INDUSTRIA ALIMENTARA Aceastâ ramurâ este strâns legatâ de agriculturâ çi participâ nemijlocit la ridicarea

nivelului de trai al populatiei Materiile prime ale industriei alimentare sunt de origine vegetalâ !grâu" or#" ore#" $loarea%soarelui" s$eclâ
de #a&âr" trestie de #a&âr etc'" animalâ !carne" lapte" ouâ etc' çi mineralâ !sarea' Este $oarte variatâ çi pre#entâ pe aproape (ntreg
glo)ul Are o pondere destul de mare (n productia industrialâ glo)alâ !*"+," locul III' !A- .or/in" 0112' De regulâ" activitatea ei
poartâ" (n mare mâsurâ" un caracter se#onier" deoarece este legatâ de recoltarea produselor agricole industriali#a)ile
Industria alimentarâ se (mparte (n douâ grupe de su)ramuri3 industrii primare çi industrii secundare Industriile primare $a)ricâ
semiproduse !$ainâ" pudra de cacao" carne congelatâ" lapte pra$" unt etc'" utili#ate mai apoi de su)ramurile industriilor secundare la
con$ectionarea produselor $inite" adicâ a alimentelor de consum 4n unele ca#uri (ntreprinderile industriale alimentare pot $i mi5te"
adicâ $a)ricâ atât produse primare" cât çi $inale
-entru industria alimentarâ sunt speci$ice atât (ntreprinderi mici speciali#ate" cât çi (ntreprinderi mari 4ntreprinderile mici sunt
dispersate (n majoritatea statelor lumii çi repre#intâ unitâti arti#anale rurale La ast$el de (ntreprinderi se prepararâ majoritatea me#e%
lurilor çi )rân#eturilor (n 6ranta" produsele #a&aroase çi de ciocolatâ (n Elvetia etc Unitâti mari ale industriei alimentare sunt speci$ice
pentru statele cu un (nsemnat sector agricol çi cu numeroase oraçe mari" cum ar $i3 SUA" Rusia" 7&ina" Ucraina çi a Ast$el" mari
a)atoare sunt (n 7&icago" Moscova çi S&ang&ai" mari centre de morârit çi pani$icatie % (n oraçele 8arcov" Rostov pe Don çi
9olgograd" $a)rici de #a&âr % (n Ne: ;or/ çi -&iladelp&ia" iar (ntreprinderi de producere a laptelui pra$ % (n Mil:au/ee
4ntreprinderile industriei alimentare apartin preponderent grupurilor nationale çi doar (n unele su)ramuri e5istâ societâti
transnationale ce au sediul (n târile de#voltate Drept e5emplu" pot servi companiile Nestle" -errier" -rocter < .am)le" -epsi"
Unilever" 7oca 7ola etc" care" pe lângâ (ntreprinderile din tara de )a#â" au un numâr mare de $iliale çi unitâti de productie (n multe
state ale lumii .rupul Nestle" de e5emplu" dispune de =2* de u#ine amplasate (n >> de târi la care activea#â circa 001 111 de salariati
De regulâ" (n industria alimentarâ $unctionea#â atât (ntreprinderi" productia cârora este destinatâ consumului intern" cât çi
(ntreprinderi productia cârora este orientatâ spre e5port -roductia destinatâ e5portului depinde de speciali#area agriculturii ?
trâsâturâ speci$icâ este $aptul câ statele (n curs de de#voltare (n marea lor majoritate $a)ricâ pentru e5port semiproduse" pe când cele
de#voltate % produse $inite Ast$el" pudra de cacao pro%dusâ (n 7ote d@Ivoire este prelucratâ ulterior (n Europa de 9est
Industria alimentarâ din statele de#voltate concentrea#â toate $a#ele de trans$orma%re a materiilor prime" iar speciali#area lor
internationalâ depâçeçte cu mult posi)ilitâtile agriculturii proprii 4n statele (n curs de de#voltare" industria alimentarâ" cu toate câ
repre#intâ una dintre ramurile de )a#â ale industriei" are o speciali#are (ngustâ
4n dependentâ de materia primâ prelucratâ çi de produsele $a)ricate industria alimentarâ se (mparte (n peste 01 de su)ramuri"
din care mai principale sunt3 industria #a&â%rului si produselor #a&aroase" industria uleiurilor si grâsimilor" industria cârnii si produ%
selor din carne" industria laptelui si produselor lactate" industria de prelucrare a pestelui" industria )âuturilor alcoolice" industria
)âuturilor nealcoolice" industria de prelucrare a $ructelor si legumelor" industria morâritului si pani$icatiei" industria produselor de
tutungerie" industria produselor gustative" industria concentratelor alimentare ça
Di$erite su)ramuri ale industriei alimentare au di$erite principii de amplasare teritorialâ a (ntreprinderilor -entru unele din
ele" cum ar $i3 industria morâritului çi pani$icatiei" de co$etârie" )âuturilor alcoolice çi nealcoolice" produselor din lapte integral"
produselor din carne" productia semipreparatelor etc principiul de )a#â este apropierea de consu%mator" iar pentru altele !industria
#a&ârului" conservelor" prepararea untului" )rân#eturilor etc' % apropierea de materia primâ
Industria #a&ârului si a produselor #a&aroase este pre#entâ (n A0A târi ale lumii -e parcursul secolului BB" datoritâ creçterii
permanente a consumului" ea a $ost (n ascen%siune Dacâ prin anii +1 se produceau circa C= mil t #a&âr" apoi (n anul 011+ acest indice
ajunsese la A=0"C mil t
7a materie primâ de )a#â se utili#ea#â trestia de #a&âr çi s$ecla de #a&âr 7ea mai mare parte a #a&ârului produs !circa D*,
din totalul mondial' este $a)ricat din trestie çi numai CA, % din s$eclâ Din trestie se o)tine #a&âr (n sudul SUA" Me5ic" 7u)a"
Eamaica" -uerto Rico" Repu)lica Dominicanâ" nord%estul Fra#iliei" sud%estul 7&inei" India" 6ilipine" Iran" R A$rica de Sud" Nigeria"
Senegal" Angola" Egipt" Australia etc
-roducerea #a&ârului din s$eclâ a (nceput sâ $ie practicatâ pe la mijlocul secolului
BIB (n .ermania 4n pre#ent $a)ricarea lui din cultura datâ este speci$icâ pentru statele
amplasate (n #ona temperatâ" mai ales (n cele din Europa !6ranta" .ermania" Italia" -olo%
nia" Ucraina" Rusia" România" 7e&ia" Slovacia" Moldova' çi mai putin din America de
Nord !SUA' çi Asia !7&ina" Turcia' @
Toate (ntreprinderile producâtoare de #a&âr sunt amplasate $oarte proportional (n regiunile unde se creçte materia primâ
-e marile regiuni geogra$ice principalii producâtori de #a&âr sunt Asia !C=,'" America de Sud !0+,' çi Europa !0+,' !Anul A**+'
La mijlocul secolului BB pe primul loc se a$la America de Sud" iar Asia se plasa pe locul trei
-rimii A1 producâtori la nivel de tarâ sunt enumerati (n ta)elul respectiv
Ta)elul D Liderii mondiali la producerea #a&ârului (n A*+1%011+" mil t
A*+1 A*>1 A**1 011+
7u)a +"2 URSS A1"0 India AA"1 Fra#ilia 0*"+
SUA C"0 7u)a >"1 URSS 2"* India A="0
URSS 0"+ Fra#ilia +"+ 7u)a >"= 7&ina AA"0
Fra#ilia A"* SUA +"A Fra#ilia >"C SUA D">
6ranta A"= India ="D 7&ina +"> Me5ic +"+
India A"0 7&ina C"> SUA +"= T&ailanda +"=
R6. A"0 6ranta 0"2 6ranta ="C Australia +"0
Australia A"1 Australia 0"+ R6. C"C 6ranta ="D
-olonia A"1 Me5ic 0"= Australia C"C .ermania ="=G
6ilipine 1"2 R6. 0"A Me5ic C"A 7u)a C">G
Sursa3 Aji&co) 8F" BopeeF F7 CHonoMunecHan u couuan)nan seospat$iun Mupa 011A" pag DA>I Fârdan 9D .eogra$ia economicâ mondialâ 0112" pag
ACA !te5t'I G anul 0110
Apro5imativ >1, din productia mondialâ de #a&âr se consumâ (n târile producâ%toare" restul $iind comerciali#at -rintre
principalii e5portatori se numârâ Fra#ilia !AA"0 mil t'" Australia !C">'" 7u)a !C"0'" T&ailanda !C"0'" 6ranta !0"C'" .uatemala" India etc"
iar printre principalii importatori % Rusia" Indone#ia" SUA" Eaponia" R 7oreea" Marea Fritanie" 7anada" ça
4n ultimul timp #a&ârul (ncepe a $i (nlocuit (n patiserie" co$etârie çi producerea )âuturilor nealcoolice cu alte su)stante dulci" $ie
e5trase din porum) sau miere" $ie produse arti$icial
-rodusele #a&aroase atât de apreciate de consumatori se reali#ea#â (n multe târi" (nsâ un renumite mondial au cele $a)ricate (n
Elvetia" .ermania" Italia" Austria" ?landa çi 6ranta
Industria uleiurilor si grâsimilor vegetale s%a $ormat (n secolul BIB" când s%a trecut de la e5tragerea (n mod arti#anal (n cadrul
unor unitâti de producere mici la cea pe scarâ industrialâ (n cadrul unor (ntreprinderi mari
Majoritatea uleiurilor vegetale produse (n lume !21,' sunt o)tinute (n #onele tem%perate çi mai putin (n cele su)tropicale çi
tropicale
4n calitate de materie primâ sunt utili#ate semintele di$eritor plante oleaginoase çi" (n primul rând" ale celor de soia" $loarea%
soarelui" rapitâ" ara&ide" palmier" mâslin" susan" ricin" in" )um)ac etc
Uleiul de soia este principalul ulei utili#at (n lume" el $iind produs cel mai mult (n America de Nord çi America de Sud" unde
mari capacitâti de prelucrare au Statele Unite" Fra#ilia çi Argentina Se mai produce (n cantitâti destul de nota)ile (n Asia de Est
!7&ina" 7oreea" Eaponia' çi de Sud%Est 4n ultimul timp pe )a#a materiei prime importate ulei de soia se $a)ricâ (n unele târi europene"
cum ar $i3 ?landa" .ermania" Marea Fritanie çi 6ranta
Uleiul de $loarea%soarelui se $oloseçte (n alimentatie çi la $a)ricarea margarinei" grâsimilor culinare" uleiurilor pentru vopsea"
sâpunului ça A $ost prima datâ e5tras la (nceputul secolului BIB (n Rusia 4n pre#ent se plasea#â pe locul doi (n lume dupâ volumul
productiei Se $a)ricâ (n târile ce dispun de materie primâ" aici evidentiindu%se Rusia !-artea Europeanâ'" Ucraina" Argentina" 6ranta"
SUA" Turcia" Me5ic etc
Uleiul de ara&ide are o valoare deose)itâ" $iind utili#at atât (n alimentatie" cât çi (n industria c&imicâ Se produce (n principal
(n statele cultivatoare din sud%estul Asiei !7&ina" India" Indone#ia'" A$rica Ecuatorialâ !Nigeria" Sudan" Uganda" Senegal'" America de
Nord !SUA' çi America de Sud !Fra#ilia" Argentina' -rincipalii producâtori mondiali sunt 7&ina" India" Nigeria" SUA çi Indone#ia"
la e5port evidentiindu%se SUA" Fra#ilia" 7&ina çi Argentina
Uleiul de mâsline" care" (n dependentâ de te&nologia de e5tractie" poate $i de mai multe tipuri" este produs" (n primul rând" (n
spatiul mediteranean" aici pe prim plan plasându%se Italia !CA, din cele 0"=0 mil tone o)tinute (n 011+'" Spania !02,'" .recia
!A="2,' çi Tunisia !D,' 7eva mai putin produc Al)ania" Turcia" Maroc si -ortugalia Din alte regiuni ar putea $i mentionatâ America
de Sud" unde cantitâti nu prea mari de ulei de mâsline o)tine Argentina 6iind destul de agreat (n gastronomia de pe toate continentele"
circa =+, din tot uleiul produs este e5portat" e5portatorii de )a#â $iind cele patru state enumerate anterior" iar importatorii % practic
toate târile lumii" dar mai ales SUA
Uleiul de palmier se e5trage din $ructele çi semintele palmierului de ulei Uleiul e5tras din pulpa $ructului se numeçte palme"
iar cel câpâtat din sâm)urele $ructului % palmiste 7ea mai mare cantitate de ulei se o)tine din pulpa $ructului Se produce uleiul de
palmier" mai ales" (n Asia de Sud%Est çi A$rica Ecuatorialâ 4n Asia de Sud%Est MalaJsia çi Indone#ia $a)ricâ 21, din productia
mondialâ de acest tip de ulei 4n A$rica Ecuatorialâ cantitâti mai importante de ulei de palmier o)tin Nigeria" 7ote d@Ivoire" RD
7ongo" 7amerun ça
Uleiul de copra& !cocos' se e5trage din al)umenul uscat al nucii de cocos çi este utili#at la $a)ricarea margarinei" sâpunului çi
glicerinei 7ea mai mare parte a productiei este asiguratâ de 6ilipine" Indone#ia" India" Sri Lan/a" MalaJsia etc
Un ulei $oarte câutat" pentru alimentatie este cel o)tinut din semintele de susan care se cultivâ mai ales (n Asia de Sud Est
!India" 7&ina" MJanmar'" America Latinâ !Me5ic" 9ene#uela Fra#ilia' çi (n A$rica Ecuatorialâ !Sudan" Nigeria' Aceste regiuni sunt
cele mai mari producâtoare çi consumatoare de acest tip de ulei
7antitâti mai modeste de uleiuri vegetale comesti)ile se mai e5trag çi din seminte de )um)ac" rapitâ" in" ricin" mac" mustar çi
a
Din uleiurile vegetale se o)tine margarina" o su)stantâ grasâ destul de utili#atâ (n a doua jumâtate a secolului BB La
producerea ei se $olosesc" de regulâ" uleiurile de copra& !cocos'" palmier" ara&ide" susan" $loarea soarelui etc la care se adaugâ grâsimi
animale" lapte çi su)stante aromati#ate
4n ultimul timp margarina a devenit un concurent al untului de vacâ" ei revenindu%i circa DD, din productia de grâsimi
alimentare solide
Din cele AA"> mil tone de margarinâ o)tinute (n A*** jumâtate au $ost $a)ricate (n târile Uniunii Europene" aici evidentiindu%
se .ermania çi 6ranta Alti producâtori mai importanti sunt India" SUA çi Rusia
Industria cârnii si a preparatelor din carne include a)atoarele" unitâtile $rigori$ice de pâstrare çi unitâtile industriale ce
trans$ormâ carnea (n preparate de consum !çuncâ" semi$a)ricate" me#eluri" conserve etc' Su)ramura s%a de#voltat odatâ cu creçterea
consumului çi" respectiv" a producerii de carne -roducerea cârnii (n lume a sporit mai repede ca cea a populatiei Ast$el" (n perioada
dintre anii A*+1%A**+ populatia planetei s%a mârit de 0"C ori" iar producerea cârnii % de + ori
7ei mai mari producâtori de carne din lume sunt statele (nalt de#voltate çi cele (n curs de de#voltare ce au un mare çeptel de animale
La acest grup apartin 7&ina" SUA"
Fra#ilia" Rusia" 6ranta" .ermania" Spania" Italia çi a
La nivel regional pe primele trei locuri se plasea#â Asia !C2,'" Europa !0>,' çi America de Nord !01,'
Se valori$icâ (ndeose)i carnea de porcine !=1,'" )ovine !0>,'" pasâre !0D,' çi ovine !+,'" restul având o pondere
nesemni$icativâ
4n ultimele decenii a sporit considera)il producerea cârnii de pasâre" care (n viitorul apropiat poate s%o (ntreacâ pe cea de vitâ
Acest lucru se e5plicâ" pe de o parte" prin $aptul câ carnea de pasâre are proprietâti dietetice" iar pe de alta din considerente economice
pri%vind consumul de $uraje -entru o creçtere (n greutate cu A /gla )ovine consumul mediu de $uraje este de > /g" la porcine % de = /g"
iar la pâsâri % numai de 0 /g
4n lume se o)servâ o anumitâ speciali#are la producerea di$eritor tipuri de carne Ast$el" carnea de vitâ este speci$icâ mai mult
pentru Fra#ilia" Argentina" 6ranta" ?landa çi Danemarca" cea de porc % pentru 7&ina" SUA" .ermania çi Rusia" cea de ovine % pentru
Australia" Noua Keelandâ" M Fritanie çi -a/istan" iar cea de pasâre % pentru SUA" Fra#ilia çi 6ranta
7entrele de prelucrare primarâ a cârnii sunt amplasate atât (n #onele cu materie primâ" cât çi (n cele de consum" atât (n
localitâtile rurale" cât çi (n marile centre industriale Drept câ (n ultimul timp unitâtile rurale" care sunt mai mici" çi%au restrâns
activitatea" pe când cele din preajma oraçelor mari" ce dispun de re$rigeratoare voluminoase" au sporit productia 4ntreprinderile de
prelucrare secundarâ" ce $a)ricâ productie $initâ" sunt amplasate numai (n regiunile de consum
De regulâ" capacitatea (ntreprinderilor de prelucrare primarâ çi secundarâ a cârnii este egalâ 4n unele ca#uri" cum ar $i3
Argentina" UruguaJ" Fra#ilia" Australia çi Noua Keelandâ mai )ine de#voltatâ este industria de sacri$icare a animalelor çi congelare a
cârnii" care mai apoi se e5portâ (n alte state ale lumii -entru târile ce importâ carne capacitatea unitâtilor de prelucrare secundarâ este
mai mare ca ale celor de prelucrare primarâ
4n lume se o)servâ o anumitâ speciali#are (n $a)ricarea produselor din carne desti%nate e5portului Ast$el" 7&ina se speciali#ea#â (n
producerea conservelor din carne de porc" India çi Argentina % la producerea conservelor din carne de vitâ" 6ranta" Ungaria" Rusia"
SUA" România" .ermania çi Marea Fritanie % la producerea di$eritor tipuri de me#eluri
Su)ramura datâ a industriei este pre#entâ" (ndeose)i" (n statele ce o)tin multâ carne çi care au un (nalt nivel de viatâ a populatiei
4n America de Nord se remarcâ SUA cu cele mai mari unitâti amplasate (n 7âmpia Mississippi çi #ona Marilor Lacuri !7&icago" Saint
Louis" Hansas 7itJ" 7incinnati'" iar (n America de Sud % Argentina !Fuenos Aires" Rosario" Santa 6e' çi Fra#ilia !Sao -aulo'
-e teritoriul Europei mari centre e5istâ (n 6ranta !#ona Masivului 7entral çi celui Armorican'" Rusia !Moscova" San/t
-eters)urg" Nijnii Novgorod'" .ermania" Marea Fritanie ça 4n Asia cele mai mari capacitâti se a$lâ (n 7&ina !Feijing" S&ang&ai"
Tianjin'" India çi -a/istan
Industria de prelucrare a pestelui este strâns legatâ de activitatea de pescuit (n apele continentale çi mal ales (n cele oceanice
!9e#i capitolul dedicat agriculturii'
Din tot peçtele prins (n lume consumului uman sunt destinate circa >1," restul $iind $olosit la producerea $âinii de peçte"
utili#atâ (n calitate de $uraj la &rânirea animalelor sau ca (ngrâçâmânt natural
Din peçtele destinat consumului cea mai mare parte !=+,' se (ntre)uintea#â (n stare proaspâtâ" AD , % (n stare congelatâ çi *,
% (n stare uscatâ" a$umatâ sau conservatâ
4nsuçi industria peçtelui cuprinde prelucrarea lui primarâ çi secundarâ -relucrarea primarâ are loc $ie câ pe nave speciale" dacâ este
vor)a despre pescuitul (n largul oceanului" $ie câ la com)inatele de prelucrare a peçtelui situate (n #ona de litoral" dacâ este vor)a de
pescuitul de coastâ -relucrarea secundarâ" de regulâ" este e$ectuatâ la (ntreprinderile situate pe litoral çi" numai (n unele ca#uri" pe
navele mari ce (ntrâ (n componenta $lotei de pescuit care activea#â departe de porturile natale
7ea mai mare industrie de prelucrare a peçtelui o are Eaponia" (ntreprinderile principale ale ei $iind amplasate pe insula
8o//aido çi (n oraçele megalopolisului To/aido !Nipon'
4n Rusia (ntreprinderile de )a#â ale su)ramurii sunt situate pe litoralul ?ceanului -aci$ic din E5tremul ?rient" $iind concentrate (n
partea de sud a -eninsulei Hamceat/a" (n partea de sud a Insulei Sa&alin çi (n (mprejurimile oraçului 9ladivosto/ 4n -artea Europeanâ
com)inate mai importante se a$lâ (n oraçele Murmans/ !Marea Farents'" Ar&an%g&els/ !Marea Al)â'" Haliningrad !Marea Falticâ' çi
Astra&an !Marea 7aspicâ'
SUA dispun de mari capacitâti de prelucrare (n porturile din statele Louisiana !7a%meron'" Mississippi !-ascagoula'"
Massac&usetts !Ne: Fed$ord' çi 7ali$ornia !San -edro'
4n Europa de 9est industria de prelucrare a peçtelui este mai )ine de#voltatâ (n Islanda !ReJ/javi/'" Norvegia" Marea Fritanie" 6ranta"
Spania" .ermania si a -entru Islanda prelucrarea peçtelui este ramura principalâ a economiei" ea pre#entând , din valoa%rea
productiei industriale
? parte a peçtelui pescuit" dar care nu are calitâti gustative prea )une" se utili#ea#â la producerea $âinii Aici se evidentia#â -eru"
7&ile" Eaponia" Maroc" 7oreea de Sud" Norvegia" Danemarca etc
Industria laptelui si a produselor lactate $oloseçte ca materie primâ laptele de taurine" )u)aline çi ovine -redominâ totuçi
laptele de taurine La (ntreprinderile industriale ajunge circa >+, al acestui produs" restul continuâ a $i prelucrat (n conditii casnice
Industria laptelui $a)ricâ produse de mare valoare nutritivâ cum ar $i3 lapte pasteu%ri#at" smântânâ" c&e$ir" iaurt" (ng&etatâ" )rân#eturi"
unt" lapte condensat" lapte pra$ etc Din toate aceste produse )rân#eturile" untul" laptele condensat çi laptele pra$ au termeni de pâstrare
destul de mari" ceea ce le creea#â avantaje (n procesul de comerciali#are
Frân#eturile se o)tin prin coagularea laptelui 4n dependentâ de procedeele de $a)ricare se pot câpâta varietâti moi" de tip
telemea" sau varietâti tari" de tip cascaval Mai râspândite çi mai apreciate sunt varietâtile tari 4n genere" pe Terra se produc peste A
111 sortimente de )rân#eturi" din care peste C=1 % (n 6ranta
7ei mai mari producâtori de )rân#eturi din lume sunt statele europene" lor revenindu%le circa +D, din productia mondialâ
Multe din ele au traditii vec&i (n o)tinerea di$eritor sortimente de caçcaval Aici tre)uie numite ?landa" Danemarca" 6ranta" Elvetia"
Italia çi Marea Fritanie
Al doilea mare producâtor din lume la nivel regional este America de Nord" câreia (i revin 0D, din totalul mondial
La nivel de state principalii producâtori de caçcaval sunt SUA !circa 0=, din cele A2"2 mil t produse (n lume (n 011+'"
.ermania !AA,' 6ranta !*">,'" Italia !>"0,'" ?landa !C"+,' çi Egipt !C"+,' Frân#eturile se produc mai ales (n emis$era nordicâ 4n
cea sudicâ producâtorul de )a#â este Noua Keelandâ
4n mediu pe Terra" (n A**+" se produceau câte 0"D /g de )rân#eturi la un locuitor" (n unele state acest indice $iind mult mai mare
Ast$el (n 6ranta el era de 0> /g" iar (n .recia" Danemarca çi Noua Keelandâ % de peste +1 /g
4ntreprinderile de producere a )rân#eturilor sunt amplasate (n #onele unde este multâ materie primâ" capacitatea lor" (n dependentâ de
traditii çi calitatea produselor $a)ricate" $iind destul de variatâ 4n ?landa çi Danemarca" care se mentin pe piata mondialâ nu atât prin
cantitatea" ci prin calitatea caçcavalului" predominâ (ntreprinderile mici çi mijlo%cii -entru Statele Unite sunt speci$ice unitâtile mari
Dacâ (n trecut cantitatea )rân#eturilor produse (n lume era mai micâ decât cea a untului" apoi spre s$ârçitul secolului BB lucrurile s%au
inversat" cantitatea de )rân#eturi depâçind%o pe cea de unt de peste 0 ori
Ta)elul > Liderii mondiali de producere a untului (n perioada A*+1%011+" mii t
A*+1 A*>1 A**1 A**+ 011+
SUA >=> URSS *DC URSS A201 India A021 India 0>11
URSS CCD SUA +A2 India 2>+ SUA D10 SUA D1*
R6. 0+* R6. =*= 6ranta +D= .ermania =D> -a/istan +>=
6ranta 00+ 6ranta =2A SUA +=1 6ranta =+C .ermania ===
Danemarca A>* India =02 R6. C2C Rusia =0A 6ranta =0D
Australia A>D -a/istan 0D2 -a/istan CC= -a/istan C>C NKeelandâ CCD
Noua Keelandâ A>+ Noua
Keelandâ
0C> RD. C0+ Noua Keelandâ CA1 Rusia 0D+
7anada AC0 RD. 0AD -olonia 020 Ucraina 0A* -olonia A*1
Elvetia AAA Australia 01C Noua
Keelandâ
0>A -olonia A+1 Iran A+1
Sursa3 Aji&co) 8F" BopeeF F7 SH?8?MimecHcm u couuan)nan seospcu$iun Mupa 011A" pag DA+I Fârdan D .eogra$ia economicâ mondialâ 0112" pag
AC1 !te5t'
Untul este un produs alimentar destul de solicitat o)tinut prin procesul de separare
çi centri$ugare a grâsimilor din lapte 4n A**+ (n lume au $ost o)tinute circa D"* mil t de
acest produs" din care =+, (n Europa" C0, (n Asia çi AA, (n America de Nord 7u alte
cuvinte" ca çi )rân#eturile" untul se $a)ricâ mai mult (n emis$era de nord 4n anul 011+ la
nivel de state cei mai mari producâtori erau India" SUA " -a/istan" .ermania çi 6ranta
!9e#i ta)elul >' @
Tre)uie de mentionat câ pe parcursul jumâtâtii a doua a secolului BB au avut loc unele modi$icâri (n geogra$ia consumului çi
producerii de unt 4n primul rând a sporit mult $a)ricarea lui (n târile asiatice çi s%a redus (n cele din America de Nord 4n târile
europene producerea untului practic n%a crescut çi de aceea ponderea Europei (n produsul glo)al s%a redus
4n genere" industria de prelucrare a laptelui este locali#atâ (n #onele de creçtere a animalelor de lapte" $iind repre#entatâ $ie prin unitâti
mici" dar numeroase" $ie prin unitâti mari 4n Europa #one mai importante de prelucrare a laptelui sunt Scotia çi Tara .alilor !Marea
Fritanie'" 6rise !?landa'" Asturia !Spania'" çi 7âmpia -adului !Italia' 4n Asia aceastâ su)ramurâ este mai de#voltatâ (n 7&ina de
Nord%Est" Insula 8o//aido !Eaponia' çi 7âmpia Indo%.angelui !India çi -a/istan' 4n alte pârti ale lumii ar putea $i numite -ampa
!Argentina'" #ona de litoral a Noii .alii de Sud !Australia' çi insula nordicâ a Noii Keelande
-e teritoriul SUA principalele unitâti de prelucrare sunt amplasate (n #ona de nord%est (n preajma Marilor Lacuri çi a megalopolisului
atlantic !Fos:as&' 4n ultimele decenii industria laptelui a pâtruns (n nord%vestul târii !statele Las&ington çi ?regon'" precum çi (n
7ali$ornia
Industria )âuturilor alcoolice produce (n primul rând )ere" vin çi )âuturi tari Din toate )âuturile alcoolice" dupâ volumul de
consum çi producere" pe primul loc se a$lâ )erea Ea se o)tine din or#oaicâ" porum) çi &amei Ultimul dâ aromâ speci$icâ acestei
)âuturi Unitâtile producâtoare sunt locali#ate" de regulâ" (n oraçe çi mai putin (n #onele rurale 4n total (n lume $unctionea#â circa 0D
111 de (ntreprinderi" care la s$ârçitul secolului BB produceau A 0+C mil &ectolitri de )ere Din aceastâ cantitate cea mai multâ a $ost
$a)ricatâ (n SUA !A2"0,'" 7&ina !AD"A,'" .ermania !*"1,'" Fra#ilia !D"=,' çi Eaponia !=">,'
Deçi se $a)ricâ (n (ntreaga lume" la nivel regional cea mai mare productie o are Europa !D+,' dupâ care urmea#â America de Nord
!C1,' Europenii sunt çi cei mai mari consumatori ai acestei )âuturi !ve#i ta)elul 2'
4ntreprinderile producâtoare de )ere !circa 0D mii unitâti (n toatâ lumea' sunt amplasate (n #onele de consum" adicâ (n marile #one
populate cum ar $i regiunea Marilor La%curi çi 7olum)ia Fritanicâ din 7anada" #ona Moscovei" Uralului çi sudului Si)eriei din Rusia"
regiunea capitalei çi de litoral din Me5ic" #ona de litoral a ?ceanului Atlantic din Fra#ilia" #ona litoralului estic al 7&inei" statele
Minnesota çi 7ali$ornia din SUA" landurile Nordr&ein%Lest$alen çi Favaria din .ermania etc
9estite centre (n $a)ricarea )erii sunt oraçele MMnc&en !.ermania'" -l#en !7e&ia'" Stras)ourg !6ranta' çi Londra !Marea
Fritanie'
Industria vinului utili#ea#â (n calitate de materie primâ strugurii de poamâ Su)ramura este pre#entatâ prin douâ tipuri de
(ntreprinderi3 de prelucrare primarâ çi de prelucrare secundarâ Unitâtile de prelucrare primarâ sunt amplasate (n localitâtile rurale" (n
apropiere de materia primâ Ele prelucrea#â strugurii çi produc vinuri primare" care mai apoi sunt transportate la (ntreprinderile de
prelucrare secundarâ 4ntreprinderile de prelucrare secundarâ pâstrea#â vinul (n conditii speciale" prin cupaj çi alte te&nologii capâtâ
di$erite soiuri de vin pe care mai apoi (l (m)utelia#â Sunt amplasate (n localitâtile ur)ane 4n unele ca#uri e5istâ çi (ntreprinderi mi5te
care sunt nu prea mari çi care detin toate operatiile te&nologice de la prelucrarea poamei çi pânâ la (m)utelierea vinului De regulâ" ele
produc vinuri de calitate
4n anul 0110 pe -âmânt au $ost o)tinute 0D"> mil t vin" cei mai mari producâtori $iind 6ranta !A*"=,'" Italia !AD">,'" Spania
!A0"*,'" SUA !*"+,' çi Australia !="+,'
4n 6ranta cele mai importante #one de producere a vinului sunt Fordeau5" 7&ampagne" 9alea Ronului" 9alea Loarei" Alsacia çi a
Regiunile vinicole ale Italiei se gâsesc (n 7âmpia -adului" -iemont" 7ampania" Sicilia etc" iar ale Spaniei % (n Andalu#ia çi 9alencia
Ta)elul * -rincipalii producâtori de vin din struguri din lume" anul 0110" mil t
6ranta +"A* SUA 0"+= 7&ina A"12 7&ile 1"+>
Italia ="=D Australia A"00 .ermania A"1A România 1"+1
Spania C"== Argentina A"0A A$rica de Sud 1">D .recia 1"+1
Sursa3 Negut S çi a .eogra$ie economicâ mondialâ 011D" pag 01D%01>
Din alte târi europene cu o industrie vinicolâ )ine pusâ la punct ar mai tre)ui nu%mite -ortugalia" .recia" Fulgaria" România"
Ungaria" Ucraina çi R Moldova
7irca A+, din productia mondialâ de vin se comerciali#ea#â" cei mai mari e5portatori $iind Algeria" Italia" Spania çi
-ortugalia" iar importatori % .ermania Fra#ilia" ?landa" Elvetia" târile din Europa de Nord etc
-roducerea )âuturilor alcoolice tari se practicâ aproape (n toate regiunile lumii" $iecare regiune având )âutura sa speci$icâ3
tuica (n România" palinca (n Ungaria" slivovita (n Ser)ia" ra/i (n Turcia" romul (n America Latinâ" mao%tai (n estul çi sud%estul Asiei
etc
Ele toate se o)tin prin distilarea unor amestecuri $ermentate din $ructe sau plante #a&aroase !prune" mere" pere" struguri" s$eclâ de
#a&âr" trestie de #a&âr si a'" cereale !grâu" porum)" or#" secarâ' sau carto$i
7ele mai râspândite )âuturi alcoolice tari sunt totuçi :&is/J%ul çi vodca -rimul este de origine din Scotia çi Irlanda çi se produce din
or# sau alte cereale 4n pre#ent se $a)ricâ practic (n toatâ lumea" dar mai ales (n Europa" America de Nord çi Australia 9odca a $ost
creatâ (n Evul Mediu (n mânâstirile polone#e çi letone prin distilarea produselor de $ermentare a grâului çi or#ului A devenit o )âuturâ
nationalâ a ruçilor" ucrainenilor çi )ieloruçilor" $iind produsâ (n cantitâti destul de mari (n spatiul e5%sovietic" unde se )ucurâ de o mare
popularitate
Tot la )âuturile tari apartine çi cognacul" o)tinut prin distilarea unor soiuri de vin al) çi pâstrat (n conditii speciale A $ost câpâtat
prima datâ (n #ona atlanticâ centralâ a 6rantei (n (mprejurimile oraçului 7ognac" regiunea -oitou%7&arentes çi se considerâ )âuturâ
nationalâ $rance#â 7alitâtile lui sunt atât de no)ile" (ncât se produce neo$icial (n majo%ritatea târilor ce cultivâ vitâ de vie" numai câ
su) alte numiri !divin (n R Moldova" vinars (n România" vinia/ (n Ser)ia etc'
Industria morâritului si ptiiiijica$iei este râspânditâ (n toate târile lumii" mai ales (n cele (n care &rana de )a#â este pâinea
Unitâtile cele mai mari ale su)ramurii se gâsesc (n marile regiuni cerealiere" (n porturi" unde se importâ materie primâ çi de unde se
e5portâ productia $nitâ" sau (n marile centre ur)ane care repre#intâ #ona de consum Su)ramura datâ produce $âinâ" crupe" pâine" paste
$âinoase" )iscuiti çi alte tipuri de copturi
6âina de pani$icatie se macinâ" (n primul rând" (n raioanele de consum din grâu moale çi semidur La s$ârçitul secolului BB au
$ost produse peste 0=2 mil t" $iind o)tinutâ (n toate târile" dar mai cu seamâ (n 7&ina" SUA" Rusia" Fra#ilia" Italia" Eaponia ça 7onsu%
mul de $âinâ este destul de semni$icativ pentru târile europene" unde se remarcâ Italia !>D /gNlocuitor'" 6ranta !D+ /g'" Felgia !DC /g'"
Marea Fritanie !D0 /g'" ?landa !+= /g' etc
7oacerea pâinii pe cale industrialâ a (nceput sâ $ie practicatâ (n A*01 (n SUA Este speci$icâ marilor oraçe" deçi un rol
important continuâ sâ%l ai)â çi (ntreprinderile mici arti#anale" care au o pondere mare çi (n statele industriale Ast$el" (n Spania çi Italia
la (ntreprinderi arti#anale se coace *+, din pâinea utili#atâ" (n ?landa % >+," 6ranta % >C, iar .ermania % D+,
-roducerea pastelor $âinoase este o $ormâ de utili#are a cerealelor çi" mai ales" a grâului Este practicatâ din Antic&itate" dar s%
a râspândit $oarte rapid (n Evul Mediu 6a)ricarea industrialâ a $ost organi#atâ la s$ârçitul secolului BIB (n 6ranta 4n pre#ent paste se
o)tin (ntr%un numâr mare de târi din di$erite sorturi de grâu dur" producerea lor (n A*** ajungând la *"> mil t Se $a)ricâ mai ales
macaroane" spag&ete" corniçoare" $idea etc -e primele locuri la producerea lor se a$lâ Italia" Eaponia" Rusia" Fra#ilia" 6ranta
.ermania" Me5ic çi a 7onsumul mondial pe locuitor (n A*** era de >"= /g" (n unele târi el $iind mult mai mare !Italia % 0+ /g" Elvetia
% * /g" .recia % 2"> /g'
-roducerea )iscuitilor pe cale industrialâ a (nceput (n secolul BIB (n 6ranta Se $a)ricâ cele mai variate sortimente çi $orme
4n A*** (n lume au $ost produse circa +"+ mil t" pe po#i%tiile de $runte a$lându%se India" 6ranta" Mare Fritanie" .ermania" Me5ic"
Rusia" Turcia ça
-e lângâ cele enumerate" (n lume se mai $a)ricâ çi alte produse cerealiere" care di$e%râ de la o regiune la alta (n dependentâ de traditiile
locale çi de materiile prime utili#ate
4n târile cultivatoare de ore# su)ramura datâ este repre#entatâ çi prin (ntreprinderi de decorticare a grâuntelor 4n acest sens" se
remarcâ India" 7&ina" MJanmar" 6ilipine çi Indone#ia