MOROMETII

De Marin Preda
In descendenta prozei realist-obiective, reprezentata pana la el de Ioan Slavici si Liviu
Rebreanu, Marin Preda creeaza in romanul “Morometii”, universal specific al satului romanesc
din Campia Dunarii, aflat la rascrucea istoriei !ici se consuma drama idealismului moral
taranesc Sub presiunea innoirilor ful"eratoare prin care trece satul, dispare civilizatia stravec#e
iar omul creator este invins de omul social$”Morometii stau sub un clopot cosmic si drumurile
mari ale istoriei trec prin o"rada lor% &mul linistit si ironic, sta totusi pe un 'ulcan”()u"en
Simion*
In crearea romanului, Marin Preda porneste de la sc#ita Salcamului si de la scrierea
memorialistica “'iata ca o prada” Romanul “Morometii” este un roman realist-obiectiv, cu
elemente traditionaliste si moderniste, un roman de observatie sociala si de analiza psi#olo"ica,
romanul unei familii si al unei colectivitati
In acelasi timp este un roman drama cu incarcatura tra"ica, deoarece prabusirea lui Ilie
Moromete semnifica surparea fericirii cladita pe iluzia ca familia nu i se va destrama dupa
plecarea celor + fiii la ,ucuresti si iluzia ca satul romanesc situate inaintea celui de-al doilea
razboi mondial si imediat dupa razboi va rezista sub povara transformarilor sociale si politice
La nivel tematic, identificam tema destramarii familiei si civilizatiei taranesti, tema
timpului, paternitatea, viata si moartea, timpul si istoria, conditia umana, cunoasterea si iubirea
&pera este romanul familiei lui Moromete si al colectivitatii rurale, actiunea fiind plasata
in satul dunarean Silistea -umesti inainte cu doi, trei ani de cel de-al doilea razboi mondial (volI
.//0* si dupa razboi, pana aproape de anul ./12 (in vol al II-lea ./13*
Liantul celor doua volume este problema pamantului In viiunea lui Marin Preda, taranul
roman are cateva petice de pamant cu care-si poate intretine familia Ilie Moromete, spre
deosebire de Ion, traieste drama pastrarii pamantului, amenintat de impozite sit a4e, de plata
funciirei )l nu traieste drama patimii de pamant, ci drama disparitiei randuielilor impamantenite
in atul romanesc, a civilizatiei unui sat ar#aic silit sa se transforme sub mecanismul procesului de
colectivizare
Structura$
'ol I$ Lumea familiei lui Ilie Moromete este proiectat in spatial social al colectivitatii
care se supune unui adevarat cod e4istential, se circumscribe in limitele unui timp istoric, definit
metaforic de catre autor$” se pare ca timpul era foarte rabdator cu oamenii” in desc#iderea
romanului iar in finalul operei se precizeaza “timpul nu mai avea rabdare” In aceasta constructie
unitara si rotunda, se inc#ide un ciclu de viata si se desfasoara drumul destramarii unei iluzii
!ctiunea se contureaza in 5urul unor nuclee narative, adevarate scene c#eie cu valoare de
s6mbol$ infatisand cina din familia Moromete, autorul su"ereaza conflictul din sanul familiei
intre cei + fii ai lui Ilie din prima casatorie cu mama vitre"a precum si autoritatea lui Moromete
care in curand se va destrama 7aierea salcamului marc#eaza momentul de alunecare a familiei
spre dezbinare si cadere inevitabila Scena din poiana fierariei lui Iocan este nucleul
compozitional care marc#eaza cel mai bine autoritatea lui Moromete in cadrul colectivitatii
satului, rezultata din inteli"enta si forta de patrundere a eroului in mecanismele vietii sociale
8aptele si intamplarile sunt concentrate in planuri distincte care cur" parallel in "radatie
ascendenta, sau se intretaie, tesand un edificiu armonios (viata familiei Moromete ocupa cea mai
mare parte, apoi sunt prezentate alte destine$ familia ,alasu, idila Polina-,irica, razvratirea lui
7u"urlan si boala lui ,oto"#ina* !ctiunea se petrece de la inceputul verii pana toamna, iar
"lasul care domina cartea este cel al lui ILie Moromete In afara de scenele c#eie cu valoare de
simbol (cina, poiana, taierea salcamului*, re"asim si alte elemente cu valoare de simbol precum
masa, prispa si secerisul, ce construiesc o miscare in cerc a destinelor, conferind operei o
simetrie ar#itectonica
!l doilea volum este romanul c olectivitatii si al destramarii satului traditional care intra
intr-un process rapid de transformare Moromete se retra"e de pe podisca, observa evenimentele
darn u le poate stapani Scriitorul urmareste viata satului nou, in doua momente successive$
reforma a"rara din ./90 si colectivizarea din ./9/ Conflictul dintre Ilie Moromete si fiii lui se
aseaza in planul al doilea Conflictul principal opune o mentalitate vec#e a taranului, uneia noua,
evenimentele se succed rapid intr-o invalmaseala de ima"ini, fapte si oameni, persona5ul
principal fiind acum :iculae Moromete, care participa ca activist la o campanie de seceris in
satul natal
'olumul II are 0 parti insumand /. capitole Prima parte are ;+ capitole si prezinta
evenimentele petrecute intre anii ./+3 si ./91 )ste descris noul comportament al lui Moromete
care pleaca la ,ucuresti spre a-si convin"e fiii sa revina in sat, insa se loveste de refuzul
feciorilor Lui :iculae ii este interzid sa-si continue studiile, :ila moare, iar Moromete isi pierde
credinta in Dumnezeu :iculae mer"e la scoala de partid, se intoarce in sat Moromete se cearta
cu Catrina care se muta la Marita !lboaica
! doua parte cuprinde ;2 capitole$ prota"onist este :icolae )l incearca sa-si impace
parintii iar anumite evenimente sunt rememorate de :icolae prin episoade onirice
! treia parte cuprinde ;; de capitole, sunt prezentate campaniile de treierat si de secerat,
idila dintre :eculae si Marioara lui !dam, revolta taranilor care-si duc "raul acasa, sosirea
militienilor si stin"erea conflictului prin predarea recoltei
! patra parte contine .+ capitole si surprinde intoarecerea Catrinei acasa si sedinta de
partid la care participa prim-secretarul
! cincea parte contine .+ capitole si prezinta idila dintre Moromete si sora Roditei,
:iculae a5un"e in"iner #orticultor, iar 7u"urlan este convins de catre Moromete sa devina
primar <ece ani mai tarziu, moartea lui Moromete este relatata de catre Ilinca si Marita la
parastas :iculae povesteste la pers I= el se muta la ,ucuresti cu Marioara si isi viseaza tatal
Romanul are o valoare etno"rafica Ima"inea satului din primul volum este proiectat in
mit iar viata satului se desfasoara dupa anumite ritualuri Pa"ini intre"i ale romanului descriu
obiceiuri de munca (secerisul, plecarea si intoarcerea de la camp, scosul painii din cuptor,
prezentarea unor datini si obiceiuri (dansul”calusul”, spalatul picioarelor de Rusalii, obiceiuri de
inmormantare, precum si prezentarea sentimentului erotic din perspective sociala si morala
7ipul lui Moromete$
Ilie Moromete este unul dintre cele mai reusite tipuri de tarani din literature
romana$”7ipolo"ia sa este ca la Slavici si Rebreanu, taraneasca, totusi cata deosebire> Sufletul
rural este acolo rudimentar, obsedat de acumularea de ordine materiale% pe cand Moromete
poate sa auda "lasuri ce vin din adancul finite lui” (-Calinescu*
Marin Preda inlatura ima"inea taranului stapanit de instincte, facand din taranii sai,
indivizi cu viata psi#olo"ica normala
Ilie Moromete este tipul taranului intelli"ent “filosof” cu o bo"ata viata interioara
meditative si afectivaRevelatoare in acest sens sunt scena uitarii ziarului in poiana fierariei lui
Iocan, precum si fra"mentul in care el relateaza drumul la munte pentru a vinde porumb
)l este inteli"ent si perspicace, are capacitatea de a-si ascunde "andurile= astfel, prin
disimulare si dedublare isi supune interlocutorul care uneori este si adversar, fiind un adevarat
actor (momentul in care ?upuitul vine cu funciirea, dialo"ul cu 7udor ,alasu despre taierea
salcamului* Ii place sa "lumeasca inteli"ent cu Cocosila si cu altii, dar si sa ironizeze
neindemanarea si prostia altora c#iar daca e vorba de fiii sai @morul si ironia manuite de autor
cu o arta desavarsita, dezvaluie superioritatea morala a eroului, indar5irea sa in promovarea
adevaratelor valori morale )l da lectii de viata fiilor sai, aviz de imbo"atire, lasandu-I sa mear"a
la munte sa vandal cereale atunci cand pretul acestora a scazut
Ilie Moromete este un contemplativ, un iubitor de liniste si armonie (relevante fiind
iesirile lui in lumea contemplatiei si a sin"uratatii, in spatial meditatiei si al bucuriei de a vedea
lumea ca un spectacol, caci astfel are constiinta deplinei superioritati De altfel, cuvintele din
finalul volumului dezvaluie faptul ca viata interioara este coordonata, esentiala a personalitatii
lui Moromete, aici el nu este invins Dorul de a vedea lucruri pe care altii nici nu le poate banui,
tine neinrobit de marele mec#anism al istoriei$ “)u ,totdeauna, am dus o viata independenta”
Drama lui Moromete nu este de ordin social, ci moral Durerea lui vine intai dintr-un simt
al paternitatii ranite, idea de a-si pierde si linistea care-l face sa priveasca e4istenta, ca un
spectacol superior
Marin Preda, asemenea lui Rebreanu este un reprezentant al epicului pur, nareaza lent cu
accent pe amanunt, pe "est, pe mimica Perspectiva relatarii este auctoriala, insa in romanele lui
Marin Preda se renunta partial la omniscienta, persona5ele devin complici cu autorul, iar erorii
devin reflectori
Scriitor realist,anticalofil, Marin Preda are "ri5a sa fie e4act prAcis in relatare, correct si
concis in stil