Finantele Intreprinderii

- Note de curs –
Cuprins
Capitolul 1
Analiza pozitiei şi a variatiei capitalurilor proprii.....................................................................3
1.1. Analiza patrimoniului net...............................................................................................3
1.2. Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi trezoreria
netă.........................................................................................................................................4
Analiza performantei financiare a intreprinderii......................................................................13
2.1. Soldurile intermediare de gestiune – prezentare generală............................................13
2.2. apacitatea de autofinantare.........................................................................................21
!iagnosticul financiar al renta"ilitatii şi al riscului.................................................................2#
3.1. !iagnosticul renta"ilităţii..............................................................................................2#
4.1. $lanificarea financiara a intreprinderii..........................................................................31
2
Capitolul 1
Analiza pozitiei şi a variatiei capitalurilor proprii.
1.1. Analiza patrimoniului net
Analiza situatiei financiare şi patrimoniale are drept o"iectiv principal cunoasterea
modului de realizare a principalilor indicatori financiari cuprinsi %n "ugetul de venituri şi
c&eltuieli, precum şi cunoasterea patrimoniului firmei.
'iteratura de specialitate da mai multe interpretari patrimoniului, dar acesta, %n esenţ(,
patrimoniul
1
este constituit din totalitatea drepturilor şi o"ligaţiilor de natură economică,
e)primate %n "ani %mpreună cu "unurile la care se referă.
Analiza statistico*financiar( urm(reşte, totodat(, s( pun( %n evidenţ( punctele tari şi sla"e
ale gestiunii financiare şi s( ofere elemente de e)plicitare a cauzelor dificult(ţilor e)istente,
dar şi sa evalueze capacitatea firmei de a*şi asigura finantarea dezvoltarii şi de a satisface
e)igentele actionarilor sai şi al celorlalte colectivitati, interesate de "una sa functionare.
$atrimoniul net reprezintă unul dintre cei mai importanţi indicatori %ntruc+t reflectă
averea intreprinderii, respectiv a acţionarilor, negrevată de datorii.
a reflectare a stării patrimoniale, "ilanţul, sta"ilit la sf+rşitul perioadei de gestiune
descrie separat elementele de activ şi de pasiv ale %ntreprinderii.
Activul se compune din "unuri deţinute de %ntreprindere ,drepturi de proprietate
e)ercitate asupra "unurilor- şi creanţe ,drepturi asupra terţilor-.
1
.rdin nr. 3/##02//1 pentru apro"area reglementărilor conta"ile conforme cu directivele
europene
3
$asivul se compune din capitaluri proprii şi %ntr*o măsură considera"ilă, din datorii
contractate de %ntreprindere şi neram"ursate %ncă.
2n cadrul activului "ilanţier, elementele sunt grupate %n raport de destinaţia "unurilor
economice utilizate şi gradul de lic&iditate
2
, elementele de pasiv sunt grupate %n raport de
căile de formare a surselor de finanţare, şi gradul lor de e)igi"ilitate
3
.
A. Active imo"ilizate
3. Active circulante
. &eltuieli %n avans
A. !atoriile
3. $rovizioane
. 4enituri %n avans
!. apital şi rezerve
5otal Activ 5otal $asiv
!iferenţa dintre activul total şi datoriile totale contractate dă o primă şi principală
evaluare a %ntreprinderii, la data %nc&iderii e)erciţiului6
S758A97A :;5< = A574 5.5A' – !A5.>77
Această ecuaţie fundamentală a "ilanţului redă situaţia netă a %ntreprinderii, respectiv
averea netă a acţionarilor.
1.2. Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi
trezoreria net
2
'ic&iditatea reprezintă capacitatea "unurilor economice de a se transforma %n "ani.
3
;)igi"ilitatea reprezintă posi"ilitatea ac&itării datoriilor la anumite termene.
4
Bilanţul sub formă de tablou cu două părţi pune %n evidenţă egalitatea %ntre resurse şi
utilizări, iar modelul de "ilanţ su" forma listei verticale ordonează structurile patrimoniale %n
active, datorii, capitaluri, rezerve şi alte componente ale situaţiei nete, finalitatea fiind
prezentarea situaţiei nete a patrimoniului.
;lementele de activ sunt structurate %n ordinea crescătoare a lic&idităţii %ncep+nd din
partea de sus a activului "ilanţier.
Astfel, %n activ se vor %nscrie mai %ntăi elementele cele mai puţin lic&ide, respectiv
imo"ilizările, numite şi nevoi sau întrebunţări permanente datorită rotaţiei lente a
capitalurilor investite. Se %nscriu apoi activele circulante, av+nd un grad de lic&iditate mult
mai mare dec+t imo"ilizările, motiv pentru care sunt numite şi nevoi sau întrebuinţări
temporate.
;lementele de pasiv sunt structurate după gradul crescător de e)igi"ilitate.
Astfel, se vor %nscrie mai %nt+i capitalurile proprii provenite de la asociaţi, apoi cele din
reinvestiri ale acumulărilor anterioare,rezerve, profit nerepartizat- c+t şi din surse pu"lice?
acestea se mai numesc şi resurse permanente sau capitaluri permanente.
!atoriile pe termen lung %nscrie %n categoria resurselor permanente sunt %mprumuturile pe
termen lung cu scadenţă mai amre de un an.
!atoriile pe tremen scurt sunt reprezentate de datoriile cu scadenţă mai mică de un an,
numite şi resurse temporare.
$ornind de la această modalitate de structurare a "ilanţului financiar, apar %n evidenţă 2
reguli ale finanţării6
1 – nevoile permanente vor fi acoperite de capitalurile permanente
2 – nevoile temporare vor fi acoperite de resursele temporare
#
'a "aza celor două reguli se află principiul sincronizării %ntre durata unei operaţii de
finanţare şi durata mi@loacelor de finanţare corespondente.
A !nevoi, alocri" # !resurse"
Nevoi permanente
Active imo$ilizate
%esurse permanente e&'.
1 〉
Capitaluri permanente
Nevoi temporare
Active circulante
%esurse temporare e&'.
1 〈
#asive circulante
5ot din modalitatea de structurare a "ilanţului financiar rezultă că la nivelul firmei avem6
* un ec&ili"ru financiar pe termen lung ,reprezentat de partea superioară a
"ilanţului-?
* un ec&ili"ru financiar pe termen scurt ,reprezentat de partea inferioară a
"ilanţului-.
$rincipalii indicatori utilizaţi %n analiza ec&ili"rului financiar sunt6
 Aondul de rulment?
 :ecesarul de fond de rulment?
 5rezoreria netă.
Fondul de rulment
B
Fondul de rulment patrimonial este indicatorul care e)primă %n mărime a"solută
lic&iditatea unei %ntreprinderi ,pe termen scurt-.
Aondul de rulment măsoară cantitatea din resursele dura"ile ale unei societăţi care
răm+ne după finanţarea activelor sta"ile, necesară finanţării nevoilor ciclice legate de
e)ploatare.
Aondul de rulment poate fi calculat pornind de la partea superiaoară a "ilanţului sau de la
partea inferioară a acestuia.
Fondul de rulment patrimonial = apitaluri permanente – Active imo"ilizate =
,apitaluri proprii C !atorii pe termen lung - * Active imo"ilizate
sau
Fondul de rulment patrimonial = Active circulante – !atorii pe termen scurt
apitalul permenent = apitalul propriu C datoriile pe termen mediu şi lung
Aăc+nd apel la partea superioară a "ilanţului patrimonial, se evidenţiază trei situaţii6
 Capital permanent ( Active imo$ilizate =DF%# ( )
;)istenţa unui fond de rulment pozitiv caracterizează un ec&ili"ru financiar pe termen
lung? capitalul permanent finanţează integral imo"ilizările precum şi o parte din activele
circulante.
 Capital permanent * Active imo$ilizate =D F%# * )
;ste considerată o situaţie teoretică, asigur+ndu*se un ec&ili"ru %ntre elementele din
partea de sus a "ilanţului, prin armonizarea utilizărilor cu resursele corespunzătoare.
 Capital permanent + Active imo$ilizate =D F%# + )
Situaţia generează un dezec&ili"ru financiar, datorită finanţării activelor imo"ilizate din
datorii cu e)igi"ilitate mai mică de un an.
E
Situaţia prevede apariţia unor dificultăţi su" aspectul solva"ilităţii, impun+ndu*se măsuri
pentru %m"unătăţirea structurii finanţării.
$e "aza elementelor patrimoniale specifice părţii de @os a "ilanţului, apar trei ipoteze
posi"ile6
 Active circulante ( ,atorii pe termen scurt =DF%# ( )
Situaţia este considerată favora"ilă din punct de vedere al solva"ilităţii. ;)istă un
e)cedent de active circulante ,lic&idităţi su" un an- asupra datoriilor e)igi"ile %ntr*un an,
e)cedent de lic&idităţi destinat a face faţă evenimentelor neprevăzute.
 Active circulante * ,atorii pe termen scurt =D F%# * )
2n această situaţie solva"ilitatea %ntreprinderii pe termen scurt pare asigurată, %nsă nu
e)istă un e)cedent de lic&idităţi care să @oace rolul unei mar@e de siguranţă, activele
circulante acoperind doar datoriile pe termen scurt.
 Active circulante + ,atorii pe termen scurt =D F%# + )
5eoretic, situaţia este considerată nefavora"ilă put+nd apărea dificultăţi su" aspectul
ec&ili"rului financiar, al solva"ilităţii6 activele circulante nu acoperă %n totalitate datoriile
ram"ursa"ile %n termen scurt.
$entru o apreciere reală a situaţiei %ntreprinderii prin intermediul fondului de rulment,
tre"uie utilizate şi alte elemente6 necesarul de fond de rulment, gradul de lic&iditate a
activelor circulante, precum şi cel de e)igi"ilitate a datoriilor pe termen scurt.
Aactorii care pot determina mărimea fondului de rulment sunt6 durata ciclului de
producţie, politica comercială a %ntreprinderii, variaţia cererii corelată cu fle)i"ilitatea
producţiei, frecvenţa v+nzărilor şi a plăţilor etc.
F
!eşi a făcut su"iectul a numeroase discuţii critice, fondul de rulment %şi păstrează un rol
care nu este puţin negli@a"il %n cadrul instrumentelor financiare.
Nevoia de fond de rulment
Nevoia de fond de rulment reprezintă un element av+nd natură de activ şi reprezintă acea
parte a activelor circulante care tre"uie finanţate pe seama fondului de rulment6
Nevoia de fond de rulment = ,Active circulante – !isponi"ilităţi – 7nvestiţii financiare- *
."ligaţii pe termen scurt
sau
Nevoia de fond de rulment = ,Stocuri C reanţe- – ,!atorii pe termen scurt – redite pe
termen scurt-
8n necesar de fond de rulment pozitiv semnifică e)istenţa unui decala@ %ntre gradul de
lic&iditate a stocurilor şi creanţelor totale şi gradul de e)igi"ilitate al datoriilor curente,
respectiv o %ncetinire a ritmului %ncasărilor şi o creştere a ritmului plăţilor.
!acă creşterea necesităţilor de finanţare ,utilizări curente e)cedentare resurselor curente-
este consecinţa unei politici active de investiţii atunci, situaţa financiară a %ntreprinderii poate
fi considerată normală.
8n necesar de fond de rulment negativ, reflectă un e)cedent de resurse curente, ca urmare
a creşterii vitezei de rotaţie a activelor curente, concomitent cu e)istenţa unor datorii
e)igi"ile %n condiţii avanta@oase pentru %ntreprindere.
1
8n necesar de fond de rulment negativ poate fi consecinţa unor %ntreruperi temporare %n
aprovizionarea şi re%nnoirea stocurilor ori a unor situaţii de nerespectare a termenelor da
stingere a datoriilor pe termen scurt.
A@ustarea valorii relativ constante a fondului de rulment,a cărui valoare este influenţată
de deciziile pe termen lung cu privire la politica de investiţii şi de finanţare- cu valoare
fluctuantă a necesar de fond de rulment ,valoare influenţată de fluctuaţia nivelului de
activitate şi de decala@ele pe termen scurt dintre venituri şi c&eltuieli, respectiv %ncasări şi
plăţi- se realizează prin intermediul trezoreriei nete.
-rezoreria net
Trezoreria netă = Aondul de rulment patrimonial – :evoia de fond de rulment
Această relaţie reflectă faptul că orice fluctuaţie a fondului de rulment şi a necesar de
fond de rulment influenţează asupra trezoreriei nete, care constituie soldul disponi"ilităţilor
resurselor financiare pe termen scurt sau e)cedentul capitalului permenent faţă de nevoia de
active circulante neacoperite din resurse pe termen scurt.
5rezoreria netă reprezintă indicatorul care pune %n corelaţie fondul de rulment cu
necesarul de fond de rulment şi e)primă6
 dacă este pozitivă, e)cedentul de numerar la sf+rşitul unui e)erciţiu financiar?
 dacă este negativă, nevoia de numerar la finalul unui e)erciţiu financiar, acoperită pe
seama creditelor de trezorerie ,pe termen scurt-.
Aplicatie
1/
$e "aza "ilanţurilor 2/1/, 2/11 s*a analizat ec&ili"rul financiar a S.. Alfa S.>.'.
prezentat %n următorul ta"el6
Indicatori 2)1) 2)1)
Active imo"ilizate 1BF4E #1#3E
Active circulante6
* stocuri?
* creanţe?
* casa şi conturi la "anci
.21
/
1FF
433
1/0.)
#4E
BE2B
B1FE
!atorii pe termen scurt 1//2/
#
4EFFF
apitaluri permanente *2E3E 1E1/1
Aond de rulment = capital permanent* imo"ilizari nete *11#F4 *3442F
Aond de rulment = active circulante*datorii pe termen scurt *11#F4 *3442F
:evoia de fond de rulment = ,Stocuri C reanţe- – ,!atorii pe
termen scurt – redite pe termen scurt-
*1///1E *4/B1#
5rezoreria netă = Aond de rulment * :evoia de fond de
rulment
4B1 B1FE
2n cazul S Alfa S>', avem o situaţie nefavora"ilă reprezentată printr*un fond de
rulment negativ %n ultimii doi ani, de unde rezultă o stare de dezec&ili"ru financiar.
Această situaţie se datorează capitalurilor permanente care au %nregistrat c&iar şi valori
negative %n anul 2/1/.
Aond de rulment negativ indică un deficit de resurse permanente care poate fi acoperit pe
seama creditelor "ancare pe termen mediu şi lung, fiind momentul %n care %ntreprinderea va
putea sta"ili raporturi financiare cu "anca sa, după o analiză preala"ilă a surselor proprii de
finanţare disponi"ile şi a costului surselor %mprumutate.
:evoia de fond de rulment negativă, este situaţia %n care se %nregistrează un e)cedent de
surse temporare care va finanţa fondul de rulment.
11
resterea trezoreriei nete este determinată de cresterea disponi"ilităţilor de la 433 %n 2/1/
la B1FE %n anul 2/11.
. trezorerie netă pozitivă va putea fi utilizată pentru finanţarea activelor circulante.
12
Capitolul 2
Analiza performantei financiare a intreprinderii.
2.1. 1oldurile intermediare de 'estiune – prezentare 'eneral
!acă "ilanţul conta"il evidenţiază starea patrimoniului la data %nc&eierii e)erciţiului,
contul de rezultate, utiliz+nd optica flu)ului financiar de venituri şi c&eltuieli, evidenţiază
demersul referitor la modul %n care s*a a@uns la starea patrimonială finală.
Analiză contului de profit şi pierdere este interesată de cunoaşterea rezultatului final
o"ţinut de o %ntreprindere, %nsă mai important este să se e)amineze etapele survenite %n
formarea acestuia, %n scopul cunoaşterii comportamentului economic al %ntreprinderii.
$entru aceasta se procedează la determinarea soldurilor intermediare de gestiune, ceea
ce contri"uie la completarea informaţiilor conţinute de contul de profit şi pierdere, deşi nu se
su"stituie determinării rezultatului o"ţinut.
5a"loul soldurilor intermediare de gestiune corespunde unei prezentări a contului de
profit şi pierdere su" forma unei succesiuni de mar@e constituite din trepte care conduc la
formarea rezultatului net.
Structura ta"loului soldurilor intermediare de gestiune este fondată pe două principii6
• analiza c&eltuielilor şi veniturilor pe tipuri de activităţi6 se disting, astfel, c&eltuieli şi
venituri din e)ploatare, c&eltuieli şi venituri financiare şi c&eltuieli şi venituri e)traordinare?
• punerea %n evidenţă a rezultatului din activităţile curente. !iferenţa dintre activităţile
curente şi activităţile e)traordinare este dată de caracterul non repetativ al acestora din urmă.
13
1oldurile intermediare de 'estiune reprezintă, %n fapt, palierele succesive %n formarea
rezultatului final.
onstrucţia indicatorilor se realizează %n cascadă, pornind de la cel mai cuprinzător
,producţia e)erciţiului C mar@a comercială- şi %nc&eind cu cel mai sintetic ,rezultatul net al
e)erciţiului-.
Indicatorii calculaţi cu a@utorul soldurilor intermediare de gestiune pot fi grupaţi după
cum urmează6
– indicatori parţiali ai renta$ilitţii2 e)cedentul "rut al e)ploatării, rezultatul
e)ploatării, rezultatul curent, rezultatul e)traordinar?
– indicatori 'lo$ali ai renta$ilitţii2 rezultatul e)erciţiului– %nainte şi după repartizare?
– alţi indicatori ai soldurilor intermediare de 'estiune2 mar@a comercială,
producţia e)erciţiului, cifra de afaceri şi valoarea adăugată.
1oldurile intermediare de 'estiune2
3 4enituri din vanzarea marfurilor
- ostul mărfurilor v+ndute
* 4A%5A C647%CIA8A !4C"
$roductia vanduta
3
9-
$roducţia stocată
3
9-
$roductia imo"ilizata
* #%6,:C-IA 7;7%CI-I:8:I
- onsumuri provenite de la terţi
<
* =A86A%7A A,A:>A-A
3 su"ventii de e)ploatare primite
- su"ventii de e)ploatare acordate
- &eltuieli cu impozite, ta)e şi varsaminte asimilate
14
- &eltuieli cu personalul
* 7;C7,7N-:8 ?%:- ,7 7;#86A-A%7!IN1:FICI7N-A"
3 >eluari asupra provizioanelor privind e)ploatarea
3 Alte venituri din e)ploatare
- Amortizari şi provizioane calculate
- Alte c&eltuieli de e)ploatare
* %7@:8-A-:8 ,IN 7;#86A-A%7
3 4enituri financiare
- &eltuieli financiare
* %7@:8-A-:8 C:%7N-
3 4enituri e)traordinare
- &eltuieli e)traordinare
- 7mpozit pe profit
* %7@:8-A-:8 N7- A8 7;7%CI-I:8:I
*
onsumuri de "unuri şi servicii şi alte cumparari şi c&eltuieli e)terne:
* c&eltuieli cu materii prime şi materiale consuma"ile?
* alte c&eltuieli materiale?
* alte c&eltuieli din afara ,cu energia şi apa-?
* c&eltuieli privind prestatiile e)terne?
* c&eltuieli cu despagu"iri şi activele cedate?
Aiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiunii financiare la treapta respectivă de
acumulare şi prezintă următoarele semnificaţii6
Marja comercială se calculează ca diferenţă %ntre v+nzările de mărfuri şi costul de
cumpărare.
Gar@a comercială vizează, %n e)clusivitate, %ntreprinderile comerciale sau numai
activitatea comercială a %ntreprinderilor cu activitatea mi)tă ,industrială şi comercială-. ;a
reprezintă principalul indicator de apreciere a performanţelor unei activităţi comerciale.
Gar@a comercială raportată la veniturile din v+nzarea mărfurilor reprezintă practic
adaosul comercial practicată de firmă. 2n aceste condiţii, se poate identifica politica practicată
1#
de firmă6 preţuri mari, rula@ scăzut ,%ncet- sau preţuri mici*viteză rapidă de rotaţie a
mărfurilor.
!acă cifra de afaceri este un indicator de volum al activităţii, atunci mărimea adaosului
comercial generat de cifra de afaceri, este indicatorul indispensa"il %n aprecierea gestiunii
unei %ntreprinderi comerciale. $ractica a demonstrat că două %ntreprinderi cu activitate
comercială pot realiza, cu aceeaşi cifră de afaceri, mar@e comerciale diferite.
Gărimea mar@ei comerciale este un element care tre"uie apreciat %n funcţie de tipul
politicii de v+nzare promovată de %ntreprindere. !e e)emplu, mar@ele comerciale ridicare
corespund, %n general, %ntreprinderilor specializate %n comerţ de lu) sau comerţ tradiţional
care asigură şi service după v+nzare. !impotrivă, %ntreprinderile care dispun de suprafeţe
comerciale mari şi practică metode de v+nzare prin autoservire, vor %nregistra mar@e
comerciale mai reduse.
#roducţia e&erciţiului este specifică activităţii industriale şi include valoarea "unurilor
şi serviciilor Hfa"ricateI de %ntreprindere pentru a fi v+ndute, stocate sau utilizate pentru
nevoile proprii.
!rept urmare, producţia e)erciţiului va include trei elemente6
- producţia vândută?
* producţia stocată;
* producţia imobilizată.
$roducţia e)erciţiului se diferenţiază de cifra de afaceri. Astfel, la %ntreprinderile cu
activitate mi)tă, cifra de afaceri evidenţiază v+nzările de mărfuri şi producţia v+ndută, %n
timp ce la %ntreprinderile industriale, cifra de afaceri reflectă doar producţia v+ndută.
1B
ifra de afaceri poate să genereze o imagine deformată asupra %ntreprinderii, deoarece
ignoră anumite aspecte esenţiale privind activitatea acesteia. Se pot remarca decala@ele %ntre
momentul fa"ricării şi cel al facturării, care antrenează variaţia stocurilor, precum şi
producţia imo"ilizată care uneori poate %nregistra valori semnificative.
!in acest motiv, producţia e)erciţiului este un indicator mai util pentru manageri,
deoarece oferă o imagine mai fidelă a activităţii reale a %ntreprinderii pe durata perioadei de
gestiune. Are, %nsă, o anumită doză de am"iguitate deoarece este constituită din elemente
eterogene, unele fiind evaluate la preţ de v+nzare ,cum este cazul producţiei v+ndute-, iar
altele la cost de producţie ,producţia stocată şi producţia imo"ilizată-. 2n plus, nivelul
rezultatelor se poate modifica %n funcţie de metoda reţinută pentru evaluarea stocurilor.
!atorită acestui fapt, valoarea producţiei e)erciţiului nu poate să reflecte o realitate
financiară.
Valoarea adaugată e)primă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de
producţie, %ndeose"i, potenţialul său productiv ,muncă şi capital-.
4aloarea adaugată reprezintă sursa de acumulări "ăneşti din care se face remunerarea
participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economică6 statul, salariaţii, creditorii,
acţionarii, %ntreprinderea ,prin capacitatea de autofinanţare-.
7&cedentul $rut din e&ploatare e)primă acumularea "rută din activitatea de e)ploatare,
admiţ+nd că amortizarea, provizioanele şi a@ustările pentru depreciere sau pierdere de valoare
sunt doar c&eltuieli calculate, nu şi plătite. !e aceea, p+nă la solicitarea lor ,pentru investiţii,
riscuri sau c&eltuieli- se regăsesc %n disponi"ilităţile "ăneşti ale %ntreprinderii.
;)cedentul "rut din e)ploatare e)primă capacitatea potenţială de autofinanţare ,din
amortizări, provizioane, a@ustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, profit-.
1E
#rofitul din e&ploatare e)primă mărimea a"solută a renta"ilităţii activităţii de
e)ploatare prin deducerea c&eltuielilor ,plăti"ile şi calculate- din venituri ,%ncasa"ile şi
calculate-.
#rofitul net e)primă mărimea a"solută a renta"ilităţii financiare cu care sunt remuneraţi
acţionarii pentru capitalurile proprii su"scrise, sau se reinvesteşte %n %ntreprindere.
$utem considera ca limite ale acestui tip de analiză următoarele6
• integrarea informaţiilor din conta"ilitatea de gestiune este foarte redusă?
• evaluarea consumurilor are la "ază viziunea @uridică?
• aparent "enefic, informaţia conta"ilă tre"uie tratată pentru a putea formula noţiuni şi
indicatori financiari.
Aplicatie
$e "aza informatiilor furnizate de contul de profit şi pierdere al societatii comerciale Alfa
SA, Ane)a 1-, calculati soldurile intermediare de gestiune.
1oldurile intermediare de 'estiune
Indicatori 2)1) 2)11
3 4enituri din vanzarea marfurilor E11FFBE
3
EF12B/#
/
- ostul mărfurilor v+ndute *#21#/23/ *41112FF
* 4A%5A C647%CIA8A !4C" * 1A)/B00/ * 2A)1.C.2
$roductia vanduta 4E#12/2 EF/FF4
3
9-
$roducţia stocată 413E1 *11/1
3
9-
$roductia imo"ilizata / /
* #%6,:C-IA 7;7%CI-I:8:I *
D1.0B1
*
CCBCB/
- onsumuri provenite de la terţi
<
E1BF/44 14EE2B1
* =A86A%7A A,A:>A-A * 11DB.BB) * 2)/1B2C.
1F
3 su"ventii de e)ploatare primite / /
- su"ventii de e)ploatare acordate / /
- &eltuieli cu impozite, ta)e şi varsaminte
asimilate
*
1F1#2#
*
2#4#/F
- &eltuieli cu personalul * B11F43F FE#2F1#
* 7;C7,7N-:8 ?%:- ,7 7;#86A-A%7
!IN1:FICI7N-A"
* D2B.A1C * 11/1)AD/
3 >eluari asupra provizioanelor privind e)ploatarea / /
3 Alte venituri din e)ploatare DA2CA2 1#3#2F
- Amortizari şi provizioane calculate *
1EB/41
* 114/24B
- Alte c&eltuieli de e)ploatare *
B#2E41
*441B1
* %7@:8-A-:8 ,IN 7;#86A-A%7 * 02D)A1A * 1)2CA2C0
3 4enituri financiare 14F42/F 1BFB1B1
- &eltuieli financiare FB2E22 *
113121B
* %7@:8-A-:8 C:%7N- * 0BC20)D * 1101B0A)
3 4enituri e)traordinare / /
- &eltuieli e)traordinare / /
- 7mpozit pe profit *
F41#FE
1F3E#3B
* %7@:8-A-:8 N7- A8 7;7%CI-I:8:I * 0)22B1B *ADB)A
D0
2n urma analizei pe "aza soldurilor intermediare de gestiune se desprind următoarele
concluzii privind evoluţia indicatorilor de performanţă economică şi financiară a entităţii6
* 7m"unătăţirea performanţei economice prin ascensiunea cascadei soldurilor
intermediare de gestiune privind activitatea de e)ploatare, cu referire la mar@a comercială,
cifra de afaceri netă, productia e)ercitiului şi valoarea adăugată
* Aceste solduri au cunoscut dinamici diferite ca urmare a modului %n care au evoluat
elementele componente
11
* ascada soldurilor intermediare de gestiune care caracterizează performanţa financiară
cu referire la mar@ele de renta"ilitate,rezultate- au evoluat diferit.
!in analiza efectuată rezultă că toate soldurile intermediare de gestiune au cunoscut
dinamici ascendente.
Gar@a comerciala reprezinta practic adaosul comercial practicat de firma. Gar@a
comercială realizată %n 2/1/ şi 2/11 demonstrează un e)cedent din v+nzarea mărfurilor,
rezult+nd o"ţinerea unui profit din activitatea comercială. 2n plus, cresterea %nregistrată de
acest indicator semnifică o %m"unătăţire, din punct de vedere financiar, a activităţii
comerciale a firmei.
Se o"servă că producţia e)erciţiului este mai mare %n anul 2/1/ dec+t %n 2/11.
7ndicatorul productia e)erciţiului, este necesar %n vederea determinării ponderii
elementelor din contul de profit şi pierdere faţă de %ntrega activitate.
;l este foarte important %n luarea deciziilor pentru managementul societăţii care poate
&otăr% dacă suplimentează producţia sau o reduce. Se remarc( creşterea productiei vandute %n
timp ce productia stocat( a scazut.
reşterea veniturilor din activitatea de "ază şi %n condiţiile menţinerii valorii
consumurilor provenite de la terţi, a dus la creşterea valorii adăugate cu FE3131B %n anul
2/1/ faţă de 2/11.
4aloarea adJugatJ e)primJ creşterea de valoare rezultatJ din utilizarea factorilor de
producţie, %ndeose"i a factorilor muncJ şi capital, peste valoarea materialelor şi serviciilor
cumpJrate de %ntreprindere de la terţi.
4aloarea adJugatJ asigurJ remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea
economicJ a %ntreprinderii6
2/
* personalul, prin salarii, indemnizaţii şi alte c&eltuieli?
* statul, prin impozite, ta)e şi vJrsJminte?
* creditorii, prin do"+nzi, dividende şi comisioane plJtite?
* acţionarii, prin dividende?
* %ntreprinderea, prin capacitatea de autofinanţare.
:ivelul a"solut al indicatorului are o tendinţJ de creştere %n perioada analizatJ datorata %n
principal cresterii productiei e)ercitiului.
Se constată efectul favora"il al creşterii valorii adăugate asupra e)cedentului "rut din
e)ploatare şi a celorlalte mar@e de renta"ilitate.
;)cedentul "rut de e)ploatare ,;3;- masoara capacitatea potentiala de autofinantare a
investitiilor. 7ndicatorul inregistreaza o crestere %n valoare a"soluta determinata de influenta
valorii adaugate.
$e "aza analizei soldurilor intermediare de gestiune, pe o perioadă de doi ani, considerăm
ca oportune următoarele6
* >educerea stocurilor de materii prime şi materiale cu miscare lentă
* ontinuarea demersurilor pentru recuperarea creanţelor de la clienţii rău platnici.
* >educerea c&eltuielilor de e)ploatare printr*o urmărire c+t mai riguroasă a plăţilor
efectuate.
2.2. Capacitatea de autofinantare
apacitatea de autofinanţare e)primă capacitatea firmei de a %şi putea asigura dezvoltarea
prin proprii mi@loace financiare, %n termeni monetari ,de %ncasări şi de plăţi-.
21
apacitatea de autofinanţare reflecta potentialul financiar de crestere economică a
%ntreprinderii, respectiv sursa interna de finanţare generala de activitatea indsutriala şi
comerciala a acesteia destinata sa asigure.
* finanţarea unor nevoi ale gestiunii curente?
* cresterea fondului de rulment?
* finanţarea totala sau partiala a noilor investitii?
* ram"ursarea imprumuturilor constractate?
* remunerarea capitalurilor investite.
apacitatea de autofinanţare nu reprezinta o autofinanţare potentiala. 3ogatia creata %n
mod real se apreciaza dupa deducerea remunerarii actionarilor.
2n esenta, capacitatea de autofinanţare reprezinta un indicator care e)prima independenta
financiară a %ntreprinderii, reflectand un flu) de disponi"ilitati potential sau real. Garimea sa
depinde, pe de o parte, de renta"ilitatea %ntreprinderii, iar pe de alta parte, de politica de
investitii a %ntreprinderii şi de metodele de amortizare a activelor imo"ilizate.
apacitatea de autofinanţare se poate determina pe "aza elementelor din contul de profit
şi pierdere, prin doua modalitati astfel6
• metoda deductivă
• metoda adiţională.
Metoda deductibilă
AA = ;3; C Alte venituri din e)ploatare – Alte c&eltuieli din e)ploatare C 4enituri
financiareK1L * &eltuieli financiareK2L C 4enituri e)traordinareK3L * &eltuieli
e)traordinareK4L – 7mpozit pe profit
K1L cu e)cepţia veniturilor din provizioane.
22
K2L cu e)cepţia c&eltuielilor financiare de natura amortizărilor şi provizioanelor.
K3L cu e)cepţia6 veniturilor e)traordinare din v+nzarea imo"ilizărilor? cotei*părţi a
su"venţiilor pentru investiţii virate la venituri? venituri e)traordinare din provizioane.
K4L cu e)cepţia6 valorii nete conta"ile a imo"ilizărilor cedate? c&eltuieli e)traordinare
privind amortizările şi provizioanele.
Aplicatie
$e "aza informatiilor furnizate de contul de profit şi pierdere al societatii comerciale Alfa
SA, Ane)a 2-, calculati capacitatea de autofinantare.
Capacitatea de autofinanţare
Indicatori 2)1) 2)11
;)cedentul "rut din e)ploatare #2FB11E 1131/1#
3
C Alte venituri din e)ploatare C #12E12 C
1#3#2F
* Alte c&eltuieli de e)ploatare * B#2E41 * 441B1
C 4enituri financiare %ncasa"ile C 14F42/F C 1BFB11B
* 7mpozit pe profit * FB2E22 * #4B1#3
Capacitatea de autofinanţare 0AABBDA 1)C211A
C
apacitatea de autofinantare ce e)prima posi"ilitatea societatii de a finanta cresterea sa,
este la finele e)ercitiului financiar 2/11 de 1/E2111E lei, de aproape doua ori mai mare decat
%n anul precedent.
apacitatea de autofinanţare %nregistrează valori pozitive pe tot parcursul perioadei
analizate ceea ce reflectă un surplus de resurse financiare. 2n aceste condiţii am putea afirma
23
că firma, %n perioada analizată, este capa"ilă să se autosusţină financiar şi că manifestă o
independenţă faţă de resurse e)terne pentru finanţarea activităţii.
24
Capitolul /
,ia'nosticul financiar al renta$ilitatii şi al riscului.
/.1. ,ia'nosticul renta$ilitţii
%ata renta$ilitţii comerciale
>enta"ilitatea6
• reprezintă capacitatea unei %ntreprinderi de a o"ţine profit
• e)primă eficienţa cu care sunt utilizaţi şi com"inaţi factorii de producţie
• se măsoară cu indicatori e)primaţi %n mărime a"solută şi relativă
Rata rentabilităţii comerciale
>ata renta"ilităţii comerciale e)primă eficienţa activităţii comerciale a %ntreprinderii,
asigur+nd legătura dintre profitul şi cifra de afaceri netă. ."iectivele analizei şi sfera de
investigare implica constructia acestui indicator prin luarea %n considerare, %n calitate de
efect! a rezultatului "rut0net al e)ploatarii, e)cedentului "rut al e)ploatarii sau mar@a
comerciala, corespunzator activitatii curente de e)ploatare sau totale, reflectate prin
intermediul cifrei de afaceri6
>c =
"#
$pl >e
)1//?
>c =
"#
%n
)1//?
>c =
"#
&"
)1//
2#
>c =
"#
%b
)1// unde6
* >c = rata renta"ilitaţii comerciale?
* >e)pl = rezultatul e)ploatării?
* A = cifra de afaceri?
* $" = $rofitul "rut?
* G = mar@a comercială.
$rin raportarea unui indicator al renta"ilitatii %n marimi a"solute la volumul vinzarilor, se
evaluează capacitatea %ntreprinderii de a genera un profit pentru o mărime data a cifrei de
afaceri.
7ndiferent de modalitatea de calcul, scopul analizei este de a e)plica evoluţia acestui
indicator, de a*i sta"ili tendinţa.
resterea ratei renta"ilitatii comerciale aferente activitatii de e)ploatare faţă de o anumită
"ază de referinţă reflectă o stare pozitivă şi are loc atunci cănd dinamica indicatorilor a"soluti
ai renta"ilitatii devansează dinamica cifrei de afaceri.
>ata renta"ilitatii comerciale calculata pe "aza rezultatului e)ploatarii demonstreaza
capacitatea %ntreprinderii de a o"tine profit dupa calculul tuturor costurilor de e)ploatare
,incluzand amortizarile şi provizioanele-, permitand remunerarea furnizorilor de capitaluri
anga@ate şi participarea %ntreprinderii la repartizarea venitului national,pe seama impozitelor-.
$entru o mai "una evaluare a performantelor activitatii de e)ploatare, %n cazul
intreprinderilor industriale se recomanda compararea rezultatului e)ploatarii cu veniturile din
e)ploatare.
7ndicatorul rata renta"ilitatii determinat pe "aza rezultatului "rut al activitatii de
e)ploatare pune %n evidenta capacitatea %ntreprinderii de a genera e)cedente destinate
2B
acoperirii costului capitalurilor anga@ate,amortizarea imo"ilizarilor corporale, remunerarea
capitalurilor imprumutate-, riscurilor eventuale,pe seama mecanismului de constituire a
provizioanelor- şi asigurarea remunerarii asociatilor sau actionarilor .
. valoare ridicata a acestui indicator reflecta capacitatea financiara a %ntreprinderii de a
asigura resurse necesare investitiilor.
!imensiunea %nregistrată de rata renta"ilitatii comerciale sta"ilita %n functie de rezultatul
net incorporeaza şi impactul activitatii financiare, respectiv activitatii e)traordinare asupra
eficientei activitatii desfasurate.
$entru investitori, rata renta"ilitatii comerciale %n functie de profitul net are o
semnificatie aparte6 cat de mult din fiecare leu provenit din vanzari le revine, ca şi proprietar,
pentru a realiza o afacere sau pentru a primi dividende.
>ata renta"ilitatii comerciale calculata %n functie de mar@a comerciala pune %n evidenta
posi"ilitatea acoperirii tuturor c&eltuielilor %ntreprinderii, cu e)ceptia costului de ac&izitie a
marfurilor vandute. 7mportanta cunoasterii acestui indicator rezida %n aceea ca %n cazul
intreprinderilor comerciale o singura categorie de c&eltuieli, respectiv costul de cumparare,
este direct proportional cu vanzarile realizate, celelalte c&eltuieli avand un caracter structural
accentuat.
2n legatura cu indicatorii renta"ilitatii comerciale se pot face urmatoarele aprecieri6
* pun %n evidenta strategia comerciala a %ntreprinderii analizate?
*evidentiaza influenta constrangerilor pietei şi a politicii preturilor de vanzare?
*masoara nivelul rezultatului "rut al e)ploatarii, independent de politica financiara,
politica de investitii, de incidenta fiscalitatii şi a elementelor e)traordinare?
2E
*pun %n evidenta eficienta activitatii de e)ploatare6 productive, administrativa şi
comerciala.
$rincipalele rezerve de crestere a ratei renta"ilitatii comerciale vizeaza6 sporirea
vanzarilor, cresterea puterii de negociere a %ntreprinderii cu furnizorii şi o"tinerea unor
preturi de ac&izitie avanta@oase, ameliorarea structurii vanzarilor %n sensul cresterii ponderii
celor cu o mar@a comerciala individuala mai mare, accelerarea rotatiei stocurilor, optimizarea
c&eltuielilor, ma)imizarea preturilor de vanzare, etc.
Aplicatie
Indicatori 2)1) 2)11
$rofitul aferent cifrei de afaceri nete 3.3F3.F11 /
Gar@a "rută 12.#31.#F1 E.343.312
$rofitul net 1F#.//3 3.E31.1/1
ifra de afaceri 13.213.F/F F.F#F./1B
>ata renta"ilităţii comerciale 2#.B1M *
>ata mar@ei "rute din v+nzări 14,F1 M F2,1/ M
>ata renta"ilităţii comerciale nete 1,4M 42,22M
%ata renta$ilitţii economice
>ata renta"ilităţii economice, pune %n evidenţă performanţele utilizării activului total al
unei %ntreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru o"ţinerea acestor performanţe.
'iteratura de specialitate oferă mai multe modalităţi de calcul pentru rata renta"ilităţii
economice ,>e-6
>e =
#t
$pl >e
)1//?
>e =
#t
'B'
)1//, unde6
2F
* >e = rata renta"ilităţii economice?
* >e)pl = rezultatul e)ploatării?
* At = activul total.
7ndiferent de modalitatea de calcul utilizata, rata de renta"ilitate economică este
independenta de mecanismul de finantare, de impactul activitatii e)traordinare cit şi de
politica fiscala.
>enta"ilitatea economică surprinde eficienta mi@loacelor materiale şi financiare alocate
pentru desfasurarea activitatii unei intreprinderi.
apitalurile anga@ate de o intreprindere %n cursul unui e)ercitiu financiar sunt
reprezentate de6
* capitalurile proprii?
* capitalurile imprumutate.
>emunerarea capitalurilor su" forma dividendelor sau a do"+nzilor se realizează dupa ce
sunt acoperite investitiile strategice ,active fi)e-, investiţiile de e)ploatare ,nevoia de fond de
rulment- şi investitiile de ec&ili"ru ,pentru asigurarea disponi"ilitatilor "anesti-.
>enta"ilitatea economică a capitalurilor investite nu tine seama de modalitatea de procurare a
capitalurilor.
>ata renta"ilitatii economice e)prima pe de o parte gradul de remunerare a capitalurilor
anga@ate %n activitatea %ntreprinderii, iar pe de alta parte, modalitatea de remunerare a
riscurilor asumate de actionari sau asociati pentru capitalul investit %n intreprindere.
Aplicatie
7ndicator 2/1/ 2/11
;)cedentul "rut al e)ploatării 2.12E.#1E 144.112
Active totale B#.EE/.F3E B3.211.E1E
>ata renta"ilită ii economice ț /,/3 /./1
21
>ata renta"ilităţii economice %nregistrează valori mici av+nd o scădere %n anul 2/1/ faţă
de 2/11 ceea ce ne arată că e)cedentul "rut al e)ploatării nu este foarte ridicat dar
"eneficiază de o rotatie a activelor foarte rapidă.
Acest nivel al renta"ilităţii economice este foarte "un permiţ+nd remunerarea acţionarilor
şi creditorilor, %n concordanţă cu riscul asumat investind %n societate sau acord+ndu*i
%mprumuturi.
%ata renta$ilitţii financiare
>ata renta"ilităţii financiare reprezintă unul dintre indicatorii ma@ori urmăriţi de
investitori şi de management. u a@utorul acestei rate, investitorii pot aprecia %n ce măsură
investiţia lor este renta"ilă sau nu. 2n cazul %n care rata renta"ilităţii financiare este mai mare
dec+t costul capitalului propriu, atunci, prin activitatea desfăşurată, firma creează o valoare
suplimentară pentru acţionari.
>ata renta"ilitatii financiare este regasita su" urmatoarele modalitati de calcul6
 rata renta$ilitatii financiare a capitalului permanent
>f =
(perm
)curent
)1//?
>f =
(perm
)brut
)1//.
 rata renta$ilitatii financiare a capitalului propriu
>f =
(pp
%net
)1//, unde
>f = rata renta"ilitatii financiare
>curent = rezultatul curent al e)ercitiului
Npm = capital permanent
3/
>"rut = rezultat "rut, inainte de impozitare
$net = profitul net al e)ercitiului
Npp = capital propriu
>enta"ilitatea unei intreprinderi nu poate fi analizata independent de aspectele legate de
structura sa financiară.
$entru orice intreprindere prezinta interes cunoaşterea structurii financiare cu care %şi
poate desfasura o activitate renta"ila, precum şi cunoasterea nivelului de indatorare la care
poate apela, astfel %nc+t acesta să nu se reflecte negativ asupra renta"ilitatii sale financiare.
:erespectarea acestei restrictii ar conduce la un dezec&ili"ru financiar, %n pofida unei
renta"ilitati economice semnificative, care va fi a"sor"ită de nivelul c&eltuielilor financiare
generate de un grad de indatorare mult prea ridicat.
Aplicatie
Indicator 2)1) 2)1)
$rofitul net 1F#.//3 3.E31.1/1
apitalul propriu #3./41.B13 #4.//4.22E
>ata renta"ilităţii financiare /,// /,/E
>ata renta"ilităţii financiare are o valoare mică situ+ndu*se su" 1 ceea ce ne arată că
societatea este sta"ilă din punct de vedere financiar şi are un grad de %ndatorare foarte mic de
aceea fiind o societate cu un risc de faliment foarte mic.
/.2. #lanificarea financiara a intreprinderii
Planificarea financiara are drept o"iectiv alocarea eficienta a capitalurilor "anesti ale
intreprinderii, pentru atingerea o"iectivului propus %n e)ercitiul financiar viitor,adica
cresterea performantelor financiare ale valorii intreprinderii.
31
Bugetul reprezinta previziunea cifrata a afacerilor pe resurse, şi de responsa"ilitate pe
centre de activitati, %n vederea realizarii cat mai eficiente a o"iectivelor strategice ale
intreprinderii.
Procesul bugetar are rolul de a orienta activitatile tuturor compartimentelor spre aceleasi
o"iective6 renta"ilitate, lic&iditate şi dinamica riscurilor. !e asemenea "ugetele, armonizeaza
activitatile tuturor compartimentelor functionale ale intreprinderii, intru*cat toate acestea sunt
antrenate %n procesul "ugetar intr*o masura mai mare sau mai mica.
3ugetul se ela"oreaza %n general pe o perioada de 1 an. 2n tara noastra, "ugetul de
venituri şi c&eltuieli al >egiilor Autonome şi Societatilor cu apital de Stat, se intocmeste o
data pe an, cu defalcare pe trimestre.
Sistemul planificarii financiare poate cuprinde * tipuri de bu+ete6
1. de orientare generala pe termen lung
2. anuale – specifice diferitelor activitati economice ale intreprinderii ,aprovizionare,
productie, desfacere-
3. pentru estimarea situatiei patrimoniale şi monetare – care rezulta din aplicarea
"ugetelor specifice avand caracterul unor "ugete rezultative,imaginea previzionata a starii
financiare şi patrimoniale la care se va a@unge prin respectarea prevederilor din celelalte
"ugete,aceasta este oferita prin "ilantul provizoriu,"ugetul trezoreriei şi contul de rezultat
previzional-.
'egatura sistematica dintre cele 3 "ugete consta %n ela"orarea lor succesiva pornind de la
planul strategic, continuand %n transpunerea anuala %n "ugete specifice pe activitati şi
inc&eindu*se cu "ugetul de trezorerie.
2n sistemul "ugetar al intreprinderii e)ista "ugete principale şi "ugete secundare.
32
$revederile "ugetelor principale cuprind6
♦ "ugetul vanzarilor şi productie
$revederile "ugetelor secundare cuprind6
♦ "ugetul investitiilor
♦ "ugetul administratiei
♦ "ugetul pu"licitatii
?u'etul productiei se constituie ca "uget principal esential pentru previziunea activitatii
din anul viitor, iar prevederile lui sunt determinate pentru dimensionarea celorlalte
"ugete,investitii şi trezorerie-.
2n ela"orarea "ugetului de productie se parcurg 3 etape6
1. previzionarea cantitatilor de productie planificate,$lan de productie-
2. previzionarea costurilor de productie ,Antecalculatia-
3. defalcarea prevederilor "ugetare pe perioade mai mici de timp şi pe su"unitati ale
intreprinderii ,ateliere,sectii-.
Antecalculatia costurilor reflecta dimensiunea efortului financiar pentru realizarea
produsului sta"ilit %n programul de productie,%n conditiile normelor de consum ale factorilor
de productie ale intreprinderii şi %n conditiile unor c&eltuieli generale planificate pentru anul
viitor. !e aceea %n antecalculatie principala operatie o reprezinta separarea ,identificarea-
c&eltuielilor directe pe produs ,cu materiale şi manopera- de cele indirecte ,c&eltuieli
indirecte de productie,c&eltuieli generale de administrare,c&eltuieli de desfacere-.
Antecalculatia costului de productie unitar se face pe articole de calculatie sta"ilite %n
functie de separarea c&eltuielilor directe şi indirecte %n raport cu productia.
CEeltuielile directe repartizate pe produse cuprind 2 articole de calculatie6
33
♦ materiale directe ,Gd- – calculate %n functie de consumurile specifice de materiale
,m-
♦ preturile unitare de aprovizionare ,pa- %n vigoare
CEeltuielile indirecte planificate independent de productia fizica, se realizeaza pe
produse cu a@utorul unor c&ei succesive de repartizare, %n raport cu un articol de c&eltuieli
directe semnificative sau %n raport cu o suma de articole de calculatie reprezentative.
>epartizarea c&eltuielilor indirecte conduce la formarea costului unitar de productie şi %n
final a costului unitar complet.
!eterminarea costului unitar complet presupune mai multe etape6
1. alculul c&eltuielilor directe
Gd = m O pa
a. salariile directe ,Sd- determinate %n raport de consumurile de manupera ,s- şi
tarifele orare ,t&-
Sd = s O t&
". asigurarile sociale
Sd = Sd O 2#M
c. protectia sociala
Sd = sd O #M
2. >epartizarea c&eltuielilor indirecte de productie
uprinde 6 *c&eltuieli de sectie – de intretinere şi functionare a utila@elor
*c&eltuieli generale ale sectiilor*folosind drept "aza de repartizare a salariilor directe sau
numarului orelor de munca directe
",eltuielile indirecte de productie ,sau unitare-
34
&.7nd.$rod. = Sdu O N1
- Sdu – salarii directe totale
- N1 * coeficient de productie
N1 =
sectii pe totale directe Salarii
productie de indirecte lor c&eltuieli 5otalul
3. !eterminarea costului unitar de productie – pu
pu = Gd C Sdu C Asig.Soc. C $rot.Soc. C &.7nd.$rod.8nitara
Gd – materiale directe
Sdu – salarii directe pe toate sectiile
4. >epartizarea c&eltuielilor generale de administratie – PA
PA = pu O N2
- folosind ca "aza de repartizare costul de productie aferent produselor fa"ricate
N2 =
productie cost 5otal
tie administra de generale lor c&eltuieli 5otalul
#. >epartizarea c&eltuielilor de desfacere – !
- folosind drept c&eie de repartizare raportul acestora fata de costul total al productiei
inclusiv c&eltuielile generale de administratie
! = ,pu C PA- O N3
N3 =
re administra de generale c&eltuieli productie de costuri 5otal
desfacere de c&eltuieli 5otal
+
B. !eterminarea costului complet unitar – cu
cu = pu C PA C !
&eltuielile %n afara productiei,PA şi !- pot fi repartizate folosind dupa caz şi alte
"aze de repartizare,cost productie al produselor vandute, cifra de afaceri-, precum şi alte "aze
considerate reprezentative.
3#
3ugetul v+nzărilor este $u'etul anual principal, care determină parametrii tuturor
celorlalte "ugete anuale. 2n economia de piaţă, cifra v+nzărilor este indicatorul dominant
privind viaţa economică a %ntreprinderii. 2n funcţie de v+nzări, se reglează capacitatea de
producţie, aprovizionările, numărul şi structura personalului etc. ;la"orarea "ugetului
v+nzărilor ,sau comercial- are loc %n două etape6
a- de previziune a v+nzărilor şi a c&eltuielilor de desfacere?
"-de defalcare a prevederilor ,anuale- "ugetare, pe perioade de timp trimestriale şi lunare,
pe familii de produse şi0sau pe grupe ,geografice- de "eneficiari.
#reviziunea vFnzărilor, cea mai importantă dintre operaţii, cuprinde ansam"lul de studii
şi de evaluări ale pieţei potenţiale de desfacere şi a segmentului de piaţă pe care
%ntreprinderea intenţionează să %l cucerească şi să %l menţină.ercetarea priveşte %n mod egal
at+t produsele de@a e)istente pe piaţă şi fa"ricatede %ntreprindere, c+t şi produsele noi
,proiectate sau nu-, suscepti"ile de a răspunde nevoilor e)istente sau virtuale. !e asemenea,
cercetarea priveşte mediul e)tern,comportamentul cumpărătorilor, poziţia concurenţei,
starea economiei etc.-, precum şi mediul intern ,capacitatea de producţie e)istentă,
competitivitatea ec&ipei de cercetare, politica comercială , reţeaua de distri"uţie
etc.-.>ezultatele acestei cercetări se vor concretiza %n estimări privind6 ,1- volumul v+nzărilor
dezira"ile şi posi"ile, ,2- valoarea %ncasărilor, determinată prin intermediul preţului de
v+nzare unitar. ;)istă o o relaţie str+nsă %ntre volumul v+nzărilor şi preţul unitar de v+nzare6
un volum mai mare de v+nzări oferă posi"ilitatea reducerii preţului de v+nzare sau a acordării
unor facilităţi financiare către clienţii firmei,discounturi, credite comerciale etc.-. a urmare,
reviziunea v+nzărilor se face prin simulări ale unor perec&i de diferite niveluri de v+nzări,
simultan cu preţulunitar.
3B
?u'etul de trezorerie
Scopul unei politici de trezorerie %l constituie stă p+nirea flu)urilor financiare,
sincronizarea %ncasărilor cu plăţile, pentru a asigura permanent capacitatea de plată a
%ntreprinderii. !acă ec&ili"rul nu poate fi atins %n condiţii accepta"ile ,gradul crescut de
%ndatorare, descoperirea faţă de risc etc.-, atunci se pot revizui ansam"lul "ugetelor anuale şi,
cel mai adesea, politica creditelor pentru clienţi, ritmul de investiţii etc.$entru previziunea
trezoreriei sunt necesare date statistice privind perioadeleanterioare, %n scopul de a aprecia
ritmul transformării c&eltuielilor şi veniturilor %nflu)uri de trezorerie ,%ncasări =cas,-in-flo-*
uri şi plăţi-. 2n funcţie de evoluţia fenomenelor financiare, seriile de date statistice se
conformează unor legi de manifestare a evenimentelor %nt+mplătoare.
?u'etul de trezorerie are ca funcţiune previziunea %ncasărilor şi a plăţilor, pornind de la
planificarea c&eltuielilor, din care sunt e)cluse cele neplăti"ile ,cumar fi amortizările şi
provizioanele calculate- şi de la planificarea veniturilor, dincare sunt e)cluse cele
ne%ncasa"ile ,respectiv producţia stocată, v+nzările pe credit, etc.- Astfel, Gncasările vor
cuprinde6a- v+nzări cu plata imediată? "- %ncasarea v+nzărilor pe credit ,din perioada
anterioară? c-v+nzările de valori mo"iliare? d-v+nzările de imo"ilizări? e-o"ţinerea unui
%mprumut sau v+nzarea unei noi emisiuni de titluri?f-%ncasarea c&iriilor, do"+nzilor,
dividendelor şi a altor venituri.
#lăţile vor cuprinde, de asemenea, ac&itarea previzi"ilă a următoarelor datorii6 a- plata
cumpărărilor la vedere şi pe credit ,din perioada anterioară -? "- plata salariilor şi a
c&eltuielilor sociale? c- plata c&eltuielilor de e)ploatare, de administraţie şi de desfacere? d-
vărsarea impozitelor şi ta)elor la "ugetul statului? e-ac&iziţiile de imo"ilizări? f- plata
do"+nzilor şi a ratelor scadente la creditele anterioare? g-răscumpărarea titlurilor emise de
3E
%ntreprindere? &-vărsarea dividendelor către acţionari. 2n funcţie de datele disponi"ile şi de
interesele gestiunii financiare, se pot face previziuni ale trezoreriei %n $u'etele lunare,
trimestriale, semestriale sau anuale.
3F
3ran $. Finanţele întreprinderii, ;ditura ;conomică, 3ucureşti, 2//2.
!umitrescu !., !ragotă 4. 'valuarea întreprinderilor, ;ditura ;conomică, 3ucureşti,
2//2.
;puran G., 3a"aita 4.,
7m"rescu .
Teoria "ontabilitatii, ;ditura ;conomică, 3ucureşti, 2//4
P&ic, P., Prigorescu . #naliză economico - financiară - Teste +rilă. ;ditura
8niversitară, 2//F
Qoantă, : /estiunea financiara a intreprinderii, ;ditura Q 3ecR,
3ucureşti, 2/11
>istea, G "ontabilitate financiară, 3ucureşti, ;ditura 8niversitară, 2//F.
$ossler, '., 'am"ru, P&.,
'am"ru 3
"ontabilitatea întreprinderii, ;ditura Aundaţiei IAndrei
SagunaI, ;diţia a 4777*a, onstanţa, 2//B.
Spătaru S. #naliza economico-financiară. instrument al mana+ementului
întreprinderilor, ;ditura ;conomică, 3ucureşti, 2/11
Stancu, 7. Finante, ed. a 74*a, ;d. ;conomica, 3ucuresti 2//E
5ole, G. #naliza economico-financiară. ;ditura 8niversitară, 2//F
4asile, 7. /estiunea financiara a intreprinderii, ;ditura Geteor $ress,
3ucureşti, 2/1/
4intila, P /estiunea Financiara # 0ntreprinderii, editura !idactică şi
pedagogică, 3ucureşti, 2/11
.rdinul ministrului finanţelor pu"lice nr. 3/##02//1 pentru apro"area reglementărilor
conta"ile conforme cu directivele europene.
31