CUPRINS

Pagina
ARGUMENT………………………………………………………………2
CAPITOLUL 1 – GENERALITATI……………………………………..3
1.1 Elementele comonent ale t!an"mi"iei c# !oti $intate………...3
1.2 Ca!acte!i"tici con"t!#cti%e………………………………….......&
1.3 Con$itii te'nologice. Solicita!i mecanice……………………...(
1.& Mate!iale…………………………………………………………(
1.) Rol#l ang!ena*elo! c# !oti $intate in "i"temele te'nice……….+
1.( Elementele geomet!ice ale !otilo! $intate……………………...,
CAPITOLUL 2 – ASAM-LAREA ANGRENA.ELOR CU ROTI
/INTATE CONICE………………………………………………………10
2.1 P!egati!ea !otilo!1 a!2o!ilo! "i ca!ca"elo!……………………11
2.2 A"am2la!ea !otilo! e a!2o!e…………………………………11
2.3 3e!i4ica!ea ang!ena!ii…………………………………………1&
CAPITOLUL 3 5 REPARAREA ANGRENA.ELOR CU ROTI
/INTATE CONICE………………………………………………………16
CAPITOLUL & – NORME /E TE7NICA SECURITATII MUNCII IN
ATELIERELE /E PRELUCRARI MECANICE……………………...21
-I-LIOGRA8IE………………………………………………………….23
1
ARGUMENT
In prezenta lucrare sunt tratate aspecte privind transmisiile cu roti dintate conice si
anume : caracteristicile si elementele componente ale acestor angrenaje, metodele de
reparare si de asamblare, rolul lor functional si, nu in ultimul rand, normele privind
tehnica securitatii muncii.
Transmisiile cu roti dintate conice joaca un rol important in sistemele tehnice
prezentand indeosebi avantaje, dar si dezavantaje, astfel ele asigura un raport de
transmisie constant , au durabilitate si siguranta mare in functionare , au randament
ridicat, au capacitate mare de transmitere a sarcinii, necesita intretinere usoara in timpul
exploatarii, dar pe de alta parte necesita prelucrare si montaj precis al pieselor
componente , transmit socuri si vibratii, iar in cele mai multe dintre cazuri functioneaza
cu zgomot.
Aceasta lucrare este alcatuita din capitole, dupa cum urmeaza :
• !ap.1 " in care sunt expuse generalitati ale transmisiilor cu roti dintate conice, printre
care elemente componente si generalitati constructive #
• !ap.$ " care prezinta etapele procesului tehnologic de asamblare a angrenajelor cu
roti dintate conice #
• !ap.3 " in care sunt surprinse etapele procesului tehnologic de reparare a
angrenajelor cu roti dintate conice #
• !ap. " privind normele de securitate a muncii in atelierele de prelucrari mecanice.
$
CAPITOLUL 1
GENERALITATI
1.1 Elemente comonente ale t!an"mi"iei c# !oti $intate.

Transmisiile cu roti dintate sunt angrenajele pentru transmiterea miscarii de
rotatie, formate dintr%o roata conducatoare si una condusa, prevazute cu dantura
periferica. & astfel de transmisie este prezentata in fig.1.
'ig.1. (artile component ale transmisiei cu roti dintate
)olul functional in sistemele tehnice il reprezinta realizarea transmiterii unor
puteri mari intre arbori si asigurarea unui raport de transmitere constant.
*intii rotii conducatoare patrund intre cei ai rotii conduse si ii apasa succesiv,
realizand o presiune de contact prin care se realizeaza angrenarea.
3
1.2 Ca!acte!"tici con"t!#cti%e.
In functie de caracteristicile constructive, exista mai mujlte criterii de clasificare,
dupa cum urmeaza:
 *upa pozitia relativa a arborilor:
%cu arbori paraleli. In acest caz se folosesc roti cilindrice +fig.$a,b,c,#
%cu arbori concurenti +se intersecteaza in plan., In acest caz se folosesc roti conice
+fig.$.e,
%cu arbori neconcurenti +se intersecteaza in spatiu,. In acest caz se folosesc fie roti
elicoidale , fie cremaliera
 *upa tipul angrenarii:
%exterioara +fig.$ b,c,d,e,,
%interioara +fig.$a,
 *upa specificul miscarii:
%fara transformarea miscarii de rotatie. -e foloseshte un ansamblu roata%roata#
%cu transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie si invers se foloseste un
ansamblu roata%cremaliera.
 *upa pozitia axei longitudinale a dintilor fata de axa de rotatie a rotilor:
%paralela +fig 1, $a,#
%inclinata +fig $c,# in .+fig $d,# in /, in 0, axa curba.
 *upa configuratia suprafetei danturate:
%cilindrica, conica, melcata, alte forme de revolutie.
 *upa forma curbei flancurilor:
%evolventa +fig.1,, cicloida, arc de cerc +fig.3,
 *upa raportul de transmitere n :
%angrenaj reductor. 2a acestea n1>n2 , angrenajul reduce turatia de la arborele
conducator#
%angrenaj multiplicator. 2a acestea n1<n2 , angrenajul multiplica turatia arborelui
conducator.

fig.$ Tipuri de angrenaje
fig.3 3lementele geometrice ale unui angrenaj
1
1.3 Con$itii te'nologice. Solicita!ile mecanice.
!onditiile de baza pe care trebuie sa le indeplineasca materialele utilizate la
confectionarea rotilor dintate sunt:
• rezistenta mare la oboseala prin incovoiere
• rezistenta mare la presiune de contact.
2a alegera angrenajelor se va tine seama de sarcina maxima pentru care sunt
calculate si de caracteristicile mediului in care lucreaza. 4ontajul incorect sau
prelucrarea imprecise a rotilor conduc la o uzura rapida a angrenajului. 'lancurile
profilului angrenajelor trebuie sa urmareasca curbe geometrice care sa asigure un raport
de transmitere constant. 5na din aceste curbe este evolventa.
1.& Mate!iale
In tabelul urmator sunt trecute caracteristicile principalelor materiale utilizate la
realizarea rotilor dintate precum si recomandari de utilizare.
Denumire Caracteristici Recomandari de utilizare
&tel carbon de calitate
&2!167&2!86
(rin tratamente termice sau9si
termochimice,isi maresc rezistenta la
oboseala
-e utilizeaza la roti cu
diametre:166mm#prezinta rezistenta la
sarcini importante si la viteze mari de
lucru
&tel carbon obijnuit
&23;7&286
<u se pot trata termic# au proprietati
inferioare precedentelor.
5tilizate rar si numai la roti de
importanta secundara .
&tel turnat &T16, &T86 -e toarna in forme. )oti dintate cu diametre =166mm.
&tel aliat 31!< 11#
334oc11#14o!11 etc.
)otile se vor obtine prin forjare sau
matritare, fiind oteluri laminate.
-e folosesc pentru roti dintate
importante, cu diametre :166mm.
'onta cenusie 'c11 7
'c36#fonta cu grafit
nodular 'gn;6%$
-e toarna usor#rezista la uzura )oti cu viteze mici ce lucreaza in
deosebi in medii cu praf.
>ronz )ezista foarte bine la oboseala si la
uzura
<umai la roti melcate+materialul este
deficitar,
4aterialele plastic,
textolit, lignofol,
poliamide, bachelita,
policarbonati.
-e utilizeaza la sarcini mici, in medii
corozive, la masini textile,
tipografice, etc. -e recomanda
utilizarea lor in angrenare cu rotile
metalice.
)ezistenta este apropiata de cea a
fontei# rezista foarte bine la coroziune,
uzura, vibratii# functioneaza fara
zgomot# avand coefficient mic de
frecare, pot functiona fara ungere#sunt
sensibile la temperaturi=?6
o
! si la
umiditate.
8
1.) Rol#l ang!ena*elo! c# !oti $intate in "i"temele te'nice.
Ace"t ti $e ang!ena* "e 4olo"e"te in con"t!#ctia $e aa!ate1 ma"ini1
in"talatii1 ec'iamente1 a#tot#!i"me1 t#!2ine ale cent!alelo! ene!getice.
Ele ot t!an"mite 4o!te $e la cate%a g!ame "i #te!i !e$#"e 9mecani"me
ti cea"o!nic:1 ana la #te!i $e ;eci $e mii $e <ilo=ati "i %ite;e
e!i4e!ice $e ana la 1)0m>".
In constructia de masini de ridicat si transportat, utilaje metalurgice, chimice, cat
si in constructiile navale, apare necesitatea reducerii vitezei motorului de antrenare pana
la valoarea vitezelor diferitelor organe de lucru. Astfel s%au realizat reductoarele de
turatii, ce servesc la micsorarea vitezelor unghiulare si la marirea momentelor de rasucire.
3le se executa sub forma compacta, fiind izolate de exterior printr%o carcasa +fig ,.
In fig.1 sunt prezentate comparativ gabaritele reductorului cu o treapta si a celui
cu doua trepte.
fig. (rotejarea angrenajelor cu ajutorul unei carcase
;
fig.1 )eductor cu o treapta si cu doua trepte

1.( Elementele geomet!ice ale !otilo! $intate
3lementele geometrice reprezentative ale unei roti dintate sunt standardizate si
prezentate in fig.8.
0ona activa a flancului dintelui este cuprinsa intre cercul de baza si cercul
exterior.
 Inaltimea dintelui:
h=a+b[mm],
a% Inaltimea capului dintelui
b% (iciorul dintelui
 (asul dintelui:
p =s
d
+s
g
[mm],
s
d
- grosimea dintelui
s
g
- largimea golului
 <umarul de dinti z :
z
1
pentru roata mare
z
2
pentru roata mica
D
d
este diametrul de divizare @mmA.
 <umarul minim de dinti
 4odulul rotii dintate m%reprezinta portiunea din diametrul de divizare care
revine unui dinte
?
fig.8 3lementele geometrice ale rotilor dintate
 )aportul de transmitere i :
se obtine raportand numerele de dinti ai celor doua roti z
1
si z
2
:
 *istanta dintre axele rotilor dintate
.aloarea ei se va determina cu semnul BCD pentru angrenarile exterioare,
respective cu semnul D%D pentru cele interioare.
.alorile distantei dintre axe sunt standardizate.
E
CAPITOLUL 2
ASAM-LAREA ANGRENA.ELOR CU ROTI /INTATE CONICE
(rocesul tehnologic de asamblare cuprinde operatiile de montare in ordinea lor
succesiva, cu precizarea utilajului, a sculelor, a aparatelor de masurat si a dispozitivelor
necesara realizarii operatiilor de asamblare cu consum minim de timp si volum redus de
munca.
(entru a proiecta procesul tehnologic de asamblare a unui produs sunt necesare
urmatoarele date initiale:
%desenul de ansamblu al produsului#
%desenele subansamblurilor componente#
%programul de productie si termenele de livrare ale produsului#
%conditiile tehnice de receptie si normele privitoare la precizia si rigiditatea
produsului #
%utilajul existent.
(rocesul de asamblare se executa in urmatoarea succesiune :
%alegera pieselor, controlul, transportul la locul de asamblare si pregatirea pentru
asamblare #
%asamblarea prealabila si verificarea ei #
%asamblarea definitiva #
%reglarea si verificarea functionarii.
2a asamblarea angrenajelor cu roti dintate conice se executa urmatoarele
operatii :
%pregatirea rotilor, a arborilor si a carcaselor in care se monteaza#
%asamblarea rotii din doua bucati#
%asamblarea rotii pe arbore#
%verificarea angrenarii.
16
2.1 P!egati!ea !otilo!1 a a!2o!ilo! "i a ca!ca"elo!
Inainte de a se incepe asamblarea propriu%zisa, este necesar sa se faca o serie de
verificari privind precizia dimensionala, rugozitatea suprafetelor si eventualele deformari
ale rotilor dintate, ale arborilor sau ale carcaselor. <u se admit ovalitati sau conicitati ale
alezajului sau ale arborelui peste limitele prescrise in documentatia tehnica. >avurile
ramase pe muchiile dintilor de la prelucrarea mecanica se indeparteaza prin pilire sau
razuire.
2a carcase, dupa ajustarea planului de separatie +in cazul carcaselor din $
bucati , se verifica alezajele in care se monteaza arborele.
2.2 A"am2la!ea !otilo! e a!2o!e
Asamblarea rotilor dintate pe arbori poate fi realizata in mai multe moduri, in
functie de forma geometrica a partii arborelui pe care se monteza roata, de momentul de
rasucire transmis de la arbore la roata, de solutia adoptata pentru impiedicarea deplasarii
axiale etc.
In majoritatea cazurilor, rotile dintate se asambleaza pe suprafete cilindrice
si, mai rar, pe suprafete conice.
)otile dintate fixe se asambleaza pe partea cilindrica a arborelui cu ajustaj
blocat, fortat, aderent si, in unele cazuri, presat usor.
*upa ce arborele si roata s%au pregatit in vederea asamblarii, se monteaza
pana in canalul arborelui +acolo unde este cazul, si apoi se introduce roata dintata pe
suprafata cilindrica de centrare a arborelui.
(resarea rotilor pe arbori se realizeaza manual, in cazul rotilor de diametre
mici, si cu dispozitive speciale sau cu prese, in cazul rotilor de diametre mijlocii si mari.
2a introducerea rotii pe arbore, o atentie deosebita trebuie sa se acorde
centrarii rotii pe arbore, pentru a se evita montarea ei in pozitie necorespunzatoare.
11
)otile dintate functioneaza normal daca la montarea lor se asigura
paralelismul arborilor, coincidenta centrelor de greutate ale rotilor dintate cu axele lor de
rotatie si respectarea distantei dintre axele arborilor.
(aralelismul si distanta dintre arbori se verifica cu ajutorul unor calibre%dorn
si ale micrometrului de interior.
2a asamblarea unui angrenaj cu roti dintate conice, ambele roti trebuie
asezate astfel incat varfurile conurilor sa se gaseasca intr%un punct, iar generatoarele
conurilor de rulare sa coincida. )ealizarea acestei asezari constituie reglarea angrenarii
rotilor dintate conice.
(entru aceasta este necesar ca rotile conice sa se deplaseze in lungul axelor
respective +fig.$ c,, fie ambele roti, fie numai una dintre ele.
*upa ce s%a gasit pozitia reciproca a rotilor dintate, se face marcarea pentru
ca la asamblarile ulterioare ambele roti sa poate fi asezate in aceeasi pozitie.
'ig. ; -chema reglarii rotilor conice aflate in angrenare
1$
*istanta F pt una din roti se calculeaza in prealabil, iar reglarea si fixarea in
pozitia ceruta pentru cealalta roata se fac cu ajutorul unor adaosuri din otel cu grosimea
de : 6,1 # 6,11 # 6,$ # 6,3 # 6,1 # 6,? # 1 sau 6,1mm.
In practica, simultan cu reglarea angrenajelor conice se executa si reglarea
celorlalte elemente ale ansamblului. *e exemplu, in ansamblul angrenajului conic din
figura ? reglarea jocului trebuie astfel executata incat, prin deplasarea rotii conduse 1,
jocul axial in rulmentii cu role sa ramana neschimbat. (entru aceasta, se regleaza intai
jocul axial al rulmentilor prin modificarea distantei A intre locasurile din piesele $ si 3.
In acest scop sunt prevazute adaosurile ,de diferite grosimi, care se monteaza
intre flansele pieselor si corp.5rmeaza apoi strangerea piulitelor de fixare a pieselor$ si 3.
*upa reglarea definitiva a jocului axial in rulmenti, distanta A in angrenajul
rotilor 1 si 1 trebuie sa ramana tot timpul constanta.
In cazul ca jocul angrenajului rotilor dintate trebuie marit, ceea ce se poate
obtine prin deplasarea la dreapta a rotii 1, garniturile sunt scoase de sub flansa piulitei $
si montate la partea dreapta, si invers, in cazul cand trebuie redus jocul din angrenaj.

'ig ? )eglarea angrenajelor conice
13
Gocul la flancuri , in cazul angrenarii rotilor dintate conice, reprezinta distanta
dintre flancurile care nu transmit efort dintilor rotilor imbinate , cand flancurile active
sunt in contact. Acest joc se poate verifica cu ajutorul calibrelor de interstitii, ale
comparatorului sau al unei placute de plumb.
4arimea acestui joc se stabileste in raport cu precizia, dimensiunile si
modulul rotilor dintate .
2.3 3e!i4ica!ea ang!ena!ii
!ontrolul calitatii asamblarii grupului de repere in cadrul subansamblului sau
ansamblului se face prin verificarea petei de contact +nu trebuie confundata proba petei
de contact in stare asamblata a angrenajului, cu proba petei de contact efectuata in stare
nemontata a angrenajului cand cele $ roti dintate sunt fixate pe dornuri, prinse intre
varfuri,.
(entru a efectua acest control, danturile celor doua roti ale angrenajului
supus verificarii sunt mai intai spalate si degresate , dupa care flancurile dintilor rotii
dintate conducatoare se vopsesc cu un strat subtire de albastru de (aris sau amestec de
negru de fum cu petrol. Apoi ,roata conducatoare se roteste incet, de preferinta manual,
urmarindu%se amprentele lasate pe flancurile dintilor rotii dintate conduse.
(e dintii rotii nevopsite apar pete, dupa care se apreciaza calitatea
angrenajului.
-e considera ca angrenarea este buna, daca pata de vopsea apare in partea
subtire a dintelui rotii dintate, cand rotile nu sunt in sarcina,iar sub sarcina in pozitie
centrala +fig E,.
'ig. E (ete de contact la verificarea angrenarii
rotilor dintate conice
a " la functionarea fara incarcare
b " la functionarea sub sarcina
*aca petele de vopsea sunt diferite,
1
atunci asamblarea este considerata necorespunzatoare, fiind generata de urmatoarele
cauza :
%joc insuficient intre flancurile rotilor+fig.16.1,
%unghiul dintre axe este mai mare decat cel prevazut +fig.16.$,
%unghiul dintre axe este mai mic decat cel prescris+fig.16.3,
'ig .16 Angrenari defectuoase
*aca petele de vopsea sunt situate pe o parte a dintelui, la capatul ingust, iar
pe cealalta parte, la capatul gros, inseamna ca axele rotilor dintate nu sunt in acelasi plan.
2a angrenarea rotilor dintate conice elicoidale sau hipoide, datorita
montajului gresit, petele de vopsea care se obtin prin rotirea in ambele sensuri au pozitii
si marimi diferite.
Inlaturarea acestor defecte se poate realiza prin :
%apropierea rotii conduse de cea conducatoare +fig.11. 1 si ,
%indepartarea rotii conduse de cea conducatoare +fig.11. $ si 3,
%apropierea rotii conducatoare de axa rotii conduse +fig. 11. 1, sau indepartarea
acesteia +fig.11.8,.
5nghiul dintre axele rotilor dintate conice ale unui angrenaj conic se
verifica cu ajutorul unui dorn calibrat 1, care se introduce intr%unul din alezajele din
carcasa si al unui sablon $ care se introduce in celalalt alezaj. +v. 'ig.; si fig 1$,.
11
5nghiul se verifica prin introducerea unui calibru de interstitii intre dorn si
sablon.
*aca unghiul dintre cele doua alezaje este de E6 de grade, atunci intre cele
doua brate ale sablonului si dorn nu va exista joc.
'ig.11 *efectele rotilor dintate elicoidale sau hipoide
'ig.1$ .erificarea unghiului

18
In practica, calitatea angrenarii si modul de functionare a angrenajului se
apreciaza si dupa zgomotul produs.
)otile dintate care angreneaza intre ele trebuie sa se roteasca lin, iar zgomotul
produs de ele sa fie permanent uniform.
0gomotul prea mare sau schimbator se produce totdeauna din cauza erorilor
de executie sau de montare a rotilor dintate.
In functie de caracterul zgomotului produs in timpul functionarii se stabilesc
si cauzele care le genereaza, si anume :
%zgomotul pulsat se datoreaza excentricitatii rotilor #
%vajaitul puternic si socurile se datoreaza pasului mare si profilului neuniform #
%scartaitul este generat de asperitatile de pe profilul dintilor etc.
*atorita profilului complex, precizia functionala a angrnajelor dintate
depinde de precizia de executie a lor si de abaterile de montare a organelor dintate in
mecanism. !a urmare, controlul rotilor dintate se va face diferentiat, adica pe fiecare
element sau parametru in parte si complex, in angrenare. !ontrolul diferentiat se executa
atat pe parcursul procesului tehnologic de prelucrare, cat si in cadrul controlului final de
atelier, cand se verifica mai ales parametrii de exploatare ai angrenajelor. !ontrolul
complex permite o apreciere globala a calitatii functionale a rotii sau angrenajului.
1;
CAPITOLUL 3
REPARAREA ANGRENA.ELOR CU ROTI /INTATE CONICE
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
neintrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta
acestora. *in aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma,
dimensiunile, precum si starea suprafetelor. 2a o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini%unelte, fapt care determina necesitatea reparatiei.
)epararea masinilor, utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe
sisteme, principalele fiind urmatoarele :
%sistemul de reparatii executate dupa necesitate #
%sistemul de reparatii pe baza de constatari #
%sistemul de reparatii cu planificare rigida #
%sistemul preventiv de reparatii periodice planificate #
2ucrarile de reparatii reprezinta ansamblul de masuri luate pentru
reconditionarea sau inlocuirea pieselor componente uzate ale masinii%unelte in vederea
mentinerii caracteristicilor functionale ale acesteia.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atat in procesul de frecare cat si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza
asa%zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte
cauze. In cazul rostogolirii , metalul se distruge datorita uzarii si oboselii stratului
superficial, iar in unele cazuri si din cauza strivirii.
&rganele masinilor, utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atat
datorita cauzelor aratate mai sus, cat si unor defecte constructive sau a reparatiilor
defectuase. Asemenea defecte sunt : alegerea unor materiale si a unui tratament termic
care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor # alegerea incorecta a jocurilor si a
1?
ajustajelor la locurile de contact ale pieselor # utilizarea unei metode nerationale de
imbinare a pieselor # datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in
frecare # alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafetele in frecare # rezistentza si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau
reglarea incorecta a mashinii, utilajului sau instalatiei.
(revenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea
sistemelor de sigurantza, de blocare si a limitatoarelor de cursa. !resterea duratei de
serviciu a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea
metodelor de reparare , marirea rezistentei la uzare a pieselor, controlul uzarii
principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.
*e obicei, dintii rotilor dintate se rup in dreptul racordarii, iar la rotile cu dinti
inclinati la varfuri.
Adevarata cauza de scoatere a unei roti din functiune este distrugerea
flancurilor dintilor datorita uzarii, griparii, strivirii, exfolierii, etc.
2a aparitia unuia dintre fenomenele aratate roata in cauza trebuie inlocuita.
&data cu aceasta se inlocuieste si roata cu care angreneaza.
3ste gresita practicarea inversarii rotilor dintate in asa fel ca ele sa alunece pe
flancurile opuse. (rin aceasta inversare jocul dintre dinti nu poate fi eliminat.
& reparare propriu%zisa poate fi facuta numai la rotile dintate, de mica
importanta, care lucreaza la viteze periferice mici +sub 6,3 m9s,, cu modulul de peste
3mm al caror numar de dinti uzati sau rupti nu depaseste 16H din numarul total de dinti,
iar dintii sunt asezati in sir.
)epararea poate fi facuta prin inlocuirea dintilor uzati sau rupti cu un sector
dintat, scos dintr%o coroana dintata. -ectorul dintat are, la partea opusa dintilor, forma de
coada de randunica.
-e indeparteaza prin rabotare sau frezare dintii respective si odata cu aceshtia
se indeparteaza si o parte din coroana rotii sub forma de coada de randunica .
-e scoate dintr%o coroana dintata, special executata, avand aceleas
dimensiuni ca si roata de reparat, un sector dintat egal cu canalul executat in roata.
-ectorul dintat se monteaza prin fretare, cu ajutorul suruburilor sau prin
sudare +fig.13 a,b,.
1E
)epararea mai poate fi facuta prin indepartarea prin strunjire a coroanei
uzate si montarea prin fretare a unei coroane dintate noi. In redarea montarii prin fretare
se procedeaza astfel :
%se incalzeste coroana intr%un cuptor electric sau cu flacara pana la temperatura
de 166%866 I!#
%se scoate afara si se curata interiorul de zgura #
%se introduce pe roata cu lovituri usoare de ciocan #
%se raceste complet intr%un loc lipsit de curenti de aier, iar dupa racire se asigura
fixarea prin suruburi sau sudura aplicata lateral.
)oata, astfel obtinuta, se strunjeste fin la exterior si frontal, se dantureaza,
se severuieste si se rectifica. In acelas fel se pot repara si rotile dintate conice etc. Atat la
unele cat si la celelalte asigurarea contra rotirii pe arbore se face prin $ pene paralele,
dispuse la 1?6 I una fata de alta.
-ectoarele dintate se repara in acelasi fel ca si rotile dintate.
'ig. 13 )epararea dintilor uzati
$6
CAPITOLUL &
NORME /E TE7NICA SECURITATII MUNCII IN ATELIERELE
/E PRELUCRARI MECANICE
In scopul eliminarii pericolului de accidentare la locul de munca este necesar sa se
respecte urmatoarele masuri si reguli principale:
• Imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp, mansetele de
asemenea, bine stranse, iar hainele incheiate#
• 'emeile vor purta basmale astfel legate incat parul sau colturile basmalei
sa nu iasa afara spre a evita pericolul de prindere de catre organele in
miscare ale masinilor%unelte#
• !ozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de esenta
tare, fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor
sigura si comoda#
• *altile, surubelnitele si pilele vor fi bine fiixate in maner si prevazute in
acest scop cu un inel metalic pentru fixarea manerului de lemn pe capatul
dinspre scula#
• 'olosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate, inflorite
sau stirbite, precum si a uneltelor de mana improvizate este interzisa#
• 'olosirea cheilor cu fisuri este interzisa#
• *iversele lucrari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploziv
trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase +cupru, bronz
etc,#
• 5neltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu
dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum si cu dispozitive care sa
impiedice functionarea lor necomandata#
$1
• Alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de
munca se va face numai de la surse cu tensiuni de $., tensiune
considerata ca nepericuloasa in cadrul unei atingeri acidentale#
• (entru productia impotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale de
atingere, toate masinile%unelte, caroseriile metalice ale utilajelor
electronice de actionare, comanda si control vor fi protejate prin legare la
pamant si la nul inainte de darea lor in exploatare#
• Toate masinile%unelte si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in buna stare
de functionare si sa aiba dispozitive de pornire si oprire asezate la
indemana, astfel incat sa excluda posibilitatea manevrarii lor
intamplatoare#
• -e interzice executarea lucrarilor pe masini%unelte cu instalatii si
mecanisme defecte, precum si de catre persoane care nu cunosc
particularitatile constructive ale masinilor%unelte respective#
• 0onele periculoase ale masinilor%unelte si instalatiilor trebuie sa fie
prevazute cu paravane sau ecrane de protectie fixate constructiv#
• (iesele care se prelucreaza prebuie sa fie bine fixate in dispozitivul de
prindere#
• 2a prelucrarea pieselor care care ies in afare gabaritului masinii%unelte,
este necesar sa se amenajeze aparatoare speciale#
• (ietrele abrazive ale polizoarelor, masinilor de rectificat trebuie sa fie
ingradite cu aparatoare din tabla prevazute cu ecrane transparente#
• (ietrele abrazive, inainte de a fi montate pe masinile%unelte, trebuie sa fie
incercate la masinile speciale, la turatii care sa depaseasca cu 16%86H
turatia de lucru#
• -e interzice oprirea masinilor%unelte cu obiecte improvizate#
• )epararea, ungerea sau curatirea masinilor%unelte, mecanismelor si
aparatelor se va face numai cand acestea nu functioneaza.
$$
-I-LIOGRA8IE
1. Liliana Tene"c#1 Ilie -anica – Mecanica alicata – Man#al ent!#
cla"a a ?5a1 E$it#!a Sigma1 -#c#!e"ti1 200)
2. N. 7#;#m1 G. Rant; 5 Ma"ini1 #tila*e "i in"talatii $in in$#"t!ia
con"t!#ctiilo! $e ma"ini – man#al ent!# licee in$#"t!ial1 E./.P.1
-#c#!e"ti1 1,+6
3. I. G'eo!g'e "i col. – Ma"ini "i #tila*e in$#"t!ial – man#al ent!#
licee in$#"t!ial1 E./.P.1 -#c#!e"ti1 1,60
. Ion Ione"c# "i col. – C#lt#!a $e "ecialitate $omeni#l mecanic –
man#al ent!# cla"a a I?5a Scoala $e a!te "i me"e!ii1 E$. L3S
C!e#"c#l1 200&
1. Ste4an Pece "i col. –P!otectia M#ncii – E./.P. R.A. –-#c#!e"ti1
1,,,
(. Retea#a $e inte!net
$3