PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

1. Erori de măsură

a) Cal cul ul erori l or î n măsurători l e di recte

A măsura o mări me X î nseamnă a compara acea mări me cu al t a
de aceeaşi nat ură, [X], al easă pri n convenţ i e ca uni t at e de măsură. In
urma acest ei comparaţ i i se poat e scri e
X=x[X] (1)
unde x est e val oarea numeri că a mări mi i de măsurat .
În general , val oarea adevărat ă a unei mări mi de măsurat nu
poat e fi cunoscut ă. Operaţ i i l e de măsurare sunt afect at e î nt odeauna de
erori . Di n aceast ă cauză prezent area rezul t at ul ui unei măsurăt ori
t rebui e să fi e î nsoţ i t ă de preci zi a cu care a fost obţ i nut .
Erori l e de măsură se pot cl asi fi ca î n două cat egori i :
- si st emat i ce
- î nt âmpl ăt oare (al eat oare)
Cel e di nt âi , î n general se repet ă i dent i c l a fi ecare măsurăt oare;
el e sunt condi ţ i onat e de o aceeaşi cauză care acţ i onează î n acel aşi sens
(de ex. et al onarea greşi t ă a i nst rument ul ui de măsură). În pri nci pi u
acest gen de erori poat e fi el i mi nat pri nt r-o anal i ză at ent ă a condi ţ i i l or
şi met odel or de măsurare.
Erori l e î nt âmpl ăt oare nu pot fi î nl ăt urat e compl et . El e se
dat oresc unor cauze di verse care acţ i onează î n sensuri di feri t e de l a o
măsurăt oare l a al t a.
Pe l ângă acest ea, î n t i mpul unor măsurăt ori pot apărea erori
grosol ane: rezul t at ul măsurăt ori i afect at e de o ast fel de eroare di feră
mul t de marea maj ori t at e a cel orl al t e măsurăt ori . El e sunt provocat e de
o cauză obi ect i vă care nu se repet ă sau de negl i j enţ a cercet ăt orul ui .
Aşadar, est i marea preci zi ei unei măsurăt ori est e l egat ă de
st udi ul erori l or î nt âmpl ăt oare.
Dacă x
1
, x
2
, . . . , x
n
sunt rezul t at el e î n cel e n măsurăt ori efect uat e
asupra mări mi i X, at unci se admi t e că val oarea medi e

=
n
i
x
n
x
1
1
(2)
se apropi e cel mai bi ne de val oarea adevărat ă x.

Se numeşt e eroare (abat ere) absol ut ă mări mea
x x x
i i
− = ∆ (3)
Evi dent erori l e absol ut e apar cu semnul + sau - şi


= ∆
n
i
x
1
0 (4)
Se cal cul ează val oarea medi e a modul ul ui erori i absol ut e pri n rel aţ i a:

=
∆ = ∆
n
i
i
x
n
x
1
1
(5)
Eroarea rel at i vă î n măsurăt oarea i se defi neşt e pri n:
i
i
r
x
x
i

= ε (6)
i ar eroarea rel at i vă medi e est e:


x
x
r

= ε (7)
şi se expri mă, de obi cei , î n procent e. Inversul erori i rel at i ve reprezi nt ă
preci zi a măsurăt ori i . Rezul t at ul unei măsurăt ori se va prezent a î n
forma x x x ∆ ± = sau
r
x x ε ± = .
Dacă di n cel e n experi enţ e, de n
i
(f recvenţ a absol ut ă) ori , se
obţ i ne val oarea x
i
, at unci f recvenţ a rel at i vă a acest ei a est e

n
n
i
i
= ν . (8)
Când n t i nde căt re i nfi ni t , frecvenţ a
i
ν t i nde l a probabi l i t at ea
i
p de
real i zare a eveni ment ul ui
i
x .
Dacă se efect uează un set de n măsurăt ori (n dest ul de mare)
at unci probabi l i t at ea ca să se obţ i nă de ∆n
i
ori rezul t at e cupri nse î nt re
x
i
şi x
i
+∆x est e dat ă de
( ) x x f
n
n
p
i
i
i
∆ ⋅ =

= ∆ (9)
î n care funcţ i a ) (
i
x f se numeşt e f uncţ i e de repart i ţ i e (sau de
di st ri buţ i e) şi reprezi nt ă densi t at ea de probabi l i t at e, adi că
probabi l i t at ea corespunzăt oare uni t ăţ i i de i nt erval a vari abi l ei
al eat oare x. La l i mi t ă, pent ru ∆x → 0 şi n → ∞ rel aţ i a se t ransformă
î n



( ) x d x f
n
dn
dp = = . (10)
Probabi l i t at ea de a găsi val ori x î n i nt erval ul (x
1
, x
2
) est e dat ă
de
( )

=
2
1
x
x
x d x f p (11)
cărei a î i corespunde ari a haşurat ă pe fi g. 2. 1. Probabi l i t at ea ca
mări mea măsurat ă să i a val ori î nt re -∞ şi +∞ devi ne cert i t udi ne, ast fel
că ari a t ot al ă de sub curbă est e egal ă cu uni t at ea.

x
x
x
1
x
2
f(x)

Fi g. 2. 1



Cunoaşt erea funcţ i ei de di st ri buţ i e permi t e cal cul ul val ori l or
medi i al e unei mări mi . Int r-adevăr, dacă di n cel e n experi enţ e, de n
i

ori se obţ i ne val oarea x
i
, at unci val oarea medi e est e
n
x n
x
i i ∑
= (12)
care, pent ru un număr mare de măsurăt ori şi vari aţ i a cont i nuă a
vari abi l ei al eat oare, devi ne
∫ ∫
= = dx x xf
n
xdn
x ) ( (13)
O di st ri buţ i e normal ă (Gauss) a erori l or î nt âmpl ăt oare se
caract eri zează pri n fapt ul că erori l e absol ut e de acel aşi modul au
aceeaşi frecvenţ ă de apari ţ i e cu semnul + ca şi cu semnul -, i ar erori l e



de modul mare apar rar. Asemenea comport are est e descri să de o
funcţ i e de di st ri buţ i e de forma
( )
( )
2
2
2
2
1
σ
π σ
x x
e x f


= (14)
Const ant a σ di n funcţ i a de di st ri buţ i e f reprezi nt ă eroarea medi e
păt rat i că (abat erea st andard):
( ) ( )

∞ +
∞ −
− = x d x f x x
2 2
σ (15)

Pent ru un număr fi ni t , n, de măsurăt ori ea se cal cul ează cu rel aţ i a:
( )
1
1
2


=

n
x x
n
i
σ (16)

Abat erea st andard a medi ei
( )
( ) 1
1
2


=

n n
x x
n
i
m
σ (17)

permi t e să se afi rme cu probabi l i t at e de cca 68% că val oarea adevărat ă
x est e si t uat ă î n j urul val ori i medi i x nu mai depart e î n pl us sau î n
mi nus decât cu σ
m
.

b) Cal cul ul erori l or pentru mări mi l e măsurate i ndi rect.

Fi e o mări me y care rezul t ă di nt r-un cal cul efect uat cu aj ut orul
unor mări mi di rect măsurabi l e x
1
, x
2
, …, x
N
:
) ,..., , (
2 1 N
x x x f y = (18)
Erori l e comi se l a măsurarea vari abi l el or x
i
afect ează val oarea
cal cul at ă a mări mi i y. Se poat e arăt a că eroarea cea mai mare, î n
val oare absol ut ă, pent ru y est e dat ă de
N
N
x
x
f
x
x
f
x
x
f
y ∆


+ + ∆


+ ∆


= ∆ ...
2
2
1
1
0
(19)
i ar eroarea rel at i vă


N
N
x
x
f
x
x
f
x
x
f
y
y



+ + ∆


+ ∆


=
∆ ) (ln
...
) (ln ) (ln
2
2
1
1
0
(20)

Val oarea real ă a mări mi i y va sat i sface condi ţ i a
0 0
y y y y y ∆ + ≤ ≤ ∆ −
unde ) ,..., , (
2 1 N
x x x f y = (21)
Teori a arat ă că î n cazul î n care asupra fi ecărei mări mi care i nt ră
î n (18) se face un număr mare de măsurăt ori , eroarea medi e păt rat i că a
medi ei ari t met i ce (abat erea st andard a medi ei ) est e dat ă de rel aţ i a:
2 2
2
2
2
1
1
...










+ +










+










=
mN
N
m m m
x
f
x
f
x
f
σ σ σ σ (22)
î n care
mi
σ se cal cul ează cu rel aţ i a (17) i ar î n deri vat el e parţ i al e se
î nl ocui esc, î n cal cul e, vari abi l el e x
i
pri n val ori l e l or medi i
i
x .

2. Reprezentări grafi ce

In fi zi ca experi ment al ă se fol oseşt e adesea reprezent area grafi că
a dat el or măsurat e experi ment al . Reprezent area dat el or pri n grafi ce
permi t e st abi l i rea dependenţ ei funcţ i onal e di nt re
două mări mi şi a unor caract eri st i ci cum ar fi punct el e de i nt ersecţ i e
al e curbei experi ment al e cu axel e, punct el e de maxi m şi de mi ni m,
punct el e de i nfl exi une, pant a curbei , caract eri st i ci de peri odi ci t at e et c.
Să consi derăm cazul î n care se cercet ează dependenţ a unei
mări mi y de o anumi t ă mări me x, adi că funcţ i a y(x).
• Pent ru un şi r de val ori al ese de experi ment at or pent ru vari abi l a x
se obţ i ne un set de val ori pent ru mări mea y, care se aranj ează, de
obi cei , î nt r-un t abel de dat e.
• Se t rasează un si st em de axe rect angul are xOy; pe fi ecare axă se
preci zează ce mări me se reprezi nt ă şi uni t ăţ i l e de măsură fol osi t e
(fi g. 2. 2).
• Se al eg scări l e de reprezent are pe cel e două axe ast fel î ncât hârt i a
mi l i met ri că ut i l i zat ă să poat ă cupri nde î nt regul domeni u de vari aţ i e
al mări mi l or măsurat e. Dacă mări mi l e măsurat e vari ază cu mai
mul t e ordi ne de mări me, ceea ce ar face i mposi bi l ă reprezent area l a
o scară l i ni ară, se recurge l a reprezent area l ogari t mul ui acest or
mări mi , adi că se al ege o scară l ogari t mi că (fi e pe o si ngură axă, fi e
pe amândouă). Scara al easă pe o axă nu condi ţ i onează î n ni ci un fel
scara de pe ceal al t ă axă, mări mi l e reprezent at e pe cel e două axe
fi i nd, î n general chi ar de nat uri di feri t e.
• Pe axe, l a i nt erval e de obi cei egal e (l a 1 sau 2 cm) se scri u val ori l e
numeri ce corespunzăt oare mări mi i reprezent at e ( care expri mă
scara) şi nu coordonatel e punctel or experi mental e.
• Se reprezi nt ă perechi l e de val ori di n t abel ul de dat e pri n punct e de
coordonat e (x, y). In cazul î n care se pot apreci a erori l e absol ut e
comi se î n fi ecare măsurăt oare, acest ea se pot reprezent a grafi c, î n
fi ecare punct experi ment al , pri n bare vert i cal e şi ori zont al e
(corespunzând mări mi l or de pe fi ecare axă), de l ungi me
proporţ i onal ă cu eroarea respect i vă.
• Dat ori t ă erori l or de măsură, punct el e experi ment al e nu se aşază pe
o curbă net edă dar est e recomandabi l să se t raseze o curbă “pri nt re
punct e”, sugerat ă de ansambl ul punct el or; pri n aceast a se obţ i ne o
medi ere a erori l or experi ment al e. Nu se unesc punctel e pri ntr-o
l i ni e frântă!








10
20
30
40
50
60
I(A)
2 4 6 8 10 12
U(V)
∆U
∆I


Fi g. 2. 2

Curbă net edă ast fel obţ i nut ă reprezi nt ă f i t area (pot ri vi rea)
graf i că (t o fi t =a pot ri vi ) a dependenţ ei y(x) şi poat e fol osi l a găsi rea
funcţ i ei y(x).

De exempl u, dacă punct el e det ermi nat e experi ment al conduc l a
un grafi c sub forma unei drept e, at unci se caut ă o funcţ i e de forma
b mx y + = (23)

î n care const ant el e m şi b se det ermi nă di n grafi c. Pent ru det ermi narea
pant ei m, se al eg pe dreapt a obţ i nut ă experi ment al două punct e (î n
general , al t el e decât cel e obţ i nut e experi ment al ), cât mai î ndepărt at e
unel e de al t el e pent ru a di mi nua erori l e rel at i ve, şi se ci t esc pe grafi c
vari aţ i i l e x ∆ şi y ∆ corespunzăt oare acest or punct e; at unci x y m ∆ ∆ = / .
Ordonat a l a ori gi ne b se obţ i ne ci t i nd pe grafi c ordonat a punct ul ui î n
care dreapt a t ai e axa ordonat el or. Atenţi e! Spre deosebi re de cazul
di n geometri e, constantel e m şi b di n formul el e fi zi ce au, î n
general , uni tăţi de măsură!
Dacă curba experi ment al ă nu est e o dreapt ă, at unci găsi rea
funcţ i ei care să o descri e est e o probl emă mai compl i cat ă, dar î n mul t e
cazuri rezol vabi l ă.

3. Metoda cel or mai mi ci pătrate

După cum s-a arăt at mai sus, reprezent area grafi că a
det ermi nări l or experi ment al e poat e sugera forma funcţ i ei de
dependenţ ă a mări mi i y de mări mea x, y(c
1
, c
2
, . . . , c
k
, x) , dar rămâne
deschi să probl ema găsi ri i const ant el or care i nt ră î n funcţ i e (î n


formul ă). Pent ru rezol varea acest ei probl eme se fol oseşt e met oda cel or
mai mi ci păt rat e.
Formul el e de forma y= y(c
1
, c
2
, . . . , c
k
, x), deduse pe cal e t eoret i că
(raţ i onal ă), care conţ i n const ant e ce depi nd de paramet ri fi zi ci bi ne
det ermi naţ i , se numesc formul e raţ i onal e (de exempl u, formul a de
vari aţ i e a densi t ăţ i i unui corp sol i d cu
t emperat ura, ( ) t γ ρ ρ + = 1 /
0
î n care const ant a
0
ρ est e densi t at ea
corpul ui l a 0
o
C i ar γ est e coefi ci ent ul de di l at are vol umi că al
mat eri al ul ui corpul ui ). Dacă o ast fel de formul ă rezul t ă numai î n urma
experi enţ ei , care st abi l eşt e doar val ori l e numeri ce al e const ant el or,
at unci vorbi m de o formul ă empi ri că (de exempl u, dependenţ a de
t emperat ură a coefi ci ent ul ui de di l at are pent ru mercur
t
8 4
10 2 10 801 . 1
− −
⋅ + ⋅ = γ ).

Pent ru a vedea î n ce const ă met oda cel or mai mi ci păt rat e, să
consi derăm că erori l e comi se l a măsurarea mări mi l or x
i
sunt
negl i j abi l e faţ ă de erori l e care afect ează val ori l e y
i
(i =1, 2, . . . , n; n –
numărul de măsurăt ori ). Urmări m să găsi m val ori l e const ant el or c
k

ast fel î ncât funcţ i a y(c
1
, c
2
, . . . , c
k
, x) să reproducă cel mai bi ne dat el e
experi ment al e. Fi e abat eri l e
( )
i k i i
x c c c y y y , ,..., ,
2 1
− = ∆ (24)
o măsură a devi aţ i ei val ori l or funcţ i ei căut at e faţ ă de dat el e
experi ment al e. Vom spune că funcţ i a căut at ă reproduce cel mai bi ne
dat el e experi ment al e dacă suma păt rat el or acest or abat eri
( ) [ ]

=
− =
n
i
i k i
x c c c y y S
1
2
2 1
, ,..., , (25)
est e mi ni mă. Impunând condi ţ i a de mi ni m pent ru S, adi că anul area
deri vat el or sal e î n raport cu const ant el e c
k
, se obţ i ne un si st em de k
ecuaţ i i di n care se pot obţ i ne const ant el e căut at e. Vom exempl i fi ca
apl i carea met odei cel or mai mi ci păt rat e, referi ndu-ne , di n nou, l a
cazul dependenţ ei l i ni are de forma (23). In acest caz, suma păt rat el or
abat eri l or se scri e
( )

=
− − =
n
i
i i
b mx y S
1
2
(26)
i ar mi ni mul său se real i zează dacă se anul ează deri vat el e:

( ) [ ] 0 2
1
= − − − =



=
n
i
i i i
b mx y x
m
S
(27)

( ) [ ] 0 2
1
= − − − =



=
n
i
i i
b mx y
b
S
(28)
Di n ecuaţ i i l e (27) şi (28) obţ i nem si st emul :

∑ ∑
= =
= +
n
i
n
i
i i
y nb x m
1 1
(29)



∑ ∑ ∑
= = =
= +
n
i
i i
n
i
n
i
i i
y x x b x m
1 1 1
2
(30)



di n care rezul t ă const ant el e căut at e b şi m.
Dacă se ţ i ne seamă că
x x
n
n
i
i
=

=1
1
(31)
şi
y y
n
n
i
i
=

=1
1
(32)
sunt val ori l e medi i al e vari abi l el or respect i ve, at unci sol uţ i a
si st emul ui (29)+(30) se poat e scri e:
( )
( )


∑ ∑
∑ ∑ ∑
=
=
= =
= = =


=







⋅ −
=
n
i
i
n
i
i i
n
i
i
n
i
i
n
i
i
n
i
i
n
i
i i
x x
y x x
x x n
y x y x n
m
1
2
1
2
1 1
2
1 1 1
(33)

x m y b − = (34)
După cum se vede, apl i carea met odei cel or mai mi ci păt rat e
necesi t ă anumi t e cal cul e care pot descuraj a experi ment at orul , de aceea
est e de preferat să se det ermi ne pant a drept ei m şi ordonat a l a ori gi ne
b di n grafi c, aşa cum s-a arăt at l a sfârşi t ul paragraful ui precedent .
Pent ru apl i carea met odei grafi ce (t rasarea drept ei pri n punct el e
experi ment al e), est e ut i l să se observe că rel aţ i a (34) ne spune că
punct ul de coordonat e ( ). , y x se afl ă pe dreapt a care fi t ează cel mai
bi ne (sat i sface ecuaţ i a drept ei b x m y + = ).


4. Mări mi aproxi mati ve. Regul i de rotunji re a numerel or.

Pri n măsurăt ori experi ment al e asupra mări mi l or fi zi ce, nu put em
cunoaşt e val oarea adevărat ă a acest ora ci doar val oarea l or
aproxi mat i vă, afect at ă de o anumi t ă eroare. Const ant el e fi zi ce, dat e î n
t abel e, sunt det ermi nat e, l a rândul l or, cu o anumi t ă preci zi e. S-a
arăt at că rezul t at ul unei măsurăt ori se expri mă î n forma x x x ∆ ± = . De
exempl u, î n t abel e de const ant e se găseşt e că sarci na el ement ară est e
C ) 10 46 10 6021892 , 1 (
28 19 − −
⋅ ± ⋅ = e sau, cu un al t mod de scri ere,
C 10 ) 46 ( 6021892 , 1
19 −
⋅ = e , acest a di n urmă arăt ând că eroarea absol ut ă
medi e est e C 10 46
28 −
⋅ = ∆e . Se observă că î n modul de scri ere şt i i nţ i f i c,
val oarea numeri că a unei mări mi se expri mă pri nt r-un număr a cărui

part e î nt reagă are una-două ci fre, î nmul ţ i t cu o put ere corespunzăt oare
a l ui zece.
Rezul t at el e unor cal cul e mat emat i ce (l ogari t mare, rădăci na
pat rat ă, î mpărţ i re et c) reprezi nt ă val ori cu un număr mare de zeci mal e
şi se i mpune, de asemenea, aproxi marea rezul t at el or. Necesi t at ea
aproxi mări i apare şi î n cazuri l e când i nt ervi n numere cum sunt π sau e
(baza l ogari t mi l or nat ural i ).
De regul ă, î nt r-o formul ă i nt ervi n mări mi cu preci zi i di feri t e.
Eroarea rezul t at ul ui fi nal va depi nde de eroarea de det ermi nare a
t ut uror mări mi l or care i nt ră î n formul ă. Dacă unel e mări mi di nt r-o
formul ă fi zi că sunt det ermi nat e cu preci zi e mi că, nu are sens ca
cel el at e mări mi să fi e l uat e cu preci zi i mul t mai mari , ast fel că val ori l e
acest or mări mi vor fi rot unj i t e. Trebui e î nsă ca eroarea rel at i vă a


val ori i rot unj i t e să nu f i e mai mare ca eroarea rel at i vă a mări mi i
det ermi nat e cu preci zi a cea mai mi că. Val oarea numeri că a unei
mări mi se expri mă pri nt r-un anumi t număr de ci f re semni f i cat i ve.
Ci frel e 1, 2, . . . , 9 al e unui număr sunt ci fre semni fi cat i ve; ci fra 0 se
consi deră semni fi cat i vă dacă se afl ă î n i nt eri orul numărul ui sau l a
dreapt a acest ui a. De exempl u, coefi ci ent ul de di l at are l i ni ară pent ru
al umi ni u sub forma
-1
K 000024 , 0 = α est e prezent at cu două ci fre
semni fi cat i ve, pri mel e ci nci ci fre de zero nu sunt ci fre semni fi cat i ve,
i ar scri erea corect ă, î n not aţ i e şt i i nţ i fi că, est e
-1 5
K 10 4 , 2

⋅ = α . Dacă
î nsă, scri em g=9, 80 m/ s
2
, ci fra zero est e ci fră semni fi cat i vă, ea arat ă a
cât a zeci mal ă est e consi derat ă exact ă î n aproxi marea val ori i l ui g.
Dacă un număr t rebui e rot unj i t l a un anumi t număr de ci fre
semni fi cat i ve, aceast a se face după următ oarel e regul i :
- Dacă pri ma ci fră care t rebui e negl i j at ă est e mai mi că decât ci nci ,
at unci ci fra menţ i nut ă rămâne neschi mbat ă;
01 , 23 0129 , 23 ≅
- Dacă pri ma ci fră care t rebui e negl i j at ă est e mai mare ca ci nci sau
est e urmat ă de ci fre di feri t e de zero, ul t i ma ci fr ă păst rat ă se
măreşt e cu o uni t at e;

02 , 23 0153 , 23
02 , 23 0173 , 23



- Dacă ci fra ce t rebui e negl i j at ă est e ci nci urmat numai de zerouri ,
numărul se rot unj eşt e l a cea mai apropi at ă val oare pară.

02 , 23 0250 , 23
02 , 23 0150 , 23




În cal cul e se vor l ua numai ci frel e semni fi cat i ve care pot fi
consi derat e exact e. Când se î nmul ţ esc sau se î mpart două numere,
rezul t at ul se va l ua cu at ât ea ci fre semni fi cat i ve cât e are fact orul cu
cel e mai puţ i ne ci fre semni fi cat i ve. De exempl u, l a î nmul ţ i rea di nt re
4, 7 şi 5, 93, di n cal cul e se obţ i ne 27, 871 dar rezul t at ul t rebui e rot unj i t
l a două ci fre semni fi cat i ve, adi că l a 28. La adunare sau scădere se
păst rează t oat e ci frel e.