la vânzarea locuinţei de bază, deoarece în cazul privatizării locuinţei preţul ei este stabilit de către Biroul de inventariere tehnică. Deseori preţul imobilului se subevaluează şi în acest caz persoana fizică la vânzarea locuinţei ar obţine o creştere de capital destul de mare, deoarece preţul de piaţă al imobilului cu mult depăşeşte preţul stabilit de BIT. Conform articolului 41, Titlui II al Codului Fiscal, mărimea creşterii de capital, supusă impunerii, pentru orice locuinţă se micşorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul cărora contribuabilul a fost posesorul acestei proprietăţi şi a folosit-o ca locuinţă de bază. Dar, totodată, nu se permite deducerea pierderilor de pe urma vânzării sau schimbului proprietăţii care a servit drept locuinţă de bază. Exemplu : Cetăţeanul A în anul 2006 a efectuat o tranzacţie cu cetăţeanul B, în rezultatul căreia i-a oferit un apartament cu 2 odăi (baza valorică ajustată este de 65 000 lei, iar preţul de piaţă este de 95 000 lei) în schimbul unui apartament cu 1 odaie (baza valorică ajustată este de 40 000 lei, iar preţul de piaţă – 67 000 lei) şi o sumă de 30 000 lei. În acest caz creşterea de capital se determină în felul următor: Pentru cetăţeanul A : suma încasată = 97 000 lei (67 000 + 30 000) Baza valorică ajustată a activului transmis = 65 000 Creşterea de capital = 32 000 lei (97 000 – 65 000) Reieşind din faptul că activul transmis constituie pentru cetăţeanul A locuinţă de bază din anul 2003, atunci utilizând facilitatea avem creşterea de capital 2 000 lei ( 32 000 – 10 000pentru anul 2003 – 10 000 pentru anul 2004 – 10 000 pentru anul 2005). Pentru cetăţeanul B: suma încasată =95 000 lei Baza valorică ajustată a activului transmis = 40 000 Creşterea de capital = 25 000 lei(95 000 – 40 000 – 30 000) Deci, în rezultatul tranzacţiei persoana A a obţinut o creştere de capital în mărime de 2 000 lei, dintre care numai 1 000 lei (50%) constituie venit impozabil. Persoana B a obţinut o creştere de capital în mărime de 25 000 lei, dintre care numai 12 500 lei (50%) constituie venit impozabil. Venitul impozabil obţinut din operaţiunile cu activele de capital se include în venitul total la finele anului de gestiune pentru a se calcula obligaţia fiscală a contribuabilului în Declaraţia persoanei fizice privind impozitul pe venit. b) Impozitarea veniturilor din royalty şi dobânzi Dobândă, venit sub formă de dobândă – reprezintă orice venit obţinut conform creanţelor de orice fel (indiferent de modul întocmirii), inclusiv veniturile de la depunerile băneşti, veniturile obţinute în baza unui contract de leasing financiar. Royalty (redevenţă) – este un venit ce reprezintă o recompensă regulată (plată), obţinută de la darea în folosinţă a activelor nemateriale sau din dreptul de folosinţă a acestora, precum şi din dreptul de folosinţă a resurselor naturale. Ca exemplu de venituri sub formă de royalty pot servi onorariile sau alte venituri plătite autorilor de cărţi, articole pentru dreptul de a le publica sau pentru cedarea dreptului de autor ş.a. În conformitate cu articolul 89 al Codului Fiscal fiecare plătitor de dobânzi şi royalty este obligat să reţină şi să achite la buget ca parte a impozitului o sumă egală cu:  15 la sută - din sumele dobânzilor şi royalty, achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, cu excepţia întreprinderilor individuale şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier);

Exemplu 7: Cetăţeanul Donos Petru a cedat dreptul de a publica un manuscris editurii “Timpul” pentru care a primit un onorariu în sumă de 2500 lei. Onorariul dat se consideră venit sub formă de royalty şi se impozitează la sursa de plată cu 15%. Astfel, editura “Timpul” in momentul plăţii onorariului va reţine un impozit în sumă de 375 lei (2500 x15%), iar cetăţeanul Donos va primi la mână o sumă de 2125 lei. Codul Fiscal prevede facilităţi la plata impozitului şi anume, nu se efectuează reţineri din plăţile făcute în folosul persoanelor fizice în vârstă de 60 de ani şi mai mult dacă acesta prezintă plătitorului un document care atestă vârsta lor. Conform Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal nu se impozitează: 1. până la 1 ianuarie 2010 dobânzile persoanelor fizice rezidente (cu excepţia celor înregistrate într-o formă de organizare juridică a activităţii de întreprinzător) de la depozitele bancare, valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sânt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare, precum şi de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor amplasate pe teritoriul RM; 2. până la 1 ianuarie 2015 dobânzile de la hîrtiile de valoare de stat. c) Impozitarea altor plăţi în folosul rezidentului Conform articolului 90 al Codului Fiscal există un şir de servicii pe care le desfăşoară persoana fizică rezidentă şi pentru care se reţine un impozit în mărime de 5% la sursa de plată. Aceste servicii sunt:  darea în arendă(cu excepţia terenurilor agricole) leasing, locaţiune, cu deducerea costului bunului, în cazul leasingului şi arendei financiare.  servicii de publicitate (reclamă): publicitatea (reclama) prin intermediul publicaţiilor periodice, la radio şi televiziune, publicitatea (reclama) exterioară şi pe mijloacele de transport, în locurile de desfăşurare a manifestaţiilor cultural-teatrale şi sportive, alte genuri de publicitate (reclamă);  servicii de audit: organizarea, restabilirea şi ţinerea evidenţei contabile, întocmirea rapoartelor financiare şi a declaraţiilor fiscale, estimarea situaţiei financiare, analiza activităţii economicofinanciare, organizarea evidenţei computerizate, evaluarea patrimoniului, asistenţa în domeniul impozitării şi gestiunii; asistenţa juridică în problemele de activitate economico-financiară;  servicii de management, marketing, consultanţă: elaborarea de noi concepţii de gestiune, prospectarea pieţei, a cererilor şi necesităţilor reale ale cumpărătorului, cercetarea şi prognoza pieţei interne şi mondiale de mărfuri, servicii, elaborarea de noi tehnologii, elaborarea studiilor de fezabilitate pentru obiectivele de colaborare internaţională, crearea întreprinderilor mixte etc.;  servicii de protecţie şi pază a persoanelor şi bunurilor, prestate de către organizaţiile şi persoanele care practică activitate de depistare-protecţie, conform legislaţiei;  servicii ce ţin de instalarea, exploatarea şi reparaţia tehnicii de calcul, a utilajului de comunicaţie şi de reţea, a mecanismelor periferice, servicii de prelucrare a datelor, creare şi întreţinere a bazelor de date şi alte servicii de informatică; Din anul 2006 se impozitează cu 10% la sursa de plată:  cîştigurile de la acţiunile de publicitate;  veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, leasing etc.) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare. Aceste venituri nu se includ în venitul brut al contribuabilului la prezentarea Declaraţiei pe venit.

Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la venit de către persoanele fizice

Metoda declarării veniturilor este practicată în majoritatea ţărilor, unde se aplică metoda de globalizare a veniturilor. Obligaţiunea de declarare a veniturilor apare din cauza că există mai multe surse de venit, iar pentru fiecare tip de venit se aplică diferite cote. În aceste condiţii, globalizând veniturile la finele anului de gestiune şi aplicând cotele impozitului pe venit stabilite de legislaţie, obţinem situaţia când contribuabilul trebuie să mai achite suplimentar impozit pe venit, sau a efectuat o supraplată a impozitului. În Republica Moldova prezentarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit se efectuează în baza articolului 83 al Codului Fiscal începând din 1.01. 1998. Prin prevederile Codului Fiscal s-a stabilit modalitatea impozitării anuale a veniturilor cetăţenilor, păstrând la sursa de plată impozitarea preventivă lunară a salariului şi a altor venituri obţinute de cetăţeni. În prezent reglementarea prevederilor privind declararea veniturilor de către persoanele fizice se efectuează, pe lângă articolul 83 al Codului Fiscal, titlul II “Impozitul pe venit”, şi de Instrucţiunea cu privire la prezentarea de către persoanele fizice a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit. Conform Codului Fiscal dreptul de a prezenta Declaraţia pe venit o au toţi contribuabilii, dar sunt obligaţi numai următoarele categorii de cetăţeni: 1. persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului; 2. persoanele fizice rezidente (cetăţeni al Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii), care nu au obligaţiunea de a achita impozitul pe venit, dar care pe parcursul anului fiscal: a) obţin venit impozabil din surse altele decât salariul, care depăşeşte suma scutirii personale în 2008 – 6300 lei b) obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 25200 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care au obţinut un astfel de venit la un singur loc de munca c) intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară. În acest caz contribuabilul prezintă Declaraţia pe întreaga perioadă a anului de gestiune cât a fost rezident; d) administrează succesiunea proprietarului decedat. Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă până la data de 31 martie a anului următor după anul fiscal de gestiune. Legislaţia fiscală prevede o procedură de restituire a impozitului pe venit constatat ca supraplată, dar în cazul în care contribuabilul a îndreptat suma impozitului reţinut şi achitat în plus spre achitarea datoriilor la alte impozite sau în contul achitării impozitului pe venit pe perioada următoare, suma impozitului spre rambursare se micşorează cu sumele menţionate, iar spre restituire se îndreaptă numai diferenţa pozitivă dintre sumele respective.

Perioada fiscală privind impozitul pe venit din activitatea notarială este luna calendaristică. Notarii privaţi, pentru determinarea obligaţiei fiscale privind impozitul pe venit, completează lunar de sinestătător Calculul impozitului pe venit al notarului privat. Acest calcul se prezintă de către notarii privaţi la inspectoratul fiscal de stat teritorial nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale gestionare. Exemplu: Notarul Ion Rusu în luna ianuarie 2007 a obţinut un venit brut în sumă de 159 000 lei. Cheltuielile aferente perioadei date constituie:

- Cheltuieli aferente exercitării activităţii notariale = 100 000 lei; - Cheltuielile de arendă a biroului notarial = 2 000 lei; - Plăţile pentru serviciile personalului tehnic angajat = 7 000 lei. Notarul Ion Rusu beneficiază de scutire personală de 450 lei pe lună. Venitul impozabil = venitul brut – cheltuielile permise spre scutirilor Venitul impozabil = 159 000 – 100 000 –2 000 – 7 000 – 450 = 49 550 lei Impozitul pe venit = 49 550 x 20% = 9 910 lei

deducere

suma

Notarul Ion Rusu este obligat să prezinte Calculul la inspectoratul fiscal de stat teritorial nu mai târziu de 28 februarie 2007 şi tot până la această dată el este obligat să achite suma impozitului de 9910 lei. Pentru anul fiscal curent, notarii privaţi urmează până la data de 31 martie a anului fiscal următor să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitate de întreprinzător în care se vor reflecta rezultatele (veniturile, cheltuielile) din activitatea profesională conform evidenţei notarilor. Notarii privaţi care, pe lângă venitul din activitatea profesională desfăşurată, obţin şi alte venituri impozabile, prezintă la finele anului fiscal Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru perioada de gestiune. În Declaraţie notarii vor indica toate sursele de venit impozabile cu excepţia celor aferente activităţii notariale.