MENTENANTA ECHIPAMENTELOR

MENTENANTA ECHIPAMENTELOR
1 Notiuni generale despre MENTENANTA
In dotarea companiilor, fie ele mari sau mici, exista un numar de mijloace fixe, utilizate
atat pentru realizarea productiei cat si pentru alte activitati.
Ceea ce-si doreste orice companie este ca aceste mijloace fixe sa functioneze pe toata
durata lor de viata la para!etrii no!inali cu cat !ai putine intreruperi si costuri cat !ai
!ici pentru reparatii si intretinere.

Intreruperile in functionarea mijloacelor fixe sunt fie planificate, fie accidentale.
Intreruperile planificate pot avea diferite cauze:
• lipsa de comenzi de productie
• lipsa de energie sau materie prima
• lipsa resursei umane necesare
• efectuarea de reparatii planificate etc.
Intreruperile accidentale au drept cauza defectarea pieselor sau materialelor din care este compus
un mijloc fix. In cazurile grave, poate fi vorba chiar de avarierea mijlocului fix.
Aici se poate prezenta un prim paradox al comportamentului detinatorilor de mijloace
fixe: pentru a reduce cheltuielile cu reparatiile se procedeaza, destul de des, la eliminarea
efectuarii de reparatii planificate sau la diminuarea acestora. Se obtin astfel, aparent, doua
castiguri: o durata mai mare de functionare si cheltuieli mai mici cu reparatiile. ealitatea este
insa alta: mijloacele fixe nereparate si neintretinute corespunzator sau la timp ajung sa se
defecteze mai des si mai grav, ceea ce are exact consecintele opuse: durata mai mica de
functionare si cheltuieli mai mari pentru repararea componentelor defectate.
!otivandu-se neglijarea mentenantei prin lipsa resurselor financiare, se pierd din vedere
consecintele dezastruoase chiar asupra acestor resurse. Cu alte cuvinte, economiile de astazi, prin
inactivitate, vor fi "razbunate" prin cheltuielile de maine, cerute de caderile accidentale ale
fondurilor fixe sau chiar de avarii.
Iata de ce Asociatia de #erotehnica si #erotehnologie din omania $%& si-a intensificat
considerabil eforturile pentru ca si in tara noastra mentenanta sa-si intre in drepturi. In acest sens
se considera necesare:
• o abordare "sistematica a conceptiilor moderne de terotehnica si terotehnologie",
indiferent de forma de proprietate
• elaborarea de proceduri si documentatii specifice mentenantei industriale
• includerea in "Contractul de management" a obiectivelor ce vizeaza pastrarea in buna
stare a patrimoniului.
'oate ca interesele de moment ale managementului par a motiva desconsiderarea
mentenantei, dar cele pe termen lung sunt, cu siguranta, compromise de o asemenea atitudine.
Solutia corecta si, in acelasi timp, economica, este aceea de a efectua reparatii si
intretinere, doua componente de baza ale mentenantei, alaturi de urmarirea si prelucrarea
statistica a defectelor, diagnosticarea, informatizarea, asigurarea calitatii.
Mentenanta este definita in (arousse ca un ansamblu de activitati ce permite
mentinerea unui sistem sau a unei parti din sistem in stare de buna functionare.

#ermenul s-a impus si in economia romaneasca, in special prin activitatea Asociatiei de
Terotehnica si Terotehnologie din Romania (ATTR), condusa de profesor universitar doctor
inginer Iulian Ceausu.
In legatura cu mentenanta sunt de interes doua notiuni: mentenabilitatea si fiabilitatea.
Mentenabilitatea este definita ca fiind insusirea unui echipament de a putea fi mentinut in
stare de functionalitate la parametrii nominali, pe toata durata lui de viata, prin efectuarea
activitatilor specifice mentenantei.
Fiabilitatea este capacitatea masinilor, utilajelor si instalatiilor de a functiona fara
defectiuni un interval de timp bine determinat, in anumite conditii de lucru. $)&
" Notiuni generale despre Mi#loacele fi$e
Am vazut mai sus ca mentenanta se aplica mijloacelor fixe din dotarea oricarei companii.
(egea nr. )* din anul )++,, privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si
necorporale, stabileste in art.) obligativitatea companiilor de a amortiza activele corporale si
necorporale, pentru refacerea capitalului angajat. Amortizarea se calculeaza de la data punerii in
functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de inventar a acestora. Sunt supuse calculului
de amortizare acele active care sunt destinate sa serveasca activitatea pe o perioada mai mare de
un an si care se consuma treptat -art.%. si care au o valoarea de intrare mai mare decat limita
stabilita prin hotarare a Guvernului -art./..
!ijloacele fixe fac parte din categoria activelor corporale. 'entru ele limita valorii de intrare
stabilita in prezent este de cel putin )*.000.000 lei. (imita valorica a fost stabilita prin 1otararea
de 2uvern nr.)**/ din )3 dec. %00/ privind reevaluarea imobilizarilor corporale si stabilirea
valorii de intrare a mijloacelor fixe si se aplica incepand cu data de ) ianuarie %00,.
4ormele de amortizare si duratele de serviciu normale ale fondurilor fixe sunt cele cuprinse in
"Catalogul normelor de amortizare si duratelor de serviciu normale ale fondurilor fixe", aprobat
prin 12 nr. +5, din %/ decembrie )++3 $6&.
!ijloacele fixe cuprinse in catalog sunt clasificate in general in grupe, subgrupe, clase si
subclase, iar pentru unele si in familii. Astfel, mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate in 5
grupe principale si anume:
• %rupa 1 & Constructii
• %rupa " & Ec'ipa!ente te'nologice (!asini utila#e si instalatii de
lucru)
• %rupa * & Aparate si instalatii de !asurare control si reglare
• %rupa + & Mi#loace de transport
• %rupa , & Ani!ale si plantatii
• %rupa - & Mo.ilier aparatura .irotica ec'ipa!ente de protectie a
valorilor u!ane si !ateriale si alte active corporale
Conform catalogului: 7durata normala de functionare reprezinta durata de utilizare a activului
respectiv, in care exploatarea acestuia aduce profit, respectiv veniturile realizate sunt mai mari
decat cheltuielile necesare pentru functionare, intretinere si reparare. In consecinta, durata
normala de utilizare este mai redusa decat durata de viata fizica a activului respectiv7.
8uratele de serviciu normale sunt exprimate in:
• ani, la majoritatea fondurilor fixe
• ani si ore de functionare la tractoare, combine si la principalele masini-
unelte si utilaje de constructii
• 9m parcursi pentru mijloacele de transport auto
• ore de zbor pentru mijloacele de transport aerian
* Mentenanta in practica
!entenanta, definita ca un ansamblu de activitati care au ca scop mentinerea in stare de
functionare a fondurilor fixe -denumite in continuare, pentru simplificare, echipamente., la
parametrii nominali si cu costuri minime, pe toata durata lor de viata, inseamna:
• reparatii planificate
• intretinere
• reparatii accidentale -neplanificate.
• urmarirea comportarii in exploatare a echipamentelor
• asigurarea pieselor de schimb si a materialelor necesare reparatiilor si intretinerii
• asigurarea documentatiei tehnice pentru reparatii si intretinere -tehnologii, desene,
scheme etc..
• modernizarea echipamentelor
In general mentenanta este o componenta a activitatii !ecano&energetice, care mai cuprinde:
• asigurarea utilitatilor -energie electrica, gaze naturale, abur tehnologic, apa, aer
comprimat s.a..
• relatia comerciala cu furnizorii de utilitati
• confectii interne de piese de schimb si de S8:-uri
• confectii externe -la terti. de piese de schimb si de S8:-uri
• reconditionarea pieselor de schimb si a S8:-urilor
• coordonarea metodologica a sectiilor de productie in folosirea utilitatilor
Urmatoarele activitati pot apartine, de asemenea, de sectorul mecano-energetic:
• supravegherea constructiilor in exploatare
• supravegherea utilajelor si instalatiilor care prezinta pericol in exploatare conform
normelor si prevederilor ISCI -conform 12 )/,0;%00) I/CIR & Inspectia de /tat
pentru Controlul Cazanelor Recipientelor su. Presiune si Instalatiilor de
Ridicat are ca principal obiect de activitate asigurarea in numele statului a protectiei
utilizatorilor si siguranta in functionare pentru instalatiile aparatele componentele
dispozitivele de siguranta si mijloacele de control.$3&. In Anexa ) sunt prezentate
8omeniile supuse reglementarilor ISCI
• activitatea metrologica
• verificarile 'A!
In mod practic preocuparea companiilor este concentrata pe doua mari categorii de activitati:
• intretinerea
• reparatiile de toate tipurile
*01 Intretinerea
*0101 Notiuni generale despre intretinere
Intretinerea reprezinta activitatea prin care se asigura:
• functionarea continua a echipamentelor in intervalul de timp dintre doua reparatii, la
parametrii nominali
• prevenirea aparitiei de defecte accidentale si de avarii
• prevenirea si reducerea uzurii componentelor dinamice
• prevenirea si reducerea deteriorarilor si degradarilor materialelor si componentelor
statice
• inregistrarea starii tehnice a echipamentelor si comportarii acestora in timp, in
vederea stabilirii necesarului de lucrari de la prima reparatie planificata
8in simpla definire a intretinerii rezulta importanta ei in ceea ce priveste prevenirea
caderilor accidentale si, ca o consecinta, in reducerea costurilor totale de mentenanta. Cu o
singura conditie: ca ea sa fie practicata continuu si corespunzator. Aceasta inseamna ca
personalul din activitatea de intretinere trebuie sa se afle permanent -practic, pe toata durata
schimbului de lucru. printre echipamentele in functiune, sa observe modul in care acestea
functioneaza, sa consemneze rezultatele verificarilor si constatarilor, sa efectueze verificari
specifice si sa intervina prompt si competent ori de cate ori situatia o impune.
:erificari specifice activitatii de intretinere:
• starea generala a echipamentului
• zgomotul in functionare< amplificarea unui zgomot sau aparitia unui zgomot nou
trebuie sa conduca la depistarea cauzei si la inlaturarea acesteia inainte de a se ajunge
la defect< printre cauzele posibile ale aparitiilor zgomotelor in functionare:
o slabirea unor suruburi de prindere pe fundatie sau pe postament
o uzura rulmentilor
o uzura lagarelor
o lipsa ungerii sau ungere necorespunzatoare
o uzura contactelor aparatelor de comutatie
o sarcina prea mare etc.
• aparitia de batai sau frecari interioare -la electromotoare, pompe, ventilatoare,
compresoare.
• nivelul de incalzire, care se poate constata fie prin citirea indicatiilor unui termometru,
atunci unde echipamentul este dotat cu asa ceva, fie prin simpla atingere cu mana a
suprafetei exterioare -in cazul unor cabluri electrice, de exemplu.
• mirosul: izolatiile electrice supraincalzite, uleiurile supraincalzite precum si alte
materiale produc un miros specific
• starea si calitatea lubrifierii
• existenta unor vibratii
• functionarea ventilatiei, acolo unde ea este prevazuta
• starea tablourilor si dulapurilor electrice: se verifica in primul rand ca usile acestora sa
fie inchise, zgomotul aparatelor de comutatie, starea sigurantelor fuzibile, starea
releelor de protectie si, nu in ultimul rand, nivelul de curatenie si depunerile de praf
• starea transformatoarelor electrice: zgomotul magnetic, pierderi de ulei, temperatura si
aspectul uleiului electroizolant, curatenia in boxa, gradul de murdarire a izolatorilor,
inchiderea boxei
• starea instalatiilor de legare la pamant: se verifica vizual continuitatea si integritatea
acestora
• indicatiile aparatelor de masura si control cu care sunt dotate echipamentele
• starea instalatiilor si circuitelor hidraulice: se verifica sa nu existe pierderi de ulei,
zgomotul in functionare, integritatea prinderilor etc.
'entru succesul activitatii de intretinere este foarte important ca ea sa fie continua si
organizata. 'ersonalul de intretinere ar trebui sa se afle in permanenta printre echipamentele care
functioneaza si sa efectueze verificarile prezentate mai sus si altele asemanatoare. In cazul
constatarii aparitiei un simptom care, prin persistenta, poate conduce la defectare sau avariere,
este necesar:
• sa se determine cauza
• sa se inlature cauza, fara a se efectua improvizatii.
In nici un caz inceputul de defect nu trebuie lasat sa evolueze si sa se ajunga la defect
major sau la avarie.
*010" Intretinerea in practica
Ce se constata insa in practica= Cu mici exceptii, intretinerea este transformata dintr-o
activitate cu caracter preventiv intr-o activitate cu caracter 7curativ7. Aceasta inseamna ca
personalul de intretinere lucreaza in special pentru inlaturarea, la nivel de improvizatie, a
defectelor curente care apar in functionare. Sunt de regula improvizatii care permit reluarea cat
mai rapida a lucrului dar care nu rezolva cauza defectului. !ai mult, improvizatiile sunt de cele
mai multe ori generatoare de noi defecte sau amplificatoare ale defectului initial. !otivele
improvizatiilor sunt diferite:
• lipsa pieselor sau materialelor corespunzatoare
• nedepistarea cauzei reale a simptomului care se manifesta
• neactionarea asupra cauzei
• personal de intretinere cu calificare joasa, care nu este capabil sa efectueze o
interventie de calitate
• lipsa de timp
• presiunea sectiei de productie care cere repunerea imediata in functiune
• lipsa supravegherii personalului muncitor
• lipsa unei culturi tehnice a activitatii de intretinere< in timp, intretinerea a devenit
sinonima cu repunerea rapida in functiune a unui echipament, indiferent de calitatea
acestei repuneri si . cam atat. S-a uitat de prevenire si de supraveghere in functionare.
>na dintre cauzele importante ale rezultatelor slabe ale activitatii de intretinere este lipsa
informatiilor privind defectele anterioare suportate de echipamente, cu cauzele si simptomurile
aferente. 'ractic, fiecare persoana din intretinere are propria ei experienta si cunoaste o parte
dintre defectele anterioare. 8e asemenea, experientei proprii se adauga o parte -de regula mica.
din experienta colegilor. In cazul unei activitati de mentenanta neinformatizata, defectele
inregistrate sunt consemnate in registrele de tura si, in cel mai bun caz, in caiete;dosare personale.
:alorificarea informatiilor din registrele de tura este aproape nula: cine parcurge zeci de registre
de tura, de pe durata unui an, pentru a vedea intregul comportament al unui echipament in timp=
8ar de pe durata mai multor ani= 8aca aceasta informatie ar fi completa si la dispozitia intregului
personal de intretinere, ar fi posibil sa se determine mai usor iminenta aparitie a unui defect
atunci cand se manifesta unul dintre simptomurile cunoscute.
?xemple de practici negative ale activitatii de intretinere, foarte des intalnite in practica:
1efect Cauze posi.ile I!provizatie Consecinte posi.ile ale
i!provizatiei
Ardere
siguranta
fuzibila
Suprasarcina la receptor
sau la mecanismul
antrenat.
Defect de izolatie.
Contacte slabe pe circuitul
de alimentare.
Montare patron cu
intensitatea curen-tului
nominal mai mare.
Montare de patron cu
"lita" in loc de patron
calibrat.
Scurtcircuit in instala-tie.
Incendiu.
Ardere electromotor.
8eteriorare cabluri electrice.
varie aparate de comutatie
!lipire contacte s.a.".
Deconectare
electromotor
de catre releul
termic
Suprasarcina.
#loca$e sau uzuri ale
mecanismului antrenat.
Scurtcircuitare releu
termic.
Montare releu ter-mic
supradimensio-nat.
Ardere electromotor.
?xemple de defecte minore care, daca nu sunt inlaturate prompt, pot conduce la defecte
majore:
• slabirea suruburilor de prindere pe postament sau pe suport< se constata usor, chiar si
vizual< se manifesta prin cresterea zgomotului in functionare, vibratii vizibile,
cresterea intensitatii curentului absorbit etc. 8aca nu se procedeaza la strangerea
acestor suruburi, se poate ajunge la arderea electromotorului -mai ales daca nici
protectia la suprasarcina nu functioneaza., ruperea unui ax, blocarea mecanismelor
etc.
• uzura contactelor aparatelor de comutatie -contactoare, intreruptoare automate etc..<
se datoreaza arcului electric care apare cu ocazia deconectarii sau conectarii unei
sarcini< daca uzura acestor contacte este mai mica de /0@ din suprafata de contact,
este posibila refacerea acesteia< o greseala frecventa este aceea de a reface suprafata
de contact folosind un smirghel< corect este sa se foloseasca o pila. 8aca uzura
suprafetei de contact depaseste /0@, este obligatorie inlocuirea contactelor uzate cu
altele noi. 8aca se folosesc contacte uzate se poate ajunge la defecte foarte grave:
lipirea contactelor, scurtcircuite, arderea electromotoarelor, incendii etc.
• praf si murdarie pe suprafetele electroizolante< cu timpul se poate ajunge la
scurtcircuite, puneri la pamant, incendii etc.
*010* Organizarea intretinerii
%&ista doua forme de organizare a intretinerii, intalnite in practica:

• intretinere ca activitate a sectiilor de productie: exista la nivelul fiecarei sectii de
productie personal de intretinere, subordonat ierarhic conducerii acestei sectiei<
aceasta forma de organizare este justificata prin cointeresarea care rezulta pentru
personalul de intretinere in asigurarea functionarii echipamentelor astfel ca acestea sa
aiba o disponibilitate cat mai mare pentru productie. 'unctele slabe ale unei asemenea
forme de organizare sunt cel putin doua:
o de multe ori conducerea sectiei de productie nu poate indruma si nici controla
activitatea de intretinere, neavand pregatirea de specialitate necesara
o interesele dictate de nevoile de productie pot conduce la evitarea efectuarii unor
activitati specifice de intretinere, cu consecinte defavorabile in timp asupra starii
generale a echipamentelor.
A varianta a acestei forme de organizare este aceea in care, din punct de vedere
metodologic, personalul de intretinere de la sectiile de productie este coordonat si
controlat de departamentul mecano-energetic. Se ajunge insa astfel la o dubla
subordonare, care de multe ori creeaza probleme.
• intretinerea ca activitate in cadrul sectiei mecano-energetice< principalul repros care
se aduce acestei forme de organizare se refera la slaba legatura;dependenta a
activitatii de intretinere cu;de activitatea de productie propriu-zisa. Avantajul este dat
de calitatea mai buna a activitatii de intretinere, calitate obtinuta datorita conducerii
activitatii de catre personal specializat.
*010+ /tudiu de caz2 arderea electro!otoarelor 3*4
Arderea infasurarii electromotoarelor este un fenomen pe cat de neplacut pe atat de des
intalnit. Cauzele care pot determina arderea sunt numeroase, de aceea cunoasterea lor este
importanta si permite adoptarea unor masuri preventive corecte si eficiente.
In activitatea practica, de multe ori se cauta si se gasesc 7motive7 ale arderii si nu cauzele
adevarate. Astfel, este un obicei sa se considere 7vinovate7 de defectarea electromotoarelor doar
mecanismele antrenate si nu siinstalatiile electrice din care electromotoarele fac parte. 8efectele
mecanismelor antrenate sunt reale si numeroase -uzuri, blocaje etc.. dar este si necesar si posibil
ca ele sa nu produca arderea infasurarilor.
8aca, totusi, se ard electromotoare, principala cauza o constituie lipsa sau dereglarea
protectiilor.
Arderea unui electromotor se produce atunci cand intensitatea curentului prin infasurarile
sale depaseste valoarea nominala, pe o anumita durata de timp. Cu cat aceasta intensitate este mai
mare, cu atat este mai scurt intervalul de timp pana la aparitia defectului.
A crestere a intensitatii curentului de 11&- ori reprezinta o suprasarcina iar o crestere
a sa de peste 15 oriun scurtcircuit $,&.
/uprasarcinile au atat cauze e$terne electromotorului:
 blocarea mecanismului antrenat
 defecte ale instalatiei electrice din care face parte electromotorul, ca de exemplu:
o alimentarea in doua faze in loc de trei -caz in care are loc o crestere a
intensitatii curentului pe cele doua faze de circa ),6-),3 ori si o scadere a
turatiei
o contacte imperfecte sau slabite
o cabluri de alimentare subdimensionate etc.
cat si cauze interne:
 rulmenti uzati
 ventilatie lipsa sau necorespunzatoare
 electromotor subdimensionat fata de cerintele echipamentului pe care-l antreneaza
 infasurarea rebobinata la alti parametric decat cei initiali< de subliniat ca
rebobinarea repetata a electromotoarelor conduce la inrautatirea sensibila a
parametrilor initiali, chiar daca se respecta datele infasurarii -numarul de spire,
sectiunea conductorului, tipul infasurarii. deoarece:
o materialele cu care lucreaza atelierele de bobinaj pot fi mai slabe calitativ
fata de cele folosite de fabricant
o metoda 7arderii7 infasurarilor defecte, in vederea scoaterii lor din stator
sau rotor, este daunatoare miezului ferromagnetic si conduce, dupa mai
multe astfel de operatii, la cresterea pierderilor, inrautatirea factorului de
putere, scaderea puterii etc.
Scurtcircuitele sunt datorate in special defectelor interne:
 izolatie necorespunzatoare
 praf conductor depus in electromotor
 ruperea bandajelor rotorice la electromotoarele cu rotor bobinat -rupere datorata
fie suprasarcinilor din rotor, fie frecarii rotorului in stator atunci cand se uzeaza
rulmentii sau lagarele, fie pur si simplu calitatii necorespunzatoare a bandajului.
 slabirea sau imbatranirea prematura a izolatiei datorita unor suprasarcini de valori
reduse dar repetate.
Indiferent de cauza aparitiei suprasarcinilor sau scurtcircuitelor, echipamentele de
protectie trebuie sa asigure evitarea arderii infasurarilor -in cazul suprasarcinilor.
respectiv li!itarea consecintelor avariei -in cazul scurtcircuitelor..
8e regula, protectia la suprasarcina se realizeaza cu relee ter!ice cu .i!etal iar
protectia la scurtcircuit cusigurante fuzi.ile.
Analiza oricarei arderi de electromotor trebuie sa inceapa prin analiza protectiilor
acestuia. In acest sens se verifica:
 existenta aparatelor de protectie prevazute
 integritatea acestora
 corectitudinea alegerii lor
 corectitudinea reglajului existent la momentul producerii arderii
In general se constata ca echipamentul de protectie exista fizic dar nu si functional,
principalele deficiente constand in:
 utilizarea de sigurante fuzibile necalibrate sau, in cel mai bun caz, calibrate dar cu
intensitatea curentului nominal superioara celei necesare
 utilizarea de relee termice gresit alese
 stabilirea curentului de serviciu pentru releul termic la valoarea maxima a
curentului de reglaj si nu la cea necesara functie de intensitatea curentului nominal
al electromotorului protejat -practic este vorba de releu nereglat.
 scurtcircuitarea releului termic sau a contactelor sale de comanda
4eplacut este faptul ca, de regula, aceste situatii sunt create chiar de personalul obligat si
indreptatit sa nu le admita, adica electricienii de intretinere.
A situatie cu totul necorespunzatoare dar, din fericire, mai rar intalnita, este aceea in care
se utilizeaza patroane fuzibile necalibrate, avand un conductor cu sectiunea mult marita, uneori
depasind chiar sectiunea conductorilor electrici de alimentare a electromotorului. Consecintele
unei asemenea iresponsabilitati pot fi dintre cele mai grave, incepand cu deconectarea unor
protectii din amonte -cu oprirea si a altor echipamente. si terminand cu incendierea instaltiilor
electrice.
'entru a reduce numarul arderilor de electromotoare nici o masura nu reprezinta prea
mult. Asa cum mentionam si mai sus, electricienii de intretinere vor supraveghea permanent
electromotoarele in timpul functionarii lor, procedand la oprirea acestora in cazul in care se
constata:
 vibratii
 zgomote caracteristice rulmentilor uzati
 batai sau frecari interioare
 zgomote magnetice anormale
 incalziri locale sau generale puternice
 lipsa ventilatiei
 organe de asamblare slabite sau lipsa etc.
8e asemenea, vor verifica periodic:
 starea periilor colectoare si suporturilor portperii
 starea inelelor colectoare
 strangerea legaturilor la borne
 integritatea carcasei statorice si cutiei de borne
 aspectul general -praf, alte depuneri.
luand imediat masurile care se impun.
In plus este important ca:
 la montarea electromotoarelor pe postament sa se acorde o atentie deosebita
centrarii lor, pentru evitarea aparitiei vibratiilor in timpul functionarii
 demontarea de pe postament sa se efectueze cu multa grija deoarece se constata ca
cele mai multe deteriorari mecanice -spargerea carcaselor, ruperea sau fisurarea
talpilor. se produc datorita demontarii neglijente
 dupa inlocuirea unui electromotor sa se masoare intensitatea curentului absorbit in
sarcina< in cazul in care se gasesc valori anormale, se vor determina si remedia
cauzele -deficiente mecanice sau electrice. si abia dupa aceea se va trece la
repornirea echipamentului
 in cadrul reparatiilor de orice tip sa se verifice corectitudinea si integritatea
protectiilor
 si personalul de la intretinere sa fie permanent instruit si supravegheat.
*0" Reparatiile
A activitate de intretinere corespunzatoare are numeroase efecte pozitive, printre care unele
legate direct de reparatii:
• eliminarea sau cel putin reducerea numarului si amplorii defectelor accidentale
• posibilitatea maririi duratelor dintre reparatiile planificate
• costuri mai mici ale reparatiilor planificate.
Cu toate acestea, reparatiile periodice nu pot fi eliminate din preocuparea companiilor< uzura
fireasca, imbatranirea unor materiale, deprecierea calitativa a altora fac necesare reparatii in
cadrul carora sa se procedeze la inlocuirea acelor piese, subansamble sau materiale care in mod
firesc nu mai corespund.
Astfel de reparatii sunt numite planificate si in legatura cu ele exista multe pareri si mai ales
controverse. #otul porneste de la faptul ca un echipament care inca functioneaza este oprit pentru
reparatie. 8e aici incep discutiile si reprosurile la adresa . reparatiilor planificate. A anumita
rigiditate care s-a manifestat in trecut motiveaza pana la un punct aceste reprosuri.
8e aceea, pentru ca reprosurile sa nu mai fie indreptatite, este necesar sa existe flexibilitate si
criterii corespunzatoare pentru planificare.
*0"01 Criterii pentru planificare
!ult timp criteriul de baza in planificarea reparatiilor l-a constituit functionarea echipamentului,
exprimata in contori specifici cum ar fi:
• numarul de ore de functionare, pentru multe familii de echipamente precum: masinile
unelte, podurile rulante, mare parte din echipamentele metalurgice, cuptoarele de
incalzire s.a.
• numarul de 9m parcursi pentru mijloacele auto etc.
:aloarea acestor contori era prevazuta in normative, specifice fiecarei familii de echipamente,
unele dintre ele fiind utilizate si astazi.
>n asemenea normativ ofera, pentru o familie de echipamente, urmatoarele date:
• intervalul dintre doua reparatii de acelasi tip, exprimat in unitati de 7contor7: ore de
functionare, 9m parcursi, numar de piese produse etc.
• tipul de reparatie care trebuie executat la atingerea numarului de ore de functionare
prevazute< practica romaneasca a impus, pentru mult timp, , tipuri de reparatii:
o capitale, simbol R6
o curente de nivel %, simbol RC"
o curente de nivel ), simbol RC1
o revizii tehnice, simbol RT.
?le formeaza o structura de ciclu de reparatii, in cadrul careia reparatia capitala are
nivelul cel mai de sus iar revizia tehnica nivelul cel mai de jos. 'ractic o asemenea
structura are urmatoarea forma:
B - C% - C) - # -a.
Sa vedem cum arata o asemenea structura pentru cazul in care:
• intre doua reparatii capitale sunt prevazute %,.000 ore
• intre doua reparatii curente de nivel % sunt prevazute 3.000 ore
• intre doua reparatii curente de nivel ) sunt prevazute ,.000 ore
• intre doua revizii tehnice sunt prevazute *00 ore
R6 - # - # - # - # - # - # - # - C) aici sunt ,.000 ore
# - # - # - # - # - # - # - C% aici sunt 3.000 ore
# - # - # - # - # - # - # - C) aici sunt )%.000 ore
# - # - # - # - # - # - # - C% aici sunt )5.000 ore
# - # - # - # - # - # - # - C) aici sunt %0.000 ore
# - # - # - # - # - # - # - R6 aici sunt %,.000 ore
'rimul astfel de ciclu de reparatii incepe odata cu punerea in functiune -simbol 'IC.
iar ultimul se termina cu odata cu scoaterea din functiune.
elatia -a. poate fi scrisa si sub forma:
B - xC% - DC) - z# -b.
unde:
x E numarul de reparatii de tip C% intre doua reparatii B
D E numarul de reparatii de tip C) intre doua reparatii C%
z E numarul de revizii tehnice # intre doua reparatii curente
C)
'entru exemplul prezentat relatia -b. devine:
B - %C% - )C) - 6 #
-x E %, D E ), z E 6.
?xista si cicluri de reparatii 7simplificate7, in care lipseste fie C%, fie C)< de
asemenea, este posibil de intalnit o structura cu ciclul:
B - C - #
unde C inseamna eparatie Curenta
• durata maxima a fiecarui tip de reparatie, exprimata in zile
• valoarea maxima posibil de cheltuit pentru o reparatie de un anumit tip, exprimata in
procente din valoarea de inlocuire a echipamentului. 'rin valoare de inlocuire se
intelege pretul cu care se poate cumpara acel mijloc fix la momentul actual. :aloarea
de inlocuire nu este o valoare contabila -si nu se inregistreaza ca atare in evidentele
contabile. ci este o valoare care intereseaza compartimentul de mentenanta pentru a
raporta la ea cheltuielile de reparatii< valorile de inlocuire pentru echipamentele vechi
sunt obtinute de acelasi compartiment, astfel: de la firmele furnizoare, prin echivalari
cu echipamente similare sau prin alte metode.
'entru mijloacele fixe care nu au stabilita o valoare de inlocuire, calculul se
efectueaza prin raportarea coeficientului prevazut in normativ la valoarea de inventar
-valoare din contabilitate..
Alte tipuri de reparatii intalnite in practica:
• revizii generale R%< au, de regula, periodicitate anuala si sunt reparatii -chiar daca se
numesc evizii. de cel mai inalt nivel in compania care le practica. Sunt utilizate, de
regula, in companii cu proces continuu si cu multe echipamente intr-un flux;linie de
productie, echipamente care nu pot fi oprite decat toate odata -se intalnesc in rafinarii,
industria aluminiului, industria chimica etc... Intre doua revizii generale se mai
executa, de regula, doar reparatii C) si revizii tehnice #.
• reparatii sezoniere R/< se utilizeaza la mijloace de transport -care necesita anumite
operatii pregatitoare pentru sezonul de iarna. sau la cladiri si constructii speciale care,
de asemenea, necesita 7pregatiri pentru iarna7.
*0"0" 7le$i.ilitate in planificarea reparatiilor
igiditatea care s-a manifestat in planificarea reparatiilor, in special pana in anii "+0, a condus la
o puternica adversitate impotriva acesteia. igiditatea s-a manifestat, in general, prin oprirea
echipamentului pentru reparatie, la data planificata conform normativului, chiar daca:
• nu existau resursele materiale necesare reparatiei
• nu exista forta de munca necesara
• starea tehnica a echipamentului permitea inca mentinerea in functionare a
echipamentului, pentru o perioada limitata, fara ca prin aceasta sa se ajunga la costuri
suplimentare ale urmatoarei reparatii sau la periclitarea functionarii in siguranta.
Asemenea situatii aveau multe consecinte neplacute, printre care:
• slaba calitate a reparatiilor efectuate
• durata mare a unor reparatii
• aparitia de caderi accidentale la scurt timp dupa terminarea unei reparatii planificate
Solutia unor astfel de situatii nu este aceea de a nu mai avea reparatii planificate ci de a schimba
punerea in practica a metodei, de a elimina rigiditatea si formalismul. Astfel, pot fi avute in
vedere urmatoarele:
• normativele sunt rezultatul experientei emitentului de normativ< in cazul in care
propria experienta conduce spre alte concluzii in ceea ce priveste prevederile
normativului, exista posibilitatea de a propune corectii la normativ sau chiar de a
propune si de a obtine aprobare pentru un normativ propriu, la unele familii de
echipamente. 4ormativele proprii sunt intalnite frecvent atunci cand echipamentele
sunt mai noi si nu se regasesc in prevederile normativelor. (a definirea unor
normative interne, aprobate de Consiliul de Administratie, sunt importante si
prevederile cartilor tehnice ale echipamentelor, ele indicand de multe ori momentul
cand este necesar sa se procedeze la efectuarea unor anumite inlocuiri de piese si
materiale. 4u acelasi lucru este insa valabil pentru echipamentele aflate in urmarirea
ISCI, pentru care trebuie respectate normativele republicane si, mai general, pentru
echipamentele cu mare pericol in functionare sau care functioneaza in medii cu
pericole de expolozie, avarii grave, pierderi de vieti omenesti etc., pentru care de
asemenea primeaza normativele republicane
• urmarirea comportarii echipamentelor in functionare permite cunoasterea starii
acestora cu exactitate< pot exista niveluri de aprobare interna pentru ca o reparatie
planificata sa fie amanata, daca starea tehnica o permite si, asa cum aratam mai sus,
daca prin aceasta nu se ajunge la costuri suplimentare ale urmatoarei reparatii sau la
periclitarea functionarii in siguranta
• utilizarea unor produse softFare performante in planificarea reparatiilor are efecte
pozitive in pregatirea acestora, in asigurarea resurselor materiale si umane necesare,
astfel ca la momentul opririi echipamentului pentru reparatie sa fie indeplinite toate
conditiile efectuarii operatiilor prevazute de tehnologia de reparatie.
'e linia flexibilizarii activitatii de mentenanta se inscrie si Ardinul *, din 5-01"0"55" al ANRE
(Autoritatea Nationala de Regle!entare in do!eniul energiei) privind Regulamentul de
conducere si organizare a activitatii de mentenanta insectorul energiei electrice si termice care
desfasoara activitati de producere transport distributie sau dispecerizare a energiei electrice
si!sau termice $)0&. Astfel, pana la aparitia acestui Ardin pentru toate unitatile din energetica,
precum si pentru companiile care utilizau echipamente energetice -de exemplu, transformatoare
de putere in posturi de transformare proprii. era obligatoriu 4ormativul '? 0)5. Acest normativ
stabilea periodicitatea reparatiilor planificate si toate celelalte elemente specifice acestora.
Ardinul /* permite companiilor energetice sa aiba propria organizare a activitatii de reparatii,
impunand doar principiile acestei organizari. Astfel, Ardinul impune acestor companii sa aiba
un Program deAsigurare a Mentenantei - PAM, care va avea in vedere in special echipamentele
de tip /I/C - /tructurile Instalatiilor -/istemelor. si Componentelor. PAM-ul are scopul de a
asigura siguranta in functionare si disponibilitatea "I"# mentinerea in functionare si e$tinderea
duratei lor de viata contribuind la continuitatea si calitatea alimentarii% &AM'ul trebuie sa
asigure ca "I"# isi indeplinesc functiile pe toata durata de viata.
'M-ul propriu fiecarei companii va cuprinde prevederi clare privind:
a) identificarea "I"# carora li se aplica &AM si includerea lor intr'o lista detaliata care sa
fie utilizata la alegerea si programarea lucrarilor de mentenanta (#entralizatorul "I"#
incluse in &AM)% #erintele privind &AM se aplica diferentiat in concordanta cu rolul si
importanta pe care fiecare "I"# il are in functionare in securitatea personalului si a
mediului gradul de risc implicat istoria particulara de mentenanta a fiecarui "I"#(
b) sistemul prin care activitatile de mentenanta sunt planificate programate si coordonate(
c) alocarea responsabilitatilor si a autoritatii pe fiecare nivel de conducere(
d) sistemele de gestiune prin intermediul carora se pastreaza controlul asupra activitatilor
de mentenanta se urmareste si se masoara eficienta &AM si se colecteaza datele
relevante din teren pentru modificarea acestuia(
e) masurile prin care se identifica se evalueaza si se corecteaza eventualele probleme
aparute la "I"# la conceptia acestora sau de alta natura(
f. indicatorii si criteriile folosite pentru a aprecia rezultatele activitatilor de mentenanta
asupra "I"# precum si performantele personalului de mentenanta -Capitolul :III - Art.
)3.
*0"0* Organizarea reparatiilor
Ca si in cazul intretinerii, exista diverse formule de organizare practica a reparatiilor< iata
cateva dintre ele:
• Toate reparatiile sunt centralizate
Centralizarea se realizeaza, de regula, la sectia mecano-energetica< se intalneste si
denumirea de !ecanic Sef. Sectia include mai multe ateliere, organizarea fiind pe
specialitati:
 atelierul mecanic
 atelierul electric
 atelierul instalatori
 atelierul hidraulica
 atelierul constructii
 atelierul de prelucrari mecanice
 'A! etc.
Cunctie de marimea companiei aceste ateliere pot fi mai multe sau mai putine. Cateva
alte compartimente -numite birouri, servicii etc.. coordoneaza sau deservesc sectia:
 'roiectarea
 Serviciul tehnic
 'lanificarea, lansarea si urmarirea reparatiilor
#eoretic sectia reparatoare ar trebui sa lucreze conform metodologiei, planificarii si
tehnologiilor elaborate de compartimentele tehnice. 'ractic insa de multe ori relatia este
mai mult formala, ceea ce are consecinte dintre cele mai neplacute asupra companiei. Sa
analizam situatia tehnologiilor de reparatii.
A tehnologie de reparatie este documentul care stabileste modul in care trebuie sa fie
efectuata o reparatie. ?a contine urmatoarele elemente principale:
 echipamentul
 tipul reparatiei care se executa
 operatiile tehnologice, in ordinea succesiunii lor
 resurse materiale necesare -piese de schimb, materiale.: cod, denumire,
caracteristici tehnice, cantitate
 resurse umane necesare, la nivel de meserie -lacatus, bobinator, sudor etc.. si
categorie de incadrare
 restrictii de executie
 durata maxima prevazuta
 buget
 antecalcul s.a.
#ehnologii trebuie sa fie persoane foarte bine pregatite, atat din punct de vedere teoretic
cat si practic, astfel ca tehnologia elaborata sa asigure cele mai bune conditii pentru
executia reparatiei. ?xecutantii trebuie sa respecte aceste tehnologii, ceea ce de multe ori
nu se intampla in practica. ?xperienta reparatiilor anterioare se considera suficienta pentru
executia unei reparatii dar se pierde din vedere ceea ce lipseste, de regula, reparatorilor:
fundamentele teoretice ale unei anumite operatiiG Si de aici drumul pana la operatii
7echivalente7 este pe cat de scurt pe atat de pagubos.
'ractic, o tehnologie poate fi intocmita la nivelul unei familii de echipamente si
personalizata pentru fiecare echipament din familie in parte. Se poate obtine astfel o
biblioteca de tehnologii, la nivelul companiei. #ehnologiile ca atare vor fi utilizate ca
punct de plecare pentru fiecare comanda concreta de reparatie. 7'unct de plecare7
deoarece este posibil ca o anumita reparatie sa difere, mai mult sau mai putin, de
tehnologia standard;cadru, din biblioteca. 'ractica arata insa ca abaterea de la tehnologia
standard nu depaseste de regula %0-%*@, astfel ca ceea ce se preia din tehnologia cadru
este majoritar. Castigul de timp este semnificativ.
!ajoritatea reparatiilor sunt executate cu forte proprii. ?ste insa posibil ca o parte dintre
ele, pentru care nu exista, de regula, resursele umane necesare, sa fie executate partial sau
in totalitate de terti. ?ste, in special, cazul reparatiilor la cladiri si constructii.
• O parte din reparatii sunt efectuate de sectia de productie
>na dintre formele intalnite este aceea in care reparatiile de nivel mai mic -#, C. sunt
executate de sectiile de productie -care au in schema personal pentru reparatii. iar cele de nivel
superior -B, 2. sunt executate de sectia de reparatii. Si in aceasta organizare este posibil ca
unele reparatii sa fie executate, total sau partial, de terti.
• Reparatiile e$ternalizate
?ste o practica mai noua in omania, aceasta de a externaliza in totalitate reparatiile.
'rintre primele companii care au procedat la o astfel de organizare se afla cele din industria
energetica< astfel, prin externalizare au fost infiintate:
 Agentii AIS??, specializate in efectuarea de reparatii in unitatile de tip
?(?C#ICA
 #?!AS?:-uri, specializate in efectuarea de reparatii in sucursale de tip
#?!A?(?C#ICA
 1I8AS?:-uri, specializate in efectuarea de reparatii in sucursale de tip
1I8A?(?C#ICA
 S!A# SA - Societatea Comerciala pentru Servicii de !entenanta a etelei
?lectrice de #ransport, specializata in efectuarea de reparatii in sucursale de tip
#A4S?(?C#ICA.

?xternalizarea reparatiilor nu inseamna insa disparitia mentenantei din companie. 'ractic,
doar executia propriu-zisa a lucrarilor de reparatii este externalizata, toate celelalte activitati
ramanand in grija companiei si anume:
 stabilirea strategiei de mentenanta
 intretinerea
 urmarirea comportarii echipamentelor in timp -supravegherea in functionare.
 planificarea reparatiilor
 contractarea lucrarilor cu executantii externi
 predarea echipamentelor pentru reparatie
 urmarirea executiei
 receptia echipamentelor reparate
 analiza costurilor
 analiza caderilor accidentale etc.
*0"0+ Tipuri de !entenanta
?xista mai multe clasificari ale tipurilor de mentenanta. 'rintre cele mai utilizate este
urmatoarea:
• Mentenanta corectiva, prin care se rezolva caderile accidentale ale echipamentelor.
• Mentenanta preventiva, prin care se intervine preventiv asupra echipamentelor,
efectuandu-se acele operatii tehnologice care le readuc la parametrii nominali de
functionare
• Mentenanta total productiva (TPM) prin care intregul personal, deservent si de
mentenanta este implicat in realizarea mentenantei echipamentelor
• Mentenanta proactiva, bazata in totalitate pe utilizarea produselor softFare, cu
scopul valorificarii datelor specifice celorlalte tipuri de mentenanta
• Mentenanta .azata pe fia.ilitate
*0"0, Mentenanta corectiva
Chiar si caderile accidentale trebuie gestionateG 'ractica arata ca, pe ansamblu, costurile
cauzate de caderile accidentale depasesc costurile mentenantei preventive. Cu toate acestea, asa
cum am mai aratat, multe companii nu acorda atentia cuvenita prevenirii caderilor accidentale.
A sursa de informatii pentru prevenire ar trebui sa o constituie chiar caderile accidentale
produse in trecut. Cu conditia ca aceste caderi sa fie inregistrate si analizate, iar inregistrarile sa
contina minim urmatoarele date:
• date despre defect:
o echipamentul
o data si ora defectarii
o defectul
o categoria de defect
o cauza defectului
o simptomul care s-a manifestat inainte ca defectul sa se produca
• date despre consecinte:
o durata scoaterii din functiune a echipamentului datorita defectului, din care
durata reparatiei propriu-zise
o costurile remedierii
o pierderile inregistrate
Analize posibile si utile, pe baza acestor date:
• frecventa unor defecte< sunt interesante analize de tip #op-Hottom prin care se pun in
evidenta, de exemplu:
o defectele cele mai frecvente -primele n. pe ansamblul companiei
o defectele cele mai frecvente la o anumita familie de echipamente
o defectele cele mai frecvente la o anumita sectie de productie ; linie
tehnologica ; echipament
• locurile din companie -sectia, atelierul. cu cea mai mare frecventa a unui anumit tip de
defect
• cauzele cu cea mai mare repetabilitate -deci cauzele asupra carora nu se intervine
corespunzator.
• defectele sistematice
• tipul defectelor cu cea mai mare repetabilitate -electrice, mecanice, hidraulice etc..< se
pot obtine concluzii inclusiv in ceea ce priveste pregatirea personalului care executa
categoria respectiva de activitati: electricieni, lacatusi, hidraulicieni etc.
• evolutia in timp a defectelor, pe echipamente ; ateliere ; sectii ; subunitati etc.
• evolutia in timp a costurilor cu reparatiile necesare pentru repunerea in functiune
• evolutia in timp a pierderilor de productie datorate defectelor accidentale< este
interesant de comparat suma celor doua costuri cu costurile mentenantei preventive
• pierderile de imagine suferite de companie prin livrari intarziate datorate caderilor
accidentale etc.
8atele care se inregistreaza in acest mod sunt extrem de numeroase. 'ractica arata ca singura
modalitate prin care aceste date pot fi inregistrate si valorificate este cea oferita de produsele
softFare specializate.

*0"0- Mentenanta preventiva
>nul dintre scopurile declarate ale acestui tip de mentenanta este acela de a reduce
ponderea mentenantei corective, aceasta insemnand practic reducerea numarului si gravitatii
caderilor accidentale.
(a randul ei, mentenanta preventiva poate fi:
 8azata pe ti!p: echipamentele sunt planificate pentru reparatii la un anumit
numar de ore de functionare, la date calendaristice fixate -semestrial ; in prima
saptamana din trimestru etc.., dupa o perioada de timp -la fiecare / ani.,
independent de starea tehnica in care se gasesc acestea
 8azata pe stare: planificarea pentru reparatie se face la momentul in care se
constata o stare tehnica necorespunzatoare< aceasta stare se stabileste:
 prin supraveghere in functionare
 prin constatari efectuate:
o cu ocazia activitatilor de intretinere
o cu ocazia reviziilor tehnice
 prin masuratori de parametri de functionare -mentenanta se numeste in
acest cazpredictiva.< se masoara si analizeaza: vibratii, presiuni,
temperaturi -termografie., tensiuni, nivelul de ungere, se pot efectua
masuratori cu ultrasunete etc.
*0"09 Mentenanta total productiva
Mentenanta total productiva T&M, aparuta in Iaponia in anii )+*0 si abordata in anii )+30
de multe companii europene dezvoltate, propune o viziune noua, moderna pentru
mentenanta industriala. 'otrivit #'! mentenanta:
∗ este realizata de un grup extins de persoane, incepand cu operatorii utilajelor
si instalatiilor si terminand cu managerii, in centrul grupului aflandu-se, desigur,
personalul specializat
∗ se obtine printr-o inalta calificare a intregului personal implicat< de aici
rezulta necesitatea si preocuparea continua pentru ridicarea nivelului
de cunostinte pentru muncitori, maistri, tehnicieni, ingineri
∗ impune utilizarea unor instrumente moderne si eficiente pentru conducere, urmarire si
optimizare, in cadrul acestora informatizarea avand un rol primordial.
'rin similitudine cu #J! - #otal JualitD !anagement - fiecare angajat al intreprinderii
efectueaza mentenanta%#inta virtuala a acestui tip de mentenanta: zero defecte.
*0"0: Mentenanta proactiva
Mentenanta proactiva este o metoda bazata pe analiza combinata a:
 tuturor datelor de istoric ale comportarii in functionare a echipamentului, inclusiv
si mai ales a defectelor aparute si a cauzelor acestora
 masuratorilor specifice mentenantei predictive
 informatiilor specifice mentenantei preventiv-planificate
si necesita obligatoriu utilizarea unor produse softFare performante, capabile sa gestioneze baze
mari de date.
Scopul acestui tip de mentenanta este acela de a maximiza disponibilitatea echipamentelor pentru
productie, in conditiile minimizarii costurilor globale de mentenanta.
'rincipiul de aplicare consta in a analiza imediat si in detaliu orice problema apare in
functionarea echipamentelor.
*0"0; Mentenanta .azata pe fia.ilitate (Relia.ilit<&Centered
Maintenance)
?ste un model de mentenanta similar modelului mentenantei proactive, fata de care
utilizeaza si metode matematice si statistice specifice fiabilitatii.
?ste considerat modelul cel mai puternic si modern al mentenantei.
+ Infor!atizarea ca suport al !entenantei

In timp ce numeroase tari vest europene dispuneau inca din anii )+30 de produse softFare
specializate pentru mentenanta, in omania s-a platit mult timp tribut unor conceptii invechite,
potrivit carora in categoria domeniilor de activitate vizate de informatizare nu se afla si
mentenanta. Sau, in cel mai bun caz, locul acesteia este considerat departe, la coada unei lungi
liste de asteptare.
Sectoarele mecano-energetice, compartimente aflate in centrul mentenantei, nu au nici o
sansa de a-si depasi conditia si de a pune bazele unei mentenante industriale moderne si
eficiente atat de necesare, in absenta computeruluiG Acesta este singurul instrument care permite
cuprinderea si stapanirea uriasului volum de date si informatiispecifice mentenantei si folosirea
de metode si tehnici moderne in elaborarea strategiilor si adoptarea deciziilor.
!ai mult, statisticile existente pe plan mondial arata ca prin informatizarea mentenantei
se obtin beneficii importante precum:
 reducerea bugetelor globale de mentenanta cu circa /*@
 reducerea caderilor accidentale cu peste *0@
 reducerea numarului de avarii cu peste 6*@
 reducerea cheltuielilor de aprovizionare pentru mentenanta cu peste /*@
 reducerea imobilizarilor in stocuri, reducerea cheltuielilor globale de gestiune a
stocurilor cu peste /0@
Iata de ce, atat dezvoltarea de sisteme informatice autohtone cat si patrunderea unora
asemanatoare dintre cele deja consacrate in ?uropa si in lume sunt evenimente cu implicatii
dintre cele mai favorabile asupra viitorului mentenantei companiilor romanesti.
In categoria sistemelor comple$e, care cunosc o larga raspandire in tarile vest-europene si
care au o utilizare semnificativa si in omania, se afla /iste!ul de Manage!ent al
Mentenantei dezvoltat de compania de softFare SI:?CA omania.
, Prezentare generala a /iste!ului de
Manage!ent al Mentenantei dezvoltat de
/I=ECO Ro!ania
Managementul Mentenantei reprezinta una dintre componentele Sistemului Informatic
Integrat /I=ECO APPLCATION/, sistem care face parte din categoria produselor softFare de
tip ?' -?nterprise esources 'lanning..
SI:?CA A''(ICA#IA4S - componenta !anagementul !entenantei - permite gestionarea si
cunoasterea tuturor acelor categorii de informatii tehnice si economice de care este nevoie pentru
desfasurarea in conditii optime a activitatii de mentenanta. Sistemul realizeaza gestionarea
7totala7 a echipamentelor, prin constituirea unei baze de date unice si complete de echipamente si
lucrari de mentenanta, care fructifica experienta trecuta si toate informatiile tehnice si economice
de care se dispune.
SI:?CA A''(ICA#IA4S - componenta !anagementul !entenantei, este un 7instrument7
performant pentru un management de calitate al mentenantei, capabil sa sustina strategii de
mentenanta folosite in companii de renume din intreaga lume si sa asigure adoptarea acelei
strategii de mentenanta care este potrivita conditiilor specifice din fiecare companie.
,01 Avanta#e si .eneficii o.tinute prin utilizarea
co!ponentei pentru Managementul Mentenantei2
?xperienta numerosilor utilizatori arata ca inca din primii ani de folosire a sistemului se obtin
reduceri ale costurilor mentenantei de circa 1,> urmand ca pe masura ce integrarea, experienta
si baza de date cresc sa se ajunga la ",&*5>0 Consecinta directa a reducerii numarului de caderi
accidentale, diminuarea costurilor este favorizata si de:
• gestiunea lor in timp real<
• implementarea si urmarirea bugetelor de cheltuieli<
• separarea costurilor interne de cele externe<
• optimizarea utilizarii resurselor materiale si umane etc.
Alte avantaje si beneficii concrete, constatate la companiile care utilizeaza componenta
pentru Managementul Mentenantei:
 Reducerea la !ini!u! a ti!pului de accesare a infor!atiilor specifice !entenantei
Sistemul permite gestionarea si cunoasterea unei arii largi de informatii necesare specialistilor
din compartimentele de mentenanta - practic a tuturor categoriilor de informatii de
interes. Aceste date, care sunt de regula disipate in toata compania: Serviciul
#ehnic;(>;'roductie, Sectiile;Atelierele de reparatii, Sectiile;Atelierele de 'roiectare etc. si
greu de gasit in aceste conditii, se vor regasi acum intr-un singur loc: "I)*#+
A&&,I#ATI+-" ' componenta M*-T*-A-TA.
Aducerea tuturor datelor relevante in sistem are avantajul accesarii si cunoasterii lor, usor si
rapid, de catre toti utilizatorii care au nevoie de ele. 8atele vor fi adaugate;actualizate de cine
trebuie, atunci cand trebuie, in conformitate cu drepturile de operare conferite. Sistemul asista
utilizatorul astfel ca acesta sa aiba cat mai putine erori de introducere sau il avertizeaza daca
este posibila o eroare. In acest fel,
 Informatia din sistem va fi corecta !
#oate informatiile despre echipamente si comportarea lor in exploatare sunt pastrate pe toata
durata de viata a acestora. In acest scop sistemul pune la dispozitie instrumente de arhivare a
activitatilor incheiate< informatiile necesare pot fi consultate in istoric, astfel ca:
 Experienta poate fi oricand cunoscuta si valorificata de personalul de specialitate,
chiar daca este nou angajat!
In lipsa calculatorului informatiile din mentenanta se inregistreaza in registre, dosare, caiete.
In general, aceste informatii vor fi accesibile celui care le-a realizat si foarte putin altora.
8espre parcurgerea si valorificarea inregistrarilor pe o perioada lunga de timp nici nu poate fi
vorba. Ciecare specialist din mentenanta va utiliza propria experienta si o mica parte din
experienta colegilor. Situatia devine cu adevarat dificila atunci cand are loc o plecare din
compartiment, deoarece odata cu persoana pleaca si experienta acesteia, chiar daca
inregistrarile raman pe undeva. 8aca insa fiecare inregistrare se realizeaza in sistemul
informatic atunci:
 Informatia nu se mai pierde la plecarea specialistilor din companie !
Sistemul pune la dispozitie instrumente de cautare performante - filtre de selectie, care
permit, practic in orice moment, o consultare a datelor de interes, printr-o selectie complexa,
bazata pe diverse criterii de cautare bine definite. Sistemul beneficiaza de timpi optimi de
executie a proceselor de cautare, drept pentru care:
 Informatia poate fi accesata cu minim de efort si rapid !
 Posi.ilitatea analizelor !ultiple asupra !entenantei inclusiv a costurilor acesteia
Sistemul ofera instrumentele necesare unei tratari unitare a tuturor entitatilor supuse
mentenantei, oricare ar fi acestea: echipamente tehnologice propriu-zise -utilaje, instalatii,
linii tehnologice etc.., cladiri, constructii speciale, drumuri s.a.m.d.< chiar si componentele
acestora -subansamble, repere. sunt tratate de sistem ca echipamente.
Astfel, sistemul permite definirea cu usurinta a structurii echipamentului, pana la orice nivel
de detaliere se doreste. >n echipament poate fi reprezentat prin structura sa, atat din punct de
vedere constructiv cat si functional.
 Orice echipament, indiferent de natura si complexitate, poate fi definit
in sistem, cu structura sa, pe oricate niveluri de detaliere se doreste !
Sistemul gestioneaza lucrarile de mentenanta in corelatie cu structurile definite, astfel ca orice
interventie asupra unui subechipament, indiferent de nivelul de structura pe care se afla
acesta, va fi reflectata si la nivel superior, la echipament.
 Costurile lucrarilor de mentenanta efectuateplanificate se cumuleaza pe
verticala, de jos in sus !de la un nivel inferior la nivelul superior" !
8e asemenea, sistemul permite precizarea pozitiei echipamentelor in companie: din punct de
vedere al locului de amplasare -KA4A., din punct de vedere rolului in companie -C>4C#I?.,
din punct de vedere al apartenentei acestuia la o familie de echipamente -CA!I(I?. si la un
centru de cost -C?4#> 8? CAS#..
 #oate aceste elemente - $ona %unctie %amilie Centru de Cost - se constituie
in criterii de grupareselectie, utilizate pentru analize multiple ale costurilor
mentenantei !
 Reducerea costurilor !entenantei printr&un control total al activitatii
Sistemul gestioneaza atat costurile interne cat si costurile externe -la terti..
8e asemenea, sunt monitorizate toate tipurile de costuri:
o trecute -activitati terminate.
o prezente -activitati in curs de executie.
o viitoare -planificate..
Costurile sunt detaliate pentru:
o resurse umane-salariati
o resurse materiale
o alte tipuri de costuri
Costurile sunt agregate;cumulate pe:
o zone -ateliere, sectii, subunitati etc..
o functii indeplinite de echipamente
o centre de cost
o grupari de echipamente -conform unor criterii specifice companiei.
In aceste conditii, sistemul permite:

 &educerea costurilor printr-un control total al acestora, in #IM' &E() !
Ciecare lucrare de mentenanta care s-a efectuat sau se efectueaza asupra unui echipament este
gestionata de sistem, in principal prin:
o operatiile tehnologice de executat
o resursele umane si materiale necesare
o ciclul de executie
o durata de executie
o costuri
Cunoasterea acestor elemente permite o planificare flexibila a activitatii de mentenanta, care
determina:
 &educerea costurilor prin optimizarea planificarii !
(a companiile care au implementat si utilizeaza componenta pentru Managementul
Mentenantei se constata o scadere a ponderii mentenantei corective in favoarea
mentenantei preventiv-planificate. Acest lucru se reflecta asupra costurilor mentenantei
si aduce:

 &educerea costurilor de mentenanta cu peste *+,, in conditiile cresterii calitatii
acesteia !
8aca se dispune de aparatura pentru monitorizarea caracteristicilor de functionare ale
echipamentelor -presiune, temperatura, vibratii etc.., sistemul poate utiliza informatiile
respective pentru prevenirea aparitiei defectelor. Sistemul determina cu multa exactitate
momentul cand trebuie sa oprit un echipament pentru o interventie, astfel ca se poate obtine:
 &educerea costurilor prin optimizarea momentului introducerii echipamentelor in
reparatii !
In acelasi timp, sistemul permite inregistrarea evenimentelor intervenite in functionarea
echipamentului, sub urmatoarea forma:
o defect
o cauza defectului
o simptom manifestat
o mod de remediere
'rin analiza acestora, sistemul permite prevenirea altor defecte asemanatoare, evidentierea
punctelor critice, a defectelor sistematice, a defectelor datorate furnizorilor, care are ca efect:

 &educerea costurilor datorate defectelor si avariilor, prin reducerea numarului si
gravitatii acestora !
'entru a facilita analiza defectelor inregistrate, sistemul prezinta 7arbori de defecte7,
construiti automat pe baza evenimentelor inregistrate in ordine cronologica. >n arbore de
defecte are ca punct de plecare -radacina. un simptom manifestat, detaliat pe cauze, defecte
rezultate si remedii intreprinse.
>n aspect deosebit de semnalat este faptul ca Managementul Mentenantei functioneaza integrat
cu alte componente ale sistemului SI:?CA A''(ICA#IA4S: !anagementul Stocurilor,
!anagementul Achizitiilor, !anagementul Contractelor, !anagementul !ijloacelor Cixe,
!anagementul Cinanciar Contabil s.a.m.d.
 Ridicarea nivelului de pregatire a intregului personal din !entenanta
Implementarea si utilizarea sistemului are consecinte positive si in ceea ce priveste nivelul
general de pregatire a utilizatorilor finali, prin:
o principiile promovate, care sunt cele ale unei mentenante moderne
o sistemul de scolarizare propus si asigurat utilizatorilor
o punerea la dispozitia utilizatorilor a numeroase documentatii despre sisteme si
despre mentenanta
o promovarea unui benefic schimb de idei, in cadrul manifestarii anuale
"Clubul utilizatorilor", care aduce alaturi utilizatorii sistemului din toate domeniile
de activitate etc.
- 7unctionalitati ale siste!ului pentru
Manage!entul Mentenantei
-01 %estiunea te'nica totala a ec'ipa!entelor
In centrul mentenantei se afla ec(ipamentele, pentru care se doreste mentinerea in stare de
functionare, la parametrii nominali si cu costuri minime, pe toata durata lor de viata.
In centrul Managementului Mentenantei se afla, de asemenea, ec(ipamentele, pentru care se ofera
instrumentele prin care sa se realizeze optim obiectivele mentenantei.
'rin ?C1I'A!?4# se intelege, practic, tot ceea ce exista in dotarea unei companii si
necesita reparatii si intretinere: cladiri, constructii speciale, utilaje, instalatii, linii tehnologice,
linii electrice, drumuri, conducte etc.
?xtrem de util este faptul ca si partile componente ale unui echipament -de la
subansamblele principale pana la repere. pot fi introduse in sistem ca echipamente de sine
statatoare -cu punerea in evidenta a apartenentei lor la un ansamblu, sub forma unei structuri
arborescente flexibile si usor de realizat Cigura ).. 8intre avantajele introducerii componentelor
-subansamblelor. ca echipamente:
o posibilitatea de a gestiona, tehnic si financiar, aceste componente
o posibilitatea de a urmari comportarea lor in exploatare
o posibilitatea unor analize comparative -7pe orizontala7., privind comportarea lor
in exploatare in cadrul unor echipamente diferite -un acelasi tip de electromotor pe
mai multe poduri rulante, o aceeasi pompa de la instalatii diferite etc..
o posibilitatea cumularii costurilor pe verticala, de jos in sus -in cadrul unui
echipament.
o posibilitatea mostenirii de caracteristici de la echipamentul caruia ii apartin
)igura *Structura unui ec(ipament
Ciecare echipament se afla intr-o zona, face parte dintr-o fa!ilie, realizeaza o functie si
are atasat un cont de c'eltuieli.
.ona se identifica cu organizarea administrativa -subunitati, sectii, ateliere, cladiri s.a.. a
companiei si permite gruparea;selectarea echipamentelor pe criteriul locului de amplasare.
Familia grupeaza echipamentele identice sau similare constructiv si functional. ?xemple
de familii:
o transformatoare de putere mono- si trifazate, in ulei si uscate
o cazane de abur de *0 t;h
o electromotoare de curent continuu
o poduri rulante bigrinda, deschidere )%-)* m, sarcina )%,*-)* tf etc.
Functia grupeaza echipamentele care au acelasi rol functional, sau contribuie la realizarea
aceluiasi lucru. ?xemplu de functii:
o Alimentari electrice de medie tensiune
o Alimentari electrice de joasa tensiune
o 'roducere aer comprimat
o 'roducere abur tehnologic
o 'relucrari prin aschiere etc.
#entrul de cost - sistemul permite alocarea fiecarui echipament unui centru de cost si
prezinta in orice moment situatia costurilor inregistrate cu activitatile de mentenanta la nivelul
centrelor de cost.
8aca cele , criterii prezentate nu sunt suficiente, exista posibilitatea gruparii si dupa alte
criterii, dorite de utilizator. 2rupurile dispun de aceleasi facilitati de prelucrare ca si
echipamentele:
o programarea activitatilor poate fi efectuata la nivel de grup
o istoricul ofera date si informatii de grup si;sau de echipamente
o costurile sunt urmarite pentru tot grupul dar pot fi cunoscute si la nivel de
componente ale grupului.
Sistemul ofera posibilitatea gestionarii si cunoasterii specificatiilor tehnice, pieselor de schimb
si subansamblelor componente, desenelor si documentatiilor tehnice precum si a imaginilor digitale
ale acestora -Cigura %.. 4imic nu este uitat. Chiar si masurile de securitate specifice functionarii unui
echipament sunt incluse si pot fi atasate oricand unei dispozitii de lucru.
)igura + Desen atasat unei te(nologii de reparatie
-0" %estiunea financiara a ec'ipa!entelor
Costurile pentru mentenanta unui echipament sunt agregate automat la nivel de zona, functie,
centru de cost, grup de echipamente, buget si contract -Cigura /..

)igura , Inregistrarea costurilor
Controlul costurilor este vital intr-o lume bazata pe concurenta. -rebuie cunoscute si stapanite
toate costurile, inclusiv cele legate de ec(ipamente.
Sistemul ofera costurile trecute, costurile activitatilor in curs de desfasurare, in timp real
si previzionarea costurilor pentru orice perioada si orice tip de activitate. #oate costurile sunt
detaliate pe resurse umane si resurse materiale.
-0* Conducerea pe .aza de .ugete
Sistemul contine un modul numit chiar 8ugete, in care intreaga activitate de mentenanta poate fi
bugetata, existand posibilitatea de a defini o structura de bugete. >n buget este urmarit ca
realizare prin costurile cumulate automat inCentrele de Cost asociate. >n buget are obligatoriu
cel putin un Centru de Cost asociat< un Centru de Cost poate fi asociat la mai multe bugete.
Sistemul ofera si datele necesare fundamentarii unui buget, astfel:
 'entru orice lucrare;activitate de mentenanta este posibil de definit o tehnologie de executie
-sau deviz de lucrari., care contine operatii tehnologice, norme de timp, resursele umane si
materiale necesare< valoarea stabilita in aceste conditii la nivel de tehnologie este un prim
element de fundamentare a bugetului
 costurile activitatilor de mentenanta sunt pastrate in baza de date pe toata durata de viata a
echipamentului< evolutia lor in timp poate constitui un alt element de fundamentare a unui
buget
 calcule efectuate asupra valorii de inventar sau de inlocuire a unui echipament ajuta, de
asemenea, la fundamentarea unui buget
-0+ Monitorizarea functionarii ec'ipa!entelor

>rmarirea functionarii echipamentelor se realizeaza prin intermediul calendarelor atasate si a
contorilor. 4u numai echipamentele au calendare ci si alte entitati ale sistemului precum resursele
umane, dispozitiile de lucru s.a.
Contorii sunt indicatori folositi pentru stabilirea momentului unei interventii si pot fi exprimati
prin: numarul de ore de functionare, cantitatea produsa, numarul de 9ilometri parcursi s.a.
-0, Monitorizarea activitatii personalului opti!izarea
distri.uirii sale
Ciecare persoana din activitatea de mentenanta poate avea un calendar atasat, pe baza caruia se
realizeaza repartizarea la lucrari, evidenta activitatii si multe altele.
-0- 1iagnosticarea
Inregistrarea si analiza datelor privind incidentele si defectele care apar in functionarea
echipamentelor au efecte favorabile asupra randamentelor acestora si determina scaderea
numarului caderilor accidentale.
Inregistrarile pot fi definite pentru echipamente de orice nivel si sunt considerate in structura:
/IMPTOME & 1E7ECTE & CA?@E & REME1II
'rin prelucrarea si analiza statistica a inregistrarilor sunt evidentiate punctele critice ale
echipamentelor, sunt emise semnale privind defectele datorate unor furnizori, se obtin
diagnostice etc.
Inregistrarea incidentelor.defectelor poate fi facuta fie direct asupra unui ec(ipament fie prin
intermediul unei dispozitii de lucru.

'entru usurarea analizei defectelor si prevenirea aparitiei altora, sistemul ofera arborele de
defecte -Cigura ,. pentru fiecare echipament caruia i s-au inregistrat defecte in structura
prezentata mai sus.
)igura / rbore de defecte
!odulul de diagnosticare functioneaza folosind / nomenclatoare: de defecte, de cauze ale
defectelor si de simptomuri. Cel mai important lucru care se cere utilizatorului final este ca acesta
sa inregistreze, in ordine cronologica, toate defectele pe care le suporta un echipament, impreuna
cu cauzele sale si simptomurile care s-au manifestat inainte de producerea defectului propriu-zis.
-09 Planificarea activitatilor si resurselor
#oate metodele de mentenanta practicate sunt oferite de sistem:
 !entenanta preventiva, bazata pe timp si stare,
 !entenanta predictiva, pe baza de masuratori directe in functionare
 !entenanta proactiva, bazata pe analiza combinata a:
→ tuturor datelor de istoric ale evolutiei echipamentului
→ masuratorilor specifice mentenantei predictive
→ informatiilor specifice mentenantei preventiv-planificate
 !entenanta corectiva -pentru remedierea defectelor accidentale.

Sistemul permite folosirea tuturor acestor metode, individual sau combinat si asigura conditii optime pentru trecerea rapida de la
mentenanta corectiva, la cea preventiva si;sau predictiva.
)igura 0 'lanificarea activitatilor
Caracteristici:
 flexibilitate maxima
 combinarea criteriilor de programare
 corelarea cu programele de productie
 corelarea cu disponibilul de resurse umane si cu asigurarea materiala< comenzile de
aprovizionare aflate in derulare si livrarile in curs pot fi luate in calcul
 emiterea automata de comenzi de lucru pentru fiecare pozitie din plan, cu atasarea resurselor,
listei de piese si materiale, desenelor de piese, tehnologiilor de executie, masurilor de
securitate necesare
 planificarea pe baza de prioritati< interventiile sunt selectate functie de acestea si de data la
care resursele vor fi disponibile
 definirea de factori de ponderare care permit 7sincronizarea7 cererilor contradictorii
 optimizarea programelor pe baza de algoritm complex, care ia in considerare sute de
elemente etc.
'ot fi simulate programe pe termen lung sau scurt -Cigura *., cu scopul de a evalua costurile, fara a perturba planurile in curs de
desfasurare.
!entenanta predictiva este visul oricarui sector mecano-energetic si inseamna efectuarea interventiilor functie de starea concreta a
echipamentului, determinata prin masuratori directe efectuate in timpul functionarii. Sistemul poate primi, pastra si interpreta date
diverse, culese direct de la echipament: temperatura, presiunea, vibratiile s.a. in urmatoarele conditii:
 numarul de puncte de masura este nelimitat
 pot fi definite marimile nominale, limitele abaterilor admise si semnalele de alarma pentru
fiecare punct de masura
 frecventa masuratorilor este definita de utilizator dar sistemul poate interveni 7inteligent7 si
dinamic iar daca observa ca echipamentul da semne de deteriorare, modifica frecventa
acestora astfel ca datele sa fie relevante
 diverse functii permit gestionarea alarmelor< se ofera lista echipamentelor pentru care sunt
estimate defectari si datele la care acestea vor apare
 crearea activitatilor destinate masuratorilor predictive este extrem de usoara: este suficient sa
se copieze, total sau partial, activitatile unei interventii la alta interventie.
Sistemul asista utilizatorul in planificarea resurselor umane !prin calculul disponibilului pentru un plan
dat" si resurselor materiale !prin calculul disponibilului pentru un plan dat, rezervarea materialelor si
pieselor e&istente si emiterea de raport de necesitate pentru cele care nu e&ista".
-0: 1ispozitiile de lucru
Sistemul permite crearea si listarea rapida a comenzilor de executie -Cigura 5., dupa diverse
criterii si usureaza munca, punand la dispozitie liste de selectie si ferestre prietenoase prin care se
pot afla:
◊ informatii tehnice despre echipament, istoricul interventiilor, lucrari in curs de executie s.a.
◊ inregistrarea in sistem a tuturor datelor referitoare la modul concret de realizare a
interventiilor: ore realizate, piese de schimb si materiale utilizate, defecte gasite s.a.
◊ calculul si prezentarea in timp real a costurilor directe
◊ continutul fiecarei comenzi de executie
◊ posibilitatea de vizualizare a comenzilor de lucru grupate pe diverse criterii: zone, echipe de
lucru etc.
)igura 1 Dispozitie de lucru
8ispozitia de lucru, cunoscuta si sub numele de 7Comanda interna7 sau 7Comanda de reparatie7
contine toate elementele specifice executiei unei lucrari:
•  tehnologia de executie
•  resursele materiale -piese de schimb si materiale. prevazute si efectiv consumate
•  resursele umane prevazute -la nivel de meserie. si salariatii care au lucrat
8ispozitiile de lucru asigura cunoasterea I4 #I!' ?A( a costurilor unei lucrari aflata in curs
de executie. Acest lucru se asigura prin urmatoarele mecanisme:
•  - Costurile resurselor materiale se inregistreaza la nivelul dispozitiei de lucru in mod automat, atunci cand
materialele;piesele sunt eliberate de la magazie<
•  - Costurile resurselor umane se calculeaza in momentul introducerii pontajului zilnic al persoanelor care lucreaza pe
dispozitia de lucru respectiva
Sistemul permite definirea de tehnologii cadru pentru fiecare tip de reparatie. Aceste tehnologii
contin operatiile tehnologice, resursele umane necesare -la nivel de meserie., resursele materiale
necesare, indicatii, restrictii, desene, practic orice informatie este necesara pentru o executie
corespunzatoare a reparatiei. A tehnologie cadru este elaborata la nivel de familie de echipamente
si poate fi asociata la fiecare echipament al familiei respective. A astfel de tehnologie poate fi
versionata. ?a poate fi mostenita la nivelul dispozitiilor de lucru -numite si comenzi interne de
reparatii., unde se realizeaza adaptarea ei conform cerintelor concrete ale reparatiei respective.
-0; %estiunea pieselor de sc'i!.
Sistemul acorda o atentie deosebita gestiunii pieselor de schimb urmarind, printre altele:
 cunoasterea exacta a pieselor de schimb din dotare
 stabilirea unor cantitati optime pentru aprovizionarea acestora
 cunoasterea desenelor de executie
Sistemul permite realizarea, in modulul %isiere de baza 'iese de schimb, a unui No!enclator -unic. cu toate piesele
de schimb folosite in companie. 'iesele de schimb pot fi atat standardizate cat si nestandardizate.
'e baza acestui nomenclator, dar si a nomenclatorului de articole de stoc, utilizatorul poate
realiza (ista pieselor de schimb -Cigura 6. aflate in componenta unui echipament.
)igura 2 3estiunea pieselor de sc(imb
Hibliografie
$)& Iulian Ceausu - ?nciclopedia manageriala, ?ditura A##
$%& Hucur Constantin !ircea, "Sedinta de analiza si bilant a activitatii A## pe anul )++*", in
evista de #?Atehnica si #?Atehnologie nr.%6-%3.
$/& 8imofte Sorin 7!asuri practice pentru evitarea arderii infasurarilor electromotoarelor de
joasa tensiune7, in evista de #?Atehnica si #?Atehnologie nr. )/-),
$,& 1ortopan 2heorghe - Aparate electrice. 'rincipii si aplicatii. ?d. A-III-a, ?8', Hucuresti,
)+30
$*& 'ietrareanu #.!. - 'ornirea si protectia motoarelor asincrone trifazate, ?d. #ehnica,
Hucuresti, )+65
$5& !A4I#A>( ACICIA( nr. %,% din /) mai )+++
(egea nr. )*;)++, republicata, privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si
necorporale
$6& !A4I#A>( ACICIA( nr. %) din )% ianuarie %00,
1A#AA? nr. ).**/ din )3 decembrie %00/ privind reevaluarea imobilizarilor corporale si
stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe
$3& !A4I#A>( ACICIA( nr. *%0 din /0 decembrie )++3
1A#AA? nr. +5, din %/ decembrie )++3 pentru aprobarea clasificatiei si a duratelor
normale de functionare a mijloacelor fixe
$+& !A4I#A>( ACICIA( nr. /6 din %) ianuarie %00%
1A#AA? nr. )./,0 din %6 decembrie %00) privind organizarea si functionarea Inspectiei
de Stat pentru Controlul Cazanelor, ecipientelor sub 'resiune si Instalatiilor de idicat
$)0& Ardinul /* din 5 decembrie %00% al A4? privind Regulamentul de conducere si
organizare a activitatii de mentenantain sectorul energiei electrice si termice care desfasoara
activitati de producere transport distributie sau dispecerizare a energiei electrice si!sau termic
Anexa )
-OME.II /0'0/E &E1)EME.#(&I)O& I/CI&
-conform Anexei ) la 12 )./,0 din %6 decembrie %00).
A% Instalatii sub presiune instalatii de ridicat si aparate consumatoare de combustibil clasice
supuse regimului de verificare tehnica
/% #azane de abur de apa calda sau fierbinte si similare
0% Recipiente care lucreaza sub presiune
1% #onducte pentru fluide sub presiune
2% Macarale mecanisme de ridicat ascensoare instalatii de transport pe cablu instalatii de
ridicat pe plan inclinat
3% "obe sau alte aparate de incalzit in uz neindustrial alimentate cu combustibil solid lichid
sau gazos
4% Aparate de gatit si pentru incalzirea apei si similare in uz neindustrial sau colectiv
alimente cu combustibil solid lichid sau gazos
5% Arzatoare pentru combustibil solid lichid sau gazos
6% 7ispozitivele de siguranta pentru instalatiile si aparatele prevazute la pct% /'5 inclusiv
8% Aparatura si instalatii de automatizare aferente echipamentelor si instalatiilor prevazute la
pct% /'6 inclusiv%
9% Instalatii sub presiune instalatii de ridicat si componente din cadrul obiectivelor si
instalatiilor nucleare supuse regimului de verificare tehnica
/% Generatoare de abur apa calda sau fierbinte inclusiv corpul reactorului
0% Recipiente care lucreaza sub presiune
1% #onducte de abur si apa precum si pentru alte lichide vapori si gaze tehnice uscate sau
umede
2% &ompe
3% Armaturi
4% "uporturile elementelor sub presiune
5% Macarale poduri rulante si mecanisme de ridicat
6% Ascensoare
8% 7ispozitivele de siguranta pentru instalatiile prevazute la pct% / 0 1 5 si 6%
#% Materiale folosite la construirea montarea e$ploatarea repararea si verificarea
instalatiilor si aparatelor precum si mijloace de control supuse regimului special de verificare
tehnica
/% &roduse din metale feroase neferoase si materiale nemetalice ' table tevi tuburi profiluri
forjate turnate semifabricate pentru organe de asamblare
0% Materiale pentru sudura ' electrozi sarme flu$uri materiale pentru brazare
1% Radiofilme pentru radiografie industriala
2% ,ichide penetrante ' degresanti penetranti emulgatori developanti
3% &ulberi magnetice pentru e$aminari nedistructive
4% Materiale folosite pentru tratarea agentilor termici mase schimbatoare de ioni agenti de
alcalinizare si similare
5% Mijloace de control manuale semiautomate sau automate pentru e$aminari masuratori si
incercari nedistructive prin radiografie ultrasunete lichide penetrante pulberi magnetice
curenti turbionari emisie acustica precum si accesoriile necesare e$ecutarii lucrarilor
respective
6% 7etectoare pentru e$aminarile de etanseitate precum si accesoriile acestora%