Regulamentele Organice-Organizarea Judecatorească

“ Cu toate relele sale,regulamentul aduse insă oarecari
Principii folositoare si se făcea un instrument de progres.
El recunoscu în drept , principiul libertății comerciale,
despărți puterile judecătorești,administrative si
legislative si introduse regimul parlamentar.”*
Nicolae Bălcescu

Regulamentele Organice,adoptate in 1831 in Muntenia si-n 1832 in Moldova,ca urmare a
prevederilor Tratatului de la Adrianopol,au consființit o puternică influență a Rusiei in
Principatele Romȃne.
Instrucțiile date de guvernul rusesc la 1828 pentru întocmirea unor regulamente
organice de reformă a Principatelor Romȃne,erau întemeiate intocmai pe memoriile
trimise curtii rusești.Aceste instrucții au fost date în 1829 în dezbaterea unui comitet de
8 boieri mari,cate 4 de fiecare principat.Proiectul întocmit sau numai revizuit de
comitetul de 8, a fost dat la 1831 în fiecare principat,în cercetarea obștei extraordinare
adunării de revizie a regulamentului organic.
Dispozițiile regulamentului organic au fost in cele din urmă,in materie
judecătorească,precum si-n celelalte”o linie mijlocie,intre diferitele dorințe ce se
exprimaseră in Principate.”**
Organizarea judecatorească a fost stabilită prin capitolul Vlll al regulamentului organic al
Moldovei si capitolul Vll al regulamentului organic al Valahiei.
Capitolul Vll,Pentru cătarea judecăților în Valahia și pentru întocmirea și căderile
judecătorești,cuprindea 9 secțiuni:1.canoane de obște,2.judecătoriile judeților(cu
judecătoriile de intȃia cercetare,judecătoriile de prin sate sau de împăciuire),3.pentru
divanurile judecătorești(pentru despărțirea politicească,pentru despărțirea
criminalicească),4.pentru judecătoriile de comerciu,5.pentru judecătoria poliții,6.pentru
Inaltul Divan,7.pentru căderile marelui logăfăt,8.pentru trecerea in condică a zălogirilor și
a foilor de zestre,9.pentru hotărnicia tuturor moșiilor din Valahia.
*Nicolae Balcescu,Opere,vol.1,Buc.,Ed.Acad. R.P.R,1953,p.264
**I.C.Filitti,Despre vechiul drept penal rom,p.58


Aceste nouă secțiuni au fost create întrucȃt”despărțirea puterea ocȃrmuitoare și
judecătorească fiind cunoscută,este neaparat de trebuință pentru buna orȃnduială în
pricini de judecată și pentru paza dreptăților particularilor.”***
Capitolul Vlll ,Rnduiala giudecătorească,cuprindea și el 12 secțiuni și anume:1.regule
obștești,2.instrucțiile și îndatoriile tribunalurilor de pe la tinuturi,3.divanul
giudecătoresc,4.tribunalul comerției și îndatorirea sa,5.tribunalul de poliție
îndreptătoare,6.tribunalul de pricini criminalicești,7.Înaltul Divan,8.pentru
apelație,9.despre slujba publică în ramul giudecătoresc,10.îndatoriile și instrucțiile
marelui logăfăt,11.rȃnduiala mulțămitelor și înaintirilor în magistratură,12.obșteasca
hotărȃtură.
„Organizarea judecătorească consemnată de regulamentele organice are la
bază același principiu modern al separării puterilor în stat”****,astfel sunt prevăzute 3
categorii de instanțe judecătorești: - tribunale judetene ca foruri de prima instantă (câte unul
în fiecare judet); - divanuri judecatoresti,ca instante de apel (două în Ţara Românească, la
București si Craiova; unul în Moldova, la Iași); înaltul Divan (Divanul domnesc), ca instanță
supremă care judeca apelurile contra hotarârilor divanurilor judecătorești și
tribunalelor de comerț.
Întȃia instanță o formau tribunalele sătești (erau judecătorii de pace compuse din preot si
3 membri aleși de locuitori pe un an ,cȃte un fruntaș,mijlocaș și codași-căutau să
împăciuiască neînțelegerile ivite între săteni(plȃngerile sătenilor impotriva
proprietarilor,erau de competența tribunalelor județene ),cȃrmuitorii județelor și sub
cȃrmuitorii plășilor(pentru pricinile polițienești mici ce se pedepseau cel mult cu 3 zile
inchisoare sau 50 lovituri-deasemenea aveau sarcina de a iscodi prin pȃrcălabii satelor)
,tribunalul poliției îndreptătoare (în București și-n Iași,compus dintr-un prezident,2 membri și-
n Muntenia,un procuror ,trebuiau să judece contravențiile,să se ocupe de executarea
contractelor incheiate de meșteri,tribunalele compuse dintr-un președinte,2 membri și-n
Muntenia un procuror,cu atribuții civile,comerciale,corecționale și-n Muntenia,criminale.
A doua instanța o formau: în materie civilă(secțiile civile ale divanului judecătoresc din
București-format din 1 prezident,6 membri,1 procuror și ale divanului judecătoresc din
Craiova-1 prezident,4 membri si un procuror),in materie comercială(tribunalele apelative de
comerț din București-format din 1 prezident,1 judecător boier numit , 3 judecători aleși și un
procuror,din Craiova -1 prezident numit,2 negustori aleși și un procuror) și tribunalul pricinilor
criminalicești din Iași format din 1 prezident și 2,ulterior 4 membri.


***Paul Negulescu și George Alexianu,Regulamentele Organice ale
ValaMoldovei,vol.1,București,Ed.Întreprinderile Eminescu S.A,1994,p.105
****Nicolae Isar,Principatele romȃne de la 1821 la 1848 sub semnul recunoașterii
naționale,București,Ed. Universității din București,2004,p.86



A treia instanța era Înaltul Divan.În Muntenia era prezidat de marele ban și compus din 6
judecători și un procuror.În Moldova,Înaltul Divan este compus dintr-un președinte și 6 membri
numiți de domn și alți 7 membri supleanți ,aleși de obișnuita obșteasca adunare pentru
durata legislaturii de 5 ani.

Regulamentele Organice prevedeau in amȃndouă Principatele că Înaltul Divan,cȃnd
constata vreo obscuritate a unei legi,putea cere domnului sa numească o comisie care
prezidată de marele logăfăt.
Astfel,”sarcinile de judecată au fost atribuite instanțelor judecătorești,care au fost
declarate independente de puterea domnească și de administrație.Domnul nu mai avea
dreptul direct la judecată,insă el va intra în compunerea Înaltului Divan,pe care
prezida.”*****
Ulterior,se va adăuga o a patră instanță in Moldova,divanul domnesc,alcătuit din cei 7
membri numiți ai Înaltului Divan,plus cei 7 membri supleanți aleși de adunare,insă în 1833
este desființata și va avea ca rezultat, contopirea Înaltului Divan și divanului domnesc,o
instanța aflată în mȃinile domnului.În Muntenia,a patră instanță era Înalta Curte De Revizie,a
cărei hotărȃre ,domnul era obligat să o confirme,altfel spus domnul nu intervenea în judecăți.În
1833,această organizare a fost aschimbată,astfel ajungȃnd și această regiune la un sistem
care se apropia de cel moldovenesc.
Important de menţionat în legătură cu puterea judecătorească este faptul că Regulamentul
Organic a stabilit că orice pricină hotărâtă de Înaltul Divan şi întărită de Domn este „în veci
curmată”, adică hotărârea capătă autoritatea de lucru judecat.
Regulamentul Organic al Valahiei admite numai un singur caz în care hotărârea Înaltului
Divan capătă autoritate de lucru judecat, pentru aceasta cerându-se: a) ca prima hotărâre
a Înaltului Divan să fie dată cu majoritate, fiind cel puţin doi membri de deosebită părere;
b) ca la instanţele inferioare să fi fost hotărâri deosebite. În acest caz, partea care a pierdut,
are drept de apel către Domn pentru a i se judeca pricina din nou, Domnul trimiţând
pricina Înaltului Divan pentru a se judeca noul apel.







*****Dionisie Ionescu,Gheorghe Tuțui,Gh. Matei,Dezvoltarea constituțională a statului
romȃn,București,Ed. Științifică,1957,p.86




În acest caz, Divanul se completează cu ministrul justiţiei, ca preşedinte, şi cu toţi preşedinţii
instanţelor judecătoreşti din Bucureşti, în afară de aceia care au judecat pricina. Hotărârea
dată, întărită de Domn, capătă autoritatea de lucru judecat, nemaiputând fi atacată.
Cu privire la judecarea clerului Regulamentul Moldovei hotărăşte că ierarhii şi protopopii vor avea
competenţă să judece numai pricinile duhovniceşti şi bisericeşti dintre clerici, cele civile urmând a fi
judecate de către judecătoriile civile.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru Muntenia., cu toate că Regulamentul de aici, fără a opri în mod
expres judecarea clerului de către judecătoriile laice, dispune ca orice cleric care va produce tulburări
politice, va călca legiuirile, va fi implicat în conflicte de natură civilă sau nu se va purta după cuviinţă, să
fie adus la cunoştinţa domnului de către Logofătul bisericesc iar acesta să ceară judecarea lui de către
mitropolit, fiind şi el de faţă la judecată.
Tot pentru Ţara Românească, se mai dispune ca în judecăţile civile clericii să fie reprezentaţi prin
avocaţi şi să nu meargă singuri înaintea instanţei judecătoreşti civile pentru a nu fi în vreun fel înjosită
demnitatea lor .
Conform Regulamentului Moldovei pentru abateri duhovniceşti, ei urmau să fie judecaţi de 12 arhierei
eparhioţi şi titulari din Principate sau şi din alte părţi, dacă nu s-ar găsi atâţia la noi. Pentru abateri
politice, ca îndemnul poporului la răzvtrătire şi nesupunere la poruncile legiuite şi bazate pe pravile şi
Regulament ale domnului, judecarea lor avea să o facă o comisie alcătuită din 12 arhierei eparhioţi şi
titulari din ţară sau din altă parte şi din 12 boieri, cei mai cu vază în obşte, care să nu fie rude sau
duşmani ai arhiereului judecat. Aceşti boieri se alegeau de Adunarea Obştească fără
participarea episcopilor şi a mitropolitului. Raportul acestei comisii, încheiat după majoritatea părerilor,
se întărea de domnitor şi dacă vinovăţia era dovedită, se trimitea patriarhului de Constantinopol spre
caterisire. Dacă cercetarea demonstra că acuzaţia a fost neîntemeiată, acuzatorul era pedepsit,
luândui-se boieria dacă era boier, sau dacă nu era boier, se pedepsea după pravilă.
Preoţilor li se lăsa o atribuţie judecătorească, legiundu-se că ei vor face parte din judecătoria de
împăciuire, care se va organiza în fiecare sat şi vor cerceta în fiecare duminică, împreună cu trei juraţi
aleşi, “jăluirile de prea puţin preţ”, căutând să împace pe împricinaţi. Dacă nu reuşeau, îi
trimiteau judecătoriilor de primă instanţă.
În momentul introducerii Regulamentului Organic, pravilele în vigoare erau: Codul Caragea,
în ediţie română încă de la 1818 Ţara Românească, Codul Calimah, în ediţie grecească de la 1
iulie 1817 şi condica criminalicească de la 1820 promulgată în1826, în Moldova. Pentru viitor
Regulamentul hotâra că o comisie ad-hoc va fi convocată fără întârziere, pentru a redacta un
codcomplet, potrivit nevoilor ţării. Aceeaşi comisie avea să fixeze regulile înregistrării actelor
şi ţinerii arhivelor, pentru păstrarea documentelor care „asigură viaţa, cinstea şi
averea” locuitorilor.
Ca noutăți,apare instituția avocaților pentru apărarea împricinaților, Avocatul trebuia să
arate tot respectul faţă de instanţa înaintea căreia se înfăţişa, el neputându-se înfăţişa în
locul mandantului sau mai înainte de a arăta împuternicirea.
În privința normelor privitoare la procedura de judecată(dreptul de apărare),accelerarea
judecății,publicitatea dezbaterilor ,motivarea hotărȃrilor),deși acestea,ca și cele referitoare
la sistemu judiciar,fiind de inspirație burgheză,constituiau mai multe garanții pentru
justițiabili decȃt normele anterioare,bizantino-cutumiere,totuși ele nu asigurau dect
apărarea intereselor clasei stăpȃnitoare,iar nu ale țărănimii clăcașe,mai ales că ea se
ridică împotriva exploatării feudale.
De altfel,documentele vremii ne arată atȃt refuzul multor boieri și supuși străini de a
executa hotărȃrile judecătorești ce nu le conveneau,cȃt și folosirea metodelor practicate
în trecut ,fată de țărani(împiedicarea acestora de a se prezenta la proces,arestări
abuzive,bătăi).
Întrucȃt normele de drept comercial din legiuirea Caragea și acele din codul Calimah
deveniseră insuficente,regulamentul a prevăzut primele dispoziții pentru organizarea
unui regim de drept special aplicabil în materie comercială și a înființat instanțe speciale
pentru judecarea pricinilor comerciale,în compunerea cărora intrau și reprezentanții
negustorilor.S-a dat o caracterizare generală faptelor de comerț-pentru a se determina
competența specială a tribunalelor comerciale -și s-au luat măsuri pentru a se asigura o
mai rapidă executare a hotărȃrilor în pricini comerciale.Dar în principal,ambele
regulamente au prevăzut ca pricinile comerciale să fie judecate după Codul comercial
francez din 1807,dispunȃnd traducerea și folosirea lor în măsura care corespundeau
condițiilor economico-sociale din Principate(art.241 din Regulamentul Organic al Țării
Romȃnești și art. 318 din Regulamentul Organic al Moldovei).
Pentru a se asigura o mai bună funcționare a justiției ,s-a înființat funcția de procuror
pe lȃngă tribunale.Procurorii erau caracterizați ca apărători ai pravilei ,avȃnd misiunea de
a se îngrjii pentru toate cȃte privesc paza bunei orȃnduieli și a liniștii obștei(art.217 din
Regulamentul Organic al Țării Romȃnești).
Tot în scopul unei mai bune funcționări a justiției,a fost înființată miliția națională,în
scopul pazei granițelor și al bunei orȃnduieli și a obștei liniști.Ea se compunea din 5000
de ostași în Țara Romȃnească și 1350 în Moldova.Deasemenea ,se introduce principiul
stabilitații judecătorilor pe trei ani ,cu dreptul reconfirmării pentru o nouă durată și se
preconizează intrarea in vigoare a principiului inamovibilitații judecătorilor după 10 ani
de la aplicarea Regulamentelor.
În anul 1832 a fost elaborată cea dintȃi legiuire asupra disciplinei militare influențată de
legislația rusă în această materie.
Regulamentele Organice, adoptate în 1831 în Muntenia şi în 1832 în Moldova, ca urmare a
prevederilor Tratatului de la Adrianopol, au consfinţit o puternică influenţă a Rusiei în Principatele
române. Cu toate criticile care se aduc acestui document, nu poate fi ignorat faptul că el a consacrat
pentru prima oară principiul separaţiei puterilor şi a introdus norme şi instituţii moderne .




Bibliografie:
N.Balcescu,Opere,vol 1.,Buc.,Ed.Acad. R.P.R,1953
I.C.Filliti,Despre vechiul drept penal romȃn
George Alexianu,Paul Negulescu,Regulamentele Organice ale Valahiei și
Moldovei,Buc.,Ed.Intreprinderii S.A,1944
Nicolae Isar,Principatele romȃne de la 1821 la 1848 sub semnul renașterii
naționale,,Buc,Ed.Universității din București,2004
Dionisie Ionescu,Gh.Țuțui,Gh.Matei,Dezvoltarea constituțională a statului romȃn,Buc.,
Ed.Științifică,1957
http://www.studentie.ro/Referate/Drept/Regulamentele-organice-si-locul-lor-in-istoria-
dreptului-romanesc_i46_c989_103873.html