Dansul albinelor

Albinele culegatoare atunci cand gasesc o noua sursa de cules, intorcandu-se in stup fac miscari
asemanatoare unui dans, felul acestuia variind in functie de distanta pana la sursa de cules (dans
circular, sub forma de secera sau imitand cifra 8). Noua sursa este stabilita in raport cu pozitia
soarelui in momentul efectuarii dansului cat si de unghiul miscarilor facute de albine fata de
aceasta pozitie, albinele cercetase transmitand concomitent mirosul nectarului si calitatea lui.
Decantorul de ceara
Este un vas spoit sub forma de con cu varful in jos, cu pereti dubli, in care se pune ceara topita,
mentinuta la o temperatura constanta de !-"
!
# cu ajutorul unui curent de apa calda care circula
in interiorul peretilor dubli. $upa circa %!-% ore, se deschide un robinet pentru scurgerea
reziduurilor, ceara curata scurgandu-se direct in formele de solidificare.
Decembrie
&inistea in stupina face parte din conditiile unei bune iernari. #irculatia stuparului prin fata stupului
nu este auzita de albinele din stup dar, atunci cand pamantul este inghetat albinele se nelinistesc.
$aca zapada a cazut abundent si a acoperit stupii nu trebuie intervenit caci ea tine de cald. $aca
cumva cade o ploaie peste zapada troienita, crusta de deasupra trebuie sparta, pentru ca aerul sa
poata patrunde pana la stupi. &a fel trebuie procedat si cu crusta de gheata care se formeaza la
urdinisurile superioare.
Acum este timpul cel mai potrivit pentru a face bilantul activitatii apicole. &a capitolul cheltuieli se
vor trece toate cheltuielile legate de hrana albinelor (inclusiv mierea lasata pentru iernare), costul
materialelor folosite (unelte, faguri noi pusi in stup, sarma, cuie, medicamente'), costul matcilor
selectionate, costul transportului, pazei, costul reparatiilor mijloacelor de transport, asigurarilor si
verificarilor tehnice, plata muncitorilor sezonieri. (entru amortizarea stupilor si altor mijloace de
baza se va trece un coeficient de %!) din valoarea lor (daca se face stuparit pastoral) si numai ")
daca stupina e stationara. &a rubrica venituri se va trece intreaga productie de miere si ceara
obtinute. Aparte se va calcula valoarea produselor secundare obtinute cum este cea a matcilor
imperecheate si folosite in propria stupina cat si cea a celor vandute, a roilor, laptisorului, polenului,
propolisului, veninului etc.
Depresiunea
Fenomenul de depresiune se manifesta prin:
• reducerea cantitatii de puiet (puiet pestrit)*
• scaderea vitalitatii familiei,
• scaderea instinctului de aparare,
• incetarea construirii fagurilor,
• sensibilitate la boli,
• scaderea dimensiunilor corporale etc.
Deschiderea stupului
Numaram mai intai ramele ocupate de albine ca sa ne dam seama de puterea coloniei, apoi trecem
pe o latura, facand loc pentru scoaterea primei rame. +amele sunt cercetate din ochi, pe deasupra,
pentru a vedea cu ce sunt ocupate (puiet, miere, pastura), greutatea fiecarei rame fiind apreciata
printr-o mica ridicare. Atunci cand stupii nu sunt dotati cu funduri mobile, la revizia de primavara
este necesar sa curatim fundurile. ,n acest scop, ramele vor fi impinse sau trase in partea opusa
urdinisului, dupa curatare fiind aduse la loc, cu acest prilej facand toate observatiile necesare
pentru bunul mers al coloniei.
-agurii cu prea multa miere vor fi descapaciti pe suprafete mici (%- dm

fara a ne atinge de
obisnuita coroana) facand loc matcii pentru ouat.
Dezertarea coloniilor
(arasirea stupului si lasarea tuturor fagurilor goi, chiar si atunci cand se mai gaseste puiet, este un
fenomen rar intalnit, fiind determinat de lipsa de provizii sau din diverse cauze (diaree, loca, lipsa
spatiului etc.).
Dezinfectii in stupina
.tilizarea uneltelor sau a materialelor de la o stupina la alta, constituie o mare greseala, chiar si in
cazul in care ambele stupine sunt sanatoase, fiecare stupina avand o flora microbiana
caracteristica la care albinele proprii sunt adaptate.
I. Clasificari
$upa scopul urmarit dezinfectia este de mai multe feluri/
1) Profilactice
0e e1ecuta primavara si toamna in toate stupinele.
2) De necesitate
0e e1ecuta in perioada de evolutie a bolii (la imbolnavire), pentru combaterea unor boli (loca,
nosemoza clinica, viroze, puiet varos si pietrificat etc.) din momentul inregistrarii primelor cazuri si
pana la lichidarea focarului. 2rice fel de dezinfectie incepe cu curatirea manuala.
3) Finale
0e fac dupa incetarea bolii in vederea evitarii reaparitiei.
II: Fazele dezinfectiei
%. Curatirea manuala. 2rice fel de dezinfectie incepe cu curatenia manuala, ce consta in
raderea cu peria, dalta, spaclul si cutitul a cerii si propolisului de pe peretii stupului si a
accesoriilor lui (fundul, podisorul si ramele), precum si rosaturile de faguri, cadavre de albine,
dejectii si a altor corpuri straine din interiorul stupului, insistandu-se asupra colturilor si
crapaturilor.
2. Dezinfectia propriu zisa
o Stupii se supun unei dezinfectii riguroase conform indicatiilor*
o Halatele, sorturile si bonetele se vor dezinfecta prin fierbere intr-o solutie de soda
de rufe ") timp de 3! de minute*
o Manusile se supun vaporilor cu formol*
o Fagurii fara puiet mort, proveniti de la stupii infectati se dezinfecteaza in camere
ermetizate cu vapori de formol, acid acetic glacial sau prin sulfurizare (fagurii
stropindu-se cu apa inainte de afumare fiind apoi spalati si uscati inaintea
introducerii in stupi)*
o Fagurii cu puiet mort se elimina si se topesc, ramele goale de faguri urmand a fi
curatate si dezinfectate*
o Mainile se vor dezinfecta prin spalare cu apa si sapun.
III. espectarea timpului de contact
-iecare produs are nevoie de o perioada de contact pentru ca dezinfectia sa-si faca efectul.
Aceasta perioada este dependenta de mai multi factori (substanta, temperatura, concentratie etc.).
Efectul nociv al substantelor administrate trebuie inlaturat prin spalare si aerisire, altfel vor fi
afectate si albinele.
I!. "ubstante dezinfectante
#. Pentru stupi si alte materiale
%. Carbonatul de sodiu - "oda de rufe - in concentratia de "-%!) ("!-%!! g la % litru
apa calda).
2. Dezinfectant cationic, in concentratie de !), se foloseste sub forma de solutie
- 4," ml la litrul de apa.
3. Formolul comercial 5 formalina 6), care contine ca principiu activ aldehida
formica, in solutii de -7 ). 0e administreaza cu echipament de protectie si numai
sub supraveghere sanitar-veterinara. 0e foloseste si in concentratie de/
%. %7) (%7! ml formol comercial %8% litru apa), cantitatea de solutie folosita
pentru dezinfectia unui stup fiind de 7 litri solutie, sau
2. in concentratie de 2$%. 9ristea recomanda ca in fiecare stup sa fie prezenta
o sticluta cu solutie de formol 2$%, in interiorul acesteia introducand un
fitil ce iese prin gatul sticlei cu -3 cm deasupra, considerand ca evaporarea
lenta a formolului previne aparitia bolilor (Vezi Stuparitul, pag 55, 55!"55#, $%&'
(cest lucru nu stiu daca este recomandat, avand in vedere noile prevederi ale normelor
)E dar, probabil ca e de folos in stupinele contaminate, de la care oricum nu se
comercializeaza mierea). $aca stie cineva mai multe despre acest lucru este
rugat sa vina cu completari. :ratamentul cu solutia de formol are un folos
indoit/ din cauza puternicului miros ce se raspandeste in stup, albinele sunt
silite sa faca o ventilatie foarte puternica, datorita careia, larvele moarte din
stupii bolnavi se usuca si, in acelasi timp, prin faptul ca pentru aceasta
ventilatie stau mai multe albine la urdinis, acesta e mult mai bine aparat si
hoatele nu pot sa intre. 0ticlutele nu vor fi niciodata pline pana sus, ci numai
pe trei sferturi. Ele pot fi asezate intr-o taietura facuta intr-un colt de rama,
sau la marginea dinspre diafragma, alaturi de rama. 0ingura grija a
apicultorului va fi ca din cand in cand, sa deschida stupul si sa vada daca nu
cumva albinele au propolizat capatul fitilului care iese din sticluta,
impiedicand astfel evaporatia. ,n acest caz ori va schimba fitilul, ori va
dizolva propolisul in putin spirt.
4. Hidro*idul de sodiu (Na29) - Soda caustica - in concentratii de 7) (7! g la % litru
apa calda), impune folosirea unor haine de protectie. Ea distruge majoritatea
bacteriilor, protozoarelor, virusurilor si parazitilor in formele lor de dezvoltare si de
rezistenta (spori), puterea sa de dezinfectie crescand direct proportional cu
temperatura solutiei (solutiile fierbinti de 4!-6!
o
# fiind cele mai active). (entru a
mari puterea de dezinfectie se adauga sare de bucatarie in concentratie de ").
;anipularea sodei se face obligatoriu cu manusi si cizme de cauciuc si cu haine de
protectie. (entru dezinfectia unui stup se folosesc 3-7 litri solutie de soda caustica
sau de soda de rufe calcinata (carbonat de sodiu) in concentratie de ").
5. +ropolisul. Albinele acopera cu un strat subtire de propolis intreg interiorul stupului
si mai ales spatiile inguste precum si eventualele crapaturi, ca sedii ale unor posibile
focare de infectie. -iind si rau conducator de temperatura, propolisul de pe peretii
stupilor protejeaza albinele impotriva frigului iarna, sau impotriva caldurii e1cesive
vara.(rimavara apicultorii isi curata stupii si uneori ii ard cu lampa de sudura, in felul
acesta indepartand stratul de propolis, facilitand atacul bacililor sau impunand
albinelor o pierdere de timp si de energie pentru refacerea acestui strat. $in aceasta
cauza se recomanda ca dupa dezinfectia si e1punerea stupilor la aer timp de 78 - 4
ore, peretii si fundurile lor, ca si ramele noi sa fie unse cu e1tract alcoolic de
propolis, folosind in acest scop o pensula sau un tampon. &a nevoie, spatiile mici
sau crapaturile sa fie astupate cu propolis moale cu ajutorul unei spatule.&'tractul
alcoolic de propolis se prepara din amestecul a %!! g de propolis faramitat in 7!!
ml alcool etilic la 6<). 0ticla sa fie agitata periodic timp de %!-%" minute, pe
parcursul a 3 zile. $upa filtrare solutia poate fi folosita. (entru un stup nou cantitatea
de e1tract necesara este de <! ml. (entru un stup care a fost ocupat cu albine,
necesarul este de 7 ml.
6. Solutia de sapun. 0apunul de rufe - solutie de ") - in apa fierbinte se poate folosi
atat ca detergent cat si ca dezinfectant pentru obiectele de panza si lemn (stupi,
rame, faguri si ustensile), fiind si un foarte bun distrugator de virusuri.
7. Spirtul.$upa curatirea resturilor cutia stupului se sterge cu o carpa bine inmuiata cu
spirt medicinal, dupa care se pulverizeaza spirt medicinal in interiorul cutiei si se da
foc. ,n momentul cand propolisul si ceara de pe pereti incep sa se topeasca se
intervine cu o carpa umeda cu care se acopera stupul in vederea stingerii focului. ,n
felul acesta se evita mirosul neplacut generat de flambarea stupilor cu benzina.
(. Pentru fa)urii )oi de rezer*a
1. (cidul acetic glacial #$,. 0e foloseste sub forma de vapori neincalziti, pentru
dezinfectia fagurilor goi de la rezerva, pentru combaterea sporilor de nosema si a
gaselnitei, acestia introducandu-se in corpuri de stup, dulapuri sau camere
etansate. in cantitate de cm
3
8l volum. (entru un corp $adant se folosesc circa %!
cm
3
. E1punerea la vaporii de acid acetic glacial emisi la temperatura mediului este
de minim 4 zile.
2. (pa o*igenata. 9idrogenul pero1idat sau pero1idul de hidrogen poate fi folosit ca
solutie comerciala de apa o1igenata 3) ce se poate prepara din perhidrol % parte la
6 parti apa sau din perogen < comprimate la % litru de apa. E folosita in cazul
virozelor. -agurii goi pentru rezerva se dezinfecteaza prin umplerea celulelor cu
solutie sau prin stropire si imbaiere. $upa 7 de ore se elimina apa din faguri si
acestia se usuca prin aerisire.
3. Cloramina -. #oncentratia indicata este de %!-! comprimate de cloramina la litru
de apa. Solutiile de perhidrol, perogen si cloramina se prepara imediat inainte de
folosire si se utilizeaza mai ales la dezinfectia fagurilor in caz de viroze si pentru
materialele folosite la cresterea matcilor.
4. Sulful. Este utilizat sub forma de fumigatii prin arderea batoanelor (pulberea nu e
recomandata) si necesita "! g la m
3
, fiind recomandat pentru dezinfectiile impotriva
nosemozei si pentru combaterea gaselnitei.
5. +iperman)anatul de potasiu.
(. Pentru stupina
.*idul de calciu (#a2) - !arul nestins - se imprastie !,"-% =g 8 m

, apoi vatra se sapa. 0e poate
folosi si varul stins (clorura de var) sub forma de suspensie in apa (%!-")), in dezinfectia de
necesitate, prin imprastiere si sapare.
!. Felurile dezinfectiei
%. mecanica. 0e face prin razuire cu dalta, cutitul, peria de sarma 5 metoda insuficienta si ineficienta.
. termica (prin flambare). E foarte eficienta (se recomandata folosirea unui dispozitiv de flambare cu gaz de
butelie), flambarea e1ecutandu-se dupa o prealabila curatare mecanica a tuturor componentelor.
3. chimica 0e refera la utilizarea substantelor dezinfectante sub diferite forme de agregare (solutie,
vapori etc.).
7. mi*ta. #ombina metodele de dezinfectie enumerate mai sus avand cea mai mare eficienta.
$in acest motiv aceasta metoda este cea mai recomandata.
Diafra)me etanse
(entru ca diafra)mele sa fie etanse acestea trebui prevazute pe margini cu cate o foaie de cauciuc
care sa atinga fundul iar in partea de sus sa inchida golul de sub podisor. Ele sunt folosite cu
succes la etanseizarea compartimentelor de iernare a mai multor nuclee, la buna impachetare
pentru pastrarea caldurii in cuib sau la alcatuirea nucleelor de imperechere intretinute in aceeasi
cutie de stup.
Dia)nosticarea bolilor
1. Dia)nosticul clinic Prima*ara stupinele trebuie controlate cu precadere pentru
urmatoarele maladii: viroze, loca europeana, loca americana, nosemoza, ascosferoza, varrooza
si into1icatii. Fenomenul depopularii. Disparitia albinelor din stupi in cantitati mai mari
decat ni*elul biolo)ic normal, este determinata de urmatoarele:
• moartea albinelor in camp ca urmare a vizitarii unor zone in care s-au efectuat recent
tratamente fitosanitare, sau e1ista substante cu remanenta mare*
• acumularea in timp a substantelor to'ice in organismul albinelor si pieirea acestora in
afara stupului*
• reducerea *ietii albinelor infestate cu pana la "!) in functie de gradul de parazitare*
• in cazurile )ra*e de depopulare este suspectat *irusul paraliziei acute
asociat parazitului !arroa.
(entru a lupta cat mai eficient impotriva acestor depopulari si asocieri maladive, trebuie sa
actionam prin toate mijloacele in vederea obtinerii unor familii cat mai puternice, avand mare grija
ca fagurii din cuib sa fie bine acoperiti cu albine, luand toate masurile de igiena apicola (mutarea
fa)urilor din stupii considerati infestati - in alti stupi - fiind cu desa*arsire interzisa), toate
resturile de albine si materialele suspecte vor fi arse, avand grija sa luam masuri sporite si pentru
preintampinarea furtisagului.
"emnele de boala:
• lar*e moarte necapacite sau capacite fara semne de loca sau ascosferoza,
• nimfe moarte de culoare alba-cenusie,
• albine moarte inainte de eclozionare (uneori innegrite si depilate, fara aripi ...),
• albine *ii malformate (cu aripile insuficient dezvoltate, cu e1sudat la suprafata corpului, cu
un picior sau mai multe paralizate etc.),
• fa)urii cu puiet au aspect pestrit, acesta fiind diseminat in faguri, iar albinele in general
blocheaza cu nectar celulele goale nelasand o perioada de timp matca sa oua in ele,
• familiile )ra* afectate se depopuleaza putand sa piara pana in toamna sau iarna, sub
influenta negativa a rigorilor vremii.
dia)nosticul de laborator
2. Dia)nosticul de laborator se pune pe baza semnelor clinice si a e'amenelor
de laborator de inalta calificare (laboratoarele sanitar,*eterinare -udetene sau
laboratorul central din (ucuresti), cel mai specializat laborator fiind cel de la
Institutul ot.amsted din #n)lia.
ecoltarea probelor
• (entru dia)nosticul *irozelor se trimit albine *ii si bucati de fa)ure cu puiet afectat
si neafectat.
• (entru loca se trimit bucati de fa)ure cu puiet bolna*.
• (entru puiet *aros se trimit faguri cu puiet si larve moarte si eliminate de albine pe
fundul stupilor sau in afara acestora.
• (entru *arrooza se trimit albine recoltate vii si faguri cu puiet capacit, mai ales cu celule de
trantori.
• ,n caz de into'icatii se recolteaza si se trimit albinele moarte recent si vii, faguri cu
puiet mort, precum si bucati de faguri ce contin polen si miere recent introdusa in
faguri. ,n caz de into'icatie cronica se trimit albine, faguri cu miere capacita si pastura.
Probele trebuie sa cuprinda cel putin 2$,3$ de albine. #lbinele bolna*e ce se tarasc
pe o)linda stupului sunt luate si omorate prin scufundare in alcool. Dupa ce au murit
se usuca intre 2 su)ati*e sau 2 foi de ziar, dupa care se impac.eteaza in cutii de
c.ibrituri sau pac.etele de .artie. Pe fiecare cutie se *a scrie numarul familiei de la
care pro*in albinele. Pentru dia)nosticul nosemozei, in perioada de la farsitul iernii
se pot recolta si albine moarte de pe fundul stupilor.
,n cazul banuielii into'icatiei cu substante c.imice probele vor contine 3!!-"!! de albine moarte
de curand. (robele se vor impacheta intr-o cutie rezistenta la transport, iar in interior se va
introduce o nota cu urmatoarele date/
• $enumirea stupinei
• Numele apicultorului
• Adresa e1acta
• Numarul familiilor din stupina la care s-au observat semne de into1icare, precum si orice
alte date sau amanunte legate de aceasta problema.
(robele de faguri cu puiet bolnav se vor recolta din portiunile cele mai atacate, cu cele mai multe
larve bolnave. -agurele nu trebuie sa cuprinda celule cu miere, dimensiunile sale fiind de 1$ ' 1$
cm, ambalat intr-o cutie de lemn, fiind bine fi1at in interior, spre a nu se misca. (e fundul cutiei si
pe capac se fi1eaza sipculite de lemn de grosimea unui creion spre a tine fagurele departat, spre
a nu mucegai sau deteriora.
dia)nosticare boli
Diareea
Nu este propriu-zis o boala ci un fenomen produs de supraincarcarea cu e1cremente a intestinului
gros, fiind periculoasa atunci cand apare ca o consecinta a nosemozei.
,n general, este o consecinta a relei functionari a intestinului gros, atunci cand glandele sale nu mai
secreta catalaza. E1cesul de rezidii si fermentarea intestinala e1tind la ma1imum peretii intestinului
si a pungii rectale, apasand asupra tuturor celorlalte organe de digestie si impiedicand o1igenarea
normala a sangelui. 9rana de calitate inferioara, pe timpul iernii, frigul, zgomotul, lumina prea
puternica si lipsa de aer determina o acumulare prea mare de reziduuri si, in lipsa unui zbor
timpuriu de curatire, albinele nu mai sunt in stare sa le retina, imprastiindu-le pe faguri, pe scandura
de zbor etc., intreaga familie fiind amenintata cu pieirea. $aca albinele au parte de un zbor timpuriu
diareea se vindeca de la sine.
Primele semne de diaree se pot obser*a prin ascultare la urdinis cu tubul acustic
sau desc.izand stupii, simtim un miros )reu emanat din interior, albinele si fa)urii
fiind murdari. #ceste manifestari sunt asemanatoare cu cele ale nosemozei si
amibiozei si, de aceea, se recomanda trimiterea probelor la laborator pentru analize.
,n afara consumului mierii necorespunzatoare si a nosemozei, sucurile zaharate pe care albinele le
culeg toamna tarziu de pe fructele cazute de prin pomi si de la struguri, pot declansa de asemenea
diareea. &a fel si zgomotele prea mari produse iarna de ciocanitori, soareci, o circulatie prea activa
si zgomotoasa de autovehicule pe un drum din apropierea stupinei, ori deschiderea brusca a
podisorului, astuparea urdinisului cu cadavrele albinelor, umiditatea e1cesiva, siropul preparat
gresit (prin adaugarea unei portii prea mari de tartru pentru invertire, sau apa de put cu prea multe
saruri minerale), lipsa apei etc.
/asuri de inlaturare si combatere
• urdinisurile sa fie larg deschise, inlesnind aerisirea*
• albinele moarte sa fie scoase*
• in zilele calduroase sa stimulam zborurile de curatire*
• dupa zbor, se administreaza albinelor un decoct de macris sau coacaze
indulcit cu miere (parazitul nosemozei nesuportand mediul acid)/
o =g frunze de macris la %! litri apa de ploaie,
o dupa decoct, adaugam un volum egal de miere sau zahar,
o siropul se administreaza cald in celulele unui fagure asezat langa
ghemul de iernare*
o siropul administrat in faguri nu trebuie sa depaseasca marimea
ghemului de albine, caci in cazul in care va ramane descoperit, prin
absorbtia umiditatii din stup, va fermenta*
• cu prima ocazie, fagurii patati sunt scosi din stupi si dezinfectati prin
vaporizare cu acid acetic si razuire manuala. $aca pe respectivii faguri se
gaseste miere, aceasta nu se da la consum (continand spori de nosemoza)*
• in cazul in care probele de laborator indica prezenta nosemozei, aceasta
trebuie tratata cu toata staruinta.
Directia de zbor
0e refera in general la directia de deplasare a albinelor atunci cand parasesc stupul. $aca zborul
albinelor este obstructionat cu ceva ele pot deveni agresive.
Dispoziti* de reacti*are
&ste un corp de stup fara fund si capac despartit prin interior cu o scandura ce
imparte spatiul in 2 compartimente nee)ale, spatiul )ol de sub scandura fiind de 0
mm.
Albinele ce stau inactive in barbi sau cele din stupii puternici, pot fi folosite cu ajutorul acestui
dispozitiv, la intarirea familiilor slabe sau a roilor din stupina, prin maturarea cu peria in interiorul
dispozitivului. $ispozitivul se pune peste stupul primitor, avand un orificiu de 3 cm, practicat in
mijlocul blanitei ce separa cele compartimente. ,n jurul acestei gauri, in compartimentul in care
introducem musca, punem cateva linguri de miere cristalizata, dupa care desfacem orificiul pentru
a da posibilitatea din compartimentul de sus sa se uneasca cu cele din compartimentul de jos, ale
stupului primitor. $upa cateva ore, dispozitivul se ridica, fara nici o albina ramasa in compartimentul
de sus, totul intrand in normal. 2peratia se face fara a da fum. $ispozitivul se poate folosi si la
introducerea unei matci tinere, dimpreuna cu albina insotitoare, folosind cam aceeasi procedura.
Dispozitia familiei de albine
2 familie agresiva cu albina care se irita permanent constituie un motiv serios al schimbarii matcii,
operatie ce se sondeaza de multe ori cu esecuri. $e aceea se recomanda ca operatia sa fie
e1ecutata de regula toamna tarziu, prin unificarea cu o familie ajutatoare, care poseda matca
tanara cu calitati deosebite, dar mai ales care da nastere la descendenta neagresiva, acesta fiind
scopul schimbarii. 2 familie mai poate fi gasita intr-o proasta dispozitie de a primi matca prin
conditiile care apar la un moment dat/ conditiile meteo nefavorabile care tin albinele in cuib uscat
(lipsa de nectar si polen), e1istenta botcilor necapacite sau capacite etc. :oate acestea elimina
orice posibilitate de acceptare a tinerei matci.
Distantele
#ea mai mare parte a datelor enumerate mai jos se regasesc in cartea >"tuparitul nou> /
• distanta dintre rame si peretii stupului sa nu fie mai mica de 1 mm (caci atunci albinele vor
propoliza ramele) si nici mai mare de 2 (pentru ca golurile sa nu fie umplute cu fagurasi).
• distanta dintre letisoarele de jos ale ramelor de cuib si fundul stupului sa nu depaseasca 12
mm.
• distanta ce desparte rama de rama in corpul stupului sa nu fie mai mare de 11 mm, atunci
cand fagurii nu sunt capaciti* distanta dintre rame se ia mai usor din mijlocul uneia pana la
mijlocul celei vecine si ea trebuie sa fie de 38 mm pentru ramele de cuib, iar cele pentru
magazia de recolta pot sa fie de la 33 pana la 32 mm, departandu-le cu incetul pentru ca
albinele sa poata prelungi cat mai mult peretii celulelor (regina ne mai putand oua in astfel
de rame)*
• distanta care desparte ramele cuibului de cele din magazia de recolta, sa nu fie mai mare
de 2 mm*
• distanta dintre podisor si leatul superior al ramelor sa nu fie mai mic de 1 mm si nici mai
mare de 2 mm, in ultimul caz albinele cladind fagurasi ce vor fi1a podisorul, ingreuind
cercetarea*
• distanta dintre marginea de jos a diafragmei si fundul stupului sa fie de 2,1$ mm*
• intre diafragma si peretii stupului, sa nu fie nici un gol, iar letisorul de sus al diafragmei sa
fie mai inalt ca ramele, inchizand etans spatiul de sub podisor*
• asezarea pe vatra a stupilor se poate face in forma de/
o sah,
o cerc,
o semicerc,
o patrat,
o cruce,
o in n grupuri de cate -3 etc.
• respectand distantele/ %- m pe rand si 3-7 m intre randuri.
A se vedea si masurile stupilor Dadant, /&, !ertical, 4rizontal, diafra)melor etc.
Distru)erea coloniilor bolna*e
$aca o boala foarte periculoasa s-a ivit la un numar mic de stupi, unii apicultori recomanda
distrugerea totala a acelor colonii, folosind in acest scop fum de pucioasa. #adavrele albinelor vor fi
apoi arse, fagurii vor fi topiti. ;ierea e1trasa nu va fi folosita la hranirea altor stupi ci va fi utilizata
doar pentru consum propriu. 0tupii si ramele dupa flambare vor fi dezinfectate cu o solutie de
formol !) si lasate la soare sa se usuce.
$aca coloniile sunt slabe si bolnave, distrugerea lor este solutia cea mai indicata.
Di*ersificarea muncii
Di*ersificarea muncii albinelor in raport cu *arsta nu este absolut matematica, fiind
dependenta de mai multi factori:
• in timpul unui cules abundent - spre e1emplu - participa si albinele tinere (de
3-%! zile)*
• in cazul roilor artificiali, formati numai cu albine tinere, dupa 3-< zile albinele
doici devin culegatoare*
• in cazul in care dintr-o familie se inlatura albinele tinere, o parte din
culegatoare devin doici si claditoare, ceea ce denota o mare adaptabilitate a
albinelor fata de conditiile de mediu.
Doicile
Au un rol determinant in viata coloniei. Ele sunt albinele tinere cu glandele faringiene gata de a
intra in functie (%!-% zile de la eclozionare). ,n primele 3 zile ele se hranesc din abundenta cu
polen pentru a putea hrani din abundenta puietul. #u cat larvele vor primi o cantitate mai mare de
laptisor in primele 3 zile de la iesirea din ou, cu atat viitoarele albine vor fi mai viguroase si mai
rezistente la boli. Albinele sanatoase si cu o longevitate marita vor fi asadar cele hranite de un
numar mare de doici.
,n primele 3 zile doicile se hranesc din plin cu polen si-si formeaza o rezerva corporala bogata in
proteine din care se aprovizioneaza glandele faringiene producatoare de laptisor. #u cat larvele vor
primi de la doici o mai mare cantitate de laptisor in primele 3 zile, cu atat viitoarele albine, cand vor
ajunge mature vor avea o vigoare mai mare. .nele doici se ocupa cu ingrijirea matcii, numarul lor
variind intre < si %!. cand matca trece pe o alta fata a fagurelui, sau pe un alt fagure, grupul nu o
mai insoteste, in jurul matcii formandu-se un altul ce are in grija hranire, curatirea matcii si
transmiterea substantei de matca albinelor din stup.
Dopuri de crestere
$opurile sau >degetarele> de crestere (vezi Catalo) apicol pozitia %7!3) sunt confectionate din lemn
sau plastic si sunt folosite ca suport pentru botca artificiala. ,ntr-o mica adancitura a lor se toarna
ceara topita nu prea fierbinte si se aplica botca care se fi1eaza solid in suportul de ceara
solidificata. $upa fiecare folosire se curata ramasitele de botci, prin retezare cu cutitul, iar ceara se
topeste cu ajutorul unei bare de fier in forma de >&>, pe suportul nou format aplicandu-se o noua
botca artificiala.
Durata *ietii albinelor
$urata de viata a albinelor nascute in vara este de apro1imativ 3" zile, epuizarea lor fiind strans
legata si de productia cerii si a laptisorului de matca. (e de alta parte, imbatranirea albinelor se
datoreaza nu atat activitatii pe care o depun in stup, cat mai ales hranirii puietului. #ata vreme
glandele faringiene nu s-au epuizat, albinele sunt inca viguroase. $e aceea, albinele eclozionate
dupa %" septembrie si care nu au puiet de hranit, isi prelungesc viata pana in aprilie-mai, putand
creste puiet in primavara. &a albinele de iernare se acumuleaza in organism o rezerva de materii
proteice care formeaza asa-zisul corp gras care inconjoara cavitatea pericardica, si captuseste
partea interioara chitinoasa a corpului. $in aceasta rezerva, impreuna cu glucidele si mai ales cu
glicogenul acumulat in tesutul gusii, intestinului si musculaturii, albinele doici isi e1trag substantele
proteice cu care alimenteaza glandele faringiene pentru secretarea laptisorului necesar la hranirea
matcii si puietului. $e aceea generatiile care se nasc din primavara si pana in toamna si care au de
hranit mult puiet, pier dupa o perioada de cel mult 3-3" de zile.
Dusmanii albinelor
#. Insecte
1. #carienii
#carapis 5oodi, (raula Coeca, 6ropilelapsoza
dusmanii albinelor
2. Calu)arita
Este o insecta din ordinul Artropodelor, asemanatoare cu lacusta, avand culoarea verde inchis si
picioarele lungi si subtiri, hranindu-se cu insecte (in special cu albine). #ei mai mari dusmani ai
calugaritei sunt ciorile. (agubele facute de aceasta insecta nu sunt prea mari - in comparatie cu
cele din alte tari.
dusmanii albinelor
3. Clestarul pasturii
Este o coleoptera de %,"- mm care se hraneste, creste si se inmulteste in polenul colectat si pus
la pastrare.
dusmanii albinelor
3. Fluturele cap de mort
(atrunde noaptea pe urdinis scotand un sunet asemanator cu al matci si se hraneste cu miere. &a
plecare, fiind prea voluminos, daca urdinisul nu este destul de inalt nu mai poate sa iasa si este
omorat de albine.
dusmanii albinelor
7. Furnicile
Ataca stupii mai ales noaptea, consumand miere si uneori puiet. Neputand lupta cu ele albinele,
atunci cand atacul e masiv isi parasesc locuinta. ,n astfel de situatii, desi furnicile sunt folositoare,
trebuie luate masuri severe/
• turnand pe locul furnicarului petrol,
• punand intr-o cutie acoperita cu o panza metalica cu ochiuri de -," mm/ arseniat de
sodiu (3-7 g amestecate cu putin zahar)* in loc de arseniat de sodiu putem folosi o solutie
de bora' (! g bora1 la %!! g apa fierbinte, amestecate cu %!! g zahar)*
• in caz de atac puternic furnicarele situate in apropierea stupinelor se vor desface, de
preferinta seara, cu ajutorul unui tarus se vor face cateva gauri in furnicar, peste care se va
turna petrol, pacura, apa fiarta sau var nestins*
• de asemenea se pot folosi vase cu sirop de zahar cu adaos de insecticide, acoperite cu sita
deasa de sarma, care se vor pune sub stupi sau pe potecile stupinei.
8u este admis sa nesocotim insa rolul furnicilor in combaterea biolo)ica a unor daunatori ai
padurilor. Pentru acest moti* nu este indicat sa desfiintam furnicarele situate la o distanta
mai mare fata de stupina ci trebuie sa aparam doar familiile de albine impotri*a atacului
furnicilor din imediata apropiere.
In cazul in care atacul nu este prea puternic, furnicile pot fi alun)ate si astfel:
• imbibam scandura de zbor, hranitoarele si podisorul cu ulei de floarea soarelui si avem grija
sa tinemin stupina numai familii de albine foarte puternice*
• in jurul stupilor atacati se presara cenusa, sau sare iar suporturile stupilor se ung cu pacura*
• de asemenea, sarea de bucatarie presarata in jurul furnicarelor indeparteaza furnicile din
prisaca*
• furnicile mai pot fi alungate cu naftalina, superfosfat, frunze verzi de pelin sau apa in care a
fiert pelinul cu un adaos de " g de sare de bucatarie la un litru de solutie (adaugata prin
stropire sub fundul stupilor si intre stupi.
,n mod obisnuit furnicile dupa ce ataca stupul se retrag in furnicarul lor, dar sunt si cazuri in care isi
organizeaza cuibul chiar in stup, dincolo de diafragma si pot distruge familii intregi de albine sau sa
le reduca foarte mult capacitatea productiva.
dusmanii albinelor
1. 9andacul de slanina
Dermestes :ardarius. este un )andac de culoare cenusie lucioasa, cu multe
picioare, trup mare si cap foarte mic poate patrunde in stup, transmitand sporii de
loca si nosemoza, prezenti in murdariile ce le depun in stup.
dusmanii albinelor
0. Plosnita de camp
Este plosnita de culoare verde, cenusie pe spate si usor castanie pe abdomen, cea care emana un
miros neplacut cand este strivita. Ataca albinele care cad greoaie in fata urdinisului, cand se intorc
de la camp, sugandu-le hemolifa si nectarul din gusa.
dusmanii albinelor
2. "enotainioza
;usca senotainia - este o musca mai mica decat musca comuna (<-8 mm) avand o culoare
cenusie deschisa, o pata alba pe cap si picioare mai lungi. 0enotainia tricuspis se aseaza din zbor
pe corpul albinei depunand %- larve foarte mici (nu pot fi distinse cu ochiul liber).
2 singura musca poate depune %!!-4!! de larve care intra in toracele albinelor parazitate si incep
sa se alimenteze din tesuturile musculare, insectele gazde murind in cateva zile (3-< zile), timp in
care larvele parazitare ajung la maturitate, parasind trupul inert al albinelor si ingropandu-se in
pamant, unde se transforma in pupe ("-4 zile), ciclul de dezvoltare fiind insa foarte variat (de la
%" la 33 de zile) astfel ca, in cursul unei veri, se succed cel mult 3 generatii.
0enotainoza poate distruge familii intregi. A fost identificata si la noi in %6"< - in cateva regiuni din
sesul dunarean si in nordul ;oldovei.
Combatere
0e face cu a-utorul unor farfurii albe umplute cu apa in care se picura 2,3 picaturi de
met;lmercap.tos, in lipsa acestuia apa amestecandu-se cu petrol, farfuriile fiind asezate pe capacul
stupilor.
2 alta metoda consta in folosirea insecticidelor in care se adau)a amidon sau faina de )rau. #u aceasta
solutie se imbiba bucati de carton alb sau panza alba, care sunt tinute pe stupi in timpul zilei, ridicandu-se
noaptea pentru ca roua si ploile sa nu spele emulsia.
dusmanii albinelor
<. 6ri.odes apianus
Este un *ierme parazit ce-si face culcus mai ales in coloniile ce vietuiesc in scorburile copacilor,
dar, uneori si in coloniile slabite, in special in lunile mai-iulie. $in albine si nimfe nu mananca decat
interiorul, larvele sunt consumate in intregime. Acest vierme este si transmitator de boli
molipsitoare. ;ijloacele de lupta impotriva lui constau in mentinerea unei curatenii desavarsite in
stupi, pastrarea in stupina doar a coloniilor puternice.
dusmanii albinelor
1$. 6riun)ulinoza
Este o boala parazitara de invazie a albinelor culegatoare provocata de larvele unor insecte, din
ordinul #oleoptera, cunoscute sub numele de triongulini. Adultii acestor paraziti traiesc in sol, pe
pajisti, livezi, paduri etc. $upa ecloziune, tinerele larve nu se urca direct pe plantele melifere ci stau
un timp pe sol (-7 zile) dupa care se urca pe plante in asteptarea gazdei. #and insecta soseste,
triongulinul se fi1eaza rapid pe ea cu ajutorul ghearelor, in special la nivelul toracelui, lasandu-se
astfel transportat in stup. Albina este folosit drept gazda ocazionala a acestui parazit. 0pecia cea
mai periculoasa pentru albina melifera este ;elo? variegatus (niste paraziti de culoare neagra sau
galbuie).
$upa ce se agata de insecta, triongulinul patrunde cu partea anterioara a corpului atat de profund
incat nu poate fi vazut, intre ultimele segmente abdominale ale abdomenului larvei, perforand
tegumentul albinelor si hranindu-se cu hemolimfa pana produc moartea albinei. Apare o mortalitate
mare observata pe sol in fata stupilor.
(arazitul ataca albinele incepand din luna mai si pana in toamna, afectand in egala masura trantorii
si matcile. #ontaminarea se face in timpul culesului de nectar sau polen, mai frecvent de pe
pajistile de padure, livezi, fanete etc. ,n stupi se pot gasi multe larve primare venite probabil direct
de pe sol, care se strecoara prin crapaturi, se agata de pereti sau raman pe scandura de zbor
asteptand momentul propice pentru a avea acces in interiorul stupului. ,n general proportia
parazitata este intre %-%! ), pe o albina putandu-se numara intre 3 si %" triongulini dispusi in
special in regiunea toracelui.
"imptome
Albinele bolnave apar in fata urdinisului, pe scandura de zbor sau in fata stupului la orele de
dimineata si seara, sunt agitate, prezinta miscari spasmodice, fac sarituri si incearca prin miscari
particulare sa se debaraseze de paraziti, cad pe o parte si-si pierd capacitatea de zbor, dupa care
mor. #and infestarea e prea mare aceste larve stau cu zecile pe albine dandu-le o culoare brun-
roscata sau neagra, in functie de specia parazitului.
6ratament
#oloniile puternice sunt in stare sa se apere singure, prinzand si ucigand larvele parazitilor cu
ajutorul mandibulelor. :ratamentul se face cu @arachet, naftalina (%! g pe o hartie pe fundul
stupului) sau fumigatii cu tutun. $upa tratarea cu tutun foile se ridica si se arunca in foc. $aca nu
vom proceda astfel, dupa 3-7 minute parazitii se ridica si se raspandesc din nou in stup.
+usii folosesc o hartie (7" 1 7" cm acoperita cu un amestec de coloniu (sacaz) si ulei de ricin in
proportie de % la %, pusa pe fundul stupului. Albinele se misca liber pe aceasta hartie pe cand
larvele parazitilor se lipesc si mor. 9artia unsa cu acest amestec ("-%! g) se aseaza pe fundul
stupului, dupa care se da prin urdinis -" jeturi de fum, colonia tinandu-se inchisa 3 minute, dupa
care stupul se deschide pe deasupra, iar dupa "-%! minute se ia hartia si se arde. :ratamentul se
e1ecuta cateva zile la rand. (entru economisirea substantei lipicioase se poate folosi o foaie de
tabla care se pune la %!-%" familii cu conditia sa nu e1iste in familii boli contagioase. Amestecul se
prepara din sacaz topit pe foc peste care se adauga o cantitate egala de ulei de ricin,
amestecandu-se mereu. &a noi a fost depistata in %646, in zone izolate din nordul ;oldovei, sesul
dunarean, Auzau si Aucuresti.
dusmanii albinelor
11. =rec.elnita
Este o insecta omnivora careia ii convine caldura si umiditatea din interiorul stupilor. Noaptea
patrunde in stupi consumand miere, pastura si chiar puietul (atunci cand ataca in masa). ,mpotriva
lor se foloseste un aluat compus din fosfura de zinc si faina (% pahar cu faina de grau B % pahar cu
malai B linguri de zahar tos B fosfura adaugata in portii mici pana ce aluatul devine putin cenusiu)
cu care se unge marginea fundurilor stupilor si laturile de contact al capacului cu stupii. Efectul
acestui preparat dureaza % an. 2 alta masura este asezarea peste podisoare a unor carpe care,
fiind folosite de urechelnite pentru cuib, in timpul zilei se scutura in foc.
dusmanii albinelor
12. Paian-enii
Ataca albinele stand ascunsi in petalele florilor, pe iarba etc., cel mai periculos fiind cel din specia
:hamisus roturdatus, de culoare galbena-rosiatica, care se aseaza pe florile cu culori
asemanatoare. .nii dintre paianjenii care traiesc in tara noastra, nu se mai ostenesc sa urzeasca
panza capcana arhicunoscuta, ci ataca, prind si devoreaza hemolimfa albinei victime, direct de pe
scandura de zbor.
Combatere
• amenajarea si e1tinderea >o)linzii> fiecarui stup nu numai in fata acestuia, cum se
recomanda in literatura de specialitate, ci si pe sub el, in spatele si in partile laterale, astfel
ca paianjenii sa nu aiba suporti necesari pentru fi1area panzelor capcane*
• de fiecare data cand observam paienjeni in apropierea stupilor acestia trebuie distrusi.
dusmanii albinelor
13. !iespile
:oamna tarziu viespiile ataca in special coloniile slabe si chiar pe cele puternice care au urdinisurile
sau cuiburile nestramtorate corespunzator.
!iespea comuna
@iespea comuna patrunde in stupii cu familii slabe spre a fura miere. #ombaterea consta in
cautarea si distrugerea cuiburilor, direct sau prin pulverizarea unor substante insecticide, avand
grija sa fim protejati la cap de un eventual atac al acestora.
!iespea mare (barzaunele), lupul albinelor
(arzaunele, *iespea mare sau bondarul ataca lucratoarele ce se intorc de la cules hranindu-se
cu acestea. #orpul viespiei mari are o lungime de 3! cm, o culoare galben-bruna si dungi galbene
pe torace si abdomen. ,si construieste cuibul in pamant. 0tropirea cuiburilor cu tetraclorura de
carbon le ucide imediat.
:upul albinelor este o viespe mai mica decat barzaunele, fiind insa foarte puternica, putand prinde
si ucide din zbor albinele, ducandu-le la cuib pentru a fi date ca hrana larvelor. &upta cu aceste
viespii se face prin descoperirea si distrugerea cuiburilor (cladite in pamant) prin turnarea de sulfura
de carbon sau "-< litri de motorina prin intrarea principala a cuibului, dupa care o astupam cu
pamant.
dusmanii albinelor
(. Pasari si animale insecti*ore
1. (erzele
,n cautarea lacustelor ele distrug si albinele pe care le intalnesc in cale. (ot fi speriate prin focuri de
arma, fara a fi ucise.
dusmanii albinelor
2. (ot)rosul
Este o pasare insectivora cu pene multicolore ce bat in cenusiu, avand un cioc gros si tare. Nu
numai ca mananca albine pe care le prinde din zbor dar isi face si rezerve pe care si le pune la
pastrare in tepii copacilor.
dusmanii albinelor
3. (roasca raioasa
0e adaposteste in jurul stupinei si stand sub fundul stupilor, in timpul noptilor venind la scandura de
zbor pentru a prinde albine. Ariciul e cel mai bun paznic, hranindu-se cu broaste.
dusmanii albinelor
3. Ciocanitoarea sau ).ionoaia
Ataca albinele numai iarna. (ot perfora iarna peretii stupilor, in special a celor amplasati in paduri.
0e impune tinerea la distanta prin plase protectoare sau diferite sperietori.
dusmanii albinelor
7. Pri)oria sau albinarelul
$intre toate pasarile, cel mai mare dusman al albinelor este pri)oria, care isi aduna hrana de la 4-8
=m distanta de cuib, o pereche de prigorii putand consuma intr-un sezon cca !.!!! albine. .n stol
de %!! de prigorii fac ca o stupina de "! de stupi sa devina neproductiva, nefiind in stare sa-si
adune nici rezerva de hrana necesara iernarii. (rigoriile fac pagube mari mai ales atunci cand sunt
in numar mare (fiecare prigorie consumand pe zi in medie cate <!-4! de albine). #onsumul cel mai
mare de albine se face in lunile mai si septembrie, albinele nedepasind totusi "!) din hrana
consumata, acolo unde mai sunt si alte insecte.
(rigoriile s-au imputinat restrangandu-si zona de activitate si sunt protejate de mult prin lege, fiind
considerate pasari folositoare agriculturii si silviculturii. #u toate acestea, in conditiile atacarii in
masa a unor stupine mari se poate cere aprobarea organelor silvice pentru vanarea lor si apararea
stupinelor.
/asuri de aparare
• stupinele sa fie instalate la distante cat mai mari de cuiburile prigoriilor*
• prigoriile sa fie indepartate prin sperietori (zmei zburatori etc.), de mare fiind insa petardele*
• cuiburile prigoriilor si prigoriile pot fi distruse dupa obtinerea aprobarii, prin momeli otravite,
gazare, astuparea gaurilor cu ghemotoace de iarba indesate la "!-<! cm adancime,
intinderea unui fir de nailon de pescuit de care se agata ate de nailon subtire, lungi de !-3!
cm, care la capatul de jos au prins cate un ac mic de undita prevazut cu cate un trantore
etc.
• folosirea unor curse speciale (sub forma unui tub cu diametrul de %8 cm, lung de 3 cm)
prevazute la ambele e1tremitati cu cate o clapa actionata de un arc care permite intrarea
pasarii dar nu si iesirea* cursele se introduc in galeriile prigoriilor, indeosebi cand acestea
clocesc si se ridica dupa -3 zile*
• astuparea galeriilor cu carpe imbibate cu diferite substante otravitoare*
• folosirea unui soim impaiat si proptit bine pe post de sperietoare (soimul fiind dusmanul cel
mai mare al lor)*
• folosirea unor prigorii moarte ca sperietori (cu aripile rasfirate, agatate pe pari inalti in
mijlocul stupinei).
dusmanii albinelor
1. andunelele
Acestea prind si inghit din zbor albinele, matcile (3!) din matci pierzandu-se din cauza lor) si
trantorii. (agubele estimate nu sunt insa e1agerate.
dusmanii albinelor
0. !iermele ata
Este un parazit al albinei pe care aceasta il aduce din apele murdare si statute. El patrunde in
intestinul albinelor si traieste ca orice parazit intestinal, scurtandu-le viata. 0e recomanda secarea
baltilor murdare din imprejurimi si instalarea unui adapator cu apa indulcita.
dusmanii albinelor
2. !rabiile
#onsuma albine de dimineata pana seara, mai ales atunci cand hranesc pui.
dusmanii albinelor
C. /amifere
1. "oarecii
(roduc pagube toamna tarziu, cand se instaleaza in stupi, hranindu-se cu faguri cu miere, pastura
si albine. Ei sunt si transmitatori ai amibiozei. (entru aceasta trebuie luate masuri de protejare a
urdinisurilor si folosirea momelilor otravite.
dusmanii albinelor
2. "oparla
Este un dusman greu de observat. 0ta pitita sub fundul stupului si inghite albinele ce cad in fata
scandurii de zbor (consumand in medie cate " de albine pe zi.
Ariciul le nimiceste. $aca observam prezenta ariciului in stupina trebuie retinut ca este prietenul
nostru si al albinelor.
dusmanii albinelor
3. =rsul
Ataca sporadic stupii deplasati in pastoral, in zona montana. ,n cazul in care un urs s-a naravit la
miere stupina trebuie sa fie mutata urgent. ,n unele cazuri izolate din zonele premontane si
montane ursii care sunt ocrotiti de lege, atunci cand produc pagube mari atacand vitele si chiar
stupinele pot fi impuscati cu aprobare speciala.
dusmanii albinelor
D. Plante daunatoare
1. 4tratelul de balta
Este o planta insectivora care poseda capcane pline cu nectar. 2data albina asezata pe planta,
aceasta secreta un acid ce descompune corpul albinei, ramanand doar resturile de chitina.
dusmanii albinelor
2. Piciorul cocosului
-ace parte din familia +anunculaceae, cu peste ! de specii, dintre acestea, floarea brosteasca si
rarunchielul sunt plante cu polen otravitor.
dusmanii albinelor
3. oua cerului
$enumita si iarba fiarelor, roua cerului creste prin locurile umede si este o planta carnivora,
hranindu-se si cu albine pe care le prinde cu ajutorul petalelor care se inchid, albina fiind
consumata dupa descompunerea cu ajutorul unui suc asemanator sucului digestiv. Aceasta planta
se gaseste mai mult in $elta $unarii.
dusmanii albinelor
3. "picul dracului
;ai e numit si mo.or sau du).ie. Albinele incercand sa adune polenul de pe aceasta planta, isi
prind picioarele de carligele setelor, murind de foame.
dusmanii albinelor
7. "tri)oaia
$esi este o planta buna melifera, in anii secetosi polenul contine sponina, substanta to'ica.
dusmanii albinelor
Definitie
#lbinele sunt insecte sociale poic.iloterme poliforme, cu aripi membranoase din
ordinul +;menoptera, familia #pide, specia #pis mellifera :. 8ecesitatea de a se
aduna in )rup, se datoreaza or)anismului lor poic.iloterm, care, prin el insusi nu
poate sa dea albinei izolate posibilitatea de a,si pastra temperatura proprie care sa,i
asi)ure *ietuirea.
8ecesitatea ameliorarii
"ite,ul de fata isi propune:
• popularizarea cunostintelor apicole necesare celor ce se ocupa cu cresterea albinelor,
subliniind in primul rand/
o necesitatea ameliorarii rasei carpatine prin cresterea reproducatorilor din coloniile/
 cele mai performante si
 cele mai sanatoase.
• atentionarea apicultorilor sa renunte cat mai repede posibil la coloniile slabe, acestea
fiind de fapt/
o balastul neproductivitatii si
o mediul propice raspandirii bolilor si daunatorilor la albinele melifere.
Generalitati
#lbinele sunt )rupate in -urul re)inei, intr,o populatie numita colonie, a carei marime
*ariaza in functie de sezon (1$.$$$,2$.$$$ de indi*izi) si de bo)atia resurselor
nectaro,polenifere care asi)ura *i)oarea coloniei. #u un rol important in *iata
plantelor, contribuind la polenizarea florilor si marirea productiei.
(rincipalul serviciu adus umanitatii este polenizarea, 4" ) din totalul plantelor cu flori fiind
polenizate cu ajutorul insectelor, albinele melifere jucand un rol e1trem de important (venitul
national obtinut prin polenizarea cu albine fiind de %!-%" ori superior valorii mierii si cerii produse in
acelasi interval).
Cate)orii
Fiecare colonie prezinta trei cate)orii diferite de albine:
1. e)ina, or)anul *ital al coloniei, asi)ura ponta si reinnoirea coloniei. &ste
unica, e'ceptand unele situatii cum ar fi cea de roire, cand, in aceeasi colonie
pot e'ista temporar mai multe re)ine, *ec.ea re)ina parasind stupul impreuna
cu roiul primar. "e distin)e prin abdomenul mai lun) si mai mare decat cel al
albinei si aripi mai mici in comparatie cu lun)imea abdomenului. & fecundata
la inceputul *ietii de mai multi trantori, in e'teriorul stupului, la o inaltime ce
*ariaza intre 1 si 2$ m, milioanele de spermatozoizi fiind stocate intr,o ca*itate
sferica interna numita >spermateca>, la care apeleaza pentru fecundarea
oualor depuse in celulele de lucratoare. e)ina oua intrea)a sa *iata,
reducandu,si ponta pana la incetare toamna tarziu, pentru a o relua in ianuarie
sau februarie. 4 re)ina poate trai 7,2 ani dar, de obicei este inlocuita de albine
atunci cand de*ine necorespunzatoare. Pe fa)uri este insotita intotdeauna de
o suita care se ocupa cu .ranirea ei (cu laptisor de matca) si cu transmiterea
substantei de matca la intrea)a colonie.
. Albinele propriu-zise, dupa nastere ocupa functii variabile/ curatitoare, doici, cerese,
sacagite, gardiene, lucratoare, albine cisterna etc., asigurand o temperatura constanta in
stup. #a semn distinctiv albinele au aripile de aceeasi marime cu abdomenul.
3. 6rantorii, asi)ura fecundarea re)inelor, zburand pana la 1$,12 ?m pentru a se
aduna in locurile de imperec.ere a matcilor. e)inele se indreapta catre
aceste locuri atra)and trantorii printr,un feromon pe care il emit pentru a
atra)e cat mai multi trantori, inclusi* pe cei aflati in stupii *ecini. Fecundarea
ei este asi)urata de obicei de 2,1$ trantori, in mai multe zboruri de
imperec.ere, care au loc in aceeasi zi sau in zile diferite. 6rantorii care
imperec.eaza matcile mor imediat dupa imperec.ere, datorita desprinderii
or)anului lor )enital. Imperec.erea matcilor impune asadar o competitie si o
selectie naturala, cei mai *i)urosi si mai rapizi trantori reusind sa imperec.eze
matcile. Desi nu aduc pro*izii in stup ci sunt mari consumatori, trantorii a-uta
si ei colonia prin incalzirea puietului capacit. Pot fi usor recunoscuti prin
)rosimea abdomenului si marimea oc.ilor. Incapabili a se .rani sin)uri, atunci
cand culesul e pe sfarsite si in stupi nu sunt pro*izii suficiente, albinele
inceteaza a,i mai .rani si ii izoleaza in colturile stupului sau pe scandura de
zbor, unde mor de foame. "tupii ramasi fara matci ii primesc si ii .ranesc, dar,
dupa imperec.erea re)inelor soarta lor e pecetluita. In unele cazuri, coloniile
care au matci batrane intra la iernat si cu trantori. Pe timpul culesurilor,
e'istenta trantorilor in stupi da un plus de *i)oare coloniilor. :ipsa totala a
acestora nelinistesc albinele si le fac mai putin producti*e.
#lcatuirea indi*izilor
#ntenele
Cu a-utorul lor albinele unei colonii se recunosc intre ele dupa mirosul particular al
fiecareia.
#paratul cerifer
&ste alcatuit din 2 )lande cerifere (3 perec.i) ce se )asesc in abdomenul albinei.
Durata puterii secretorii a )landelor cerifere este de cel mult 1$ zile. Cand albinele
batrane primesc .rana cu proteine isi reacti*eaza si ele )landele cerifere, secretand
solzisori la fel cu cele tinere.
Alcatuirea indivizilor
#paratul di)esti*
&ste format din aparatul bucal, farin)e, esofa), )usa, stomac (intestinul mi-lociu),
intestinul )ros (depozitul de reziduuri alimentare) si orificiul anal.
Alcatuirea indivizilor
#paratul bucal
&ste adaptat pentru supt si lins, albina su)and cu a-utorul trompei (alcatuita din 2
palpe laterale si limba). Cand cele 2 palpe se unesc, formeaza un tub in care limba
ser*este drept piston.
Alcatuirea indivizilor
#paratul e'cretor
&ste format din tubii malpi).ieni.
Alcatuirea indivizilor
#paratul reproducator
Aparatul reproducator al albinei este lipsit de insemnatate, din ovarele ei atrofiate luand nastere
doar cateva oua, din care se nasc doar trantori.
Aparatul reproducator al matcii este foarte comple1, ovarele ei comunicand, prin intermediul unor
tuburi, cu vezica spermatica care are un diametru de % mm, unde sunt adapostiti milioane de
spermatozoizi adunati de la mai multi trantori. ,n cazul in care matca ramane neimperecheata ea va
produce doar ovule nefecundate si va da nastere numai la trantori. Aceasta particularitate o au si
albinele ouatoare.
Aparatul reproducator al trantorului are doua glande numite testicule, strabatute de niste tubulete
in care se formeaza spermatozoizii.
Alcatuirea indivizilor
4r)anizarea coloniei
#lbina izolata de colonie poate fi asemanata cu o celula dintr,un or)anism, ea
neputand acti*a si nici trai in afara coloniei. Cand se rataceste sau ramane unde*a
izolata, albina cauta to*arasia altor albine (care nu mai fac parte din *ec.ea colonie).
Colonia este alcatuita din mii de albine lucratoare (1@3 batrane si 2@3 tinere). 4
colonie bine or)anizata are pe timpul *erii 12$.$$$ de indi*izi (impreuna cu puietul si
trantorii) din care 3$ , 7$.$$$ sunt cule)atoare. &lementul de coeziune al coloniei il
constituie matca. Fiecare colonie are indi*idualitatea ei ce se distin)e printr,un
miros specific raspandit de albine prin )landele aflate la *arful abdomenului. !iata
albinelor este calauzita de refle'e neconditionate instinctuale, innascute, care nu se
sc.imba niciodata si sunt transmise ereditar. Deseori, in decursul *ietii, albinele
dobandesc refle'e conditionate prin adaptarea la mediul incon-urator natural sau
artificial, cu efect ne)ati* (furtisa)) sau poziti* (cum ar fi culesul diri-at). /aturitatea
unor or)ane influenteaza acti*itatea albinelor dar, unele fenomene deosebite pot
intrerupe succesiunea diferitelor lucrari, silind albinele sa,si reia anumite functii pe
care au incetat mai demult sa le indeplineasca. #stfel, s,au *azut albine batrane
care, in lipsa tinerelor claditoare, s,au .ranit din belsu) cu polen si si,au reacti*at
)landele cerifere. "uccesiunea si repartitia muncii in stup este impusa de
necesitatile de moment ale coloniei fiecare albina trecand, in mod obisnuit, prin
diferite stadii si efectuand diferite lucrari.
4r)anizarea coloniei
#cti*itatea in e'terior
#cti*itatea din afara stupului este cea mai isto*itoare sleind puterile albinelor si
contribuind la scurtarea *ietii lor. #lbina este specia care si,a pastrat cele mai
stranse le)aturi cu mediul, putand sa treaca din adaposturile artificiale numite stupi,
in ca*itati naturale , unde isi continua e'istenta , perfect adaptata.
4r)anizarea coloniei
C
Calicire, Caillas, Calcule, Catalaza, Catalog apicol Swienty, Calugarita, Ceaiurile stimulative, Ceapa,
Ceara, Citate celebre, Ciocanitoarea, Centrifuga, Clestarul pasturii, Cloroformul, Coffey, Cortul
protector, Cresterea matcilor, Culesul la struguri, Cupularva.
Calendarul apicultorului
ian feb mart april mai iun iul au sept oct no! dec
ColectariPolenPropolis
colectare polen curatire uscare conservare colector propolis
Coli*iile
automata Aenton capac ;iller :itov Cander
Coloniile
bezm pornit cules culeg conf botci (poz+(A) constipatie crest +eg crest-selec
orfane finis cond cules creare spatiu cat cuib cuib cercet stup comport alb
mama tata transport comb furtis roire (comb) selectie comport +eg
doici de strans canibalism corpul gras cons iarna curatitoare calitat matcii
furniz pastrat control ouat control matci contr colon control stupina capcane roi consangvin
Calendarul apicultorului
Pentru ca acti*itatea apicola sa dea roadele scontate este ne*oie ca apicultorul sa
fie si un bun mana)er. Iata pe scurt principalele indatoriri ale fiecarui apicultor,
repartizate pe lunile calendaristice:
Ianuarie
Albinele se afla in odihna de iarna. Apicultorul trebuie sa le asigure o liniste desavarsita (fara
zgomote si trepidatii, ciocanituri in stupi etc.). #ontroalele care se pot face in stupina se refera la
verificarea urdinisurilor sa nu fie blocate, la inlaturarea eventualelor deranjamente provocate de
pasari (in special pitigoi). Este indicat a se monta hranitoare pentru aceste pasari care altfel vor
cauta sa se hraneasca cu albinele moarte de la urdinis sau iesite afara deranjate de ciocanituri. ,n
aceasta luna este indicat a se continua perfectionarea teoretica prin participarea la cursuri,
conferinte, cumpararea de reviste, accesarea bibliotecilor si a ,nternetului pe teme apicole etc. ,n
aceasta luna se definitiveaza planificarea activitatii stupinei pentru noul an apicol care a inceput in
august-septembrie.
Februarie
,n colonii reincepe activitatea de crestere a puietului. ,n zilele cu temperaturi in jur de %!# s-ar
putea conta pe un inceput de zbor de curatire, la stupii cu funduri detasabile putandu-se interveni
pentru scoaterea cartoanelor asezate pe fundul lor etc. ,n stupina se curata zapada de pe vatra
stupinei, se pun paie, rumegus etc. pentru ca albinele ce ies la zbor sa nu ramana inghetate pe
zapada. 0e pregatesc turtele cu miere sau cu serbet pentru sezonul care urmeaza. (eriodic se
controleaza urdinisurile si scandurile de zbor care vor fi curatate de albinele moarte (caci acestea
atrag pasarile, care, prin ciocanituri repetate deranjeaza linistea albinelor din ghem). 0e continua
aprovizionarea pasarilor cu hrana langa stupina. 0e continua pregatirea teoretica si repararea
uneltelor apicole (rame, insarmari etc.).(entru a preveni pierderile de albine iesite la zborul de
curatire zapada de pe vatra stupinei va fi adunata si pusa la radacinile pomilor sau transportata in
alta parte. .rdinisurile superioare se inchid definitiv. (e timpul zborurilor de curatire urdinisurile de
jos se tin larg deschise iar apoi se micsoreaza la -3 cm. 0tupii trebuie feriti de curent si de
umiditate. ,n stupina se instaleaza un adapator cu apa calda. #artoanele de control puse in
noiembrie pe fundul stupilor vor fi retrase. $aca stupii sunt prevazuti cu funduri mobile acestea vor
fi intoarse. #u aceasta ocazie se vor face observatiile de rigoare despre felul iernarii, notand
cantitatea de albina gasita moarta, masurata cu un pahar mare ce contine 4! g albina.
&a stupii cu fundul fi1 curatirea se face mai tarziu, o data cu re*izia de fond. +eziduurile de pe fund
si albinele moarte se ard.,ncepand cu luna februarie consumul de hrana este din ce in ce mai mare,
fapt pentru care coloniile cu lipsuri vor fi ajutate cu faguri cu miere (preincalziti) de la rezerva sau cu
turte cu miere cristalizata pusa direct deasupra cuibului. &ipsa pasturii nelinisteste mult albinele,
foamea de pastura generand o crestere mai mica de puiet si o longevitate micsorata a noii
generatii, albinele doici epuizandu-si proteinele organice acumulate in corpul )ras. $aca dispunem
de faguri cu pastura acestia vor fi introdusi langa ghem, dupa ce vor fi stropiti cu %!! g sirop cald.
,n lipsa se poate da polen sau inlocuitori (praf de lapte) sub forma de turte. (olenul pulverizat poate
fi dat pe deasupra podisorului cu sita, deasupra unui cartonas de %! 1 %! cm asezat deasupra
ramelor. (olenul trece prin sita si cade pe cartonas, albinele luandu-l si folosindu-l la cresterea
puietului.(entru a avea sanse mari de valorificare a culesului de la salcam stimularea timpurie
trebuie inceputa de la sfarsitul acestei luni, sau cel tarziu in prima decada a lunii martie. (rin
inlocuirea contingentelor vechi de albine, in care iarna s-au putut raspandi o serie de boli, micoze si
paraziti, se produce spontan o insanatosire si o inviorare generala a coloniilor. $ar, pana la
schimbarea albinei batrane, va apare o perioada de criza in viata coloniilor de albine. Acumularea
de albine pentru formarea marii rezerve de culegatoare pentru marele cules din luna mai va avea
loc abia in lunile martie, aprilie si mai.
(entru ca .ranirea de stimulare sa dea rezultate sunt necesare ""-<! zile de stimulare inainte de
aparitia culesului principal. 0timularea trebuie oprita in functie de planul de cules, cu 3! de zile
inainte de aparitia ultimului cules principal, altfel, populatia numeroasa va consuma din rezerve si
chiar va roi. ,n mod obisnuit, pentru a creste puietul dintr-un fagure de cuib, albinele consuma un
fagure de miere si pastura. $e aceea, apicultorii care nu au un cules insemnat pana la salcam,
care infloreste in jurul datei de %" mai, nu vor incepe hranirea de stimulare decat in jurul datei de
%"-! martie si o vor opri in jurul datei de %" aprilie. ,n situatia in care apicultorul practica stuparitul
pastoral hranirea de stimulare va continua pana in preajma plecarii.
/artie
,n natura incepe dezvoltarea anumitor plante (salcia, brusturul, brandusa, rachita etc.). &a albine
incepe dezvoltarea coloniei ca unitate biologica. $upa zborul de curatire se consuma mai multa
hrana din rezervele stupului (inclusiv din corpul gras). 0e supravegheaza atent zborul de curatire si
in caz de forta majora se unifica coloniile slabe. 0e aplica serbet sau pungi cu miere la coloniile
fara hrana suficienta, notandu-se orice interventie in fisa fiecarei familii. $aca timpul este favorabil
se poate trece la re*izia de fond.
#prilie
,n aceasta luna infloresc artarul, aninul, plopul, ulmul, ciresul, salciile, pomii fructiferi etc., coloniile
continuandu-si dezvoltarea pe seama unor provizii si culesuri pe masura. 0e pot descapaci faguri
cu miere dupa diafragma, administra portii mici de sirop sau turte cu miere.
Apicultorul trebuie sa urmareasca urmatoarele aspecte/
• daca albinele efectueaza un zbor normal*
• la un control scurt sa observe daca coloniile nu sunt cumva orfane (re*izia sumara)*
• la re*izia de fond, coloniile gasite orfane sau foarte slabe sa fie unificate*
• toate coloniile sa fie stimulate in vederea cresterii unei cantitati cat mai mari de puiet*
• se incepe largirea cuiburilor*
• se face tratarea medicamentoasa contra varrozei*
• se trateaza prin fumigatii cu sulf rezerva de faguri avand grija ca vasul cu sulf sa stea
deasupra fagurilor, intrucat vaporii de sulf sunt mai grei decat aerul si se lasa in jos*
• pe suprafetele disponibile se va imbunatati vegetatia poleno-melifera prin plantarea unor
plante ca rostopasca, facelia, pomi fructiferi sau salcii decorative*.
/ai
Este perioada de inflorire a salcamului alb, a trifoiului si paltinului de munte. $ezvoltarea coloniei
este favorizata de primele culesuri masive care determina imputernicirea lor prin cresterea puietului
si aparitia albinelor tinere, albinele manifestand o tendinta de ocupare tot mai accentuata a spatiului
stupului. $aca nu au la timp spatiul necesar albinele intra in frigurile roitului. $e aceea trebuie avuta
in vedere largirea cuibului la timp cu faguri sau corpuri noi. 0e va continua dezinfectarea fagurilor
de la rezerva. 0e organizeaza pastoralul avand grija sa facem din timp recunoasterea locurilor de
amplasare a stupilor la salcam , si ,, etc.
Iunie
2btinerea matcilor de mare productivitate necesita o munca de selectie, rezultatele acestei munci
fiind cu totul deosebite. $in punct de vedere al surselor nectaro-polenifere este considerata cea
mai bogata luna (continua sa fie in floare castanul, otetarul, salcamul artarul, arinul, alunul,
crusinul), infloreste teiul, zmeurul, sparceta, mustarul, mazarichea, trifoiul hibrid, facelia, floarea
soarelui etc. #oloniile pregatite inca din luna mai de catre apicultor ajung la dezvoltarea ma1ima,
dand mult de lucru prin aparitia tendintelor de roire sau preocuparilor legate de inmultire. 0e
organizeaza deplasarile la pastoral.
Iulie
0unt posibile in continuare infloriri la tei, floarea soarelui, mur, salcam japonez, trifoi, sulfina alba
etc. ,n aceasta luna se va acorda o importanta marita urmatoarelor aspecte/
• studierii posibilitatii deplasarii la culesuri tarzii sau administrarii de hraniri cu biostimulatori*
• terminarea lucrarilor de inlocuire a matcilor* dezvoltarea roiurilor si nucleelor* desfiintarea
coloniilor slabe si bezmetice*
• stabilirea si aranjarea locului de iernare* tratarea cu pucioasa a rezervei de faguri.
#u)ust
0ursele nectaro-polenifere sunt tot mai reduse ele mai dainuind doar in unele zone geografice cum
sunt cele din $elta sau in culturi (facelia, trifoi, mustarul alb, iedera, dalia, floarea soarelui furajera
in a doua semanatura). Aceasta luna este punctul de pornire pentru viitorul an apicol. 0emnalul
este dat de albine care incep sa-si alunge trantorii, pregatindu-se de iernare. Albinele care
eclozioneaza in a doua jumatate a lunii august si in luna septembrie vor forma populatia de iernare.
#uibul va fi treptat redus, coloniile slabe vor fi unificate, se vor incepe hranirile de completare si de
stimulare (inlocuind in prealabil mierea de mana).
"eptembrie
&a organizarea cuibului pentru iernare se va avea in vedere includerea in cuib a fagurilor cu miere
capacita si a celor cu polen si pastura astfel incat la sfarsitul lunii, acestea sa-si poata forma la
randul lor rezerva de grasimi si proteine. 0e curata hranitoarele, se dezinfecteaza utilajele, se
revizuiesc si sorteaza fagurii de la rezerva prin indepartarea celor uzati si negri. 0e face inca un
tratament cu pucioasa. 0e vor lua masuri contra furtisagului si a viespilor prin asezarea capcanelor
(sticle cu coji de mere sau alte fructe asezate in preajma).
Ceaiurile stimulati*e
0ub forma de infuzie sau decoct, nu numai ca stimuleaza dar au si proprietati medicamentoase
putand fi date albinelor in hrana stimulenta (ceaiul de cuisoare) sau medicamentoasa (ceaiul de
macris). (reparate separat si strecurate ele sunt adaugate in sirop, impreuna cu o cantitate de
miere (% lingura la litru sirop), totdeauna calde, proaspete si in mici cantitati. A se avea grija sa nu
folosim soiurile cu floare galbena sau roz de floarea soricelului (nerecomandate pentru albine), ci
numai florile albe. .nele sucuri de legume contin fitoncide care distrug multi microbi nocivi si
prelungesc viata albinelor/ " g suc de ceapa la litru sirop prelungeste viata albinelor chiar daca
siropul se da fara intreruperi* cu aceeasi cantitate de suc de usturoi se poate prelungi viata, dar
daca se da fara intrerupere durata de viata scade. 0ucul de morcov se da %!! g la %! litri dar cu
intreruperi.
#tentieA
Ceaiurile nu trebuie sa fie foarte concentrate pentru a nu indeparta albinele.
&'emplu: pelinul in e'ces face siropul foarte amar.
Ceapa
#a si usturoiul, ceapa contine fitoncide si este indicata a fi folosita in combinatie cu ceaiuri,
vitamine si alte sucuri de legume, la alcatuirea siropurilor de stimulare sau medicamentoase,
prelungind viata albinelor. 0iropul cu suc de ceapa (" ml la litru) se administreaza fara restrictie,
cu conditia ca hrana ingerata sa nu fie depozitata in faguri, compromitand mierea recoltata.
Centrifu)a
E1tractorul se recomanda a fi confectionat din ino1. E1ista tipuri/ tangential si radial. #el mai
folosit este cel tangential (mai putin voluminos) neajunsul lui constand in etapizarea e1tractiei
pentru a evita distrugerea fagurilor. ,n cazul stupinelor mari se recomada folosirea e1tractorului
tangential.
Citate celebre
&instein
$aca albinele ar disparea de pe suprafata globului omul nu ar mai avea de trait decat apro1imativ 7
ani* mai multe albine, mai multa polenizare, mai multa iarba, mai multe animale, mai multi oameni
(6raducere libera).
Cloroformul
Este folosit pentru anestezierea albinelor (apro1imativ %" picaturi pe o sugativa introdusa pe
urdinis, sub rame, dupa care se astupa urdinisul timp de -3 minute), in vederea recuperarii
familiilor bezmetice.
Colectari
Colectarea si conditionarea polenului
(olenul este un aliment proteic cu proprietati e'ceptionale.
Colectoarele se instaleaza atunci cand in natura e1ista polen destul de mult, la acele familii care au
mai mult de 7 rame ocupate cu puiet, deoarece, cu cat este mai mare suprafata acoperita cu puiet,
cu atat este mai mare si cantitatea de polen ce se aduce zilnic in stup. 0e vor aseza in pozitie
activa seara (fiind lasate cel putin 4-8 zile), dupa incetarea zborului pentru ca albinele sa
recunoasca noua situatie atunci cand se vor reintoarce. -iecare colector trebuie protejat de ploaie
si de razele soarelui cu o copertina improvizata iar polenul trebuie ridicat zilnic, in special din cele
lasate la urdinis unde, din cauza aerului cald, care este evacuat din stup, se produce un condens
puternic datorat aerului rece din atmosfera, fapt ce-i mareste mult umiditatea. (olenul recoltat
trebuie uscat cat mai repede, deoarece daca este tinut mai mult, in contact cu aerul poate primi o
serie de microorganisme care il fac de nefolosit. .scarea se face prin folosirea utilajelor anume
construite in acest scop si in care se realizeaza temperatura de ma1imum 7" grade #. (olenul este
bine uscat atunci cand daca il turnam dintr-o mana in cealalta se aude un sunet metalic
asemanator celui care se aude la vanturarea fasolei sau a cerealelor uscate. $upa conditionare,
polenul se depoziteaza in bidoane sau borcane inchise ermetic, in prezenta bio1idului de carbon
sau a tetraclorurii de carbon. (entru % =g de polen in vederea conservarii contra moliei polenului
sunt necesare continutul a doua capsule de autosifon sau ! picaturi de tetraclorura de carbon,
dupa introducerea conservantului vasul legandu-se la gura. .n alt mod de conservare consta in
punerea polenului in saci de masa plastica sau in recipiente perfect inchise ce pot fi pastrate in
locuri racoroase unde temperatura nu depaseste 8 o#, in beciuri sau in frigidere, sacii trebuind sa
fie perfect etansi. (olenul destinat hranirilor timpurii poate fi conservat in amestec cu zahar pudra
(% parte zahar pudra si parti polen), pastrat la temperatura camerei. (olenul proaspat poate fi
pastrat prin omogenizare in miere (% =g polen proaspat, dupa alegerea tuturor impuritatilor, este
omogenizat intr-un vas cu !,7 =g miere de salcam. (asta obtinuta se pune in borcane care se
leaga la gura cu celofan si se pastreaza in frigider, in compartimentul de sub congelator.
Colectare polen
Curatirea rapida a polenului
#uratirea polenului recoltat de albine se poate face bine si repede cu ajutorul unui ventilator electric
de birou, care se aseaza in interiorul unui tunel prismatic, confectionat din carton sau (-&, in
vederea dirijarii aerului suflat. (e partea opusa a tunelului, deasupra unei tavite, in curentul de aer,
lasam sa curga cate putin polen. #orpurile straine usoare ca/ aripile, piciorusele albinelor, scamele
etc. sunt antrenate de aer si cad pe o coala de hartie asternuta langa tava. Albinele moarte si alte
corpuri mai grele cad pe polenul din tava dar ele sunt usor vizibile si pot fi culese si indepartate cu
usurinta. (entru uscarea polenului este folosita o rama de lemn de dimensiunile "! 1 7! cm din
scanduri de brad groase de cm cu latimea de % cm. &a colturi rama e prevazuta cu picioruse de
lemn inalte de " cm avand fi1ata pe colturi o panza de tifon bine intinsa, prin lipire cu aracet. 0eara,
dupa strangerea polenului din sertarase, asezam polenul in cadrul ramei, pe panza de tifon, intr-un
strat nu mai gros de % cm. (este fata de sus a ramei asternem o alta panza de tifon, intinsa bine,
asa incat spatiul de % cm de la suprafata stratului de polen pana la marginea de sus a ramei sa
ramana liber. ,ncarcate cu polenul zilei, ramele sunt adapostite in timpul noptii in cabana stupinei. A
doua zi, daca vremea e frumoasa, se scot ramele afara din cabana si sunt asezate pe capacele
stupilor, ancorate cu sfoara, ca sa nu fie luate de vant. ,n trei zile uscarea este completa. $aca
ploua ramele trebuie lasate in cabana. $aca nu ploua dar cerul e acoperit, e1punem ramele afara,
la aer, cu multa grija. (anza de tifon are firul scamosat si nu lasa soarele sa patrunda la polen.
$aca nu se sfarma usor, este semnul ca polenul e destul de uscat. A doua proba consta in
aruncarea intr-un borcan de sticla a boabelor de polen. $aca la izbirea de peretii de sticla se aude
un zgomot sec pe care il fac si boabele de grau in aceiasi situatie, ne putem convinge definitiv ca
polenul este suficient de uscat.
Colectare polen
=scarea polenului cu a-utorul ener)iei solare
-olosind sipci de ! 1 %! mm se confectioneaza niste dreptunghiuri de 7!! 1 "!! mm, carora le
aplicam o plasa din material plastic, obtinand astfel niste tavi carora le aplicam apoi, la fiecare, cate
7 picioare din sipca de ! 1 %! 1 "! mm fi1ate in cele patru colturi. (olenul este intins in aceste tavi
in strat de cca %! mm care, in greutate, reprezinta circa % =g. 0tratul de polen este acoperit cu o
bucata de hartie pergament, dupa care tava este invelita in tifon si asezata pe acoperisul de tabla
al unui stup.
Colectare polen
Conser*area polenului
$upa uscare, polenul se curata de impuritati si de praful de polen. 0epararea prafului de polen se
face cu ajutorul unei site dese. (raful de polen va fi utilizat in hranirea coloniilor iar grauncioarele
uscate si curatate vor fi pastrate in locuri uscate, in borcane ermetic inchise, tratate cu bio'id de
carbon, spre a ucide daunatorii care s-ar fi putut strecura in masa lui. (olenul curatat, impartit in
doua categorii/ de primavara si de vara, il punem la pastrare in borcane mari, de ! de litri iar
bio1idul de carbon il procuram din capsulele de autosifon care se vand la sifonarii. (entru difuzarea
lui in masa de polen, ne servim de armatura metalica - prelungita cu teava de sticla a unui
autosifon. ,ntroducem teava de sticla in borcan, in masa de polen, ramanand afara armatura
metalica. ,n lacasul cunoscut insurubam si descarcam succesiv cateva capsule de bio1id de
carbon. #ontrolam apoi cu un chibrit aprins (introdus in interiorul borcanului la gura lui), daca
nivelul bio1idului de carbon a ajuns la gura borcanului. $aca chibritul se stinge, inseamna ca in
borcan este destul bio1id de carbon, daca nu completam. Aio1idul de carbon e un gaz mai greu
decat aerul. 0capat din capsula cu forta el cade pana la fundul borcanului. ,n afara metodei de
tratare cu #2 se poate folosi metoda de tratare cu tetraclorura de carbon.
Colectare polen
Coli*iile
#oliviile sunt mici dispozitive de diferite tipuri folosite pentru protectia matcilor sau a botcilor atunci
cand acestea sunt introduse in alte colonii. $e fiecare data cand sunt folosite acestea se oparesc
cu apa fiarta si sunt lasate sa se usuce in vederea indepartarii mirosului matcii precedente si
dezinfectarii. $aca nu vom proceda asa, matca introdusa in cusca, simtind mirosul unei rivale,
incepe sa se agite in colivie, fapt ce va contribui la ingreunarea primirii ei de catre albinele stupului.
#oliviile trebuie sa fie prevazute cu pasta de miere, zahar pudra si polen iar ochiurile sitei sa fie de
-," mm marime pentru ca schimburile dintre albine si matca sa se faca in cele mai bune conditii.
Asezarea coliviei se face intre faguri cu puiet necapacit, caci acolo sunt cele mai multe albine
tinere, avand grija ca in colivie sa nu fie nici o albina insotitoare. $aca stupul este atacat de hoate
trebuie mai intai sa inlaturam cauzele furtisagului si numai dupa ce totul a intrat in normal poate fi
eliberata matca din colivie. ,ntotdeauna, dupa ce s-a introdus o matca sa se puna la urdinis un
vestibul de control.
coli*ia automata
Coli*ia automata
Este prevazuta cu canale de dimensiuni diferite ce se umplu cu serbet (vezi catalog apicol %64<
la pozitia %7%). (rimul canal va fi eliberat in 7 ore, albina gazda putand intra in cusca, luand
contact cu matca. $upa alte % ore va fi eliberat si cel de-al doilea canal prin care matca,
familiarizata intre timp cu albinele, va iesi din colivie si isi va incepe activitatea.
coli*iile
Coli*ia tip /iller
Este una din cele mai folosite fiind confectionata din plasa de sarma cu ochiuri de 3 mm cu ajutorul
unui calapod de lemn. .nul din capete este inchis complet iar la partea opusa se gaseste orificiul
de introducere a matcii, pe unde aceasta poate fi eliberata de catre albine. Acest orificiu se acopera
cu un dop de lemn care, dupa 7-78 de ore, este inlocuit de apicultor cu un dop din fagure artificial,
perforat, pentru a putea fi ros mai usor de catre albine. #olivia este introdusa intotdeauna, in pozitie
oblica, cu varful in jos in mijlocul cuibului, in prezenta puietului si pe portiuni de fagure cu hrana
avand grija sa nu naclaim matca.
coli*iile
Coli*ia 6ito*
0e lucreaza cu ea dupa aceleasi principii. (oate fi procurata de la magazinele apicole (vezi Catalo)
apicol, reper %7%%).
coli*iile
Coli*ia tip capac
#u ajutorul acestei colivii (vezi Catalo) apicol reper %7%4) se realizeaza acceptari sigure in orice
perioada a anului. -amilia de albine careia trebuie sa i se introduca noua matca se orfanizeaza un
timp mai indelungat, perioada in care se vor distruge toate botcile aparute. 0e aplica colivia cu
matca pe o zona de fagure din mijlocul cuibului, care cuprinde o mica suprafata cu miere si puiet in
eclozionare. #olivia tip capac cu plasa de sita este de forma patrata (cu laturile de apro1imativ %3!
mm), sau rotunda, fiind prevazuta la baza cu o rama de tabla zincata inalta de %8 mm, avand zimti
pe marginea de jos, care se infig in fagure, prinzand sub ea matca. (entru a se evita prinderea
matcii in zimtii ramei, intr-un colt al capacului, se decupeaza un orificiu oval (de %" 1 " mm) peste
care gliseaza un oblonas din tabla (pe unde introducem matca). 0ita coliviei capac are ochiuri de
," 1 ," mm si este prinsa de rama de baza cu o alta rama din tabla cositorita (sau nituita).
coli*iile
Coli*ia tip (enton
Aceasta este folosita, de regula, pentru transportul matcilor la distanta (vezi Catalo) apicol reper
%7%<). (entru eliberarea matcii se creeaza un orificiu in dreptul compartimentului cu hrana, opus
orificiului pentru introducerea matcii si albinelor insotitoare. 0e introduce in mijlocul cuibului si se
fi1eaza cu ajutorul unei placute metalice intre doua rame in asa fel incat hrana sa fie in jos. +eusita
introducerii e sigura, doar daca eliberarea sa se realizeaza intr-un timp mai indelungat (pana la 8
zile).
coli*iile
Cusca tip Bander
#usca Cander (vezi Catalo) apicol reper %7!8) va fi asigurata cu hrana de buna calitate (serbet din
zahar pudra si miere de salcam) si totdeauna cu "-4 albine insotitoare foarte tinere (3-%! zile), luate
de obicei din familia pornitoare. ,n cazul neasigurarii acestor conditii, calitatea viitoarelor matci
poate fi compromisa.
coli*iile
Coloniile
Coloniile de stransura
.nii apicultori folosesc metoda imputernicirii familiilor de productie prin cedarea cule)atoarelor a
%-3 colonii vecine, obtinand colonii foarte puternice care vor da productii record, dar, in cazul
culesurilor compromise acestea risca sa roiasca.#oloniile de stransura sunt formate fie prin unirea
a -3 colonii, fie prin unificarea coloniei mama cu nucleul ajutator din acelasi stup sau cu roiul
stolon alaturat. #ele mai rentabile colonii provenite din stransura sunt cele care au " =g de albina
culegatoare.
coloniile

Coloniile doici
Asa cum spunea uttner, >colonia aleasa pentru cresterea in continuare a botcelor trebuie sa aiba
cel putin sase faguri de puiet in marime $adant. Abia cand acest volum de puiet este atins si dupa
ce au eclozionat primii trantori se poate incepe cresterea (de obicei in luna aprilie)>. -# este
prescurtarea familiei crescatoare sau familiei doici ce se ocupa cu hranirea viitoarelor regine.
#resterea botcilor se poate face fie prin orfanizarea totala sau temporara a -#, fie in prezenta
matcii. ,nainte de capacire botcile pot fi crescute fara izolarea matcii, cu conditia ca acestea sa fi
fost pornite in crestere intr-o familie tip starter. $upa capacire, este nevoie sa izolam matca,
intrucat prezenta botcilor capacite incepe sa o deranjeze. Familiile crescatoare sunt or)anizate si
fac parte din lotul de prasila, stiut fiind ca o parte din insusirile lor vor fi transmise, prin hrana,
viitoarelor regine.0e aleg din &( (lotul de prasila) fiind asigurate cu multa miere, polen si albina
tanara. ,n fiecare stup crescator se introduce numai cate % rama cu sipci port-botci cu larve,
ridicata din starter. Atunci cand larvele cu botci sunt capacite putem introduce cea de-a doua rama
port-botci scoasa din starter.
ama port,botci va trebui sa aiba (pe speteaza superioara) notata pozitia ei fata de mi/locul
cuibului (cu ajutorul unei sageti), pozitie care nu va fi niciodata schimbata, indiferent de cate ori va
fi scoasa rama. Aotcile vor fi verificate din 7 in 7 de ore, cele mici si botite fiind eliminate. A -a si
a 3-a zi, cand vine randul sa eclozioneze celelalte larve din fasiile puse in pornitor, acestea se
introduc in alti stupi crescatori si nicidecum in cei ce au deja in cuib cate o prima rama cu botci.
Abia in a 7-a zi de la prima operatie, cand primele rame port-botci au deja botci capacite, se pot
introduce in primii stupi crescatori alte rame port-botci cu larve gata de eclozionare, scoase din
stupul pornitor, acestea asezandu-se separat de prima rama, avand intre ele un fagure despartitor
cu puiet capacit. $upa alte 3 zile primele rame cu botci din primii stupi crescatori se retrag
definitiv, botcile distribuindu-se la nucleele de imperechere, ori la stupii cu matci batrane spre
preschimbare, sau sunt transferate in custile de eclozionare (tip Cander) puse intr-o familie
puternica, in vederea implantarii in nuclee de imperechere suficient de puternice (pentru a asigura
temperatura optima).
/anuirea ramelor port,botci se va face cu toata atentia, fara lovituri, zdruncinaturi, evitand
verificarile in zilele cu vant, soare puternic, mai ales daca botcile nu sunt capacite. (entru a nu
pierde caldura stupii pornitori, crescatori si pastratori trebuie sa fie bine impachetati. ;atcile
crescute in conditii vitrege nu dau rezultatele scontate, calitatea lor fiind influentata mult de lipsa
caldurii si alimentatiei bogate.
coloniile
Coloniile finisoare
Finisarea botcilor in corpul al doilea al stupului despartit cu gratie nu da rezultate bune. Colonia de
finisare trebuie sa fie independenta, puternica si semi-orfana, cu albine care circula in stup fara
intermitente si alimentata mereu cu hrana si cu puiet capacit. $e aceea este indicat ca ramele port-
botci sa fie puse intotdeauna in corpul inferior, intre faguri cu puiet larvar, stupii de crestere fiind
totdeauna bine impachetati pentru a feri botcile de variatiile bruste de temperatura (botcile fiind
foarte sensibile). (entru a preintampina distrugerea botcilor de catre matcile coloniilor finisoare,
ramele port-botci sunt izolate cu gratii 9anemann.
coloniile

Coloniile mama
0unt familiile de albine donatoare de larve viitoare matci, alese din lotul de prasila (&(), cu insusirile
cele mai bune din stupina, or)anizate special in acest scop. (entru a avea la o data precisa larvele
dorite, matca familiei donatoare este izolata pe un fagure cladit, bun de ouat (stropit cu sirop pentru
a fi insamantat mai usor). $upa insamantare fagurele este ridicat si folosit pentru transvazare sau
formarea botcilor de crestere artificiala a matcilor. ,n prezent e1ista o tehnologie de crestere ce
foloseste botci de plastic, utilajele putand fi procurate din strainatate, una din adrese fiind Darl
Eenter, EschenFeg %4, $-4< NGrtingen, :el. und -a1 !4!83688! (Ausland/
!!7684!83688!).
coloniile
Colonii pastratoare
(ot fi coloniile crescatoare sau cele special orfanizate pentru pastrarea botcilor si matcilor de prisos
protejate, fiind indicate mai ales cele cu albina tanara, chiar si coloniile furnizoare orfanizate in
acest scop. Aotcile lasate in familiile crescatoare, fara protectie, pot fi atacate de prima matca
eclozionata. (entru preintampinarea pierderilor ele se pun cu zile inainte de eclozionare, in cate o
colivie de protectie, unde, dupa eclozionare, intr-o mica scobitura de la fundul coliviei matcile
gasesc cateva picaturi de miere amestecata cu hrana proteica. (rin plasa de sarma a coliviilor
matcile sunt hranite de albinele doici. #oliviile de pastrare sunt asezate intr-o rama speciala,
denumita rama port-colivii cu stelaje basculante, unde ele stau insirate pe randuri. #oliviile de
pastrare raman in coloniile crescatoare-pastratoare cel mult 3-7 zile pana la amplasarea in nucleele
de imperechere, coloniile respective fiind hranite din abundenta cu hrana proteica.
coloniile
Coloniile tata
0e recomanda sa e1iste cate o familie crescatoare de trantori pentru fiecare "!-%!! de matci. ,n
cazul inceperii lucrarilor e1tratimpurii, cresterea trantorilor se demareaza cu 17 zile mai
de*reme (in cazul in care matcile ocolesc fagurii de trantori pusi in mijlocul cuibului, acestea se
izoleaza pe fagurii respectivi cu gratii despartitoare iar coloniile se stimuleaza puternic). ,n
momentul iesiri la imperechere a matcilor neimperecheate, trantorii cu insusiri nevaloroase din
celelalte colonii sunt izolati in stupii de provenienta prin montarea unor gratii 9anemann sau a
colectoarelor de polen.
coloniile
Combaterea furtisa)ului
Pentru a nu se a-un)e aici este ne*oie sa pre*enim, aparitia furtisa)ului aparitia
acestuia fiind datorata in cea mai mare parte )reselilor apicultorilor. Combaterea
consta in urmatoarele:
• scandurele de zbor ale stupilor atacati si albinele hoate vor fi udate cu apa*
• urdinisurile stupilor slabi vor fi drastic micsorate*
• in fata urdinisului atacat se inclina o oglinda, ceva mai lunga ca urdinisul si putin mai inalta
decat el, astfel incat acesta sa poata fi ascuns cu totul* hoata cand vrea sa intre vede in
oglinda propriul ei chip si, banuind ca-i iese inainte o aparatoare, se retrage in graba, dupa
cateva nereusite renuntand* albinele propriului stup, isi vor gasi repede intrarea, pe
marginile si spre capetele oglinzii*
• in cazul in care masurile obisnuite nu dau roadele scontate, vom ciocani stupul pentru ca
albinele sa iasa in numar mare si sa vina in ajutorul luptatoarelor* cu acest prilej hoatele vor
parasi si ele stupul si cand incearca sa intre din nou il vor gasi inchis de albinele iesite la
urdinis, se vor descuraja si-si vor cauta de lucru in alta parte*
• un alt mijloc este ungerea scanduri de zbor, in dreptul urdinisului, cu acid fenic, creolina sau
petrol*
• cand totusi furtisagul nu poate fi oprit, sau a doua zi totul se reia de la inceput, vom insemna
cu faina albinele hoate si le vom urmari unde se duc* in cazul depistarii stupului atacator,
acesta va fi adus in locul celui atacat si viceversa*
• in cazul in care stupul atacator nu apartine stupinei, in locul lui va fi adus un stup gol,
vechiul stup fiind complet inchis si tinut la rece, asigurandu-i apa necesara, pana la trecerea
pericolului.
Comportarea fata de albine
;anuirea albinelor este abecedarul apicultorului incepator. Cadarnic cunoaste cineva toata teoria
apicola daca atunci cand trebuie sa aplice nu va avea rabdare, sange rece, liniste, stapanire de
sine ca sa nu irite albinele printr-o comportare brusca si fara rost. 2amenii nervosi, cu miscari
repezi, care vor sa faca totul in fuga, care nu pot sa rabde usturimea ascutita a intepaturii albinei
pana aseaza incet fagurele la locul lui, pentru ca abia apoi sa scoata acul, numai dupa ce isi vor
corecta o astfel de comportare, vor putea face apicultura. #omportarea neatenta si brutala duce
implicit la iritarea albinelor. $e pilda, cand se scutura in stup albinele de pe faguri, colonia se
tulbura mult. 2peratia se face in fata urdinisului pe un carton sau un placaj. $aca totusi trebuie ca
scuturarea sa se faca in stup, se vor scoate mai intai 3-7 faguri din marginea stupului de pe care
albinele se scutura in golul ramas.
Fa)urii cu puiet desc.is nu se scutura, ci se matura cu peria apicola. -olosirea periei de
scuturat se face cu atentie. +ama de pe care albinele sunt periate se tine de una din laturile inguste
(latimea periei fiind cat latimea ramei), impingand usor albina. ,n situatia in care este nevoie sa
periem albina de pe un fagure cu puiet, rama se va tine inversata (cu letisorul inferior in sus, iar cu
cel superior in direct contact cu una din ramele cuibului). ,n felul acesta miscarea de maturare a
albinelor se face in directia de inclinare naturala ce o au celulele in fagure, fara ca firele de par din
perie sa poata patrunde in celule. ,n al doilea rand, in aceasta pozitie peria nu atinge antenele
albinelor care in majoritate stau pe fagure cu capul spre letisorul superior. Acestea sunt organe
foarte sensibile care atinse provoaca reactii de aparare si atac. 2peratia periatului se face incet, cu
miscari usoare, scurte, pentru ca albinele, impinse cu peria, sa coboare in intervalul dintre doi
faguri.Apicultorul trebuie sa fie intotdeauna curat, sa nu miroase a sudoare, a mirosuri tari, alcool,
sa nu aiba carii dentare netratate, sa fie imbracat in halat alb cu maneci lungi ce se incheie cu
elastic, sa aiba asupra sa un echipament apicol strict necesar (afumator, daltita de ridicat ramele,
peria, ladita portativa), avand la indemana si unele utilaje marunte (colivii de inchis matcile, cuie,
ciocan, cleste etc.).
#fumarea albinelor se face cu masura. ,n cantitate mare fumul ameteste albinele, le face sa-si
piarda simtul directiei, le dezorganizeaza si le intarata. +eorganizarea totala a coloniei are loc abia
dupa 78 de ore. Acesta este si motivul pentru care apicultori buni practicieni evita sa umble la stupi
in timpul marilor culesuri, iar atunci cand cerceteaza stupii sunt cat mai operativi, folosind fumul cat
mai putin cu putinta. &a revizia de primavara fumul sperie asa de mult regina incat aceasta, daca
se nelinisteste si incepe sa fuga pe faguri risca sa fie omorata de albine. $e aceea afumarea
stupilor, mai ales printre rame va fi evitata.
Comportarea matcii
#at e forate tanara matca nu iubeste lumina si fuge de zgomot, sensibilitate care dispare pe
parcurs. $upa eclozionare, tanara matca distruge toate botcile capacite, rozandu-le lateral pentru
crearea unui mic orificiu pe unde isi introduce acul. Albinele largesc apoi acest orificiu si elimina
cadavrul matcii omorate. ,n cazul in care unele regine reusesc sa eclozioneze se incinge lupta intre
ele, prinzandu-se una de alta corp la corp, cautand sa se sfasie cu mandibulele si sa se strapunga
cu acul, ramanand in final doar o singura matca.#u 7-" zile inainte de iesirea primului roi matca
batrana devine nelinistita, depunand doar cateva oua caci albinele nu o mai hranesc
corespunzator. ,n aceste imprejurari matca emite uneori un fel de sunete, >cantecul matcii>, sunete
ce se repeta tot mai des pana in momentul plecarii roiului primar.#antecele reginelor tinere inainte
de eclozionare sunt mai vioaie si mai agresive. &a eclozionarea tinerei matci, daca colonia nu vrea
sa mai roiasca, o lasa pe tanara regina sa-si atace surorile care mai sunt in botci. Atunci cand
colonia roieste albinele nu permit rivalelor sa se intalneasca si sa se atace (hranind matcile captive
in botci) manifestarile de manie ale ambelor tabere putand fi auzite de apicultorul atent. .neori,
astfel de sunete emit si matcile imperecheate, in perioadele cand nu sunt bine hranite (atunci cand
nu oua - perioada de diapauza), sunetele fiind mai grave.
Controlul primirii matcilor
#ontrolul acceptarii se face dupa ce a trecut cel putin o saptamana de la introducere, intrucat
albinele pot ucide noua matca, chiar daca a inceput sa oua. ,n perioada lipsei culesului sau al
declansarii furtisagului acceptarea este foarte grea si de aceea se utilizeaza toate metodele
posibile pentru a determina acceptarea (hranirea stimulativa, ridicarea fagurilor cu puiet larvar etc.
Conditiile de cules
,n perioada culesurilor abundente coloniile de albine primesc usor matcile tinere, dar cand culesul
lipseste acceptarea devine greoaie (albinele izgonesc trantorii - a nu se confunda cu izgonirea
normala din toamna - e1ista tendinta de furtisag etc.). $aca insa in perioada lipsita de cules, cu
cateva zile inainte, dam familiilor sirop din abundenta, matcile vor fi primite foarte usor, mai ales
daca se continua hranirile si dupa introducere. A se avea in vedere prevenirea furtisagului caci in
aceste conditii matcile nu vor fi primite.
Conditiile de transport
.n transport de durata ("-4 zile) constituie o piedica mare pentru acceptare, intrucat matca sufera
un soc fiziologic, care se caracterizeaza prin intreruperea ouatului o perioada mai lunga sau mai
scurta, fapt ce-i produce un dezechilibru, motiv pentru care albinele, sesizand fenomenul,
nemultumite de ea, o elimina din start sau uneori dupa inceperea firava a pontei.
Consan)*initate
.na din metodele de ameliorare folosita cu scopul de a consolida insusirile dobandite la un numar
restrans de indivizi sau numai la unul singur este #2N0ANH@,N,:A:EA sau imperecherea
inrudita. ,mperecherea consangvina intre reproducatori cu insusiri deosebite duce la obtinerea
rezultatelor superioare atunci cand este insotita de o intensa munca de selectie.
#delfo)amia sau consangvinitatea este imperecherea indivizii inruditi de aproape. Efectele
consangvinitatii la animale sunt foarte diferite, in cazul cresterii albinelor fiind indicata o
consangvinitate moderata, inauntrul unei rase, dublata de o constanta hibridare intre liniile si
tulpinile acesteia.
6ulpina ameliorata este unitatea imediat superioara, adica o uniune de familii si de linii ce acopera
un anumit teritoriu. ;ai multe tulpini formeaza o rasa (e1emplu/ rasa carpatina). (entru evitarea
efectelor negative cauzate de o consangvinizare prea stransa crescatorul de matci trebuie sa ia
urmatoarele masuri/
• matca coloniei din care se ia materialul biologic sa intruneasca suma calitatilor prevazute la
capitolul selectie*
• colonia crescatoare sa aiba aceleasi calitati e1ceptionale, dublate de predispozitia
deosebita spre crestere*
• colonia crescatoare de trantori sa aiba o matca din alta linie*
• la -7 ani se face o infuzie de sange proaspat pentru coloniile crescatoare de trantori, prin
procurarea de matci din alte linii, ce apartin aceleiasi tulpini (sesul ;unteniei, Aanat, Ardeal
etc.)*
• coloniile producatoare de material biologic sa fie foarte puternice si bine aprovizionate cu
miere si pastura*
• vor fi eliminate din start matcile purtatoare ale insusiri negative (cum ar fi puietul imprastiat
etc.)*
fiecare crescator sa-si puna foarte bine la punct metoda de crestere, cautand sa se apropie cat mai
mult de indeplinirea conditiilor naturale de crestere in vederea asigurarii reusitei.
Constipatie
#onstipatia este o stare patologica, o consecinta sau simptom al unor boli infectioase, ori a unor
into1icatii cu nectar si polen otravit, facand multe victime printre albine. $e obicei ea se datoreaza
unei stari anormale a tubului digestiv caruia, celulele intestinului subtire nu-i mai secreta sucurile
digestive necesare pentru descompunerea, asimilarea si eliminarea polenului din organism. (e
traiectoria intestinului gros se aduna si se compacteaza reziduurile materialelor nedigerate formand
dopuri care impiedica alimentarea si respiratia normala.Albinele bolnave au pantecele umflat, nu
pot sa zboare, se tarasc pe pamant, isi freaca abdomenul de orice lucru mai aspru, fara sa poata
da afara reziduurile. ,n cele din urma se aduna cateva la un loc, de obicei pe plantele vecine
stupului si acolo se prapadesc de foame si frig. Aceste simptome sunt asemanatoare cu cele
intalnite la acarioza si nosemoza si de aceea, adevarata boala se poate depista numai prin analize
de laborator2data cu masurile preventive de inlaturare a cauzelor afectiunii albinelor li se va
administra sirop cu infuzie de flori aromate ca/ isop, cimbrisor, salvie, levantica, melisa (din toate
cate % g la 3 litri apa fiarta), infuzia fiind amestecata cu 7! litri sirop (administrat in portii de 3!! g
pe zi), sirop in care se adauga si lingurite de alcool de "!-<! grade. ,nfuzia trebuie data calduta
(nu fierbinte caci siropul fierbinte provoaca constipatia), cat mai proaspata (in nici un caz mai veche
de 3 zile), in portii mici, timp de mai multe zile (3-7), cu conditia ca temperatura de afara sa fie
prielnica zborului de curatire.
Calicirea
#alicirea este o operatie ce consta in amputarea matcii (taierea unei aripi, a unui picior etc.), in
vederea schimbarii ei linistite. -olosirea unor astfel de metode, de cele mai multe ori este
neproductiva, ducand la degradarea ori pierderea unor matci de calitate. IrJsi (all a mutilat %<
matci ( au pierit, 7 au ramas asa mutilate si %! si-au schimbat linistit matca). ;atcile inlocuite pe
cale linistita in toamna sunt de o valoare mai redusa decat cele selectionate.
Calitatea matcii
#alitatea matcii este determinata de selectie si este factorul principal care asigura acceptarea. (rin
calitate se intelege valoarea ei interioara si nu cea aparenta data de forma, marime, culoare. $e
cele mai multe ori aceste calitati se suprapun, dar de multe ori nu sunt compatibile, fapt ce
determina neacceptarea, sau schimbarea dupa scurt timp de la inceperea pontei. 2 matca de buna
calitate, care a mai ouat, care se comporta dezinvolt in cusca sau care, atunci cand a fost eliberata
din cusca domina albinele (>matca indrazneata>) prin modul de comportare, place acestora,
facilitand acceptarea ei totala. ,n perioadele nefavorabile acceptarii aceste matci sunt insa omorate
imediat. >Matcile timide> chiar si atunci cand incep ponta, manifesta permanent spaima, fug, se
ascund, trezind suspiciunea albinelor varstnice care enervate de aceasta comportare gasesc
permanent momentul s-o atace. $e aceea, se recomanda controale cat mai rare si cat mai scurte,
evitandu-se folosirea fumului.
Canibalismul albinelor
Fiecare a obser*at ca daca descapaceste celulele cu trantori albinele su) continutul
lar*elor, folosind foarte )ri-uliu masa proteica si )rasa din oua, lar*e si pupe. De
obicei, canibalismul se declanseaza din urmatoarele cauze:
• foame proteica,
• lipsa pasturii sau
• e1istentei polenului in cantitati insuficiente, larve malformate.
Canibalismul se manifesta mai accentuat la inceputul acti*itatii de ouat a matcilor,
prima serie de oua fiind in )eneral consumata de albine.
Capcane pentru roi
(entru atragerea roilor naturali, pot fi folosite cutii de stupi sau stupi primitivi mici de forma conica,
facuti din rachita impletita si asezati prin arbori la diferite distante departare de stupina. #apcanele
sunt cercetate apoi zilnic pentru a le ridica pe cele populate cu albine, transvazand albinele in stupi
sistematici. 0e stie ca albinele sunt atrase de mirosul feromonilor de matca, de propolis sau de cel
emanat de fagurii vechi, de unele substante cum ar fi/ mataciunea, propolisul, esenta de lamaie,
menta, levantica etc. .nii apicultori imbiba la 3-7 zile interiorul capcanelor cu un amestec din
esentele mentionate mai sus, in vederea atragerii roilor. .n amestec multumitor este cel din alcool,
solutie de propolis si e1tract de coaja de lamaie.
Cauzele roirii
• Micimea capacitatii stupului - stupii mici roind in proportie de 4!), cei mari in proportie de
")*
• Caldura prea mare din interiorul stupului - direct proportionala cu marimea populatiei*
• 0ipsa de aerisire - datorata unui urdinis prea ingust sau rau asezat (prea sus), pe timpul
verii fiind indicat ca fagurii sa fie ceva mai ridicati fata de fundul stupului (%8 mm, conditii
oferite de fundul mobil tip +A %!!%)* deci, cu cat urdinisul va fi mai jos si mai larg, cu atat
aerisirea se va face mai bine*
• 1eaua asezare a stupilor - e1punerea lor in bataia soarelui grabeste aparitia dispozitiei de
roire*
• E*istenta unei bogate surse de polen prin impre/urimi - duce la o dezvoltare sporita a
cuibului si la blocarea fagurilor cu polen, la aparitia culesului fagurii umplandu-se prea
repede*
• E*istenta prea multor trantori - stimuleaza instinctul roirii* ,ernile prea scurte sau prea
lungi - in primul caz trantorii apar prea devreme, in al doilea caz caldura prea mare usuca
vegetatia si e favorabila roirii*
• -ogatia de nectar - inraureste felurit asupra roitului/
o cand timpul e favorabil (atmosfera umeda si caldura potrivita), nectarul nu e prea
apos, albinele neavand nevoie de prea mult spatiu pentru maturare, spatiul fiind
suficient pentru o dezvoltare normala*
o daca e prea mult nectar si timpul e ploios, nectarul va fi diluat si albinele au nevoie
de o suprafata mult mai mare de faguri si atunci vor ocupa celulele cuibului, rupand
echilibrul coloniei, care gaseste roirea ca pe o solutie salvatoare.
E*istenta unor regine cu predispozitii native de roire - provenite din botci de roire etc.,
declanseaza roirea chiar si atunci cand nu e1ista nici un motiv. (entru aceasta, apicultorii
constiinciosi au grija din vreme sa produca o selectie ingrijita a matcilor.
Consumul de .rana pe timpul iernii
2 colonie iernata pe "! g albina (."!! albine) consuma numai cu %!! g mai putin decat una
iernata pe =g albina (!.!!! de albine). #u cat numarul de albine va fi mai mic, cu atat consumul
va fi mai mare pentru compensarea lipsei numarului necesar de albine in vederea mentinerii unei
temperaturi constante. #onsecinta imediata va fi uzarea prematura a organismului albinelor. $in
aceasta cauza, iernarea coloniilor mediocre se recomanda a se face asezandu-le in acelasi stup
cate sau mai multe, despartite prin diafragme etanse.
Controlul coloniei
Apicultorul trebuie sa tina cont de re)ulile de baza ale controlarii stupinei si controlul coloniilor de
albine nu trebuie facut oricand si in orice imprejurare.
• "e !reme ploioasa, cu !ant si timp rece albinele sunt irascibile.
• #n control in plina $i si cu un oarecare cules in natura, se face foarte usor, fara intepaturi.
Cea mai buna temperatura pentru control incepe de la 14 rade C la umbra. Daca este !ant
mai tare si operatia nu poate fi amanata, stupul trebuie sa fie adapostit de curenti, folosind un
cort protector sau un panou de protectie.
%a control nu trebuie sa ra!asim intreul stup pentru a asi matca. &om folosi mai intai o ratie
'anemann care se !a lasa 2-3 $ile in stup dupa care !om urmari faurii cu oua. "entru usurarea
scoaterii din stup a unei rame, se impin celelalte rame cu a(utorul daltii apicole, iar daca stupul este
plin la refu$ cu rame, prima si a doua rama, daca matca nu se afla pe ele, !or fi ase$ate pro!i$oriu in
ladita de transport. )iecare rama desprinsa de pe scaunul ei !a fi tinuta putin diaonal in olul ramas
iar daca o scoatem din stup, pentru e*aminare, !a fi tinuta totdeauna deasupra cuibului, e*istand
pericolul ca !reo matca sa se sperie si sa-si dea drumul (os de pe faure. %a e*aminarea unui faure
lumina solara trebuie sa cada din spate, rama tinandu-se cu ambele maini de doua colturi diaonale,
usurand astfel intoarcerea ramei.
Controlul stupinei
,ata mai jos un set de re)uli ce trebuiesc avute in vedere atunci cand dorim sa lucram in stupina/
1. planificarea lucrarilor. +nainte de a incepe controlul trebuie sa preatim mai intai planul de
lucrari. Cu cat stim mai bine ce a!em de facut cu atat mai rapida si mai eficienta !a fi
interbentia noastra.
2. utilizarea afumatorului. afumatorul. Dupa aprinderea lui, inaintea de a desc.ide stupul, sa
dau cate!a fumuri pe urdinis, iar dupa ridicarea podisorului, cate!a fumuri pe deasupra
stupului deschis.
3. pozitionarea apicultorului. ,e face intotdeauna din spate sau lateral, e!itandu-se $ona
frontala -e*ceptie facand doar atunci cand facem o inspectie a scandurii de zbor., pentru a nu
impiedica albinele culeatoare sa intre in stup etc.
4. miscari ferme si line. /iscarile bruste, lo!iturile si $omotole trebuiesc e!itate pentru a nu
irita albinele. Dupa ce ati apucat o rama sau alta componenta a unui stup cu albine a!eti ri(a
sa nu-i dati drumul cu nici un chip, chiar daca intre timp sunteti intepati de albine. Dupa ce
ati ase$at rama la locul stabilit, !a puteti scoate acul sau pune manusile etc.
5. evitati mirosurile puternice si nenaturale. "ersoanele parfumate, transpirate sau in stare de
ebrietate, daca se !or apropia de stupi o !or simti pe propria lor piele.
6. echipament adecvat. 0rice munca necesita o imbracaminte adec!ata. +n apicultura este
indicat a a!ea o costumatie corespun$atoare ce consta in1 combine$on apicol, masca, uneori
fiind ne!oie chiar de manusi si cisme, pentru a impiedica albinele sa ne intepe.
7. pastrarea curateniei in stupina. 2chipamentul folosit si in!entarul apicol, trebuiesc
de$infectate din cand in cand, asiurarea curateniei facand parte din obiecti!ele ma(ore in
asiurarea unei stupine sanatoase.
3. desc.iderea stupilor se face doar atunci cand e absoluta nevoie. 0rice inter!entie in stup
este asemanatoare unei operatii si, de aceea, controlul prea des poate fi daunator bunei
functionari a stupinei.
4. evitati deschiderea stupilor pe timp nefavorabil. 5tunci cand albinele sunt aresi!e, chiar
daca nu se obser!a pe moment, timpul poate fi in schimbare -urmea$a o furtuna, o ploaie
etc.. si, prin urmare trebuie sa inchidem cat mai urent stupul, amanand controlul pentru mai
tar$iu, cand !remea !a fi mai buna. 5tentie1 familiile pot fi aresi!e si fara un mori! anume
si atunci se cere sa notam acea familie pentru a e!ita transmiterea acestei insusiri si la alte
familii etc.
16. tinerea unei evidente. 0rice lucrare in stupina este bine sa fie e!identiata pentru a ne usura
munca la !iitorul control. 7inerea unei bune e!idente este necesara, mai ales, atunci cand se
urmareste selectia matcilor.
alte re)uli
Controlul ouatului
Nu trebuie sa se faca prea curand, ci doar dupa %! zile, fara a folosi fumul, fara a atinge sau freca
albinele de pe o rama cu alta, si fara a cauta matca, ci doar puietul. ;atca tanara e fricoasa, se
sperie de orice zgomot si chiar de lumina de afara si incepe sa alerge pe faguri, fiind luata drept
straina si sufocata de albinele coloniei.
Controlul primirii matcilor
#ontrolul acceptarii se face dupa ce a trecut cel putin o saptamana de la introducere, intrucat
albinele pot ucide noua matca, chiar daca a inceput sa oua. ,n perioada lipsei culesului sau al
declansarii furtisagului acceptarea este foarte grea si de aceea se utilizeaza toate metodele
posibile pentru a determina acceptarea (hranirea stimulativa, ridicarea fagurilor cu puiet larvar etc.
Crearea spatiului fara in)radirea matcii
#oloniile puternice - cu una sau matci - sunt intretinute dupa metoda "nell)ro*e, prin inversarile
urdinisurilor, adaugarea de corpuri suplimentare, inversarea periodica a cuiburilor si unificarea celor
doua colonii pastrand matca cea mai tanara etc. la stupii verticali cu magazin intercalam cel de-al
doilea magazin sub primul, la care albinele au inceput sa albeasca fagurii in partea de sus. $aca
culesul este inca in toi putem folosi corpuri intregi ca magazine. &a stupii verticali se aplica gratia
9anemann, limitand cuibul matcii sau se poate adauga un corp de stransura deasupra etc. &a
stupii orizontali cu matci, se retrage una din matci si se unifica coloniile cu putin inaintea culesului
etc.
Cresterea si selectia matcilor
$upa cum remarca uttner/ >Calitatea matcii este determinata de origine si de modul in care a
fost crescuta>. Cresterea matcilor necesita multa pricepere si stapanirea perfecta a tehnicii de
lucru. 0unt folosite felurite metode/ naturale sau artificiale, fiecare apicultor alegandu-si si
perfectionandu-si in final propria metoda. 2rice interventie in cresterea si dezvoltarea larvara
afecteaza obligatoriu dezvoltarea sistemelor si deterioreaza calitatea matcilor. ,nsusirile rele sau
bune pot fi modificate in raport de/
• insusirile trantorilor cu care s-a imperecheat matca,
• influenta albinelor doici,
• mediul in care a crescut lar!a de matca,
• asiurarea spatiului si a unui numar de albine corespun$ator imnasticii functionale
-e*tinderii la ma*imum a ouatului matcii..
Daca unei matci prolifice nu i se asi)ura spatiu corespunzator e'tinderii cuibului
prolificitatea ei se poate pierde.
#aracterele bune ale unei matci selectionate pot fi observate abia la a doua generatie, datorita
faptului ca larvele iesite din ouale depuse de ea au fost hranite de doici provenite de la fosta matca
ce avea caractere mediocre. Atunci cand odata cu matca recordista sunt trecuti si faguri cu puiet
capacit crescuti intr-o colonie recordista rezultatele apar mult mai repede. Acestea sunt motivele
pentru care la cresterea tinerelor matci trebuie sa folosim colonii crescatoare si donatoare de cea
mai buna calitate, ocupandu-ne din vreme si de asigurarea unor trantori din familiile de elita.
-i1area definitiva a unei linii selectionate poate fi atinsa abia dupa multi ani de munca si cu conditia
ca lucrarea de selectie sa fie e1ecutata in toate stupinele din regiunea respectiva, respectand intru
totul criteriile de selectie.
Cuibul albinelor
#uibul coloniei este locul in care se desfasoara ponta matcii - reprezentat de un numar de faguri,
de obicei aflati in mijlocul stupului, cat mai aproape de urdinis (unde aerul este proaspat si schimbul
de gaze se face mai usor). -agurii, in mod natural sunt claditi vertical si paralel. Atunci cand sunt
claditi perpendicular pe urdinis, in limbajul apicultorilor sunt >in pat rece>, iar cand sunt claditi
paralel cu urdinisul sunt >in pat cald>.(rimavara cresterea puietului progreseaza cu atat mai repede
cu cat colonia a iesit din iarna cu pierderi cat mai reduse, cu albine sanatoase eclozionate in
toamna, fara sa fi participat la lucrari grele (cresterea puietului sau prelucrarea siropului).(rincipala
grija a stuparului, dirijata cu <! zile inaintea culesului principal, este obtinerea a 7-" =g de albine
culegatoare. Atingerea acestei cantitati coincide cu aparitia pragului de roire cand apar trantorii si
botcile de roire, coloniile urmand sa fie in continuare supravegheate indeaproape. ,ntensitatea
cresterii puietului scade pe masura ce puterea familiilor creste (albinele familiilor puternice fiind mai
mult ocupate cu strangerea nectarului decat cu cresterea puietului.
Cule)atoarele
$upa %7-%" zile de munca in stup sau chiar mai devreme ("-< zile), albinele trec la culesul
nectarului. Activitatea culegatoarelor este indreptata in 3 directii/ apa, nectar sau polen. &a plecare,
fiecare culegatoare se aprovizioneaza din stup in functie de distanta pe care trebuie sa o parcurga
pana la sursa. #ulegatoarele transporta nectar, polen sau apa (sacagite), in functie de necesitati.
#ercetatorii considera ca ") din culegatoare transporta numai polen, "") polen si nectar, restul
aducand apa. (lecand la cules culegatoarea ia in gusa o doza de miere corespunzatoare distantei
pe care trebuie s-o parcurga. ,ndicatia izvoarelor de nectar se face prin intermediul dansului si al
efluviilor emise de glanda Nasanoff. #ulegatoarele mai comunica intre ele si cu ajutorul
ultrasunetelor.Activitatea din afara stupului este cea mai istovitoare ocupatie (anevoioasa si
obositoare, e1pusa la tot felul de pericole), rapind albinelor cele din urma rezerve de energie
(pentru fiecare =g de miere fiind necesare 4!.!!! de zboruri). ,mbatranite si obosite, albinele trec la
munci mai usoare in stup dar, nu mai traiesc decat putine zile.
Cules
Activitatea desfasurata de culegatoare pentru acumularea nectarului si polenului in stup se
numeste cules. &a cules albinele prefera vizitarea plantelor melifere care au cea mai ridicata
concentratie de zahar si de polen.
Dupa )radul de intensitate:
• slab,
• activ,
• mediocru,
• de stimulare,
• de intretinere,
• mare (de productie),
• e1ceptional,
• de noapte.
Intensitatea culesului este influentata de:
• secretia abundenta a nectarului unei anumite flori*
• numarul mare de culegatoare disponibile in stupina la culesul principal*
• distanta de stupina a sursei de cules.
4 albina care cule)e nectar de la 2 ?m consuma tot nectarul pe drum. In cazul in
care sursa de nectar inceteaza albinele plecate la cules nu se mai intorc sau *in
epuizate (fiind ne*oite sa,si consume rezer*ele corpului )ras).
Curatitoarele
0unt albinele tinere producatoare de saliva, cu ajutorul careia spoiesc si curata celulele fagurilor din
interiorul cuibului, ridicand de pe fundul lor rezervele lasate de nimfe ori resturile naparlirilor. Apoi,
cu o solutie de saliva si propolis ce contine antibiotice, spoiesc interiorul fiecarei celule pentru ca
cuibul sa ramana curat si dezinfectat de eventuala flora microbiana ce s-ar fi putut cuibari acolo.
Corpul )ras
&ste o rezer*a pe care albina si,o face in or)anism prin consumul de substante
proteice, marindu,i durata de *iata.
Cortul protector
Este o piesa folosita in special la lucrarile de primavara si toamna, pe timpul inclinatiei spre furtisag,
vremii nefavorabile si vanturilor puternice. Este alcatuit din 7 rame mari mobile de %,"! m 1 %,"! m
1 %,8! m cu lanteti de 83 cm, avand fi1ate, pe 3 din cele 7 rame, tifon prins cu piuneze. (anoul din
fata se acopera cu o perdea prinsa in inele pe o vergea de fier mobila, ce se prinde in scoabe. ,n
interior cortul are bare transversale pentru manevrare. (anourile mobile ale cortului se prind intre
ele cu suruburi cu piulite la capete. .n bun cort protector poate fi si o umbrela mare si inalta, ca
cele de pe plaja, al carei picior de sprijin se fi1eaza cu un dispozitiv la stupul ce se controleaza. $e
marginile umbrelei atarna in falduri o draperie de tifon care atinge aproape pamantul. 0ub aceasta
umbrela se poate lucra fara nici un pericol de furtisag.
Colectorul de propolis
6ip folie
#olectorul de propolis poate fi o folie de linoleum dur, cu dimensiunile de 7833 cm, putand avea
utilizari multiple. (oate fi utilizata ca podisor (cand e asezata deasupra ramelor din corpul de jos,
dand astfel posibilitatea circulatiei albinei si in cat, iarna acoperind 8 rame de cuib), ca foaie de
control (fiind asezata pe fundul stupului cu fata colorata in sus, dupa ce s-a facut ultimul tratament
cu @arachet - aceasta fiind combustibila - ce se va ridica la revizia de primavara, usurand lucrarile
de curatire a fundului stupilor). $upa ridicare foaia se curata sumar, se spala, se dezinfecteaza si
se pastreaza pana la o noua utilizare ((entru amanunte se pot cerceta revistele/ >+omania apicola>
!!!, numerele %!-%%, si >Apicultura in +omania> %684, nr 4). (e post de colector de propolis se
foloseste toamna (intre % august - 3! septembrie) si primavara (cand apare la albine tendinta de
propolizare). Este asezata cu fata colorata pe spetezele ramelor din cuib. :rebuie avut grija ca
albinele sa aiba posibilitatea de a se deplasa in cat la hrana din rame sau la cea din tava si sa
asiguram o ventilatie corespunzatoare. $in doua in doua saptamani ridicam colectorul de pe rame
si razuim propolisul depus, separand cu grija propolisul de ceara, si eventualele impuritati, putand
recolta intr-o zi de la "! de familii, apro1imativ !," =g de propolis de cea mai buna calitate. ,n
aceasta perioada, daca in magazine mai e1ista cantitati mici de miere, acestea vor fi furate de
albinele din cuib, fara posibilitate de furtisag daca e1ecutam rapid lucrarea de descapacire,
lucru care nu se va intampla daca nu e1ista aceasta placa despartitoare. ,n cazul in care avem
probleme cu hranirea pentru completarea rezervelor de hrana, pe aceste placi se aseaza farfurii
sau tavite pe care se pun borcane cu sirop - cu gura in jos pe tavita si cu % sau bete de chibrit
pentru ca siropul sa poata fi luat de albine. 0e realizeaza astfel o hranire suplimentara a familiilor
de albine nelasand nici o sansa albinelor hoate sau viespilor, care pentru a patrunde pana aici ar
trebui sa traverseze intreaga familie. ,n plus, prin acest sistem nu avem pierderi de albine care la
utilizarea altor sisteme se ineaca.
Concluzii:
• albinele propolizeaza spatiile libere cu marimea de pana la 3," mm, iar zona cu
propolizarea cea mai intensa este zona de deasupra cuibului*
• dispozitivele de recoltare a propolisului formate din tesatura te1tila impregnata cu material
plastic cu ochiuri de % mm, cu suport din linoleum sau panza groasa, de dimensiunea
podisorului, asezate deasupra ramelor, pot asigura o cantitate mai mare de propolis8familie
de albine, cu un interval optim intre recoltari de 3! de zile*
• propolisul recoltat astfel este de cea mai buna calitate.

"tuparitul pastoral
Istoric
#u 7!!! ani in urma, egiptenii incarcau stupine intregi pe vase, transportand stupii primitivi de-a
lungul malurilor Nilului. &a noi apicultura pastorala este atestata inca din %<7", pastrandu-se si azi
unele denumiri ce ne duc cu gandul la practicarea stuparitului.
Conditii si circumstante
In *ederea practicarii pastoralului apicultorul trebuie sa cunoasca:
• flora melifera dintr-o anumita localitate,
• perioadele de inflorire si durata lor,
• numarul stupilor repartizati in localitatea respectiva (care nu trebuie sa fie suprasaturata cu
albine),
• specificul localitatii in care merge,
• starea culturilor si esalonarea lor,
• izvoarele si fantanile cele mai apropiate cat si posibilitatile de aprovizionare,
• regulile sanitar-veterinare stabilite pentru stuparitul pastoral,
• drumul ce trebuie parcurs.
2data ajuns la destinatie apicultorul trebuie sa instiinteze (rimaria, 2colul 0ilvic etc. de prezenta
sa, pentru a fi anuntat in cazul efectuarii unor tratamente cu fungicide.
(racticarea pastoralului nu asigura intotdeauna productii mari. E1ista atatea conditii si circumstante
pentru ca floarea sa secrete nectar incat nici un stupar nu poate sa aiba siguranta ca merge la
sigur.
Plante melifere spontane sau de cultura care secreta nectar si@sau polen
• albumeala (floarea de colt 5 :eontopodium alpinum, canafi, albinite, flocosele, floarea
re)inei, prescurele, siminic, studelite) - face parte din familia #ompositae si infloreste in
iulie-august* creste numai pe stanci calcaroase, in regiunea alpina si subalpina, fiind ocrotita
de lege ca monument al naturii.
• anason - badean, patrun-el de camp - infloresc in lunile iunie-iulie*
• an)elica salbatica (Archangelica officinalis) - planta perena bianuala - infloreste in iulie-
august oferind un cules de durata (%!! =g miere la ha)*
• arCriel (C;no)lossum oficinale :.), limba cainelui, turbarea cainelui, plescaita rosa, poamele
matei - da %!!-7!! =g miere la ha (mai-iunie) crescand prin locuri pietroase*
• armurariu 5 planta e1clusiv de cultura, care creste in zone mai calde, cum ar fi $obrogea,
2ltenia, sudul ;oldovei, 0ubcarpatii 0udici 5 ar)intica (Dr;as octopetala) - infloreste in iulie-
august, pe stancariile calcaroase, florile fiind activ fiind cercetate pentru nectar si polen*
• barba caprei (tra)opo)on pratensis :), salata de iarna, tata caprei - infloreste in lunile iunie
si iulie, crescand prin fanete si colini calcaroase ("!-6! =g miere8ha)*
• barba lupului (crepis biennis, )- infloreste in iunie-iulie si tine 3! de zile*
• bananica, achinuta, planta perena - infloreste in iunie-august - prin poieni muntoase*
• bibilica (Fritillaria melea)ris) , laleaua pestrita - este o planta melifera ce creste si in gradina
cu flori inflorind in aprilie-mai*
• bob (*icia faba) - bobusor, oresnita - planta erbacee din familia &eguminoase, se culti*a in
gradina de legume si infloreste in mai-iunie, putand atinge, atunci cand se iriga "! =g
miere la ha*
• bora)e - a se vedea si limba mielului*
• bostan (do*leac fura-er, dovlecel5 Cucurbita pepo :.), dovleac vitaminos (Cucurbita
mosc.ata :.) - planta erbacee agatatoare, are o durata prelunga de inflorire fiind foarte
apreciate pentru polen si nectar (7!-%!!=g8ha)*
• brandusa, sofran galben, brandusa galbena (Crocus moesiacus Der.) - este o planta
erbacee perena ce infloreste in martie prin poieni si margini de paduri (%!-! =g miere8ha)*
• brustur (:appa tomentosa :am.) , lapac, lipan - planta erbacee din familia #ompositae - da
nectar mai ales in primele zile de la inflorire (3!-!! =g miere la ha si polen)* brusturul
ne)ru e si mai melifer (3!! =g miere la ha) fiind si o e1celenta planta furajera buna pentru
insolizare*
• bubernic, branca, frunza de buba rea, urzica nea)ra - este o planta erbacee din familia
0crophulariaceae - avand un miros neplacut - albinele o cerceteaza toata ziua in luna mai si
uneori si toamna (cand infloreste pentru a doua oara)*
• bulbuci, balbor, bulbar (to1ic) - sunt cercetate pentru nectar si polen timp de " de zile - pe
pasunile de munte (mai-iunie)*
• busuiocul (4cimum basilicum :.), basilic, nalacica, busuioc de balta (tepuh 5 "tac.is
palustris :.), busuioc de miriste ("tac.is annua :.), busuioc jubiliar (4ciumum )ratissimum),
busuiocul cerbilor (/ent.a pule)ium) - sunt plante din familia :abiataelor, ca si busuiocul
salbatic. @izitat de albine toata ziua pentru nectar si polen (%!!-%8! =g miere la ha 8 iunie-
octombrie), mierea avand un parfum deosebit*
• calcea calului (Calt.a laeta), captalan, bulba de balta, capra nemteasca, scalci - este buna
producatoare de polen dand si ceva nectar (martie-mai)*
• calomfir, calamfir, calapar, spilcute - infloreste in august-septembrie si este cultivata in
gradini si cimitire*
• canepa codrului (&up.raseia stricta), dumbra*nic - ofera polen si nectar (iulie-august)
preferand terenurile umede*
• capul calu)arelui - infloreste din iunie si tine pana toamna, cand florile sunt avid cercetate
de albine mai ales pentru polen*
• capul sarpelui (&c.ium russicum) - infloreste timp de 3! de zile (mai-iunie) dand %!-%4! =g
miere la ha si polen*
• castra*ete (cucumis sati*us :.), cucumar - da 3! =g miere la ha*
• caldaruse (#Euile)ia *ul)aris :.), candeluta, cinci clopotei, cinci cozi, toporasi - planta
perena erbacee din familia +anunculaceae - infloreste in lunile iunie-iulie preferand locurile
mai umbroase si nu prea umede - este cautata pentru nectar si polen*
• caltunul doamnei (9eum urbanum), cerentel, comanacul ciobanului, crances - da mult nectar
si polen timp de ! de zile in aprilie - creste la umbra si umezeala paraielor si izvoarelor de
la munte*
• capsuni (fra)aria sp.), fra)i de camp - florile sunt cercetate mai ales pentru polen (!-7! =g
miere la ha)*
• catusnica (nepeta cataria :.), iarba matei - da %!! =g miere la ha (iulie-august)*
• ceapa seminceri (#llium cepa :.) - da %!! =g miere la ha - cu conditia ca sa nu se afle alte
plante melifere prin jur - mierea fiind foarte buna pentru iernare - ofera u cules de !-" de
zile*
• ceara albinei (#sclepias s;riaca :.), cuisoara - da <!! =g miere la ha, iar in anii cu umiditate
urcata culesul poate fi si mai abundent - inflorirea incepe in iulie si tine <! de zile*
• cebareea ("an)uisorba minor) - este considerata una dintre cele mai melifere plante -
infloreste la %" mai timp de % luna, fiind mult cercetata de albine chiar si pe timp secetos*
• c.imen, c.imion (Carum car*i :.) de camp, c.imion salbatic, secarea (Foeniculum *ul)are),
fenouil - planta melifera (" zile iunie-iulie in regiunile de munte, si mai devreme cu o luna in
regiunile de ses), planta fiind cautata si in industria alimentara si farmaceutica*
• cicoarea - planta tehnica si melifera (%!!-!! =g miere la ha), creste natural prin fanete pe
marginea drumurilor si campurilor - prin selectie obtinandu-se o planta tehnica industriala
din care se fabrica surogatul de cafea*
• cimbrul - infloreste timp de 7!-"! de zile (iulie) si poate da o productie de pana la 8! =g
miere la ha*
• cimisir, ban).iu, banutel - ofera mult polen in iunie si da si nectar (fructele - toamna)*
• cinstet, busuioc de miriste - planta melifera de prim rang, da o productie de "!-%! =g la ha,
in functie de regimul de temperatura si umezeala, in anii ploiosi si caldurosi atingand
ma1imum - este foarte capricioasa*
• ciocarlan, coroniste, cununi, floare de tran-i, samasc.isa, un).ia )aii - in anii ploiosi da
recolte bune*
• ciucusoara, albinita - ofera un bun cules aproape 3 luni (iulie-septembrie) - creste
pretutindeni prin culturi pe langa drumuri si prin ogoare (toamna)*
• ciulin, scai - este denumirea ce se da plantelor purtatoare de tepi, in special celor care fac
parte din familia #ompositae - toate soiurile sunt bune melifere, incepand cu holera
spinoasa, crapusnicul sau scaetele (6!-%!! =g miere la ha), limba oii, castravanul, scaietele
si terminand cu spinul dracului (scaiul vantului) inflorind in iulie-august-septembrie*
• clopotei - infloreste in iulie-august prin livezile si poienile alpine si de la marginea padurilor*
• coada racului, iarba )astei, scrantitoare - are o inflorire prelungita (mai-septembrie) fiind mult
cautata pentru nectar si polen putandu-se ajunge la circa !! =g miere la ha - putand fi
gasita mai peste tot (pe suprafete imprastiate)*
• cocoseii de campie, cocosel tomnatic sau *aratic - specii ce infloresc din aprilie cate 3-7
saptamani - in unii ani polenul fiind to1ic*
• condurul doamnei, bostanei, coltunasi, bobidra), nemtoaice - planta agatatoare erbacee ce
da polen si nectar din iulie pana in septembrie*
• coriandru - planta erbacee din familia .mbeliferae, da %!!-"!! =g miere la ha*
• coroabe, busuioc de padure, busuioc ne)ru, iarba nea)ra, inrudita cu busuiocul salbatic -
sunt plante perene erbacee ce infloresc in iunie-august prin paduri si coastele calcaroase
e1puse la soare*
• cosaci - planta erbacee - infloreste in iunie-august si creste prin islazuri, livezi, campii si
locuri uscate*
• crucea pamantului - infloreste din iunie pana in septembrie, prin poieni, paduri, coline, in
special la munte - este o planta furajera e1ceptionala pentru insilozare, foarte buna melifera,
cultivandu-se si pentru protectia solurilor erodate*
• crusatea, barbusoara, )ar)at - este foarte melifera si polenifera (mai-august) - creste prin
locurile umede si prin mlastini, in culturile cerealiere si locuri intelenite*
• cupa *acii, *olbura mare, Cal;ste)ia sepium - infloreste din iulie pana in septembrie*
• cuscrisor (P=:/48#I# 4FFICI8#:I"), mierea ursului, plamanarita - da mult nectar - creste
prin paduri, tufisuri, poieni, colinele subcarpatice, locuri umbroase*
• cutcuri), bo-otel, spanz - apar de cum se topeste zapada, fiind prima floare impreuna cu
podbalul, care da nectar si polen*
• de)etelul rosu (+eraclea sp.ond;lium), de)etarica, naparstoc, branca ursului - inflorirea tine
3! de zile iar mierea recoltata trebuie amestecata cu alte sorturi, caci daca e consumata in
stare pura da tulburari digestive, vomitari etc.*
• dintele dracului, iarba iute, iarba rosie, piperul baltii, piperul broastei - are o inflorire prelunga
(iulie-septembrie) si creste in locuri baltoase, delta, paraie*
• dioc (albastrea), floarea florilor, ).ioc, s)la*oc, smoc - dau recolte bune, mierea trebuind
lasata mult timp in stup ca sa se maturizeze si sa-si piarda mirosul putin neplacut (iulie-
august)*
• drobusor, /elittis melissop.;llum :. ssp. melissop.;llum , boiangioaie, cardama - este
cercetata pentru nectar si polen ("! =g miere la ha)*
• dumbet (6eucrium montanum), buruiana de spulberaturi, -u)arel, sclipet (ofera <! =g miere
la ha iulie-august)*
• dumbra*nic (/elittis melissop.;llum) - da nectar si polen (mai-iunie) prin paduri si tufisuri*
• entiura (9entiana #sclepiadea, 9entiana :utea, 9entiana Punctata), ).intura, ochingea -
secreta insemnate cantitati de nectar si >favila> substanta mult cautata in farmacie, ca si
olenul (iulie-octombrie)*
• facelia - este o planta melifera originara din tarile tropicale ce se prezinta sub forma de tufa
cu %"-! ramuri ramificate, cu flori )rupate (cate <-6 asezate in rand, ca niste spirale) de
culoare *iolet, cu polen de culoare albastru inchis* productia de miere la hectar variaza intre
%3! si <!! =g la cultura de primavara, in functie de conditiile pedoclimatice si agrotehnica
aplicata. ,n cultura pura si in conditii cu totul e1ceptionale, potentialul melifer urca pana la
%!!! =g8ha. Atunci cand semintele de facelia sunt amestecate cu semintele altor plante
(borceag, lupin, mazare, mazariche, mustar, ovaz, soie) potentialul melifer variaza intre 3!-
%"!=g8ha. -acelia infloreste dupa 7"-"" zile de la insamantare pe o perioada de "-"! zile
si poate fi folosita, impreuna cu borceagul, ovazul etc. la furajarea animalelor de ferma.
6e.nolo)ia de cultura la facelia/ Insamantarea este de dorit a se face in mustul zapezii si
apoi esalonat la intervale de %"-! de zile, pentru ca albinele sa aiba -3 serii de culesuri
dupa culesul cel mare de la salcam* semintele se seamana la o distanta de 7!-"! cm, pentru
ca tufele sa poata iesi viguroase (planta avand nevoie de un pamant cat mai afanat). Atunci
cand se seamana toamna tarziu (impreuna cu mustarul) trebuie data o cantitate dubla de
samanta (pentru pierderile din iarna). ;ierea de facelie are o culoare galbena deschisa si
cristalizeaza in masa ca o pasta. "eminte pentru Facelia se gasesc la "tatiunea de
Cercetari :o*rin - tel. 0256-381404.
• )albenele (Calendula officinalis), filimica, calinica, .ilimica, rosioara (mai-septembrie)*
• floarea cucului (:;c.nis Flos,cuculi ), cuculeasa - da mult nectar si polen - creste prin fanete
si paduri (mai-iunie)*
• floarea soarelui (+eliant.us annuus :.) - rasarita, soreanca - este o planta uleioasa din
familia Compositae originara din ;e1ic, fiind si melifera* in anii secetosi nu da prea mult
nectar* florile din mijlocul capitulului secreta putin nectar, iar productia cea mai mare
corespunde cu momentul in care anterele sunt pline cu polen*
• ).er).ine )albene - ruji galbene - are o inflorire lunga (iunie-septembrie) si se inmulteste
singura prin seminte*
• ).iocei - clopotei, aisori, coconei, primavarite - da ceva nectar dar mai mult polen*
• ).izdei - planta perena erbacee dar si cultivata - fiind buna furajera este si melifera cu o
inflorire indelungata, mierea avand un gust e1celent si o culoare alb verzuie*
• )re).etin - andrisca, ciocul berzei, sagetica - planta erbacee perena - da nectar abundent
(iulie-august), creste in stare naturala prin poieni, livezi si mlastini la ses si chiar in regiunea
subcarpatica*
• .asmaciuca - planta erbacee ce infloreste in mai-iunie prin poienile padurii, tufarisuri, mai
ales in regiunile muntoase*
• .ilimica - ilinica sau arnica - ca si filimica, este folositoare pentru substanta ei tinctoriala
folosita in farmacii, folosita de apicultorii care nu pot suporta intepaturile de albine si sufera
de soc anafilactic*
• .olera - cornuta, ghimpa, scai rusesc, spin muscalesc - infloreste indelung (iunie-
octombrie) si este melifera mai ales in anii ploiosi*
• .rana *acii - planta erbacee melifera (iunie-iulie), buna si pentru nutret insilozat, preferand
terenurile nisipoase*
• .risca - grau negru, grau tatarasc, tatarca - este o planta de cultura agricola cultivata mai
ales in nordul ;oldovei oferind polen (mult cautat in preparatele farmaceutice) si miere (3!-
7! =g la ha) mai ales in prima perioada a infloririi* perioada de vegetatie pana la inflorire
este de 7"-"! zile si inflorirea tine < saptamani* mierea de hrisca este folosita pentru
prepararea turtei dulci si, desi este vascoasa si de culoare inchisa, contine multe vitamine
(#, ((, K, A)*
• iarba broastei - izma apei, menta broastei, busuiocul cerbilor sau izma maciucata - creste
pe locuri inundabile (iulie-august), in special in valea $unarii, ostroave si delta, da recolte
bune (! =g miere la ha) in special cand apele nu stau prea mult si baltesc*
• iarba ciutei - iarba lupului, nevastuica - planta perena erbacee (un fel de floarea soarelui in
miniatura) este mult cercetata pentru polen (mai-iunie)*
• iarba de soldana - soaldina, buruiana de tranji, oloiasa, soparlita - mica plana perena
erbacee are o floare cu gust acru si piperat nectarifera si polenifera (iunie-iulie) *
• iarba fiarelor - briliona, harnial, randunita - produce mult nectar in special dimineata si
seara dar, nu da polen* mierea are multa de1trina*
• iarba lui "fantul Ion - serlai (0alvia scarleea) - planta bianuala erbacee - este una din cele
mai bogate plante melifere pe care albinele o cerceteaza timp de 3! de zile (iunie) - da "!-
3!! =g miere la ha* florile contin substante antibiotice pe care albinele le duc in stup luptand
cu succes impotriva locei*
• iarba moale - coada gainii, ghiungurele, iarba fetei (aprilie-mai)*
• iarba osului - ferestrau, malacel, ruja soarelui, starnita - planta perena, una din cele mai
mari producatoare de polen (mai-august) din colinele aride si poienile uscate*
• iarba rosie - iarba purecelui - planta erbacee ce creste prin locurile umede de pe langa
paraie (iunie-septembrie)*
• iarba sarpelui - ochiul matei, ochiul veveritei, viperina - este una dintre cele mai melifere
plante erbacee (poate fi si cultivata, fiind folosita la hrana pasarilor de curte), neputand fi
fecundata decat prin polenizare incrucisata productia de miere fiind estimata la 3!!-4!! =g
la ha (iunie-august), in functie de conditiile meteorologice, productia cea mai mare fiind data
dupa ploi si nopti calduroase* o specie asemanatoare numita capul sarpelui este mai rara si
mai slaba producatoare de nectar*
• iarba de urec.i - dragoste, iarba grasa, verzisoara - planta perena erbacee melifera
(august)*
• izma - menta, izma proasta sau salbatica, voestinita - este buna melifera(iulie-august),
crescand langa izvoare si locuri umede*
• izma broastei - izma apei, menta broastei, busuiocul cerbilor sau izma maciucata - iulie-
august - sunt plante erbacee melifere*
• izma de camp - buna melifera*
• imparateasa - brei, curcubetea, mutatoarea, tidva de pamant - florile sunt melifere (iunie-
iulie) iar fructul otravitor* radacina este folosita in farmacie ca purgativ*
• -alesul - salvia de gradina - este o planta vivace semiarbust care da o miere bogata in
substante minerale (fier, cupru, mangan, cobalt etc.), productia la ha fiind estimata la
apro1imativ 3!! =g (infloreste in a doua parte a verii)* cultura se face prin butasire sau prin
samanta (pe un teren perfect lucrat, bine maruntit, pufos si potrivit de uscat)* salvia de
camp, o specie inrudita, infloreste pe terenurile aride, pe langa drumuri si santuri (mai-
septembrie)* e1ista cateva specii asemanatoare (iunie- septembrie)*
• laleaua pestrita - coroana imparatului - planta erbacee perena - este o planta melifera cu
nectar bogat in acid ascorbic (vitamina #), dar cu o concentratie slaba de zahar (aprilie-
mai)* este cultivata prin gradinile de la tara*
• laptele cucului - aior, buruiana de friguri, laptele cainelui, laptele lupului - planta erbacee
perena de la care albinele nu aduna polen (e repulsiv si to1ic) dar aduna nectar (mai-
august)* creste pe locurile joase din valea $unarii*
• lacramioarele - cercelus, clopotele, floarea turcului, georgite, margarit, sufletele - ofera
nectar si polen in luna aprilie - creste la umbra padurii*
• laptucul oii - brustan, brusturul oii, floare de brusture, amar, sora soarelui de munte - (iulie-
august) infloreste pe langa torentele padurilor umbroase ale muntilor*
• limba mielului - aratel, boroanta - planta rustica melifera (traieste pe acelasi teren ani la
rand) rezistenta la uscaciune* temperatura ("-3!
!
#), umezeala si ingrasamintele pe baza
de calciu si fosfor maresc mult productia de nectar (%"!-3!! miere la ha)*
• limba pestelui - este o planta erbacee ce traieste pe locurile saraturoase, fiind buna
melifera in anii secetosi, cand planta prezinta refle1e sclipitoare pe frunze* mierea este
cautata doar de suferinzii de bolile stomacale (culoare liliachie batand spre violet) si este
buna pentru iernare* in anii ploiosi are multe flori dar acestea nu dau nectar* dupa %!-% zile
de la inflorire culoarea rosiatica a campului cu flori este dovada ca culesul s-a terminat*
• limbarita - limba baltilor, limba broastei, limba oii, podbeal de apa - planta erbacee acvatica
,perena si nectaro-melifera, are o inflorire prelungita (iulie-septembrie), traind pe locurile
aride sau cultivate, pe drumuri si ziduri*
• linarita - buruiana de in, floarea jelei, gura matei, inisor, jale, trapanag - infloreste prelung
(mai-septembrie), pe locuri aride sau cultivate, daramaturi, pe langa drumuri si ziduri*
• lintea pratului - traieste pe pajisti, livezi, paduri si tufisuri*
• lipicioasa - este cautata de albine mai ales dimineata (iunie-iulie) avand numai ! de zile
de inflorire*
• lucerna - este o planta furajera cu insemnatate melifera numai daca este lasata pentru
seminte (" =g la ha), mai ales daca aceasta coincide cu o perioada umeda* atunci cand
este irigata productia poate atinge "! =g la ha iar daca terenul a fost ingrasat cu azot,
potasiu si fosfor productia poate atinge si "!! =g la ha*
• luminita - iarba asinului, luminita noptii (iunie-august) - traieste pe locuri umede, nisipoase,
pe malurile paraielor si pe langa drumuri*
• lumanarica - coada lupului, coada vacii (iulie-august) prefera locurile nisipoase si uscate*
• lupin - cafeluta - este o planta furajera ce se cultiva pentru ingrasamantul verde al tarlalelor
epuizate, fiind mai mult polenifera (mai-septembrie)*
• mac - somnisor - planta erbacee - are un polen foarte cautat de albine, recoltat in primele
ore ale diminetii (iulie)*
• manarei de padure - planta perena erbacee agatatoare, nectaro-polenifera (iulie-august)*
• maseaua ciutei - cocorei, ghicitori, turcaleti - planta erbacee perena ce traieste in paduri,
face o singura floare care ofera albinelor mult nectar si polen (martie)*
• mataciunea - busuiocul de munte, roinita, busuiocul stupului, melisa turceasca - planta
erbacee, seamana cu melisa si creste in tufa deasa* atat frunzele cat si florile secreta
eteruri volatile care, prin distilare dau uleiuri folosite in industria cosmetica* inflorirea tine !-
3! zile si cea mai mare cantitate de nectar este secretata la amiaza (%"!-!! =g miere la
ha), in conditii de seceta productia scazand la jumatate*
• mazaric.e - borceagul, mazarichea paroasa - cea mai mare parte a nectarului este
e1trafloral si apare cu %! zile inainte de inflorire (-3 saptamani - ! =g la ha) cand florile
dau nectar mai putin*
• melisa - roinita, floarea stupilor - are multiple intrebuintari in stupina/ la ungerea roinitei, la
unirea coloniilor (esenta de melisa), la vindecarea diareei, la indepartarea fluturilor de
gaselnita (pusa in manunchi in camera de pastrare), la ungerea mainilor inainte de a umbla
la cuiburile coloniilor etc.*
• menta - izma bruna, ghiazma, giugiuma, izma de leac, menta de gradina - are o inflorire
prelungita (iulie-octombrie), mierea (!! =g la ha) fiind de culoarea chilimbarului (galbena),
cu gust caracteristic si aroma de menta, pastrandu-se multa vreme fara sa granuleze*
polenul are o culoare cenusie*
• micsandra - micsunele, siroi, vioara rosie, micsandra salbatica (iunie-iulie) - infloreste in
zonele calcaroase si muntoase*
• micsunele ru)inite - floare de vioara, foaltine, siboi, viorea galbena - este planta erbacee
perena poleno-nectarifera (mai-iunie)*
• miruta - miruta, limba boului - da "!-%!! =g la ha (iulie-octombrie)*
• moartea puricelui - planta erbacee bianuala (iulie-august), poate fi gasita prin locurile
pietroase si aride*
• molura - chimen dulce, anason, fincen, fenicul - este o planta poleno-melifera numai in
primele saptamani de la inflorire, mierea avand o culoare galbena-deschis, cu miros de
marar, fiind foarte buna pentru iernarea albinelor*
• morco*ul - este poleno-melifer atunci cand se pune radacina in pamant primavara, pentru
a da floare* radacina rasa si apoi stoarsa da un suc bogat in vitamine (mai ales A), fiind
folosit la prepararea siropului de stimulare a coloniilor crescatoare de matci, in doze de %!!
g suc la %! litri sirop*
• mur - armura, rug de munte - infloreste 3! de zile (mai-iunie) si da o recolta de !-"! =g la
ha*
• muscata dracului - muscata de camp, calugaras, ochiul boului albastru - si floarea vaduvei
- sunt plante melifere (iulie-septembrie) ce dau miere mai multa pe timp secetos, dar si pe
timp umed*
• mustar de camp - creste natural pe toate campiile si se aseamana cu mustarul alb sau
galben, rapita alba - da mult polen si nectar* infloreste inainte de salcam sau odata cu
acesta* mierea de mustar are o culoare galben deschis, cu aroma placuta si gust usor
intepator, gust pe care il pierde dupa %!-% zile de maturare* se cristalizeaza dupa !-"
zile de la e1tractie*
• nalba - colaceii babii, malanga - dau mai ales mult polen* casul popii (da nectar ceva mai
mult)* nalba de gradina si nalba creata sunt specii bune furajere folosite pentru insilozare*
toate speciile au inflorire lunga (iunie-septembrie)*
• nap - napii porcesti, broajbe, mere de pamant, picioarca, napi turcesti - dau ceva nectar si
mult polen (iulie-octombrie) foarte important pentru stimularea de toamna a coloniilor de
albine* tuberculii lor sunt folositi pentru hrana omului si a animalelor*
• napraznic - inchizatoare, priboi capresc - da nectar si ceva polen (mai-septembrie)* se
gaseste mai ales in regiunea montana*
• nasturel - bobalnic, brancuta, cardama de izvoare, chrenita, creson, maces de balta - da
nectar mai ales in locurile umede*
• ne)rilica - cerusca, chimen negru, negrosica, negrusca - ca si rudele ei chica voinicului si
negrusa, sunt plante erbacee poleno-nectarifere*
• nemtisorii de camp - cizma cucului, galceava, mararul campului, toporas - planta erbacee
anuala poleno-nectarifera (mai-septembrie)* in anii nefavorabili contine alcaloizi to1ici*
• nopticoasa - liliacele, mirodea, micsunea, sibiog, viola de primavara, vioara de noapte -
plante perene erbacee, care infloresc la doi ani o data - planta polenifera - creste prin
tufisuri si la margini de paduri*
• nu ma uita - befele, miozotis, ochii pasaricii, ochiul sarpelui, urechea soricelului - planta
perena erbacee poleno-nectarifera (mai-iunie), creste prin padurile de munte*
• odo)aci - sapunarita, floarea calugarului, floare de sapun, flori albe, sapunele - planta
erbacee poleno-nectarifera (pn), creste prin fanete umede, pe langa paraie si paduri
umbroase*
• odolean - gusa porumbelului, navalnic - planta peren erbacee, stufoasa (mai-iulie), prefera
terenurile mai umede*
• oma)ul - marul lupului - planta perena erbacee din familia +anunculacee, infloreste in iulie-
august prin padurile subcarpatice si este buna polenifera si nectarifera, polenul, in anii
nefavorabili continand alcaloizi to1ici*
• palamida -crapusnic, scaiete - pe timp umed da 4!-!! =g miere la ha (dupa % an de
umiditate)*
• pana zburatorului - infloreste din aprilie pana in mai la umbra padurilor muntoase*
• pastarnac - planta erbacee aromatica bianuala ("! =g la ha)*
• patla)ina - limba oii, mama ploi, patlagina ingusta si cea moale - specii ce dau polen,
inflorirea fiind prelungita pana in septembrie*
• pepene - verde si galben si toate speciile de bostanoase (dovleacul, dovleacul furajer etc.) -
florile dau polen mult (iulie-august) si nectar (3! =g la ha)* sucul dulce al pepenilor zaharosi
taiati in felii subtiri poate fi transformat in miere dar aceasta nu este buna pentru iernare
(fermenteaza)*
• pesma - maturica - planta erbacee si melifera, inrudita cu ea fiind si spoitorul*
• piciorul caprei - infloreste in mai-iunie, oferind recolte bune (acolo unde creste in masiv)*
creste prin locuri umbroase si umede*
• poala "fintei /arii - este o planta erbacee ce da polen si mult nectar (%!!-7! =g la ha),
inflorind in lunile iunie-august*
• podbeal - este prima floare cu polen si nectar ce apare primavara (martie-aprilie), crescand
pe locurile argiloase, pe sub maluri, pe langa paraie si coaste*
• pufulita de balta - limbricas, zburatoare de balta - ofera o productie de 3! =g la ha, mierea
3! =g la ha) fiind de o calitate aleasa, cu gust placut, culoare deschisa (ca cea de salcam),
fiind chiar ceva mai alba (iunie-august)*
• rac.itan - calbasoara, floarea zanelor, lemnie, zburatoare barbateasca - secreta mult polen
si nectar, cu atat mai mult cu cat vremea e mai calda (chiar si pe ploaie) productia estimata
fiind de !! =g la ha* mierea are o culoare galbena-inchisa, cu gust placut putin astringent
(iulie-septembrie)*
• rapita - colza si naveta - ambele *arietati sunt plante oleaginoase si bune melifere (np)
infloreste inaintea salcamului (%!-%" aprilie) timp de %!-%" zile, mai ales daca sunt
semanate ambele varietati, colza fiind prima care infloreste* se recomanda ca, in cazul
practicarii stuparitului pastoral la rapita, stupina sa fie asezata cat mai aproape de lan,
intrucat vremea fiind foarte capricioasa, multe albine pot pieri pe camp pana sa ajunga la
stupi (in cazul ploilor sau vanturilor reci)* floarea secreta nectar si in zilele mai putin calde
(chiar la %%-%
!
#* rapita salbatica creste prin culturile de primavara, fiind de asemenea
bogata in polen, a carei valoare proteica este intrecuta doar de cel de piersic.
• rascoa)e - vezi zburatoare*
• ridic.e salbatica - rapita de ogoare, rapita salbatica - este foarte raspandita prin lanurile de
mazare si grau (iunie-iulie) si este foarte melifera*
• rosatea - crinul de balta, fanul camilei, micsuneaua apei, papurica - infloreste prelungit
(iulie-august) prin locuri mlastinoase*
• rocoina - coada de gaina, rocotel, rocovina - infloreste din martie pana in octombrie (np)*
• rosto)ol - ariciul, maciuca ciobanului, scaietele - infloreste in lunile iulie-august (np), cea
mai mare cantitate de nectar fiind data pe timp umed (uneori nectarul se revarsa inundand
toata floarea) iar pe timp de seceta productia se reduce la jumatate* creste pe terenuri
calcaroase si locuri virane*
• rostopasca - calcea mare, crucea voinicului, iarba de negi, iarba randunelului - secreta
nectar si polen (aprilie mai)*
• rotatele albe - iarba de stranut - infloreste prelung (iulie-septembrie)*
• rozeta - rezeda, zmeurica - infloreste din mijlocul verii pana in octombrie (!! =g miere la
ha) si da si polen abundent- favorizand o buna populare pentru iarna*
• rusulita - sangeroasa, struguras - infloreste in iunie-iulie (np) in zona alpina si in locuri
deschise*
• sal*ia alba - este asemanatoare cu toate speciile de nalba, inflorind in iulie-august (!! =g
la ha), contribuind la formarea unor populatii puternice de iernare* creste prin tufisuri, fanete
si semanaturi*
• sasc.iu - bobarnac, cucunita, foaie de fier, foi-foi, merisor, pervinca - este o buna planta
melifera (np) inflorind din martie pana in mai* unele varietati infloresc din iulie pana in
octombrie*
• scaiul - este denumirea ce se da plantelor purtatoare de tepi ce fac parte din familia
#ompositae. 0caietii se gasesc in toate locurile nelucrate, parasite, la margini de drum si
locuri virane. :oate soiurile sunt bune melifere si polenifere.*
• scara Domnului - scaricea - da nectar si mai ales polen (iunie-iulie) preferand poienile de
munte*
• scaiusul sau varga ciobanului - este o planta rezistenta la seceta, dand nectar mult (una
dintre cele mai melifere plante), mierea si polenul continand foarte multe vitamine.
• sica - garofita de mare, limba boului, aparatoare - este o planta melifera valoroasa ca si
sora ei limba pestelui, inflorind prelung (iunie-septembrie) si dand polen si nectar din
belsug* creste pe terenurile saraturoase* foarte rezistenta la frig (apare in primele zile ale
primaverii), cu o vegetatie bogata mai ales cand terenul se afla in preajma unei ape
curgatoare* da o miere de culoare deschisa cu aroma puternica care mai dispare cu timpul*
• san)eric - sorbestrea - este asemanatoare cu trifoiul de munte, avand insa 7 sepale eliptice
colorate in rosu purpuriu, in prima perioada a infloririi dand mult nectar (iunie-august)* creste
prin paduri, fanete si pasuni umede din regiunile muntoase* radacina acestei plante contine
fitoncide ce pot fi folosite impotriva locei* infloreste in anul al -lea si se mentine pe loc "
ani*
• sipica - e una din cele mai melifere plante (np) erbacee (iulie-august), mierea obtinuta fiind
de culoare alba (asemanatoare cu cea de salcam)* prefera terenurile joase de la camp (deal
si munte)*
• slabano) - brie, pomusor baietesc - infloreste in iulie-august prin padurile de munte, la
umbra pomilor*
• smantanica - buruiana impuscata - planta vivace erbacee care da polen si mai ales nectar
(7! =g la ha), inflorind din aprilie pana in octombrie*
• so*ar* - origan, broasca, drost, milot, solovarf - plante ierboase din familia &abiatae, se
gasesc pe pantele deluroase mai inalte, in paduri si taieturi, fiind cercetate de albine
indelung (iulie-septembrie), florile dand nectar si pe timp secetos, mierea asemanandu-se
cu cea a trifoiului*
• spanac salbatic - infloreste prelung (iulie-septembrie) si creste aproape peste tot*
• sparceta - este o planta leguminoasa melifera (np) perena ce se cultiva pentru furaj,
considerata superioara lucernei si trifoiului, putand sta pe acelasi teren < ani (primii ani da
productii crescute)* cu cat terenul e mai calcaros cu atat plantele sunt mai melifere (<!-4!
=g la ha - incepand cu al doilea an de la insamantare), totul depinzand de sol, umiditate
(uneori, daca sunt multe ploi poate inflori si in primul an), temperatura (-"
!
#
temperatura optima)* nectarul e incolor iar mierea are o culoare galbena aurie fiind
parfumata * planta este o buna fi1atoare pentru malurile rapoase* specia inrudita a sparcetei
numita 0olidago canadensis &. este si mai melifera (iulie-septembrie)*
• splinuta - floarea boiereasca, manunchi, smeoaica, splinarita sau varga de aur - este o
planta consolidatoare, medicinala si nectaro-polenifera ce atinge <!-%!! cm, inflorind din
iulie pana in octombrie*
• spumeala - limba sarpelui, pastele calului, stupitul cucului - infloreste din aprilie-mai timp de
3! de zile si creste pe pajisti, fanete si poieni umede*
• stelita - ochiul boului, rusa de toamna vanata - este o planta bine cercetata de albine pentru
nectar si polen (<! =g la ha), inflorind prelung (iulie-septembrie), pe coline, coaste, tufisuri si
locuri pietroase*
• steluta - steaua fetei - e melifera si infloreste indelung (mai-iulie), la umbra arborilor in
paduri si locuri umede*
• stri)oaia (@eratrum album) - a se vedea si )entiana lutea - este o planta buna melifera (iulie-
august), cam de % metru inaltime, frunze late, pe o singura tulpina, groasa, in varf avand o
inflorescenta mare alba, cu niste flori mici. ,n anii secetosi sau foarte ploiosi, polenul contine
sponina si devine to'ic* atentieL acolo unde strigoaia este in masiv nu se va pune colectorul
pentru polen*
• su)arel - infloreste din iunie pana in august (np) in locuri stancoase si calcaroase*
• su)elul - urzica alba, urzica moarta, sugelul rosu si galben - sunt plante melifere, cea mai
insemnata din punct de vedere melifer fiind sugelul rosu ("!-%!!-%8! =g la ha) inflorind din
aprilie* mirosul florilor e neplacut dar ele dau mult nectar si polen*
• sulfina - iarba de piatra, molotru galben, sufulg, trifoi mare - planta furajera (bogata in
albumina digestibila), erbacee, bianuala, din familia leguminoase, foarte melifera, are
diferite soiuri/ sulfina albastra, sulfina alba etc. , cele obtinute prin selectie inflorind din
primul an de la insamantare, timp de 3! de zile* varietatea galbena infloreste cu 3
saptamani inaintea celei albe* este foarte melifera si secreta nectar chiar si pe timp rece
(!!-<!! =g la ha), creste pe orice teren (chiar si pe cele saraturoase) pe care le
imbunatateste caci are o tulpina pivotanta (atinge m)* pe petalele florilor se afla numerosi
bacteriofagi buni pentru vindecarea locei* daca se recolteaza polen de la sulfina trebuie avut
in vedere sa nu fie umed, caci fermenteaza foarte repede si produce (in aceste conditii) o
substanta otravitoare >dicumarina> care provoaca hemofilia (o boala a sangelui foarte
periculoasa)*
• sulitica - falcata, sunatoarea, trifoiul caprelor, trifoi sarma - are un miros puternic imbatator
si infloreste 7-< saptamani de la finele lunii iunie pana in august* mierea este alba-deschisa,
cu un gust placut*
• sur)uci - ciocanas, ciocul ciorii, nemtisori de gradina, tata caprei (iunie-august)*
• susai - iarba iepurelui, susan, talharea - este o planta oleaginoasa ce ofera mari cantitati de
polen* infloreste in iulie-august pe semanaturi, ogoare, margini de drum, avand multe specii
ce traiesc pe diferite terenuri in paduri, vii sau mlastini*
• talpa )astei -, cione, coada leului, creasta cocosului, iarba flocoasa, somnisor - infloreste in
iunie-august (!! =g miere la ha), mierea fiind limpede, de culoare deschisa cu gust usor
amarui*
• talpa ursului - matruna - e cercetata de albine pentru polen si nectar (iunie-august),
inflorind prin poieni, tufisuri si cranguri*
• tatarnica - maciuca ciobanului, rostogol, scaiete - planta perena erbacee, galbena
spinoasa, foarte buna melifera (3"! =g la ha), infloreste prin paduri si maracinisuri ((iulie-
august)*
• tataneasa - iarba baloasa - iarba lui :atin - infloreste prelung (mai-septembrie) si creste prin
locuri umede* este folosita si in industria farmaceutica, in special pentru radacini*
• tatais - maciuca ciobanului, rostogol, scaiete - este o planta perena spinoasa foarte buna
melifera, creste prin poieni, margini de paduri si maracinisuri (3"! =g miere la ha)*
• toporasii - hioara, ligoarce, micsunea, lamaioara - infloresc printre cei dintai primavara
(martie-aprilie), prin paduri, poienuri, tufisuri, livezi* se cultiva in paturi calde in gradinile din
jurul oraselor mari*
• toposnic - balibasa, chipul matei, zeabre - infloreste in iunie-august (np) si prefera terenul
nisipos*
• trifoiul - este o planta melifera din familia leguminoase, de la care albinele aduna mult
polen, mai ales daca se face dresaj in acest scop. ,nflorirea dureaza "-3! zile. ;ierea de
trifoi are o savoare cu totul e1ceptionala. :rifoiul alb este cel mai melifer*
• troscotul - hericica, sporis, tarsoaca - da mult polen si putin nectar (7! =g la ha), inflorind
prelung (iunie-septembrie) pe drumuri si locuri necultivate*
• turta - ceapa cioreasca, cioropor, ciumuhaiul, ciurul zanelor, punga-babei, turtea - infloreste
in iulie-august si creste prin livezi, coaste aride, pajisti si pasuni pietroase de munte*
• tutunul - bacon, duhanita, tabac - este o planta erbacee din familia 0olanaceae care da si
nectar ce se transforma intr-o miere aproape fara culoare, putin acidulata si chiar amaruie -
foarte recomandata pentru iernare* planta ofera si polen abundent dar, in unii ani e to1ic
(contine in proportii e1agerate alcaloizii nicotina si anabazina)*
• telina - telar - are o radacina comestibila - infloreste din iulie pana in septembrie*
• un)uras - baltatura, catusnica salbatica, voronic - infloreste in iunie-august si da o
productie de "! =g miere la ha si foarte putin nectar* voronica este asemanatoare cu
ungurasul si este mult mai cautata de albine*
• urec.ea porcului - jale, salvie - da o productie de 3!! =g miere la ha, inflorirea in masa
durand luni (iunie-august)* se aseamana cu salvia de camp si cu iarba 0fantului ,on -
specii ce infloresc 3!-3" zile (in iunie-septembrie)*
• urec.elnita - iarba ciutei, iarba de urechi, iarba grasa, iarba tutunului, jintura, prescurarita,
verzisoara - infloreste in iulie-august pe stancile calcaroase din munti*
• urzica moarta - infloreste din martie pana in august, prin paduri, tufisuri, poieni, in regiunile
de deal si de munte*
• usturoita - aisoara, frunza voinicului, iarba de lingoare, vindecatoare, voinicica - infloreste
in aprilie-mai*
• *ar)a ciobanului - cardu, iarba voiniceasca, lugaci, scaiete, scai voinicesc - planta
spinoasa erbacee, ofera mult polen si nectar (%! =g la ha), inflorind in iulie-august prin
fanete, tufisuri, paduri, locuri necultivate, nisipoase si umede*
• *atamatoare - iarba ranei, trifoiul racului - are o inflorire prelunga (mai-iulie) crescand pe
pajistile de munte si pe terenurile calcaroase*
• *erbina - sporici, maturita - infloreste in iulie-august prin locuri necultivate pe langa drumuri
si daramaturi, secretand din abundenta nectar si polen*
• *eri)ariu - artar tataresc*
• *etrice - ferecea, matrise - da mult polen si foarte putin nectar*
• *inarita - cearta casei, lavrentina, tamaita, vinetica - infloreste in mai-iunie prin pajisti
umede, pasuni si paduri*
• *inetele - albastrele, corobatica, dioc, neghina - secreta polen si nectar (chiar si pe timp
secetos) <! =g miere la ha (mai-iunie)*
• *iorele - gaurele, zambile de camp - sunt printre primele flori ale primaveri care dau nectar
si mult polen (martie-aprilie)*
• *irnant - ruta - infloreste in iunie-august si este cautata pentru produsele farmaceutice,
polenul sau continand insemnate cantitati de rutina* se gaseste prin vii, locuri nisipoase si
pe langa ziduri*
• *oinicica - e cercetata pentru polen si nectar (mai-august)*
• *oronica - catusnica, gutuita, unguras - da polen si nectar ("! =g la ha) si infloreste in iunie
septembrie*
zburatoarea - roscove, rachitica, iarba 0fantului ,on - planta perena vivace din familia
2enotheraceae, are radacini cu rizomi, frunze asemanatoare cu ale salciei, florile rosii purpurii,
infloreste 3"-7! de zile dand "!!-<!! =g miere la ha* productia este insa nesigura, datorita larvelor
unor musculite ce-si depun ouale pe flori, albinele renuntand sa mai adune nectarul.
4r)anizarea pastoralului
Planul deplasarii in pastoral trebuie pre)atit din *reme, stabilind:
• numarul de stupi ce vor fi transportati,
• vetrele temporare,
• procurarea mijloacelor si documentelor de transport cu respectarea legislatiei in vigoare,
• efectuarea tratamentelor antivarroa etc.
Densitatea recomandata
Densitatea recomandata de stupi la .ectar este urmatoarea:
• %7-%8 colonii la salcam,
• <-%! la tei,
• %- la floarea soarelui,
• !," la bostanoase in culturi intercalate,
• %- in culturi pure,
• 7-< la leguminoasele perene,
• 3-" la zmeuris.
Inc.iderea stupilor
0tupii nu se pot inchide oricum si oricat. ,nchiderea stupilor in perioadele in care se fac stropiri cu
insecticide sa se faca cu ajutorul unor dispozitive speciale, tip triunghi de aerisire, care pot fi
folosite si in timpul deplasarilor prelungite in pastoral, cu conditia ca acestea sa fie bine prinse de
peretii stupilor. ,n situatiile in care transporturile se vor face la distante foarte mari stupii se vor
asigura si cu apa in faguri.
/etode si mi-loace
0tuparitul pastoral cuprinde aspecte organizatorice, stiintifice, tehnice, economice etc. ,n cazul
nerespectarii regulamentului privind organizarea stuparitului pastoral, a normelor sanitar-veterinare,
a codului silvic si a oricaror reglementari legale, se aplica sanctiuni. 0tuparitul pastoral se practica
in doua forme/ cu stupii varsati (transportati cu ajutorul unor camioane, remorci etc.)*cu ajutorul
pavilioanelor apicole special amenajate, e1istand o multitudine de tipuri si variante constructive.
Pre)atirea deplasarii stupinelor
,nainte de a se efectua deplasarea familiilor de albine se e1ecuta din vreme recunoasterea
masivelor melifere, stabilindu-se locul in care urmeaza a fi amplasata stupina. (entru a se evita
strivirea albinelor fagurii trebuie sa fie bine fi1ati, asigurandu-se si un spatiu de refugiu, deasupra
cuibului. #irculatia aerului se asigura prin deschiderea sitelor de ventilatie. $aca stupii sunt foarte
puternici este nevoie sa li se asigure spatiu suplimentar de refugiul albinelor. (entru eliminarea
bio1idului de carbon acumulat pe timpul transportului cele mai bune rezultate se obtin daca pe
fundul stupilor se practica un orificiu prevazut cu panza metalica. $aca in stupi se afla miere
nematurata este bine sa stropim fiecare colonie cu apa (circa % litru), ori vom transporta stupii cu
urdinisurile deschise avand montate si sitele de ventilatie deasupra ramelor. :rebuie avut grija insa
ca sosirea la destinatie sa se faca in primele ore ale diminetii iar la destinatie sa se pulverizeze pe
deasupra sitelor apa. (e timpul transportului se fac scurte opriri de control. :oamna si primavara
daca timpul este friguros transportul se poate continua chir si pe timpul zilei. $upa instalarea
stupilor la noua vatra se instaleaza adapatorul. &a asezarea pe noua vatra se va avea in vedere ca
plasarea stupilor sa nu fie in aceeasi directie cu cea a vecinului caci daca stupina va fi amplasata in
spatele altei stupine vom pierde o parte din culegatoare. &a cateva ore dupa deschiderea
urdinisurilor se acopera sitele si se desfac legaturile care au fi1at partile componente.
!alorificarea unor te.nolo)ii noi
(entru a nu avea neplaceri la transport trebuie sa folosim cu precadere faguri armati sau ramele
trebuie insarmate atat orizontal cat si vertical (cel putin pe mijloc). (avilioanele apicole sunt net
superioare stupinelor divizate sau clasice. $ezavantajele acestora pot fi inlaturate prin adaptari de
dispozitive cum ar fi cele referitoare la cele puncte redate mai jos/
Imperec.erea matcilor in stupina pa*ilion.
/atcile ies din familie pentru imperec.ere si la inapoiere nu mai re*in daca nu au un
semn distinct *izibil, necesar pentru orientarea lor. Inlaturarea nea-unsului se face
prin:
• vopsirea tuturor fetelor stupilor in culori diferite/ galben, maro, crem, albastru, bleu, alb etc.
suprafata vopsita nedepasind !,7-!," metri patrati*
• aplicarea unor forme confectionate din placute de tabla cat mai variate pe fetele stupilor
(tinandu-se cont de modul de perceptie al albinelor)*
• folosirea unor repere (arbusti, pietre, steaguri etc.)*
• nucleele de imperechere vor fi plasate la inaltimi diferite, in apropierea pavilionului, cu
urdinisurile orientate cat mai variat.
Para*anturile
(aravanturile, folosite la urdinisuri, duc la eliminarea aproape in totalitate a curentilor reci, marindu-
se astfel efectivul de albine. Nefolosirea acestor paravanturi determina incetarea ouatului matcii de
timpuriu - toamna, iar primavara depunerea oualor incepe mult mai tarziu decat in stupii plasati jos
si feriti de curentii reci. -amiliile de albine intra astfel in iarna cu efective imbatranite si uzate, iar
primavara pier mai timpuriu, neavand timp suficient sa se dezvolte pana la primul mare cules. $aca
avem paravanturi montate la pavilion, acesta se poate orienta in orice directie, fara a lua in seama
din care parte bate vantul. (aravanturile se pot confectiona din tabla de aluminiu de % mm grosime
si pot fi marite sau micsorate in raport de dorinta si necesitati. (entru detalii se poate consulta
Apicultura in +omania, % decembrie %68<.
Culesurile tarzii
#a surse de cules la sfarsitul verii se pot folosi fanetele din luncile raurilor, zonele inundabile,
gradinile de zarzavat, bostanoasele etc., care pana la efectuarea araturilor de toamna ofera
culesuri de intretinere.
A
#carianul polenului
&ste un parazit care ataca rezer*ele de polen ale stupinei consumandu,le in
intre)ime si eliminand e'crementele sub forma de pulbere fina. aspandirea lui
poate fi franata printr,o pastrare adec*ata.
#carioza
&ste o boala )ra*a a albinelor cauzata de paraziti din familia acarienilor #carapis
5oodi, care a-un) in tra.eea albinelor tinere unde depun 2$,3$ oua. #tat parazitul
adult cat si descendenta, se .ranesc cu .emolimfa )azdei si secreta to'ine care
afecteaza ner*ii motorii ai aripilor, numarul din ce in ce mai mare ai parazitilor
impiedicand normala functionare a cailor respiratorii. #lbinele mature de 12,17 zile
nu mai pot fi atacate, datorita perisorilor sti)matelor care la acestea de*in teposi,
barand astfel intrarea. #carienii se inmultesc mai ales atunci cand albina se afla in
).em (iarna si *ara pe timp ploios).
6ratamentul clasic se face prin fumigatii cu -olbe1 (de 8 ori din 4 in 4 zile) sau cu @arachet.
0tupina infectata trebuie sa ramana pe loc pana la terminarea tratamentului, dupa care va fi dusa la
un cules bun, la cel putin 3-" =m distanta de alte stupine. E1ista supozitii in legatura cu prezenta
bolii atunci cand e1ista depopulari in masa primavara, cand albinele inainteaza in salturi, prezinta
tremuraturi ale corpului, tin aripile departate si se aduna in grupe mici inainte de a muri. .n
diagnostic precis nu poate fi pus decat prin e1amen de laborator.
#cizii or)anici
:ratamentele cu acizii organici (formic, lactic, o1alic) sunt recomandate, cu precadere, in stupinele
bio, insa, trebuiesc facute cu mare atentie si numai de apicultori e1perimentati, efectuandu-se mai
intai o e1perimentare pe cativa stupi. #tentieL $aca nu este folosit un dozaj corespunzator, pot
aparea mortalitati. ,n plus, egalizarea mirosurilor poate declansa furtisagul in intreaga stupina.
#cidul acetic alimentar
Poate fi folosit in .rana albinelor, determinand o urcare a procentului de puiet cu
1<% (3 ) acid acetic amestecat cu apa la 1 litru de sirop).
#cidul acetic )lacial
In concentratie de <2% se foloseste cu succes in dezinfectarea fa)urilor infestati de
boli si daunatori ()aselnita), in doza de 2,3 cm3 pentru fiecare litru din capacitatea
stupului ori a locului unde se face dezinfectarea fa)urilor. !aporii de acid acetic fiind
to'ici pentru om, nu se *a lucra niciodata in spatii inc.ise, ci numai in aer liber, cu
manusi de cauciuc si se *a e*ita folosirea metalului in operatiile de dezinfectare.
#cidul fenic
/irosul sau puternic indeparteaza albinele dar, intrucat mierea absoarbe mirosul
acidului, operatia trebuie facuta cu multa prudenta. Poate fi inlocuit cu benzalde.ida.
#cidul formic
&ste recomandat de +ristea in siropul de prima*ara (7,1 picaturi la litrul de sirop), in
*ederea re*i)orarii coloniilor e'puse imbolna*irii. In cazul .ranirilor de completare
tot el recomanda ca la 1$$ ?) za.ar, folosit pentru prepararea siropului, sa adau)am
12$ ) acid formic 1$$% sau 13$) acid formic 27%.
Acidul formic este folosit si ca tratament de combatere alternativa a varoozei.
#tentieA #cidul formic este deosebit de to'ic pentru om si, de aceea, trebuiesc luate
masuri cu totul speciale de protectieA
,n tratamentul varoozei cu acid formic este preferata metoda Nassenheider fata de cea a buretelui
absorbant.
#cul cu *enin
#cul cu *enin al matcii este mult mai puternic si mai lun) decat al albinelor, matca
ser*indu,se de el la diri-area pontei sau la uciderea ri*alelor (fiind inco*oiat si fara
carli)e mar)inale tip undita , ca cel *ulnerant al albinei). !eninul este secretat de
)landa cu *enin a re)inei numai la inceputul *ietii sale, atrofiindu,se pe parcurs.
#dormirea albinelor
#dormirea, anestezierea sau narcotizarea temporara a albinelor poate fi pro*ocata
de apicultor, in cazuri cu totul e'ceptionale (introducerea re)inelor in familiile
bezmetice etc.), comportand anumite riscuri . Desi nu am e'perimentat, toate cele
e'puse pe acest site cu pri*ire la acest subiect sunt luate de prin carti si sunt
asteptate contributiile pertinente ale apicultorilorilor practicieni bine*oitori.
#onsultand forumul 0tuparitul, am gasit cateva relatari ale unor apicultori, din care fac urmatoarele
spicuiri/
1. Azotatul de amoniu, azotul folosit ca ingrasamant in agricultura poate fi utilizat, in cantitati f.
mici, la narcotizarea albinelor. #um se procedeazaM citez din cele gasite pe forum/ >(e jarul din
afumator se pune o lingurita-doua de azot, se inchide repede afumatorul deoarece incepe
reactia chimica si producerea de gaze, se pufaie -3 fumuri (de culoare alba -atentieL a nu se
inhala acest fum albL). Apoi pe urdinis se administreaza 7-"-< fumuri dupa care se inchide
urdinisul cu o bucata de hartie, burete dens etc. 0tupul8nucleul trebuie sa fie etans iar ramele,
pe cat posibil, departate. 0e asteapta cam 7-" minute (se poate asculta peretele stupului,
trebuie sa fie liniste, fara zumzait). 0e deschide apoi stupul, in partea superioara si urdinisul
pentru aerisire. Albinele sunt pe fund, ca si moarte, tremurand din picioare... Acum e momentul
sa se introduca matca intre masa inerta de albine.. $upa ce stupul s-a aerisit suficient (se pot
vedea albinele trezindu-se progresiv) se inchide si se lasa in liniste pana in zilele urmatoare
cand se face un control. (ierderile sunt minime, "-%! albine.. Aplicata corect, metoda da
rezultate.> #a masura de siguranta, matca coloniei de albine este ridicata in prealabil, in caz
contrar ponta acesteia putand fi afectata sau, si mai grav, e1ista riscul sa o gasim sufocata pe
fundul stupului datorita into1icarii cu gaz. >Asta insa, depinde de fiecare, de disponibilitatea
fiecaruia de a-si asuma riscuri sau nu.> (Apicultor Radu). Apicultorul Nelu Rednic ne
atentioneaza insa/ >FRATILOR! Ginditi-va la analizele pe care le fac vesticii unde se determina si
citeva parti de milion dintr-o substanta, ori azotatul nu-i de dorit in miere! Inainte de a utiliza orice sa nu
scapati acest lucru ca sa nu trebuiasca sa ne inuram unii pe altii la ratarea unei livrari importante>.
2. Dioidul de carbon/ citez in continuare dupa acelasi forum/ >0e poate folosi in locul azotatului
de amoniu si dio1idul de carbon (#2) cu aceleasi efecte si rezultate (in inseminarea artificiala
se foloseste #2 pentru adormirea reginelor in timpul operatiei de inseminare - gazul poate fi
aplicat si pentru intreaga colonie). $e asemenea stiu ca se poate folosi si gazul obtinut prin
arderea unei ciuperci, nu am la indemana numele ei, nu am folosit-o insa stiu ca se poate folosi
si aceasta la fel ca si azotul si #2-ul.,n final inca cateva idei aditionale legate de subiect/
%. la gazarea familiei8familiilor la unificari sau pentru alte scopuri trebuie avuta grija ca
matca familiei8familiilor sa nu fie gazata. 0e ridica inainte de gazare, se pune in cusca
iar cand albinele se trezesc se pune inapoi in stup*
. stupul trebuie sa fie etans, fara crapaturi care ar duce la pierderea gazului (ca si in cazul
tratamentului cu @arachet, de altfel)*
3. este absolut necesara aerisirea stupului in partea superioara dupa trecerea celor 7-"
minute, pentru o mai rapida aerisire si evitarea into1icatiei albinelor, se vor trezi mult mai
repede si se va evita asfel si supraincalzirea lor in gramada de pe fundul stupului*>
(Apicultor Radu)
#dapatorul
&ste un *as de diferite forme din care picura sau cur)e apa in fir subtire. In
prima*erile reci apa trebuie sa fie calda pentru ca albinele care sorb apa rece
amortesc si nu se mai pot intoarce. Pentru a preintampina acest lucru este indicat a
se da apa zilnic in .ranitoarele din interiorul stupilor. =n adapator bun poate fi o
dami)eana de sticla intoarsa cu )ura in -os intr,un -).eab ce are pe fundul lui o
bucata de posta*. Dami)eana poate fi folosita doar dupa stabilizarea timpului.
#dapatoarele, in cazul in care a*em boli in stupina, se dezinfecteaza zilnic, altfel o
data pe saptamana.
Pentru a pre*eni imbolna*irea albinelor prin consumarea unei ape infestate sau pierderile
datorate conditiilor nefavorabile, primavara se utilizeaza de regula un adapator cu apa calduta in
care s-a pus putina sare (% lingura de sare la %! l apa), uree (%- g la %! litri apa) sau amoniac
(cateva picaturi la % litri apa), presarandu-se de jur imprejur paie, pentru ca albinele sa nu se
aseze pe solul rece si sa amorteasca. .n izvor cristalin ce serpuieste incet in fir subtire este cel mai
indicat pentru adaparea cu apa a albinelor. &acurile intinse sau statute, fluvii etc. nu sunt bune, fiind
generatoare de pericole si boli pentru albine.
#erosolii
"unt particule e'trafine pul*erizate sub actiunea unei presiuni.
6ratamentele medicamentoase sub forma de aerosoli, dau cele mai bune rezultate,
pul*erizarea repetandu,se la 0,2 zile. #*anta-ul acestora este folosirea unor cantitati
foarte mici de sirop de za.ar cu un efect ma'im.
#erul
Aerul este direct proportional cu greutatea, nevoia de aer la albina fiind de ," ori mai mare ca la
om. Necesarul de aer creste concomitent cu urcarea temperaturii si variaza dupa anotimpuri.
Eliminarea bio1idului de carbon pe timpul verii presupune un consum sporit proportional de o1igen.
#and albina se pregateste sa zboare, isi umfla cu aer sacii de respirat, greutatea ei specifica scade
- dandu-i astfel posibilitatea inaltarii in zbor.
#and albinele se tarasc si nu pot sa zboare pot avea stigmatele de respiratie nefunctionale din
diferite cauze/
• membranele stigmatelor sunt umezite de transpiratia abundenta, traheea albinei fiind plina cu apa
condensata din vapori (accidente care au loc atunci cand o colonie este inchisa si nu are aer suficient)*
• anumiti acarieni se cuibaresc in stigmate* reziduurile acumulate in intestinul gros e1tinde asa de mult
abdomenul incat stigmatele nu mai pot primi aer suficient, iar insecta moare prin inabusire.
Pe timpul transportului in pastoral este nevoie sa se lase spatiu intre faguri si sus si sa se monteze site de
ventilatie, lipsa o1igenului putand duce la moartea albinelor (mai ales in stupii foarte puternici). Aparatul
respirator al albinei se afla in abdomen, aerul patrunzand prin %! perechi de gauri mici numite stigmate, <
asezate sub pantece (intre inelusele abdomenului) si 7 sub torace. 0tigmatele sunt prevazute cu un fel de
supape numite lobi ce au pe ei perisori ce impiedica intrarea corpurilor straine ce s-ar putea gasi in aerul de
respirat. Aerul odata patruns in sacii de respirat umfla sacii si se raspandeste prin mai multe tubulete ce
alcatuiesc traheea, strabatand apoi aripile, muschii, picioarele, antenele, creierul etc. (rin respiratie o1igenul
din aerul aflat in corpul albinei transforma mierea in acid carbonic si apa, dand nastere la caldura si energie.
9emolimfa albinei nu contine decat substante nutritive si nu are putinta sa fi1eze o1igenul si sa-l duca cu el in
partile de la e1teriorul corpului. (rin urmare, respiratia albinei se face cu totul independent de circulatia
sanguina. ;ecanismul respiratiei este urmatorul/ cand sacii cu aer, sub actiunea muschilor abdominali se
contracta, stigmatele se deschid si aerul stricat din vase si sacii traheeni este dat afara. Apoi, prin dilatarea
muschilor abdominali stigmatele se deschid si alt aer proaspat patrunde inauntru* supapele se inchid si aerul
patrunde prin toate vasele organismului albinei. ,nspirarea si e1pirarea aerului se repeta de !-"! de ori pe
minut. &a frig miscarea de respirare se micsoreaza mult dar, la cald, e foarte mult marita. &a nevoie, cand
supapele se inchid, albinele se pot alimenta o vreme cu aerul e1istent in sacii traheeni ("-%" minute) timp in
care albina, cazuta in apa spre e1emplu, se poate salva. $upa unii autori, pe timpul zborului, albina respira
prin stigmatele de la torace, iar pe timpul repaosului sau inainte de zbor, albina respira prin stigmatele
abdomenului. 0acii cu aer mai au si rostul ca, prin apasare, sa dea afara din intestinul albinei, reziduurile.
Asa se e1plica de ce albinele nu defeca in stupi. $aca totusi, vom observa murdarii pe faguri ori pe rame,
acestea sunt dovezi sigure ca albinele sunt bolnave de diaree.
#fidele
0unt niste insecte producatoare de mana, care nu secreta nici e1creta, ci elimina numai
zaharurile din sucul plantei care sunt in tranzit prin organismul lor si pe care nu-l folosesc. Ele se
hranesc doar cu substantele albuminoide din seva, deci, mana produsa de aceste insecte este o
substanta libera de produsele finite ale digestiei. (rin urmare, este gresita parerea ca mana ar fi
rezultatul digestiei si e1cretiei acestor insecte. Aceste insecte au si protectori care le apara de
daunatori, primind in schimb serviciile lor. Este cazul lachnidelor, care servesc mana unor furnici de
padure (rosii), cu care acestea isi hranesc puii. $e aceea apicultorii urmaresc locurile cu multe
furnici, acolo lachnidele fiind astfel mai bine protejate. E1ista unele specii de afide care traiesc nu
numai pe frunze, in cursul dezvoltarii lor migrand si pe alte parti ale plantelor. $esi si la noi traiesc
peste %!! de specii, numai putine din ele produc mana in cantitate mare. #and insa in toamna a
fost vreme calda, fara schimbari bruste si ploi multe, ouale depuse trec cu bine iarna iar in
primavara se inmultesc foarte mult incat in lunile iunie-iulie, cand nu sunt calduri prea mari, produc
mana in cantitati deosebite.
De retinut:
;ana produsa de aceeasi planta gazda difera, ca continut si concentratie de zaharuri, in functie de
specia de insecte care o produce. Aparitia si intensitatea culesului sunt conditionate de urmatorii
factori/
a. fazele de dezvoltare a insectelor*
b. numarul si specia insectelor
c. starea conditiilor climaterice.
#fumatorul
Este o unealta necesara oricarei stupine, materialele folosite pentru ardere trebuind sa dea un fum
abundent, alb si rece. -umul fierbinte, inecacios, albastru nu face bine albinelor. $aca in afumator
vom pune o bobita de propolis fumul va fi mai placut pentru albine, marind efectul lui linistitor.
Asigurarea unui fum bun la momentul potrivit usureaza mult munca apicultorului. Aprinderea
usoara a combustibilului si mentinerea indelungata se poate realiza doar prin alegerea unui
combustibil adecvat. ,n general materialele fumigene trebuie sa arda mocnit, sa nu produca
scantei, si sa emane fum abundent dupa cateva pompari ale burdufului. -umul care paraseste
afumatorul trebuie sa fie rece, dens si de culoare alba, stiut fiind ca la o temperatura de 7" grade
#elsius albinele pier. -umul produs de materialele care ard repede este fierbinte, iute si de culoare
albastra. #and dam fumul asupra albinelor apasarea foalelor se face lent, pentru ca el sa iasa
domol si nu prea repezit. Afumatorul cu sulf este dispozitivul folosit pentru arderea sulfului cu care
se afuma fagurii, in vederea distrugerii gaselnitei.
/ateriale fumi)ene bune:
• !uretii de iasca de brad, fag, salcie, nuc etc., sunt foarte indicati, cu conditia sa fie curati si bine
uscati. Este necesar ca buretii sa fie taiati in bucati mai mici care se fierb in apa putin indulcita
cu miere, dupa care, sunt uscati si introdusi in afumator, producand cel mai corespunzator fum*
• !alegarul de vite (nu si cel de cal), indeosebi cel uscat pe camp, de asemenea produce un
fum dens, alb si fara miros iritant cu conditia sa fie uscat si pastrat in locuri uscate*
• Conurile de brad*
• "utregaiul de lemn de esenta tare - cu conditia ca partea lemnoasa sa fie complet degradata*
• Carpele uscate (de in, canepa sau bumbac, cu conditia sa fie uscate, curate si sa nu fie
introduse indesat in afumator)*
• #anul de vara cosit uscat la umbra si tocat. -anul de otava nu este indicat*
• Rumegusul, desi se aprinde mai greu indeplineste conditiile cerute, dar, pentru a preveni
incalzirea fumului trebuie sa actionam cat mai lent afumatorul evitandu-se aparitia scanteilor.
(entru o ardere constanta se recomanda a confectiona brichete de rumegus. &a 387 dintr-o
galeata cu rumegus se foloseste % =g faina amestecata cu apa. $in acest amestec se fac
cocoloase cat pumnul, care, dupa o uscare corespunzatoare (lenta), devin materiale
combustibile cu ardere lenta si emanare abundenta de fum*
• Stiuletii de porumb produc un fum de calitate cu conditia ca sa nu fie mucegaiti.
#)resi*itatea albinelor
#lbinele batrane sunt cele mai rele. /irosurile puternice de parfum, alcool, benzina,
transpiratie etc., sunt tot atatea moti*e pentru ca albinele sa de*ina a)resi*e, iar
altele, in le)itima aparare, sa capete obiceiul de a ne intepa la intamplare, c.iar si
atunci cand nu au *reun moti* imediat, mai ales atunci cand:
• e foarte cald si prin preajma trec caini sau alte vietuitoare transpirate*
• la inceputul primaverii - cand intepaturile lor sunt mai dureroase*
• dupa un cules bogat - cand plantele nu mai secreta nectar*
• se apropie o furtuna*
• sunt deranjate prin zguduiri, zgomote interventii bruste etc.*
• e1ista miros de venin datorat altor intepaturi* apicultorul sau persoanele din apropiere sunt
imbracate in haine inchise. etc.
Cum ne ferim de intepaturiF
• nu trebuie sa umblam prin fata stupilor ci intotdeauna prin lateral*
• sa ne ferim de miscari repezi*
• sa cercetam cuiburile doar dimineata si seara, evitand aparitia furtisagului*
• daca intaratarea cuprinde mai multe albine, e mai cuminte sa abandonam.
#lbina tanara
#cti*itatea din stup o fac mai cu seama albinele tinere, cele care nu si,au efectuat
inca zborul de recunoastere, albina tanara fiind cea care da *italitate coloniei.
@iabilitatea si productivitatea acestei albine depinde in mare masura de e1istenta din belsug a
hranei energo-proteice in stup, fapt pentru care, mai ales in lucrarile de crestere a matcilor, se
recomanda hraniri energo-proteice suplimentare. $e asemenea, formarea nucleelor de
imperec.ere este recomandat a se face numai cu albina tanara. &a popularea roilor stoloni
sau a nucleelor formate pe aceeasi *atra se recomanda scuturarea (perierea) albinei tinere aflate
pe -3 rame cu puiet larvar, ramele fiind scoase din stupii puternici intre orele %!-%<, perioada in
care albina culegatoare este plecata la camp.
#lbina ouatoare
Intr,o colonie ramasa bezmetica numarul albinelor ouatoare este la inceput de 7,1$,
putand a-un)e, pe parcurs, la 7$,2$%. #lbinele bezmetice apar si la coloniile
producatoare de laptisor daca apicultorul prelun)este perioada de orfanizare peste <
zile, fara ca albinele sa aiba botci. 4uale albinelor ouatoare sunt depuse cate 2,3 in
aceeasi celula. #ceste oua sunt scoase de albine si depuse in alte celule si din ele
eclozioneaza doar trantori, ce*a mai mici, cu o conformatie se'uala normala, dar cu
o putere de zbor mai redusa, care, in mod normal nu pot fecunda matcile ce au un
zbor mai iute. &i pot fi folositi totusi in e'trasezon. (otcile crescute din oua
nefecundate sunt ne*iabile.
#lbina cule)atoare
Dupa 13,17 zile de la eclozionare albina de*ine cule)atoare. /ai intai se
specializeaza in caratul apei, al polenului si al propolisului, dupa care trec la culesul
de nectar. Cule)atoarele de nectar fac munca cea mai isto*itoare, dusa in afara
stupului.
8ectarul natural e format dintr-o mare cantitate de apa in care sunt dizolvate felurite zaharuri (in
special zaharoza), glucoza, materii azotoase, putin fosfat de fier, de calciu, acid formic si vitamine
in cantitati foarte mici. Caharoza este scindata in gusa albinei, cu ajutorul invertinei (un suc natural
produs de glandele tubului digestiv), in glucoza si levuloza, componentele de baza ale mierii.
Nectarul astfel transformat este predat magazionerelor din stup care, il prelucreaza la randul lor,
dupa care il depun in celule.
#lbina saca)ita
"aca)itele sunt caratoarele de apa. Prima*ara ele au o *iata )rea intrucat, apa fiind
rece, multe dintre ele pier inainte de *reme. De aceea, prima*ara este indicat ca
fiecare stupina sa aiba in dotare un adapator cu apa calduta in care se pune si
putina sare.
#lbina cisterna
#pa adusa in stup nu este depusa in celule ci este inma)azina in )usile albinelor
cisterna in amestec cu putina miere, fiind eliberata doar la ne*oie, pastrand in stup
ec.ilibrul trebuincios bunei dez*oltari a puietului, care s,ar usca daca umezeala ar
lipsi cu totul. #tunci cand albinele au ne*oie de o cantitate mai mare de apa o
inma)azineaza lan)a celulele cu puiet, diluand,o cu putina miere.
#lbina batrana
#lbinele batrane isi duc )reul ultimelor zile in stup, ocupandu,se cu asi)urarea
caldurii puietului. #tunci cand isi simt sfarsitul aproape ele parasesc stupii facand
un ultim zbor sau cazand in apropierea stupului. =neori isi )asesc moartea c.iar in
stup si sunt scoase afara de albinele curatitoare, fiind transportate la o distanta cat
mai mare.
#limentatia proteica
#limentatia proteica inceputa imediat dupa eclozionare prelun)este *arsta
indi*izilor, pe cand cea administrata la 1$ zile sau mai tarziu nu mai prezinta nici o
influenta. &puizarea mai )rabnica sau mai tarzie a or)anismului albinelor se
datoreaza mai ales acti*itatii de crestere a puietului. In cazul in care acti*itatea de
crestere a puietului inceteaza pe timpul *erii din diferite cauze, durata de *iata a
albinelor se mareste, acestea adau)andu,si o rezer*a de materii proteice ce
contribuie la formarea corpului )ras. 4 importanta deosebita are ni*elul alimentatiei
cu proteine in cazul cresterii matcilor, insuficienta polenului sau a pasturii )enerand
nasterea unor matci de proasta calitate. :a indi*izii care urmeaza sa intre in iarna in
corpul )ras din abdomen se concentreaza importante rezer*e de albumina, )rasimi
si )lico)en, datorita carora acestia traiesc asa de mult, rezistand timpului rece. Inca
din 1213 +uber a recunoscut ca prezenta polenului este o conditie esentiala pentru
cresterea puietului in familiile de albine. De aceea, cercetatorii si apicultorii
practicieni sfatuiescca pe timpul racirii *remii, mai ales prima*ara si toamna, sa se
foloseasca .ranirile stimulente cu polen amestecat cu sirop de za.ar sau de miere,
de cele mai multe ori familiile .ranite astfel crescand de 2 ori mai mult puiet decat
familiile martor. #lbinele sunt capabile sa creasca puiet c.iar si in lipsa polenului,
dar doar timp de 2 saptamani si numai prin secatuirea rezer*elor proprii ale
or)anismului.
(olenul le este necesar albinelor lucratoare pentru dezvoltarea glandelor cerifere si pentru
formarea fermentilor necesari pentru prelucrarea mierii, indivizii tineri care nu au primit polen din
ziua eclozionarii ramanand cu glandele cerifere slab dezvoltate.
:ipsa .ranei albuminoide in ratia familiei poate fi una din cauzele aparitiei bolilor parazitare si
infectioase. 0pre e1emplu, nosema slabeste puternic albinele, care sufera un deficit de albumine.
(olenul este necesar albinelor si iarna. -amiliile iernate cu suficiente provizii de pastura cresc
primavara mai mult puiet decat cele care ierneaza fara sau care primesc faguri cu pastura doar in
ziua reviziei de primavara. :ipsa pasturii in cuib pro*oaca neliniste si albinele se uzeaza
repede. Hhemul de albine, in cazul in care in cuib nu e1ista pastura, se desface mai devreme si in
el se reduce concentratia de bio1id de carbon.
#meliorare si selectie
#meliorarea reprezinta actiunea continua de imbunatatire a insusirilor producti*e ale
familiilor de albine, pastrand in stupina numai familiile care se remarca prin insusiri
deosebite in ceea ce pri*este productia de miere si starea sanatatii. Fara controlul
imperec.erii procesul ameliorarii inainteaza insa )reoi. De aceea, pentru ca
ameliorarea sa dea rezultatele asteptate este ne*oie de infiintarea unor puncte de
imperec.ere controlata si centre de insamantarea artificiala. /area ma-oritate a
apicultorilor desfasoara insa o munca de selectie pe linie materna (dupa calitatea
matcii) care, treptat, duce la imbunatatirea calitati*a a materialului din stupina lor.
#meteala albinelor
Florile teiului alb,ar)intiu (mai ales specia grandifolia) dau albinelor un fel de amnezie. Albinele
nemaigasindu-si drumul spre casa, pier depopuland stupii. 0e crede ca aceasta ameteala se
datoreaza unor substante ca teobromina, sau eterurilor volatile diaforice care, in unii ani, sunt
secretate in cantitati prea mari. #ercetatorii francezi si elvetieni au ajuns la concluzia ca florile de
tei emana uneori nectar to1ic. Ameteala albinelor poate fi provocata si de stupar (prin narcotizari,
anestezieri etc.).
#mibioza
&ste o boala parazitara a albinelor adulte produsa de un protozaur din ordinul
amibienilor, parazit ce se misca cu a-utorul unor cili *ibratili. #pare spre sfarsitul
iernii si inceputul prima*erii. Ca simptom specific este diareea pronuntata a
albinelor ce murdaresc stupul si raspandesc un miros neplacut. "e inmulteste prin
c.isti. 4rdinul amibienilor traieste in fel si fel de medii, inclusi* in intestinul albinei,
in purici, molii, soareci si alte animale, in fanul umed si in foile putrede. Cele mai
multe albine atinse de aceasta boala mor in camp si in plin zbor, adica atunci cand
ec.ilibrul de absorbtie al or)anismului intern este rupt, datorita prezentei acestor
c.isti, care opresc buna functionare a cailor urinare. "in)urul semn caracteristic
aparitiei acestei boli este scaderea )rabnica a populatiei coloniilor, mai cu seama in
lunile aprilie si mai. Daca boala nu este depistata la timp intrea)a stupina poate fi
decimata.
8u se cunoaste un tratament specific. "unt recomandate masuri de i)iena (fa)urii
dezinfectati cu acid acetic, stupii flambati etc.) si o mai buna intretinere a familiilor
de albine (cuiburile *or fi cat mai bine impac.etate in *ederea pastrarii caldurii si se
*a administra sirop cu Fumidil ( si *itamina (2). :ocurile cu apa statatoare *or fi
secate si deasupra lor *om picura pacura. e)inele *or fi sc.imbate. "a se e*ite
utilizarea fanului la impac.etarea stupilor. "oarecii si fluturii de )aselnita *or fi cu
totul distrusi.
#necbalie
Anecbalia este o particularitate capatata pe parcurs de unele colonii de albine care isi pierd
obiceiul roirii, de*enind astfel foarte rentabile. Aceste colonii sunt dinamice, bine populate si
rezistente la boli, datorita faptului ca doicile hranesc larvele cu mult laptisor. $aca vom afla in
stupina astfel de colonii este bine ca sa le folosim ca familii de prasila, izolandu-le la cel putin 8 =m
pentru a se imperechea numai cu trantori proveniti din familiile anecbalice. +eginele anecbalice nu
roiesc, la batranete convietuind o perioada cu cele tinere dupa care sunt inlocuite linistit.
#nestezierea albinelor
,n general, anestezierea trebuie facuta cu multa precautie, e1istand riscul omorarii albinelor (atunci
cand doza folosita este prea puternica) sau accidentarii apicultorului (azotatul de amoniu facand
e1plozie in anumite conditii). &iteratura apicola recomanda/ alcoolul pur, azotatul de amoniu, basica
porcului, bio1idul de carbon, cloroformul, eterul, proto1idul de azot, salpetru, valeriana etc., dar,
numai dupa o e'perimentare atenta. #a regula generala, orice anesteziere se face numai in
lipsa puietului necapacit care, daca este supus la anestezieri, este e1pus unei asfi1ieri sigure.
e)ina trebuie prote-ata (se introduce in stupul anesteziat atunci cand albinele incep sa isi
revina). $aca vreun apicultor are e1perienta in acest domeniu, sau are vre-o obiectie la cele
afirmate mai sus, il rog sa contribuie la completarea acestei rubrici.
#ntibiotice
"unt folosite la tratarea diferitelor boli, unele dintre ele putand fi )asite si in
produsele albinei (in pastura actiunea lor fiind de 3,3 ori mai mare), in.iband
dez*oltarea diferitilor microbi. Printre medicamentele care au in componenta
antibiotice mentionam: :ocamicinul (za.ar pudraGteramicina), posibil Codratinul,
Fumidilul si /icocidinul. 6eramicina mai poate fi inlocuita cu o'itetracilcina, un
antibiotic tot la fel de puternic.
#tentieA teramicina, o'itetraciclina, streptomicina, penicilina, sulfatiazolul, etc. lasa
reziduuri si mierea nu mai poate fi comercializata.
(ropolisul, mult apreciat si de oameni pentru calitatile sale, contine un antibiotic natural care
omoara nu numai microbii, ci si ciupercile, fiind un puternic fungicid. Albinele au pe corpul lor (pe
cap, torace, abdomen si in secretiile mai multor glande) diferite antibiotice cu actiune de lizare
asupra unor bacterii, intre rase e1istand diferentieri (albinele de rasa neagra avand cantitati mai
mici de antibiotice decat cele de rasa caucaziana sau italiana), numarul antibioticelor scazand pe
masura imbatranirii.
Pe lan)a faptul ca mierea cu reziduuri de antibiotice este interzisa de le)islatia =&,
utilizarea acestora in tratarea albinelor trebuie facuta cu multa prudenta si din
urmatoarele rationamente:
• utilizarea fara discernamant a antibioticelor face ca microbii, cu timpul, sa isi prepara substante
care anihileaza efectul acestora, abuzul de antibiotice prezentand un mare risc*
• in plus, s-a constatat ca toate antibioticele au o oarecare to1icitate, scurtand viata albinelor
tratate si influentand in rau hemolimfa*
• atunci cand sunt administrate abuziv, ele sterilizeaza brutal intestinul si distrug o serie de
microorganisme.
$aca totusi suntem nevoiti sa le folosim, preparatele cu sirop trebuiesc date cat mai proaspete si
preparate in aceeasi zi.
#tentieA
• @indecarea albinelor este mai sigura atunci cand vom lua toate masurile de igiena si vom
pastra in stupina numai familii puternice si bine intretinute. -amiliile de albine ce sufera de boli
incurabile trebuiesc depistate din timp si desfiintate. #ele care se pot trata nu vor fi puse in
circuitul de productie decat numai dupa trecerea perioadei de carantina.
• E1cesul de antibiotice devine primejdios nu numai pentru albine, ci si pentru oameni, care vor
consuma produsele lor incarcate cu astfel de substante. $in aceasta cauza este interzisa
folosirea antibioticelor. ;ierea cu antibiotice peste normele europene este refuzata la e1port.
$eci apicultorii trebuie sa fie foarte atenti ca la familiile de productie sa nu administreze
antibiotice. .rmele de antibiotice raman si in fagurii din stupii tratati, fapt pentru care se
recomanda ca stupii ce vor fi trecuti in productie dupa trecerea perioadei de ani sa aiba
schimbati toti fagurii, folosind foi presate cumparate numai de la magazinele A#A, intrucat
numai de aici suntem siguri ca nu sunt cu urme de antibiotice sau de loca.

:ocamicinul
Este folosit pentru pudrare peste larve si albine, in doze de 8!-%!! g de 3 ori la interval de 3 zile si
apoi de ori la "-4 zile. Are in componenta zahar pudra si teramicina (o1itetraciclina).
4'itetraciclina
0e administreaza in sirop, in concentratie de !,4" g la litru, in 7-" reprize a cate "!-"!! ml sirop,
in functie de puterea familiei de albine, primele doua administrari la interval de 7 zile, ultimele la "-4
zile. ,n cazul aparitiei semnelor de loca americana sau europeana se administreaza concomitent si
pudrari cu locamicin, cate 8!-%!! g pentru % familie de albine.
#pa si albinele
Aerul, apa si lumina sunt factorii de baza ce intretin viata. #ulesul indelungat duce repede la
saracirea lichidelor din corpul albinelor, ceea ce are ca urmare o cerinta mai mare de apa, secretiile
necesare pentru ingerarea hranei depinzand foarte mult de e1istenta apei.
#pa este folosita la prepararea .ranei lar*elor (1@0), la stimularea )landelor sali*are
etc. 4 colonie normala consuma prima*ara 7$,2$$ ) apa, *ara 3$$,32$ ), pe timp
secetos putand a-un)e la 7$$ ). In tarile calde albinele unei colonii consuma c.iar 1
litru de apa pe zi, iar atunci cand nu mai pot pastra umiditatea necesara roiesc la
munte. In perioadele de cules intens albinele nu mai cauta apa caci o )asesc in
nectarul apos adus de cule)atoare, *entilatoarele eliminand surplusul, in stup
formandu,se astfel o ambianta umeda, potri*ita si necesara puietului. C.iar si pe
timpul culesului de *ara, daca punem in .ranitor apa, colonia se reinsufleteste si
de*ine mai acti*a.
Pe timpul *erii consumul de apa este foarte ridicat, si de aceea este recomandat a se
asi)ura apa necesara in apropierea stupinei.
&ipsa apei duce la diminuarea pontei matcii, la aparitia unor dezechilibre majore care, daca nu sunt
observate la timp, cu greu mai pot fi remediate.
#lbinele care nu au apa suficienta traiesc cu 7$,0$% mai putin fata de cele care au
apa corespunzatoare. Daca inaintea aparitiei prima*erii se stropesc albinele cu
putina apa cuibul *a lua o e'tindere mai mare.
6oamna trebuie sa fim atenti la apa pe care o folosim la prepararea siropului pentru
completarea .ranei de iernare, caci sarurile minerale din apa siropului se
acumuleaza in intestin, creand mari necazuri. Pe timpul rece este bine sa le
asi)uram apa calduta de ploaie sau apa cur)atoare (apa de put fiind dura contine
multe saruri minerale).
Prima*ara insa albinele cauta apa mineralizata, or)anismul lor a*and ne*oie de
saruri minerale pentru refacere si pentru .rana puietului (preferand mlastinile,
scur)erile de la 5C si in)rasamintele lic.ide). De aceea, in apa de prima*ara, pana la
aparitia nectarului in natura, se *a pune uree, amoniac si sare. Pentru ca sa nu
de*ina prea concentrata apa cu sare trebuie sc.imbata zilnic.
#picultor
(ersoana care se indeletniceste cu cresterea albinelor se mai numeste stupar ori prisacar.
Apicultura este o indeletnicire practicata in primul rand din pasiune, apicultorul trebuind sa fie un
om calm, nelacom, chivernisit, cu un ascutit simt practic, bine organizat. ,n tot ceea ce intreprinde
apicultorul nu trebuie sa se bazeze pe memorie ci mai ales pe notarile pe care le face in agenda de
lucru, fiind astfel in stare sa afle si sa inlature la timp piedicile care stau in calea bunei dezvoltari a
coloniilor de albine. :rebuie avut in vedere ca unele lucrari nu suporta amanare si de aceea trebuie
sa fie punctual in efectuarea lucrarilor pana in cele mai mici amanunte.
#picultorul incepator trebuie sa aiba in *edere urmatoarele:
• sa participe la cursurile apicole, insusindu-si temeinic cunostintele legate de practica apicola,
cercetand toate revistele si cartile de specialitate*
• sa-si aleaga tipul de stup pe care s-a hotarat sa-l utilizeze in viitoarea sa stupina*
• sa isi procure -" colonii de albine sanatoase adapostite in acelasi tip de stup cu cel ales pentru
viitoarea stupina, care vor constitui baza stupinei initiale*
• sa accepte o perioada de e1perimentare de -3 ani in propria stupina initiala astfel incat,
imbinand cunostintele apicole teoretice cu cele practice sa poata decide daca merge mai
departe sau nu*
• sa isi procure inventarul apicol necesar in raport cu marimea stupinei proiectate si in curs de
organizare (stupi, unelte apicole, material de protectie, centrifuga, tava de descapacit, faguri,
medicamente etc.*
• sa-si stabileasca vatra provizorie a stupinei*
• sa isi organizeze in fiecare an planul de lucru, tinand o evidenta a cheltuielilor si veniturilor,
indreptand greselile si rentabilizand pe cate se poate munca in stupina.
"ezonul apicol incepe din timpul toamnei (lunile septembrie-octombrie) si inca din august se
cere sa ne organizam munca in asa fel pentru ca la culesul de primavara sa avem toate coloniile
apte sa raspunda la parametri ma1imi.
&ste )resita parerea multor necunoscatori care considera ca mierea nu cere efort si
prea multa pre)atire din partea apicultorului, ca ar fi doar un produs al albinei oferit
)ratuit de aceste insecte apicultorului, care se imbo)ateste fara temei. Cunoscand
temeinic practica apicola se *a *edea cat de neintemeiata este aceasta afirmatie si
care este ade*arata realitate (nu mai *orbim de pretul mierii care este e'ploatat mai mult
de an)rosisti decat de ade*aratii producatori).
#pifu)
#pifu)ul este o solutie care, datorita mirosului respin)ator indeparteaza albinele.
&ste folosita de apicultor pentru a,si un)e mainile atunci cand albinele sunt a)resi*e
si este neaparata ne*oie sa inter*enim in cuibul albinelor. 4 buna solutie apifu)a
poate fi preparata cu flori de soc (de doua ori cam cat se ia cu 7 de)ete, la 17$ ) de
spirt), introduse la macerat in alcool de 7$,1$ )rade, dupa 2 saptamani, prin
strecurare, obtinand solutia.
#piterapia
#piterapia este stiinta care se ocupa cu tratarea si pre*enirea bolilor cu a-utorul
produselor apicole, recoltate, transformate sau secretate de albine: pastura, polen,
propolis, miere, fa)uri, laptisor de matca, *enin etc. Calitatile apiterapeutice ale
produselor apicole depind de o serie de factori, la loc de frunte situandu,se
prospetimea si calitatea lor. Folosind un produs apicol proaspat recoltat din stupina
*om obtine un preparat final ce *a contine mai multi compusi acti*i decat produsele
comerciale clasice.
#prilie
In aceasta luna se intra in perioada cresterii intense, coloniile fiind urmarite
indeaproape pentru:
• asigurarea
o hranei,
o fagurilor,
o spatiului si
o transportului la culesuri de intretinere,
• echilibrarea familiilor slabe,
• prevenirea into1icatiilor etc.
amele claditoare *or fi introduse la mar)inea cuibului la inceputul lunii, dand de
*este stuparului cand n colonii apare inclinatia claditului. #tunci se dau primii fa)uri
artificiali. :a inflorirea pomilor fructiferi este indicat sa ne facem pro*izii, retra)and
din cuiburi fa)urii cu pastura, fa)uri ce *or fi inlocuiti cu altii in *ederea depozitarii
polenului in e'ces (acolo unde este cazul).
Pentru cladirea fa)urilor cu celule de trantor ce se *or da coloniilor paterne in anul
*iitor, se introduc rame insarmate a*and lipite, in partea de sus, cate o fasie de
fa)ure artificial de 1,7,2 cm. &le se introduc cate una la mar)inea cuibului intre
ultimul fa)ure cu puiet si cel de pastura. Intrucat matcile refuza sa depuna oua in
fa)urii noi, ei *or fi dati spre insamantare pe timpul *erii, fiind plasati spre mar)inea
cuibului (cate unul la fiecare colonie). Cand fa)urii sunt capaciti *om inlatura, cu un
cutit sau cu o furculita de descapacit, capacelele celulelor bombate, fa)urii fiind
redati familiilor din care au fost scosi. #lbinele se *or )rabi sa inlature cada*rele de
trantori iar matcile le *or insamanta din nou. 4peratia se repeta de 3,3 ori, dupa care
fa)urii *or fi retrasi, fiind apti pentru a fi dati *iitoarelor colonii de prasila
crescatoare de trantori, in prima*ara anului *iitor.
:ot in aprilie se vor pune la cladit viitorii faguri pentru recolta si cuib, asezand in mijlocul cuibului
fiecarei colonii puternice, cate un fagure artificial, ce va ramane acolo 7 ore, dupa care va fi retras.
2peratia se poate repeta de <-4 ori, timp in care albinele sunt hranite cu cel putin "!! g sirop pe zi.
Claditul fa)urasilor pentru *iitoarea crestere de matci din oua, dupa metoda Hoe
"mit.:
• 0ub sipca mobila a unei rame claditoare se lipeste un fagure artificial cat latimea spatiului gol de
sub sipca.
• Albinele sub impulsul culesului de intretinere, sau stimulate artificial, vor cladi acesti fagurasi in
scurt timp, dupa care ei vor fi retrasi si pusi la pastrare, pentru a fi folositi la crestere.
Inlocuirea matcilor necorespunzatoare:
• ,n cazul in care matcile necorespunzatoare nu au fost inlocuite in toamna aceasta operatie se
poate face si in primavara cu conditia sa dispunem de matci tinere de calitate.
• ,n cazul in care nu dispunem, se recomanda demararea cresterii timpurii de matci, inca din
prima decada a lunii aprilie (daca dispunem de trantori).
• #u zile inainte de maturarea si altoirea botcilor se formeaza roii stoloni (fara puiet necapacit),
ce vor primi viitoarele matci nefecundate.
• +oii stoloni vor primi fiecare cate % fagure cu puiet capacit B % botca capacita gata de
eclozionare B faguri cu provizii B albina de acoperire B apa (avand grija sa nu diminuam prea
mult puterea familiilor donatoare).
• $upa 3 zile de la formare se deschid urdinisurile la roii stoloni.
• ,n a sasea zi de la formare, fiecare roi stolon va mai primi inca un fagure cu puiet capacit, fara
albina.
• $upa imperecherea matcilor, din %! in %! zile, roii stoloni vor fi intariti de 3 ori cu cate un fagure
cu puiet capacit si vor fi stimulati cu sirop si hrana proteica.
• $aca in natura e1ista un cules de intretinere nu mai este nevoie de stimulare.
Primul transport la pastoral:
0e face la culturile de rapita, avand grija sa oferim spatiu pentru culesul de nectar (evitand blocarea
cuiburilor), de la rapita putand recolta si polen.
#rbori si arbusti meliferi
• #)risul - numit si burboana, coacaza salbatica, razachie, struguri spinosi, este un arbust pana
in %,! m ce da o productie de miere de 3!-4! =g 8 ha.
• 5lunul - este foarte bun polenifer (februarie).
• 5ninul - arin alb si negru - infloreste o data cu alunul si da polen abundent (martie-aprilie)*
arinul pitic - aninas - da, de asemenea, polen din belsug.
• 5rtarul - jugastrul - da polen si nectar abundent precedand cu %!-% zile inflorirea salcamului,
dand pana la !! =g miere la ha. ;ierea este de culoare deschisa si gust placut. .neori secreta
si miere de mana. Artarul tataresc sau paltinul de camp ori verigariu (specii de artar) sunt de
asemenea melifere. @erigariu ajunge sa dea pana la 8!! =g miere la ha. Este raspandit in
padurile de ses si deal pana la inaltimea de 7!! m. Artarul american da putin nectar dar da mult
polen. $intre toate speciile jugastrul este cel mai melifer (pana la %!!! =g miere la ha), in
anumite imprejurari dand si miere de mana.
• (radul - cu toate speciile lui/ bradul alb, molidul, etc. - este bun producator de miere de mana si
polen (pluteste in aer pana la mare inaltime) albinele nefiind interesate de acest polen , din
cauza continutului prea mic de albumina digestibila. $oicile care se hranesc numai cu polen de
molid produc putin laptisor si cu o valoare alimentara scazuta, astfel ca albinele ce vor iesi vor
trai cu "!) mai putin. #ulesul mierii de mana de la brad si molid are intensitate variata si apare
la diferite date, incepand de la poale si apoi din ce in ce mai sus. ,n anii favorabili, productia de
miere de mana pe stup poate ajunge la 7!-<! =g pe stup.
• Caisul - florile sunt vizitate mai ales dupa amiaza (" =g la ha).
• Calinul - infloreste in iulie fiind precedat (in iunie) de darmoz, o ruda apropiata a calinului,
oferind culesuri de lunga durata.
• Caprifoiul - este un arbust agatator melifer (np) infloreste in mai-iunie si da o productie de !
=g miere la ha.
• Castanul salbatic - castanul porcesc si castanul calului dau nectar si polen (foarte bogat in
proteine). ,n anii ploiosi polenul capata o usoara alterare devenind putin to1ic. ,n medicatia
umana polenul de castan nu este recomandabil. ,n unii ani secreta si miere de mana.
• Catina - catina alba (salcia spinoasa), catina de gard (licina, lition, zaharica) - sunt specii de
arbusti spinosi folositi la formarea perdelelor de protectie fiind simeliferi. #atina de gard
infloreste pe o perioada destul de lunga (mai-octombrie). #atina alba se dezvolta bine pe
malurile apelor iar nectarul secretat contine multe vitamine.
• Catinis - :amarisca (:amari1 gallica sau N pallassi) este un arbust ce creste prin locurile
nisipoase si inundabile (pe malul $unarii si ostroave, pe vaile inundabile ale raurilor Auzau si
+amnicu-0arat), avand ramuri lungi si fle1ibile, cu frunze ca un bradis, cu flori roz dispuse in
spiculete ce dau un nectar abundent.
• Cenusar - arbore puturos - secreta polen din belsug si nectar (3!! =g la ha), uneori nectarul
fiind si e1trafloral (mai ales dimineata). ,nflorirea are loc spre sfarsitul verii (iunie-august), fiind
unul din cei mai meliferi arbori. 0e inmulteste prin seminte puse la stratificat, creste repede, dar
nu traieste mai mult de "! de ani.
• Cimbrisor - este o planta cu tulpina scurta ce creste in tufa. -lorile infloresc prelung (iunie-iulie)
si ofera mult nectar (%!! =g la ha).
• Ciresul - infloreste in aprilie-mai (3"-7! =g miere la ha), polenul fiind bogat in substante
proteice.
• Clocotis - locutita, nucusoara - infloreste in mai-iunie in regiunile de la munte si da mult nectar.
• Coacazul - pomusoara, gongioare, ribizli, strugurel - impreuna cu coacazul de munte si
enisorul, ofera mult polen si nectar (3"-%!! =g la ha) la inceputul primaverii. -runzele de coacaz
sunt utilizate cu succes pentru prepararea unui ceai, folosit in combaterea diareei albinelor (in
lipsa macrisului). (lanta struguri negri (o varietate de coacaz) este si ea melifera (3! =g la ha).
• Corcodusul - corcodel - are flori cu mult nectar ("-7! la ha) ce apar in a doua jumatate a lunii
aprilie.
• Corn - arbore din familia #ornacee - ofera mult nectar si polen in primele zile ale primaverii.
• Crusin - crusci, lemn cainesc, patachina - este un arbust melifer ce infloreste -3 saptamani
(mai-iulie) dand "-3" =g miere la ha.
• Dud alb si dud ne)ru - este cautat pentru florile sale bogate in polen in luna aprilie.
• 2!odia - arbore melifer din familia 8utacee, originar din Asia. ,nfloreste dupa 7," ani si este de
doua ori mai melifer decit salcamul (3!!! =g miere la ha). Nu necesita o ingrijire speciala fiind
aclimatizat destul de bine la clima din tara noastra (in primii ani avand nevoie de protectie
intrucat nu rezista sub -%"8-! grade celsius), putand fi gasit in gradinile botanice din #raiova,
#luj-Napoca, in partea de sud-vest a tarii si in partea centrala a :ransilvaniei. ,n revista
+omania Apicola sunt date urmatoarele numere de telefon/ !%8337""6* !43%88 unde,
cei interesati de material saditor, pot apela.
• Fa)ul - are flori monoice cu saci poleniferi alungiti si bogati (aprilie).
• Floarea de ceara - arbust agatator originar din #hina, totdeauna verde, cu flori ce raspandesc
un parfum puternic ce atrage albinele la culesul de nectar si polen.
• Frasinul - infloreste in aprilie. Este cercetat pentru polen, propolis si sucurile dulci secretate de
coaja.
• 9ledicia (ladita, platica) - poate tine loc de gard. (roduce nectar (%!!-!! la ha) si nectar 8-
%! zile (mai-iunie).
• 9utuiul (alamioara) - da o productie de %! =g miere la ha si polen din abundenta.
• +urmuzul - carmazul da foarte mult polen (in iulie-septembrie) iar nectarul are aproape cel mai
mare continut de zaharoza.
• Iarba nea)ra (negrusorul ) - este un mic arbust care pe la noi se gaseste mai ales in ;untii
Apuseni. ,nfloreste in a doua parte a verii, culesul fiind capricios. ;ierea nu este prea indicata
pentru iernarea albinelor.
• Iasomia - jasminul - arbust ce infloreste in iunie si e foarte cercetat de albine.
• Iedera - iedera zanelor - da o miere consistenta de culoare deschisa (august-octombrie).
• Ienupar - anoperi, cetina, finior, ialovat, turtel - arbore cu multe fitoncide (in special soiul cetina
de negi), infloreste in aprilie-mai si da o miere ce se mentine mult timp fluida.
• Io*ul - loza, rachita moale, rachita puturoasa - arbore ce creste in regiunile de deal si de munte
si infloreste in martie cu un e1traordinar continut de polen si nectar. ;ierea are o culoare aurie
si este foarte aromata.
• Isopul - mic arbust din familia &abiatae ofera polen si nectar (8!-%! =g la ha) mierea de isop
fiind de culoare cenusie deschis cu gust placut si aroma aleasa. ,nfloreste din iunie pana in
septembrie.
• :amaioara - cimbru de gradina - arbust mult cercetat pentru florile puternic parfumate. $in
tulpina si frunze se e1trage tOmolul, folosit in combaterea paduchilor albinelor.
• :amaita - arbust ce creste in tarile calde (America de 0ud, #rimeea) - atinge m si are frunzele
parfumate ca cele de la lamai* la noi se gaseste prin parcuri si gradini* este folosita in industria
parfumurilor* se inmulteste prin butasi pusi din toamna sub geamuri si plantati in aprilie pe
brazde unde raman ani, apoi se planteaza definitiv, fiind protejati impotriva crivatului*
• :emnul bobului -bobitel, drob, grozama mare - da nectar si mai ales polen.
• :emnul cainesc - mladita, malin negru - infloreste la inceputul lui mai si da mai mult polen si
putin nectar (! =g la ha).
• :e*antica - arbust aromatic care ajunge in cativa ani ca o tufa cu diametrul de pana la % m
(daca este bine ingrijita) dand o productie de "!!-%!!! =g miere la ha daca cultura se afla la cel
putin "!! m altitudine, inflorirea durand < saptamani* se cultiva prin stolonare*
• :iliacul - da polen alb si ceva nectar dar numai in zilele calde.
• /a.onia - mic arbust ce creste mai mult prin parcuri, infloreste prin martie-aprilie (! =g miere
la ha).
• /acesul - rasura, cacadar, ruja, trandafir salbatic - este polenifer si putin nectarifer.
• /alinul - prun salbatic - da nectar si polen in luna mai. #reste la munte in locurile mai umede.
• /arul - este melifer (! =g miere la ha) dar uneori se fac stropiri tocmai pe timpul infloririi.
• /erisorul - creste pe coastele muntoase, infloreste in mai si asigura uncules de
durata(impreuna cu afinul).
• /esteacanul - infloreste in aprilie si da polen de o valoare alimentara e1ceptionala (in special
cel cu coaja alba).
• /i)dalul - bademul - pom mic ce infloreste cel dintai in livada si da putin nectar si mult polen.
Este un foarte bun consolidant al pantelor abrupte.
• /ielaria - rachitanul, arborele de piper - infloreste din iulie pana in septembrie.
• /o-drean - frasinita, frasin de munte - este inrudit cu frasinul si infloreste dupa pomii roditori
(%!! =g miere la ha), prin padurile din Aanat si 2ltenia (pe versantii sudici).
• /osmon - martochin, nasalca, scorn nemtesc - infloreste in martie.
• 8ucul - este cercetat mai mult pentru polen (atunci cand albinele nu gasesc altceva mai bun).
(olenul de nuc este foarte abundent in amenti si contine %,84) albumina digestibila si rutina
3). #onsumul acestui polen este salutar pentru oamenii suferinzi de inima (previne infarctul
cardiac si hemoragiile cerebrale).
• 4tetarul - arbore din Eaponia ce infloreste dupa salcam, mierea de otetar fiind parfumata si de
culoare alb-deschis, batand putin in verzui.
• "aulo9nia - sursa ieftina de miere a chinezilor, este un arbore melifer folosit si ca specie
intensiva de producere a lemnului.
• Paducelul - infloreste cu -3 saptamani inaintea salcamului, mierea trebuind recoltata repede
pentru a nu cristaliza. Aceasta miere e foarte buna pentru bolnavii de inima.
• Paliur - infloreste in iunie-august fiind mult cercetat de albine.
• Paltinul de munte - infloreste in lunile aprilie-mai-iunie in masivele din regiunile subcarpatice
(!! =g la ha).
• Parul - gort, prasad - este cercetat pentru polen si nectar (%< =g la ha), timp de %! zile.
• Piersicul - da o productie de miere variabila 3-%" =g la ha), in functie de conditiile
pedoclimatice.
• Pinul - chifar, luciu, zetin - este un arbore care da mult polen de calitate inferioara si uneori
miere de mana. ,n anii e1ceptionali, la prisacile aduse la padurile de pini s-au obtinut cate 6" =g
miere de fiecare stup.
• Plopul alb si negru - da mult polen rosiatic, cu multe substante proteice. ,n timpul verii frunzele
secreta miere de mana. ;ugurii plopului sunt cautati de albine pentru propolis.
• Porumbar - cotobei, maracine, spin, tarn - este un arbust pitic bun melifer, foarte spinos cu flori
imaculate ce apar o data cu frunzele (" =g miere la ha) la inceputul lui aprilie.
• Prunul - ofera albinelor un cules abundent (familiile puternice adunand chiar %! =g de miere, la
o productie de %" =g la ha). (olenul de prun este bogat in albumine digestibile.
• ac.itica - maslin salbatic, salcioara - infloreste in mai-iunie, timp de %" zile, florile fiind cautate
mai mult pentru polen.
• "alba moale - voiniceru - creste prin paduri muntoase si in poieni, infloreste in mai-iunie, fiind
cercetat pentru nectar.
• "alcia - rachita alba, salcia alburie - este un arbore ce se prezinta sub felurite aspecte, in
functie de specia respectiva (peste %<! de specii), la noi fiind raspandite 74 de specii. :oate
speciile de salcie sunt dioice, cu flori mascule pe unii arbori si femele pe altii. 0tuparii care nu au
salcie in jurul stupinei trebuie sa o planteze. (e la sfarsitul lui iulie inceputul lui august, uneori,
salcia produce mana (hrana ce compromite iernarea in bune conditii).
• "alcamul alb - salcam, bagrin, acat, magrin, malin, dafin - este un arbore originar din 0...A.,
adus in secolul al P@,,,-lea in partea de sud a tarii (8!.!!! ha in masiv), totalizand %!!-!!! ha
impreuna cu e1emplarele razlete si solitare. (lantatiile razlete din sate au mare importanta
apicola pentru practicarea stuparitului stationar. $ata infloririi este in functie de mersul vremii (la
" saptamani de la pornirea in crestere a primilor muguri). #and bobocul atinge 3 cm lungime, se
considera ca inflorirea incepe dupa saptamani (in functie si de mersul vremii). -loarea tine 8-
%! zile la pomii solitari si cu -3 zile mai mult in masiv. ,n functie de umiditate si dupa noptile cu
temperatura de B%7 grade #elsius secretia de nectar incepe sa devina apreciabila, iar dupa
noptile cu B%8 grade #elsius secretia nectarului e foarte buna. Arborii solitari produc mai mult
nectar, fiind e1pusi mai bine razelor solare. &a fel si cei plantati pe soluri usoare, cu panza
freatica la suprafata, si cei aflati in apropierea raurilor sau lacurilor (%%!!-%4!! =g la ha).
(lantatiile aflate pe soluri grele, argiloase sunt slab productive (neatingand nici a treia parte din
capacitatea productiva). Evolutia culesului/ in primele zile este modest, urca pana la %!-% =g
pe zi si scade iar, in ultimele zile scazand brusc la =g, % =g, ! =g.
• "alcamul )alben - basicoasa - infloreste la sfarsitul lunii mai secretand cantitati mari de nectar
(chiar si atunci cand ploua). &a noi acest salcam nu prea este raspandit - creste doar prin
parcuri, ca arbori ornamentali.
• "alcamul pitic - salcam de balta, este un arbust melifer ("! =g la ha), dar mai ales polenifer.
#reste prin zonele inundabile ale $unarii si pe prundurile vailor mari, inflorind la sfarsitul lui mai
timp de saptamani.
• "an)er - sangerel, lemn pucios - infloreste in mai-iunie si este melifer.
• "corus - infloreste in mai-iunie ("-7! =g la ha).
• "mardar - bujor de munte, trandafiras de munte, iedera cu flori - creste prin muntii Aucegi
(august).
• "ofora - infloreste in a doua jumatate a lunii iulie, timp de 3 saptamani (3!! =g la ha). (olenul
de sofora contine cantitatea cea mai mare de rutina dintre toate florile cunoscute (in proportie
de ")) fiind indicat sa fie colectat si pastrat.
• "te-arul - cu toate speciile sale ca tufanul si gorunul - infloreste cu cateva zile inaintea
salcamului si da un polen foarte abundent (uneori si miere de mana - primavara sau toamna).
• 6eiul - are mai multe varietati ce infloresc esalonat/ teiul cu frunza mare, pucios (paduret), alb
argintiu, teiul rosu. 0ecretia de nectar incepe la minim %< grade #elsius, creste vizibil dupa !
grade #elsius, incetand complet la 3 grade #elsius, cand floarea se deshidrateaza si cade.
Nectarul incepe sa fie secretat numai cand in atmosfera se gaseste o umiditate minima de "%-
<!) si variaza intre 8!!-%!! =g la ha, in functie de specie. :eiul e foarte sensibil la negurile de
dimineata urmate de soare cald (oparirea sau manarea florii). 0unt ani in care, desi precipitatiile
sunt insemnate, teiul nu da nectar sau da foarte putin (atunci cand mu!urii florali au fost atacati in
primavara de !eruri tarzii, dupa ce arborii si-au inceput ve!etatia). Culesurile de la tei nu sunt
si)ure si in unii ani eterurile *olatile emanate, in special in primele zile de la
inflorire (teobromina), depopuleaza stupii. Atunci cand, pe timpul infloritului temperatura e
caniculara, teiului ii cade floarea, iar cand apar ploi interminabile, grindina sau atac de omizi,
culesul e compromis. (entru vetrele de stupina se recomanda o incarcatura de <-%! stupi la ha.
0e cauta poiene la marginea padurii, la umbra, soarele incalzind stupii dimineata devreme si
spre seara. Albinele trebuie sa faca o buna orientare fiind nevoite sa zboare in paralel cu solul
spre sursa de cules si nu vertical prin hatisuri care sa le oblige la eforturi suplimentare. ,naintea
deschiderii stupilor se vor amplasa -3 adapatoare cu apa evitandu-se astfel pierderea de
albina care va pleca sa aduca apa fara a face o recunoastere adecvata, intrand apoi in prima
stupina pe care o gasesc in cale.
• 6randafirul de luna - este specia cea mai melifera din familia trandafirilor. ;ierea de trandafir
nu trebuie consumata decat in cantitati mici, altfel da tulburari intestinale.
• 6uia uriasa - e un conifer din familia (inaceae, care da foarte mari cantitati de polen, care, spre
deosebire de alte conifere, este de calitate foarte buna.
• 6ulic.ina - cleita, chiperul lupului, liliac de padure - este un arbust cu fructe veninoase care se
claseaza insa printre cei mai productivi arbusti meliferi (martie-aprilie) culesul durand %! zile, in
regiunea muntoasa si submuntoasa - pe locuri umede si despadurite.
• &eriariu - parul ciutei, patachina, salba moale, spinul cerbului - infloreste prelung (mai-iulie)
oferind nectar si polen. #reste prin paduri si tufisuri.
• !isin - pom fructifer ce da ceva nectar 4-%! zile (%7-47 =g la ha).
• !ita de Canada - iedera cu 7 foi, jie salbatica - arbust agatator ce se prinde de ziduri cu ajutorul
unor ventuze - infloreste spre toamna. @ita de vie -atrage albinele mai ales pentru polen iar
toamna ofera si un cules, dar trebuie e1trasa intrucat peste iarna provoaca diaree.
• Badul - larita, larice, zada, cris - e o planta monica (cu florile mascule si femele pe aceeasi
tulpina), produce mult polen care nu are o valoare alimentara prea mare pentru albine. ;ierea
de zada nu este buna pentru iernare si cristalizeaza repede.
• Bamosita - este cercetata pentru polen si nectar. Este folosita la formarea gardurilor vii.
• Bmeura - zmeurul, rug de munte, zmeurar - este un arbust din familia +osaceae, cu tulpini
inalte de %- m care se arcuiesc la varf. Are nectar abundent ("!-%!! =g la ha) pe orice vreme
putand fi cules ori de cate ori sunt conditii favorabile de zbor. $urata culesului este de %" zile
(dupa salcam) etc.
#r.enotoc
:rebuie sa facem deosebire intre matcile arhenotoce si cele anecbalice
#rici
Aricii consuma nestingheriti, mai ales pe timpul noptii, albinele moarte cazute in fata stupilor. Nu
consuma albine vii si, prin urmare, sunt folositori. Ariciul alunga din stupina broastele si soarecii
care sunt daunatori albinelor.
#scosferoza (puietul *aros)
Pericistimicoza, ascosferoza sau puietul *aros este o boala infecto,conta)ioasa
specifica lar*elor de albine carora le determina moartea in primele doua zile ale stadiului de
puiet capacit. #)entul etiolo)ic este micetul Ascosphaera apis care traieste in intestinul albinei sanatoase.
&*olutie
Aoala evolueaza in tot cuprinsul sezonului activ iar transmiterea se face prin ingestie si
transcutanat. $esi larvele de %-%< zile par sanatoase, de fapt microbul e in stare de incubatie,
infectia ucigand larva in stadiul prenimfal. :reptat boala cuprinde si puietul de lucratoare si pe cel
din botci. &arvele moarte de puiet varos sunt mumifiate, casante, de culoare alb-cenusiu sau uneori
bruna, au aspect specific, pot fi usor detasate din celule, si pot fi observate deseori pe fundul sau in
fata stupului.
.neori albinele acopera cu ceara larvele afectate, evitand raspandirea bolii. ,n fagure se observa o
asezare neregulata a larvelor, denumita asezare in >mozaic>. #apacelele celulelor sunt uneori putin
scobite (puietul putand fi atacat in diverse stadii de dezvoltare), manifestari mai aparente e1istand
la larvele in varsta de 3-7 zile.
&a inceputul ei infectia ataca de preferinta puietul de trantor si se propaga apoi la cel de lucratoare.
,nfectiile micotice imbraca de regula un caracter enzootic. Ele apar mai ales la familiile de albine cu
deficiente fiziologice iar cand toate familiile de albine se gasesc sub influenta acelorasi factori
debilitari, boala se poate e1tinde capatand caracterul unei epizootii. (recizarea diagnosticului de
micoza se face clinic, pe baza prezentei formatiunilor micotice pe larve afectate, albine si faguri
mucegaiti si pe baza unor e1amene de laborator.
6ratament
(entru combatere se e1ecuta igiena si dezinfectia necesara (indepartandu-se si distrugandu-se
mumiile si fagurii puternic afectati), dupa care se trateaza cu zahar pudra, hipoclorit de sodiu,
pucioasa, sau cu ;icocidin.
#sfi'ierea albinelor
#sfi'ierea *oita
• se face cu fumigatii cu sulf - atunci cand se urmareste desfiintarea in intregime a unor familii
bolnave (fara nici o sansa de redresare).
#sfi'ierea accidentala
• poate avea loc in timpul transportului stupilor cu faguri plini cu miere necapacita,
• sau cand stupul a fost lasat prea mult timp inchis, mai ales cand colonia este puternica iar ziua
este prea calduroasa.
-amiliile puternice cad primele victime.
#sfi'ierea matcii
- apare atunci cand albinele isi suprima singure matca sau nu accepta matca introdusa de
apicultor.
#sper)iloza
Impietrirea puietului este o boala pro*ocata de o ciuperca microscopica aspergilus
flavus care traieste pe polen, un muce)ai care se dez*olta in orice mediu in care se
produce o descompunere sub actiunea umezelii si caldurii. 9erminatia acestui
muce)ai incepe la G7 )rade Celsius si inceteaza la peste G37 )rade Celsius,
continuand sa se dez*olte c.iar si in lunile de *ara ploioase, lar*ele care primesc o
.rana cu polen infectat de aceasta ciuperca murind in celulele acoperite de un strat
albicios, ca o bruma. :a re*izia de fond, prima*ara, albinele moarte de pe fundul
stupilor au abdomenul acoperit cu un praf *erzui sau albicios, ca o bruma, boala
atin)and mai ales fa)urii mar)inasi. &ste o boala infecto,conta)ioasa comuna
lar*elor si albinelor adulte, facand parte din cate)oria zoonozelor.
Este foarte periculoasa intrucat poate provoca afectiuni pulmonare si la om.
6ransmiterea se face pe cale di)esti*a si transcutanat. :ar*ele mor imediat dupa
capacire sau in momentul capaciriiI in celulele necapacite se poate obser*a o panza
de muce)ai )alben,*erzui sau ne)ruI zonele de fa)ure afectat se lar)esc pro)resi*
cuprinzand mai multe celule cu puiet, formand insule sau pla-e de muce)aiI lar*ele
se des.idrateaza au aderenta la peretii celulei si au consistenta duraI albinele
prezinta stari de a)itatie, incapacitate de zbor, cad in fata stupilor, fac miscari
dezordonate ale membrelor, pieselor bucale sau ale se)mentelor corporale si mor in
cate*a ore prin to'emieI cada*rele prezinta abdomenul usor marit, care in scurt timp
de*ine dur ca si toracele, miceliul in*adand intre) corpul albinei pe care,l acopera
cu un strat de miceliu de culoare )alben,*erzuie.
Aoala apare mai ales primavara timpuriu, cand, datorita ventilatiei necorespunzatoare, pe peretii
marginasi si pe fagurii cu polen apa se condenseaza favorizand aparitia mucegaiurilor. $oicile, in
lipsa unui polen proaspat se hranesc cu polenul mucegait si imbolnavesc puietul, in formele grave
boala e1tinzandu-se si asupra albinelor adulte, care, nemaiputand defeca, se constipa si mor.
#adavrele unor astfel de albine trebuie arse iar fagurii cu pastura mucegaita trebuie inlocuiti,
colonia mutandu-se intr-un stup dezinfectat. Albinele de pe faguri se pulverizeaza cu o solutie de
.ipoclorit de sodiu (%"-! ml de hipoclorit intr-un litru de apa). 0tropiti ramele din 3 in 3 zile, de
cate ori este nevoie pana la disparitie. 0tupii se flambeaza si dezinfecteaza, insistand la colturi si in
zonele cu mucegai. 0olutia de hipoclorit (%!) clor) se poate folosi si ca o ultima spalare a
echipamentului, dupa care se face limpezirea cu apa curata.
Dia)nostic
$iagnosticul se stabileste pe baza e1amenului clinic al probei de puiet afectat si al albinei adulte,
diferentiindu-se de paraliziile albinelor si into1icatii.
&'amenul clinic
Puietul pietrificat la un e'amen clinic sumar se poate confunda cu puietul *aros (o
boala pro*ocata tot de o ciuperca) dar, spre deosebire de ascosferoza:
• larvele afectate sunt aderente la peretii celulei, albinele neputandu-le elimina din fagure*
• puietul bolnav nu este in >mozaic> ci in grup de larve prinse in insule verzi de mucegai*
• aspergiloza afecteaza si albinele, intre inelele abdominale, observandu-se acelasi mucegai
verzui ca si cel de pe fagure (provocand mortalitatea atat a albinelor cat si a puietului).
&'amenul de laborator
.n diagnostic de certitudine se face prin completarea e1amenului clinic cu e1amenul de laborator,
intrucat se pot ivi uneori erori legate de contaminari cu (enicillium, care apare sub forma unui
mucegai verzui, in general pe fagurii prost intretinuti, prinzand atat marginile e1terioare ale celulelor
cat si albinele moarte din celule.
6ratament
Pentru a pre*eni infectarea polenului din fa)uri de la rezer*a se foloseste
*aporizarea acestora cu acid acetic )lacial, aerisind apoi depozitul.
Pentru combatere:
• se indeparteaza fagurii cu puiet afectat si albinele moarte din stup si din afara stupului care se
distrug prin ardere*
• se face tratamentul cu ;icocidin ca si in cazul ascosferozei iar familiile grav afectate se distrug
prin ardere deoarece aspergiloza se transmite si la om (dezinfectia de necesitate fiind
obligatorie). $esi diagnosticul diferential intre aceste boli nu prezinta o importanta deosebita din
punct de vedere terapeutic, tratamentul celor doua maladii fiind acelasi (cu ;icocidin), este
necesar totusi a se preciza boala, stiut fiind ca aspergiloza este o $oono$a. (e fundul stupilor
afectati mai putin se presara % g floare de pucioasa.
6ransmiterea asper)ilozei la om
:a om boala ataca caile respiratorii si oc.ii. Ciuperca patrunde la ni*elul al*eolelor
pulmonare sau in special complica leziunile 6(C putandu,se multiplica in ca*ernele
tuberculoase sau de,a lun)ul bron.iilor, unde constituie asper)iloze bron.ice,
formand ade*arate colonii in care se )asesc micelii si corpi fructificanti.
Dia)nosticul se precizeaza prin e'amen bron.oscopic sau prin e'amen microscopic
si cultural al e'pectorantului. =n asemenea efect nedorit se poate e*ita foarte usor,
luand niste masuri de precautie prin:
• purtarea unei masti de tifon la gura si la nas in timpul e1aminarii familiilor de albine bolnave
(este indicat a se umecta masca cu un antiseptic sau chiar cu apa pentru a retine sporii ciupercii
patogene),
• spalarea mainilor, precum si
• purtarea echipamentului de protectie (halat curat), ce va fi fiert dupa intrebuintare.
#u)ust
#si)urarea florei melifere
&a munte, in prima decada a lunii zburatoarea mai secreta ceva nectar, dar, dupa %" august
albinele nu mai gasesc posibilitati de cules. ,n padurile de conifere apare uneori mana, oferind un
cules destul de bun, mai ales in zilele cu nopti calde. ,n terenurile de cultura albinele gasesc uneori
culturi de molura ce mai ofera ceva polen, iar in unitatile cu sector zootehnic, unde se afla culturide
napi porcesti, sau se fac culturi pe acelasi teren (dupa paioase), cu plante pentru siloz, albinele
gasesc ceva nectar si polen de la floarea soarelui sau porumb furajer insamantat impreuna cu
sulfina alba. 0ulfina si facelia, talpa gastei si rostogolul, ofera bune culesuri, mai ales daca vara au
beneficiat de cateva ploi bune.
eacti*area nucleelor
Nucleele ramase din mai-iunie din roiurile temporare, se scot din stupii pepinieri colectivi (unde si-
au imperecheat matcile) si isi reiau rolul initial de conlucrare independenta cu -A din care au fost
e1trase inaintea marelui cules. ,n acest scop, fiecare matca va oua in cuibul ei pana toamna tarziu,
cand cele doua unitati se contopesc in vederea asigurarii unor colonii puternice de 3-7 =g albina.
Nu trebuie uitat ca o stupina de productie este aceea care are colonii puternice inca din toamna,
sanatoase, cu hrana de buna calitate si matci tinere.
Culesul mierii de mana
,n aceasta luna poate apare, fie de la salcie (in regiunile din balta), fie de la bradul alb sau molid (in
cele de la munte) este bine sa fie dirijat de apicultor pentru ca proviziile de iernare sa nu fie
compromise. ,n acest scop, fagurii plini cu miere de vara vor fi scosi si pusi la pastrare, introducand
in stupi rame goale cu faguri artificiali. &a incetarea culesului mierea se e1trage iar fagurii cu
provizii de calitate vor fi redati stupilor din care au fost ridicati.
Controlul cantitati* si calitati* al rezer*elor de .rana
0tupii care nu au provizii suficiente sau cei de la care mierea a fost e1trasa din cauza e1istentei
mierii de mana vor fi aprovizionati cu sirop sau miere de calitate. 0-a constatat ca albinele ierneaza
mai bine cu miere capacita provenita din hraniri masive cu sirop de zahar (putin acidulat si in
proportie de <!)) in aceastaluna, fata de fagurii de miere a caror provenienta este indoielnica (cu
spori de nosemoza sau anumite procente de miere de mana). ,n situatia in care culesul a fost
deficitar, se vor asigura in cuib faguri de culoare mai inchisa in care albinele vor depozita hrana
masiva de completare care, trebuie sa fie capacita inainte de venirea frigului, folosind cu precadere
albinele batrane care oricum nu vor intra in iarna.
Desc.iderea urdinisului de iarna
0e face concomitent cu micsorarea celui de vara, incepand din luna august, pentru ca albinele sa-
si poata organiza hrana de completare acolo unde isi aleg loc pentru ghemul de iarna. &a %
septembrie (cel mai tarziu) urdinisul de vara va fi inchis definitiv. Nucleele ajutatoare vor avea de
asemenea micsorate urdinisurile la cel mult 3 cm, fiind prevazute cu distantiere din cuie pentru a le
feri de daunatori.
einnoirea matcilor
#resterea tarzie de matci se poate face si la inceputul acestei luni, daca afara este ceva cules, dar
in general nu sunt de valoarea celor crescute in lunile iunie-iulie. ;atcile tinere obisnuit se dau
coloniilor de obicei pe timpul culesului de la floarea soarelui. ,nlocuirea matcilor se poate face si in
luna august, scopul fiind intrarea cu o populatie cat mai numeroasa la iernare. #u matcile varstnice
inlocuite se fac nuclee ajutatoare cu ajutorul carora se sporesc efectivele de puiet, in octombrie
fiind iernate in stupi pepinieri sau sacrificate.
#le)erea nucleelor a-utatoare
;atcile nucleelor ajutatoare ce vor ierna in stupi alaturi de -A sunt cele ce au matci prolifice si
neuzate, verificate in cursul sezonului respectiv.
eacti*area ouatului
&a matcile care si-au restrans activitatea se recomanda introducerea cate unui fagure cu puiet
necapacit, fara albina acoperitoare, odata cu hranirea puietului matca va fi si ea hranita mai bine si
va oua mai mult.
#si)urarea caldurii in cuib
:rebuie sa ramana constanta, neinfluentata de noptile reci, pentru ca matca sa nu fie stanjenita. ,n
acest scop, peste podisor va fi asezata perna protectoare care nu trebuie sa lipseasca nici vara.
#uibul se va restructura, trecand catre margine fagurii claditi din anulcurent care au ceva puiet,
dupa eclozionarea puietului acestia se vor retrage, lasand in mijlocul cuibului doar fagurii inchisi la
culoare cu mierea deasupra elipselor cu puiet. .rdinisurile se vor reduce la 7-" cm, deschizandu-se
urdinisul superior. &a stupii orizontali sau cubici se va schimba pozitia din pat rece in pat cald.
Aceste modificari trebuie facute inaintea inceperii hranirilor de completare.
+ranirea de stimulare
0e poate face transportand stupina la un cules de intretinere tarziu sau, in cazul in care nu se mai
afla nici o stupina pe o raza de 7-" =m, stimularea se va face direct in natura. 9ranirea de stimulare
se va face la toti stupii in prezenta unor rezerve bogate de pastura si polen. 0timularea cea mai
buna se face prin descapacirea fagurilor cu miere dupa diafragma.
#daosul medicamentos contra nosemozei
Este de preferat a se face impreuna cu hrana de stimulare caci dozele fiind zilnice si in cantitati
mici, albinele consuma zilnic si integral siropul medicamentos fara sa-l depoziteze.
6rierea fa)urilor
2peratia este usurata daca pe speteaza superioara a fagurilor este inscris anul cladirii. -agurii cu
pastura vor fi pastrati pana in luna ianuarie cand pastura se e1trage in vederea hranirilor de
stimulare din timpul primaverii.
"ulfurarea fa)urilor de la rezer*a
0e face imediat dupa retragerea lor din cuib pentru a preveni atacul gaselnitei. (entru tratarea lor
cat mai eficienta fagurii se stropesc cu apa in vederea combinarii acesteia cu vaporii de sulf,
rezultand acidul sulfuric, substanta to1ica ce distruge si sporii de nosemoza.
Procurarea fa)urilor artificiali
#u cat fagurii vor avea o vechime de fabricare maimare cu atat rezistenta lor va fi mai bine
asigurata.
idicarea ma)azinelor de recolta
Acolo unde nu mai este nici o nadejde de cules, nu trebuie sa intarziem cu ridicarea magazinelor,
prezenta acestora influentand nefavorabil pastrarea caldurii cuibului. -agurii magazinelor se vor
supune fie fumigatiilor cu sulf, fie vaporizarii cu acid acetic glacial sau cu tetraclorura de carbon.
#utomatismul la albine
Colonia de albine ca si or)anismul oricarei *ietuitoare este un automat *iu care
functioneaza dupa un anumit pro)ram (o multime de informatii instincti*e, transmise
prin ereditate). #utomatismul la albine poate fi demonstrat prin simpla mutarea la
cati*a metri a unui stup, pe care albinele, cu toate ca il *ad, il simt si il miros, nu,l
mai recunosc. Cunoasterea cat mai amanuntita a instinctelor albinelor ne *a da
putinta asi)urarii celor mai bune conditii dez*oltarii lor prin respectarea le)ilor
naturale dupa care se conduc.
#zotatul (nitratul) de amoniu
-olosit atent si numai atunci cand e1ista o necesitate reala, nitratul de amoniu, ingrasamant chimic
(AtentieL la 3!! grade celtius e1plodeazaL), poate usura si simplifica operatiunile mai dificile cum
sunt/ introducerea matcilor, mutarea stupilor la distante mici, unirea familiilor, aducerea la normal a
familiilor bezmetice etc. (entru informatii suplimentare consultati si capitolul >Adormirea albinelor>
unde am e1tras unele spicuiri de pe un forum apicol.
(
:acteriile, :acteriofa, :arba, :a$a melifera, :asica porcului, :en$aldehida,
:er$ele, :ibliorafie, :io*idul de carbon, :locarea cuibului, :otci, :otros,
:ostina, :rad, :raula, :usuioc de miriste, :roasca, :utoaie.
(ezmeticirea (semne)
metode de recuperare a familiilor bezmetice/
transv larve Atanasiu #ondurache $ragan 9ristea ;arza ( - ;aisonneuve @artolomei
(olile albinelor cauze preintampinare
bolile puietului boli albin adulte boala de mai boala de padure diareea etc.
masuri i)ienice pri*itoare la stupina
adapatorul curatenia dist stupi picioare stupi
masuri i)ienice pri*itoare la stupi
constructie curatenie numerotare
masuri i)ienice pri*itoare la *iata coloniilor
populatia stupului regina si put coloniei selectia albinelor starp furtisag comb roirii
masuri i)ienice pri*itoare la *iata albinelor
aerisirea hranirea asigurarea linistii
masuri i)ienice pri*itoare la i)iena apicultorului
(onitarea
insusiri urmarite
principale secundare
lipsa roirii prod miere prolifcit activ zbor adaptab harnicie mod cap rez intemp
rezist boli vitalitate blandetea curatenia golire hran rapid clad
(otcile
altoire botci de roire cauze neacceptari confectionare suport
finisare folosire izolare pastrare pozitia +(A manuire +(A
(acteriile
0unt raspandite pe intreaga suprafata a pamantului. .nele traiesc pe uscat, altele in apa. .nora le
prieste umezeala, altora uscaciunea etc. #lasificarea lor se face pe anumite grupe. $in acestea,
grupul animal si cel vegetal sunt cele care ne intereseaza pe noi apicultorii.
• !acteriile din regnul animal sunt cele mai primejdioase intrucat traiesc pe socoteala
organismului albinei into1icandu-l cu reziduurile lor. $eoarece au si putinta de a se misca,
infectia devine molipsitoare de indata ce conditiile devin favorabile inmultirii si transmiterii lor.
• Ramura talophitelor, bacterii ce fac parte din regnul vegetal, niste ciuperci ce produc miceliul
generator al micozelor, sunt si ele periculoase dar, fiindca putinta lor de miscare este cu mult
mai mica si conditiile de dezvoltare cer un mediu favorabil, nu sunt asa de periculoase ca cele
dintai. $icozele devin mult mai active atunci cand coloniile sunt slabite sau intretinute in conditii
improprii (sufera de frig, de caldura e1cesiva ori de umezeala).
(acteriofa)
:acteriofaii sunt inframicrooranisme epifite -cele care distru bacteriile. ce traiesc pe petalele florilor
entomofile. Cand albinele cule nectar si polen, ei !in in contact cu perisorii corpului, fiind transportati
in stupi unde incep procesul de nimicire a bacteriilor care le con!in, asanand coloniile de albine. 5sa se
e*plica insanatosirile miraculoase ale albinelor ra! bolna!e, care au participat la un cules bun.
:acteriofaii culti!ati au un caracter specific fiecarei boli, neactionand si asupra altora. :acteriofaii
care actionea$a asupra mai multor specii de bacterii se numesc bacteriofai poli!alenti. 5 se !edea si
)itoncide si 5ntibiotice.
(arba
Este denumirea pe care o dau stuparii formei de ciorchine in care albinele se strang la urdinis, sub
scandura de zbor, sub fundul stupului sau pe fata peretelui frontal, majoritatea albinelor ce
alcatuiesc barba facand parte din categoria albinelor care abia au facut zborurile de recunoastere,
colonia pregatindu-se de roit. Aarba apare si atunci cand colonia sufera de caldura, de sete, de
lipsa culesului si a proviziilor (in acest caz barba este formata in majoritate din albine batrane -
inactivitatea fiind mijlocul practic de economisire a proviziilor). $aca albinele nu intra in stup dupa
stropirea cu apa sau hranirea cu sirop de miere, barba se va scutura impreuna cu matca formandu-
se un roi ce se va muta la racoare. Aotcile de roire gasite se vor distruge iar dimineata roiul se va
reda coloniei.
-ormarea barbii pe timpul unui mare cules este dovada lipsei spatiului de depozitare. $upa
adaugarea noilor magazine de depozitare barba se scutura in spatiul nou creat si albinele isi vor
relua activitatea. $aca dupa luarea acestor masuri colonia nu-si revine la activitatea normala,
barbile vor fi folosite la intarirea roilor stoloni formati in stupina sau a familiilor mai slabe.
(aza melifera
:otalitatea plantelor melifere din raza economica de zbor (%," =m) a unei stupine constituie baza
melifera. &a stabilirea unei vetre trebuie avut in vedere e1istenta unei baze melifere
corespunzatoare numarului de stupi intretinuti, luandu-se in calcul si stupinele invecinate. #rearea
unei baze melifere artificiale necesita eforturi deosebite si o planificare adecvata (pentru a se crea
culesuri esalonate), principalele plante recomandate fiind/ facelia si plantele medicinale sau
industriale cu potential melifer ridicat. &ocurile saraturoase si neproductive pot fi folosite, daca sunt
insamantate cu specii melifere care se preteaza la un asemenea regim (sulfina alba si galbena,
talpa gastei etc.), culturi care contribuie chiar la imbunatatirea unor astfel de terenuri. :erenurile
abrupte ale dealurilor, nefolosite in agricultura, pot fi de asemenea insamantate cu plante melifere
consolidatoare (precum splinuta) etc.
Conditii
%. sa fie bogata in plante melifere valoroase*
. sa nu fie prea departe de stupina*
3. sa prezinte continuitate (flora esalonata).
"entru valorificarea din plin a bazelor melifere este indicat ca stupii sa fie esalonati in vetre de cate
3!-<! colonii, iar celelalte stupine sa fie situate la cel putin 3!!-%!!! m, in functie de bogatia florei.
#rearea unei baze melifere artificiale este foarte greu de realizat. (lantele cele mai recomandate
sunt facelia, coriandrul, napii, capsunii etc., avand grija sa asiguram culesuri esalonate pe o
perioada cat mai indelungata.
(asica porcului
#reste frecvent pe imasuri. $upa uscare se poate arde in afumator provocand sedarea albinelor.
Albinele afumate intr-o anumita masura ametesc si-si pierd memoria. $aca sunt afumate prea mult,
mor. $aca e1ista printre cititori vre-un practician in acest domeniu, astept completari.
(enzalde.ida
Este o substanta organica provenita din uleiul artificial de migdale care, in contact cu aerul se
o1ideaza formand acidul benzoic. Aenzaldehida poate fi folosita pentru alungarea albinelor din
corpul de e1tractie, fara riscul ca mirosul sau sa influenteze mierea, produsul fiind folosit chiar drept
conservant pentru alimente. (rodusul se pulverizeaza pe un podisor de scandura rece (daca e cald
substanta se evapora rapid provocand dezorganizarea coloniei). ,naintea asezarii podisorului
pulverizat, colonia se afuma usor pe deasupra, pentru a indruma albinele sa coboare in cuib. (e
timpul caldurilor prea mari nu se recomanda folosirea acestui procedeu deoarece provoaca
ametirea albinelor.
(ezmeticirea
Este o forma de patologie sociala. 0capate de sub controlul matcii familiei, albinele accepta mai
multe false matci. Aezmeticirea este declansata sau oprita de prezenta sau absenta botcilor sau a
matcii. Aotcile luate in crestere de un stup bezmetic nu sunt insa viabile intrucat larvele de trantor
nu se pot hrani cu laptisor de matca si mor in primele zile de evolutie. ,n cazul familiilor bezmetice
solicitarile sunt atat de puternice si dominante incat blocheaza toate celelalte functii cum ar fi/
culesul, claditul, apararea etc.
"emnele bezmeticirii
%. lipsa puietului necapacit*
2. ouale (partenogenice) depuse neregulat (pe peretii celulelor, cate sau 3 in aceeasi celula)*
3. bazaitul plangator*
7. puietul de trantor este depus razlet in celule mici, alungite si bombate (daca este compact el
provine de la o matca trantorita)*
5. un numar mare de botci, de calitate inferioara, mici, cu peretii subtiri, continand putin laptisor,
amplasate pe mai toti fagurii, indicand o lucrare tipica de salvare.
/etode de recuperare a familiilor bezmetice
+estabilirea coloniei bezmetice se face prin mai multe metode. $esfiintarea lor se face totdeauna la
inceputul primaverii si toamna tarziu cand, colonia se muta de pe vechiul loc si dupa o usoara
afumare si ciocanire a peretilor albinele sunt scuturate. Ele se vor intoarce la vechiul loc si vor intra
in stupii vecini unde sunt primite (vin cu gusa plina).
,n orice stupina se pierd anual cam 7) din numarul coloniilor (din cauza bezmeticirii, ingrijirii
nerationale etc.). -amiliile bezmetice aparute pe timpul iernarii se desfiinteaza, prin scuturarea
albinelor la oarecare distanta de stupina (intr-o zi calduroasa), culegatoarele fiind preluate de stupii
invecinati. #ele aparute pe timpul verii, daca au albina multa, pot fi recuperate.
/etoda trans*azarii unei lar*e
;etoda mutarii unei larve mai mici de 3 zile dintr-o colonie normala da rezultate bune cu conditia ca
bezmeticirea coloniei sa nu fi depasit saptamani (adica sa nu aiba puiet capacit de trantori
provenit din ouale depuse de albinele trantorite). 0e vor strica toate botcile, lasandu-se %- cladite
mai de curand, din care se vor elimina larvele, pe locul lor fiind transvazate larve corespunzatoare,
luate din cuibul unei colonii normale.
/etoda stupului nou (+ristea)
Alegem un nucleu cu matca si, cu 7 ore inaintea lucrarii, uniformizam mirosurile, colonia
bezmetica si nucleul primind deasupra ramelor cateva bobite de naftalina. Apoi, ducem stupul
bezmetic la "!-<! m departare. $eschidem stupul bezmetic si alegem ramele cu provizii si fara
puiet de trantor, le scuturam in stupul de provenienta, dupa care le mutam intr-o cutie de stup noua
prevazuta cu podisor, avand grija sa nu ramana nici o albina pe ele. Asezam stupul nou, cu fagurii
scuturati, pe vechiul loc ocupat de colonia bezmetica si introducem nucleul cu acelasi miros, format
din -3 rame cu puiet, albina si matca, de o parte si de alta a cuibului plasand ramele ce au
apartinut familiei bezmetice. ,ntroducem matca intr-o colivie automata si inchidem stupul astfel
format.
Ne intoarcem la stupul bezmetic si ii scuturam in iarba toate albinele ramase pe fagurii cu puiet de
trantor, rame ce vor fi date la reforma. Albinele bezmetice venind acasa si gasind o colonie ce are
acelasi miros ca al lor si regina, nu mai lasa albinele ouatoare sa depuna oua si chiar le ucid. 2
parte din ouatoare nici nu mai vin acasa sau chiar daca se mai intorc vor fi ucise.
,n cazul in care nu dispunem de un nucleu, albina stupului bezmetic va fi preluata de vecinul sau,
prin scuturarea albinei sau prin folosirea metodei cu ziar.
/etoda #tanasiu
0e scot ramele cu albina si se scutura la o distanta apreciabila, apoi se introduc in stup (fara
albine), si se aduce o matca tanara imperecheata (in colivie). .soara stropire a ramelor si a
populatiei din stup cu sirop de zahar diluat, simplifica lucrurile. Albinele ouatoare, fiind mai greoaie,
nu mai pot reveni la stup, de la locul unde au fost scuturate.
/etoda Condurac.e
In ziua &
Albinele se lasa 7 de ore/ fara hrana si fara rame.
In ziua a 2"a
0e introduc/ un hranitor uluc cu sirop (administrat zilnic) si o matca tanara imperecheata (in colivie),
fi1ata pe partea de jos a hranitorului uluc.
In ziua a 3-a:
+ecoltam fagurasul cladit cu celule de trantor pentru ca albinele sa poata creste un altul, de data
aceasta cu celule de albine lucratoare. Aparitia fagurasului cu celule de lucratoare constituie
indiciul ca matca a fost acceptata. ;atcile false dispar si este momentul ca matca sa fie eliberata.
+estituim fagurii cu miere si pastura, cei cu celule de lucratoare si ajutam familia cu %- rame cu
puiet capacit. +estul ramelor deformate le trecem la reforma. Aceasta metoda da rezultate foarte
bune.
/etoda Dra)an
Albinele bezmetice se stropesc, pe inserat, cu o solutie apoasa de valeriana $upa terminarea
operatiei de stropire se introduce o matca libera intre albine si se inchide stupul.
/etoda /arza
$upa ce ramele au fost rarite la circa cm, se introduce pe urdinis o bucata de sugativa de circa
%! 1 %! cm, peste care s-a turnat %"-! picaturi eter si se inchide urdinisul. $upa apro1imativ "
minute se deschide stupul si se formeaza din nou cuibul. +egina este introdusa atunci cand
albinele, anesteziate si cazute pe fundul stupului, ocupa fagurii si isi reiau activitatea.
/etoda Perret,/aisonneu*e
Albinele ouatoare accepta matca doar atunci cand vom folosi o matca ce s-a nascut cu ma1imum
3! de minute inainte. &a iesirea din botca a matcii ii dam drumul, fara alta precautie, prin gaura
hranitorului si dupa 8-%! zile vom constata noua ponta. Albinele vor face sa dispara ouale si larvele
de trantori, si vor lichida albinele ouatoare, ramanand doar nimfele capacite pana la eclozionare.
0ingura dificultate este sa dispunem de o astfel de matca la momentul dorit.
$aca introducem o botca ea va fi distrusa. $in fericire e1ista si aici o solutie/ sa infasuram botca
matura, pentru a rezista la manipulari, in hartie de aluminiu, lasand liber doar discul pe care matca
tanara il va decupa la iesire. Albinele nu vor mai putea distruge aceasta botca iar varful acesteia
este foarte solid asa incat matca va iesi si va fi primita. $upa acceptare este bine sa se dea familiei
o rama cu puiet in eclozionare, pentru asigurarea doicilor necesare.
/etoda !artolomei
-amilia bezmetica este asezata deasupra unei alteia normale, peste care s-a pus o plasa de
plastic, dupa ce in prealabil i s-a scos si inlocuit toti fagurii cu puiet, iar intr-un hranitor sau intr-un
fagure s-a asigurat apa pentru 7 de ore, timp in care, substanta de matca din familia de jos face
ca albinele ouatoare sa fie readuse la normal sau sa fie omorate de celelalte albine. $upa 3< de
ore se scutura albinele de pe fagurii familiei bezmetice peste cei ai familiei normale, fara nici o
pierdere de albina. &ocul familiei bezmetice trebuie sa ramana gol pentru a nu atrage fostele albine
la vechiul loc.
(io'idul de carbon
Acest narcotic este folosit la fecundarea artificiala a matcilor. $aca la narcotizarea albinelor se
foloseste fumul nu trebuie dat in cantitati prea mari, dupa administrare fiind posibila pieirea
albinelor sau micsorarea vitalitatii. Atunci cand se folosesc fumigatii cu sulf, bio1idul de carbon
contribuie la formarea acidului sulfuros, utilizat in tratarea fagurilor impotriva nosemozei.
Atentie; 5lbinele de toamna nu !or fi niciodata narcoti$ate, operatia a!and efect neati! asupra iernarii.
(locarea cuibului
&a un cules abundent albinele au tendinta de blocare a cuibului, impiedicand ponta matcii, fapt ce
se va rasfrange negativ asupra viitoarei generatii, mai ales in practicarea stuparitului pastoral sau
atunci cand urmeaza un nou cules.
(entru deblocarea cuibului se ridica in corpul al -lea fagurii din cuib cu mierea adunata in primele
zile, inlocuindu-i cu altii gata claditi. &a stupinele mari se recomanda intercalarea peste cuib a unui
corp cu faguri gata claditi.
(olile albinelor
(olile albinelor sunt datorate unor specii de germeni patogeni, bacterii, *irusuri sau richeti din regnul
vegetal sau animal, ce ataca albinele adulte ori larvele sau au o actiune concomitenta. Aacteriile se
transmit prin contact, prin transport si prin auto-contaminare. Aolile se raspandesc mai ales de apicultor
prin lipsa masurilor de igiena si prin schimburile de faguri (in special a celor cu puiet) de la o colonie la
alta.
Albinele mai sufera si de anumite boli care se datoreaza unei slabiciuni or)anice generate de o
inraurire neprielnica a mediului e1terior, o hrana neindestulatoare, o into1icatie, o oboseala, o
ingramadire prea mare de murdarii in intestine, microbii nefiind, in acest caz, izvorul principal al
infectiei sau al bolii, ci un corolar si, de indata ce raul de la inceput e inlaturat si microbii primejdiosi
dispar, se stinge si boala. ,n aceasta privinta este indicat sa prasim albinele care lupta mai bine cu
boala (cazul albinelor italiene care si-au capatat o pseudo-imunitate la loca, cu care lupta de mult
timp, caci ele au trait intr-o clima calduroasa si umeda).
Preintampinarea bolilor
Este mai usor sa previi decat sa tratezi si, de aceea, masurile igienice trebuie sa constituie
principalul obiectiv al apicultorului. Aceste masuri tin de o buna asezare a stupinei, de o buna
pregatire a apicultorului si de aplicarea dezinfectiilor preventive atat in stupina proprie cat si in
celelalte stupine.
"e *a a*ea in *edere:
• Asigurarea surselor curate de apa in pastoral*
• $iminuarea stresului de transport si evitarea inabusirii familiilor de albine*
• Evitarea marilor aglomerari de familii de albine in pastoral si apropierea de granitele tarilor unde
se manifesta epizootii la albine*
• Evitarea practicari haotice a stuparitului pastoral (sursele care nu secreta nectar conducand la
grave perturbari si imbolnaviri, precum si mari cheltuieli de transport ce fac stupinele
nerentabile)*
• :rebuie inlocuite matcile batrane si toate matcile familiilor care nu progreseaza, folosind te.nica
F#*
• 0e va urmari inlocuirea treptata a tuturor fagurilor vechi (purtatori de germeni infectiosi), cu
faguri noi crescuti in sezonul de primavara-vara.
• ,n vederea spririi rezistentei la in*aziile *irotice se recomanda/
o hraniri de completare si stimulare*
o igiezarea stupinelor a stupilor, a coloniilor de albine si a conditiilor referitoare la *iata
indi*iduala a albinelor*
o mentinerea in stupina doar a familiilor puternice, cu matci de valoare, provenite din
+eginele recordiste ale stupinei (verificate in productie)*
• +ristea recomanda ca fiecare stup sa aiba prevazuta cate o sticluta cu formol, iar fundul sa fie
presarat din cand in cand cu praf de pucioasa (presarat cu mare grija, o doza prea mare putand fi letala
pentru matci si puiet. ,n plus, nu stiu daca folosirea sulfului are interdictie in .E. #ei care stiu mai multe sau care au
e1perimentat sunt rugati sa-mi comunice dozele care dau rezultatele cele mai bune, fara a dauna albinelor etc. )I
• evitarea posibilelor cauze )eneratoare de boli.
(astrarea in stupina doar a familiilor puternice constituie baza marii productivitati si a sanatatii albinelor,
organismele invadate de boli si furtisag fiind de obicei cele mai slabe, mai sarace in hrana si mai incapabile
sa-si pastreze caldura primavara timpuriu si iarna, cazand cu usurinta prada nosemozei si altor boli.
#tentieA oii )asiti in perioadele nepotri*ite pentru roire (roii tarzii) pro*in cu
si)uranta din stupi infestati sau scorburi infectate de nosemoza si de aceea trebuie
e*itata prinderea lor.
/asuri i)ienice pri*itoare la stupina
Distanta dintre stupi
0-a observat ca bolile sunt cu atat mai nimicitoare cu cat distanta dintre stupi este mai mica si
viceversa. Acest lucru se e1plica prin faptul ca albinele nu nimeresc intotdeauna stupul de
provenienta si intra in stupii vecini, raspandind boala. (entru aceasta, stupii vor fi asezati la metri
departare unii de alti. Acolo unde nu este posibil, urdinisurile vor fi cat mai bine individualizate si,
daca se poate stupii vor avea directii diferite de zbor.
Curatenia
,n stupina si mai ales in fata stupilor trebuie sa e1iste o curatenie desavarsita. (entru aceasta se va
avea in vedere ca oglinda stupului sa fie curatata de iarba, albinele gasite moarte sa fie maturate si
arse etc.
Picioarele stupilor
0tupii vor sta pe picioare inalte de cel putin " cm, fiind aparati astfel de umezeala si de
patrunderea soarecilor care sunt purtatorii unor microbi primejdiosi. (icioarele stupilor vor fi unse
cu pacura, pentru a preintampina intrarea furnicilor, iar daca observam albine care se tarasc pe jos,
vor fi unse cu clei, din cel folosit la ungerea pomilor deoarece, in felul acesta, albinele bolnave nu
se mai pot catara pe ele si nu mai pot patrunde in stupi.
#dapatorul
:rebuie sa fie alimentat zilnic cu apa proaspata, calduta si putin sarata, pentru ca albinele sa nu se
duca sa suga apa de prin gunoaiele putrede, de unde, odata cu apa, sorb fel si fel de microbi
vatamatori. ,n fiecare saptamana, seara, interiorul adapatorului sa fie varuit bine cu var, care este
un bun dezinfectant.
(olile albinelor
/asuri i)ienice pri*itoare la stupi
Constructia stupilor
0tupii rau incheiati vor lasa goluri care, pe langa frigul si umezeala ce ar patrunde inauntru toamna,
primavara si iarna, ofera posibilitatea intrarii hoatelor ce pot aduce si boala.
Curatenia
,n stup si pe platforma lui trebuie sa fie o curatenie desavarsita. &a stupii slabi, din doua in doua
saptamani se vor curata fundurile. Atunci cand in interiorul stupilor vom gasi prea multe albine
moarte si rumegus de ceara, trebuie gasita cauza si inlaturata.
8umerotarea accesoriilor
:oate componentele stupului trebuie numerotate cu acelasi numar si litera, de la fund pana la
capac, magazii de recolta si chiar rame (cu ajutorul unor placute de tabla).
/asuri i)ienice pri*itoare la *iata coloniilor
Populatia stupului
0a fie cat mai numeroasa, coloniile puternice luptand cu mai multa forta cu bolile.
Cauzele slabirii coloniilor sunt 3:
%. provizii insuficiente,
. matca epuizata sau de slaba calitate,
3. colonie bolnava.
Acesta este si motivul ca, in cazul slabirii populatiei unui stup, apicultorul sa cerceteze amanuntit
cauza si sa ia masurile cele mai adecvate pentru remediere. ,n situatia in care nu observam albine
moarte in stup sau in apropiere dar colonia este tot mai slabita motivul poate fi amibioza, albinele
murind in numar mare la camp.
e)ina si puterea coloniei
(uterea unei colonii depinde, in primul rand, de regina. ,n general, reginele bune sunt cele tinere,
provenite din stupii recordisti si crescute in colonii recordiste. $in in ani, sau, in cazul practicarii
transhumantei, vom avea grija sa schimbam reginele anual, in primul rand la coloniile ce au dat
productii slabe si medii. ,mportul reginelor straine este, de multe ori, o cauza a raspandirii bolilor.
$e aceea, importul reginelor din alte tari (cum ar fi cele din rasa italiana) este indicat a se face
numai in statiunile de e1perimentare si cercetare apicola.
"electia albinelor
#rescatorii de matci trebuie sa stie ca desi reginele indeplinesc anumite conditii de selectionare,
totusi, daca stramosii lor au suferit de anumite boli, acestea, dupa cateva generatii, pot sa se
iveasca din nou, albinele suferind si de boli congenitale ce se mostenesc de catre urmasi. $e
aceea, cresterea reginelor se recomanda a se face de fiecare apicultor in parte, cu respectarea
tuturor regulilor de selectie. 0electionarea si gasirea unor soiuri (suse) de albine din aceeasi rasa
care sa reziste la boli este unul din obiectivele si dezideratele apiculturii moderne, stiut fiind ca, de-
a lungul timpului, unele suse de albine au devenit imune la anumite boli ce au activat pe un anumit
areal.
"tarpirea furtisa)ului
Nimic nu inlesneste mai mult infestarea unei stupine decat furtisa)ul, caci albinele hoate ataca cu
precadere stupii slabiti de boli, o data cu prada luand si boala coloniei atacate. ;asurile de
prevenire a furtisagului, pentru a da rezultate, trebuie luate de toti apicultorii si in toate stupinele.
Inlaturarea roirii naturale
+oirea naturala este unul din mijloacele de raspandire a bolilor de care sufera colonia de unde a
plecat roiul. $e aceea este indicat a se lua masuri drastice de pre*enire a roirii naturale, pentru
roirea artificiala folosind numai coloniile selectionate in acest scop.
/asuri i)ienice pri*itoare la *iata indi*iduala a albinelor
#erisirea
0e face diferentiat, in functie de anotimp. (e timpul iernii este indicat ca urdinisurile sa fie lar)ite
in functie de numarul fa)urilor lasati in cuib care, la randul lor, trebuie sa fie bine acoperiti cu
albine. $aca urdinisurile sunt prea mici, vaporii de apa, neputand iesi afara din cauza unei aerisiri
necorespunzatoare, se vor condensa pe pereti, care, umezindu-se, vor strica aerul si vor forma un
mediu neprielnic pentru albine, prielnic insa pentru anumiti microbi de origine vegetala (ciuperci si
micelii), care se vor dezvolta de minune in umezeala calda a stupului. Aici, microbii prind sa se
inmulteasca, formand o inflorescenta deasupra puietului sau fagurilor cu miere. (rimavara, doicile
inghit hrana infectata de boala, se imbolnavesc si ele si o transmit atat puietului cat si celorlalte
albine.
&a coloniile bolnave aerisirea trebuie sa fie cat mai activa, fara ca printr-o prea mare deschidere a
urdinisului sa inlesnim furtisagul.
+ranirea
#ele mai multe boli pornesc de la o hrana prost pastrata si de o calitate necorespunzatoare. ;ierea
ideala pentru iernare este cea de salcam. ,n cazul in care constatam prezenta mierii de mana sau
provizii insuficiente pentru iernat, completarea pro*iziilor se va face si cu sirop de zahar rafinat, dat
albinelor in luna august, la prelucrarea lui participand doar albina de vara, albinele avand timp
suficient pentru capacirea mierii. 9ranitoarele sunt numerotate, schimbarea lor de la un stup la altul
favorizand raspandirea bolilor. Ele vor fi spalate si dezinfectate din cand in cand.
#si)urarea linistii pe timpul iernarii
Nelinistirea albinelor datorata zgomotelor puternice, soarecilor etc., le face sa-si incarce intestinele
cu mai multe provizii, acest lucru generand reziduuri mai mari, reziduurile fiind elementul prielnic
dezvoltarii microbilor.
/asuri i)ienice pri*itoare la i)iena apicultorului
• dupa cercetarea fiecarei colonii sa ne spalam pe maini cu apa si sapun (mai ales daca acea
colonie e suspecta de boala)*
• stupii bolnavi sa fie cercetati ultimii si dupa cercetare ustensilele folosite sa fie dezinfectate*
• ladita de transport sa fie cat mai des dezinfectata si flambata*
• coliviile de introducere a matcilor sa fie oparite (pentru a ucide microbii si inlatura mirosul matcii
precedente, miros care persista mult timp)*
• ustensilele folosite in stupina sa fie dezinfectate cat mai des (cu apa clocotita etc. )*
• daca in stupina apare loca este bine ca vatra stupinei sa fie sapata si dezinfectata cu var*
• transferul de faguri si de piese intre stupi sunt admise numai atunci cand in stupina nu sunt boli
molipsitoare*
• dupa flambare, cand scandura este inca fierbinte, sa se dea cu o pensula un strat de propolis
(dizolvat %") in alcool de 6! grade).
(olile albinelor adulte
Cele mai cunoscute sunt:
• diareea,
• constipatia,
• paralizia,
• nosemoza,
• amibiosa,
• boala de mai,
• boala de padure si
• acarioza.

Cauzele bolilor
1. spatiile prea mari lasate pentru iernare (cuiburi fara diafragme, faguri neacoperiti bine de
albine, lipsa impachetajului corespunzator)*
2. fa)urii *ec.i si lipsa de grija pentru reinnoirea cuibului (de aceea fagurii de cuib e bine sa fie
schimbati cel putin o data la 3 ani)*
3. e'cesul de antibiotice - medicamentele distrug flora intestinala naturala - arma de lupta si de
rezistenta a albinelor* ele se dau numai in dozele prescrise si la intervalele indicate si numai
atunci cand apare boala, in cazul folosirii antibioticelor mierea recoltata fiind valorificata doar ca
miere industriala, fara a mai fi data spre consum albinelor.
(oala de mai
Aceasta boala afecteaza mai ales albinele tinere (intre " si %3 zile). 0e banuieste ca se datoreaza
alimentarea albinelor tinere cu polen stricat. Ar putea fi incadrata in categoria bolilor micotice. .nii
cercetatori o pun in legatura cu nosemoza care ar genera pierderea albinelor culegatoare, albinele
tinere ramanand fara apa si hranindu-se in majoritate cu polen sunt into1icate de surplusul de
proteine. Cander sfatuieste sa se pulverizeze coloniile bolnave cu apa sarata. Altii sustin ca boala
se datoreaza consumului de polen to1ic produs de unele plante ca/ piciorul cocosului, nemtisorii de
camp, omagul, ceapa de samanta, tutunul, laptele cucului, unele specii de castan.
,n cazul constatarii acestei boli stupina va fi mutata la alte culesuri si hranita cu sirop cu miere (
parti apa la % parte miere). 0tupii se dezinfecteaza cu formol.
(oala de padure
Aoala inchircirii si a cheliei albinelor, numita si boala nea)ra apare accidental si este atribuita fie
mierii de mana (in special celei de la stejar), fie into1icatiilor chimice, fie avitaminozei sau agentilor
patogeni din ordinul virusurilor. Albina bolnava incepe sa se innegreasca din ce in ce mai tare,
pana ajunge din bruna inchis, in negru lucios. 0-au vazut albine a caror paralizie e partiala, cu o
agitatie e1trema a membrelor neatinse inca, o intepenire a antenelor, al carei scapel se innegreste.
&a altele, antenele se strang ca un covrig. Albinele atinse de aceasta boala nu mai pot sa recolteze
polenul. (e scandura de zbor ele sunt recunoscute numaidecat si sunt ucise fara mila. Aoala apare
fara a cauza depopulari masive si dispare fara a se aplica un tratament specific. Nu e1ista
tratament specific. 0e poate da totusi, timp de saptamani, sirop de miere in doze de !! g zilnic.
"imptome caracteristice:
• caderea perisorilor de pe corp*
• marirea sau micsorarea abdomenului care devine negru lucios,
• albinele bolnave se retrag pe spetezele ramelor sau pe fagurii marginasi de unde sunt eliminate
de albinele sanatoase*
• in fata urdinisului pot fi vazute albine ce se tarasc si cad pe spate.
(olile puietului
Ele sunt descrise pe larg in capitolul destinat patologiei apicole. ,n ordinea gravitatii enumeram
cateva/ loca (americana si europeana), puietul in sac, impietrirea puietului, puietul *aros, unele
dintre ele afectand si albinele adulte dar intr-o proportie mai mica.
(onitarea
,nventarierea sumara a insusirilor biologice si productive ale familiilor de albine se numeste
bonitare (stabilirea pentru fiecare familie de albine a insusirilor manifestate mai mult sau mai putin
evident in cursul unei perioade de observatie). Qinand in stupina familii putin productive aducem
pagube si celorlalti apicultori intrucat, trantorii de proasta calitate se imperecheaza cu matci de
buna calitate transmitand, prin matci, insusiri nevaloroase familiilor carora li s-a schimbat matca. 0e
impune deci identificarea si inlaturarea fara mila a tuturor familiilor neproductive si ale)erea
familiilor foarte producti*e in vederea cresterii artificiale a matcilor.
Insusirile urmarite prin bonitare
$esi pare complicata, bonitarea este deosebit de importanta si efectuarea ei constiincioasa duce la
rezultate sigure si deosebit de valoroase in munca de ameliorare a albinelor.
Insusiri principale
1. :ipsa predispozitiei spre roire
0e opresc pentru productie acele familii care, desi au o populatie numeroasa, nu roiesc niciodata
si-si schimba linistit matca (in luna iulie), ambele matci fiind pastrate pana in toamna. -enomenul
este ereditar iar matcile fiice transmit la randul lor insusirile valoroase mai departe. Aceasta insusire
este denumita stiintific anecbalie. .nii apicultori cercetatori sunt de parere ca nu este bine sa fortam
prea mult selectia in directia pastrarii insusirilor anecbalice deoarece apar si o serie de insusiri
nedorite/ o vitalitate mai scazuta, scaderea productivitatii si chiar ingreuierea conducerii si manuirii
coloniilor anecbalice.
2. Productia de miere
Este criteriul principal care trebuie avut in vedere, prin productivitate intelegandu-se cantitatea
totala de miere realizata (inclusiv cea data altor familii spre ajutorare) - avand grija sa scadem
cantitatea de miere oferita spre ajutor (in cazul in care colonia respectiva a beneficiat la un moment
dat), coloniile fiind notate ca recordiste, productive, mijlocii, mediocre si slabe. #oloniile bine
organizate, in cazul culesurilor de mare intensitate si mica durata reduc ouatul matcilor prin
blocarea cuiburilor, favorizand astfel sporirea productia de miere. (entru o evidentiere corecta a
productivitatii se recomanda a se evita proasta amplasare a stupilor care duce la ratacirea
albinelor, suprapopularea unor familii si falsa productie ridicata a acestora.
3. Prolificitatea matcii
0unt selectate acele matci care au prolificitate mare in primii ani de viata, fapt ce atrage de la sine
schimbarea lor din in ani.
3. ezistenta la iernare si la boli
+ezistenta la iernare e apreciata dupa cantitatea de albina moarta gasita la revizia din primavara.
#u cat diferenta dintre hrana lasata in stup la intrarea in iarna si cea gasita in primavara este mai
mica, cu atat aceasta familie este mai buna* sunt eliminate de la inmultire toate familiile de albine la
care apar urme de boli, indiferent daca ele se insanatosesc. .n test riguros pentru rezistenta la boli
si paraziti este asa zisul >test al omorarii puietului prin inghetare>. ,n acest sens, se decupeaza o
portiune de puiet capacit cu latura de "-< cm ce contine apro1imativ %!! de larve si pupe pe o fata,
si se congeleaza la -!
o
# timp de 7 de ore, dupa care se introduce in mijlocul unui fagure cu
puiet in familia care urmeaza a fi testata/
%. acele familii care elimina puietul inghetat in 78 ore, sunt considerate cu pronuntat caracter
igienic*
. familiile care elimina puietul inghetat in interval de "-< zile, sunt considerate fara comportament
igienic.
7. !italitatea matcilor
@italitatea deosebita a matcilor se stabileste atunci cand epuizarea lor organica nu apare decat cel
mai devreme in al patrulea an de viata, cand vor fi schimbate linistit.
Insusiri secundare
1. #cti*itatea de zbor
(oate fi stabilita dupa % ore de observatii, numarand albinele care se intorc de la cules, timp de
minute in < reprize, stabilind recordistele fiecarei grupe (colonii de putere egala).
2. ezistenta la intemperii
0e noteaza albinele care zboara cel mai bine pe vreme mai putin favorabila.
3. #daptabilitatea
0e refera la randamentul coloniei care foloseste cel mai bine atat un cules bogat cat si unul slab.
3. (landetea
Este de dorit a se evita agresivitatea albinelor incurajandu-se totodata caracterul neimpresionabil al
matcilor. Albina carpatina nu paraseste fagurele in timpul manipularilor.
7. +arnicia
Este o calitate care trebuie urmarita %!-%" zile - notand coloniile care ies cel mai devreme la cules
si se intorc cel mai tarziu.
1. Instinctul de curatenie
2 colonie normala care are fundul murdar primavara nu va fi producatoare de miere deoarece si-a
pierdut instinctul de curatenie.
0. 9olirea .ranitoarelor
#oloniile care golesc foarte repede hranitoarele sunt capabile sa recolteze multa miere in sezonul
activ si viceversa.
2. /odul de capacire a mierii
&a capacirea uscata intre capacelul de ceara si stratul de miere apare un strat de aer, ceea ce da
fagurelui un aspect frumos (aspect urmarit la cresterea fagurilor in sectiuni). +asa de albine
carpatina prezinta ambele feluri de capacire (umeda si uscata).
<. apiditatea cladirii fa)urilor
#oloniile bune claditoare pastreaza igiena la parametri ma1imi si in general sunt si foarte
productive. -amiliile care au tendinta de a cladi mai lent fagurii ajung mai repede in pragul roirii.
(ostina
Este denumirea data reziduurilor ramase dupa topirea cerii cu ajutorul apei sau aburului, reziduuri
ce contin 3!-"!) ceara, ce urmeaza a se e1trage la a doua topire prin folosirea unor metode mai
performante. (entru a nu mucegai, bostina se intinde in strat subtire intr-un loc bine aerisit, dupa
uscare punandu-se intr-o ladita inchisa ermetic avand inauntru -3 pungute cu naftalina. $upa
strangerea unei cantitati apreciabile, bostina poate fi predata celor ce o strang in vederea e1tragerii
cerii cu ajutorul solventilor.
(otcile
Aotcile sunt celule de fagure pregatite anume de albine pentru a creste viitoarele matci. Ele pot fi
naturale (de roire, schimbare linistita, de salvare) sau artificiale (cele confectionate de apicultor),
crescute in colonii orfanizate sau semiorfanizate, in conditii cat mai apropiate de roirea naturala,
folosindu-se diferite metode de transvazare sau dubla transvazare.
,n primele " zile de la ecloziunea din ou, larva de matca naparleste de 7 ori. #ea de-a "-a naparlire
are loc in ziua a %%-a de la depunerea oului, iar cea de-a a <-a in a %<-a zi. $upa capacirea botcii
larva, viitoare matca, primeste in continuare laptisor de pe fundul celulei (din cauza pozitiei verticale
a acesteia), acesta scurgandu-se spre gura ei, prin hranire greutatea larvei crescand (de la %6 mg
la 4!-3"! mg).
,n cea de-a 6-a zi de la capacire, botca este inchisa cu un capacel facut din ceara si polen, in care
albinele lasa orificii mici, invizibile, pentru schimbul aerului necesar larvei. Albinele construiesc botci
cu mai multa placere pe marginea fagurilor decat la mijlocul lor. Acest lucru se datoreaza faptului
ca acolo gasesc mai mult loc liber si nu stanjenesc cu nimic circulatia dintre faguri. Aerul e mult mai
curat si din belsug, ventilatia facandu-se mult mai activ. 0uprafata e1terioara a botcilor in primele
zile e neteda si subtire si orice manipulare a fagurilor le poate strica usor forma. $upa capacirea
botcilor albinele incep sa le ingroase cu un strat gros de ceara, pe care deseneaza adesea mici
inceputuri de celule. #u zile inainte de eclozionarea tinerei matci botca incepe sa se decoloreze
la varf (spre galben), nimfa de matca secretand prin glandele mandibulare o substanta care
inmoaie varful botcii, iar albinele incep sa roada timp de "-3! minute, dupa care capacelul prins ca
intr-o balama, este impins de matca care eclozioneaza.
#ltoirea botcilor naturale
Altoirea botcilor naturale sau artificiale in coloniile cu matci neproductive este recomandata pentru
ridicarea productivitatii stupinei.
,n a %7-a zi, de la faza de ou, vom alege botcile mature cele mai frumoase (cele care nu au fost
lovite sau turtite, mai ales la varf). $eci, dupa capacirea botcilor este bine ca botcile sa mai fie
lasate in colonia crescatoare inca zile pentru ca daca vor fi altoite si mutate mai devreme e1ista
riscul racirii sau al deteriorarii (imediat dupa capacire fiind foarte sensibile). Nu trebui nici sa
intarziem prea mult, e1istand riscul eclozionarii primei matci care le va distruge pe toate celelalte.
,ndicele momentului propice altoirii este atunci cand varful lor capata o culoare mai deschisa,
dovada ca albinele din colonia crescatoare au inceput sa ajute viitoarele matci la eliberarea lor.
#ltoirea propriu,zisa
2ste o lucrare migaloasa, dar nu grea. Aotcile gata de eclozionare, pentru preschimbarea matcilor
batrane, se pun sus, suspendate intre spetezele superioare a faguri din marginea cuibului fiecarui
stup, sau intre spetezele fagurilor de magazin situati deasupra cuibului, fagurii fiind bine acoperiti
cu albine (pentru a preveni racirea acestora si eventualitatea unui atac al matcii stupului gazda).
Ele se fi1eaza lateral pe speteaza de sus a ramei, lipindu-le cu ceara framantata bine intre degete
si amestecata cu putin propolis moale, in pozitie usor oblica, ca sa se poata observa varful fiecarei
botci si daca regina tanara a eclozionat sau nu. (entru aceasta, rama vecina trebuie sa fie putin
mai departata, altfel e1istand riscul ca albinele sa lipeasca varful botcii de ea. 0patiul mai mare din
jurul botcii va crea posibilitatea adunarii in zona a unui numar mai mare de albine (ceea ce este in
favoarea bunei primiri a noii regine). Aotcile roase lateral vor fi inlocuite. $aca si a -a oara le vom
gasi roase inseamna ca matca coloniei inca mai e valoroasa si va fi schimbata spre sfarsitul verii.
Introducerea neobser*ata a botcilor in coloniile neorfanizate reuseste numai atunci cand albinele
sunt preocupate de un cules bun si nu mai sesizeaza aceasta situatie anormala.
#ltoirea botcilor in perioadele lipsite de cules se face numai dupa % ora de orfanizare, botcile
fiind introduse direct intr-un fagure cu puiet, situat in centrul cuibului, operatia putandu-se face si
concomitent cu orfanizarea, cu conditia ca eclozionarea matcii sa fie foarte aproape. 2peratia de
altoire cere pricepere si indemanare, botcile fiind decupate cu o portiune mai mare de fagure in
jurul lor, care le serveste de suport. 0e decupeaza apoi o portiune din fagurele cu puiet, intre braul
de miere si elipsa de puiet, de forma si marimea suportului cu botca ce se va introduce acolo.
Albinele vor consolida suportul botcii iar aceasta va sta suspendata in intervalul dintre faguri,
suportul aparand fundul botcii de atacul albinelor. Este indicat a altoi deodata botci, pentru ca
albinele coloniei sa si-o aleaga pe cea mai buna. Aotcile vor fi protejate de distrugere cu un
manson de protectie facut din material plastic (tub de plastic mai larg) carton sau plasa de sarma
deasa, avand liber doar varful. .nii apicultori orfanizeaza coloniile primitoare cu < zile inainte, dupa
care distrug botcile proprii si altoiesc botci selectionate. 2peratia reuseste numai daca dupa
distrugerea botcilor a fost ridicat si laptisorul aflat in ele, altfel, albinele dand de gustul laptisorului
vor distruge si unica botca data de stupar pentru a se infrupta din pretioasa hrana. Este bine ca
odata cu altoirea sa administram coloniilor primitoare sirop pus in hranitoare tip jgheab.
Dupa altoire coloniile vor fi supravegheate fara a mai deschide stupul. $aca vom observa ca
albinele unei colonii ies din stup si se intorc ca si cand ar fi pierdut ceva, se urca pe peretele frontal
sau atunci cand se intorc de la zbor au o oarecare ezitare daca sa intre sau nu in stup inseamna ca
si-au omorat matca si va trebui sa intervenim. $aca albinele intra si ies pe urdinis fara nici o ezitare
inseamna ca totul este 2D. $upa %! zile se va controla botca si daca va fi gasita roasa o vom
inlocui.
2peratia altoirii botcilor comporta oarecare riscuri pentru colonia orfanizata, riscuri pe care
apicultorul trebuie sa li le asume.
(otcile de roire
,unt de ori mai lungi decat cele crescute pe dispozitive artificiale mobile, cantitatea de laptisor
ramasa pe fundul lor dupa eclozionare fiind, de asemenea, mai mare. (referinta albinelor de a
creste botci din faguri noi se datoreaza faptului ca ele pot modela cu usurinta botci bune, spatioase,
cu fundul bombat si adancit asa cum trebuie pentru dezvoltarea normala a larvei viitoarei matci.
(entru a avea colonii puternice este de dorit ca apicultorii sa-si creasca singuri matci folosind
metodele naturale sau artificiale recomandate de literatura de specialitate.
-olosirea botcilor de roire este uneori recomandata, avand in vedere perioada prospera a aparitiei
lor si conditiile deosebite de crestere.
Cauzele neacceptarii botcilor
/oti*e:
• colonia avea deja matca nefecundata, neobservata de apicultor (unele matci batrane
convietuind cu cele tinere inainte de fecundarea celei tinere*
• matca tanara s-a ratacit dupa zborul de imperechere si a nimerit din greseala in acea colonie,
fiind acceptata*
• colonia si-a cladit singura botci inaintea altoirii botcii*
• matca a murit in botca din vre-o cauza accidentala*
colonia a fost atacata de hoate*
• albinele au fost surescitate de vreo furtuna cu grindina ce a cazut pe acoperisul stupului facand
zgomot.

Confectionarea botcilor
Aotcile sunt confectionate din ceara de calitate superioara, calitatea ,-a, topita la foc potrivit, intr-un
vas emailat, in care in prealabil a fost pusa putina apa. (entru confectionare se foloseste un sablon
special in forma de creion rotunjit in varf, confectionat din lemn de tei, care da posibilitatea obtinerii
unor botci cu un diametru intern cuprins intre 8,< si 6 mm, nerespectarea acestor dimensiuni
ducand la ne neacceptarea larvelor date spre crestere.
,n timp ce ceara se topeste, sablonul pentru confectionat este tinut scufundat intr-un vas cu apa
pentru a se umezi si a impiedica ceara sa se mai lipeasca de el. ,n momentul inceperii activitatii de
confectionare, sablonul se sterge de apa si se introduce in ceara pana la semnul marcat pe el (cca
% cm). 0e scoate repede, ceara se solidifica si se introduce din nou in ceara, mai jos cu cca % mm.
0e procedeaza de 3-7 ori in acelasi fel, micsorand mereu inaltimea. $upa ce stratul de ceara s-a
format suficient de gros, se introduce sablonul cu botca in vasul cu apa rece. (rin rasucire botca
este scoasa de pe sablon. 0e obtine astfel o botca cu fundul mai gros, care este mai rezistenta la
transvazare si in acelasi timp se lipeste foarte bine pe suport.,n scopul unei eficacitati crescute,
sabloanele pot fi montate cate <-% pe un suport de lemn.
,n practica, pot fi folosite cu succes si botcile de plastic.
Pastrarea botcilor disponibile
Aotcile se scot din stupul crescator in cea de-a %-a zi de la transvazarea larvelor, atunci cand
varfurile lor care erau cafenii devin galbui. #and nu se cunoaste cu precizie varsta larvelor, botcile
se scot in a %! zi de la transvazare si se altoiesc in coloniile orfane, cu matci necorespunzatoare, in
nuclee sau micronuclee. #and vom incepe operatia altoirii vom scoate o data mai mute botci din
stupul crescator ca sa nu-l deschidem mereu pentru fiecare altoire. Aotcile vor fi tinute numai cu
varful in jos, ferite de raceala si razele solare, intr-o cutie cu rumegus de lemn incalzit. Adancim
degetul aratator in rumegus, in adancitura formata introducand un cornet ca un degetar facut din
hartie cerata infasurata in jurul degetului. ,n cutie vor e1ista mai multe compartimente pregatite in
acest fel, fiecare compartiment primind cate o botca ce va sta la caldura si intuneric. .nii apicultori
folosesc vata care insa se lipeste de varful botcilor si irita albinele coloniilor in care se altoiesc.
#utia cu botci va fi dusa intr-o camera calda, unde se face altoirea pe fagurii stupilor orfani sau se
lipesc pe dispozitive mobile pentru a putea fi puse cu usurinta acolo unde dorim.
$aca numarul botcilor crescute este mare se pot forma nuclee sau micronuclee pentru
imperecherea matcilor eclozionate, formate in acest scop. $aca tot mai raman botci aceste se
introduc in colivii de pastrare prevazute cu gratii 9annemann, prin care albinele unei colonii
orfanizate anume, pot sa patrunda ajutand la eclozionarea si intretinere tinerelor matci timp de -3
zile pana la folosire.
Folosirea botcilor
#oncomitent cu inceperea cresterii matcilor trebuie intocmit si un plan privitor la folosirea botcilor,
cand acestea vor ajunge in cea de a %! zi de la transvazarea larvelor. Acest plan va avea in vedere
coloniile cu matci batrane, coloniile care se pregatesc sa roiasca, formarea unor nuclee de
imperechere a matcilor pentru nevoile proprii sau comercializare etc.
0tupii cu matci necorespunzatoare vor fi orfanizati cu %- ore inaintea altoirii botcilor (in golurile de
cules coloniile fiind hranite cu cel putin 7 ore inainte si inca 7-" zile dupa, fiind indicat ca odata cu
stimularea sa descapacim si cate % fagure cu miere dupa diafragma, pentru a lasa impresia unei
bogatii de nectar). ,ntroducerea noilor matci va stagna cresterea puietului pe o perioada de cel
putin %! zile fapt care se va cunoaste in cazul aparitiei unor noi culesuri. $in acest motiv, cei ce
practica apicultura de tip pastoral vor folosi metoda nucleelor de imperechere care se vor unifica
apoi cu familiile orfanizate in vederea primirii noilor matci gata imperecheate.
Izolarea botcilor in coli*ii de protectie
4rice altoire de botca este recomandabil a se face prote-at.
;atcile disponibile, peste nevoile stupinei, vor fi folosite fie pentru inlocuirea matcilor batrane, fie
vor fi introduse in colivii de eclozionare si pastrate in colonii pastratoare special formate pentru ele,
dupa care vor fi plasate in micronuclee de imperechere. 2ricat de bine ar fi ingrijite, pastrarea lor
mai mult de 3-7 zile nu este recomandabila. Albinele au si ele preferinte, unele matci ramanand
nehranite. $e aceea fiecare colivie este bine sa fie prevazuta cu hrana proteica.
(rad
(olenul de molid are o valoare alimentara scazuta. (uietul hranit cu un astfel de polen, ajuns la
maturitate da nastere unor albine ce traiesc cu "!) mai putin. ;ierea de mana provenita de la
molid are culoare verde-inchis iar cea de la brad are culoarea galbena-aurie. Ambele contin in
proportie de ",<8) melezitoza, fiind mult cautata de bolnavii de plamani. ,n mierea de brad se afla
si un puternic bactericid, inhibina, produs al unei enzime.
(raula
Este un parazit ce paraziteaza albinele si matcile. Paduc.ele albinei - Araula coeca se hraneste
cu resturi din hrana albinelor si se inmulteste in lunile iulie-august, dupa care urmeaza o perioada
de stagnare. ,n timpul zborurilor de curatire din timpul primaverii paduchii se imputineaza. -emela
depune ouale sub capacelele celulelor de miere.
6ratamentul se face prin fumigatii cu fenotiazina, afumatorul plimbandu-se pe urdinis in toate
directiile pentru ca fumul sa intre pe toate intervalele, in afumator introducandu-se < g substanta (
lingurite rase) invelite intr-o hartie, doza fiind suficienta pentru colonii (cate 3! jeturi de fum pentru
fiecare colonie). Actiunea fumului scade atunci cand temperatura depaseste %!
!
#, la peste <
!
#
devenind inoperanta. Este bine ca afumatorul sa aiba o teava prelungitoare care sa intre pe urdinis.
2peratia se repeta dupa 4 zile, si primavara cand se descapacesc ramele cu miere din cuib. Ri mai
bine este ca descapacirea acestora sa se faca la rezerva iar fagurii respectivi sa fie supusi
vaporilor de acid acetic. (aduchele braulozei este periculos mai ales pentru faptul ca e purtatorul
parazitului nosemozei.
(usuiocul de miriste
,nfloreste in august-septembrie si este foarte sensibil la ceata si la negura, situatie in care nectariile
nu-si mai reiau activitatea. Astfel ca, dupa o zi de cules bun, in ziua urmatoare incepe dintr-odata
furtisagul. $upa zile repetate cu negura groasa, secretia de nectar a plantelor inceteaza iar sezonul
apicol activ se poate considera incheiat.
(utoi
Autoaiele de ino1 sunt cele mai potrivite vase pentru depozitarea mierii. $upa golire ele trebuiesc
spalate cu apa clocotita. Autoaiele metalice nu sunt bune pentru ca acizii mierii dau compusi to1ici
in contact cu metalul.
C
Calicire, Caillas, Calcule, Catalaza, Catalog apicol Swienty, Calugarita, Ceaiurile stimulative, Ceapa,
Ceara, Citate celebre, Ciocanitoarea, Centrifuga, Clestarul pasturii, Cloroformul, Coffey, Cortul
protector, Cresterea matcilor, Culesul la struguri, Cupularva.
Calendarul apicultorului
ian feb mart april mai iun iul au sept oct no! dec
ColectariPolenPropolis
colectare polen curatire uscare conservare colector propolis
Coli*iile
automata Aenton capac ;iller :itov Cander
Coloniile
bezm pornit cules culeg conf botci (poz+(A) constipatie crest +eg crest-selec
orfane finis cond cules creare spatiu cat cuib cuib cercet stup comport alb
mama tata transport comb furtis roire (comb) selectie comport +eg
doici de strans canibalism corpul gras cons iarna curatitoare calitat matcii
furniz pastrat control ouat control matci contr colon control stupina capcane roi consangvin
Calendarul apicultorului
Pentru ca acti*itatea apicola sa dea roadele scontate este ne*oie ca apicultorul sa
fie si un bun mana)er. Iata pe scurt principalele indatoriri ale fiecarui apicultor,
repartizate pe lunile calendaristice:
Ianuarie
Albinele se afla in odihna de iarna. Apicultorul trebuie sa le asigure o liniste desavarsita (fara
zgomote si trepidatii, ciocanituri in stupi etc.). #ontroalele care se pot face in stupina se refera la
verificarea urdinisurilor sa nu fie blocate, la inlaturarea eventualelor deranjamente provocate de
pasari (in special pitigoi). Este indicat a se monta hranitoare pentru aceste pasari care altfel vor
cauta sa se hraneasca cu albinele moarte de la urdinis sau iesite afara deranjate de ciocanituri. ,n
aceasta luna este indicat a se continua perfectionarea teoretica prin participarea la cursuri,
conferinte, cumpararea de reviste, accesarea bibliotecilor si a ,nternetului pe teme apicole etc. ,n
aceasta luna se definitiveaza planificarea activitatii stupinei pentru noul an apicol care a inceput in
august-septembrie.
Februarie
,n colonii reincepe activitatea de crestere a puietului. ,n zilele cu temperaturi in jur de %!# s-ar
putea conta pe un inceput de zbor de curatire, la stupii cu funduri detasabile putandu-se interveni
pentru scoaterea cartoanelor asezate pe fundul lor etc. ,n stupina se curata zapada de pe vatra
stupinei, se pun paie, rumegus etc. pentru ca albinele ce ies la zbor sa nu ramana inghetate pe
zapada. 0e pregatesc turtele cu miere sau cu serbet pentru sezonul care urmeaza. (eriodic se
controleaza urdinisurile si scandurile de zbor care vor fi curatate de albinele moarte (caci acestea
atrag pasarile, care, prin ciocanituri repetate deranjeaza linistea albinelor din ghem). 0e continua
aprovizionarea pasarilor cu hrana langa stupina. 0e continua pregatirea teoretica si repararea
uneltelor apicole (rame, insarmari etc.).(entru a preveni pierderile de albine iesite la zborul de
curatire zapada de pe vatra stupinei va fi adunata si pusa la radacinile pomilor sau transportata in
alta parte. .rdinisurile superioare se inchid definitiv. (e timpul zborurilor de curatire urdinisurile de
jos se tin larg deschise iar apoi se micsoreaza la -3 cm. 0tupii trebuie feriti de curent si de
umiditate. ,n stupina se instaleaza un adapator cu apa calda. #artoanele de control puse in
noiembrie pe fundul stupilor vor fi retrase. $aca stupii sunt prevazuti cu funduri mobile acestea vor
fi intoarse. #u aceasta ocazie se vor face observatiile de rigoare despre felul iernarii, notand
cantitatea de albina gasita moarta, masurata cu un pahar mare ce contine 4! g albina.
&a stupii cu fundul fi1 curatirea se face mai tarziu, o data cu re*izia de fond. +eziduurile de pe fund
si albinele moarte se ard.,ncepand cu luna februarie consumul de hrana este din ce in ce mai mare,
fapt pentru care coloniile cu lipsuri vor fi ajutate cu faguri cu miere (preincalziti) de la rezerva sau cu
turte cu miere cristalizata pusa direct deasupra cuibului. &ipsa pasturii nelinisteste mult albinele,
foamea de pastura generand o crestere mai mica de puiet si o longevitate micsorata a noii
generatii, albinele doici epuizandu-si proteinele organice acumulate in corpul )ras. $aca dispunem
de faguri cu pastura acestia vor fi introdusi langa ghem, dupa ce vor fi stropiti cu %!! g sirop cald.
,n lipsa se poate da polen sau inlocuitori (praf de lapte) sub forma de turte. (olenul pulverizat poate
fi dat pe deasupra podisorului cu sita, deasupra unui cartonas de %! 1 %! cm asezat deasupra
ramelor. (olenul trece prin sita si cade pe cartonas, albinele luandu-l si folosindu-l la cresterea
puietului.(entru a avea sanse mari de valorificare a culesului de la salcam stimularea timpurie
trebuie inceputa de la sfarsitul acestei luni, sau cel tarziu in prima decada a lunii martie. (rin
inlocuirea contingentelor vechi de albine, in care iarna s-au putut raspandi o serie de boli, micoze si
paraziti, se produce spontan o insanatosire si o inviorare generala a coloniilor. $ar, pana la
schimbarea albinei batrane, va apare o perioada de criza in viata coloniilor de albine. Acumularea
de albine pentru formarea marii rezerve de culegatoare pentru marele cules din luna mai va avea
loc abia in lunile martie, aprilie si mai.
(entru ca .ranirea de stimulare sa dea rezultate sunt necesare ""-<! zile de stimulare inainte de
aparitia culesului principal. 0timularea trebuie oprita in functie de planul de cules, cu 3! de zile
inainte de aparitia ultimului cules principal, altfel, populatia numeroasa va consuma din rezerve si
chiar va roi. ,n mod obisnuit, pentru a creste puietul dintr-un fagure de cuib, albinele consuma un
fagure de miere si pastura. $e aceea, apicultorii care nu au un cules insemnat pana la salcam,
care infloreste in jurul datei de %" mai, nu vor incepe hranirea de stimulare decat in jurul datei de
%"-! martie si o vor opri in jurul datei de %" aprilie. ,n situatia in care apicultorul practica stuparitul
pastoral hranirea de stimulare va continua pana in preajma plecarii.
/artie
,n natura incepe dezvoltarea anumitor plante (salcia, brusturul, brandusa, rachita etc.). &a albine
incepe dezvoltarea coloniei ca unitate biologica. $upa zborul de curatire se consuma mai multa
hrana din rezervele stupului (inclusiv din corpul gras). 0e supravegheaza atent zborul de curatire si
in caz de forta majora se unifica coloniile slabe. 0e aplica serbet sau pungi cu miere la coloniile
fara hrana suficienta, notandu-se orice interventie in fisa fiecarei familii. $aca timpul este favorabil
se poate trece la re*izia de fond.
#prilie
,n aceasta luna infloresc artarul, aninul, plopul, ulmul, ciresul, salciile, pomii fructiferi etc., coloniile
continuandu-si dezvoltarea pe seama unor provizii si culesuri pe masura. 0e pot descapaci faguri
cu miere dupa diafragma, administra portii mici de sirop sau turte cu miere.
Apicultorul trebuie sa urmareasca urmatoarele aspecte/
• daca albinele efectueaza un zbor normal*
• la un control scurt sa observe daca coloniile nu sunt cumva orfane (re*izia sumara)*
• la re*izia de fond, coloniile gasite orfane sau foarte slabe sa fie unificate*
• toate coloniile sa fie stimulate in vederea cresterii unei cantitati cat mai mari de puiet*
• se incepe largirea cuiburilor*
• se face tratarea medicamentoasa contra varrozei*
• se trateaza prin fumigatii cu sulf rezerva de faguri avand grija ca vasul cu sulf sa stea
deasupra fagurilor, intrucat vaporii de sulf sunt mai grei decat aerul si se lasa in jos*
• pe suprafetele disponibile se va imbunatati vegetatia poleno-melifera prin plantarea unor
plante ca rostopasca, facelia, pomi fructiferi sau salcii decorative*.
/ai
Este perioada de inflorire a salcamului alb, a trifoiului si paltinului de munte. $ezvoltarea coloniei
este favorizata de primele culesuri masive care determina imputernicirea lor prin cresterea puietului
si aparitia albinelor tinere, albinele manifestand o tendinta de ocupare tot mai accentuata a spatiului
stupului. $aca nu au la timp spatiul necesar albinele intra in frigurile roitului. $e aceea trebuie avuta
in vedere largirea cuibului la timp cu faguri sau corpuri noi. 0e va continua dezinfectarea fagurilor
de la rezerva. 0e organizeaza pastoralul avand grija sa facem din timp recunoasterea locurilor de
amplasare a stupilor la salcam , si ,, etc.
Iunie
2btinerea matcilor de mare productivitate necesita o munca de selectie, rezultatele acestei munci
fiind cu totul deosebite. $in punct de vedere al surselor nectaro-polenifere este considerata cea
mai bogata luna (continua sa fie in floare castanul, otetarul, salcamul artarul, arinul, alunul,
crusinul), infloreste teiul, zmeurul, sparceta, mustarul, mazarichea, trifoiul hibrid, facelia, floarea
soarelui etc. #oloniile pregatite inca din luna mai de catre apicultor ajung la dezvoltarea ma1ima,
dand mult de lucru prin aparitia tendintelor de roire sau preocuparilor legate de inmultire. 0e
organizeaza deplasarile la pastoral.
Iulie
0unt posibile in continuare infloriri la tei, floarea soarelui, mur, salcam japonez, trifoi, sulfina alba
etc. ,n aceasta luna se va acorda o importanta marita urmatoarelor aspecte/
• studierii posibilitatii deplasarii la culesuri tarzii sau administrarii de hraniri cu biostimulatori*
• terminarea lucrarilor de inlocuire a matcilor* dezvoltarea roiurilor si nucleelor* desfiintarea
coloniilor slabe si bezmetice*
• stabilirea si aranjarea locului de iernare* tratarea cu pucioasa a rezervei de faguri.
#u)ust
0ursele nectaro-polenifere sunt tot mai reduse ele mai dainuind doar in unele zone geografice cum
sunt cele din $elta sau in culturi (facelia, trifoi, mustarul alb, iedera, dalia, floarea soarelui furajera
in a doua semanatura). Aceasta luna este punctul de pornire pentru viitorul an apicol. 0emnalul
este dat de albine care incep sa-si alunge trantorii, pregatindu-se de iernare. Albinele care
eclozioneaza in a doua jumatate a lunii august si in luna septembrie vor forma populatia de iernare.
#uibul va fi treptat redus, coloniile slabe vor fi unificate, se vor incepe hranirile de completare si de
stimulare (inlocuind in prealabil mierea de mana).
"eptembrie
&a organizarea cuibului pentru iernare se va avea in vedere includerea in cuib a fagurilor cu miere
capacita si a celor cu polen si pastura astfel incat la sfarsitul lunii, acestea sa-si poata forma la
randul lor rezerva de grasimi si proteine. 0e curata hranitoarele, se dezinfecteaza utilajele, se
revizuiesc si sorteaza fagurii de la rezerva prin indepartarea celor uzati si negri. 0e face inca un
tratament cu pucioasa. 0e vor lua masuri contra furtisagului si a viespilor prin asezarea capcanelor
(sticle cu coji de mere sau alte fructe asezate in preajma).
Ceaiurile stimulati*e
0ub forma de infuzie sau decoct, nu numai ca stimuleaza dar au si proprietati medicamentoase
putand fi date albinelor in hrana stimulenta (ceaiul de cuisoare) sau medicamentoasa (ceaiul de
macris). (reparate separat si strecurate ele sunt adaugate in sirop, impreuna cu o cantitate de
miere (% lingura la litru sirop), totdeauna calde, proaspete si in mici cantitati. A se avea grija sa nu
folosim soiurile cu floare galbena sau roz de floarea soricelului (nerecomandate pentru albine), ci
numai florile albe. .nele sucuri de legume contin fitoncide care distrug multi microbi nocivi si
prelungesc viata albinelor/ " g suc de ceapa la litru sirop prelungeste viata albinelor chiar daca
siropul se da fara intreruperi* cu aceeasi cantitate de suc de usturoi se poate prelungi viata, dar
daca se da fara intrerupere durata de viata scade. 0ucul de morcov se da %!! g la %! litri dar cu
intreruperi.
#tentieA
Ceaiurile nu trebuie sa fie foarte concentrate pentru a nu indeparta albinele.
&'emplu: pelinul in e'ces face siropul foarte amar.
Ceapa
#a si usturoiul, ceapa contine fitoncide si este indicata a fi folosita in combinatie cu ceaiuri,
vitamine si alte sucuri de legume, la alcatuirea siropurilor de stimulare sau medicamentoase,
prelungind viata albinelor. 0iropul cu suc de ceapa (" ml la litru) se administreaza fara restrictie,
cu conditia ca hrana ingerata sa nu fie depozitata in faguri, compromitand mierea recoltata.
Centrifu)a
E1tractorul se recomanda a fi confectionat din ino1. E1ista tipuri/ tangential si radial. #el mai
folosit este cel tangential (mai putin voluminos) neajunsul lui constand in etapizarea e1tractiei
pentru a evita distrugerea fagurilor. ,n cazul stupinelor mari se recomada folosirea e1tractorului
tangential.
Citate celebre
&instein
$aca albinele ar disparea de pe suprafata globului omul nu ar mai avea de trait decat apro1imativ 7
ani* mai multe albine, mai multa polenizare, mai multa iarba, mai multe animale, mai multi oameni
(6raducere libera).
Cloroformul
Este folosit pentru anestezierea albinelor (apro1imativ %" picaturi pe o sugativa introdusa pe
urdinis, sub rame, dupa care se astupa urdinisul timp de -3 minute), in vederea recuperarii
familiilor bezmetice.
Colectari
Colectarea si conditionarea polenului
(olenul este un aliment proteic cu proprietati e'ceptionale.
Colectoarele se instaleaza atunci cand in natura e1ista polen destul de mult, la acele familii care au
mai mult de 7 rame ocupate cu puiet, deoarece, cu cat este mai mare suprafata acoperita cu puiet,
cu atat este mai mare si cantitatea de polen ce se aduce zilnic in stup. 0e vor aseza in pozitie
activa seara (fiind lasate cel putin 4-8 zile), dupa incetarea zborului pentru ca albinele sa
recunoasca noua situatie atunci cand se vor reintoarce. -iecare colector trebuie protejat de ploaie
si de razele soarelui cu o copertina improvizata iar polenul trebuie ridicat zilnic, in special din cele
lasate la urdinis unde, din cauza aerului cald, care este evacuat din stup, se produce un condens
puternic datorat aerului rece din atmosfera, fapt ce-i mareste mult umiditatea. (olenul recoltat
trebuie uscat cat mai repede, deoarece daca este tinut mai mult, in contact cu aerul poate primi o
serie de microorganisme care il fac de nefolosit. .scarea se face prin folosirea utilajelor anume
construite in acest scop si in care se realizeaza temperatura de ma1imum 7" grade #. (olenul este
bine uscat atunci cand daca il turnam dintr-o mana in cealalta se aude un sunet metalic
asemanator celui care se aude la vanturarea fasolei sau a cerealelor uscate. $upa conditionare,
polenul se depoziteaza in bidoane sau borcane inchise ermetic, in prezenta bio1idului de carbon
sau a tetraclorurii de carbon. (entru % =g de polen in vederea conservarii contra moliei polenului
sunt necesare continutul a doua capsule de autosifon sau ! picaturi de tetraclorura de carbon,
dupa introducerea conservantului vasul legandu-se la gura. .n alt mod de conservare consta in
punerea polenului in saci de masa plastica sau in recipiente perfect inchise ce pot fi pastrate in
locuri racoroase unde temperatura nu depaseste 8 o#, in beciuri sau in frigidere, sacii trebuind sa
fie perfect etansi. (olenul destinat hranirilor timpurii poate fi conservat in amestec cu zahar pudra
(% parte zahar pudra si parti polen), pastrat la temperatura camerei. (olenul proaspat poate fi
pastrat prin omogenizare in miere (% =g polen proaspat, dupa alegerea tuturor impuritatilor, este
omogenizat intr-un vas cu !,7 =g miere de salcam. (asta obtinuta se pune in borcane care se
leaga la gura cu celofan si se pastreaza in frigider, in compartimentul de sub congelator.
Colectare polen
Curatirea rapida a polenului
#uratirea polenului recoltat de albine se poate face bine si repede cu ajutorul unui ventilator electric
de birou, care se aseaza in interiorul unui tunel prismatic, confectionat din carton sau (-&, in
vederea dirijarii aerului suflat. (e partea opusa a tunelului, deasupra unei tavite, in curentul de aer,
lasam sa curga cate putin polen. #orpurile straine usoare ca/ aripile, piciorusele albinelor, scamele
etc. sunt antrenate de aer si cad pe o coala de hartie asternuta langa tava. Albinele moarte si alte
corpuri mai grele cad pe polenul din tava dar ele sunt usor vizibile si pot fi culese si indepartate cu
usurinta. (entru uscarea polenului este folosita o rama de lemn de dimensiunile "! 1 7! cm din
scanduri de brad groase de cm cu latimea de % cm. &a colturi rama e prevazuta cu picioruse de
lemn inalte de " cm avand fi1ata pe colturi o panza de tifon bine intinsa, prin lipire cu aracet. 0eara,
dupa strangerea polenului din sertarase, asezam polenul in cadrul ramei, pe panza de tifon, intr-un
strat nu mai gros de % cm. (este fata de sus a ramei asternem o alta panza de tifon, intinsa bine,
asa incat spatiul de % cm de la suprafata stratului de polen pana la marginea de sus a ramei sa
ramana liber. ,ncarcate cu polenul zilei, ramele sunt adapostite in timpul noptii in cabana stupinei. A
doua zi, daca vremea e frumoasa, se scot ramele afara din cabana si sunt asezate pe capacele
stupilor, ancorate cu sfoara, ca sa nu fie luate de vant. ,n trei zile uscarea este completa. $aca
ploua ramele trebuie lasate in cabana. $aca nu ploua dar cerul e acoperit, e1punem ramele afara,
la aer, cu multa grija. (anza de tifon are firul scamosat si nu lasa soarele sa patrunda la polen.
$aca nu se sfarma usor, este semnul ca polenul e destul de uscat. A doua proba consta in
aruncarea intr-un borcan de sticla a boabelor de polen. $aca la izbirea de peretii de sticla se aude
un zgomot sec pe care il fac si boabele de grau in aceiasi situatie, ne putem convinge definitiv ca
polenul este suficient de uscat.
Colectare polen
=scarea polenului cu a-utorul ener)iei solare
-olosind sipci de ! 1 %! mm se confectioneaza niste dreptunghiuri de 7!! 1 "!! mm, carora le
aplicam o plasa din material plastic, obtinand astfel niste tavi carora le aplicam apoi, la fiecare, cate
7 picioare din sipca de ! 1 %! 1 "! mm fi1ate in cele patru colturi. (olenul este intins in aceste tavi
in strat de cca %! mm care, in greutate, reprezinta circa % =g. 0tratul de polen este acoperit cu o
bucata de hartie pergament, dupa care tava este invelita in tifon si asezata pe acoperisul de tabla
al unui stup.
Colectare polen
Conser*area polenului
$upa uscare, polenul se curata de impuritati si de praful de polen. 0epararea prafului de polen se
face cu ajutorul unei site dese. (raful de polen va fi utilizat in hranirea coloniilor iar grauncioarele
uscate si curatate vor fi pastrate in locuri uscate, in borcane ermetic inchise, tratate cu bio'id de
carbon, spre a ucide daunatorii care s-ar fi putut strecura in masa lui. (olenul curatat, impartit in
doua categorii/ de primavara si de vara, il punem la pastrare in borcane mari, de ! de litri iar
bio1idul de carbon il procuram din capsulele de autosifon care se vand la sifonarii. (entru difuzarea
lui in masa de polen, ne servim de armatura metalica - prelungita cu teava de sticla a unui
autosifon. ,ntroducem teava de sticla in borcan, in masa de polen, ramanand afara armatura
metalica. ,n lacasul cunoscut insurubam si descarcam succesiv cateva capsule de bio1id de
carbon. #ontrolam apoi cu un chibrit aprins (introdus in interiorul borcanului la gura lui), daca
nivelul bio1idului de carbon a ajuns la gura borcanului. $aca chibritul se stinge, inseamna ca in
borcan este destul bio1id de carbon, daca nu completam. Aio1idul de carbon e un gaz mai greu
decat aerul. 0capat din capsula cu forta el cade pana la fundul borcanului. ,n afara metodei de
tratare cu #2 se poate folosi metoda de tratare cu tetraclorura de carbon.
Colectare polen
Coli*iile
#oliviile sunt mici dispozitive de diferite tipuri folosite pentru protectia matcilor sau a botcilor atunci
cand acestea sunt introduse in alte colonii. $e fiecare data cand sunt folosite acestea se oparesc
cu apa fiarta si sunt lasate sa se usuce in vederea indepartarii mirosului matcii precedente si
dezinfectarii. $aca nu vom proceda asa, matca introdusa in cusca, simtind mirosul unei rivale,
incepe sa se agite in colivie, fapt ce va contribui la ingreunarea primirii ei de catre albinele stupului.
#oliviile trebuie sa fie prevazute cu pasta de miere, zahar pudra si polen iar ochiurile sitei sa fie de
-," mm marime pentru ca schimburile dintre albine si matca sa se faca in cele mai bune conditii.
Asezarea coliviei se face intre faguri cu puiet necapacit, caci acolo sunt cele mai multe albine
tinere, avand grija ca in colivie sa nu fie nici o albina insotitoare. $aca stupul este atacat de hoate
trebuie mai intai sa inlaturam cauzele furtisagului si numai dupa ce totul a intrat in normal poate fi
eliberata matca din colivie. ,ntotdeauna, dupa ce s-a introdus o matca sa se puna la urdinis un
vestibul de control.
coli*ia automata
Coli*ia automata
Este prevazuta cu canale de dimensiuni diferite ce se umplu cu serbet (vezi catalog apicol %64<
la pozitia %7%). (rimul canal va fi eliberat in 7 ore, albina gazda putand intra in cusca, luand
contact cu matca. $upa alte % ore va fi eliberat si cel de-al doilea canal prin care matca,
familiarizata intre timp cu albinele, va iesi din colivie si isi va incepe activitatea.
coli*iile
Coli*ia tip /iller
Este una din cele mai folosite fiind confectionata din plasa de sarma cu ochiuri de 3 mm cu ajutorul
unui calapod de lemn. .nul din capete este inchis complet iar la partea opusa se gaseste orificiul
de introducere a matcii, pe unde aceasta poate fi eliberata de catre albine. Acest orificiu se acopera
cu un dop de lemn care, dupa 7-78 de ore, este inlocuit de apicultor cu un dop din fagure artificial,
perforat, pentru a putea fi ros mai usor de catre albine. #olivia este introdusa intotdeauna, in pozitie
oblica, cu varful in jos in mijlocul cuibului, in prezenta puietului si pe portiuni de fagure cu hrana
avand grija sa nu naclaim matca.
coli*iile
Coli*ia 6ito*
0e lucreaza cu ea dupa aceleasi principii. (oate fi procurata de la magazinele apicole (vezi Catalo)
apicol, reper %7%%).
coli*iile
Coli*ia tip capac
#u ajutorul acestei colivii (vezi Catalo) apicol reper %7%4) se realizeaza acceptari sigure in orice
perioada a anului. -amilia de albine careia trebuie sa i se introduca noua matca se orfanizeaza un
timp mai indelungat, perioada in care se vor distruge toate botcile aparute. 0e aplica colivia cu
matca pe o zona de fagure din mijlocul cuibului, care cuprinde o mica suprafata cu miere si puiet in
eclozionare. #olivia tip capac cu plasa de sita este de forma patrata (cu laturile de apro1imativ %3!
mm), sau rotunda, fiind prevazuta la baza cu o rama de tabla zincata inalta de %8 mm, avand zimti
pe marginea de jos, care se infig in fagure, prinzand sub ea matca. (entru a se evita prinderea
matcii in zimtii ramei, intr-un colt al capacului, se decupeaza un orificiu oval (de %" 1 " mm) peste
care gliseaza un oblonas din tabla (pe unde introducem matca). 0ita coliviei capac are ochiuri de
," 1 ," mm si este prinsa de rama de baza cu o alta rama din tabla cositorita (sau nituita).
coli*iile
Coli*ia tip (enton
Aceasta este folosita, de regula, pentru transportul matcilor la distanta (vezi Catalo) apicol reper
%7%<). (entru eliberarea matcii se creeaza un orificiu in dreptul compartimentului cu hrana, opus
orificiului pentru introducerea matcii si albinelor insotitoare. 0e introduce in mijlocul cuibului si se
fi1eaza cu ajutorul unei placute metalice intre doua rame in asa fel incat hrana sa fie in jos. +eusita
introducerii e sigura, doar daca eliberarea sa se realizeaza intr-un timp mai indelungat (pana la 8
zile).
coli*iile
Cusca tip Bander
#usca Cander (vezi Catalo) apicol reper %7!8) va fi asigurata cu hrana de buna calitate (serbet din
zahar pudra si miere de salcam) si totdeauna cu "-4 albine insotitoare foarte tinere (3-%! zile), luate
de obicei din familia pornitoare. ,n cazul neasigurarii acestor conditii, calitatea viitoarelor matci
poate fi compromisa.
coli*iile
Coloniile
Coloniile de stransura
.nii apicultori folosesc metoda imputernicirii familiilor de productie prin cedarea cule)atoarelor a
%-3 colonii vecine, obtinand colonii foarte puternice care vor da productii record, dar, in cazul
culesurilor compromise acestea risca sa roiasca.#oloniile de stransura sunt formate fie prin unirea
a -3 colonii, fie prin unificarea coloniei mama cu nucleul ajutator din acelasi stup sau cu roiul
stolon alaturat. #ele mai rentabile colonii provenite din stransura sunt cele care au " =g de albina
culegatoare.
coloniile
Coloniile doici
Asa cum spunea uttner, >colonia aleasa pentru cresterea in continuare a botcelor trebuie sa aiba
cel putin sase faguri de puiet in marime $adant. Abia cand acest volum de puiet este atins si dupa
ce au eclozionat primii trantori se poate incepe cresterea (de obicei in luna aprilie)>. -# este
prescurtarea familiei crescatoare sau familiei doici ce se ocupa cu hranirea viitoarelor regine.
#resterea botcilor se poate face fie prin orfanizarea totala sau temporara a -#, fie in prezenta
matcii. ,nainte de capacire botcile pot fi crescute fara izolarea matcii, cu conditia ca acestea sa fi
fost pornite in crestere intr-o familie tip starter. $upa capacire, este nevoie sa izolam matca,
intrucat prezenta botcilor capacite incepe sa o deranjeze. Familiile crescatoare sunt or)anizate si
fac parte din lotul de prasila, stiut fiind ca o parte din insusirile lor vor fi transmise, prin hrana,
viitoarelor regine.0e aleg din &( (lotul de prasila) fiind asigurate cu multa miere, polen si albina
tanara. ,n fiecare stup crescator se introduce numai cate % rama cu sipci port-botci cu larve,
ridicata din starter. Atunci cand larvele cu botci sunt capacite putem introduce cea de-a doua rama
port-botci scoasa din starter.
ama port,botci va trebui sa aiba (pe speteaza superioara) notata pozitia ei fata de mi/locul
cuibului (cu ajutorul unei sageti), pozitie care nu va fi niciodata schimbata, indiferent de cate ori va
fi scoasa rama. Aotcile vor fi verificate din 7 in 7 de ore, cele mici si botite fiind eliminate. A -a si
a 3-a zi, cand vine randul sa eclozioneze celelalte larve din fasiile puse in pornitor, acestea se
introduc in alti stupi crescatori si nicidecum in cei ce au deja in cuib cate o prima rama cu botci.
Abia in a 7-a zi de la prima operatie, cand primele rame port-botci au deja botci capacite, se pot
introduce in primii stupi crescatori alte rame port-botci cu larve gata de eclozionare, scoase din
stupul pornitor, acestea asezandu-se separat de prima rama, avand intre ele un fagure despartitor
cu puiet capacit. $upa alte 3 zile primele rame cu botci din primii stupi crescatori se retrag
definitiv, botcile distribuindu-se la nucleele de imperechere, ori la stupii cu matci batrane spre
preschimbare, sau sunt transferate in custile de eclozionare (tip Cander) puse intr-o familie
puternica, in vederea implantarii in nuclee de imperechere suficient de puternice (pentru a asigura
temperatura optima).
/anuirea ramelor port,botci se va face cu toata atentia, fara lovituri, zdruncinaturi, evitand
verificarile in zilele cu vant, soare puternic, mai ales daca botcile nu sunt capacite. (entru a nu
pierde caldura stupii pornitori, crescatori si pastratori trebuie sa fie bine impachetati. ;atcile
crescute in conditii vitrege nu dau rezultatele scontate, calitatea lor fiind influentata mult de lipsa
caldurii si alimentatiei bogate.
coloniile
Coloniile finisoare
Finisarea botcilor in corpul al doilea al stupului despartit cu gratie nu da rezultate bune. Colonia de
finisare trebuie sa fie independenta, puternica si semi-orfana, cu albine care circula in stup fara
intermitente si alimentata mereu cu hrana si cu puiet capacit. $e aceea este indicat ca ramele port-
botci sa fie puse intotdeauna in corpul inferior, intre faguri cu puiet larvar, stupii de crestere fiind
totdeauna bine impachetati pentru a feri botcile de variatiile bruste de temperatura (botcile fiind
foarte sensibile). (entru a preintampina distrugerea botcilor de catre matcile coloniilor finisoare,
ramele port-botci sunt izolate cu gratii 9anemann.
coloniile
Coloniile mama
0unt familiile de albine donatoare de larve viitoare matci, alese din lotul de prasila (&(), cu insusirile
cele mai bune din stupina, or)anizate special in acest scop. (entru a avea la o data precisa larvele
dorite, matca familiei donatoare este izolata pe un fagure cladit, bun de ouat (stropit cu sirop pentru
a fi insamantat mai usor). $upa insamantare fagurele este ridicat si folosit pentru transvazare sau
formarea botcilor de crestere artificiala a matcilor. ,n prezent e1ista o tehnologie de crestere ce
foloseste botci de plastic, utilajele putand fi procurate din strainatate, una din adrese fiind Darl
Eenter, EschenFeg %4, $-4< NGrtingen, :el. und -a1 !4!83688! (Ausland/
!!7684!83688!).
coloniile
Colonii pastratoare
(ot fi coloniile crescatoare sau cele special orfanizate pentru pastrarea botcilor si matcilor de prisos
protejate, fiind indicate mai ales cele cu albina tanara, chiar si coloniile furnizoare orfanizate in
acest scop. Aotcile lasate in familiile crescatoare, fara protectie, pot fi atacate de prima matca
eclozionata. (entru preintampinarea pierderilor ele se pun cu zile inainte de eclozionare, in cate o
colivie de protectie, unde, dupa eclozionare, intr-o mica scobitura de la fundul coliviei matcile
gasesc cateva picaturi de miere amestecata cu hrana proteica. (rin plasa de sarma a coliviilor
matcile sunt hranite de albinele doici. #oliviile de pastrare sunt asezate intr-o rama speciala,
denumita rama port-colivii cu stelaje basculante, unde ele stau insirate pe randuri. #oliviile de
pastrare raman in coloniile crescatoare-pastratoare cel mult 3-7 zile pana la amplasarea in nucleele
de imperechere, coloniile respective fiind hranite din abundenta cu hrana proteica.
coloniile
Coloniile tata
0e recomanda sa e1iste cate o familie crescatoare de trantori pentru fiecare "!-%!! de matci. ,n
cazul inceperii lucrarilor e1tratimpurii, cresterea trantorilor se demareaza cu 17 zile mai
de*reme (in cazul in care matcile ocolesc fagurii de trantori pusi in mijlocul cuibului, acestea se
izoleaza pe fagurii respectivi cu gratii despartitoare iar coloniile se stimuleaza puternic). ,n
momentul iesiri la imperechere a matcilor neimperecheate, trantorii cu insusiri nevaloroase din
celelalte colonii sunt izolati in stupii de provenienta prin montarea unor gratii 9anemann sau a
colectoarelor de polen.
coloniile
Combaterea furtisa)ului
Pentru a nu se a-un)e aici este ne*oie sa pre*enim, aparitia furtisa)ului aparitia
acestuia fiind datorata in cea mai mare parte )reselilor apicultorilor. Combaterea
consta in urmatoarele:
• scandurele de zbor ale stupilor atacati si albinele hoate vor fi udate cu apa*
• urdinisurile stupilor slabi vor fi drastic micsorate*
• in fata urdinisului atacat se inclina o oglinda, ceva mai lunga ca urdinisul si putin mai inalta
decat el, astfel incat acesta sa poata fi ascuns cu totul* hoata cand vrea sa intre vede in
oglinda propriul ei chip si, banuind ca-i iese inainte o aparatoare, se retrage in graba, dupa
cateva nereusite renuntand* albinele propriului stup, isi vor gasi repede intrarea, pe
marginile si spre capetele oglinzii*
• in cazul in care masurile obisnuite nu dau roadele scontate, vom ciocani stupul pentru ca
albinele sa iasa in numar mare si sa vina in ajutorul luptatoarelor* cu acest prilej hoatele vor
parasi si ele stupul si cand incearca sa intre din nou il vor gasi inchis de albinele iesite la
urdinis, se vor descuraja si-si vor cauta de lucru in alta parte*
• un alt mijloc este ungerea scanduri de zbor, in dreptul urdinisului, cu acid fenic, creolina sau
petrol*
• cand totusi furtisagul nu poate fi oprit, sau a doua zi totul se reia de la inceput, vom insemna
cu faina albinele hoate si le vom urmari unde se duc* in cazul depistarii stupului atacator,
acesta va fi adus in locul celui atacat si viceversa*
• in cazul in care stupul atacator nu apartine stupinei, in locul lui va fi adus un stup gol,
vechiul stup fiind complet inchis si tinut la rece, asigurandu-i apa necesara, pana la trecerea
pericolului.
Comportarea fata de albine
;anuirea albinelor este abecedarul apicultorului incepator. Cadarnic cunoaste cineva toata teoria
apicola daca atunci cand trebuie sa aplice nu va avea rabdare, sange rece, liniste, stapanire de
sine ca sa nu irite albinele printr-o comportare brusca si fara rost. 2amenii nervosi, cu miscari
repezi, care vor sa faca totul in fuga, care nu pot sa rabde usturimea ascutita a intepaturii albinei
pana aseaza incet fagurele la locul lui, pentru ca abia apoi sa scoata acul, numai dupa ce isi vor
corecta o astfel de comportare, vor putea face apicultura. #omportarea neatenta si brutala duce
implicit la iritarea albinelor. $e pilda, cand se scutura in stup albinele de pe faguri, colonia se
tulbura mult. 2peratia se face in fata urdinisului pe un carton sau un placaj. $aca totusi trebuie ca
scuturarea sa se faca in stup, se vor scoate mai intai 3-7 faguri din marginea stupului de pe care
albinele se scutura in golul ramas.
Fa)urii cu puiet desc.is nu se scutura, ci se matura cu peria apicola. -olosirea periei de
scuturat se face cu atentie. +ama de pe care albinele sunt periate se tine de una din laturile inguste
(latimea periei fiind cat latimea ramei), impingand usor albina. ,n situatia in care este nevoie sa
periem albina de pe un fagure cu puiet, rama se va tine inversata (cu letisorul inferior in sus, iar cu
cel superior in direct contact cu una din ramele cuibului). ,n felul acesta miscarea de maturare a
albinelor se face in directia de inclinare naturala ce o au celulele in fagure, fara ca firele de par din
perie sa poata patrunde in celule. ,n al doilea rand, in aceasta pozitie peria nu atinge antenele
albinelor care in majoritate stau pe fagure cu capul spre letisorul superior. Acestea sunt organe
foarte sensibile care atinse provoaca reactii de aparare si atac. 2peratia periatului se face incet, cu
miscari usoare, scurte, pentru ca albinele, impinse cu peria, sa coboare in intervalul dintre doi
faguri.Apicultorul trebuie sa fie intotdeauna curat, sa nu miroase a sudoare, a mirosuri tari, alcool,
sa nu aiba carii dentare netratate, sa fie imbracat in halat alb cu maneci lungi ce se incheie cu
elastic, sa aiba asupra sa un echipament apicol strict necesar (afumator, daltita de ridicat ramele,
peria, ladita portativa), avand la indemana si unele utilaje marunte (colivii de inchis matcile, cuie,
ciocan, cleste etc.).
#fumarea albinelor se face cu masura. ,n cantitate mare fumul ameteste albinele, le face sa-si
piarda simtul directiei, le dezorganizeaza si le intarata. +eorganizarea totala a coloniei are loc abia
dupa 78 de ore. Acesta este si motivul pentru care apicultori buni practicieni evita sa umble la stupi
in timpul marilor culesuri, iar atunci cand cerceteaza stupii sunt cat mai operativi, folosind fumul cat
mai putin cu putinta. &a revizia de primavara fumul sperie asa de mult regina incat aceasta, daca
se nelinisteste si incepe sa fuga pe faguri risca sa fie omorata de albine. $e aceea afumarea
stupilor, mai ales printre rame va fi evitata.
Comportarea matcii
#at e forate tanara matca nu iubeste lumina si fuge de zgomot, sensibilitate care dispare pe
parcurs. $upa eclozionare, tanara matca distruge toate botcile capacite, rozandu-le lateral pentru
crearea unui mic orificiu pe unde isi introduce acul. Albinele largesc apoi acest orificiu si elimina
cadavrul matcii omorate. ,n cazul in care unele regine reusesc sa eclozioneze se incinge lupta intre
ele, prinzandu-se una de alta corp la corp, cautand sa se sfasie cu mandibulele si sa se strapunga
cu acul, ramanand in final doar o singura matca.#u 7-" zile inainte de iesirea primului roi matca
batrana devine nelinistita, depunand doar cateva oua caci albinele nu o mai hranesc
corespunzator. ,n aceste imprejurari matca emite uneori un fel de sunete, >cantecul matcii>, sunete
ce se repeta tot mai des pana in momentul plecarii roiului primar.#antecele reginelor tinere inainte
de eclozionare sunt mai vioaie si mai agresive. &a eclozionarea tinerei matci, daca colonia nu vrea
sa mai roiasca, o lasa pe tanara regina sa-si atace surorile care mai sunt in botci. Atunci cand
colonia roieste albinele nu permit rivalelor sa se intalneasca si sa se atace (hranind matcile captive
in botci) manifestarile de manie ale ambelor tabere putand fi auzite de apicultorul atent. .neori,
astfel de sunete emit si matcile imperecheate, in perioadele cand nu sunt bine hranite (atunci cand
nu oua - perioada de diapauza), sunetele fiind mai grave.
Controlul primirii matcilor
#ontrolul acceptarii se face dupa ce a trecut cel putin o saptamana de la introducere, intrucat
albinele pot ucide noua matca, chiar daca a inceput sa oua. ,n perioada lipsei culesului sau al
declansarii furtisagului acceptarea este foarte grea si de aceea se utilizeaza toate metodele
posibile pentru a determina acceptarea (hranirea stimulativa, ridicarea fagurilor cu puiet larvar etc.
Conditiile de cules
,n perioada culesurilor abundente coloniile de albine primesc usor matcile tinere, dar cand culesul
lipseste acceptarea devine greoaie (albinele izgonesc trantorii - a nu se confunda cu izgonirea
normala din toamna - e1ista tendinta de furtisag etc.). $aca insa in perioada lipsita de cules, cu
cateva zile inainte, dam familiilor sirop din abundenta, matcile vor fi primite foarte usor, mai ales
daca se continua hranirile si dupa introducere. A se avea in vedere prevenirea furtisagului caci in
aceste conditii matcile nu vor fi primite.
Conditiile de transport
.n transport de durata ("-4 zile) constituie o piedica mare pentru acceptare, intrucat matca sufera
un soc fiziologic, care se caracterizeaza prin intreruperea ouatului o perioada mai lunga sau mai
scurta, fapt ce-i produce un dezechilibru, motiv pentru care albinele, sesizand fenomenul,
nemultumite de ea, o elimina din start sau uneori dupa inceperea firava a pontei.
Consan)*initate
.na din metodele de ameliorare folosita cu scopul de a consolida insusirile dobandite la un numar
restrans de indivizi sau numai la unul singur este #2N0ANH@,N,:A:EA sau imperecherea
inrudita. ,mperecherea consangvina intre reproducatori cu insusiri deosebite duce la obtinerea
rezultatelor superioare atunci cand este insotita de o intensa munca de selectie.
#delfo)amia sau consangvinitatea este imperecherea indivizii inruditi de aproape. Efectele
consangvinitatii la animale sunt foarte diferite, in cazul cresterii albinelor fiind indicata o
consangvinitate moderata, inauntrul unei rase, dublata de o constanta hibridare intre liniile si
tulpinile acesteia.
6ulpina ameliorata este unitatea imediat superioara, adica o uniune de familii si de linii ce acopera
un anumit teritoriu. ;ai multe tulpini formeaza o rasa (e1emplu/ rasa carpatina). (entru evitarea
efectelor negative cauzate de o consangvinizare prea stransa crescatorul de matci trebuie sa ia
urmatoarele masuri/
• matca coloniei din care se ia materialul biologic sa intruneasca suma calitatilor prevazute la
capitolul selectie*
• colonia crescatoare sa aiba aceleasi calitati e1ceptionale, dublate de predispozitia
deosebita spre crestere*
• colonia crescatoare de trantori sa aiba o matca din alta linie*
• la -7 ani se face o infuzie de sange proaspat pentru coloniile crescatoare de trantori, prin
procurarea de matci din alte linii, ce apartin aceleiasi tulpini (sesul ;unteniei, Aanat, Ardeal
etc.)*
• coloniile producatoare de material biologic sa fie foarte puternice si bine aprovizionate cu
miere si pastura*
• vor fi eliminate din start matcile purtatoare ale insusiri negative (cum ar fi puietul imprastiat
etc.)*
• fiecare crescator sa-si puna foarte bine la punct metoda de crestere, cautand sa se apropie
cat mai mult de indeplinirea conditiilor naturale de crestere in vederea asigurarii reusitei.
Constipatie
#onstipatia este o stare patologica, o consecinta sau simptom al unor boli infectioase, ori a unor
into1icatii cu nectar si polen otravit, facand multe victime printre albine. $e obicei ea se datoreaza
unei stari anormale a tubului digestiv caruia, celulele intestinului subtire nu-i mai secreta sucurile
digestive necesare pentru descompunerea, asimilarea si eliminarea polenului din organism. (e
traiectoria intestinului gros se aduna si se compacteaza reziduurile materialelor nedigerate formand
dopuri care impiedica alimentarea si respiratia normala.Albinele bolnave au pantecele umflat, nu
pot sa zboare, se tarasc pe pamant, isi freaca abdomenul de orice lucru mai aspru, fara sa poata
da afara reziduurile. ,n cele din urma se aduna cateva la un loc, de obicei pe plantele vecine
stupului si acolo se prapadesc de foame si frig. Aceste simptome sunt asemanatoare cu cele
intalnite la acarioza si nosemoza si de aceea, adevarata boala se poate depista numai prin analize
de laborator2data cu masurile preventive de inlaturare a cauzelor afectiunii albinelor li se va
administra sirop cu infuzie de flori aromate ca/ isop, cimbrisor, salvie, levantica, melisa (din toate
cate % g la 3 litri apa fiarta), infuzia fiind amestecata cu 7! litri sirop (administrat in portii de 3!! g
pe zi), sirop in care se adauga si lingurite de alcool de "!-<! grade. ,nfuzia trebuie data calduta
(nu fierbinte caci siropul fierbinte provoaca constipatia), cat mai proaspata (in nici un caz mai veche
de 3 zile), in portii mici, timp de mai multe zile (3-7), cu conditia ca temperatura de afara sa fie
prielnica zborului de curatire.
Calicirea
#alicirea este o operatie ce consta in amputarea matcii (taierea unei aripi, a unui picior etc.), in
vederea schimbarii ei linistite. -olosirea unor astfel de metode, de cele mai multe ori este
neproductiva, ducand la degradarea ori pierderea unor matci de calitate. IrJsi (all a mutilat %<
matci ( au pierit, 7 au ramas asa mutilate si %! si-au schimbat linistit matca). ;atcile inlocuite pe
cale linistita in toamna sunt de o valoare mai redusa decat cele selectionate.
Calitatea matcii
#alitatea matcii este determinata de selectie si este factorul principal care asigura acceptarea. (rin
calitate se intelege valoarea ei interioara si nu cea aparenta data de forma, marime, culoare. $e
cele mai multe ori aceste calitati se suprapun, dar de multe ori nu sunt compatibile, fapt ce
determina neacceptarea, sau schimbarea dupa scurt timp de la inceperea pontei. 2 matca de buna
calitate, care a mai ouat, care se comporta dezinvolt in cusca sau care, atunci cand a fost eliberata
din cusca domina albinele (>matca indrazneata>) prin modul de comportare, place acestora,
facilitand acceptarea ei totala. ,n perioadele nefavorabile acceptarii aceste matci sunt insa omorate
imediat. >Matcile timide> chiar si atunci cand incep ponta, manifesta permanent spaima, fug, se
ascund, trezind suspiciunea albinelor varstnice care enervate de aceasta comportare gasesc
permanent momentul s-o atace. $e aceea, se recomanda controale cat mai rare si cat mai scurte,
evitandu-se folosirea fumului.
Canibalismul albinelor
Fiecare a obser*at ca daca descapaceste celulele cu trantori albinele su) continutul
lar*elor, folosind foarte )ri-uliu masa proteica si )rasa din oua, lar*e si pupe. De
obicei, canibalismul se declanseaza din urmatoarele cauze:
• foame proteica,
• lipsa pasturii sau
• e1istentei polenului in cantitati insuficiente, larve malformate.
Canibalismul se manifesta mai accentuat la inceputul acti*itatii de ouat a matcilor,
prima serie de oua fiind in )eneral consumata de albine.
Capcane pentru roi
(entru atragerea roilor naturali, pot fi folosite cutii de stupi sau stupi primitivi mici de forma conica,
facuti din rachita impletita si asezati prin arbori la diferite distante departare de stupina. #apcanele
sunt cercetate apoi zilnic pentru a le ridica pe cele populate cu albine, transvazand albinele in stupi
sistematici. 0e stie ca albinele sunt atrase de mirosul feromonilor de matca, de propolis sau de cel
emanat de fagurii vechi, de unele substante cum ar fi/ mataciunea, propolisul, esenta de lamaie,
menta, levantica etc. .nii apicultori imbiba la 3-7 zile interiorul capcanelor cu un amestec din
esentele mentionate mai sus, in vederea atragerii roilor. .n amestec multumitor este cel din alcool,
solutie de propolis si e1tract de coaja de lamaie.
Cauzele roirii
• Micimea capacitatii stupului - stupii mici roind in proportie de 4!), cei mari in proportie de
")*
• Caldura prea mare din interiorul stupului - direct proportionala cu marimea populatiei*
• 0ipsa de aerisire - datorata unui urdinis prea ingust sau rau asezat (prea sus), pe timpul
verii fiind indicat ca fagurii sa fie ceva mai ridicati fata de fundul stupului (%8 mm, conditii
oferite de fundul mobil tip +A %!!%)* deci, cu cat urdinisul va fi mai jos si mai larg, cu atat
aerisirea se va face mai bine*
• 1eaua asezare a stupilor - e1punerea lor in bataia soarelui grabeste aparitia dispozitiei de
roire*
• E*istenta unei bogate surse de polen prin impre/urimi - duce la o dezvoltare sporita a
cuibului si la blocarea fagurilor cu polen, la aparitia culesului fagurii umplandu-se prea
repede*
• E*istenta prea multor trantori - stimuleaza instinctul roirii* ,ernile prea scurte sau prea
lungi - in primul caz trantorii apar prea devreme, in al doilea caz caldura prea mare usuca
vegetatia si e favorabila roirii*
• -ogatia de nectar - inraureste felurit asupra roitului/
o cand timpul e favorabil (atmosfera umeda si caldura potrivita), nectarul nu e prea
apos, albinele neavand nevoie de prea mult spatiu pentru maturare, spatiul fiind
suficient pentru o dezvoltare normala*
o daca e prea mult nectar si timpul e ploios, nectarul va fi diluat si albinele au nevoie
de o suprafata mult mai mare de faguri si atunci vor ocupa celulele cuibului, rupand
echilibrul coloniei, care gaseste roirea ca pe o solutie salvatoare.
• E*istenta unor regine cu predispozitii native de roire - provenite din botci de roire etc.,
declanseaza roirea chiar si atunci cand nu e1ista nici un motiv. (entru aceasta, apicultorii
constiinciosi au grija din vreme sa produca o selectie ingrijita a matcilor.
Consumul de .rana pe timpul iernii
2 colonie iernata pe "! g albina (."!! albine) consuma numai cu %!! g mai putin decat una
iernata pe =g albina (!.!!! de albine). #u cat numarul de albine va fi mai mic, cu atat consumul
va fi mai mare pentru compensarea lipsei numarului necesar de albine in vederea mentinerii unei
temperaturi constante. #onsecinta imediata va fi uzarea prematura a organismului albinelor. $in
aceasta cauza, iernarea coloniilor mediocre se recomanda a se face asezandu-le in acelasi stup
cate sau mai multe, despartite prin diafragme etanse.
Controlul coloniei
Apicultorul trebuie sa tina cont de re)ulile de baza ale controlarii stupinei si controlul coloniilor de
albine nu trebuie facut oricand si in orice imprejurare.
• "e !reme ploioasa, cu !ant si timp rece albinele sunt irascibile.
• #n control in plina $i si cu un oarecare cules in natura, se face foarte usor, fara intepaturi.
Cea mai buna temperatura pentru control incepe de la 14 rade C la umbra. Daca este !ant
mai tare si operatia nu poate fi amanata, stupul trebuie sa fie adapostit de curenti, folosind un
cort protector sau un panou de protectie.
• %a control nu trebuie sa ra!asim intreul stup pentru a asi matca. &om folosi mai intai o
ratie 'anemann care se !a lasa 2-3 $ile in stup dupa care !om urmari faurii cu oua. "entru
usurarea scoaterii din stup a unei rame, se impin celelalte rame cu a(utorul daltii apicole, iar
daca stupul este plin la refu$ cu rame, prima si a doua rama, daca matca nu se afla pe ele, !or
fi ase$ate pro!i$oriu in ladita de transport. )iecare rama desprinsa de pe scaunul ei !a fi
tinuta putin diaonal in olul ramas iar daca o scoatem din stup, pentru e*aminare, !a fi
tinuta totdeauna deasupra cuibului, e*istand pericolul ca !reo matca sa se sperie si sa-si dea
drumul (os de pe faure. %a e*aminarea unui faure lumina solara trebuie sa cada din spate,
rama tinandu-se cu ambele maini de doua colturi diaonale, usurand astfel intoarcerea ramei.
Controlul stupinei
,ata mai jos un set de re)uli ce trebuiesc avute in vedere atunci cand dorim sa lucram in stupina/
1. planificarea lucrarilor. +nainte de a incepe controlul trebuie sa preatim mai intai planul de
lucrari. Cu cat stim mai bine ce a!em de facut cu atat mai rapida si mai eficienta !a fi
interbentia noastra.
2. utilizarea afumatorului. afumatorul. Dupa aprinderea lui, inaintea de a desc.ide stupul, sa
dau cate!a fumuri pe urdinis, iar dupa ridicarea podisorului, cate!a fumuri pe deasupra
stupului deschis.
3. pozitionarea apicultorului. ,e face intotdeauna din spate sau lateral, e!itandu-se $ona
frontala -e*ceptie facand doar atunci cand facem o inspectie a scandurii de zbor., pentru a nu
impiedica albinele culeatoare sa intre in stup etc.
4. miscari ferme si line. /iscarile bruste, lo!iturile si $omotole trebuiesc e!itate pentru a nu
irita albinele. Dupa ce ati apucat o rama sau alta componenta a unui stup cu albine a!eti ri(a
sa nu-i dati drumul cu nici un chip, chiar daca intre timp sunteti intepati de albine. Dupa ce
ati ase$at rama la locul stabilit, !a puteti scoate acul sau pune manusile etc.
5. evitati mirosurile puternice si nenaturale. "ersoanele parfumate, transpirate sau in stare de
ebrietate, daca se !or apropia de stupi o !or simti pe propria lor piele.
6. echipament adecvat. 0rice munca necesita o imbracaminte adec!ata. +n apicultura este
indicat a a!ea o costumatie corespun$atoare ce consta in1 combine$on apicol, masca, uneori
fiind ne!oie chiar de manusi si cisme, pentru a impiedica albinele sa ne intepe.
7. pastrarea curateniei in stupina. 2chipamentul folosit si in!entarul apicol, trebuiesc
de$infectate din cand in cand, asiurarea curateniei facand parte din obiecti!ele ma(ore in
asiurarea unei stupine sanatoase.
3. desc.iderea stupilor se face doar atunci cand e absoluta nevoie. 0rice inter!entie in stup
este asemanatoare unei operatii si, de aceea, controlul prea des poate fi daunator bunei
functionari a stupinei.
4. evitati deschiderea stupilor pe timp nefavorabil. 5tunci cand albinele sunt aresi!e, chiar
daca nu se obser!a pe moment, timpul poate fi in schimbare -urmea$a o furtuna, o ploaie
etc.. si, prin urmare trebuie sa inchidem cat mai urent stupul, amanand controlul pentru mai
tar$iu, cand !remea !a fi mai buna. 5tentie1 familiile pot fi aresi!e si fara un mori! anume
si atunci se cere sa notam acea familie pentru a e!ita transmiterea acestei insusiri si la alte
familii etc.
16. tinerea unei evidente. 0rice lucrare in stupina este bine sa fie e!identiata pentru a ne usura
munca la !iitorul control. 7inerea unei bune e!idente este necesara, mai ales, atunci cand se
urmareste selectia matcilor.
11. alte re)uli.
Controlul ouatului
Nu trebuie sa se faca prea curand, ci doar dupa %! zile, fara a folosi fumul, fara a atinge sau freca
albinele de pe o rama cu alta, si fara a cauta matca, ci doar puietul. ;atca tanara e fricoasa, se
sperie de orice zgomot si chiar de lumina de afara si incepe sa alerge pe faguri, fiind luata drept
straina si sufocata de albinele coloniei.
Controlul primirii matcilor
#ontrolul acceptarii se face dupa ce a trecut cel putin o saptamana de la introducere, intrucat
albinele pot ucide noua matca, chiar daca a inceput sa oua. ,n perioada lipsei culesului sau al
declansarii furtisagului acceptarea este foarte grea si de aceea se utilizeaza toate metodele
posibile pentru a determina acceptarea (hranirea stimulativa, ridicarea fagurilor cu puiet larvar etc.
Crearea spatiului fara in)radirea matcii
#oloniile puternice - cu una sau matci - sunt intretinute dupa metoda "nell)ro*e, prin inversarile
urdinisurilor, adaugarea de corpuri suplimentare, inversarea periodica a cuiburilor si unificarea celor
doua colonii pastrand matca cea mai tanara etc. la stupii verticali cu magazin intercalam cel de-al
doilea magazin sub primul, la care albinele au inceput sa albeasca fagurii in partea de sus. $aca
culesul este inca in toi putem folosi corpuri intregi ca magazine. &a stupii verticali se aplica gratia
9anemann, limitand cuibul matcii sau se poate adauga un corp de stransura deasupra etc. &a
stupii orizontali cu matci, se retrage una din matci si se unifica coloniile cu putin inaintea culesului
etc.
Cresterea si selectia matcilor
$upa cum remarca uttner/ >Calitatea matcii este determinata de origine si de modul in care a
fost crescuta>. Cresterea matcilor necesita multa pricepere si stapanirea perfecta a tehnicii de
lucru. 0unt folosite felurite metode/ naturale sau artificiale, fiecare apicultor alegandu-si si
perfectionandu-si in final propria metoda. 2rice interventie in cresterea si dezvoltarea larvara
afecteaza obligatoriu dezvoltarea sistemelor si deterioreaza calitatea matcilor. ,nsusirile rele sau
bune pot fi modificate in raport de/
• insusirile trantorilor cu care s-a imperecheat matca,
• influenta albinelor doici,
• mediul in care a crescut lar!a de matca,
• asiurarea spatiului si a unui numar de albine corespun$ator imnasticii functionale
-e*tinderii la ma*imum a ouatului matcii..
Daca unei matci prolifice nu i se asi)ura spatiu corespunzator e'tinderii cuibului
prolificitatea ei se poate pierde.
#aracterele bune ale unei matci selectionate pot fi observate abia la a doua generatie, datorita
faptului ca larvele iesite din ouale depuse de ea au fost hranite de doici provenite de la fosta matca
ce avea caractere mediocre. Atunci cand odata cu matca recordista sunt trecuti si faguri cu puiet
capacit crescuti intr-o colonie recordista rezultatele apar mult mai repede. Acestea sunt motivele
pentru care la cresterea tinerelor matci trebuie sa folosim colonii crescatoare si donatoare de cea
mai buna calitate, ocupandu-ne din vreme si de asigurarea unor trantori din familiile de elita.
-i1area definitiva a unei linii selectionate poate fi atinsa abia dupa multi ani de munca si cu conditia
ca lucrarea de selectie sa fie e1ecutata in toate stupinele din regiunea respectiva, respectand intru
totul criteriile de selectie.
Cuibul albinelor
#uibul coloniei este locul in care se desfasoara ponta matcii - reprezentat de un numar de faguri,
de obicei aflati in mijlocul stupului, cat mai aproape de urdinis (unde aerul este proaspat si schimbul
de gaze se face mai usor). -agurii, in mod natural sunt claditi vertical si paralel. Atunci cand sunt
claditi perpendicular pe urdinis, in limbajul apicultorilor sunt >in pat rece>, iar cand sunt claditi
paralel cu urdinisul sunt >in pat cald>.(rimavara cresterea puietului progreseaza cu atat mai repede
cu cat colonia a iesit din iarna cu pierderi cat mai reduse, cu albine sanatoase eclozionate in
toamna, fara sa fi participat la lucrari grele (cresterea puietului sau prelucrarea siropului).(rincipala
grija a stuparului, dirijata cu <! zile inaintea culesului principal, este obtinerea a 7-" =g de albine
culegatoare. Atingerea acestei cantitati coincide cu aparitia pragului de roire cand apar trantorii si
botcile de roire, coloniile urmand sa fie in continuare supravegheate indeaproape. ,ntensitatea
cresterii puietului scade pe masura ce puterea familiilor creste (albinele familiilor puternice fiind mai
mult ocupate cu strangerea nectarului decat cu cresterea puietului.
Cule)atoarele
$upa %7-%" zile de munca in stup sau chiar mai devreme ("-< zile), albinele trec la culesul
nectarului. Activitatea culegatoarelor este indreptata in 3 directii/ apa, nectar sau polen. &a plecare,
fiecare culegatoare se aprovizioneaza din stup in functie de distanta pe care trebuie sa o parcurga
pana la sursa. #ulegatoarele transporta nectar, polen sau apa (sacagite), in functie de necesitati.
#ercetatorii considera ca ") din culegatoare transporta numai polen, "") polen si nectar, restul
aducand apa. (lecand la cules culegatoarea ia in gusa o doza de miere corespunzatoare distantei
pe care trebuie s-o parcurga. ,ndicatia izvoarelor de nectar se face prin intermediul dansului si al
efluviilor emise de glanda Nasanoff. #ulegatoarele mai comunica intre ele si cu ajutorul
ultrasunetelor.Activitatea din afara stupului este cea mai istovitoare ocupatie (anevoioasa si
obositoare, e1pusa la tot felul de pericole), rapind albinelor cele din urma rezerve de energie
(pentru fiecare =g de miere fiind necesare 4!.!!! de zboruri). ,mbatranite si obosite, albinele trec la
munci mai usoare in stup dar, nu mai traiesc decat putine zile.
Cules
Activitatea desfasurata de culegatoare pentru acumularea nectarului si polenului in stup se
numeste cules. &a cules albinele prefera vizitarea plantelor melifere care au cea mai ridicata
concentratie de zahar si de polen.
Dupa )radul de intensitate:
• slab,
• activ,
• mediocru,
• de stimulare,
• de intretinere,
• mare (de productie),
• e1ceptional,
• de noapte.
Intensitatea culesului este influentata de:
• secretia abundenta a nectarului unei anumite flori*
• numarul mare de culegatoare disponibile in stupina la culesul principal*
• distanta de stupina a sursei de cules.
4 albina care cule)e nectar de la 2 ?m consuma tot nectarul pe drum. In cazul in
care sursa de nectar inceteaza albinele plecate la cules nu se mai intorc sau *in
epuizate (fiind ne*oite sa,si consume rezer*ele corpului )ras).
Curatitoarele
0unt albinele tinere producatoare de saliva, cu ajutorul careia spoiesc si curata celulele fagurilor din
interiorul cuibului, ridicand de pe fundul lor rezervele lasate de nimfe ori resturile naparlirilor. Apoi,
cu o solutie de saliva si propolis ce contine antibiotice, spoiesc interiorul fiecarei celule pentru ca
cuibul sa ramana curat si dezinfectat de eventuala flora microbiana ce s-ar fi putut cuibari acolo.
Corpul )ras
&ste o rezer*a pe care albina si,o face in or)anism prin consumul de substante
proteice, marindu,i durata de *iata.
Cortul protector
Este o piesa folosita in special la lucrarile de primavara si toamna, pe timpul inclinatiei spre furtisag,
vremii nefavorabile si vanturilor puternice. Este alcatuit din 7 rame mari mobile de %,"! m 1 %,"! m
1 %,8! m cu lanteti de 83 cm, avand fi1ate, pe 3 din cele 7 rame, tifon prins cu piuneze. (anoul din
fata se acopera cu o perdea prinsa in inele pe o vergea de fier mobila, ce se prinde in scoabe. ,n
interior cortul are bare transversale pentru manevrare. (anourile mobile ale cortului se prind intre
ele cu suruburi cu piulite la capete. .n bun cort protector poate fi si o umbrela mare si inalta, ca
cele de pe plaja, al carei picior de sprijin se fi1eaza cu un dispozitiv la stupul ce se controleaza. $e
marginile umbrelei atarna in falduri o draperie de tifon care atinge aproape pamantul. 0ub aceasta
umbrela se poate lucra fara nici un pericol de furtisag.
Colectorul de propolis
6ip folie
#olectorul de propolis poate fi o folie de linoleum dur, cu dimensiunile de 7833 cm, putand avea
utilizari multiple. (oate fi utilizata ca podisor (cand e asezata deasupra ramelor din corpul de jos,
dand astfel posibilitatea circulatiei albinei si in cat, iarna acoperind 8 rame de cuib), ca foaie de
control (fiind asezata pe fundul stupului cu fata colorata in sus, dupa ce s-a facut ultimul tratament
cu @arachet - aceasta fiind combustibila - ce se va ridica la revizia de primavara, usurand lucrarile
de curatire a fundului stupilor). $upa ridicare foaia se curata sumar, se spala, se dezinfecteaza si
se pastreaza pana la o noua utilizare ((entru amanunte se pot cerceta revistele/ >+omania apicola>
!!!, numerele %!-%%, si >Apicultura in +omania> %684, nr 4). (e post de colector de propolis se
foloseste toamna (intre % august - 3! septembrie) si primavara (cand apare la albine tendinta de
propolizare). Este asezata cu fata colorata pe spetezele ramelor din cuib. :rebuie avut grija ca
albinele sa aiba posibilitatea de a se deplasa in cat la hrana din rame sau la cea din tava si sa
asiguram o ventilatie corespunzatoare. $in doua in doua saptamani ridicam colectorul de pe rame
si razuim propolisul depus, separand cu grija propolisul de ceara, si eventualele impuritati, putand
recolta intr-o zi de la "! de familii, apro1imativ !," =g de propolis de cea mai buna calitate. ,n
aceasta perioada, daca in magazine mai e1ista cantitati mici de miere, acestea vor fi furate de
albinele din cuib, fara posibilitate de furtisag daca e1ecutam rapid lucrarea de descapacire,
lucru care nu se va intampla daca nu e1ista aceasta placa despartitoare. ,n cazul in care avem
probleme cu hranirea pentru completarea rezervelor de hrana, pe aceste placi se aseaza farfurii
sau tavite pe care se pun borcane cu sirop - cu gura in jos pe tavita si cu % sau bete de chibrit
pentru ca siropul sa poata fi luat de albine. 0e realizeaza astfel o hranire suplimentara a familiilor
de albine nelasand nici o sansa albinelor hoate sau viespilor, care pentru a patrunde pana aici ar
trebui sa traverseze intreaga familie. ,n plus, prin acest sistem nu avem pierderi de albine care la
utilizarea altor sisteme se ineaca.
Concluzii:
• albinele propolizeaza spatiile libere cu marimea de pana la 3," mm, iar zona cu
propolizarea cea mai intensa este zona de deasupra cuibului*
• dispozitivele de recoltare a propolisului formate din tesatura te1tila impregnata cu material
plastic cu ochiuri de % mm, cu suport din linoleum sau panza groasa, de dimensiunea
podisorului, asezate deasupra ramelor, pot asigura o cantitate mai mare de propolis8familie
de albine, cu un interval optim intre recoltari de 3! de zile*
• propolisul recoltat astfel este de cea mai buna calitate.

D
dansul albinelor, decantorul de ceara, decembrie, decoct macris, demaree, depopularea, depresiunea, deschiderea stupului,
dezertarea coloniilor, diafragme etanse, diareea, dioidul de carbon, dicumarina, dispozitiv de reactivare, dispozitia familiei de
albine, distante, distrugerea coloniilor, directia zborului, diversificarea muncii, diversificarea productiei, doicile, Dootlittle, dopuri
de crestere, downloads, durata vietii albinelor,
Dezinfectii
clasificari faze felurile dezinfectiei substante dezinfectante
profilactice manuala mecanica pt stupi pt faguri pt stupina
de necesitate propriu-zisa termica Na#23 formol acid acetic varul nestins
finale de contact chimica dezinf cationic apa o1igenata pt apa
indepartare mi1ta soda propolis cloramina A sulf amoniac

sapun spirt hipermanganat
Dia)nosticari
de laborator clinice
rec probe depopulari semne boala
Di*izari
simple *ar canadiana *ar mutarii *ar fortarii roirii *ar II pro)resi*a
alt metode *arianta I! a stolonarii intensi*e *ar I intensi*a *ar III e*antai
Dusmanii albinelor
Insecte Pasari si anim insecti* /amifere Plante daunatoare
acarieni, calugarita, clestarul pasturii, fluturele cap de
mort, furnicile, gaselnita, gandacul de slanina, plosnita de
camp, senotainioza, apianus, triungulinoza, urechelnita,
paianjenii, viespile
berzele, botgrosul, broasca
raioasa, ciocanitoarea, prigoria,
randunelele, viermele ata, vrabiile
soarecii,
soparla, ursul
otratelul de balta, piciorul
cocosului, roua cerului,
spicul dracului
Dansul albinelor
Albinele culegatoare atunci cand gasesc o noua sursa de cules, intorcandu-se in stup fac miscari
asemanatoare unui dans, felul acestuia variind in functie de distanta pana la sursa de cules (dans
circular, sub forma de secera sau imitand cifra 8). Noua sursa este stabilita in raport cu pozitia
soarelui in momentul efectuarii dansului cat si de unghiul miscarilor facute de albine fata de
aceasta pozitie, albinele cercetase transmitand concomitent mirosul nectarului si calitatea lui.
Decantorul de ceara
Este un vas spoit sub forma de con cu varful in jos, cu pereti dubli, in care se pune ceara topita,
mentinuta la o temperatura constanta de !-"
!
# cu ajutorul unui curent de apa calda care circula
in interiorul peretilor dubli. $upa circa %!-% ore, se deschide un robinet pentru scurgerea
reziduurilor, ceara curata scurgandu-se direct in formele de solidificare.
Decembrie
&inistea in stupina face parte din conditiile unei bune iernari. #irculatia stuparului prin fata stupului
nu este auzita de albinele din stup dar, atunci cand pamantul este inghetat albinele se nelinistesc.
$aca zapada a cazut abundent si a acoperit stupii nu trebuie intervenit caci ea tine de cald. $aca
cumva cade o ploaie peste zapada troienita, crusta de deasupra trebuie sparta, pentru ca aerul sa
poata patrunde pana la stupi. &a fel trebuie procedat si cu crusta de gheata care se formeaza la
urdinisurile superioare.
Acum este timpul cel mai potrivit pentru a face bilantul activitatii apicole. &a capitolul cheltuieli se
vor trece toate cheltuielile legate de hrana albinelor (inclusiv mierea lasata pentru iernare), costul
materialelor folosite (unelte, faguri noi pusi in stup, sarma, cuie, medicamente'), costul matcilor
selectionate, costul transportului, pazei, costul reparatiilor mijloacelor de transport, asigurarilor si
verificarilor tehnice, plata muncitorilor sezonieri. (entru amortizarea stupilor si altor mijloace de
baza se va trece un coeficient de %!) din valoarea lor (daca se face stuparit pastoral) si numai ")
daca stupina e stationara. &a rubrica venituri se va trece intreaga productie de miere si ceara
obtinute. Aparte se va calcula valoarea produselor secundare obtinute cum este cea a matcilor
imperecheate si folosite in propria stupina cat si cea a celor vandute, a roilor, laptisorului, polenului,
propolisului, veninului etc.
Depresiunea
Fenomenul de depresiune se manifesta prin:
• reducerea cantitatii de puiet (puiet pestrit)*
• scaderea vitalitatii familiei,
• scaderea instinctului de aparare,
• incetarea construirii fagurilor,
• sensibilitate la boli,
• scaderea dimensiunilor corporale etc.
Desc.iderea stupului
Numaram mai intai ramele ocupate de albine ca sa ne dam seama de puterea coloniei, apoi trecem
pe o latura, facand loc pentru scoaterea primei rame. +amele sunt cercetate din ochi, pe deasupra,
pentru a vedea cu ce sunt ocupate (puiet, miere, pastura), greutatea fiecarei rame fiind apreciata
printr-o mica ridicare. Atunci cand stupii nu sunt dotati cu funduri mobile, la revizia de primavara
este necesar sa curatim fundurile. ,n acest scop, ramele vor fi impinse sau trase in partea opusa
urdinisului, dupa curatare fiind aduse la loc, cu acest prilej facand toate observatiile necesare
pentru bunul mers al coloniei.
-agurii cu prea multa miere vor fi descapaciti pe suprafete mici (%- dm

fara a ne atinge de
obisnuita coroana) facand loc matcii pentru ouat.
Dezertarea coloniilor
(arasirea stupului si lasarea tuturor fagurilor goi, chiar si atunci cand se mai gaseste puiet, este un
fenomen rar intalnit, fiind determinat de lipsa de provizii sau din diverse cauze (diaree, loca, lipsa
spatiului etc.).
Dezinfectii in stupina
.tilizarea uneltelor sau a materialelor de la o stupina la alta, constituie o mare greseala, chiar si in
cazul in care ambele stupine sunt sanatoase, fiecare stupina avand o flora microbiana
caracteristica la care albinele proprii sunt adaptate.
I. Clasificari
$upa scopul urmarit dezinfectia este de mai multe feluri/
1) Profilactice
0e e1ecuta primavara si toamna in toate stupinele.
2) De necesitate
0e e1ecuta in perioada de evolutie a bolii (la imbolnavire), pentru combaterea unor boli (loca,
nosemoza clinica, viroze, puiet varos si pietrificat etc.) din momentul inregistrarii primelor cazuri si
pana la lichidarea focarului. 2rice fel de dezinfectie incepe cu curatirea manuala.
3) Finale
0e fac dupa incetarea bolii in vederea evitarii reaparitiei.
II: Fazele dezinfectiei
%. Curatirea manuala. 2rice fel de dezinfectie incepe cu curatenia manuala, ce consta in
raderea cu peria, dalta, spaclul si cutitul a cerii si propolisului de pe peretii stupului si a
accesoriilor lui (fundul, podisorul si ramele), precum si rosaturile de faguri, cadavre de albine,
dejectii si a altor corpuri straine din interiorul stupului, insistandu-se asupra colturilor si
crapaturilor.
2. Dezinfectia propriu zisa
o Stupii se supun unei dezinfectii riguroase conform indicatiilor*
o Halatele, sorturile si bonetele se vor dezinfecta prin fierbere intr-o solutie de soda
de rufe ") timp de 3! de minute*
o Manusile se supun vaporilor cu formol*
o Fagurii fara puiet mort, proveniti de la stupii infectati se dezinfecteaza in camere
ermetizate cu vapori de formol, acid acetic glacial sau prin sulfurizare (fagurii
stropindu-se cu apa inainte de afumare fiind apoi spalati si uscati inaintea
introducerii in stupi)*
o Fagurii cu puiet mort se elimina si se topesc, ramele goale de faguri urmand a fi
curatate si dezinfectate*
o Mainile se vor dezinfecta prin spalare cu apa si sapun.
III. espectarea timpului de contact
-iecare produs are nevoie de o perioada de contact pentru ca dezinfectia sa-si faca efectul.
Aceasta perioada este dependenta de mai multi factori (substanta, temperatura, concentratie etc.).
Efectul nociv al substantelor administrate trebuie inlaturat prin spalare si aerisire, altfel vor fi
afectate si albinele.
I!. "ubstante dezinfectante
#. Pentru stupi si alte materiale
%. Carbonatul de sodiu - "oda de rufe - in concentratia de "-%!) ("!-%!! g la % litru
apa calda).
2. Dezinfectant cationic, in concentratie de !), se foloseste sub forma de solutie
- 4," ml la litrul de apa.
3. Formolul comercial 5 formalina 6), care contine ca principiu activ aldehida
formica, in solutii de -7 ). 0e administreaza cu echipament de protectie si numai
sub supraveghere sanitar-veterinara. 0e foloseste si in concentratie de/
%. %7) (%7! ml formol comercial %8% litru apa), cantitatea de solutie folosita
pentru dezinfectia unui stup fiind de 7 litri solutie, sau
2. in concentratie de 2$%. 9ristea recomanda ca in fiecare stup sa fie prezenta
o sticluta cu solutie de formol 2$%, in interiorul acesteia introducand un
fitil ce iese prin gatul sticlei cu -3 cm deasupra, considerand ca evaporarea
lenta a formolului previne aparitia bolilor (Vezi Stuparitul, pag 55, 55!"55#, $%&'
(cest lucru nu stiu daca este recomandat, avand in vedere noile prevederi ale normelor
)E dar, probabil ca e de folos in stupinele contaminate, de la care oricum nu se
comercializeaza mierea). $aca stie cineva mai multe despre acest lucru este
rugat sa vina cu completari. :ratamentul cu solutia de formol are un folos
indoit/ din cauza puternicului miros ce se raspandeste in stup, albinele sunt
silite sa faca o ventilatie foarte puternica, datorita careia, larvele moarte din
stupii bolnavi se usuca si, in acelasi timp, prin faptul ca pentru aceasta
ventilatie stau mai multe albine la urdinis, acesta e mult mai bine aparat si
hoatele nu pot sa intre. 0ticlutele nu vor fi niciodata pline pana sus, ci numai
pe trei sferturi. Ele pot fi asezate intr-o taietura facuta intr-un colt de rama,
sau la marginea dinspre diafragma, alaturi de rama. 0ingura grija a
apicultorului va fi ca din cand in cand, sa deschida stupul si sa vada daca nu
cumva albinele au propolizat capatul fitilului care iese din sticluta,
impiedicand astfel evaporatia. ,n acest caz ori va schimba fitilul, ori va
dizolva propolisul in putin spirt.
4. Hidro*idul de sodiu (Na29) - Soda caustica - in concentratii de 7) (7! g la % litru
apa calda), impune folosirea unor haine de protectie. Ea distruge majoritatea
bacteriilor, protozoarelor, virusurilor si parazitilor in formele lor de dezvoltare si de
rezistenta (spori), puterea sa de dezinfectie crescand direct proportional cu
temperatura solutiei (solutiile fierbinti de 4!-6!
o
# fiind cele mai active). (entru a
mari puterea de dezinfectie se adauga sare de bucatarie in concentratie de ").
;anipularea sodei se face obligatoriu cu manusi si cizme de cauciuc si cu haine de
protectie. (entru dezinfectia unui stup se folosesc 3-7 litri solutie de soda caustica
sau de soda de rufe calcinata (carbonat de sodiu) in concentratie de ").
5. +ropolisul. Albinele acopera cu un strat subtire de propolis intreg interiorul stupului
si mai ales spatiile inguste precum si eventualele crapaturi, ca sedii ale unor posibile
focare de infectie. -iind si rau conducator de temperatura, propolisul de pe peretii
stupilor protejeaza albinele impotriva frigului iarna, sau impotriva caldurii e1cesive
vara.(rimavara apicultorii isi curata stupii si uneori ii ard cu lampa de sudura, in felul
acesta indepartand stratul de propolis, facilitand atacul bacililor sau impunand
albinelor o pierdere de timp si de energie pentru refacerea acestui strat. $in aceasta
cauza se recomanda ca dupa dezinfectia si e1punerea stupilor la aer timp de 78 - 4
ore, peretii si fundurile lor, ca si ramele noi sa fie unse cu e1tract alcoolic de
propolis, folosind in acest scop o pensula sau un tampon. &a nevoie, spatiile mici
sau crapaturile sa fie astupate cu propolis moale cu ajutorul unei spatule.&'tractul
alcoolic de propolis se prepara din amestecul a %!! g de propolis faramitat in 7!!
ml alcool etilic la 6<). 0ticla sa fie agitata periodic timp de %!-%" minute, pe
parcursul a 3 zile. $upa filtrare solutia poate fi folosita. (entru un stup nou cantitatea
de e1tract necesara este de <! ml. (entru un stup care a fost ocupat cu albine,
necesarul este de 7 ml.
6. Solutia de sapun. 0apunul de rufe - solutie de ") - in apa fierbinte se poate folosi
atat ca detergent cat si ca dezinfectant pentru obiectele de panza si lemn (stupi,
rame, faguri si ustensile), fiind si un foarte bun distrugator de virusuri.
7. Spirtul.$upa curatirea resturilor cutia stupului se sterge cu o carpa bine inmuiata cu
spirt medicinal, dupa care se pulverizeaza spirt medicinal in interiorul cutiei si se da
foc. ,n momentul cand propolisul si ceara de pe pereti incep sa se topeasca se
intervine cu o carpa umeda cu care se acopera stupul in vederea stingerii focului. ,n
felul acesta se evita mirosul neplacut generat de flambarea stupilor cu benzina.
(. Pentru fa)urii )oi de rezer*a
1. (cidul acetic glacial #$,. 0e foloseste sub forma de vapori neincalziti, pentru
dezinfectia fagurilor goi de la rezerva, pentru combaterea sporilor de nosema si a
gaselnitei, acestia introducandu-se in corpuri de stup, dulapuri sau camere
etansate. in cantitate de cm
3
8l volum. (entru un corp $adant se folosesc circa %!
cm
3
. E1punerea la vaporii de acid acetic glacial emisi la temperatura mediului este
de minim 4 zile.
2. (pa o*igenata. 9idrogenul pero1idat sau pero1idul de hidrogen poate fi folosit ca
solutie comerciala de apa o1igenata 3) ce se poate prepara din perhidrol % parte la
6 parti apa sau din perogen < comprimate la % litru de apa. E folosita in cazul
virozelor. -agurii goi pentru rezerva se dezinfecteaza prin umplerea celulelor cu
solutie sau prin stropire si imbaiere. $upa 7 de ore se elimina apa din faguri si
acestia se usuca prin aerisire.
3. Cloramina -. #oncentratia indicata este de %!-! comprimate de cloramina la litru
de apa. Solutiile de perhidrol, perogen si cloramina se prepara imediat inainte de
folosire si se utilizeaza mai ales la dezinfectia fagurilor in caz de viroze si pentru
materialele folosite la cresterea matcilor.
4. Sulful. Este utilizat sub forma de fumigatii prin arderea batoanelor (pulberea nu e
recomandata) si necesita "! g la m
3
, fiind recomandat pentru dezinfectiile impotriva
nosemozei si pentru combaterea gaselnitei.
5. +iperman)anatul de potasiu.

(. Pentru stupina
1. .*idul de calciu (#a2) - !arul nestins - se imprastie !,"-% =g 8 m

, apoi vatra se
sapa. 0e poate folosi si varul stins (clorura de var) sub forma de suspensie in apa
(%!-")), in dezinfectia de necesitate, prin imprastiere si sapare.
!. Felurile dezinfectiei
%. mecanica. 0e face prin razuire cu dalta, cutitul, peria de sarma 5 metoda insuficienta si ineficienta.
. termica (prin flambare). E foarte eficienta (se recomandata folosirea unui dispozitiv de flambare cu gaz de
butelie), flambarea e1ecutandu-se dupa o prealabila curatare mecanica a tuturor componentelor.
3. chimica 0e refera la utilizarea substantelor dezinfectante sub diferite forme de agregare (solutie,
vapori etc.).
7. mi*ta. #ombina metodele de dezinfectie enumerate mai sus avand cea mai mare eficienta.
$in acest motiv aceasta metoda este cea mai recomandata.
Diafra)me etanse
(entru ca diafra)mele sa fie etanse acestea trebui prevazute pe margini cu cate o foaie de cauciuc
care sa atinga fundul iar in partea de sus sa inchida golul de sub podisor. Ele sunt folosite cu
succes la etanseizarea compartimentelor de iernare a mai multor nuclee, la buna impachetare
pentru pastrarea caldurii in cuib sau la alcatuirea nucleelor de imperechere intretinute in aceeasi
cutie de stup.
Dia)nosticarea bolilor
1. Dia)nosticul clinic Prima*ara stupinele trebuie controlate cu precadere pentru
urmatoarele maladii: viroze, loca europeana, loca americana, nosemoza, ascosferoza, varrooza
si into1icatii. Fenomenul depopularii. Disparitia albinelor din stupi in cantitati mai mari
decat ni*elul biolo)ic normal, este determinata de urmatoarele:
• moartea albinelor in camp ca urmare a vizitarii unor zone in care s-au efectuat recent
tratamente fitosanitare, sau e1ista substante cu remanenta mare*
• acumularea in timp a substantelor to'ice in organismul albinelor si pieirea acestora in
afara stupului*
• reducerea *ietii albinelor infestate cu pana la "!) in functie de gradul de parazitare*
• in cazurile )ra*e de depopulare este suspectat *irusul paraliziei acute
asociat parazitului !arroa.
(entru a lupta cat mai eficient impotriva acestor depopulari si asocieri maladive, trebuie sa
actionam prin toate mijloacele in vederea obtinerii unor familii cat mai puternice, avand mare grija
ca fagurii din cuib sa fie bine acoperiti cu albine, luand toate masurile de igiena apicola (mutarea
fa)urilor din stupii considerati infestati - in alti stupi - fiind cu desa*arsire interzisa), toate
resturile de albine si materialele suspecte vor fi arse, avand grija sa luam masuri sporite si pentru
preintampinarea furtisagului.
"emnele de boala:
• lar*e moarte necapacite sau capacite fara semne de loca sau ascosferoza,
• nimfe moarte de culoare alba-cenusie,
• albine moarte inainte de eclozionare (uneori innegrite si depilate, fara aripi ...),
• albine *ii malformate (cu aripile insuficient dezvoltate, cu e1sudat la suprafata corpului, cu
un picior sau mai multe paralizate etc.),
• fa)urii cu puiet au aspect pestrit, acesta fiind diseminat in faguri, iar albinele in general
blocheaza cu nectar celulele goale nelasand o perioada de timp matca sa oua in ele,
• familiile )ra* afectate se depopuleaza putand sa piara pana in toamna sau iarna, sub
influenta negativa a rigorilor vremii.
dia)nosticul de laborator
2. Dia)nosticul de laborator se pune pe baza semnelor clinice si a e'amenelor
de laborator de inalta calificare (laboratoarele sanitar,*eterinare -udetene sau
laboratorul central din (ucuresti), cel mai specializat laborator fiind cel de la
Institutul ot.amsted din #n)lia.
ecoltarea probelor
• (entru dia)nosticul *irozelor se trimit albine *ii si bucati de fa)ure cu puiet afectat
si neafectat.
• (entru loca se trimit bucati de fa)ure cu puiet bolna*.
• (entru puiet *aros se trimit faguri cu puiet si larve moarte si eliminate de albine pe
fundul stupilor sau in afara acestora.
• (entru *arrooza se trimit albine recoltate vii si faguri cu puiet capacit, mai ales cu celule de
trantori.
• ,n caz de into'icatii se recolteaza si se trimit albinele moarte recent si vii, faguri cu
puiet mort, precum si bucati de faguri ce contin polen si miere recent introdusa in
faguri. ,n caz de into'icatie cronica se trimit albine, faguri cu miere capacita si pastura.
Probele trebuie sa cuprinda cel putin 2$,3$ de albine. #lbinele bolna*e ce se tarasc
pe o)linda stupului sunt luate si omorate prin scufundare in alcool. Dupa ce au murit
se usuca intre 2 su)ati*e sau 2 foi de ziar, dupa care se impac.eteaza in cutii de
c.ibrituri sau pac.etele de .artie. Pe fiecare cutie se *a scrie numarul familiei de la
care pro*in albinele. Pentru dia)nosticul nosemozei, in perioada de la farsitul iernii
se pot recolta si albine moarte de pe fundul stupilor.
,n cazul banuielii into'icatiei cu substante c.imice probele vor contine 3!!-"!! de albine moarte
de curand. (robele se vor impacheta intr-o cutie rezistenta la transport, iar in interior se va
introduce o nota cu urmatoarele date/
• $enumirea stupinei
• Numele apicultorului
• Adresa e1acta
• Numarul familiilor din stupina la care s-au observat semne de into1icare, precum si orice
alte date sau amanunte legate de aceasta problema.
(robele de faguri cu puiet bolnav se vor recolta din portiunile cele mai atacate, cu cele mai multe
larve bolnave. -agurele nu trebuie sa cuprinda celule cu miere, dimensiunile sale fiind de 1$ ' 1$
cm, ambalat intr-o cutie de lemn, fiind bine fi1at in interior, spre a nu se misca. (e fundul cutiei si
pe capac se fi1eaza sipculite de lemn de grosimea unui creion spre a tine fagurele departat, spre
a nu mucegai sau deteriora.
dia)nosticare boli
Diareea
Nu este propriu-zis o boala ci un fenomen produs de supraincarcarea cu e1cremente a intestinului
gros, fiind periculoasa atunci cand apare ca o consecinta a nosemozei.
,n general, este o consecinta a relei functionari a intestinului gros, atunci cand glandele sale nu mai
secreta catalaza. E1cesul de rezidii si fermentarea intestinala e1tind la ma1imum peretii intestinului
si a pungii rectale, apasand asupra tuturor celorlalte organe de digestie si impiedicand o1igenarea
normala a sangelui. 9rana de calitate inferioara, pe timpul iernii, frigul, zgomotul, lumina prea
puternica si lipsa de aer determina o acumulare prea mare de reziduuri si, in lipsa unui zbor
timpuriu de curatire, albinele nu mai sunt in stare sa le retina, imprastiindu-le pe faguri, pe scandura
de zbor etc., intreaga familie fiind amenintata cu pieirea. $aca albinele au parte de un zbor timpuriu
diareea se vindeca de la sine.
Primele semne de diaree se pot obser*a prin ascultare la urdinis cu tubul acustic
sau desc.izand stupii, simtim un miros )reu emanat din interior, albinele si fa)urii
fiind murdari. #ceste manifestari sunt asemanatoare cu cele ale nosemozei si
amibiozei si, de aceea, se recomanda trimiterea probelor la laborator pentru analize.
,n afara consumului mierii necorespunzatoare si a nosemozei, sucurile zaharate pe care albinele le
culeg toamna tarziu de pe fructele cazute de prin pomi si de la struguri, pot declansa de asemenea
diareea. &a fel si zgomotele prea mari produse iarna de ciocanitori, soareci, o circulatie prea activa
si zgomotoasa de autovehicule pe un drum din apropierea stupinei, ori deschiderea brusca a
podisorului, astuparea urdinisului cu cadavrele albinelor, umiditatea e1cesiva, siropul preparat
gresit (prin adaugarea unei portii prea mari de tartru pentru invertire, sau apa de put cu prea multe
saruri minerale), lipsa apei etc.
/asuri de inlaturare si combatere
• urdinisurile sa fie larg deschise, inlesnind aerisirea*
• albinele moarte sa fie scoase*
• in zilele calduroase sa stimulam zborurile de curatire*
• dupa zbor, se administreaza albinelor un decoct de macris sau coacaze
indulcit cu miere (parazitul nosemozei nesuportand mediul acid)/
o =g frunze de macris la %! litri apa de ploaie,
o dupa decoct, adaugam un volum egal de miere sau zahar,
o siropul se administreaza cald in celulele unui fagure asezat langa
ghemul de iernare*
o siropul administrat in faguri nu trebuie sa depaseasca marimea
ghemului de albine, caci in cazul in care va ramane descoperit, prin
absorbtia umiditatii din stup, va fermenta*
• cu prima ocazie, fagurii patati sunt scosi din stupi si dezinfectati prin
vaporizare cu acid acetic si razuire manuala. $aca pe respectivii faguri se
gaseste miere, aceasta nu se da la consum (continand spori de nosemoza)*
• in cazul in care probele de laborator indica prezenta nosemozei, aceasta
trebuie tratata cu toata staruinta.
Directia de zbor
0e refera in general la directia de deplasare a albinelor atunci cand parasesc stupul. $aca zborul
albinelor este obstructionat cu ceva ele pot deveni agresive.
Dispoziti* de reacti*are
&ste un corp de stup fara fund si capac despartit prin interior cu o scandura ce
imparte spatiul in 2 compartimente nee)ale, spatiul )ol de sub scandura fiind de 0
mm.
Albinele ce stau inactive in barbi sau cele din stupii puternici, pot fi folosite cu ajutorul acestui
dispozitiv, la intarirea familiilor slabe sau a roilor din stupina, prin maturarea cu peria in interiorul
dispozitivului. $ispozitivul se pune peste stupul primitor, avand un orificiu de 3 cm, practicat in
mijlocul blanitei ce separa cele compartimente. ,n jurul acestei gauri, in compartimentul in care
introducem musca, punem cateva linguri de miere cristalizata, dupa care desfacem orificiul pentru
a da posibilitatea din compartimentul de sus sa se uneasca cu cele din compartimentul de jos, ale
stupului primitor. $upa cateva ore, dispozitivul se ridica, fara nici o albina ramasa in compartimentul
de sus, totul intrand in normal. 2peratia se face fara a da fum. $ispozitivul se poate folosi si la
introducerea unei matci tinere, dimpreuna cu albina insotitoare, folosind cam aceeasi procedura.
Dispozitia familiei de albine
2 familie agresiva cu albina care se irita permanent constituie un motiv serios al schimbarii matcii,
operatie ce se sondeaza de multe ori cu esecuri. $e aceea se recomanda ca operatia sa fie
e1ecutata de regula toamna tarziu, prin unificarea cu o familie ajutatoare, care poseda matca
tanara cu calitati deosebite, dar mai ales care da nastere la descendenta neagresiva, acesta fiind
scopul schimbarii. 2 familie mai poate fi gasita intr-o proasta dispozitie de a primi matca prin
conditiile care apar la un moment dat/ conditiile meteo nefavorabile care tin albinele in cuib uscat
(lipsa de nectar si polen), e1istenta botcilor necapacite sau capacite etc. :oate acestea elimina
orice posibilitate de acceptare a tinerei matci.
Distantele
#ea mai mare parte a datelor enumerate mai jos se regasesc in cartea >"tuparitul nou> /
• distanta dintre rame si peretii stupului sa nu fie mai mica de 1 mm (caci atunci albinele vor
propoliza ramele) si nici mai mare de 2 (pentru ca golurile sa nu fie umplute cu fagurasi).
• distanta dintre letisoarele de jos ale ramelor de cuib si fundul stupului sa nu depaseasca 12
mm.
• distanta ce desparte rama de rama in corpul stupului sa nu fie mai mare de 11 mm, atunci
cand fagurii nu sunt capaciti* distanta dintre rame se ia mai usor din mijlocul uneia pana la
mijlocul celei vecine si ea trebuie sa fie de 38 mm pentru ramele de cuib, iar cele pentru
magazia de recolta pot sa fie de la 33 pana la 32 mm, departandu-le cu incetul pentru ca
albinele sa poata prelungi cat mai mult peretii celulelor (regina ne mai putand oua in astfel
de rame)*
• distanta care desparte ramele cuibului de cele din magazia de recolta, sa nu fie mai mare
de 2 mm*
• distanta dintre podisor si leatul superior al ramelor sa nu fie mai mic de 1 mm si nici mai
mare de 2 mm, in ultimul caz albinele cladind fagurasi ce vor fi1a podisorul, ingreuind
cercetarea*
• distanta dintre marginea de jos a diafragmei si fundul stupului sa fie de 2,1$ mm*
• intre diafragma si peretii stupului, sa nu fie nici un gol, iar letisorul de sus al diafragmei sa
fie mai inalt ca ramele, inchizand etans spatiul de sub podisor*
• asezarea pe vatra a stupilor se poate face in forma de/
o sah,
o cerc,
o semicerc,
o patrat,
o cruce,
o in n grupuri de cate -3 etc.
• respectand distantele/ %- m pe rand si 3-7 m intre randuri.
A se vedea si masurile stupilor Dadant, /&, !ertical, 4rizontal, diafra)melor etc.
Distru)erea coloniilor bolna*e
$aca o boala foarte periculoasa s-a ivit la un numar mic de stupi, unii apicultori recomanda
distrugerea totala a acelor colonii, folosind in acest scop fum de pucioasa. #adavrele albinelor vor fi
apoi arse, fagurii vor fi topiti. ;ierea e1trasa nu va fi folosita la hranirea altor stupi ci va fi utilizata
doar pentru consum propriu. 0tupii si ramele dupa flambare vor fi dezinfectate cu o solutie de
formol !) si lasate la soare sa se usuce.
$aca coloniile sunt slabe si bolnave, distrugerea lor este solutia cea mai indicata.
Di*ersificarea muncii
Di*ersificarea muncii albinelor in raport cu *arsta nu este absolut matematica, fiind
dependenta de mai multi factori:
• in timpul unui cules abundent - spre e1emplu - participa si albinele tinere (de
3-%! zile)*
• in cazul roilor artificiali, formati numai cu albine tinere, dupa 3-< zile albinele
doici devin culegatoare*
• in cazul in care dintr-o familie se inlatura albinele tinere, o parte din
culegatoare devin doici si claditoare, ceea ce denota o mare adaptabilitate a
albinelor fata de conditiile de mediu.
Doicile
Au un rol determinant in viata coloniei. Ele sunt albinele tinere cu glandele faringiene gata de a
intra in functie (%!-% zile de la eclozionare). ,n primele 3 zile ele se hranesc din abundenta cu
polen pentru a putea hrani din abundenta puietul. #u cat larvele vor primi o cantitate mai mare de
laptisor in primele 3 zile de la iesirea din ou, cu atat viitoarele albine vor fi mai viguroase si mai
rezistente la boli. Albinele sanatoase si cu o longevitate marita vor fi asadar cele hranite de un
numar mare de doici.
,n primele 3 zile doicile se hranesc din plin cu polen si-si formeaza o rezerva corporala bogata in
proteine din care se aprovizioneaza glandele faringiene producatoare de laptisor. #u cat larvele vor
primi de la doici o mai mare cantitate de laptisor in primele 3 zile, cu atat viitoarele albine, cand vor
ajunge mature vor avea o vigoare mai mare. .nele doici se ocupa cu ingrijirea matcii, numarul lor
variind intre < si %!. cand matca trece pe o alta fata a fagurelui, sau pe un alt fagure, grupul nu o
mai insoteste, in jurul matcii formandu-se un altul ce are in grija hranire, curatirea matcii si
transmiterea substantei de matca albinelor din stup.
Dopuri de crestere
$opurile sau >degetarele> de crestere (vezi Catalo) apicol pozitia %7!3) sunt confectionate din lemn
sau plastic si sunt folosite ca suport pentru botca artificiala. ,ntr-o mica adancitura a lor se toarna
ceara topita nu prea fierbinte si se aplica botca care se fi1eaza solid in suportul de ceara
solidificata. $upa fiecare folosire se curata ramasitele de botci, prin retezare cu cutitul, iar ceara se
topeste cu ajutorul unei bare de fier in forma de >&>, pe suportul nou format aplicandu-se o noua
botca artificiala.
Durata *ietii albinelor
$urata de viata a albinelor nascute in vara este de apro1imativ 3" zile, epuizarea lor fiind strans
legata si de productia cerii si a laptisorului de matca. (e de alta parte, imbatranirea albinelor se
datoreaza nu atat activitatii pe care o depun in stup, cat mai ales hranirii puietului. #ata vreme
glandele faringiene nu s-au epuizat, albinele sunt inca viguroase. $e aceea, albinele eclozionate
dupa %" septembrie si care nu au puiet de hranit, isi prelungesc viata pana in aprilie-mai, putand
creste puiet in primavara. &a albinele de iernare se acumuleaza in organism o rezerva de materii
proteice care formeaza asa-zisul corp gras care inconjoara cavitatea pericardica, si captuseste
partea interioara chitinoasa a corpului. $in aceasta rezerva, impreuna cu glucidele si mai ales cu
glicogenul acumulat in tesutul gusii, intestinului si musculaturii, albinele doici isi e1trag substantele
proteice cu care alimenteaza glandele faringiene pentru secretarea laptisorului necesar la hranirea
matcii si puietului. $e aceea generatiile care se nasc din primavara si pana in toamna si care au de
hranit mult puiet, pier dupa o perioada de cel mult 3-3" de zile.
Dusmanii albinelor
#. Insecte
1. #carienii
#carapis 5oodi, (raula Coeca, 6ropilelapsoza
2. Calu)arita
Este o insecta din ordinul Artropodelor, asemanatoare cu lacusta, avand culoarea verde inchis si
picioarele lungi si subtiri, hranindu-se cu insecte (in special cu albine). #ei mai mari dusmani ai
calugaritei sunt ciorile. (agubele facute de aceasta insecta nu sunt prea mari - in comparatie cu
cele din alte tari.
dusmanii albinelor
3. Clestarul pasturii
Este o coleoptera de %,"- mm care se hraneste, creste si se inmulteste in polenul colectat si pus
la pastrare.
dusmanii albinelor
3. Fluturele cap de mort
(atrunde noaptea pe urdinis scotand un sunet asemanator cu al matci si se hraneste cu miere. &a
plecare, fiind prea voluminos, daca urdinisul nu este destul de inalt nu mai poate sa iasa si este
omorat de albine.
dusmanii albinelor
7. Furnicile
Ataca stupii mai ales noaptea, consumand miere si uneori puiet. Neputand lupta cu ele albinele,
atunci cand atacul e masiv isi parasesc locuinta. ,n astfel de situatii, desi furnicile sunt folositoare,
trebuie luate masuri severe/
• turnand pe locul furnicarului petrol,
• punand intr-o cutie acoperita cu o panza metalica cu ochiuri de -," mm/ arseniat de
sodiu (3-7 g amestecate cu putin zahar)* in loc de arseniat de sodiu putem folosi o solutie
de bora' (! g bora1 la %!! g apa fierbinte, amestecate cu %!! g zahar)*
• in caz de atac puternic furnicarele situate in apropierea stupinelor se vor desface, de
preferinta seara, cu ajutorul unui tarus se vor face cateva gauri in furnicar, peste care se va
turna petrol, pacura, apa fiarta sau var nestins*
• de asemenea se pot folosi vase cu sirop de zahar cu adaos de insecticide, acoperite cu sita
deasa de sarma, care se vor pune sub stupi sau pe potecile stupinei.
8u este admis sa nesocotim insa rolul furnicilor in combaterea biolo)ica a unor daunatori ai
padurilor. Pentru acest moti* nu este indicat sa desfiintam furnicarele situate la o distanta
mai mare fata de stupina ci trebuie sa aparam doar familiile de albine impotri*a atacului
furnicilor din imediata apropiere.
In cazul in care atacul nu este prea puternic, furnicile pot fi alun)ate si astfel:
• imbibam scandura de zbor, hranitoarele si podisorul cu ulei de floarea soarelui si avem grija
sa tinemin stupina numai familii de albine foarte puternice*
• in jurul stupilor atacati se presara cenusa, sau sare iar suporturile stupilor se ung cu pacura*
• de asemenea, sarea de bucatarie presarata in jurul furnicarelor indeparteaza furnicile din
prisaca*
• furnicile mai pot fi alungate cu naftalina, superfosfat, frunze verzi de pelin sau apa in care a
fiert pelinul cu un adaos de " g de sare de bucatarie la un litru de solutie (adaugata prin
stropire sub fundul stupilor si intre stupi.
,n mod obisnuit furnicile dupa ce ataca stupul se retrag in furnicarul lor, dar sunt si cazuri in care isi
organizeaza cuibul chiar in stup, dincolo de diafragma si pot distruge familii intregi de albine sau sa
le reduca foarte mult capacitatea productiva.
dusmanii albinelor
1. 9andacul de slanina
Dermestes :ardarius. este un )andac de culoare cenusie lucioasa, cu multe
picioare, trup mare si cap foarte mic poate patrunde in stup, transmitand sporii de
loca si nosemoza, prezenti in murdariile ce le depun in stup.
dusmanii albinelor
0. Plosnita de camp
Este plosnita de culoare verde, cenusie pe spate si usor castanie pe abdomen, cea care emana un
miros neplacut cand este strivita. Ataca albinele care cad greoaie in fata urdinisului, cand se intorc
de la camp, sugandu-le hemolifa si nectarul din gusa.
dusmanii albinelor
2. "enotainioza
;usca senotainia - este o musca mai mica decat musca comuna (<-8 mm) avand o culoare
cenusie deschisa, o pata alba pe cap si picioare mai lungi. 0enotainia tricuspis se aseaza din zbor
pe corpul albinei depunand %- larve foarte mici (nu pot fi distinse cu ochiul liber).
2 singura musca poate depune %!!-4!! de larve care intra in toracele albinelor parazitate si incep
sa se alimenteze din tesuturile musculare, insectele gazde murind in cateva zile (3-< zile), timp in
care larvele parazitare ajung la maturitate, parasind trupul inert al albinelor si ingropandu-se in
pamant, unde se transforma in pupe ("-4 zile), ciclul de dezvoltare fiind insa foarte variat (de la
%" la 33 de zile) astfel ca, in cursul unei veri, se succed cel mult 3 generatii.
0enotainoza poate distruge familii intregi. A fost identificata si la noi in %6"< - in cateva regiuni din
sesul dunarean si in nordul ;oldovei.
Combatere
0e face cu a-utorul unor farfurii albe umplute cu apa in care se picura 2,3 picaturi de
met;lmercap.tos, in lipsa acestuia apa amestecandu-se cu petrol, farfuriile fiind asezate pe capacul
stupilor.
2 alta metoda consta in folosirea insecticidelor in care se adau)a amidon sau faina de )rau. #u aceasta
solutie se imbiba bucati de carton alb sau panza alba, care sunt tinute pe stupi in timpul zilei, ridicandu-se
noaptea pentru ca roua si ploile sa nu spele emulsia.
dusmanii albinelor
<. 6ri.odes apianus
Este un *ierme parazit ce-si face culcus mai ales in coloniile ce vietuiesc in scorburile copacilor,
dar, uneori si in coloniile slabite, in special in lunile mai-iulie. $in albine si nimfe nu mananca decat
interiorul, larvele sunt consumate in intregime. Acest vierme este si transmitator de boli
molipsitoare. ;ijloacele de lupta impotriva lui constau in mentinerea unei curatenii desavarsite in
stupi, pastrarea in stupina doar a coloniilor puternice.
dusmanii albinelor
1$. 6riun)ulinoza
Este o boala parazitara de invazie a albinelor culegatoare provocata de larvele unor insecte, din
ordinul #oleoptera, cunoscute sub numele de triongulini. Adultii acestor paraziti traiesc in sol, pe
pajisti, livezi, paduri etc. $upa ecloziune, tinerele larve nu se urca direct pe plantele melifere ci stau
un timp pe sol (-7 zile) dupa care se urca pe plante in asteptarea gazdei. #and insecta soseste,
triongulinul se fi1eaza rapid pe ea cu ajutorul ghearelor, in special la nivelul toracelui, lasandu-se
astfel transportat in stup. Albina este folosit drept gazda ocazionala a acestui parazit. 0pecia cea
mai periculoasa pentru albina melifera este ;elo? variegatus (niste paraziti de culoare neagra sau
galbuie).
$upa ce se agata de insecta, triongulinul patrunde cu partea anterioara a corpului atat de profund
incat nu poate fi vazut, intre ultimele segmente abdominale ale abdomenului larvei, perforand
tegumentul albinelor si hranindu-se cu hemolimfa pana produc moartea albinei. Apare o mortalitate
mare observata pe sol in fata stupilor.
(arazitul ataca albinele incepand din luna mai si pana in toamna, afectand in egala masura trantorii
si matcile. #ontaminarea se face in timpul culesului de nectar sau polen, mai frecvent de pe
pajistile de padure, livezi, fanete etc. ,n stupi se pot gasi multe larve primare venite probabil direct
de pe sol, care se strecoara prin crapaturi, se agata de pereti sau raman pe scandura de zbor
asteptand momentul propice pentru a avea acces in interiorul stupului. ,n general proportia
parazitata este intre %-%! ), pe o albina putandu-se numara intre 3 si %" triongulini dispusi in
special in regiunea toracelui.
"imptome
Albinele bolnave apar in fata urdinisului, pe scandura de zbor sau in fata stupului la orele de
dimineata si seara, sunt agitate, prezinta miscari spasmodice, fac sarituri si incearca prin miscari
particulare sa se debaraseze de paraziti, cad pe o parte si-si pierd capacitatea de zbor, dupa care
mor. #and infestarea e prea mare aceste larve stau cu zecile pe albine dandu-le o culoare brun-
roscata sau neagra, in functie de specia parazitului.
6ratament
#oloniile puternice sunt in stare sa se apere singure, prinzand si ucigand larvele parazitilor cu
ajutorul mandibulelor. :ratamentul se face cu @arachet, naftalina (%! g pe o hartie pe fundul
stupului) sau fumigatii cu tutun. $upa tratarea cu tutun foile se ridica si se arunca in foc. $aca nu
vom proceda astfel, dupa 3-7 minute parazitii se ridica si se raspandesc din nou in stup.
+usii folosesc o hartie (7" 1 7" cm acoperita cu un amestec de coloniu (sacaz) si ulei de ricin in
proportie de % la %, pusa pe fundul stupului. Albinele se misca liber pe aceasta hartie pe cand
larvele parazitilor se lipesc si mor. 9artia unsa cu acest amestec ("-%! g) se aseaza pe fundul
stupului, dupa care se da prin urdinis -" jeturi de fum, colonia tinandu-se inchisa 3 minute, dupa
care stupul se deschide pe deasupra, iar dupa "-%! minute se ia hartia si se arde. :ratamentul se
e1ecuta cateva zile la rand. (entru economisirea substantei lipicioase se poate folosi o foaie de
tabla care se pune la %!-%" familii cu conditia sa nu e1iste in familii boli contagioase. Amestecul se
prepara din sacaz topit pe foc peste care se adauga o cantitate egala de ulei de ricin,
amestecandu-se mereu. &a noi a fost depistata in %646, in zone izolate din nordul ;oldovei, sesul
dunarean, Auzau si Aucuresti.
dusmanii albinelor
11. =rec.elnita
Este o insecta omnivora careia ii convine caldura si umiditatea din interiorul stupilor. Noaptea
patrunde in stupi consumand miere, pastura si chiar puietul (atunci cand ataca in masa). ,mpotriva
lor se foloseste un aluat compus din fosfura de zinc si faina (% pahar cu faina de grau B % pahar cu
malai B linguri de zahar tos B fosfura adaugata in portii mici pana ce aluatul devine putin cenusiu)
cu care se unge marginea fundurilor stupilor si laturile de contact al capacului cu stupii. Efectul
acestui preparat dureaza % an. 2 alta masura este asezarea peste podisoare a unor carpe care,
fiind folosite de urechelnite pentru cuib, in timpul zilei se scutura in foc.
dusmanii albinelor
12. Paian-enii

Ataca albinele stand ascunsi in petalele florilor, pe iarba etc., cel mai periculos fiind cel din specia
:hamisus roturdatus, de culoare galbena-rosiatica, care se aseaza pe florile cu culori
asemanatoare. .nii dintre paianjenii care traiesc in tara noastra, nu se mai ostenesc sa urzeasca
panza capcana arhicunoscuta, ci ataca, prind si devoreaza hemolimfa albinei victime, direct de pe
scandura de zbor.
Combatere
• amenajarea si e1tinderea >o)linzii> fiecarui stup nu numai in fata acestuia, cum se
recomanda in literatura de specialitate, ci si pe sub el, in spatele si in partile laterale, astfel
ca paianjenii sa nu aiba suporti necesari pentru fi1area panzelor capcane*
• de fiecare data cand observam paienjeni in apropierea stupilor acestia trebuie distrusi.
dusmanii albinelor
13. !iespile
:oamna tarziu viespiile ataca in special coloniile slabe si chiar pe cele puternice care au urdinisurile
sau cuiburile nestramtorate corespunzator.
!iespea comuna
@iespea comuna patrunde in stupii cu familii slabe spre a fura miere. #ombaterea consta in
cautarea si distrugerea cuiburilor, direct sau prin pulverizarea unor substante insecticide, avand
grija sa fim protejati la cap de un eventual atac al acestora.
!iespea mare (barzaunele), lupul albinelor
(arzaunele, *iespea mare sau bondarul ataca lucratoarele ce se intorc de la cules hranindu-se
cu acestea. #orpul viespiei mari are o lungime de 3! cm, o culoare galben-bruna si dungi galbene
pe torace si abdomen. ,si construieste cuibul in pamant. 0tropirea cuiburilor cu tetraclorura de
carbon le ucide imediat.
:upul albinelor este o viespe mai mica decat barzaunele, fiind insa foarte puternica, putand prinde
si ucide din zbor albinele, ducandu-le la cuib pentru a fi date ca hrana larvelor. &upta cu aceste
viespii se face prin descoperirea si distrugerea cuiburilor (cladite in pamant) prin turnarea de sulfura
de carbon sau "-< litri de motorina prin intrarea principala a cuibului, dupa care o astupam cu
pamant.
dusmanii albinelor
(. Pasari si animale insecti*ore
1. (erzele
,n cautarea lacustelor ele distrug si albinele pe care le intalnesc in cale. (ot fi speriate prin focuri de
arma, fara a fi ucise.
dusmanii albinelor
2. (ot)rosul
Este o pasare insectivora cu pene multicolore ce bat in cenusiu, avand un cioc gros si tare. Nu
numai ca mananca albine pe care le prinde din zbor dar isi face si rezerve pe care si le pune la
pastrare in tepii copacilor.
dusmanii albinelor
3. (roasca raioasa
0e adaposteste in jurul stupinei si stand sub fundul stupilor, in timpul noptilor venind la scandura de
zbor pentru a prinde albine. Ariciul e cel mai bun paznic, hranindu-se cu broaste.
dusmanii albinelor
3. Ciocanitoarea sau ).ionoaia
Ataca albinele numai iarna. (ot perfora iarna peretii stupilor, in special a celor amplasati in paduri.
0e impune tinerea la distanta prin plase protectoare sau diferite sperietori.
dusmanii albinelor
7. Pri)oria sau albinarelul
$intre toate pasarile, cel mai mare dusman al albinelor este pri)oria, care isi aduna hrana de la 4-8
=m distanta de cuib, o pereche de prigorii putand consuma intr-un sezon cca !.!!! albine. .n stol
de %!! de prigorii fac ca o stupina de "! de stupi sa devina neproductiva, nefiind in stare sa-si
adune nici rezerva de hrana necesara iernarii. (rigoriile fac pagube mari mai ales atunci cand sunt
in numar mare (fiecare prigorie consumand pe zi in medie cate <!-4! de albine). #onsumul cel mai
mare de albine se face in lunile mai si septembrie, albinele nedepasind totusi "!) din hrana
consumata, acolo unde mai sunt si alte insecte.
(rigoriile s-au imputinat restrangandu-si zona de activitate si sunt protejate de mult prin lege, fiind
considerate pasari folositoare agriculturii si silviculturii. #u toate acestea, in conditiile atacarii in
masa a unor stupine mari se poate cere aprobarea organelor silvice pentru vanarea lor si apararea
stupinelor.
/asuri de aparare
• stupinele sa fie instalate la distante cat mai mari de cuiburile prigoriilor*
• prigoriile sa fie indepartate prin sperietori (zmei zburatori etc.), de mare fiind insa petardele*
• cuiburile prigoriilor si prigoriile pot fi distruse dupa obtinerea aprobarii, prin momeli otravite,
gazare, astuparea gaurilor cu ghemotoace de iarba indesate la "!-<! cm adancime,
intinderea unui fir de nailon de pescuit de care se agata ate de nailon subtire, lungi de !-3!
cm, care la capatul de jos au prins cate un ac mic de undita prevazut cu cate un trantore
etc.
• folosirea unor curse speciale (sub forma unui tub cu diametrul de %8 cm, lung de 3 cm)
prevazute la ambele e1tremitati cu cate o clapa actionata de un arc care permite intrarea
pasarii dar nu si iesirea* cursele se introduc in galeriile prigoriilor, indeosebi cand acestea
clocesc si se ridica dupa -3 zile*
• astuparea galeriilor cu carpe imbibate cu diferite substante otravitoare*
• folosirea unui soim impaiat si proptit bine pe post de sperietoare (soimul fiind dusmanul cel
mai mare al lor)*
• folosirea unor prigorii moarte ca sperietori (cu aripile rasfirate, agatate pe pari inalti in
mijlocul stupinei).
dusmanii albinelor
1. andunelele
Acestea prind si inghit din zbor albinele, matcile (3!) din matci pierzandu-se din cauza lor) si
trantorii. (agubele estimate nu sunt insa e1agerate.
dusmanii albinelor
0. !iermele ata
Este un parazit al albinei pe care aceasta il aduce din apele murdare si statute. El patrunde in
intestinul albinelor si traieste ca orice parazit intestinal, scurtandu-le viata. 0e recomanda secarea
baltilor murdare din imprejurimi si instalarea unui adapator cu apa indulcita.
dusmanii albinelor
2. !rabiile
#onsuma albine de dimineata pana seara, mai ales atunci cand hranesc pui.
dusmanii albinelor
C. /amifere
1. "oarecii
(roduc pagube toamna tarziu, cand se instaleaza in stupi, hranindu-se cu faguri cu miere, pastura
si albine. Ei sunt si transmitatori ai amibiozei. (entru aceasta trebuie luate masuri de protejare a
urdinisurilor si folosirea momelilor otravite.
dusmanii albinelor
2. "oparla
Este un dusman greu de observat. 0ta pitita sub fundul stupului si inghite albinele ce cad in fata
scandurii de zbor (consumand in medie cate " de albine pe zi.
Ariciul le nimiceste. $aca observam prezenta ariciului in stupina trebuie retinut ca este prietenul
nostru si al albinelor.
dusmanii albinelor
3. =rsul
Ataca sporadic stupii deplasati in pastoral, in zona montana. ,n cazul in care un urs s-a naravit la
miere stupina trebuie sa fie mutata urgent. ,n unele cazuri izolate din zonele premontane si
montane ursii care sunt ocrotiti de lege, atunci cand produc pagube mari atacand vitele si chiar
stupinele pot fi impuscati cu aprobare speciala.
dusmanii albinelor
D. Plante daunatoare
1. 4tratelul de balta
Este o planta insectivora care poseda capcane pline cu nectar. 2data albina asezata pe planta,
aceasta secreta un acid ce descompune corpul albinei, ramanand doar resturile de chitina.
dusmanii albinelor
2. Piciorul cocosului
-ace parte din familia +anunculaceae, cu peste ! de specii, dintre acestea, floarea brosteasca si
rarunchielul sunt plante cu polen otravitor.
dusmanii albinelor
3. oua cerului
$enumita si iarba fiarelor, roua cerului creste prin locurile umede si este o planta carnivora,
hranindu-se si cu albine pe care le prinde cu ajutorul petalelor care se inchid, albina fiind
consumata dupa descompunerea cu ajutorul unui suc asemanator sucului digestiv. Aceasta planta
se gaseste mai mult in $elta $unarii.
dusmanii albinelor
3. "picul dracului

;ai e numit si mo.or sau du).ie. Albinele incercand sa adune polenul de pe aceasta planta, isi
prind picioarele de carligele setelor, murind de foame.
dusmanii albinelor
sus
7. "tri)oaia
$esi este o planta buna melifera, in anii secetosi polenul contine sponina, substanta to'ica.
dusmanii albinelor
&
echilibrarea coloniilor slabe, en$imele, esofaul albinei, eterul, e*traerea mierii, e*pedierea albinelor,
e*pedierea matcilor, e*tractul de melisa, e!identa in stupina
2chilibrarea coloniilor slabe
Cele mai bune metode sunt urmatoarele:
• $in coloniile cu puiet mult, ce risca sa roiasca, se ridica un fagure cu puiet capacit si albina
acoperitoare (fara matca) si se matura in fata urdinisului coloniei slabe, dupa care, fagurele cu
puiet se aseaza in mijlocul coloniei slabe, retragand din cuib un fagure gol, fara albina
acoperitoare. -agurele retras se va da familiei donatoare de puiet capacit. $aca operatia se
repeta de -3 ori colonia slaba ia un deosebit avant.
• #oloniile puternice se alimenteaza cateva zile la rand, la intervale fi1e, punand sirop in
hranitoare tip podisor. Sn cea de a 3-a zi, apicultorul va ridica hranitoarele impreuna cu albinele
ce asteapta siropul si le va monta deasupra stupilor cu colonii slabe, turnand incet in hranitoare
un nou sirop. Albinele se vor infrati si vor transporta in stup siropul, dupa plecarea la zbor
ramanand in stup doar cele tinere. 9ranitoarele golite se vor ridica a doua zi dimineata si le vom
opari, redandu-le familiilor initiale. 2peratia se va repeta de 3-7 ori.
• Sn preajma unui cules de intretinere, se face schimb de faguri cu puiet (cea puternica cedeaza
puiet capacit si albina acoperitoare, iar cea slaba doar puiet larvar). Albina acoperitoare de pe
fagurele cu puiet capacit se matura in fata urdinisului familiei slabe. 2peratia se repeta de -3
ori, la interval de o saptamana.
&nzimele
0unt compusi proteici, biocatalizatori, substante organice sintetizate sau secretate de organismele
vegetale si animale, care catalizeaza procesele biochimice ce se produc in organism,
descompunand proteinele, grasimile si hidratii de carbon in substante asimilabile. (entru
producerea enzimelor albinele au nevoie de o alimentatie corespunzatoare, indeosebi cu polen.
&ipsa polenului sau alimentatia indelungata a albinelor cu zahar le scade capacitatea de a produce
enzime. Enzimele din miere (invertaza, diastaza etc.) pot fi distruse prin lichefierea mierii la o
temperatura de peste 7! !# depreciind astfel calitatile mierii.
&sofa)ul albinei
Este un tub lung, elastic si subtire ce urmeaza faringelui, strabate toracele si se uneste cu gusa.
&terul
Eterul este folosit in anestezierea albinelor pentru usurarea introducerii matcilor sau la narcotizarea
familiilor bezmetice dupa metoda ;arza. $aca eterul se foloseste la aceeasi colonie mai mult de
ori organismul albinelor se adapteaza si ele nu-si mai pierd memoria.
&'tra)erea mierii
(entru a se preveni alterarea mierii se va evita e1tragerea mierii pe timp ploios sau umed, ori
inceperea e1tractiei inainte ca fagurii sa fie capaciti cel putin pe o treime din suprafata lor. -agurii
cu puiet nu vor fi centrifugati intrucat puietul, chiar daca a fost capacit isi va pierde vitalitatea cand
va ajunge la maturitate ca albina, albinele devenind mai putin rezistente la boli. -agurii e1trasi vor fi
dati din nou albinelor pentru a fi curatati de resturile de miere. Sn caz contrar, daca raman peste
iarna, mierea ramasa va atrage apa si va fermenta putand imbolnavi albinele. Sn cazul in care
culesul a incetat si este nevoie sa facem e1tractia, aceasta se va face pe timpul noptii, dupa ce in
timpul zilei au fost ridicati fagurii cu miere din stupi.
&'tractia mierii partial capacite se impune in cazul unui cules in a*alansa, reacti*and
culesul.
2 miere maturata pe deplin are nevoie de % zile, timp in care albinele adauga mereu substante
glandulare, enzime, invertaza si diferiti acizi, toate acestea innobiland mierea.
&'pedierea albinelor
E1pedierea roiurilor la pachet are o mare raspandire in 0.A si #anada, in regiunile reci
desfiintandu-se coloniile pentru a se reface in primavara cu ajutorul roiurilor la pachet primiti din
regiunile calde ale acestor tari. -iecare roi la pachet trebuie sa aiba o matca tanara, % fagure cu
miere capacita (sau hrana lichida) si %," =g albina scuturata printr-o palnie larga in roinita. +oi la
pachet de pe timpul verii trebuie sa aiba ," =g albina, multa din aceasta fiind batrana. (entru ca
roiul la pachet sa-si atinga scopul albina trebuie sa fie tanara, sanatoasa, provenita din colonii
valoroase, cu o matca pe masura.
&a e1pedierea roiului la pachet cu faguri, mierea sa fie capacita si necristalizata. #and se
e1pediaza doar albina cu hrana lichida, se va folosi hranitorul rotund din tabla tip 9ill cu un capac
perforat foarte fin, albinele prinzandu-se de capac in forma de ciorchine, avand intre ele atarnata
colivia cu matca. Sn cazul in care roiul este format cu albina de la o singura colonie si matca sa,
aceasta poate fi lasata libera pe fagure, in acest caz albina fiind mai linistita. Sn cei formati cu albina
de la mai multe colonii matca va fi izolata in colivie automata cu serbet de zahar, iar albinele la
scuturare in roinita sa fie pulverizate cu o esenta oarecare pentru a avea acelasi miros. 0cuturarea
in roinita se face in orele de zbor intens, atunci cand in stupi se gaseste numai albina tanara. #and
va ajunge la destinatie albina roiului se pulverizeaza cu apa si se scutura in stupul pregatit cu
faguri gata claditi, cu miere si pastura, si "-< faguri artificiali. Sntre faguri asezam colivia cu matca
iar urdinisul se deschide putin. A doua zi, daca albinele sunt nelinistite, inseamna ca matca a murit,
iar daca nu, se incepe stimularea. 0e recomanda ca scuturarea roiului sa se faca intre orele %4-!
sau intre "-8.
&'pedierea matcilor
• #ere o atentie deosebita, pentru e1pediere folosindu-se colivii speciale tip Benton, cu %-%<
albine insotitoare.
• Este bine ca sita coliviei, cu ochiuri de ," mm, sa fie muiata putin in ceara pentru ca albinele sa
nu aiba contact direct cu metalul* deasupra panzei ceruite de sarma se pune o foaie de placaj
prinsa in cuisoare, albinele primind pe sub placaj aer suficient.
• Hrana pentru drum trebuie sa fie neaparat o pasta speciala, pregatita din timp.
• Albinele insotitoare se aleg din cele tinere (de <-%" zile) care se gasesc pe fagurele cu oua sau
cu puiet pe care se afla matca, dupa introducerea matcii in colivie introducand ma1im %<, dupa
care punem dopul si scriem adresa primitorului.
• Transportul necesita pregatirea unui colet cu mai multe colivii cu sipculite intre ele, ca sa
permita circulatia aerului, nefiind recomandat sa se depaseasca 24 ore.
• Matcile primite vor fi lasate intr-o camera intunecoasa si calda (ca sa se linisteasca, dandu-se a
doua zi coloniilor care au nevoie de matci, tinand cont de regulile de protectie.
&'tractul de melisa
0e iau frunze proaspete de melisa, se introduc intr-o sticla pana la refuz, peste ele turnandu-se
alcool de 6< de grade. 0ticla se tine la soare timp de saptamani, dupa care frunzele se storc cu o
presa sau se pun intr-un alambic de laborator in vederea e1tragerii esentei de melisa.
&*identa in stupina
(entru a obtine rezultatele scontate in orice domeniu este nevoie de o evidenta bine pusa la punct.
Sn lucrarile de selectie si de crestere a matcilor evidenta in stupina si respectarea planificarii sunt
factori esentiali.
F
facelia, farinele, februarie, filme cu albine, fitoncide, flambarea, floarea de pucioasa, floarea soarelui, flora melifero-
polenifera, fluturele cap de mort, fondul de asiurare, folosirea botcilor, formolul, forumuri apicole, fotorafii apicole,
fumul de par sau pene arse, fundul stupului, fumiene, furnici,
familiile de albine
)5 a!anta(e formare eneralitati !alorificare de stransura
)5: )5" )57 )C sau )D )) )/ )" ),
)5& in acel stup in stupi dif furtisa semne pre!enire combatere
fauri artificiali de ouat de re$er!a fa port-botci
faurii
!echi
%itluri &eplicatii
poze'( Adrese, subtitluri(
Apicultori(
• filme cu albine, despre albine, sau ce au leatura cu !iata albinelor...
• producerea mierii in sectiuni
• <ou tube cu filmulete despre albine
• colectia de po$e stuparitul si di!erse foto apicole asite pe net sau trimise de
apicultori -!e$i mai (os.
• amintiri
din
pastoral1
=>>
• 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 3, 4, 16, 11, 12, 13, 14,
15, 16,17, 13, 14, 26,
• cine stie
sa spuna
ce plante
melifere
sunt
acestea1
==>>
• 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 3, ... dati raspunsul aici1
• control
stupi
-!atra.1
==>>
• 1, 2, 3, 4,
• fauri la
cladit 1
==>>
• 1, 2,
• floarea
soarelui1
• 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 3, 4, 16, 11, 12, 13, 14,
15, 16, 17, 13, 14, 26, 21, 22, 23, 24, 25,
==>> 26, 27,
• metoda
cupular!a
1 ==>>
• 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 3, 4, 16, 11, 12, 13, 14,
15, 16,17
• preatirea
nucleelor1
==>>
• 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 3, 4, 16, 11, 12, 13, 14,
15, 16, 17, 13, 14, 26, 21,
• preatire
e*tractie1
==>>
• 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7,
• rapita1
==>>
• 1, 2, 3,
• scarita-
carucior-
lisa1
==>>
• 1, 2, 3,
• salcam1
==>>
• 6, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 3,
• matca,
cat, folie1
==>>
• matca,26, 8s26, s26Cat,us, s26cu)olie,
s26fara)olie, • Aobalca
• stupul
italian1
==>>
• stup ital1, stup ital2, stup ital3, stup ital4,
stup ital5, stup ital6, stup ital7, stup ital3,
stup ital4, stup ital16, stup ital11, stup
ital12, stup ital13, stup ital14, stup ital15,
stup ital16, stup ital17, stup ital13,
• 2uen
Gruiescu
• colectia
foto
Cip/1
==>>
• http1??fotocipm.l*.ro?inde*.php • Cipm
cei care au filme apicole, po$e din practica apicola etc. si !or sa le puna pe acest site sunt
ruati sa mi le trimita pe adresa de email, sinura conditie fiind urmatoarea1 filmele nu
trebuie sa depaseasca, fiecare in parte )$!, intrucat daca sunt mai mari nu le pot incarca
pe site. Daca filmele sunt mai mari poate reusiti sa le framentati cu un proram speciali$at
-atentie; fara arhi!are cu rar..
Familiile a-utatoare (F#)
Familiile a-utatoare (F#) nu sunt altce*a decat nucleele de imperec.ere care au
a-uns la o dez*oltare suficienta pentru a fi transformate in familii temporare sau de
sine statatoare, fiind folosite la intarirea familiilor de baza (F#(), la preluarea
surplusului de albina de la F#( sau la unificari, la iernarea matcilor de rezer*a, la
formarea unor familii a-utatoare permanente (F#P) etc.
9eneralitati
(entru ridicarea potentialului de lucru al -AA in perioadele culesurilor mari, unii apicultori recurg la
puterea de munca a unei alte familii de albine, careia i s-a dat denumirea de -A. :oate tipurile de
familii ajutatoare pot fi folosite la cresterea fagurilor pentru fondul stupinei, la dezvoltarea de
primavara, la recoltarea polenului, la intarirea -AA, la popularea nucleelor pentru imperecherea
matcilor, la verificarea potentialului matcilor in vederea selectiei etc. +ezultatele sunt pe masura
pregatirii profesionale, a imaginatiei, initiativei si perseverentei apicultorului. (rocedeul de intarire a
familiilor de albine de baza prin folosirea matcilor ajutatoare reprezinta un interes deosebit in
conditiile din zona de sud a tarii noastre unde sunt necesare familii foarte puternice chiar la
inceputul primaverii, pentru folosirea culesurilor timpurii (pomi fructiferi, salcam).
#*anta-e
1. ofera posibilitatea uniformizarii FAB luand faguri cu puiet capacit de la stupii predispusi sa intre
in frigurile roitului, faguri cu care formam -A pe care le vom intari ulterior*
2. creeaza premisele cresterii cu usurinta a matcilor, imperecherea, marcarea, verificarea si
schimbarea lor*
3. da posibilitatea ca fiecare stupina sa dispuna in orice moment de matci de rezerva, contribuind
din plin la lucrarile de selectie*
4. da posibilitatea iernarii in conditii optime, unificand -AA cu matci tinere si sanatoase, metoda
folosirii -A@ (familiilor ajutatoare vremelnice) fiind singura metoda de a obtine rezultate bune in
activitatea apicola.
Formarea F#
Folosirea familiilor cu matci a-utatoare, in anul formarii sau in anii urmatori, este
destul de simpla, F# cedand fie puiet, fie cule)atoare, fie unificandu,se cu F#(. :a
sfarsitul culesurilor de *ara, familia a-utatoare fie este iernata lan)a F#(, ca F#P, fie,
in calitatea sa de F#!, se *a unifica cu F#( pastrandu,se matca cea mai tanara.
Daca dispunem de matci imperec.eate F# se pot forma c.iar si prima*ara. Jn
perioada culesurilor de productie (de la salcam si tei sau floarea soarelui), se
recomanda roirea artificiala prin stolonare.
/etode de *alorificare F#
$upa terminarea culesului de la floarea soarelui, in majoritatea cazurilor familiile de productie sunt
epuizate, atat de la culesul propriu zis cat si de transportul la mare distanta. $upa 3-7 zile de la
asezarea pe vatra stupii vor fi pregatiti pentru iernare, facand un control amanuntit tuturor familiilor
de productie, cu ocazia caruia stabilim masurile care trebuie luate in consecinta si cate familii au
nevoie a fi intarite sau sa li se schimbe matcile.
:a aceasta data nucleele pot fi impartite in:
1. 8uclee foarte dez*oltate (compuse din 8-6 rame cu puiet, miere si pastura), ce vor ierna ca
familii independente, iar in anul urmator vor fi tratate ca -AA.
2. 8ucleele normale (compuse din 7-" rame, de obicei 3 rame cu puiet, de toate varstele), ce vor
fi folosite pentru intarirea familiilor de productie, prin unificarea lor (spre sfarsitul lui septembrie),
folosind metoda foii de ziar perforate.
3. 8ucleele slabe T in cazul in care ramanerea lor in urma nu se datoreaza unor cauze obiective
(cum ar fi neimperecherea matcii din prima serie de botci) T unifica intre ele. Sn caz contrar, sunt
iernate cate doua in aceeasi cutie, fiind pastrate peste iarna ca matci de rezerva sau viitoare
-AA.
/etoda F#P
-A( este o prescurtare a cuvintelor/ >familii a/utatoare permanente>, constituind o supapa de
siguranta pentru pastrarea echilibrului in -AA pana la aparitia culesului principal. &a aparitia culesului
-A( sunt mutate pe alte locuri ( primind in hrUnitoare cu apU pentru -3 zile), cedand familiilor de baza
vecine culegatoarele, contribuind astfel la sporirea productiei. Sn aceleasi timp, pentru a usura cuibul
coloniei de baza, care nu trebuie sa fie ocupata cu cresterea de puiet deschis in timpul culesului, din
-AA se scot fagurii cu puiet deschis si sunt cedati (fara albina insotitoare) familiei ajutatoare, primind in
loc faguri cu puiet capacit.
/etoda F#!
Familiile a-utatoare *remelnice (-A@) sunt formate in fiecare an dupa culesul principal de la
salcam, prin divizare sau stolonare, rolul lor fiind ca pana in toamna sa se dezvolte independent. &a
finele lui septembrie inceputul lui octombrie fiecare -A@ se va uni cu o -AA, in vederea schimbarii
matcii varstnice si neproductive. -A@ va fi prinsa in evidenta purtand numarul -AA plus o litera
mica (cum ar fi 4n), hotarandu-ne pana in octombrie daca o vom unifica cu -AA sau va ramane ca
-A( (familie permanenta). Numarul individualizeaza familia si o va insoti chiar daca aceasta va fi
transvazata in alt stup. &iterele mari sunt folosite pentru individualizarea elementelor fiecarui stup
(diafragme, colectoare, elemente podisor etc.
/etoda F#6
-A: K familii a-utatoare temporare. /etoda F#6 se aplica in doua etape:
1. &tapa pre)atitoare - in primul an de aplicare a metodei, termenele la care se efectueaza
lucrarile si tehnica folosita sunt aceleasi ca cele descrise ca metode -A@, fara a se mai proceda
insa la unificarile de toamna. -A: sunt ause la iernat ca familii independente, (pe cel putin !,8-%
=g albina si %!-% =g miere), cate doua in acelasi stup, despartite de diafragma etansa.
2. tapa propriu zisa - la sfarsitul iernii se urmareste intensificarea cresterii e1tratimpurii de puiet in
ambele familii. &a inceperea culesului principal, -AA se unifica cu -A: iar matca -A: sau -AA
se opreste pe vatra, refacandu-se si iernand ca si in anul precedent. ;etoda este e1trem de
elastica, ajutorarea -AA putandu-se face doar prin cedarea culegatoarelor familiilor ajutatoare.
Sn situatia in care practicam stuparitul pastoral si dispunem de mai multe -A: decat cele de
baza, care vor pleca la cules, se recomanda ca fiecare -AA sa preia culegatoarele de la -3
-A:. 0e subintelege ca in cazul practicarii acestei metode stupii trebuie sa aiba spatiu suficient,
iar apicultorul trebuie sa ia toate masurile ce se impun pentru prevenirea roirii.
F#! timpurii in acelasi stup
0a stupul vertical se foloseste procedeul $emaree urmat de aplicarea tehnicii 0nellgrove, ori se
aplica una din metodele de formare a roiurilor timpurii/ cu matci iernate in afara ghemului,
cumparate ori crescute in stupina proprie.
3n stupul orizontal pe 22 rame, se aplica acelasi procedeu, roiul fiind de regula format prin
metoda stolonarii, fiind gazduit intr-un compartiment anume amenajat in interiorul stupului.
#mena-area compartimentului F#!
#u ajutorul unei diafragme etanse inaltate, amenajam un compartiment de < rame in partea
urdinisului mic si a celui superior al stupului, compartiment care va avea si podisor propriu, pentru o
perfecta izolare a celor unitati. #ompartimentul mic va fi vopsit cu o alta culoare pentru a se
elimina orice risc in dezorientarea matcii la inapoierea de la zborul de imperechere. Sn diafragma
inaltata practicam, la " cm de speteaza superioara si la mijloc, un orificiu de cm, care se poate
inchide si deschide cu ajutorul unui capacel de tabla, prins intr-un cuisor, orificiu necesar la
unificarea celor doua familii, in mijlocul diafragmei decupand o fereastra de %! 1 ! cm peste care
aplicam o plasa de sarma, de o parte si de alta, fereastra ce este necesara la uniformizarea
mirosului, conditie obligatorie la unificarea familiilor.
$iafragma va fi inaltata cu cm cu ajutorul unei speteze, ce ajuta la separarea celor podisoare.
$e asemenea, pe fundul stupului si pe peretii laterali, diafragma se va fi1a cu ajutorul a 3 fasii de
cauciuc, realizand astfel o etanseitate perfecta.
F#! adapostite in stupi diferiti
Pe timpul culesului de la rapita formam un nucleu stolon pe 3 rame (2 rame cu puiet
capacit cu o botca crescuta in familii recordiste si 2 fa)uri cu miere si pastura). Pe
timpul acestui cules, matca eclozioneaza si se imperec.eaza. Cu cate*a zile inainte
de culesul salcamului, re)ina batrana *a fi ridicata formand un roi ce *a ramane pe
*atra, restul familiei fiind unificat cu re)ina tanara, *alorificand in conditii optime
culesul de la salcam.
&a intoarcerea pe vatra, cele familii vor fi fie unificate, fie iernate impreuna in cele
compartimente.
F#(
:ermen prescurtat al cuvintelor/ >familii de baza> sau de productie.
Fa)urii
artificiali
0e fac din cea mai buna ceara fiind totusi inferiori celor naturali, indeosebi in ceea ce priveste
rezistenta. (entru a le mari rezistenta se cere ca ei sa nu fie pusi in rame decat dupa o perioada de
cateva luni de la presarea lor.
-agurele se sprijina si se fi1eaza bine cu sarmele de sustinere, cu ajutorul unei plansete si a unui
pinten apicol (sau a curentului electric de <-%" volti). (entru ca foaia de fagure sa nu se lipeasca de
planseta, aceasta se uda cu apa. ;ontarea fagurilor artificiali in rame se face de obicei inaintea
introducerii acestora in stupi. Hrosimea sablonului trebuie calculata astfel incat, punand pe el foaia
de ceara presata, aceasta sa stea drept pe mijlocul ramelor, langa sarmele galvanizate, intinse de
mai inainte. -oaia de fagure artificial se ajusteaza astfel incat sa poata intra cu usurinta in interiorul
ramei, lasand % cm liber de jur imprejur, fi1and-o cat mai aproape de partea de sus a ramei. Alti
apicultori fi1eaza fagurii artificiali mai aproape de partea de jos a ramei, considerand ca albinele,
chiar daca vor cladi cu celule de trantor partea de sus, se vor grabi sa le umple cu miere inainte ca
matca sa apuce sa le insamanteze.
(entru a fi crescuti numai cu celule de lucratoare, fagurii artificiali se introduc numai pe timpul
infloririi ciresului sau in timpul marilor culesuri de la salcam, tei, floarea soarelui - in caturile de
miere - avand grija sa nu fie tinuti mai mult de 7-78 ore, pentru ca sa fie pornita cresterea
celulelor, dar acestea sa nu fie umplute cu miere, dupa care se scot si se pastreaza la rezerva.
Acesti faguri pot fi folositi apoi, cu succes, la primenirea cuiburilor.
fa)urii de rezer*a
-agurii de la rezerva trebuie triati, dezinfectati si pastrati cu o deosebita grija caci ei au o mare
valoare economica.
Fagurii cu resturi de miere vor fi pastrati pentru stimularea facuta dupa diafragma, fie in toamna,
fie in primavara. -agurii cu miere necapacita si nematurata nu se supun sulfurizarii. ;ierea, fiind
inca apoasa, determina o combinatie a apei din miere cu vaporii din sulf si da un produs care va
into1ica albinele dupa consumare.
Fagurii cu provizii suficiente vor fi folositi la completarea proviziilor, fiind asezati direct langa
cuib. (entru a preintampina distrugerea fagurilor de atacurile gaselnitei, fagurii cu miere pastrati la
rezerva vor fi asezati in stelaje, putin mai departati, facandu-se afumari periodice cu bio1id de sulf
(din 4 in 4 zile). (astrarea fagurilor se mai poate face si cu ajutorul naftalinei, presarata la fiecare
nivel pe o foaie de ziar, sita sau tifon.
fa)urii port,botci
"unt fa)uri obisnuiti, bine claditi, cu o *ec.ime de 3,3 ani, de culoare inc.isa,
folositi la cresterea de matci dupa metoda +e;rand, infi)andu,se in ei, suporti cu
lar*e in celule, situati in zonele anume decupate din fa)ure.
fa)urii *ec.i
Snvechirea fagurilor de datoreaza nu numai depozitarii mierii si polenului ci si incubarii si cresterii
puietului. (e masura ce generatiile se succed capacitatea celulelor se tot micsoreaza din cauza
depunerii invelisurilor nimfale, ce raman aderente pe peretii celulelor, fagurii devenind tot mai grei,
albumina din invelisurile nimfale o1idandu-se si colorandu-se inchis. -agurii vechi sunt mediul cel
mai prielnic pentru microbii unor grave boli sau pentru larvele de gaselnita care prefera resturile
organice aflate pe fundurile celulelor si polenul.
Fa)urele *ec.i este principalul )enerator si transmitator de boli (nu de)eaba roii
naturali isi parasesc cuiburile mai *ec.i de 1 an in fiecare sezon apicol). #lbinele
crescute in celulele fa)urilor *ec.i , mai putin adanci si mai stramte , sunt
de)enerate morfolo)ic, au )usa cu o capacitate mai redusa, la *alorificarea
culesurilor de nectar aduc incarcaturi tot mai reduse de polen, li se micsoreaza
rezistenta la iernare si boli etc.
+egulile obligatorii apicole prescriu schimbarea fagurilor din cuib esalonat (din 7 in 7 ani) si ai celor
din magazin (la "-< ani).
Farin)ele albinei
-aringele albinei se porneste din orificiul bucal si are la baza o placa faringiana si muschi de largire
si contractare.
Februarie
Este prima luna de primavara pentru stupinele mai sudice.
Fitoncide
Fitoncidele sunt ultramicroor)anisme din lumea plantelor superioare, care abia pot fi
*azute la microscopul electronic si care au proprietati bactericide. &le plutesc in aer
sau traiesc in anumite *e)etale, sucuri, rasini, radacini, uleiuri, tulpini sau flori,
ducand o *iata de tranzitie, pana cand isi procura elementele cu care pot trai si
inmulti, facandu,le un bine )azdelor, prin eliminarea producatorilor de boli.
Fitoncidele sunt folositoare si albinelor, care, la cercetarea florilor le transporta in
stupi, unde, inmultindu,se pe seama anumitor bacterii prime-dioase pentru albine,
scapa coloniile de boli )ra*e.
.sturoiul, ceapa, hreanul contin fitoncide ce prelungesc viata albinelor mai mult decat dublu.
Flambarea
Prima*ara, c.iar daca nu e'ista nici o boala in stupina, stupii, utila-ele si scandura
adapatorului se flambeaza cu a-utorul unei lampi cu benzina sau cu a-utorul unui
arzator montat la o butelie de ara)az.
Floarea de pucioasa
& recomandata de +ristea a fi folosita pre*enti*, presarandu,se pe fundul stupului
intr,un strat e'trem de subtire. #lbinele sanatoase nu *or suferi iar cele bolna*e *or
muri mai repede. #ceasta recomandare nu este *erificata suficient in practica si, de
aceea, cei care au cura-ul sa o *erifice, sa aiba )ri-a sa o e'perimenteze cu prudenta,
folosind un numar mic de stupi, comunicandu,ne rezultatele obtinute.
Floarea soarelui
Este considerata ca principala sursa de nectar din culesul verii, fiind cea mai importanta
oleaginoasa de la noi. &a hibrizii introdusi in productie s-a scurtat perioada de inflorire, acestia fiind
mai timpurii si mai sensibili la factorii climatici. .n rol esential in realizarea unei productii
corespunzatoare de miere il are repartizarea judicioasa de %,"- familii la ha, evitandu-se
aglomerarile care sunt neproductive.
#mplasarea stupilor este indicat a se face la 2$$,3$$ m de lan, in apropierea partii in
care s,a terminat insamantarea lanului. !or fi preferate locurile cu panza freatica la
suprafata sau iri)ate, albinele a*and lanul in fata, nu lateral sau in spate. &ste
obli)atorie respectarea distantelor intre stupine (cel putin 1 ?m) si instalarea
adapatoarelor cu apa si a diferitelor semne distincti*e. "tuparii *eniti ultimii la cules
trebuie sa fie atenti sa nu amplaseze stupinele pe directia de zbor a altor stupine,
e'istand riscul preluarii albinelor acestora, declansand liti)ii si pa)ube altor
apicultori.
#tentieA
E1ista soiuri si hibrizi de floarea soarelui care, desi au o productivitate sporita, beneficiind de
autopolenizare sunt putin melifere. Acestea ar trebui sa fie cunoscute din timp pentru evitarea
neplacerilor. ;ai mult decat atat, ar trebui luate masuri de catre organele de resort, in vederea
cultivarii numai de soiuri si hibrizi meliferi, asigurarii polenizarii cu ajutorul stupinelor, incurajand
astfel practicarea eficienta a apiculturii.
$r. ,ng. ,lie AUlana indica in %684 urmatorii .ibrizi meliferi de perspecti*a/
6abel cu .ibrizii meliferi de floarea soarelui, creati de I.C.C.P.6. Fundulea, aflati in cultura in
zona I (#ampia +omana, sudul $obrogei si #ampia 2lteniei) in anul !!!/
(e langa acestia, mai e1ista soiuri si .ibrizi de floarea soarelui in cultura printre care
mentionam/ -eli1, -undulea ", "3, "6, 8!, 8, 6!, !<, 3!%, 3!", 0elect, 0orem 8!, 0uper,
+ecord, +omsun ", "3, 6!, 3!% s.a.
,n ceea ce priveste noile oferte de hibrizi de floarea soarelui, e1puse in lista de mai jos,
ne ofera cineva informatii cu privire la secretia lor de nectar, sunt melifere sau nu suntM
,n privinta stabilirii unei liste cat mai documentate, cu soiurile melifere sau nemelifere de floarea
soarelui, sunt asteptate in continuare contributiile dumneavoastra.
Flora melifera si polenifera
Snglobeaza arborii, arbustii si unele plante spontane sau de cultura care secreta nectar si8sau
polen.
4ricate cunostinte apicole am a*ea, in lipsa unei bune baze melifere, sau in cazul
unei supraa)lomerari de stupi, albinele nu *or produce mare lucru, aducandu,ne in
loc de casti) multa pierdere. Cei mai multi autori recomanda ca stupinele sa fie
departate unele de altele la cel putin 3,7 ?m si fiecare sa aiba un camp de e'ploatare
bo)at (apro'imati* 22$$ .a la 1$$ de stupi), fara concurenta altor stupine. #cesta
este si moti*ul pentru care se practica apicultura de tip pastoral.
Fondul de asi)urare
eprezinta o rezer*a de 7 ?) miere pusa de o parte in depozit pentru fiecare familie
de albine, rezer*a ce *a fi folosita la ne*oie.
FP
:ermenul defineste familiile de prasila si apare in diverse variante -(: (familii de prasila tata), -(;
(familii de prasila mama sau donatoare), -(# (coloniile de prasila doici sau crescatoare), &( (lotul
de prasila) etc.
Fumul de par sau pene arse
Calmeaza albinele timp de 17,2$ de minute.
Fundul stupului
:a stupii cu fund mobil, curatirea fundurilor se poate face fara a umbla in stupi.
Cercetand ramasitele )asite pe fundul stupilor putem aprecia starea familiei
respecti*e astfel:
1. grup mic de albine moarte si rumegus mult de ceara dar numai pe 3-7 randuri 5 colonie
puternica cu miere multa si albine tinere (matca prolifica)*
2. grup mic de albine moarte, rumegus putin si pe mai multe linii 5 colonie buna, cu matca prolifica
dar, albinele si-au schimbat pozitia pe faguri din lipsa proviziilor suficiente*
3. grup mare de albine moarte, pe linii putine si rumegus mult 5 provizii indestulatoare, regina
slaba si multe albine batrane*
4. grup mare de albine moarte, linii dese dar rumegus de ceara putin 5 lipsa proviziilor pe fagurii
de iernare si schimbarea ghemului* daca stupul este greu nu e nevoie sa ne alarmam* in caz
contrar trebuie sa intervenim cu miere* in cazul in care numarul albinelor moarte cu limba
scoasa este e1agerat de mare e posibil ca albinele stupului sa fi murit cu toatele* daca au mai
ramas ceva albine se intervine cu faguri cu miere incalzita*
5. grup mare de albine moarte, linii dese si cristale de miere pe fund 5 posibil aceeasi situatie cu
cea descrisa mai sus, sau provizii de proasta calitate*
6. prezenta unui numar mare de albine moarte si de puiet mort, nedezvoltat complet indica fie o
matca prolifica care a ouat peste puterea de acoperire, fie o boala, fie lipsa proviziilor etc.*
7. prezenta unor ghemotoace albe, ca de paianjen, printre albinele si puietul mort pe fundul
stupului indica prezenta gaselnitei* stupul va fi notat si supravegheat indeaproape in acest sens*
3. petele ruginii prezente pe albinele moarte indica prezenta diareei sau nosemozei*
4. albine devorate, rumegus de ceara amestecat cu portiuni de faguri 5 prezenta soarecilor*
16. albine mucegaite 5 aerisire necorespunzatoare, umiditate prea mare in stup* daca mucegaiul a
cuprins si fagurii stupul este e1pus impietririi puietului si trebuie intervenit cu faguri curati*
11. prezenta trantorilor printre albinele moarte indica fie o matca batrana, fie una tanara ramasa
neimperecheata, ori imperecheata tarziu in toamna.
12. regina moarta gasita printre albine indica fie moartea reginei stupului fie a celei batrane care a
convietuit cu cea tanara o vreme.
Pentru a a*ea o interpretare si mai precisa a semnelor date de resturile )asite pe
fundurile stupilor *om lua in calcul si semnele e*terioare.
Furtisa)
-urtisagul la albine este un fenomen care apare in special la rasa italiana, atunci cand nu mai
gaseste cules in natura. (ericolul furtisagului la albine apare, de obicei, in luna august, cand
stupinele se intorc din pastoral, sau in luna septembrie. $e obicei, albinele hoate ataca in special
regina stupului pradat, stiind ca astfel deznadejdea va cuprinde intreaga colonie, iar ele isi vor
putea atinge mai usor tinta. Sn cazul in care albinele stupului pradat reusesc totusi sa-si apere
regina, de cele mai multe ori nu reusesc sa-si apere si proviziile.
#deseori, coloniile puternice ataca coloniile mici si slabite, mai ales daca sufera de
*re,o boala. Daca colonia atacata este puternica, atacul este respins, mai ales daca
inter*ine si apicultorul. Furtisa)ul intre albine este )enerator de multe rele
(raspandirea bolilor, desfiintarea stupinelor etc.). Pentru a nu se a-un)e aici trebuie
sa luam masuri de pre*enire si combatere. Jn )eneral *ina declansarii furtisa)ului
apartine apicultorului.
"emnele furtisa)ului
1. activitate nenaturala in stupina/ unii stupi activeaza incepand cu primele ore ale diminetii
pana tarziu in noapte, altii stau linistiti*
2. luptele de la urdinis sunt din ce in ce mai vizibile/ albinele atacate si cele invadatoare
razboindu-se pe viata si pe moarte*
3. zboruri repezi de-a dreptul din stup/ fara a se mai opri pe scandura de zbor, de frica sa nu se
intalneasca cu pazitoarele stupului, preferand sa se ridice pe urdinis in sus si de acolo sa-si ia
avant*
4. picioare stranse sub abdomen la iesirea din stup/ indica plecarea cu provizii* la o cercetare
mai atenta vom observa ca la stupii normali, albinele vin din camp cu picioarele stranse sub
abdomen pentru mentinerea echilibrului si ies din stup cu picioarele intinse de-a lungul
abdomenului.
5. zboruri asemanatoare unei dibuiri/ nici o hoata nu are sa vina de-a dreptul spre locul unde vrea
sa patrunda, ci intai incearca in dreapta si stanga, vede unde e paza mai slaba si cauta sa se
furiseze avand o tinuta care da de banuit* adevaratele albine ale stupului insa, vin de-a dreptul
pe scandura de zbor, stau o clipa de se odihnesc iar gardienele le recunosc dupa miros si apoi
le dau drumul sa intre*
6. zboruri greoaie! incete si anevoioase/ sunt caracteristice stupilor atacati de mai multa vreme, fie
din cauza ca sunt orfani, fie din cauza ca au o populatie prea mica care nu a fost in stare sa
faca fata cu eficienta la atacul dezlantuit de hoate* in acest caz, zborurile sunt greoaie pentru ca
albinele sunt incarcate la refuz cu mierea pradata*
7. bazait patrunzator si plin de amenintari/ ce se aude in stup este un alt semn caracteristic stupului
pradat* albinele ies nelinistite in fata urdinisului cautand parca sa iasa in calea pradalnicelor
inainte ca acestea sa fi ajuns la hotarul portilor pazite* ele inteapa atunci pe oricine intra in
prisaca, vazand un dusman virtual in tot ce misca*
3. picatura de miere furata ce iese din gusa/ poate fi observata daca prindem o albina ce iese din
stup, banuita hoata, si o strangem de torace.
4. odata declansat furtisagul poate genera distrugerea intregii stupine/ caci pradatoarele, la
randul lor, vor fi atacate de alte colonii mai puternice si mai numeroase.
9
aselnita, enetica, hem, landa olfacti!a, landele fariniene,
landele mandibulare, landele sali!are, ratia 'anneman, rup de
discutii @5picultori 80@, usa albinei,
9aselnita
;olia cerii este un parazit ce se hraneste cu fagurii neacoperiti bine de albine (distrugand si puietul
pe care larvele moliei il omoara prin perforarea peretilor celulelor si descapacirea acestora), sau cu
fagurii de la rezerva. -ace parte din ordinul lepidopterelor si este de doua feluri/ gaselnita mare si
gaselnita mica.
Pentru pre*enirea dez*oltarii )aselnitei se recomanda:
• intretinerea unor familii de albine puternice, cu cuibul bine acoperit de albine*
• dezinsectizarea fagurilor ori de cate ori este nevoie*
• dezinfectarea anuala a acestora cu anhidrida sulfuroasa rezultata prin arderea sulfului*
• in stupii populati, combaterea nu poate fi facuta prin procedee chimice (fagurii sunt inlocuiti cu
altii de la rezerva iar familiile daca sunt slabe se unifica).
9.em
Hhemul de iernare este o forma de pastrare a caldurii in colectiv, albinele din e1teriorul ghemului
formand asa zisa coaja a ghemului. Albinele din coaja ghemului sunt schimbate cu altele din
interiorul ghemului, iar hrana se transmite de la o albina la alta pentru asigurarea caldurii. (e
masura ce hrana din partea superioara a ghemului este consumata ghemul se deplaseaza in sus.
Aranjamentul de toamna trebuie facut astfel incat ghemul de iernare sa fie de la inceput in contact
cu proviziile iar acestea sa fie in cantitate suficienta. Albinele din coaja ghemului au intotdeauna
hrana cea mai mare in gusa comparativ cu cele din centrul ghemului. :emperatura din ghem nu
scade niciodata sub %7-%" grade #elsius, iar atunci cand matca incepe ponta limita de temperatura
din centrul ghemului este de 37 grade #elsius. (entru pastrarea cat mai buna a temperaturii in
ghem este indicat ca diafragma ce separa cuibul de restul gol al stupului sa fie suplimentata cu
saltelute sau materiale termoizolante (polistiren e1pandat etc.).
9landa olfacti*a (8asanoff)
Este o glanda ce poate fi observata cu ochiul liber atunci cand albinele, stand pe loc, isi inalta
abdomenul si bat puternic din aripi. 0ecretiile emanate de aceasta glanda servesc la chemarea,
adunarea si orientarea albinelor sau a matcii aflate in zbor, un fel de post emitator de unde aeriene,
unde ce sunt captate numai de albinele aceleiasi colonii. Efluviile parfumate sunt emanate chiar si
pe camp, ramanand ca niste dare in aer in urma zborului culegatoarelor stupului, atunci cand se
intorc de la un cules nou. 2data localizata sursa de cules albinele nu mai fac risipa cu aceste
emanatii, albinele orientandu-se la cules cu ajutorul reperelor de pe sol, folosindu-si vederea si
memoria.
9landele farin)iene
Hlandele faringiene functioneaza mai ales in timpul tineretii albinelor (in primele %"-! zile) sau la
albinele neuzate fiziologic (cele de iernare care hranesc puiet) si sunt dezvoltate numai daca albina
tanara primeste o hrana albuminoida asimilabila. 0ecretia glandelor faringiene poate fi amplificata
daca apicultorul hraneste proteic albinele adaugand si vitamine.
"ecretiile )landelor farin)iene sunt de 3 feluri:
%. secreta laptisor - in stadiul de doica*
. secreta invertaza (produs enzimatic ce scindeaza zaharoza din nectar si o transforma in miere)
- in stadiul de culegatoare*
3. secreta catalaza (o enzima care foloseste o1igenul din trahee si transforma o parte din glucoza
mierii in acid gluconic) - necesara in lupta bacteriilor.
9landele mandibulare
+olul acestora nu se cunoaste complet. Ele functioneaza inca inainte de eclozionare si sunt
folosite, prin secretiile lor, la alcatuirea laptisorului, cu care albinele doici hranesc larvele si matca,
la dozarea p9-ului. &a matca, glandele mandibulare sunt mult mai dezvoltate, secreta substanta de
matca si antibiotice care o apara de eventualele boli. &a albinele lucratoare varstnice sunt folosite
pentru a emite substante de alarma.
9landele sali*are toracice
"ali*a este folosita in urmatoarele situatii:
• in procesul de digestie a pasturii,
• la dizolvarea zaharurilor cristalizate (zaharul tos, mierea cristalizata, serbetul de zahar candi
etc.),
• la curatirea si spoirea interiorului celulelor fagurilor ce vor fi insamantate apoi de matca,
• la ungerea partilor chitinoase ale trompei (care intra in functie ca un piston de pompa pentru
absorbtia nectarului din flori),
• la diluarea substantei de matca.
9usa albinei
Husa are lungimea de 7 mm, latimea de %,8 mm, are pereti elastici si transparenti, rolul sau
principal fiind transformarea partiala a nectarului cu ajutorul invertazei (ferment de scindare),
incorporand mierii mici cantitati de acid formic (ce ajuta la conservare) din glandele mandibulare.
Husa este si depozitul de apa folosit pentru cararea apei (de catre albinele sacagite) sau
depozitarea ei (de catre albinele cisterne), gusa putandu-se e1tinde de la %,8 pana la ,8 ori.
Hlandele din gusa e1trag din plasma sangvina anumite substante pe care le disloca si apoi le
sintetizeaza, inlesnind metabolismul, preparand hormoni, enzime, vitamine, cu rol fundamental in
functionarea normala a organismului. $in gusa alimentele trec in stomac.
+
'anneman, haploid, 'e<rand, hemofilia, hemolimfa, hetero$isul, hibridarea, hibri$i,
hidromelul, '/), himenoptere, hipermananat, hipocloritul de sodiu, homeosta$ie,
hranitoare
de urdinis tip Aleander tip Doolittle tip $iller*Sibenthal eterioare tip +ordan
'rana
medicamentoasa pro!i$ii de calitate depistarea manei stimul de atractie stimul mecanica
eneretica completarea
de toamn-prima!
cu miere cu $ahar
serbet
enero-proteica stimularea
in pungi in faguri cubic candi
r !arbul r ," r S-ler r $ariontiu
r
lapte
in natura in stupi in pasta desc fg sir fg sir hr
+anneman
Apicultor si inventator al gratiei despartitoare care ii poarta numele.
+aploid
Adjectiv atribuit unui individ care nu contine decat un singur element al fiecarei perechi de
cromozomi, spre deosebire de indivizii numiti diploizi ce contin cate doua e1emplare de cromozomi
pereche.
+emolimfa
>0angele> albinei are rolul de transportare a alimentelor si reziduurilor. Nu are rol respirator.
+eterozisul
(rin heterozis sau hibridare se intelege imperecherea liniilor sau tulpinilor de albine ameliorate,
obtinute in prealabil prin metoda consangvinizarii, scopul fiind obtinerea avantajelor de ordin
economic. #a urmare a heterozisului, la albine apar atat insusiri bune cat si nedorite, intre care pe
primul loc se afla tendinta de roire (urmare a unei vitalitati sporite). Sn generatiile urmatoare tendinta
de roire poate ceda facand loc caracterelor dorite de apicultor.
+ibridarea
Este un fenomen complementar contrar depresiei consanguine, produsii rezultati prin incrucisare
avand o vitalitate sporita, castigand o insusire suplimentara/ heterozisul sau puterea hibrida. 0ub
aspectul rezultatelor heterozisul mareste vitalitatea generala, vigoarea, dezvoltarea si
productivitatea. #u cat celulele se1uale sunt mai diferite din punct de vedere ereditar, cu atat este
mai mare vitalitatea noului organism. Snmultind albinele in cadrul unei linii ameliorate, vitalitatea
produsilor scade, in schimb conservatorismul ereditar creste si invers. .n caracter se transmite in
descendenta mai cu putere de catre mama, iar alt caracter de catre tata, nee1istand in aceasta
privinta o egalitate aritmetica. @italitatea coloniei doica crescatoare se va reflecta in calitatea hranei
date larvelor, fapt ce se va rasfrange ulterior asupra productivitatii materialului biologic produs.
9rana cuprinsa in oua si cea data de larvele crescatoare isi e1ercita deci influenta incontestabila la
lucrarile de selectie, hibridare si incrucisare. #u toate acestea transmiterea caracterelor ereditare
nu se realizeaza niciodata in intregime.
+ibrizii
$escendentii rezultati din incrucisarea dintre doua rase, varietati sau specii de albine formeaza asa
zisii hibrizi.
+idromelul
Este un vin obtinut din miere, apa, fermenti selectionati si unele substante minerale pe baza de
azot. ;ustul din miere trebuie initial sterilizat pentru a distruge bacteriile sau ciupercile ce produc
fermentatii acetice, folosindu-se numai fermentii selectionati. Apa folosita la prepararea
hidromelului nu trebuie sa fie varoasa, feruginoasa sau salcie (sa nu aiba o duritate anormala).
#uloarea mierii imprima hidromelului culoarea dominanta.
+idro'imetilfulfurol (+/F)
0ubstanta care se formeaza in miere prin degradarea fructozei in mediul acid generat de
fermentarea sau imbatranirea mierii.
+imenopterele
0unt insecte cu aripi membranoase ce fac parte din ordinul cu acelasi nume (albinele, furnicile,
viespile, bondarii etc.).

+iperman)anat
9ipermanganatul de potasiu, prin diluare, poate fi folosit ca dezinfectant la curatirea petelor de
diaree de pe faguri.
+omeostazie
:endinta organismelor vii de a-si mentine constant parametri biologici pentru a putea face fata
modificarilor din mediul e1terior.
+rana si relatiile dintre albine
0chimburile de hrana care au loc intre albine contribuie la marirea coeziunii coloniei si, impreuna cu
substanta de matca, imprima particularitati de miros si de atractie reciproca. Albinele hranesc
matca numai cu laptisor de matca, iar in primele 3-7 zile trantorii solicita hrana si sunt hraniti de
catre albine, perioada dupa care se hranesc singuri.
+rana familiilor de albine se compune din 3 elemente de baza:
1. apa,
2. nectar,
3. polen.
#pa are un important rol termore)ulator in *iata coloniei si a puietului.
8ectarul este materia prima din care se face mierea, principalul produs al stupului, activitatea
coloniei presupunand o mare cheltuiala de energie si un consum sporit de hrana. :ransmiterea
informatiei de catre albinele culegatoare care au descoperit o noua sursa de nectar se face prin
dansul mobilizator, circular sau balansat, pe care acestea il e1ecuta pe faguri.
(olenul - numit si painea albinelor - ajuta la formarea organismelor tinere si la refacerea tesuturilor
uzate ale albinelor adulte.
Pro*izii de calitate
#and hrana este de calitate inferioara pe timpul iernii, albinele au intestinele pline cu reziduuri
alimentare iar metabolismul lor nu mai este normal. Sntregul sistem glandular se va resimti,
glandele faringiene vor secreta mai putin laptisor iar larvele din aceasta perioada vor fi insuficient
hranite. Atunci cand rezervele din stup sunt pe sfarsite, iar culegatoarele nu mai gasesc nectar si
polen proaspat, doicile lasa un numar de larve sa moara, eliminandu-le din stup. Sn aceasta situatie
trebuie intervenit cu diverse hraniri. #onsumul unei albine, pe timpul iernii, scade sau creste invers
proportional cu cantitatea de albina aflata in ghemul de iernare.
(rincipalul factor care depreciaza calitatea albinei de iernare este actiunea de prelucrare a siropului
de zahar dat pentru completarea rezervelor de hrana. $in aceasta cauza, cele mai indicate hraniri
sunt cele facute pe baza de miere, sau, in cazul lipsei acesteia, prelucrarea siropului de zahar sa
fie facuta de albina de vara. Sn caz contrar viata albinelor de iarna se scurteaza cu "). ;ierea
florala este de preferat celei din zahar - e1ceptie facand cazul in care zaharul se foloseste pentru a
inlocui mierea de mana, fara a depasi insa "!) - intrucat mierea de zahar nu contine nici vitamine,
nici enzime, nici proteine si uzeaza organismul albinelor.
Depistarea mierii de mana
;ierea de mana lasata peste iarna, duce la supraincarcarea intestinului posterior, cauzand pierderi
insemnate si nosemoza. 0e recomanda depistarea ei din timp, cu ajutorul unei eprubete cu alcool.
Sn cazul depistarii mierii de mana se e1trage mierea si se fac hraniri cu zahar si miere florala sau se
deplaseaza stupina la culesurile tarzii in vederea completarii proviziilor de iernare. Sntr-o eprubeta
se pune o mostra de miere luata de pe fagurii din cuib, si se dilueaza cu alcool pur ("!) miere,
"!) apa, 6 parti alcool pur). Sn cazul in care va apare o reactie de precipitare, marcata prin
flocoane de dimensiuni diferite si cu o densitate variabila, inseamna ca in compozitia mierii
respective intra si mierea de mana, intr-o proportie mai mica sau mai mare.
+ranirea de completare (de necesitate)
2rice stimulare nu da roade daca nu s-a facut mai intai completarea proviziilor. (rimavara, o
colonie consuma %!-% =g provizii - pe care si le asigura din rezervele ramase de la iernare,
culesurile de nectar si polen si din hranirile facute de stupar (cu miere solida sau diluata in
concentratie de %/% sau cu sirop de zahar /% in cantitati mici pentru a nu se compromite calitatea
mierii e1trase la viitorul cules). 0timularea trebuie intrerupta cu saptamani inaintea culesului de
salcam, pentru a se realiza 8!) puiet capacit.
Jn cazul lipsei pro*iziilor suficiente si de calitate, cand nu a*em alta solutie se poate
administra si sirop de za.ar respectand urmatoarele puncte:
• sa fie administrat (in luna august) in portii mari de 3-7 litri (/%) dati odata*
• sa fie acidulat cu acid acetic (otet) %! ml la litru, sau acid citric (zeama de lamaie), o lamaie la 7-
" litri sirop*
• sa nu contina inlocuitori de substante proteice (ca in cazul hranirilor stimulente), deoarece
e1cesul acestora in hrana de iernare poate duce la imbolnaviri (a se evita in special laptele
praf)*
• fiecare litru de sirop sa contina polen proaspat recoltat (cate o lingurita cu polen, frecat cu apa
calduta).
+ranirea de necesitate se face prima*ara si toamna atunci cand albinele nu mai au
pro*izii suficiente de miere sau pastura. 6oamna apa folosita pentru prepararea
siropului trebuie sa fie de ploaie sau de rau, prima*ara apa *a fi din cea obisnuita
caci albinele au acum mare ne*oie de saruri minerale.
Cu miere
;ierea este mai avantajoasa pentru albine, continand enzime, vitamine, acizi si chiar proteine si
graunciori de polen ce stau in suspensie.
in pun)i de plastic
(ungile de plastic umplute cu miere cristalizata, se vor administra chiar si la o temperatura scazuta
de ! grade #elsius, direct sub podisor (crestandu-le in diagonala si incrucisat - pe partea care se
aplica deasupra ghemului de iernare). $aca deasupra ramelor gasim albine multe, inseamna ca au
consumat mierea si e nevoie sa intervenim imediat cu o turta cu miere.
in fa)uri
-agurii cu miere, inainte de a fi introdusi in cuib vor fi tinuti cel putin 7 de ore intr-o camera bine
incalzita. (entru a determina albinele sa-i ocupe imediat este bine ca acestia sa fie stropiti in
prealabil cu sirop incalzit.
in pasta
0e pun 7 parti zahar pudra intr-un vas de tabla dreptunghiular peste care se toarna uniform o parte
de miere incalzita bine. 0e aseaza cutia intr-o incapere calduroasa si peste %!-%7 zile intreaga
cantitate de zahar a fost patrunsa de miere, facandu-se un amestec absolut uniform. $aca in cutie,
inainte de turnarea zaharului a fost asezata o bucata de celofan sau material plastic, paste se
poate scoate afara foarte usor sub forma unei placi si va putea fi taiata dupa preferinte. (asta de
miere cu zahar pudra se poate face si inainte de administrare cu conditia ca zaharul pudra sa fie
foarte fin, framantandu-se bine pana la completa omogenizare.
Cu za.ar
in sirop
0iropul de zahar se prepara cu infuzii de ceaiuri (cate 7-" g flori sau frunze uscate de cimbrisor,
izma, roinita, tei, sunatoare, coada soricelului, musetel, pelin, coada calului, maces, soc etc., la %
litru de sirop sau %," =g pasta de miere cu zahar pudra (o parte miere B 7 parti zahar pudra,
framantate ca si aluatul de paine pana la completa omogenizare). Sn sirop se adauga si %83 miere si
!,3 g acid acetic la litru, fara a depasi cantitatea de %,"- =g sirop in 7 de ore pentru ca albinele sa
aiba timp sa faca transformarile necesare folosind fermentii diastazici produsi de glandele
faringiene si toracice.
0iropul de aprovizionare pentru toamna-iarna se face astfel/ in apa clocotita se toarna pe incetul
zaharul amestecand mereu lichidul pana la completa dizolvare, dupa care se adauga cate 3 =g
miere la %! litri sirop. $aca dupa racirea siropului ramane zahar cristalizat pe fundul vasului
inseamna ca trebuie sa marim cantitatea de apa sau ceai folosite pentru dizolvare.
Sn cazul in care hranirea de necesitate se face pe timpul iernii cu sirop acesta se plaseaza in
borcane de sticla, legate cu tifon in -3 straturi, rasturnate peste betisoare ce stau de-a
curmezisul ramelor, suprafata stupului fiind acoperita cu o foaie de carton gudronat care are taiat
locul rotund ce ocupa borcanul, peste stup asezandu-se un magazin gol ce se umple cu talas fin.
in serbet
reteta
0e ia un vas, se cantareste (tara), se pun in el %! =g de zahar tos si %,%"! l apa de ploaie sau rau.
0e cantareste din nou intreaga cantitate dupa care se adauga apa pana ce zaharul se umezeste
bine. 0e pune continutul pe foc domol si se mesteca in continuu pana cand apa de surplus se
evapora ramanand greutatea initiala (a vasului B %! =g zahar B %,%" l apa). #ontinutul se ia de pe
foc si se rastoarna intr-alt vas curat care se lasa nemiscat pana ce vasul se raceste ca sa poata fi
tinut intre maini fara sa friga. Atunci incepem invartitul puternic al amestecului cu un facalet numai
in aceeasi directie, pana cand din transparent incepe sa devina albicios opac. Este timpul in care
trebuie sa-l turnam in forme.
.n alt mod de preparare a serbetului este folosirea termometrului industrial adancit in masa
lichidului la cm, urmarind sa atinga %%4 grade #elsius. $aca in zaharul candi se adauga o
proportie de miere va fi cu atat mai bine.
+ranirea medicamentoasa
0e va face cu mare atentie, dupa o prealabila analiza pentru a sti cu precizie ce boala trebuie sa
tratam. Sn cazul nosemozei, spre e1emplu, trebuie sa intervenim cu substante proteice si ceaiuri cu
sucuri de legume (suc de usturoi, suc de ceapa si vitamine, siropul nedepasind 7! grade #elsius).
Este preferabila o astfel de hranire naturista, data in portii mici, astfel ca albinele sa nu depoziteze
in faguri surplusul rezultat. Sn plus, se vor lua masuri ca orice tratament care se face sa se termine
cu cel putin o luna inaintea culesului principal, pentru ca albinele sa aiba timp sa consume integral
tratamentul medicamentos.
Jn cazul folosirii antibioticelor sau sulfamidelor, stupii tratati nu se mai transporta in
pastoral (se tin in carantina), iar mierea obtinuta de la ei nu se mai comercializeaza.
$e asemenea, pe timpul culesului nu trebuie sa se faca tratamente contra parazitilor cu substante
puternic volatile ca/ naftalina, acid fenic, sulf, timol etc., mierea din faguri absorbind cu usurinta
aceste mirosuri care raman in ea si dupa e1tractie incat o fac improprie consumului. :ratamentele
cu @arachet se pot face dupa fiecare e1tractie, iar cele cu ;avrirol doar primavara si toamna,
avand grija ca fagurii e1pusi la acest fel de tratamente sa fie schimbati in cel mai scurt timp.
+ranirea de stimulare
0timularile timpurii de primavara sau cele tarzii de toamna nu sunt indicate. Sn cazul in care puietul
eclozioneaza toamna tarziu, nu mai are de unde sa-si procure pastura necesara pentru formarea
corpului gras. $in aceasta cauza, puietul nu este viabil sau va muri in numar mare in primavara.
0iropul se administreaza numai seara, dupa incetarea zborului, luandu-se toate masurile necesare
in vederea prevenirii furtisagului.
Pentru stimulare se recomanda:
• descapacirea fagurilor cu miere ce blocheaza cuibul (%- dm patrati din jumatatea inferioara)*
• hranirea la 7-4 zile cu sirop pe baza de miere (/%)*
• hraniri zilnice cu sirop (/%), in portii mici de !,3 litri, sau
• deplasarea stupinei la culesuri de intretinere.
3n cazul cresterii de matci in hrana de stimulare este bine sa adaugam suc de morcov. #oloniile
care primesc hrana suplimentara de stimulare cresc larve mai bine dezvoltate iar in cazul in care
coloniile sunt crescatoare de matci, hranirile suplimentare fac ca matcile iesite sa fie mai grele
decat cele iesite din coloniile nehranite. Sn general hranirea de stimulare se incepe cu "! de zile
inaintea aparitiei marelui cules, numai dupa ce s-a efectuat hranirea de necesitate (in cazul lipsei
proviziilor).
"timularea de toamna,prima*ara
2rice hranire de stimulare (de primavara sau toamna) creeaza in stup o stare de euforie ce are ca
efect e1tinderea puietului in cuib. Atunci cand apar culesuri de intretinere ("!-3!! g nectar pe zi)
nu mai e nevoie sa intervenim cu aceste hraniri. 9ranirea de stimulare se face cu miere, pasta,
sirop, etc.
Siropul de zahar administrat toamna nu se va fierbe, pentru a nu se forma hidro1imetil furfurol,
nici nu se va asocia cu inlocuitori de polen, pentru a nu mari cantitatea de reziduuri din hrana. &a
concentratia de %/%, zaharul se va dizolva repede, numai la o usoara incalzire. (rin amestecare din
cand in cand, dizolvarea se va accelera. 0timularea trebuie inceputa in jurul datei de % august, timp
de 3-< saptamani, in cantitati mici (!,"-litri la zile), in functie de numarul fagurilor lasati pentru
iernare si da rezultate numai daca matcile sunt tinere.
Stimuarea de primavara se va face cu miere si polen, numai dupa ce albinele au facut -3 zboruri
de curatire, dand rezultate bune numai daca e1ista provizii suficiente in stup. $aca acestea lipsesc,
se va interveni cu hraniri de completare si se va continua cu cele de stimulare. 9ranirile de
stimulare se aplica primavara, mai ales la familiile mediocre ca populatie - la acestea rezultatele
fiind mult mai evidente.
:a coloniile cu rezer*e mari de .rana si albina se recomanda o stimulare mecanica.
2rice stimulare cu sirop efectuata primavara necesita o pregatire corespunzatoare a cuiburilor prin
montarea unor hranitoare, cele mai indicate fiind cele de suprafata, asezate deasupra cuibului,
hranirile efectuandu-se fara deschiderea stupilor.
• 'ristea nu recomanda .ranirea stimulenta de prima*ara, iar in ca$ul in care totusi se
face recomanda folosirea serbetului de $ahar.
• Eu folosesc mierea cristalizata data in pungi de plastic perforate, direct deasupra cuibului.
;erita retinut ca orice stimulare de prima*ara nu da rezultatele scontate daca este
inceputa inaintea zborului de curatire. Cea mai buna stimulare se face atunci cand
albinele incep sa aduca masi* polen in stup, odata cu stabilizarea *remii.
+ranirea cu substante ener)o,proteice
0uplinirea lipsei proviziilor de pastura din stupi, prin administrarea de inlocuitori, nu da roadele
scontate si duc la deprecierea mierii. #ele mai bune rezultate se obtin atunci cand hranirile sunt
efectuate cu polen dupa zborul general de curatire si inaintea aportului de polen proaspat in stupi,
compozitia hranei proteice trebuind sa imite cat mai mult hranirea naturala.
Jn lucrarile de crestere a matcilor este indicata, de asemenea, .ranirea ener)o,
proteica.
eteta (arbulescu
• ," =g miere preincalzita,
• !," l ceai concentrat
• 7 =g polen proaspat conservat
• %! =g zahar pudra.
Acest amestec se distribuie in parti egale la 4 familii, asezandu-se pe o gratie 9annemann
deasupra fiecarei familii.
eteta +ristea,Padurean
0e amesteca =g miere cristalizata (untoasa) cu % =g pastura trecuta prin masina de tocat carne,
adaugand % litru de apa calduta, in care s-au topit in prealabil ! g sare. Apa se adauga cate putin.
(asta se poate face mai inainte si se pastreaza in borcane punand deasupra un strat cu miere ca
izolator.
eteta "?lenar
0e amesteca % parte zahar pudra cu % parte polen proaspat sau conservat, dupa care se amesteca
bine cu % parte miere, turta de polen fiind folosita ca hrana proteica ori de cate ori este nevoie si
mai ales atunci cand se cresc matci de calitate.
eteta /ariontiu
• polen proaspat conservat amestecat cu zahar pudra (%/%),
• mierea lichefiata (utilizata ca liant) sau,
• sirop de zahar cu ceaiuri si suc de ceapa.
:urtitele pregatite dupa reteta de mai sus sunt introduse in stupi incepand cu sfarsitul lunii
februarie, dupa primul zbor de curatire, in portii de 3!!-7!! g, cate una pe saptamana, pana cand
albinele incep sa aduca polen in stupi. $upa aceasta, se poate incepe stimularea cu sirop.
eteta cu lapte inte)ral
(e timpul primaverii se poate administra si sirop pe baza de lapte care da rezultate bune folosind
formula urmatoare/ se incalzeste % litru lapte pana aproape de fierbere (<! grade #elsius) fara sa
clocoteasca* atunci se pune pe incetul zahar amestecand bine pana se dizolva* cand temperatura
atinge 7! grade #elsius se ofera albinelor cate "! ml, marind cu incetul doza zilnica pana la 3!!
ml. #and in loc de zahar se foloseste miere rezultatele sunt si mai bune (% litru lapte integral
proaspat se fierbe cu % litru de apa* cand s-a racit pana la 3! grade #elsius se adauga % litru de
miere (%,7"! =g) si se da in portii de "! g la zile. Sn siropul cu lapte nu se administreaza otet.
+ranirea cu substante ener)etice
Jn natura
0e face cu sirop de miere sau zahar - la circa %"!-!! m de stupina - si da rezultate spectaculoase
cu conditia ca/
• siropul sa nu fie prea concentrat pentru a nu genera furtisag in stupina,
• in raza de zbor a stupinei sa nu e1iste alti stupi concurenti.
Jn stupi
cu serbet de za.ar (candi)
Caharul fondant sau candi este foarte folosit in tarile cu apicultura avansata si da rezultate foarte
bune atat in hranirea de toamna, iarna, primavara, cat si in cresterile de matci.
Prepararea serbetului dupa metoda +ristea ("tuparitul, p 7$2,7$<)
• Sntr-o oala smaltuita (sa nu fie de fonta), la %,4" litri de apa fiarta (ceaiuri) se toarna %! =g de
zahar rafinat si pisat, vasul fiind luat de pe foc. $upa ce zaharul s-a umezit bine, se pune din
nou pe foc pana ce da in clocot 3! de minute, fara sa mestecam deloc siropul, ci numai il
spumuim. $aca atunci cand luam o lingurita, o cufundam in lichidul de pe foc si apoi repede in
apa rece, zaharul se lipeste de lingurita si are o ingrosare ca sa-l putem invarti intre degete si
sa-l facem o bobita cleioasa, dar nu tare, adica la momentul numit de cofetari >siropul cu
margelute mici>, e timpul sa punem in sirop ," =g de miere preincalzita in bain marie,
continuand fierberea inca 3 minute (nu mai mult). $aca siropul nu se lipeste de lingura, cum s-a
aratat, fierberea trebuie prelungita pana la momentul de fierbere >cu margelute mici>. 0e cere
multa atentie si o repezeala pentru a nu depasi gradul e1act al fierberii, altfel rezultatul va fi rau.
$aca fierberea s-a prelungit prea mult, la proba cu lingurita, siropul lipit de lingurita si muiat in
apa rece, in loc sa se adune ca o margica cleioasa, se intareste si se sparge cand il apasam,
vom cauta sa indreptam raul, adaugand apa siropului, pana obtinem efectul dorit, adica
atingerea temperaturii de %%8 grade #elsius, cand siropul se amesteca cu miere si dupa 3
minute, se ia de pe foc.
• @om avea grija ca vasul sa fie de mare capacitate, cu peretii inalti, pentru ca siropul, care se
umfla ca o supapa cand i se pune mierea, sa nu dea in foc. #u cateva minute inainte de
terminarea fierberii, amestecului i se adauga un dezinfectant ("-< picaturi de formol pentru
fiecare =g sau cate un decigram de acid salicilic, dizolvat in cateva picaturi de alcool de 7"
grade pentru fiecare litru sirop). 9ristea, folosea ca dezinfectant acidul formic %!!), cam o
jumatate lingurita la fiecare litru. #ei care folosesc acidul salicilic vor avea grija sa nu-l
foloseasca si in cazul hranirii reginelor.
• $upa luarea de pe foc, serbetul se lasa intr-o nemiscare deplina, pana ce vasul in care se afla
poate fi tinut o clipa in maini, fara sa te friga, dupa care incepem sa invartim siropul voiniceste
cu o lopatica de lemn si numai in acelasi sens, pana cand, ingrosandu-se din ce in ce, incepe
sa se faca ca o pasta alba. $aca serbetul s-a inchegat prea repede - zice 9ristea citandu-l pe
;aisonneuve care, si el, il citeaza pe Nolan, >inainte ca sa se fi racit destul, va fi mai tarziu prea
tare si grunjos si, daca e folosit la hrana albinelor, le-ar putea ucide>. Snvartitul compozitiei joaca
un mare rol in reusita lucrarii. (asta trebuie sa fieomogena, nici prea moale, caci ar curge, dar si
de ajuns de umezita si cu grunzisori destul de tari, atat cat sa nu ramana faramituri cand o
consuma albinele. ;ierea folosita trebuie sa fie provenita de la stupi sanatosi.
• (lacile de serbet se fac apoi foarte usor, turnandu-l in simple rame de lemn puse pe o marmura
sau pe o placa metalica, unsa putin cu ulei, sau chiar pe o foaie de hartie.
• Rerbetul se poate pastra vreme de mai multi ani, daca vom lua masuri de prevedere, ca sa fie
inchis, cand e frig, in cutii de tabla sau in borcane de sticla.
• (entru inceput, serbetul se recomanda a fi facut in cantitati mici, pana la capatarea deprinderii
obtinerii unui serbet indeajuns de moale, dar fara sa curga, destul de tare fara sa fie insa greu
de consumat si care sa mai absoarba apa, adica sa se umezeasca sub actiunea vaporilor si
caldurii ghemului.
Cum se da serbetul
Rerbetul poate fi pus pe deasupra ramelor, in hranitoare sau in rame special amenajate,
acoperindu-l pe deasupra cu o folie de plastic, avand grija ca stupul sa ramana bine impachetat
pentru pastrarea regimului termic.
cu za.ar cubic
Caharul cubic pus intr-un magazin asezat deasupra ramelor si acoperit bine cu o folie de material
plastic, sub actiunea vaporilor din cuib se topeste treptat, fiind consumat de albine. Holul ramas
liber se acopera cu materiale termoizolante.
-olosirea zaharului, mai ales a celui tos sau cristalizat, fara o adaugare a mierii in hrana, slabeste
puterea de rezistenta a albinelor impotriva bolilor, in special impotriva nosemozei. :o1icoza
zaharului poate fi preintampinata prin adaugarea in siropul de zahar a unei cantitati oarecare de
miere si polen.
prin descapacirea fa)urilor
0pre deosebire de descapacirea care se face toamna cand pot fi descapaciti si -3 faguri pe
intreaga suprafata, primavara se descapacesc doar %- dm patrati, pe jumatatea inferioara a ramei,
din 7 in 7 zile (langa cuib).
cu sirop in fa)uri
0iropul este turnat printr-o strecuratoare cu gauri fine, deasupra fagurelui tinut orizontal. -agurii pot
fi umpluti si cu un pulverizator. 0ingura masura de prevedere pe care trebuie sa o luam este ca
ramele, dupa ce au fost umplute, fie cu sirop de zahar, fie cu sirop de miere, sa fie lasate sa se
scurga bine si apoi, cu o carpa muiata in apa calda, sa fie spalate bine letisoarele, ca sa nu se mai
prelinga miere pe fundul stupului, ceea ce ar da loc la furtisag. +amele vor fi date numai seara,
pentru ca albinele, in cursul noptii sa poata sa-si oranduiasca proviziile date asa cum vor ele. $aca
ele vor fi date ziua, vanzoleala de la urdinis ar atrage atentia albinelor hoate si furtisagul s-ar
dezlantui cu o iuteala de neinchipuit. $e aceea, e bine ca pentru -3 zile sa stramtoram urdinisurile,
iar daca cumva se dezlantuie furtisagul sa luam cele mai drastice masuri (inclusiv inchiderea
stupilor pentru o zi, avand asigurata ventilatia corespunzatoare).
cu sirop in .ranitoare sau prin pul*erizare
#a hranitoare pot fi folosite si borcanele legate la gura cu tifon dublu. 2rice hranire de stimulare
este bine sa se faca folosind la prepararea siropurilor infuzii de plante medicinale si sucuri de
plante cu actiune fitoncida. 0iropul de zahar este bine a fi preparat cu infuzii de ceaiuri (%/%) B
lingurite miere si " g suc de ceapa la litru sirop (sucul de ceapa prelungind viata albinelor cu
apro1imativ 8!-6! zile).
"timularea de atractie
Este hranirea folosita pe timpul verii, atunci cand vrem sa facem e1tractie si in natura nu se mai
gaseste cules. (entru aceasta albinele sunt atrase la 7-"!! m de stupina cu un sirop slab
concentrat, mult asemanator cu nectarul (cu o concentratie sub 7!)), administrat in adapatoare de
mare capacitate.
"timularea mecanica
0e face dupa primul zbor de curatire astfel/ din in zile se da putin fum pe urdinis, ciocanind timp
de % minut, cu bete in peretii stupului. Albinele speriate se reped la faguri, incarcandu-si gusile cu
miere, inghitind o parte din miere fapt ce determina un surplus de secretie de laptisor de matca,
populatia stupului crescand mai repede.
+ranitoare
9ranitoarele au diferite forme si dimensiuni/ mari (pentru completare), mici (pentru stimulare).
.nele se monteaza la urdinis sau la spatele stupului, altele pe deasupra ramelor ori in interiorul
stupului. .nii apicultori folosesc si hranitoare e1terioare, asezate la oarecare distanta de stupi,
conditia de baza fiind lipsa altor stupi sau stupine in raza de zbor a propriilor albine. #ele mai bune
hranitoare sunt cele cu care alimentam coloniile fara a fi nevoie sa deschidem stupii.
(e site-ul/ http/88FFF.beecare.com8inde1$On-rames.htmMhttp/88FFF.beecare.com puteti accesa
urmatoarele adrese/
• http1??999.beecare.com?imaes?'ard9are?A8'7)?A8'7)---Closeup.(p
• http1??999.beecare.com?imaes?'ard9are?A8'7)?A8'7)---:ottom.(p
• http1??999.beecare.com?imaes?'ard9are?'7)?'7)eeder.(p
• http1??999.beecare.com?imaes?'ard9are?'7)?Corner.(p
• http1??999.beecare.com?imaes?)ood?)eedin-:ees?)eeder-"roboscis.(p
Daca mai descoperiti noi adrese, sau daca dispuneti de fotorafii sau schite cu noi modele de
hranitoare, nu e$itati sa ma contactati.
+ranitorul de urdinis
E format dintr-o scandurica sau dispozitiv ce intra pe urdinis, pe care sunt incrustate niste
jgheaburi, la capat avand prevazuta o adancitura in care intra gura unui recipient vertical, in care se
pune siropul. Acest tip de hranitor necesita o perfecta asezare la nivel a platformei stupului, altfel,
siropul va curge pe fund si de acolo jos, starnind furtisag.
+ranitorul #le'ander
Acest tip poate fi folosit numai la stupii cu fundul mobil si e mai practic decat cel de urdinis.
+ranitorul Doolittle
E alcatuit dintr-o cutie lunga si lata cat rama stupului, inzestrata cu doua umerase de sustinere,
locul letisorului de sus fiind ocupat de gura cutiei, prin care se toarna siropul. (entru ca albinele sa
nu se inece, hranitorul-rama are inauntrul sau un fel de scara care coboara in @ dinspre margini
spre centru. Acest hranitor se introduce langa diafragma. (rezinta avantajul depozitarii proviziilor
pe fagurii marginasi. &a constructia acestui tip de hranitor trebuie avuta mare grija ca peretii sa fie
bine incleiati, prinsi cu cuie mici si dese, iar interiorul sa fie uns pe toata suprafata cu parafina
topita, mai ales la incheieturi, pentru ca siropul sa nu curga.
+ranitoarele /iller si "ibent.al
0unt asezate pe podisor fiind accesate de albine prin gaura de hranit. Au cam acelasi principiu/
jgheaburi mari, putin departate, prin intervalul dintre ele albinele avand acces la marginile interioare
ale celor doua jgheaburi. (entru ca albinele sa patrunda inauntru, in cele doua jgheaburi mari pline
cu miere diluata, aceste hranitoare au niste pereti despartitori chiar alaturi de marginile de unde se
alimenteaza albinele. Acesti pereti nu le ingaduie sa umble decat prin portiunea din interiorul lor, pe
marginea celor doua jgheaburi (a se vedea fotografia din cartea 0tuparitul, p "!"), peretii fiind
etansati cu capacul in partea de sus, accesul albinelor la sirop facandu-se prin partea de jos, fara a
putea patrunde cu totul in compartimentele cu sirop. $upa ce au fost alimentate, hranitoarele sunt
acoperite cu un capac sau cu un geam. 0unt foarte practice, albinele putand fi hranite pe orice
vreme, atat in cantitati mici cat si in cantitati mari, fara a deschide stupii si fara a strica regimul
termic al cuibului.
&'terioare
0timularea in natura cu miere diluata sau zahar (diluate 7!)) se poate face, cu conditia ca hrana
sa fie pusa la %!!-%"! m de stupina, peste sirop punandu-se plutitoare care sa previna inecarea
albinelor. 0iropul nu trebuie sa fie prea dens pentru a nu determina albinele la furtisag. 2peratia se
va face la ore fi1e si mai per seara, cand albinele din alte stupine s-au retras spre casa. #oloniile
slabe care nu pot valorifica acest cules vor fi ajutate cu faguri cu provizii luati din familiile puternice
dupa depozitarea siropului. Sn cazul cand serile sunt reci siropul va fi administrat mai devreme si in
cantitate mai mica, pentru ca albinele sa aiba timp sa preia siropul inainte de venirea frigului.
+ranitorul tip Hordan
Este compus dintr-un jgheab lung de 64 cm, larg si inalt de cm facut din tabla, acoperit cu un
geam de sticla sau material plastic. &a unul din capete, jgheabul are o portiune patrata mai lata ca
sa poata incapea gura unei damigene de " litri, portiune acoperita cu un capac de tabla cu
deschiderea diametrului gurii damigenei. 0ub damigeana rasturnata cu fundul in sus, se gaseste un
prag de % cm din foite de tabla lipite pe muchie, pe care se reazema (figura de la pag. %<
AA#... vol. ,). &ichidul din damigeana va curge in jgheab numai la inaltimea acestui prag, care are
inaltimea de % cm, si numai atunci cand albinele sug lichidul, presiunea de la e1terior ingaduind
nivelului din damigeana sa coboare pe masura consumului din jgheab. Albinele iau hrana prin 7!
de orificii a cate % mm facute in peretii jgheabului de-a lungul sau, distantate la 4 mm una de
cealalta, fara a intra in contact cu suprafata lichidului din jgheab. Sn felul acesta ele pot consuma %
litru de hrana in 3 ore, cu o damigeana de " litri hranind "! de stupi pe zi.
I
ianuarie, identificarea matcii, ierar.izarea muncii albinelor, iernarea albinelor, ima)ini apicole
()alerie foto Cipm), imunitate, insecte, inseminarea instrumentala, inter*entii de rutina, (de
ur)enta), intestinul )ros, intestinul subtire, in*entar apicol, in*ersare corpuri, iunie,iulie,
iz)onitor Porter, izolare botci, izolare matci, izolarea (abici, izolarea matcilor, izolatorul de
matca,
influenta mediului stare atmosferica stare familie
into'icatiile alim ale albinelor
pre*enire de ori)ine umana de ori)ine naturala
masuri directe cu subst chimice cu polen to1ic cu nectar to1ic
masuri indirecte cu subst medicam simptome simptome to1icoza zaharului
introducerea matcilor noi
1. sub for de botci cu orfanizare fara orfan masuri de precautie reguli de acceptare
2. sub for re) *ir) met directe indirecte mi'te
3. sub for e) imp scuturare pe urdinis pe fagure in colivie capac met %
recup fam bezmet cu apa cu nucleu (+oot) met AlleO in colivie Asprea met
met rec st bezm zaharata poloneza plic narcotizare in punga mir v+ cu +eginal

Ianuarie
#oloniile care duc lipsa de provizii sunt ajutate in luna ianuarie cu miere cristalizata pusa in pungi
de plastic deasupra ramelor de cuib, direct deasupra ghemului. Sn zilele calduroase se va nota la
fiecare colonie daca si-a facut zborul de curatire si intensitatea acestui zbor, daca prezinta semne
de diaree etc.
Daca se obser*a umiditate crescuta in stupi se inlocuiesc pernitele umede cu altele
uscate.
Acum este timpul cel mai indicat pentru e1tractia pasturii din fagurii vechi si negri pastrati la
rezerva. (entru aceasta se alege o zi friguroasa cand fagurii sunt inghetati si sfaramiciosi. #u un
cutit bine ascutit si incalzit se taie celulele fagurilor pana la peretele intermediar, baza celulelor
ramanand intacta. -recand intre palme celulele cu pastura acestea se vor desprinde usor de
pastura intarita in forme prismatice he1agonale. $upa vanturare pastura va ramane curata. (astura
obtinuta se va trece printr-o masina de tocat carne punandu-se in borcane de 3-" =g, pentru izolare
turnand miere lichida.
0e supravegheaza stupii pentru a nu fi atacati de ciocanitori, se fac mici reparatii la stupi, se curata
urdinisurile de gheata (folosind apa fierbinte), se fac cursuri de perfectionare.
Identificarea matcii
&ste o operatie destul de dificila luand uneori mult timp apicultorului. Daca la
desc.iderea fara z)omot si fum a stupului *om obser*a, din care spatiu a zburat
drept in sus prima albina L mai mult sau mai putin ametitor L iar apoi *om indeparta
incet fa)urii pana la acel spatiu, *om afla in ma-oritatea cazurilor matca, pe unul din
fa)urii in*ecinati cu spatiul respecti*.
Sn cazurile in care matca nu poate fi gasita si gasirea ei este esentiala pentru lucrarea pe care vrem
sa o facem, vom proceda in felul urmator/
• $easupra stupului se aseaza un magazin de recolta cu fagurii ceva mai rasfirati,
acoperindu-l cu podisorul stupului* pe urdinis se va da abundent fum concomitent cu
ciocanirea peretilor laterali ai stupului* se ridica incet magazinul in care albinele si matca s-
au refugiat si se introduce o gratie 9annemann* prin orificiul de hranit al podisorului se da
fum pentru gonirea albinei in corpul de jos* in corpul de sus vor ramane trantorii si matca
care va fi prinsa in tubul de sticla.
• 2 alta metoda necesita folosirea unui cearsaf care se intinde in fata urdinisului, care
acopera si scandura de zbor* se scot pe rand fagurii cu albina acoperitoare care se matura
cu peria pe cearsaf, urmarind cu ochii grupul celor cazute, matca putand fi usor recunoscuta
si prinsa in tubul de sticla.
Jn alte tari, in *opseaua cu care se marc.eaza matcile se pune o infima cantitate de
izotopi radioacti*i, matca putand fi usor identificata cu a-utorul unui dispoziti* de tip
9ei)er.
Ierar.izarea muncii la albine
&ste di*ersa, raspunzand tuturor ne*oilor interne ale cuibului:
• curatarea celulelor si incalzirea cuibului (primele zile),
• hranirea larvelor si a matcii (primele zile),
• primirea si depozitarea nectarului si a polenului (de la 3 la %% zile - doici),
• claditul fagurilor (de la %% la %< zile - cerese),
• ventilatul si apararea cuibului (de la %< la ! de zile),
• transportul apei si al nectarului, propolisului, etc. (de la ! la 3" de zile).
Iernarea albinelor
(una iernare este conditionata de:
• numarul albinelor intrate la iernat*
• calitatea fa)urilor de iernare (trebuie sa fie ceva mai vechi - de ani - caci acestia
pastreaza mai bine caldura decat cei construiti in anul curent, intre faguri lasandu-se un
spatiu ceva mai larg - cca %3 mm - pentru ca numarul albinelor pe un interval sa fie mai
mare)*
• calitatea matcilor (mortalitatea acestora peste iarna este urmatoarea/ cele de % an - ),
cele de ani - ,6 ), cele de 3 ani - %!))*
• tineretea albinelor, albinele eclozionate in toamna fiind cele mai apte sa lupte cu rigorile
iernii (intrucat nu au participat la hranirea puietului, glandele lor intestinale secretand mai
multa catalaza, capabila sa neutralizeze reziduurile etc.), hranind mai mult puiet in
primavara datorita corpului gras bine intretinut etc.*
• repartizarea corespunzatoare a .ranei pe faguri si calitatea acesteia (ramele cu pastura
nu vor fi puse niciodata la marginea cuibului, caci acolo pot mucegai)*
• aerisirea si umiditatea corespunzatoare, mai ales primavara si toamna (urdinisul fiind
deschis mai mult, avand montate gratii contra soarecilor)*
• folosirea diafra)melor etanse (preintampina formarea si condensarea vaporilor, pastrand
o atmosfera uscata si sanatoasa in stupi)*
• asi)urarea linistii corespunzatoare (zgomotele, trepidatiile etc. determinand un consum
marit si nelinistirea albinelor)*
• proportionarea corespunzatoare a spatiului de iernare (coloniile lasate pe un spatiu
prea mare sufera de frig si umezeala, fapt ce determina un consum sporit de hrana in
detrimentul sanatatii albinelor).
(regatirea pentru iernare este una din cele mai importante lucrari ale apicultorului, de felul iernarii
depinzand rezultatele anului urmator. (regatirile de iernare trebuie incepute devreme (la sfarsitul
lunii iulie) prin completarea rezervelor de hrana si prin stimulare (in lipsa culesurilor de intretinere).
&a asezarea cuibului pentru iernare vor fi folosite doar doua treimi din numarul ramelor
gasite ocupate in octombrie. Sn conditiile specifice tarii noastre iernarea cea mai buna se face afara,
chiar in iernile geroase, cu conditia ca stupii sa fie puternici, cu hrana indestulatoare si de buna
calitate, feriti de vanturi si bine adapostiti la e1terior si in interior.
Iernarea matcilor
,ernarea matcilor disponibile (ce prisosesc) se poate face in stupi special amenajati, denumiti
pepinieri, fie in afara ghemului (nerecomandata). ;atcile de rezerva pot fi iernate si pe 3 rame, in
nuclee buzunar, langa coloniile da baza., sau deasupra unei colonii foarte puternice, ca nuclee mari
sau mijlocii, mai ales daca podisorul separator este din placaj subtire sau panza metalica. $e
asemenea, iernarea a cate 3 nuclee mici de imperechere tip -ota, asezate intr-un magazin de
recolta peste cuibul unei colonii foarte puternice, poate da rezultate multumitoare.
Influenta conditiilor de mediu
Factori fa*orizanti:
• a se introduce matcile mai intai in nuclee, si dupa ce matcile si-au inceput activitatea
normala pot fi introduse si in coloniile normale, orfanizate cu -3 ore inainte,
• cea mai recomandata perioada a zilei este spre seara , cand nucleul se unifica cel mai usor
cu -AA,
• primavara devreme,
• in timpul culesurilor abundente sau
• toamna foarte tarziu, cand matcile sunt foarte bine primite chiar si fara orfanizare.

"ituatia atmosferica
Factori nefa*orabili:
• seceta prelungita,
• vant puternic,
• nor,
• ploaie etc.

"tarea familiei de albine care primeste matca
Factori fa*orabili:
• prezenta puietului capacit,
• preponderenta albinelor tinere,
• lipsa puietului de orice fel (dupa o orfanizare de -3 ore) etc.
Factori nefa*orabili:
• orfanizarea indelungata ("-< zile),
• prezenta albinelor batrane,
• a puietului larvar,
• bezmeticirea (face imposibila acceptarea matcii).
Intestinul )ros al albinei
$in procesul digestiei raman reziduuri nefolositoare care sunt filtrate de tubii malpighieni (rinichii
albinei) si trecute in punga rectala de unde sunt eliminate prin orificiul anal. ,arna, albina
acumuleaza in punga rectala toate resturile alimentare, greutatea reziduurilor reprezentand pana la
7<) din greutatea corporala a albinei. Sn pun)a rectala apa reziduurilor este eliminata cu ajutorul
papilelor rectale iar neutralizarea alterarii se face cu ajutorul a < glande rectale, care produc
catalaza. #u cat glandele rectale vor produce mai multa catalaza, cu atat iernarea va decurge in
conditii mai bune. 0ecretia lor este mai intensa la albinele tinere care nu au apucat sa-si faca
zborul de curatire inainte de a intra la iernat.
Into'icatiile alimentare ale albinelor
(olenul, nectarul si mierea de mana pot fi uneori to1ice. $e asemenea, multe micoze, datorita
ciupercilor duc al into1icatia albinelor prin substantele to1ice pe care le elaboreaza. Aoveria
bassiana sau 0picaria farinosa sunt tot atat de to1ice ca si ciupercile Aspergillus flavus care
provoaca impietrirea puietului.
de ori)ine umana
cu substante c.imice
Acestea au loc cu predilectie in apropierea combinatelor industriale (cele care prelucreaza
minereuri feroase cum sunt cele de la 9unedoara si +esita, fabricile de ciment, caramida, sticla,
centralele termoelectrice care ard carbuni de calitate inferioara, cele care prelucreaza minereuri de
cupru sau plumb, pe o raza de 3 =m in jur, mai ales atunci cand furnalele combinatelor nu au
montate filtre de calitate.
#ele mai grave into1icatii cu substante chimice (fungicide, acaricide, insecticide si erbicide
combinate uneori cu arsenic, fosfor, clor, sulf etc.) au loc atunci cand se trateaza culturile, livezile si
padurile cu anumite insecticide contra daunatorilor, fara sa ia masurile de prevenire legale. Sn astfel
de ocazii, coloniile cele mai puternice au pierderile cele mai mari (din cele puternice pier <8), din
cele mijlocii ), iar din cele slabe %!)).
#ele mai primejdioase sunt tratamentele care au in componenta arsenic, fosfor, bariu si mai ales
cele din combinatia fosforului cu clorul. 0ubstantele foarte to1ice sunt/ aldrinul, he1ato1ul (9#9 cu
o remanenta de 7-" zile) si $eto1 " (cu o remanenta de " de zile). ;ai putin to1ic este $$: sub
forma de $eto1 ").
emanenta substantelor fitosanitare folosite la combaterea daunatorilor este
*ariabila. &rbicidele, spre e'emplu, au o remanenta de 7,1 ore, alte substante to'ice
au o remanenta ce *ariaza intre 2 si 27 de zile. Jn astfel de situatii se impune mutarea
stupilor la cel putin 2 ?m. Daca, la 2,3 zile de la transport a sur*enit un timp cu ploi
abundente, urmat de soare si caldura, albinele pot fi readuse pe *ec.ea *atra.

"imptomele into'icatiilor c.imice la albine
• salturi incoerente,
• caderea perisorilor,
• marirea intestinului gros de -3 ori,
• alergari in toate directiile,
• tremuraturi ale aripilor,
• ridicarea abdomenului si masarea cu picioarele de dinapoi,
• culcarea pe spate si miscarea neregulata a picioarelor,
• umezirea abundenta (datorata defecarilor dese si vomitarii),
• anchilozarea si moartea.

cu substante medicamentoase
Dozele de antibiotice administrate in e'ces distru) flora intestinala si desc.id lar)
poarta microbilor si a ciupercilor prime-dioase, pro*ocand into'icatii )ra*e. De
aceea, in cazul necesitatii folosirii lor trebuie sa stim cu precizie ce boala tratam si
sa respectam cu strictete dozele indicate de prospect. =tilizarile sulfatiazolului ,
sulfa)uanidinei si nosema?ului, sunt interzise de normele =& si, in situatia in care
sunt utilizate in e'ces, dau nastere unor )ra*e into'icatii nu numai la albine ci si la
puiet.

de ori)ine naturala
"unt pro*ocate de:
• polen to1ic*
• nectar to1ic sau
• mierea de mana.
• :ratamentul se face cu sirop curativ.
cu polen to'ic
(olenul produce into1icatii cand provine de la plantele cunoscute ca to'ice (familia
+anunculaceelor/ floarea brosteasca, piciorul cocosului, bulbucii, omagul, nemtisorii de camp,
degetelul rosu) sau de la altele al caror polen supus unor factori atmosferici isi modifica compusii
devenind to'ic.
(oala de mai este consecinta acestor into1icatii, mai ales cand plantele mentionate se afla in masiv.
$in a doua categorie fac parte/ ceapa de samanta (in anii secetosi), tutunul (in cazul e1cesului de
umiditate), tisa, castanul salbatic (la ploi abundente), teiul argintiu (la calduri prea mari in timpul
infloririi). Aoala de mai este consecinta unor astfel de into1icatii alimentare.

cu nectar to'ic
#and nectarul este produs de smirdar, rododendron, sau laur de munte, poate deveni si el to1ic
uneori. ;ierea de mana desi este e1celenta pentru consumul uman, atunci cand este lasata in
stupi peste iarna, ca hrana e1clusiva da into1icatii grave, datorita continutului bogat in saruri
minerale.
6o'icoza za.arului
Este o into1icatie care apare atunci cand albinele sunt nevoite sa culeaga si sa aduca in stup
nectar cu o proportie redusa de zahar (in anii secetosi). 9ranindu-se cu acest zahar sarac,
hemolimfa nu mai contine elementul energetic necesar zborului, care este glucoza.
#and albina pleaca la cules, glucoza din hemolimfa se epuizeaza, si ea se foloseste de rezerva de
glicogen, care daca este consumata duce la into1icatia sangelui si moartea insectei. (revenirea si
combaterea se face prin .raniri ener)etico,plastice.

"imptomele into'icatiilor naturale
• abdomen balonat si lucios,
• agitatie,
• incapacitate de zbor,
• paralizii,
• cadavrele au miros puternic de putreziciune,
• diaree (in cazul into1icarii cu miere de mana).

Pre*enirea into'icatiilor
• renuntarea la efectuarea pastoralului la masivele unor astfel de plante, arbori sau arbusti*
• in cazul stupinelor stationare se vor cultiva in apropierea stupinei plante entomofile (facelia,
mustar, sulfina alba etc.), a caror inflorire sa coincida cu cea a produselor to1ice*
• analiza mierii pentru a preveni lasarea in stupi a mierii de mana.
/asuri directe
• anuntarea in scris a primariilor pe raza caror se afla stupina, specificand locul si adresa
unde putem fi gasiti, in caz de tratamente, pentru a fi anuntati*
• anuntul se va face si la sediul unitatilor agricole din raza de zbor a coloniilor de albine*
• transportarea stupilor la 4 =m de cultura tratata*
• inc.iderea stupilor pe timpul tratamentelor, luandu-se masurile de rigoare (inchizand
urdinisurile, marind spatiul cu ajutorul unui cat gol, montand hranitoare cu apa, sitele de
ventilatie, asigurand intunericul inauntrul stupilor etc.). Vn 0.A apicultori folosesc saci largi
de panza cu care invelesc stupii lasand in fata urdinisului o distanta de 3! cm si udand des
panza sacului, pe partea din fata, pentru a pastra racoare. 0tupii pot fi lasati astfel timp de
ma1imum zile*
• in cazul into1icatiilor cronice se preleveaza probe in vederea stabilirii dia)nosticului de
laborator.
/asuri indirecte
• folosirea fungicidelor selective (:o1afen, ;alipa1 etc.), cu o actiune rapida si cat mai de
scurta durata,
• pulverizari pe timp de noapte sub forma de aerosoli*
• avioanele ce fac stropiri sa zboare cat mai jos (la " m deasupra culturilor) si la o viteza a
vantului de cel mult " m8s*
• tratamentele cu substante to1ice sa fie preparate in emulsii repulsive (cu uleiuri minerale,
creolina, eter sulfurat etc.), care pulverizate se usuca repede prezentand pentru albine un
pericol mai redus*
• tratamentele sa nu se faca ziua la amiaza sau dimineata prea devreme, preferandu-se
aplicarea lor intre orele %8-3, tratamentele de noapte fiind cele mai recomandabile (avand
si un efect masiv pentru daunatori)*
• acolo unde este cazul, sa se faca tratamente de toamna, ca sa se distruga primele generatii
de daunatori inainte ca ei sa-si depuna ouale pentru primavara*
• sa se evite aplicarea tratamentelor pe timp racoros si ploios, caci pe langa faptul ca
daunatorii stau ascunsi (fiind mai putin atacati), remanenta substantelor to1ice se mentine la
un nivel inalt*
• sa se foloseasca substante to1ice granulate care nu into1ica albinele*
• sa se foloseasca mijloace microbiologice de combatere.
sus
Intestinul subtire
&a albine intestinul subtire este stomacul.
Introducerea matcilor noi
2peratia se poate face utilizand o botca selectionata capacita, o matca virgina (metoda care da
rezultate de multe ori negative), sau o matca gata imperecheata (cea mai recomandabila). Atunci
cand se introduce o noua regina intr-un stup, chiar daca colonia este orfana, fara anumite precautii
albinele omoara de regula regina straina. ,ntroducerea se face de obicei plasand regina intr-o
cusca prevazuta la iesire cu o anumita cantitate de pasta de zahar candi. $upa cateva ore
(cateodata %- zile) albinele consuma pasta si elibereaza regina care, intre timp a fost hranita de
albine prin sita custii, facandu-se schimbul de feromoni necesari pentru acceptarea ei de catre
albine.
1. "ub forma de botca capacita
a. cu orfanizare
#olonia orfana este lasata sa-si faca botci pe care le capaceste (cel putin < zile de la orfanizare).
0tricam botcile si ridicam laptisorul din ele si altoim o botca selectionata din care urmeaza sa
eclozioneze in cel mult zile o matca. Aotca se altoieste cu manson de protectie. 2peratia
reuseste daca se face dupa terminarea culesului principal sau cand acesta e spre sfarsit.
b. fara orfanizare
2peratia reuseste daca se face in plin cules, botca punandu-se sus, in corpul al doilea al stupului
vertical asa cum s-a aratat la altoire. +ezultate foarte bune se obtin la stupii verticali utilizand
urmatoarea metoda/
• se scot din cuib faguri cu puiet necapacit cu albina si se pun in corpul al doilea, separat de
cel de jos cu o gratie 9annemann pentru ca matca sa nu urce sus*
• se altoieste botca intre cei faguri.
• Albinele o accepta intotdeauna. ;etoda poate fi aplicata si la stupul orizontal, cu conditia
folosirii gratiei separatoare punand botca in aceleasi conditii, dincolo de gratie.
2. "ub forma matcilor *ir)ine
Este o operatie grea dar, in cazul in care se iau unele masuri de precautie poate fi indeplinita cu
succes.
/asuri de precautie
• sa se cunoasca cu precizie data eclozionarii*
• matca se va tine intr-o colivie, fara hrana %"-! minute inainte de introducere*
• albinele ramase fara matca sa fie preocupate de un cules aparent (prin hraniri stimulente).
3. "ub forma matcii imperec.eate
e)uli de acceptare
• Niciodata nu se va da unei colonii o matca insotita de albinele insotitoare care au ingrijit-o
pana atunci in colonia de e1peditie*
• #olivia de introducere se va opari (eliminand posibilitatea iritarii matcii, transmiterii bolilor si
mirosurilor matcilor anterioare).
• ;arcarea matcii se va face intotdeauna inaintea introducerii in noua colonie, caci mirosul
acetonei si al mainii stuparului displac albinelor gazda.
• &a scoaterea matcii vechi cat si la introducerea celei noi, sa nu se foloseasca fumul, care de
obicei nelinistesc matcile (se agita determinand in intreaga colonie o stare de agitatie).
$aca este neaparata nevoie se va folosi un pulverizator cu apa.
• (e faguri nu trebuie sa e1iste botci, indiferent de stadiul lor. $aca sunt, vor fi distruse
introducerea matcii amanandu-se cu -3 ore (colonia incepand sa se simta orfana). 0e
recomanda chiar ridicarea provizorie a fagurilor cu puiet deschis, fara albina acoperitoare,
dandu-i spre ingrijire altei colonii pana la acceptare familiilor puternice.
• #ontrolul acceptarii matcii se va face dupa o saptamana (altfel e1ista riscul omorarii matcii
acceptate).
• (entru verificare se va folosi vestibulul de control.
• Acceptarea matcilor este usurata de e1istenta in colonie doar a albinelor tinere.
Daca in colonie e'ista si albine batrane, lipseste culesul si e'ista tendinta spre furtisa),
acceptarile sunt aproape imposibile, necesitand masuri cu totul speciale (introducerea pe timpul
serii, tinerea urdinisului micsorat) in vederea eliminarii tendintelor de furtisag si crearii predispozitiei
favorabile prin hraniri stimulative (cu cel putin 3 zile inainte si dupa acceptare). Sn cel mai rau caz,
stimularea se va face cu cel putin o ora inainte, altfel, daca se va face in momentul introducerii
matcii, aparitia hranei va produce o agitatie care se va transmite si matcii ingreuindu-i acceptarea.
#u -3 ore inainte, spatiul de introducere din cuib intre rame va fi intotdeauna largit la ," cm,
acolo adunandu-se albinele tinere pentru inceperea claditului.
/etode directe de introducere a matcilor
$au rezultate mai ales pe timpul culesurilor de mare intensitate, cu conditia folosirii unor matci
imperecheate, iar albinele sa nu observe disparitia matcilor proprii (orfanizarea durand doar cateva
minute).
1. eliberarea prin scuturare in amur) (metoda Froissard)
;atca tanara cu mirosul unificat cu cel al coloniei primitoare (cu 7 ore inainte prin stropire cu apa
indulcita si parfumata, ori cu un tampon de vata imbibat cu parfum), dupa flamanzire (prin
introducerea in tubul de sticla timp de %"-! minute), este asezata intr-o colivie pentru a o avea la
indemana (pe timpul uniformizarii mirosurilor, colivia sterilizata fiind tinuta deasupra ramelor
coloniei primitoare). 0e amenajeaza o planseta in fata urdinisului (la acelasi nivel cu scandura de
zbor), se scot fagurii coloniei, se ridica matca batrana, se aseaza colivia cu matca tanara, se
deschide colivia in vederea eliberarii si se scutura fagurii de albina peste colivia cu matca,
completand cuibul cu fagurii scuturati. Albinele vor intra in stup impreuna cu matca, care, avand
acelasi miros, va fi acceptata.

2. eliberarea pe urdinis sau deasupra ramelor
&ste conditionata de anumiti factori:
• matca sa fi activat un timp oarecare intr-un nucleu,
• sa fie flamanda si naclaita cu miere,
• sa fie eliberata pe speteaza fagurelui de pe care s-a ridicat matca sau direct pe urdinis,
• inaintea introducerii e de preferat sa stropim albinele cu o solutie pe baza de suspensie de
*aleriana,
• stupul nu se va deschide cel putin 4-%! zile, instaland in schimb vestibulul de control.
3. sc.imbul matcilor pe fa)ure
E o metoda practica ce poate fi aplicata doar in timpul marilor culesuri, asezand noua matca e1act
pe acelasi loc unde a fost precedenta, dupa ce mai intai matcile au fost unse bine cu miere groasa,
fiind nevoie si de unificarea mirosurilor (cum s-a aratat mai sus).
3. scaldarea matcii cu apa (metoda "mel)ra*e)
Snchidem noua regina intr-un tub de sticla. Snlaturam vechea regina din stupul primitor. .mplem
apoi tubul cu apa distilata calduta si dupa %!-! de secunde eliberam apa, asezand apoi regina pe
speteaza superioara a unei rame de cuib. 0caldarea inlatura pentru moment substanta de matca
albinele neobservand schimbarea.
7. introducerea cu nucleul nou format (metoda oot)
&ste cea mai si)ura dintre toate metodele, nucleul fiind format cu/
• o regina imperecheata,
• -3 rame cu miere si puiet capacit in eclozionare, fara albina acoperitoare.
Nucleul primeste apa in celulele unui fagure si este dus intr-o camera bine incalzita, cu o
temperatura de 3! grade #elsius, unde este tinut inchis timp de zile. $upa trecerea celor zile,
spre seara, se orfanizeaza colonia primitoare, si dupa %- ore se stropesc albinele ambelor unitati
cu sirop parfumat. -agurii ocupati de nucleu sunt adusi dupa 3! de minute si sunt asezati la
marginea ultimei rame din stupul gazda, putin distantati de ultima rama. A doua zi fagurii se vor
apropia definitiv.
Sn cazul in care matca cu nucleul nou format se afla deasupra (la verticali sau /&), dupa 78 de ore
inlaturam matca veche si schimbam rama separator cu panza dubla cu una simpla sau cu o foaie
de ziar perforata, prin care albinele de jos pot lua contact cu cele de sus (facandu-se schimbul
substantei de matca). .nificarea va fi definitivata peste "-< zile.
&a stupul orizontal se poate folosi o diafragma etansa, si un urdinis alaturat. Sn noul compartiment
vor fi adusi 7 faguri cu albina acoperitoare si, dupa o zi, noua colonie ramasa doar cu albina tanara
va primi o matca in colivie automata prevazuta cu doua orificii de serbet. $upa acceptarea deplina
a noii matci, se inlatura matca batrana a coloniei invecinate si diafragma se inalta de pe fund cu %
cm. $iafragma va fi ridicata definitiv dupa 7-" zile. Aceasta metoda este recomandata a fi folosita
la sc.imbarea tuturor matcilor batrane din coloniile puternice, fiind una din metodele cele mai
si)ure.
1. introducerea matcii in plic o data cu albinele coloniei
@ara, pe la orele %8, se ia un plic de hartie pergament transparenta (nu de celofan), caruia in
partea de jos i se fac cu un cui %"-! orificii prin care albinele nu pot sa treaca. 0e orfanizeaza
stupul si se matura, in plic, o lingura de albine tinere de pe fagurele unde se afla matca ridicata,
daca se poate chiar din cele din jurul ei. +ama se pune la loc, plicul se inchide si se pune undeva la
umbra. $upa 3! de minute, albinele din stup incep sa se agite. ,ntroducem matca tanara in plic
(fara albine insotitoare) si se observa daca albinele din plic o ling. $aca vor sa o atace, o retragem,
reintroducand-o in plic dupa %" minute. A doua oara va fi sigur acceptata. (licul se aduce la urdinis
si se prinde cu o piuneza sau un cui mic de peretele frontal, astfel incat fundul plicului cu orificiile lui
sa fie in dreptul urdinisului. Sn jurul plicului se vor aduna albine ce bat din aripi, semn ca si-au gasit
matca. Ele vor roade hartia si vor elibera matca care va intra in stup impreuna cu albinele.
0. metoda #lle;
0tupul orfanizat se deschide pe timpul zilei, avand grija ca ramele sa fie apropiate la ma1imum. #u
ajutorul unei linguri se ia putina miere din partea de sus a unei rame si o pastram in vederea ungerii
noii regine. Atat podisorul cat si marginea de sus a stupului se ung cu vaselina pentru ca la
ridicarea podisorului sa nu apara nici un zgomot. #ercetam apoi stupul crescator sau nucleul de
imperechere, izolam regina in cusca si o plasam deasupra ramelor, avand grija ca albinele
nucleului sau stupului sa aiba acces la sita pentru hranirea reginei. #u o jumatate de ora inaintea
introducerii, ridicam cusca pentru a o avea la indemana. #and a sosit noaptea, ungem peste tot
regina cu mierea luata mai inainte si, ridicand incet podisorul stupului orfan, pe deasupra ramelor,
punem regina si cu multa atentie asezam podisorul la loc. #olonia nu va fi cercetata timp de 4-8
zile.
2. metoda poloneza de introducere directa
0e bazeaza pe folosirea mirosului de melisa care este asemanator matcilor. 0e prepara "!! ml
sirop in care se adauga %! picaturi de esenta de melisa. 0e dau "! ml sirop in rama hranitor a
stupului. $upa consumarea unei parti de sirop, se ia o matca tanara (poate fi si neimperecheata),
se afunda cateva secunde in siropul ramas in pahar si se aseaza pe speteaza superioara a ramei
din vecinatatea hranitorului, unde se toarna si restul siropului. ;atca este bine primita, se
imperecheaza si lucreaza in acelasi timp cu matca veche, care dupa un timp va disparea.
<. metoda stropirii cu apa za.arata
+ristea recomanda urmatorul scenariu/ seara cautam regina batrana si o inchidem intr-o cusca sau
o ucidem* apoi, scotand ramele periem toate albinele inspre fundul stupului, in timp ce un ajutor
stropeste cu un pulverizator cu apa za.arata peste grupul de albine aflat pe fundul stupului, in
care punem si regina. Sn timpul operatiei urdinisul trebuie sa fie inchis si va fi deschis abia dupa %!
minute, cand credem ca albinele si-au ocupat din nou fagurii. .rdinisul se deschide putin, atat cat
sa treaca albine si aceasta numai pana dimineata.
1$. metoda cu fum de salpetru sau de besica porcului
#ele redate mai jos sunt luate din cartea "tuparitul, pag "!-"%
%. #onditia principala este dozarea corecta a afumarii (cel mult %," minute) si in raport cu
marimea stupului (la nuclee !," minute sau cateva fumuri).
. #ea de-a doua conditie e ca solutia sa nu depaseasca " g de salpetru.
3. $upa ce am afumat bine colonia, introducem pe urdinis regina si dam si dupa ea cateva
fumuri pentru a o ameti putin. $upa minute, deschidem stupul, in partea lui de sus, timp
de cateva minute pentru ca sa se aeriseasca, ii montam o sita de ventilatie si-l lasam
descoperit cu sita timp de o jumatate de ora, timp in care albinele se dezmeticesc, urcandu-
se pe faguri, fara a observa noua schimbare, mai ales daca regina a fost ridicata de curand
dintr-un nucleu e1istent in stupina.
/etode indirecte
"unt mai si)ure si mai putin complicate decat cele directe, dar cer folosirea unor
dispoziti*e foarte *ariate ca forma, denumite coli*ii, confectionate din panza
metalica, materiale plastice sau c.iar simpla .artie.
1. Folosirea coli*iei tip capac
Sn primele 7 ore matca va fi aparata de atacul albinelor, dupa care, apicultorul inlatura micul capac
ce acopera orificiul de iesire plin cu serbet sau aplica un capacel de fagure artificial perforat. .na
dintre cele mai bune colivii este cea dreptunghiulara, tip capac, cu zimti marginali care se infig pe
fagure, prinzand sub ea matca. (entru folosirea ei este nevoie sa scoatem insa un fagure marginal,
facand astfel loc coliviei ce se va aplica pe fagurele mijlocas, cuprinzand sub ea celule cu miere,
puiet capacit si celule goale. $e pe acea portiune se perie albinele si, eliberand imediat matca, vom
apasa capacul coliviei ai carui zimti marginali se vor infige pe fagure. ;ica gratie 9annemann de pe
latura superioara a coliviei ramane deocamdata inchisa cu oblonasul ei care se va elibera dupa 7
ore. $upa alte 7 ore se scoate colivia si se aranjeaza la loc stupul. ;atca este
primita intotdeauna, caci intre timp a si inceput sa oua sub colivia protectoare, incat albinele o
considera drept a lor. E1ista insa si colivii la care nu se mai intervine, singura grija fiind ca, dupa 8-
%! zile de la introducere, sa retragem colivia din cuib.
2. Folosirea pun)ii de .artie
;etoda este asemanatoare cu cea a plicului descrisa la metodele directe, cu singura deosebire ca
odata introdusa matca in ea, punga se rasfrange la gura, inchizand-o si prinzand-o cu piuneza in
interiorul stupului, pe speteaza superioara a unei rame. +ama va fi usor departata de cea vecina,
pentru ca nu cumva sa fie strivita matca, colonia hranindu-se inainte si dupa introducere. $upa 8
zile se retrage punga roasa, in care timp matca a inceput de mult sa oua.
3. Folosirea coli*iei automate (tip #sprea)
#onsta in asezarea acestei colivii prevazuta cu tuburi (unul mai scurt cu gratie 9anemann si unul
mai lung fara gratie, ambele umplute cu serbet), intre faguri putin mai distantati, pentru ca in golul
format sa se adune mai multa albina tanara, care, obisnuit, primeste mai usor noile matci. $upa 7
de ore de la introducere, albinele consuma serbetul din corpul scurt si patrund la matca, capatand
acelasi miros. Eliberarea matcii se face prin orificiul lung, dupa 78 de ore. 0tupul poate fi deschis
dupa <-4 zile.
3. /irosul matcii *ec.i transmis celei noi
Sntr-o colivie perfect curata si oparita cu apa clocotita, se introduce pentru 7-" ore vechea matca,
care va sta izolata in cusca, in propriul ei stup, colivia fiind plasata intre rame distantate la ,"-3
cm. 0coatem apoi vechea matca si o inlocuim cu cea noua, tinuta flamanda !-" de minute in
tubul de sticla. #olivia se pune in acelasi loc si i se aplica capacelul de ceara perforata. &a urdinis
se monteaza pentru -3 zile vestibulul de control.
/etode mi'te
/etoda 1
0e orfanizeaza colonia a carei matca trebuie schimbata. A -a zi, din stupul orfanizat, se iau "
albine tinere si %! trantori, plasandu-i intr-o cusca de e1pediere prevazuta cu serbet de zahar si
miere. #olivia se tine intr-o camera intunecoasa timp de 3! minute, dupa care se introduce o matca
fecundata si marcata, lasand in intuneric colivia cu matca, albine si trantori inca 3! minute, dupa
care este introdusa in stupul orfan si asezata pe golul unei rame claditoare din mijlocul cuibului, aici
adunandu-se multa albina tanara pentru cladirea fagurasilor. Albinele din interiorul coliviei si cele
din afara ei vor consuma serbetul si vor elibera matca. Este singura metoda in care matca este
data cu albine insotitoare dar, ele sunt din propriul stup iar ridicarea si inchiderea lor nu a durat mai
mult de o ora. $aca serbetul nu va fi consumat in mai putin de 7 de ore, albinele insotitoare vor fi
atacate dimpreuna cu matca. +ezultate mai bune s-au obtinut atunci cand au fost pusi in colivie
mai multi trantori. 0tupul nu se va deschide decat dupa 4-8 zile.
/etoda 2
Este folosita mai ales spre sfarsitul *erii, cand culesul este foarte redus. &a stupul caruia dorim
sa-i schimbam matca se formeaza un nucleu buzunar cu urdinis separat, sau se aduce un nucleu
de la rezerva si se situeaza in imediata apropiere a acestui stup. Nucleul se populeaza apoi cu
albina acoperitoare, periata de pe toti fagurii cu puiet necapacit gasiti in colonia de baza, primind in
total 3 faguri (% fagure cu puiet capacit, % fagure cu provizii si unul cladit normal), ridicati din acelasi
stup, impreuna cu albina acoperitoare. $upa ore acestui nucleu i se da o botca matura gata de
eclozionare sau o matca imperecheata. $upa inceperea pontei noii matci, colonia cu matca batrana
se orfanizeaza si, dupa trecerea a %- ore, se ridica putin diafragma (% cm). $upa 7-" zile
diafragma se va ridica definitiv. Este asemanatoare cu introducerea matcii cu nucleu nou format
descrisa ca metoda directa, procentul acceptarii fiind tot de %!!).
/etoda cu e)inal
#ercetatorul Eordan a pus la punct un preparat care sa asigure succesul acceptarii matcilor. Acest
preparat se obtine din florile de mac )ata inflorit. 0e inlatura sepalele florii si petalele corolei, iar
capsulele cu semintele necoapte, sunt taiate in felii subtiri care se cantaresc si se pun intr-o sticla
cu deschidere larga, ca cele de lapte, in care se toarna o cantitate egala de alcool de 6<).
Amestecul se pastreaza la intuneric 7 saptamani, agitandu-se continutul din cand in cand. E1trasul
rezultat se filtreaza si se pastreaza la intuneric, intr-o sticla de culoare inchisa.
;atca se pune intr-o colivie automata, suspendata intre doua rame. (asta de zahar ce umple
partial orificiile coliviei se potriveste astfel ca matca sa fie eliberata in 7 ore. (e o rondela de
sugativa cu diametrul de %<-! cm se imbiba ! cm
3
de +eginal (o lingura normala), sugativa
asezandu-se deasupra coloniei, pe stinghiile superioare ale ramelor. Snchidem si acoperim bine
stupul. $upa 7 zile se inlatura colivia automata si rondela. ;irosul produs de preparat este asa de
puternic, incat devine dominant, mai ales in regiunea unde este colivia cu matca, putand fi simtita
de apicultor in prima zi chiar si la urdinisul stupului. $atorita acestei metode simple si aproape
si)ure, apicultorii pot da o matca imperecheata unei colonii orfane in orice perioada a anului,
metoda putand fi folosita chiar si in coloniile cu matci trantorite sau bezmetice.
In*entarul apicol
#uprinde totalitatea uneltelor, obiectelor si constructiilor apicole care apartin si reprezinta intreaga
dotare a unei e1ploatatii apicole. (rintre acestea enumeram/ masca apicola, centrifuga, masa de
descapacit, tava de descapacit, halatul apicol, salopeta apicola, sortul apicol, manusile apicole,
dalta apicola, afumatorul, peria apicola, scaunul apicol, lada de lucru, hranitoarele, coliviile pentru
matci, uneltele pentru/ insarmarea ramelor, fi1area fagurilor artificiali, e1tractia si conditionarea
produselor apicole, colectarea propolisului, cresterea si transportul matcilor etc. Sn afara
inventarului apicol, intr-o stupina mai sunt necesare si alte materiale si unelte ca/ benzina, cazma,
chit, ciocan, cleste, cuie, dalti, ferastrau, lopata, petrol lampant, rindea, sarma pentru insarmat
rame, sapun, soda, topor, vopsele pe baza de ulei etc.
#el mai bun inventar apicol consta in standardizare (folosirea aceluiasi tip de stupi, rame, roinite,
capace, diafra)me etc.). :ipul de stup ales se va procura cu toate accesoriile, avand grija dispunem
din timp o rezerva de stupi goi cu toate accesoriile pentru formarea familiilor temporare sau
ajutatoare permanente.
#picultorul incepator nu trebuie sa porneasca dintr,o data cu o stupina mare, mai
ales daca nu cunoaste deplin te.nica apicola.
In*ersarea corpurilor
Actiune ce consta in inversarea corpurilor de stup in cazul stupilor divizibili. Aceasta actiune are
drept scop crearea spatiului necesar pentru ponta matcii permitand albinelor sa-si dezvolte cuibul
pe verticala. Aceasta operatie de inversare se poate repeta de mai multe fiind indicata si ca o
masura de prevenire a roitului.
In*ertaza
Enzima a mucoasei intestinale care transforma zaharoza in glucoza si levuloza.
Iunie,iulie
Sn luna iunie infloreste zmeura (la munte) si teiul (la campie). :ransportul la floarea soarelui se
organizeaza la inceputul lui iulie. &a floarea soarelui stupinele trebuie oranduite pe partea contrara
laturii de unde a inceput in primavara, distanta dintre stupine fiind de cel putin "!! m. &a lanurile
care au o latime mai mare de %!!! de m stupinele se vor aseza pe toate cele 7 laturi ale lanului,
pentru ca albinele sa se poata intalni la mijloc, polenizand astfel intreaga cultura.
(e timpul caldurilor prea mari stupinele vor fi umbrite. &a stupii cu funduri mobile, intre corp si fund
vor fi montate pene de lemn ce tin corpul mai ridicat cu mm, usurand aerisirea. &a stupii
orizontali vor fi scoase din margini scandurele de podisor, "-< nopti la rand, dimineata punandu-
se la loc. Aerisirea stupului, ca metoda impotriva roitului, este eficace numai in cazul in care
temperatura e1terioara la umbra nu depaseste 3!-3 grade #elsius. $aca ea este mai ridicata,
printr-o bogata aerisire se realizeaza tocmai fenomenul contrar, caci astfel se introduce masiv
caldura in stup. Sn astfel de zile se recomanda umbrirea si micsorarea urdinisurilor, marindu-se
seara tarziu. &a stupii ;E se poate sparge cuibul, intercaland intre cele corpuri cu puiet %-
corpuri cu faguri gata claditi.
Jn aceste luni (iunie,iulie), dupa fiecare e'tractie este indicat a se face cate un
tratament impotri*a !arroozei.
Sn a doua parte a lunii iulie se incepe completarea proviziilor de iernare si se incepe stimularea. Sn
cazurile in care stupina este deplasata la un cules de mana, se retrag din cuib fagurii cu provizii
(pentru iernare). $upa terminarea culesului se e1trage toata mierea si se refac cuiburile cu fagurii
cu provizii de la rezerva.
(entru pregatirea cuiburilor de iernare se controleaza toate coloniile, aranjand viitoarele cuiburi
numai pe faguri de culoare inchisa. 0e vor inlatura fagurii rau construiti si cu multe celule de trantor.
-aurii noi claditi in care matcile au ouat se duc la depozit (nefiind buni de iernare).
-agurii de la rezerva se stropesc cu apa si se sulfureaza, avand grija ca, in primavara, inainte de
folosire sa fie spalati.
Iz)onitor Porter
Este un mic aparat pentru indepartarea albinelor care inlocuieste indepartarea albinelor prin
scuturare simplificand lucrarea scosului ramelor cu miere. Este astfel facut incat arcurile actioneaza
numai daca sunt impinse de catre albine de pe o anumita latura a podisorului izgonitor, albinele
iesite de pe acea latura nemaiputand sa se intoarca in magazinul de recolta.
Izolarea matcii
;atca se izoleaza cu gratie 9annemann in corpul de jos (la stupii verticali) sau in partea opusa
urdinisului (la stupii orizontali), cu toti fagurii cu puiet necapacit si faguri artificiali.
Izolarea tip (abici
$intr-o gratie 9annemann se face un cerc cu diametrul de ! cm, cercul fiind prevazut pe margini
cu o fasie de tabla colturata. ;atca se izoleaza in interiorul cercului pe un fagure, langa care se
apropie si se infige fagurele vecin. #olturile cercului patrund in cei doi faguri vecini, pana la fundul
celulelor. (ozitia celor doi faguri va fi e1act in dreptul urdinisului, in felul acesta matca ramanand o
vreme mai indelungata fara ca albinele sa simta nevoia sa o schimbe.
Izolatorul de matca
Este conceput astfel incat izoleaza matca pe fagurele pe care se afla. Este confectionat din deseuri
de tabla si plasa de sarma.
E1ista si un izolator format dintr-o caseta metalica cu fete ocupate cu gratii 9erzog sau
9annemann in care incap 3 faguri claditi* unul cu puiet capacit, unul cu hrana si altul gata cladit
pentru ouatul matcii. #aseta este inchisa de jur imprejur cu placi de gratie 9annemann, afara de
partea superioara pe unde se introduc fagurii si apoi se ataseaza un capac pentru ca matca sa fie
perfect izolata. ,zolatorul astfel echipat se introduce in mijlocul cuibului. $aca colonia este hranita
stimulent si este puternica, iar matca din izolator este tanara si fecunda, incepe sa oua chiar din
prima zi. ,zolatorul este folosit pentru a avea la timp larve de varsta precisa si de la familiile
recordiste folosite pentru inmultire.
J
imperecherea si fecundarea matcii, inabusirea, incepatori, inchiderea stupilor, inchircirea albinelor, incrucisarea -de
absorbtie, de infuzie, industriala, creare rase noi., inradirea ouatului matcii, inlaturarea reinei, inri(irea roiurilor -aran.are cuib.,
inlocuirea matcilor -de catre albine, de catre apicultor, inlocuirea automata in timpul culesului., insusiri ereditare -recisive.
Imperec.erea si fecundarea matcii
(entru ca o matca sa fie prolifica trebuie sa provina din familiile recordiste, sa fie crescuta in
conditii cu totul deosebite si sa se imperecheze cu trantori de mare valoare.
,mperecherea se face pe timp frumos (peste %8 grade #elsius), fara ploaie si vant, la -3 zile de la
iesirea din botca, facand mai inainte zboruri de recunoastere. (e timpul pregatirii pentru zborul de
imperechere albinele se comporta cu regina aparent agresiv, pentru a o indemna sa plece cat mai
repede la zbor, regina facand - intre timp - e1ercitii de zbor. Albinele incep din nou sa devina
binevoitoare cu regina, pe care o hranesc tot mai des. $upa -3 zile de la primul zbor de
recunoastere regina este pregatita fizic pentru zborul de imperechere. Albinele coloniei bat activ din
aripi si fac un du-te vino dinspre locul matcii spre urdinis, zborul obisnuit de imperechere avand loc
intre orele %%-%4. daca imperecherea se face pe timp neprielnic, matcile sunt putin prolifice si
trebuie schimbate. $aca matcile nu gasesc trantori in zborul lor ajung pana la %!-%" =m dar, de
cele mai multe ori trantorii sunt atrasi din toate partile, inclusiv cei din propria stupina, cautand sa
ajunga din urma matca care se avanta in inaltimi.
@italitatea albinelor este asigurata tocmai datorita imperecherii matcilor cu mai multi trantori si mai
ales din stupine diferite. Cei mai buni trantori sunt cei care au implinit varsta de &2 zile cand
devin apti de zbor. $aca matca va ramane neimperecheata timp de 7-< saptamani, dupa trecerea
acestui termen ea va depune oua nefecundate din care vor iesi numai trantori, dupa cum se arata
la capitolul (artenogeneza, matcile respective devenind arhenotoce. Aceasta situatia poate avea
mai multe cauze (matci cu aripi subdezvoltate, timp nefavorabil zborului pe o perioada indelungata,
lipsa trantorilor etc.). &a cateva zile dupa imperechere matcile incep sa oua.
Cborul de imperechere e1pune matcile la diverse pericole (pasarile insectivore, ratacirea si intrarea
in alti stupi etc.). (entru a determina iesirea concomitenta a matcilor neimperecheate si a trantorilor
crescuti in coloniile tata, coloniile cu matci si cele cu trantori vor fi stimulate din belsug cu sirop
caldut (la temperatura laptelui muls de curand). #and albinele primesc o asemenea stimulare ies
afara in numar mare, ca sa vada de unde vine aceasta neasteptata hrana si o data cu ele vor iesi si
matcile si trantorii. Ciua in care se face stimularea trebuie sa fie calda (!-" grade #elsius),
luminoasa si fara vant. ;atcile imperecheate vor fi retrase din nuclee sau micronuclee, inlocuindu-
le pe cele batrane sau formand cu ele roi stoloni, -A@, -A(, pachete cu roi la pachet etc.
#tentieA
1. 0tupii cu matci nefecundate nu se transporta decat dupa inceperea pontei, altfel riscam sa
ramanem fara matci.
2. .neori, matcile fecundate nu-si incep ponta decat dupa disparitia puietului vechi din stup. $e
aceea nu se recomanda imputernicirea roilor cu puiet decat dupa inceperea pontei, altfel riscam
omorarea matcii de catre albine.
Inabusirea
0e refera la asfi1ierea albinelor sau a matcii (uneori naturala, alteori accidentala). Asfi1ierea
naturala a matcii este mijlocul obisnuit prin care albinele isi suprima matca sau orice alta matca
straina care ar intra in stup.
Inc.iderea stupului
0tupul deschis se acopera cu podisorul, care, fiind tinut cu ambele maini de colturi asezate in
diagonala, va fi usor tremurat pentru ca albinele aflate pe marginea superioara a peretilor sa intre in
stup sau sa iasa afara, evitandu-se astfel strivirea lor. $upa asezarea definitiva a podisorului se
pune salteluta si capacul.
Pe timpul stropirilor cu substante fitosanitare:
• cuiburile se largesc distantand ramele la %3-%7 mm*
• capacitatea stupilor se mareste prin adaugarea de corpuri sau magazine peste cuib*
• in corpul de sus se monteaza hranitoare uluc alimentate tot timpul cu apa rece (consumul
unei colonii puternice putand atinge 3-7 litri zilnic)*
• din stupi se scot materialele de protectie iar podisoarele vor fi inlocuite cu site de ventilatie cu
ochiuri de -," mm*
• urdinisurile se inchid complet sau la urdinisuri se monteaza verande din panza metalica cu
aerisiri mascate, avand prevazut pe scandura de zbor un mic jgheab cu apa ce se alimenteaza
pe deasupra cat mai des
• daca in stup nu e1ista hrana, la inchidere se vor pune %- faguri cu sirop dens de zahar %8%,
turnat in celulele goale ale unui fagure*
• coloniile care inchise fiind manifesta o mare neliniste, desi au apa din belsug, vor fi deschise
chiar daca va e1ista riscul pierderii unei parti din culegatoare, prin into1icare, altfel vor pieri in
intregime cu puiet cu tot*
• seara urdinisurile se deschid si se vor inchide spre dimineata, albinele de pe pereti fiind
pulverizate cu apa*
• daca simptomele into1icarii apar fara ca apicultorul sa fi fost anuntat la timp, o prima masura
este indepartarea imediata a fagurilor cu polen pentru a salva albinele doici si puietul*
• in cazul in care se face un tratament la o cultura necercetata de albine, aflata la cel putin =m,
iar acestea sunt obisnuite catre o alta sursa de cules, stupii nu se vor mai inchide*
• dupa terminarea tratamentului, la -3 ore se spala bine cu sapun si soda scandurile de zbor ale
stupilor, peretii frontali si capacele, mai ales cand substantele to1ice au fost date din avion sub
forma de prafuiri prin apropierea stupinei,
• seara urdinisurile se deschid pentru a fi reinchise in dimineata urmatoare,
• albinele care stau afara pe peretele frontal sau pe scandura de zbor nu se vor goni cu fum ci
vor fi pulverizate cu apa si indrumate spre urdinis cu ajutorul unei perii.
0tupii se tin de obicei inchisi dar, in conditii cu totul speciale, albinele pot fi atrase de apicultor cu
ajutorul administrarii unui sirop parfumat cu esenta de melisa, garoafa etc., dat la 7-" dimineata, in
stupi, cate %!!-%"! g in intervalele dintre rame, pentru formarea refle1ului conditionat de cules.
Cburand afara din stupina, ele vor gasi usor adapatorul din care curge in picaturi dese acelasi sirop
si vor renunta la culesul din camp din ziua precedenta, retinandu-le in prisaca -3 zile, cu conditia
ca adapatorul sa fie alimentat permanent cu sirop. E1ista totusi riscul ca albinele sa aduca polen
to1icL
"tupii nu se inc.id daca:
• albinele sunt indrumate spre o resursa de cules mai atractiva (siropul dat in alimentatorul
e1terior situat la o oarecare distanta de stupina), fara sa mai zboare spre sursa tratata (siropul
parfumat se administreaza la 7-" dimineata in adapatoarele interioare si concomitent, in
adapatorul e1terior),
• avioanele ce fac stropiri zboara la o distanta mai mare de =m de stupina (oferindu-le albinelor
sirop in adapatorul e1terior).
Inc.ircirea albinelor
,nchircirea si chelirea albinelor este o boala care apare din cauza polenului to1ic, albina bolnava
innegrindu-se si pierzand parul de pe corp, fiind respinsa la intrarea in stup de albinele sanatoase.
Incrucisarea
Prin I8C=CIM#& ca metoda de ameliorare se intele)e imperec.erea unui mascul
cu o femela din rase sau specii diferite, produsii obtinuti fiind numiti .ibrizi. Pana in
prezent nu se cunosc produsi rezultati din incrucisarea albinelor cu o alta specie,
incrucisarea dintre rase practicandu,se cu scopul de a obtine produsi cu insusiri
*aloroase, de a imbunatati o rasa cu alta, sau pentru a crea rase noi.
Incrucisari de absorbtie
0e urmareste absorbirea unei rase neproductive, cum a fost cazul cu cea din ,srael, care a fost
inlocuita cu albina italiana, o rasa cu insusiri valoroase.
Incrucisari de infuzie
0e folosesc cu scopul de a imbunatati la albinele locale un numar restrans de insusiri prin
incrucisarea cu o rasa cu insusiri ameliorate. Aceasta s-a practicat si la noi neorganizat, inaintea
celui de al doilea razboi mondial, prin incrucisari facute cu albina italiana.
Incrucisarea industriala
,mperecherea albinei locale cu albine din alte rase pentru a da, in prima generatie, produsi ce se
caracterizeaza printr-o mare vitalitate si productivitate. ,n trecut si la noi s-au facut incercari
neorganizate de acest fel.
Incrucisarea pentru crearea de rase noi
0e e1ecuta numai in cadrul institutiilor specializate unde imperecherea se face controlat si pe baza
de insamantarii artificiale, necesitand o aparatura adecvata si un personal specializat. (roducerea
de matci de selectie pe fiecare din zonele apicole se efectueaza de catre ,nstitutul de #ercetare si
productie pentru Apicultura in cadrul statiilor zonale de la ;oara @lasiei (,lfov), :ulcea, ;aldaresti
(@alcea), #islau (Auzau) (oieni (,asi), 0tolna (#luj), :imisoara etc., folosind numai material biologic
autohton.
In)radirea ouatului matcii
$aca culesul mare este unicul cules sau pana la cel de al doilea va trece o perioada indelungata,
ingradirea ouatului matcii este una din masurile recomandate pentru sporirea productiei. Acolo
unde apicultorul practica apicultura pastorala cuibul trebuie mentinut intr-o continua activitate iar
spatiul permanent largit.
(entru ca limitarea ouatului sa dea rezultatele scontate ea trebuie facuta la momentul oportun.
Inlaturarea re)inei
#and suntem siguri ca raul mers al coloniei se datoreaza unei regine bolnave sau
necorespunzatoare cea mai buna masura este inlocuirea ei cu una tanara si sanatoasa. ,n cazul in
care boala este specifica puietului si nu suntem siguri ca regina este pricina, aceasta se tine izolata
in mijlocul cuibului timp de 8-% zile, timp in care albinele vor da afara puietul bolnav.
In)ri-irea roiurilor
,n conditii bune de cules un roi primar iesit in prima decada a lunii iunie, poate ajunge sa dea un roi
in luna august care se numeste >paroi>.
#u roiurile secundare lucrurile nu stau la fel. Ele sunt dezavantajate din mai multe puncte de
vedere. (entru a reusi cu ele e necesar a le furniza prin unire cel putin %," =g albine urmarind mai
intai imperecherea matcii. ,n mod normal ele vor intra mai slabe in iarna dar cu perspectiva unor
productii mari in anul viitor datorita tineretii matcilor. ;arele dezavantaj al acestor familii este
transmiterea accentuata a insusirilor de roire, lucru care nu este de dorit intr-o stupina moderna.
#ran-area cuibului dupa prinderea roiului
&a 7 de ore de dupa instalarea roiului putem verifica prezenta matcii si in cazul roiului primar,
inceperea ouatului. ,n lipsa de cules, cel putin de doua ori pe saptamana vom asigura roiurilor 4-
8!! ml sirop pentru a putea obtine in cel mai scurt timp "-< faguri cu puiet, inainte de a incepe
perioada de criza care se situeaza la 3 saptamani de la instalarea roiului, ca urmare a mortii unei
parti din albinele componente si a lipsei albinelor tinere.
&a formarea roiurilor nu se recomanda folosirea fagurilor claditi (pot constitui o sursa de infectare),
roii fiind prin e1celenta sanatosi. Albinele bolnave nu roiesc, cu e1ceptia acelora cu o infestare
incipienta de @arroa. $e aceea se recomanda ca la cateva zile dupa prinderea roiului sa se faca un
tratament cu @arachet.
Inlocuirea matcilor
"e face de catre albine, sau prin inter*entia stuparului.
De catre albine
,nlocuirea facuta de albine poate fi de salvare sau schimbare linistita (mai ales in situatiile in care
matca nu a fost fecundata suficient ori sufera de o degenerare cauzata de un virus, depunand in
cuib puiet neuniform provenind din oua fecundate si nefecundate). Numarul botcilor de schimbare
linistita este redus (%- botci), acesta fiind indiciul sigur ca nu sunt de roire. &arvele luate in crestere
pentru inlocuirea linistita sunt luate in crestere chiar din faza de ou. #oloniile ce-si schimba linistit
matca sunt intotdeauna productive, iar matcile frumoase si prolifice. :otusi, sunt inferioare celor
provenite dintr-o crescatorie in care se urmaresc indeaproape problemele de selectie si
imperecherile cu trantori de rasa. ;atcile inlocuite linistit in toamna sunt in mod cert de o valoare
mai redusa decat cele selectionate. ,nlocuirea linistita a matcii are loc si atunci cand, dupa o
calatorie zbuciumata, matca soseste in colonia de transport cu insotitoare putine sau moarte in
timpul drumului si, desi este acceptata, va fi inlocuita curand dupa inceperea pontei. Alteori,
inlocuirea se datoreaza gresitelor masuri luate pentru introducere, matca suferind molestari si
mutilari, fapt ce determina intotdeauna inlocuirea ei. ,n mod periodic, unele colonii obisnuiesc sa-si
schimbe matcile la -3 ani, fara ca sa roiasca vreodata, aceste colonii fiind denumite anecbalice.
De catre apicultor
-olosind diferite metode de introducere, in functie de anotimp, evolutia vremii, factori favorizanti
etc., apicultorul va folosi metoda cea mai adecvata, printre acestea numarandu-se si calicirea.
#u -3 zile inaintea retragerii matcii tinere imperecheate din nuclee sau stupusori, in fiecare dintre
acestia se introduce cate o colivie cu matca, scoasa din coloniile pastratoare, colivia fiind prevazuta
cu orificii pline cu serbet, astupate cu placute metalice. ,n timpul celor -3 zile cat ele stau
impreuna cu matca anterioara, vor imprumuta mirosul micii colonii si, dupa retragerea matcilor din
nuclee, scoatem placutele de la orificiile cu serbet, albinele indreptandu-si atentia spre matca
inchisa, incepand sa roada serbetul cu zahar. +ezultate la fel de bune se obtin si daca la ridicarea
matcilor imperecheate, vom pune in stupusori sau nuclee cate o botca matura protejata lateral,
concomitent cu hranirea abundenta. .neori este nevoie insa de o orfanizare de 3 zile dupa care
altoim botcile.
Inlocuirea automata in timpul culesului
&a ;E pe cel putin 3 corpuri, din corpul a 3-lea se retrag cativa faguri cu miere, aducand in locul
lor, din cuibul de jos (izolat cu gratie), faguri cu puiet capacit (cu albina acoperitoare) marginiti de
faguri cu provizii (unul cu miere, celalalt cu pastura) si un fagure gol (gata cladit). $upa
eclozionarea albinelor tinere se altoieste o botca matura crescuta intr-o colonie recordista si se
deschide urdinisul superior, prin care tanara matca va iesi la imperechere. $upa inceperea pontei,
corpul de sus va fi folosit ca familie ajutatoare, punandu-i un podisor 0nellgrove sau se va unifica
cu familia de jos, dupa ridicarea sau suprimarea matcii batrane. 2peratia poate fi repetata, avand la
un moment dat matci tinere sub acelasi acoperis.
Insusirile ereditare
:a albine insusirile ereditare se transmit de la matca, trantori si c.iar de la intrea)a
colonie.
Insusirile recesi*e
#and unele insusiri se dezvolta incomplet le numim recesive dar, se pot dezvolta la generatiile
urmatoare cand sunt intalnite conditiile necesare. #and caracterele alelomorfe (cele care se refera
la o insusire specifica) sunt asemanatoare, urmasii se vor dezvolta in acelasi sens ca si parintii.
Atunci cand sunt diferite, un singur caracter, cel dominant, se dezvolta in prima generatie, iar al
doilea caracter, cel recesiv, ramane in stare latenta, urmand sa se dezvolte in generatiile viitoare.
H
Halesul
Este o planta cultivata pentru calitatile sale melifere si medicinale. ;ai este numita 0alvia
officinalis.
;ierea de jales are multe substante minerale, productia fiind de 3!! =g miere la ha. Snfloreste Wn a
doua perioada a verii, Wncepand din al doilea an. 2 specie Wnrudita este salvia de camp care creste
prin fanete, pasuni uscate, coline aride si calcaroase, Wnflorind din iulie pana Wn august.
2 alta specie 0alvia nemorosa este des Wntalnita pe marginea drumurilor, a ogoarelor si prin
pasuni, Wnflorind din iulie pana Wn septembrie, dand o productie de !!-3!! =g la ha.
D
B74, Beltane, Blartanul,

D46
(reparatul conXine 3" mg chlorodimeform-hOdroclorid dizolvat Wn "! ml apa Wndulcita. Aceasta
soluXie se administreaza Wn picaturi printre rame cu ajutorul unei pipete, de doua ori la interval de 4
zile. (rin obiceiul albinelor de a-si trece hrana de la una la alta, substanXa acaricida trece Wn
hemolimfa albinelor, de unde o preiau acarienii care, la scurt timp dupa administrarea preparatului,
Wncep sa se desprinda de albine si sa cada pe fundul stupului, unde sunt colectaXi cu ajutorul unei
foi de hartie unsa cu grasime.
$esi preparatul D 46 a dovedit o putere acaricida ridicata totusi utilizarea lui nu a fost aprobata din
cauza posibilitaXilor de poluare a produselor apicole.
Deltane
$esi are o buna activitate acaricida, administrarea lui prin stropire pe fiecare rama Wn parte este
foarte dificila, tratamentul aplicandu-se doar ziua, ceea ce face ca o parte din culegatoare sa
ramana netratate.
Dlartanul
;edicament alternativ utilizat pentru tratarea varoozei.
;odul de administrare indicat la adresa/ http/88FFF.practic-idei.ro8inde1.phpM
id5%"8<Yluna5!8Yan5!!" este urmatorul/ dizolvati % ml de Dlartan Wn 4"! ml apa. $upa dizolvare
produsul este valabil %" zile. (entru tratament luati solutie cu o seringa si administrati cZte % ml la
fiecare interval de rame de albine, dar nu mai mult de 8 ml pentru un stup. :ratamentul este foarte
eficace, dar trebuie repetat la 4 zile, ultimul tratament Wl faceti Wn luna octombrie, cZnd nu mai e1ista
puiet Wn stupi. (entru detalii consultati adresa/
http/88stuparitul.31forum.ro8post83788%8#um[folositi[=lartanul[8
Alti apicultori recomanda dizolvarea a % ml =lartan in !." l apa si considera tratamentul cu =lartan
ca tratament alternativ de sustinere, folosind ca tratamente de baza pe cele cu @arachet si
;avrirol.
$osajul sau diluarea substantei active nu este insa bine precizat. (entru detalii suplimentare
accesati adresa/
http/88abc-ulapicol.mOforum.ro8utilizarea-=lartanului-in-tratamentul-varoozei-vt7.html

:
&aboratorul stupinei, &ac pentru interiorul stupilor, &ampa cu benzina, &aptele,
&aOens, &adita portativa, &amaita, :aptisorul de matca -conservare, recoltare,
proprietati., &argirea cuibului, &argitorul de celule, &ecanii si lachnide, :e)aturi
catre alte site,uri apicole, :e)islatie apicola, &imitarea ouatului, &inia,
&iofilizarea, &;+, &oca, &ocamicinul, &ongevitatea culegatoarelor, &otul apicol, &otul
de prasila, &ucerna
:aboratorul stupinei
Este o camera absolut necesara pentru stupinele mai mari. Aici se tin la un loc toate uneltele care
se folosesc Wn apicultura pentru a le avea la Wndemana ori de cate ori avem nevoie de ele. Aici
reparam stupii, topim ceara, e1tragem mierea, pastram polenul etc. ,n laborator se pastreaza o
perfecta curatenie si tot aici trebuie sa avem la Wndemana o mica farmacie necesara e1ploatarii/
sulf, acid acetic, amoniac, apa de Eavel, antialer)ice (fiole de calciu, adrenalina, romergan etc.).
&aboratorul este folosit si la transvazarea larvelor viitoare regine. (entru aceasta, camera trebuie
sa fie luminoasa, bine aerisita, lipsita de igrasie, cu posibilitate de Wncalzire pentru a se ajunge, pe
timpul transvazarii, la o temperatura interioara de cel putin 3! grade #elsius.
:ac pentru interiorul stupilor
:ate* recomanda urmatoarea metoda:
(ropolisul se spala cu o solutie slaba de acid sulfuric dizolvat Wn apa calda. 0e iau apoi 7! g de
propolis spalat si ! g ceara ce se framanta la cald ca sa se omogenizeze, adaugand 8! g ulei de
in. Amestecul se reWncalzeste atunci cand se Wntinde cu o pensula pe suprafata interioara a
stupului.
:ampa cu benzina
Este folosita la flambare, fiind prevazuta cu un dispozitiv de pompare a aerului, pentru a crea Wn
interior o presiune puternica. ,n acelasi scop se poate Wntrebuinta si o butelie de aragaz cu
dispozitiv de reglare si arzator de tipul celui de la lampa de benzina.
:aptele
(oate fi folosit ca Wnlocuitor de polen Wn hranirea de stimulare de prima*ara sau la stimularea
coloniilor doici Wn lucrarile de crestere a matcilor.
:adita portati*a
0tupul ladita de transport face parte din inventarul stupinei. Este o ladita de lucru usoara, facuta din
(.-.&., avand o capacitate de 7-8 rame 0:A0, prevazuta cu manere si cu o curea de pus pe umar,
precum si un capac telescopic, pentru ca nici o albina sa nu poata patrunda Wnauntru. @a fi folosita
la adapostirea provizorie a ramelor scoase din stupii ce se controleaza, transportul ramelor cu
miere pentru e1tractie si a ramelor ce se folosesc Wn stupina la diverse lucrari, formarea si
transportarea roilor etc. @a fi dezinfectata regulat pentru a se preveni raspandirea bolilor Wn stupina.
#tentieA
,n cazul Wn care aceste ladite sunt folosite pentru formarea roilor artificiali trebuie luate anumite
masuri de precautie. &asate la soare se Wncalzesc prea tare, chiar daca aerisirea este deschisa,
albinele nemaiputand lucra normal. Este bine ca peste capac sa se aseze o copertina care sa tina
umbra, altfel, caldura din cuib poate determina albinele sa plece sub forma de roi, parasind chiar si
puietul. $aca timpul e racoros, peste sita de aerisire se va aseza o bucata de ziar care s-o acopere
partial sau total dupa nevoie.
:amaita
Este un arbust melifer valoros, originar din tarile calde ale carui flori emana un parfum asemanator
mirosului de lamaie. 0e Wnmulteste prin butasi pusi din toamna sub geamuri iar Wn aprilie sunt
plantati pe brazde unde raman ani, dupa care se replanteaza definitiv.
:aptisorul de matca
:aptisorul este o secretie )landulara a albinelor doici ce se prezinta ca o materie gelatinoasa,
pseudo-vascoasa, folosit Wn hrana viitoarelor matci. #uloarea laptisorului proaspat este alb-galbuie,
uneori batand usor Wn brun-galbui, mai ales cand albinele aduc Wn stup mari cantitati de polen de la
o anumita planta bogat polenifera. ,n contact cu aerul si lumina culoarea laptisorului se schimba,
devine mai dens si se Wntareste, capatand un aspect sticlos si o culoare de brun-Wnchis. Hustul
laptisorului este acrisor, usor astringent, cu un p9 de 3,"-7," asemanator cu cel al sucului gastric
din stomacul omului.
,n amestec cu mierea el se urca la suprafata sub forma de spuma datorita densitatii sale de %8%. se
descompune repede si absoarbe cu usurinta umiditatea din mediul Wnconjurator si se rancezeste. ,n
culturi de laborator cu bulion %! ) este bactericid. ,n contact cu diferite metale, Wn special cu
aluminiul, el le ataca, dand produsi to1ici si schimbandu-si el Wnsusi o parte din componentele sale.
(astrat la rece (-7 grade #) isi mentine calitatile timp de 4-8 luni, iar dupa %-%< luni valorificarea
lui terapeutica devine nula. #ea mai buna pastrare se face prin liofilizare imediat dupa recoltare.
,n componenta laptisorului intra un numar Wnsemnat de vitamine si aminoacizi si compusi Wnca
neidentificati (Wn proportie de ,8)). 6e.nica producerii laptisorului a fost initiata la noi Wn tara Wn
%6"4. 2peratia de producere a laptisorului se va porni numai atunci cand timpul s-a stabilizat bine
si dupa ce coloniile stimulate puternic Wn cursul primaverii au crescut cel putin generatii de puiet
numeros, coloniile alese fiind perfect sanatoase, debarasate Wn prealabil de trantori.
Pentru ca laptisorul sa fie de buna calitate lar*ele trebuie sa fie ferite de curenti
puternici, lumina solara puternica, sau o temperatura mai mica de 2$ )rade Celsius.
Conser*area laptisorului
#el care se foloseste curand poate fi stabilizat pentru o perioada scurta Wn miere sau alcool fiind
pastrat apoi la o temperatura de la B grade #elsius pana la B7 grade #elsius, imediat dupa
e1tractie fiind pus la gheata sau Wntr-un racitor.
,n gheata se pastreaza Wn recipiente mici asezate Wntr-un vas mare de tabla cu capac, care sta
afundat complet Wn gheata. #ine nu are asemenea posibilitati (Wn pastoral), pot folosi Wn conditii
foarte bune un frigider cu butelie de aragaz (o butelie tine %"-! de zile) avand grija ca nici un
moment frigiderul sa nu stea fara racire. 0e mai pot folosi termosuri mari de 7-" =g cu gheata
sfaramata Wn mici bulgarasi, Wn care se afunda recipiente mici (borcanase de plastic cu capac care
se Wnsurubeaza), bine umplute si ceruite la e1terior, pentru a nu patrunde apa Wn ele. Hheata din
aceste termosuri poate tine 3-7 zile.
&umina altereaza laptisorul cu mult mai mult decat caldura, caci ea actioneaza Wn mod catalitic,
producand reactii de polimerizare, o1idare sau izomerizare. $e aceea Wn final pastrarea laptisorului
se face Wn vase de sticla neutra si colorata Wnchis, de preferat de culoare bruna, avand dop slefuit,
pentru ca substanta sa nu ia contact cu aerul.
#u cat laptisorul este mai curand predat la oficiul beneficiarului spre conservare, cu atat este mai
bine.
ecoltarea propriu,zisa a laptisorului
+ecoltarea trebuie facuta conditii de igiena perfecta, barele port-botci scoase din stupi fiind
transportate Wntr-o camera curata, fara praf, fara curenti, luminoasa, folosind aparate sau spatule
dezinfectate prin fierbere. +ecipientele de pastrare trebuie sa fie perfect curate si fierte Wn prealabil,
operatorul fiind Wmbracat Wn halat curat, dupa ce s-a spalat bine cu apa si sapun.
ecoltarea propriu,zisa este precedata de 2 operatii:
%. prima este scurtarea botcilor pentru ca sa se poata lua mai usor laptisorul*
. a doua se refera la eliminarea larvelor din botca.
a. "curtarea botcilor:
0e face cu un cutit curat, bine ascutit si cald. 0e poate Wntrebuinta o lama de barbierit (are avantajul
ca nu necesita Wncalzire).
b. &liminarea lar*elor:
0e face manual cu ajutorul capatului ascutit al spatulei.
c. &'tra)erea laptisorului:
0e face cu spatula (cu capatul lat si rotunjit ce are latimea unei botci) sau cu ajutorul unei pompe
de vid. 0patula introdusa Wn interiorul botcii poate scoate dintr-o data tot laptisorul din ea dar,
operatia se repeta de -3 ori pentru a nu ramane resturi de laptisor pe fund si pe pereti. 0patula nu
trebuie apasata prea tare, caci botcile se pot rupe, iar laptisorul va avea Wn el particule mici de
ceara, care nu pot fi separate si devalorizeaza la receptie calitatea produsului.
&aptisorul recoltat se va pune provizoriu Wntr-un mic recipient din material plastic cu o capacitate de
<!-4! g, prevazut cu capac prin Wnsurubare, care dupa umplere se parafineaza si se pastreaza Wn
termos sau la frigider. (e masura ce laptisorul din botcile de pe o bara este e1tras, bara cu botcile
golite se aseaza sub un prosop ud, Wndoit Wn doua, pentru ca resturile de laptisor ce au ramas pe
fundul si peretii botcilor sa nu se usuce.
Proprietatile laptisorului
&aptisorul e1tras din botci si distribuit bolnavilor Wn proportii reduse, intensifica metabolismul organic
Wn transformarile biochimice ce se fac Wn procesul de asimilare din alimentele ingerate si
transformate de ficat si alte organe.
El contine hormoni, enzime, vitamine, acetilcolina, aminoacizi etc. ,nfluenteaza Wn bine starea
psihica, micsoreaza presiunea sanguina, ajuta la crestere si la restabilirea sanatatii, regenereaza
sangele (mai cu seama Wn ceea ce priveste globulele albe), mareste continutul de fier Wn sange si
intensifica actiunea glandei suprarenale, mareste numarul si dimensiunea globulelor rosii din
sange, are actiune favorabila asupra ficatului. Are o putere bactericida similara cu cea a
antibioticelor si da rezultate bune Wn tratarea colibacilozei si a bolilor generate de batranete.
0e recomanda Wn cazuri de insomnii morbide, lipsa poftei de mancare, Wn boli de piele (chiar cand
se ia pe cale bucala), trateaza bronsita astmatica (% g la "! g miere administrat cate !! miligrame
zilnic, Wn doze, timp de 3 saptamani). &aptisorul ajuta refacerea organismelor slabe si mai este
indicat Wn tratarea afectiunilor nervoase si a insuficientei cardiace. Nu are nici o contraindicatie si
poate fi luat Wn orice afectiune. $ozele administrate sa fie mici la Wnceput, apoi sa fie treptat marite
pe Wncetul pana la sfarsitul curei. #ontribuie la regenerarea organica a omului, fiind un bun bio-
regenerator si regulator endocrin.
:ar)irea cuibului
-ace parte din masurile preventive de combatere a roirii. ,n principiu, aceasta lucrare cere o
deosebita atentie, apicultorul trebuind sa tina seama de un comple1 de conditii legate de/
• populatie numeroasa Wn spatiul cuibului*
• varsta albinelor reWnnoite fata de cele de iernare*
• calitatea matcii*
• numarul albinelor doici din cuib*
• numarul fagurilor cu puiet deschis*
• fagurii plini sau nu cu miere etc.
Pe timp rece, lar)irea se *a face numai cu fa)uri de culoare Nnc.isa, ce tin mai bine de cald
puietului, datorita captusirii celulelor cu resturile Wnvelisurilor corporale nimfale aderente. ,n lunile
calde si cu bun cules, matca va oua cu predilectie Wn faguri albi, noi, fagurii noi fiind indicati si Wn
vederea depozitarii nectarului, mierea pastrandu-si intacta aroma distincta.
In cazul Nn care fa)urii nu sunt ocupati Nn totalitate de albine este nelo)ica si
pa)ubitoare lar)irea cuibului. Daca populatia s,a e'tins pana la diafra)ma, lar)irea
trebuie facuta, fa)urele nou introdus fiind asezat la mar)inea cuibului (Nntre ultimul
fa)ure cu puiet si cel de acoperire). :a stupii mai slabi lar)irea trebuie facuta
moderat, cu cel mult 2 fa)uri saptamanal si numai daca albinele acopera bine ultimul
fa)ure. "par)erea cuibului prin introducerea fa)urilor noi direct Nn mi-loc se face
numai la stupii puternici, atunci cand clima s,a stabilizat. :a stupii *erticali, atunci
cand au a-uns foarte puternici, lar)irea se poate face prin in*ersarea corpurilor.
4peratia se repeta apoi din 2 Nn 2 saptamani sau Nn functie de necesitati.
:ar)irea premer)atoare culesului se face Wn functie de tipul de stup folosit. &a stupii ;E se
inverseaza corpurile. &a stupii orizontali se pot introduec dintr-o data <-4 faguri goi, gata claditi, de
culoare Wnchisa, care este bine sa aiba si coronite cu miere. Acesti faguri se pun Wn partea
urdinisului marginal, pe unde obisnuit circulau albinele, Wmpingand spre mijlocul cuibului Wntregul
cuib, flancat Wn partea opusa cu un fagure cu pastura, dupa care se aseaza diafragma si
Wmpachetajul. &a stupii verticali cu doua corpuri cel de-al doilea corp se pune atunci cand primul
corp este ocupat bine de albina sau corpul de jos se protejeaza cu hartie de ziar sau linoleum Wn
vederea pastrarii caldurii.
:ar)itorul de celule
0e construieste din lemn bine lustruit, cu un diametru de 8,"-6 mm si un capat bombat ce se unge
cu putina miere pentru a putea fi introdus Wn celula viitoare botca, Wn vederea cresterii perimetrului,
facand mereu o miscare de Wnvartire, si avand grija sa nu-i rupem peretii.
:ecanii si lac.nide
0unt specii de insecte producatoare de mana (mari si mici) apartinand ordinului 9omoptera,
subordinul #occina, care traiesc pe conifere Wn special pe molid si bradul alb. $ezvoltarea speciei
mari precede cu 3-7 saptamani specia mica.
:ecaniile nascute Wn toamna se ascund si sunt protejate de solzii scoartei molidului, trecand iarna
sub forma de larve, mult diminuate de inamici si de frig. #u aparatul lor bucal alcatuit dintr-un
puternic stilet, strapung coaja ramurilor sau frunzelor bradului alb, a molidului, a zadului si a altor
specii (artarul, teiul, ulmul etc.), aspirand seva din tesuturile respective.
:ac.nidele trec iarna sub forma de oua si apar Wn primavara vietuind Wn luna mai pe lastarii moi ai
bradului si molidului. :raiesc parazitare Wn gramezi, eliminand substante zaharoase sub forma de
eruptie, provenind din seva plantelor parazitate. #and timpul este favorabil productia este atat de
mare Wncat se pare ca sub arbore cerne o ploaie fina si dulce. (rodusul zaharos devine vascos si
se Wntareste repede, iar albinele nu-l mai pot lua decat daca intervine un timp putin umed, o ceata
sau burnita de ploaie, care-l dilueaza. #and ploua abundent apa spala aceste depozite, iar culesul
de mana Wnceteaza complet.
Numai dupa -3 saptamani, tinerele insecte, traind la Wnceput pe seama mesei ierboase a arborelui,
sunt capabile, fara sa se fecundeze, sa depuna oua din care apare prima generatie. Numai din
cateva oua pastrate peste iarna si ferite de ger se nasc pana Wn toamna, "-%! generatii, putandu-se
ajunge la circa " miliarde, daca nu ar fi vanate de o serie de daunatori pe masura, franandu-le
Wnmultirea asa prodigioasa care ar dauna padurii. ,ncepand din iunie, cand Wnmultirea lor este mare
si secretia bogata, albinele Wncep sa culeaga aceasta miere de mana daca continutul de zahar este
de peste 8). 2bisnuit, bogatia acestei eliminari este asa de mare Wncat albinele aduna abia ) din
ea, restul se risipeste.
:imitarea ouatului
%. 0e cauta matca si se ridica cu fagurele pe care se afla, punand-o Wntr-un stup gol cu fund,
aducand langa matca toti fagurii cu puiet necapacit, completand corpul cu faguri artificiali.
(este corp se aseaza o gratie 9annemann, deasupra punand corpul al doilea cu restul de
rame cu puiet capacit, hrana si fagurii goi. &a stupii orizontali matca se izoleaza Wn marginea
opusa urdinisului pe -3 faguri, despartiti cu gratie.
. 2rfanizarea coloniei cu %! zile Wnaintea culesului mare da rezultate bune cu conditia ca la
fiecare 3-7 zile sa primeasca putin puiet larvar stiut fiind ca numai coloniile care au putin
puiet necapacit activeaza la parametri ma1imi Wn timpul culesului.
3. 0e izoleaza matca Wn cuibul sau - cu ajutorul unui cerc de tabla cu gratie 9annemann,
fagurele cu matca plasandu-se Wn dreptul urdinisului.
:inia
9rupa de familii de albine care se e*identiaza prin producti*itate deosebita si prin
Nnsusirea de a transmite la descendenti Nntocmai Nnsusirile ereditare se numeste
linie. Prin Nncrucisarea Nntre matci fiice ale unei linii cu trantori din alta linie se obtin
descendenti cu Nnsusiri *aloroase superioare celor doua linii initiale.
(entru crearea unei linii este nevoie de un material biologic numeros (obtinut de la un mare numar
de stupi), de statiuni controlate de Wmperechere sau de practicarea Wmperecherilor artificiale, ceea
ce presupune e1istenta unor centre specializate, apicultorii semiprofesionisti putand practica cu
succes doar selectia Nn masa. -amiliile cu Wnsusiri necorespunzatoare se elimina de la reproductie.
:iofilizarea
Este operatia care se face Wn anumite laboratoare ce au o aparatura speciala si supun diferite
substante unei actiuni de Wnghetare Wn vid cu o temperatura de minus 7!-"! grade. (rin aceasta
actiune brutala de Wnghetare rapida Wn vid, apa din produsul pus la liofilizat se elimina prin
sublimare, obtinandu-se o pulbere complet deshidratata ce se Wnchide Wn fiole ermetice spre a se
feri de aer. ,n ceea ce priveste laptisorul de matca, liofilizarea prea brutala Wi dauneaza daca nu se
iau anumite masuri. $e acea liofilizarea acestuia se recomanda a se face la o temperatura mai
joasa si fara vid.
:/
"e refera la limitele ma'ime de reziduuri de medicamente Nn produsele de ori)ine
animala, acceptate Nn cadrul re)lementarilor comunitare si apar Nn Hurnalul oficial al
Comunitatii &uropene, Nn 3 ane'e:
Ane1a , - cuprinde &;+ fi1ate definitiv* Ane1a ,, - se refera la produsele fara reziduuri, considerate
ca neto1ice*
Ane1a ,,, - este un dosar cu &;+ provizorii, fabricantii avand obligatia ca Wn mai putin de " ani sa
umple lacunele*
Ane1a ,@ - se refera la substantele interzise consumului Wn uniunea europeana, din cauza
imposibilitatii fi1arii unor &;+.
:oca
Aoala albinelor numita loca sau pesta era cunoscuta la noi Wn %6"8 sub 7 forme/ loca americana,
loca europeana, puietul Nn sac si paraloca.
:on)e*itatea cule)atoarelor
Albinele de vara traiesc Wntre 8-3" de zile, Wn medie 3% de zile. ,n principiu, ele devin lucratoare
Wncepand cu a %-a zi. $aca traiesc mai mult pot sa produca mai mult. Albinele care Wncep sa
culeaga abia la varsta de 8 de zile, recolteaza Wnca 8-6 zile. $ar, daca culesul Wncepe deja la
varsta de %"-%< zile, el continua Wnca %7-%" zile, aproape de doua ori mai mult ca Wn cazul
precedent. #unoscand faptul ca o doica poate sa se ocupe de mai multe larve, Wn cazul Wn care o
colonie are pentru fiecare larva cate o doica, Wn acea familie va aparea un e1cedent de doici. ,n
familiile slabe acest e1cedent este mic, Wnsa Wn familiile puternice, Wn care matca depune pana la
!!! oua pe zi, mai mult de %!.!!! doici pot sa se gaseasca Wn somaj tehnic. ,n acest caz,
glandele lor faringiene regreseaza si devin culegatoare Wnainte de varsta normala. #um nu sunt
epuizate prin hranirea larvelor ele au si o longevitate mai mare.
6rebuie deci stimulate albinele cu cel putin 3$ de zile Nnaintea culesului principal
pentru a a*ea ma'imum de cule)atoare la Nnceput de cules.
:otul apicol
Este terenul destinat culturii plantelor melifere valoroase. #ulturile Wntinse de plante melifere nu
sunt rentabile decat Wn situatia Wn care terenul nu poate fi folosit mai bine altfel. ,n acest caz este
indicat a se cultiva plante melifere perene, care nu necesita cheltuieli prea mari, cum sunt urechea
porcului care poate sat pe acelasi loc 8 ani, iarba sarpelui, melisa, nalba, salvia, isopul, catusnica,
levantica din varietatea lavandula, busuiocul, cimbrisorul etc., care cer lucrari numai de rarire si cel
mult de Wngrasare minerala.
:otul de prasila
Este format din acele familii care s-au dovedit a fi cele mai productive din stupina, criteriile de
selectie urmarind Wn special productivitatea. ,n fiecare stupina, sunt folosite T de regula T 3 colonii
recordiste/
1. una crescatoare de trantori,
2. una donatoare de larve si
3. una crescatoare.
:ucerna
$aca este irigata iar terenul este calcaros, poate da o productie de "! =g miere la ha, iar Wn cazul
Wn care sunt folosite Wngrasaminte chimice cu azot, potasiu sau fosfor, productia se poate dubla. (e
terenuri obisnuite si fara amendamente productia este de " =g miere la ha. (lanta este melifera
mai ales daca este lasata pentru samanta si cand Wnflorirea coincide cu o perioada umeda.
/
manetul de apa, mai, mamifere daunatoare, manaement apicol, manuire 8":, martie, masa de dascapacit,
masca, maturator, macris, medicamente anti!aroa, medicina naturista -Donadieu., melano$a, melisa,
meloscop, menta acaricid, metode de roire, microbi, mico$e, micronucleu, mierea, moartea puietului, mustarul
matca
eneralitati -reina.
comportare crest spatiu epui$are f de cuib inrad ouat pierd matci
marcator marcare maturare moarte reuli crest !iata matcii
cres artificiala cu orfani$are fara orfani$ in ori$ontali in !erticali starter reuli accept
crest naturala metoda 1 metoda 2 metode de roire -programare si finali$are lucrari.
alte met de crestere
5lle< Caillas Doolittle-"ratt 'e<rand Coe-,mith Cord-&olos<e!ici
/iller DrEsi-Foltan met polone$a 8omanescu cupular!a %i!iu "adurean
medicamente anti!aroa antimicotice antibiotice protofil propolis 1 propolis 2

/a)netul de apa
Este un dispozitiv ce se monteaza la fundul stupului spre leatul din spate si consta dintr-o fasie de
tabla de <8! cm ce acopera o taietura facuta pe fund, vaporii proveniti din respiratia albinelor
condensandu-se aici (punctul cel mai rece) fiind atrasi ca de un magnet, apa scurgandu-se usor
afara.
/ai
-lora melifera din luna mai este cea mai bogata. #resterile de matci dau rezultatele cele mai bune
incepand cu aceasta luna. Apar totusi si situatii neplacute, in special in jurul datei de %-%7 mai,
caracterizate prin raciri bruste, posibile caderi de bruma, vanturi puternice si reci, cauzand pagube
apiculturii si agriculturii. Aceste manifestari sunt cauzate de interpunerea intre soare si pamant a
unei pulberi de stele ce candva s-au ciocnit in cosmos. ,n aceste zile este indicat sa ne retinem a
face roiri, e1istand riscul racirii puietului.
,n prima decada a lunii sosesc prigoriile, matcile ce ies la imperechere fiind cele mai periclitate in
aceasta perioada.
(revenirea roitului este o masura ce trebuie avuta permanent in vedere, mai ales la inceputul celei
de a doua decade, fiind indicate in acest sens folosirea si intarirea roiurilor temporare (dupa culesul
de la salcam). ,nfiintarea familiilor noi se poate face acum cu prisosul de albine ramase libere dupa
cules, folosind diverse metode.
,n perioada premergatoare culesului se aplica tehnicile de ingradire a ouatului matcii, crearea
spatiului pentru cules, sau una din metodele de sporire a productiei.
(e timpul culesului se va avea mare grija ca albinele sa nu blocheze cuiburile, oferindu-le la timp
faguri goi gata claditi sau mutand mierea in corpurile de stransura. ,n cazul in care in stupina vom
avea roi naturali energia acestora va fi folosita la sporirea productiei, cladirea fagurilor artificiali sau
la ajutorarea familiilor de productie. Nu trebuie uitat ca in timpul culesurilor matcile pot fi inlocuite
foarte usor folosind colivii automate si gratii separatoare.
#ulesul de la salcam este cel mai potrivit pentru asigurarea fagurilor in sectiuni.
/arcarea matcilor
;arcarea matcilor e o practica veche si curenta in stupinele moderne. (e langa economia de timp
afectat cautarii matcii, se evita aparitia si raspandirea furtisagului, precum si racirea cuibului.
;arcarea este un ajutor pretios in lucrarile de genetica inlesnind cunoasterea suselor, studiile de
comportament, selectia si ameliorarea etc. ;atcile pot fi marcate atat inainte cat si dupa
imperechere, fie direct in stupina, fie intr-o camera curata si luminata, fara mirosuri puternice (de
sapun, benzina etc.) care ar putea irita matcile. #odul international pentru marcarea matcilor este
urmatorul/
=ltima cifra Culoarea
% sau < alb,cenusiu
sau 4 )alben
3 sau 8 rosu
7 sau 6 *erde
" sau ! albastru
Apicultorii elvetieni folosesc doar primele 7 culori.
Marcarea individuala a matcilor este o operatie care trebuie efectuata cu multa finete, matca
manipulandu-se numai tinuta de torace. ,n unele tari este interzisa orice atingere a matcii tocmai
pentru a se evita accidentarea ei. Atunci cand matcile sunt aduse in colivii ele sunt scoase in palnia
palmei si prinse cu 3 degete de la mana stanga (aratator, mijlociu si degetul mare) de partile
laterale ale toracelui, partea dorsala a acestui segment ramanand libera pentru marcare. ;atca
trebuie tinuta ferm pentru ca nu cumva sa se rasuceasca si sa se raneasca. ,n 0...A. matca este
imobilizata prin prinderea ei de cele doua picioare anterioare de pe partea stanga. Alt procedeu
pentru prinderea matcii este sa aplicam peste ea un tub special confectionat sub forma de lulea din
material de plastic transparent, avand la cele doua capete orificii inchise cu dopuri. $opul cel mare
este prevazut cu o gaura mica pentru accesul aerului la matca. $upa prinderea matci cu ajutorul
tubului, matca va fi eliberata pe un suport moale (tesatura, burete etc.) si prinsa cu degetele mainii
stangi. (entru reusita este bine a se e1perimenta pe trintori. (entru imobilizarea matcii fara a o
atinge cu mana ne putem folosi si de un capacel simplu prevazut cu plasa. ,n unele lucrari mai
vechi se recomanda un dispozitiv simplu cu elastic ce se aplica peste matca. $aca la eliberarea de
sub apasarea elasticului matca se agita e1ista riscul de a irita albinele, ceea ce se poate solda cu
pierderea ei. (entru a se preintampina pierderile de matci datorate iritarii albinelor din cauza
vopselelor ce pot degaja mirosuri, este indicat ca matcile sa fie redate familiilor sub protectia
coliviilor, din care albinele le elibereaza dupa cateva ore. ;atca nu se introduce in colivie pana ce
vopseaua nu este suficient uscata, intrucat s-ar putea atinge de colivie si s-ar naclai. (lacutele de
opalit sau stantate in folie metalica (plastic) ori foite circulare de staniol cu diametrul de %,8-,3 mm,
se pot fi1a de matca folosind >silicogen>, >lipinol> diluat in acetona, sau oja incolora. .na din
metodele cele mai eficiente care nu necesita instrumentar pentru confectionarea rondelelor este
urmatoarea/ se improvizeaza o preducea dintr-o rezerva metalica pentru pi1 cu pasta. 0e
indeparteaza suportul bilei si dupa curatirea ei de resturile de pasta prin spalare cu alcool se
slefuieste fin la ambele capete. (rin apasarea pe foaia de staniol asezata pe un suport tare putem
taia mai multe rondele, dupa care acestea sunt eliberate prin suflare prin celalalt capat. #u un
betisor se aplica silicogen sau oja pe punctul de pe toracele matcii unde urmeaza sa se aplice
rondeaua asteptand apoi cateva secunde pentru a fi siguri de aderenta ei. 0e pune apoi matca intr-
o colivie, la care, in loc de capac aplicam o foita de fagure artificial caruia i s-a facut cu un cui 3-7
orificii. ,ntroducem colivia intre fagurii stupului care se inchide. &a viitorul control ridicam colivia.
(entru marcare se mai pot folosi si rotulatoare tip mar=er pe baza de vopsea speciala, care, prin
folosirea unui capacel special de imobilizare a matcii direct pe fagure, au avantajul rapiditatii
marcarii, insa nu intotdeauna acest tp de marcare rezista in timp.
Marcarea anatomica (scurtarea sau retezarea aripilor) se practica doar la matcile imperecheate.
0e poate scurta aripa anterioara dreapta in anii pari sau cea stanga in anii impari. ,n cazul
insamantarii artificiale se mai practica retezarea ambelor aripi pentru a deosebi aceste matci de
cele imperecheate natural. Acestea nici nu vor mai putea zbura, oferind garantia imposibilitatii unor
imperecherii ulterioare. AtentieL A se evita sectionarea unor portiuni ingrosate ale nervurilor aripii.
/arcatorul de matci cu elastic
Are forma unei furculite cu pinteni de lemn sau plastic, elasticul intins creand un spatiu de mm
in vederea protejarii propodeu-mului matcii, fara a permite insa deplasarea ei. #u ajutorul unei
seringi de % ml fara ac, ce are niplul tesit pentru a lasa meniscul picaturii din lateral, se face
marcarea matcii prin atingerea meniscului vopselei de torace.
/artie
,n familiile puternice, unde proviziile de miere si pastura au fost asigurate din belsug, s-a crescut
pana acum cel putin o generatie de albina tanara. 0tupii se deschid cat mai putin stiut fiind ca
pentru refacerea regimului termic la un stup deschis pentru " minute pe timp friguros albinele
consuma pentru refacere !," =g miere, echilibrul restabilindu-se abia a doua zi. (ana la efectuarea
reviziei generale observatiile vor fi facute fara a deschide stupul.
Atunci cand temperatura atinge B% grade #elsius se poate face un control sumar, avand grija ca
acesta sa nu dureze mai mult de cateva minute, avand la indemana faguri cu miere preincalziti si
stropiti cu apa mierata, scopul controlului fiind descoperirea starilor anormale. 0e va vedea daca
albinele traiesc, daca sunt vioaie si daca se vad pete de diaree, daca mai e1ista miere capacita. ,n
cazul in care ceva pare anormal se departeaza ramele marginase pana la observarea puietului,
fagurii fara miere fiind indepartati si indepartati si inlocuiti cu altii plini cu provizii.
$upa 4-8 zile de zboruri active si la o temperatura adecvata (cel putin %7-%" grade #elsius) se
poate face revizia de fond, lucrare care este de o insemnatate capitala pentru viitoarea dezvoltare a
familiilor. #ele mai bune rezultate se obtin daca revizia este facuta sub un cort protector. :rebuie
avuta in vederea legea statornicita in stuparit cu privire la dezvoltarea timpurie a familiilor de albine/
>orice pierdere ce ar depasi "!!-<!! g albina in primavara se va rasfrange printr-o intarziere de cel
putin 3 saptamani in dezvoltarea cuibului>, colonia pierzand cel putin o generatie de puiet. ,n al
doilea rand vin rezervele de hrana din stup, masurile de igiena, comprimarea cuibului si pastrarea
caldurii coloniei.
-amiliile alese pentru inmultirea trantorilor selectionati vor primi in cuib faguri cu celule de trantori si
vor fi stimulate periodic cu mici cantitati de sirop si pastura. Nu se dau faguri cu puiet de la alte
familii pentru intarire, pentru a nu se schimba in vreun fel caracterele performante ale coloniei
paterne.
/asa de descapacit
(entru ca ramele sa aiba un sprijin mai bun, se foloseste o masa special construita pentru sprijinul
si descapacirea mai eficienta a ramelor cu miere.
/asca
Este facuta dintr-un voal matasos negru, rar si subtire, acoperind si ferind fata de intepaturile
albinelor. (oate fi adaptata la ochelari de vedere sau ochelari de ceata, in cazul in care se
urmareste imbunatatirea performantelor vederii.
/atca
9eneralitati
;atca este aceea care asigura perpetuarea speciei, numai ea fiind in stare sa dea oua fecundate
din care sa ia nastere viitoarele generatii de albine. Atunci cand printr-un accident dispare, colonia
se pregateste sa-si creasca una noua, cladind botci >de salvare> in mijlocul cuibului. $aca matca
devine necorespunzatoare albinele pregatesc %- botci de >inlocuire linistita>, iar atunci cand se
pregatesc sa roiasca, construiesc un numar foarte mare de >botci de roire>. Aotcile de roire sunt
luate in crestere esalonat (la distanta de cateva zile intre ele), pentru ca viitoarele matci sa nu
eclozioneze toate deodata.
,n mod obisnuit albinele au o inclinare naturala de selectivitate pentru matca lor, in raport cu o
matca straina cu care intra in contact. Aceasta selectivitate nu se manifesta la fel in tot timpul
anului, pe timpul marilor culesuri schimbarea matcilor facandu-se cu usurinta.
,n preajma roitului matca este mai putin hranita, lipsa de hrana contribuind totodata la imputinarea
substantei de matca si la usurarea acesteia in vederea zborului apropiat.
-agurii bun de ouat
/atca nu depune oua in faurii nou claditi, decat in inter!alul dintre inflorirea salcamului si inflorirea
teiului. 2*ceptie fac roiurile. /atcile prefera faurii in care au mai fost oua, cei mai indicati fiind cei de
culoare maronie deschisa -cei de culoare foarte inchisa fiind dati la reforma..
/aturarea matcilor
;atca este matura la " zile de la eclozionare, se imperecheaza de la 8 pana la % ori, in timp de
cateva zile (ziua 4-% uneori chiar pana la %) si incepe ponta dupa ce au trecut pana la " zile de
la ultima imperechere.
/oartea matcii
Poate fi naturala, datorata:
• bolilor - in special nosemozei (care rapune matci in timpul iernii sau primavara dupa inceperea
ouatului) si melanozei,
• batranetii - matca epuizata avand ovarele atrofiate si spermatozoizi degenerati,
• atacului unei alte matci - sau
accidentala, datorata:
• pierzandu-se pe timpul zborului de recunoastere sau imperechere,
• intrarii intr-un stup vecin,
• interventiei necorespunzatoare a apicultorului (deschiderea prea timpurie dupa imperechere),
• caderii pe pamant,
• zborului matcii cand deschidem stupul pentru control,
• tinerea indelungata a matcii intre degete si imprimarea unui miros nerecunoscut de albine,
• ridicarii prea bruste a fagurelui pe care se afla matca,
• cu ocazia transportului in pastoral,
• controlul prea timpuriu primavara (inainte ca albinele sa-si fi inceput activitatea),
• introducerea matcilor cumparate in colivia de transport impreuna cu albina insotitoare etc.
$e aceea, atunci cand se procedeaza la marcarea matcilor acestea se introduc in colivii de
protectie, pana cand albinele se obisnuiesc cu noul miros. ,n cazul in care matca si-a luat zborul
trebuie sa stam nemiscati cu stupul deschis pana ce matca se reintoarce. .ciderea matcii mai
poate surveni si cu ocazia unirii a doua colonii, cand apicultorul trebuie sa lase in stup numai una
din cele matci. :ratamentele prea brutale cu medicamente, fumigatiile, narcotizarile etc. pot
cauza de asemenea moartea matcii, daca dozele sunt e1agerate sau durata tratamentului este mai
mare decat cea prescrisa. .nele matci tinere daca sunt luate intre degete pot avea reactii
neasteptate, datorate unor turburari nervoase, ajungand sa paralizeze sau sa para ca si moarte. ,n
astfel de situatii nu trebuie sa aruncam matca aparent moarta ci sa asteptam cu rabdare
reanimarea ei.
#tentieA
:a desc.iderea stupilor nu trebuie dat prea mult fum. "e *a e*ita:
• deschiderea brusca a stupilor,
• lo!irea ramelor si
• orice $omot care ar putea speria matca si ar face-o sa fua pe rama, fiind ucisa chiar de albinele
proprii, care, o !or considera drept o straina.
Intrucat re)inele se ascund uneori pe leaturile ramelor si pot fi omorate din )reseala
de apicultor, scoaterea si introducerea ramelor se *a face cu )ri-a, perpendicular,
fara a atin)e peretii stupului.
$e asemenea, primavara nu este indicat a se umbla in stupi inaintea desfacerii cu totul a
ghemului, controlul de fond fiind indicat a se face dupa trecerea a cateva zile de zbor intens.
$aca totusi, observam formarea unui ghem de albine, acesta va fi aruncat intr-o farfurie cu apa.
Albinele, speriate de inec vor da drumul matcii. ;atca eliberata va fi introdusa intr-o cusca si redata
familiei, dupa ce am aplicat un capacel de ceara perforat, in vederea eliberarii ei.
Cresterea matcilor
Cresterea naturala a matcilor
Perioada cea mai fa*orabila formarii roiurilor este dupa 17 mai.
/etoda 1
Este o metoda recomandata apicultorilor incepatori si consta in alegerea celei mai bune familii din
stupina, a carei matca sa fie mai in varsta (aceasta intrand mai curand in frigurile roitului). #onditia
esentiala este ca aceasta sa nu fi manifestat -3 ani tendinte de roire, altfel acestea vor fi
perpetuate si vor compromite recolta. #olonia va fi stimulata si mentinuta pe un cuib strans, avand
asigurati din timp trantorii pentru imperechere. $upa declansarea roirii botcile mature capacite si
protejate vor fi altoite la coloniile cu matci batrane, orfanizate in prealabil.
/etoda 2
#onsta in folosirea a %-3 colonii crescatoare, recordistele stupinei, fiecare din acestea fiind ajutata
de cate 7 -A (familii ajutatoare), ce vor fi stimulate impreuna, imediat dupa zborul de curatire, din 4
in 4 zile. #and timpul se stabilizeaza, coloniile crescatoare vor fi ajutate cu faguri cu puiet capacit,
fara a intrerupe hranirile de stimulare. #and apar botci, cu %- zile inaintea capacirii acestora, se
scoate matca coloniei recordiste si se formeaza un nucleu de rezerva. $upa alte "-< zile (timp in
care botcile sunt capacite si devin mature) botcile pot fi folosite dupa necesitati, cea mai buna
folosire fiind aceea a impartirii fagurilor cu botci si albina insotitoare, in cat mai multe nuclee, fiecare
fagure cu botca primind alti faguri cu albina, puiet si provizii de la stupii ajutatori. $aca nu dispunem
de suficienti faguri cu botci mai putem altoi din botcile in e1ces (cu o zi inainte de infiintarea
nucleelor), la unificarea fagurilor nucleelor folosind apa aromatizata. (entru evitarea depopularii
nucleele vor fi duse la 3-7 =m distanta sau vor primi albina scuturata de la -A, blocand urdinisurile
cu iarba uda.
Cresterea artificiala a matcilor
,mpune folosirea a 7 categorii de colonii de albine/ -(; (familii de prasila mama) donatoare de
larve, -(: (familii de prasila tata) crescatoare de trantori, -0 (familii starter) si -(# (familii de
prasila crescatoare).
a. Cu orfanizare
Cand puietul a-un)e pe 2,1$ fa)uri bine umpluti si musca s,a inmultit:
• cautam matca si facem cu ea un nucleu de rezerva, sau formam un roi artificial/ pe % fagure
cu miere, unul cu pastura si alti 8 goi, stupul cu matca fiind asezat in locul altui stup care se
muta pe un alt loc*
• pe fagurii cu oua adusi din familiile recordiste, amplasati in mijlocul cuibului (unde caldura
este mai mare), din loc in loc, stricam cate 2" celule*
• dupa "4 zile, marcam fiecare botca aparuta pe acesti faguri (7-!) si distrugem botcile
necorespunzatoare aparute pe ceilalti faguri*
• botcile nemarcate vor fi distruse la urmatorul control.
• ,n cazul in care vom folosi botci cu larve transvazate nu vom depasi numarul de 4%"$% pe
serie.
#resterea matcilor, in mai multe serii, in familii indelung orfanizate se poate face cu conditia
improspatarii periodice cu faguri cu puiet capacit si faguri cu oua. ,n aceasta varianta cresterea are
un randament ridicat, sunt luate in crestere un numar mare de botci, iar calitatea matcilor nu este
afectata.
b. Fara orfanizare
Este folosita mai mult in Hermania, folosind stupi model Cander (asemanatori multietajatilor de la
noi) sau orizontali. #olonia crescatoare se stimuleaza permanent cu hrana proteica astfel ca in
momentul potrivit aproape sa intre in stare de roire, fara sa-si fi cladit inca botci.
(rezenta matcii prin feromonul ei are influenta numai asupra inceperii cladirii botcilor nu si asupra
cresterii lor in continuare. Aotcile vor fi asezate intr-un compartiment (separat cu gratie), intre
rame cu puiet tanar, matca cu restul puietului aflandu-se in cealalta parte a stupului. ,n
compartimentul de crestere (dupa gratia despartitoare de matca), puietul foarte tanar va atrage in
e1ces albinele doici. (entru a da randament optim nu trebuie sa crestem mai mult de 3! de botci -
la fiecare serie de crestere.
In orizontali
#olonia crescatoare se stimuleaza continuu astfel incat la momentul potrivit sa atinga pragul de
roire. ,n stupul orizontal se pune o diafragma etansa, avand la mijloc o portiune de gratie
9anemann, formand dincolo de ea un compartiment de crestere ca si la metoda Eoe 0mith.
,n compartimentul mic, langa gratie se aduc faguri cu puiet capacit, langa ei se aseaza rama port-
botci (care are sub speteaza superioara o fasie de fagure artificial, iar la < cm sub ea - sipci port-
botci cu larve), urmata de % fagure cu puiet necapacit si % fagure cu miere si pastura (in rama
hranitor cu jgheab). ,n compartimentul mare cuibul se aseaza langa gratie, urmat de fagurii cu
miere. Ambele compartimente se servesc de urdinisul compartimentului mare.
Compartimentul mic (# cu matca)
Nu este prevazut cu urdinis si va avea langa gratie faguri cu puiet capacit, urmati de faguri port-
botci (ce au sub speteaza superioara o fasie de fagure artificial, iar la < cm sub ea - sipci avand pe
ele botci cu larve), % fagure cu puiet necapacit (pentru a se atrage acolo un numar mai mare de
doici) si % fagure cu hrana (miere si pastura) si un hranitor.
Compartimentul mare (( de crestere si imbatranire)
Are urdinis si va avea cuibul (<-4 rame puiet) langa gratie, urmat de fagurii cu miere si hranitor,
devenind compartimentul de crestere intre %! iunie si %6 august. ;utarea ramelor capacite din
compartimentul A in compartimentul A poate coincide cu ridicarea botcilor >mature> gata de
eclozionare pentru a fi puse in custi de eclozionare. $in %! in %! zile botcile pot fi considerate
mature. $upa ridicarea lor mai e nevoie de -3 zile pentru eclozionarea matcilor din custi. :impul
necesar pentru >modelarea> inceputurilor de botci este de circa % zi. ,n total %7 zile pentru fiecare
generatie de matci luate in crestere.
Aceasta perioada poate fi scurtata mult daca botcile imediat dupa capacire, sunt date altor familii
pana la maturizarea lor, eliberandu-se familia de crestere pentru o noua operatiune. ,n cazul
cresterilor succesive, botcile crescute, dar inca necapacite, se pot pune intr-o rama izolator si
aceasta se introduce intr-o familie puternica cu matca. (entru o buna reusita este nevoie de o
stricta evidenta a lucrarilor si programarilor la date fi1e. &a terminarea cresterii, ce le doua familii
pot fi refacute in vederea iernarii.

In *erticali
,mpartirea va fi asemanatoare. #uibul de jos va avea matca izolata de cel de sus printr-o gratie
9anemann acoperita in mare parte cu carton in cea mai mare parte (e1ceptand centrul). ,n corpul
de sus se vor ridica faguri cu puiet capacit si se va lasa loc pentru % rama port-botci* urmeaza
apoi % fagure puiet tanar si % fagure cu miere. $upa 7 ore (timp in care albinele se obisnuiesc cu
noua organizare), cele corpuri vor fi izolate, timp de o ora, cu un separator dublu din panza de
sarma (tip 0nellgrove), operatia fiind recomandata a se face seara. Albinele se vor simti orfane si
dupa o ora vor primi cu bucurie ramele port-botci luand in crestere %!-% larve (din cele deja
pornite), fara sa roiasca.
&a stupii verticali compartimentul A va fi situat in partea de sus. +ama cu botci va fi amplasata
intotdeauna intre un fagure cu puiet tanar si un fagure cu pastura, acest aranjament determinand
albinele tinere, care merg sa se aprovizioneze cu pastura, sa se opreasca si sa hraneasca larvele
din botci.
#ran-amentul este urmatorul:
• miere,
• polen,
• larve de varsta 7-",
• larve de varsta %-,
• rama cu botci,
• polen,
• larve de varsta <-4,
• miere,
• hranitor.
$in cuibul de jos, despartit de corpul superior cu o gratie 9anemann, in parte acoperita cu carton,
dar lasand un spatiu liber la mijloc, se ridica faguri cu puiet capacit. 0e lasa loc pentru rama port-
botci dupa care urmeaza o rama cu puiet larvar, si fagurii cu provizii. 0tupul pregatit astfel se lasa
7 ore, timp in care multe albine din cuib urca in corpul de sus. $upa 7 ore izolam cele corpuri
cu un separator dublu tip podisor 0nellgrove, timp de % ora (seara) dupa care se introduce rama
port-botci care va fi luata in crestere. $upa o ora se scoate separatorul dublu si se inlocuieste cu
aceeasi gratie 9anemann obturata si totul intra in normal, albinele continuand sa hraneasca botcile.
#lte metode de crestere intensi*a
/etodele nu sunt ri)ide si suporta combinatii, fiecare apicultor adoptand in final
propria sa metoda, in functie de:
• pregatirea sa profesionala,
• dotarea materiala,
• numarul de matci necesar a fi realizat.
1. /etoda #lle;
Se alege cea mai buna familie, se scot toti fagurii cu puiet (fara albina), mai putin faguri cu puiet
in eclozionare, intre care se introduce >rama de crestere> cu fagurii tip ;iller. &ateral, de o parte si
de alta se aseaza fagurii cu hrana, polen si miere. -agurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din
abundenta cu albinele familiei. ;etoda poate fi folosita si pentru obtinerea mai multor serii de matci,
cu conditia ca familiile donatoare, pornitoare si crescatoare sa fie asigurate in permanenta cu faguri
cu puiet la eclozionare si cu hrana din abundenta.
Este oarecum asemanatoare cu cea descrisa mai inainte, pregatind o rama speciala prevazuta cu
un fagure artificial prevazut doar cu -3 sarme orizontale, rama care este data spre crestere unei
colonii bune, in centrul cuibului, fiind retrasa dupa 78 ore gata cladita, dupa care o introducem
definitiv in mijlocul cuibului coloniei donatoare ce va stimulata in acest scop. $upa insamantare, se
taie %- fasii de celule ce contin larve, cutitul trebuind sa aiba o lama fina, bine ascutita si sa fie
incalzit usor in apa fierbinte. $upa incalzire, lama cutitului va fi stearsa cu un prosop uscat si curat,
fiind folosita la scurtarea celulelor cu "-< mm. $upa scurtare, cu capatul rotund al unui chibrit se
strivesc cate oua larve vecine, lasand neatinsa in celula ei pe cea de a treia. (artea de sus a
celulelor cu larve vii se largeste pentru ca albinele sa poata cladi usor botci spatioase. $upa
terminarea acestei lucrari, fasia de larve se lipeste in partea inferioara a unui fagure gol, cald,
scurtat pana la jumatate din inaltimea lui. ,n celulele goale ale fagurelui se toarna sirop caldut de
miere pentru ca albinele doici sa nu faca economie de hrana. +ama astfel pregatita se introduce in
mijlocul coloniei crescatoare orfanizate de matca si puiet cu -3 ore inainte.
Preferinta albinelor de a creste matci in fa)uri noi se datoreaza faptului ca ele pot
modela cu usurinta botci bune, spatioase, cu fundul bombat si adancit asa cum
trebuie pentru dez*oltarea normala a lar*ei si matcii.
2. /etoda Caillas
Este o varianta simplificata a metodei lui AlleO prin folosirea unui fagure artificial introdus in cea mai
buna colonie, care, dupa crestere si insamantare este scurtat pana la marginea elipsei de puiet si,
fara a mai taia fasii din el, celulele care raman in partea de jos a fagurelui vor fi largite si rarite,
restul decurgand ca la metoda de mai sus.

3. /etoda Coffe; ("=#)
,n cazul in care avem nevoie de mai multe botci pentru inlocuirea matcilor necorespunzatoare,
dupa 7 de ore, scoatem ramele port-botci si le plasam in alte familii crescatoare puternice,
neorfanizate, stiut fiind ca pana la capacire matcile nu vor fi deranjate de prezenta acestora.
E1ista si o metoda mai e1peditiva, orfanizand temporar colonia de crestere doar cu 3! de minute
inaintea primirii botcilor, colonia fiind stimulata puternic cu 7 zile inainte cu miere si pastura. ;atca
va fi izolata cu puietul in corpul de jos, peste acesta aflandu-se inca un corp care, la momentul
orfanizarii va fi mutat cu 3! cm in spatele corpului cu matca. -agurii cu provizii din acest corp vor fi
scosi intr-o ladita portativa, locul lor fiind luat de fagurii cu matca si puietul din corpul de jos. ,n
acest fel, stupul mutat va avea matca, puiet, miere si albina tanara. 0tupul ramas va avea toata
albina zburatoare, care se intoarce la vechiul loc si fagurii cu provizii. (ana sa observe noua
situatie, stupul ramas pe vechiul loc va mai fi intarit cu albina tanara scuturata de pe inca "-< faguri
cu puiet larvar (luati de la alti stupi din stupina, ale caror matci au fost izolate). Asezarea fagurilor in
acest stup se face mai distantat, pentru ca intre faguri sa incapa cat mai multa albina, lasand loc
pentru -3 rame port-botci cu larve transvazate care vor fi introduse in stup dupa 3! de minute,
fiecare bara port-botci avand ma1im ! de botci, colonia fiind stimulata permanent pana la
capacirea botcilor. $aca avem nevoie de cat mai multe botci, putem folosi tot aceasta familie
pentru crestere, dupa 7 de ore scotand ramele port-botci acceptate si impartindu-le pe la diferite
familii puternice, botcile fiind crescute in corpul de sus, in prezenta matcilor izolate cu gratie in
corpul de jos. (entru ca larvele botcilor sa fie cat mai bine ingrijite, din corpul de jos se ridica in
corpul de sus cate faguri cu puiet larvar, intre care vom incadra rama port-botci. #oloniile gazde
vor fi hranite tot timpul cu sirop si polen.

3. /etoda Doolittle,Pratt
:impul indicat aplicarii acestei metode este dat de stabilizarea vremii, in preajma marelui cules.
Este o metoda ce foloseste transvazarea simpla a larvelor de cateva ore. ;utatia larvei in botcile
artificiale se recomanda a se face imediat dupa fasonare. ,nainte de a planta larvele sa avem grija
sa introducem in fiecare botca o mica cantitate de laptisor de matca. Aceasta operatie va usura
desprinderea larvei de pe spatula si prinderea ei de fundul botcii artificiale, asigurand o amorsare
sigura. :ransvazarea larvelor se face cu o spatula confectionata din sarma otelita cu diametrul de
%," mm, lunga de ! cm, avand varful subtire pana la !, mm si indoit intr-un unghi de %!!
o. 2peratia trebuie sa se faca intr-o camera luminoasa, la minimum ! o#, iar umiditatea relativa
sa fie destul de ridicata, pentru a nu se usca larvele. (e masura transvazarii, botcile cu larve se
aseaza cu gura in jos pe o panza flanelata umezita cu apa calda pana la completarea tuturor celor
3!-<! de botci. $upa completare, rama se duce la stupul dinainte pregatit invelita intr-un prosop
pentru a se feri in timpul transportului de curentii reci si de soare.
Colonia crescatoare va fi pregatita din timp prin orfanizare si distrugerea tuturor botcilor, prin
intarire cu puiet capacit de la coloniile vecine si prin stimulare cu sirop. #u ajutorul unui sablon vom
asigura numarul de botci artificiale necesare. Acestea se vor lipi pe mici suporturi de lemn
(degetare) ce stau in suspensie intr-o rama sau fagure port-botci. Aotcile artificiale se dau -3 ore
albinelor coloniei crescatoare pentru obisnuire si curatare cu saliva, usurand acceptarea lor mai
usoara dupa operatia de transvazare a larvelor. #u 7-" zile inaintea demararii lucrarii propriu-zise
de crestere, orfanizam provizoriu un nucleu, pastrand matca intr-o colivie cu cateva albine. Nucleul
orfan se stimuleaza iar albinele vor cladi botci. $upa 3 zile eliminam din botci toate larvele,
recoltam laptisorul si-i redam nucleului matca, laptisorul fiind diluat si folosit in operatia de
transvazare. #oncomitent, introducem matca celei mai valoroase familii intr-un izolator de matca,
unde, timp de 3< de ore ea va depune oua intr-un fagure curatat in prealabil cu saliva de catre
albine. #and larvele incep sa eclozioneze din ou, diluam laptisorul recoltat din nucleul orfanizat
temporar, cu apa distilata, punand pe fundul fiecarei botci artificiale o picatura cat un bob de mei.
Apoi scoatem din celulele fagurelui cu spatula fina din sarma de otel larve abia eclozionate,
punandu-le cate una in fiecare botca. +ama port-botci se aseaza apoi in mijlocul cuibului coloniei
crescatoare, orfanizate de matca si puiet larvar, mai inainte cu ore. Albinele orfanizate vor lua in
crestere botcile artificiale, hranindu-le pana la maturitate etc.

7. /etoda simplificata de transferare a lar*elor
;anuirea diverselor scule cu care aceste larve urmeaza sa fie scoase din celule si depuse in
botcile artificiale nu este chiar simpla. :ransvazarea poate fi e1ecutata insa si fara ajutorul spatulei,
cu ajutorul unui tub de plastic fle1ibil de aspirare cu gura (cu diametrul de 7 mm, lung de %!-%" cm),
la capatul caruia se fi1eaza, cu ajutorul unui colier confectionat dintr-o pana de gasca (guler, inel de
4-8 mm lungime si " mm diametru), o sita fina provenita dintr-un ciorap de matase ( mm din
lungimea colierului depasind capatul tubului). &arvele care urmeaza sa fie transferate se identifica
cu ajutorul unei lupe, iar celulele in care se afla se inseamna printr-o mica crestatura. 0e introduce
dupa aceea tubul pana in fundul acestor celule si se suge usor larva (astfel incat sa se lipeasca de
sita), care apoi, printr-o simpla suflare, va fi pusa in botca artificiala, peste o picatura de laptisor
diluat. (entru ca larva sa nu ramana agatata in unghiul format intre colier si sita, este bine ca acest
unghi sa fie nivelat cu propolis moale, ceea ce permite dirijarea larvei aspirate spre centrul sitei.
-olosind acest dispozitiv, transferarea larvelor poate fi e1ecutata chiar si de apicultorii fara
e1perienta, sau de cei cu vederea mai slaba.

1. /etoda +e;rand
;etoda elvetianului 9eOrand a aparut dupa 3 decenii de la metoda lui $oolittle-(ratt si consta in
mutatia larvei odata cu celula ei, celula care este lipita pe un dop de crestere. (entru aceasta, cu
cateva zile mai inaintea demararii lucrarilor de crestere, introducem in mijlocul cuibului familiei
donatoare, un fagure nou cladit, din care au eclozionat cel putin o generatie de puiet, stropind-o cu
apa indulcita cu miere sau zahar. $upa 7 de ore se controleaza inceperea pontei pentru a sti cand
sa ridicam fagurele in vederea demararii propriu-zise a lucrarii. #elulele cu larve vor fi decupate
cu o preducea si vor fi lipite pe suporturi cilindrice de lemn, care au la una din e1tremitati cate un
triunghi de tabla fi1at cu un cui mic. #elulele cu larve vor fi scurtate la jumatate cu ajutorul unei
lame, apoi vor fi largite. (ana triunghiulara de tabla cu suportul respectiv si celula lipita se infige pe
un fagure vechi gol, care are deasupra un hranitor jgheab, pe fiecare fata a unui astfel de fagure
plantandu-se cate %! botci cu suporti.
-agurele port-botci se introduce in mijlocul cuibului coloniei crescatoare pornitoare, orfanizata total
si stimulata cu 3 zile inainte. #u cateva ore inainte de introducerea efectiva a ramei cu botcile astfel
pregatite, scoatem toate ramele cu puiet, stricam toate botcile, le insemnam si le dam stupilor
vecini. #olonia pornitoare-crescatoare ramane numai cu faguri (% cu miere si % cu pastura), intre
acestia introducandu-se rama port-botci cu larve de cateva ore. $upa luarea in crestere a botcilor,
ramele cu puiet introduse la stupii vecini pot fi inapoiate.
#and botcile ajung la maturitate se retrag cu suportul lor si se folosesc in functie de necesitati.

0. /etoda Hoe "mit.
&ste metoda industriala de crestere (a fasiilor decupate), fiecare crescator a*and la
dispozitie:
• 4"5 stupi bine populati - (fiecare stup ocupand cel putin corpuri cu albina), ce vor furniza
albina tanara pe tot parcursul lucrarilor*
• & colonie de selectie - producatoare de oua cu varsta precisa (% stup $adant cu % rame in
pat cald, prevazut cu hranitor e1terior)*
• & colonie pornitoare - orfanizata cu ore inainte (pentru fiecare colonie pornitoare avand
repartizate -3 colonii furnizoare de albina tanara, pe masura ce albina proprie inainteaza in
varsta)*
• & colonie de crestere - prevazuta cu gratie 9anemann la urdinis, toate aceste colonii fiind
stimulate pe masura nevoilor.
• stupi de finisare - folositi pentru preluarea botcilor care nu mai au loc in stupii de crestere.
0e pregatesc din timp ramele special infundate de ouat (rame tip Smith al caror gol e completat cu
o scandura groasa de ! mm, in mijlocul careia se taie un dreptunghi cu latura orizontala de %!
mm si cea verticala de %3! mm), golul scandurii fiind ocupat cu un fagure artificial lipit cu ceara pe
margini. ,n luna aprilie aceste rame se introduc langa cuibul mai multor colonii, dupa cladire fiind
retrase si pastrate pana la inceperea lucrarilor (fiecare colonie donatoare avand rezervate cate
rame de acest fel).
0e desfac din cuie cateva rame de stup, ale caror speteze superioare au pe fata interioara cate un
jgheab longitudinal de 3 mm (nut). ,n acest nut se introduce marginea unei fasii de fagure artificial
lata de <! mm, fasia fiind consolidata cu ceara topita. 0petezele cu fasii se dau albinelor, alaturi de
cuib, pentru a fi cladite, dupa care se retrag si se pastreaza intr-un stup gol.
4r)anizarea coloniei donatoare si a coloniei crescatoare.
#u cel putin saptamani inainte de inceperea lucrarilor, colonia donatoare si cea crescatoare
trebuie sa aiba cel putin 3," =g albina, si matcile cele mai bune din stupina. +amele stau in stup in
pat cald, coloniile alimentandu-se prin orificiul facut in peretele din spate cu cate %!! g sirop bogat
in proteine, oferit in hranitorul e1terior. #and dam siropul stupul se ciocaneste putin, pentru ca
albinele sa-si formeze un refle1 conditionat de hranire.
#u 3-7 zile inainte de a porni cresterea matcilor, stupul coloniei crescatoare se imparte in
compartimente neegale, cu ajutorul unei diafragme etanse prevazute in partea de jos cu o gratie
9anemann lata de 3 cm, pin care albinele celor compartimente pot sa circule si sa transporte in
compartimentul mare hrana din hranitorul e1terior. #ompartimentul de la peretele din spate va avea
un spatiu de 3 rame, ce stau in larg, iar cel de-al doilea va avea 8 rame.
$upa 3-7 zile, cand albinele s-au obisnuit cu cele compartimente, se prinde matca coloniei cu
tubul de sticla si se tine provizoriu la caldura corpului intr-un buzunar. #ompartimentul mic se
goleste de rame, albinele scuturandu-se in spatiul ramas liber, se mai scutura apoi albinele tinere
de pe 3-7 faguri cu puiet larvar si se introduce la mijloc % rama cu puiet capacit cu albina
insotitoare, incadrand-o cu rame bune de ouat, din cele completate cu scandura, dar cu fagurasii
claditi mai de mult. Eliberam apoi matca in compartimentul mic, care se acopera cu un podisor
etans, tip (-&. Neavand alt loc disponibil, matca va umplea cu oua ramele infundate. 0tupul se
hraneste in continuare de ori pe zi ciocanindu-l.
$upa 3 zile se retrage fagurele cu puiet din mijloc, indepartand incet albinele si matca de pe el,
acestea ramanand in continuare in acelasi compartiment mic. -agurele retras este inlocuit cu o
speteaza cu fasie de fagure nou lata de <! mm (cladita mai de mult). (e speteaza se scrie data
introducerii acestei fasii. $upa 7 de ore ridicam speteaza cu fasia cu oua proaspete si o
introducem in compartimentul cel mare, in mijlocul cuibului, in locul ei introducandu-se pentru ouat
o alta fasie de fagure cladit. Aceasta operatie se repeta in fiecare zi.
#and s-au implinit 3 zile de la insamantarea primei fasii care se afla acum in compartimentul mare,
se trece in stupul pornitor, orfanizat cu ore inainte de a incepe sa eclozioneze larve si anume/
intr-un stup gol cu fund, podisor si capac, se aseaza in mijloc un fagure gata cladit in a carui celula
se toarna apa indulcita. ,n dreapta si stanga lui se lasa loc sa incapa cate o rama, iar dincolo de
acest spatiu se aseaza rame cu hrana (una cu miere in stanga si alta cu polen in dreapta),
spatiile laterale fiind marginite cu diafragme. (opularea cu albina a stupului pornitor se face
scotand disponibilul de albina din stupii furnizori, care vor asigura starterului atata tineret cat este
nevoie. Astfel, daca stupului pornitor i se dau spre pornire "! de botci vom scutura acolo cel putin
=g albina tanara. (entru 4"-%!! botci trebuie sa dispunem de 3,"-7 =g albina. Albinele tinere
scuturate in starter stau cu urdinisul inchis -3 ore, dar avand montate site de ventilatie (una la
fund, alta la capac). (entru usurarea infratirii albinele scuturate ce provin de la -3 familii
furnizoare, se naclaiesc cu miere in vederea infratirii prin lingere reciproca.
$upa trecerea celor ore, se deschide stupul cu colonia donatoare, de unde ridicam spetezele cu
larve in eclozionare si le ducem intr-o camera calda, din fiecare fasie faguras, lat de <! mm, taind
de-a lungul cel putin 7 fasii inguste, fiecare cuprinzand de la un capat la celalalt un sir de celule cu
larve ce eclozioneaza, fasiile inguste lipindu-le cu ceara topita turnata pe sipci subtiri. 0curtam apoi
pana la jumatate inaltimea celulelor (cu ajutorul unei lame incalzite), iar cu o mica spatula eliminam
larvele din 7 in 7, sipcile asezandu-se la o distanta de < cm una de alta, golul de sub spetezele ce
marginesc sipcile subtiri cu celule completandu-se cu fasii de placaj. #ele rame port-botci vor fi
introduse in spatiile lasate libere in starter, de o parte si de alta a fagurelui mijlocas prevazut cu
sirop in celule, unde raman 7 de ore, timp in care orfanizam stupii crescatori (de matca si puietul
necapacit, fiecare colonie doica avand corpuri pline la refuz cu albine), dupa care sunt trecute in
corpul de jos al familiilor crescatoare, unde vor sta pana la maturizarea botcilor.

2. /etoda Hordan,!olos;e*ici
Este metoda dublei transvazari. 0uperioritatea matcilor crescute natural se datoreaza faptului ca
pe fundul botcilor de roire, dupa eclozionarea matcilor ramane o cantitate de 3 ori mai mare de
laptisor decat in cazul botcilor artificiale crescute prin transvazare simpla. 0-a constatat, de
asemenea, ca de multe ori, botcile crescute prin transvazare sunt luate in crestere abia dupa 7-<
ore de la transvazare, flamanzirea temporara fiind in detrimentul bunei dezvoltari. Aceste
dezavantaje sunt eliminate prin metoda dublei transvazari. &arvele acceptate, dupa 7 de ore, sunt
inlocuite cu altele abia eclozionate, crescute intr-o familie donatoare de elita. Astfel de larve, cu
alimentatie abundenta sunt bine primite de coloniile crescatoare, fara ca botcile sa mai fie
incredintate coloniilor pornitoare.
Cu toate acestea nici prin aceasta metoda nu s,a a-uns sa se obtina matci la fel de
bune cu cele crescute de coloniile ce roiesc.
#nalizandu,se aceste rezultate s,a constatat urmatoarele:
• laptisorul dat larvelor cu destinatia initiala de a fi viitoare matci are in componenta sa mult acid
pantotenic (cel mai activ aminoacid ce ajuta cresterii si dezvoltarii corporale si a ovarelor,
precum si a hormonilor se1uali)*
• larvele de 7 de ore sunt hranite cu o hrana diferita ce nu corespunde intru totul viitoarelor
matci*
• oricat de repede s-ar face transvazarea, este nevoie sa treaca o perioada de acomodare si
adaptare a larvelor la noul mediu (%! minute - "-4 ore)*
• daca se face dubla transvazare, noua larva gaseste in botca un laptisor a carui dozare nu este
corespunzatoare chimic si calitativ varstei si starii de larva viitoare matca, adeseori albine
inlocuind aceasta hrana cu alta corespunzatoare, timp in care larva nu se alimenteaza
corespunzator.
6ermenele lucrarilor in practica dublei trans*azari a lar*elor trebuie sa fie ri)uros
respectate, altfel munca e in zadar:
• cu %" zile inainte se incepe lucrarea de crestere a trantorilor
• cu 7 zile inainte se compartimenteaza, se stimuleaza si se orfanizeaza colonia crescatoare
• cu 7-< ore inainte se introduce fagurele cu botcile artificiale (pentru a fi linse de albine)
• cu o ora inaintea introducerii larvelor se scoate rama cu larve si rama port-botci si se incepe
transvazarea propriu-zisa
• la 8-%7 ore dupa introducerea primei serii se face verificarea acceptarii larvelor si comasarea
botcilor acceptate in %- rame de crestere, se inlatura larvele acceptate si se face ce-a de-a
doua transvazare a larvelor viitoarei matci (de pana in % ore), provenite dintr-o familie de
prasila
• dupa 7 ore se verifica din nou botcile eliminandu-le pe cele necorespunzatoare
• in cazul in care folosim echipamentul lui Darl Eenter verificarea se face dupa 3 zile de la
introducerea botcilor de plastic cu larve de "-< ore
• dupa %!-%% zile (ziua a %7-a de la faza de ou), botcile corespunzatoare sunt izolate in custi de
eclozionare sau sunt introduse in nuclee, in vederea acceptarii lor
• incepand cu a %3-a zi de la transvazare se verifica acceptarea matcilor neimperecheate
• la 3!-3" de zile matcile sunt scoase din nuclee, marcate si valorificate in functie de imprejurari.
Finalizarea lucrarilor pana la imperec.erea matcii
• ,n ziua a %7-a de la insamantare, dopul cu botca se introduce in colivia de eclozionare.
• ,n ziua a %"-a nimfa incepe sa inmoaie cu saliva capacelul botcii.
• ,n a %<-a zi nimfa roade capacelul si eclozioneaza.
• ,n zilele %4-%6 matca se hraneste si se maturizeaza. Este indicat a nu se deranja.
• ,n zilele !-% matca face zboruri de recunoastere. A nu se deranja.
• ,n zilele -" matca face zboruri de imperechere (se imperecheaza de la 8 pana la % ori).
• ,n zilele <-4 matca incepe a fi hranita cu laptisor de matca in vederea inceperii ovulatiei.
• ,n zilele 8-3% matca depune oua, iar dupa capacirea larvelor, se da unei noi familii de
productie, in nucleu introducandu-se o noua serie de botci capacite sau matci eclozionate.
#tentieA controlul imperec.erii matcilor este indicat a se face dupa orele 10.
<. /etoda /iller
#onsta in folosirea unei rame speciale pe a carei speteaza superioara sunt lipite 3-7 bucati de
fagure artificial lungi de %"-%8 cm, taiat in forma triunghiulara cu baza fiecarui fagure triunghiular de
<-8 cm, varful fiecarui fagure fiind orientat in josul ramei. (entru a nu se darama sub greutatea
albinelor cand vor fi claditi, acesti faguri artificiali sunt marginiti cu sarme intinse de sus in jos, de-a
lungul laturilor triunghiului, sarme care se fi1eaza pe aceste margini consolidand fagurii
triunghiulari. +ama astfel pregatita se introduce in cel mai bun stup din prisaca, din care s-au retras
majoritatea fagurilor cu puiet, dar s-au lasat matca si faguri cu larve cu puiet capacit,
intercalandu-se intre ei. Albinele vor cladi acesti faguri numai cu celule de albine lucratoare, latindu-
i pe margini si depasind sarmele de consolidare, iar matca, din lipsa de spatiu, ii va ocupa cu oua
pana la marginea fasiilor triunghiulare, repede cladite de albine. (entru o si mai buna crestere
lucrarea va fi incredintata la colonii selectionate (prima donatoare iar cea de-a ,,-a crescatoare),
ambele stimulate din plin cu %!-%" zile inainte si pe tot parcursul lucrarilor de crestere.
,n ziua a 3-a de la depunerea oualor in celulele fagurilor tip ;iller, vom ridica matca si tot puietul
necapacit si fagurii cu oua din familia crescatoare (doica), lasand in mijlocul cuibului un spatiu gol in
care, dupa ore vom aduce rama ;iller aflata in familia donatoare. ,nainte de a introduce rama
speciala, cu ajutorul unui cutit bine ascutit ii vom scurta celulele, pana aproape de fundul lor,
eliminand din 3 in 3 ouale aflate in celulele de pe marginea fagurasilor, astfel incat vor fi indeplinite
toate conditiile cresterii unor botci cat mai apropiate ca marime de cele de roire.

1$. /etoda OrPsi Pall Boltan
(ornind de la constatarile lui Eoe 0mith care a observat si a scris inca din %6<, ca albinele care
vor sa-si construiasca botci de roire, cu putin inainte de aparitia larvelor viitoare regine, pun in jurul
celor catorva oua o picatura de laptisor, fara ca acesta sa aiba contact cu oul si ca albinele au
predilectie sa creasca botci mari pe fagurii noi, a caror ceara este mai usor de modelat, a tras
concluzia ca trebuie sa gaseasca o metoda in care cresterea sa porneasca inca din faza de ou. #u
atat mai mult cu cat s-a observat ca matcile crescute din larve mai mari de o jumatate de zi de la
ecloziune au o valoare cu atat mai scazuta cu cat larva luata in ingrijire va fi mai mare ca varsta.
Pentru obtinere oualor de *arsta precisa este utilizata mai intai metoda Hoe "mit..
(entru a obtine laptisor cat mai proaspat necesar oualor gata de ecloziune, cresterea matcilor va fi
inceputa cu cel mult o zi inainte, botcile fiind incredintate unei colonii pornitoare. $upa 7 de ore de
la acceptare, larvele sunt eliminate din botci (cu ajutorul unei pensete fine si cu multa atentie pentru
ca laptisorul pe care stau sa nu se intinda in botca mai mult decat locul ocupat pana atunci)
asezand in locul lor rondelele cu ou decupate din colonia donatoare cu ajutorul unui dispozitiv
denumit preducea. +ondelele vor fi apoi transvazate cu ajutorul unui ac infipt in marginea rondelei,
aceasta fiind asezata pe patul de laptisor. $e indata ce rondela a luat contact cu laptisorul se
lipeste pe el si ramane pe loc. +ondelele avand un diametru de 3 mm, aproape ca acopera
laptisorul de pe fundul botcii, ramanand totusi o margine ce o inconjoara. &aptisorul, fie va fi
indepartat de albine (e1istand riscul deplasarii si caderii rondelei, fapt ce va compromite cresterea
botcii), fie va fi depus in jurul oului ca in jurul unei insule (acoperind rondelele cu un strat subtire de
laptisor). Astfel, laptisorul vechi ramane pe loc, iar rondelele se incrusteaza intre stratul vechi si cel
nou de laptisor depus de albine.
(entru luarea in crestere a oualor transvazate cu foarte putin timp inainte de a vira spre larva de o
zi se folosesc starteri sau familii crescatoare orfanizate pentru cateva ore. #rescatorul de matci
trebuie sa lucreze cu o mare precizie, astfel ca transplantarea oului cu rondela sa nu se faca cu
multe ore inainte de eclozionarea larvei din ou, caci atunci si laptisorul depus in jurul oului se
invecheste. Autorul a obtinut rezultate bune folosind fie o colonie crescatoare orfanizata, fie una in
care matca este prezenta dar izolata intr-un mic compartiment cu 3 faguri ca la metoda Eoe 0mith
(% cu miere si goi). #and se face mutatia oului in locul larvelor, nu mai este nevoie de ridicarea
matcii, albinele fiind obisnuite cu situatia.
+ezultatele obtinute cu aceasta metoda intrec toate metodele de crestere. ;atcile obtinute sunt de
foarte buna calitate dar metoda cere o foarte buna pregatire profesionala iar procentul de matci
crescute este mai mic decat la alte metode. 0implificarea acestei metode se face prin fortarea
albinelor sa ia in crestere ouale in pragul eclozionarii larvelor.
11. /etoda poloneza
)tilizeaza colonii fruntase (% donatoare, % crescatoare mama, % crescatoare tata) pregatite din
primavara prin stimulari, astfel ca la inceputul lucrarilor de crestere aceste colonii sa fie pline pana la
refuz de albine si puiet.
1. Colonia crescatoare de trantori va primi in mijlocul cuibului, inca din primele zile ale
primaverii, un fagure gol, gata cladit cu celule de trantori, din care au eclozionat -3 generatii,
care va fi stropit cu sirop diluat si caldut. Este bine ca fagurele sa fie introdus mai dinainte la
marginea cuibului, pentru ca sa fie incalzit si sa prinda mirosul coloniei. Albinele se vor grabi sa
curete celulele iar matca le va insamanta. -agurele va fi verificat incepand de a -a zi, si pentru
aceasta va fi lasat un spatiu mai larg pentru usurarea manevrarii si pentru ca matca si albinele
vecine sa nu se nelinisteasca.
2. Colonia donatoare va primi, la timpul oportun, un fagure gol gata cladit, in care cu un an
inainte, spre sfarsitul verii, albinele au crescut %- generatii puiet (avand grija ca acesta sa nu
aiba miros strain). -agurele sa fie cald, fie a stat in acelasi cuib (dincolo de cel cu pastura, langa
diafragma, albinele curatindu-l partial), fie ca a fost tinut in casa, langa soba -3 zile. $upa
insamantare, acesta va fi scos si pregatit pentru a fi plasat in colonia crescatoare. ,nainte de a fi
introdus in mijlocul cuibului coloniei donatoare fagurele se stropeste cu putina apa. ,ncepand cu
a -a zi fagurele va fi verificat pentru a sti cu precizie varsta oualor. (entru usurarea acestei
operatii pentru acest fagure se lasa un interval putin mai mare pentru a putea fi scos cu
usurinta, fara a deranja prea mult cuibul, pe spatiul in e1cedent adunandu-se cat mai multa
albina tanara.
3. Colonia crescatoare mama, cu ore inainte de primirea fagurelui cu larve, va fi orfanizata de
matca si de tot puietul necapacit, lasand in centrul cuibului un spatiu pentru primirea fagurelui
anume pregatit si va fi puternic stimulata. (utin inainte de trecerea celor ore de la orfanizarea
coloniei crescatoare, fagurele din care au inceput sa eclozioneze primele larve din oua se duce
intr-o camera calda, infasurat intr-un prosop (ca sa nu racim larvele). ,n camera incalzita vom
taia de-a lungul fagurelui ferestre orizontale late de " cm, aproape pe toata lungimea
fagurelui, cea de-a -a fereastra fiind situata la 8 cm sub prima. #elulele cu larve situate in
partea de sus a fiecarei ferestre se scurteaza la jumatate din inaltimea lor, numai pe una din
fetele fagurelui. #u ajutorul unui betisor de chibrit vom distruge cate 7 larve in sir, lasand-o
intacta pe cea de-a "-a (e1ceptand situatia in care avem nevoie de mai multe botci, cand vom
distruge larvele din 3 in 3), care va fi largita cu un largitor de celule pentru a inlesni albinelor
claditul botcilor. -agurele astfel pregatit va fi dat apoi coloniei crescatoare, unde, doicile
orfanizate vor revarsa asupra celulelor pregatite de noi laptisorul de matca secretat din
abundenta si vor cladi botcile ce vor sta suspendate in golurile dintre ferestre anume taiate de
noi. #olonia crescatoare va fi zilnic stimulata pana la capacirea celor 3!-7! de botci. #u cat
matcile vor fi in numar mai mic cu atat vor fi de o calitate mai buna.
12. /etoda omanescu
Are avanta/ul rapiditatii dar are dezavanta/ul greutatii claditului si insamantatului ramei
speciale, precum si a faptului ca nu se pot creste matci direct din oua, pentru practicarea ei avand
nevoie de unelte speciale, destul de complicate. 0e fi1eaza un fagure artificial pe suprafata unei
placi de lemn formate din cuburi imbinate, care pot fi apoi dezmembrate. (laca cu fagurele pe ea,
dupa ce a fost cladit bine, se introduce in mijlocul cuibului cu matca pentru a fi insamantat. $upa
ecloziunea larvelor din oua, suprafata fagurelui este aranjata astfel incat pentru fiecare cub sa
ramana o celula cu larva. (laca cu micile cuburi se intoarce astfel incat celulele sa vina cu fata in
jos si se introduce deasupra cuibului familiei crescatoare.
/etoda detaliata
&ste descrisa in lucrarea intitulata >"istematizarea cresterii reproducatorilor de
albine>, 8. omanescu, (ucuresti, 1<32.
13. /etoda Quin breedin) s;stem (cupular*a)
&ste o metoda asemanatoare cu metoda +e;rand, sau cu metoda 4rosi Pall Boltan,
dar e mult simplificata prin folosirea ec.ipamentului lui Darl Henter de crestere a
matcilor in celule de plastic (*ezi si omania apicolC, nr 12 din 2$$2, pa) 13,13). #ceasta
metoda permite cresterea directa a matcilor din oua sau lar*e de cate*a ore,
respectand cronolo)ia lucrarilor. #*anta-ele esentiale constau in si)uranta si *iteza
manipularii botcilor de plastic, oferirea conditiilor de crestere ideale etc. "i in cazul
acestei metode este necesar a se tine cont de o pro)ramare stricta a lucrarilor si de
finalizarea lor.
Prin utilizarea acestei metode, rapide si eficiente, nu mai este ne*oie sa folosim
*ec.ile metode de confectionarea a botcilor din ceara.
/acrisul
0e cultiva in gradini pentru frunzele sale acrisoare care impreuna cu spanacul sunt folosite in scop
alimentar. -runzele macrisului contin acid o1alic si acid tartric si sunt recomandate in neutralizarea
efectelor nocive provocate de consumul mierii de mana de catre albine pe perioada de iarna. ,n
acest scop frunzele se culeg pe timpul verii si sunt puse la pastrare in saci de hartie la loc uscat
pentru a se folosi in ianuarie ( =g frunze la %! litri apa) impreuna cu un volum egal de miere
administrata in sirop cald, pentru a combate diareea.
/aturatorul
Este un vas din tabla groasa cositorita, aluminiu, sau otel ino1idabil, cu o capacitate de !!-3!! =g
miere in care se pune mierea dupa e1tractie, la o temperatura a camerei de peste " grade #elsius
pentru a se decanta si a elimina din masa ei procentul de apa care i-ar putea strica calitatile daca
nu s-ar evapora. (artea superioara a maturatorului trebuie sa fie cat mai larga pentru a usura
evacuarea mierii. ,n cazul in care mierea nu apuca sa cristalizeze evacuarea se poate face si cu
ajutorul unui robinet cu gura larga situat in partea de jos a maturatorului. ;aturatoarele din tabla de
fier zincata sunt o1idabile, mierea inchizandu-se la culoare si capatand gust de cocleala. &a nevoie,
maturatorul poate fi vopsit in interior cu vopsea duco sau alt lac, de preferat din cele provenite din
materiale plastice, care formeaza pe pereti un strat izolator.
/edicamente
#tentieA
=tilizarea medicamentelor trebuie facuta cu multa precautie astfel incat sa nu lase
reziduuri care sa deprecieze mierea. In caz contrar mierea nu *a mai putea fi
comercializata. Ca re)ula )enerala, orice medicament ce contine antibiotice lasa
reziduuri si, in timp, aceestea pot fi e)ale sau inferioare limitei ma'ime de reziduuri
(:/) acceptate.
(entru informatii suplimentare, cunoscatorii de limba franceza pot accesa site-ul renumitului doctor
$onadieu, site ce poate fi gasit la urmatoarea adresa/ http/88FFF.!%sante.com8version-
%8donadieu.htm pentru o buna vizualizare avand nevoie si de un program shoc=Fave pe care
trebuie sa-l instalati.
#pistanul
Apistanul este o panglica de polietilena impregnata cu fluvalinat >substanta activa prezenta in
=lartan>. Asezata intre fagurii stupului timp de 8 saptamani, ea difuzeaza lent si regulat substanta
activa. (arazitii sunt ucisi pe masura ce ies din celulele compartimentului unde se afla larvele si
colonia este debarasata de oaspetii nedoriti ai stupului pe timp de % an. Aceasta tehnica suprima
interventiile plicticoase cu pulverizatorul a caror eficacitate se limiteaza doar la momentul aplicarii.
,n schimb pretul aplicarii produsului este destul de mare/ 3! franci anual pentru fiecare colonie.
$esi e remarcabil de eficace, lupta chimica prelungita prezinta un inconvenient major in caz de
utilizare prelungita e1istand riscul aparitiei unei specii de acarieni adaptati, rezistenti la substante
to1ice. Acest risc este ine1istent in cazul folosirii unor substante odorante care sa-i poata atrage pe
acarienii din stupi.
#ntimicotice
Codratinul
Este ;icocidin concentrat de 7! de ori.
/icocidinul
0e administreaza pentru combaterea puietului varos prin administrarea prin pudrare peste albine a
cate 8!-%!! g, in total 7-" tratamente, primele la interval de 3-7 zile, ultimele la "-4 zile.
#re 3 forme de administrare:
• pudra,
• solutie prin aspersare si
• sirop.
0olutia prin aspersare este tratamentul de soc al puietului varos, care se face economic, prin
solubilizare in apa, fara a fi nevoie de cantitati mari de zahar sau miere. 0unt suficiente ! de
grame la litru sirop. .nei familii de albine ii este necesara % =g de ;icocidin pentru tratamentul
complet, asa cum este specificat in prospect. $aca in unele familii apar concomitent semne de
ascosferoza si de loca tratamentul se poate face cu ;icocidin la care se adauga ," g teramicina
(omogenizata la % =g ;icocidin).
Protofilul
#antitatea de (rotofil (sau a inlocuitorilor acestuia) ce se administreaza unei familii de albine este
de "!-8! ml, in functie de marime, administrarea facandu-se in siropul de completare sau in
hranirile tarzii de stimulare. (rotofilul se va administra numai familiilor ce au suferit de nosemoza,
ascosferoza, maladii virotice sau into1icatii.
/elisa
&ste o floare melifera (17$ ?) nectar la .a), numita si roinita, floarea stupilor, izma
stupilor, mataciune, a*and un miros asemanator cu cel de lamaie. #re multiple
intrebuintari in stupina, datorita mirosului ei placut fiind folosita la frecarea peretilor
roinitei, la unificarea mirosurilor coloniilor inainte de unificare, la tratarea diareei, la
indepartarea fluturilor de )aselnita, la ferirea de intepaturi. &senta de melisa se
prepara umpland, pana la refuz, o sticla cu frunze de melisa, dupa care se toarna
alcool de <1o si se lasa la macerat 2 saptamani, storcand continutul sticlei cu o
presa puternica.
/eloscopul
Este un aparat cu care se stabilesc nuantele culorii mierii ce urmeaza sa fie comercializata.
/enta acaricid
+amurile mentei salbatice, taiate cat mai aproape de sol, in perioada de inflorire, se aseaza intre
rame si podisor. (lanta se poate folosi si uscata la umbra in prealabil, in sezonul de iarna, dupa
cum urmeaza/ ramurile uscate, stropite cu putina apa se pastreaza in pungi de plastic, pana cand
devin mai moi si se introduc intre rame si podisor. $atorita substantelor volatile, acarienii iesiti din
celule pier. $atorita uniformizarii mirosurilor trebuie sa fim atenti sa nu declansam furtisagul in
stupina.
/icrobii
Din nefericire, puterea de rezistenta a microbilor si bacteriilor e foarte mare si
inmultirea lor este neinc.ipuita. In 31 de ore, un sin)ur bacil a locei a-un)e la
11.7$$.$$$ de indi*izi, iar cand se transforma in spori, acestia rezista timp
indelun)at, suportand )eruri sau temperaturi foarte ridicate (12$ )rade Celsius) etc.
/icozele
0unt boli infecto-contagioase ale albinelor, datorate unor ciuperci de genul levurilor, foarte
numeroase in natura, ce se prezinta ca mucegaiuri. Aceste vegetale saprofite traiesc parazitar si se
hranesc din descompunerea organica a corpurilor parazitate sau moarte, ori chiar cu hrana
proteica a albinelor (polenul si pastura din faguri).
&lementele fa*orabile dez*oltarii lor sunt:
• o temperatura potrivita in limite foarte elastice (de la %8 grade #elsius - la 34 grade #elsius)*
• o umiditate mai ridicata in stup.
/icozele sunt mai putin periculoase ca celelalte boli molipsitoare ale albinelor, )en
nosemoza sau loca, si uneori dispar fara nici un fel de tratament. &ste bine sa luam
masuri pre*enti*e (punerea pe fundul stupilor, primC*ara, a cator*a bul)Crasi de *ar
nestins sau presCrarea de praf de pucioasC, mentinerea cuiburilor stranse, aerisire
corespunzCtoare etc.) pentru eliminarea acestei boli boieresti din stupina.
/icronucleul
;icronucleele au fagurii cat %8< dintr-o rama mare, uneori mai mici - reusita lor constand in faptul
ca, la organizare, indiferent de marime, puterea coloniei se cere sa fie proportionala cu spatiul avut
la dispozitie, avand asigurata hrana corespunzatoare in depozitul alaturat sau in tuburi e1terioare
cu miere.
#a micronuclee pot fi folosite coliviile de iernare in afara ghemului tip 0#A0 a caror capacitate este
de <!-4! albine (3 linguri de supa), popularea facandu-se numai cu albine tinere. Albinele tinere
sunt asigurate prin perierea fagurilor cu puiet necapacit intr-o ladita cu urdinisul deschis, dupa ore
albinele ramase fiind putin udate si distribuite in micronuclee. ,n cazul in care vom folosi botci, ele
se dau inainte de popularea micronucleelor, fi1andu-le in marginea fagurasului cu ajutorul unei
agrafe. $upa populare, micronucleele se tin orfanizate %"-! minute, dupa care, deschizand
oblonasul coliviei si folosind tubuletul de sticla, vom sufla pe partea opusa pana ce matca va intra
in colivia micronucleului.
#*anta-e:
• matcile sunt acceptate foarte usor*
• controlul imperecherii si retragerea matcii se fac foarte repede*
• cer foarte putin spatiu pentru amplasare*
• ofera siguranta la identificare de catre matci (asezati rar si la nivele diferite)*
• materialul biologic redus contribuie la scaderea pretului de cost al matcilor.
Deza*anta-e:
• nu pot fi folosite pe timp rece*
• necesita o supraveghere continua pentru ajutor si hranire*
• deseori albinele si matca - in timpul si dupa imperechere - parasesc micronucleele*
• nu pot fi folosite pentru stabilirea calitatii unei matci (micul nucleu neavand spatiu suficient
pentru dezvoltare normala).
/oartea puietului
9ranirea stimulenta, in ciuda faptului ca este unul din mijloacele de dezvoltare a cuibului (mai ales
toamna), prezinta totusi o serie de neajunsuri, ce vor fi cu atat mai mari, cu cat timpul va fi mai
neprielnic. Astfel, daca puietul se e1tinde pe o mare suprafata (mai ales primavara) si, pe
neasteptate, vine un timp rece, o mare parte din puiet ramane fara acoperire, murind din cauza
frigului. (uietul mort este generator de boala, aducand multe pierderi. $e aceea, hranirile
stimulente primavara timpuriu si toamna tarziu nu sunt indicate, iar puietul eclozionat in octombrie,
in cea mai parte nu este viabil (albinele tinere neavand timp sa-si faca corpul gras sau zborul
necesar de curatire).
2 temperatura scazuta (sub 3" grade #elsius) duce la racirea si moartea puietului si este unul din
factorii favorizanti ai aparitiei puietului varos si chiar ai locei. 0ubalimentarea proteica a puietului,
pe de o parte, sau infestarea puternica cu varroa, pe de alta parte, sunt de asemenea factori
favorizanti ce duc la moartea puietului si la aparitia bolilor in stupina.
/ustarul
#unoscut sub numele de mustar alb, galben, brun, rapita alba, mustarul este o planta oleaginoasa
poleno-melifera care se aseamana cu mustarul de camp, care creste natural prin toate culturile.
,nfloreste inaintea salcamului sau coincide cu acesta, productia de miere la ha fiind de 7!-%"!,
productia ma1ima fiind conditionata de vremea calduroasa si umeda. ;ierea cristalizeaza foarte
repede, are o aroma placuta si un gust usor intepator.
8
naftalina, napii, narcotizarea, naclairea matcii, neacceptarea botcilor, nitratul de
amoniu, noiembrie, numarul optim de cule)atoare, numerotarea stupilor
nectarul -elaborare. influente1
caldura si umidit racirea brusca ploile desc electrice lumina solara inghet tarii vantul
agrotehn aplic ceata si negura roua spatiu depozit act boli-daun compon sol var prod
nosemoza
depistare evolutie fact favorizanti forme acute prevenire tratament
nucleele
mari mi-locii mici pitice
tip Cander tip -ota tip Hodolo nucleoli

8apii
#unoscuta si sub numele de napi porcesti, broajbe, napi turcesti, aceasta planta vivace se cultiva
pentru tuberculii ei consumati de om si animale. ,nfloreste din iulie pana in octombrie, dand mult
polen si ceva nectar.
8aclairea matcii
0e arunca matca din colivie sau din tubul de sticla in mierea de pe o farfurioara. Este bine ca
mierea sa provina din stupul in care urmeaza a fi introdusa. #u degetul aratator matca se
adanceste in miere si este scoasa usor cu o lingurita asezand-o pe fagure e1act in locul de unde a
fost ridicata cu cateva minute mai inainte vechea matca. (este albinele din jurul ei se toarna de
asemenea putina miere iar rama nu se va aseza imediat la locul ei, caci matca ar putea cadea pe
fundul stupului unde s-ar putea pierde.
8ectarul
&laborarea nectarului, la majoritatea florilor, are loc atunci cand se deschid sacii cu polen, nectarul
constituind mijlocul de atractie a insectelor in vederea polenizarii. -lorile atrag atat prin culorile ce
impresioneaza ochii compusi ai albinelor si altor insecte, cat si prin substantele volatile ce formeaza
aroma nectarului si impresioneaza organele mirosului, e1istand o corelatie stransa intre intensitatea
acestor arome si concentratia de zahar ce se gaseste in nectar. 0ecretia de nectar apare in picaturi
care se aduna in potirele florilor in cantitati cu atat mai mari, cu cat aflu1ul de seva al plantei sau
arborelui este mai intens.
Abundenta si calitatea nectarului sunt trasaturi ereditare ale fiecarei specii de planet in parte,
variatia productiei de nectar manifestandu-se nu numai la inceputul sau sfarsitul unei infloriri, ci
chiar si in cursul unei zile, datorita anumitor conditii fenologice. #eea ce atrage in mod special
albinele la culesul nectarului este procentul mai ridicat de zahar. 0unt multe plante cu nectar
abundent dar sarac in zaharuri, pe care albinele il recolteaza numai atunci cand nu gasesc alte
surse mai bogate. (rocentul concentratiei de zahar in diferitele soiuri de flori cercetate de albine
variaza intre 8) si 4<). E1istenta amestecului de zaharuri e1ercita de asemenea o atractie in plus
pentru albine, zaharurile compuse constituind o atractie in plus fata de zaharurile simple. E1ista
totusi plante care dau nectar din plin si totusi albinele nu pot sa profite de el, datorita adancimii la
care se afla in potirele florilor. #antitatea de nectar a florilor scade de obicei putin cate putin la ora
%", pentru ca sa urce spre seara (cresterea continuand si pe timpul noptii.
#oncentratia nectarului variaza intre " si 4!), albinele preferand concentratia de "!). ,n unele
cazuri, ele pot culege si mana, reprezentata din secretiile dulci eliminate de unele insecte (care se
hranesc cu sucurile si seva plantelor pe care le gasesc). ,n mod obisnuit, secretia cea mai bogata
si cu concentratia cea mai bogata de zahar este atunci cand se deschid anterele cu polen si
stigmatul este gata sa primeasca elementul fecundator, care e polenul. .neori, datorita caderii
brumelor tarzii sau altor factori, secretia nectarului este compromisa total. #antitatea variabila a
nectarului este conditionata si de alti factori cum ar fi/ varsta plantelor, structura tesutului nectarifer,
asezarea florilor pe planta, conditiile proprii fiecarei plante etc.
Factorii care influenteaza calitatea nectarului
Caldura si umiditatea
.miditatea atmosferica potrivita favorizeaza o secretie mai abundenta a nectarului, mai ales daca
noptile calde sunt urmate de zile noroase.
acirea brusca
-ace sa scada foarte mult productia de nectar, mai ales daca solul nu are umiditate suficienta.
(lantele insamantate in toamna dau uneori nectar si in de temperaturi mai joase.
Ploile
$aca acestea apar pe timpul infloritului spala nectarul la unele specii, mai ales al celor cupe stau in
sus, apa de ploaie diminuand procentul de zahar sub 8), albinele neculegand un nectar sub
aceasta concentratie. (loile abundente ce cad spre sfarsitul verii si inceputul toamnei favorizeaza
formarea rezervelor de zahar in tesutul plantelor, in bulbi si tulpini. 2 seceta prelungita din vara si
toamna are o influenta negativa pentru producerea nectarului in anul urmator, mai ales daca in
iarna nu a cazut zapada abundenta.
4 *reme umeda pe timpul cresterii si un timp uscat pe timpul infloritului sunt
propice secretiei de nectar abundente. Ploile abundente care cad pe timpul infloririi
scad sau c.iar opresc cu totul productia de nectar.
Descarcarile electrice
6ulburarile atmosferice sunt in )eneral fa*orabile secretiei de nectar.
:umina solara
Are o deosebita insemnatate, florile bine luminate fiind mai vizitate de catre albine intrucat albinele
sunt mai impresionate de florile care reflecta mai intens razele ultraviolete, lumina solara
influentand nu numai secretia de nectar ci si durata infloritului.
In).eturile tarzii
,ngheturile tarzii de primavara distrug adeseori mugurii florali ai diferitilor arbori (cum e cazul
salcamului), care elaboreaza nectar intr-o masura foarte redusa cand infloresc partial sau chiar
deloc.
!antul
@antul din sud, cand bate uscat si fierbinte, evapora o mare parte din nectar (mai ales in cazul
teiului si al unor flori ca hrisca, zburatoarea etc.). Atunci cand vine incarcat cu vapori de apa
mareste productia. @anturile uscate de la apus si nord micsoreaza simtitor secretia nectarului.
oua
,nfluenteaza de obicei in bine secretia nectarului e1ceptand cazul in care apare dupa o seceta prea
mare, cand dupa zile calduroase urmeaza nopti racoroase, fara vant, cu cer senin, fapt ce va
produce racirea paturii de jos a aerului.
Ceata si ne)ura
Au o actiune negativa asupra productiei de nectar, vaporii de apa mai mult sau mai putin densi
tulburand transparenta aerului.
8atura solului si componenta lui
Are de asemenea importanta. 0alcamul da productii mai mari pe terenuri nisipoase, drobusorul,
lucerna, mustarul si sparceta pe terenuri calcaroase, hrisca pe terenuri argilo-silicioase sau argilos-
nisipoase, floarea soarelui pe terenuri cu cernoziom si aluviuni bogate.
#)rote.nica aplicata
2 buna agrotehnica si mai ales aplicarea la timp ingrasamintelor organice si minerale are o
deosebita insemnatate. 0-a stabilit ca ingrasamintele fosfatice si mai ales cele potasice
influenteaza evident productia de nectar iar efectul ingrasamintelor minerale complete este si mai
favorabil, administrarea combinata a ingrasamintelor contribuind din plin la sporirea cantitatii de
nectar secretat.
"patiul destinat depozitarii nectarului
Acesta trebuie corelat cu puterea coloniei de albine, intensitatea culesului, posibilitatile de
interventie si suplimentare ale fiecarui apicultor, avand in vedere ca pentru depozitarea nectarului
proaspat este nevoie de un spatiu de 3 ori mai mare decat cel necesar pentru depozitarea mierii.
&ipsind acest spatiu recolta de miere se reduce considerabil cu circa 7!) adaugandu-se si
celelalte neajunsuri prin blocarea cuibului etc. &a un cules de 3 =g nectar pe zi vor fi necesari ,7
faguri, iar in ziua a <-a de 6 faguri. &a un spor zilnic de < =g nectar pe zi vor fi necesari 7,8 faguri,
iar in ziua a <-a de %8 faguri.
!ariatia productiei de nectar
#u cat o planta este cercetata mai des cu atat trimite in glandele nectarifere o cantitate mai mare
de nectar, crescand totodata si puterea de germinare si de vigoare a viitoarelor plante ce vor iesi
din seminte.
#ctiunea ne)ati*a a daunatorilor si bolilor plantei
$aunatorii si bolile plantelor le micsoreaza vigoarea, scazandu-le si capacitatea de a secreta
nectar, uneori, in cazul invaziilor masive, insesi insectele consumand acest nectar.
8itratul de amoniu (#zotatul de amoniu)
"e recomanda folosirea:
• sub forma de tablete, sau bile (aglomerat in bucati de %- g), conform instructiunilor de mai
jos/
o lucrarea se e1ecuta dupa ridicarea si izolarea matcii pe durata anestezierii
albinelor*
o matca se elibereaza pe un fagure din mijlocul cuibului, in momentul in care albinele
unificate incep sa ocupe fagurii.
• utilizat sub forma de praf, azotatul de amoniu se pune intr"o bucata de hartie, se strang
colturile si asa se introduce in afumator, altfel descompunerea ar fi foarte rapida*
• pentru moderarea descompunerii azotatului de amoniu unele persoane impregneaza vata
sau carpe cu o solutie concentrata de azotat de amoniu, dupa uscare, introducand"o
in afumator (se dau doar doua fumuri, sustin unii apicultori). #arpa sau vata se folosesc
dupa uscare, altfel, carbunii sunt stinsi. (entru impregnare trebuie stiut ca % l de apa
dizolva, la temperatura ambianta, o cantitate de %" g de sare, corespunzator azotatului de
amoniu folosit ca ingrasamant, dar nu trebuie uitat ca in agricultura se folosesc si
amestecuri cu alte substante.
+regatirea tabletelor cu azot se face astfel/ luam cristalele de azotat de amoniu, le pisam si le
amestecam cu o picatura de albus de ou. #u un sablon de lemn presam amestecul intr-o teava cu
o grosime de 4 mm si o lungime de %! mm. (entru uscarea tabletelor astfel obtinute se foloseste
cuptorul unui aragaz, incalzit in prealabil, dupa stingerea focului introducand tabletele timp de o ora
in cuptor. :abletele se pastreaza intr-o cutie bine inchisa, fiecare infasurata in hartie.
/entionez ca toate cele e'puse mai sus nu au fost e'perimentate de mine ci doar
adunate din carti, prin urmare: recomand mare precautie la folosirea acestei metode
si, e*entual, daca cine*a are cura-ul sa e'perimenteae, este ru)at sa ne comunice
rezultatele.
Pre)atirea pentru narcotizare
• se ridica capacul,
• se distanteaza un pic ramele,
• se asterne pe podisor un sac sau o patura*
• dupa primele 7-" jeturi, cand zumzetul albinelor a incetat,
• se ridica sacul si podisorul*
• daca albina nu este total imobilizata, se mai dau -3 jeturi de fum*
• daca se constata efectul dorit, se aeriseste stupul imediat si se inchide normal.
#dministrarea )azului
0e face actionand puternic burduful afumatorului, gazul trebuind sa contina %!-!) aer, stiut fiind
ca gazul pur, daca se prelungeste contactul, produce asfi1iere. $upa narcotizare albina acuza o
stare de revenire, fapt pentru care este bine ca narcotizarea sa fie facuta spre sfarsitul zilei, ca
peste noapte stupul sa nu mai fie deranjat si vizitat de albine straine.
=tilizarea tabletelor la formarea roilor pe aceeasi *atra
,n timpul zilei formam roii/ pe cate o rama cu mult puiet capacit, o rama cu miere si albina scuturata
de pe o alta rama. ,n loc de podisor punem deasupra o folie de polietilena si o patura. +oii se tin
inchisi pana seara. ,nainte de lasarea intunericului/
• se deschid urdinisurile*
• se sufla cu afumatorul cu mangan in care s-au pus tabletele cu azotat de amoniu/
• prin urdinis,
• in partea opusa locului unde sunt asezati fagurii cu albine*
• se deschid stupii pentru a verifica stadiul narcotizarii (normal fiind sa gasim toate albinele
cazute jos).
Cand albinele incep sa,si re*ina introducem matca, punem podisorul si capacul si
desc.idem urdinisul.
#picultorul #tanasiu recomanda:
• afumatorul trebuie sa fie curatat, fara gudroane care, prin arderea impreuna cu carbunele
incins din afumator ar produce substante otravitoare, daunatoare atat pentru albine cat si
pentru miere.
• se incarca apoi cu jar viu, in strat nu prea gros (doar 3-7 cm). ,nsuflarea aerului intr-o
cantitate de jar incinsa ridica temperatura foarte mult si poate descompune pero1idul de
azot in gaze to1ice si de asemenea poate strica afumatorul.
• daca se narcotizeaza un numar mai mare de stupi este bine sa fie pregatita o rezerva de
jar, pentru eventuale completari.
• ciocul afumatorului se prelungeste cu o bucata de furtun sau de teava, care sa poata fi
introdusa prin urdinis.
#picultorul +ristea ne atra)e atentia:
Anestezierea albinelor pe o perioada de cateva minute, folosind fumul nitratului de potasiu
(salpetru), in concentratie de " g la "! ml apa trebuie facuta cu prudenta. 2 substanta mult mai
buna decat salpetru este nitratul de amoniu, folosit ca ingrasamant chimic, pentru ametirea unei
familii fiind suficienta o lingurita de azotat de amoniu care se pune in afumatorul aprins, dupa care
se dau " rafale de fum pe urdinis. .rdinisul este inchis imediat pentru cateva minute. Albinele
raman ametite circa "-< minute, pierzandu-si memoria locului ce-l ocupa stupul si activitatii de pana
atunci, timp in care se introduce pe urdinis o matca noua, inaintea dezmeticirii albinelor. $aca in
stupina a inceput un furtisag, albinele ametite cat si hoatele uita locul stupului din care provin si
raman in stupul atacat unde, la desteptare, vor colabora cu familia pagubita. $e asemenea, cand
se fac nuclee de orice fel, aplicand metoda anesteziei, albinele nu mai parasesc nucleul.
/asuri de precautie:
• primele doua fumuri care contin gaze daunatoare sa fie date afara, dupa care, se dau cele "
rafale descrise mai sus, pe urdinis*
• numarul rafalelor nu trebuie marit si sa nu fie dat brusc, ci incet*
• sa nu se confunde azotatul de amoniu cu azotatul de potasiu (salpetru), ultimul fiind mai
to1ic.
8oiembrie
Este cea dintai luna de iernare pentru stupina. ,n primele zile se fac ultimele pregatiri pentru
iernare. ,n zilele calde trebuie urmarit ca albinele sa faca un zbor de curatire. $aca ele nu ies afara,
se pune pe scandura de zbor putina miere pe un capacel, pentru a atrage albinele afara folosind o
nuielusa care se introduce pe urdinis agitand albinele. Albinele trebuie urmarite pentru a nu se
declansa furtisagul. #u ocazia acestei stimulari albinele ies afara si se curata.
(entru iernare, pe fundul stupului este indicat sa e1iste ma)netul de apa, iar coloniile mai slabe se
impacheteaza bilateral cu diafragme si pernute. (ozitia stupilor pe postamente trebuie sa fie usor
inclinata catre fata pentru a inlesni scurgerea apei de condensare. #u putini timp inainte ca
pamantul sa inghete se fac insamantarile de toamna pentru lotul apicol. #ombinatia 4 =g facelia si
4 =g mustar la ha da rezultate foarte bune. ;ustarul infloreste cu %! zile mai devreme in primavara
si astfel culesul se prelungeste la 3!-7! zile.
8osemoza
Numita si diaree infectioasa, nosemoza este o boala parazitara a albinelor adulte ce se transmite
prin spori, provocata de protozoarul unicelular Nosema apis Cander, din ordinul microsporilor.
Aoala apare violent cu rezultate dezastruoase, sau lucreaza incet, pe nesimtite, asa cum e cazul in
cele mai multe stupine. 0e prezinta si sub forma vegetativa si sub forma sporulata. Atunci cand
simptomele sunt evidente vindecarea se va face cu anevoie. .nii cercetatori sustin ca parazitii ei
sunt prezenti permanent in corpul albinelor, la fel ca tuberculoza la oameni, dar devin nocivi numai
cand starea fiziologica a coloniei si conditiile vitrege meteorologice determina inmultirea parazitilor.
Este cu atat mai greu de observat cu cat majoritatea albinelor infestate pier in camp, mai ales la
inceputul primaverii. #oloniile vor intra slabite in vara fara a da recolte bune si, daca nu se iau
masuri de combatere, boala va reapare in iarna si primavara urmatoare, albinele varstnice fiind
cele mai afectate. ,n coloniile slabe sufera si matcile, care pier in numar mare, boala evoluand acut.
Depistarea bolii
0e face pe baza analizelor de laborator. ,n lipsa acestora, se prinde o albina, ii rupem capul si
apucand cu o penseta ultimul segment al pantecelui si ii tragem afara intestinul cu stomac cu tot.
$aca stomacul e alb-varos inseamna ca albina e sigur bolnava. 2 analiza si mai precisa se poate
face strivind stomacurile mai multor albine si amestecandu-le cu putina apa intr-o farfurioara de
sticla. $aca culoarea acestui amestec este galbena, verde sau cafenie, nosemoza nu este
prezenta. $aca amestecul devine laptos-albicios nosemoza este sigur prezenta in stupina (vezi
"tupCritul, pag. "4"-"4<).
&*olutia bolii
Evolutia microbului bolii porneste de la un spor care se introduce, fie prin hrana, fie prin apa, in
tubul digestiv al albinei, traind pe seama celulelor pe care le distruge, se fi1eaza in stomac, de
unde, pe cale de diviziune si transformare, se inmulteste cu miile* apoi, sparge invelisul interior al
stomacului si napadeste organismul* sporii sunt dati afara de albine pe calea reziduurilor.
#ateodata boala se intinde si la intestinul gros si ajunge si la caile urinare. #and microbii se
inmultesc prea mult, produc o infectie intestinala ce se manifesta, fie printr-o constipatie, fie printr-o
diaree, cand boala este intr-un stadiu foarte inaintat si foarte primejdios.
(oala incepe de obicei prima*ara si se termina in luna iunie, cand intra intr,o faza de
amortire.
Factorii fa*orizanti
8osemoza este o boala a mizeriei, sporii ei dez*oltandu,se, in forma endemica, in
coloniile slabe, rau intretinute si cu o slaba posibilitate de incalzire a cuibului, in cele
mai multe cazuri stand in stare latenta cu suisuri si coborasuri datorate unor factori
fa*orabili:
• mentinerea in stupina a familiilor slabe si a fagurilor vechi (rezervoare de spori, bacterii,
paraziti si fungii),
• lipsa dezinfectiilor periodice,
• temperaturi cu variatii e1cesive sau bruste,
• iernarea prelungita (fara zboruri de curatire),
• pastrarea mierii de mana in stupi (pe timpul iernii),
• asezarea nepotrivita a stupinei, e1punerea la curenti si vanturi reci,
• nelinistirea coloniilor datorata e1istentei unor daunatori,
• lipsa rezervelor de proteine organice sau a pasturii,
• e1cesul de umiditate din stupi,
• hraniri prea timpurii cu sirop de zahar in primavara,
• adaugarea in hrana a tot felul de fainuri*
• hraniri cu miere contaminata,
• schimbul de faguri intre coloniile sanatoase si cele contaminate,
• into1icatii cu fungicide etc.
Fiecare albina bolna*a de nosema are in intestine circa 27,3$ milioane de spori. Cu
toate acestea, nu orice spor intrat in or)anism are o e*olutie distructi*a, totul
depinzand de puterea de rezistenta a or)anismului coloniei atacate.
Forme specifice ale nosemozei acute
Nosemoza acuta este cauza depopularii stupilor si mortalitatii ridicate a albinelor. Albinele infestate
de numerosi paraziti sunt nelinistite, ies grabite pe scandura de zbor la prima curatire, dar nu mai
apuca sa zboare, lasand pe scandura de zbor sau pe peretele frontal materiile fecale care ies sub
forma de diaree, cu picaturi apoase ce se preling, pline cu milioane de spori, gata sa invadeze alte
albine mature. (entru a ne da seama daca este cu adevarat vorba de nosemoza si nu de diaree
trebuie sa tinem cont de diagnosticul diferentiat al lor. -ecalele diareice sunt de culoare bronz
inchis sau cafenie, pe cand in cazul nosemozei, sunt de culoare deschisa galbuie-verzuie sau
maronie, diseminate neregulat, abundente si cu miros acriu, fetid. ,n cazul in care nosemoza se
manifesta sub forma constipatiei, albinele bolnave stau cu abdomenul intins, lucios, batand in
negru, fac miscari incete, umbla greu, cad de pe scandura de zbor, se tarasc pe jos cu aripile
tremurand (nu mai pot sa zboare). ;atcile infectate depun oua dezordonat si mor la cateva
saptamani dupa infectare.
Cand boala de*ine acuta, *indecarea *a fi foarte dificila:
• numeroase cadavre se vad in fata stupului jos pe pamant, avand picioarele adunate sub
torace si aripile intinse ca pentru zbor*
• pe faguri apar elipse de puiet cu goluri, consecinta unei inconsecvente hraniri a matcii sau
larvelor de catre albinele doici atacate si ele de nosemoza*
• apar albine cu talie mica, pitice (care au primit hrana putina) cu vitalitate scazuta.
I8 C#B=: D&PI"6#II F4/&I #C=6& 84"&/4B# &"6& "=P="# &"6IC6II:4
"#8I6#,!&6&I8#& MI C##86I8&I.
Pre*enire
8osemoza este o boala de sezon, care apare si dispare in anumite conditii,
prezenta ei permanenta fiind impiedicata prin luarea unor masuri bune de i)iena.
Dupa /i.ailo*, procentul lunar de infestare al albinelor ar fi urmatorul:
 ianuarie - 8,)
 februarie - %,7)
 martie - %8,")
 aprilie - 38,<)
 mai - <%,4)
 iunie - 33,8)
 iulie - %8,3)
 august - 8,<)
 septembrie - <,%)
 octombrie - !,%)
 noiembrie - <,%)
 decembrie - 4,7).
"porii de nosemoza sunt foarte rezistenti. Pe pamant mor abia dupa 7,1 saptamani
daca sunt feriti de soare, care ii ucide in 3$ de ore. :a )er rezista 2,3 luni, in pamant
intors 3 luni, in solutie de formol (1$%) 3 ore, in miere 12 luni, in fa)uri si in stup 2,7
ani etc.
Fagurii de la rezerva, inainte de introducerea in stupi trebuie dezinfectati, petele de diaree gasite
pe ei fiind razuite si spalate cu o carpa cu formol. $aca pe suprafata fagurilor sau sub capacelele
de miere se vede o tesatura ca un paienjenis, este o dovada ca acolo sunt acumulate larve de
paduchi ((raula). @aporii de acid acetic distrug larvele de paduchi. $aca nu avem acid acetic,
fagurii respectivi vor fi descapaciti cu un cutit fierbinte iar capacelele vor fi imediat topite. (aduchii
sunt principalii transmitatori ai nosemozei. ;ierea de pe acesti faguri nu va mai fi data albinelor.
-agurii care au pete de diaree in strat gros pe spetezele ramelor si pe celule se topesc, iar ramele
se flambeaza. -agurii cu puiet descapacit cu matca se trec in corpul al doilea al stupului, cuibul cu
matca completandu-se numai cu faguri dezinfectati cu vapori de acid acetic glacial. -agurii cu puiet
capacit raman in corpul de jos si, dupa eclozionare, sunt scosi, dezinfectati sau dati la topit. Acum
cuibul se muta jos si se impacheteaza, colonia fiind hranita in tot acest timp cu o hrana bogata in
proteine (pastura si drojdie in care vor fi introduse si vitamine din sucurile de legume). #oloniile
slabite se unesc, alegand matca cea mai tanara, coloniile tinandu-se sub directa supraveghere.
(entru iernare cea mai recomandata miere este cea de salcam si capacita. ,n caz contrar, in prima
decada a lunii august, se va oferi sirop de zahar concentrat, preparat cu apa de ploaie, pastrand in
cuib fagurii cu pastura. ,ernarea a colonii sub acelasi acoperis, de o parte si alta a unei diafragme
etanse, le pune pe amandoua in conditii bune.
Prima*ara
,n primele zile bune de zbor ale primaverii se face si o hranire stimulenta afara in natura, daca
stupina este izolata, mai ales daca albinele duc lipsa unui cules de nectar si polen proaspat. Cborul
activ al acestei hraniri, la %"!-!! m departe de stupina, contribuie la asanarea organica a albinelor
bolnave si la eliminarea parazitilor. :emperatura ridicata din stupi este de asemenea o frana in
dezvoltarea nosemozei. 6ratamentul cel mai eficient se face in faza incipienta a bolii iar asanarea
fagurilor infestati se va face in toamna. (e fundul stupilor se vor presara timp de cateva saptamani
floare de pucioasa.
6oamna
,n cazul in care in anul precedent coloniile au suferit de nosemoza, la % august se e1trage toata
mierea si se fac hraniri de completare cu sirop dens (<!)) cu apa de ploaie sau de rau, avand grija
sa asiguram fiecarei familii faguri cu pastura iar matcile se vor schimba in fiecare an (o matca
infectata netraind mai mult de 7 luni de la data primei infestari).
6ratament
• cu Fumidil -, +rotofil - 8 administrari de sirop medicamentos - la interval de 4 zile - pus in
hranitoare si prin pulverizare a ramelor si peretilor interiori ai stupului.
• cu inlocuitori - ceaiuri cu suc de ceapa, usturoi, izoniazida si otet - administrate in siropuri
acidulate cu acid citric sau formic (p9 "-< franeaza dezvoltarea bolii, in timp ce o hranire
alcalinizata p9 8-6 favorizeaza inmultirea parazitului), utilizand diverse retete.
• schimbarea matcii - se impune cu prioritate, intrucat matcile afectate mor in cateva luni.
Nu se stie sigur daca aceasta boala este congenitala.
• dezinfectarea - stupului, ramelor si a intregului inventar apicol. ;ierea se e1trage pentru
consumul personal, interiorul stupilor si ramelor sunt dezinfectate cu acid fenic 7).
• fagurii vor fi inlocuiti - cat mai curand posibil cu faguri artificiali, cei vechi fiind dati apoi la
reforma.
• timp de 3 ani - coloniile afectate *or fi supravegheate atent.
eteta 1 cu usturoi
(entru 7! de stupi, se piseaza =g usturoi, se pune in 7 l apa potabila fiarta si racita* dupa 3 zile
se strecoara si se amesteca cu 7! l sirop cu miere si infuzie de ceai de musetel si coada
soricelului. 0e administreaza sera, la fiecare trei zile, toamna si primavara.
eteta 2 cu izoniazida si otet
+ezultate relativ bune pot fi obtinute cu ajutorul siropului preparat la cald cu ceaiuri de plante
medicinale (coada calului, pelin, urzici etc.), suc de ceapa, izoniazida (% pastila la litru) si otet (%!
ml la litru - sporii nosemozei neputand trai in mediu acid).
eteta 3 cu otet de mere
(entru tratamentul de soc (toamna) utilizat in caz de infestatie cu nosemoza, dupa racirea a %! litri
de sirop pregatiti cu ceaiuri, se adauga 3 litri de otet din cidru de mere. 0e poate constata ca
familiile hranite in felul descris mai sus nu mai au paduchi (din cauza vaporilor acidului acetic).
5ander - marele bacteriolog care s-a ocupat cel mai mult de aceasta boala, recomanda mutarea
stupului bolnav la %!! de metri de stupina intr-o zi de mare activitate, punand in loc o roinita cu %-
faguri si regina prinsa in cusca. Albinele adunate, dimpreuna cu regina sunt apoi sacrificate.
#olonia ramasa numai cu albinele tinere primeste o regina tanara fecundata si este transvazata
intr-o cutie bine dezinfectata. -agurii sunt si ei dezinfectati pe deasupra cu o lampa cu benzina,
pana se observa o usoara topire.
8ucleu
Este denumirea unei colonii proprii reduse, care cu timpul se poate dezvolta, ajungand o colonie
normala. -iecare stup orizontal ce depaseste o colonie buna, e necesar sa aiba un nucleu-buzunar,
care se preteaza foarte bine tuturor manevrelor, fiind tipul cel mai mare de nucleu, in care se pot
imperechea intr-un sezon <-4 matci.
8ucleele *remelnice
8ucleele sunt de mai multe feluri:
• mari (cu -3 rame normale 0:A0).
• mi/locii (cu -3 rame de magazin).
• mici (prevazute cu -3 rame cat %87, %88 etc., din rama 0:A0).
#ompartimentele tuturor nucleelor sunt prevazute cu scandurele e1act cat dimensiunea fiecaruia,
avand un orificiu de hranit cu capacel, pentru alimentarea jgheabului hranitor.
/ari
Nucleele pe 3-< rame normale, sunt cele mai indicate, mai ales pentru apicultorii incepatori,
intrucat nu necesita un volum de munca prea mare si pot fi transformate cu usurinta in familii de
productie. Nucleele facute imediat dupa culesul de la salcam vor ajunge destul de puternice pana
la %! iulie, putand participa la culesul de la floarea soarelui.
(entru stupinele mici se formeaza pe -3 rame asezate fie la o margine a stupului ca nucleu-
buzunar, despartit de restul populatiei printr-o diafragma etansa, avand un urdinis in peretele lateral
al stupului cu scandura de zbor separata, fie in cutii separate, tip nucleu 0:A0. Albinele nucleului-
buzunar imprumuta caldura de la colonia alaturata, o colonie intretinuta intr-un orizontal mai mare
putand adaposti chiar nuclee de acest fel (la partile laterale), acest sistem fiind foarte potrivit
pentru stupinele mici.
(entru stupinele mari nucleele cu rama normala se organizeaza intr-un singur stup cu mai multe
nuclee, fiecare nucleu avand %- rame, asemanator cu un stup pepinier. $espartirea intre nuclee
se face prin foi subtiri de -3 mm din tabla, material plastic sau geam, fiecare compartiment avand
plasat urdinisul in diferite pozitii (unul mai sus, altul mai jos, variat colorate si cu repere de zbor
sigure, pe fund avand prevazute site de aerisire, prevazute cu oblonase de tabla ce se vor
deschide la transport. 9rana lor va fi asigurata pe sus in jgheabul hranitor ce face parte din rama cu
fagurele de puiet. (entru popularea unei pepiniere cu %! nuclee este nevoie de ," =g albina.
Formarea si popularea
e)uli de baza de respectat la formarea nucleelor pe aceeasi *atra:
• roii primesc in plus, prin periere, albinele de pe -3 rame cu puiet necapacit*
• urdinisurile se tin inchise pana seara , cand nucleele sunt asezate pe locurile definitive*
• matcile sau botcile (la eclozionare) sunt introduse in nuclee (prote/ate) - fie seara, fie
odata cu formarea nucleelor*
• dupa 7 de ore se face controlul nucleelor si se iau masurile de rigoare (se inlocuiesc
matcile omorate, se aseaza fasiile de fagure artificial la matcile acceptate, se refac nucleele
depopulate etc.).
=n indiciu ca matcile sunt acceptate este luarea in crestere a fasiei de fa)ure
artificial din + (rama .ranitor).
+opularea acestor nuclee cu albina cere un plan precis, in functie de data pornirii cresterii
botcilor. Ele se formeaza cu % ora inaintea altoirii botcilor, cuprinzand % fagure cu puiet capacit gata
de ecloziune, faguri cu provizii (din care unul cu hranitor) si albina acoperitoare B albina tanara
periata de pe faguri cu puiet necapacit. 0e recomanda sa se organizeze simultan cate nuclee
adapostite in acelasi stup, cu directie inversa de zbor. 0tupul de imperechere avand ambele
urdinisuri inchise, dar cu ventilatia deschisa sus si cu apa in hranitor, este dus la adapost si
intuneric, unde este tinut 3 zile, timp in care tot puietul a eclozionat din celule. Acum este adus pe
locul definitiv din stupina, intr-un astfel de stup cu nuclee putandu-se imperechea la rand 3-7 serii
de matci. 9ranirea acestor nuclee se face seara cu doze mici, chiar daca albinele gasesc in camp
ce sa culeaga. ;atcile imperecheate, dupa depunerea catorva oua, sunt ridicate si folosite in
stupina sau pastrate in stupii orfanizati in acest scop, pentru a face loc unui alt rand de matci la
imperechere.
/i-locii
0unt organizate intr-un magazin de recolta, cu cate -3 jumatati de rame 0:A0 (3-7 nuclee la %
magazin prevazut cu fund si capac), fiecare nucleu avand nevoie de "! g albina. &a fundul fiecarui
compartiment se afla o taietura de 388 cm prevazuta cu sarma pentru ventilatie. (opularea lor se
face cu albina tanara periata de pe %," rame 0:A0 cu puiet necapacit, botca altoindu-se inaintea
perierii, pe unul din faguri (protejata cu un manson de carton sau spirala).
/ici
&a aceste nuclee hranirea este oarecum dificila, fapt ce cauzeaza ramanerea fara hrana si
parasirea lor de catre albine. Alimentarea este asigurata cu miere printr-un dispozitiv hranitor pus
deasupra ramei sau alaturi ca o diafragma. #unoscute la noi si sub denumirea de stupusori de
imperechere, de obicei folosesc -3 rame mici cat %83 sau %87 dintr-o rama mare, populatia lor
putand fi de "!, %!!, pana la "! g albina in functie de diversele dimensiuni si modele/
6ip Bander
(ot fi folosite la imperecherea industriala si sunt prevazute numai cu o singura rama mica, peretii
laterali fiind din sticla ce gliseaza in nuturi (putand fi scosi cu usurinta la nevoie). 0uprafata
interioara a fagurelui este de %6! 1 %! mm, iar spatiul util pentru hrana este de %78 1 "" 1 7" mm,
incapand aici "!! g pasta de zahar cu miere. $efectul modelului Cander sau (eschetz consta in
faptul ca are doar o singura rama, fiind nepotrivit vietii albinelor.
Popularea cu albine se face astfel:
• stupusorii se aseaza orizontal pe o masa de lucru,
• se scoate unul din cele geamuri ce formeaza peretii laterali punandu-se alaturi de fiecare
stupusor,
• se lipeste o fasie ingusta de fagure artificial in partea de sus a ramei stupusorului,
• se deschide stupul furnizor de albina tanara si de pe fiecare fagure scos se scutura bine
albina intr-o lada deschisa,
• concomitent, o a doua persoana, pulverizeaza albina cazuta in lada cu apa calduta usor
insiropata,
• fagurii goi de albine se impart la stupii vecini, insemnandu-i pe speteaza de sus,
• daca dispunem de matci asezam coliviile cu matci si serbet sub hranitor,
• daca dispunem de botci mature acestea vor fi asezate sub fagurele artificial, inainte ca
stupusorul sa fie populat,
• cu un polonic de supa se ia atata albina naclaita din lada cat incape in polonic (cam 3-7 dl
de albina) si se toarna in primul stupusor din cei insirati pe masa, introducand imediat
geamul la locul sau,
• stupusorul populat se aseaza apoi in pozitie verticala pe masa de lucru, inchizandu-i
urdinisul si deschizand ventilatia de jos si cea laterala,
• dupa popularea tuturor nucleelor vom umple hranitoarele de deasupra stupusorilor cu miere
cristalizata amestecata cu pastura (cam linguri de %!! g),
• stupusorii se asociaza perechi, ambii stupusori ocupand o ladita speciala de protectie unde
fiecare dintre ei are un urdinis asezat aparte, in pozitie inversa,
• laditele cu stupusorii de imperechere se duc intr-o camera intunecoasa si calda, pentru 3
zile, infundandu-se urdinisurile cu muschi de padure bine udat (sau cu o bucatica de plasa
de sarma)* stand gramadite pe fundul stupusorului, albinele incep sa se linga si sa se
usuce* descopera matca din colivie* unele se apuca de lucru la faguras, altele se urca in
camera hranitorului* daca sunt lasate la lumina afara albinele se nelinistesc, lucru ce se
rasfrange defavorabil asupra tinerelor matci*
• dupa trecerea celor 3 zile muschiul de copac de la urdinis va fi bine uscat, putand fi ros usor
de catre albine* ele ies la urdinis dar, fiind intuneric, stau linistite si consuma din hrana data,
matcile fiind deja eliberate din botca sau cusca,
• dupa trecerea celor 3 zile stupusorii sunt scosi afara, ceva mai departe de stupii din prisaca,
fiind asezati pe cate un suport inalt, deschizandu-le urdinisurile,
• matcile isi vor face zborurile de recunoastere si apoi zborurile de imperechere, scoaterea
afara si deschiderea stupusorilor se face doar seara dupa orele %4.
6ip Fota
0unt alcatuite din 3 rame inguste, prinse una de alta cu mici balamale, astfel ca atunci cand sunt
asamblate pot forma o rama $adant sau ;E. #ele 3 rame ocupa un spatiu necesar plus un loc
alaturat unde sta hranitorul, deasupra avand un spatiu pentru o colivie cu matca.
#*anta-e:
• incap in el aproape "!! g albine*
• matca poate incepe ouatul in diviziunea din mijloc*
• in diviziunile marginale se pot strange proviziile*
• nucleele bine organizate pot ierna peste iarna fiind asezate, cate 7 (intr-o lada
corespunzatoare cu urdinisuri inversate), deasupra unei familii puternice (in primele
saptamani ale primaverii primind hrana stimulenta matcile tinere ocupa cu puiet rama
centrala, nucleele putand fi folosite apoi pentru inlocuirea matcilor, refacerea nucleelor
temporare etc.).
6ip 9odolo
Au o gratie 9annemann la fund, albina fiind scuturata in sertarul de sub gratie, de unde se ridica
sus si patrunde in interior, trantorii ramanand blocati in sertar, de unde sunt evacuati dupa cateva
ore etc.
Pitice (nucleoli) sau micronuclee
;icronucleele, pe langa avantajele si dezavantajele cunoscute necesita un control permanent si o
pregatire avansata a apicultorilor, putand deveni surse de imbolnavire pentru intreaga stupina. Ele
trebuiesc hranite la -3 zile cu miere cristalizata amestecata cu polen (cea mai buna hrana energo-
proteica), altfel matcile risca sa ramana nefecundate sau se fecundeaza foarte tarziu (dupa %" zile).
;atcile care intarzie la fecundat vor fi de o valoare indoielnica.
8umarul optim de cule)atoare
2 albina apartinand unei familii cu <!.!!! de culegatoare produce de %," mai multa miere decat o
albina ce apartine unei familii cu 3!.!!! de albine. (e de alta parte, familiile de albine prea
puternice sunt mai putin avantajoase si ridica probleme in e1ploatare. Este bine sa se gaseasca o
linie de mijloc.
8umerotarea stupilor
Numarul stupului si accesoriilor acestuia este insotit intotdeauna de o litera mare (3A spre
e1emplu) sau o combinatie de litere si nu trebuie confundat cu numarul coloniei, numarul stupului
neputand fi schimbat decat odata cu distrugerea stupului. Atat numarul stupului cat si al coloniei isi
pastreaza propria lor individualitate. ,mportanta individualizarii stupilor se face simtita mai ales in
timpul epidemiilor de boala preintampinand raspandirea lor in intreaga stupina.
0pre deosebire de numarul stupului, care este inscris pe cutii si accesorii, numarul coloniei este
imprimat pe o placuta care se poate muta odata cu transvazarea coloniilor de albine in alte cutii de
stupi, prinzandu-se provizoriu cu un cui.
4
ochiul albinei, octombrie, oprirea roilor din $bor, orfan, 0rosi, o*itetraciclina , otetul de miere
obser*atii
abc la ascultare la mirosire la urdinis cercetare C o)linda stupului
or)anizarea albinelor
colonii sanat puternice fa)uri de calitate innoirea sistematica a matcilor selectie si crestere
stupi corespunzatori utilizarea F#( si F#!, F#P
or)anizarea apicultorului
pre*iziunea asezarea stupilor in*entar apicol timp disponibil protectia muncii cunostinte
dra)oste fise indi*iduale operati*itate putere de munca )and economica e*idente c.elt
4c.iul albinei
Este sensibil numai la $ culori/ albastru, ultraviolet, galben, verde-albastrui, purpuriu si violet.
#uloarea rosie este vazuta de albine ca negru, iar albul este vazut ca o combinatie de culori
complementare.
,n afara ochilor mari, cu care albina vede la departare, ea mai are in frunte alti trei ochi mici,
indreptati in sus, denumiti oceli, cu care aduna imaginea neclara a ochiului compus, mai ales in
amurg, sporindu-i sensibilitatea fata de lumina. #u acesti ochi ajutatori albina vede lucrurile din
apropiere si e ajutata la delimitarea precisa a imaginilor provenite de la obiectele fi1e pe care
urmeaza sa se aseze.
4ctombrie
Negasind nimic pe camp, albinele isi economisesc fortele stand mai tot timpul in stupi. Numai in
zilele cu soare, cele tinere, nascute in ultimele saptamani ale lunii septembrie, isi fac zborul de
recunoastere. ;atcile care nu si-au incetat ponta trebuie tinute in evidenta pentru lucrarile de
selectie. ,n cuib albinele isi muta proviziile acolo unde va avea loc ghemul de iernare.
6ratamentul contra paduc.ilor si acarienilor !arroa
#ele mai eficace sunt cele facute in lipsa puietului.
=nificarile F#! cu F#(
(rin unificare coloniile -AA devin foarte puternice, cu cate 3-7 =g de albina, iernand in cele mai
bune conditii si cu un consum de hrana redus, raportat la puterea lor. #oloniile care nu depasesc "
intervale de albine nu merita sa ierneze independent, fiind recomandabila unirea lor, fagurii cu
miere si pastura ramasi fiind folositi la ajutorarea roiurilor timpurii, cand ele se vor reface cu ajutorul
matcilor iernate in stupii pepinieri.
Inlaturarea soarecilor si asi)urarea stupilor impotri*a intemperiilor
0e monteaza gratii de tabla dintata la urdinis si se presara grau otravit in locurile posibil accesibile
intrarii soarecilor. 0tupii vor fi reparati, chituiti si vopsiti, iar capacele vor fi verificate pentru ca apa
sa nu patrunda prin ele.
Precizarea spatiului pentru iernare
,ntr-o dimineata rece, cu 6-%! grade #elsius, pe la orele < se vor verifica toate coloniile observand
pe cati faguri s-a format ghemul. $in fagurii ocupati bine cu albine, atunci cand se va aranja
definitiv cuibul pentru iernare, se vor scoate cate de la fiecare colonie. $e acum inainte, este de
dorit ca apicultorul sa intervina cat mai putin posibil, respectand pe cat se poate aranjamentul facut
de albine in vederea iernarii. ele isi fac ghemul in locul unde stupul asigura conditiile cele mai bune
pentru pastrarea caldurii, cerandu-le un consum de hrana si energie cat mai redus.
4randuirea .ranei si a cuibului de iarna
,n cuibul de iarna nu trebuie lasat nici un fagure gol complet, ci numai din aceea care au cel putin
=g miere in partea superioara. ,n cuib nu se vor pastra decat faguri cu o vechime de cel putin ani,
de culoare inchisa, acestia tinand mai bine de cald, fiind preferati de manca la inceperea pontei.
&imitarea spatiului se face cu diafragma. Holul ramas se umple cu materiale termoizolante. (entru
iernarea albinelor in stupi tip ;E se recomanda unificarea a cate -3 colonii si iernarea pe
corpuri, cu 7-" =g albina, avand asigurate provizii in coronite, corpul fiind in totalitate plin cu
miere. ,n stupii $adant-dubli, fosti cu corpuri in vara, se recomanda iernarea a cate colonii
despartite prin diafragma, ghemul formandu-se de o parte si de alta a diafragmei, cele colonii
insumand 3-" =g de albina. #a regula generala, coloniile mai mici de %,8- =g albina este bine sa
ierneze cate in acelasi stup, despartite cu dublu separator din panza metalica. +amele cele mai
pline vor fi asezate de o parte si de alta a separatorului.
#ercetatorul Kaldrabenstein foloseste stupul orizontal pe ! de rame cu un urdinis unic mare, in
locul dublului separator punand o rama groasa de % cm, care are fi1ata pe ambele fete cate o gratie
9annemann ce desparte cele colonii gemene. 0e pot intrebuinta si rame subtiri cu gratii
9annemann, dar intre ele se aseaza o rama cu miere, gratia distantata oprind cele doua matci sa ia
contact una cu alta. Albinele pot trece dintr-o parte in alta si au urdinis comun. #ele colonii
gemene ierneaza in varianta ,,,-a de iernare, avand de o parte si alta a diafragmei cate faguri cu
miere 387, urmati de fagurele cu pastura si fagurii cu miere %8. &a marginile opuse se aseaza cate
o diafragma, urmata de materialul termoizolator.
Pastrarea fa)urilor cu pastura si miere
0e face in dulapuri bine inchise, ferite de atacul daunatorilor.
4randuirea nucleelor pentru iernat
0e face din vreme, fiecare colonie puternica putand primi, de o parte si de alta, cate nuclee,
despartite cu diafragme etanse. Alegerea coloniei paterne se face inca din august.
Pre)atirea *iitoarelor controale
0e poate face introducand pe fundul stupilor foi de carton sau hartie cerata, avand grija sa nu
acoperim condensatorul metalic, adica ma)netul de apa de la marginea fundului.
4)linda stupului
E denumirea ce se da portiunii de teren de apro1imativ % metru patrat aflata in fata stupului si care,
fiind mereu curatata, atrage atentia stuparului cand acolo se vad prea multe albine moarte, sau
resturi de larve eliminate din stup ori chiar o matca moarta. #ercetarea acestei portiuni de teren
permite stuparului sa-si dea seama de anumite stari normale sau anormale ivite in cursul sezonului.
,n fata fiecarui stup se presara, pe o suprafata de % metru patrat, un strat de nisip curat care
formeaza asa-zisa >oglinda a stupului>. +ezemata de scandura de zbor a fiecarui stup se pune
scandura de aterizare pentru ca albinele sa poata urca mai usor pe planul inclinat pana la urdinis.
4prirea roilor din zbor
0e poate face cu ajutorul unei oglinzi ce-si joaca lumina in vartejul roiului, care, crezand ca e un
fulger se adaposteste pe prima creanga sau obiect din apropiere. 2 alta metoda este stropirea lor
cu apa.
4rfan
#olonia orfana nu e totuna cu cea bezmetica, intrucat desi fara regina albinele nu au devenit inca
ouatoare. &a deschiderea unei colonii orfane albinele bat din aripi ca si cand ar ventila stupul,
scotand un sunet specific, ca un bocet prelung si plangator si fug nelinistite pe rame, parca voind
sa ne arate ca inca isi cauta matca dar nu o gasesc.
4rfanizarea coloniei
#u %! zile inaintea inceperii culesului mare coloniile ce vor beneficia de un singur cules pot fi
orfanizate, avand grija sa le asiguram la fiecare 3-7 zile faguri cu puiet larvar, stiut fiind ca >numai
o colonie care are puiet necapacit, in perioada marelui cules> va activa in deplinatatea fortelor
sale.
4r)anizarea albinelor
;odul de organizare a albinelor este destul de comple1, comunicarea dintre ele facandu-se prin
mijloace olfactive, vizuale, tactile, prin schimburi de hrana, contacte directe, cercetari reciproce etc.,
termoreglarea si adaptabilitatea crescand direct proportional cu numarul de albine pe care colonia il
are in componenta.
(rivind cei trei factori principali care formeaza integritatea unei colonii/ albinele lucratoare, matca si
trantorii, colonia poate fi luata ca un tot biologic unitar, atat viata colectiva cat si cea individuala fiind
calauzita de refle1e neconditionate instinctuale, innascute, care nu se schimba niciodata si sunt
transmise ereditar. ;odul de hranire specific albinei se bazeaza pe schimburile de hrana dintre
albine. Asa se e1plica de ce o albina izolata moare, fiind lipsita, printre altele, de anumite elemente
vitale, pe care numai viata de colonie le poate avea. 0uccesiunea si repartitiile muncii in stup sunt
impuse in functie de varsta albinelor si de necesitatile de moment ale coloniei. Albinele comunica
intre ele prin intermediul dansurilor, ultrasunetelor si mirosurilor eliminate cu ajutorul glandei
Naasanoff (glanda odoranta ce serveste la identificarea albinelor aceluiasi stup).
Colonii sanatoase si puternice
2 familie puternica, cu regina tanara, in perioada de iarna consuma mai putina hrana, are o
dezvoltare e1ploziva in primavara, albinele ei traiesc mai mult si sunt mai putin uzate, mai
sanatoase si mai productive.
Numai familiile de albine puternice (ce ierneaza cu ,"-3 =g albina) pot realiza productii mari de
miere, maresc productivitatea muncii (cat mai putine interventii) si dau cele mai mari satisfactii de
ordin economic.
Fa)uri de calitate
(rezenta fagurilor goi si in numar apreciabil stimuleaza acumularea mai mare a mierii in timpul
culesurilor de productie.
einnoirea sistematica a matcilor
,n mod incontestabil nu e1ista succes durabil in apicultura fara un program de reinnoire sistematica
a matcilor, cu matci tinere selectionate si testate. ,n general, orice matca tanara este de preferat
unei matci selectionate insa batrane. 0a crestem matci pornind de la cele mai bune familii din
stupina.
"electia si cresterea matcilor
2rice progres in munca de selectie si de crestere a matcilor, cere o atenta supraveghere, timp
disponibil, cunostinte de specialitate si conditii adecvate, rezultatele fiind insa pe masura.
"tupi corespunzatori
0tupii sa fie fara defecte si fara fisuri (care ar inlesni accesul altor albine si declansarea furtisagului.
(atrunderea curentilor reci (sau a precipitatiilor), pastrarea caldurii si a spatiului corespunzator pe
timpul iernii maresc longevitatea albinelor.
=tilizarea F#(, F#! si F#P
-AA sunt familiile de baza care participa la culesurile de productie. -A este prescurtarea ce
denumeste familiile ajutatoare care pot fi -A@ (familiile de albine ajutatoare vremelnice sau
temporare), folosite la intarirea -AA fie inaintea culesurilor, fie inainte de intrarea la iernat* -A(
(familiile ajutatoare permanente) pastrate in stupina pentru ajutorarea -AA, formarea roilor
artificiali, asigurarea materialului biologic ori de cate ori este nevoie.
4r)anizarea apicultorului
#alitatile obligatorii unui bun apicultor/
Pre*iziunea
0e refera la anticiparea faptelor (printr-o programare bine pusa la punct) si la capacitatea de a
improviza solutii valide. 2rice productie trebuie sa fie planificata si urmarita pentru a inlatura
pierderile si a rentabiliza ocupatia cresterii albinelor. $aca productia nu acopera cheltuielile este
bine sa analizam cu mare atentie intreaga noastra activitate, sa identificam erorile si sa actionam
urgent alegand solutia adecvata.
#sezarea stupilor
(roasta amplasare la sursele de cules poate genera depopularea stupilor, in special la culesul de
la floarea soarelui, cand stupii centrali se depopuleaza in favoarea celor asezati pe e1treme. &a
floarea soarelui este indicat a se face o buna recunoastere, in vederea amplasarii stupinei
perpendicular pe sursa de cules, cea mai buna distanta fiind de !!-3!! m pentru ca albinele sa
aiba timp sa se aeriseasca de mirosul puternic al florii soarelui. 0tupinele care sunt apropiate in
imediata apropiere a lanului de floarea soarelui nu beneficiaza de acest avantaj si, din aceasta
cauza, multe albine raman amortite pe floare, in special in primele zile, multe din ele pierind inainte
de vreme datorita contactului permanent cu mirosul puternic al florilor.
0tupinele venite ultimele trebuie sa evite amplasarea pe directia de zbor a stupinelor deja sosite, la
floarea soarelui fiind indicate distante cat mai mari intre stupine si o individualizare cat mai precisa.
Este indicat a se asigura continuu fiecare stupina cu sursa proprie de apa. Albinele, imediat dupa
sosirea la destinatie, fiind insetate cauta o sursa de apa si daca nu o gasesc pleaca in cautarea ei
si, neavand facuta o orientare corespunzatoare, la intoarcere se ratacesc intrand in prima stupina
pe care o intalnesc in cale.
0ecretia de nectar este pusa pe seama celor trei factori/ clima, soiul si solul dar, important mai este
si momentul in care se face insamantarea, cresterea viguroasa si formarea tuturor mecanismelor
infloririi fiind indicat a se face pana la apro1imativ % iulie.
6imp disponibil
$aca dorim sa ne apucam de apicultura sa nu uitam ca este nevoie de prezenta noastra in stupina,
ori de cate ori situatia o cere (in special in lunile mai-iunie), pentru a preveni roitul, pentru situatii
neprevazute etc., nee1ecutarea la timp a unor lucrari putand anula uneori rezultatele urmarite.
Protectia muncii
Apicultorii trebuie sa fie echipati cu salopeta sau halat apicol de culoare alba, sa nu prezinte
mirosuri straine ce irita albinele, sa foloseasca afumatorul si masca etc. (e vagoanele ce
transporta stupi vor fi prinse tablite cu inscriptia >atentie albineL>, vor avea asigurate stingatoare si
vor fi dotate corespunzator pentru circulatia in siguranta pe drumurile publice. @etrele de stupina
vor fi amplasate cat mai departe de drumurile circulate de oameni si animale iar la masivele
melifere se va tine de cont de normele in vigoare privind paza contra incendiilor etc.
9andire economica
(entru a gandi economic trebuie sa cunoastem si sa evaluam corect principalii factorii ai productiei
apicole, sa tinem o evidenta la zi a lucrarilor e1ecutate si planificate in vederea analizarii si
perfectionarii muncii, sa dispunem de un inventar apicol cat mai performant, sa gasim solutiile cele
mai avantajoase pentru marirea rentabilitatii. ;arirea rentabilitatii stupinei presupune e1istenta a
cel putin 7!-"! familii sau e1ploatarea diversificata, pentru a obtine, pe langa miere, si alte produse
(polen, pastura, propolis, venin, roi etc.).
Cunostinte teoretice si practice
#unostintele se capata prin studiu iar practica se dobandeste prin e1ercitiu. #a sa e1ersam avem
nevoie de familii de albine pe care sa le procuram de la un apicultor priceput si de incredere
(pentru ca acele familii sa fie sanatoase si cu un potential ridicat). Nu trebuie sa ne hazardam de la
inceput cu un numar prea mare de stupi caci s-ar putea sa ne trezim >fara aptitudini>. #unostintele
teoretice nu sunt intotdeauna suficiente pentru reusita, intre teorie si practica ramanand
intotdeauna ceva de completat. Nu este suficient sa fii antialergic (conditie esentiala), ci trebuie sa
ai indemanare, fler, talent, pasiune pentru albine, vointa etc., sa fii perfectionist... apicultura
ramanand, chiar pentru adevaratii apicultori, o taina doar pe jumatate descifrata.
Dra)oste si interes
>$aca dragoste nu e, nimic nu e>. Ri daca e1ista dragoste e1ista si interes. ,nteresul poate e1ista si
fara dragoste insa, fara dragoste nu vom ajunge la nici un rezultat...
Fisele indi*iduale ale familiilor de albine
-iecare familie este bine sa aiba o fisa in care vor fi notate toate aspectele importante ce tin de
practica apicola. ,n partida fiecarei familii vom nota/
• anul matcii prin litere (;%, ;, etc.), eventual individualizarea prescurtata a matci (pentru a i
se cunoaste originea)*
• notarile facute cu ocazia reviziilor/
o cantitate proviziilor (in =g),
o numarul fagurilor din cuib,
o numarul intervalelor,
o numarul fagurilor cu puiet si calitatea acestuia,
• alte evidente si insemnari*
• inregistrarile cantarului apicol de control*
• tratamente efectuate si consumuri de medicamente*
• hraniri de stimulare si completare*
• faguri claditi, propolis, polen, miere e1trasa (alte produse)*
• unificari*
• familii ajutatoare formate etc.
&*identa poate fi tinuta si pe calculator (PC) alcatuind o baza de date care sa aiba
pre*azute rubricile de interes si sc.imbarile sur*enite pentru fiecare colonie de
albine, in fiecare an urmarind selectarea familiilor de prasila cat mai ri)uros cu
putinta. Pentru usurarea intero)arilor este bine ca anumite lucrari sa fie pre*azute
cu un cod, calculatorul putand e'ecuta apoi orice intero)are ii cerem sa faca. #stfel,
*om putea urmari cu e'actitate care sunt familiile producti*e (candidate la )rupa de
prasila) si care sunt cele ce urmeaza sa le desfiintam, in *ederea efectuarii selectiei
de masa si selectiei indi*iduale.
4perati*itatea
2perativitatea nu este altceva decat practica apicola eficienta - strans legata de conceptia
apicultorului, de sistemul sau de idei, dobandit prin gandire, informare, studiu, e1perienta etc.
Putere de munca
0unt luati in calcul toti factorii ce pot contribui la eficientizarea muncii, >factorul om> jucand un rol
important, apoi pregatirea si perfectionarea, alegerea tipului si numarului de stupi adecvati fortei de
munca etc.
e)istru de e*identa a c.eltuielilor si realizarilor
6rebuie sa cuprinda urmatoarele rubrici:
• #heltuieli
• ,nvestitii/ ;aterialul biologic (familii de albine, matci, etc.)* 0tupi (cutii)* ,nventarul au1iliar
(bidoane, faguri, rame, etc.).
• (roductie/ ;anopera* $eplasarea apicultorului (autoturism)* Aiostimulatori* ;edicamente*
Amortizare (") din valoarea utila)* #hirie* :ransport stupi in pastoral* $iverse.
• @enituri realizate/ @aloarea productiei 8familia de albine* @aloarea productiei 8stupina* (rofit
total si cat la ) cheltuieli.
4tetul de miere
Este cel mai sanatos si bun la gust dintre toate specimenele de otet cunoscute, fiind mult mai bogat
in vitamine decat cel de vin, preparandu-se numai din hidromel care are sub %7) alcool. A se evita
contactul otetului cu metale cum sunt fierul si mai ales arama, din cauza reactiilor to1ice care apar.
P
paian-enii, parafinarea stupilor, paralizia albinelor, paraloca, paratifoza, paroi, parteno)eneza, pasta pentru
matci, pastoral, patolo)ie apicola, Padurean, papadia, paduc.ele, pasarile si animalele insecti*ore,
patrun-el, P&C4, penicilina, perioada optima de crestere a matcilor, pierderea capacitatii de ouat a matcilor,
plante daunatoare, plante nectaro,polenifere, plosnita de camp, podisorul "nell)ro*e, polenizarea,
poloneza, poluarea, populatia inc.isa, practica apicola, Pratt, pre)atirea unificarii, preduceaua apicola,
prelucratoarele, prepararea siropului, presa de fa)uri, presa pentru saltele, presiunea de selectie, pretul
mierii, prezenta puietului, pri)oria, primenirea de san)e, producti*itatea muncii, propolisul, prenimfele
matcilor, pro)rame soft apicol, propuneri apicole, publicitate apicola, pucioasa, puietul bolna*, puiet racit,
pul*erizatorul, pun)a rectala, puntea reper, puricii de frunze, puterea optima a familiilor de albine.
pastrare
botci polen matci de rezer*a
pastura
alterare e'tra)ere influente rezer*e
polenul
colectare,conditionare formare rezer*e ca .rana polenul si cuibul polenul si matca
polenul si sanatatea polenul si iernarea polenul si pastura ca medicament
pre)atirea de roire
conditii control roirii cu C procesele premer) pre* roire presc.im *ariante
curba de roire simulacru de roire spar)erea cuibului boli furtisa) )aselnita
roirea prin deplasare met 1 met 2 (!asen?o) prindere met 1 met 2 met 3
Paralizia albinelor
Paraliia este o boala infecto-contagioasa provocata de un virus, ce se manifesta din luna mai pana
in septembrie. Albinele isi pierd perisorii de pe corp, devenind negre, lucioase si lente, refugiindu-
se pe la colturile stupilor sau pe speteaza superioara a ramelor. ;ai totdeauna albinele sanatoase
le elimina din stupi, inaintea aparitiei acestor simptome (din cauza mirosului lor neplacut). ;irosul
albinelor moarte este asemanator cu al pestelui stricat.
Aoala apare de obicei atunci cand in stup temperatura este prea ridicata si mediul uscat. 0e
recomanda umbrirea si hranirea cu sirop. #ercetatorul 0avof a folosit cu succes biomicina (
tablete de !,%"g la <!! g sirop %/%), administrand cate % litru de sirop medicamentos la interval de
3 zile.
Paroi
$enumirea populara a roiului primar.
Parteno)eneza
Este o forma de inmultire se1uata ce consta in dezvoltarea unui nou organism dintr-un ovul
nefecundat. Albinele fac parte din randul insectelor partenogenetice care se pot inmulti chiar fara
impreunarea cu un mascul, din ouale lor nascandu-se numai trantori. $upa legile geneticii
trantorul este haploid.
6n lumea insectelor partenogenetice, in mod obisnuit, descendentul este echivalentul
ascendentului si dintr-o femela se naste tot o femela. &a albine aceasta insusire face e1ceptie -
dintr-o femela nascandu-se un mascul - aceasta forma fiind numita arhenotoca. #hiar si din ouale
de matci, atunci cand sunt nefecundate, se vor naste tot trantori.
#a o e1ceptie care confirma regula, unii practicieni au observat ca unele matci nefecundate, sau in
situatii cu totul e1ceptionale, chiar coloniile bezmetice, reusesc sa-si faca matci normale. E1plicatia
ce s-a dat a fost a furtului de oua fecundate din alti stupi, ceea ce ar scoate albina din categoria
fiintelor ce se conduc numai dupa instinct. 2 alta e1plicatie ar fi aceea a iesirii la zbor de
imperechere a unor albine ouatoare. Aceste caracteristici apar mai ales la albinele tunisiene si
caucaziene.
Pasta pentru matci
Este facuta din miere, zahar pudra si pastura, avand aceeasi componenta ca cea de mai sus, la
care se adauga 4) pastura scoasa dintr-un fagure, obtinandu-se un amestec consistent. (asta se
prepara cu 3-7 luni inaintea primaverii, punand-o in borcane bine inchise si ferite de lumina.
,naintea introducerii in coliviile de e1peditie a matcilor, ea se framanta putin si se introduce usor
intre tuburi.
Papadia
Are o durata de inflorire de %" zile, inflorind primavara si sporadic toamna, polenul si nectarul ei
fiind de o valoare foarte mare pentru albine.
Pastrare
Pastrarea matcilor de rezer*a
2 solutie ar fi folosirea unui stup pentru mai multe matci, utilizand aceste matci de rezerva ori de
cate ori este nevoie. :rebuie acordata o mare atentie diafragmelor despartitoare, ca nu cumva sa
e1iste vre-un orificiu pe unde s-ar putea strecura matcile. -iecare compartiment va avea urdinis
propriu si podisoare separate. ,n lipsa de cules aceste nuclee trebuiesc hranite. 2 solutie provizorie
poate fi si folosirea coloniilor pastratoare.
Pastura
@aloarea sa alimentara este de 3 ori mai mare decat cea a polenului, si de 6 ori mai mare decat a
oricarui inlocuitor de polen, pastura avand o putere antibiotica de 3 ori mai mare decat cea a
polenului. Albinele care in primele 8 zile de la eclozionare consuma multa pastura sunt mai
viguroase, putand atinge o longevitate de pana la 33 de zile, un mare rol jucandu-l si calitatea
polenului consumat.
&'tra)ere
-agurii cu pastura sunt taiati fasii. (ortiunile compacte cu pastura sunt rupte in bucati de marimea
unei nuci si sunt trecute printr-o masina de tocat carne. +ezulta o pasta uniforma care se mesteca
cu miere (% parte pastura B parti miere). 0e mesteca %!-%" minute iar dupa 7 de ore stratul de
sus (circa o treime) care consta din ceara, resturi de pastura si miere, se racleaza (poate fi folosit
primavara - diluat in serbet sau sirop - pentru stimularea familiilor de albine). $edesubt ramane un
produs superior la care se adauga %) tinctura de propolis, pentru a-i imbunatati gustul si valoarea
terapeutica.
Influente
0pre deosebire de polen, pastura e sterila si este mai usor preluata si digerata, valoarea sa
alimentara fiind de 3 ori mai mare decat a polenului, intrecand de ori valoarea oricarui inlocuitor.
,n ceea ce priveste proprietatile antibiotice, pastura intrece de 3 ori pe cele ale polenului, care dupa
o pastrare timp de 3 luni isi pierde mai mult de 3!) din calitati. #u toate acestea, desi pastura are
o valoare alimentara mai mare decat a polenului proaspat, polenul proaspat stimuleaza mai bine
ouatul matcilor.
Formarea rezer*elor de pastura in fa)uri
Acolo unde familiile sunt puternice si in natura a aparut un cules abundent de polen, dispunand de
stupi verticali dubli sau multietajati, vom introduce direct pe fund un corp cu faguri mai vechi, goi,
peste acest corp asezand o gratie 9anemann, fagurii cu puiet si matca. #and fagurii vor fi aproape
completati cu pastura, ii vom ridica in corpul cu matca, pentru ca albinele sa depoziteze un strat de
miere si sa-i capaceasca, sau vor fi pudrati cu zahar farin, dupa care vor fi ridicati si pusi la pastrare
in depozite uscate si curate, feriti de atacul gaselnitei si daunatorilor specifici, prin sulfurizare
regulata cu bio1id de sulf, pe suprafata fagurilor punand si o farfurie cu %!! g formol (care sa nu fie
mai concentrat de 3!)).
Pericolul de alterare a pasturii apare atunci cand aceasta este e'pusa la umiditate,
pro*ocand pericistimicoza.
&liminarea pasturii alterate din fa)uri
(entru a evita stricarea fagurilor sau darea lor la topit se procedeaza in felul urmator/
• 0e prepara o solutie de g bicarbonat de sodiu la litru de apa, care cu un vermorel este
pulverizata pe toata suprafata fagurelui atacat, pana cand celulele s-au umplut cu solutie.
• -agurii astfel umpluti se afunda intr-un vas mare umplut cu o solutie asemanatoare, unde
raman % ore. 0olutia provoaca o vie efervescenta a pasturii care inmuiata, este eliminata
apoi prin centrifugare.
Patrun-elul
,mpotriva furnicilor se recomanda si folosirea mai multor fire de patrunjel, puse deasupra
podisorului stupului.
P&C4
Este o prescurtare ce desemneaza 6arile &uropei Centrale si 4rientale.
Penicilina
Administrata primavara in sirop %/%, in doze mici de 3 ori din 4 in 4 zile (!!.!!! .. ,. la % litru sirop)
mareste rezistenta albinelor. ;ierea e1trasa de la stupii la care s-a administrat penicilina nu se mai
comercializeaza insa.
Pericistimicoza
Este o boala ce provine de la o ciuperca microscopica si entomofaga numita (ericOstis apis
;ossen. >,n anul %643 ciuperca a fost clasata de catre 2live si 0piltoire in familia Ascosphaeracee,
schimbandu-i-se numele in Ascosphaera apis (vezi (olile si daunatorii albinelor, p. 74), ceea ce a
antrenat si schimbarea denumirii> in ascosferoza sau puiet varos. Ataca numai puietul (mai ales cel
de trantor). @italitatea sporilor ciupercii dureaza %" ani. #iuperca se dezvolta si in coloniile
bezmetice - pe puietul de trantor - uneori actionand impreuna cu loca europeana. #adavrele
larvelor atacate sunt sfaramicioase si se transforma intr-o pulbere asemanatoare cu varul.
(entru combatere se recomanda topirea fagurilor infectati, dezinfectii profilactice periodice, tratarea
cu ;icocidin si #odratin, presararea pe fundul stupilor a catorva bobite de var nestins,
dezinfectarea vetrei si stupilor si mentinerea in stupina doar a familiilor puternice si indemne la boli.
Pepiniere colecti*e
Nucleele din pepinierele colective trebuie sa fie destul de puternice (cel putin % =g albina), iernarea
cea mai buna facandu-se pe 7 faguri.
Perioada optima de crestere a matcilor
Perioada optima de crestere a matcilor corespunde perioadei de roire naturala (mai,
iulie). Cu toate acestea, pentru a a*ea controlul asupra trantorilor, este de dorit sa fie
inceputa cat mai timpuriu (cu cel putin 3$ de zile inainte de inflorirea salcamului).
Atat familiile mama si tata cat si familiile pornitoare si crescatoare sa fie mentinute cat mai active.
$e la data capacirii primei botci vom lua masuri de populare a nucleelor de imperechere, iar cu 78
de ore mai inainte de eclozionarea primei matci, vom distribui matcile nucleelor de imperechere. &a
6-%! zile de la formarea botcilor, acestea sunt mutate in familiile pastratoare sau in nucleele de
fecundare. $upa terminarea distribuirii botcilor, nucleul cu matca si familia orfanizata crescatoare
vor fi unificate (in vederea unificarii mirosurilor folosind salicilatul de metil, punand 7-" picaturi pe o
bucata de vata cu care se vor tampona cele adaposturi de albine).
(entru reusita operatiei/ se vor indeparta diafragmele familiei orfane* ramele vor fi impartite in
doua, catre peretii stupului* in intervalul astfel format se vor introduce ramele nucleului (cu matca
pe rama din mijloc)* nucleul cu matca, adus pentru unificare, va fi incadrat de ramele cu puiet
(periate de albine) care la orfanizare erau necapacite (date spre crestere altor familii)* stupul se
inchide si nu va mai fi deranjat decat dupa -3 zile* atunci cand sunt amplasate pe fagurii cu puiet,
botcile trebuiesc decupate cu multa ceara la baza, pentru a permite fi1area in ramele de nucleu,
imediat deasupra puietului (pentru ca matca sa iasa direct pe puiet), la de "-8 cm de leatul superior
(fiind protejate de eventuale raciri)* daca botcile necesita un transport mai lung, se recomanda a fi
asezate in cutii tapetate cu vata sau introduse in buret (in pozitie verticala), cu orificii special
confectionate, ferite de e1punerea la soare si de mirosurile to1ice. &arvele sunt mai rezistente
decat se admite in general* in laborator "!-6!) din larve pot sa traiasca la temperatura camerei 7
de ore. ,n practica se estimeaza ca larvele se dezvolta normal chiar daca sunt tinute " ore in afara
familiei, mai ales daca temperatura e1terioara este putin mai ridicata. Nu trebuie insa e1puse la
soare pentru a nu se usca laptisorul.
#resterea se poate prelungi si in luna august cu conditia folosirii la crestere a unor familii
imputernicite cu faguri cu puiet si hranite suplimentar cu turte de miere si sirop.
Pierderea capacitatii de ouat a matcilor
:rebuie pusa pe seama unor accidente si a unor boli (nosemoza etc.). .neori glandele ane1e ale
spermatecii degenereaza, iar matca depune oua nefecundate devenind trantorita. ;atcile care cad
pe fundul stupului iarna si sunt readuse la viata depun oua nefecundate, devenind matci
arhenotoce. .neori este nevoie de interventia apicultorului pentru inlaturarea cu ajutorul unei
pensete a dopului de sperma care infunda oviductele (la matcile de curand imperecheate). ;atcile
crescute toamna tarziu risca sa ramana neimperecheate iar primavara vor depune doar oua
nefecundate. $aca dupa fecundare albinele pornesc sa faca din nou botci inseamna ca matca nu
este corespunzatoare.
Este stiut faptul ca dimensiunile celulei influenteaza depunerea oualor fecundate ori nu. E1ista si
anomalii e1plicabile/ depunerea oualor fecundate in celule de trantori sau a celor nefecundate in
celule de lucratoare. E1plicatia este urmatoarea/ celulele de trantor au fost modificate de albine prin
stramtorarea gurii celulelor astfel ca marginea acestora sa preseze asupra pantecelui matcii, care
va depune, in aceste conditii cate un ou fecundat* depunerea oualor de trantor in celule de
lucratoare se petrece numai spre sfarsitul sezonului de ouat, datorita faptului ca muschii matcii, ce
apuca punga cu spermatozoizi, obosesc cateodata si, ne mai functionand, cu toata apasarea
peretilor celulei de albina, punga nu se deschide si astfel oul depus ramane neimperecheat.
Pierderile de matci
2 regina nou nascuta invata intai sa zboare, facand zboruri de orientare, in timpul acestor iesiri
putand disparea din diferite cauze (intrarea in alt stup unde este masacrata, pierderea orientarii,
paianjenii, pasarile etc.), in stupinele noastre media matcilor pierdute poate atinge %83 din totalul
nucleelor de imperechere.
Pintenul apicol
Este o unealta cu ajutorul carei se fi1eaza fagurii artificiali pe sarmele ramei. Este format dintr-o
rotita dintata, care are in mijlocul muchiei un sant, pintenul fiind folosit la cald, cu ajutorul lui
incorporandu-se sarma ramei in grosimea fagurelui artificial. Este bine sa folosim alternativ
pinteni pentru ca unul sa poata fi incalzit intre timp.
Podisorul "nell)ro*e
Este alcatuit dintr-o foaie de placaj de 7 mm grosime, acoperind intreaga suprafata de deasupra a
corpului de stup, foaia avand taiat in mijloc un orificiu dreptunghiular de <! 1 %7! mm acoperit cu
plasa metalica cu ochiuri de mm, fi1ata pe ambele fete ale placajului. (e cele 7 margini ale foii de
placaj se bat pe ambele parti cate sipci de lemn de ! mm grosime si 3! mm latime, formand o
dubla rama pe ambele fete ale placajului. ,n sipcile inconjuratoare sunt prevazute in mijloc cu cate
8 deschideri, ce vor servi ca urdinisuri suprapuse in tehnica cedarii culegatoarelor din corpul de sus
familiei de baza gazduite in corpul de jos.
:ipul original 0nellgrove are numai < astfel de deschideri urdinisuri, partea ramasa fara urdinisuri
putand fi folosita la amenajarea unei deschideri ce va permite unui furtun de cauciuc sa comunice
cu hranitorul plasat in corpul de jos (orificiu ce se va deschide pe partea din fata a stupului).
:aietura din mijlocul foii de placaj joaca un mare rol la unificarea mirosurilor. Americanii au inlocuit
placajul cu o panza metalica rigida, cu ochiuri de % mm, care unifica mai bine mirosul ambelor
unitati, iar pe timpul iernii cele colonii iernate sub acelasi acoperis isi imprumuta mai usor caldura.
Polenizarea
Este o lucrare de transportare a polenului de la o floare la alta, cu ajutorul unor agenti straini veniti
din afara (vantul, apa, pasarile si insectele), cele din urma polenizand circa 8) dintre plantele
entomofile (3 sferturi dintre aceste procente fiind satisfacute de albine). -oloasele indirecte aduse
de albine agriculturii si horticulturii sunt de zeci de ori mai mari decat cele aduse apicultorilor.
Polenul
Este un aliment primordial pentru larve si pentru albine. 9uber a fost primul cercetator care a
observat ca larvele eclozionate intr-un cuib lipsit de polen mor. #ompozitia polenului variaza in
raport cu specia din care provine. -ara polen albinele nu pot creste puiet, nu pot produce ceara iar
activitatea lor vitala se intrerupe. +ecoltarea si transportul polenului este o munca foarte obositoare
(o culegatoare facand doar 3-" drumuri pe zi), uneori unei albine trebuindu-i aproape ore pentru a
strange o incarcatura. (olenul strans de albine este mai valoros decat cel strans manual. Albinele
tinere care nu au acces la hrana proteica din stup nu pot secreta hrana larvara si au o mortalitate
ridicata. $upa cum se stie, la sfarsitul sezonului apicol din cauza lipsei de flori, albinele consuma in
aceasta perioada rezervele de polen sau de pastura, ramanand pentru iarna fara proteinele absolut
necesare pentru cresterea puietului.
A se citi si/ colectarea, curatirea, uscarea, si conser*area polenului. @ezi si 6otul despre polen.
Polenul ca .rana a albinelor
,n hrana de toamna a albinelor are o deosebita insemnatate, cele tinere, incepand cu cele de 6 zile
consumand o mare cantitate de polen in vederea formarii tesutului )ras, depozitandu-l in cavitatea
pericardica din apropierea invelisului chitinos dorsal al abdomenului. Aceste rezerve sunt folosite la
cresterea puietului pe timpul iernii si primavara timpuriu. Acest autoconsum le scurteaza viata si le
uzeaza foarte mult, lipsa polenului facilitand aparitia nosemozei.
Polenurile se impart in 3 cate)orii:
%. active/ de la pomii fructiferi (parul si marul fiind pe primul loc), salcie, iarba neagra, sulfina,
rapita, mustar, mac, levantica, patlagina, barbusoara, rotunjoara si porumb*
. medii/ papadia, arborii de padure (artarul, alunul, arinul, mesteacanul etc.)
3. inactive/ levantica hibrida (complet steril), cat si cele de la brad, pin si alte conifere care,
desi contin unele substante folositoare, sunt lipsite de proteine.
E1ista si unele plante ce contin polen to'ic, cum este sapunarita, cat si unele soiuri de bumbac si
alte specii care devin to1ice in anumite conditii.
Polenul si cuibul coloniei
Albinele consuma polen sau pastura imediat dupa eclozionare, avand nevoie sa-si completeze
proteinele ce le lipsesc pentru dezvoltarea tuturor organelor.
Polenul si matca
2 matca provenita din cea mai buna linie, dar care in stadiul larvar nu a primit laptisor in cantitate
mare si de buna calitate (din cauza lipsei de pastura in cuib), va fi o matca mai putin valoroasa. Ri
cu cat in natura va fi un cules mai bogat de polen iar in stup se vor gasi rezerve sporite de pastura,
cu atat insusirile matcilor crescute vor fi mai valoroase.
Polenul si sanatatea coloniei
>(rincipala cauza a scaderii populatiei sanatoase in perioada de primavara - spune -arrar - o
constituie cantitatea insuficienta de polen care trebuie sa asigure cresterea puietului la sfarsitul
iernii si inceputul primaverii>. #onstatarea cea mai clara a influentei lipsei de polen asupra coloniei
poate fi facuta in anii secetosi, cand florile se trec repede iar albinele nu-si pot face rezerve de
polen suficiente, ajungand sa intre slabite in iarna, cu albine putine si o recolta mica de miere.
Aceasta se rasfrange si asupra primelor luni ale anului urmator, pana cand apare culesul masiv de
polen. >$upa o vara tarzie, saraca in polen, - afirma 0lavi= - urmeaza o primavara bogata in
nosemoza>.
(rezenta abundenta a polenului in stup franeaza e1tinderea locei si a altor boli, puietul hranit cu
substante albuminoide insemnate rezistand mai bine decat cel hranit cu zgarcenie.
(e timpul sezonului activ o colonie puternica consuma apro1imativ 7"-"! =g de polen.
Polenul si iernarea albinelor
(uietul nascut iarna, datorita prezentei pasturii langa ghem este bine hranit si are o rezistenta
marita fata de racelile aparute pe neasteptate atat pe timpul iernii cat si pe timpul primaverii. &ipsa
pasturii sileste albinele sa-si consume rezervele organice, in primavara doicile nefiind in stare sa
creasca mai mult de !-3!) din ouale depuse de matca.
(entru o iernare corespunzatoare sunt suficiente rame cu pastura, care sa nu fie cu totul pline si
care trebuie sa fie asezate langa ghem, sau chiar acolo unde el se formeaza.
Formarea rezer*elor de polen
-arrar recomanda cel ca in fiecare stupina sa se gaseasca, la sfarsitul iernii, cel putin % =g polen
rezervat pentru hrana fiecarei colonii de albine. (entru aceasta este nevoie sa ne ocupam din timp
cu recoltarea si conservarea polenului.
.n mijloc practic de a forma o rezerva de polen, fara interventia albinelor, este folosirea metodei de
scuturare a inflorescentelor paniculilor de porumb, recoltare care se face in felul urmator/
$imineata, dupa ce soarele s-a urcat pe cer, avand legata la gat o gluga larg deschisa, sau o cutie
de placaj, apicultorul apleaca cu atentie paniculul in gluga si-l scutura puternic, o persoana putand
aduna astfel =g pe zi. (olenul astfel adunat se aseaza intr-un strat de cm pe o prelata de
polietilena intr-o camera umbrita, dar cu curent usor, pentru ca sa se usuce. $upa -3 zile polenul
se cerne si se pune la pastrare, tratandu-l cu vapori de sulf, acid acetic glacial sau tetraclorura de
carbon.
Polenul si pastura in combaterea afectiunilor umane
#tentieA Polenul alterat datorita umezelii este foarte to'ic si trebuie aruncat,
nicidecum uscat si consumat.
-ara a avea contraindicatii sau incompatibilitati cu medicamentele polenul este un aliment-
medicament natural ce contribuie la fortificare si regenerare.
Consumul zilnic a &" lingurite de polen, vindeca anemiile cele mai avansate, mareste numarul
globulelor rosii cu circa % milion 8 mm
3
, si are efecte salutare in afectiunile hepatice. ,n cazul
oamenilor sanatosi este un puternic intaritor al sistemului imunitar, iar in cazul celor bolnavi, prin
asociere cu medicamentele prescrise de medic contribuie la vindecarea mai rapida.
$upa colectare si conservare, polenul isi pierde "!) din proprietati dupa 3 luni, iar dupa < luni,
pana la 4<).
Poluarea
Albinele - cu riscul vietii lor - ne dau semnalul de alarma asupra e1istentei in mediul ambiant a
no1elor industriale (reprezentate de acizii de sulf, pulberile fine de plumb, zinc, mangan, ape
reziduale etc.), care influenteaza negativ si starea sanatatii oamenilor - prin declansarea de
imbolnaviri si reducerea limitei medii de viata.
Populatia inc.isa
(opulatia inchisa este o populatie de crestere care este ferita de introducerea necontrolata de
material genetic. Astfel de populatii pot fi mentinute prin izolare geografica completa sau prin
insamantari artificiale. $urata ma1ima a unei astfel de populatii, spre a nu aparea efectul de
consangvinitate, este de ma1imum ! de generatii.
Pre)atirea unificarii
Intre coloniile puternice:
• cu 7 de ore inainte ambele colonii vor primi cate % fagure cu puiet necapacit, fara albina
acoperitoare (scosi de la alte familii)*
• a -a zi vor fi unificate dupa uniformizarea mirosurilor, folosind cutii noi, metoda cu ziar,
protejarea matcii etc., dupa metodele de unificare cunoscute.
Intre coloniile slabe
.nificarile nu se fac niciodata intre colonii puternice si colonii nejustificat de slabe care si-ar putea
datora starea respectiva unei boli molipsitoare. Aceste colonii ar fi bine sa fie unite intre ele alegand
drept gazda pe cea cu matca cea mai buna, noua colonie fiind considerata inca mediocra.
Preducea apicola
Este un instrument folosit de curelari cu care se perforeaza curele, ca o stanta cu marginile taiate si
cu diametre diferite, in apicultura fiind folosita preduceaua nr. 8, cu ajutorul careia se poate e1trage
cate o celula cu larva abia eclozionata, care este lipita apoi pe un dispozitiv mobil.
#ercetatorul IrJsi (all Coltan foloseste si el o preducea, inovatie proprie, cu ajutorul careia scoate
o rondela de ceara cu ou din fundul unei celule si face cresterea de matci pornind de la ou. Aceasta
preducea este facuta din tabla de !,7 mm grosime din care se taie un dreptunghi de < cm lungime,
lat de 8 mm. &a unul din capetele inguste ale acestuia se stanteaza un patrat de !,<8!,< mm, care
este ca un vizor. $reptunghiul de tabla se infasoara in jurul unui cui cu diametrul de 3 mm,
marginea dinspre vizor fiind bine ascutita. Ea se inmoaie in apa, se introduce in celula cu ou si
printr-o usoara apasare si o rotire a ei, marginea de jos taie fundul celulei si prinde in ea rondela de
ceara pe care se afla oul. ,n acest scop poate fi folosit si creionul metalic ce poate fi vizualizat in
lucrarea >#atalog apicol> elaborata sub conducerea prof. dr. ing. @. 9arnaj, redactata de #.
Antonescu , Aucuresti, %64< la pozitia %7!.
Prelucratoarele
0unt albine tinere sau varstnice (secretiile glandulare producatoare de enzime crescand odata cu
varsta) care au trecut de stadiul de doici si cerese, ocupandu-se cu primirea si prelucrarea
nectarului si polenului, cu ajutorul invertazei facandu-le usor digestibile si asimilabile. :ransforma
zaharurilor brute si compuse in zaharuri simple (glucoza si fructoza), facandu-le digestibile si usor
asimilabile. #u ajutorul glandelor faringiene dau si o alta enzima (alta decat invertaza) care
actioneaza asupra glucozei din miere, si folosind o1igenul din aer, transforma o parte in acid
gluconic, astfel incat imprima mierii o reactie acida si bactericida ce contribuie la buna ei
conservare. Activitatea de prelucrare este o munca grea ce cere un consum de substanta
albuminoida pe care acestea o iau atat din polen cat si din rezervele lor corporale.
Prepararea siropului
0iropul de zahar pentru toamna-iarna se pregateste astfel/ in apa clocotita, se toarna zahar cate
putin, amestecand mereu lichidul pana la completa dizolvare.
(repararea siropului la rece se face cu aparatul tip &. 0. (adurean ce consta din amenajarea unui
butoi de !!-7!! litri, care sa aiba inaltimea de ," ori mai mare decat latimea, prevazut cu un
robinet in partea de jos. ,n vas se introduce un stativ pe 3 picioare, peste care se monteaza o rama
cu panza strecuratoare metalica rezistenta, cu ochiuri de -3 cm, fi1ata pe margine si intarita pe
dedesubt cu un balot de tabla galvanizata, spre a sustine greutatea zaharului. &a o margine a
plasei se introduce un tub subtire (cu interiorul de %,"- cm), tubul iesind la suprafata butoiului
pentru a permite iesirea aerului dislocat de lichid. (icioarele stativului trebuie sa ocupe %87 sau %83
din inaltimea vasului. (este panza metalica se pune o sita tip ciur de cernut faina, intre stativ si
cazan introducand o garnitura de bumbac. $upa umplere vasul se acopera cu un capac.
(repararea siropului se face astfel/ se pune zahar tos 83 sau 387 din capacitatea vasului, dupa
care se toarna apa rece dedurizata (de ploaie, de rau sau de zapada topita), apa depasind cu o
latime de palma zaharul tos. +obinetul se tine inchis pana ce compartimentul de jos s-a umplut cu
sirop (evacuarea totala a aerului). 0iropul scurs va avea densitatea de <"). (entru ca apa sa se
concentreze la aceasta densitate, pe suprafata gratiei strecuratoare trebuie sa se gaseasca un
strat de zahar de cel putin 8-%! cm. Caharul pudra sau cubic nu pot fi folosite. @iteza de scurgere a
apei depinde de marimea suprafetei de strecurare. $intr-un litru de apa folosit cu aceasta metoda
se obtin , litri sirop cu o concentratie de <"). Nu se foloseste niciodata apa calda, caci in acest
caz concentratia va depasi <4), iar dupa racire, zaharul aflat in surplus va cristaliza din nou.
,n cazul in care dorim o concentratie mai slaba, la siropul obtinut la rece se va adauga cantitatea de
apa dorita, care poate fi incalzita si amestecata cu siropul concentrat.
Presa de fa)uri
(oate fi folosita numai daca dispunem de ceara de ceara de cea mai buna calitate (alba), provenita
numai din faguri naturali, ceara provenita din fagurii vechi necesitand o sterilizare adecvata, facuta
cu o aparatura performanta. Este formata dintr-o tava metalica cu componente/ fund si capac,
turnata dintr-un anumit aliaj, avand marginile ridicate oblic. (e fundul tavii si pe capac sunt
imprimate bazele celulelor unui fagure.
/odul de lucru:
(e o masa de lucru perfect orizontala, acoperita cu o bucata de pasla sau un servet gros pus in
patru, asezam presa. (unem in presa putina apa calda in vederea incalzirii ambelor componente.
$upa incalzire, umplem provizoriu tava de jos cu o solutie facuta din miere cu vin in proportii egale
(sau spuma de sapun sau apa glicerinata ")). Adancim apoi capacul presei in tava plina cu
solutie. 0olutia de prisos va fi scursa din presa intr-un vas.
$in acest moment se incepe turnarea cerii topite si limpezi acoperind intreaga suprafata a tavii de
jos si punand repede capacul, presandu-l cu putere. Asteptam in aceasta pozitie cateva minute,
pana cand ceara de prisos iesita pe margini s-a sleit. :inand bine apasata presa cu ambele maini,
o ridicam de pe bucata de pasla si o adancim intr-un vas cu apa rece, dupa care presa este scoasa
repede, se taie ceara de prisos de pe margini si se ridica capacul, cu foaia de fagure artificial bine
imprimata, ce se dezlipeste cu varful unui cutit de lemn, stergand cu un prosop ambele fete ale
fagurelui. #ele mai potrivite foi ca grosime sunt cele care cantaresc circa 6! g (adica %% foi la =g).
Presa pentru saltele
Este alcatuita dintr-o bucata de lemn tare, ce formeaza baza ei de sprijin, avand o grosime de %
cm, inaltime de %" cm si largime de "!-4! cm, astfel incat sa poata iesi o saltea care sa poata
acoperi podisorul. (aiele sau papura sunt introduse intre sipcile ce ies vertical din bucata de lemn
(ca dintii de pieptene), si, pe masura introducerii si presarii cu ajutorul unei scarite, sunt cusute cu
sarma galvanizata de !,4 mm, folosindu-ne de ajutorul a andrele lungi de %-%" cm, ce se
introduc alternativ intre spatiile dintre sipcile verticale. #and salteaua este gata cusuta intre toate
spatiile dintre sipci, se retrag cele cuie lungi care tineau fi1ata scarita, aceasta se scoate in sus,
iar perna se ajusteaza la dimensiunile dorite, cu ajutorul unui cutit mare si bine ascutit.
Presiunea de selectie
$ifuzarea continua intr-o anumita zona a materialului biologic recordist (masculi si femele) obtinut
din cadrul populatiei inchise, asigura presiunea de selectie, adica amelioreaza continuu, pe linia
dorita, materialul biologic din zona respectiva. Aceasta metoda avansata de selectie se practica si
in stupinele specializate cu scopul de a crea linii de albine cu insusiri superioare stabile. 0pre
deosebire de selectia in masa aici se organizeaza verificarea calitatii produsilor si se urmareste
indeaproape modul in care familiile folosite la reproductie transmit insusiri valoroase la
descendenti.
In ciuda succeselor inre)istrate in unele pro)rame de ameliorare, bazate pe linii sau
.ibrizi, problemele asociate lor au determinat in*esti)area altor metode de crestere
care sa fie mai putin dificile, mai ieftine si mai si)ure.
Pre)atirea de roire
%. $e obicei in familia de albine care nu se pregateste de roit, polenul depozitat in celule are
o culoare mata spre deosebire de cel adus recent si depozitat in celule, in familiile ce se
pregatesc de roit, care are o culoare lucioasa. Aceasta observatie trebuie sa fie un semn
pentru apicultor ca familiile respective se pregatesc de roit, stiut fiind ca la o familie care se
pregateste de roit matca isi restrange mult ouatul iar albinele doici, care nu mai au nevoie
de polen il acopera cu un strat subtire de miere, ceea ce ii confera acestuia culoarea
lucioasa. #u cat se apropie timpul de roit, cu atat celulele cu polen lucios se inmultesc in
stup.
. Cantitatile tot mai mari de albine tinere doici (care ajung la hranirea disproportionata a
puietului).
3. Supraaglomerarile, lipsa culesurilor de mare intensitate etc., alcatuiesc factorii ajutatori ai
instinctului de roire - instinctul de roire fiind, de fapt, factorul decisiv.
7. 2data declansate >frigurile roitului>, pe marginile laterale si inferioare ale fagurilor apar
primele pregatiri de botci, numarul lor crescand in urmatoarele zile (intre 7!-%!!).
#oncomitent matca e mai putin hranita si, ca urmare, isi reduce ouatul.
Conditiile roirii
%. interne (dezvoltarea familiei, rezervele),
. e1terne (anotimpul, clima) si
3. predispozitia genetica.
Curba de roire la albine
-amiliile optime pentru productie sunt cele care au %7 spatii, acesta fiind pragul de roire. -amiliile
care sunt prea puternice (depasesc %7 spatii) sau sunt prea slabe (sub " spatii) trebuie egalizate ca
putere, valorificand la parametri ma1imi culesurile.
Eficienta economica se poate determina luand in calcul comparatia dintre numarul de roi ce se pot
pierde prin depasirea pragului de roire si cantitatea de miere ce se poate obtine in plus prin
mentinerea familiilor de albine in starea in care se afla.
Procesele premer)atoare roirii
• somajul,
• incetarea pontei,
• barbile si
• construirea botcilor.
Numai un stimulent deosebit poate interveni in mecanismul roirii si acesta este o sursa abundenta
de nectar, ce declanseaza instinctul dominant al culesului. (rocesul de roire se desfasoara in
conditiile tarii noastre in lunile mai-iunie cu toate ca sunt si roiuri mai tarzii (uneori chiar in luna
august).
Construirea botcilor de roire poate fi oprita doar la aparitia unui cules puternic.
Pre*enirea bolilor
Aolile pot fi pre*enite prin masuri i)ienice, nu prin folosirea antibioticelor.
Cea mai indicata masura este pastrarea in stupina doar a familiilor puternice,
sanatoase si producti*e, asi)urandu,le pro*izii suficiente si de calitate, spatiu
suficient si un re)im constant si normal de caldura.
Pre*enirea furtisa)ului
• sa deschidem cat mai rar stupii (dupa notele noastre din caietul de evidenta din stupina, de
preferinta in a doua parte a zilei, in nici un caz dimineata) si sa-i inchidem cat mai repede
posibil*
• sa nu lasam rame cu miere sau chiar fara miere descoperite sau uitate prin stupina*
• urdinisurile trebuie sa fie proportionate in functie de puterea familiei*
• stimularile sau hranirile se vor face doar seara tarziu sau chiar noaptea*
• apa sa nu fie asezata in fata stupinei*
• stupii sa fie asezati in randuri rare sau in grupuri distincte si cu distanta intre familii*
• sa avem permanent in stupina materiale necesare pentru aparare contra furtisagului (acid
fenic, gaz, creolina, etc.).
Pre*enirea pa)ubelor pro*ocate de )aselnita
Capacitatea de distru)ere a lar*elor de )aselnita este neinc.ipuit de mare: intr,un
sezon apicol )aselnita se poate reproduce de 3 ori:
%. prima generatie a unei femele este de %!!! de larve si poate consuma !,7 =g ceara*
. descendenta acesteia poate consuma 7!! tone ceara
3. etc.
Pentru pre*enirea pa)ubelor ce s,ar putea produce la rezer*a de fa)uri este absolut
necesar a se pastra doar fa)urii noi, de culoare desc.isa, nereformabili tratati
periodic cu sulf (7$ ) pucioasa pentru fiecare metru cub de spatiu). Pentru a se
pre*eni pierderea bio'idului de sulf se astupa toate )aurile si se lipesc toate
crapaturile, luandu,se toate masurile pentru pre*enire incendiilor. (io'idul de sulf
omoara doar lar*ele, de aceea tratarea fa)urilor se repeta dupa fiecare 1$,17 zile.
-agurii vechi, reformabili trebuie decupati cat mai repede, ceara fiind pregatita prin folosirea
metodei cu sacul de folie (bucatile de ceara fiind introduse intr-un sac ce se e1pune la soare), dupa
care se prelucreaza in ghemotoace (cocoloase) putand fi pastrata in siguranta in pungi de plastic,
saci de panza etc., pana la prelucrare.
Pre*enirea roirii
• .na dintre masurile deosebit de importante ale prevenirii roirii naturale consta in a se da de
lucru familiei de albine. -amiliile foarte puternice, predispuse la roire, pot ceda faguri cu
puiet si albina in vederea formarii roilor stoloni sau in vederea intaririi familiilor slabe,
primind in loc faguri artificiali, contribuind astfel la mentinerea tuturor familiilor in stare
activa.
• $aca s-a intrat in frigurile roitului este necesar ca roirea sa fie pre*enita prin formarea de
roiuri artificiale, dupa metodele cunoscute, bune rezultate dand metoda roirii prin mutare
simpla. +oirea artificiala trebuie facuta cam pe la orele pranzului, intr-o zi calduroasa si
insorita cand majoritatea albinelor sunt plecate, fagurii roiului stolon avand asigurata si apa
necesara albinelor pe timpul cand sunt tinute inchise.
Controlul roirii cu rama claditoare
• +ama claditoare se pune in aprilie si din 4 in 4 zile recoltam fagurele cladit in ea. ,n functie
de rezultate putem aprecia starea de fapt a familiilor din stupina/
• $aca aceasta rama este reconstruita in toti stupii inseamna ca totul merge bine.
• $aca timp de o saptamana nici un stup nu a cladit nimic inseamna ca nu e1ista cules.
• $aca majoritatea coloniilor au cladit rama iar altele numai au inceput sa cladeasca sau n-au
cladit nimic, este foarte probabil ca acestia sa se pregateasca de roit.
!ariante de preintampinare a roirii
In cazul in care nu se doreste inmultirea coloniilor:
• se suprima matca, se rup botcile, si se introduce in centrul cuibului un nucleu de rezerva cu
o matca tanara din anul trecut* la aceasta epoca unificarile reusesc aproape intotdeauna*
pentru siguranta se recomanda ca familia ce se pregateste sa roiasca sa fie scuturata intr-
un stup nou ce va fi ocupat, mai intai, cu fagurii nucleului de rezerva*
• se suprima matca si se lasa o singura botca* dupa 4 zile aceasta operatie trebuie refacuta*
• se suprima matca si botcile, introducandu-se o botca a carei matca se va naste in
urmatoarele 7 ore*
• se aplica metoda de roire prin mutare simpla sau *arianta 6aranoff.
In toate cazurile, rama claditoare *a semnala daca scoaterea familiilor din fri)urile
roitului a reusit.
/etoda simulacrului de roire
,n cazul in care colonia de albine a intrat deja in frigurile roitului si nu se doreste inmultirea sau
compromiterea culesului, cea mai buna metoda de redresare a familiei respective este metoda
6aranoff numita si metoda simulacrului de roire. Este o operatie care da albinelor impresia ca au
roit de/a. ,n acest scop se aseaza in fata stupului la care se provoaca roirea, la circa 3! cm
distanta si la acelasi nivel cu scandura de zbor, o planseta ceva mai lata ca un fund de stup.
#olonia se afuma bine iar peretii stupului se ciocanesc, pentru ca albinele sa-si umple gusile cu
miere. Aprovizionarea masiva a gusilor cu miere este conditia esentiala a reusitei operatiei.
0e lasa apoi colonia linistita cam 7-< minute, dupa care deschidem stupul si scuturam fiecare
fagure, inclusiv matca, pe planseta goala. Albinele se vor indrepta spre directia stupului, dar, dand
de spatiul gol de 3! cm, se strang sub planseta in forma de ciorchine, ca la roire. ,n aceasta stare
de ciorchine colonia este lasata 6! de minute, timp in care se strica toate botcile, fagurii cu puiet
fiind asezati intr-un corp gol asezat deasupra altei colonii, albinele acelei colonii hranind larvele
necapacite.
$upa trecerea celor 6! de minute se aduc fagurii cu puiet in stupul lor, fara albina acoperitoare, si
se intoarce brusc planseta astfel ca ciorchinele cu albine format dedesubt sa vina deasupra, lipind
imediat marginea plansetei de scandura de zbor a stupului. Albinele vor intra pe urdinis si vor
ocupa fagurii din stupul lor. Este bine ca odata cu fagurii cu puiet sa introducem si cativa faguri
artificiali. a se vedea si roirea prin deplasare.
/etoda spar)erii unitatii cuibului ori in*ersarii lui
0e aplica in special la stupii de tip vertical si consta in mutarea cuibului din corpul superior in cel
inferior si viceversa, din in saptamani. ,ncepand din mai, matca prefera fagurii noi pentru
depunerea oualor. &a stupul orizontal se e1ecuta o lucrare asemanatoare cu metoda cat in cuib.
/etoda presc.imbarii stupilor puternici in locul celor slabi
Este o metoda buna, avand grija ca odata cu preschimbarea sa distrugem toate botcile de roire
pornite. 2peratia se e1ecuta in plina zi de cules. (rin acest procedeu ambele colonii vor deveni
productive, mai ales daca coloniei slabe i se va inlocui si matca (in cazul in care slabirea coloniei se
datoreaza acesteia).
oirea prin deplasare sau mutatie
0e face atunci cand colonia a intrat in frigurile roitului, iar culesul mare este aproape. ;etoda are
numeroase variante.
/etoda 1
#olonia ( care a intrat in frigurile roitului se deplaseaza putin de la locul ei si este inlocuita cu un
stup nou #2 plin cu faguri goi gata claditi si cativa faguri artificiali, colonia #2 fiind pusa in situatia
unui roi natural. ,n fata acestui stup se aseaza o foaie de carton gudronat pe care se vor scutura
toate albinele acoperitoare din stupul A, inclusiv matca, dupa ce mai intai stupul s-a ciocanit si s-a
afumat puternic, ca albinele sa se indoape cu miere. Albinele vor intra in noua locuinta care, daca
nu este suficient de incapatoare, va mai primi inca un corp cu faguri gata claditi.
Stupul ( cu fagurii cu puiet si hrana de pe care s-au scuturat toate albinele, se aseaza in locul altei
colonii puternice din stupina - colonia - - aceasta din urma mutandu-se pe un alt loc. 0tupul A va
primi culegatoarele coloniei A si-si va face botci de salvare, sau va primi o noua matca.
/etoda 2 (!asen?o)
,n plina activitate de zbor, pe vechiul loc se aduce un corp nou completat cu faguri gata claditi,
adusi de la rezerva. (este primul corp se aseaza corpul ,, in care se lasa o botca necapacita sau
cu ou, 3 faguri cu puiet capacit si faguri cu provizii, iar golul ramas se completeaza cu faguri gata
claditi. ,ntr-un corp nou se pune matca cu restul de faguri (carora li se strica toate botcile),
completandu-se golul ramas cu faguri gata claditi. ,ntr-unul din faguri se toarna un pahar cu apa
calduta. #orpul cu matca se aseaza peste corpul ,,, avand pozitia urdinisului inversata. ,n corprile
de jos vor intra toate albinele culegatoare ale stupului, umpland cu miere ramele gasite libere. #u
-3 zile inainte de eclozionarea botcii din corpul al doilea se verifica daca nu cumva au mai aparut
si alte botci care, daca vor fi gasite, vor fi distruse. $upa imperecherea matcii cele colonii se vor
unifica prin metoda cu ziar, matca de sus fiind oprita pentru organizarea unui nucleu in stupul
pepiniera.
Prezenta puietului
(rezenta puietului influenteaza intr-un mod cat se poate de favorabil productia mierii si a cerii.
Atunci cand larvele sunt ridicate din cuibul coloniilor de albine activitatea culegatoarelor se reduce
cu 88).
Primenirea de san)e
#onsangvinizarea stransa trebuie evitata prin asa zisa >primenire de sange> prin aducerea de
>material nou> la 3-7 ani (provenit din afara razei de actiune a albinelor proprii).
Prinderea roiului
,n ziua in care primele botci sunt capacite, daca conditiile meteo nu sunt impotriva, dupa ora %% (de
regula intre %-%7) pleaca roiul primar cu matca batrana, de regula asezandu-se pe un copac sau
pe un alt suport din apropierea stupinei.
$upa 4 zile de la plecarea primului roi, ar trebui sa eclozioneze primele matci dar, desi maturate,
acestea nu pot iesi din lacasul lor datorita albinelor care, pe masura ce matcile rod capacelul, il
refac lasand numai un orificiu pentru hranirea matcilor. $atorita acestei perioade de retinere fortata
ele sunt capabile sa zboare imediat dupa iesirea din botca. (rima matca care eclozioneaza incepe
sa-si distruga rivalele. Aceasta actiune este posibila numai in prezenta unei atitudini ingaduitoare
din partea albinelor care, in cazul dorintei de roire, ies cu prima matca eclozionata. $aca au trecut
%7-%" zile de la iesirea primului roi, familia de baza nu mai este in stare sa dea alt roi, in aceasta
situatie familia ingrijind ultima matca ramasa. $in diferite motive se mai poate intampla ca matca
familiei de baza sa piara inainte de formarea primului roi. ,n aceasta situatie familia sau renunta la
roire sau primul roi iese cu prima matca eclozionata (sau cu mai multe), fiind un roi secundar (ca
structura biologica).
,mediat dupa asezare roiul trimite albinele cercetase pentru a gasi adapostul definitiv. &a
intoarcerea acestora sau in urmatoarele doua zile roiul se desface si isi ia zborul catre noul
adapost. +areori roiul, din lipsa unui adapost isi construieste locul unde s-a instalat provizoriu la
inceput.
/odalitati de prindere
Apicultorul nu trebuie sa lase roiul sa plece mai departe ci imediat dupa asezarea lui sa ia masuri
de recoltare, recoltare care se face cu ajutorul roinitei (o ladita mai usoara). $aca roiul este asezat
pe o craca mai subtire aceasta se taie cu o foarfece de pomi si roiul suspendat se scutura direct in
stupul pregatit pentru el, avand grija sa se stranga toate albinele.
$aca roiul este asezat la inaltime, roinita (sub forma de clopot, impletita din paie) se leaga de
capatul unei prajini si se duce pana langa roi, care este scuturat de un ajutor cu o alta prajina.
+oinita cu roiul prins se aseaza pe pamant in apropierea locului unde a fost roiul pentru ca sa se
stranga in ea toate albinele roiului. Este necesar a ne stradui sa trecem in roinita toate albinele
pentru ca numai asa putem fi siguri ca am luat si matca acestuia.
Adesea, in invalmaseala plecarii albinele scapa de sub supraveghere matcile tinere din botci si o
data cu roiul secundar sau tertiar pleaca mai multe matci, acesti roi zburand mult mai departe si
mult mai sus. &a prinderea roiului secundar trebuie sa ne grabim caci acesta pleaca mult mai
repede. &a prinderea lui se cauta sa se recupereze toate grupele formate in jurul tinerelor matci
pentru a nu diminua puterea roiului. +oii secundari sau tertiari se inalta foarte sus, fiind anevoie de
prins. (entru usurarea prinderii, daca suntem prezenti in stupina in momentul roirii, vom pulveriza
cu apa roiul in zbor, iar cu o oglinda de buzunar se trimite un fascicul de raze asupra lui. -iind
infricosate de aceste raze albinele se vor aseza pe cel mai apropiat pom. ,n cazul in care o familie
se pregateste de roire si vrem sa o prindem mai usor, vom scurta una din aripile matcii, care,
neputand sa zboare, va cadea pe pamant, determinand roiul sa coboare pe locul cu matca.
&a instalarea roilor secundari sau tertiari trebuie sa lasam in stup si un fagure cu putin puiet in
vederea retinerii albinelor, acesti roi avand tendinta sa plece mai departe. ,n noaptea urmatoare
instalarii are loc lupta dintre matci roiul ramanand cu o singura matca iar uneori fara nici una.
,n timpul formarii ghemului de albine pe crenguta unde se prinde roiul sau dupa ce ghemul a fost
format, se aduce un fagure ce contine puiet de toate varstele (scuturat de albine si agatat pe varful
unei prajini). +ama respectiva se tin in mijlocul aglomeratiei de albine sau se alatura de ghemul de
albine fara sa se atinga creanga de care s-a prins roiul. Albinele din roi vor ocupa imediat fagurele
cu puiet, impreuna cu matca. +oiul prins se scutura intr-un stup gol echipat cu faguri artificiali si %-
faguri cu provizii. $aca au mai ramas albine la locul respectiv, operatia se repeta.
/etoda 1
,ntr-un stup se pun 7-" faguri artificiali, peste care se scutura roiul si apoi cu ajutorul fumului se
aranjeaza podisorul si capacul, urdinisul fiind larg deschis. $upa o ora se completeaza si restul de
faguri, in asa fel incat toate albinele sa fie repartizate pe faguri.
/etoda 2
,n fata stupului destinat primirii roiului, in care s-au asezat fagurii necesari, se intinde o panza in
asa fel incat sa se lase liber drumul spre urdinisul care este larg deschis. &a o distanta de 3!-7! cm
de urdinis se rastoarna tot continutul roinitei. $upa un moment de dezorientare in care albinele se
imprastie in toate partile, gramada de albine se organizeaza si primele albine atrase de mirosul
fagurilor artificiali patrund in stup lasand, din glanda Nasanov, mesaje catre celelalte albine. ,n
curand toate albinele se indreapta catre urdinisul stupului, printre ele numarandu-se si matca.
-olosind aceasta metoda, in cazul roilor secundari sau tertiari, se pot descoperi chiar mai multe
matci din care apicultorul poate recupera una din ele dupa ce s-a asigurat ca o alta matca a
patruns in stup.
/etoda 3
,nregistrandu-se pe o banda de magnetofon sunetul emis de albinele care semnalizeaza chemarea
roiului catre stup, cu ajutorul mesajului sonor s-au putut instala mai rapid alte roiuri. ;etoda a fost
aplicata si la prinderea roiurilor din zbor, prin montarea in roinita a unui mic difuzor ce reproduce
inregistrarea respectiva.
Producti*itatea muncii
Producti*itatea muncii si marirea productiei depind de:
• e1istenta unui numar suficient de faguri,
• buna calitate a fagurilor (primenirea din 3 in 3 ani a fagurilor vechi).
Hreutatea larvelor crescute in fagurii vechi este mai mica, lungimea trompei si durata vietii mai
scurta, rezistenta la boli mai scazuta. #u cat fagurii sunt mai vechi, cu atat stratul interior al
celulelor se stramtoreaza datorita camasuielilor nimfelor si resturilor nedigerate ale puietului (mediu
prielnic pentru virusuri, microbi, acarieni, micoze, insecte daunatoare), ajungandu-se la
degenerarea albinelor nou nascute.
Propolisul
Propolisul este o substanta plastica opaca, parfumata, lipicioasa la cald, de culori diferite, ce se
intareste la rece si se topeste la 48 grade #elsius. #ontine acizi rizinici, inhibina, fitol (alcool primar
nesaturat aflat in clorofila plantelor), diferiti coloranti vegetali (in special crisina), substante minerale
ca fosfor, potasiu, calciu, sodiu, siliciu, albumina, fier, acid galic si benzoic etc. Eterurile lui volatile
balsamice (%! )) provin din tegumenul uleios al polenului. Ele au proprietati anestezice si
antibiotice cu efecte insemnate in unele boli ale coloniei (cum ar fi loca). #ontine pana la 3! )
ceara si "! ) rasina si este adunat mai ales de pe mugurii de plop sau ai unor anumite plante si
pomi. Albinele propolizeaza spatiile libere pana la 3," mm. (rin recoltarea la un interval de 3! de
zile, randamentul de recoltare pe familia de albine creste de %- ori fata de recoltarea la un interval
de <! de zile.
#ateva bobite de propolis puse in afumatorul aprins face ca fumul sa fie placut si linistitor. (entru
atragerea roilor unii stupari folosesc buduroaie sau roinite unse in interior cu solutie de propolis.
0tupii flambati si dezinfectati pot fi spoiti in interior cu un lac pregatit cu alcool si propolis, dupa
metoda lui :ate*. (ropolisul poate fi folosit si in compozitia lacurilor pentru lustruirea mobilei, fiind
lacul cel mai durabil si mai lucios. @iorile 0tradivarius au fost lacuite cu un lac de propolis dupa o
reteta ramasa necunoscuta.
2data recoltat, propolisul se aduna in cocoloase cat un ou si se invelesc in staniol sau hartie
pergament ori folie de plastic, pastrandu-se intr-o cutie de tabla ermetic inchisa.
Propolisul, panaceul prima*erii, poate fi folosit la combaterea tuberculozei, la inlaturarea infectiilor,
la cicatrizarea ranilor. 0olutia cu propolis se prepara cu alcool de 6!
!
, in care se adauga %!-%")
propolis pur si se lasa la macerat intr-o sticla cu dop slefuit (pentru impiedicarea evaporarii
substantelor balsamice si eterurilor volatile din amestec. $upa %! zile de macerare si agitare a
continutului, acesta se filtreaza si se foloseste la badijonari, tamponari etc.
Prenimfele matcilor
0unt foarte sensibile la temperatura si socuri imediat dupa capacire. 2 cadere de la numai %! cm
pe un suport dur le vatama. ;entinerea botcilor in afara familiei este posibila timp de 7 de ore. 0e
pot face e1pedieri de botci ca si de oua.
Pucioasa
Floarea de pucioasa pudrata pe fundul stupului in fiecare saptamana (dupa recomandarile lui
9ristea in "tuparitul, p ""7 ma1im %!! mg de fiecare rama), este un bun mijloc de a impiedica
raspandirea bolilor. Emanatiile sulfuroase, incete dar neincetate, impiedica cu totul dezvoltarea
microbilor de origine vegetala, aparand astfel stupul de boala, in special de puiet *aros. :rebuie
avut grija insa sa nu folosim in e1ces acest praf, intrucat, atunci cand temperatura depaseste 3!
grade #elsius sulful poate deveni to1ic pentru albine.
Publicitate apicola
(entru a accesa sa a folosi paginile de publicitate apicola, dati clic pe unul din urmatoarele lin=-uri/
• /ica publicitate,
• Publicitate apicola,
• Piata apicola,
• PublicitateRapicola,
• Publicitate apicola pe forumul #(C,ul apicol,
Daca mai sunt si alte rubrici de publicitate apicola !a ruam sa le comunicati la urmatoarea adresa1
teofan2$$3,apisS;a.oo.fr.
Puietul bolna*
,n categoria bolilor bacteriene de care sufera puietul se numara/ loca, septicemia, paratifoza. $intre
bolile virotice amintim puietul in sac, iar dintre cele micotice asper)iloza si ascosferoza (puietul
varos sau pericistimicoza). (uietul poate muri si din cauza unor boli care ataca masiv albinele
adulte sau unor interventii gresite ale stuparului, care deschide stupul pe timp nepotrivit, in
primaverile reci.
+uietul racit poate aparea chiar si fara deschiderea stupului, la coloniile puternic atacate de
nosemoza, care nu mai au suficiente albine de acoperire. 2 alta greseala facuta de stupari este
largirea cuibului peste puterea coloniei, mai ales atunci cand timpul nu s-a statornicit. $in aceasta
cauza, introducerea fagurilor pentru largire nu trebuie sa se faca central, prin >spargerea cuibului>,
ci lateral, fortarea pontei ducand uneori la o hranire mai slaba si la e1punerea marita la bolile
primejdioase. 2 alta greseala este ajutorarea coloniilor slabe cu elipse de puiet prea mari pentru
puterea lor. (uietul bagat la centrifuga odata cu ramele cu miere, chiar daca ajunge la eclozionare,
ramane cu anomalii/ albinele nu pot zbura, sunt plapande si mor curand. (uietul necapacit este pur
si simplu eliminat integral.
.na din cauzele imbolnavirii puietului este insuficienta lui hranire, cand lipsesc rezervele din stup
sau apa sau cand e1ista prea putine doici.
+uietul in descompunere provenit din familiile bezmetice, emana un miros asemanator cu cel al
locei europene. ,n acest caz nu este nevoie de tratament ci de remedierea situatiei, inlaturand
fagurii respectivi si dand coloniei bezmetice o matca si cativa faguri cu puiet capacit in eclozionare.
Puiet parasit, sau flamand, poate fi gasit si in primaverile reci, cand matca si albinele, inselate de
cateva zile calde, e1tind peste masura puietul pe faguri, si la o racire brusca, colonia este obligata
sa se restranga in ghem, lasand o parte din puiet descoperit. &arvele ramase descoperite se
descompun. ,n mod obisnuit albinele elimina aceste larve de indata ce timpul se incalzeste.
+uietul flamand are o culoare alba si se prezinta chiar in stadiul de nimfe. E1plicatia este aceea
ca, desi flamanzite, larvele sunt totusi capacite de albine dar, ele nu se mai pot dezvolta normal, au
o rezistenta diminuata si nu mai sunt viabile. .neori este bine a se interveni cu pastura sau
inlocuitori (substituente albuminoide).
+uietul sufocat, caruia i se mai zice si >oparit>, apare la coloniile care au fost transportate pe
distante mai lungi, fara asigurarea unei aerisiri corespunzatoare.
+uietul imprastiat are la origine/
• matca epuizata (imbatranita)*
• boli ale puietului cauzate de/
o bacterii (cele mai periculoase fiind loca americana si europeana)*
o virusuri (virusul paraliziei acute etc.)*
o fongii si spori (puietul varos, puietul in sac)
o pesticide
o acarieni
• boli ale albinei adulte si
• infectii ale puietului - cazuri mai rare.
#picultorul este cel care trebuie sa depisteze la timp si corect , pe baza unui
dia)nostic precis , ori)inea acestor deficiente, luand cele mai adec*ate masuri de
tratament si i)iena. &'istenta a mai multor focare de infectie in stupina presupune
elaborarea unei te.nici de tratament adec*ate care sa nu streseze si mai mult
coloniile de albine, stiut fiind ca administrarea necontrolata a medicamentelor
contribuie la scaderea rezistentei naturale a albinelor in lupta cu bolile.
Pul*erizatorul
#el mai bun pulverizator este cel actionat sub presiune, avand o pompa de aer, cu care se creeaza
presiune in bazinul aparatului. Aparatul poate fi folosit ca inlocuitor al afumatorului, cand in el se
pune apa cu putin acid acetic, care pulverizat linisteste albinele. #u ajutorul lui se pot pulveriza
solutii medicamentoase sau se pot umple cu sirop faguri pentru hranire, sau cu apa calda, atunci
cand ei sunt lasati -3 zile pentru inmuierea invelisurilor nimfelor ramase dupa numeroasele
generatii de puiet, dand astfel posibilitatea albinelor sa le poata roade si elimina din celule.
Pun)a rectala
Are capacitatea de %"!-%<! mm
3
.
Puntea reper
Este o scandura obisnuita vopsita intr-o culoare deschisa, folosita atunci cand urdinisurilor unor roi
stoloni sunt prea apropiate, albinele formandu-si refle1e conditionate precise, orientandu-se direct
spre urdinisul indicat de reper. (oate fi folosita si la roirea prin divizare.
Puterea optima a familiilor de albine
$adant afirma ca raportul optim intre celulele ocupate cu puiet si cele goale in timpul culesului este
de % la %," sau chiar de % la . (entru a avea rezultate bune in ceea ce priveste productia de miere
este nevoie sa respectam riguros acest principiu, puietul numeros, mai ales cel larvar, care are
nevoie de o ingrijire deosebita, nefiind intotdeauna in favoarea productiei de miere.

raza economica de zbor, randunelele, rapita, recuperarea familiilor bezmetice, reteta Aertrand, retete energo-
proteice, ridicatorul de rame, ritmul de ouat, roinite (2stroFs=O), +omanescu, rovinieta si apicultorii,
rame
insarmare, rama $adant, rama de ouat, rama de pastrat colivii, rama 9offman, rama &angstroth, rama
&aOens, rama Netz, rama separator, rama trapez, ramele de cat largite, +(A, +#, +#9, +#N, +#0,
rasele de albine
apis aurea, apis dorsata, subrasa #arpatina, apis floraea, rasa indiana, apis meda, apis
melipona, apis siriaca, rasa galbena, rasa neagra, rasa transcaucaziana,
reina
)eneralitati, matca, re)ina trantorita, situarea re)inei,
re)ulile
acceptarii
matcilor
conditii obiecti*e, conditii subiecti*e, respin)erea matcii,
fa*orabile de cules, de transport, mediu fa*orabil,
*itre)e anotimp, dispozitia fam,
re)ulile cresterii
matcilor
imperec.ere, in micronuclee, in nuclee, inloc matcii, perioada optima, re)uli de baza,
re)uli suplimentare,
reproducatorii matca, trantorul,
re*izii
prima*ara
sumara, de fond
toamna
roirea
artificiala
in)ri-ire roi, pre*enirea roirii, prindere roi, re)uli, *erificarea prezentei e)inei,
naturala
metode de roire
met di*izarii di* simpla, *arianta canadiana,
met intensi*a
roi e'tratimpurii, roi timpurii, *ar e*antai, roire fortata, *ar 1, *ar
pro)resi*a,
met mutarii mut simpla, *ar intensi*a, *ar 6aranoff,
met stolonarii stolonarea clasica, stolonarea colecti*a, stolonarea intensi*a,
alte metode:
met nuclee, roi pac.et (pre) P, form P, instal P), roirea prin
scuturare,
amele
Insarmarea ramelor si fi'area fa)urilor
,nsarmarea se face cu sarma subtire galvanizata, de !,7-!," mm diametru (cate "-< sarme
orizontale si verticale). ,nainte de gaurire ramele se marcheaza dupa un sablon confectionat din
carton. #u ajutorul unui burghiu subtire - din cele ce se folosesc la traforaj - gaurile se dau la
distante egale una de alta, pe cea de sus plasand-o ceva mai apropiata de letisorul superior. Ele
trebuie sa corespunda intocmai, atat intr-o parte cat si in cealalta a celor doua letisoare, astfel incat
sarmele sa stea perfect orizontal, pozitionate pe centrul letisoarelor, caci daca o gaura este data
mai la stanga sau mai la dreapta, mai sus sau mai jos, atunci cand sarma va fi intinsa, rama se va
stramba si nu va mai sta drept pe scaunul ei, si nici la o distanta egala de peretii stupului.
$upa introducerea sarmei se recomanda ca, mai intai, sa intindem sarma din mijloc si sa o fi1am
cu ajutorul a doua tinte batute lateral. Aceasta recomandare este data de faptul ca in acest loc
letisoarele au jocul cel mai elastic.
ramele
ama claditoare speciala
E1aminarea ramei claditoare ne poate indica lucruri importante cu privire la starea familiei sau
situatia culesului. $e obicei fagurii claditi in +# sunt cu celule de trantori. $aca apar si botci
inseamna ca albinele coloniei respective se pregatesc de roire. $aca albinele sunt orfane nu
cladesc faguri in golurile +#. ,n cazul culesurilor abundente golurile ramei claditoare se pot
completa cu rame mici de tipul sectiunilor.
ama claditoare (C) poate fi:
• rama obisnuita fara fagure,
• sipca superioara a ramei,
• .ranitorul -).eab din plastic sau lemn, ori
• rama special construita 1CS (rama claditoare speciala) - ce are leatul superior mobil, partile
laterale ale ramei fiind prinse cu vinclu in vederea sprijinirii ramei. ,n treimea superioara (la
8 cm sub leatul mobil) cele doua laturi sunt prinse cu o sipca pentru sustinerea celor doua
laturi, sub sipca e1istand un fagure crescut. $eoarece spatiul acesteia este prea mic,
necesita controale prea dese si de aceea, nu prea este indicata, e1ceptand perioada de
primavara cand folosirea ei nu strica prea mult regimul termic. &eatul mobil poate fi inlocuit
cu un hranitor, iar in lipsa acestuia, golul creat va fi umplut de albine (care nu suporta
spatiile goale), cu un fagure natural.
In cazul in care C" este folosita si pentru a diri-a concentrarea acarienilor, in
*ederea combaterii biolo)ice, *om e*ita sa taiem capacelele de trantori capaciti de
pe acesti fa)uri, intrucat procedand astfel, acarienii *or iesi si *or ataca mai
de*reme lar*ele si indi*izii adulti si in acelasi timp, se *or inmulti mult mai repede.
ramele
ama claditoare .ranitor (C+)
&a inceputul primaverii hranitorul se aseaza intre diafragma si fagurele de acoperire. &a inceputul
infloririi pomilor este mutat catre cuib, intre ultimul fagure cu puiet si cel de acoperire, pentru a da o
mai mare posibilitate albinelor sa inceapa cladirea fagurilor sub hranitor.
$e regula, fagurele este construit cu celule de trantor si se recolteaza periodic, fie inainte de
capacirea puietului, fie dupa capacirea acestuia, avand in vedere ca femelele acarianului @arroa
prefera sa-si depuna ouale in celulele de trantor, pe larvele de "-< zile, iar dupa capacire sunt
prinse in celule, unde isi continua inmultirea. &a recoltarea fagurilor din ramele claditoare trebuie sa
fim foarte atenti pentru a nu accidenta din greseala matca care poate fi gasita pe acesti faguri. ,n
cazul in care fagurele este cladit cu puiet de lucratoare si are puiet in el, nu se recolteaza decat
dupa eclozionarea acestuia.
ramele
C8 (rame claditoare normale)
Apicultorul 0t. (opescu foloseste in stupina personala cate doua rame standard pentru fiecare
familie de albine, despartite in doua parti egale cu ajutorul unei sipci orizontale. ,n partea
superioara sunt introduse trei rame in sectiuni cu faguri artificiali iar partea inferioara este folosita
ca rama claditoare, unde, in urma cladirii celulelor de trantori si aparitiei larvelor de 7-" zile, vor fi
concentrati acarienii. #ele doua rame sunt introduse la interval de <-4 zile si amplasate bilateral si
marginal intre ultimul fagure cu puiet si fagurele cu pastura si miere. +amele sunt vopsite in partea
superioara, avand o eticheta cu data introducerii, si sunt ridicate alternativ, distrugerea fagurasilor
avand loc la %%-% zile de la depunerea oualor.
ramele
ama de ouat
-agurele de ouat este rama pusa sub izolator impreuna cu matca, in vederea depunerii oualor cu
varsta precisa, in lucrarile pregatitoare pentru cresterea matcilor sau de producere a laptisorului de
matca. $e obicei se foloseste un fagure in care albinele au mai crescut cateva generatii de puiet,
foarte cald, si stropit cu sirop mult diluat, pus apoi in cuib. (e suprafata superioara a fagurelui se
insemneaza ziua introducerii matcii pe fagure iar rama se retrage dupa % ore de la depunerea
oualor.
ramele
ama :an)strot.
:ip de rama cu dimensiunile interioare de 7" 1 %" mm si e1terioare de 778 1 3% mm,
asemanatoare cu cea de ;E (73" 1 3!).
ramele
ama (8etz) de masurat
Este o rama (impartita cu sarma in patratele de cate " cm) fiind folosita la masurarea cantitatii de
puiet sau de albina aflata pe un fagure compact la iernare stiut fiind ca in suprafata fiecarui patratel
de " cm sunt cuprinse %!! celule de albine lucratoare, sau <! din cele de trantori. (entru aflarea
dintr-o data a suprafetelor ocupate cu puiet in dm, unele din sarmele ramei sunt vopsite cu rosu
(cele verticale si orizontale ce cuprind un grup de 7 patratele). :otalul dm gasiti inmultit cu %" da
totalul de albine dintr-o familie. (entru a aprecia pe cate rame va ierna familia de albine, se imparte
totalul de albine la 4! sau la !!, in functie de tipul de rama folosit. (ornind de la regula ca in
fiecare fagure de iernare trebuie sa se gaseasca minim %,"- =g miere, un fagure plin pe ambele
fete are 3,<-7 =g de miere la rama de stup orizontal (73"83! mm). 2 apreciere mult mai e1acta se
poate face tot cu ajutorul ramei Netz, unde % dm contine 3"! g miere pe ambele fete sau %4" g pe
o singura fata.
,n locul acestei rame putem folosi un geam care are dimensiunile e1acte ale unei rame obisnuite,
geam uns cu albus de ou lasat sa se usuce, dupa care se trag linii cu tus negru sau colorat din "! 1
"! mm. Heamul astfel marcat, va fi asezat pe deasupra ramei cu puiet, oferind - prin transparenta
lui - posibilitatea masurarii precise in dm a suprafetei de puiet.
Di*erse calcule:
• % interval intre rame 73" 1 3!! 5 3!!! albine (apro1imativ)*
• % interval intre rame 73" 1 3! 5 !!! albine (apro1imativ)*
• % dm

fagure pe o singura parte 5 7!! celule*
• % rama 73" 1 3!! pe o singura parte 5 %% dm

de celule*
• % rama de 73" 1 3! pe o singura parte 5 8 dm

de celule.
ramele
ama pentru pastrarea coli*iilor cu matci
Este una obisnuita, avand in golul ei jgheaburi basculante de sprijin, facute din sipci. #oliviile stau
pe randuri de sipci basculante, iar rama se introduce intr-o colonie orfana, ale carei albine
hranesc si ajuta matcile virgine inchise in colivii ce au pe una din laturi gratie 9anemann.
ramele
ama separator
Este o rama de % 1 % mm grosime al carei perimetru corespunde cu cel al stupului, pe ambele
fete ale ramei fiind fi1ate panze metalice galvanizate, cu ochiuri de %,"- mm. +ama se aseaza
intre corpurile superioare ale stupului vertical sau ;E izoland albinele din corpul de sus fata de cele
de jos, fara ca albinele sa se poata atinge. #orpul de sus fiind fara matca, poate fi folosit ca nucleu
de imperechere a matcilor si, dupa imperecherea noii matci, separatorul se poate retrage in
vederea schimbarii matcii batrane.
ramele
amele de cat lar)ite
0pre deosebire de cele normale, care au umerii lati de 3,<, acestea au umerii lati de 7,7, iar
inaltimea variaza dupa constructia stupilor, intre %" cm si 3!, cea mai indicata fiind cea de %<,",
intrucat ramele astfel construite atunci cand sunt incarcate cu miere ating greutatea de 3 =g. -agurii
este bine sa fie fortificati cu sarme verticale iar distanta dintre fagurii de cat si cei de cuib este
recomandata a fi de %," cm pentru ca albinele sa nu construiasca faguri sau sa fie strivite albinele.
0e recomanda corpul de stup de % rame si catul pe %! rame largite.
ramele
amele de crestere (P()
"unt folosite in procesul de crestere a matcilor (*ezi Catalo) apicol pozitiile 13$1,
13$0) pentru sustinerea leaturilor cu botci in pozitie normala. Dupa felul intrebuintarii
si perioada folosita se deosebesc trei modele de rame:
• de crestere propriu zise - prezinta pe leaturile laterale adancituri de cca !," cm in interiorul
carora se fi1eaza leaturile de crestere*
• izolatoare - prezinta, pe o parte si pe alta a ramei, gratii izolatoare care nu permit
patrunderea matcii, ci numai a albinelor doici pentru a hrani si ingriji larvele din botci*
• de eclozionare - prezinta in locul sipcilor de crestere sine din tabla cu margini indoite pe
care sunt tinute custile pentru eclozionare tip Cander.
ramele
apita
,nfloreste incepand cu %!-%" aprilie, in functie de varietate (varietatea colza inflorind prima) si daca
sunt semanate ambele varietati inflorirea dureaza %" zile. @arietatea >naveta> daca nu este
polenizata cu ajutorul insectelor, da o productie mica de samanta. (rin polenizare productia de
samanta creste cu peste "!). -loarea secreta nectar si in zilele mai putin calde, chiar la %%-%
grade #elsius , mierea fiind de culoare galbena deschisa si foarte dulce. $aca se intarzie cu
e1tractia mierea cristalizeaza chiar in faguri, compromitand viitoarele culesuri. apita salbatica,
care creste prin culturile de primavara este bogata in polen, a carui valoare alimentara pentru
albine este intrecuta doar de cea a polenului de piersic.
+apita salbatica - da o productie de 3!-7! =g miere 8 ha* rapita Colza 5 7!-"! =g miere 8 ha* rapita
Naveta 5 3!-%!! =g miere 8 ha.
#oloniile de albine sunt de obicei la inceputul dezvoltarii, aportul substantial de nectar si polen
avand o influenta binefacatoare asupra dezvoltarii si starii de sanatate. Este suficienta o perioada
de <-4 zile bune de cules cu temperaturi de %7-%< grade #elsius pentru ca apicultorul sa-si dea
seama de eficacitatea unui astfel de cules. 0tupina se asaza la !!-3!! m paralel cu lanul de
rapita, evitandu-se suprapopularea unei zone. 0tupii trebuie asezati la soare si sa fie protejati de
vanturile dominante, urdinisurile fiind pe deschiderea mica.
• alte le)aturi,
• te.nolo)ia de culti*are sau
• lucrari specifice
asele de albine
Familia #pidelor, )enul #pis, specia melifera este raspandita in toate cele 7
continente. #pis mellifera :. cuprinde rasa nea)ra si rasa )albena.
rasele de albine
asa nea)ra
#u prototipul caracteristic in Africa rasariteana, rasa neagra se gaseste in stare pura in insula
;adagascar, unde albina este complet neagra, fara nici o dungulita. #eva mai la nord, in muntii
Dilimanjaro, dimensiunile subrasei Apis meliffera monticola sunt mai apropiate de cele ale albinei
din Europa, iar mai la sud, subrasa Apis mellifera capensis, are culoarea bruna, cu corpul acoperit
de peri scurti si in anumite situatii, albinele acestei rase pot da nastere, din oua nefecundate, la
matci si albine lucratoare.
Nord-vestul continentului African este ocupat de albina telica (Apis mellifera intermessa), subrasa
care face jonctiunea cu albina europeana (prin 0pania). Aceasta subrasa este indemna la loca.
In &uropa apar mai multe subrase ale albinei ne)re:
• (pis mellifera"mellifera 0. ocupa zona nordica si mijlocie a continentului (0pania, -ranta,
2landa, Anglia, Hermania, Austria, (olonia, 0candinavia, +usia). Este o albina mai
irascibila, matcile parasesc fagurele atunci cand este cercetat (pierzandu-se usor),
capacesc mierea la uscat (lasand un spatiu liber plin cu aer intre mierea din celule si
capacel). (rototipul acestei subrase este albina franceza denumita >comuna> sau
>transalpina>. #uloarea ei este brun negricioasa, cu ineluse abdominale acoperita partial
cu peri aramiu-inchis sau cenusiu inchis, cu putina pigmentatie galbena, in timp ce trantorii
sunt mult mai inchisi la culoare.
• (lbina carniola (din Hermania si Austria), are corpul putin mai scurt dar cu toracele mai
larg, in timp ce abdomenul e mai subtire si lunguiet, perisorii fiind brun cenusii inchis, cu
benzi deschise la culoare in dreptul sternitelor, are lungimea limbii de <,< mm, culoarea
matcii prezentand nuante aramii, iar trantorii sunt mai voluminosi si mai mari decat la
celelalte subrase. Albinele rezista cu bine la temperaturi joase, sunt harnice si blande, cu o
mare vitalitate si cu o accentuata predispozitie la roit.
• (pis Mellifera 0ezehni (nordul Hermaniei, (olonia) face legatura cu
• (lbina bruna din Aielorusia (Apis mellifera silvarum).
• (lbina caucaziana (Apis mellifera caucazica) - sura de munte - are limba de 4, mm si
este adaptata la temperaturi joase, facand zboruri si la B< 8 B4 grade #elsius si chiar pe
timp umed si cetos, detinand intaietatea in productia de miere fata de celelalte rase.
• Apis mellifera acevorum poate fi intalnita in .craina si este putin mai mica decat albina
caucaziana.
• (pis mellifera carpatica se situeaza in privinta lungimii limbii (<,366 mm), a corpului, a
aripilor etc., intre albina galbena italiana si cea carniola. culoarea chitinei este bruna,
acoperita cu perisori gri-deschis, cu o usoara nuanta galbena (albina de Aanat).
rasele de albine
"ubrasa carpatina
Insusiri caracteristice:
• capacirea la uscat (foarte apreciata la productia de faguri in sectiuni)*
• blandetea*
• comportarea linistita pe faguri*
• reactie imediata la fum (foarte usor de manuit)*
• nu roieste prea mult*
• nu este pradalnica*
• propolizeaza putin*
• poate depasi %!! =g miere8stup (stupii cu matci recordiste).
rasele de albine
asa )albena
Isi are obarsia la albina italiana, care a fost supusa unei atente si indelun)ate selectii
(de pe timpul romanilor).
• (pis mellifera lingustica, are tergitele -3-7 translucide si marginite cu dungulite negre
diferite ca aspect coloristic datorita unor perisori galbui-aurii care cad cu timpul. :ergitele
dinspre varful abdomenului sunt complet negre iar tot corpul albinei este acoperit cu un puf
cenusiu-galbui. Albina italiana este foarte harnica, pastreaza curatenia in stup, lupta cu loca
si are o durata de viata mai mare (iarna) in comparatie cu rasele caucaziana sau carniola.
@ara traieste mai putin (datorita harniciei sale), matcile sunt foarte prolifice si populatia
stupului este intotdeauna mare. Este mai putin rezistenta la iernare (mai ales in regiunile
reci).
• (pis aurea - aparuta in 0...A., printr-o selectie atenta a albinei italiene, dand nastere
albinei americane de mare productivitate (care are o limba mai mare decat a albinei
italiene), matcile acesteia putand fi gasite si cate in acelasi stup.
• (lbina cipriota (Apis mellifera #Opris) este tot o derivatie a albinei italiene, fiind de un
galben mai deschis, este foarte agresiva iar matcile (fiind mai subtiri) pot trece cu usurinta
prin gratia 9annemann.
• (pis s7riaca este blanda, harnica si roitoare. Aria de e1tindere/ #ipru, 0iria, (alestina.
o Subrasa de (natolia este una dintre cele mai harnice (da recolte chiar si in anii
secetosi) si mai blande albine.
o (pis melifera fasciata - albina galbena egipteana - este o ramificatie sudica a
albinei siriene. Este mult mai mica decat albina galbena europeana din care provine
si destul de prolifica. Alaturi de matca pot fi intalnite %!-! de matci mai mici, care nu
sunt fecundate si depun un mare numar de oua de trantori. Au un caracter agresiv,
nu reactioneaza la fum, dar devin docile cand sunt pulverizate cu apa.
 (lbina galbena africana - (pis mellifera adansoni - este o derivatie a
albinei galbene egiptene, este mica si irascibila.
 Subrasa sahariana e blanda, harnica, cu limba cea mai lunga (4,4-8, mm),
albina fiind nevoita sa zboare la departari de 8-6 =m are o puternica
musculatura a aripilor, infruntand vremea de arsita si cu vanturi uscate.
• (pis mellifera remipes este rasa transcaucaziana galbena de ses. 0e deosebeste de rasa
transcaucaziana sura de munte prin/
 blandete,
 roieste cam mult,
 capaceste fagurii la umed,
 matcile sunt ingaduitoare (-3 matci).
• (lbina galbena din 6ran - (pis meda - are matci foarte prolifice, albine harnice si mai putin
irascibile ca cele din nord sau vest.
• 1asa indiana (asemanatoare cu cea melifera) e raspandita in #eilon, ,ndonezia, Eaponia
(Apis Eaponica foloseste acul foarte rar, nu foloseste deloc propolisul).
• (pis dorsata denumita si albina uriasa, cladeste un singur fagure (lung de m), are un
caracter foarte irascibil. Nu poate fi domesticita.
• (pis floraea este albina cea mai mica, cladeste si ea un singur fagure (cel mult de %" cm).
Nu prezinta interes pentru apicultori.
,n (merica centrala traiesc specii de albine fara ac, specia (pis melipona bechi, sub doua
varietati/
• prima, mai apropiata de albinele obisnuite, traieste in comunitati de pana la 7!!! de albine
intr-un stup primitiv al bastinasilor*
• cea de-a doua este salbatica, construindu-si fagurii din celuloza ca si viespile.
rasele de albine
aza economica de zbor
Cona economica de zbor este sub -3 =m dar, cea mai indicata este sub %," =m. ,n vederea
stabilirii zonei economice de zbor albinele marcate radioactiv au fost depistate in marea lor
majoritate la o distanta de sub 4!! m de vatra stupilor iar o mica parte (%4) au fost gasite la o
departare de sub %," =m de stup.
e)inal
Este o solutie cu miros puternic care depaseste si suprima mirosul coloniei, folosindu-se la
introducerea noilor matci, usurand acceptarea lor.
e)ulile acceptarii matcilor
Conditii obiecti*e
Acceptarea noilor matci tine de o multime de factori, de conditiile interne si e1terne, favorabile sau
nefavorabile, de care apicultorul trebuie sa tina seama.
Conditii fa*orabile
• matcile sunt imperecheate,
• in natura e1ista cules (ori sunt create conditii specifice unui cules, continuand stimularea si
dupa acceptarea matcii),
• orfanizarea nu a fost prea lunga,
• albinele nu au botci sau albine ouatoare,
• matca a depus oua o vreme mai indelungata in nucleu.
• cu cat vremea este mai buna cu atat albinele vor primi mai usor matca si invers. (entru o
buna reusita este bine sa nu deranjam familia de albine cel putin 7 zile dupa introducerea
matcii.
• daca dam o matca unei familii de albine care are o matca in stare fiziologica deosebita de
aceea pe care o adaugam, matca noua va fi primita mai usor.
• daca matca veche este inlaturata cu cateva zile inainte, matca noua va fi mai bine primita
decat daca matca veche este inlaturata in aceeasi zi cu incercarea de inlocuire
Conditii *itre)e
,ncepand cu aparitia trantorilor (primavara tarziu) si pana la disparitia lor (toamna tarziu), matcile
sunt primite cu mare greutate. ,n aceste conditii albinele sunt dusmanoase la orice interventie, mai
ales la introducerea unei matci noi, iulie fiind luna cea mai nefavorabila acceptarii.
#notimpul
(rimavara si toamna matcile sunt acceptate foarte usor, motiv pentru care se poate actiona cu mai
multa lejeritate in aceste perioade, in actiunile de inlocuire a matcilor necorespunzatoare sau
pentru unificarea unor familii. Acceptarea se mentine pana la aparitia si stingerea fenomenului de
roire naturala. ;atca ce urmeaza sa fie schimbata este bine sa se afle in aceeasi stare fiziologica
cu cea care o schimba si acest lucru nu se poate intampla decat primavara si toamna, ori in timpul
culesurilor abundente cand cuibul este blocat cu nectar.
Conditii subiecti*e
Acestea se refera la calitatea matcii, starea ei fiziologica, vreme, cules, dispozitia familiei care
primeste matca etc. ;irosul reginei, firea ei blajina si nu prea sperioasa, deschiderea stupului abia
dupa <-4 zile de la introducere, contribuie la acceptarea tinerei matci.
(e timpul culesului albine sunt asa de preocupate de acesta incat nu mai sunt atente la ceea ce se
petrece imprejurul lor. ,n astfel de imprejurari, albinele vor accepta cu usurinta o regina daca stupul
e orfan. Nu acelasi lucru se va intampla in lipsa culesului si mai ales toamna, cand sunt atente la
tot ce misca. (e o vreme frumoasa albinele sunt mai dispuse sa primeasca o matca. #and e
furtuna si trasnete albinele devin nervoase si artagoase. 2 introducere facuta spre seara va reusi
cu mult mai bine decat una facuta pe timpul amiezii, cand albinele sunt in fierbere. (e timpul
furtisagului sau bezmeticirii introducerea matcii este mult ingreuiata. ,n cazul in care colonia este
orfana doar de cateva zile, primirea tinerei matci va fi mult usurata. Albinele primesc mai usor o
regina fecundata, care incepe sa depuna imediat oua, decat una virgina. +eginele virgine vor fi
primite mai usor in primele < ore de la eclozionare. (rezenta puietului si a oualor mai mici de trei
zile va ingreuia mult primirea unei noi regine, pe cand la o colonie lipsita cu totul de puiet larvar sau
chiar capacit, va fi primita mai usor. 2 familie ramasa orfana de mai mult timp, chiar daca nu a
ajuns sa fie bezmetica, va primi mai greu o regina decat o familie orfanizata de cateva zile.
e)ulile cresterii matcilor
e)uli de baza
oii artificiali se formeaza numai atunci cand dispunem de familii puternice, cu o
populatie mare si mult puiet, temperatura e'terioara fiind cat mai ridicata si
constanta (lunile mai,iulie fiind cele mai recomandate).
eproducatorii
+eproducerea este se1uata sau partenogenetica, din oua fecundate rezultand albine lucratoare si
matci, iar din oua nefecundate, trantori. #u ajutorul insamantarilor artificiale s-a reusit sa se
imperecheze matci numai cu trantori de origine cunoscuta, obtinandu-se produsi de incrucisare,
deosebit de valorosi genetic, la care s-a constatat si manifestarea efectului de heterozis,
concretizat prin productii ridicate de miere.
espin)erea matcilor
"unt colonii care, orice metoda am folosi, refuza sa primeasca noua matca. #cest
lucru se datoreaza ad*ersitatii albinelor batrane, care trebuie indepartate pro*izoriu,
prin folosirea te.nicii utilizate cu ocazia or)anizarii stupilor furnizori.
e*izii
e*izia sumara
Acolo unde lipseste matca sau mortalitatea este prea mare (albinele moarte de pe fundul stupului
depasind % pahar) trebuie inter*enit (unificari, indepartarea cauzelor etc.). :ot ceea ce depaseste
procentul normal de pierderi (-3)) este din vina stuparului.
e*izia de fond
0e face toamna si prima*ara.
idicator de rame
.nealta metalica cu maner, avand o e1tremitate cu un capat incovoiat si o e1tremitate plata pentru
curatire sau e1ecutarea altor lucrari apicole.
itmul de ouat
+itmul de ouat la noi in tara a fost apreciat la !! de oua pe zi in februarie, <!! in martie, %!!! in
aprilie, %<!! in mai, !!! in iunie, %<!! in iulie, 8!! in august, <!! in septembrie si !! in
octombrie. #ifrele sunt indici medii. ,n realitate se inregistreaza variatii importante, mai ales in
primavara, determinate de prolificitatea matcii, de numarul de albine tinere in familie, de cantitatea
si calitatea proviziilor, in special de polenul proaspat care intra in stup, precum si de conditiile
climatice, sanatatea albinelor, modul in care sunt ingrijite etc.
oinita
Este un dispozitiv folosit la prinderea roilor. :rebuie sa fie usoara, deci facuta dintr-o impletitura de
papura, rachita sau scoarta de copac, forma ei fiind de obicei conica, cu un diametru la baza de 3!
cm, avand doua manere asezate suprapus. ,n ele se fi1eaza provizoriu o prajina lunga, ce se
ridica in aer atunci cand roiul este sus, ca sa poata fi recoltat direct in ea. $aca roiul se aseaza intr-
un pom, desfacem manerele roinitei de la prajina si, urcandu-ne la roi cu o scara, tinem roinita
intoarsa cu baza in sus, scuturand roiul in ea.
$aca roiul urmeaza a fi transportat in alta parte, roinita are o forma dreptunghiulara, cu peretii
laterali din panza metalica si capac mobil din placaj, pe unde se introduce palnia in care se scutura
roiul ce se va transporta la pachet.
oinita 4stroTs?;
&a mijlocul unui sac de hartie 0:A0 se taie o fereastra de circa " 1 " cm pe care o acoperim cu
ajutorul unor sipculite cu o bucata din plasa de plastic, roinita fiind gata. ,ntroducerea roiului e mult
usurata, prezentand avantajul usurintei transportului roiului prins intr-o alta localitate.
oirea
oirea artificiala
oirea artificiala diri-ata inlatura nea-unsurile roirii naturale si sporeste productia de
miere.
e)uli )enerale de respectat la formarea roiurilor
• fiecare categorie de roi se formeaza cat mai timpuriu, dupa salcam (pentru a nu diminua
productia de miere de la familiile de productie)*
• nu se ia material biologic pentru roi din familiile bolnave*
• instalarea roilor se va face pe o vatra situata la cel putin =m de cea de baza*
• in cazul formarii pe aceeasi vatra roiului i se da mult mai multe albine tinere (prin scuturarea
a %- rame cu puiet larvar*
• se vor folosi cu precadere matci tinere imperecheate cu e1ceptia celor la care tehnologia de
formare cere altfel (cazul botcilor capacite de schimbare linistita sau crescute in familii
recordiste)*
• se asigura un cules de intretinere sau in lipsa se hranesc (atentie la furtisag) seara*
• pentru intarirea roilor, acestia se ajuta periodic cu rame cu puiet capacit (fara albine) luat de
la familiile puternice din stupina, numai dupa inceperea pontei matcii (altfel e1ista riscul ca
matca sa fie omorata)*
• se va urmari cu precadere indeplinirea normelor de calitate.
Daca dorim sa efectuam lucrari de inmultire la un numar mare de familii, trecem
fa)urii alesi pentru formarea roilor dupa )ratia +annemann, intr,un stup furnizor, dupa
ce in prealabil i,am scuturat de albina pentru ca nu cum*a sa ramana matca pe ei.
Fa)urii pot ramane dupa )ratie si cate*a zile.
roirea
/etode de roire
/etoda roirii intensi*e
$a rezultate foarte bune atunci cand se urmareste, cu precadere, inmultirea numarului de familii,
renuntandu-se la productia de miere la culesul de salcam. 0e termina cu cel putin %! zile inaintea
culesului mare, fiecare -A fiind ajutata de cate doua familii ajutatoare, de la care se ridica periodic
cate % fagure cu puiet capacit, fortand -A sa intre in frigurile roitului. &ucrarea de ajutorare
demareaza atunci cand -A dispune de 8 faguri bine acoperiti (din care < cu puiet), toate coloniile
avand asigurate provizii din belsug. &a prima ajutorare, fagurii cu puiet ridicati din -A vor fi dati
impreuna cu albina acoperitoare. (entru ca pe acesti faguri sa nu se afle cumva si albina batrana ei
vor fi tinuti pentru cateva ore, bine impachetati, intr-un stup gol, cu un mic urdinis, pe unde albinele
batrane vor putea iesi. $upa trecerea celor cateva ore, cei faguri cu puiet si albina tanara vor fi
introdusi la marginea cuibului -A. $upa "-< zile operatia se repeta, fagurii cu puiet capacit fiind
ridicati de asta data fara albina acoperitoare.
-A astfel intarite, vor incepe in curand sa cladeasca botci de roire. ,nainte ca botcile sa fie capacite,
fagurele cu matca -A se va muta intr-o noua cutie, fiind inchisa intr-o colivie automata. $e o parte
si de alta se vor aduce alti faguri cu puiet capacit si albina tanara acoperitoare, luati din cele
-A, fiecare -A cedand si albina scuturata de pe cate %- faguri cu puiet larvar. +oiului astfel format
i se mai adauga % fagure cu miere, % fagure cu pastura si un pahar cu apa calda, turnat in celulele
ultimului fagure. +oiul astfel format se impacheteaza foarte bine si se muta pe un nou loc in
stupina, avand urdinisul micsorat astfel incat sa poata trece prin el albine simultan.
$upa < zile de la formarea primelor roiuri, din coloniile de baza se face o a doua serie de roiuri prin
divizare egala si proportionala in cutii asemanatoare asezate de o parte si de alta a vechiului stup
care se va muta pe alt loc, avand numai %- rame cu puiet si cu hrana. $aca vom observa ca
albinele ce se reintorc la vechiul loc inclina sa intre mai mult intr-unul din cei doi stupi asezati de o
parte si de alta, vom indeparta acel stup de vechiul loc. $upa alte " zile, timp in care cele roiuri
formate pe vechiul loc vor fi distantate treptat si albinele s-au obisnuit cu noile locuri, fiecare roi va fi
divizat in acelasi fel, dispunand de %- botci gata de eclozionare, toate roiurile fiind ajutate cu cate
% fagure cu miere. Acest procedeu ofera o inmultire de %33) intr-o singura vara, coloniile
ajutatoare (-A) putand fi transformate in stupi de productie (-A).
roirea
roiuri timpurii
,n cazul in care nu urmarim valorificarea culesului de la salcam nu este recomandabil sa avem in
primavara familii prea puternice deoarece acestea vor intra curand in frigurile roitului. 0e impune
deci formarea de roiuri artificiale care sa preia surplusul de albine si puiet de la fiecare -AA
puternica, asigurandu-le astfel un ritm de dezvoltare mai incetinit, creand perspective pentru
amplificarea culesurilor tarzii etc. $in toate familiile care au mai mult de 7 faguri bine ocupati cu
albine se preiau fagurii cu albine e1cedentari si se formeaza, prin stolonare, roi pe 7 faguri care
primesc matci (de la nucleele de rezerva sau din cele iernate in afara ghemului), protejate in colivie,
care vor fi eliberate dupa 7 de ore. $aca inainte de cules unele familii devin prea puternice vor fi
folosite ca material biologic pentru cresterea matcilor si formarea altor roiuri.
$aca ne ocupam cu cresterea timpurie a matcilor, cu %" zile inaintea demararii lucrarilor, este bine
sa ne ocupam si cu cresterea trantorilor dintr-o familie recordista.
roirea
roiuri e'tratimpurii
,n lipsa matcilor de rezerva iernate in nuclee si numai in conditiile unor culesuri tarzii si a e1istentei
unor familii e1trem de puternice (conditii greu de atins in zona noastra), se pot forma roiuri cu matci
iernate in afara ghemului (din 3-7 familii 5 % roi). ;etoda reuseste numai daca aceste categorii de
roiuri se formeaza imediat dupa zborul de curatire, pentru ca de regula, dupa %- zile calde care au
permis efectuarea zborului de curatire urmeaza o perioada de %!-%" zile mai reci care nu permit
zborul (formarea timpurie impiedicand depopularea roilor). Aceasta operatie e mai bine sa o
efectuam toamna, prin iernarea matcilor in stupi pepinieri, dupa stabilirea unui plafon minim de
putere care sa ne asigure cele patru rame bine acoperite de albine in primavara. #u tot ceea ce
depaseste acest plafon, intarim nucleele cu matci de rezerva pentru a intra in iarna ca -AA.
roirea
!arianta fortarii roirii
-ortarea unei -( sa intre in frigurile roitului se face aducand in familia recordista, aleasa ca familie
de prasila, cate faguri cu puiet capacit, dupa 4-8 zile repetand aceasta operatie, pana cand
familia intra in frigurile roitului. ,n cazul in care folosim si alte familii de la care luam faguri cu puiet
capacit sau albina culegatoare, putem folosi si metode intensive. $upa ce ne convingem ca
pregatirile de roire au inceput intens, familia fortata se orfanizeaza, cu matca batrana formand un
roi de rezerva. ,n continuare familia orfanizata se mentine stramtorata si se hraneste. $upa
capacirea primelor botci avem mai multe posibilitati/
!arianta I,a intensi*a
0e formeaza 6 roiuri mici care primesc fiecare cate unul din fagurii cu puiet ai familiei si albinele
acoperitoare B cate un fagure cu puiet capacit de la alte familii B diafragma, dupa care se inchid si
se deplaseaza la cel putin =m de stupina de formare (in lipsa se mai scutura albina tanara de pe
-3 rame cu puiet larvar).
!arianta a II,a pro)resi*a
In cazul in care se formeaza roiuri mai mari:
• primul roi cu matca varstnica se formeaza atunci cand in botci apar larve de 3-7 zile*
• la capacirea primelor botci se face prima divizare impartind cuibul familiei in doua jumatati
egale, repartitia albinelor intre cele doua jumatati facandu-se cu ajutorul unui panou sau prin
apropierea ori departarea unui dintre stupi*
• dupa 3-7 zile, si dupa ce stupii noi au fost indepartati progresiv, se face o noua divizare
a fiecaruia dintre ei, albinele culegatoare impartindu-se prin folosirea acelorasi principii.
!arianta a III,a in e*antai
-amilia pregatita pentru roit si orfanizata, se divizeaza in 3-7-< roiuri care se instaleaza in ladite de
transport asezate in evantai in jurul vechii pozitii a urdinisului. (rin apropierea sau departarea uneia
dintre ladite se poate dirija repartizarea cat mai egala a albinelor culegatoare. ,n urmatoarele zile
laditele se deplaseaza cate putin pentru a usura efectuarea zborurilor de orientare a matcilor. $upa
"-< zile de la eclozionarea matcilor nu se mai admite schimbarea pozitiei stupului.
+oiurile formate prin aceste metode au nevoie de o ingrijire foarte atenta, deoarece lipsa
materialului biologic suficient si e1istenta unei singure botci ii face sensibili la lipsa de cules si la
schimbarile termice. (e parcurs, pot fi ajutati cu un fagure cu puiet din alte familii. ,n cazurile in care
roii vor fi formati mai tarziu, in cazul iernarii ca familii de sine statatoare, va trebui sa fie formati de
la inceput mai puternici.
!arianta a I!,a stolonarii intensi*e
(entru fiecare fagure cu botca capacita si puiet capacit (aflat in familia de albine fortata sa roiasca),
pregatim cate un nucleu pe 7 faguri (prin metoda stolonarii) cu provizii, puiet capacit, albina
acoperitoare si albina scuturata de pe faguri cu puiet necapacit. +oii sunt formati pe un timp
frumos, lasand loc in centrul cuibului pentru fagurele cu botca. 0e ia apoi fagurele cu %- botci
impreuna cu albina insotitoare si-l asezam in locul lasat gol pentru al treilea fagure. Albinele tinere
apara botcile, hrana au suficienta, de apa nu au nevoie, pentru ca nu au puiet necapacit. #u
urdinisul stramtorat, roii vor fi dusi pe locul definitiv, lasand albinele in liniste 8 zile. ,n familia fortata
sa roiasca si orfanizata raman toate albinele culegatoare, puietul necapacit si restul botcilor.
roirea
/etoda di*izarii
Familia de albine se imparte in doua parti e)ale sau de puteri diferite.
Di*izarea simpla
;etoda inmultirii prin divizare nu este considerata a fi buna intrucat colonia ramasa orfana ia in
crestere larve mai mari de 7 de ore. $aca vom lasa insa familia fara matca pe vechiul loc, in
vederea preluarii culegatoarelor, si daca vom distruge primele botci capacite lasand pe cele
necapacite, si aceasta metoda poate fi considerata acceptabila, intrucat vor iesi matci de calitate.
1oirea artificiala prin divizare simpla este procedeul cel mai simplu de formare a unui roi si
consta din divizarea unei singure familii de albine puternice. 0e va cauta in care diviziune este
matca iar diviziunea ramasa orfana va primi o noua matca imperecheata sau o botca capacita.
&ucrarea se recomanda a se efectua imediat dupa culesul de salcam si apicultorul poate realiza o
dublare a efectivului.
!arianta canadiana ("c.affer)
#oloniile de albine se stimuleaza puternic cu 4 =g de miere cu pastura astfel incat la jumatatea lui
aprilie fiecare colonie sa ocupe complet cate corpuri. 0pre sfarsitul lui aprilie coloniile foarte
puternice se divizeaza, dand roiurilor fara matca matci pastrate in afara ghemului sau pastrate in
stupii pepinieri. +oiul fara matca va fi format cu 7 faguri cu puiet capacit in eclozionare si cu albina
tanara acoperitoare. (entru a avea siguranta ca pe acestia nu se afla si matca, albina de pe ei va fi
scuturata pe o panza in fata stupului, corpul cu fagurii cu puiet capacit fiind asezat deasupra
corpului cu matca, izolat cu gratie 9annemann. A doua zi, seara, cand toti fagurii de sus sunt
ocupati cu albina, albina si fagurii din cuibul de sus va fi transvazata in alti stupi care se vor deplasa
pe o noua vatra unde vor primi noile matci in colivii automate.
roirea
/etoda mutarii
-AA se amplaseaza pe un alt loc cu toti fagurii de puiet capacit si albina tanara* acestei unitati i se
introduce dupa 7 de ore, inainte de venirea noptii, o matca imperecheata sau o botca capacita si
protejata. ;atca cu fagurii cu puiet necapacit ramane pe vechiul loc cu albina zburatoare. #uibul se
reface cu faguri artificiali, care in conditii de cules intens sunt claditi in -3 zile, familia
comportandu-se asemanator unui roi natural. ;etoda mutarii are mai multe variante.

/etoda mutarii simple
# 5\ (* ( 5\ alt loc* 8 5\ #
Este recomandata pentru prevenirea roirii. 0e bazeaza pe impartirea familiilor in grupe de cate
doua familii A si A familii care sunt foarte puternice (pot fi chiar si in frigurile roitului).
Aducem apoi un stup nou N curat si gol, cu urdinisul inchis, pe care il asezam langa familia A,
careia i se inchide si ei urdinisul si luand ramele una cate una, maturam in stupul N albinele si
matca. +amele maturate de albine le punem inapoi in stupul din care le-am scos, urdinisul
ramanand in continuare inchis. 0tupul A fara albina va fi mutat in locul stupului A, i se deschide
urdinisul (A -\ A) si i se da o matca imperecheata in cusca pe care o eliberam dupa 7 de ore, sau
o botca capacita (dupa 78 ore). Aceasta metoda da rezultate foarte bune la familiile puternice si
sanatoase, activandu-le si mai mult si asigura o inmultire de "! ) fara prea multe pregatiri.
Albinele cu stupul A se muta pe un alt loc in stupina, care va insemna locul ei definitiv. A -\ alt loc.
(e vechiul loc al familiei A asezam stupul nou, care contine numai albinele pe care le-am maturat si
care au venit astfel pe locul lor de la inceput. N -\ A. +oiului format pe locul A va primi doua rame
cu provizii, rame goale si rame cu faguri artificiali. $aca privim cele trei familii de albine, fiecareia ii
lipseste ceva. ,n cateva zile insa toate vor reveni la normal.
!arianta 6aranoff
Consta din:
• asezarea unui plan inclinat in fata stupului, la o distanta de %! cm de scandura de zbor*
• se scutura pe acesta toate albinele din stup*
• o parte din albine intra in stup iar o alta parte, impreuna cu matca, se va instala sub planul
inclinat*
• se suprima botcile in afara de una*
• se ia roiul si se creste separat.
!arianta intensi*a
@arianta intensiva (descrisa de $ascalescu) presupune scuturarea a cate rame cu albina tanara
pentru fiecare roi, numarul acestora fiind direct proportional cu numarul de faguri cu puiet e1istenti
in familia donatoare, de la fiecare -$ putand obtine cate 3 roi (la sfarsitul lui mai), care vor primi
matci imperecheate sau botci in eclozionare. (regatim mai intai compartimentele ce vor prelua
roiurile (% rama miere B % rama cladita, luate din alte familii). ,n jurul orei 6-%! a.m., izolam matcile
din -$ si impartim toate ramele in cate trei parti, fiecare parte fiind scuturata de albina in cate un
nucleu. Albina zburatoare se va intoarce la vechiul loc, unde vor fi inapoiati si fagurii de pe care a
fost scuturata albina, urdinisul reducandu-se la apro1imativ % cm. 0pre seara, asezam definitiv
nucleele pe vatra si altoim botcile fara protectie sau aducem matcile imperecheate in custi
prevazute doar cu o pasta de serbet. ;atca este primita in proportie de 66) chiar daca in ziua
formarii roiului este eliberata pe fagure, sau daca e neimperecheata. $upa ce am constatat ca
matca e buna si oua, intarim roiurile cu puiet capacit din familiile care au cedat albina tanara, sau
de la alte familii, acestea primind in loc fagurii cu oua ce au apartinut roiurilor.
;etoda de roire prin mutare simpla, *arianta 6aranoff, si varianta $ascalescu (cu recomandarea
temperarii, adica formarea a ma1im roi prin scuturare), pot fi practicate cu succes ca metode de
prevenire a roirii.
roirea
/etoda stolonarii
+oiul stolon se formeaza pe un corp intreg si un magazin de recolta, cu fagurii cu albina si puiet in
e1ces de la coloniile ce risca sa roiasca (mentinandu-le active), colonia nou formata putand
valorifica din plin culesul care urmeaza. (revenirea roitului se poate face prin diverse metode de
roire artificiala (intarirea altor colonii slabe, a roiurilor nou formate, prin divizare, ingradirea ouatului
matcii cu %! zile inaintea culesului - atunci cand se practica apicultura stationara, nee1istand decat
un singur cules etc.)
"tolonarea clasica
+oii stoloni, mai ales cei formati inaintea culesurilor este bine a se forma cat mai puternici (pe %!
rame), sau pe cate -3 faguri cu puiet capacit, albina tanara insotitoare, o matca fecundata de la
rezerva, la care se mai adauga rame cu pastura si miere cu albina insotitoare B albinele scuturate
de pe alte rame cu puiet necapacit. 0e da apa necesara in partea de jos a unui fagure (un lat de
palma), se impacheteaza bine si se reduce urdinisul la un % cm. ;atca se da in cusca sau sub
capacel si se elibereaza dupa 7 de ore, punand in prealabil un capacel de ceara la orificiul de
iesire al custii. $aca nu avem matca imperecheata, adaugam dupa 78 de ore de la formare o botca
capacita. $aca roiurile sunt formate pe mai putine rame ne vor da mai mult de lucru. A se avea in
vedere a nu se lasa roiul nou format sa-si creasca singur matca intrucat aceasta nu va fi de buna
calitate. +amele cu puiet si albine scoase din familii pot fi stropite cu sirop in care s-a adaugat
cateva picaturi de colonie sau alta esenta puternic mirositoare. +amele diferitelor familii vor fi lasate
mai distantate timp de " minute, dupa care se vor unifica, odata cu unificarea mirosurilor.
+oii stoloni formati inaintea culesurilor sunt asezati langa stupii mama, si dupa acceptarea tinerei
matci vor fi unificati seara, prin suprapunere, folosind metoda cu ziar, avand asigurata unificarea
mirosurilor cu o seara inainte (folosind tampoane de vata imbibate in esenta de melisa, parfum sau
+eginal). ;atcile disponibile, cu cate %- faguri cu puiet si hrana, se trec la rezerva in stupul
pepiniera. $aca dupa cules coloniile risca sa intre in frigurile roitului, din coloniile foarte puternice
se mai pot forma roi stoloni provizorii, cu matcile de la rezerva din stupii pepinieri, iar operatia de
unire se va repeta la cel de-al doilea cules.
"tolonarea colecti*a
$in fiecare -AA puternica scoatem %- rame cu puiet capacit, bine acoperite de albine, fara matca.
+amele pline cu albine se aseaza intr-un stup gol cu urdinisul inchis la inceput pentru a nu se
depopula. +oiul se formeaza apoi din 7 rame, bine acoperite cu albine, dintre care cu puiet si
cu miere si pastura. $upa -3 ore, in roiul nou format se introduce o matca tanara imperecheata,
intr-o colivie inchisa si dupa 7 de ore se aplica pe gura coliviei capacelul de ceara perforata.
roirea
#lte metode
/etoda nucleelor
Este buna dar e1ista pericolul infestarii cu diferite boli ale puietului. (entru aceasta, familiile
donatoare trebuie sa fie perfect sanatoase. A se citi si capitolele/
>Cresterea reproducatorilor> si >#meliorarea albinei>

/etoda roiurilor la pac.et
$enumirea vine de la faptul ca albinele si matca ce constituie roiul sunt ambalate intr-o lada
speciala, capabila sa suporte transportul la distanta. +oiul are asigurata hrana pentru 7-" zile, si se
aseamana in multe privinte roiului primar fata de care are un avantajul matcii tinere imperecheate.
$e regula aceste roiuri se pot forma imediat dupa incetarea culesului de salcam, deci in perioada
optima.
:ucrarile pre)atitoare
• asigurarea matcilor imperecheate la data fi1ata*
• asigurarea ambalajului si a hranei (in ziua primirii matcilor se verifica ambalajele pachetelor
pentru a nu avea gauri si se umplu cu sirop (%/%) hranitoarele tip, cu o palnie prin orificiul
mare, dupa care se inchide orificiul si se cositoreste ori se ceruieste cu ceara in care s-a
turnat "-%!) ulei)*
• se desfunda daca este cazul cu un ac cele 3-" orificii mici de alimentare si se mai
pregateste o palnie mare de carton si un cantar pe care poate fi instalata comod lada-
pachet.
6e.nolo)ia formarii
• se fi1eaza colivia cu matca cu sau fara albinele insotitoare in partea superioara a laditei de
ambalaj*
• se pune ladita pe cantar, se stabileste greutatea ei si se adauga greutatea contractata a
roiului*
• se cauta matca familiei donatoare si se pune provizoriu intr-o ladita, impreuna cu fagurele
pe care se gaseste*
• prin palnia montata deasupra pachetului se scutura albinele de pe fagurii familiei temporar
orfanizata pana ce cantarul s-a echilibrat avand grija a se lua cu precadere albinele de pe
fagurii cu puiet*
• se inlatura palnia si se monteaza prin gura pachetului hranitorul introducandu-l cu orificiile
mici in jos in lacasul special*
• se monteaza apoi capacul peste hranitor si se prinde cu cuie*
• se introduce fagurele cu matca in familia donatoare si se reorganizeaza cuibul*
• roiul pachet este gata format si se trece la umbra.
(entru realizarea unui numar cat mai mare de roi la pachet se organizeaza lucrul in echipa si pe
serii/ apicultorul orfanizeaza familiile, scutura fagurii si reorganizeaza cuibul acestora, in timp ce
ajutorul apicultorului monteaza hranitoarele si inchide pachetele. (entru a se usura lucrul se
pregatesc si se aduc pe vatra stupinei cate !-" pachete dotate deja cu matci si hranitoare.
(achetele astfel formate se deplaseaza de preferinta noaptea pana la locul de destinatie care
trebuie sa fie la cel putin 3 =m de stupina de formare. &a destinatie roiurile se pastreaza cateva ore
intr-o camera intunecoasa si racoroasa (daca au fost transportate pe caldura mare) sau calduta
(daca au calatorit pe timp rece) si catre seara se introduc in stupii anume pregatiti.
Instalarea roiurilor pac.et
• stupii destinati roiurilor pachet trebuie sa aiba cate " faguri artificiali fiecare*
• se aduc pachetele si se repartizeaza seara langa fiecare stup*
• se inlatura capacul pachetului, se scoate hranitorul si colivia cu matca*
• se desface capacul coliviei dupa care cusca cu matca se introduce in stup scuturandu-se usor tot continutul
pachetului in stup.
+oiul poate fi introdus si pe alta cale/ dupa scoaterea hranitorului si a matcii se deschide capacul
coliviei cu matca dupa care se trece intre fagurii artificiali iar pachetul se introduce in stup in spatiul
liber cu capacul deschis in sus. 0e inchide stupul cu podisorul si se face controlul a doua zi cand se
ridica pachetele golite. 0i in cazul roilor pachet se recomanda folosirea doar a fagurilor artificiali
pentru a avea familii sanatoase in tot restul anului.

/etoda roirii prin scuturare
#and stupii sunt foarte puternici si culesul intarzie, se i a o parte din albina, formandu-se cu ea un
roi artificial ce se va transforma foarte curand intr-o colonie de productie. ,n acest scop se izoleaza
matcile de la -3 stupi de la care se ridica cate 3-7 rame cu puiet larvar in vederea perierii albinei
acoperitoare intr-o roinita facuta din panza metalica, dupa tehnica descrisa la formarea roiurilor la
pac.et. Albinele scuturate (circa ,"-3 =g) vor sta la umbra timp de 78 de ore, asigurandu-le hrana
intr-un hranitor. $upa trecerea celor 78 de ore li se da matca straina imperecheata, in colivie
automata, punand roiul intr-un stup cu faguri cu miere si unul cu pastura, restul spatiului
umplandu-l cu faguri artificiali.
roirea
oirea naturala
$enumirea de >roire> vine de la una din fazele procesului de inmultire care se desfasoara sub
forma multitudinii de albine in zbor, cu una sau mai multe matci si trantori care formeaza in aer o
formatie globulara >roiul> in drumul de la stup la locul de popas provizoriu sau definitiv.
Preintampinarea roirii
• la producerea de roiuri artificiale sa nu se foloseasca familii roitoare*
• matcile din stupina sa fie tinere*
• cuibul cu puiet sa fie largit la timp, astfel ca matca sa nu inceteze ouatul*
• albinele sa aiba faguri artificiali (-3 in mijlocul cuibului) si rame claditoare*
• ventilatia sa fie suficienta*
• in cazul e1istentei golurilor dintre culesuri suprapopularea va fi franata prin scoaterea de
faguri cu puiet si albina, formand roi artificiali din -3 familii, suficient de puternici pe "-<
rame, fagurii scosi fiind inlocuiti cu faguri artificiali.
• 6n situatia in care familia a intrat in frigurile roitului/
o facem un roi cu matca batrana, pe trei rame cu puiet capacit si rame cu provizii*
o din ce a ramas mai facem doi roi lasand in fiecare -3 botci din cele mai frumoase
(acestea putand participa cu succes la culesul de floarea soarelui)*
o daca roiul a iesit, sa-l asezam in locul stupului din care a plecat, stupul de baza fiind
mutat in alt loc*
o cea mai simpla metoda de iesire din frigurile roitului este mutarea stupului pe alt
loc si lasarea pe vechiul loc a matcii, a doi faguri cu de toate, intr-un stup nou
completat cu faguri artificiali.

roirea
!erificarea prezentei matcii
(entru gasirea matcii roiului si verificarea daca este imperecheata (roi primar), se intinde sub
roinita o carpa neagra. ;atca oricarui roi primar, desi se afla in ciorchine, produce oua care cad
printre albine pe carpa neagra, unde se pot vedea usor, caci ele sunt albe. ,n cazul in care roiul
este secundar sau tertiar acestea nu vor putea fi vazute, iar daca sun prezente mai multe matci
fiecare matca va avea grupul ei sub forma de ciorchine.
roirea
oiul si roirea
-olosind mierea luata in gusa la plecare si rezervele de proteine acumulate, in cateva zile albinele
roiului cladesc in locul ales ca locuinta multi faguri noi, in care matca incepe sa-si depuna ouale.
Este bine a folosi din plin aceasta energie sporita si sa dam roilor prinsi cat mai multi faguri
artificiali, roii naturali avand avantajul sanatatii si posibilitatii tratarii de varroa in conditii ideale (lipsa
puietului).
+oirea este o insusire ereditara variabila a coloniilor influentata de o serie de conditii de ordin intern
si e1tern, care pot fi modificate sau chiar inlaturate de apicultor. (rintre conditiile interne se numara
si stimularea indelungata facuta de apicultor, lipsa spatiului, predominarea albinei tinere, aparitia
somajului etc. &a factorii e1terni putem mentiona/ supraincalzirea stupilor, aerisirea
necorespunzatoare, ploi dese si scurte urmate de culesuri moderate (nectarul diluat avand nevoie
de mai multi faguri in cuib - pentru rasfirare) etc. $e mentionat ca asezarea prea apropiata a
stupilor face ca zumzetul caracteristic roitului sa devina un e1citant pentru intreaga stupina.
+oirea are loc atunci cand primele botci cu larve luate in crestere au fost capacite (la 6-%! zile de la
depunerea oualor. ;ajoritatea roiurilor ies atunci cand soarele bate direct in urdinis, la o
temperatura de !-" grade #elsius. 0ub %< grade #elsius albinele nu roiesc niciodata. 2 umbrire
a urdinisurilor sau o asezarea a urdinisurilor catre nord-est scade procesul roirii.
(entru prevenirea roirii este indicat a folosi stupi de mare capacitate, bine aerisiti, cu faguri
numerosi, urdinisuri orientate spre est, matci tinere, faguri artificiali introdusi la timp, ridicarea
periodica a unor faguri cu puiet capacit pentru formarea roilor stoloni, folosirea instinctului de
acumulare, simularea roirii etc. ,nmultirea coloniilor neroitoare este cea mai sigura si mai comoda
metoda d prevenire.
roirea
"
sacagite, salcie, salcam alb (galben, pitic), salpetru, sare, scai, scais, schimbarea matcilor, schite, scleroza multipla,
secretia cerii, seminte, senotainoza, separatorul dublu, septembrie, septicemia, sezonul apicol, 0istemul (glandular, nervos),
situarea reginei, 0mith Eoe, 0nellgrove, soft apicol, soft translator gratuit, spargerea cuibului, stadiile de dezvoltare, starter
(formare starter, met $oolit-(ratt), stingere furtisag, stolonare, stomacul albinei, straja coloniei, strigoaia, stropiri fitosanitare,
stuparitul pastoral, substanta de matca, substante cu uz apicol, sugelul, sulfina, sulf, suport botca.
"electia artificiala
consan)*inizarea selectia combinata .ibridarea
bonitare presiune populatia inchisa recordiste fenomenul de depresiune heterozisul
select indiv linii selectia in masa susa primenirea de sange incrucisarea
"tuparitul "tationar ceara laptisorul pastura polenul propolisul veninul
"tupina amplasare formare
"tupul
conditii )enerale conditii particulare
parti principale fund corp cat podisor capac
accesorii1
1. rame: inalta ingusta $adant 9offman &aOens trapezoidala
2. diafra)me 3. )ratii 3. inc.iz urd 7. site 1. obloane de iarna
6ipuri de stupi:
a. $adant b. &angstroth c. &aOens d. ;E e. 2rizontal
f. +A %!!% g. 0tupusorul h. @ertical dublu i. stupul Kells
!ariante: stup crescator de control de observ furnizor pepinier de stransura

"aca)itele
"unt albinele specializate in aducerea apei.
"alcia
-amilia 0alicaceae numara peste %<! de specii, in +omania fiind prezente aproape "! , cele mai
raspandite fiind intalnite de-a lungul vailor, de la $unare pana la munte. ,ovul, richita, salcia rosie si
salcia pletoasa dau productii insemnate de nectar si polen, cam la 7-" zile de la inflorire. (olenul si
mierea de salcie sunt foarte valoroase pentru albine. ;ierea de mana produsa de salcie spre
sfarsitul lui iulie inceputul lui august nu este buna pentru iernare, producand diaree.
"alcamul alb
0alcamul (acat, magrin, malin, dafin) este un arbore originar din America, unde are o raspandire
mare, fiind adus la noi in prima jumatate a sec. al P@,,,-lea in partea de sud a tarii de catre turci,
gasind conditii favorabile astfel incat astazi constituie una din principalele resurse melifere ale
tarii. :eritoriul ocupat de salcam este de apro1imativ 8!.!!! ha, impreuna cu e1emplarele solitare
si razlete (foarte importante pentru stuparitul stationar) ocupand aproape %!!.!!! ha.
,nflorirea salcamului coincide de obicei cu aparitia frunzelor si are loc cam la 4!-8! de zile de la
inceputul primaverii, data infloririi fiind in functie de mersul vremii (indeosebi de temperatura).
,nfloritul incepe la " saptamani de la aparitia primilor muguri. #and bobocul atinge 3 cm lungime, se
considera ca infloritul incepe dupa %!-%7 zile. -loarea tine 8-%! zile la e1emplarele solitare si cu -3
zile mai mult in masiv, unde si infloritul incepe cu -" zile mai tarziu. 0ecretia nectarului incepe sa
devina apreciabila dupa nopti cu temperatura de %7 grade #elsius si devine foarte buna de la %8
grade #elsius in sus. .miditatea si soarele joaca de asemenea un rol deosebit. Arborii solitari
produc mai mult nectar, fiind e1pusi mai bine razelor solare, de asemenea cei plantati pe soluri
usoare, adanci si bogate in substante fertilizante, cu apa freatica aproape de suprafata. Este bine
ca in apropiere sa e1iste surse de apa pentru ca umiditatea relativa sa fie cat mai ridicata.
(lantatiile aflate pe soluri grele, argiloase sau superficiale sunt slab productive, neatingand decat a
3-a parte din capacitate. 0unt ani in care salcamul da putin nectar dar, in anii favorabili productia
poate atinge %%!!-%4!! =g miere la ha.
,n primele zile culesul este modest (incepand cu cateva sute de grame pana la =g). .rmeaza o
perioada in care culesul poate atinge ma1ime de pana al %!-% =g pe zi la coloniile foarte
puternice. ,n ultimele zile culesul scade brusc la si apoi la % =g, pentru a inceta apoi cu totul.
&a culesul de salcam stupii se aseaza in locuri insorite la marginea padurilor. Aplicarea catului sau
celui de-al doilea corp poate fi facuta lasand deasupra primului corp o foaie de linoleum sau de
carton cu dimensiuni mai mici cu -7 cm fata de dimensiunile interioare ale stupului, pastrand astfel
caldura cuibului.
,naintea culesului de salcam se egalizeaza familiile luand rame cu puiet capacit de la coloniile
supraaglomerate care ar putea intra in frigurile roitului, intarindu-se coloniile mijlocii si apoi cele
slabe, pentru a le egaliza. $upa culesurile de la salcam, daca nu e1ista alte culesuri se fac roiuri,
principala preocupare fiind mentinerea tuturor coloniilor de albine in stare activa.
"alcamul )alben
#unoscut si sub numele de basicoasa, creste pe terenurile nisipoase, atingand 3-7 m inaltime,
avand un trunchi fle1ibil, verzui, plin de spini, cu frunze trifoliate. ,nflorirea are loc la sfarsitul lui mai,
secretand mari cantitati de nectar. 0ecretia de nectar nu este influentata de timpul rece, albinele
culegand chiar si pe timp ploios atat nectar cat si polen. &a noi este putin raspandit, fiind intalnit mai
mult ca arbore ornamental. ,n alte tari creste si in masiv.
"alcamul pitic
0alcamul de balta este un arbust melifer dar mai cu seama polenifer, fiind originar din America de
Nord. Are o inaltime de 3-" m si creste in forma de tufa cu tulpini mladioase, dar rezistente. -lorile
au culoarea rosu-violet inchis, cu stamine e1puse la e1terior de la baza pana la varful motului. Ele
dau foarte mult polen, nectarul fiind mai putin abundent ("! =g la ha). ,nfloreste la sfarsitul lui mai
timp de saptamani. #reste prin padurile inundabile ale $unarii si pe prundurile vailor mari.
"alpetru
Narcotizarea cu ajutorul salpetrului (adica a azotatului de amoniu) se face astfel/
• cu o zi inainte, intr-un pahar cu apa in care s-au introdus 3 g de salpetru, se adancesc niste
fasii din carpe*
• dupa ce fasiile au absorbit toata solutia din pahar acestea se pun la uscat*
• pentru narcotizarea albinelor unei colonii se introduc in afumatorul aprins %- fasii, dupa ce
mai intai ramele cu puiet necapacit se scot din stup (in ladita portativa)*
• atunci cand albinele sunt cazute jos se va face repede operatia dorita.
#tentieL
8arcotizarea cu salpetru se *a face cel mult timp de 1,1,7 minute, altfel *a da nastere
acidului nitric (otra*itor pentru albine). #cest tip de narcotizare are deza*anta-ul ca
albina *omita si defeca in stup.
"area solida
Aucati de sare solida, folosita la furajarea vitelor, puse pe fundul stupilor se recomanda a fi folosite
pentru completarea carentelor de sare cerute de organismul albinelor.
$oza cea mai recomandata de sare pusa in apa adapatorului este de " g la litru de apa, sarea
topindu-se mai intai in apa calduta. 0area poate fi pusa si in hrana de stimulare de primavara, in
proportie de %], contribuind la stimularea puietului si la activarea claditului fagurilor. ,n nici un caz
nu se va pune in hrana de toamna, caci albinele consumand-o vor avea sete mare si vor fi
nelinistite, sarea producand, in acest caz, diaree si mortalitate marita.
"ecretia cerii
Este conditionata de/
• numarul de larve crescute de o albina,
• hrana primita de o albina,
• cantitatea puietului si
• e1istenta unor culesuri abundente.
"electia artificiala
#ctiunea prin care se ale) continuu, se pastreaza si se inmultesc familiile de albine
cu insusiri superioare si se inlatura cele cu insusiri inferioare, poarta numele de
selectie artificiala. #ctiunea de ameliorare este in)reunata insa de poliandria
matcilor, imperec.erea realizandu,se in aer liber, fara a permite controlul. 6otusi,
ale)erea celor mai bune familii de albine pentru reproductie are o importanta
deosebita fiind procedeul cel mai intalnit in practica apicola. Pe de alta parte,
poliandria fa*orizeaza *italitatea.
Caile de ameliorare:
1. Consan)*inizarea (selectia artificiala in interiorul rasei)*
. #resterea combinata*
3. +ibridarea (incrucisarea intre rase, populatii sau linii consangvine)*
7. #resterea prin mutante.
#tunci cand se practica selectia este interzisa intarirea familiilor slabe pe seama
celor puternice.
;unca de selectie nu este usoara dar, productivitatea muncii, este strans legata de valoarea
matcilor pe care le detinem in stupina. $aca toti apicultorii ar intelege cum trebuie acest lucru, am
avea numai de castigat. Asadar, matca este secretul succesului in apiculturaL
Daca e'ista apicultori practicieni care se ocupa cu selectia si cresterea artificiala a
matcilor, sunt ru)ati sa isi aduca aportul la completarea si imbo)atirea acestei rubrici.
selectia artificiala
1. Consan)*inizarea
"electia familiilor foarte producti*e
/a-oritatea apicultorilor detin familii de albine de mai multe cate)orii:
• unele dau productii foarte mari,
• majoritatea dau productii mijlocii,
• altele nu produc aproape nimic (balastul stupinelor), trebuind chiar ajutate pentru a iesi din
iarna.
Cum recunoastem familiile necorespunzatoareF
• consuma aproape tot nectarul cules pentru cresterea unei mari cantitati de puiet (asa zisele
>familii de carne>)*
• la culesul mare depun pe prima si ultima rama miere (uneori umplandu-le in totalitate) dar,
celelalte rame din cuib nu au coronite cu miere ci numai cate o fasie de "-" mm deasupra
puietului*
• spre toamna, albinele se retrag pe 4-6 rame cu miere insuficienta si lasa in urma ramele
goale*
• de obicei sunt si roitoare.
Cum recunoastem familiile producti*eF
• $epun puietul la mijlocul ramei pana jos, iar deasupra acestuia formeaza coronite cu miere
cu latimea de <-% cm, formand uneori un semicerc in jurul puietului.
• #and nu este cules lasa loc deasupra puietului - pentru coronite - unde depun cantitati mici
de miere pana la ivirea culesului, cand umplu coronitele.
• &ucreaza echilibrat, au o activitate intensa de zbor la urdinis si pe ramele unde depun
nectarul, pe timpul marilor culesuri majoritatea albinelor fiind plecate (pe rame raman putine
albine comparativ cu familiile neproductive).
• 0unt neroitoare, iar pentru schimbarea linistita a botcilor fac %-" botci, de regula la 3-7 ani,
alegandu-si matca cea mai buna.
• 0unt rezistente la boli, nu inteapa, ies la zbor si la cules chiar si pe timp ceva mai racoros.
• ,n functie de climat si flora dau productii mari iar cuibul pentru iernare este bine organizat cu
circa %"-" =g, iernarea decurgand in bune conditii si cu mortalitate mica.
selectia artificiala
"electia indi*iduala
#onsta in impreunarea reproducatorilor de elita, din materialul rezultat creandu-se apoi linii de
descendenti, unind apoi intre ei descendentii cu insusirile cele mai valoroase (consangvinitate
apropiata), dupa care se trece la consangvinitate moderata. Este o metoda avansata de selectie si
se practica in stupine specializate in ameliorarea albinelor cu scopul de a crea linii de albine cu
insusiri stabile. &a aceasta selectie, spre deosebire de selectia in masa, se organizeaza verificarea
calitatii urmarindu-se indeaproape modul in care -( (familiile de prasila) transmit insusirile lor
valoroase la descendenti.
Plan de actiune:
• bonitarea familiilor foarte productive*
• stabilirea perechilor de familii ce vor fi folosite pentru reproductie*
• cresterea trantorilor si a matcilor din familiile alese*
• formarea grupelor de familii cu matci fiice in vederea verificarii acestora*
• asigurarea conditiilor pentru intensificarea insusirilor urmarite*
• valorificarea perechii initiale -( si a familiilor de albine care au fost unificate.
In anul I
0e aleg %"-! de familii cu indicii cei mai valorosi (recordiste) alcatuind grupa -(, asigurandu-li-se
conditiile cele mai bune.
In anul II
$in grupa de prasila se aleg 3-7 familii adaptate conditiilor de cules din zona, cu indicii cei mai
valorosi, folosindu-se la cresterea matcilor si a trantorilor. &ucrarile de crestere a trantorilor se incep
cu %" zile mai inainte de inceperea lucrarilor de crestere a matcilor. #resterea trantorilor este
indicat a se organiza in puncte izolate pana la care trantorii de alta provenienta nu pot ajunge.
-amiliile donatoare de larve se pot folosi si ca familii crescatoare.
In anul al III,lea
• 0e urmareste indeaproape comportarea familiilor de albine din grupele supuse verificarii,
comparativ cu grupa martor.
• -amilia de reproductie ale carei matci fiice au obtinut cele mai bune rezultate, se utilizeaza
in continuare pentru inmultire.
• #a rezultat al muncii de selectie riguros urmarita si temeinic aprofundata, in cadrul
populatiilor de albine din aceeasi rasa apar mai multe linii care se evidentiaza prin insusiri
cu totul deosebite ce se transmit la descendenti.
• ,n lucrarile de ameliorare incrucisarea intre doua linii asigura concentrarea si consolidarea
unor insusiri economice care au aparut ca urmare a lucrarilor de selectie.
selectia artificiala
"usa
(rin susa se intelege ansamblul coloniilor rezultate din aceeasi matca si ale caror matci fiice au fost
fecundate de trantori frati. ;odalitatile de roire sunt influentate de circumstante de timp si de loc,
dar mai ales de predispozitiile ereditare ale susei careia ii apartine colonia.
selectia artificiala
"electia pe baza de linii consan)uine
#onsangvinizarea stransa si de lunga durata are efecte daunatoare care dispar numai atunci cand
dispare imperecherea dintre indivizi inruditi.
Ciclu de lucrari:
• identificarea familiilor cu cele mai valoroase insusiri*
• formarea grupei de prasila si valorificarea ei*
• alegerea a familii de albine cu indicii cei mai valorosi pentru formarea liniei tata si mama*
• obtinerea matcilor de productie prin incrucisarea matcilor fiice din linia mama cu trantori din
linia tata*
• valorificarea matcilor fiice*
• in cazul in care familiile supuse verificarii nu corespund scopului, una din linii, de preferat
linia mama, se inlocuieste.
• ,mperecherea inrudita este un mijloc eficace de ameliorare, cu conditia sa fie aplicata de
specialisti cu inalta calificare si numai in crescatorii apicole.
selectia artificiala
"electia in masa
0electia in masa este o metoda simpla de lucru fiind indicata pentru toti apicultorii, scopul ei fiind
imbunatatirea sistematica a insusirilor valoroase ale familiilor de albine in vederea ridicarii
productivitatii acestora, la alegerea familiilor de prasila tinandu-se seama atat de insusirile matcilor
cat si ale trantorilor fara a cunoaste sau urmari daca aceste insusiri sunt ereditare.
Principalele lucrari ale selectiei in masa:
• alegerea celor mai productive -AA*
• cresterea matcilor si a trantorilor din aceste familii*
• prevenirea incrucisarii inrudite intre matci si trantori.
(e ani, lucrarile se pot grupa astfel/
In anul I
0e face bonitarea 5 identificarea -( (familiilor de prasila) carora sa le corespunda cati mai multi
indici de selectie (%!-%") din numarul total al coloniilor), grupa -( neramanand in permanenta
acelasi.
In anul al II,lea
-( sunt folosite pentru cresterea matcilor si a trantorilor, in perioada imperecherii luandu-se masuri
de izolare a trantorilor neproductivi. $upa obtinerea matcilor imperecheate acestea se folosesc la
schimbarea a 7!-"!) din matcile neproductive ale lotului de baza.
In anul al III,lea
0e aplica schema de lucru din anul al ,,-lea, inlocuind si restul matcilor -AA.
:a 3,7 ani
-( sunt schimbate cu material valoros provenit de la o alta stupina aflata la o distanta de cel putin
%" =m, in care se e1ecuta de asemenea lucrari de selectie.
Actiunea de selectie in masa este permanenta si obliga apicultorul sa schimbe matcile anual in
proportie de "!), asigurandu-se astfel potentialul prolific ma1im.
De retinutA
6ineretea matcilor prin ea insasi, nu este intotdeauna o )arantie a calitatii, atata timp
cat matca nu pro*ine de la ascendenti cu insusiri *aloroase constante si
transmisibile din )eneratie in )eneratie.
/odel de selectie e'pus de Mtefan Popescu:
• ne procuram matci selectionate A si A cu conditia ca ele sa nu fie surori*
• in primul an, din matca A, cu respectarea conditiilor optime, schimbam toate matcile din
stupina*
• in al doilea an vom creste matci din matca A si vom schimba din nou toate matcile (se
intelege ca de data aceasta toate matcile provenite din matca A se vor imperechea cu
trantorii proveniti din matca A)*
• problema care ramane de solutionat este amplasarea stupinei intr-o zona izolata, unde
imperecherea matcilor cu alti trantori sa fie evitata.
selectia artificiala
2. "electia combinata
Consan)*initatea stransa si de lun)a durata are efecte daunatoare, fapt pentru care
se recomanda obtinerea de linii consan)*ine de inalta producti*itate si
imperec.erea in continuare a reproducatorilor masculi si femele, pro*eniti din
aceste linii. Prin consan)*inizarea repetata, timp de mai multe )eneratii, apar indi*izi
e'ceptionali care insa, pe lan)a insusirile bune, prezinta si unele scaderi instalandu,
se fenomenul de depresiune consan)*ina. #cest fenomen poate fi preintampinat prin
primenirea de san)e.
selectia artificiala
"eparatorul dublu
Este o rama de % 1 % mm grosime al carei perimetru corespunde cu cel al stupului majoritar din
stupina, pe ambele fete ale ramei fiind fi1ate panze metalice galvanizate cu ochiuri de %,"- mm
pentru ca albinele din cele compartimente sa nu se poate atinga intre ele.
"eptembrie
#dunarea materialelor necesare pentru iernare
Neavand mult de lucru in stupina, apicultorul trebuie sa se ingrijeasca din timp de procurarea
materialelor termoizolante in vederea asigurarii unei bune impachetari pentru iernare.
Culesul in re)iunile *iticole
Albinele culeg suc de struguri din bobitele plesnite sau sfasiate de viespii. ,n anii ploiosi, culesul
poate atinge %!-%" =g pe familie dar, aceasta miere nu trebuie pastrata pentru iernare, intrucat
provoaca diaree. ;ierea de struguri are o culoare deschisa, placuta la gust si apreciata de
consumatori. ;ierea depozitata in cuib nu se e1trage, e1ceptie facand cea de mana, care se
e1trage integral.
Furtisa)ul
,n septembrie, aparitia albinelor hoate poate duce la omorarea matcilor, albinele pradate asociindu-
se apoi cu pradatoarele transportand toata agoniseala in stupul pradator. 2data pornite pe aceasta
cale hoatele ataca si alte colonii. ,n cazul aparitiei, trebuie luate masuri drastice de stin)ere.
Impulsionarea cresterii de puiet
#oloniile cu matci tinere sunt ajutate in felul urmator/ se iau fagurii cu puiet capacit si deschis la
culoare si se incredinteaza provizoriu unei colonii puternice. Albinele vazandu-se fara puiet in prag
de iarna hranesc cu disperare matca, aceasta acoperind suprafete mari cu puiet, cu conditia ca
fagurii introdusi in locul celor retrasi sa fie de culoare inchisa. 0pre sfarsitul lunii, colonia cu
populatie redusa, va primi inapoi fagurii cu puiet in eclozionare de la colonia care i-a primit mai
inainte. Astfel, colonia cu matca tanara va intra la iernat numai cu albina tanara caci albinele
batrane, care au hranit mult puiet vor pieri inainte de venirea iernii.
Plecarea pri)oriilor
,ncepand cu primele zile ale lunii septembrie incep sa plece pri)oriile, nu inainte de a se
aproviziona pentru drum, albinele fiind hrana lor preferata. $aca atacul este masiv stupii trebuie
tinuti inchisi pana la orele %8, adapand albinele. Altfel, mii de albine vor cadea prada.
sus

"epticemia
Este provocata in general la sfarsitul iernii si inceputul primaverii, de un bacil aerob denumit
-acilus apisepticus, care nu se transforma in spori, si moare la %!! grade #elsius in 3 minute,
fiind sensibil la razele solare si la vaporii de formol. Hermenul bolii se afla in natura, in apele
statatoare infectate si este adus de albinele ce transporta apa, calea de patrundere fiind aparatul
respirator, de unde trece in hemolimfa, unde se inmulteste provocand o infectie generala. Alteori
patrunde in sange pe cale digestiva, iar cand albinele sunt slabite si de nosemoza rezistenta lor
organica devine minora. Alterarea profunda si rapida a cadavrelor, mai ales pe timp cald, e1ala un
miros pronuntat de putrefactie, capul, toracele si abdomenul, la cea mai mica atingere separandu-
se. Aripile si picioarele se desprind cu aceeasi usurinta de pe torace iar albinele muribunde e1ecuta
sarituri nervoase. fiind produsa de Aacterium apisepticus. (oate fi banuita atunci cand se constata
o activitate redusa a albinelor, pierderea capacitatii de zbor a acestora, contractii abdominale
urmate de moarte si in special fragilitatea cadavrelor.
6ratament
• pastrarea igienei in stupi si in stupina,
• hrana de calitate,
• pastrarea in stupina numai a coloniilor puternice,
• indepartarea de locurile umede si umbroase si e1punerea stupilor la soare,
• schimbarea matcilor si eventual administrarea de antibiotice, mierea de la stupii tratati fiind
e1trasa separat.
"istemul )landular
"istemul )landular este un comple' de )lande a caror dozare este coordonata de
sistemul ner*os *e)etati*, secretiile albinelor fiind de 3 feluri:
%. laptisor (in stadiul de doica)*
. in*ertaza (in stadiul de culegatoare)*
3. catalaza (enzima ce foloseste o1igenul din trahee transformand o parte din miere in acid
gluconic (creand aciditatea necesara conservarii mierii in lupta cu bacteriile).
9landele mandibulare sunt folosite la prelucrarea si imbunatatirea nectarului. Hlandele din gusa
au rolul de a transforma zaharoza in zahar invertit sub actiunea glandelor farin)iene. Hlandele
sali*are toracice au rolul de a produce saliva atat de necesara in procesul de digestie a pasturii, a
zaharurilor cristalizate. Hlandele faringiene e1trag din corpul albinei apa necesara secretiilor ceea
ce ar dezhidrata-o daca albina nu si-ar acoperi nevoia, cu apa din afara. $e aceea in timpul
cresterii puietului consumul de apa este mare. Hlandele faringiene sunt foarte sensibile la
modificarile e1terioare ca/
• temperatura*
• cules*
• cantitatea si calitatea hranei etc.
0ecretia glandelor faringiene are loc pana in a %"-!-a zi a vietii albinelor, dar poate fi prelungita si
amplificata daca apicultorul intervine cu substante proteice si vitamine.
9landele rectale secreta catalaza, enzima ce descompune glucoza ce se mai afla in reziduurile
intestinale, transformand-o cu ajutorul o1igenului din traheole in acid gluconic. #atalaza
descompune pero1idul de hidrogen aflat in intestin (care altfel ar into1ica albina), in apa si o1igen,
amandoua folositoare in aceasta stare. #u cat glandele rectale vor produce mai multa catalaza, cu
atat iernarea va decurge in conditii mai bune. 0ecretia de catalaza din intestinul gros isi pierde
puterea de franare a proceselor de fermentatie, atunci cand albinele sunt hranite cu miere de
mana, al carei continut bogat in saruri minerale franeaza actiunea catalazei consecinta directa fiind
aparitia diareei.
Hlandele din intestinul subtire disociaza albumina si grasimile consumate de albine, tot ce
prisoseste fiind depozitat sub forma organica proteica alcatuind corpul )ras, pe seama caruia
albinele cresc chiar si iarna puiet, in lipsa polenului. $escompunerea si consumul corpului gras (in
lipsa proviziilor de pastura) uzeaza insa albina, ii scurteaza viata si o e1pune atacului nosemozei.
9landele cerifere se dezvolta in ziua a %! de dezvoltare a albinei si sunt alcatuite din 7 perechi de
buzunarase, situate sub inelul al 3-lea si al <-lea abdominal, prin care ies solzisorii de ceara
fabricati de albinele cerese atunci cand apar conditii optime (multa albina tanara, temperatura
ridicata, cules bogat de nectar si polen, regine tinere). #and e frig albinele nu pot produce ceara.
&a o temperatura de peste ! grade #elsius glandele cerifere se activeaza doar atunci cand e1ista
o nevoie stringenta si cand au la indemana o mare cantitate de hrana. (ana acolo merg cu
economia in aceasta privinta incat primavara, pentru capacirea puietului, folosesc ceara roasa de
pe marginea celulelor fagurilor marginasi. :emperatura optima pentru claditul fagurilor este intre
B3< si B7 grade #elsius. Atunci cand in cuib e1ista albine tinere, miere si pastura din belsug
albinele pot cladi chiar si pe timpul iernii acolo unde este neaparata nevoie.
9landa lui 8asanoff - situata intre ultimele doua inele abdominale - este o glanda care, dupa unii
autori, are puterea de a emite unde electrice cu ajutorul carora albinele isi comunica de la distanta
informatii legate de sursa culesului si bogatia nectarului, dupa altii, raspandeste o unduire specifica
fiecarei colonii, albinele aceluiasi stup recunoscandu-se astfel intre ele.
"istemul ner*os
0imturile albinei sunt localizate in antene si de aici, informatiile sunt transmise la creier (sediul
centrilor nervosi constienti si reflecsi), format din doi ganglioni. $in acesti ganglioni porneste un
cordon nervos format din 4 perechi de ganglioni ceva mai mici/ perechi in torace (comandand
miscarile aripilor si picioarelor), " perechi in abdomen (coordonand miscarile gusii, sacii cu aer,
miscarile muschilor, stigmatele etc.). &a regina, ultimul ganglion comanda miscarile refle1e ale
aparatului genital.
stuparit stationar
"ituarea re)inei
• seara - in mijlocul cuibului
• dimineata - pe primul sau al doilea fagure de langa cel din mijloc
• intre % si %< - pe cel mai indepartat loc al cuibului cu puiet
#tunci cand nu putem )asi re)ina , putem utiliza anumite capcane:
• cu o zi inainte, in mijlocul cuibului se aseaza un fagure cu celule mici de lucratoare, fiind
siguri ca a doua zi dimineata vom gasi regina pe acest fagure*
• altii, mai putini practici, inlocuiesc stupul populat cu unul gol, caruia i se monteaza o gratie
la urdinis, dupa care scutura albina in fata stupului gol, pe un cearsaf, punand fagurii
scuturati in noul stup. +egina, daca nu va fi observata pe cearsaf, va fi gasita la urdinis,
neputand sa treaca de gratie.
stuparit stationar
"tadiile de dez*oltare
0tadiile de dezvoltare sunt redate in numar de zile.
E1plicatii (uiet /atca :ucratoare 6rantor
necapacit
ou 3 3 3
larva " %8 < < %8
capacit de la larva la imago 4 %8 % %7 %8
6otal zile 11 21 23

(entru a se dezvolta normal oul are nevoie de caldura (4-3! grade #elsius), umezeala calda (4"-
8!)) si hrana. (uietul are nevoie de 3",<-3",8 grade #elsius. -ara umezeala oul sau larva se
usuca si mor. 9rana este diferentiata. @iitoarea regina va primi pe tot parcursul laptisor de matca.
@iitoarea albina va primi laptisor de matca in primele "-< ore, dupa care acesta va fi din ce in ce
diluat pana in ziua a 3-a cand va primi un amestec din laptisor, polen, miere si apa. $in ziua a "-a
laptisorul dispare cu totul din hrana larvelor de viitoare albine sau trantori. &arvele de trantor
primesc un amestec asemanator cu cel primit de albine. (ana la 3 zile larvele de albine pot vira
spre matca dar, in functie de hrana primita, vor da nastere unor matci mai putin prolifice.
.n ou sta pe fundul celulei/
• vertical in ziua %-a,
• oblic in ziua a -a si
• culcat in ziua a 3-a.
#u zile inainte de ecloziune, nimfa ia culoarea albinei. $upa ultima naparlire care precede cu o zi
iesirea din celula, tanara fiinta roade oblonul capacelul de ceara si iese la lumina (eclozioneaza).
#apacirea botcii are loc la 8 zile de la faza de ou de o zi.
6impul necesar transformarii albinei din faza de ou in insecta se poate prelun)i,
cand temperatura nu a fost normala, cu inca 1,2 zile.
$eschiderea stupilor pe un timp rece este foarte primejdioasa, mai ales pentru ouale si larvele
necapacite. Astfel, la o temperatura mai joasa de % grade #elsius, larvele descoperite si tinute un
anumit timp afara mor sau, in cel mai fericit caz, isi prelungesc evolutia cu cateva zile. $e aceea,
puietul nu este indicat a se tine descoperit mai mult de cateva minute, iar deschiderea stupilor nu
este indicat a se face prea des.
stuparit stationar
"tarter
0tarterii sunt familiile pornitoare orfanizate total, adica fara pic de puiet sau oua, cu cel putin 3-7
ore inainte de introducerea botcilor.
/etoda americana cunoscuta si sub numele de Doolittle,Pratt recomanda orfanizarea coloniei
crescatoare cu 4 zile inainte si distrugerea tuturor botcilor cu %-7 ore inaintea introducerii ramei
port botci cu larvele luate in crestere de starter. (e timpul celor 4 zile, fagurele port-botci prevazut
cu hranitor, va sta in mijlocul cuibului. ,nainte de introducere, va fi introdus in sirop de miere si va
primi si sirop in hranitor pe tot parcursul lucrarilor.
$upa trecerea celor 4 zile, botcile gasite in colonia crescatoare vor fi distruse si vom trece la
formarea starterului. Acesta va avea in componenta faguri cu provizii de cea mai buna calitate
(% cu miereB% cu pastura), asezati distantat pentru ca, la momentul potrivit, sa introducem in mijloc
rama port-botci cu hranitor. 0patiul ramas liber din stup se margineste cu ajutorul a diafragme
etanse si materiale izolatoare. (opularea starterului se face cu albina scuturata de pe %!-% faguri
cu puiet ridicati din familii recordiste. $upa %- ore de la orfanizare, timp in care albina zburatoare
se inapoiaza la vechiul loc, se aduce rama port-botci prevazuta cu hranitor, este asezata intre cele
rame cu provizii si se da sirop putin mai diluat in hranitor, avand grija sa micsoram si urdinisul.
$upa < ore, timp in care albinele tinere ramase au preluat siropul, vom ridica rama port-botci si o
vom inlocui cu alta, in care se afla larve de cateva ore ce provin din colonia mama (recordista
stupinei). Albinele tinere si bine hranite vor lua in crestere cat mai multe botci.
$upa luarea in crestere a botcilor, albinele orfanizate din stupul crescator (caruia i-am distrus toate
botcile cu 7 ore inainte), vazand botcile luate in crestere continua sa le ingrijeasca. $aca nu mai
crestem alta serie de matci, albinele din stupul pornitor pot fi folosite la intarirea coloniei
crescatoare. #u %- zile inainte de eclozionare, botcile vor fi introduse in custile de eclozionare si
date apoi stupilor orfani ori nucleelor de imperechere.
Concomitent cu introducerea fagurelui port"botci se va pune sirop amestecat cu polen in
hranitorul aflat in componenta ramei port-botci. $aca avem nevoie de cat mai multe botci, putem
folosi tot aceasta familie ca stup pornitor, dupa fiecare 7 de ore mutand rama cu botcile acceptate
in cuibul unei familii finisoare din lotul de prasila. ,n cazul unei cresteri continue familia pornitoare
va mai fi ajutata, din cand in cand, cu puiet capacit in eclozionare, ridicat din stupii furnizori, pentru
mentinerea la parametri ma1imi.
stuparit stationar
"tin)ere furtisa)
In caz de furtisa), trebuie )asita si inlaturata mai intai cauza, dupa care se *a incepe
actiunea de stin)ere propriu zisa ce consta in:
• inchiderea stupului atacat,
• ungerea lui cu creolina diluata sau cu gaz,
• transportarea lui pe un alt loc, cat mai departe de stupina,
• inlocuirea stupului atacat cu un alt stup gol sau cu faguri goi, fara pic de miere (albinele vor
vizita catva timp acest stup dar, negasind nimic, il vor abandona),
• micsorarea tuturor urdinisurilor,
• inchiderea urdinisului stupului atacat pe o perioada de 7 zile (avand asigurata hrana si apa).
stuparit stationar
"tolonarea
Consta in amestecarea albinei de la mai multi stupi in *ederea formarii unei noi
unitati biolo)ice.
Este stiut ca atunci cand se ia albina din doi stupi e1ista riscul declansarii bataii dintre albine. $aca
se ia albina de la 3 sau mai multe colonii albinele nu mai au aceeasi comportare. (entru
preintampinarea oricarui risc este bine ca fagurii sa nu fie apropiati dintr-o data iar cutia noului roi
sa nu apartina nici uneia din unitatile care formeaza noul roi.
stuparit stationar
"tomacul albinei
0tomacul sau intestinul mijlociu al albinei este locul unde se face digestia hranei trecute din gusa,
in procesul digestiei intervenind secretiile glandulare si enzimele ce se regenereaza continuu. Aici
albina isi acumuleaza o insemnatate cantitate de glicogen, ce se aduna si in peretii gusii,
musculaturii si asa-zisul corp )ras, facandu-si o rezerva de substante nutritive si energetice (pana
la mg) folosita in momentele de criza.
Hlandele din intestinul subtire disociaza albuminele si grasimile, tot ce prisoseste fiind depozitat in
cavitatea pericardica, sub chitina, constituind >corpul gras>, unde sunt depozitate rezervele
organice de proteina, grasimi si glicogen care vor asigura o viata mai lunga si o rezistenta mai
mare la nosemoza.
stuparit stationar
"tra-a coloniei
Pazirea este asi)urata de albinele care nu si,au facut inca zborul de recunoastere
dar care au posibilitatea sa recunoasca pe cele straine, datorita mirosului
caracteristic fiecarei colonii.
stuparit stationar
"tuparitul stationar
In *ederea sporirii productiei, o solutie pentru cei care nu practica stuparitul pastoral este
di*ersificarea productiei, albinele producand nu numai miere, ci si alte produse/ polen, pastura,
ceara, laptisor de matca, propolis, *enin etc.
stuparit stationar
"tupina
(rin prisaca sau stupina intelegem totalitatea stupilor, a materialului biologic, a inventarului apicol
necesar cresterii si intretinerii albinelor, inclusiv a vetrelor de stupina, a mijloacelor de transport
folosite pentru transportul stupilor, a mierii si a utilajelor apicole. @atra permanenta este cea care
da caracterul de permanenta stupinei, stupinele deplasate in pastoral avand doar vetre provizorii.
#mplasare
.n loc bun pentru stupina este padurea. @or fi preferate poienile insorite si ferite de vanturile reci.
0tupinele asezate in locuri deschise, cu vanturi reci, in general nu sunt rentabile. 0tupinele nu
trebuie asezate in vecinatatea apelor intinse, a lacurilor sau fluviilor, unde, pentru a infrunta curentii
de aer albinele zboara la suprafata apei, orice val (cat de mic) putandu-le ineca. (risaca nu se
aseaza niciodata in preajma fabricilor de produse zaharoase, caci albinele fiind avide de dulciuri se
vor ineca in masa fluida a zaharului supus fabricatiei.
Apropierea combinatelor unde se trateaza minerale feroase trebuie evitata, deoarece albinele se
into'ica cu arseniat si cu fluor care se degaja sub forma foarte fina, contaminand terenul si florile
pe o distanta de 3 =m. Apropierea albinelor de uzinele ce prelucreaza aluminiu da into1icatia
albinelor prin fluor.
Nici langa drumurile prea circulate nu este bine sa avem stupina, intrucat, in anumite conditii
albinele devenind irascibile atacand trecatorii sau animalele de transport. &ocurile bantuite de
musca senotania sau de viespi (mai ales lupul albinelor) trebuie evitate, caci irita albinele si le fac
mult rau. Asezarea stupilor intr-un defileu ingust unde curentii circula rapid, dauneaza de
asemenea albinelor, cu atat mai mult iarna cand se aduna aici cel mai rece aer. &a fel este si atunci
cand, pe timpul verii soarele bate direct pe urdinisul stupilor. (e acest motiv se recomanda
orientarea stupilor pe directiile est-vest sau chiar nord, stupii asezati cu fata spre nord dand cel mai
redus procent de roiuri.
2 asezare buna a stupinei este si aceea de la marginea unei paduri, spre partea estica, cu
urdinisurile orientate in aceeasi directie, pentru ca urdinisurile sa nu fie umbrite (mai ales in
primaverile reci), soarele ajutandu-le sa lupte cu succes impotriva nosemozei. $in acest motiv,
primavara este recomandata e1punerea sudica a stupilor. Ape timpul verii se recomanda umbrirea
stupilor cu ajutorul unor dispozitive mobile. &ocurile prea umbrite sau cele joase si umede nu sunt
bune pentru asezarea unei stupine. ,n aceste locuri stupii vor putrezi repede iar albinele vor fi
atacate de diferite micoze, raceala umeda a acestor locuri franand dezvoltarea cuiburilor. Atunci
cand sursa de nectar se afla pe un versant inalt de deal sau de munte, stupina este bine sa fie
asezata mai la vale, intrucat albinele cu greu urca atunci cand sunt incarcate.
Nici locurile prea zgomotoase, cu trafic intens nu sunt indicate pentru *etrele de stupina, trepidatiile
si zgomotele generand diaree. @ersantii cu e1punere sudica apara stupii de vijeliile crivatului, fiind
o protectie naturala pentru albine, mai ales in perioada de iarna si primavara. 2 perdea de protectie
formata din cel putin %! randuri de arbori va fi un bun adapost. (lantele cu flori aromatice cum sunt
mataciunea, isopul, lamaita, levantica etc. nu se pun in fata stupilor sau intre randurile de stupi,
puternicul lor parfum uniformizand mirosul coloniilor fapt ce poate duce cu usurinta la declansarea
furtisagului intre albine.
&ocurile unde se vor aseza stupii este bine sa fie tratate cu erbicide sau cu solutie de sare (3!-7! g
la litru). Asezarea stupilor trebuie sa fie variata obligand albinele sa-si faca culoare diferite de zbor.
,n fata fiecarei scanduri de zbor trebuie sa stea inclinata cate o planseta de aterizare, albinele
cazute pe pamant in fata stupului putandu-se urca mai usor.
stuparit stationar
Formare
e)ulile de baza la formarea stupinei sunt urmatoarele:
%. sa folosim un singur model de stup si de rame in intreaga stupina*
. sa dispunem de o camera speciala tip laborator, folosita pentru e1tractii, depozitarea mierii,
fagurilor, efectuarea micilor reparatii etc.*
3. sa avem asigurata o buna baza melifera*
7. stupii sa fie feriti de accesul pasarilor de curte si de vanturile puternice (pentru protejare
fiind indicate, printre altele, perdelele de protectie din glicina inalta si deasa)*
". in fata fiecarui stup sa presaram cu nisip o suprafata de % metru patrat, constituind asa-zisa
oglinda a stupului*
<. asezarea stupilor pe suporti trebuie sa fie putin inclinata spre fata pentru ca apa
precipitatiilor sa nu poate patrunde in stup, facand sa apara umiditatea generatoare a
micozelor*
4. in practicarea apiculturii se impun tot mai mult stupinele mobile, cele mai des folosite in
+omania fiind cele de tip pavilionar.
stuparit stationar
"tupul
#uvantul deriva de la latinescul ^stypus_ si desemneaza casuta coloniei, unde albinele cladesc
faguri pentru depozitarea stransurii si cresterea puietului. 0tupii primitivi erau confectionati din
scorburi ori erau impletiti din nuiele, lipite cu lut, sau din funii din paie legate cu mlaja intocmiti ca
un clopot etc. 2data cu inventarea ramei mobile s-a trecut la folosirea stupilor sistematici
confectionati din lemn de tei sau de brad. ,zolatia la e1terior a stupilor se face cu doua straturi de
vopsea, inaintea vopsirii facandu-se chituirea cu asa-zisul ^chit de cutit_, care o data intarit, nu mai
cade niciodata. &a fel si fundul stupilor. &a confectionarea stupilor se va folosi lemn bine uscat iar la
acoperis se va folosi tabla zincata.
,n stupina este recomandat a folosi dimensiunile standardizate e1istente in reteaua A#A, acelasi tip
de stup si de rame, economisind astfel timp, materiale etc., contribuind prin aceasta la
eficientizarea muncii.
Conditii )enerale
%. Capacitatea stupului - trebuie sa fie corespunzatoare adapostirii unei populatii cat mai
numeroase, unui puiet cat mai e1tins si unei recolte cat mai bogate. Asadar, stupii trebuie
sa fie de capacitate mare (%8-! rame 0A:A0) sau sa aiba posibilitatea maririi sau
micsorarii in functie de necesitati.
. /obilitatea partilor componente - constituie a doua conditie de ordin general, fiind
recomandat ca orice piesa componenta a unui stup sa se poata potrivi oricarui stup din
stupina. $e aceea, chiar si folosirea aceluiasi tip de rama constituie o calitate de
necontestat.
stuparit stationar
Conditii particulare
Partile principale
1. Fundul stupului
&ste indicat sa fie:
• mobil - curatarea lui fiind mult usurata primavara, cu posibilitate de fi1are pentru practicarea
pastoralului*
• din scandura incheiata strans in nut si feder - fara crapaturi, stiut fiind ca orice crapatura
este un virtual focar de infectie prin patrunderea gaselnitei, pradatorul tuturor fagurilor*
• sa fie *opsit in -3 randuri de vopsea - pentru ca apa provenita din vaporii ce se
condenseaza iarna in stupi sa poata aluneca usor afara, fara a se impregna in scandura
fundului provocandu-i putrezirea* in plus, un fund impregnat cu apa poate determina
mucegairea fagurilor cu toate neajunsurile ce decurg de aici pentru albine si mierea din
faguri*
• sa fie putin inclinat spre urdinis - pentru ca apa condensata din vapori sa poata curge
usor*
• sa fie intarit si spri-init pe doua curmezisuri trainice - care, la nevoie, vor putea servi si
de picioare, ori sa fie incadrat in 3 leaturi ( pe laturi si unul in spate), model numit si
american, utilizat si de A#A, fiind la origine produs de +oot*
• scandura de zbor - sa fie cat mai accesibila albinelor, oferindu-le o aterizare usoara si
ferita de curenti*
• sa fie trainic - suportand greutatea si oferind echilibru stupului.
stuparit stationar
2. Corpul stupului
• sa fie de mare capacitate,
• cat mai simplu construiti (fara a incarca preturile de cost),
• sa permita manevrarea usoara a ramelor,
• materialul din care sunt confectionati stupii sa fie foarte usor si bine uscat (tei sau brad),
• inima scandurilor late sa fie asezata totdeauna in afara (pentru ca nu cumva, dupa scorojire,
sa preseze spre e1terior, slabind trainicia stupilor),
• grosimea peretilor sa fie de apro1imativ cm,
• urdinisul sa fie pozitionat in partea de jos, oferind posibilitatea reglarii dupa necesitati,
• pe muchea dinauntru a faltului pe care se sprijina ramele se aplica pe toata lungimea un
balot ingust de tabla ce va impiedica propolizarea ramelor si distrugerea faltului,
• interiorul stupilor nu se vopseste sau, cine vrea cu tot dinadinsul poate incerca reteta
(ertrand, mentionata de 9ristea in 0tuparitul, p.37"/ >0e limpezeste propolisul in apa
calda, careia i se adauga putin acid sulfuric* adunat apoi din apa, el se amesteca cu ulei de
in fierbinte, in proportie de parti propolis, o parte ceara si 7 parti ulei. .leiul, mai inainte de
a fi amestecat cu ceara si propolisul, trebuie tinut %4-! de zile pe o plita de bucatarie, fara
sa clocoteasca. @opseaua se intrebuinteaza calda si se intinde cu o pensula pe scanduri,
atat cat o poate suge lemnul>,
• partile componente ale fiecarui stup vor avea imprimata in e1terior o litera si un numar de
individualizare a componentelor fiecarui stup.
stuparit stationar
3. Capacul stupului
Capacul drept este format din 7 pereti laterali, acoperit cu o planseta de scandura sau (-&, peste
care se pune tabla. ,naltimea capacului trebuie sa fie potrivita pentru a permite montarea unei site
de ventilatie sau asezarea unei saltelute sau placi de polistiren e1pandat care sa izoleze albinele
de caldurile toride de pe timpul verii. (entru ca apa cazuta pe capac sa nu balteasca este bine ca
centrul capacului sa fie putin ridicat iar marginile capacului sa imbrace corpul stupului.
Capacul in doua ape nu prea mai este folosit din cauza inconvenientelor pe care le are in cazul
practicarii stuparitului pastoral.
stuparit stationar
#ccesoriile
1. amele
2 rama prost dimensionata poate influenta bunul mers al unei colonii, micsorandu-ne castigul si
chiar aducandu-ne pagube. Este bine sa utilizam in stupina un singur model de rama tipizata, din
cele ce se comercializeaza prin retelele A#A, orice modificare marind pretul de cost al produsului
finit.
• ama inalta (:a;ens) 3$ ' 3$ cm
2fera o buna dezvoltare a cuibului atat vara cat si iarna, proviziile fiind tot timpul accesibile
albinelor. $atorita inaltimii aerisirea nu este intru totul corespunzatoare, mai ales in partea de sus,
neajuns inlaturat printr-o deschidere mai larga a urdinisurilor. E1ista de asemenea un risc mai
ridicat de omorare a albinelor sau a matci odata cu manipularea ramelor stupului cercetat. ;arele
neajuns este insa legat de e1tractia mierii, neavand posibilitatea sa e1tragem o miere de calitate,
multi faguri cu miere fiind amestecati cu puiet sau polen. E1istenta polenului in cantitate mare in
mierea e1trasa inlesneste, mai tarziu sau mai devreme, fermentarea mierii. .n alt neajuns,
greutatea prea mare a ramei centrifugate poate duce la ruperea fagurelui, mai ales daca acesta nu
se sprijina cu intreaga suprafata pe gratarul centrifugii.
• ama in)usta (:an)strot.) 32 ' 21 cm
(rimejdia strivirii albinelor e mult micsorata, aerisirea se face mult mai usor, albinele ridica prisosul
de miere in magazinele de recolta, mierea e1trasa fiind de foarte buna calitate. +amele rezista
foarte bine pe timpul e1tractiei. Neajunsurile acestei rame nu sunt de neglijat, ingustimea lor nefiind
favorabila dezvoltarii normale a cuibului. ,ernarea nu se face in conditii corespunzatoare, coloniile
riscand sa moara de foame. $in acest motiv, cei ce folosesc astfel de rame sunt nevoiti sa faca
iernarea pe corpuri.
• ama Dadant 32 ' 20 cm
Este prezinta mai multe avantaje, in comparatie cu celelalte doua. ,ernarea se face bine, cuibul se
dezvolta normal, mierea poate fi selectionata, aerisirea este corespunzatoare etc.
2 varianta a acesteia, este rama "6#" (rama normala cu dimensiunile 337 ' 3$$ mm) 5 rama
tipizata pentru omania. $esi unii teoreticieni inca mai sustin folosirea ramei ;E (trei sferturi), eu
sunt adeptul folosirii ramei normale, considerand ca acest tip de rama este cel mai bine adaptat la
conditiile tarii noastre, atat in ceea ce priveste dezvoltarea puietului, acumularea proviziilor,
pastrarea caldurii cat si in ceea ce priveste manevrarea ramelor, iernarea corespunzatoare si
obtinerea unor recolte bogate. ;ai mult decat atat, practicand apicultura de tip pastoral, folosesc
tipul de stup vertical pe corpuri, utilizand acelasi tip de rama in toata stupina, beneficiind din plin
de avantajele oferite de uniformizarea ramelor.
• ama trapezoidala 23 ' 37 cm
(rezinta avantaje incontestabile cu privire la iernare, la dezvoltarea cuiburilor si la manevrarea
ramelor. ;arele dezavantaj al acesteia consta in greutatea cu care albinele se urca in cat, ele
preferand sa-si completeze proviziile din cuib si abia mai apoi sa urce in magazinul de recolta. (e
toata aceasta perioada, regina este oarecum stanjenita de graba albinelor de a umple celulele cu
provizii. ,n plus, cea mai mica deformare a ramei genereaza lipirea ei de unul din peretii cuibului,
strivirea albinelor si scoaterea greoaie din stup.
• ama tip +offman
.merasii tip 9offman sunt situati in treimea superioara a leaturilor unei rame, pe o suprafata de 4
cm, avand apro1imativ 34 mm latime. Acest tip de rama s-a impus in toate stupinele prin faptul ca
ramele sunt tinute totdeauna la o distanta precisa, putand fi deplasate mai multe deodata, facandu-
le sa alunece pe muchea balotului de care se reazema umerasele ramelor. $istantatoarele tip
9offman se regasesc si la noi in constructia modelelor 0:A0. (rin folosirea acestui tip de rama
sunt inlaturate toate tipurile de distantatoare automate facute din cuie, sarma, dantelarie de tabla
etc., practicarea pastoralului facandu-se fara pericolul tocarii albinei.
stuparit stationar
2. Diafra)ma
Nu este altceva decat un perete miscator alcatuit din scandura, (-& sau alt material, cu ajutorul
caruia, la nevoie, putem mari sau micsora capacitatea cuibului, pentru ca acesta sa-si poata pastra
caldura normala, in raport cu marimea coloniei. #and stupul s-a umplut cu rame ocupate in
totalitate de albine, diafragma este scoasa din stup, locul ei fiind ocupat de o rama. (entru a nu
lasa nici un loc gol intre marginile diafragmei si peretii stupului, acestea se captusesc cu fasii de
panza sau pasla, inlaturand astfel posibilitatea formarii curentilor interior ce put dauna cuibului.
(entru prinderea fasiei de pasla se folosesc, din loc in loc, agrafe, pioneze sau tintisoare. ;arginea
de jos a diafragmei nu trebuie sa atinga fundul stupului, pastrand o distanta de 8-%! mm, pe unde
albinele sa poata circula. &etisorul de sus al diafragmei, care ii serveste si de sprijin pe scaunul
ramelor, va fi cu 4 mm mai inalt decat letisorul ramelor vecine, deoarece intreaga suprafata a
stupului trebuie sa fie acoperita cu un podisor ce sta deasupra ramelor, cu 4 mm mai sus de ele,
astfel ca diafragma sa ajunga e1act sub acest podisor si sa inchida de tot golul de sub el. $aca vor
e1ista spatii libere, aerul intrat pe urdinis isi va face un circuit pe sub podisor si peste diafragma,
curent ce va lua toata caldura cuibului si ar fi foarte daunator atat unei bune iernari, cat, mai ales,
unei bune dezvoltari a puietului. .nii apicultori pentru obturarea cat mai precisa a acestui spatiu
folosesc, fie fasii de pasla ce adera la partea de sus a diafragmei, fie o a doua diafragma de
polistiren, perfect etansa.
stuparit stationar
3. Podisorul
Este un capac de lemn ce sta la o inaltime de 4 mm deasupra ramelor, datorita marginilor de 4 mm
ce-l inconjoara. &a stupul &aOens podisorul e format din scandurele, la celelalte tipuri dintr-o
singura bucata, unele podisoare fiind alcatuite dintr-o rama de lemn cu sita metalica ce e folosita si
ca sita de ventilatie pe timpul transporturilor in pastoral.
.nii apicultori folosesc podisoare ce au practicat in mijloc un orificiu ce comunica cu hranitorul.
Este indicat ca acel orificiu sa fie putin mai spre margine, intrucat albinele au tendinta sa
depoziteze mierea ce li se da in hranitoare, in imediata apropiere a hranitorului. 2rificiul podisorului
poate fi folosit si la montarea iz)onitoarelor de albine, cu o zi inaintea e1tractiei, dupa ce mai
inainte am urcat corpurile cu miere deasupra lor si le-am afumat.
stuparit stationar
3. /a)azia de recolta
&ste fie un corp micsorat ce se aseaza peste corpul stupului *ertical, fie un corp cu
rame normale sau trei sferturi.
stuparit stationar
7. 9ratia +anemann
Este o gratie din plastic, celuloid sau zinc prin care albinele pot trece, nu insa si matca. Hratiile din
sarma galvanizata sau zinc se pot dilata si din aceasta cauza nu sunt recomandate. Hratia e
folosita cu predilectie la stupul vertical dar, poate fi folosita si la stupii orizontali in vederea izolarii
matcii pe %! rame. ,ntrucat albinele se obisnuiesc cu greu cu aceasta gratie si isi zdrentuiesc aripile
si puful de pe corp unii apicultori folosesc alte metode pentru a obtine miere selectionata/ fie
aseaza in caturi fagurii mai distantati, fie ocupa caturile numai cu faguri in care matca nu a ouat
niciodata. #u toate acestea, folosirea gratiei este indispensabila in unele lucrari de crestere si
selectie a matcilor cum ar fi izolarea trantorilor, a matcilor etc.
stuparit stationar
#ccesorii marunte
Inc.izatorul de urdinis
E confectionat fie din tabla, perforata din loc in loc pentru accesul albinelor si impiedicarea
accesului rozatoarelor, fie dintr-un leat, numit inchizator bloc, care inchide golul urdinisului pe toata
deschiderea, pe una din parti avand taiata o deschizatura de %"-! cm lungime si 8 mm inaltime. ,n
partea de sus a blocului e practicata o alta taietura mai mica de 4-8 cm, folosita ca urdinis de
iernare la familiile mai putin puternice. #and se ajunge la marele cules, sau atunci cand e nevoie
de o aerisire mai mare, blocul se inlatura cu totul.
stuparit stationar
4blonul de iarna
E o scandurica de lungimea urdinisului ce se aseaza deasupra urdinisului oblic, pentru a impiedica
razele solare sa patrunda pe urdinis, pacalind albinele sa iasa afara pe un timp rece.
stuparit stationar
Podisoarele cu sita pentru transport
0unt folosita la transportul stupilor in pastoral, montandu-se peste magazinele de recolta. .nii
apicultori folosesc aceste rame si pe post de podisor, cu rezultate destul de bune, avand grija sa le
acopere cu materiale termoizolante dupa efectuarea transportului.
stuparit stationar
"tupul de control
Este cel care adaposteste una din cele mai bune colonii si este asezat pe un cantar de control care
da indicatii apicultorului despre felul cum se desfasoara culesul. $atele si indicatiile aratate de
cantar se inregistreaza seara, dupa ce albinele au incetat zborul, si se trec in agenda de lucrari
zilnice. Aceste date nu reprezinta numai nectarul adus din camp ci si cantitatea de puiet crescuta
datorita culesului.
stuparit stationar
"tupul de obser*atie
Este un stup cu pereti transparenti, folosit ca obiect de studiu pentru apicultorii incepatori sau
cercetatorii care urmaresc problemele legate de viata interioara a unei colonii. (entru ca razele
soarelui sa nu ridice anormal temperatura interioara, stupul sta la umbra iar geamurile laterale sunt
protejate cu jaluzele ce se pot inlatura usor cand se fac observatiile necesare.
stuparit stationar
"tupul furnizor
0tupii puternici, cu puiet si albina pe corpuri, se organizeaza in felul urmator. ,n corpul de jos se
lasa matca cu % fagure cu provizii, %- cu puiet in diverse stadii si faguri claditi buni de ouat. (este
corp se pun gratii 9annemann. ,n corpul de sus sunt ridicati toti fagurii cu puiet, la momentul
oportun apicultorul putand lua orice fagure din corpul de sus, aflat deasupra gratiei izolatoare de
matca, pentru a-l folosi la formarea sau intarirea roilor, fara a mai fi nevoit sa caute matca. $upa o
perioada mai lunga, timp in care corpul de jos este din nou ocupat in majoritate cu puiet, se va face
o noua organizare a familiei. ,n felul acesta, corpurile de sus vor avea albina tanara disponibila
pentru ajutorarea altor colonii din stupina
!ariante
0e alege unul din cei mai puternici stupi, pe care-l numim de convenienta stupul A, ce va fi mutat
cu %- m in spate, cu urdinisul orientat putin oblic. (e vechiul loc se aduce un stup gol, stupul A, in
care introducem faguri din stupul A, cu albina insotitoare (% fagure cu provizii si fagurele cu matca
stupului A). 0e adauga apoi inca 8 faguri fara albinele insotitoare (% cu puiet capacit, fagurii cu
puiet larvar, faguri claditi si artificiali pana la completare). 0e inchide stupul A care in scurt timp va
reveni la normal prin popularea sa cu albina culegatoare intoarsa de la camp.
+eorganizam apoi fagurii din stupul A, ce va deveni stup furnizor lasand doar fagurii cu puiet
capacit si provizii B diafragma B % hranitor cu apa. 0tupul A va furniza astfel albinele tinere
necesare diferitelor lucrari in stupina. .na din variante presupune scuturarea albinelor tinere
ramase dupa intoarcerea celor batrane la vechiul loc (circa -7 ore) intr-o lada, acestea fiind usor
udate si distribuite dupa nevoi. -agurii cu puiet ramasi dupa scuturare vor fi folositi in alte familii.
Alta varianta recomanda folosirea stupului furnizor pentru primirea si imperecherea tinerelor matci,
in perioadele dificile acceptarii lor, ori utilizarea ca starter sau crescator, in acest caz fiind mutat pe
locul altui stup recordist, de la care va prelua toate culegatoarele. ,n cazul in care este folosit la
imperecherea matcilor, dupa %! zile de la acceptarea si inceperea pontei noii matci, stupul va fi
adus la vechiul loc, unde, va primi toti fagurii scuturati din vechea familie, careia i se va ridica
matca. Albinele scuturate in fata vechiului loc, intrand intr-un stup nou vor fi foarte supuse.
stuparit stationar
"tupul :a;ens
0tupul original conceput de &aOens pe ! de rame (3% 1 34 cm), cu unele modificari minore sta
astazi la orignea stupului orizontal.
stuparit stationar
"tupul multieta-at (/&)
(rimul stup sistematic cu rama mobila a fost conceput de americanul &angstroth (%8%!-%86"),
parintele apiculturii sistematice. #u unele modificari aduse de +oot, acest tip de stup este cel mai
raspandit stup din lume si mai este numit stup standard multietajat sau american. &a noi se bucura
de o mai mica popularitate, in practicarea pastoralului fiind preferati stupii orizontali si cei verticali
cu magazine sau stupii verticali pe corpuri.
Foloseste mai multe corpuri suprapuse cu rame 3@3 si are toate piesele complet
independente si fara falturi stan-enitoare.
Dimensiunile interioare ale fiecarui corp /& sunt de 7"! mm lungime 1 34" mm latime 1 74
mm inaltime. ,n fiecare corp incap %! rame cu distantatoare 9offman. +amele stau asezate in corp
rezemate pe un falt captusit la suprafata cu o fasie de tabla pentru impiedicarea propolizarii. $e la
suprafata superioara a ramelor mai ramane pana sus un spatiu de 8 mm, pentru circulatia albinelor
de deasupra ramelor* in schimb, speteaza ingusta de jos ajunge la nivelul inferior al marginilor
corpului de stup. -undul stupului este mobil si alcatuit din scanduri cu falturi intre ele. (rin faptul ca
lipseste partea din fata a fundului, se creeaza acolo un gol pe toata latimea corpului de stup, care
serveste ca urdinis. ,n perioadele reci acest urdinis larg este micsorat cu ajutorul unui reductor
mobil. :oate elementele acestui tip sunt tipizate si se pot cumpara de la magazinele de tip apicol. 2
caracteristica a acestui tip de stup este interschimbabilitatea, componentele sale putand fi
folosite si la alti stupi de tip *ertical.
Prin sc.imbarea corpurilor /& intre ele se inlatura in mare parte pericolul roitului iar roiurile
temporale formate timpuriu au posibilitatea sa se dez*olte foarte repede fiind a-utate de
caldura emanata a coloniilor de baza puternice deasupra carora sunt asezate, fiind
despartite cu un podisor "nell)ro*e. #cest tip de stup prezinta o serie de a*anta-e dar si
deza*anta-e, necesitand folosirea unor colonii puternice si o te.nica a*ansata. :a noi in
tara, desi a fost foarte recomandat de literatura de specialitate nu prea este folosit, fiind
preferati stupii *erticali cu ma)azine pe -umatati de rama, cu cat /&, sau cu cat normal
(adica cu rame normale).
stuparit stationar
"tupul *ertical Dadant
#reatorul stupului vertical pe % rame cu magazine este francezul #harles $adant (%8%4-%6!).
;odelele de rame si de stupi $adant-Alatt au fost adoptate si la noi.
/asurile interioare ale stupului pe 12 rame sunt urmatoarele/ 7<! 1 7"! mm iar inaltimea de 3%4
(sau 3%") mm. ,n felul acesta, ramele corpului pot fi asezate fie in pat cald, fie in pat rece. ,n cazul
in care dimensiunile sunt simplificate la 7"! 1 7"! 1 3%" mm, in stup nu vor mai incapea decat %%
rame.
0tupul $adant cu magazine are o larga raspandire in zona centrala a +usiei, tehnologia de lucru
permitand preluarea mierii de la familiile cu magazine intregi si nu cu faguri separat ( vezi articolul
^,ngrijirea albinelor in diferite tipuri de stupi_ de @.,.&ebedev, tradus de prof @ladimir Aacalov din rev (celovodstvo, aparut
in +omania apicola, nr. %, !!, pag %8-%). -olosirea magazinelor permite maturizarea mai rapida a
mierii si obtinerea fagurilor in sectiuni. Neajunsul principal al acestor stupi este ca familiile care se
adapostesc in ei sunt foarte predispuse la roire. $in aceasta cauza, utilizarea lor impune neaparat
formarea unor roiuri de stransura (atunci cand familiile ocupa bine cei % faguri de cuib si au 8
faguri cu puiet) si luarea unor masuri drastice de preintampinare a roirii.
$upa intarirea familiilor si a roiurilor, cand fiecare stup va avea cel putin 4 rame cu puiet iar albinele
vor ocupa %!-%% rame se aseaza magazinele. (entru ca regina sa nu poata urca in magazine, in
acestea se vor lasa doar 6-%! rame, cu spatii mari intre ele. Aceasta metoda da rezultate doar la
familiile puternice, cele slabe neurcand in aceste magazine. &a coloniile slabe se monteaza gratii
separatoare si se lasa % faguri in magazine. #el de-al doilea magazin se pune atunci cand
albinele incep sa lucreze la primul si totdeauna intre cuib si celalalt magazin. (e masura umplerii cu
miere se dau jos si se pun altele.
:rebuie avut grija sa asiguram provizii suficiente pentru iernare, intrucat albinele depoziteaza
majoritatea mierii in magazinele de stransura.
stuparit stationar
"tupul *ertical .#. 1$$1
In omania stupul *ertical pe 1$ rame cu ma)azine, inspirat dupa Dadant, a fost
standardizat sub denumirea de # 1$$1 sau *ertical cu doua ma)azine sau un
sin)ur ma)azin.
#orpul are 7 pereti din care cei laterali au grosimea de " mm, iar ceilalti doi de 33 mm. &aturile
e1terioare au "7 1 73< 1 3% mm, iar cele interioare 37$ ' 321 ' 31$ mm. 0us, pe laturile
peretilor spre e1terior, corpul are prevazut un falt cu un brau destinat fi1arii prin suprapunere a
magazinului, care la randul lui are pe partea interioara un alt falt care serveste la imbinarea partilor
componente asigurand stabilitatea stupului. ,n interior corpul este prevazut cu un alt falt montat pe
peretii din fata si spate destinat sprijinului ramelor. ;agazinele, in numar de doua, sunt identice cu
corpul, avand apro1imativ jumatate din inaltime, astfel la e1terior "7 1 73< 1 %4" mm, iar interior
7"! 1 38< 1 %4" mm. Este un stup conceput pentru apicultura pastorala, fiind prevazut cu %! rame
si o diafragma. +amele au dimensiunile e1terioare de 3!! mm inaltime si 73" mm latime, cu
speteaza superioara de 74! mm. 0petezele laterale ale ramei au dispozitive 9offman de 34 mm
latime in treimea lor superioara, pe o inaltime de 4 cm, tinand ramele distantate automat intre ele.
#apacul e prevazut cu un falt care foloseste la imbinarea cu faltul corpului iar in partea superioara
suprafata de acoperire este plana si acoperita cu tabla zincata. #apacul are dispozitive de
ventilare la transport/ in interior o rama cu panza metalica cu ochiuri de mm pe toata suprafata
orizontala, iar la e1terior in partile din fata si din spate ale capacului sunt deschideri transversale
inalte de ! mm prevazute si ele cu panza metalica, in vederea statornicirii unui curent de aer la
transport, care circula pe deasupra ramei cu panza de sarma din interior, sub care albinele stupului
se aduna in ciorchine pe timpul transportului. ,naltimea capacului cu rama cu tot este de %4! mm.
,n spatiul dintre podisor si plasa iarna se poate pune o salteluta din paie sau din polistiren
e1pandat. -undul stupului este reversibil oferind posibilitatea varierii inaltimii urdinisului dupa
sezon/ vara un urdinis inalt de %8 mm, iarna unul ingust de 8 mm. &a transport fundul se prinde de
corp cu carlige, iar capacul si cele magazine sunt prinse de corp cu tendoane din balot.
In reteaua #C# este comercializata, cu precadere, o *arianta simplificata a acestui
tip de stup.
stuparit stationar
"tupul *ertical dublu
Aceasta denumire se refera la vechiul stup tip Dadant cu % rame sau # 1$$1 pe %! rame, corpul
si catul avand aceleasi dimensiuni (obtinandu-se stupi verticali pe 7-! rame normale). #u acest
tip de stup se obtine o productie cu 3"-7! ) mai mare fata de cea obtinuta cu tipul orizontal.
;anuirea acestor corpuri necesita insa culesuri bogate, matci valoroase si mana de lucru
suplimentara - datorita greutatii sporite a catului.
#oloniile intretinute in stupii verticali cu corpuri roiesc mai putin. ;omentul asezarii celui de-al
doilea corp trebuie bine ales intrucat, daca acesta este pus prea de timpuriu e1ista riscul racirii
puietului, iar daca este pus prea tarziu, colonia poate roi. &a familiile foarte puternice, asezarea
corpului al doilea se face atunci cand corpul % este bine ocupat cu albina si puiet pe 4-8 faguri - la
stupii +A - sau 6-%! rame, la stupii $adant. 2data cu punerea celui de-al doilea corp ridicam in
corpul de sus fagurii cu provizii, locul ramas liber in corpul de jos fiind umplut cu faguri claditi si
artificiali intercalati. #uibul de jos se obtureaza cu linoleum lasand descoperita doar o mica portiune
pentru ca albinele sa poata urca si in corpul de sus. &a celelalte familii, aceasta operatie se face
inaintea plecarii in pastoral la culesul de salcam. &inoleumul se inlatura inaintea plecarii in pastoral,
la stupii foarte puternici, sau cu prilejul e1tractiei, doar la stupii ce acopera bine cu albina cele doua
corpuri.
$aca nu se practica pastoralul, dupa culesul principal, sau atunci cand familiile devin foarte
puternice, cu surplusul de albina si puiet capacit se formeaza roiuri temporare, in toamna inlocuind
cu ajutorul lor matcile necorespunzatoare. .nificarea se poate face si inaintea unui cules principal.
-iecare apicultor poate e1perimenta una din tehnicile descrise la stupul vertical sau orizontal,
creandu-si propria tehnica, in functie de timpul disponibil si conditiile specifice de lucru.
stuparit stationar
"tupul orizontal
In*entatorul stupului orizontal este francezul :a;ens (1233,12<0), unul dintre
precursorii apiculturii sistematice. Pentru tarile unde mierea nu se cere pe calitati
deosebite poate fi considerat ca cel mai bun stup.
Dimensiunile stupului standardizat orizontal 310$ pe ! de rame 0:A0 sunt urmatoarele/ 48!
mm lungime, 7"! mm latime si 36! mm inaltime. ,n interior cei pereti din fata si spate au un falt
pe care se sprijina umerasele ramelor, si altul de 8 mm mai sus pentru sprijinul celor < scandurele
acoperitoare ce formeaza podisorul, ale caror dimensiuni sunt de 787 1 %3! 1 %! mm. .na din
aceste scandurele acoperitoare are la mijloc o taietura de 3"! 1 6! mm prevazuta cu panza
metalica. Ea se aseaza peste nucleul ajutator in timpul transportului, drept spatiu de aerisire.
#apacitatea corpului de stup poate fi redusa cu ajutorul a diafragme/ una scurta (are inaltimea
de 3%! mm pe sub care albinele pot trece in compartimentul vecin, unde stau fagurii de rezerva)*
cea de-a doua are 36! mm inaltime inchizand etans spatiul dintre compartimente, fiind denumita
diafra)ma oarba. Aceasta diafragma este folosita atunci cand intretinem in acelasi stup colonii.
(entru fi1area ramelor de transport, stupul are o bara transversala care prinde sub ea scandurile
de podisor stranse in grupe la capete. #apacul are dimensiunile e1terioare de 637 mm lungime,
<!7 mm latime si %! mm inaltime, avand la partile laterale deschideri longitudinale pentru
ventilatie, cu site inclinate. $eschiderile au dispozitive de inchidere pentru iarna. 0tupul este
prevazut la partile laterale cu manere solide, pliabile, de fier beton, iar fundul este fi1at de corpul
stupului, avand pe dedesubt stinghii transversale de "%< mm lungime, <! mm latime si 7! mm
inaltime, putand servi si ca picioare inaltatoare ale stupului. 0tupul este prevazut cu 7 urdinisuri (
taiate in peretele frontal spre margini, cu dimensiunile de 3!! 1 ! mm inaltime* cel de-al treilea
este de %"! mm 1 ! mm taiat in partea din dreapta a peretelui, fiind folosit de colonia mica
ajutatoare* cel de-al patrulea este rotund, cu diametrul de " mm, in mijlocul jumatatii din dreapta,
servind drept urdinis de iarna). :oate urdinisurile au scandurelele de zbor prinse in balamale si se
inchid cu cate un foraiber.
#*anta-e:
toate lucrarile se reduc la mutarea fagurilor, un singur apicultor putand intretine de unul singur un
mare numar de stupi
poate fi folosit cu usurinta la cresterea botcilor in prezenta matcii, la iernarea in acelasi stup a doua
familii, la unificari etc., fara un efort deosebit.
Deza*anta-e:
• la un cules in avalansa cuibul este blocat din prima zi*
• depozitarea mierii se face lateral, multi faguri cu miere fiind ocupati si cu puiet si, din
aceasta cauza mierea nu este de calitatea celei e1trase din stupii verticali, maturizandu"se
mai greu ( Acesta este si motivul pentru care normele .E recomanda folosirea doar a
stupilor verticali. ,n +omania acest tip de stup este foarte folosit datorita usurintei cu care se
lucreaza, un singur apicultor putand ingriji de unul singur un mare numar de stupi orizontali,
mai ales daca acestia se afla in componenta unui pavilion apicol)*
• are fund fi*, iar urdinisul este prea mic pentru asigurarea unei ventilatii suficiente pe timpul
zilelor calduroase*
• capacul este prins in balamale si nu ingaduie suprainaltarea cu magazine.
stuparit stationar
"tupul pepinier
Este un stup orizontal folosit la cresterea, imperecherea, intretinerea si iernarea matcilor, stupul
fiind compartimentat in <-8 nuclee cu diafragme etanse, nucleele iernand sub acelasi acoperis.
(entru iernare, cel mai indicat este tipul /aissoneu*e, prevazut cu 6 nuclee a -3 rame ocupate
integral de albine, avand provizii de cea mai buna calitate pe cel putin 3 sferturi din inaltimea
ramelor. .n rol deosebit il au acesti stupi atunci cand unificam coloniile cu nucleele tip buzunar,
folosind matcile ramase, cu fagurii si albina insotitoare, pentru popularea acestor stupi pepinieri.
#and culesul a trecut, colonia de baza se restrange si nucleul isi reia vechiul domiciliu. (este iarna
sunt folositi la pastrarea matcilor de rezerva pentru inlocuirea pierderilor datorate iernarii. -iecare
compartiment va avea scandurica proprie de zbor si va fi vopsit la e1terior cu o alta culoare, avand
si un numar de identificare ce va corespunde cu numarul de pe podisor, in podisor avand o gaura
de 4! mm pentru hranire.
stuparit stationar
"tupul 5ells
A fost conceput pe %< rame de 3! pe 7! cm, avand la mijloc un perete despartitor prevazut cu un
dreptunghi de sita dubla, in vederea iernarii a colonii, fiecare compartiment fiind prevazut cu
urdinis propriu pe laturi opuse. #and una din coloniile gazduite este slaba, stupul se intoarce la
%8!`, albinele compartimentului puternic populandu-l pe cel slab si viceversa, albinele avand
acelasi miros (datorita sitei despartitoare). &a aparitia culesului, deasupra celor colonii se pune o
singura magazie de recolta, care se intinde pe toata suprafata stupului dublu, izolata cu o gratie
9anemann. +ecolta obtinuta este peste asteptariL $upa trecerea culesului corpul de deasupra se
ridica.
stuparit stationar
"tupusorul
0tupusorul sau nucleul de imperechere este o cutie cu rame, in general mult mai mici decat cele
normale, folosite cu scopul economisirii materialului biologic necesar pentru imperecherea unei
matci, matca imperecheata si cu insusiri valoroase constituind baza apiculturii moderne. 0tupusorii
de fecundare cu cate 3-7 rame mici, dupa ce li s-a pus hrana in hranitoare si li s-a altoit botca
matura, se populeaza folosind o palnie larga sus si ingustata jos (cat suprafata stupusorului) in care
se perie albina de pe fata unui fagure cu puiet, cea de-a doua fata periindu-se in stupusorul
alaturat. 0tupusorii se inchid si se duc la racoare si intuneric avand deschise ventilatoarele de aer
de la fund. Acestor stupusori li se pot da si matci neimperecheate inchise in colivii de protectie,
avand o foita de fagure artificial sau putin serbet la orificiul de iesire.
E1ista mai multe tipuri de stupusori (tip Fota sau 9odolo), cel mai simplu fiind cel al lui Bander.
Atunci cand sunt folosite micronucleele nu este bine sa folosim botci, e1istand riscul racirii
acestora, ci vom folosi doar matci eclozionate.
8ea-unsuri:
• sunt fara de folos in perioadele reci*
• au nevoie de multa supraveghere, de ajutor si hranire continua*
• adeseori, albinele si matcile parasesc acesti stupusori*
• nu pot fi folositi la stabilirea calitatii unei matci, din cauza spatiului insuficient pentru
dezvoltarea normala.
stuparit stationar
"ubstanta de matca
0ubstanta de matca este inhibitiva pentru albinele ouatoare, mentine coeziunea coloniei si apare
la scurt timp dupa eclozionarea reginei, conditia de baza fiind ca regina sa fie hranita
imediat dupa iesire. &a matcile eclozionate in custi, fara albine insotitoare, substanta este
elaborata abia dupa %- zile. ;irosul propriu al matcii este influentat de anumite glande, de aparatul
sau reproducator si de hrana primita de la albinele insotitoare, constituind principalul factor de
coeziune si recunoastere al albinelor unei colonii.
Substanta de matca sintetica ( vezi AA#-ul apicol, vol ,,, pag 3"-3<) se prepara in felul
urmator: $in familia crescatoare se iau matci tinere eclozionate si tinute zile in custile de
protectie, se introduc intr-o sticluta colorata, turnand peste ele o solutie de lanolina ) dizolvata in
eter sulfuric pur ( cm cubi solutie pentru fiecare matca). #ele mai bune matci folosite in acest scop
sunt cele aflate in caldurile rutului. #u ajutorul unei pensete, dupa %7 zile de macerare, cadavrele
matcilor sunt scoase, lasand sa se scurga bine din ele solutia. "ticluta se lasa desc.isa pentru
e*aporarea eterului. (e fund va ramane lanolina cu substanta de matca concentrata. 0ticluta se
inchide iar preparatul se pastreaza bine multi ani, putand fi folosit la inhibarea instinctului de roire
sau la franarea bezmeticirii unei familii de albine orfane.
stuparit stationar
"ubstante cu uz apicol
• amoniacul se administreaza si in adapatoare in vederea prevenirii infectarii apei*
• salpetru, sarea*
• solutia de amoniac, formol sau .iperman)anat - se utilizeaza la curatarea si dezinfectarea
fagurilor si instrumentarului apicol de petele de diaree*
• cloroformul poate fi folosit la anestezieri*
• .ipocloritul de sodiu - apa de Eavel - se foloseste la pulverizarea albinelor afectate de
micoze si mucegaiuri.
stuparit stationar
"u)elul
"u)elul sau urzica moarta este o planta vivace din familia &abiatae, cu tulpina in 7
muchii, acoperita cu perisori cu frunze crestate, adeseori patate cu alb. -lorile plantei au culoarea
alba si seamana intru totul, afara de culoare, cu sugelul rosu sau cu sugelul galben, toate bune
melifere. #ea mai insemnata si cea mai raspandita dintre toate aceste varietati este sugelul rosu, o
planta scurta ce nu creste mai mult de %!-" cm, cu frunze petiolate, opuse, crete, ovale in forma
de inima, cu flori purpurii a1ilare. ;irosul acestora este neplacut, dar da mult polen si nectar,
productia al ha variind intre "!-%8! =g la ha. ,nflorirea incepe devreme, o data cu caldura
primaverii. &a disparitia ei apare floarea de salcam.
"ulfina
#unoscuta si sub denumirea de iarba de piatra, molotru, sufulg, molotru galben, trifoi mare, sulfina
este o planta erbacee bianuala, din familia &eguminoase, e1istand mai multe soiuri/ sulfina
albastra, alba si o varietate obtinuta prin selectie. ,nflorirea sulfinei tine o luna, iar cand se cultiva si
varietatea galbena albinele au un cules neintrerupt timp de aproape luni. (lanta secreta nectar si
pe timp rece, productia variind intre !! si <!! =g la ha. 0ulfina are o radacina pivotanta ce atinge
m, putand creste pe orice teren. (e petalele florilor, in polenul si nectarul de sulfina pot fi gasiti
numerosi bacteriofagi cu ajutorul carora albinele se vindeca de loca. ,n cazul in care polenul
recoltat este umezit de vreo ploaie, fermenteaza repede, producand dicumarina, o substanta
otravitoare ce provoaca .emofilia, o boala a sangelui, foarte periculoasa.
"ulfina este si o buna planta fura-era, plina de substante .ranitoare, foarte bo)ata in
albumina di)estibila.
"ulful
&ste un metaloid de culoare )albena numit si pucioasa, fiind folosit in apicultura fie
pentru fumi)atia fa)urilor si distru)erea daunatorilor, fie pentru pre*enirea
micozelor.
(rin aprinderea pucioasei se degaja bio'idul de carbon care se evidentiaza in tratarea fagurilor cu
spori de nosemoza, atunci cand fagurii sunt umeziti cu apa (3 tratamente la interval de 3 ore). $upa
tratare cu acid sulfuros, apa acidulata trebuie eliminata prin centrifugare, pentru a nu omori
albinele, dupa care fagurii se spala bine cu apa imbaindu"se si uscandu"se inaintea
introducerii in cuiburile coloniilor de albine.
#tentieL ;iere necapacita din celulele deschise contine un procent de apa care ar putea fi1a
bio1idul de sulf in ea, transformandu-l in acid sulfuros, into1icand grav albinele carora li se da spre
consum. $aca, totusi, au fost supusi fumigatiei, fagurii trebuie sa fie pusi la uscat %!-% zile intr-un
pod bine aerisit, unde albinele nu pot patrunde.
"uport,botca
Este un dispozitiv de forma cilindrica sau cubica pe care se lipeste o botca artificiala. 0e mai
numesc degetare sau dopuri, in functie de metoda de crestere folosita. ,n metoda $oolittle
degetarele sunt cilindrice avand diametrul de %" mm si inaltimea de %! mm, avand la un capat o
e1cavatie de !," mm in care se fi1eaza botca cu o picatura de ceara. &a celalalt capat se termina
cu un guler de % mm ce intra intr-un orificiu al unei sipci fiecare sipca fiind prevazuta cu %< orificii.
,n metoda 9eOrand, suportul botca numit dop este de grosimea unui creion. &a un capat are fi1ata
o pana ascutita din tabla sau lemn - pentru a-l fi1a pe fagure. (e capatul opus se lipeste cu ceara
celula cu larva scoasa cu ajutorul unei preducele, pe fagure prinzandu-se 8 de dopuri astfel
pregatite. ,n metoda lui 2rosi (all Coltan se folosesc mici cuburi de lemn pe care se lipesc celulele
sectionate taiate dintr-o fasie de fagure cu oua.
M
sablon botci, sipca crestere, stiati ca... , soarecii, soparla.
"ablon (modelator de botci)
/odelatorul pentru botci se confectioneaza Nn forma cilindrica din lemn tare cu
lun)imea de 2$ mm si diametrul de 2,7 fiind rotun-it la una din e'tremitati.
Atunci cand este folosit la confectionarea botcilor artificiale se lucreaza astfel/ pentru ca ceara sa
nu adere la el Wmbibam sablonul cu apa si-l introducem apoi, pana la %! mm (marcati vizibil), Wntr-un
ibric (cu pereti dubli Wn care se afla apa) cu ceara de cea mai buna calitate (obtinuta din topirea
fagurilor naturali), retragandu-l repede si asteptand ca ceara sa se raceasca. 2peratia se repeta de
3 ori, adancindu-l Wn ceara de fiecare data ceva mai putin, pentru ca marginile botcii sa iasa cat mai
subtiri (pentru usurarea modelarii lor de catre albine). Aotca se detaseaza dupa topirea cerii pe
sablon, prin rasucire lenta. (entru marirea randamentului putem fi1a "-< sabloane pe o bara de
lemn, la distanta de 3-7 mm unul de altul, botcile obtinute fiind apoi lipite pe suporturi-botci (sipci)
sau pe dispozitive speciale denumite dopuri sau degetare.
"ipca de crestere (leat)
Este o sipca cu grosimea de cca !," cm, confectionata din lemn Wn care la distante egale se gasesc
%3-%" orificii Wn care se introduc dopurile de crestere cu botci. &ungimea leatului de crestere
depaseste cu % cm lungimea interioara a unei rame si intra Wn scobiturile speciale ale acesteia.
"tiati ca...
,nfarctul si hemoragiile cerebrale pot fi prevenite cu polen de nucM
:
talpa astii, ta!a de descapacit, temperatura cuibului, termene lucari trans!a$are, tetraclorura de carbon, topitoare solare,
to*ico$a, transportul botcilor, trans!a$area simplificata, trans!a$area dubla, tratamente, trantorul, trantorita, trifoiul,
tubii malpihieni, tubul acustic, tubul de sticla
%ehnica apicola
te.nici inlocuire re)ine
metode directe metode indirecte -masuri, re)uli.
cu botci cu e) imp cu e) imper cu e) neimp
a. cu orfanizare surprindere m Froisard in coli*ii coli*ii automate met oot
introducere pe urdinis deasupra ram *ar CP in botci artizanale met poloneza
*ar botci lib met #lle; sc.imb f) *ar 6ito* in fam bezm cu anestezie
b. fara orfanizare cu pa.arul cu plicul * 6ito* clasica * alb tinere * sc raport
*arianta eid cu tubul poloneza * "nel)roTe *ar (enton cu re)inal
*ariantaCP cu apa met +ristea * 6ito* stup nou *ar cu pun)a
vezi si
@recuperarea
fam bezm@
*ar de)etar cu miere met oot *ar #sprea *ar unif miros
cu nucl!ec.i cu anestezie mi'ta 1 mi'ta 2
sus
6alpa )astei
Numita si cione, coada leului, creasta cocosului, iarba flocoasa, somnisor, talpa gastei este o
planta perena din familia &abiatae, avand flori roz asezate in coronite foarte numeroase de-a lungul
ramurilor. $intr-o singura samanta se formeaza pana in toamna o tufa care in primul an atinge 3"
cm. ,nfloreste din iunie pana in august dand !! =g miere la ha. 0ecretia cea mai mare de nectar
are loc dimineata si seara. ;ierea obtinuta de la aceasta planta este limpede, de culoare deschisa,
cu gust usor amarui.
6a*a de descapacit
:ava este confectionata din tabla cositorita, de !," mm grosime, avand marginile intarite cu sarma
zincata. ,n peretii oblici ai acestei tavi sunt montate doua stinghii paralele, prevazute in partea
superioara cu doua crestaturi.
6e.nica apicola
-elul in care apicultorul se comporta cu albinele si cum le manuieste formeaza baza tehnicii
apicole, tehnica care se invata atat prin teorie cat si prin practica. #unostintele teoretice vor inlesni
stuparului aplicarea justa a tehnicii la timpul oportun si numai in masura nevoilor.
&a control apicultorul trebuie sa tina cont de evidenta si programarea lucrarilor, sa aplice o tehnica
simpla, evitand controalele inutile si aplicand numai masurile cele mai practice, care ii usureaza
munca si nelinisteste cel mai putin colonia. E1ecutarea lucrarilor se va face diferit, in functie de tipul
de stup cercetat, inainte de a deschide stupul urmarind putin activitatea coloniei la urdinis. .rdinisul
va ramane totdeauna liber, pentru ca albinele sa-si continue nestingherite activitatea, iar primele
rame ce vor fi cercetate vor fi cele din partea opusa cuibului. &a deschiderea stupului se dau cateva
fumuri de-a lungul intervalelor dintre rame, ca o adiere, evitandu-se folosirea fumului adanc intre
faguri, pentru a nu nelinisti albinele. El se da astfel numai atunci cand se doreste parasirea fagurilor
din corpul de sus in cel de jos. E1ista situatii cand este interzisa folosirea fumului, cum este de
pilda la cautarea matcii* altfel ea se sperie si se ascunde cu capul intr-o celula sau paraseste
fagurii, putand fi gasita cu mare greutate si dupa o cercetare foarte indelungata. .n apicultor
profesionist rareori foloseste fumul, dar are intotdeauna afumatorul aprins pentru situatiile de
urgenta.
&ucrarile apicole au un decalaj de o luna fata de inceputul anotimpurilor. #ele de toamna incep in
august, iernarea incepe cu luna noiembrie, primavara incepe in februarie, iar vara incepe in luna
mai. -iecare luna impune anumite lucrari care pot fi cunoscute accesand litera lunii respective.
0tupinele mari trebuie sa faca neaparat stuparit pastoral, iar cele stationare trebuie sa aiba
asigurata o buna baza melifera.
6e.nici de inlocuire a matcilor
(entru a obtine ma1imum de randament, matcile trebuie/
• sa provina din familii recordiste si neroitoare,
• sa le oferim sansa de a fi crescute in familii puternice si sanatoase, bine hranite si bine
populate,
• sa le oferim sansa de a avea/ spatiu suficient pentru dezvoltare si conditii optime de cules.
.neori, matcile necorespunzatoare sunt inlocuite de catre albine dar, de cele mai multe ori este
nevoie, totusi, de interventia apicultorului. ,nlocuirea matcilor necorespunzatoare este recomandat
a se face cu matci imperecheate. .nii apicultori folosesc si matci neimperecheate sau botci gata de
eclozionare. ;atcile neimperecheate sunt acceptate mai greu.
;etodele de inlocuire sunt foarte numeroase, principala impartire fiind cea a metodelor directe si
indirecte. 2 metoda universal valabila de inlocuire a matcilor - in orice conditii - nu e1ista, desi se
cunosc si se folosesc numeroase metode mai simple sau mai complicate, fiecare dand rezultate
bune numai in anumite conditii.
a. /etode directe
1. cu botci
1.a. cu orfanizare
Introducerea botcilor
Aotcile sunt introduse pe o rama din mijloc, de preferat cu 78 de ore inaintea eclozionarii. Atunci
reusita este de aproape %!!). (entru protejarea botcilor este bine sa confectionam din plasa de
sarma un invelis in jurul botcilor, ramanand deschisa doar partea de jos a botcilor (capacelul pe
unde va ecloziona viitoarea matca). ;arele neajuns al acestei tehnologii este faptul ca familia
ramane fara puiet circa ! de zile, si in plus e1ista riscul ca familia sa ramana fara matca.
Acceptarea botcilor gata de eclozionare reuseste aproape intotdeauna pe durata culesurilor de
productie. (entru a evita consangvinitatea sa cautam botci pentru grefat de la colegii seriosi.
!arianta botcilor libere
;etoda consta in introducerea unei botci in locul matcii necorespunzatoare dupa ce in prealabil
familia a fost orfanizata pe cca "-< zile rupandu-i toate botcile formate. Este o metoda care da
rezultate pozitive chiar in perioadele in care acceptarea este mai greoaie.
1.b. fara orfanizare
2peratia trebuie facuta in plin cules, botca fiind altoita in corpul al doilea, matca tanara dupa
fecundare ucigand-o pe cea tanara. &a stupul multietajat sau vertical pe corpuri se poate ridica in
corpul de sus faguri cu puiet necapacit cu albina acoperitoare, dupa care corpul de sus se
izoleaza cu gratie 9annemann de cel de jos, altoind o botca si deschizand un al doilea urdinis.
$upa imperecherea matcii cele corpuri se unesc. &a orizontal gratia separatoare este asezata
vertical, stupul fiind compartimentat in compartimente, care se unifica dupa inceperea pontei
tinerei matci.
!arianta eid
Apicultorul +eid din Noua Ceelanda recomanda inlocuirea matcilor batrane prin metoda botcilor
mature protejate cu o bucata de furtun din plastic, fara a fi nevoie de nici o incercare de a gasi
matca veche. ,nainte de introducerea botcilor toate familiile au primit cate 6 litri de sirop.
!arianta cu capacel de protectie
Aotca se altoieste cu atentie sa nu fie strivita, pe marginea unui fagure cu puiet, la circa % ore
dupa ridicarea matcii necorespunzatoare. &a altoirea botcii capacite se strica inceputurile de botci
crescute de familia orfanizata, inlaturandu-se si larvele din ele. $upa altoirea botcii se aplica peste
ea un capacel de protectie pentru 78 de ore. ,n zilele urmatoare se verifica eclozionarea si
imperecherea.
!arianta folosirii custii tip de)etar
#usca se suspenda vertical cu capatul de ceara in sus (gaurita cu un cui subtire), in zona centrala
a spatiului ocupat cu puiet, ca si botcile. -agurele vecin, cu rezerva de hrana, se mentine distantat
spre a nu se strivi puietul, lasand posibilitatea adunarii mai multor albine langa botca sau matca, in
scopul incalzirii botcii, respectiv hranirii si eliberarii matcii.
2. cu matci imperec.eate
,n perioada marelui cules matcile imperecheate (care au stat in prealabil intr-un nucleu unde s-au
obisnuit cu ponta fara sa se agite pe faguri) pot fi acceptate chiar prin eliberarea directa prin urdinis
sau pe deasupra ramelor.
Noaptea este perioada cea mai favorabila pentru acceptare intrucat albinele sunt mai putin
vigilente, esentialul fiind ca lipsa matcii sa nu fie mai mare de cateva minute, iar mirosul coloniei sa
fie unificat cu cel al noii matci (cu 7 de ore inainte) prin punerea unui tampon cu vata imbibata intr-
un parfum oarecare.
$esi nu sunt recomandate ca metode sigure este bine sa fie amintite/
• metoda prin surprindere*
• naclairea in miere a matcii sau scufundarea in faina sau apa si introducerea directa intre
albinele care in prealabil au fost si ele umectate*
• prafuirea cu naftalina si introducerea pe urdinis*
• anestezierea familiei cu alcool si introducerea libera a matcii intre albine*
• naclairea in laptisor si introducerea pe fagure imediat in locul celei batrane (doar in timpul
culesului mare)* etc.

,n cazul in care inlocuirea matcii necorespunzatoare o facem intr-o epoca tarzie, cand noptile sunt
reci (in octombrie), matca batrana o inlaturam seara si lasam astfel familia pana a doua zi, cand
albinele aflate intr-o astfel de situatie disperata, vor primi matca tanara fara nici o ezitare, chiar si
atunci cand este introdusa pe urdinis. Este de preferat totusi sa urmarim indeaproape, de fiecare
data, comportarea albinelor.
/etoda prin surprindere
#onsta in suprimarea matcii necorespunzatoare, uniformizarea mirosului albinelor si a matcii,
hranirea din abundenta a familiei, dupa care se procedeaza la scuturarea intregii familii pe o
planseta in fata urdinisului inchis pentru cateva minute, aruncarea tinerei matci in masa de albine
complet dezorientate si deschiderea urdinisului, albinele si matca ocupand fagurii pusi la vechiul loc
in aceeasi ordine cu cea ocupata mai inainte.
Introducerea pe urdinis sau pe deasupra cuibului
Precautii/
• familia sa fie pusa in situatia de a primi matca,
• matcii sa i se dea mirosul specific familiei si posibilitatea de a fi calma, fara miscari dezordonate
la intrarea in stup (matca fiind lasata sa flamanzeasca %- ore),
• introducerea se face cel mai bine pe timpul noptii si pe timpul unui cules, mai ales in perioadele
favorabile.
Inlocuirea directa a matcii prin naclaire in miere
;atca tanara imperecheata se aduce in cusca de transport sau pe fagurele din nucleul in care a
fost adapostita, in apropierea familiei ce urmeaza sa primeasca matca. 0e cauta matca ce urmeaza
sa fie inlocuita, se ridica de pe fagure si in acelasi loc se introduce matca tanara in stare libera,
naclaita cu miere (provenita din stupul primitor). &a aplicarea procedeului se foloseste cat mai putin
fum. @erificarea acceptarii se face cu un vestibul de control sau dupa o saptamana.
/etoda cu pa.arul
2 alta metoda consta in orfanizarea familiei, perioada in care se introduce matca familiei intr-un
pahar in care se misca pana oboseste. ,ntrodusa direct pe fagure, matca nu se va mai misca si va
fi primita cu usurinta de catre albine.
!arianta cu tubul de sticla
,n amurg, dupa inlaturarea vechii matci, eliberam pe urdinis sau pe acelasi fagure de unde s-a
ridicat matca veche, o matca tanara flamanda (tinuta in tubul de sticla %"-! minute si apoi naclaita
cu miere). 0tupul nu se deschide 4-%! zile iar la urdinis se monteaza un vestibul de control.
$ezavantajul acestor metode este acela ca nu intotdeauna si nu toate familiile au aceeasi
comportare.
/etoda scaldarii matcii cu apa
0e afunda matca intr-un pa.ar cu apa distilata calduta, retragand-o dupa cateva secunde si
asezand-o pe speteaza superioara a unei rame de cuib.
!arianta pul*erizarii albinelor si naclairii cu miere a matcii
$upa ridicarea vechii matci se pulverizeaza bine toata albina cu apa parfumata si dulce, cat si
matca noua, care, naclaita bine cu miere, se introduce pe speteaza superioara a ramei de pe care
s-a ridicat matca veche. 0tupul se inchide si se lasa linistit 4-%! zile.
/etoda poloneza de introducere directa
0e bazeaza pe folosirea mirosului de melisa asemanator matcilor, la "!! ml sirop dens de zahar
adaugand %! picaturi de esenta de melisa. 0e pune in hranitor "! ml si inainte ca albinele sa
consume tot siropul se ia o matca tanara (chiar neimperecheata), se afunda cateva secunde in
siropul ramas in pahar si se aseaza pe speteaza superioara a ramei din vecinatatea hranitorului,
unde se toarna si restul de sirop. ;atca e bine primita, se imperecheaza si lucreaza in acelasi timp
cu matca veche, care dupa catva timp dispare.
/etoda introducerii matcii cu nucleul nou format
$aca avem o matca de mare valoare si nu *rem sa ne asumam nici un risc, formam un nucleu cu -
3 rame cu miere si puiet capacit in eclozionare, fara albine acoperitoare, introducem matca,
inchidem nucleul si urdinisul nucleului pe care-l asezam deasupra unui podisor separator cu sita
asezat deasupra cuibului sau il ducem intr-o camera incalzita unde va sta zile pana la
eclozionarea albinelor.
;etoda se foloseste mai ales in introducerea matcilor toamna, cand albinele primesc foarte greu
matci noi.
Introducerea matcii impreuna cu nucleul din care pro*ine
,ntre nucleu si stupul care va primi matca se va pune o foaie de hartie perforata in cateva locuri cu
un cui, dupa ce, in prealabil am omorat matca deficitara. ;etoda poate avea mai multe variante.
/etoda prin anestezierea albinelor
(entru anesteziere putem folosi bile de %-%," cm
3
de azotat de amoniu (din cel folosit in agricultura
ca ingrasamant, pe care il amestecam cu putina apa), pe care le uscam apoi la soare. (regatim
apoi jar puternic in afumator si punem pe el 3 bile de azotat de amoniu. #and a inceput sa apara un
fum alb pompam 8-6 rafale pe urdinis. Atunci cand bazaitul inceteaza ridicam podisorul. $aca mai
auzim un bazait slab mai dam 7-" fumuri in directia bazaitului. Rtiind ca anestezierea dureaza
numai cateva minute dam drumul matcii imediat dupa ce se instaleaza linistea deplina, si mai tinem
deschis stupul pentru aerisire, pana observam ca albinele incep sa se miste, dupa care il
inchidem. A doua zi la control, matca se va plimba linistita pe faguri.
sus

b. /etode indirecte de inlocuire
cu re)ine imperec.eate
;atca se da in colivie, fara nici o albina insotitoare, colivia fiind asezata intre faguri cu puiet
necapacit, dupa 7 de ore inlocuind capacul coliviei cu o foita de fagure artificial sau cu serbet de
zahar.
Cu a-utorul coli*iilor de diferite tipuri
2ricare ar fi tipul de colivie folosit, se recomanda, chiar in prezenta unui cules in natura, instalarea
unui hranitor cu sirop (care va preocupa albinele) si orfanizarea completa care consta din/
indepartarea matcii e1istente si a puietului de orice fel (care se introduce in alte familii).
!arianta folosirii capacelului de protectie
$upa orfanizarea familiei, matca se introduce sub un capacel de sita care se fi1eaza intr-un fagure
din mijlocul cuibului, zona cuprinzand puiet capacit gata de eclozionare. $upa eclozionarea
acestuia matca incepe sa oua iar dupa inceperea pontei capacelul se ridica etc.
!arianta custii 6ito* unse cu miere
,ntroducem matca batrana in cusca si ungem cusca cu miere. $upa 7 de ore scoatem matca si o
sacrificam, in locul ei introducand noua matca, avand grija sa ungem din nou cusca cu miere,
pentru ca matca noua sa aiba timp sa se linisteasca si sa capete miros comun. $upa 7 de ore
scoatem dopul de vizitare al custii si in locul lui punem o foita de ceara presata si gaurita pentru ca
albinele sa poata elibera matca mai usor. $upa 3-7 zile facem o revizie sumara si vom constata
inceperea pontei.
Aceasta metoda poate fi folosita fara riscuri in orice perioada a anului.
!arianta clasica
#olivia cu matca se aseaza pe un fagure cu miere si puiet in mijlocul cuibului, la -3 ore dupa
orfanizare. $upa %- zile (in functie de comportarea albinelor) se deschide orificiul coliviei si se
acopera cu o bucata de fagure artificial perforat din loc in loc. ,nlocuirea reuseste intotdeauna in
prezenta unui cules natural sau artificial inceput cu cateva zile inainte si continuat cateva zile dupa.

!arianta "nell)ro*e de introducere a matcii tinere fara a cauta matca *ec.e
,n cazul in care matca batrana este greu de gasit se procedeaza in felul urmator/
• se deschide stupul*
• se scot 3 faguri cu puiet de toate varstele,
• se scutura de albine,
• se introduc alti faguri*
• cei 3 faguri cu puiet, fara albine, sunt asezati intr-alt corp*
• intre cele doua corpuri se pune o gratie separatoare de matca si se adauga matca (cu cusca de
protectie)*
• dupa ce fagurii au fost bine acoperiti cu albina, se inlocuieste gratia cu un podisor 0nellgrove
(tip sita) si i se deschide un urdinis*
• dupa imperecherea matcii, podisorul este inlocuit cu o foaie de ziar fara a se mai cauta matca
batrana.

!arianta inlocuirii matcii folosind cusca 6ito* si trans*azarea familiei intr,un stup nou
,ntr-un stup gol, pus in spatele celui caruia voim sa-i dam o matca noua, se pun toate ramele
acestuia cu tot ce se gaseste pe ele, in afara de matca, aceasta fiind prinsa si omorata. ,n
eventualitatea e1istentei botcilor, acestea sunt distruse. 0tupul cu rame va fi acoperit cu o bucata
de tifon si tinut descoperit timp de % ora, dupa care se va aduce noua matca in colivia cu capacel
de ceara, care va fi asezata deasupra pe rame, catre mijlocul cuibului, ce va ramane, in continuare,
tot descoperit. 0tupul vechi se ridica de pe vechiul loc si se duce in alta parte iar pe locul lui se
pune stupul nou. Albinele, simtindu-se orfane, vor elibera matca din colivie, dupa care totul va
reintra in normal. Nu se foloseste fumul.
!arianta albinelor tinere
,n cazul in care facem roi numai cu albina tanara si rame cu puiet capacit, pastura si miere, tinem
cusca :itov deschisa in nucleu, unsa pe dinauntru cu miere, pentru ca albinele sa o viziteze si sa
capete mirosul lor. $upa 7 de ore de la orfanizare, se scutura de albine, se distrug eventualele
botc