1

Cuprins
1.Pesticide ................................................................................................................................................... 2
1.1. Introducere ..................................................................................................................................... 2
1.2. Clasificare ........................................................................................................................................ 2
1.3. Grad de toxicitate ............................................................................................................................ 2
1.4. Masuri de prevenire ........................................................................................................................ 3
2.Poluarea solului ....................................................................................................................................... 3
3.Poluarea apei ........................................................................................................................................... 5
3.1. Puncte surse de poluare .................................................................................................................. 5
3.1.1. Transport, depozitare............................................................................................................... 5
3.1.2. Umplerea echipamentelor de aplicare ................................................................................... 6
3.1.3. Pulverizare si spalare ............................................................................................................... 7
3.1.4. Reziduri si desuri .................................................................................................................... 8
3.2. Surse de raspandire a polaurii ...................................................................................................... 9
3.2.1. Drift la pulverizare ................................................................................................................. 9
3.2.2. Scurgere .................................................................................................................................... 9
3.2.3. Drenare .................................................................................................................................... 10
3.2.4. Levigare ................................................................................................................................... 10
Bibliografie .............................................................................................................................................. 12






2


1.Pesticide
1.1. Introducere
Pesticidele sunt produse chimice (exceptând medicamentele) folosite pentru combaterea
dăunătorilor plantelor și a produselor agricole stocate, precum și pentru combaterea vectorilor biologici
ai bolilor omului și animalelor. Dăunătorii includ microbi, plante sau animale care concurează cu omul
pentru hrană, distrug proprietatea, difuzează boli sau reprezintă o calamitate.
Pesticidele sunt substanțe sau amestecuri de substanțe ce conțin ingrediente biologic active
împotriva dăunătorilor. Ingredientele biologic active sunt, în general, substanțe toxice cu potențial de
degradare a mediului. Multe pesticide sunt toxice și pentru om. Din aceste motive producerea,
ambalarea, depozitarea, transportul și utilizarea pesticidelor sunt reglementate prin lege.
1.2. Clasificare
Pesticidele se clasifică, în funcție de organismul țintă combătut, în:
- fungicide şi bactericide;
- insecticide;
- acaricide;
- nematocide şi sterilizanţi ai solului;
- rodenticide, moluscocide şi repelanţi;
- ierbicide;
- defolianţi;
- regulatori de creştere;
- feromoni;
- produse diverse şi auxiliare.
1.3. Grad de toxicitate
Toxicitatea ridicată a unora din ele pot provoca intoxicaţii directe la plante şi animale generatoare
de modificări şi dereglări de echilibre. Pentru controlul gradului de toxicitate al pesticidelor, în “Lista
pesticidelor și a altor produse de uz fitosanitar în România” (1992), este prezentată o clasificare a
3

pesticidelor în 4 grupe de toxicitate, (STAS 4706-88) stabilite în funcție de doza letală – DL 50 –ce
reprezintă doza la care mor 50% din animalele de experiență:
- în grupa I se încadrează produse extrem de toxice care conțin o substanță activă cu o DL de 50
până la 50 mg./ Kg. corp;
- grupa II aparține produselor puternic toxice care conțin o substanță activă cu o DL 50 cuprinsă
între 50 mg. / Kg. și 200 mg. / Kg. corp;
- în grupa III se încadrează substanțele moderat toxice care conțin o substanță activă cu o DL 50
cuprinsă între 200 mg./ Kg și 1000 mg./Kg. corp;
- grupa IV aparține substanțelor cu toxicitate redusă care conțin o substanță activă cu o DL 50
mai mare de 1000mg./Kg corp.
 în functie de grupa si de valorile admise prin STAS pentru concentratiile pesticidelor, se
determina datele de baza pentru stabilirea masurilor de prevenire si ulterior a celor de
combatere a poluarii mediului.
1.4. Masuri de prevenire
- folosirea numai a pesticidelor omologate si înscrise în "Lista" mentionata anterior;
- fabricarea, comercializarea si utilizarea pesticidelor sa se faca numai pe baza unei
autorizatii eliberate de autoritatile centrale pentru agricultura, mediu si sanatate publica;
- pentru pesticidele din grupele III si IV sa se autorizeze administrarea pesticidelor si de
catre producatorii agricoli, dupa un prealabil instructaj;
- instruirea periodica a celor care urmeaza a manipula si administra pesticide;
- interzicerea aplicarii cu mijloace aviatice, în agricultura si silvicultura, a pesticidelor din
grupele I si II de toxicitate.
2. Poluarea solului
Acumularea reziduurilor de pesticide în sol are loc pe mai multe căi:
- aplicarea directă pe/sau în sol;
- ajungerea pe sol a unei mari cantităţi din produsele destinate tratării părţilor aeriene ale
plantelor;
- ajungerea pe sol a resturilor vegetale şi animale încărcate cu reziduuri de pesticide;
- reziduurile de pesticide pot fi purtate de aer prin căderi directe de praf din atmosferă sau
prin spălarea atmosferei de către precipitaţii;
- au greutate moleculară mare şi solubilitate diferită în apă.
4

Datorită gradului ridicat de persistenţă şi toxicitate pesticidele au fost denumite poluanţi organici
persistenţi (POP). Poluanţii organic persistenţi sunt substanţe chimice care persistă în mediul
înconjurător, se bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscul de a cauza efecte adverse asupra
sănătăţii umane şi mediului.

Pesticidele ajunse pe plante sau introduse în sol suferă reacții chimice și biochimice de
transformare, fie la suprafața plantelor, fie în interiorul țesuturilor. Pesticidele de pe sol sau din subsol
sunt absorbite prin intermediul unor procese complexe ca: transfer de sarcină, schimb ionic, legături
hidrofobe. Particulele solului, prin intermediul complexului argilohumic, constituie un suport adsorbtiv
atât pentru pesticide cât și pentru unii din produșii lor de degradare, capacitatea adsorbtivă fiind funcție
de textura solului.
Acumulându-se în soluri, plante şi animale, pesticidele pot provoca dereglări serioase şi
ireversibile ale ciclurilor normale de circulaţie a substanţelor şi pot micşora productivitatea
ecosistemelor din sol .
În cazul utilizării pesticidelor sunt atacate nu numai speciile ce trebuie distruse dar şi multe alte
specii care n-ar trebui distruse ca şi paraziţii şi duşmanii naturali ai formelor distruse. Doar 3% din
fungicidele şi pesticidele folosite îşi ating scopul. Partea de erbicide care acţionează, oscilează între
limitele a 5-40 % din cantitatea totală de pesticide folosite. Pesticidele acţionează întotdeauna negativ
asupra microorganismelor solului a căror activitate vitală asigură rodnicia acestuia. În particular,
pesticidele provoacă dereglarea procesului de nitrificare. Acțiunea pesticidelor asupra microflorei se
concretizează pe 3 direcții și anume: o acțiune de inhibare a unui proces metabolic comun (respirația),
urmată de reducerea activității globale (compușii cu arsen); o influență selectivă de inhibare a unui
proces metabolic vital numai pentru unele grupe de microorganisme, urmată de substituirea acestora cu
microorganisme rezistente; acțiunea de stimulare pentru una sau mai multe grupe de microorganisme.
Adeseori, sub acțiunea pesticidelor are loc inhibarea unor grupe de microorganisme și
dezvoltarea altora, astfel că echilibrul microbian nu este modificat, apărând chiar o stimulare a
microorganismelor. Până la 80% din pesticide sunt adsorbite de humus, fapt datorită căruia timpul de
remanenţă în sol creşte mult. În stare adsorbită, majoritatea erbicidelor nu sunt practic supuse
descompunerii biologice (Mihăescu, 1998). Un alt efect negativ al folosirii pesticidelor este cunoscut sub
denumirea de „amplificare biologică” şi constă în sporirea concentraţiei substanţei active sau a
metaboliţilor pe măsură ce substanţa este preluată de nivelurile trofice superioare (Târziu, 2003).
Fungicidele pot ajunge în cantităţi variabile la suprafaţa şi în adâncimea stratului arabil. Prin
interacţiunea cu procesele biologice din sol este afectată, de cele mai multe ori, fertilitatea solului.

5



3. Poluare apei

3.1. Puncte surse de poluare

3.1.1. Transport, depozitare
Planificaţi transportul
- Utilizaţi serviciile de livrare oferite de furnizorul dumneavoastră;
- Utilizaţi o zonă de încărcare adaptată pentru a reţine scurgerile;
- Să aveţi un telefon mobil şi numerele de telefon de urgenţă în cazul unui accident;
- ƒÎn cazul unei scurgeri să aveţi materiale absorbante la îndemână (talaş, rumeguş,
etc).

Depozitaţi pesticidele într-un loc protejat de foc, localizat departe de sursele de apă
- Depozitaţi produsele pentru protecţia plantelor în spaţii destinate acestui scop,
închise, marcate clar şi delimitate (ex. un loc în care scurgerile pot fi colectate);
- Să aveţi la îndemână proceduri de urgenţă şi materiale: numerele telefoanelor de
urgenţă, extinctoare, material absorbant;
- Reţineţi şi apoi înlăturaţi în siguranţă, imediat toate scurgerile.
Produsele
- Decideţi ce produse de protecţia plantelor vor fi aplicate;
- Identificaţi zonele sensibile şi observaţi zonele tampon;
- Planificaţi din timp locurile de preparare a soluţiilor de stropit, precum şi a
zonelor de încărcare şi curăţare a echipamentelor de aplicare;
- Citiţi etichetele produselor cu atenţie şi urmăriţi toate instrucţiunile şi
recomandările de folosire;
- Calculaţi cantitatea de pesticid şi de apă necesare preparării soluţiei;
- Evitaţi surplusul de soluţie prin calcularea exactă a volumului de soluţie necesar
lucrării. Dacă sunteţi în dubiu mai bine subestimaţi volumul.


6



Echipamentul de aplicare
- Aranjaţi şi calibraţi echipamentul de aplicare şi asiguraţi-vă că acesta este testat
conform legislaţiei în vigoare;
- Verificaţi echipamentul de aplicare pentru pierderi sau picurări.
- Asiguraţi-vă că duzele funcţionează corect.
Transportul în câmp
- Planificaţi cel mai bun traseu până în câmp pentru a evita riscurile pentru sursele
de apă. Evitaţi să folosiţi vadurile pentru a trece cursurile de apă;
- Fiţi siguri că toate cuplările sunt asigurate. Închideţi pompele pe durata
transportului.
3.1.2. Umplerea echipamentelor de aplicare
Apa
- Asiguraţi-vă că sursa de alimentare cu apă şi soluţia de stropit nu sunt niciodată în
contact. Utilizaţi bazine tampon sau verificaţi de două ori valvele pentru
protejarea alimentării principale cu apă;
- Instalaţi sisteme de alarmă sau de închidere automată a valvelor pentru a evita
supra umplerea;
- Niciodată nu lăsaţi nesupravegheat un echipament în timpul umplerii.
- Umplerea echipamentelor cu pesticide nediluate creează riscuri semnificative
pentru ape;
- Localizaţi toate zonele de umplere departe de sursele de apă;
- Acordaţi atenţie sporită când turnaţi pesticidele pentru a evita răspândirea
picăturilor;
- Utilizaţi bazine de aspiraţie şi sisteme de transfer închise oriunde este posibil;
Umplerea echipamentelor de aplicare în fermă
- Umplerea echipamentelor necesită o manevrare sigură;
- Utilizaţi ori o tavă de plastic ori un dig portabil care permite colectarea oricărei
scurgeri;
- Umpleţi echipamentul într-o zonă în care deversările şi spălările pot fi colectate
pentru tratament printr-un biofiltru căptuşit sau printr-un contractor pentru
eliminarea deşeurilor;
7

- Să aveţi la îndemână material absorbant pentru a curăţa imediat orice scurgere.

Umplerea echipamentelor de aplicare în câmp
- Utilizaţi o cutie de transport sigură ce se poate încuia pentru a transporta
produsele la câmp;
- Asiguraţi-vă că zonă de umplere este la cel puţin 10 m depărtare de orice canal
său curs de apă;
- Variaţi locaţiile selectate pentru umplere şi amestecare în câmp;
- Utilizaţi o tavă pentru a colecta orice scurgere accidentală sau împrăştiere.

3.1.3. Pulverizare şi spălare

Pulverizare
Evitaţi contaminarea directă
- Nu pulverizaţi când echipamentul staţionează;
- Pulverizaţi doar când echipamentul se află în mişcare;
- Opriţi pulverizarea la întoarcerea echipamentului;
- Dacă semnalaţi orice scurgere, opriţi imediat pulverizarea şi reparaţi
echipamentul;
- Nu aplicaţi deasupra cursurilor de apă, canalelor şi puţurilor.
Evitaţi driftul
- Nu aplicaţi deasupra zonelor tampon;
- Selectaţi duzele recomandate în acord cu eticheta produsului şi ținta de tratat.
Oricând este posibil utilizaţi duze antidrift.
Evitaţi scurgerile
- Nu aplicaţi când există un risc de scurgere la suprafaţă;
- Nu aplicaţi pe soluri îngheţate sau îmbibate cu apă.

Spălare

Interior
- Instalaţi în interior duze de clătire a bazinului pentru a mări eficienţa spălării;
8

- Diluaţi soluţia rămasă cu apă şi aplicaţi pe zona din câmp unde aţi început
aplicarea;
- Diluaţi soluţia rămasă de încă două ori şi aplicaţi din nou.
Exterior
- Utilizaţi lancea de pulverizare pentru a spăla echipamentul în câmp;
- Curăţaţi noroiul de pe anvelopele echipamentului înainte de a ieşi din câmp;
- Spălaţi echipamentul în fiecare zi pentru a evita formarea de depozite. Acordaţi
atenţie specială rampei şi spatelui echipamentului unde se depozitează reziduuri;
- Dacă spălaţi echipamentul în fermă, alegeţi un loc unde apa de clătire poate fi
colectată pentru aplicare sau evacuare;
- După utilizare, parcaţi echipamentul într-un loc sigur cu acoperiş pentru a-l
proteja de ploaie.
3.1.4. Reziduuri şi deșeuri.
Eliminarea ambalajelor
- Urmaţi recomandările din etichetă sau instrucţiunile legale;
- Participaţi într-un sistem autorizat de colectare (SCAPĂ);
- Niciodată nu ardeţi sau îngropaţi ambalajele.
Stocuri nedorite
- Separaţi produsele pentru protecţia plantelor expirate de celelalte produse şi
contactaţi operatorii autorizaţi pentru eliminarea deşeurilor;
- Nu aruncaţi niciodată resturile de produse în canale şi niciodată nu le ardeţi.
Soluţia rămasă
- Reutilizaţi soluţia rămasă dacă este legal;
- Stocaţi soluţia în siguranţă;
- Niciodată nu aruncaţi produsele lichide sau solide acolo unde ele pot ajunge în
apele de suprafaţă sau subterane.








9




3.2.Surse de răspândire a poluării:
3.2.1. Drift la pulverizare
În timpul aplicării, pesticidele pot fi transportate la sursele de apă din apropiere sau la zonele
sensibile de către driftul de pulverizare. Acest lucru poate conduce pe termen scurt la concentraţii mari
de produse pentru protecţia plantelor în apă.
Măsuri directe de reducere a driftului
- Utilizaţi oricând este posibil duze cu reducere a driftului, în special la capetele şi
marginile solelor (dacă este necesar consultaţi consilierul / producătorul de
produse pentru sfaturi specifice);
- Reglaţi echipamentul:
- Micşoraţi înălţimea rampei şi reduceţi viteza tractorului;
- În livezi: reglaţi volumul, direcţia curentului de aer şi profilul aplicării.

Măsuri indirecte:
Minimizarea impactului driftului
- Nu aplicaţi când vântul bate în direcţia cursurilor de apă;
- Păstraţi o distanţă minimă de 15 m între câmpul tratat şi cursurile de apă
(verificaţi prevederile legale şi recomandările de pe etichetă produsului pentru
alte cerinţe stricte).
- Plantaţi perdele de protecţie pentru a reduce driftul către apă sau către zone
protejate dacă zonele tampon sunt mici.


3.2.2. Scurgere
După aplicare, pesticidele pot ajunge în apă din solele tratate prin particulele erodate de sol. Apa
contaminată poate ajunge în sursele de apă, conducând pe termen scurt său mediu la concentraţii relativ
mari de produse pentru protecţia plantelor în apă.

Măsuri în câmp
- Adaptaţi lucrările solului pentru a maximiza infiltrarea apei;
10

- Spargeţi crusta solului /compactarea subsolului;
- Utilizaţi lucrări de conservare;
- Utilizaţi sistemul de arătură şi cultivare în contur;
- Creşteţi culturile alternativ în câmpurile în pantă (ex. Cereale vs. culturi
prăşitoare);
- Creşteţi permanent acoperirea cu vegetaţie a câmpurilor;
- Culturile prăşitoare: creează straturi în bariera de sol;
- Culturile perene: înființați benzi înierbate între prăşitoare;
- Pentru pante lungi: întrerupeţi panta prin benzi tampon înierbate;
- Înfiinţaţi perdele/garduri vii în zonele critice.

3.2.3. Drenare
De ce poate fi o problemă?
După aplicare, pesticidele pot fi transportate cu apa care se infiltrează în sol în sistemul de drenaj.
După care apa de drenaj intră în apele de suprafaţă, conducând pe termen scurt şi mediu la concentraţii
semnificative de pesticide în cursurile de apă.
Cum să gestionăm riscul în câmpurile drenate?
- Evitaţi aplicarea pesticidelor în timpul sezonului de drenare (toamna târziu sau
primăvara devreme);
- Evitaţi aplicarea înainte de venirea ploilor torenţiale (>48 h);
- Dacă este posibil, reţineţi apa drenată într-o zonă de colectare artificială (bazine
de retenţie sau diguri):
- Utilizaţi sisteme vegetative şi dacă este posibil colectaţi informaţii despre această
metodă de la autorităţi/consultanţi;
- Nu aplicaţi niciun pesticid pe câmpurile drenate, cu crăpături sau pe soluri foarte
uscate.
Principalele provocări
- Evitaţi utilizarea pesticidelor în timpul sau imediat după scurgerea prin drenuri;
- Dacă este posibil, reţineţi scurgerea de apă prin drenuri în sisteme vegetative.

3.2.4. Levigare
De ce poate fi o problemă?
11

După aplicare, unele pesticide pot fi transportate în subsol şi apoi în apele subterane prin infiltrare
în sol. Acolo, rezultă concentraţii scăzute pe termen mediu şi lung, care uneori pot încălca limitele foarte
mici pentru apele potabile în UE.
Cum să gestionăm riscul de levigare?
Restricţionaţi utilizarea pesticidelor indicate în zonele identificate ca vulnerabile, care ar putea fi:
- Soluri cu conţinut scăzut de materie organică ( <1.7 % humus);
- Soluri superficiale (<35 cm strat de sol) în zonele carstice (soluri rendzină);
- Soluri cu apă freatică la suprafaţă (<1 m adâncime ): tipic pentru zonele de
întâlnire a apelor/fundul văilor şi zonele depresionare;
- Zone cu soluri nisipoase şi cu refacere timpurie a rezervei de apă subterană
(precipitaţii bogate în iarnă);
Restricţionaţi utilizarea pesticidelor indicate în faza de refacere a rezervei de apă subterană
(toamna târziu sau primăvara devreme).
Principalele provocări
- Restricţionaţi utilizarea pesticidelor în zonele şi sezoanele vulnerabile pentru
levigare.

















12



Bibliografie
1. http://www.scritube.com/geografie/ecologie/FOLOSIREA-RATIONALA-A-
INGRASAM22510221524.php;
2. http://blogoenciclopedia.blogspot.ro/2012/12/poluarea-mediului-inconjurator-cauzata.html;
3. http://biblioteca.regielive.ro/referate/ecologie/poluarea-solului-cu-pesticide-si-exces-de-
ingrasaminte-313614.html;
4. http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2009Noiembrie/Soceanu%20Alina-Daria%20-
%20Studiul%20Fizico-
Chimic%20si%20Analitic%20al%20unor%20Poluanti%20din%20Plante/Rezumat%20-
%20Teza%20de%20doctorat%20-%20Soceanu%20Alina%20Daria.pdf;
5. http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/gospodarirea_apelor/Cod_Bune_Practici_A
gricole.pdf;
6. http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=17&ved=0CFwQFjAG
OAo&url=http%3A%2F%2Fwww.icpa.ro%2Fproiecte%2FTACME%2FRaport%2520etapa
%2520I.pdf&ei=maxjU7HgFqSO7Ab3uYHYBg&usg=AFQjCNEiFWj8GpvFzw-
EDlePWwizRC4imA&sig2=lof1rVS6mWRgTRrz5ZdQLA&bvm=bv.65788261,d.bGQ;
7. http://www.agro.basf.ro/agroportal/ro/media/migrated/brosuri_2012/Brour_protecia_apei.pdf
8. http://www.biotehnologia.ro/documente/ian2012/Tratarea_si_epurarea_apelor.pdf.












13












14




15