COD

DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI iN CADRE DIN BETON ARMA T INDICATIV NP 007-97

10-1991

reglementiri in constructii

Editat de:

..' I J r : 'I' .ctarc- DC/\olt;ln:

I :\'IIIOl1a c ,--c l,-' ,.

111'>IIILlILl . ".. .. " COI1'>trLIC\liluJ'

, (' l'>tl'L1CIII '>1 ~~l'()lh)Jlll,1 - .

III Ill. \; 'r 266

.ti S()S Pantchmon n ,

Bucures I -, " .

' \1"/176 - rcdaC\lc

T -lefon: 627 .4().o~ ..

( Illl - difuzare

COD

DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI iN CADRE DIN BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97

70·1997

MRILOR PUBLlCE MINISTERUL ~UR~1 TERlTORIULUl sr AMENAJl\.

ORDIN Nr. llNl din 13.01.1997

Avft.nd in vedere: . ~t". tific nr. 79/24.04.1996;

- Avizul Consiliului Tehmco- nn.vind organizarea I?i f~n~~

~ . I H G nr. 456/1994 pri P bli si AmenaJarn

In temelU .... I. Lucrarilor u Ice "{

tionarea Ministeru U1

. . I . I . 1211996

Tentonu ut, _" Parlamentu Ul nr,

. t u Hotararea

- In conformita ~ c 1/1996, . . .

. a DecretulUl nr. 59 . . _ rii TeritonulUl emite

~inistrul Lucrarilor publice I?l Amenaia

urmatorul

o R DIN:

Art. 1 -

. .. entru structuri in cadre

b - . "Cod de prOlectare P

Se apro a. «, NP 007/97. ..

din beton armat , . Ia data publican!

. t - ~n Vlgoare

Cd 1 de la art. 1 m r~. 1

o u . C tructnior. _ .

in Buietmul ons t s'i Regiementan

d Cerce are '( 1 .

Drrect ia Program~ d: Iinire prevederile prezentu Ul Tehnice va aduce Ia m p

ordin.

Art. 2 -

Art. 3 -

MINISTRU, NICOLAE NOICA

2

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORlULUI DIRECTIA PROGRAME CERCETARE

~I REGLEMENTARI TEHNICE

COD

DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI iN CADRE DIN BETON ARMAT INDICATIV NP 007-97

Elaborat de:

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE~TI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE ~I INDUSTRIALE

CATEDRA CONSTRUCTII DE BETON ARMAT

Elaboratori:

Prof.ddng. Liviu CRAINIC Conf.dr.ing. Marius GABOR

Colaboratori:

ing. Dan STANCIULESCU IPCT-S.A. ing. Radu GIURGEA IPCT-S.A.

Avizat de:

Directia Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice

Director Responsabil tema:

ing. Octavian MANOIU ing. Eugenia HINTEA

3

CUPRINS

Cap.1 Genera1ita~i 7

1.1. Domeniul de aplicare al Codului...................................... 7

1.2. Definitii ;.................... 8

1.3. Clasificare :...................................................................... 8

1.4.Acte normative complementare 9

Cap.2 Alcatuirea de ansamblu 10

2.1. Fonna si alcatuirea de ansamblu 10

2.2. Distributia stalpilor 11

2.3. Plansee 11

2.4. Scari 11

2.5. Pereti despartitori si inchideri 11

2.6. Fundatii 12

2.7. Rosturi 13

Cap.3 Conditii generale de proiectare 13

3.1. Conditii generale ~ 13

3.2. Realizarea conditiilor de proiectare 13

3.3. Conditii de rezistenta si stabilitate ~ 14

3.4. Conditii de rigiditate 14

3.5. Conditii privind mecanismul structural de disipare

a energiei la actiuni seismice 15

3.6. Conditii privind ductilitatea locala si evitarea

ruperilor cu caracter casant 16

3.7. Condifii specifice structurilor prefabricate sau mixte. 17

Cap.4 Proiectarea preliminara a elementelor structurale .18

4.1. Evaluarea 'incarcarilcr verticale 18

4.2. Predimensionarea riglelor de cadru 18

4.3. Predimensionarea stalpilor 20

Cap.5 Calculul eforturilor 21

5.1. Particularitati de comportare ~i cal cul ale structurilor

in cadre de beton annat 21

5.2. Schematizarea structurii pentru calcul 23

4

5.3. incarcari Mase d . I

. e nIve

5.4. Calculul eforturilor in gr .... ·~ .. ·: .. fu··· .. • .. •• ...... • .. •••••••• .... • ......... 24

de incarcari upan ndamentale

5.5. Calculul efo~~rii~~··i~ .. ·;;;;··~· .. : .. · ·: · · .. ·· .. · 25

incarcari (acti . . . pan speciala de

~Ium seismios)

Cap.6 Dimensionarealverificarea ~~.~.: 28

6.1. Stabilirea eforturilor d I I entelor structurale 30

6.2. Rigle de cadru e ca CU 30

6.3. Stfilpi ::::::::::::::::::::: 38

6.4. Noduri de cadru 38

Cap.7 CalculuI capacit~~~~ .. de .. d .. ;, · · · · 39

7.1. Calculul ductilitav' . e onnare postelasticA 43

. ~lJ sectIOn ale ..

7.2.Lung1mea zoneJor plasti'ce · ···· · ·· 43

Cap.S Verific~rea la starea lim~~~ .. ~~···~~;~ .. ·· .. .. ········· .. ···· 44

8.1.Grupan fundamentale d . ~ .' rntatlI .. · 45

82 G ". e Incarcan

" rupan specIale de incarc' . ·················· ····· 45

R 3 De r. t .. Ii an .

'. lorma 11 lmitil . . 45

Cap.? Proiectarea Plan,,'~'~'~~;"~~'~~c~~'~~~;'~"""""""""""""'" 47

J.l.Calcuhrt"plan!}eplor la incare. . n cadre · 48

9.2 ("alculul plan$l't'lor la' ~ n,m verticale 48

9 j St t incarca-, onzontale

" rue \I ra de r .. zist.·nfa~ . I 49

~ ,\ SCan or

Cap.lO Infrastructurile IIi fundatiile········ ···· .. · .. · .. 51

I () 1. Gen"l'alitalll ··· 52

10.~ ('alclliul lIo/rastnlc~~;:ii .. · ···· ·········· · 52

10.3. ('aIculu] 'undar ulor .. . 54

Cap.l1 Alcatuirea' ···· ··· .. ·· 56

11 I R III armarea .

. . Igle lie cadri, • · · 56

11.1 Sta) r1 .. 56

u.s :-.rodun.. ········ ············· 58

................

Anexa A .. ········ · 60

..............................................

Anexa B...... .. .. · .. · · 66

Comentarii · ··· · · 67

....... ·· · ··· · ·· ··· 69

5

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE

DE BETON ARMAT

INDICATIV NP 007-97

1. GENERALITATI

Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor,

1.1. Domeniul de aplicare al Codului

Prezentul Cod se aplica la proiectarea structurilor in cadre de beton armat monolit, prefabricat sau in solutii mixte, in constructiile civile si industriale avand orice mod de distributie a elementelor !?i regimuri de tnaltime pana la 40 m sau 15 niveluri.

EI nu se refera la structurile in cadre care conlucreaza cu peretii structurali de beton arm at (sisteme duale) si nici la cele constituite din cadre cu panouri de umplutura.

Pentru structurile cladirilor cu regim de inaltime de peste 40 m sau 15 niveluri, pentru cladirile cu plansee tip dala groasa sau tip ciuperca, precum !?i pentru structurile unor constructii industriale speciale (buncare, silozuri, turnuri de extractie etc.) Codul de fata va fi utilizat cu caracter de recomandare sau cu titlu informativ, pe langa prevederile din actele normative specifice.

Prevederile se refera cu precadere la proiectarea unor constructii noi; cu titlu informativ, ele pot fi utilizate ca elemente de referinta in evaluarea unor constructii existente.

Elaborat de: Aprobat de:

UN1VERSrTATEA TEHN1CA DE CONSTRUCTII BUCURE£;T1 M.L.P.A.T eu or-

FACULTATEA DE CONSTRUC'fII CIVILE £;1 1NDUSTR1ALE - dinul nr. lIN din

CATEDRA CONSTRUC'fII BETON ARMAT 13.01.1997

7

1.2. Defini~ii

. ~ d beton annat sunt cele la care

1.1.1. Structun1e l~ ca~re tel sunt preluate si transmise

ar'il erticale (?I nrizon a e . t

tncarcari e v .. ) ~ totalitateprintr-un SIS em

fundatiilor (sau in~ras~ru~tu~ll In

spatial de stalpi (?I grmzi (rigle).

. C d t considerati sta1pi ele-

1.1. . sensul prezentuIIUl 0 sUp~rtul intre dimensiunile

1 rta te verticale a care ra di .

mente e ,) n (b' h in fig.l.1) respecta con itia:

sectiunii transversale (?I (1.1)

hIb<5

~1 h2 t}
\h }
tb ~ b I ~


Fig. 1 '1 A adre de beton armat

1 3 Clasificarea structun or In c ~

. . . ~ dre de beton armat se face In

Clasificarea s~ructunlor In .ca~ d'ferentieri privind aplicarea functie de critenl care determma I x ,

1 . Cod dupa cum urmeaza.

prezentu UI, . . '.

1.2.1. Dupa destinatla .. co~s~ructIel. cadre pentru eonstructn CIVIle; .

: cadre pentru constructii industn~e.

1 2 2. Dupa numaru1 de nive1un:

. . ii arter:

• cadre pentru construc; .. Pt 'ate cu inaltime redusa (P+1E

• cadre pentru eonstructu e aJ

.,. P+4E); t" t 'ate cu inaltime medie (P+5E

• cadre pentru construc'(ll e aJ

... P+12E); .. etaiate inalte (peste P+12E).

• cadre pentru eonstructu ....,

8

1.2.3. Dupa modul de distribuiie a1 elementelor structurale:

• cadre ortogonale;

• cadre dispuse dupa directii oarecare;

• structuri tubulare in cadre (tub perimetral, tub in tub, tuburi multiple).

1.2.4. Dupa modul de executie:

• cadre din beton annat monolit;

• cadre din elemente prefabricate de beton arm at;

• cadre mixte (din elemente monolite si elemente prefabricate de beton armat).

1.4. Acte normative complementare

Prezentul Cod de proiectare se va utiliza rmpreuna cu prevederile din actele normative care precizeaza aspeete specifice de calcul (?i alcatuire, cum ar fi (lista nu este exhaustiva):

• STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriaje. Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat.

• STAS 10101/1-91 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanents .»

• STAS 10101/2A1-91 Actiuni in constructii, rncarcari datorite procesului de exploatare.

• STAS 10107/1-91 Constructii civile, industriale si agricole.

Calculul si alcatuirea planseelor din beton armat si beton precomprimat. Prevederi generale.

• STAS 10107/2-91 Constructii civile, industriale si agricole, plansee curente din placi si grinzi din beton arm at si beton precompromat. Prescriptii de calcul si alcatuire.

• STAS 10107/3-91 Constructii civile, industriale si agrieole,' plansee eu nervuri dese din beton armat si be ton preeomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire.

• STAS 10107/4-91 Constructii civile, industriale si a:grieole, plansee casetate din beton armat. Prescriptii de caleul si alcatuire.

• STAS 3300/1 ~85. Teren de fundare. Principii generale de ealcul.

9

• STAB 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

• Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice ~i industriale. Indicativ P100-92.

• Normativ privind proiectarea ~i executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii, Indicativ P10-86.

• Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat. C 140-86.

Lista actelor normative complementare se va actualiza in raport de revizuirea sau modificarea acestora.

2. ALCATUIREA DE ANSAMBLU

2.L La stabilirea formei ~i alcatuirii de ansamblu a constructiilor cu structura in cadre se recomanda formele in plan regulate, compacte si simetrice, cu distributii uniforme ale maselor si rigiditatilor in plan ~i pe rnaltimea aceluiasi tronson.

Pentru constructiile etajate cu inalt.ime medie ~i pentru constructiile inalte, amplasate in zonele seismice A+D (conform Normativului P100-92), se recomanda a se evita formele in plan neregulate sau complicate, cum sunt constructiile in forma de I, L, T, U, Y cu aripi lungi, care pot determina solicitari suplimentare in zonele de discontinuitate sau ca efect al momentului de torsiune generala. Daca respectarea conditiei nu este posibila pentru ansamblul constructiei se recomanda tronsonarea prin rosturi seismice sau se va tine cont, la proiectare, de consecintele ce decurg din nerespeetarea acestei recomandari.

Se vor evita modificarile bruste de rigiditate pe inaltimea constructiei. Se admit retrageri de la un nivel la altul daca, prin acestea, caracteristicile dinamice, de deformabilitate si de rezistenta ale constructiei nu sunt sensibil modificate. In cazul realizarii de retrageri pe inaltimea constructiei se va urmari limitarea efectelor de torsiune generala indusa de actiunea seismica, prin variatii mici ale pozttiilor centrului maselor si al

10

centrului de rigiditate intre etaie '.

retrage' . tri g , respecbv prm prevederea de

n sime rice.

2.2. Distrlbutia staIpilo ~ 1 1

sa fie caA t mai . C'. _ r In p anu constructiei se recomanda

ai umrorma.

sa ~: r~~~mmaanI~a ca ri~tditatile structurii pe directiile principale apropia e.

~rinzile in consola sunt admise cu conditi . - " .

actiuni necontrolate cu clemente struct ~a evitarii unor I~ter-

umplutura din planuri perpendiculare ur e salu cu pe~etll de pe axu consolei.

2.~. Plan~eel~ ~tructurilor in cadre pot fi realizate in ' solutie constructIva care asigura cond'r'l fi' once tent.a si de deformabilitate, I 11 e unctlOnale, de rezis-

Se recomanda ca plan~eele - fi

incarcarile verticale sa fie transm~:e ie :st~el ,alca,~uite inc at de cadru adiacente tramei) e t pe o~a dI~ect11 (la riglele de solicitari si de di .' p. t; ru a se evita Adiferentele mari

'"f ImenSlUm intre acestea I t

va urmari, pe langa alcatuirsa adecvat _ . n aces s~op se

unor structuri la care marimil« d h~ da ~lan~e~lor, reahzarea de cele ale traveelor. esc 1 erilor .sa fie apropiate

Se recomanda a se evita prevederea de I' , A

sau alte alcatuiri ale acestora go uri ~an In plansee

sensi~ilaA a rigiditatii sau rezist~:~:i ~~; ~t:~no:' red~ctrfa

ca~un~e In care asemenea alcatuiri nu pot fi evitat izon a 'I n masun pentru a se asigura I I . e se vor ua

necesara preluarii eforturil~r a;:::ro:t~a~:cItfiatetalded rezi~t~nta

e ec u e saiba,

2.4. Scarile ~i peretii de la goluril d

sa fie alca~.ui~e astfel incat sa nu cons~t:;ea:I::::~s~:~O~~da

a structuni ~I sa nu realizeze interacfiuni deC'.avor bil gIdizare .

v Li ale cu aceasta.

2.5. La distributia ~i alcatuirsa peretil d _. .

vor avea in vedere, pe langa conditiile Ii ,or eS?artiton s.e toare la evitarea unor inter tiuni unctlOnale, ~I cele referi-

cu structura principala de r:~i~~:~~e~::~~:~: ~i:i!er~:~:~~

11

darii lor in cazul actiunilor seismice de intensitate corespu~zatoare nivelului de protectie antiseismica avut in vedere de ca~re normele specifice. In acest sens se vor examin~ si s~ ~a deCIde asupra aplicarii uneia din u~~toarele solutti ~~slbIle:.. -

a) Realizarea peretjlor din matenale cu deformablhtate ridicata sau cu alcatuiri care sa conduca la separarea lor. de ca~r~;

b) Realizarea unei alcatuirt de ansamblu care sa asigure Iimitarea deplasarilor orizontale date de actiunea seismica_ a~tfe~ Incat sa se previna degradarea peretilorde umplutura !?I sa evite avarierea elementelor cadrelor (stalpi si rigle) ca urmare ' a conlucrarii acestora cu peretii de umplutura;

c) Acceptarea degradarii peretilor de compa.rtimentare, in_ cazul cutremurelor puternice, cu luarea masuriler corespunzatoare

pentru evitarea prabu!?irii acestora.

2.6. La alegerea sistemului de fundare se vor lua in

consider are urmatoarele: .

(i) Daca constructia va fi sau nu prevazuta cu subsol. Extin-

derea subsolului in plan !?i adancime;

(ii) Natura terenului de fundare si nivelul apei freatice; (iii) Conditiile de fund are ale constructiilor invecinate (daca

este cazul); .

(iv) Ponderea incarcarilor seismice in stabilirea efortunlor de

la baza constructiei.

Functie de factorii enumerati, se pot lua in considerare urma-

toarele solutii: - ..

a) Fundarea stalpilor pe fundatii directe de supr~fata (f~nd~tll

izolate, talpi continui, radiere) sau pe fundatii de adancImft.

(piloti , barete); ... .

b) Realizarea unei infrastructun printr-un slstem de pereti struc-

turali pe inaltimeA subsolului sau: un~ori, _ si a unuia ~a~ mai multor niveluri de la partea mfenoara a constru~tlel, conlucrand cu planseele invecinate !?i cu talpile sau r~d~e:ul de fundatie- Se recomanda realizarea unei infrastructun rigide in specialla constructiile solicita~e pre~on~erent de ~ctlUmle seismice (eladiri inalte !?i cu dimensiuru reduse III plan,

12

amplasate in zone cu seismicitate ridicata) sau a celor fundate in conditii dificile de teren.

2.7. Dupa caz constructiile vor fi fragmentate prin rosturi,

care pot avea urmatoarele functiuni: rosturi de dilatare/contractie; rosturi seismice;

rosturi de tasare.

. Se va urmari pe cat po sibil sa se realizeze cumulat functiunile Impus~ de conditiile particulare de amplasament, forma in plan elevatie etc. ' . Dime.nsi~nea rosturilor se va stabili astfel incat sa se evite interactiunile necontrolate intre tronsoanele alaturate.

3. CONDITII GENERALE DE PROIECTARE

3.1. Condit!ile generale de proiectare precizeaza cerintele d~ perfo~anta structurala care, daca sunt respectate, asigura slste~ul~1 struct~ral ~ comportare favorabila sub Incarcar'ile g:avItatlOnale, climatice si seismice, un nivel controlat de sl~ranta in e~loatar~ si la starile limita ultime, conditii favorabile de execu~?e, de intretinere si de reparare/consolidare (in cazul producerii unor degradari sau avarii).

A ;.

3.2. Indeplinirea eonditiilor generale de proiectare (a cerintelo.r de performanta structurala), la care se refera prezentul capitol, se realizeaza prin:

a) Conce~tia generala de proiectare care sa asigure alegerea ~nor .slste~e str~ct~r~e adecvate conditiilor functionale (destinatie, regim de inaltime, forma in plan si elevatie deschideri tra~ei, ~nalt~~i de etaj s.a.), de amplasament (zo~a seismica: zon~ chm~tICa, teren de fundare, vecinatati) si de executie (~enoada !?~ durata de executie impuse, disponibilitati de utilaje !?I de forta de munc~), specifice constructiei;

b) Respectarea prevederilor prezentului Cod de proiectare si a

13

rivind calculul si alcatuirea actelor normative cvmpl~mentare, p t ctural si ale elementelor tuturor componentelor sistemu Ul s ru

nestructurale; lcul at ctural (calculul eforturilor

c) Utilizarea metodelor de ca cu" ~ r¥ cru) adecvate importantei si deplasarilor in di~er~te stadii , ef ~lor sistemului structural, cons+: -t.iei, tipului f?l caracteris ac

cone' ir ~e a,mpla,~a~ent:ficate din punct de vedere tehnic

d) Efectu. rea, m situatiile JUS~l , imentale pe modele sau

' or cercetan exper di

si economic, a un, _ turala si/sau a unor stu 11

pe prototipuri reahzate la sca:a na , _ cat mai apropiat

f d t care sa precizeze

analitice apro un ,a e itatil istemului structural in toate de realitate - particularitati e SIS

stadiile semnificative de comportare.

C ditii de rezietenta ~i stabilitate

3 3 on ly11 di ,

. . 'lui structural vor fi lmenSl-

3.3.1. Toate elementele ~lstemul t - ile Iimita ultime (de

d - caz venficate a s an , di ST'AS

onate sau, upa, f 'tate cu prevedenle m

' j- - ' tabilitate) in con orml '5 m

rezistenta f?l s I It te normative speer Ice, precu

10107/0-90, cu ale celor a, e ac

, cu cele ale prezentului Cod, "_ ," ,

f?l I dimensionarii, alcatuirii f?l

3.3.2. Din punctul, de vedere a te ale elementelor si zonele

armarii se vor diferentia zo~~le cur:lor lastice potentiale si plastice potentiale. Stablhrle a IzoA senPsul STAS 10107/0-90,

, "1 de ca cu m 1 '

evaluarea lungimii OAr t: it te cu prevederile prezentu Ul

pet, 1.2,5, se vor face In conrormi a

Cod.

34 Conditii de rigiditate ,

. . I in ansamblu sau, precum !?I

3 4 1 Sistemul structura, dT'1 de limitare

elem'e~t~le sale componente vor r~~pecta con 1 11 e

- 'I dupa cum urmeaza: A d t

a deplasan or , i arinzile de rulare (can aces ea

a) Grinzile cadrelor (riglele) ca f?l gr 1) fi verificate la starea

fac parte din siste.m~l structur~ at:O:u revederile din STAS limita de deformatie m cAonforml~T c! sub incarcarile de

10107/0-90 pct.S.S, punand con ma ,

14

'exploatare, sageata lor sa nu depaf?easca valoarea admisa,

b) Deplasarile relative de nivel maxime (incluzand si componenta post-elastica) date de fortela seismice orizontale vor respecta prevederile Normativului PlOO-92, pet, 6,2.4, precum si cele din prezentul Cod,

3.4.2. Se recomanda ca rigiditatile la deplasari laterale ale cadrelor (considerate independente) precum si ale sistemului structural, pentru constructiile situate in zonele seismice A+E sa respecte urmatoarele conditii:

a) Rigiditatea cadrelor considerate independente sa fie cat mai uniforma, In acest sens se recomanda ca perioadele corespunzand modului fundamental de vibratie, calculate pentru cadrele independente si ansamblul constructiei, sa fie cat mai apropiate.

b) Rigiditatile relative de nivel se recomanda sa nu prezinte variatii mari pe inaltimea constructiei; variatia locala brusca a rigiditatii relative de nivel este admisa in conditiile considerarii in calcule a efectelor determinate de aceasta.

3.5. Conditii privind mecanismul structural de disipare a energiei la actiuni seismice

3.5.1. Pentru a obtins un mecanism favorabil de disipare a energiei la acthmi seismice se va urmari ca, la cutremurele de intensitate ridicata (vezi pet, 2,3. din Normativul PI00-92) sa se respecte urmatoarele:

a) Deformatiile plastice sa apara la inceput in rigle si numai ulterior sa apara - eventual - in staIpi;

b) Se pot admite incursiuni reduse in domeniul post-elastic in terenul de fundare;

c) Nodurile cadrelor, plan~eele Gucrand ca diafraglne orizontale) precum si eventualele elemente de ductilitate redusa sa fie solicitate numai in domeniul elastic de comportare al materialelor;

d) Infrastructurile ~i fundatiile vor fi solicitate _ de regula - numai in domeniul elastic. In situatii justificate se pot admite

15

incursiuni in domeniul post-elastic de comportare si in unele elemente ale infrastructurii, cu luarea masurilor adecvate de asigurare a ductilitatii acestora ca si a posibilitatii de reparare post-seism.

3.5.2. Indeplinirea cerintelor de la pet. 3.5.1 se face prin ierarhizav--a adecvata a capacitatilor de resistenfaale celor trei conente ale sistemului structural (suprastructura, infrastructura.iundatii, teren de fundare) precum si ale elementelor structurale (stalpi, rigle, noduri, pereti de infrastructura, fundatii etc.), Metode practice de proiectare in vederea rndephnirii acestor cerinte sunt date in cap. 6 al prezentului Cod.

3.6. Condit ii privind ductilitatea locala I?i evitarea ruperilor eu caracter easant

Posibilitatea de dezvoltare efectiva a unui mecanism favorabil de disipare a energiei la actiuni seismice (pet. 3.5) este conditionata de realizarea unei ductilitati locale suficiente a zonelor plastice precum t;?i de evitarea producerii unor ruperi premature, casante, ale elementelor structurale. In acest scop, se vor respecta urmatoarele conditii:

a) Prin dimensionare, alcatuire si armare se va asigura zonelor plastice potentiale din rigle si stalpi 0 capacitate ridicata si stabila de deformare post-elastica, fara 0 scadere semnificativa de capacitate portanta si/sau rigiditate sectionala la cicluri repetate de incarcari-descarcari in domeniul plastic de comportare.

b) Prin dimensionarea, alcatuirea si armarea elementelor structurale (rigle, stalpi, noduri, fundatii, elemente ale infrastructurii) se vor evita ruperile premature, uneori cu caracter casant, care ar impiedica realizarea mecanismului proiectat de disipare de energie. Se vor evita:

ruperile in sectiunile mclinate datorate actiunii fortelor taietoare;

separari ale elementelor in lungul unor planuri de lunecare prefisurate (rosturi de turnare la elemente monolite, rosturi dintre elemente prefabricate, interfata intre elemente prefa-

16

b~cate si suprabetonare);

plerderea ancorajului -t·l .

betonlarmatura ~ arm 1 a un ~or!?~ ~egradarea conlucrarii

In zone e de innadire.

rup~r~a sp~ci~c~ elementelor incovoiate subarmats.

depat;?lrea limitai admise pentru inalti .'.

mate. umea zonei compn-

Masuri minimale pentru realizare ...

prevazuto in STAS 10107/0-90 fii d a aces~r condltll sunt prezentul Cod. .' n reluate sr completate si in

~.7. C~nditii specifice structurilor prefabricate sau . t

, a p~01ectarea structurilor prefabricate sau . t mIX e r

In conslderare urmatoarele d _ . mIX e se vor lua

recoman an'

a) Fragmentarea structurii in elemen . .

pe cat posibil bti d te prefabncate va urmari,

. ' 0 vlllerea e elemente prefabricate f

simple, adecvate transportului manip 1-'" c~ o.rme

acestdsens sunt recomandate ~lement~l:~~e!?;a~:ta~ul~u~; in

sau .. e suprafata, ,mare

b) POzltlOnarea imbinarilor sa fie astfel incat . _

fie cat mai simpla iar stabili '. executIa lor sa

prefabricate si a structurij (i t~tea. si rezistenta elementelor montaj sau executis) sa- fi ~nc ~SIV i~ faze intermediare de

) v re asigurata;

c Prevederea unui numar sufici t d 1 '- .

- stabilitatea st t .. en. e ega tun care sa asigure: _. rue U~ll pentru once combinatie de incarcari'

~~~~i~~::l:~::~J~:s:r:;;~~:~:r l.a :,~c~rcari .ver~ical~

elementele structurale se impart i::n ara contlllUltate,

• elements n tici

epar icipante la preluarea act" " . .

(cu eforturi neglijabile induse de seism~~nll selsmlCe

Ob:er~l:;::nte participante la preluarea actiu~ii seismice.

. Elemente participante sunt cele i .. '.

mduce solicitari importante i i n car.e actiunsa selsmIca potentiale. !? In care se lOcallzeaza zonele plastice

Conditiile precizate la pet 3.3 34 1 b 3 ..

refera, in cazul structurilor prefabri~ate· ia ~ie·2m' 3·t51f?1 3.6. =

, en e e partici.

17

pante la preluarea actiunii seismice.

d) Dimensionarea, alcatuirea si armarea elementelor structurale (prefabricate, mixte si monolite) si a imbinarilor va avea in vedere realizarea conditiilor de rezistenta, stabilitate E?i deformabilitate in to ate fazele intermediare de executie, montaj, manipulare precum E?i in situatia finala a constructiei,

4. PROIECTAREA PRELIMINABA A ELEMENTELOR STRUCTURALE (PREDIMENSIONAREA)

4.1. Evaluarea incarcarilor verticale

Incarcarile vertic ale pe plansee se stabilesc in conditiile prevazute in normele in vigoare (STAS 10107/0-90, STAS 101011 OA-91, STAS 10101/1-91, STAS 10101/2-91, STAS 10101/2AI-91, STAS 10101121-91 etc).

.

Actiunile verticale pe rigle cons tau in greutatile lor proprii

si din reactiunile transmise de plansee sau incarcari aplicate direct (pereti, sarcini suspendate etc.),

Incarcarile pe rigle distribuite triunghiular sau trapezoidal se pot considera, in etapa de predimensionare, ca incarcari uniform distribuite. incarcarile echivalente vor avea intensitatea astfel incat sa conduca la aceeasi rezultanta ca si rncarcarea

"reala" (fig. 4.l.a). .

Incarcarile concentrate pe rigle se pot echivala, in faza de predimensionare, cu incarcari uniform distribuite in conditiile precizate in fig. 4.l.b.

Evaluarea fortelor axiale in stalpi se poate face functie de suprafata de planseu aferenta stalpului si numarul de niveluri ale constructiei.

4.2. Stabilirea formei Iili dimensiunilor in~iale ale riglelor se va face cu luarea in considerare a urmatoarelor criterii:

a) Ipaltimea sectiunii riglelor este conditionata de deschiderea lor; de spatiul liber acceptat in exploatarea constructiei precum si de raportul dintre rigiditatea stalpilor ~i a riglelor.

b) Pentru simplificarea executiei riglelor cadrelor din beton

18

~ono.lit se recomanda sectiunile de form - .

iar dlmensiunile acestora (b h) - fi a ?reptunghlUlara

Pentru riglele prefabricate s~ sa e mult~plu de 50 mm,

sectiunii transversale. pot accepta ~l alte forme ale

fnciirciiri pe riglc 3.

p.

.11111

Fig. 4.1

b.

c) Se reco~anda ca inaltimea sectiunii

h/Lcu deschlderea (L), sa indeplineasca- riglelor (h), in raport

>1112 conditin,

Raportul dimensiunilor sectiunii (4.2)

rec d transversale a riglelor se

oman a sa respecte conditia-

hIb<3 .

(4.3)

19

4.3. La stabilirea formei ~i dimensiunilor initiale ale sectiunii stalpilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:

a) De regula stalpii din fatade vor ave a latime constanta pe toata inaltimea constructiei si retrageri numai la interior.

b) Dimensiunile sectiunii transversale a stalpilor se iau multiplu de 50 mm.

Retragerile (reducerea sectiunii) se recomanda sa nu se faca concomitent pe ambele directii; pe inaltimea constructiei se recomanda ca retragerile sa nu fie prea dese (la 2-3 l}iveluri). Dimensiunea minima admisa este 300x300 mm" in situatii justificate dimensiunea minima se poate Iua 250x250 mm".

c) Pentru respectarea conditiilor de rigiditate si rezistenta la indircarile orizontale se va proceda prin incercari, modificand dimensiunile stalpilor si/sau ale riglelor. Conditiile de rigiditate la fortele seismice de calcul sunt cele prevazute in normativul P100-92, pct.6.3.3.

d) Pentru stalpii constructiilor amplasate in zonele seismice A+E definite in Normativul PIOO-92 se va evita realizarea de proport.ii specifice elementelor scurte (stalpi scurt i). Se considera stalpi scurti, stalpii la care raportul dintre distant.a Ho (fig. 4.2. a !?i b) si inaltimea sectiunii (h) este:

H/h<2 (4.4)

unde:

n, = Mc./Q.soc;

h = maltimea sectiunii transversale a stalpului,

In acelas'i scop, se va urmari ca prin modul de dispunere a zidariei in panourile de cadru (parapeti, goluri de ferestre etc.) sa nu se ajunga la comportari specifice stalpilor' scurti (fig. 4.2.c).

20

c.

Fig.·U.

5. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE

5.1. ::ar:!~~~and·tI.natibdetocomportare I?i calcul ale structurilor e n armat

5.1.1. Calculul eforturilor in t . A

armat se poate face prin metode sd~:c~uqle In cadre din beton

clasificate astfel dupa gradul c~e If:~Ir. grade de complexitate, comportarea sub incarca-rl' a st t .~ itate cu care reflecta

rue urn.

5.1.2. Structurile in cadre din bet

urmatoarele particularit-+" d on armat au, sub incarcari,

(i) a"I e comportare'

~. L~~r~aza sub forma de cadre spatial~

(ii) RIg1dItatea sectionala a elementelor ... A. •

de mai multi factori: tipul d Iicit (gn~Zl, stalpi) depinde durata de act iuna a AI' nc _ _ e. ~o lCIlare, mvelul de solicitare,

y arcarn con ucrar alt 1

(placi, elemente de inchidere)' d 1 d ea cu e e emente

admise in calculele curent 'r°.u e armare etc. Valorile conventionale medi e .vezI pet, 6.3.2) sunt valori

eforturilor din'incar~~~cce~t~bIle, mai ales, pentru calculul rilor, al eforturilor din tee x nOaIt-e. ~entru calc~lul deplasa-

mpera ura contract t _. d

reazeme, precum si al efi t '1 d '. ne, as an e

or uri or e ordinul II, in situatiile

21

in care aceste marimi sunt semnificative, se pot lua in considerare valori ale rigiditatii sectionale deduse din modele analitice mai complexe sau din mcercari.

(iii) Sub incarcari crescatoare, in structurile din cadre din beton armat se dezvolta deformatii plastice care pot genera rprl tributii importante ale eforturilor fata de cele determi-

1 in ipoteza comportarii elastice.

(iv) NOL rrile structurilor in cadre din beton armat pot fi realizate cu continuitate totala (in cazul structurilor din beton arm at monolit), cu eontinuitate partiala sau fara eontinuitate (an.iculate), Modul de realizare, caracteristicile de rezistenta si de rigiditate ale nodurilor influenteaza sensibil starea de eforturi in structurile in cadre din beton armat.

(v) Structurile in cadre din beton armat eu stalpi zvelti, in sensul celor precizate in STAS 10107/0-90 la pct. 3.2.6, prezmta cresteri semnificative ale eforturilor ("eforturi de ordinul II" sau "efectul P-A"), atat sub incarcari gravitationale cat si sub cele seismice.

(vi) Interactiunea intre cele trei componente principale ale

sistemului structural:

suprastructura (structura in cadre) infrastructura si fundatiile

terenul de fundare

poate avea, de la caz la caz, 0 influent a semnificativa sau neglijabila asupra distributiei eforturilor. Conditiile de proiectare a infrastructurilor si fundatiilor sunt precizate in capitolul 10 al prezentului Cod.

5.1.3. In selectarea metodelor de calcul al eforturilor, proiectantul va tine cont de urmatoarele:

a) Ponderea estimata a factorilor enumerati la pct. 5.1.2 (sau a altor factori semnificativi) in realizarea starii de eforturi in structura.

b) Categoria de important a a constructiei si gradul ei de repetivitate,

c) Caracteristicile geometrice !?i mecanice ale sistemului structural (deschideri, travei, forma in plan si elevatie, modul de

22

r~alizare - monolit, prefabrieat mixt etc)

d) Ti I' fi ' ..

pu f?l per ormantele instrumentelor de calcul disponibile

(pentru calcul automat, respectiv pentru caleul manual).

5.2. Schematizarea structurii pentru calcul

5.2.1. Cadrele de beton arm t h .

static . d a se sc ematIzeaza in calculul

pnn re ucerea elementelor componente (ri Ie . " .

l~.axele lor, corespunzand pozitiei centrului de gre ~ t !?l stal~l) niilor transversale (fig 5 1 a) Nod '1 . u a e a sect iu-

tal' '" un e se considera de regula

~~n~) u e; in .calc~le~e maio detaliate sau daca LlM >' 0.15M (fi a,

. '. se considera dlmenslUnea finita a nodului In I 1 g. va ~m~ seama de excentricitatile determinate de dezaxcar cu e ~e ~a~atnle de sectiu~e ale stalpilor. Stalpii cadrelor et:j::e p~n

s~n~n pa;~a~am~~~h;~a ~a:e ~ariatiile de sectiu~e intre etaj~

rectiliniu. s u h/4, se pot considera cu axul

a.

Mf=M-M, (inldlpi ti riaJe) b.

Fig.S.1

5.2.2. Deschiderile si inaltimile de calcul se d . - .

de ~ozitiile axelor stalpilor si grinzilor. La cadr e:ermma fun~tle artIculate (din elemente. e e care au ngle a st§.lpilor se - -" ~ref~bncate, etc.), inaltimea de calcul

de calcul in r;;::po:lasPeacnt~ l~.mdtradosul riglei dispuse pe directia

, runn e rezemare pe tal S . .

~:t:~~astrare a stalpilnr la nivelul infrastructu~~ ~~ c~~~~~~~

23

, " la fata superioani a acestora;

stalpii rezemati pe fundatll, eretii structurali de beton

stalpii care fac corp COL~':~ c~ Phid~re de la subsol etc.) se armat (de exemplu 'perel~l ~,lll~e calcul longitudinal a pereconsidera incastrat1 pe l1'ec~la acestora iar pe directie

, 1 1 Ii it i supenoare a ,

telui, la mve u 1m1 e, t lui la nivelul fundatiei-

perperr1;culara planulUl pere e T' din beton armat dispusi

1 f c corp com un cu pere~l 'I )

sta e a " A' An uncte de intersectie a peretr or

pe u" directll (stal~l 1 ~ 1 1 cotei superioare a peretilor,

se com ler~,incastrat1 la mV,e ~iferit pe inaltime, stabilir:a Daca peret.n sunt dez~ol:at\ructurii se face cu luarea m legatui'l1nr lq nivelul III rilor din aliniatul precedent,

id 'preveden 01 ' tii

consi erare 1?1 a, t ste sub forma unei cu 11

"I - are mfrastruc ura e T"

in situflt11 e in c , t l' dispusi pe doua directu

I, t' din peret.i struc ura 1 "f t'

rigide rea iza a 'f d tiile in calculul sta 1C,

A d Ianseele 1?1 cu un at , , t

conlucran cu p "f '1 1 plan"eului care margmel? e

, tAlpilor de la mve u "f 'I '

sectlUnea sat sidera cu deplasan e 01'1-

superior infrastructura se poa e con

zontale impied~cate. elor se VOl' considera in calcul rigiditatile sectlOnale ale element 1 ' C d Tinand cont I?i de

t: Anexei A a prezentu Ul 0, v

conlorm ii) I t 5 2 1

preeizarile din aliniatul (11 a pc, ",

5.3. Ineareari. Mase de nivel

5.3.1. Inearearile verticale pe rigle pot fi:

permanente; , iabil ).

( sipermanente 1?1 varra 1 e ,

temporare eva

- exeeptionale" 'd'n reaetiunile planl?eelor, din Inearearile p~ rigle provin i ~in inearearile aplUitate direct greutatile proprll, ale riglelor I? endate, utilaje tehnologiee etc.). pe aeestea (peretr, ,sar,elm siuSP I e rigle se determina functie Distributia reactlUmlor p anl?ee or p

de alcatuirea aeestora. id tn

_ , _ e rigle se VOl' eonsl era, I

5.3.2. Ineareanle t~m~~ra~~ fternante (in sah) pentru deterealeulul structural, cu distri ut~l aT' ile riglelor si stalpilor. minarea solicitarilor extreme In seevlUn

24

Pentru constructiile amplasate in zonele seismice A+D se pot considera urmatoarele distributii ale inearcartlcr temporare: distributii alternante (in sah) pentru determinarea momentelor extreme in sectiunile din campul riglelor; pentru determinarea momentelor in sectiunile din dreptul reazemelor mcarcarile se considera distribuite in toate deschiderile;

in cazurile in care mcarcarile temporare reprezinta mai putin decat 50% din tncarcarea totala pe planseu se admite sa se ia in considerare numai distributia .acestora pe toate deschi-

derile structurii. •

5.3.3. Pentru calcululla actiuni seismice, structurile in cadre de beton armat se schematizeaza - de regula - ca sisteme dinamice cu mase discrete, conform prevederilor din Normativul PlOO- 92 (sisteme eu numar fmit de grade de libertate dinamica). Masele VOl' fi concentrate astfel incat sa refleete eu suficienta acuratete comportarea dinamica reala a sistemului. La structurile etajate din beton armat monolit masele VOl' fi concentrate in nodurile cadrelor. La structurile din elemente prefabricate se VOl' stabili pozitiile maselor concentrate, prin rationamente ingineresti, tinand cont de alcatuirea generala a structurii, de rezemarile reciproce ale elementelor si de modul de realizare a tmbinarilor/ nodurilor.

In masa totala de nivel se VOl' lua in considerare masele tuturor elementelor (structurale f?i nestructurale) antrenate in oscilatiile dupa gradele de libertate dinamica semnificative ale sistemului, la care se adauga incarcarile temporare de lunga durata.

5.4. Calculul eforturilor II). grupar! fundamentale de incarcari

5.4.1. Calculul la mcarcari vertic ale se poate face prin urmatoarele metode:

a) Calcul elastic simplificat admite urmatoarele ipoteze:

Structura este considerata ca fiind fermata din cadre plane dispuse dupa directiile principale. Pentru stalpi se vor con-

25

. ltate din calculul cadrelor pe direc~iile

sidera eforlurile rezu

principale. 1 doua direc~ii, se pot considera, Cadrele plane, de p~ ce.em (se neglijeaza efectele deplade regula, a fi cu no uri e uril r)

sarilor laterale asupra efo~ to n~simetric sau la care Cadrele incarcate predoIIl1nant mnificative se vorconsi-

efectele deplasarilor late~ale. s:p~:sabile (hale cu podu~ dera in calcule cu. n10 ~ante sau rezemate articulat ~I

rulante cadre cu ng e

, lni tc) .

excentric pe. sta pt e ~te calcula separat fiecare ru~~:

La cadrele,et8Jate, se po +ill unui nivel asupra stant

1.' andu-se influen~a deformay or

neg 1J . A 1 lalte niveluri (fig. 5.2).

de efortun In ee e

Observatii: t dmite una sau mai multe dintre

1. Dupa cas, ~n c~cul se ~ a ate anterior. . .

ipotezele sImphficatoare endun~ conduc la neindephrurea

. r ficatoare a mise te ( u

2. Ipotezele SImp I. .. hih1m,i in anumite elemen sa

riguroasa a condI~I~~or de ec

Zone) ale structunl. • te pecific calculului manual

. . lificat es s dmi

3 Calculul elastic SImp 1. • d tip Cross) ~i este a s

. . metode Iterative e . b

(efectuat pnn .. ecizate la pet. 5.5.3 a ~I .

Ia tipurile de construc~11 pr . mru'ficative ca urmare

zulta eforlun se dati

In situa~ill~ .in care re. ii de temperatura, tasari de ~ y11

a deforma~illot tmpuse (variat tel r structurale se vor consldera etc.), la dimensi~narea elemen 0

~i

aceste ac~ium.
.L .I. .L ,LU (':crJ;~ m

D
~~ ~ ~ + (D-I)
D-I (1)
b SdIemC I1atic:e __ ~ ~1Il~
~icitlrilor (M,Q) diD III'CIDI yerticalc
I Ia ri&tclc ~ e1ajate.

71 'm- ""'" ::,...
L Sc:bema sta1ici • us Fig.S.2 b) Calculul elastic spatial modeleaza structura ca un sistem spatial de bare (rigle ~i stalpi) cu comportare elastica; modelarea este specifica calculului automat prin programe de" tipul ETABS, CAS~, SAP etc.

c) Calculul post-elaatic, accepta redistribuirea eforturilor determinate prin calculul elastic (metoda a sau b) ca urmare a deformatiilor post-elastice ale sectiunilor,

Metoda consta in alegerea unor valori ale momentelor, diferite de cele calculate elastic, Intr-un numar m de sectiuni critice: m<n+l (unde n este gradul de nedeterminare statica a structurii) astfel incat sa se respecte urmatoarele conditii:

(i) Introducand articulatii in cele JIl sectiuni critice sa nu rezulte mecanisme locale cu mai mult de un grad de libertate cinematica.

(ii) Dand deplasari virtuale care sa antreneze cele m sectiuni critice, lucrul mecanic determinat de momentele alese in fiecare dintre aceste sectiuni ("momente plastice") sa fie de semn contrar lucrului mecanic determinat de incarcarile exterioare.

Eforlurile in celelalte sectiuni ale structurii se determina pe baza conditnlor de echilibru. Diferentele intre momentele calculate elastic ~i cele calculate cu admiterea redistributnlor post-elastice nu vor depasi 30% din valoarea momentelor calculate elastic (in oricare sectiune a structurii).

5.4.2. In sel~cta.rea metodei de calcul, pe langa conditiile specificate la pct. 5.1.3, se vor avea in vedere urmatoarele:

a) Calculul elastic simplificat se aplica fara erori mari la structurile regulate, fara nesimetrii pronuntate ~i la care nu exista tncarcari temporare importante (cum, ar fi cele date de poduri rulante grele, sau de greutatea unor utilaje etc. amplasate excentric pe structura).

b) Se recomanda a se adopta calculul post-elastic numai in situat iile in care aplicarea sa conduce la avantaje certe economice sau de executie, cum ar fi: evitarea aglomerarilor de armatura pe reazeme, simplificarea detaliilor de armare, scaderea cantitatii de armaturi.

I' st-elastic atunci cand c) Nu se recomanda folosir:a.calculu Ul p~ sunt mai marl decat

d te d Ancarcarile temporar

eforturile a e 1 A _ - rile permanente.

dublul celor date de mcarca .

a' eciale de tncarclrt

5.5. Calculul e~ort~lor in grup n sp

(actiuni selsmlce) . . d umita in

al- I ac~iuni Se1SmlCe en ,

5 5 1 Analiza structur a a. . . mice" cuprinde: deter-

. . . . "Cal I I la aC~lum seas d

prezentul capitol, . c~ u forturilor ~i deplasarilor pro us~

minarea for~elo~ s~lsm~ce, a e tele caracteristice ale s~ructu~11 de ac~iunile selsmlce l~ pu:ec stabilire a eforturilor de .dimenslo- precum ~i procedee sP~ci?~e. d't"l r generale de prolectare de

An scopul indephmnl con 1.,.11 0

nare i I'Cd

la pct.3 al prezentu ut 0.. _ cturala la ac~iuni seismice

5.5.2. Metodele de an~hza -s:~form tabelului 5 .. 1, adaptat se clasifica ~i -se caractenzeaza

dupa Normativul PI00-92. d umita in Normativul

5 5 3 Metoda de analiza stru~turtaala (Menetoda A)" este obliga-

• • • ..x de proiee re "1

PIOO-92 "Metoda curenWL .' - tru toate structun e

. ta a prelimmara, pen toda

torie, cel putm ca e p. _ . model struct.,ural plan, me A

in cadre. Cand este asoclata un::; forturilor ~i deplasarilor m se poate aplica. pen~~u. cal~~ar: conditiei de limiW~. a deplavederea dimensIon arn ~1 ve~ I tipuri de construct11 curente sarilor laterale pen~ru urma~_are e form Normati-rului P~OO-92): (clasa III si IV de lm~ortan i~e;°:U structura realizata din cadre a) Constructii cu un smgur_nd . l-ri Calculul structural poate

gulate ortogonale, tara emve a .

re , al automat nf

fi efectuat m~u sauA_ ime ~edusa sau medie co orm

b) Construc~ii etaJate cu ~~alt structura din cadre regul~te, clasificarii . de la pct~. . , ~rectie cadre identice sau a caro~ ortogonale, avand p~ . ecare e nu difera cu mai mult d~ ~O _0 rimditate la deplasan lat~ral d ",-iba orizontala ngIda,

t>~ ti fac Ipoteza e~...... . ea

~i plan~ee care sa IS . tomat pentru determmar

cu conditia utili~~rii calc~l~Ul :ueforturilor ~i a deplasa~or modurilor proprn de oscil~~e, te) ~i a introducerii corectlilor (pentru cadrele plane eonsi era

28

pentru a tine cont de efectul torsiunii globale.

Pentru constructiile care nu se tncadreaza in cele de la pct. a si b, modelul structural plan poate fi utilizat numai pentru calcule de predimensionare.

Asociata unui model structural spatial, metoda curenta de proiectare (metoda A) poate fi utilizata pentru dimensionarea

. ~i verificarea structurilor in cadre ale constructiilor etajate curente, cu tnaltime redusa ~i medie, tara restrictii in ceea ce priveste forma in plan sau elevatie, respectiv modul de dispunere si alcatuire a cadrelor, cu conditia utilizarii calculului automat.

5.5.4 Metoda de analiza structural a denumita in Normativul PIOO-92 "Metoda de proiectare bazata pe considerarea proprietatilor de deformare neliniara a structurii (Metoda BY' cuprinde doua categorii de procedee:

a) Analiza dinamica cu considerarea proprietatilor post-elastice de deformare a sectiunilor, la actiuni seismice modelate ca o miscare a bazei descrisa prin accelerograme (inregistrate la cutremure precedente sau generate artificial) este denumita, pe scurt, in prezentul Cod "Analiza dinamica post-elastica". Este procedeul eel mai avansat de cuantificare a comportarii structurilor de beton armat la actiuni seismice, insa aplicarea lui este supusa urmatoarelor limitari:

- necesita programe ~i echipamente de calcul adecvate;

- necesita un grad ridicat de calificare a utilizatorului precum

si un efort tehnic substantial pentru pregatirea si introducerea datelor ~i pentru interpretarea rezultatelor. Din aceste motive procedeul este mai costisitor decat oricare altul;

- procedeul este asociat, in prezent, modelelor structurale plane; utilizarea modelelor structurale spatiale implica dificultati -majore datorita insuficientei datelor privind comportarea sectiunilor de beton armat supuse unor stari complexe, spatiale, de eforturi precum ~i datorita necesitatii de a folosi programe de calcul ~i echipamente greu accesi-

bile. .

b) Calculul static in domeniul post-elastic de comportare, la tncar- i.

29

cari gravitationale constante (fixe) l?i incarcari orizontale crescatoare morioton, proportionale cu fortele seismice conventionale ("Calcul biografic"). Procedeul pune in evident a _ In limitele ipotezelor simplificatoare admise - succesiunea formam articulatiilor plastice, valorile fortelor orizontale corespunzatoare formarii articulatiilor plastice succesive, deplasarile laterale ~i rotirile in articulatiile plastice corespunzatoare

acestor forte orizontale.

6. DIMENSIONAREA/VERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

6.1. Stabilirea diagramelor infllturatoare ale eforturilor sectionale 6.1.1. Elementele componente ale structurilor in cadre se

dimensioneaza (verifica) Ia starile limita ultime conform preve-

derilor din STAS 10107/0-90.

Eforturile sectionale de calcul se stabilesc in conditiile preci-

zate in prezentul Cod.

6.1.2. Diagramele de momente inial?uratoare pe rigle se stabi-

lese pe baza rezultatelor calculului static l?i a urmatoarelor

conditii:

a) Sectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelor

corespund sectiunii de la fata reazemului (fig S.l.b).

b) Situatiile de solicitare considerate corespund gruparilor fundamentale (GF) l?i speciale (GS) de incarcari. Se vor consider a diagramele de momente corespunzatoare din GF ~i diagramele de momente din GS pentru actiuni seismice pe directia riglei, in ambele sensuri. Principiul aplicarii metodei

este indicat in fig. 6.1.

Daca sectiunile potentiale de plastificare a riglei (la momente

negative) sunt dirijate la distant a de nod (pct. 11.1, fig. 11.2), eforturile In sectiunea de Ia fata stalpului ~i in axul reazemului se determina in functie de momentele capabile din articulatiil~'

plastice- 30

I~

'B.

1

ii

~

J

1 -Ii 131
0' "l5.J
... 2' -;::0-
:I o. .j
.J
.11
.J ] ]
J II II
'1~ I. I
I ilj~~
.f: III
it) I 11]
l.
" i]i~ 11'1
111.ll.5
I ... .. I"' -
.101 I{i i!
'" 'I~ i~~lj j
'iii! 'fEi!
if ii II:!" v
... ~ f 1 i ~ .-

111~iiJl !li1-tJ

J ) ~J -

.t j

l!l'~ v 1 ! SI If'! • !li~ i

~ .. .5i

I r- •

31

r

- -- ---

Fig.6.l

. d fort-a taietoare inIal?uratoar~

. 6.1.3. Stahilirea diagramelor ru erilor casante, prin cedari

pe rig Ie are in vedere eVltlarea cuPtremure de mare intensitate

I· te ~ cazu unor 1 ti ~

in sectiuni inc ma .' .11~ • limita de comportare e as aca a

care conduc la solieitari peste 1m1

elementelor. . fi ... taietoare asociate momentelor

Stahilirea valorilor or vel .

bil (Q) se face cu relatia:

capa 1 e ... I I 1)/1 (""+1 2pld)11l2 (6.1)

( I Mst + Mdr 1+ 6 , ~ I

Q ... = cep.gr cap.gr 1 a in considerare urmatoare e

In aplicarea relatiei Ifi.I) se vor u .

precizari: ..t Mdr se determina in functie

- momentele capablle. M di·gr, • 1 ;8p.gx; de armatura din placa

de armaturile ef~tIve "'. :~~~~ din rigla si dispusa in' (paralela cu ~atuhra lon3~~r) considerand rezistentele de

1 ~ .. . de placa 3 .t + p '501 ,

atimea v·· (R) majorate cu 2 70 ••

calcul ale ~avtum t a ambele sensuri ale actiuni .. ~ .. ~____ " Qu se determ.ma. pen ru "

pe directia riglei

32

- gn este incarcarea permanent& (echivalenta) pe rigla, cu valoarea normata, iar pld este incarcarea temporara (e~hivalenta) de lunga durata (se va respecta conditia: 1,2pl<i$<pll).

- 11 = distanta intre sectiunile in care se formeaza articulatiile pIastice, pentru sensuI de actiune seismica considerqt. Observatii:

- Calculul momenteIor capabile in sectiunile de plastifical'e ale riglelor se poate face fara considerarea eventualelor solicitari axiale de intindere, determinate de conlucrarea cu zidaria de umplutura sau cu plan~eul lucrand ca ~aiba.

Daca incarcarile pe rigla nu sunt uniforme, in relatia (6.1) termenul corespunzator incarcarilor verticaIe din GS se va eonsidera prin fortele taietoare date de sarciniIe verticale dispuse pe distanta (11); modul de determinare a distantei I este indicat in fig.6.2. 1

- Valorile diagramei de momente capabile ale riglei se vor stabiIi astfel incat sa se evite formarea de articulatii plastice in camp (II ~lo)

1.;1

I

i i

I,: I _. __ 1, '--1{'

AP. '. -------t

a.

Fig 6.2

b.

Calculul pe baza relatiei (6.1) nu este aplicabil riglelor articulate Ia noduri si in cazuriIe in care, la constructii cu clasa de importanta III, amplasate in zone seismice F, sau cIasa IV in zone seismice E si F, momentele maxime la extremitatile

33

riglei rezulta din actiuni in GF; in aceste situatii diagramele de forta taietoare infasuratoare se obtin in conformitate cu cele aratate la pct. 6.1.2. (suprapuneri de efecte).

6.1.4. Diagramele de momente incovoietoare infasuratoare in' stalpi se determina astfel:

a) La constructiile avand clasa III de importanta l?i amplasate in zone seismice F, sau clasa IV in zone seismice E si F, daca momentele maxime de la extremitatile stalpului rezulta din actiuni in GF de incarcari, diagramele de momente infasuratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai defavorabile. Structarile 1a care stalpii au schema static a de consola verticala (noduri articulate cu riglele), la determinarea diagramelor de momente infasuratoare se vor consider a situatiile de solicitare cele mai defavorabile din GF

si GS de mcarcare. •

b) In situatiile care nu se mcadreaza in prevederile de la pct. a, pentru stabilirea diagramelor infasuratoare in stalpi se vor considera momentele rncovoietoare determinate prin calcul in GF si GS de 'incareari si corectii stabilite functie de momentele capabile in rigle, pentru asigurarea conditiilor de formare a unor mecanisme favorabile de disipare a energiei induse de miscarea seismica.

Momentele incovoietoare in sectiunile extreme ale stalpilor, corespunzatoare as de mcarcari, se determina cu relatia:

M = kMMsL 1M cap. gr.I / L M~r. ~ M I <p (6.2)

La aplicarea relatiei (6.2) se vor considera urmatoarele:

Ms momentul incovoietor in stalp in GS de i'ncarcar'i, considerand actiunea seismica pe directiile principale ale sectirmii stalpului;

L !Mcap.gr.! surna momentelor capabile in sectiunile in care apar articulatiile plastice la nivelul considerat, determinate pentru acelasi sens de rotire si in conditiile precizate in observatia de la pct. 6.1.3, fara majorarea rezistentei armaturilor din rigle;

34

suma algeb~ca a valorilor momentelor incovoietoare corespunzatoare, obt.inut« in GS de ~ - _. em 1 incarcar+ S ne e momentelor Ms. se stabilesc f t' d ' sensul tirii gr. unctie e

ro irn pe nod,

coeficient cu va1oriIe:'

1.4 pentru constructii amplasate in zonele sei ,

A+C; • eisrmea

1.2 pentru constructii in zonele D+F'

1 .. 0 pentru sectiunils de incastrare !?i d~ Ia It' 1

Ob .mvel a1 stalpului (acoperi!?/terasa) u imu

servatle: .

I /Mcap. gr./!?i L Mgr. se refera la riglele cadrulur ca al

le - ibil ~ re se c cu-

aza, POSI 1 a se plastifica, In cazul cadrelor 1

d~ regula, ipoteza plastificarii tuturor rigiel p an~ s~ ~ccepta, mve1u1 considerat' In celelait ,or ca ru ill de Ia

, , e cazun se vor t bil i '

ratlOnamente inginerel?ti, riglele po sib 'I' 1 ,s a ? 1, prrn

se va extinde la aceste rigla, 1 a se p astifica, iar suma

se ~~~~:~~~:~::::~ de forte taietoare infa/?uratqare in stalpi

a) La constructiile avand clasa de ' t _

in zone seismice F sau clasa IVI~por anta !II" amplasate d - c. , In zone seismice E 'F

aca tortele taietoare maxime pe stal , 1 _, l?I,

~~r~Fe de ~in~arcari,. dia~amele de f~;~~ ~~~~t~:r~I~n~C:!~~~

defavo~a~~:~PI se obtin prin suprapunerea efectelor celor mai

Daca 1a structurile cladirilor mention ate in ali' .

fortele taietoaro maxime in t~l . niatul precedent,

s a pI corespund GS de in - -, pentru determinarea fortelor tiiietoare d di ,carcan, se va considera relatia: e lIDenSlOnare (Q),

Q = 1.2 Q

unde: S

b Qs = forta taietoare din GS de incarcari'

) La structurile cu stalpi avand . h "

verticala (noduri articulat ,sc ema statica de consola forte1or taietoar d d' ~ cu ngIele), pentru determinarea e e ImenSlOnare (Q) se va considera valoarea:

(6,3)

35 •

Q =1.2 QsM"ap,sJMs (6.4)

unde:

Q fort a taietoare din GS de mcarcari:

MScap,st. momentul capabil in stalp;

M momentul in stalp in GS de incarcari,

c) s In situatiile eare nu se incaderaza in prevederile de la pet. a !?i b, determinarea fortelor taietoare de dimension are se face cu relatia:

Q == 1.2Qs I IMcapgr I / I M~r, (6.5)

eu limitarile:

a ~ (I IM~apst.1 + I IM~pst.l) / HOE (6.6)

si a ~ as / 0/ (6.7)

Notatiile din relatiile 6.5+6.7 sunt:

Qs=forta taietoare in GS de incarcari;

Ms , MI =valorile momentelor eapabile in sectiunile de

cap.st. cap.at.

la extremitatea superioara, respeetiv inferioara a stalpului,

determinate cor espunzator fort ei axiale din ipoteza de inc arc are corisiderata;

HOg=inaltimea libera a stalpului;

o/=eoeficientul de reducere a fortei seismice, dat in normativul PI00-92, pet 5.3.6.

6.1.6. Stabilirea fortelor axiale de calcul in stalpi se coreleaza cu situatiile de inoarcare care au determinat valorile maxime ale momentelor incovoietoare. In verificarea stalpilor se vor considera si situatiile de incarcare care determina fort ele axiale maxime si minime, carora li se vor asocia momentele incovoietoare corespunzatoare,

La stabilirea fortelor axiale in GF de Incarcari se vor considera

si prevederile din STAS 10101l2A1-91.

Fortele axiale in GS de tncarcari se determina astfel: riglele de pe directia actiunii seismice, sau cu directii diferite de aceasta cu ±30o, se considera plastificate la nivelul tuturor planseelor; reactiunile transmise stalpului de aceste rigle se determina cu relatia 6.1. Se va verifica stalpul pentru ambele sensuri ale actiunii seismice, pe directiile tuturor riglelor;

36

reactiunea transmisa la stalp de riglele neplastificate corespunde GS de mcarcari.

Pentru stalpii de colt (la care riglele au axele in plan Inscrise intr-un unghi a<1200) se va determina si forta axiala corespunzatoare plastificarii tuturor riglelor.; in acest caz se va considera efectul indirect (8N) de compresiune:

N = N1d+8Nx + 8Ny (6.8)

Daca in st alpi r ez ul ta forte axiale de intindere

(18NI == loNx + oNy I > Nld), reactiunile riglelor (Q) se pot deter-

mina acceptand ipoteza: M 'I =0.

cap sta p

6.1.7. Redistribuirea momentelor incovoietoare intre extremitatile unui element

In situatiile in care rezulta suprasolicitari locale intr-un un element (rigla sau stalp), se admite redistribuirirea momentelor intre extremitatile elementului in conditiile formulate la pet, 5.4.1. (3).

Redistribuirea momentelor este admisa in urmatoarele conditii:

1) Redistribuirea momentelor intre extremitatile elementului sa fie mai mica decat 30% din momentele determinate de ipoteza comportarii elastice;

2) Pe elementele la care se opereaza redistribuiri de momente, forta taietoare determinata din actiuni seismice nu se modifica (se admit translatii ale diagramelor de momente incovoietoare ca in fig. 6.3).

Fig.6.3

37

6.2. Rigle de cadru

Dimensionarea/verificarea riglelor de cadru se va efectua con-

form prevederilor din STAS 10107/0-90,. pet.3. .

RiglelereaJliate din elemente p.refabn~ate. care ~onlu~reaza cu suprabetonarea VOi' avea arrnaturile 10ngItudi.nale dlmen~lOnate in situatiile de alcatuire si solicitare cele mal defavor.abl~e; nu se ins\lt'nPf.u:a armaturile corespunzatoare unor fa~e dlfe~lte ?e alcatuire a sectiunii sau de legaturi in imbinari. A;rmat~nle transvers-ale (etrieri) necesare pentru preluarea lunecarilor ~mtre prefabricat si suprabetonare nu se msumeaza ~u arma~ura rezultata din efectul fort ei taietoare, momentului de torsiune

sau suspendarea mcarcarilor. ... .

Verificarea deschiderii fisurilor si a deformatiilor la grinzile prefabricate care conlucreaza. cu su~rab~tonarea va consld~ra eforturile unitare in armaturile longitudinale sum a efortunlor

calculate pentru faza de montaj !;li. faza ~fi~ala. _.

La riglele solicitate si la efortun de Illtm.d~r~, armatunle longitudinale se vor calcula la inti~de=e excentnca, Jar elementul

se va alcatui si arma in consecinta. . .

Se recomanda ca momentele capabile in rigle ~a fie s~ablhte astfel inc at, la act'iuni seismice de ~are int~nsltate,_ distant a intre sectiunile de formare a articulatiilor plastice (11) sa respecte

conditia 11~5/61N _ .

unde.Ledistanta intre sectiunile in care se formeaza artIcu_latiile plastice de moment negativ, corespunzator celor doua sensuri ale actiunii seismice.

6.3. Stalpi

Dimensionarea/verificarea stalpilor se va efectua conform

prevederilor din STAS 10107/0-90, pct. 3. . ~

Efectul de ordinul II (efectul P-A) se va considera III .conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90, pct.3.1.2 st 3:2.6.

In calcule se va tine seama de efeetul sOlicita?i lao ~on:pr~slune excentrica oblica (ca efect al solicitarii pe directii diferite de axele principale ale sectiunii), ..

Momentele incovoietoare stabilite cu relatia 6.2, pct. 6.1.4,

38

se asociaza cu momentele de pe alte directii, corespnn~a~d Inciircarilor din GS.

Calculul la compresiune excentrica obliea se ;reeoDlanda a fi efectuat cu programe de calcul automat, care ian in 4;:onsiderare diagramele (J-E pentru beton si armaturi prezentate lapet. 2.1.4 !;li 2.2.1.5. din STAS 10107/0-90 precum si modal real de alcabuira al sectiunii.

Pentru sectiunils dreptunghiulare se admite aplicarea proeedeului simplificat de calcul precizat in Anexa B din STAS 10107! 0-90.

6.4. Noduri de cadru

6.4.1. Prevederile prezentului Cod se aplica nodurilor deeadru

ale structurilor de beton armat executate. .

monolit;

integral prefabricat din fragmente de cadru care. euprind nodul si portiunile adiacente de grinzi si stalpi, eu imbillari in-zone departats de nod;

cu stalpi monolij] si grinzi prefabricate oprite Ia fata nodului sau la 0 anumita distanta de acestea, eu imbinari de continuitate.

- Prevederile se pot aplica, cu considerarea aspectelor specifics, si altor tipuri de structuri in cadre integral sau partial prefabricate, ale carer stalpi sunt continui in dreptul nodului si ale carer rmbman sunt astfel alcatuite incat sa fie capabile sa preia si sa transmita eforturi unitare de compresiune si de forfecare prin beton.

In cazul'nodurilor a carer alcatuirs se departeaza mult de solutta monolita, prezentele prevederi au un caracter orientativ, fiind necesare analize speciale si/sau Incercarj de laborator care vor fi stabilite, de la caz la caz, de proiectant.

6.4.2. Nodurile cadrelor trebuie sa satisfaca unnatoarele cerinte:

a) sa aiba capacitatea de rezistenta la cele mai defavorabile solicitari, in orice stadiu si la orice combinatie de incarcari, la care sunt supuse elementele imbinate;

39

b) sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare pls.stificarii elementelor adiacente sau a incarcarilor/descarcarilor repetate asociate actiunilor seismice;

c) sa asigure ancorajul armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcare, inclusiv in conditiile plastificarii acestora sau a incarcarilorldescarcarilor repetate generate de actiunile seismit-e.

6.4.3. Cerintele de la pet, 6.4.2 se realizeaza, dupa caz, prin proieetarea nodurilor in conformitate cu prevederile prezentului Cod sau prin utilizarea altor metode de calcul, alcatuire si armare confirmate de incercari concludente.

6.4.4. Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transmite fortele taietoare care actioneaza asupra lor in plan orizontal Qh si in plan vertical Qv'

Fortele taietoare de calcul care actioneaza asupra unui nod de cadru (Qh si Q) se determina din conditia de echilibru al eforturilor maxime ce iau nastere in elementele (stalpi si rigle) concurente in acel nod (fig. 6.4).

La structurile in cadre spatiale, eforturile de calcul, stabilite conform celor de mai sus, VOl' fi considerate independent pe fiecare directie principala in parte.

6.4.5. Din punct de vedere al comportarii, calculului, alcatuirii

si armarii se diferentiaza urmatoarele categorii de noduri: nod uri solicitate predominant de incarcari gravitation ale (permanente si temporare);

noduri solicitate predominant de actiuni seismice.

6.4.6. Nodurile solicitate predominant de incarcari gravitationale sunt nodurile cadrelor la constructiile amplasate in zonele E si F definite in Normativul P100-92.

Cerintele hotaratoare pentru proiectarea acestor noduri sunt cele referitoare la ancorajul armat.urilor longitudinale ale elementelor care converg in nod. In acest sens dimensiunile nodurilor VOl' asigura realizarea lungimilor de ancorare prevazute in STAS 10107/0-90, pet. 6.2.1. Se vor adopta detalii constructive care sa asigure turnarea si compaetarea corecta a betonului,

40

prin evit.area aglomerarilor excesive de arma turiv i I'

duril . , lar In cazu

no un or margmale putandu-se avea in vedere reali

d t 1" i n fi zarea unor

e ~ 11 c.a m 1~.11.9. Pe inalti~ea nodului se vor prevedea eel

putin almatunle transversale din zonele adiacente ale stalpilor.

.~ ..

, .. ~L~:!.TI. POTENTIAL

-: DE CEDARE , --

--- ' ")lQ",' .'

h, QH, ~... . DIAC,oNALA

" COMPRIMA rA

.'

A .. "

,f h,

I..llAOONALA'· • -.

.. hrn'<SA -

l

PLANe!. POTENTIAL DE CEDARE

F1g.CJ.4.

6.4.7. Nodu?le solicitate predominant de actiuni seismice sunt ~~~,care nu se rncadreaza in prevederile pct. 6.4.6 al prezentului

Fo~tele taietoare de calcul, la care se dimensioneaza noduri, se .vor deter~ina cu urmatoarele relatii:

forta taietoara onzorttala

Q ::; 1.25(A" + A' )R - Q

h .1 d r a s (6.9)

unde:

AsI", Nr. ariile ~e ar~atura intinsa din sectiunile de la fata nodului a nglelor de pe directia de calcul:

Q, fort a taietoare de calcul in sectiunea de la fata nod 1 .

talnului . u Ul

a s a pu Ul superior,

forta taietoara verticala

Qv=Qhh/hs (6.10)

6.4.8 '. Fort.a taietoara orizontala in nod, determinata conform

prevedenlo~ pet, 6.4.~,se preia prin beton si armaturi transversale, ale caror contnbutii se Insumeaza:

aceste

41

(6.11)

Qh < Qhn + Qhb

unde: - t '1 t ansver-

este forta taietoare preluata de catre arma ~n e r '.

Qha 1 (ori tale) in nod care se calculeaza cu relatia:

sa e .onzon, (6.12)

Qha = ~Ra "1 rmaturiler transversale din nod (etrieri,

este suma arn or a _ ditii: a afe) care indeplinesc simultan urmatoarele ~on 1.,,11.

_ grintersecteaza planul potential de cedare (pe diagonals

nodului), fig. 6.4. .

sunt situate in latimea nodulUl ~n' . .

sunt dispuse intre armaturile longitudinale supenoare

si inferioare din grinzi; ..' . .

ramurile etrierilor neperim~trah,. dlSP~!?1 pe directia

solicitarii. au lungimile mal mar~ decat hj3.

este fort a taietoare preluata de catre beton, care se Qhb

calculeaza cu relatia:

Ohb = [(0.5 + n)A~ I Aa ]Oh

(6.13)

AI2 si A sunt ariile de armatura comprimata si, respectiv, in~ins~

ad' inda adiacenta nodului, pentru care rezulta ce

m gn t AljA cL;

mai mic raport AljA.; se va respec a . a '

n = N/(b h ,R).

n I duril la forta ta.i.etoare QI' se va

La verificarea no urr or ."

respecta eonditia: (6.14)

Qh s 5bnhnRc •

~I '1 ~ are prin respect. area prevedenlor de

6 4 9 n cazun e III c , . . . ul tiil .

1 t'6 i si 6 3 ale prezentului Cod, se evita apantIa artie _ . a 11 OI

~::tice' in c~petele de sta~p c~ con;erg int n~~ :o~~~e t;;::~:~:

verticala in nod Qv' determmatil con ?rm pc .' . . , di tia de catre beton !?i armaturile vertIcale _dIll nod, cu con I

realizarii prevederilor de alcatuire prevazute la pct. 11.3.

42

7. VERIFICAREA CAPACITATII DE DEFORMARE POSTELASTICA

7.1. Conditii generale

7.1.1 Capacitatea de deformare plastica se poate verifica la

nivelul:

sectiunilor critice ale elementelor cadrului; elementelor componente ale cadrului; structurii.

7.1.2 Capacitatea de deformare plastica la nivelul sectiunii se exprima prin raportul dintre curbura ultima si cea corespunzatoare initietii curgerii in armatura intinsa, denumit factor (indice) de ductilitate sectionala.

7.1.3 Capacitatea de deformare plastica la nivelul elementului se exprima prin raportul dintre deforrnatia semnificativa ultima a elementului si deformatia respectiva, corespunzatoare initierii curgerii armaturii, denumit factor (indice) de ductilitate de element.

In situatiile in care se accepta ipoteza dezvoltarii concentrate a deformatiilor plastice, in articulatii plastice (punctuale), factorul de ductilitate de element se exprima ca raport ale rotirilor in articulatia plastica.

7.1.4 Capacitatea de deformare plastica la nivel de structura, in ansamblul ei, se exprima ca raport de deplasari orizontale corespunzatoare stadiului ultim (colaps) si celui considerat a corespunde mceputului comportarii post-elastice (semnificative) a structurii.

7.1.5 In afara de valorile relative ale capacitatii de deformare plastica, definite la pet, 7 .1.2, .,. 7.1.4, vor fi determinate si valori absolute corespunzatoare deformatiilor/deplasarilor ultime.

7.1.6 Compararea factorilor de ductilitate si a deformatiilor deplasarilor ultime cu cerintele corespunzatoare, rezultate din calculul dinamic post-elastic, sau din spectre seismice post-elastice, reprezinta verificarea explicita a comportarii post-elastice a structurilor in cadre solicitate seismic.

43

7.1.7 Verificarea comportarii post-elastice a structurilor in cadre, in conditiile specificate la pct.7.1.6, se efectueaza obligatoriu in s ituat iile in care pruiectantul nu respecta integral prevederile privind ierarhizarea capacitatilor de rezistenta specificate la capitolul 6 al prezentului Cod, pentru constructiile amplasate in zonele seismice A. .. D. Aceasta verificare este recomandabil a fi efectuata in situatiile in care proiectantul considera necesar a avea date mai complete, explicite, privind comportarea postelastica a structurii.

7.2 Verificarea la nivelul sectiunii Ili elementului

7.2.1 Verificarea capacitat ii de deformare plastica la nivelul sectiunii se face prin trasarea curbei mornent-curbura pentru elementele solieitate la incovciere pura, sau eu fort a axiala. Relatia'moment-cUl'bura se poate obtine cu programe specifice de ealcul automat sau, In mod simplificat, prin procedeul expus in anexa B a prezentului Cod.

7.2.2 Pentru verificarea capacitatii de deformare in articulatiile plastice, se va admite ca deformatiile plastice se dezvolta pe lungimile plastice 1 . calculate cu urmatoarele relatii:

• p

I ::;: 0.75 h (la ngle) (7.1)

{ ::;: 0.70 h (la stalpi)

~nde: h ::;: rnaltimea sectiunii transversale a elementului (rigla

sau stalp).

In srtuatrile in care se utilizeaza detalii de alcatuire si armare

care nu se ineadreaza in practica curenta, sau daca euantificarea doformatiilor plastice este hotaratoare pentru evaluarea cornportarii structurii, lungimea zone1or plastice se va stabili pe baza unor incercari concludente.

7.2.3 Capacitatea de rotire in articulatiile plastice se determina considerand curburile calculate conform pct. 7.2.1 si lungimea zonelor plastice conform precizarilor de 1a pet. 7.2.2. Rotirea ultima in articulatia plastic a (8,) se determina cu 'relatia:

8" (<I>" - <1» Ip (7.2)

44

B. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMA'fIl

B.l. Grupar-i fundamentale de tncarcari

Ca1culu1 la starea limita de deformatie a elementelor, subansamb1elor sau a ansamblului structurii se efectueaza in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90, pet. 3.9 si cu cele ale prezentului Cod.

Conditiile privind deformatiile grinzilor rezemate pe stalpi, sub actiuni vertic ale, se pot verifica adrnitand ca elementu1 are reazeme netasabile Sagetile verticale ale grinzilor rezemate pe console (cu exceptia conso1elor scurte ale stalpilor prefabricati), se determina luand in considerare si deformatiile proprii ale elementelor de rezemare.

In cazu1 grinzilor prefabricate la care schema statica (legaturile, deschiderea) si/sau sectiunea activa se ischimba in fazele de montaj si finala, deformatiile totale se obtin prin insumarea deformatiilor calculate pentru fiecare etapa.

Deformatiile in plan orizontal ale grinzilor (grinzi de rulare etc.) se calculeaza considerand si deformatiile elementelor portante vertica1e (stalpi etc.),

B.2. Grupari speciale de tncarcari

Calculu1 deformatiilor sub actiuni din gruparile speciale de incarcari implica efectele mcarcarilor seismice orizontale.

Dimensionarea elementelor cadrelor se realizeaza in conditiile respectarii prevederilor privind calculul la starea limita de deformare din normativul P100-92, pct. 6.2.3.

Determinarea deforrnat iilor (deplasarilor) orizontale ale cadrelor se recomanda sa se realizeze cu programe adecvate de calcul automat.

Daca s-a considerat un model de calcul bazat pe fort ele seismice echivalente si pe comportarea elastica a materiale1or, deplasarile nodurilor corespunzatoare fortelor seismice de cod se majoreaza cu valoarea 11'1'.

Pentru situatiile in care prezentul cod permite efectuarea calculului static prin schematizarea structurii sub forma de cadre

45

plane, calculul deplasarilor se va efectua conform precizarilor de la pct.8.2.1 !?i 8.2.2.

8.2.1 Ipoteze de calcul

Pentru calculul doplasarilor laterale ale cadrelor se accepta

urmatcarele ipoteze:

a) Actiunile corespund gruparii speciale de rncarcari, fortele

seismice de calcul fiind considerate dispuse (succesiv) pe

directiile principale ale constructiei-

b) Rigiditatile elementelor cadrului se determina considerand

modulul de rigiditate sectionala

!<- = EbIb (8.1)

c) In calculul deplasarilor orizontale se va considera saiba de

planseu nedeformabila.

Daca sistemul constructiv al plan!?eelor sau prevederea unor

goluri mari in acestea conduc la saibe deformabile in raport cu cadrele, calculul dsformatiilcr se va face considerand comportarea spat iala a structurii (cadre si plansee deformabile

in planul lor)

d) In situatiile in care se admite efectuarea calculului plan, efectul

momentului de torsiune generala se poate considera prin amplificarea dsformat'iilor de translatie determinate pentru fnrtele seismice de calcul, cu coeficientul ai (relatia 8.2):

a.=1+SeRd/(F .LRd2) (8.2)

u1nde: (,1 1 ci cr 1

S - forta seismica total a pe constructie;

e _ excentricitatea de calcul medie (distanta tntre centrele de

greutate si rigiditate);

d _ distanta dintre centrul de rigiditate !?i planul cadrului "i'';

1

R . - rigiditatea la forte laterale a cadrului "i";

FC: _ suma fortelor orizontale aplicate cadrului "i"; LR .d-.se determina pentru ansamblul structurii.

cObservatie:

corectiile date de coeficientul ai se apl ica eforturilorl

dsformat.iilcr determinate din actrunea fortelor seismice orizontale (fara considerarea mcarcarilor verticale din

gruparea speciala).

46

e) Deplas~rile laterale se determina fara considerarea aport 1 . panounlor de zidarie inramata asupra rigiditatii struct~~~

~.2.2 Calculul practic a1 deplasarilor laterale

In conditiile precizate la pct. 8.2.1, calculul deplasarilor laterale se poate efectua prin procedee de calcul liniar.

Se recomanda utilizarea de programe de calcul automat

determi a d 1 -'1 1 ' care

n _ ~p asan.e genera e ale nodurilor (translatii si rotiri).

Deplasanle relative de nivel L11H se calculeaza A1n 1 1

d 1 . id A r .' p anu

ca ru ui, consi erand L1r conform fig. 8.1):

L1r = [L1st - L1st - H / L(L1st _ L1dr )]

X,I x,l-l e Y,I-l y,i-l (8.3)

unde:

'f' - coeficientul de reducere a fortei seismice considerat in calcul (conform Normativului PI00-92, pet, 5.3.6;

L1st, L1st List dr . .

X,I x,1-1' y,1-1' L1y,i_1' He!?ILsuntpreclZateinfig.8.L

I?eplasarile nodurilor sunt determinate in GS de in - -'

Ve fi d I .. carcan.

. n.lcarea ep asarn relative de nivel se va efectua la toate

nivelurile.

x

Fi . 8.1.

8.3. Deformatii limita

Deplasarile ~a~im~ .rezultate din actruni in grupar ile f~ndamentale de mcarcari se VOl' considera conform prevederilor din STAS 10107/0-90 pct.3.9 sau prescriptiilor specifice conditiilor de Aexploatare a constructiei.

In cazul actiunii seismice . t 1

v orrzon a e conditrile privind

47

deplasarile relative de nivel maxime sunt diferentiate astfel:

a) in cazul structurilor cu pereti de umplutura din zidarie de cararnida, corpuri din beton cu agregate grele sau usoare, sau alte materiale similare

,1!H <0.0035

r f-:'

b) in cazul structurilor cu pereti de compartimentare din ma-

teriale care pot urmari deformatiile structurii fara degradari semnificative, a celor cu panouri a caror legatura cu structura este de asa natura incat deforrnatiile structurii nu sunt transmise la pereti, precum si in cazul constructiilor fara pereti de umplutura

,1/H <0.007

" P

c) in cazul constructiilor parter la care panourile de perete

respecta condit.iile de la pct. b

,1/H <0.01

r e

Conditiile privind deplasarea relativa de nivel pot fi diferen-

tiate pe i nalt imea cladirilor etajate in funct ie de solutiile constructive adoptate pentru elementele de compartirnentare; in aceste situatii se vor respecta prevederile- de la pct. 3.4.2.

Daca conditiile privind verificarea la starea limita de deformatie nu sunt respectate se va mari rigiditatea structurii prin majorarea sectiunii stalpilor si/sau riglelor,

9. PROIECTAREA PLAN~EELOR STRUCTURILOR IN

CADRE

Planseele structurilor in cadre sunt solicitate: - la incarcari verticale;

- la Incarcari orizontale, cand lucreaza ca saibe,

Calculul la rncarcari vertic ale este obligatoriu la toate structurile.

Calculul la Incarcari orizontale se va efectua in situatiile prevazute la pet. 9.2 ale prezentului Cod

9.1. Calculul planseelor la tncarcari verticale

Actiunile verticale pe plansee se considera corespunzator gruparilor fundamentale de tncarcari precizate in STAS 101011

48

1-91, STAS 101 0 1I2A2-91, sau alte prescriptii,

Calculul si alcatuirea planseelor se va face in conditiile precizate in STAS 1010711-91, STAS 10107/2-91, STAS 101071 3-77, STAS 1010714-77, sau alte prescriptii specifice, dupa caz.

9.2. Calculul planseelor la incilrcilri orizontale Planseele structurilor in cadre de beton armat se calculeaza/ verifica la incarcari orizontale in cazul constructiilor amplasate in

zonele seismice A+D (conform Normativului P100-92) Intr-una din urmatoarela situatii:

planseul face parte din infrastructura:

daca in planseu sunt goluri ale caror dimensiuni pe eel putin o directie depasesc 20% din dimensiunea corespunzatoars a planseului;

daca nu sunt respectate conditiile de alcatuire generala de la pct. 2.1, 2.2, 2.3, 2.4.;

daca planseele nu sunt din beton monolit (elemente prefabricate cu sau fara suprabetonare, alte solutii),

9.2.1 Incarcarile orizontale pe plansee considerate ca diafragme orizontale (saibe) se determina acceptand urmatoarele ipeteze:

a) saibele realizate din plansee de beton armat mono lit sau elemente prefabricate masive cu imbinari de continuitate pe mtreg perimetrul se considera nedeformabile in planul lor;

b) incarcarile orizontale corespund fortelor capabile ale cadrelor; se va considera actiunea seismic a pe directiile principale ale structurii ca sarcina distribuita liniar, proportional cu masa si echivalenta fortelor orizontale dezvoltate in cadre (fig 9.1);

c) la structurile calculate in domeniul neliniar de comportare al materialelor, incarcarile pe saibe se determina corespunzator diferitelor etape de aparit ie a articulat iilor plastice in structura: in aceste cazuri de verificare a saibelor de planseu, se vor considera rezistentele medii ale betonului si armaturii. Reactiunile cadrelor asupra saibelor se pot determina prin

izolarea riglelor de la nivelul considerat.

49

III ~
~ I • I. I •
--
- •
..
F, ~, F.
F, --
II I II .11
.. • 11 • 1Ii~ili1J 5 Figo 901

o "0 ale in ~aibe se face functi~

9.2.2 Calculul efortunlor s~ctlonc nform pet 9.3.1, prin expn-

d l:~tarile orizontale detennmate Q 0 -

e SOJ.R;~ • ~ r nea conslderata.

marea ecbilibrulul m sec lU'fi ti entru verificarea ~aibelor

Eforturile sectionale ~emn1 e cai ;:Jele taietoare.

sunt momentele incovoletoar ~d - in dreptul cadrelor de pe

Sec" +°uni!e de calcul se eonsi erao 0 di tante mari

yl 0 d ta: in sltuatla unor s 0 0

directia de calcul eonsr era, id re in calcul ~i sectlUmle

anda sa se consl e te

tntre cadre, se recom ~ care apar solicitari importan .

intermediare din~e cadr;, m 0b determina corespunzator Eforturile sectlon~e l~ sar oe ~e ale ale structurii ~i ambele ..,4-°unii seismice pe drrectule pnnclp

a~~ "

sensuri de solicitare. 0 iditate medie sau redusa se

Solicitarile in I?aib;le _ c~g:t :ecizate la pet. b sau d, functie

determinil considerand mcar e p e

dO. ditatile elementelor structural . 0

e rigr 1 eforturile sectionale determmate "

9.2.3 Verifi~~a pl~~e~°:Z:"diferentiat, functie de alcatuir~a

de efectul de l?81ba se reabz dO 1- ci de beton armat monoht,

constructiv8 a acestora (pl~e~ in p ~ )

plansee din elemente prefabncate e n'sidera eventualele goluri

ifi lan .. ee1or se vor co tr· ri

La ven carea P -e t determina concen a

(scari, curti de lumina etc.), care po

50

semnificative de eforturi.

Planseele din beton annat monolit se verifica similar cu grinzile pereti (daca rezulta proportii corespunzatoare); solicitarile de intindere de la marginile planseului se vor considera concentrate in grinzile (riglele) corespunzatoare.

Planseele din elemente prefabricate se considera in calcul ca fund formate din elemente independente sau care conlucreaza, functie de conditiile de transmiterea luneearilor in rosturile dintre acestea.

imbinarile elementelor prefabricate pe reazeme se verifica si la solicitarile rezultate din efectul de I?aiba .

9.3. Structura de rezistenta a scarilor

Structura de rezistenta a scarilor se considera diferentiata astfel:

• structura de rezistenta verticala a casei scariler;

• structura de rezistenta a scarilor (podeste, rampe, -grinzi de podest, grinzi de yang etc.).

Prezentul Cod se refera numai la alcatuirea structurii de " rezistenta a casei scarilor, realizata din cadre de beton armat, La alcatuirea generala a scarilor se vor considera recomandarile de pct. 2.4.

In situatiile in care se prevad rigle de cadru intre nivelurile curente ale planseelor (de exemplu pentru rezemarea podestelor intermediare ale scarilor), se vor evita comportarile specifice stalpilor scurti; in acest seop se recomanda ca momentele capabile in sectiunile de la extremitatile riglelor sa fie suficient de mici astfel incat diagrama de momente tncovoietoare pe stalp sa corespunda cu fig. 9.1.

La proiectarea cadrelor adiacente casei scarilor se vor respecta prevederile privind calculul I?i alcatuirea cadrelor curente.

51

10. INFRASTRUCTURA ~I FUNDATIILE 10.1. Generalitati

Preluarea si transmiterea Incarcar'ilor ce actioneaza asupra unei constructii se face prin sistemul structural constituit din trei componente principale: (1) suprastructura, (2) infrastructura si/sau fundatiile ~i (3) terenul de fundare. Aceasta pecizare este deosebit de importanta in cazul constructiilor supuse predominant actiunilor seismice intrucat, inacest caz, interactiunea celor trei componente este esentiala pentru intelegerea corecta a comportarii sistemului, in totalitate, si pentru dirijarea controlata a deformatiilor plastice.

Infrastructura se consider a acea componenta a sistemului structural care prezinta, in raport cu suprastructura, 0 crestere brusca, semnificativa, de rezistenta si de rigiditate. De obicei infrastructura este constituita dintr-un sistem de pereti, dispusi pe Inaltimea subsolului (sau subsolurilor), care conlucreaza cu planseele care ii marginesc sau pe care ii strabat; in unele situatii, infrastructura se poate Intinde si pe tnalt.imea unuia sau mai multor niveluri de la partea inferioara a constructiei. Fundatiile sunt elementele structurale prin care se asigura rezemarea pe terenu1 de fundare a infrastructurii sau, in .. une1e cazuri, direct asupra structurii. In cazurile in care exista 0 infrastructura, aceasta conlucreaza cu fundatiile, prin intermediul carora reazema pe teren, formand 0 unica componenta structurala

Principiile proiectarii infrastructurilor ~i fundatiilor, conditiile de alcatuire ~i modelarea lor pentru calcu1 fac obiectul prescriptiilor specifice.

Conditiile care pot determina alegerea sistemului de fundare sunt indicate la pet, 2.6.

Structurile in cadre de beton armat pot avea urmatoarele solutii de alcatuire a infrastructurii si fundatiilor:

a) Structuri fara infrastructuri, la care rezemarea tuturor stalpilor se realizeaza direct pe fundatii, Fundatiile pot fi de suprafata sau adancime, izolate, continui sau radier.

b) Structuri cu infrastructuri, la care sunt prevazute intre suprastructura (sistemul de stalpi si grinzi) ~i fundatii, sisteme

52

spatiale de pereti structurali, pe unul sau mai multe niveluri concepute, calculate, a1catuite si armate astfel tncat - li ~

zeze 0 crestere semnificativa de riaiditate' . tesa ~ea 1

tnalti . f 0' ~l rezis nta Pe ma Imea?n !astructurii pot exista si stalpi rezemati di~ect

pe f~~d~tl1. In aceste situat ii de alcatuire (solutii curente l~ cladiri cu ~ubsol), se va tine seama in calculul infrastructurii ~~ de eforturile ~reluate de 1a stalpii care nu sunt in conta t

~lrect cu peretii (fig. 10.1 ). c

In cazul cladir'ilor de inaltima medie sau inalte I t

" 1" , amp asa e

In z~ne _e SeISmlC~ A+D se recomanda ca infrastructura sa fie

realizata ca un slste~ casetat alcatuit din peretii de subsoI, planseul peste SU?So~ l~r la partea inferioara printr-un radier sau fundatji co~~mUl l;ll placa armata legata de acestea.

La c~nstr.uctllie amplasate in zonele seismice A+D (conf

Normativului PIOO-92) se va evita de regula- real' d

b . . " lzarea e

su soluri partiale .. Cand acestea nu pot fi evitate se va tine

seama .la calculul mfrastructurii ~i suprastructurii de efectele de torsiune generala generate de excentricitatea infrastructurii fata de ansamblul structural.

. Planl;l~.ul (planseels), in contact direct cu peretii de la subsol l;ll f~datllie afere?te, constituie elemente structurale componente ale mfrastructurll.

Fig. 10.1

53

10.2 Calculul infrastructurii

Fundatiile I?i infrastructura se verifica la actiunile cores punzand gruparilor fundamentale I?i gruparilor speciale de incarcari.

Un model de calcul riguros implica considerarea ansamblului spatial suprastructura-infrastructura-teren de fundare, cu proprietati definite prin legi constitutive fidele comportarii reale a elementelor care alcatuiesc fiecare din cele trei componente.

Se admite in cazul constructiilor etajate cu tnaltime redusa I?i medie (definite conform pet, 1.2.2) sa se determine eforturile sectionale in elementele infrastructurii prin studiul echilibrului infrastructurii izolate, solicitate la fortele de legatura cu suprastruetura I?i la presiunile care apar 1a nivelul talpii fundatiilor, In aceste cazuri presiunile pe terenul de fundare se determina functie de caracteristicile de deformabilitate ale terenului si ale infrastructurii.

in cazul actiunilor corespunzand gruparilor fundamentale de tncarcari, fortele de legatura considerate in calculul infrastructurii sunt cele rezultate din calculul suprastructurii.

Pentru gruparile speciale de mcarcari (actiuni seismice) se admite a considera ca reactiunile suprastructurii sunt asociate mecanismului structural de plastificare (M, Q, N).

in situatiile in care calcululdinamic post-elastic este impus in prezentul Cod (pet, 5.1.3 si 5.4.2), fortele de legatura cu infrastructura vor fi cele rezultate din acest calcul.

Fortele transmise de suprastructura cuprind I?i eforturile transmise prin plansee, Planseul peste subsol transmite la peretii infrastructurii forte de lunecare ca efect al reactiunilor orizontale ale stalpilor si al fortei seismice corespunzatoare masei concentrate la acest nivel.

in situatiile in care se utilizeaza fundatii de adancime (piloti, barete etc.) in calculul elementelor infrastructurii se considera (in locul presiunilor pe teren) fortele care se dezvolta in fundatii,

Calculul eforturilor in elementele infrastructurii se recomanda sa se efecueze cu programe de calcul automat care permit modelarea corecta a legilor constitutive pentru terenul de fundare si infrastructura. De regula in acest scop se apeleaza la metoda

54

elementelor finite; eforturile sectionale se obtin prin integrarea eforturilor unitare furnizate de programele de calcul (se admite modelarea comportarii elastice a materialelor).

Pentru cazurile curente se poate modela infrastructura in calcul ca un sistem de grinzi pe mediu elastic.

Daca infrastructura este in contact direct cu un singur planseu (placa) se admite neglijarea rigiditatii la torsiune, proprie a elementelor infrastructurii.

Infrastructura (elementele componente: pereti, plansee) se dimensioneaza/verifiea la starea limita ultima I?i la starea limita de deformatie.

Dimensionarea elementelor va urmari de regula evitarea aparitiei deformatiilor plastice la nivelul infrastructurii. in acest scop momentele incovoietoare considerate in fortele de legatura cu suprastructura (in gruparile speciale de Incarcari) vor fi determinate cu considerarea suprarezistentsi armaturilor,

Sectiunea de calcul a peretilor infrastructurii se va considera Impreuna cu fundatiile si placa (placile) de planseu adiacente. Sectiunile (orizontale) din rosturile de turnare se verifica in acest caz, la forta de lunecare conform STAS 10107/0-90, ~ct. 3.4.2.

Functie de configuratia diagramei de momente incovoietoare peretii de beton annat se considera pentru calcul astfel: '

a) Grinzi de beton annat, in cazurile in care tnaltimea de calcul a sectiunii (h) si distant a intre doua puncte de inflexiune (L) respecta conditia

hlLj<0.5 . (10.1.)

b) Grinzi pereti, in situatiile in care conditia 10.1. nu este

tndeplinita, i.. .,

Daca peretii infrastructurii sunt rezemati continuu pe pereti mulati se considera in calcul ansamblul acestora.

La dimensionarea planseelor I?i fundatiilor se vor considera efectele cumulate din participarea acestora la preluarea eforturilor din infrastructura precum si cele proprii acestora.

55

10.3. Calculul fundatrilor .

Conditiile privind presiunile pe terenul de fund~re !?l de proiectare a fundatiilor sunt cele precizate in normativul P10-

86, STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85. ..'

Solicitarile transmise la fundatii, eorespunzator actlUmlor din gruparile fundamentale de incarc~ri, se consid~ra co~form. p~'evederilor din prescript iile de proiectare precizate m aliniatul

precedent. ., A •

Pentru gruparile speciale de rncarcarr, mcluzan~ actrurrea

seismica, eforturile transmise la fundatii se determina astf~~:

a) Eforturile rezultate din analize dinamice neliniare ale .structurn.

b) Eforturile corespunzand mecanismului de plastIficare .al suprastructurii in cazul actiunilor seismice. Pentru cazurile generale cand, de regula, la actiunea cutremurelor de ~are intensitate sectiunile de la baza stalpilor se pot plastI~ca, momentele incovoietoare transmise fundatiilor sunt asociate

momentelor capabile ale stalpilor. ' ..

Se va urmari ca prin dimensionarea adecvata a fundatlllor~ sa se evite dezvoltarea daformatiilor plastice la nivelul terenuhri sau in elementele de beton arm at ale fundatiilor (mecanismul de disipare prin deformatii plastice a energiei induse de cutremur sa se dezvolte numai in suprastructura).

Fortele taietoare sunt asociate momentelor incovoietoare in

sectiunile de la baza stalpilor. .

Daca sub actiuni din gruparile speciale de tncarcart terenul de fundare are deformatii remanente, infrastructura si/sau suprastructura se verifica la efectele tasarilor inegale.

11. ALC.ATUIREA ~I ARMAREA STRUCTURILOR IN CADRE

11.1. Conditi! de alcatuire a riglelor de cadru .'

Alcatuirea si armarea riglelor se realizeaza in conf~rmltat~ cu prevederile din STAS 10107/0-90 (pet 6.1, 6.2, 6.3 !?l 6.5) !?l

din prezentul Cod (pet, 4.2, 6.2). . . A •

Condifiile de alcatuire !?i arm are sunt diferentiate intre sectiu-

nile curente si zonele potential plastice.

56

Se vor considera ca zone potential plastice sectiunile de la capetele tuturor riglelor indiferent de pozit ia acestora in plan sau elevatie.

Prevederile privind alcatuirea si armarea in zonele plastice potentials se vor considera pe lungimile plastice indicate in Anexa J din STAS 10107/0-90 (pet J.3).

Se recomanda ca la armarea riglelor de cadru, pe langa

prevederile din STAS 10107/0-90, sa se respecte urmatoarele:

Armaturile longitudinale sa fie dimension ate si dispuse astfel. incat din actiuni seismice de mare intensitate, sectiunile potentiale de formare a articulatiilor plastice, pentru cele doua sensuri de actiune, sa coincida.

Riglele solicitate predominant din actiuni seismice VOl' avea armaturile longitudinale realizate ca bare drepte (nu se dispun bare inclinate).

Daca, ca efect al rncarcarilor vertic ale import.ante (forte concentrate mari etc.), sunt necesare armaturi inclinate, acestea se VOl' dimension a functie de eforturile corespunzatoare gruparilor fundamentale de i ncarcari si se VOl' verifica in gruparea speciala.

Nu se admite dispunerea de armaturi inclinate la marginea sectiunii riglei.

Daca in fazele intermediare de lucru ale grinzilor prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea (decofrare, transport, manipulare ~i montaj) nu se respecta conditia

Q/(bho) + M/W, < O,7R, (11.1)

etrierii se VOl' dispune conform indicatiilor din fig.11.1.

in situatiile in care se urmar este evitarea formarii de articularii plastice in sectiunile din apropierea nodurilor, se recomanda dispunerea armaturilor longitudinale ca in fig. 11.2.

in cazul riglelor prefabricate care realizeaza cu stalpii noduri rigide se recomanda evitarea plastificarii imbinarilor, prin adaptare a solutiei din fig. 11.2. Dimensionarea riglei si a Imbinar-ilor se va realiza (conform pet. 6.1.2) la eforturi (M, Q) stabilite functie de momentele capabile din sect iunile de aparitie a articulatiilor plastice.

57

etrieri conectori

etrieri inchi i

Fig.11.1

I

\

.. 1. .l

h

! U.

I.

Fig.11.2

11.2. Ccnditri de alcatuire a stalpilor

Alcatuirea si armarea stalpiloraerealizeaza in conformitate cu prevederile din STAS 10107/0-90 si din prezentul Cod (pet. 4.3).

In sectiunile potentials de aparitie a articulatiilor plastice de la baza stalpilor se recomanda ca armatura longitudinala sa nu fie innadita prin petrecere sau sudura, fiind dispusa continuu, conform modelului din fig. 11.4.

In situatiile in care se admite rnnadirea prin petrecere a armaturilor longitudinale din stalp (STAS 10107/0-90, pet, 6.3), se recomanda utilizarea modelului din fig. 11.3.

Masurile privind asigurarea capacitatii de deformare postelastica (ductilizare) se vor aplica in sectiunile de incastrare

58

a staIpilo~ ~in fundati!, sau la nivelul superior al infrastructurii), !,r~c~m !?l III z.on~le III care apar variatii mari ale sectiunii pe Illaltlmea unui myel (de exemplu la stalpii halelor cu poduri rulante, in dreptul grinzii de rulare etc.).

_. ~O'~_I_
~(fIK_Wi ,-,
1110~ Iongi tUdillal
III cllt .. ~
_tn."1
1 r- 1.1-".",
-
~IT" .
r- d ~"11"

'-MIl ••







Fig. 11.3 Fig. 11.4

59

11.3 Noduri de cadru

La proiectarea nodurilor de cadru se vor respecta urmatoarele: se recomanda ca axele elementelor adiacente nodului sa fie centrate in axul nodului; daca aceasta conditie nu se poate realiza (noduri marginale, noduri de colt etc.) excentricitatea in plan orizontal nu va depasi 114 din latura corespunzatoare a sect.iurrii transversale a stalpului inferior;

armaturile longitudinale din stalpi sau grinzi care se ancoreaza in nod se prelungesc de la planul median al nodului (perpendicular pe armatura) cu lungimea de ancorare determinata conform STAS 10107/0-90, pct. 6.2. Daca pentru ancorarea armaturilor sunt necesare bucle sau carlige, acestea se VOl' realiza intotdeauna in nod (fig. 11.5; 11.6; 11.7 si 11.10). Barele longitudinale din stalpul inferior se pot prelungi In

stalpul superior prin graifuire (fig.1l.2) daca devierea armaturilor in plan orizontal (do) respecta conditia:

do«hgr-100)!6 [rnm] (11.2)

unde:

inaltimea sect iunii transversale a riglei in dreptul arma-

turilor graifuite.

Nodurile solicitate.predominant din actiuni seismice VOl' ave a eel put in cate 0 armatura verticala intermediara pe fiecare latura a nodului; daca armaturile din stalp sunt graifuite, fiecare bara se va amplasa la coltul unui etrier.

La detalierea armaturii din nod se va avea in vedere realizarea spatiilor necesare turnarii si vibrarii betonului (nu se conteaza pe turnarea betonului in nod prin grinzi),

h

gr

60

~- I-- -- ~ ____ Ba~1l _~-':I~~le in
GrindO continue
bg.hg 1 GS
I I 1 Grind15

I bg·hg
, i
l l di
\ Bore longi'tudinole
grinz I, continue
L~iIP
infcuior bs.hs 7'1

(0) Bore longiiudinole inferioarcz continue in grinzi

~ ~ I r~
I
crrorda~ l- I I i j
1l~40mm I I '0:
I I I N
I T :;
I~ ~
~ ~
hs C.llt STAS 10107/0·90
re

(b) Bare inferioare intrerupie in grinzi - solutie recomandcrtO de STAS 10107/0-90,pct.6.5.2.4, completaiO cu prevederi din pnzzentele instruqiuni tehnice.

( C) Bare inferioare in1nzrupte in grinzi -solu~ie rerecorncndctc

Fig. 11.5

Nod central cu grinzi si stalpi cu sectiuni transversale egale. Barele superioare se prevad continue prin nod; barele inferioare din grinzi se pot intrerupe

61

Nu se admite

a - acoperirea cu betor ·[a (apete~40mm -tatera[ :,,60mm

recomandabil Nu SC' oomitt

Fig, 11.6

62

di

Indoirea bcnior inferioare in ps

Nod marginal.

Ancoranza bcrelor longitudinal~ din grindd

-r-,
Bare continue
1 ~
I
I (
I '[QL I
I
I I!-comandabila ~40mm
I ..i I ./
~ J ~ V
I a a - ucoperiren cu
- t .. - • III capete .. 40 ~I ~

betan mm

• lateral .. 60mm

Fig, 11.7

Nod centrcl cu grinzi cu sectiunile transversale nceqcle .

Ancoranza borelor longitudina[e din grinzi.

A - A Xt~,~~=t:r--

r - nv:a de curburd d > d max

conform pet. dmax :: max [dl;dZ.,d3]

Fig 1113 Imbuna:1atirea ancorajului barelor de armature din grinzi prin prevedereo unor bare transversale

di

Grinde!

Consoici scurto bg.hg

ArrOOtlr/ ntru imbunOtlitirea ancoro'ului barelor longitudinale din grin:zi,atunci dnd oc:es1ea sint c:omp-imate

Fig, 11. 9

Nod marginal cu console scurtd .

Ancorarea armoturilor longitudinale 1n consolo scurtCi prevdzutCi in ocest seop.

Borele longitudinaie din grindd se prevQd continue prin nod.

63

d

d

a - acoperire cu beton

• ta capele ~ 40mm

• lateral ~ 60mm

Ancororea barelor longitudina,e din stilp. opnte :n ned

Armaturd suplimentcra '>1 lip
/

-r-
Grinda ~ ~rL.
{ I ~ 'LX ~ \
t// ~ ~ '"
c ~ !LX< ~ .a
.D
IL I:i1::: Armaturil~ lonqitudinale 01
'.1', ::0 tr orrsver scle re.zul~atc. din,
_L---- L.- calcul se dispun in ,.nlenorui
ArlT'otura arj~i c c t ive a no-tului - bn· h<::.
- Fig. 11.10

supilmentara

hs

'I

.\

Fig. 11.11

lrnb.nore inlr e s[jlpi loti ~i grinzi inguste-detalii de or mare.

de

r~ 3d!.' (conform STA S lCl07/0-90) ?l ~ d (diam!.'trui beret care

se prinde fn C ioc n l elrierului.)

Fig 11.12

Delaliul pentru ciocul etrierului

64

ormOlurd I . udinold inferioOra

~omm

armcrturo de conec.lare

<b)

0\ s:

" a.

m s:

~.J.Omm

orm01uri Ion iludinole

20 .. .40mrpp····l.Omm

Fig. 11.13 Solutii recomandate pentru alcatuirea capetelor grinzilor preta br icate

(o)grinda cornnusd din etementut prefcbricct ~i 5uprabt"tonart'Q de 10 nivelul plocH (solu~ie recemcn data).

(b )grinzi constltu ite numai din elernentele pretcbriccte hg =hgp; ogro1ele (etrierii) de [0 parteo superioora 5in1 pentru legoluro cu rronolifizorec , de regula

de [o!ime redusfi, dintre pldcile prelabricoie ale plan¥"ulu;.

65

ANEXA A: RIGIDITATI SECTIONALE PENTRU RIGLE ~I STALPI

Pentru calculul eforturilor in cadrele de beton armat modulii de rigiditate sectionala se pot considera conform prevederilor din Tabelul AI.

Tabelul Al

ELEMENTUL MODULUL DE RIGIDITATE
Rigle 0.6EbIb
Stalpi comprimati 0.8EbI~
Stalpi mtinsi 0.2EbIb Modulul de elasticitate al betonului Eo se va lua conform STAS 10107/0-90, pet. 2.1.3.1. Tabelul 7.

Momentul de inertie Ii) al sectiuni echivalente se determina astfel:

• pentru elementele cu sect.iune dreptunghiulara, momentul de inert ie al sectiunii brute de beton;

• pentru grinzile cu sectiune T, momentul de inertie al sectiunii brute de beton la care latimea activa de placa este jumatate din valoarea prevazuta in STAS 10107/0-90, Anexa A. Pentru verificarile la stare a limita de deformatie si in situatiile

in care valorile rigiditatii sectionale sunt hotaratoare asupra rezultatelor calculelor, se VOl' considera rigiditati sectionale rezultate din programe de calcul automat care definesc legea moment curbura, din cercetari experimentale concludente sau relatii de calcul mai exaete date in literatura de specialitate.

66

. i

ANEXA B: CALCULUL DUCTILITATII DE CURBURA (SECTIONALE)

Stabilirea diagramei M-<1> si a indicelui de ductilitate sectionala (1\) se recomanda a se realiza cu programe de calcul automat specializate. In situatiile in care nu sunt disponibile asemenea programe, calculul direct ("manual") va considera urmatoarela ipoteze:

• Reziatent.ele materialelor corespund valorilor lor medii

stabilite conform pet. 3.1.7 din STAS 10107/0-90' '

• Determinarea curburii de curgere <1>,. se face considerand deformat.iile si eforturile pe sect iune ca in fig. B.1.a.

• Curbura ultima (<1» se poate calcula conform situatiei, de deformatii si eforturi pe sectiune, din fig. B.1.b.

• Legile constitutive pentru beton si armatura (diagramelea-E) corespund prevederilor din STAS 10107/0-90, sau pot fi considerate simplifieat ea in fig. B.1.e, unde valorile ultime ~le deformat'iilor speeifiee sunt date pentru cazurile curente.

• In ealcul se va eonsidera si aportul armaturilor distribuite pe inaltirnea sectiunii.

Indieele de duetilitate sectionala (1\,) se calculeaza eu relatia:

j..l~ = <1>/<1>c m.1)

unde: <1>u eurbura ultima, de rupere;

<1>c eurbura in momentul initierii eurgerii in armatura intinsa.

67

I

,

, .

,.1mptilIoore -.. ia "-1

a)

BE rox COMl'RlMAT

• b)

.cr

i.

68

Fig. B.I

£

COMENTARII LA

CODUL DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI IN CADRE DIN BETON ARMAT

1. GENERALITATI

Prezentul Cod de proiectare cuprinde prevederi referitoare la proiectarea si calculul de rezistenta ale structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor, Cerintele particulare, specifice structurilor in cadre sunt precizate in Codul de fata, iar pentru prevederile cu caracter mai larg, generale, continute in prescriptii de rang superior, s-au facut trimiterile corespunzatoare.

Principalele etape ale proiectarii structurilor in cadre de beton armat sunt prezentate in fig. C.1.1

1L-_.....:.:AIcIt=.::;uire:.:::::a..::d:::.e.:a:.::nsa:;.::.m::::bI::::u..::a~s:.:Iruct=:::ufll:::.··_---'1 Cap.2 ~i :3 (cap. 4) I

I AleMulrea elementelol" structurale I STf\S 10107JQ.90; P10-86 L-_.....:;;=:::::::::.;:==;I=~::..::.::;:.:::.::::::..._---' STAS 1010711,2.3,4-91 etc

1L.._ ...... -..:AIcM:::::::u::::ire:::..:.:n~od::.;u;::ri~/.:.:Tm.:.::b::!in:.:.:iti::;·:.- __ --11 Cap.1'.3

I

IL-_~Sd!ema=::.:.:~tiz:::a::.:re::::a"_=s:.::.tru:::;ct~u=:.rt::.it:: D1e::;:,n:,::tru.::..:::CiI:::I:::;:cu:::,I_--11 Cap,s; pd,S,2; _lea A 1"

1L- -::::SIa:::.::;bi::::lire.::;:a::..:.:;Tn::::d\=:,rc4rilol:::::;.::=. ---' STAS 1010111. 2A1-91;

..... _~~~~~_TJ-,.."":""":"--:--::--::--_---, Pd. 1.'1; 5.3. 1L-_....::::ca::Icu=lu::.l.::;eJ:::ort:.::u::.n:::·Ior::,;~Si·"-=a::.;1 d:;:.:I::::~D'la:::sll=rtI.::· 01":::..._--,1 Pd, 5.4; 5,5

I

VeriflCSrea condiliilor de rigiditlile a P100-92

L...==~"",,;:ans:.;;;;;a:;,;,m;;;bI;;:ul9uFi s;,;;lru,;:.:;:d;,:;ur:.:,;ii====..Il Pet. 3.4; 6.3.1; 6.3.2.

I

Verl1lcarea elementelor structurale:

- stAri linitA: rezistentlli,deformalli,deschideri de fisuri:

- ductilitate Imecanism structural de plastificare.

I

STf\S 10107JQ.90; STAS 1010711.2.3.4-91 STAS 330011.2; P10-i6 Cap. 6,7.8,10 etc.

STAS 101071'0-90; STAS 1010111.2.3.4-81

1- _ _._--------------' Pl0-86: cap. 11 etc.

Stabilirea delaliilDl" de alclltuire

Fig. C.l.l.

69

C.1.1. Se considera structuri in cadre acele struct~ri care sunt alcatuite din stalpi si rigle si realizea~a prel~~rea !?1 tr.ansmiterea integrala la terenul de fund are a incarcarilor verticale si orizontale ale constructiei (fig. C.1.2).

•• • III •• SIructIJlA rigldll

Cadru

._L...,-,-,. InfT.slructurA rigidll

.

L ..... ,,~

Fig. C.1.2.

In sensul prezentului Cod, se intelege prin "cadre cu ~panouri de umplutura " , solutiile constructive 1a ~are st:u~tura m ~a~r.e conlucreaza din punctu1 de vedere al reZ1sten~e1 si/sau al n~dltatii cu pereti din zidarie sau din. alte matenale, care modifica semnificativ comportarea cadrului,

C.1.2. Conditia (1.1) limiteaza superior raportu1 intre la~uril~ sectiunii transversale a stalpilor, Acea.sta limit~re .. este d1ct~t~ de domeniul de aplicare a1 prezentului cod. Stalpii lame1a~1 !?1 peretii structurali (diafragme verticale) prezinta elem~nte spe~1fice de comportare si calcul (deformatia 1~ita a ?e_tonulm compnmat, comportarea la compresiune excentrica obhca ~tc.)~ care nu po~ fi extrapolate cadrelor curente. Pentr~ aceste tipuri de structun se VOl' aplica actele normative specifice.

C.1.3. Clasificarea conform numarului de niveluri trebuie privita diferentiat in raport cu zona seismica in care este ampl~sata constructia, Clasificarea nu subintelege neapar~~ u~ a~um1t tip de comportare din punctul de vedere al po~dem d1fent~lor actiuni, ci, de la caz la caz, serveste la precizarea anumitor caracteristici specifice.

70

I

2. ALCATUIREA DE ANSAMBLU

C.2.1. Alcatuirea de ansamblu a structurii in cadre urmarel?te reducerea efectelor de torsiune generala datorita excentricitatii intre centru1 de rigiditate si rezu1tanta fortelor seismice. Acest principiu trebuie respectat si in stadiul post-elastic de comportare al structurii, prin stabilirea capacitatilor de rezistenta proportional cu rigiditataa la forte orizontale (reducerea excentricitatii intre centru1 de rezisterrta si forta seismic a rezultanta).

C.2.2. In cazu1 constructiilor cu bovindouri, daca pereti din fatada pot constitui elemente de rigidizare la forte orizontale, grinzile (in consola) de sustinere se VOl' dimensiona si la eforturile rezultate din interactiunea cu acesti pereti,

C.2.3. Conditiile de rezistanta se refera la:

a) preluarea si transmiterea incarcarilor gravitationale

b) realizarea efectu1ui de saiba orizontala rigida.

Alcatuirile care pot determina reducerea eensibila a rigiditatii sau rezistentei, in plan orizontal, ale plan!?eelor sunt, in special, cele corespunzatoars planseelor realizate din elemente prefabricate. Masurile pentru asigurarea acestor plan!?ee a rolului de saiba orizontala sunt, de exemplu: suprabetonarea cu un strat de beton de 4+6 cm., armat cu plase si/sau prevederea de centuri pe contur, prevederea de detalii care sa asigure transmiterea sigura a lunecarilor intre elementele prefabricate si preluarea momentelor incovoietoare dezvoltate in plan orizontal prin efectul de saiba. Deasemenea, dispunerea unor goluri mari in plansee, sau in zonele "sensibile". (fig. C 2.1) este de natura sa reduca rigiditatea si rezistenta saibei,

Evaluarea cantitativa a solicitarilor generate de actiunile seismice, care apar in saibele orizontale realizate de plansee, este 0 problema dificila, care implica un grad ridicat de incertitudine. Calitativ se constata ca, la structurile regulate in cadre, avand rigiditati egale sau apropiate ale cadrelor, solicitarile in saibele orizontale sunt sensibil mai mici dedit in cazul altor sisteme structurale, cum ar fi cele cu pereti structurali ran

71

sau structurile duale (cadre conlucrand cu pereti structurali). Data fund dificultatea determinarii riguroase a eforturilor maxime din saibe, sunt de preferat Intotdeauna solutiile de alcatuirile clare, cu planseu la acelasi nivel pentru toata cladirea, goluri cat mai mici (amplasate la interior) etc.

~,\[l.'.;I .. /Jft'~ <n~>.~~,~)l

Fig. C 2.1. Exemple de goluri in plansee (saibe) amplasate defavorabil

C.2.4. Cadrele care marginesc casa scarii pot avea 0 rigiditate sporita fata de cadrele curente datorita prevederii unor grinzi suplimentare, la jumatatea Inaltrmii etajului, pentru rezemar~a podestelor, precum si conlucrarii cu peretii de umplutura. In zona casei scarilor elemente suplimentare de rigidizare pot constitui scarile si peretii golurilor de ascensor. In cazul actiunilor seismice, zonele cu rigiditate sporita se incarca mai mult decat cadrele curente fiind, astfel, expuse unei deteriorari pronuntate si deseori, necontrolata. In scopul evitarii sau diminuarii aces tor concentrari de solicitare se vor avea in vedere masuri adecvate cum ar fi:

rezemarea podestelor intermediare sa se faca pe riglele nivelului inferior, cu rosturi fata de stalpi;

alcatuirea peretilor golurilor de ascensor sa se faca astfel lncat acestia sa nu se incarce cu forte orizontale. In acest sens, se pot prevedea rosturi iritre pereti si planseul superior, la fiecare niveL

C.2.5. Punctul (b) se refera la:

asigurarea unei rigiditati la deplasari laterale a cadrelor, in conformitate cu prevederile Normativului P 100-92, astfel incat, in cazul unor cutremure puternice deplasarile in planul

72

peretilor sa nu conduca la avarierea pronuntata a acestora: prevederea ~nor mas~ri ~e alcatuire care sa limiteze degra~ dare a ~er.etI~or de. zl~ane si sa impiedice prabuf?irea lor (centirri f?l s~~bun ?m beton arm at la peretii cu inaltimi sau . cu lungimi m~n, la calcane, aticuri inalte etc.); reahz~rea de detalii adecvate de prindere de structura sau de. asigurare a .rezistentei si stabilitatii elementelelor prefabncate (panouri de fatada, frontoane si pereti de inchidere la hale etc.);

- distribuirea cat mai simetrica in plan a peretilor care conl.ucreaza cu cadrele, limitandu-se efecte defavorabile de torsiune sau suprasolicitan locale ale unor cadre' relizarea ~nui ra?ort intre capacitatile portante si ri~ditaiile cadr~lor si peretilor de umplutura care sa asigure preluarea d.e catre elementele cadrelor a eforturilor generate de interactiunea cu peretii, evitandu-s« pericolul un or avarii locale.

C.2.7. Rosturile de dilatare/contractie si rosturile seismice nu trave:seaza fu~daiiile; rosturile de tasare trebuie sa separe c?mplet l~tregul SIS tern structural al constructiei, prin urmare f?l fundatiile, Latimea rosturilor seismice se determina conform Normativului P100-92, pct.4.4.4.

3. CONDI'fII GENERALE DE PROIECTARE

~.3.1. ".Cerintele de perforrnanta structurala" constituie 0 parte din cerintele de performanta definite prin STAS 12400-89.

Se intelege prin "sistem structural" ansamblul de elemente care mdeplinesc ~unctia de a prelua si transmite actiuni (incarcari graVlt?ilOnale, din vant, tasari diferentiate, actiunea seismica et~.) ". In mod general, sistemul structural are trei components principale:

• suprastructura;

• infrastructura si fundaiiile;

• terenul de fundare.

73

C.3.2. Metodele de analiza structurala sunt metodele de ~et~rminare a eforturilor ~i deplasarilor in punctele caracte~lst~ce ale diferitelor componente ale sistemului structural. E~e au d1fen~ ade de complexitate dupa modul in care reflecta c~racteru ;:al al comportarii sistemului. Astfel, de exemplu, raspun~ul structurii la actiuni seismice are, in general, un carac~er spa~lal:

est-elastic si dinamic. Metodele de analiza structurala la actlU~J.l ~eismice, pentru structurile in cadre di~ be ton . armat, fun~t1.~ de modul in care este modelata actiunea ~1 de fidehtatea mode~aDl raspunsului au grade crescatoare de complexitate de la (1) la (v) dupa cum urmeaza: . ~ _ _. (i) Calculul static elastic, plan, al fiecarui ca~ru, la mcarcan

seismice orizontale (conventionale) determinate pentru modurile proprii de vibratie semnificative, conform Norma-

tivului P 100-92 (pct.5.3); .

(ii) Calculul static, elastic, spatial al ansamb~ul~l suprastructurii la incarcarile seismice orizontale, similare ~elor

d 1· t (i) Calculul pune in evident a efectele de torsiune e a pc. ~. . . _ ti dru

generala precum si modul in care participa iecare ca ,

ce intra in alcatuirea suprastructurli, la preluarea fortelor seismice totale de nivel; . _ ..

(iii) Analiza dinanrica liniara, plana sau spatiala, a st:uctu~ll la actiunea seismica modelata prin accelerograme (mregis-

trate sau generate artificial); ~ _ . _. . .

(iv) Calculul static sau post-elastic la mca.rcan. se1~mlce orizontale ce cresc monoton si la incarcari gravitationale constante;

(v) Analiza dinamica post-elastica.

Observatii: .. , turil

1. Metodele (iv) si (v) se pot aplica, in princ~plU, .atat struc un or

1 't si celor spatiale rezultand 0 diversificare corespun-

pane ca '{ , In voracti - n tru

zatoare a metodelor de calcul. Totusi, m ~ra.c ica, pe

exprimarea conditiei de plastificare a sectlUml~r ~e beton arm at solicitate spatial (stare triaxiala de tensiuni) nu se dispune de date concludente astfel inc at me~odele de calcul post-elastic se aplica cu precadere structunlor plane.

74

2. Metodele (i) - (iii) se incadreaza, conform Normativului PI00- 92, in "Metode de proiectare curenta (metoda A)", iar metodele (iv) si (v) in "Metode de calcul de complexitate superioara (metoda B)".

Cerintala c si d se refera la necesitatea de a alege metode de calcul si analiza, diferentiat pentru diferite categorii de constructii: pentru constructiile curente - metode curente, simplificate, de calcul; pentru constrcctiils cu inaltimi, deschideri, incarcari, forme deosebite, amplasate in zone cu seismicitate ridicata sau cu conditii dificile de teren se vor alege metode mai complexe de calcul sau se va face apel la incercari sau studii analitice speciale.

4. PROIECTAREA PRELIMINARA. A. ELEMENTELOR STRUCTURALE

C.4.1. In evaluarea incarcarilor verticale, la predimensionarea structurii, se pot admits simplificarilaproximari privind distributia acestora in lungul riglei. In cazurile curente se pot extinde unele schematizari ale incarcarii ca 0 sarcina uniforma si in calculele de dimensionare/verificare la moments incovoietoare; pentru actiunea fortelor taietoare aceste schematizaj-] ale rncarcarn nu sunt admise.

C.4.2. Conditiile de la pet, 4.2.b. constitue 0 recomandare menita sa permita simplificarea cofrajului si turnarii betonului: in situatiile in care sunt necesare alte forme ale sectiunilor de rigla (din considerente arhitecturale, inglobarea termoizolatiei etc.) se vor lua masuri care sa permita turnarea in bune conditii a betonului.

Prevederile privind sectiunea transversala (relatiile 4.1 ~i 4.2) constituie conditii care pot fi considerate limitele admise; pentru a asigura 0 buna comportare a riglelor in domeniul post-elastic de comportare, raportul intre laturile sectiunii transversale se recornanda sa nu depa~easca limita:

bib s 2 (C.4.2)

75

C.4.3. Nu s-au precizat conditii privind forma sectiunii de beton a stalpilor (bib); in cazul structurilor in cadre fara elemente de rigidizare suplimentare (hale cu portal, pereti etc.) se recomanda sectiuni cat mai apropiate de forma patrata sau circulara.

C.4.3.d. Daca stalpii pot fi considerati mcastrati la capete, condit'ia 404 devine:

H/h ::; 4 (CA.3)

unde: H = inaltimea stalpului.

5. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE

C.5.l.l. Considerarea structurilor in cadre ca sisteme spatiale dstermina in elementele componente !?i deformatii de torsiune. Torsiunea generala a constructrei induce in stalpi efecte de torsiune iar rotirile nodurilor ((:J, 8) provoaca deformat'ii de

x Yd'

rasucire in riglele de pe directiile "y" respectiv "x". Se a mite

ca efectele acestor deformatii pot fi neglijate datorita rigiditatilor reduse la torsiune precum !?i a faptului ca sunt rezultate din conditti de compatibilitate a deformatiilor pe structura si nu din conditii de echilibru Iritre incarcarile exterioare si eforturile

in structura.

Efectul spatial realizat de transmiterea prin torsiune a efortu-

rilor este relativ redus rntrucat rigiditatea la torsiune a elementelor liniare din beton armat scade considerabil odata cu aparitia fisurilor (in stadiul II). Efectul spatial realizat prin Iegaturile orizontale create de plansee depinde de modul de alcatuire al acestora (saibe rigide, saibe semirigide sau plansee fara rigiditate semnificativa in planul lor).

C.5.l.2. Calculul eforturilor sectionale se recomanda a fi realizat cu programe de calcul automat; astfel, pe langa posibilitatea utilizarii unor procedee avansate de calcul, se permite reluarea facila a acestora in cazul modificarii sectiunii elemen-

telor.

76

C.5.l.3. Echivalarea mcarcarilor gravitation ale pe deschiderea riglei va respecta /?i conditiile date la pet, CA.l si C.6.1. 7.

6. DIMENSIONAREAlVERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

C.6.l. Stabilirea diagramelor Infasuratoare (M si Q) pe elementele cadrelor trebuie sa asigure atat capacitatea de rezistent a necesara cat si 0 dirijare favorabila a mecanismului structural de plastificare in cazul actiunilor seismice puternice.

Stabilirea diagramelor infasuratoare se bazeaza pe cerintele privind dezvoltarea de articulatii plastice in sectiunile de la capetele riglelor si nu in stalpi sau noduri, precum si evitarea cedarilor premature la forta taietoare.

C. 6.l.2.b Pentru stabilirea diagramelor de eforturi se considera ca valori minirne efectele corespunzand solicitarilor din gruparile fundamentale si speciale de Incarcari. Pentru aceasta se vor considera toate ipotezele de rncarcari plauzibile precum si efectele din actiuni seismice pe directiile principale ale constructiei. Situatiile de actiune seismica pe directii oblice (±45°) nu sunt impuse explicit (verificarea elementelor, pentru aceste situatii de solicitare, realizandu-se indirect). Pentru constructiile la care stalpii au scheme statice de console verticale (hale) etc, verificarea explicita la actiuni seismice pe directiile oblice este obligatorie.

C.6.l.5. Stabilirea momentelor de dimension are a stalpilor cu relatia (6.2). este menita sa evite formarea de articulatii plastice in stalpi si dirijarea acestora in riglele cadrelor. Verificarile facute prin analize dinamice post-elastice pe cadre plane au confirmat realizarea dezideratului mention at. Trebuie menrionat ca in cazul consider a rii comportarii spatiale a structurii, prin plastificarea riglelor de pe ambele directii, stalpii sunt solicitati la compresiune excentrica oblica corespunzator momentelor capabile ale riglelor; pentru acest nivel de solicitare,

77

C.6.lo6. Avand in vedere pericolul cedarii cas ante la forta taietoare a stalpilor, pentru dimensionare s-au considerat fort~le taietoare asociate momentelor capabile. Este necesar a se preciza ca, fata de eforturile de calcul rezultate din calculul. ?rin metoda "A" admisa in Normativul PI00-92, de regula corectrile (necesare pe~tru a tine seama de raspunsul "real") privind fo~tele t~ietoare in stalpi sunt mai mari decat ale mom~nt~lelor lI2-covOletoare.

Verificarea la forta taietoare in sectiunile de mcastrare a stalpilor va considera conditiile de calcul specifice zonelor de aparitie a articulatiilor plastice.

C.6.lo7. Deoarece forta axiala intervine cu pondere semnific~~ tiva in determinarea momentelor capabile si stabilirea capacitatl~ de deformare plastica a stalpilor, se impune stabil~rea cat mal riguroasa a valorilor de calcul, inclusiv a fortelor axiale extreme

(Nmin., Nmru)· • ~ - -'1 it t' al Ii ate

Forta axiala determinata de mcarcan e gravi a IOn .~ ap l~

pe rigle (in GF sau GS) este influentata ~e .deformat1l1e aX1al~ neuniforme ale stalpilor (echivalente cu tasan de reazeme). Daca deformatiile axiale din stalpi la nivelul unei. rigle (rigid~) s~mt mult diferite, pot apare modificari semnificative ale. reactlU~111or transmise stalpului. Acest efect nu poate fi considerat d~rect si pentru mcarcarile gravitat ionale di? greutate~ pr?pne a planseelor, care se aplica in etape, functie ~e executia mvelelor::

Fenomenul este influent at si de deformatiile de curgere lenta din stalpi si rigle, precum si de deformatiile infrastructurii sau tasarii fundatiilor. In aceste conditii complexe de comportare,

este mai potrivit ca la determinarea fortelor axiale din incarcari gravitation ale permanente sa se considere suprafetele de planseu aferente fiecarui stalp,

In cazul actiunii seismice, fortele axiale din stalpi sunt asociate mecanismului structural de plastificare. Pentru stabilirea eforturilor axiale s-au considerat numai situatiile actiunii seismice pe directiile principale ale cadrelor ortogonale (sau ale riglelor, in cazul cadrelor dispuse pe directii oarecare). Similar calculului momentelor incovoietoare, nu s-a considerat explicit situatia actiunii seismice pe directii oblice (±45°), cu exceptia stalpilor de colt. Ipoteza plastificarii simultane a tuturor riglelor adiacente unui stalp, posibila in cazul unor solicitari seismice extreme pe directie oblica, nu a fost prevazuta. In literatura de specialitate, aceasta ipoteza nu este acceptata integral chiar in cazul actiunii seismice pe una din directiile principale ale constructiei, fiind operate reduceri ale efectului indirect oN (afectat de coeficientul c = 1 - 0.015 n ,unde n este numarul de niveluri superioare sectiunii de ca1~ul; n ~s 20).

Daca, urmare a efe~tului indirect, stalpii sunt solicitati la mtindere (N $ 0), modulul de rigiditate sectionala se reduce apreciabil, fapt care conduce la redistribuirea eforturilor intre elemente. Pentru aceste situat ii de solicitare s-a acceptat (simplificat) considerarea riglelor ca fiind articulate in dreptul stalpului solicitat la intindere (superior si inferior). Reactiunea acestora se va determina ca atare, pe schema statica cu rigle articulate in dreptul stalpilor intinsi.

plastificarea stalpilor nu este evitata prin calculul cu relatia (6.2). Un alt efect care poate conduce la dezvoltarea de zone plastice in stalpi este determinat de rel.ativa impre~izie c:u care este determinata fort a axiala pe sectiune, care intervme cu pond ere insemnata in calculul momentului. capab!l. Unele dintr~ componentele fortei axiale, greu de cuantificat l.n calcul, sunt. efectul cumulat al fortelor taietoare in riglele adiacente (efectul indirect 8N), actiunea seismica verticala etc.

C.6.2. Conditia 11 ~ 5/6 IN este bazata pe considerentele de la C 11.1.

C.6.4.

C.6.4.6. Nodurile interioare de cadru, solicitate predominant de incarcarile gravitationale, de regula sunt solicitate cu forte taietoare reduse (nesemnificative pentru dimensionare) ca atare in aceste situatii este suficienta prevederea privind asigurarea ancorarii armaturilor, In cazul nodurilor marginale sau de colt,

79

78

daca riglele sunt puternic armate, pot fi semnificative verificarile specifice nodurilor solicitate predominant de act iuni seismice, relatia (6.9) fiind irilocuita cu:

Qh = 1.251Ms - Md II hgr - Qs . (C.6.1)

unde: M si M sunt momentele din riglele de pe directia de calcul, c~ semnele stabilite functie de pozitia armaturii intinse.

C.6.4. 7. Conditiile de rezistenta la momente incovoietoare si forte axiale se c'onsidera realizate daca sectiunea (orizontala) de beton a nodului este identica cu a stalpulur inferior (mai mare) si armaturile au asigurata ancorarea.

Solicitarea nodurilor cu forta taietoare este semnificativa pentru dimensionarea sectiunii de beton si a armaturilor (longitudinale si etrieri) din nod. Este cunoscut ca la cutremurele de pamant din anii 1977, 1986 si 1990 nu s-au constatat degradari generalizate ale nodurilor structurilor in cadre, cu ~ate ca, de regula, acestea nu erau verificate explicit prin calcul. In prezent, datorita cresterii fortelor seismice de calcul din Normativul PlOO- 92 in comparatie cu versiunile anterioare, deci si a momentelor capabile ale riglelor, se majoreaza corespunzator si fortele taietoare care solicita nodul cadrului.

8. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE DEFORMATII

C.8.1. In verificarile la starea limita de deformatie sub actiunile din gruparile fundamentale de 'incarcari se vor considera rigiditatile sectionale (modulul de rigiditate) in eonformitate eu prevederile din STAS 10107/0-90 sau valori obt inute prin programe de calcul care modeleaza mai corect legile constitutive ale materialelor (beton, armaturi) si a conlucrarii dintre aeestea. Este de preferat utilizarea de programe de caleul specializate care re.aliz eaza integrarea eurburilor "reale" pe lungimea elementelor. In cazul elementelor cu sectiune variabila (grinzi eu vute etc.) daca verificarea la starea limita de deformatie este hotaratoare asupra dimensionarii, se va aplica proeedeul de caleul

80

mentionat, in care pe lungimea elementului se vor considera cel putin einci zone (boltari) pe care se definesc modulii de rigiditate sectionala,

Calculul deformatiilor determinate de incarcarile verticale la plansee fili riglele cadrelor in general se poate efectua considerand numai deformatiile proprii ale acestora daca elementele principale pe care reazema (grinzi prineipale sau stalpi) au deplasari miei. In anumite situatii particulare reazemele nu mai pot fi considerate fixe, deei in calculul deformatiilor trebuie considerat ansamblul structurii; prevederile din Cod precizeaza asemenea cazuri, care nu cuprind exhaustiv domeniul de interes. •

Elementele prefabricate la care sectiunile de heton sunt zvelte (ca urmare a utilizarii betoanelor de rezistenta ridicata ete.) sau la care 0 parte insemnataa incarcariiverticale actioneaza pe 0 schema statica cu legaturi articulate la capete, verificarea la starea limita de deformatie poate fi semnificativa pentru dimensionare. Daca schema statica sau sectiunea activa se schimba in diferite faze intermediare, dupa montajul in pozitia finala sagetile totale se obtin prin Insumarea sagetilor calculate in fazele intermediare (montaj, structura finala). Procedeul de calcul mentionat,. in care se considera modulii de rigiditate prevazuti in STAS 10107/0-90 pet. 3.9 si 3.6.2, conduce la supraevaluarea efeetului curgerii lente a betonului asupra deformatiei finale; se poate accepta ca aceasta ipoteza acoperitoare, compenseaza efectul defavorabil determinat de contractia betonului din

monolitizarile nodurilor sau suprabetonare. .

C.B.2. Proiectarea structurilor in cadre este conditionata fil.i de necesitatea limitarii deplasarilor relative de nivel in cazul actiunii seismice.

Prin limitarea deplasarilor se urmareste asigurarea globala a unor cerinte ea:

• limitarea degradarilor la peretii inramati (zidarii de umplutura);

• limitarea efectelor de ordinul II (efectul P-A);

• reducerea diferentelor de rigiditate la forte orizontale mtre

81

.(;}~aje/cadre ca efect al degradarii avansate a peretilor de la unele niveluri ale constructiei (prin degradarea peretilor mramati de la nivelurile inferioare structura in cadre se apropie de comportarea la actiuni seismice specifica structurilor rigide cu parter flexibil);

• limitarea efectelor de torsiune generala ca urmare a schimbarii 'pozitiei centrului de rigiditate (sau de rezistenta) al etajuluil cladirii prin avarierea exagerata a unora dintre peretii de umplutura ai cadrelor.

Aceste cerinte globale determina !?i principiul de baza pentru calculul deplasarii relative de nivel precum si modul de precizare a conditiilor limita,

C.8.2.1.b. Modulul de rigiditate sectionala stabilit conform relatiei 8.1, este folosit in calculul caracteristicilor dinamice ale atr.uctu rii (perroade de vibratie, moduri proprii etc.) si al deplasarilor relative de nivel (MH). Deoarece in Anexa 1 sunt da,teyalori diferite ale modulului de rigiditate sectionala, utilizate in. ealculul eforturilor (pct.5.2.2), rezulta ca fiind necesara efectuare~. oalculelor statice pentru cele doua conditii de rigiditate ale. elementelcr. Pentru cazurile curente, cadre de Inaltime mica sau.medie, se admite consider area modulului de rigiditate conform n~l~tiei 8.1; in aceste cazuri la stabilirea sectiunii de calcul a riglel se considera bp==O.

C.B.2.2. Deformatiile cadrelor indue in panourile de zidarie de umplutura 0 stare cornplexa de E!forturi; efectele specifice lunecarilor au ponderea cea mai mare. Cazul general de deformare apanoului de zidarie de umplutura prezentat in fig. 8.l. evidentiaza metodologia de calcul in baza relatiei 8.3.

Observatii:

• In fig. 8.1 toate deplasarile de noduri sunt pozitive;

• Deplasarile nodurilor se vor considera cu semnele corespunzatoare (+/-);

• Calculul deplasarii relative de nivel se poate efectua, in principiu, in orice panou al etajului.

82

In anumite situatii particulare pot exista diferente'1ntfbi valorile deplasarilor relative calculate in diferite panouri (deschideri) la acelasi nivel al cadrului. De regula calculul deplas:drii. relative de nivel se va efectua Intr-c deschidere interioara,'uride efectul deformatiilor axiale in stalpi (din forta axiala indir~ctif 8N) este minim.' i

8.3. Deplasarile relative de nivel limita precum si fortele orizontale de calcul (din actiunea seismica), sunt cele precizate in Normativul P100-92.

Deplasarea relativa de nivel maxima, poate fi Iimitata superior functie de deformatiile limita admise de elementele de inchidhe sau compartimentare (prinderile peretilor cortina etc.).

9. PROIECTAREA PLANf?EELOR STRUCTURILOR . .IN·

CADRE .

C.9.2. Eforturile in saibele de planseu ale structurilor in cadre calculate in functie de actiunea seismic a de cod si acceptand comportarea elastica a elementelor structurale, sunt de regllia nesemnificative pentru dimensionare. Stadiul de solicitare postelastic al cadrelor conduce la cresterea substantiala a solicitarilo]" in saibe ca efect al redistribuirii fortelor orizontale intre cadre.' Un calcul riguros implica consider area pentru fiecare nivel al: stadiilor diferite de aparitie a deformatiilor post-elastice )'lh" structura; variatia rigiditatii cadrelor ca urmare a dezvoltarii treptate a articulatiilor plastice poate determina chiar schimbar~~i sensului fortelor orizontale la unele niveluri deci !?i a modului de solicitare al saibei. Calculul dinamic post-elastic sau procedeele' de calcul biografic (aplicate pe scheme de calcul plan), permit, determinarea fortelor de legatura cu saiba (prin diferentele int-re" fortele taietoare de etaj sau fortele de legatura intre cadre) ..

Posibilitatea cresterii solicitarilor in saibe este sporita de existent a peretilor de compartimentare care rigidizeaza unele cadre.

83

10. INFRASTRUCTURA ~I FUNDATIILE

C.IO.2. Realizarea unei infrastructuri (partiale sau totale) la structurile in cadre este de natura sa creeze legaturi suplimentare (reazeme, tncastrari) pentru stalpi la nivelul planseului peste infrastructura. Dimensionarea infrastructurilor trebuie sa considere in totalitate acest sistem de eforturi (momente concentrate !?i forte de lunecare transmise prin plansee).

Structurile cu subsolul partial au, de regula, cote diferite de Incastrare a stalpilor la baza. Daca asemenea alcatuiri nu pot fi evitate, in calcul se va modela cat mai fidel structura reala (suprastructura-infrastructura-teren de fundare), inclusiv in ce priveste realizarea mecanismului structural de plastificare.

Structurile in cadre se dimensioneaza astfel incat, de regula, sa fie evitate incursiunile in domeniul post-elastic de comportare al terenului de fundare sau al infrastructurii si fundatiilor, Pentru realizarea acestui deziderat, la dimension are in gruparile speciale de tncarcari, se considera eforturile asociate mecanismului de plastificare al suprastructurii.

C.IO.3. Dimensionarea fundatiilor, considerate ca elemente de beton armat, de regula urmareste dirijarea aparitiei de deformatii plastice in suprastructura sau, eventual, la nivelul terenului de fundare. In acest scop dimensionarea fundatiilor se va face la valorile momentelor capabile din stalpi, sau la solicitarile transmise de infrastructura.

La dimensionarea fundatiilor de stalpi, care la nivelul planseului peste subsol au deplasarile orizontale impiedecate (subsol rigid), se vor considera momentele incovoietoare din sectiunile de la nivelul primului planseu al subsolului.

Prin limitarea zonei active a fundatiilor izolate din Normativul PIO-86, rezulta ca in situatia in care stalpii sunt solicitati la intindere (urmare a efectului indirect), de regula acest tip de fundatie nu este adecvat, fiind necesare retele de talpi continui sau 0 infrastructura tip cutie rigida.

Momentele capabile ale stalpilor se calculeaza consider and rezistentele de calcul ale armaturii majorate cu 10%.

84

11. ALCATUIREA ~I ARMAREA

C.11.1. Rezultatele analizelor dinamice neliniare efectuate pe un numar mare de structuri in cadre etajate, la care dimensionarea la momente rncovoietoare respecta conditiile date in prezentul Cod si Normativul P100/92, arata ca, la actiuni seismice puternice, in sectiunile de la capetele majoritatii riglelor apar articulatii plastice; aceasta impune luarea de masuri adecvate pentru ductilizarea zonelor de plastificare (limitarea valorii ~, asigurarea corespunzatoare la forta taietoare, evitarea flambajului armaturilor comprimate etc.).

Conditiile constructive, date in acest sens in STAS 10107/ 0-90 !?i in prezentul Cod, urmaresc pe langa ductilizarea zonelor de aparitie a deformatiilor plastice si asigurarea unei degradari reduse a modulului de rigiditate si rezistentei in articulatiile plastice. Scaderea rigiditatii si capacitatii de rezistenta este de regula defavorabila sub multiple aspecte.

Principalele prevederi de alcatuire a riglelor de cadru sunt date in STAS 10107/0-90 la pct. 6.1, 6.2, 6.3, 6.5, Anexa J etc. si nu au fost reluate in prezentul Cod.

Precizarile suplimentare de la pct.n.1 au urmatoarele ratiuni:

- in situatiile in care momentele incovoietoare din tncarcari gravitation ale sunt comparabile cu cele din actiunea seismica este po sibil ca sectiunile de plastificare a riglelor la momente pozitive sa apara in deschiderea acesteia, nu langa reazeme. Aceasta situatie conduce la formarea, in final, a 3+4 articulatii plastice intr-o deschidere, cu cerinte marl de ductilitate si forte taietoare asociate momentelor capabile majorate (scade distant a 11)' Pentru evitarea acestora se recomanda ca, prin dimensionarea si dispunerea armaturilor de rezistenta de la partea inferioara a sectiunii riglei (alegerea convenabila a diagramei Mcap)' sa se dirijeze articulatiile plastice de momente pozitive in sectiunile de plastificare la momente negative (pe o deschidere sa apara doua articulatii plastice).

Pentru a control a catimai bine formarea articulatiilor plastiee in riglele de cadru solicitate predominant din actiuni seismice

85

este de preferat armarea cu bare drepte; armarea cu bare drepte si bare tnclinate este specifica grinzilor incarcate gravitational. Daca armatura de la partea inferioara a sectiunii nu poate fi constanta pe deschidere (de exemplu din ratiunile prezentate in aliniatul precedent), acestea se pot intrerupe in camp, cu asigurarea corespunzatoare a lungimilor de ancorare I?i verificarea atenta a diagramei de momente (pozitive) capabile. La partea super ioara cantitatea de armatura trebuie variata prin mtrerupereacalaretilor (variatia momentelor negative in diagrama infasuratoare este de regula mare). Este de preferat ca dispunerea calaretilor sa se faca ca in fig. C.11.l.a; dimension area armaturii de la partea superioara in camp trebuie sa considere momentul precizat in fig. C.lI.l.b.

Daca nu se poate evita armarea cu bare inclinate, dispunerea acestora la marginea sectiunii transversale nu este recomandata (in port.iunile curbe ale armaturilor, asupra betonului sunt transmise presiuni ridicate, care pot duce la fisurarea acestuia prin despicare in stratul de acoperire).

Riglele prefabricate (cu suprabetonare) care in fazele intermediare de lucru sunt solicitate relativ puternic la forte taietoare si/sau momente de torsiune se recomanda a fi arm ate cu etrieri corect ancorati (etrierii de conectare prefabricat suprabetonare, daca inaltimea grinzii prefabricate (h f) este mica,

gr.pre.

nu au asigurata ancorarea corespunzatoare la partea superi-

oara),

C.l1.2. Conditiile de alcatuire pentru stalpi sunt considerate conform prevederilor din STAS 10107/0-90, pet. 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 etc.

Masurile privind ductilizarea zonelor potentiale de aparitie a deformatiilor plastice sunt obligatorii in sectiunile de incastrare (deasupra fundatiilor sau a planseului superior al infrastructuriilor rigide).

Aparitia de deformatii plastice in sectiunile mentionate este practic inevitabila; tinand cont de faptul ca in zonele de dezvoltare a deformatiilor plastice conlucrarea dintre beton si armatura

86

este afectata, s-a recomandat evitarea innadirii prin petrecere a armaturilor longitudinale in aceste zone. Aceasta recomandare est.e v~labila si in cazul innadirii armaturilor prin sudura (cu eclise, jgheab etc.), care pot avea comportari necontrolate la solicitari alternante in domeniul post-elastic.

~ L'

J"- r (A.' I" JI "L:

' ~\ +-=J.

~"L

" ,1111 I I 1101-

.11111

~,

: .. J

-r

I

I

J

8

h

Fig. C.ll.1

Daca in sectiunile de incastrare ale stalpilor, armaturile nu su~t continui, ca in fig. 11.4, innadiraa prin sudura este obligator~e pentru barele cu diametre ;::>: 16 mm.

~ Intrucat aparitia d~formatiilor plastice pe inaltimea stalpilor, In c~zul unor actiuni seismice de mare intensitate, nu po ate fi. evitata cu certitudine, Innadirea armaturilor longitudinale cu diametre ;::>: 25 mm prin sudura este obligatorie.

~ In~adirea prin suprapunere a armaturilor longitudinale din stalpi se va conforma prevederilor din STAS 10107/0-90, pet,

6.3.3. .

Mo~elul de innadirea prin petrecere a armaturilor longitudinale d~n fig.LlB este curent aplicat in alte tari. EI prezinta av~antaJ~ privind comportarea si capacitatea de rezistenta a stalpu~Ul, dar I?l de executia; ca atare se recomanda adoptarea ace,!'tuIa in practica proiectarii.

.In ~ortiun~le~ de ~a~uire a armaturilor longitudinale din stalpi, etner:n trebuie ~ndesItI corespunzator conditiilor specifice zonelor plastice potentiale, fiecare bara longitudinal a fiind legata cu et~er~ sau agrafe. In punctele de indoire a armaturilor graifuite etrieri .se vor suda de barele longitudinale.

87

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful