Caracteristice tehnologice ,standarde de comercializare si conditii de valorificare la

usturoi







Nume : Dobrin
Prenume : Danut
Specializarea : C.E.P.A
Anul :III
Grupa : 274

Capitolul I - Cacaterizarea morfologicǎ și tehnologicǎ a usturoiului
Denumire științificǎ și popularǎ
1.1. Caracterizare botanicǎ si areale de culturǎ
1.2. Compoziția chimcǎ a podusului și valoarea sa alimentarǎ, nutraceuticǎ.
1.3. Caraterizare tehnologicǎ
1.4. Soiurile cultivate și descrierea lor
1.5. Destinația producției și modalitǎțile de valorificare a acesteia.
1.6. Bolile și dǎunǎtorii specifici usturoiului

Capitolul II- Tehnologia de valorificare a usturoiului
2.1. Modul de recoltare
2.2. Presortarea usturoiului
2.3. Depozitare și pǎstrare
2.4. Ambalare

Capitolul III- Standardele de comercializare a usturoiului
3.1. Cerințe minime de calitate
3.2. Cerințe de maturitate
3.3. Categorii de calitate
3.4. Calibrarea
3.5. Toleranțele
3.6. Prezentarea usturoiului
3.7. Marcajul



Capitolul IV- Particularitați ale desfacerii morcovilor ȋn rețeaua comercialǎ din Municipiul Iași
4.1. Categorii de spații comerciale specializate ȋn desfacerea produselor din legume și fructe
Perioade de valorificare a usturoiului
4.2. Modul de prezentare
4.3. Cerințe de pǎstrare
4.4. Categorii de calitate care se gǎsesc la desfacere

















Cap I.1
Caracterizare morfologica si tehnologica a produsului
Regn: Plantae
Încrengătură: Magnoliophyta
Clasă: Liliopsida
Subclasă: Liliidae
Ordin: Asparagales
Familie: Alliaceae
Gen: Allium
Specie: A. vinealis

Inca din cele mai vechi timpuri, usturoiul a fost folosit in aproape toate culturile ca
planta medicinal, dar si ca aliment. Aceasta planta minunata este cultivata pentru
radacina subterana ce contine multi fitonutrienti, substante care au beneficii dovedite
impotriva bolilor arterelor coronare, infectii si cancer.

Familia de Alliaceae din genul Allium. Denumire stiintifica: Allium sativum.
Aceasta planta este originara din regiunea muntoasa a Asiei Centrale de unde sa
raspandit in toata lumea, dar mai ales in regiunile tropicale si subtropicale ale lumii.
Usturoiul este o planta perena si este crescuta prin metode asemanatoare ca cele folosite
la ceapa.
Usuturoiul este lasat in pamant pana ajunge la o inaltime de 40-50cm, iar in subteran se
gaseste radacina (bulbul) care este alcatuit din 8-10 catei. Intregul bulb este invelit cu
mai multe straturi subtiri de foite, la fel ca cele de ceapa, iar in interior, fiecare catel este
invelit individual.
 Arealul de cultura pe glob si in Romania
În România, usturoiul ocupă 4% din totalul suprafeţei cultivate cu legume, fiind mai
răspândit în cultură în nordul şi centrul Moldovei, în Oltenia, în Centrul Munteniei
(chiar şi în zona Capitalei), dar şi în Banat.
Răspândirea usturoiului, precum şi ponderea sa în cultură se datorează valorii
alimentare şi utilizării sale largi în arta culinară, de la consumul crud (bulbili sau
plante verzi), la obţinerea de preparate culinare, la prepararea mezelurilor şi a
conservelor

Usturoiul este cultivat la nivel global , dar China este de departe cel mai mare
producător de usturoi , cu aproximativ 10,5 milioane de tone (23 miliarde de lire
sterline ) cultivate anual , reprezentând peste 77 % din producția mondială .
India ( 4,1% ) și Coreea de Sud ( 2 % ), urmat , cu Egipt și Rusia ( 1,6 % ), legat în
locul al patrulea și Statele Unite ale Americii ( în cazul în care usturoiul este cultivat
în fiecare stat , cu excepția Alaska ), pe locul al șaselea ( 1,4 % ) . Acest lucru lasă
de 16 % din producția de usturoi la nivel mondial în țările care produc fiecare mai
puțin de 2 % din producția globală .
O mare parte din producția de usturoi în Statele Unite, este centrată în Gilroy ,
California care se numește " capitala usturoi din lume "

TARI Productii (tone)
China 13,664,069
India 833,970
South Korea 271,560
Egypt 244,626
Russia 213,480
Burma 185,900
Ethiopia 180,300
United States 169,510
Bangladesh 164,392
Ukraine 157,400
Mondial 17,674,893




I.2 Compoziția chimcǎ a podusului și valoarea sa alimentarǎ, nutraceuticǎ.
Compozitie chimica :



Protide 6.8 g
Lipide 0.2 g
Glucide 26 g
Potasiu 540 mg
Fier 1.4-1.7 mg
Apă 64.6 %
Substanțe azotoase 6.7 %
Substanțe fără azot
26.3%

Substanțe grase 0.06 %
Celuloză 0.8 %
Ulei eteric 0.005-0.009 %
Vitamina C 10-20 (mg/100g)
Cenușă 0.14 %


Mirosul şi gustul iute al usturoiului se datorează uleiului eteric pe care îl
conţine. Mai înainte se credea că uleiul eteric de usturoi conţine, în special, sulfura
de alil (C
3
H
7
– S – C
3
H), ceea ce s-a dovedit inexact de către cercetătorii sovietici,
care au identificat următoarele substanţe: disulfură de propil şi alil (C
3
H
5
– S – S –
C
3
H
7
) care formează partea principală a uleiului eteric, precum şi disulfura de dialil
(C
3
H
5
– S – S – C
3
H
5
). Usturoiul cultivat nu conţine vitamina C, spre deosebire de cel
sălbatic (Allium ursinum. L.) care conţine 10 – 20 mg/100g.

Usturoiul este o planta cu o foarte mare valoare alimentara, cu un gust picant si o
aroma inconfundabila. Denumirea de usturoi vine de la faptul ca mestecarea lui iti
provoaca o usturime pe limba, iar bulbii sunt numiti „catei” de usturoi pentru ca iti dau
senzatia ca iti musca limba.
Usturoiul are in compozitie ulei eteric ce contine compusi pe baza de sulf. Usturoiul
are si un continut ridicat de glucide (20-25%), protide (6-7%), lipide (0,6%), vitamine
din complexul B, precum si de vitamine C si E, fosfor, calciu, potasiu, sodiu, mangan,
cupru, sulf, fier, arsenic, siliciu, iod si zinc.
Valoarea nutritiva a usturoiul il face sa fie introdus in retele culinare ale tuturor
popoarelor, fiind utilizat la prepararea, condimentarea sau aromatizarea unui mare
numar de preparate culinare, de la carnati, salamuri, fripturi si pana la supe si salate.
Din vremuri stravechi se cunosc beneficiile usturoiului, fiind considerat un
medicament minune, un aliment-medicament, datorita proprietatilor sale nutritive si
curative, demonstrate de-a lungul mileniilor. Inca din antichitate, a fost utilizat pentru
prevenirea si tratarea multor boli. Substantele continute de usturoi distrug unii agenti
patogeni, cum ar fi cei care produc febra tifoida, difteria, holera etc.
Usturoiul este consumat pentru a preveni gripa, fiind considerat un excelent tonifiant
si stimulent al productiei de anticorpi.
Sunt recunoscute si efectele benefice asupra hipertensivilor, in industria farmaceutica
ursturoiul fiind folosit la fabricarea medicamentelor care scad tensiunea arteriala prin
incetinirea pulsului.
Usturoiul este un bun homeopatic, fiind folosit cu succes in ameliorarea problemelor
digestive si ale bronsitei cronice. Se spune ca scade riscul de dezvoltare a cancerului
gastric la cei care mananca frecvent usturoi.
Prin consumarea uzuala de usturoi se ajuta la o mai buna digerare a alimentelor si se
fluidizeaza circulatia sanguina.





I 3. Caraterizare tehnologicǎ
Tehnologia de cultivare
Pregătirea terenului.
Se desfiinţează cultura anterioară, se distrug resturile vegetale şi se efectuează o
lucrare cu grapa cu discuri, după care se realizează fertilizarea de bază cu îngrăşăminte
chimice şi 20-30 t/ha mraniţă.
Arătura de bază se efectuează cu atenţie, să nu se lase terenul bulgăros, iar pentru o
marunţire cât mai bună a terenului, se efectuează două lucrări cu grapa cu discuri.
După grăpat se face modelarea terenului în straturi înălţate, cu lăţimea la coronament
de 94 sau 104 cm.
Înfiinţarea culturii se poate face atât toamna, cât şi primăvara.
Cultura de toamnă se înfiinţează la mijlocul lunii octombrie, pentru a lăsa timp
suficient bulbilor să înrădăcineze, dar să nu apuce ca mugurele vegetativ să iasă din
sol până la venirea iernii.
Plantarea bulbililor se poate face manual sau semimecanizat.
Schema de înfiinţare
Se pun câte patru rânduri pe stratul înălţat, la 25-28 cm distanţă între rînduri şi o
distanţă între plante pe rând de aproximativ 5-7 cm.
Densitatea este de 400-500 mii plante/ha.
Pentru înfiinţarea unui ha este nevoie de 400-600 kg bulbili/ha.
Înfiinţarea culturii în primăvară se realizează cât mai devreme posibil, între 1 martie-
15 aprilie.Solurile bune pentru cultura usturoiului sunt cele plane, permeabile, uşoare
şi fertile. Nu sunt favorabile solurile foarte acide, limitele de toleranţă pentru pH fiind
cuprinse intre 4,5-8,3. Are pretenţii mici faţă de căldură, de aceea poate fi plantat din
toamnă sau primăvara de vreme. Bine inrădăcinat din toamnă, poate să reziste iarna
pană la -25 °C. Incepe să vegeteze la temperaturi de 3-5 °C.
Formarea bulbului are loc ca răspuns la creşterea fotoperioadei şi temperaturii,
totodată se resimte influenţa temperaturii anterioare de păstrare, inaintea plantării, in
sensul că păstrarea la temperaturi joase cuprinse intre 0-10 °C vor grăbi formarea
ulterioară a bulbului, in timp ce păstrarea la peste 25 °C vor intarzia sau preveni acest
proces. Creşte bine asociat cu diferite plante, in special trandafir, morcov, sfeclă, dar
inhibă creşterea leguminoaselor. Are efecte negative in compania lucernei, efectele
negative fiind reciproce.
Producţia este de 5-7 t/ha, dar se pot obţine şi producţii mai mari.
I.4 Soiurile cultivate și descrierea lor

Soiuri
La noi în ţară sunt cultivate următoarele soiuri de usturoi:

-usturoiul de Cenad: soi productiv, rezistent la boli, cu căpăţâni mari, de formă
rotundă, turtite la bază, compacte, cuprinzând 8-15 grăunţi de mărime mijlocie.
Căpăţânile sunt bine învelite la exterior cu tunici pergamentoase de culoare albă, cu
reflexe argintii şi se păstrează bine peste iarnă. Indicat în toate zonele ţării pentru
consumul în stare proaspătă şi industria conservării cărnii.
Se plantează de obicei primăvara, dar în condiţii corespunzătoare de cultură dă
rezultate mai bune când se plantează din toamnă.

-usturoiul de Isalniţa: soi productiv, cu căpăţâni mari (greutatea medie 40-50 g
), uniforme ca mărime, fiecare alcătuită din 12-14 grăunţi îmbrăcaţi în tunici
pergamentoase de culoare gălbuie. Gust foarte iute. Se păstrează greu peste iarnă,
majoritatea bulbilor seacă până primăvara. Indicat pentru plantat din toamnă, în
vederea consumului în stare verde primăvara de timpuriu şi consumul căpăţânilor în
perioada de toamnă, în zonele din sudul, sud-estul şi sud-vestul ţării.

-usturoiul Amaradia: soi productiv, cu căpăţâni mari (greutatea medie
60g), uniforme şi fiecare alcătuită din 10-12 grăunţi de culoare alb-gălbuie, cu
nuanţe violacee. Indicat pentru plantat din toamnă, cu acelaşi scop şi în aceleaşi zone
ca şi precedentul, putându-se consuma şi în prima parte a iernii.

-usturoiul timpuriu de Ciolpani: soi timpuriu, cu căpăţâni mijlocii (greutatea
medie de 35-40g), de formă rotundă, turtite la bază, de culoare la exterior alb-cenuşie,
fiecare alcătuită din 8 – 12 grăunţi de formă curbată cu vârful bont şi de culoare roz –
gălbuie. Indicat pentru plantat din toamnă în zonele din sudul ţării, pentru a fi
consumat ca usturoi verde în perioada primăvară-vară, iar căpăţânile toamna şi în
prima parte a iernii.

-usturoiul de Moldova: soi rezistent cu căpăţâni mai mici, de culoare albă cu
nuanţe violacee. Se cultivă pe suprafeţe restrânse în anumite zone specifice,
plantându-se din toamnă.

-usturoiul de Rovigo: soi cu căpăţâni mari, de culoare albă, provine din Italia
şi suportă mai greu condiţiile din ţara noastră, datorită cărui fapt se mai cultivă la noi
foarte puţin sau aproape deloc.
În cultură există două grupe de soiuri:
 de toamnă
 de primăvară.
Soiuri de primăvară:
 De Cenad – soi rezistent la boli, productiv, cu căpăţâni şi bulbili mari.
Se păstreză foarte bine peste iarnă. Cultivat mult în zona de vest a ţării.
 De Dărăşti – soi cu însuşiri similare celui precedent, cultivat pe
suprafeţe mari în zona de sud a ţării.
Soiuri de toamnă. Aceste soiuri, mult mai numeroase, au o capacitate de păstrare mai
redusă. Rezistenţa lor la temperaturile scăzute din iarnă este remarcabilă. Datorită
acestei particularităţi soiurile se plantează toamna.
Din această grupă se cultivă următoarele soiuri: De Cioroiu, Dărăşti Ilfov, Ludar, De
Moldova, Favorit, Luris, Record.
I.6 Destinatia productiei si modalitati de valorificare

Se ştie că usturoiul e un aliment care-ţi îmbunătăţeşte imunitatea, te scapă de răceală,
de paraziţi, are efect afrodisiac şi e un antibiotic natural. Ei bine, calităţile lui nu se
sfârşesc aici...

 Înlătură acneea
Un remediu eficient împotriva coşurilor este usturoiul pisat. Pielea ta nu va mirosi
prea îmbietor o vreme, însă proprietăţile antibacteriene ale usturoiului vor pune în
umbră acest disconfort.

 Stimulează creşterea părului
Masajul cu zeamă de usturoi la rădăcina părului descurajează căderea acestuia chiar şi
în cazul bărbaţilor predispuşi la calviţie.
 Remediu pentru reumatism si nevralgie
Remediile cu usturoi pentru artrita includ folosirea lui ca tonic sau frectii cu ulei
vegetal obisnuit in care s-a prajit usturoi.
Se spune ca un tonic simplu, preparat din usturoi maruntit intr-o lingura de miere, luat
la masa pe o anumita perioada de timp, poate face minuni pentru a alunga durerile si
suferintele, mai ales in cazuri de sciatica si guta.
Un om de stiinta indian a declarat ca uleiul extras din usturoi a avut intotdeauna mare
succes in bolile paralitice si reumatice.

 Previne cangrena
Louis Pasteur a observat activitatea antibacteriana a usturoiului in 1858, fiind ulterior
folosit ca antiseptic pentru prevenirea cangrenei in primul si in al doilea razboi
mondial. De asemenea, acesta a fost folosit cu succes in prevenirea unor infectii cu
ciuperci, cum ar fi micozele.

I.6 Bolile și dǎunǎtorii specifici usturoiului
Principalele boli ale usturoiului sunt:
1. Mana usturoiului produsa de Peronospora destructor. Boala ataca bulbii, tijele florale
si frunzele. Primele simptome apar pe frunze sub forma unor pete alungite, de culoare
verde deschis pana la galbui, pe care se formeaza un puf cenusiu-violaceu. Tesuturile
atacate se inmoaie, frunza se usuca, se asterne pe sol si putrezeste. Conditiile optime
pentru aparitia bolii sunt umiditatea mare cel putin 10 ore si temperaturi peste 12-
18ºC.
2. Ingalbenirea si piticirea usturoiului produsa de virusul Onion yellow dwarf virus.
Primele simptome apar la plantele tinere, la frunzele de la baza, care se aplatizeaza si
se ingalbenesc complet. Frunzele atacate se culca la pamant, iar bulbii sunt
subdimensionati. Virusul se transmite in cultura prin afide, iar de la un an la altul prin
bulbii infectati.
3. Putregaiul cenusiu al usturoiului produsa de ciuperca Botrytis allii. Pe frunze apar
pete mici, albe, dispuse spre varf , la un atac intens frunzele se usuca. Spre sfarsitul
vegetatiei atacul apare la colet care se inmoaie si putrezeste . Pe foile bulbilor apar
pete galbui, care ulterior apare un mucegai brun-cenusiu. La inceput acest mucegai
poate sa fie mascat, aparand mai intai pe foile uscate ale bulbului, dar apoi devine
vizibil la exterior si cuprinde tot bulbul.

4. Putregaiul alb produs de ciuperca Sclerotium cepivorum. Putregaiul alb afecteaza
frunzele si bulbii , iar primele simptome se observa abia dupa ce infectia este bine
stabilita in planta. La plantele afectate frunzele se ingalbenesc, ofilesc, se culca la
pamant si ulterior se usuca. In stadii avansate bulbii sunt si ei atacati, devin moi si
putrezesc. La radacini si la baza bulbilor se formeaza un puf alb, pufos in care se
formeaza scleroti negri, care rezista timp de 5-6 ani


5. Rugina usturoiului produsa de ciuperca Puccinia allii. Simptomele initiale constau in
aparitia pe frunze a unor pete mici, de forma neregulata, de culoare cafeniu deschis
sau alba. Ulterior aceste pete se maresc si dezvolta pustule tipice bolii, de culoare
portocaliu-deschis. Atacul sever duce la uscarea frunzelor, piticirea frunzelor si a
bulbilor





Dintre daunatorii care ataca culturile de legume, nematodul cepei si al usturoiului -
Ditylenchus dipsaci – Kuhn. este unul dintre cei mai periculosi.

Pagubele cauzate la culturile de ceapa, dar mai ales la cele de usturoi, sunt insemnate,
mergand uneori pana la compromiterea productiei.

In ultimele decenii acest daunator s-a raspandit mult in tara noastra, devenind o
principala cauza a lipsei usturoiului de pe piata.
Din punct de vedere sistematic, Ditylenchus dipsaci - Kuhn. face parte din
increngatura Nematoda, un grup de daunatori cunoscut popular sub numele de viermi.

Nematodul are o polifagie (ataca mai multe plante) de mare intindere, care se
rasfrange asupra a cca 1200 plante gazda, cu cca 20 de rase fiziologice strict
specializate.

A face un asolament in asemenea conditii este aproape de neconceput. In acelasi timp,
acest daunator este bine adaptat ecologic la conditiile locale de mediu.

Are o prolificitate ridicata, depunand intre 300 - 500 oua si un ciclu de evolutie de
scurta durata, cuprins intre 35 la 45 de zile.

Se dezvolta in interiorul tesuturilor plantelor atacate, tratamentele uzuale fiind practic
ineficace.
Prezinta o mare capacitate de infestare, 5 - 6 nematozi la m˛, putand cauza atacuri cu
caracter generalizat.

In conditii neprielnice de viata, nematodul poate trece la forme de rezistenta prin
inchistare, care isi mentin viabilitatea intre 3 - 5 ani, timp in care nu se mai poate
reveni pe acelasi teren cu aceeasi cultura.


Cap II Tehnologia de valorificare
1. Mod de recoltare
Recoltarea usturoiului se face când frunzele se îngălbenesc şi se usucă, iar tulpinile
false se înmoaie. La culturile înfiinţate din toamnă, recoltarea are loc în luna iulie, cele
înfiinţate în primăvară pot fi recoltate în perioada iulie-august. Lucrarea de recoltat se
efectuează manual, prin smulgere, sau semimecanizat, cu dislocatorul şi strângerea
manuală a recoltei. Pe suprafeţe mai mari, recoltarea se poate face mecanic, cu MRC
1,2, în agregat cu tractorul L-445 (acolo unde mai există). După recoltare, bulbii se
aşază în grămezi mici sau în benzi, se lasă să se usuce 2-3 zile la soare, după care se
condiţionează, se sortează şi se transportă la locul de păstrare peste iarnă (de regulă,
localuri uscate, cu temperatură de 5-8 grade Celsius). Păstrarea de lungă durată a
recoltei de usturoi se face la temperatura de 0-3 grade Celsius. Producţia de usturoi, în
condiţiile respectării tehnologiei de cultură specifice , poate ajunge la 6-10 tone,
uneori chiar mai mult la culturile înfiinţate din toamnă.


II 2. Presortarea :
Presortarea permite inlaturarea resturilor vegetale si a pamantului aderent, precum si
a tuberculilor depreciati. De obicei aceasta se realizeaza concomitent cu recoltarea .
II 3. Depozitarea si pastrarea produsului
Usturoiul este o leguma perena care, in conditiile de cultura se comporta ca o
planta bienala.
Recoltarea se face manual prin smulgere cand 1/3 - ½ din frunze s-au ingalbenit si
tulpinile false au inceput sa se aplece. Dupa recoltare bulbii se intind in strat subtire pe
sol si se lasa la soare 3-5 zile pentru zvantare. La locul de productie usturoiul se
conditioneaza prin scurtarea tulpinilor false la 3-5 cm deasupra bulbilor, se elimina
pamantul aderent si se fasoneaza radacinile.
Transportul se face in vrac si lazi din lemn de tip D si P. Usturoiul se pastreaza in
depozite frigorifice cu atmosfera normala si in spatii obisnuite cu ventilatie naturala.
Pastrarea usturoiului in depozite utilate se face in celule separate, in loturi omogene
de cea mai buna calitate.
Depozitarea se face in lazi de tip P paletizate, lazi-paleta si saci care se paletizeaza
pe palete cu montanti. Conditiile optime de pastrare sunt: temperatura -2 ÷ -3
0
C; u.r.
75-85%. Pentru scoaterea de la pastrare, usturoiul trebuie sa fie supus la o preincalzire
progresiva in camere speciale in care s-a facut presortarea.
In spatiile cu ventilatie naturala, usturoiul se pastreaza in lazi de tip P. Acestea se
stivuiesc dupa sistemul lax pana la inaltimea de 2,5 m.
Pentru o buna circulatie a aerului, intre peretii spatiului de pastrare si marginile
stivelor se lasa un spatiu liber de aproximativ 40 cm.





II 4 Ambalarea
Exemplarele care se supun operaţiei de ambalare trebuie să corespundă condiţiilor de
calitate indicate în standardele de stat.
Ambalajele trebuie să fie întregi, în stare bună, curate, rezistente şi fără mirosuri
străine. Bulbii trebuie să fie aşezaţi cu grijă pentru a se evita deprecierea lor calitativă.


Usturoiul se livrează în saci, tulpina falsă trebuie să fie tăiată astfel încât să aibă o
lungime de maxim 3 cm; în funii împletite din tulpinile false şi legate cu sfoară, rafie
sau alte materiale corespunzătoare.
Funiile pot să fie livrate şi în vrac, încărcate direct în mijlocul de transport.












Capitolul III
Standardele de comercializare a usturoiului

III 1. Cerințe minime de calitate
Pentru toate clasele, sub rezerva prevederilor speciale pentru fiecare clasă și a
abaterilor permise usturoiul trebuie să fie:
— intact
— sănătos;
— se exclud produsele afectate de putregai sau o altă deteriorare care îi fac improprii
pentru consum;
— curați, adică: practic liberi de corpuri străine vizibile, în cazul în care sunt spălați,
fără murdărie și impurități în exces, în cazul în care nu sunt spălați .
— tari;
— fǎrǎ paraziți;
— fără vătămări provocate de paraziți;
— nelemnoși;
— fără tendință de încolțire;
— fără umiditate externă anormală;
— fără miros și/sau gust străin.




III 2. Cerinte minime de maturitate
Dezvoltarea şi stadiul de maturitate a produselor
trebuie să le permită continuarea procesului de maturaţie şi atingerea gradului de
maturitate
adecvat.
Perioada de maturitate optima este reprezentata de acele fructe sau legume care poseda
toate calitatile gustative optime si care de asemeni prezinta culoarea specifica .
Este de preferat ca maturitatea sa fie pe deplin in cea ce priveste toate proprietatile
organoleptice la intensitate maxima .

III 3. Categorii de calitate
Usturoiul este clasificat în trei categorii, definite mai jos:
 Categoria "Extra"
Usturoiul din acestă categorie trebuie să fie de calitate superioară. Acesta trebuie să
prezinte caracteristicile soiului și/sau ale tipului comercial .
Bulbii trebuie să fie:
- intacți;
- cu formă regulată;
- curățați în mod adecvat.
Aceștia trebuie să fie fără defecte, cu excepția unor pete superficiale, cu condiția ca
acestea să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, calitatea conservării
și prezentarea în colet.
Cățeii trebuie să fie compacți.
Rădăcinile usturoiului uscat trebuie să fie tăiate la același nivel cu bulbul.
 Categoria I
Usturoiul din această categorie trebuie să fie de calitate bună. Trebuie să prezinte
caracteristicile soiului și/sau ale tipului comercial .
Bulbii trebuie să fie:
- intacți;
- cât se poate de uniformi ca formă.
Cu toate acestea, pot fi permise următoarele defecte ușoare, cu condiția ca acestea
să nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, calitatea conservării și
prezentarea în colet:
- zgârieturi ușoare pe partea exterioară a bulbului.
Cățeii trebuie să fie rezonabil de compacți.
 Categoria II
Această categorie cuprinde usturoiul care nu se califică pentru includerea în
categoriile superioare, dar îndeplinește cerințele minime specificate anterior.
Pot fi permise următoarele defecte, cu condiția ca usturoiul să-și păstreze
caracteristicile esențiale cu privire la calitate, calitatea conservării și prezentare:
- zgârieturi în partea exterioară sau lipsa părților din membrana exterioară a
bulbului;
- leziuni închise;
- contuzii ușoare;
- formă neregulată; - cel mult trei căței lipsă.

III 4 .Calibrarea
DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA
Calibrul este determinat de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale.
 Diametrul minim este fixat la 45 mm pentru usturoiul clasificat în categoria "extra" și
30 mm pentru usturoiul clasificat în categoriile I și II;
 Pentru usturoiul care se prezintă desfăcut — cu tulpinile tăiate — sau în legături,
diferența de diametru între cel mai mic și cel mai mare bulb din același colet nu poate
depăși:
- 15 mm atunci când diametrul celui mai mic bulb este mai mic de 40 mm;
- 20 mm atunci când diametrul celui mai mic bulb este de 40 mm sau mai mare.

III 5 . Toleranţe
DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE
Toleranțele cu privire la calitate și la calibru sunt permise în fiecare colet sau în
fiecare lot, în cazul în care usturoiul este prezentat în vrac, pentru produsul care nu
îndeplinește cerințele categoriei indicate.
A. Toleranțe de calitate
 Categoria "Extra"
5 % din greutatea usturoiului care nu îndeplinește cerințele categoriei, dar
corespunde celor din categoria I, sau, în mod excepțional, se încadrează în toleranțele
acelei categorii.
 Categoria I
10 % din greutatea usturoiului care nu îndeplinește cerințele categoriei, dar
corespunde celor din categoria II, sau, în mod excepțional, se încadrează în
toleranțele acelei categorii. În limitele acestei toleranțe, cel mult 1 % din greutatea
bulbilor poate avea căței cu germeni externi vizibili.
 Categoria II
10 % din greutatea usturoiului care nu îndeplinește nici cerințele categoriei și nici
cerințele minime, cu excepția produsului afectat de putrezire sau deteriorat de îngheț
sau soare, sau orice alte deteriorări care îl fac impropriu consumului.
În plus, față de această toleranță, un maxim de 5 % din greutatea bulbilor poate avea
căței cu germeni externi vizibili.
B. Toleranțe de calibru
Pentru toate categoriile: 10 % din greutatea bulbilor care nu îndeplinesc cerințele
privind calibrarea și calibrul indicat, dar se conformează calibrului superior și/sau
inferior celui specificat. În limitele acestei toleranțe, cel mult 3 % din bulbi pot avea
un diametru mai mic decât minimul specificat, dar nu mai mic de 25 mm.

III 6. Prezentarea usturoiului

DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA
A. Uniformitate
Conținutul fiecărui colet sau lot de produs prezentat în vrac, trebuie să fie uniform și
să conțină numai usturoi care are aceeași origine, este din același soi sau tip comercial,
are aceeași calitate și același calibru (dacă este măsurat).
Partea vizibilă a conținutului coletelor sau lotului de produse prezentate desfăcute,
trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.
B. Ambalare
Cu excepția usturoiului uscat prezentat pe funie, care poate fi transportat în vrac
(încărcat direct într-un vehicul de transport), usturoiul trebuie să fie ambalat în așa fel
încât produsul să fie protejat în mod corespunzător.
Materialele folosite în interiorul coletului trebuie să fie noi, curate și de o calitate care
să nu cauzeze deteriorări externe sau interne ale produsului.
Folosirea materialelor, în special a hârtiei sau a timbrelor care indică specificațiile
comerciale, este permisă cu condiția ca tipărirea sau etichetarea să fi fost făcute cu
cerneală sau adeziv netoxice.
C. Prezentarea
Usturoiul trebuie să fie prezentat după cum urmează:
 desfăcut în colet, cu tulpini tăiate, lungimea tulpinii să nu depășească:
- 10 cm în cazul usturoiului proaspăt și semiuscat;
- 3 cm în cazul usturoiului uscat;
 în legături în funcție de:
- numărul de bulbi;
- greutatea netă.
Tulpinile trebuie să fie tăiate la același nivel.
 numai în cazul usturoiului uscat și semiuscat, pe funie, în funcție de:
- numărul de bulbi, existând cel puțin șase bulbi pe funie;
- greutatea netă.
În cazul prezentării în legături sau pe funie, fiecare colet trebuie să aibă caracteristici
uniform
Indiferent de tipul prezentării, tulpinile trebuie să fie tăiate igienic, precum și
rădăcinile, în cazul usturoiului uscat, clasificat în categoria "extra".

III 7 Marcajul

DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA
Fiecare colet trebuie să conțină următoarele detalii, cu litere grupate pe aceeași
parte, marcate citeț și de neșters și vizibile din exterior:
Pentru usturoiul pe funie, transportat în vrac (încărcat direct într-un vehicul),
detaliile trebuie să apară pe un document care însoțește bunurile și este etalat într-
o poziție vizibilă în interiorul vehiculului de transport.
A. I dentificarea
Ambalatorul și/sau expeditorul: Numele și adresa sau codul de identificare emis
oficial sau acceptat. Cu toate acestea, în cazul în care este utilizat un cod,
referința "ambalator și/sau expeditor (sau abrevieri echivalente)" trebuie să fie
indicate în strânsă legătură cu codul de identificare.
B. Natura produsului
- "Usturoi proaspăt", "Usturoi semiuscat" sau "Usturoi uscat", în cazul în care
conținutul nu este vizibil din exterior;
- denumirea soiului sau a tipului comercial ("Usturoi alb", "Usturoi roz" etc.);
- "afumat" unde este cazul.
C. Originea produsului
Țara de origine și opțional, zona de producție sau denumirea națională, regională
și locală.
D. Specificații comerciale
- categoria;
- calibrul (dacă este măsurat) exprimat în diametrul minim și maxim al bulbilor.
E. Marcajul oficial de control (opțional)
o "Usturoi proaspăt" înseamnă produs cu o tulpină "verde" și cu membrana
exterioară a bulbului încă proaspătă.
o "Usturoi semiuscat" înseamnă produs cu tulpină și membrană exterioară a
bulbului incomplet uscate.
o "Usturoi uscat" înseamnă produs în care tulpina, membrana exterioară a bulbului
și membrana care înconjoară fiecare cățel sunt complet uscate.
o Această dispoziție nu exclude posibilitatea unui miros și/sau gust specific cauzat
de afumare.
Această dispoziție nu exclude posibilitatea rezultării unui colorit diferit cauzat de
afumare.



Cap IV. 1 Categorii de spații comerciale specializate ȋn desfacerea produselor
din legume și fructe
Spațiile ȋn care se pot comercializa produsele din legume și fructe sunt numeroase, dar printre
cele mai importante și mai des frecventate de consumatori se numǎrǎ supermarket-urile, piețele
și magazinele alimentare.
In fiecare unitate in parte usturoiul este sortat dupa calitate ,fiecare cu modul sau de prezentare .
2. Mod de prezentare
Usturoiul poate fi dispus prezentarii astfel :
 In ladite

 Vrac







 Legaturi


 In diferite categorii de gramaj


IV. 3 Cerințe de pǎstrare
Usturoiul este o leguma perena care, in conditiile de cultura se comporta ca o planta bienala.
Fluxul tehnologic de pastrare si conditionare este asemanator cu cel al cepei cu unele
particularitati.
Transportul se face in vrac si lazi din lemn de tip D si P. Usturoiul se pastreaza in depozite
frigorifice cu atmosfera normala si in spatii obisnuite cu ventilatie naturala.
Pastrarea usturoiului in depozite utilate se face in celule separate, in loturi omogene de cea mai
buna calitate.
Depozitarea se face in lazi de tip P paletizate, lazi-paleta si saci care se paletizeaza pe palete cu
montanti.
Conditiile optime de pastrare sunt: temperatura -2 ÷ -3
0
C; u.r. 75-85%. Pentru scoaterea de la
pastrare, usturoiul trebuie sa fie supus la o preincalzire progresiva in camere speciale in care s-a
facut presortarea.
In spatiile cu ventilatie naturala, usturoiul se pastreaza in lazi de tip P.
Acestea se stivuiesc dupa sistemul lax pana la inaltimea de 2,5 m. Pentru o buna circulatie a
aerului, intre peretii spatiului de pastrare si marginile stivelor se lasa un spatiu liber de
aproximativ 40 cm.





IV. 4 Categorii de calitate care se gǎsesc la desfacere

 Calitatea Extra



 Calitatea I





 Calitatea a II- a




In unele cazuri se mai poate intalnii ca continutul sa nu corespunda cu ambalajul si inscriptia
aderenta la acesta
Calitatea produsului se mai reflecta uneori si in modul de prezentare a produsului fiind un factor
decisiv asupra determinari achizitionari lui de catre consumator.












Related Interests