Laura Guraliuc

Druizii şi preoţii geto-daci
« Viata asta-i bun pierdut
Cand n-o traiesti cum ai fi vrut!
Si-acum ar vrea un neam calau
S-arunce jug in gatul tau;
E rau destul ca ne-am nascut,
Mai vrem si-al doilea rau? - !eorge Cosbuc
"Cel mai important lucru e c# suntem liberi$ %iberi &n g'nduri, trup (i suflet$ )u mai
este s'ngele ci spiritul cel care ne face ceea ce suntem$ )oi suntem Cel*i$+ , !aleain ip
-lteim Mac.unelmor
Asemenea societăţii geto-dace, societatea celtă era structurată pe clase ierarhice.
Triburile erau conduse de regi dar organizarea politică era remarcabil de plastică. Din
sursele romane şi irlandeze aflăm că societatea celtă se împărţea în trei grupe: o
aristocraţie războinică, o clasă a intelectualilor care cuprindea druizii şi barzii poeţii! şi o
a treia clasă care cuprindea restul.
Luptătorii celţi, temuţi şi puternici, erau
stăp"ni de cai şi neîntrecuţi m"nuitori ai topoarelor, spadelor lungi şi arcurilor. #e
antrenau să-şi apere poporul şi aplicau legea.

$ei mai buni dintre ei erau %ordul uneori numit &ege sau &egină ' pentru că
femeile erau egale barbaţilor, puteau fi războinice, druide(! şi $ampionul. %ordul era
conducătorul tribului în timp de război iar $ampionul e)ista pentru a rezol*a di*ergenţele
dintre triburi într-o singură luptă. +arzii erau ,udecători şi poeţi. -eful +ard era cel care
decidea dacă legile făcute sunt bune. .i hotărau dacă o lege a fost încălcată. +arzilor le
era încredinţată istoria tribului, care era păstrată sub formă de c"ntece şi *ersuri. .i nu
erau atinşi în luptă deoarece prezenţa lor era necesară pentru consemnarea luptei.
Druizii îndeplineau multe sarcini pe care le considerăm /preoţeşti0 incluz"nd
ritualuri şi sacrificii, dar şi sarcini ce ţin de /educaţie0 şi /lege0. %a autorii antici,
cu*"ntul druid a*ea două sensuri: în sens strict însemna /în*ăţători0 de filozofie morală
şi ştiinţe iar în sens mai larg include preoţi, ghicitori, ,udecători, în*ăţători, fizicieni,
astronomi şi filosofi. .i formau o clasă aparte şi ţineau poporul, care le era mult inferior,
în supunere. A*eau, ca şi sacerdoţii geto-daci, anumite pri*ilegii ca e)cluderea de la plata
ta)elor şi de la ser*iciul militar şi erau foarte respectaţi. Datoria lor era să păstreze tribul
în bună înţelegere cu %umea $ealaltă şi cu 1atura. $reau legile tribului şi găseau moduri
prin care să îmbunătăţească *iaţa acestuia. .rau *indecători şi profeţi.
2nstruirea lor era foarte *ariată şi *astă, era secretă şi a*ea loc în peşteri sau în
păduri. 3neori erau necesari 45 de ani pentru a termina această instruire. A*eau o
literatură considerabilă de c"ntece sacre, rugăciuni, reguli de di*inaţie şi magie, legi.
$"nd trebuia luată o decizie care afecta tot tribul se con*oca un $onsiliu. 6n
componenţa acestuia intrau trei din cei mai înţelepţi fermieri, %ordul, $ampionul,
$onducătorul +ard, 7aestrul +ard al doilea după $onducătorul +ard!, $onducătorul
Druid şi 7aestrul Druid. Astfel se forma consiliul celor 8 care lua deciziile importante.
9rincipalele paralele între celţi şi geto-daci se datorează în principal importanţei
deosebite a 7arelui 9reot, credinţei în nemurirea sufletului şi ştiinţei sacre de tip iniţiatic.
$unoştinţele comune ale geto-dacilor şi celţilor se e)plica, aşa cum spune #tuart
9igot în cartea sa :Druids0 prin moştenirea comună din mileniul al 22-lea îen. de la arieni,
cuceritorii 2ndiei. Argumentele sale în ceea ce pri*eşte celţii sunt :
- în 2rlanda se găsesc numeroase idei şi obiceiuri atestate în 2ndia antică.
- prozodia limbii galice este asemănătoare cu acelea ale limbilor hitită şi
sans;rită.
- după 7<les Dillon, druizii şi brahmanii şi-au conser*at practicile şi
credinţele indo-europene care au supra*ieţuit în lumea galică p"nă în sec.
=>222 şi în 2ndia p"nă în zilele noastre.
- ?ans ?artman care a studiat ritualurile *echilor irlandezi celţi! consideră
că structura mentalităţii irlandeze este mai apropiată de cea a *echii 2ndii
dec"t de mentalitatea Angliei sau @ermaniei.
A altă asemănare o găsim în /De bello galico0 a lui Cezar. .l spune despre druizi
că /sunt de părere că religia interzice ca această în*ăţătură să fie destinată scrisului B(C
pentru că nu *or ca doctrina lor să se răsp"ndească printre oamenii de r"nd şi mai ales
pentru că, dacă ar folosi scrisul, tinerii no*ici ar negli,a memoria0.
6n timpul trecerii celţilor pe teritoriul Daciei şi în timpul c"t au rămas aici a fost
un transfer firesc de cunoştinţe între aceştia şi daci. $ercetările arheologice probează că
ci*ilizaţia adusă de celţi în partea de *est a teritoriului actualei &om"nii era superioară
din punct de *edere tehnic. .*ident, şi celţii au preluat de la daci anumite cunoştinţe. A
confirmare a acestui lucru apare la Origene care spune despre /tracul Zamolxis care
în*ăţase pe druizi, printre altele, di*inaţia prin fişe şi numere(0.
#ocrate spune într-unul din dialogurile lui Platon /.u am în*ăţat această
incantaţie acolo, în oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Damol)is, despre care
se zice că îi face pe oameni nemuritori. B(C Dar Damol)is, adăugă el, regele nostru, care
este şi un zeu, ne spune că după cum nu trebuie să încercăm a trata ochii fără a ţine seama
de cap, nici capul nu poate fi tratat neţin"ndu-se seama de corp, tot astfel trebuie să-i dăm
îngri,ire trupului dimpreună cu sufletul, şi iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele
mai multe boli: pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngri,it. Dacă acest întreg
este bolna*, partea nu poate fi sănătoasă. $ăci, zicea el, toate lucrurile bune şi rele '
pentru corp şi pentru om în întregul său ' *in de la suflet şi de acolo curg ca de la cap la
ochi. Trebuie deci, în primul r"nd, să *indecăm iz*orul răului, ca să se poată bucura de
sănătate capul cu tot restul trupului. 9rietene, zicea el, sufletul se *indecă cu incantaţii
desc"ntece!.
Aceste incantaţii sunt *orbe frumoase,
care fac să se nască în suflete înţelepciunea. $"nd mă în*ăţa leacul şi incantaţia spunea:
să nu te înduplece nimeni să-i tămăduieşti capul cu acest leac dacă nu-ţi încredinţează
mai înt"i sufletul ca să i-l tămăduieşti cu a,utorul incantaţiei. -i dacă *rei ' potri*it
po*eţelor străinului ' să-mi încredinţezi mai înt"i sufletul tău, pentru a-l *ră,i cu
incantaţiile tracului îţi *oi da şi leacul pentru cap. dacă nu, nu-ţi pot a,uta cu nimic,
scumpe $harmide.0
&eţinem deci că medicii traci erau superiori celor greci şi că predau ucenicilor lor
leacurile odată cu incantaţiile sub ,urăm"nt. Denumirile geto-dace de plante medicinale
citate în lucrarea lui Discorides ca şi trusele medicale descoperite la Tomis, Drobeta,
@rădiştea de 7unte, Piatra Roşie, 9oiana şi Acniţa, instrumentele chirurgicale
ingenioase, craniile cu trepanaţii reuşite ' oamenii respecti*i supra*ieţuind acelor operaţii
- c"t şi oasele de membre perfect sudate în urma unor inter*enţii chirurgicale confirmă
aceste constatări.
$el mai celebru medic antic care a scris în limba latină era celt de origine şi se
numea 7arcellus .mpiricus. 6n scrierea sa /De medicamentis liber0 sunt prezentate şi
incantaţii magice, unele dintre ele foarte asemănătoare sau chiar identice cu desc"ntecele
rom"neşti, ca de e)emplu: /9astores te in*enerunt, E #ine manibus colligerunt, E #ine foco
co)erunt, E #ine dentibus comederunt.0 Desc"ntecul rom"nesc: /$iobănaşii te aflară, E
Fără m"ini te prinseră, E Fără foc te fripseră, E Fără gură te m"ncară.0
At"t la celţi c"t şi la daci e)istă interdicţia de a scrie
desc"ntecele şi alte procedee magice, deoarece ele se transmiteau numai din tată în fiu
sau către cei iniţiaţi.
Druizii îşi începeau iniţierea de*reme, în ,urul *"rstei de G ani. Această iniţiere
putea continua cel puţin HG ani şi cel mult 45. 1atura iniţierii era se*eră deopotri*ă
asupra trupului c"t şi minţii, pentru că unul din factorii cheie în 1atură e supra*ieţuirea şi
abilitatea de a folosi puterile ei. De obicei un ele* nu a*ea un singur în*ăţător. Toţi
druizii comunităţii îi împărtăşeau cunoştinţele. $hiar ele*ii dădeau lecţii celor mai noi. 6n
acest mod ele*ii puteau a*ansa in funcţie doar de abilităţile lor.
Druizii şi barzii începeau iniţierea în acelaşi mod. Ambii în*ăţau istoria poporului
lor şi legile pe care tribul le urma curent şi ambii în*ăţau principiile de bază ale celeilalte
clase. Astfel, un druid a*ea cunoştinţele de bază ale unui bard şi in*ers. Asta pentru a se
asigura că ambele clase îşi înţeleg g"ndirea, a*"nd în *edere că de multe ori lucrau
împreună. A persoană care studia druidismul poseda cunoştinţe în c"t mai multe domenii
posibile. .i /în*ăţau0 informaţii, le /absorbeau0 oric"t de neimportante li se păreau pe
moment. .i foloseau fiecare /bucăţică0 din cunoştinţele lor pentru a înţelege uni*ersul şi
lumea din ,urul lor, *ăzută şi ne*ăzută.
A*ansarea în societatea druidică era dublă. 6n primul r"nd ele*ul trebuia să
demonstreze o înţelegere temeinică a cunoştinţelor acumulate. 6n al doilea r"nd, ele*ul
primea un semn de la 1atură că este pregătit să a*anseze.
Druizii de multe ori căutau îndrumare în /%umea $ealaltă0, pentru că aceste
suflete sunt e)perimentate în cunoştinţele lumii noastre şi unele sunt aproape să a*anseze
la următorul ni*el al realităţii. 7ulte tehnici de meditaţie druidice erau concentrate pe
accentuarea legăturilor cu %umea $ealaltă şi cu sufletele ce se odihnesc aici.
1u se cunosc multe lucruri despre iniţierea sacerdoţilor geto-daci, însa se poate
încerca aflarea lor din mitologie, tradiţii populare, po*eşti(
Deul Arfeu, de origine tracă, a fost primul persona, care a cobor"t pe tăr"mul
celălalt. Această cobor"re are, conform unui poem orfic, rolul unei iniţieri în tainele lumii
de dincolo. De asemenea, Damol)is cobor"se sub păm"nt pentru I ani.
.liade consideră că /este ce*a ade*ărat în clişeele at"t de populare în @recia
ulterioară lui ?erodot, care-l plasau pe Damol)is alături de 9itagora, Arfeu şi mai t"rziu
de Doroastru, de înţelepţii egipteni sau de druizi. Toate aceste persona,e erau cunoscute
ca a*"nd e)perienţe e)tatice şi capabile să re*eleze mistere pri*ind sufletul omenesc şi
supra*ieţuirea lui0.
%umea subterană a celuilalt tăr"m apare des în tradiţiile populare şi în po*eştile
rom"nilor. 6n aceste legende şi po*eşti putem găsi urma sacerdoţilor geto-daci
transformaţi în sacerdoţi populari, deşi ei aparţineau unei lumi apuse, identitatea lor
oscil"nd între persona,ul mitologic şi *ră,itorul popular:
/6n *remurile nu tare de demult, umbla nişte oameni zdrenţăroşi din casă în casă
şi din sat în sat, nea*"nd cu ei dec"t o desagă în spate şi sunt tare bine primiţi, oriunde se
prezintă.
Aceştia sunt solomonarii. &om"nii cred despre ei că sunt oameni tare e*la*ioşi şi
mai ales cu multă ştiinţă de carte şi foarte deschişi la minte.B(C
9e calea norilor, aşa se-ntorc solomonarii înapoi în ţara noastră, şi-n satul de unde
au plecat. -i-i conduc ' pe nori ' aşa cum *or ei.0
6n 9ra*ila lui 7atei +asarab, dat"nd din HJG4 se face referire la sacerdoţii
populari cu puteri meteorologice, fiind numiţi /gonitori de nori0. Acest fapt do*edeşte că
numele *echi al acestor sacerdoţi populari nu era cel de solomonar.
#olomonarii sunt recrutaţi de c"nd sunt copii şi iniţiaţi într-un loc ascuns,
inaccesibil profanilor. Aceşti copii sunt furaţi de mici de către solomonari bătr"ni şi duşi
la şcoala din /$rugul 9ăm"ntului0 pe Celălalt Tărm. .i sunt iniţiaţi timp de K ani. 6n
această şcoală în*aţă toate limbile fiinţelor *ii, toate misterele naturii precum şi toate
/solomoniile0, farmecele, *ră,ile şi desc"ntecele.
După ce îşi însuşesc iniţierea magică ei de*in protectorii drumurilor de munte,
stăp"ni ai secretelor naturii.
2nteresantă este şi informaţia conform căreia solomonarii ar cunoaşte tainele unui
scris iniţiatic, în care scriu tezaurul magic în cartea pe care o poartă cu ei.
Figura solomonarului este str"ns legată de *echile practici de iniţiere ale preoţilor
daci, elementele similare fiind de-a dreptul abundente: călătoria prin nori, practicile
ascetice, cunoaşterea unei practici iniţiatice, dob"ndite în ad"ncul peşterii(
Deşi în general se susţine că dacii nu au cunoscut scrisul, nu se poate e)clude
ipoteza, amintită şi de !ordanes, conform căreia sacerdoţii daci cunoşteau o formă de
scriere iniţiatică similar druizilor, cu funcţia de păstrare a tezaurului spiritual.
Bibliografie/
Simion 0lorea Marian , Mitologie 1om'neasc#
Marcel 2linescu , Mitologie 1om'neasc#
3adrian .aicoviciu - .acii
3enri 3ubert , Cel*ii (i Civili4a*ia Celtic#
5o6n 27.ono6ue - -nam Cara/ - Celtic 8oo9 of :isdom
-ntologii Celtice

Related Interests