MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIILOR SPORTIVE

Sportul, definiţie, concepte pecifice, o!iecti"e
Sportul poate fi definit ca un ansamblu de activităţi specifice ce se
desfăşoară într-o anumită structură instituţională şi care dezvoltă comportamente
umane fundamentate, urmărind:
a) obţinerea de performanţe în condiţiile de întrecere cu un adversar, un
obstacol, cu timpul sau pe o anumită distanţă, respectând reguli şi
norme precise de desfăşurare şi de disciplină;
b) realizarea de activităţi fizice recreative
!ctivitatea sportivă este un fenomen e"trem de important pentru societate,
deoarece aceasta implică, practic, un procent covârşitor al populaţiei şi se
constituie ca unul din mi#loacele eficiente de analiză şi control social, alături de cel
economic şi politic
$n societatea modernă, sportul, privit sub triplu aspect % competiţie,
activitate fizică, spectacol % beneficiază de o organizare adecvată, ţinând cont de
legi şi regulamente cu acţiune generalizată
Sportul de astăzi este specializat şi orientat spre record, iar activităţile
sportive au devenit elemente aducătoare de profit pentru o multitudine de persoane
şi organizaţii
Scopul unui sportiv este victoria şi avanta#ele materiale şi morale care
derivă din acestea Sportul şi-a asumat un rol important în educaţie, învăţământ şi
sănătate, dar şi în obţinerea de profituri &erformanţa în sport a contribuit la
îmbunătăţirea statutului indivizilor, a unor oraşe, instituţii sau ţări
Managementul serviciilor publice
Sportul de azi este democratic sub două aspecte:
') condiţiile de competiţie sunt aceleaşi pentru toţi participanţii;
() oferă un acces mult mai larg potenţialilor participanţi
)aporturile sportului cu mass-media, în special cu televiziunea, au
determinat creşterea popularităţii unor sporturi, a sportivilor de performanţă şi
te*nicienilor în domeniu, transformându-i pe aceştia în persoane publice, în
celebrităţi
#onfi$ur%ţi% &ediului portului
Specific pentru domeniul sport este regăsirea activităţilor legate de acesta
în cadrul mai multor ramuri economice, precum şi comple"itatea mediului în care
se dezvoltă acest domeniu
+onsumatorii spectacolului sportiv sunt:
producători de ec*ipamente şi materiale sportive;
sponsori din ţară şi străinătate;
agenţii de impresariat sportiv;
organizaţii guvernamentale;
organizaţii nonguvernamentale;
administraţie publică;
mass-media;
comunicaţii;
învăţământ-educaţie etc
$n aprecierea mediului sportului este important a se lua în considerare:
') &'ri&e% (i co&po)iţi% p%rticip%nţilor ,sportivi, antrenori, spectatori
etc) la evenimentele sportive, localizarea spaţiilor amena#ate pentru sport;
() deci)iile de intr%re*ie(ire ,retragere) în-din cadrul unui sport sunt
influenţate de compensaţiile minime şi ma"ime care pot fi primite de sportivi,
condiţiile de transfer la alte cluburi sau asociaţii sportive, condiţiile de plată pentru
te*nicienii din ramura sportivă, precum şi compensaţiile care revin investitorilor şi
sponsorilor care susţin dezvoltarea sportului respectiv;
.) tructur% (i cerinţele re$ul%&entelor care impun un anumit
comportament pe terenul de sport şi în afara lui, atât în interesul individului, cât şi
al grupului, reguli-legi-politici guvernamentale în legătură cu dezvoltarea
domeniului
+omple"itatea structurii domeniului sport este determinată de specificul
produsului oferit de acest domeniu şi de obiectivele de natură organizaţională ale
activităţii
Managementul organizaţiilor sportive
&rodusul oferit în domeniu presupune o cooperare între indivizi şi
organizaţii Spre deosebire de alte industrii şi activităţi, gradul de incertitudine a
rezultatului sportiv obţinut determină o creştere a interesului şi audienţei pentru
sportul respectiv
/biectivele de natură organizaţională a activităţii cluburilor sportive sunt
legate de asigurarea succesului sportiv ma"im, dar şi financiar, deci o generare de
fonduri care să acopere c*eltuielile efectuate şi să ofere fundamentul pentru
dezvoltarea bazei materiale şi cointeresarea sportivilor
0ezvoltarea economico-socială are o influenţă *otărâtoare asupra
importanţei unui sport, c*iar dacă popularitatea şi accesibilitatea acestuia nu sunt
foarte mari
Sportul, politicile $u"ern%&ent%le (i diplo&%ţi%
Statul, reprezentat de organizaţii guvernamentale, intervine în dezvoltarea
sportului dintr-o multitudine de motive: de natură internă, socială % a oferi
populaţiei o bază din ce în ce mai largă pentru divertisment şi educaţie, dar şi o
cale de întărire a sănătăţii; de natura internaţională, prin îndeplinirea unor obiective
de politică e"ternă, respectiv îmbunătăţirea relaţiilor internaţionale ale ţării
respective
$n afara organizaţiilor guvernamentale, acţionează şi o serie de organizaţii
nonguvernamentale sportive internaţionale, 1niunea 2uropeană, 132S+/ etc,
care plasează sportul ca principal ve*icul de atingere a propriilor obiective
Se poate aprecia că relaţia între sport şi ideologie se individualizează sub
trei aspecte:
') Sportul poate fi utilizat ca ve*icul de proiectare şi manipulare a unei
imagini internaţionale favorabile, a priorităţilor ideologice şi politice ale unui stat;
() 1n număr de ţări au identificat în sport mi#locul de a-şi atribui poziţie
de lider în organizaţii internaţionale;
.) Sportul a constituit prile#ul unor manifestări sociale organizate sub
control guvernamental, ca un obstacol în degenerarea în conflicte sociale
Sportul (i lu&e% %f%cerilor
4umea afacerilor a pătruns în lumea sportului printr-o multitudine de căi
$n anumite sporturi, implicarea afacerilor a fost rezultatul unor posibilităţi
de mar5eting deosebite oferite de sporturile respective ,companiile de asigurări,
ţigări, publicitate, produse alimentare) !lte sporturi au fost atractive pentru
întreprinzătorii din industriile de ec*ipament şi material sportiv ,tenis, fotbal,
atletism)
Managementul serviciilor publice
Sporturi ca fotbalul, fotbalul american şi ciclismul sunt ele însele afaceri de
mare anvergură, în care sportivii devin veritabile 6active7 pentru firmă, alături de
mi#loacele fi"e sau teren
+in%lit'ţile (i o!iecti"ele portului
+onceptele de educaţie fizică şi educaţie sportivă, înrudite prin finalităţi şi
obiective diferenţiate, alcătuiesc un sistem cu rol predominant instructiv-educativ,
sistem care se încadrează în macrosistemul educaţiei
8inalităţile ,obiectivele generale), obiectivele medii şi obiectivele specifice
ale activităţilor de educaţie fizică şi sport sunt:
a) întărirea şi menţinerea sănătăţii populaţiei;
b) vigoare şi rezistenţa fizică prin realizarea unei căliri fizice a corpului;
c) dezvoltarea fizică armonioasă şi ec*ilibrată;
d) însuşirea cunoştinţelor, formarea atitudinilor cerute de practicarea unor
sporturi;
e) cultivarea interesului pentru sport şi a capacităţii de apreciere a
competiţiilor;
f) pregătirea pentru educaţie fizică şi sportivă continuă şi adecvată
vârstei;
g) cunoaşterea şi asimilarea idealului olimpic, cultivarea respectului faţă
de valorile sportive şi de fair-pla9;
*) creşterea prestigiului sportului ca fenomen naţional, sporirea
contribuţiei sale la mai buna cunoaştere a tinerilor prin creşterea
continuă a performanţelor sportive;
i) contribuţii la educarea moral-civică şi patriotică prin educarea în
spiritul de ec*ipă, al simţului datoriei şi al responsabilităţii sociale;
#) pregătirea pentru activitatea productivă şi socială;
5) contribuţii la educaţia estetică şi artistică;
l) pregătirea pentru turism şi timp liber prin practicarea individuală şi în
grup a diferitelor forme de turism ,drumeţii, e"cursii etc)
Sportul (i perfor&%nţ% porti"'
&erformanţa sportivă a fost şi este influenţată de o serie de factori
, #%te$orii de f%ctori c%re deter&in' perfor&%nţ% porti"'
Specialiştii au identificat 67 indicatori care determină performanţa sportivă,
grupaţi în patru categorii:
1) conceptuali: selecţia, modelul de pregătire şi concurs, asistenţa
metodico-ştiinţifică şi medico-sportivă, sistemul de formare şi perfecţionare a
specialiştilor;
Managementul organizaţiilor sportive
2) psiho-sociali şi educativi: preocuparea pentru dezvoltarea
personalităţii, educaţia permanentă, atitudinea faţă de pregătire, spiritul de ec*ipă,
formarea personalităţii, a caracterului pentru un sportiv de elită etc
3) organizatorici: sistemul de norme şi cerinţe asupra organizării
activităţii sportive, numărul unităţilor şi secţiilor de performanţă, diferenţiate după
profilul lor, numărul sportivilor legitimaţi, numărul antrenorilor, numărul medicilor
sportivi, criteriile de control şi apreciere a activităţii te*nicienilor şi specialiştilor;
4) economico-inanciari: bugetul pentru pregătirea şi concursul sportiv,
inventarul şi ec*ipamentul sportiv, baza materială aferentă, alimentaţia etc
- Apecte p%rticul%re %le ite&ului infor&%ţion%l .n or$%ni)%ţiile
porti"e
:nformaţia sportivă reprezintă baza de inspiraţie şi comparaţie pentru
identificarea momentelor în care se produce performanţa şi care oferă repere pentru
definitivarea traseului de pregătire al sportivului
$nalta performanţă sportivă presupune pentru un sportiv, antrenorul său etc
luarea în considerare a tuturor informaţiilor de ordin fizic, te*nic şi tactic, cu
privire la potenţialul adversarilor +unoaşterea numărului de ore de antrenament şi
a programului de activitate şi refacere, a dietei sportive adoptate, a e"erciţiilor
te*nice şi tactice la care adversarul e"celează reprezintă puncte de plecare şi de
fundamentare pentru regimul de viaţă şi antrenament al sportivului de performanţă
!ctivitatea sportivă apelează la o serie de mi#loace audio-vizuale care îi
permit culegerea şi sistematizarea unor informaţii pertinente:
materiale audio ,magnetofon, casetofon, compact disc);
materiale vizuale ,aparat foto, aparat de filmat, video-camere şi casete
video, retroproiector, monitoare ;< şi displa9-uri de calculator cu
telecomandă pentru stop cadru etc)
+alculatorul electronic este elementul esenţial în organizarea, desfăşurarea
şi conducerea activităţii sportive de performanţă
/0 Structur% ec1ipei porti"e
=ocul sportiv de ec*ipă pune în evidenţă o serie de elemente e"trem de
utile atunci când se încearcă emularea succeselor sportive cu managementul
companiilor din domeniul afacerilor prin construirea unor ec*ipe orientate pe
proiecte
+ompetiţia permanentă împotriva altor ec*ipe, care poate fi cuantificată
prin puncte, în victorie, eşec etc, oferă o măsură a succesului îndeplinirii unor
scopuri 2c*ipa sportivă poate să >câştige7 numai dacă utilizează capabilitatea
tuturor membrilor, într-un efort coordonat al activităţilor tuturor indivizilor
Managementul serviciilor publice
din ec*ipă 0e asemenea, o ec*ipă poate să aibă succes doar dacă este ec*ilibrată,
ceea ce presupune o performanţă apropiată a membrilor ec*ipei
Structura ec*ipei sportive poate fi analizată din punct de vedere al
interdependenţei compartimentelor sale
2"emple:
baseball-ul presupune o intercondiţionare scăzută;
fotbalul american presupune o intercondiţionare medie;
basc*etul implică o intercondiţionare accentuată
:nterdependenţa între #ucători este factorul esenţial în e"plicare diferenţierii
celor trei sporturi
20 Sportul pentru %&%tori (i profeioni(ti
1n #ucător amator este acel #ucător care nu participă contra plată în turnee
sau spectacole sportive, în timp ce profesionistul este plătit pentru participarea la
competiţii, aceasta constituind o sursă de venit
Sportul modern a adus cu sine #ucătorul profesionist % om de afaceri
,e"emplu, #ucătorul de fotbal englez ?evin ?eegan)
;enisul oferă un e"emplu clar în ceea ce priveşte statutul #ucătorilor
profesionişti !ceştia se numără printre cei mai bine plătiţi sportivi din lume, ale
căror venituri nu provin numai din victoriile sportive &rincipala sursă de venituri
pentru starurile tenisului este reprezentată de contractele de promovare a unor
produse de o largă varietate: de la îmbrăcăminte până la ceai şi fotocopiatoare
Situaţia sportivilor în 2uropa de 2st relevă un statut deosebit din punct de
vedere al raportului amator-profesionist 2i erau înregistraţi ca anga#aţi ai fabricii,
întreprinderii, ministerului care susţinea clubul ,anterior sc*imbărilor fundamentale
de la sfârşitul deceniului @) 0e fapt, sportivii erau antrenaţi şi desfăşurau o
activitate de sportivi profesionişti
0upă '@@A, #ucătorii de fotbal est-europeni au devenit #ucători cu contract,
recunoscuţi oficial ca profesionişti, pentru care salariul obţinut a devenit un
important stimulent în creşterea performanţei sportive
30 #%lend%rul co&petiţion%l (i pl%nific%re% %cti"it'ţii porti"e
&lanificarea activităţii sportive presupune luarea în considerare a
orizontului de prognoză !ceasta diferă în funcţie de ramura sportivă şi se
corelează direct cu calendarul competiţional internaţional 1n ciclu sportiv anual
conţine etape pregătitoare, etape precompetiţionale, etape competiţionale şi etape
de refacere şi recuperare 3umărul acestora variază în funcţie de ritmicitatea anuală
a unor competiţii internaţionale
Managementul organizaţiilor sportive
40 Ref%cere or$%ni&ului, %li&ent%ţi% (i &edic%ţi% .n efort porti"
)efacerea reprezintă combaterea oboselii apărute în timpul efortului,
oboseala care diminuează randamentul sportiv Spre deosebire de recuperare, care
se încadrează în domeniul patologiei sportive, refacerea este integrată în
planificarea şi desfăşurarea efectivă a zilei de pregătire, beneficiind de o
metodologie proprie, o dotare adecvată, personal specializat
Bi#loacele şi metodele de refacere sunt e"trem de variate:
a) dedicate refacerii neuropsi*ice % acupunctură, o"igenare şi
aeroionizare negativă naturală sau artificială, odi*nă pasivă şi activă,
masa#, medicaţie etc;
b) dedicate refacerii neuromusculare % *idroterapie caldă, saună, masa#,
acupunctură şi te*nici de rela"are musculară, odi*nă activă şi pasivă,
dietă, medicaţie etc;
c) dedicate refacerii cardiorespiratorii % o"igenarea naturală sau
artificială, *idroterapie caldă, saună săptămânală, masa# zilnic, odi*nă
activă sau pasivă, acupunctură, dietă, medicaţie etc;
d) dedicate refacerii endocrino-metabolice % o"igenarea artificială,
psi*oterapie, te*nici de rela"are neuromusculară, masa#, acupunctură,
odi*nă activă, medicaţie etc
!limentaţia sportivilor urmăreşte acoperirea nevoilor energetice reclamate
de efortul sportiv şi celelalte activităţi cotidiene, asigurarea suportului biologic
indispensabil pentru menţinerea sănătăţii, obţinerea randamentului sportiv şi
refacerea după efort
5%)% &%teri%l' % or$%ni)%ţiilor porti"e
!onsideraţii generale
5%)ele porti"e reprezintă construcţiile sau amena#ările speciale cu
terenurile, ane"ele şi instalaţiile necesare, care servesc practicării diferitelor ramuri
sportive Cazele sportive pot fi desc*ise sau înc*ise Cazele sportive sunt deservite
de ane"e cum sunt: sălile de încălzire, sălile de masa#, vestiare, duşuri, grupuri
sanitare, bazin cu apă, saună, cabinet medico-sportiv, cabinet pentru antrenori,
magazie pentru depozitarea materialelor sportive, căi de acces şi evacuare a
publicului, spaţiul rezervat spectatorilor, zona verde din interiorul bazei, puncte cu
apă potabilă şi locuri rezervate pentru parcarea ve*iculelor
Managementul serviciilor publice
Int%l%ţiile porti"e sunt elemente de construcţie care asigură
desfăşurarea, conform regulamentelor sportive, a activităţii specifice disciplinei
sportive 2le pot fi fi"ate pe teren sau sunt demontabile
M%teri%lele porti"e cuprind obiecte mobile, transportabile, folosite
pentru desfăşurarea unor probe sau #ocuri sportive ,discul, suliţa pră#ina etc)
;erenurile de sport, instalaţiile şi materialele sportive se află sub incidenţa
unor standarde de dimensiuni în funcţie de ramura de sport, vârstă şi se"
13"3"2 #mplasarea şi construirea bazelor sportive deschise
&entru amplasarea şi construirea bazelor sportive desc*ise trebuie să se
prevadă următoarele condiţii sanitare şi te*nice:
solul să fie corespunzător;
în apropiere să nu e"iste zone nocive;
să se asigure spaţiul necesar, cu orientare propice, pentru sursele de
alimentare cu apă şi electricitate, salubritatea lor şi căi de acces
lesnicioase
+ăile de acces trebuie să fie comode atât pentru spectatori, cât mai ales
pentru sportivi şi să permită o evacuare rapidă
4a proiectarea bazelor sportive se va ţine seama de cerinţele metodologice
şi te*nice ale diverselor ramuri sportive
/rientarea terenurilor se va face astfel încât a"ul longitudinal să aibă
direcţia nord-sud, cu o deviere de 'A-'D grade de la meridian, astfel încât lumina
solară să cadă lateral, pentru a nu-i stân#eni pe sportivi în timpul efortului
Baterialele utilizate la construcţia terenurilor sportive sunt:
E drenante, care facilitează pătrunderea apei şi înmagazinarea surplusului
de apă în cazul ploilor torenţiale !ceste materiale pot fi poroase %
zgura, pietrişul şi praful de cărămidă % sau neporoase % nisip, piatră
sfărâmată, beton, cărămidă;
E liante, care au sarcina de a lega particulele de materiale drenante, în
virtutea puterii de coeziune a propriilor particule constitutive;
E mi"te, cu proprietăţi drenante şi liante, oferite de pământurile roşii care
au la bază argila feroasă
1n caz special este cel al terenurilor gazonate !cestea implică utilizarea
unor materiale ca pietrişul şi nisipul, *umusul şi brazdele de iarbă sau seminţele de
plante în cazul terenurilor destinate #ocurilor sportive, aruncărilor lungi în atletism,
demonstraţiilor de gimnastică, festivităţilor sportive
Managementul organizaţiilor sportive
Cazinele de înot descoperite vor fi construite din beton armat impregnat cu
substanţe *idrofuge şi căptuşite cu faianţă în culori desc*ise
#mplasarea şi construirea bazelor sportive $nchise
Cazele sportive înc*ise ,acoperite) cuprind sălile de gimnastică, sălile de
sport, bazinele de înot ,piscinele), patinoarele, *alele de bo", mane#urile sportive etc
Falele sau sălile de sport sunt construcţii sportive masive, în care se pot
desfăşura antrenamente şi competiţii sportive în prezenţa publicului, în ramuri
sportive cum sunt volei, basc*et, tenis de câmp, gimnastică, lupte, bo", *altere,
scrimă, atletism etc
&iscina de înot acoperită se amplasează, de obicei, în apropierea bazinului
descoperit, beneficiind de aceleaşi principii ar*itectonice
&atinoarul artificial acoperit serveşte antrenamentelor şi concursurilor de
patina# artistic, patina# viteză şi *oc*ei pe g*eaţă
<estiarele pentru sportivi, cu acces separat de accesul publicului, sunt
esenţiale în cadrul construcţiilor ane"ă, ele cuprinzând facilităţi pentru ec*ipare şi
păstrarea efectelor personale
Se recomandă o comunicare directă a vestiarelor cu ane"ele sanitare
4ângă vestiare, se va afla cabinetul medical, o cameră laborator pentru
analiza apei, camere pentru antrenori, pentru arbitri şi camere pentru depozitarea
ec*ipamentului şi materialelor sportive, birouri administrative 0e asemenea,
trebuie să e"iste săli pentru efectuarea e"erciţiilor de încălzire
Baterialele de construcţie utilizate pentru sălile de sport sunt cărămida,
betonul, plăci prefabricate, sticla şi materialele plastice &entru bazinele de înot
acoperite, materialul de construcţie este cărămida, metalul, sticla, mozaicul
antiderapant
Materialele sportive
Baterialele sportive sunt obiectele sau aparatele care, nefiind fi"ate pe
teren, trebuie transportate şi repartizate pe teren în locurile stabilite conform
regulamentelor diverselor ramuri sportive
Baterialele sportive corespund specificului ramurii sportive şi sunt e"trem
de variate
Managementul serviciilor publice
%chipamentul sportiv
2c*ipamentul sportiv este direct legat de specificul ramurii sportive
+onfecţionarea ec*ipamentului de antrenament şi #oc, completată în unele sporturi
de confecţionarea unui ec*ipament de protecţie, trebuie realizată astfel încât
ec*ipamentul să fie adaptat taliei, se"ului şi vârstei sportivilor, permiţând mişcări
le#ere şi ample ale acestora, să corespundă unor cerinţe igienico-sanitare şi să
prevină posibile accidente
:ndustriile producătoare de ec*ipamente şi materiale sportive sunt de
regulă fragmentate, cu mulţi competitori, barierele de intrare nefiind foarte mari
+ompetiţia se bazează pe preţ şi pe acceptarea unor investiţii importante în crearea
şi recunoaşterea de către consumatori a unei imagini pozitive a mărcii sau
produselor firmei
Sponori)%re% .n port 6 te1nic% pro&oţion%l'
&ponsorizarea ' consideraţii generale
Sponsorizarea este o te*nică de mar5eting, deci o te*nică de comunicare
2a permite legarea directă a unei mărci sau companii de un eveniment atractiv
pentru un anumit public Sponsorizarea în sport constituie acordul prin care o parte
,sponsorul) furnizează bani şi-sau o prestaţie măsurabilă în bani, iar cealaltă parte
,sponsorizatul) furnizează posibilităţi de comunicare şi-sau alte compensaţii în
contrapartidă, solicitate de sponsor şi rezultând direct sau indirect din practicarea
sportului
0efiniţia sponsorizării sportului % unica definiţie oficială e"istentă % a fost
discutată şi aprobată în cadrul +onsiliului 2uropei, la cea de-a :::-a +onferinţă a
miniştrilor europeni ai sportului de la &alma de Ba#orca:
>&rin sponsorizarea sportului se înţelege orice acord-convenţie în condiţiile
căreia una din părţi ,sponsorul) pune la dispoziţie mi#loacele materiale, financiare
şi alte avanta#e celeilalte părţi ,sponsorizatului), în sc*imbul asocierii sale cu un
sport sau un sportiv şi îndeosebi al promisiunii de a folosi această asociere cu
sportul sau sportivul în scopuri de reclamă, mai ales de publicitate ;<7
Sponsorizarea se caracterizează prin următoarele elemente:
') este o relaţie de sc*imb de tip prestaţie-contraprestaţie;
Managementul organizaţiilor sportive
() sponsorul pune la dispoziţia sponsorizatului bani şi-sau alte resurse ,în
natură sau în servicii);
.) sponsorizatul va trebui să furnizeze contraprestaţia stabilită cu
anticipaţie, care va fi diri#ată astfel încât să favorizeze direct sau
indirect obiectivele de mar5eting ale sponsorului;
G) sponsorizarea presupune utilizarea pe scară largă a publicităţii
0ezvoltarea acestei te*nici în sport este legată de un comple" de factori:
modificarea ierar*iei valorilor, respectiv sporirea timpului liber şi
tendinţa către odi*nă activă, către împlinirea satisfacţiei personale,
către construirea unei societăţi active şi critice;
sc*imbarea condiţiilor de comunicare în publicitatea clasică %
interdicţii privind anumite produse, saturarea informaţională a
consumatorilor, creşterea costurilor în mass-media clasică % ceea ce a
transformat sponsorizarea într-o cale posibilă de evitare a acestor
interdicţii şi limite
&oziţia sponsorizării în mi"ul comunicaţional este comple"ă, în sensul că
ea presupune simultan publicitate, promovare şi relaţii publice
/biectivul urmărit prin sponsorizare se materializează cu rafinament şi
subtilitate, având asupra spectatorului un impact eficient
)elaţia sponsori-sponsorizaţi este comple"ă şi se poate considera că
elementul cel mai dinamic îl reprezintă sponsorizaţii &opularitatea evenimentului
sportiv şi notorietatea sportivului determină orientarea sponsorilor către
sponsorizaţi
Sponsorizarea contribuie la refacerea sau ameliorarea imaginii firmei,
precum şi la creşterea prestigiului acesteia faţă de proprii anga#aţi, faţă de furnizorii
săi sau faţă de forţele de vânzare, efortul şi efectul demersului de sponsorizare fiind
precizate în raportul anual care se dă publicităţii şi în pliantele de prezentare a
firmei
Sponsorizarea sportivă s-a dezvoltat la începutul anilor HIA şi deţine în
prezent ponderea cea mai importantă în domeniu, datorită potenţialului ridicat de
implicare a publicului în comparaţie cu te*nicile de publicitate tradiţionale,
deoarece individul nu are decât o singură posibilitate de a se sustrage de la
receptarea mesa#ului % aceea de a nu urmări sau participa la evenimentul sportiv
respectiv Sportul are permanent caracter de noutate, dar şi de siguranţă, deoarece
interesează o mare parte a populaţiei şi, de aceea, sponsorii pot conta pe un mi#loc
de comunicare în masă care nu deran#ează sau întrerupe spectacolul sportiv,
Managementul serviciilor publice
dar care are un impact efectiv asupra publicului $n cazul comunicării prin
eveniment, interesul pentru sport facilitează e"punerea la mesa#ul sponsorului
$n urma unor analize realizate, s-au evidenţiat mai multe categorii de
spectatori din punct de vedere al interesului pentru sport:
J spectatori puternic implicaţi;
J spectatori mai puţin implicaţi ,ocazionali);
J spectatori slab implicaţi
Sponsorizarea prezintă avanta#ul de a fi mai puţin costisitoare în
comparaţie cu publicitatea clasică
0omeniile de aplicare a sponsorizării în domeniul sportului se află în
continuă diversificare, astfel încât sporturi considerate mai puţin spectaculoase sau
cu o spectaculozitate mai redusă pentru marele public s-au desc*is, cu perspective
frumoasă, către sponsorizare
;eoretic, toate sporturile ar putea fi susţinute, dar, practic, sporturile cele
mai potrivite, din punct de vedere al sponsorului, sunt cele care interesează un
public larg sau mass-media
Sponsorizarea oferă companiilor căi de comunicare, iar sponsorizaţilor noi
posibilităţi de finanţare a propriei activităţi &unctele critice în abordarea aceste
te*nici în sport sunt legate de dependenţa mare a celui sponsorizat de sponsorul său
0imensiunea sponsorizării se referă la obiectul acesteia, care poate fi un spaţiu
fi", un spaţiu mobil, o personalitate, o ec*ipă sau asociaţie, o probă sportivă etc
Se deosebesc următoarele tipuri de sponsorizare, corespunzătoare
obiectivelor pe care şi le propune forma de comunicare:
') sponsorizarea de notorietate;
() sponsorizarea de imagine;
.) sponsorizarea de credibilitate
1) Sponsorizarea de notorietate
!ceastă formă de comunicare nu are un mesa# propriu-zis de transmis,
conţinutul său limitându-se la o simplă semnătură /biectivul declarat este de a
face cunoscut unui segment de consumatori numele unui produs sau al unei
companii +erinţa principală a acestei forme de sponsorizare este aceea ca
semnătura să fie văzută de cel mai mare număr de spectatori posibil
0ezavanta#ele sponsorizării de notorietate pornesc de la bugetele
considerabile necesare şi de la rapida saturare sub aspectul spaţiului publicitar, dar
şi sub aspectul atitudinii spectatorilor, întrucât este posibil ca, după un anumit prag,
Managementul organizaţiilor sportive
intensificarea publicităţii să creeze o slabă conştientizare a mesa#ului sau un
fenomen de adversitate, de respingere
Sponsorizarea de notorietate rămâne însă un mi#loc e"trem de viabil de
reclamă pentru produse-sectoare a căror publicitate este reglementată ,alcoolul şi
tutunul) &ractic, sponsorizarea devine un mi#loc de a eluda legea, în cazul în care
accesul la televiziune sub forma publicităţii la aceste produse este e"trem de limitat
sau c*iar interzis
2) Sponsorizarea de imagine
Sponsorizarea de imagine este o formă mai subtilă decât sponsorizarea de
notorietate, în sensul că ea urmăreşte să sugereze, să evoce mai degrabă decât să
prezinte detaliat ţelul publicităţii !ceasta determină în mintea spectatorului o
asociere puternică între un eveniment şi un produs sau o companie
!vanta#ul acestui tip de sponsorizare, promovat în cadrul unei strategii pe
termen lung, rezidă în impactul pe care îl are asupra unui public % ţinta precis
determinată, datorită alegerii celui mai potrivit eveniment
3) Sponsorizarea de credibilitate
Sponsorizarea de credibilitate are trăsături asemănătoare cu sponsorizarea
de imagine, prin faptul că se bazează tot pe asocierea între un eveniment sportiv şi
un produs sau o companie Se deosebeşte însă de aceasta prin criteriile de alegere a
domeniului sportiv, în sensul selectării acelora care sunt legate direct de activitatea
de producţie şi comercială a companiei sponsor
&ponsorizarea şi mass-media
$n procesul de sponsorizare şi a efectelor acesteia, mass-media intervine în
calitate de intermediar inevitabil în transmiterea informaţiei, având atât rol de
filtru, cât şi de amplificator
&osibilităţile de e"ploatare mass-media a operaţiunii de sponsorizare
sportivă sunt e"trem de numeroase, după cum se poate observa în continuare:
1. Posibilităţi de utilizare în cadrul marketingului de aprovizionare i
v!nzare"
a) &ublicitate:
publicitate pe tricouri, banderole, ec*ipament;
publicitate pe invitaţii, bilete, programe, afişe;
folosirea unei manifestări sponsorizate în publicitatea clasică;
sponsorizarea de prestigiu
Managementul serviciilor publice
b) &romovarea vânzărilor:
manifestări pentru clienţi sau distribuitori;
lo#e de onoare
2. Posibilităţi de utilizare în cadrul marketingului public"
manifestări pentru ziarişti;
conferinţe de presă
3. Posibilităţi în marketingul intern"
motivarea colaboratorilor;
încura#area activităţilor sportive ale colaboratorilor
$n sc*imbul serviciilor sale, mass-media poate beneficia de o promisiune
de publicitate comercială a sponsorului, o rubrică permanentă având legătură cu
evenimentul, e"clusivitatea prezentării acestuia din urmă, o prezentare sub formă
de afişe, banderole, ecusoane etc
(iscul $n sponsorizare
!socierea imaginii unui sport cu cea a unei companii sau a produselor sale
este unul din motivele sponsorizării în sport
Ricul %cţiunii de ponori)%re este direct legat de modul în care sunt
abordate:
') pro&o"%re%: acţiunea de sponsorizare furnizează o temă pozitivă şi
dinamică pentru organizarea unui concurs sau pentru vânzări în toate punctele de
desfacere unde sunt distribuite produsele companiei sponsor;
() rel%ţiile cu clienţii: acţiunea oferă sponsorului un alibi ,motiv) pentru
a-şi contacta clienţii;
.) rel%ţiile cu proprii ditri!uitori: sponsorizarea poate declanşa între
distribuitori o emulaţie în captarea unei cote mai mari;
G) rel%ţiile cu propriul peron%l: anga#aţii sponsorului vor beneficia de
acţiunea de sponsorizare şi vor fi parte integrantă a acestei acţiuni
)iscul sponsorizării este legat şi de faptul că, spre deosebire de publicitate,
sponsorizarea implică un grad mare de incertitudine cu privire la efectul raportului
succes-eşec ;otuşi, acest risc se transformă în suportul cel mai puternic în
sponsorizare, în sensul că, pe măsură ce miza este mai mare, spectatorii sunt mai
receptivi, mai ales faţă de mesa#ul companiei sponsor
/ altă problemă este legată de posibilitatea ca evenimentul sponsorizat să
nu beneficieze de atenţia publicului, în condiţiile în care presa, radioul, televiziunea
lansează către publicul potenţial un e"ces de informaţii şi mesa#e publicitare
Managementul organizaţiilor sportive
)esursele umane implicate în acţiunea de sponsorizare deţin un rol esenţial
în organizarea proiectului, implementând o structură funcţională care să ofere
companiei sponsor un serviciu complet
)ntocmirea proiectului de sponsorizare
)edactarea proiectului de sponsorizare este unul din momentele esenţiale
ale procesului de căutare şi contactare a sponsorilor
&roiectul va conţine, în primul rând, o descriere a operaţiunii, respectiv
numele şi sigla operaţiunii, ec*ipei sau sportivului, obiectivul şi programul complet
al operaţiunii, o scurtă prezentare a organizatorului, ec*ipei sau sportivului, lista
partenerilor care au fost de#a contactaţi în operaţiune sau care vor fi contactaţi
4ocul de desfăşurare a manifestărilor sportive devine un element esenţial
în cointeresarea sponsorilor
;estarea proiectului se va înc*eia obligatoriu cu evaluarea audienţei
proiectului la publicul spectator
0upă redactarea, testarea şi modificarea proiectului se va stabili
modalitatea de anga#are a companiei sponsor
!lături de precizarea clară a formei de intervenţie a sponsorului, proiectul
de sponsorizare trebuie să cuprindă o evaluare a costului global al proiectului,
evidenţiind necesarul de materiale, asistenţa logistică şi lic*idităţile băneşti
necesare
Se estimează, apoi, încasările din spectacolul sportiv, contribuţii personale,
vânzări de afişe, reporta#e privind operaţiunea
3u trebuie negli#ate nici instituţii ca patronatele, ministerele sau organele
de administraţie locală, întrucât ele pot dispune cel puţin de o infrastructură
pregătită, dacă nu de mi#loace financiare considerabile Spri#inul acestor instituţii
se poate manifesta prin:
autorizaţia de a utiliza un local sau un teren aparţinând comunităţii;
scrisori de recomandare sau de susţinere către potenţiale companii
sponsor sau către ziarişti;
spri#in logistic, prin punerea la dispoziţie a unor spaţii, reţele şi linii
telefonice, personal de secretariat sau de relaţii cu presa, accesul la informaţia de
natură administrativă privind potenţiale companii sponsor, mass-media etc;
asistenţă specializată, prin accesul în centre şi laboratoare de cercetare,
asigurarea de personal de cercetare pentru realizarea unor prototipuri etc
Managementul serviciilor publice
*osarul de sponsorizare
0osarul de sponsorizare este documentul scris care atestă, într-o formă
clară, obiectivul, mi#loacele, efortul şi efectele unei sponsorizări 2ste documentul
care poate să convingă o companie să sponsorizeze un eveniment sportiv
$n general, dosarul cuprinde secţiuni care descriu operaţiunea, comunicarea
şi organizatorii proiectului
a) Pre)ent%re% oper%ţiunii constă în precizarea următoarelor elemente:
E domeniul sportiv care urmează a fi sponsorizat;
E descrierea evenimentului;
E program precis, itinerar;
E calendar detaliat;
E lista ec*ipamentului necesar;
E probleme speciale de securitate, asigurări, spri#in logistic obţinut
b) #o&unic%re% se referă la:
dezvoltarea domeniului sportiv;
estimarea cantitativă şi descrierea publicului, evenimentului în
comparaţie cu obiectivele companiei sponsor;
mass-media care va susţine acţiunea;
suporturi de comunicare: pliante publicitare, afişa#, programe etc;
estimarea audienţei indirecte pentru cel mai favorabil caz şi pentru cel
mai nefavorabil;
posibilităţi de e"ploatare;
c7 $n legătură cu coordon%torii proiectului, se vor avea în vedere:
prezentarea partenerilor;
prezentarea ec*ipei organizatorice;
prezentarea unor operaţiuni precedente ale organizatorilor
0osarul de sponsorizare va conţine bugetul operaţiunii ,costuri directe şi
indirecte, salarii, ta"e şi impozite pentru personalul anga#at, asigurări, c*eltuieli
generale etc)
0osarul de sponsorizare va fi însoţit obligatoriu de o scrisoare care să
ofere, concis, propunerea de sponsorizare, argumentele în spri#inul acesteia,
desfăşurarea evenimentului, având menirea de a încura#a potenţialul sponsor în
studierea dosarului propriu-zis
Managementul organizaţiilor sportive
+egocierea contractului de sponsorizare
0osarul de sponsorizare constituie baza discuţiilor între părţi în vederea
acordului în privinţa unui contract de sponsorizare 3egocierea presupune ca
părţile să se pregătească temeinic
/dată stabilite modalităţile de colaborare între sponsor şi sponsorizat, se
întocmeşte contractul de sponsorizare !cesta este contractul potrivit căruia o parte
,sponsorizatul) sau un grup mi"t, în sc*imbul unui ec*ivalent în bani, bunuri sau
servicii, se anga#ează la nişte prestaţii faţă de cealaltă parte ,sponsor), astfel încât
să îi permită să e"ploateze, prin intermediul asocierilor sau legăturilor, propria
notorietate şi faima activităţilor şi evenimentelor care constituie obiectul
sponsorizării, în scopul de a face cunoscute publicului numele sau mărcile
sponsorului sau de a-i furniza imaginea
+ontractul de sponsorizare va preciza în detaliu părţile contractante, suma
totală ,în natură şi-sau în numerar), durata contractului, prestaţia sponsorului,
prestaţia celui sponsorizat, condiţiile de reziliere, rezolvarea unor conflicte,
drepturi şi obligaţii ale părţilor, reglementări, legi aplicabile
$n domeniul sponsorizării sportive, natura şi elementele specifice ale
partenerilor imprimă contractului de sponsorizare anumite particularităţi
!stfel, firma care sponsorizează poate fi sponsor te*nic, de sector sau
e"trasector, în timp ce susţinerea poate avea în vedere un sportiv, o asociaţie-club
sau o manifestare sportivă
Sponsorul te*nic este firma producătoare de bunuri indispensabile
desfăşurării activităţii sportive respective
Sponsorul de sector este firma ale cărui produse fac parte din gama
generală a bunurilor necesare lumii sportive, care însă nu sunt legate de nici un
sport anume şi nu sunt indispensabile desfăşurării acţiunii sportive ,e"emplu
băuturi răcoritoare)
Sponsorul e"trasector este firma ale cărei produse sau servicii nu au nici o
legătură cu lumea sportului şi deci nu sunt utilizate în activitatea sportivă ,aparate
electronice şi electrocasnice, ziare etc)
&osibilităţile oferite de publicitatea sportivă sunt susţinerea unor sportivi, a
unor ec*ipe sau a concursurilor şi manifestărilor sportive
Sumele implicate în asemenea sponsorizări sunt considerabile ,e"emplu,
valoarea contractului dintre Coris Cec5er şi compania furnizoare de ec*ipament
sportiv &1B! % KAAAAA 0B în '@LK sau contractul de sponsorizare între
8+ Ca9ern Bunc*en şi compania /pel % peste D milioane 0B pe an)
Managementul serviciilor publice
şi se amplifică pe măsura creşterii numărului de susţinători pentru acelaşi sportiv
sau club sau manifestare sportivă
,7 Sponori)%re% porti"ului
0acă cel sponsorizat este o persoană fizică % sportivul % este importantă
distincţia între statutul de profesionist şi cel de amator
$n primul caz, sportivul va înc*eia contractul în nume propriu cu firma
sponsor şi va asigura redarea mesa#ului stabilit prin contract 0acă sportivul este
amator, este necesar, în plus, acordul federaţiei de care aparţine sportivul respectiv
+onţinutul contractelor înc*eiate se referă, în general, la sectorul
articolelor te*nice, prin asocierea persoanei unui sportiv cu marca sau numele
firmei pe durata a diferite sezoane competiţionale, în timp ce firma, după caz, îşi
asumă ca obligaţie pe aceea a furnizării de material şi ec*ipament sportiv produse
de ea, la care se adaugă, eventual, o compensaţie bănească
-7 Sponori)%re% %oci%ţiei porti"e
!re ca obiectiv principal popularizarea unei mărci sau a numelui
sponsorului, prin imprimarea acestora pe ec*ipamentul sportivilor şi pe alte
materiale sportive de competiţie, prin organizarea unor acţiuni promoţionale înainte
de începerea meciurilor sau în timpul pauzei dintre meciuri, partenerul sponsorului
fiind, în acest caz, cluburile şi asociaţiile sportive
/7 Sponori)%re% &%nifet'rilor porti"e
+azul manifestărilor sportive este mai complicat decât celelalte două
situaţii, datorită varietăţii evenimentelor, dar şi datorită contribuţiei importante
cerute de susţinerea acestora, practic imposibil de a fi acoperită de o singură firmă
0e aceea, lupta între potenţialii sponsori este acerbă în direcţia obţinerii unui acord,
respectiv a dreptului oficial şi e"clusiv de e"ploatare publicitară a numelui
manifestării
%icienţa acţiunii de sponsorizare
&roblemele legate de evaluarea eficienţei acţiunii de sponsorizare induc
ezitări din partea managerilor companiilor în abordarea acţiunilor de sponsorizare
&roblema măsurării eficienţei economice a sponsorizări este critică,
datorită lipsei informaţiei asupra clientului ţintă
Băsurarea efectelor unei acţiuni de sponsorizare se pot face prin:
') determinarea notorietăţii mărcii înainte şi după sponsorizare, prin
metode de observare statistică ,anc*etă, interviu etc);
Managementul organizaţiilor sportive
() măsurarea cantităţii de anunţuri şi articole obţinute gratuit pe
operaţiune, calculându-se apoi cât ar fi constat ec*ivalentul în publicitate plătită
)entabilitatea sponsorizării se va calcula raportând valoarea sponsorizării
la investiţia totală a sponsorului, un coeficient supraunitar indicând eficienţa
operaţiunii comparativ cu publicitatea tradiţională
&ponsorizarea sportului $n (om,nia
$n momentul de faţă, în )omânia e"istă aprobată 4egea sponsorizării care
susţine agenţii economici care doresc să devină sponsori, inclusiv ai sportului
&reocupările în domeniul sponsorizării s-au materializat în constituirea
>!sociaţiei Sponsorilor Sportului din )omânia7, organizaţie nonguvernamentală
care are drept scop spri#inirea mişcării sportive în )omânia
#biectivele asociaţiei sunt:
a) atragerea de sponsori, coordonarea şi facilitatea sponsorizării
sportivilor, cluburilor şi asociaţiilor sportive, a federaţiilor sportive de către agenţi
economici, alte persoane fizice şi #uridice din ţară şi străinătate;
b) susţinerea organizării de acţiuni sportive sau cultural-sportive
întreprinse de 0epartamentul Sport din cadrul fostului Binister al ;ineretului şi
Sportului sau de către alţi factori;
c) realizarea de acţiuni publicitare în favoarea cunoaşterii legislaţiei
privind sponsorizarea şi acţiunile de sponsorizare, contribuţii la perfecţionarea
actelor normative în domeniul sponsorizării;
d) organizarea de acţiuni sportive, cum sunt cele în domeniul sportului
pentru toţi, cursuri de iniţiere sportivă etc;
e) spri#inirea unor sportivi, foşti sportivi de performanţă etc, aflaţi în
situaţii deosebite de viaţă
!sociaţia colaborează cu structurile din fostul Binister al ;ineretului şi
Sportului, Binisterul !dministraţiei şi :nternelor, cu alte persoane #uridice române
şi străine care desfăşoară activităţi similare
2"emple de sponsorizare sportivă în )omânia:
') 8ederaţia )omână de Mimnastică ,8)M)
8urnizorul oficial al 8ederaţiei :nternaţionale de Mimnastică, firma
4ongines devine sponsorul 8)M pentru un an, asigurând dotarea materială şi
serviciile de cronometra# şi afişa# $n compensaţie, 8)M înscrie numele firmei pe
ec*ipamentul ec*ipei naţionale la toate marile competiţii
!u fost realizate şi sponsorizări parţiale:
Managementul serviciilor publice
N cu !genţia de &ublicitate Mrafitti, care a organizat +ampionatele
:nternaţionale ale )omâniei, acoperind toate c*eltuielile organizatorice, contractele
cu mass-media, inclusiv asigurarea transmisiei televizate a competiţiei;
N cu firma B:;! căreia, în sc*imbul sumelor necesare pentru premii şi
aparatură electronică, 8)M i-a oferit dreptul de publicitate pe costumele de
concurs
() 8ederaţia )omână de ;enis de +âmp ,8);)
N 8ederaţia :nternaţională de ;enis, care a oferit sume importante pentru
organizarea unui circuit masculin de tenis, a unui concurs feminin, precum şi
pentru ac*iziţionarea unui microbuz Bercedes cu opt locuri;
N Sponsori puternici, dar fără titlu de sponsor oficial: 0134/& şi
S4!O23M2) ,oferă material sportiv şi posibilitatea cumpărării de rac*ete la
preţuri preferenţiale), !0:0!S ,materiale şi ec*ipament sportiv pentru lotul
naţional), B2)+202S, +/+!-+/4!, :3;2)+/3;:323;!4, PB
,ec*ipament de tenis şi materiale sportive), !;;:M)!B ,calculator, fa"), S+/&
,calculator asistenţă te*nică)
.) +lubul Steaua
+lubul a beneficiat pe o perioadă de . ani ,'@@'-'@@G) de un contract de
sponsorizare cu firma &F:4:&S
Secţia de *oc*ei are drept sponsor întreprinderea 242+;)/8!) S!,
care asigură suport material în bani şi diferite materiale în sc*imbul unei
contraprestaţii asemănătoare cu cea dedicată firmei &F:4:&S
Secţia de basc*et este sponsorizată prin susţinerea deplasărilor în
străinătate de firma româno-italiană 3:;F/S care produce şi desface în )omânia
aparatură medicală
G) 8ederaţia )omână de !tletism ,8)!)
$n urma unei perfecţionări a sistemului de anga#are a sponsorilor, 8)! a
reuşit să atragă un sponsor puternic % firma +F!B&
D) 8ederaţia )omână de 8otbal ,8)8)
8)8 a valorificat contracte de sponsorizare cu: )!3? Q2)/Q ,bani),
!0:0!S ,ec*ipament sportiv), ;)/&:+!3! ,bani) $n cazul acestei federaţii,
cluburile sunt autonome în direcţia înc*eierii de contracte de sponsorizare fără
autorizaţia federaţiei