PARTEA I

PIAŢA PRODUSELOR AGROALIMENTARE
Introducere 3
Capitolul I. Piaţa şi produsul 5
1.1. Piaţa 5
1.2. Produsul şi ciclul de viaţă al produsului 6
1.3. Produsul agroalimentar 10
1.4. Piaţa produselor agroalimentare 11
Capitolul II. Cererea şi oerta de produse agroalimentare 13
2.1. Cererea de produse agroalimentare 13
2.2. !erta de produse agroalimentare 1"
2.3. #eacţia $ntre cerea şi oerta de produse agroalimentare 1%
Capitolul III. &imensiunile pieţei produselor agroalimentare 20
3.1. 'ecesitatea cercetării pieţei 20
3.2. Capacitatea pieţei produselor agroalimentare 21
3.3. dimensiunea pieţei produselor agroalimentare 22
3.4. (egmentarea pieţei produselor agroalimentare 23
Capitolul IV. Comerciali)area pe piaţa produselor agroalimentare 25
4.1.Caracteristicile comerţului cu produse agroalimentare 25
4.2. Comerţul en*gross cu produse agroalimentare 2%
4.3. Comerţul en*datail cu produse agroalimentare 30
Capitolul V. +gri,usiness*ul 31
5.1. Consideraţii generale 31
5.1.1. -iliere agroalimentare 33
5.2. (tructura agri,usiness*ului 36
5.2.1. (istem amonte . asigurarea resurselor $n agricultură 3/
5.2.2. (istem aval * comerţul agroalimentar 42
5.2.3. &istri,uţia produselor alimentare 52
5.2.4. #eţele alimentare. Preţurile produselor agroalimentare 55
5.2.5. Consideraţii privind sistemul de
comerciali)are al produselor agroalimentare 55
PARTEA a II-a
Capitolul I. PIAŢA FRUCTELOR 60
1.1. 'oţiuni introductive 60
1.1.1.Clasiicarea ructelor 60
1.1.2. 0nsuşiri de calitate ale ructelor 60
1
1.2. Piaţa ructelor 62
1.2.1. -actori care inluenţea)ă consumul ructelor 62
1.2.2. Caracteristici ale pieţei ructelor 62
1.2.3. Politica de produs 64
1.2.4. Politica de preţ 66
1.2.5. Politica promoţională 6"
1.2.6. (e)onalitatea şi dinamica pieţei ructelor 6%
1.3. 1voluţia pieţei ructelor $n #om2nia "0
1.3.1. Producţia totală de ructe "0
1.3.2. Cererea şi oerta de ructe $n #om2nia "1
1.3.3. Preţurile "1
1.3.4. Consumul de ructe "3
1.4. Piaţa internaţională "5
1.4.1. Producţia "5
1.4.2. Comerţul "6
Capitolul II. PIAŢA CĂRNII "/
2.1. Introducere "/
2.2. Carnea de ,ovine %0
2.3. Carnea de porc %4
2.4. Carnea de pasăre %"
Conclu)ii /2
3i,liograie /3
2
INTRODUCERE
4ucrarea de aţă sinteti)ea)ă principalele pro,leme privind piaţa produselor
agroalimentare. Pentru a cunoaşte piaţa produselor agroalimentare se impune nevoia de a
privi $ntreprinderea agroalimentară prin prisma particularităţilor sale5 ca un sistem comple6 şi
dinamic5 $ntr*o continuă interacţiune cu mediul am,iant5 ceea ce accentuea)ă caracterul de
sistem desc7is.
0n economie piaţa este $nţeleasă ca iind reţeaua relaţiilor care se ormea)ă $ntre cei
care sc7im,ă şi care sunt $n comunicaţie str2nsă prin orice mi8loc. Piaţa este repre)entată de
toţi clienţii potenţiali care au aceiaşi nevoie sau dorinţă şi care sunt dispuşi să oere aceste
resurse $n sc7im,ul a ceea ce doresc. Piaţa s*a e6tins şi s*a diversiicat $n concordanţă directă
cu de)voltarea producţiei şi cu creşterea randamentului acesteia.
0ntreprinderea agroalimentară este un sistem organi)at de elemente interconectate care
$ndeplinesc anumite uncţiuni. 9anagerii tre,uie să aleagă cele mai potrivite variante de
integrare a tuturor compartimentelor $n cadrul $ntreprinderii agroalimentare şi a acesteia $n
mediu5 care evoluea)ă continuu şi la provocările căruia tre,uie să răspundă.. Pentru a*şi
reali)a misiunea şi scopurile propuse $ntreprinderea agroalimentară $şi ia din mediu resursele
necesare pe care le transormă $n produs.
!rgani)area olosirii mi8loacelor de producţie $n $ntreprinderile agricole poartă
amprenta particularităţilor proceselor ,iologice care se $mpletesc cu cele de producţie c2t şi a
riscului mai accentuat pe care $l oeră mediul am,iant5 dec2t irmelor industriale.
Piaţa $n care acţionea)ă $ $ntreprindere agroalimentară se ală $ntr*o continuă mişcare.
+ceastă mişcare se reeră la: modiicarea dimensiunilor pieţei5 sc7im,area structurii sale
interne5 mutaţii $n spaţiul pieţii agroalimentare. Cercetarea relaţiei piaţă economico*geograic
pre)intă importanţă practică at2t pentru producătorii agricoli c2t şi pentru comerciant.
&imensiunea spaţială a pieţei agroalimentare este dată de: gradul de concentrare a pieţei5
migraţia cererii de măruri şi gradul de solicitare a reţelei comerciale.
Piaţa pe care se tran)acţionea)ă produsele agricole $n relaţiile economice
internaţionale este considerată piaţa produselor de ,a)ă. #elaţiile dintre cererea şi oerta de
produse agroalimentare este considerată o latură undamentală a uncţionalităţii pieţei
produselor agricole*preţul re)ultat din această conruntare 5$n stadiul unui ec7ili,ru $ntre
cerere şi oertă5 aer denumirea de preţ de ec7ili,ru sau preţ unic.
Capacitatea pieţei e6primă dimensiunile cantitative ale enomenelor de piaţă5
relect2nd posi,ilitatea pieţei de a a,sor,i un anumit produs sau serviciu5 ără a lua $n
consideraţie preţurile. Pentru acest motiv este necesar a ai evaluată capacitatea pieţei $n
limitele căreia urmea)ă a se desăşura activităţile de mar;eting. 0n mar;eting5 piaţa nu poate
i cunoscută şi $nţeleasă ca iind o entitate glo,ală şi nedierenţiată5 ci dimpotrivă ca una
structurată pe anumite tipuri sau grupuri de clienţi5 omogene su, aspectul caracteristicilor de
consum şi utili)are. +ceste grupuri sau clase tipice poartă denumirea de segmente de piaţă.
Comerciali)area produselor agroalimentare presupune conştienti)area asupra
următorilor actori: nevoile consumatorilor5 caracteristicile agenţilor economici care participă
la sc7im,ul şi transormarea produselor agricole5 te7nicile comerciale respectiv acele
mi8loace ce pot i olosite de un agent economic pentru a inluenţa piaţa. Cererea de consum
este o categorie economică a pieţei repre)ent2nd orma de maniestare a nevoii sociale5
solva,ile5 ea e6primă nevoile pentru care e6istă posi,ilităţi reale de satisacere. Cererea de
consum poate i studiată $n uncţie de: dimensiunea produs< dimensiunea grup de
3
consumatori< dimensiunea timp.
Comerciali)area en*gros cuprinde toate activităţile implicate $n comerciali)area
produselor şi serviciilor către acele irme care le cumpără pentru a le vinde sau utili)a $n
scopuri de aaceri. Comerţul en*gros este reali)at de ansam,lul agenţilor economici care au
activităţi de distri,uţie cu ridicata5 adică irmele care se ală $n =primul r2nd> $n activitatea de
comerţ cu ridicata. +celaşi lucru se $nt2mplă şi $n comerţul cu produse agroalimentare5 en*
grosiştii de produse agroalimentare se ală $ntre producătorii agricoli şi comercianţii en*detail.
Comerţul en*detail cu produse alimentare este o importantă componentă a procesului
de distri,uţie pentru că include toate activităţile implicate $n v2n)area produselor sau a
serviciilor direct către consumatorii inali5 pentru a i olosite de aceştia $n scop personal şi nu
$n interes de aaceri.
+gri,ussiness*ul este deinit $ntr*un sens larg5 el cuprinde activităţi care coneră
agriculturii resursele necesare situate $n amonte de agricultură c2t şi activităţile din aval adică
prelucrare5 distri,uţie şi comerciali)area produselor agroalimentare.
4
CAPITOLUL I
PIAŢA ŞI PRODUSUL
1.1. Piaa
Piaţa este locul de $nt2lnire5 dintre oerta v2n)ătorilor şi cererea cumpărătorilor5 prima
iind orma de maniestare a producţiei $n condiţiile economiei de sc7im,5 a doua e6prim2nd
nevoile umane solva,ile5 $nsoţite deci de capacitatea oamenilor de a cumpăra mărurile
oerite şi convena,ile lor.
1
0n economie =piaţa este $nţeleasă ca iind reţeaua relaţiilor care se
ormea)ă $ntre cei care sc7im,ă şi care sunt $n comunicaţie str2nsă prin orice mi8loc> ?#.
3arre@
2
Potrivit lui 3enoum
3
A piaţa se poate deini ca ansam,lul care consumă sau este
suscepti,ilă să consume un produs sau un serviciu dat $ntr*o )onă geograică determinată>.
Piaţa * susţine P7ilip Botler
4
* este repre)entată de toţi clienţii potenţiali care au
aceeaşi nevoie sau dorinţă şi care sunt dispuse să oere aceste resurse $n sc7im,ul a ceea ce
doresc.
Potrivit lui 9. &idier
5
piaţa apare ca un ansam,lu de mi8loace de comunicaţii prin
care v2n)ătorii şi cumpărătorii se inormea)ă reciproc despre ceea ce ei au5 despre ceea ce
aceştia au nevoie5 despre preţurile pe care le cer şi pe care le propun pentru ca tran)acţiile
dintre ei să se $nc7eie>.
4a origine5 termenul de piaţă $nseamnă locul ?de pildă5 piaţa unui sat@ $n care se
adunau cumpărătorii şi v2n)ătorii pentru a ace sc7im, de ,unuri.
6
!amenii de aaceri utili)ea)ă recvent termenul de piaţă atunci c2nd se reeră la
diverse grupuri de clienţi. 1i au $n vedere anumite pieţe de nevoi ?precum piaţa persoanelor
au nevoie de alimentaţie dietetică@5 pieţe de produse ?piaţa produselor de $ncălţăminte@ pieţe
demograice ?piaţa populaţiei tinere@ sau pieţe geograice ?piaţa rance)ă@. Cneori5 prin
e6tensie5 noţiunea acoperă şi grupuri oare nu. cuprind numai clientela5 cum ar i piaţa celor cu
drept de vot5 piaţa orţei de muncă etc.
Piaţa s*a e6tins şi s*a diversiicat $n concordanţa directă cu de)voltarea producţiei şi
cu creşterea randamentului acestuia. Ca urmare5 piaţa contemporană este oarte comple6ă şi
eterogenă.
Principalele criterii de clasiicare a pieţelor şi ormelor de piaţă5 după iecare criteriu5
sunt $n mare5 cele ce urmea)ă.
1. &upă natura economică a ,unurilor ce ac o,iectu1 tran)acţiilor: piaţa
satisactorilor ?,unuri corpora1e5 de olosinţă )ilnică@5 ,unuri de olosinţă
$ndelungată5 ?servicii de consum personal@< piaţa prodactorilor ?piaţa resurselor
naturale5 piaţa capitalurilor5 piaţa muncii5 piaţa inormaţiei5 piaţa serviciilor
1
'iţă &o,rotă5 1conomie politică5 1ditura 1conomică5 1//"5 pag 54
2
#. 3arre5 1conomie politică5 PC-5 1/635 citat de 3enoum 95 mar;eting (avoirs et (avoir -aire5 1conomica5
1///
3
3enoum 95 9ar;eting (avoirs et (avoir -aire5 1ditura 1conomica 1//15 citat de C. 'egruţ5 Iniţiere $n
mar;eting5 1ditura +ugusta5 1//"5 pag.61
4
P7ilip Botler5 9anagementul 9ar;etingului5 1ditura Deora5 3ucureşti5 1//%5 pag. 40
5
&idier 9ic7el5 1conomie: regulile 8ocului5 1ditura +cademiei #om2ne5 3ucureşti5 1//05 citat de 'iţă &o,rotă5
1conomie politică5 1ditura 1conomică5 1//"5 pag 54
6
P7ilip Botler5 9anagementul 9ar;etingului5 1ditura Deora5 3ucureşti5 1//%5 pag.41
5
manageriale5 piaţa de mar;eting etc@.
2. &upă orma o,iectelor sc7im,ate: pieţe omogene şi pieţe eterogene5 pieţe
uniorme şi pieţe diversiicate.
3. In uncţie de e6istenţa sau $n a,senţa o,iectelor ?,unurilor@ $n momentul
tran)acţiei: piaţa reală5 cererea şi oerta de ,unuri de consum şi actori de
producţie< piaţa ictivă ?,ursă@5 cererea şi oerta de titluri de proprietate asupra
acestora.
4. &upă cadrul desăşurării relaţiilor de sc7im, se disting: pieţe locale5 pieţe )onale5
pieţe ur,ane< pieţe regionale< pieţe naţionale< pieţe intemaţionale şi piaţa
mondială ?unică şi insepara,ilă@..
5. &upă timpul $n care se desăşoară o,iectul tran)acţional către cumpărător: piaţa la
vedere5 pieţe disponi,ile să livre)e5 pieţe la termen.
6. &upă locul unde se desăşoară actele de v2n)are * cumpărare se disting: pieţe
intene5 pieţe e6terne.
Dotalitatea pieţelor e6terne alcătuiesc piaţa internaţională. (uma tuturor actelor de
v2n)are*cumpărare eectuate at2t $n interiorul c2t şi $n e6teriorul graniţelor
naţionale repre)intă piaţa mondială.
". In uncţie de raportul dintre cererea şi oerta unui ,un5 a unei categorii de ,unuri:
piaţa v2n)ătorului ?a,sor,ţia@< piaţa cumpărătorului ?presiunea@.
%. &upă gradul de cunoaştere a mediului economic de către su,iecţii pieţei: piaţa
transparentă ?toţi participanţii pot cunoaşte şi cunosc eectiv actorii pieţei@< piaţa
caracteri)ată prin opacitate ?agenţii pieţei sunt prost inormaţi despre mecanismul
ei@.
/. &upă numărul5 dimensiunea şi puterea economică5 a participanţilor: atomicitatea
oare semniică aptul că su,iecţii pieţei sunt de aceeaşi importanţă<
molecu1aritatea care sugerea)ă ideea de grupare a agenţilor pieţei ceea ce ace ca
participanţii să ie egali.
10. &upă numărul oertanţilor şi cumpărătorilor se disting:
* monopolul: un singur oertant şi o mulţime de cumpărători<
* monopsonul: un singur cumpărător şi o mulţime de oertanţi< monopolul
,ilateral: un singur oertant şi un singur cumpărător<
* oligopolul: c2ţiva oertanţi şi o mulţime de cumpărători<
* oligopsonul: c2ţiva cumpărători şi o mulţime de oertanţi<
1.! P"o#u$ul %i &i&lul #' (ia) al p"o#u$ului
0n accepţiunea de mar;eting produsul repre)intă ansam,lul elementelor care
declanşea)ă cererea5 ansam,lul care $nglo,ea)ă5 pe l2ngă orma materială ?su,stanţa@ a
acestuia5 $ntreaga am,ianţă care*l $ncon8oară5 alcătuită dintr*o gamă tot mai largă de elemente
corporale. Produsul cuprinde ideea care*i dă orma5 modul de pre)entare5 canalele de
distri,uţie5 preţ5 calitate5 prestigiul pe care*l oeră producătorul şi comportamentul
v2n)ătorului. &eci5 produsul repre)intă instrumentul concret de satisacere a nevoilor de
consum.
0n accepţiunea de mar;eting5 componentele care deinesc un produs5 se pot grupa
astel
E componente corporale F cuprind caracteristicile merceologice ale produsului şi
am,ala8ului său determinate de su,stanţa materială a acestora şi utilitate. (e $ncadrea)ă aici
dimensiunile produsului5 orma5 culoare5 structura şi conţinut5 greutate5 re)istenţă la acţiunea
actorilor de mediu etc.
E componente corporale cuprind elementele ce nu au un suport material nemi8locit5
6
cum sunt : numele şi marca5 instrucţiuni de utili)are5 preţul5 licenţa de a,ricaţie sau
comercială5 termen de garanţie5 v2rstă etc.
E comunicaţiile privitoare la produs F cuprind ansam,lul inormaţiilor transmise de
producător sau de distri,uitor5 cumpărătorului potenţial
* i+a,i-'a p"o#u$ului * sinte)a repre)entărilor mintale de natură cognitivă5
aectivă5 socială şi personală a produsului $n r2ndul cumpărătorilor. 1ste o componentă
motivaţională de natură su,iectivă5 ea este re)ultatul elului $n care un produs sau o marcă se
percepe de utili)atorii sau consumatorii săi. (e vor,eşte şi despre o teorie a imaginii
produsului F concreti)ată prin unele principii şi anume:
E deci)iile de cumpărare sunt determinate de imagine5 care este re)ultatul unor
procese psi7ice şi a e6perienţei
E orice inormaţie nouă poate modiica imaginea5
E caracteristicile parţiale pot inluenţa imaginea glo,ală a produsului şi c7iar imaginea
$ntreprinderii producătoare.
9odalităţile de concepere şi reali)are materială a ,unurilor destinate pieţei dau
conturul politicii de produs. +ceastă politică relectă opţiunea $ntreprinderii $n privinţa
,unurilor şi serviciilor5 care ac o,iectul activităţii sale.
Producătorii tre,uie să cunoască5 $nainte de diversiicarea sortimentală e6istentă5 at2t
preerinţele viitoare ale consumatorilor c2t şi condiţiile de renta,ilitate a diversiicării şi
$nnoirii sortimentale a producţiei. 9ar;etingul prin metodele şi te7nicile sale tre,uie să a8ute
producătorii $n sta,ilirea strategiei producţiei pentru ca aceasta să ie competitivă
0n ma8oritatea situaţiilor produsul nu este singur5 el se $ncadrea)ă $ntr*o anumită gamă
de produs. +cesta repre)intă o grupă de ,unuri ce se $nrudesc prin caracteristici similare
privitoare la materia primă olosită pentru o,ţinerea lor5 prin te7nologia de a,ricaţie sau prin
destinaţie. 0n cadrul gamei se disting mai multe linii de produs. 4inia semniică un grup
omogen de produse su, aspectul materiei prime sau te7nologiei de a,ricaţie ?salamuri
uscate5 c2rnaţi5 ,r2n)eturi ermentate5 legume $n sare etc.@.
Pornind de la aceste elemente5 dimensiunile gamei de produse ?sortimentale@ se pot
deini prin:
* l)",i+'a ,a+'i. #at) #' numărul de linii de produse ce o compun ?produse din
lapte * lapte pasteuri)at5 iaurt5 ,r2n)eturi5 sm2nt2nă5 rişcă etc.@<
* p"o/u-0i+'a ,a+'i dată de numărul de produse distincte pe care le conţine o
linie ?lapte pasteuri)at * normal5 condensat5 dietetic5 ,r2n)eturi * dulci5
ermentate5 sărate etc.@<
* lu-,i+'a ,a+'i * este dată de numărul produselor tuturor liniilor. +ceastă
dimensiune semniică supraaţa pe care o Gacoperă> o gamă de produse $n
satisacerea unei anumite tre,uinţe.
&imensiunile gamei sortimentale servesc la aprecieri comparative pentru două
$ntreprinderi5 care produc aceleaşi produse c2t şi pentru comparaţii ale oertei de ,unuri
destinate aceloraşi tre,uinţe. 1le repre)intă $n acelaşi timp şi puncte de reper5 pentru posi,ile
strategii de produs ce pot i adoptate de producători.
0nlocuirea gamei de produse e6istente5 sc7im,area proporţiei dintre sortimente este
determinată şi de a)a din ciclul de viaţă al produsului.
Ciclul de viaţă al produsului
Pe parcursul vieţii unui produs5 o irmă $şi ormea)ă strategia de mar;eting de mai
multe ori.
1
+cest lucru este determinat nu numai de concurenţă5 ci şi de modiicarea
intereselor şi a cerinţelor cumpărătorilor aţă de produs. Iată de ce5 irma tre,uie să ela,ore)e
1
P7ilip Botler5 9anagementul 9ar;etingului5 1ditura Deora5 3ucureşti5 1//%5 pag. 446
"
strategii adecvate iecărei etape din ciclul de viaţă al produsului.
Ciclul de viaţă al produsului este un concept de mar;eting important5 ce relectă
evoluţia unui produs $n raport cu celelalte produse concurente.
H2ndirea de mar;eting nu tre,uie să $nceapă cu produsul sau cu o clasă de produse5 ci
cu nevoia. Produsul repre)intă una din multiplele soluţii de satisacere a unei nevoi
1
1 $n
cadrul unui ciclu dat al cererii de te7nologie5 e6istă o succesiune de orme ale produsului care
satisac al momentul respectiv nevoia.
(e poate conclu)iona că5 dacă o irmă se concentrea)ă e6clusiv asupra ciclului de
viaţă a propriei sale mărci5 nu*şi poate orma o imagine de ansam,lu asupra ciclului de viată
al produsului. -irmele tre,uie să decidă $n ce te7nologie să investească şi c2nd să adopte una
nouă. In )iua de a)i5 irmele au la dispo)iţie mai multe te7nologii5 dar nu pot investii $n toate.
1le tre,uie să mi)e)e pe cea care va satisace cel mai ,ine cererea. 1le pot investi totul $ntr*o
singură te7nologie sau c2te puţin $n mai multe. 0n al doilea ca)5 irmele au sla,e şanse de a
deveni lideri pe piaţă. -irma * pioner care mi)ea)ă totul pe te7nologia =c2ştigătoare> are
şanse de a o,ţine $nt2ietate pe piaţă. +stel5 irmele tre,uie să aleagă cu atenţie domeniile
strategice de aaceri $n care urmea)ă să opere)e.
+ spune că un produs are un ciclu de viată $nseamnă a airma că:
* el are o viaţă limitată<
* v2n)area produsului trece prin dierite a)e5 iecare ridic2nd anumite pro,leme
v2n)ătorului:
* proiturile sunt mai mari sau mai mici $n anumite etape ale ciclului de viaţă al
produsului<
- el necesită aplicarea unor strategii de mar;eting5 inanciare5 de producţie5 de
ac7i)iţie şi de personal dierite5 $n uncţie de iecare etapă a ciclului său de viată.
-a)ele ciclului de viaţă ale unui produs sunt:
* introducerea pe piaţă<
* creşterea<
* maturitatea<
* declinul.
Etapa de lansare
+tunci c2nd se lansea)ă un produs conducerea de mar;eting poate sta,ili un nivel
ridicat sau scă)ut pentru iecare varia,ilă de mar;eting5 respectiv pentru preţ5 promovare5
distri,uţie şi calitatea produsului.
2
4u2nd $n considerare numai preţul şi promovarea5 conducerea poate alege una din
următoarele patru strategii:
• (trategia de ructiicare rapidă a avanta8ului de piaţă5 presupune lansarea
noului produs 1a un preţ ridicat şi cu un eort susţinut de promovare.
-irma practică un preţ mare pentru a o,ţine un proit ,rut unitar c2t mai su,stanţial.
1a investeşte masiv $n promovare pentru a*i convinge pe consumatori de calităţile produsului.
• (trategia de ructiicare lentă a avanta8ului de piaţă5 presupune lansarea noului
produs la un preţ ridicat şi cu un eort de redus de promovare. Preţul ridicat a8ută
la o,ţinerea unui proit ,rut unitar c2t mai mare5 iar eortul scă)ut al promovării
menţine c7eltuieli de mar;eting 1a un nivel redus
• (trategia de pătrundere rapidă pe piaţă presupune lansarea produsului la un
preţ scă)ut şi cu c7eltuieli mari de promovare. Prin aplicarea aceste strategii se are
$n vedere o pătrundere oarte rapidă pe piaţă şi o,ţinerea acelei mai mari cote de
piaţă.
1
P7ilip Botler5 9anagementul 9ar;etingului5 1ditura Deora5 3ucureşti5 1//%5 pag. 44"
2
P7ilip Botler5 9anagementul 9ar;etingului5 1ditura Deora5 3ucureşti5 1//%5 pag. 454
%
• (trategia de pătrundere lentă pe piaţă presupune lansarea noului produs la un
preţ scă)ut şi cu c7eltuieli mici de promovare. Preţul scă)ut $ncura8ea)ă rapida
acceptare a produsului5 irma menţin2nd costurile de promovare la un nivel (că)ut
pentru a reali)a proit net ridicat.
1tapa de creştere. 1tapa de creştere este marcată de o creştere rapidă a v2n)ărilor. Pe
piaţă intră noi concurenţi atraşi de posi,ilităţile mari de producţie şi de o,ţinere a proitului.
+ceştia vin cu produse av2nd caracteristici noi cresc numărul punctelor de distri,uţie.
Proiturile cresc $n această etapă5 deoarece costurile de promovare se reparti)ea)ă la un
volum mai mare de v2n)ări iar costurile unitare de producţie scad mai repede dec2t preţurile
0n această etapă irma utili)ea)ă următoarele strategii:
* irma $m,unătăţeşte calitatea produsului5 adăug2nd noi caracteristici şi
$m,unătăţind stilul<
* irma adoptă noi modele şi o serie de produse strategice<
* pătrunde pe noi segmente de piaţă<
* reali)ea)ă o mai ,ună acoperire a pieţei cu produse5 oloseşte noi canale de
distri,uţie<
* scad preţurile pentru a*i atrage pe cumpărătorii mai sensi,ili la preţ.
1tapa de maturitate.
4a un moment dat rata de creştere a v2n)ărilor va $ncepe să scadă şi produsul va
intra $n etapa de maturitate relativă.
1tapa maturităţii se poate $mpărţi $n trei a)e. 0n prima a)ă5 ceea a maturităţii $n creştere5 rata
de creştere a v2n)ărilor $ncepe să scadă. 0n a)a a doua5 cea a maturităţii sta,ile volumul
v2n)ărilor pe cap de locuitor. (e sta,ili)ea)ă ca urmare a saturării pieţei. 0n a)a a treia cea a
maturităţii $n declin5 nivelul a,solut al v2n)ărilor $ncepe să scadă5 iar consumatorii $şi
$ndreaptă atenţia spre alte produse şi $nlocuitori.
9ar;eterii tre,uie să anali)e)e sistematic strategiile de piaţă5 de produs precum şi
modiicările mi6ului de mar;eting.
* 9odiicarea pieţei: -irma ar tre,uie să $ncerce să e6tindă piaţa de desacere a
mărcii sale a8unse $n stadiul maturităţii acţion2nd asupra celor doi actori care
determină volumul v2n)ări1or.
1
Iolumul v2n)ărilor J numărul utili)atorilor mărcii 6 rata medie a utili)ării.
- 9odiicarea produsului. 9anagerii $ncearcă să stimule)e v2n)ările modiic2nd
caracteristicile produsului. +ceasta se poate ace $n mai multe
moduri:
2
a@ (trategia $m,unătăţirii calităţii are drept scop creşterea perormanţelor
uncţionale ale produsului dura,ilitate5 siguranţă. vite)ă Agustul.
,@ (trategia $m,unătăţirii caracteristicilor5 are drept scop adăugarea de noi
Caracteristici care sporesc posi,ilităţile de utili)are5 siguranţa şi olosirea uşoară a
produsului.
c@ (trategia $m,unătăţirii stilului * are drept scop creşterea atracţiei estetice a
produsului.
* 9odiicările mi6ului de mar;eting. &irectorii de produs ar putea $ncerca să
stimule)e v2n)ările şi prin modiicarea unuia sau mai multor elemente ale
mi6ului de mar;eting.
1tapa de declin. I2n)ările celor mai multe orme şi mărci de produse scad $n cele din
urmă. &eclinul poate i lent sau rapid. I2n)ările pot să tindă spre nivelul )ero5 sau se pot
1
P7ilip Botler5 9anagementul 9ar;etingului5 1ditura Deora5 3ucureşti5 1//%5 pag. 461
2
P7ilip Botler5 9anagementul 9ar;etingului5 1ditura Deora5 3ucureşti5 1//%5 pag. 461
/
sta,ili)a la un nivel scă)ut. Pe măsură ce v2n)ările şi proiturile scad5 unele irme ies pe piaţă5
cele rămase put2nd reduce numărul oertelor. 1ste posi,il ca aceste irme să se retragă de pe
segmentele de piaţă mai mici şi din cadrul canalelor de distri,uţie mai sla,e reduc2nd ,ugetul
de promovare iar ulterior şi preţurile.
(trategiile olosite $n această etapă sunt: identiicarea produselor sla,e ela,orarea
strategiei de mar;eting şi deci)ie de renunţare.
1.2. P"o#u$ul a,"oali+'-ta"
Produsul agricol pentru a deveni un produs alimentar este necesar să suere
următoarele sc7im,ări:
* sc7im,are a ormei
* sc7im,are $n spaţiu<
* transormare $n timp<
* sc7im,are de proprietate<
0n sera pieţelor agricole pentru valoriicarea produselor agricole se pot distinge mai
multe criterii de clasiicare dintre care se pot aminti următoarele:
1@ &upă provenienţa produsului respectiv se disting: produse ale culturilor
cerealiere şi te7nice5 produse 7ortiviticole5 produse animaliere5 produse agricole
secundare.
2@ &in punct de vedere al părţii din plantă care se consumă produsele agricole se
$mpart $n: ructe5 seminţe5 run)ele5 inlorescenţa5 tulpini5 rădăcini5 tu,eri)ate.
3@ &in punct de vedere a gradului de maturitate produsele agricole vegetale se
pot $mpărţi $n grupe după a)a de maturitate astel: maturitatea de recoltare5
maturitatea de consum5 maturitatea comercială5 maturitatea te7nică5 maturitatea
i)iologică.
4@ &in punct de vedere al gradului de perisa,ilitate produsele sunt grupate $n
patru categorii astel:
* produse oarte uşor perisa,ile
* produse uşor perisa,ile
* produse perisa,ile produse re)istente
5@ &in punct de vedere comercial produsele se pot clasiica av2nd ca principal
criteriu data apariţiei pe piaţă. &in acest punct de vedere se olosesc terminologii:
truandale produse 7orticole: de vară5 de toamnă5 de iama. Cneori $n locul
denumirilor de mai sus se olosesc denumirile: e6tratimpurii5 timpurii5 t2r)ii.
6@ Clasiicarea produselor agricole $n practica comercială. 4egat de acest criteriu
produsele agricole se $mpart $n următoarele grupe principale: măruri cerealiere
ăinoase5 )a7ăr5 miere5 produse )a7aroase5 alcoolul şi ,ăuturile alcoolice şi
nealcoolice5 stimulente şi condimente5 grăsimile5 laptele şi produsele lactate5
ouăle5 carnea şi produsele din carne.5 peştele şi produsele din peşte5 legumele şi
ructele proaspete şi conservate.
"@ &in punct de vedere al gradului şi posi,ilităţilor de transormare se disting:
produse agricole ,rute5 produse alimentare intermediare5 produse agroalimentare.
%@ +v2nd $n vedere legăturile e6istente $ntre produsele agroalimentare $n sera
consumului5 acestea pot i considerate: produsele independente $ntre ele< produse
su,stitui,ile< produse complementare.
10
1.3. Piaa p"o#u$'lo" a,"oali+'-ta"'
Piaţa repre)intă sera economică $n care producţia de măruri apare su, orma de
oertă5 iar nevoile de consum su, ormă de cerere de măruri. 0n literatura de specialitate piaţa
este $nţeleasă ca sera economică a conruntării la un moment dat5 a cererii şi oertei unui
anumit ,un sau serviciu şi reali)area lor su, orma actelor de v2n)are cumpărare.
1
0n cadrul
unei economii naţionale pot e6ista şi uncţiona următoarele tipuri de pieţe: piaţa ,unurilor şi a
serviciilor5 piaţa capitalurilor5 piaţa muncii5 piaţa titlurilor de valoare5 piaţa monetară.
0n anali)a şi evaluarea perormanţelor agromar;etingului un rol important $l are
criteriul conceptual al pieţei perecte. 'oţiunea de piaţă perectă poate i e6tinsă pentru
cuprinderea unei perioade de timp atunci c2nd pe piaţa respectivă cererea şi oerta nu se
sc7im,ă iar preţui răm2ne uniorm. !erta cantitativă a unui produs pe piaţa de desacere
depinde5 $n primul r2nd5 de ,eneiciul pe care*l va reali)a $ntreprin)ătorul. !erta pe piaţa
produselor de ,a)ă din agricultură este dispersată şi cantitativ neregulată.
&eoarece c2ştigul poate i inluenţat prin sc7im,ările costurilor şi preţurilor se
consideră că principalele cau)e care inluenţea)ă oerta de produse agricole sunt
următoarele:
2
* orţa de muncă utili)ată $n agricultură şi structura acesteia<
* mi8loacele de inanţare şi acilităţi $n acordarea de credite<
* actori socio*economici<
* preţul produsului oerit pe piaţă
* preţul mi8loacelor de producţie.
* preţul produsului de su,stituire.
&intre actorii enumeraţi anterior5 $ntreprin)ătorul sau producătorul agricol poate
inluenţa de regulă5 numai costurile5 nu şi preţul de v2n)are a1 produsului.
Pe termen scurt oerta de produse agricole este varia,ilă $n uncţie de actorii
climatici5 sau se)onieri5 precum şi de nivelul stocurilor $n ca)ul produselor agricole stoca,ile.
Pe termen lung oerta de produse agricole este relativ sta,ilă5 depin)2nd de valoarea
producţiilor agricole anuale5 de nivelul stocurilor acumulate $n timp5 şi de eectul politicilor
agricole.
#eglarea producţiei este un re)ultat al 8ocului li,er al oertei producătorilor agricoli şi
cererii consumatorilor.
Piaa p"o#u$'lo" ali+'-ta"' 4iolo,i&'
Cn produs alimentar ,iologic5 este considerat acel produs ,iologic agricol care a ost
o,ţinut $n urma unor practici agricole prin care se respectă condiţiile reeritoare la:
3
* inter)icerii utili)ării produselor c7imice de sinte)ă<
* prin te7nologiile utili)ate pentru o,ţinerea produsului se prote8ea)ă mediul şi
animalele<
* acceptarea ormelor de control al condiţiilor de producţie<
* respectarea regulilor impuse de regulamente şi standarde $n producerea şi
distri,uţia acestor produse<
Piaţa produselor alimentare ,iologice se $ncadrea)ă $n două categorii de produse:
a@ produse alimentare ,iologice*ecologice re)ultate prin respectarea cu stricteţe a
unor te7nologii impuse de o,ţinere a acestor produse<
,@ produsele cu =imagine ,iologică> considerate intermediare care se impun $ntre
1
9arian Constantin5 9ar;etingul Producţiei +groalimentare5 1ditura &idactică şi Pedagogică5 1//"5 pag 4%
2
9arian Constantin5 9ar;etingul Producţiei +groalimentare5 1ditura &idactică şi Pedagogică5 1//"5 pag 4/
3
9arian Constantin5 9ar;etingul Producţiei +groalimentare5 1ditura &idactică şi Pedagogică5 1//"5 pag 55
11
produsele alimentare ,iologice*ecologice şi produsele alimentare curente.
Pentru a cuprinde elementele esenţiale ale cunoaşterii pieţei5 tre,uie ca $n preala,il să
avem $n vedere următoarele $ntre,ări: ce tre,uie v2ndutK cuiK şi cumK
Prin răspunsul la aceste $ntre,ări pot i cunoscute următoarele elemer$te priv$nd:
capacitatea5 dinamica5 aria şi structura pieţei.
1
Capacitatea pieţei e6primă dimensiunile cantitative ale enomenelor de piaţă5
relect2nd posi,ilitatea pieţei de a a,sor,i un anumit produs sau serviciu5 ără a lua $n
consideraţie preţurile. (tudiul capacităţii pieţei necesită luarea $n considerarea a următoarelor
trei dimensiuni: piaţa reală a unui produs5 piaţa potenţială sau posi,ilă şi piaţa teoretică a
produsului.
&inamica pieţei. &imensiunile5 structura şi condiţiile concrete de desăşurare a
enomenelor de piaţa se ală $n continuă sc7im,are. +ceasta se datorea)ă unor actori cum
sunt: creşterea producţiei de măruri5 creşterea veniturilor ,ăneşti ale populaţiei5 politica
preţurilor5 intensitatea consumatorilor etc.
+riei pieţei. Caracteri)ea)ă dimensiunile spaţiale ale acesteia prin cunoaşterea relaţiei
piaţă*spaţiu5 av2nd o importanţă practică deose,ită $n undamentarea următoarelor pro,leme:
structura oertei şi a cererii5 amplasarea depo)itelor etc.
+ria pieţei poate i deinită prin următorii parametrii: gradul de penetrare a pieţei5
gravitatea comercială5 gradul de solicitare a reţelei comerciale5 imaginea $ntreprinderii.
(tructura pieţei. Piaţa are un caracter deose,it de comple65 datorită diversităţii largi a
produselor care ormea)ă o,iectul actelor de sc7im,.
0n acest el tipurile pieţelor pot i structurate5 prin $ncadrarea $n mai multe categorii5
după: locul de desăşurare al actelor de v2n)are cumpărare ?piaţa internă5 piaţa e6ternă@5 $n
uncţie de o,iectul v2n)ării * cumpărării ?piaţa mărurilor5 piaţa serviciilor@5 după natura
produselor ?piaţa mi8loacelor de producţie5 piaţa ,unurilor de consum@.
1
9arian Constantin5 9ar;etingul Producţiei +groalimentare5 1ditura &idactică şi Pedagogică5 1//"5 pag 56
12
CAPITOLUL II
CEREREA ŞI OFERTA DE PRODUSE AGROALIMENTARE
Piaţa pe care se tran)acţionea)ă produsele agricole $n relaţiile economice
internaţionale este considerată o piaţă a produselor de ,a)ă. Ca atare $n comerţ5 $n piaţa
produselor de ,a)ă se tran)acţionea)ă şi anumite produse agricole5 cum sunt: l2na5 ,um,acul5
cerealele5 pieile ,rute etc.5 care sunt incluse $n noţiunea de materii prime5 iar altele5 ca
$ngrăşăminte c7imice5 insectiungicide sunt incluse $n cadrul aceloraşi pieţe $n categoria
produselor semia,ricate situate pe dierite trepte de prelucrare. Ca principale orme ale
relaţiilor $ntreprinderii cu piaţa pot i considerate oerta şi respectiv cererea de măruri sau
servicii5 v2n)area*cumpărarea5 circulaţia inormatiilor şi mesa8elor.
0n anali)a şi evaluarea perormanţelor agromar;etingului5 un rol important revine
criteriului conceptual al pieţei perecte. Conceptul de piaţă perectă constituie un etalon
pentru aprecierea variaţiilor unui preţ pe teritoriul $n care sunt dispersaţi cumpărătorii şi
v2n)ătorii. 'oţiunea de piaţă perectă poate i e6tinsă pentru cuprinderea unei perioade de
timp atunci c2nd piaţa respectivă cererea şi oerta nu se sc7im,ă iar preţul răm2ne uniorm
?plus sau minus c7eltuielile cu depo)itarea@. Considerate drept criterii ale unei pieţe perecte *
uniormitatea preţului $n spaţiu5 timp şi clasa de calitate5 se poate spune că acestea corespund
cu cele trei utilităţi pe care mar;etingul le generea)ă determin2nd v2n)area unui produs:
utilitate de spaţiu5 timp şi ormă.
!. 1. C'"'"'a #' p"o#u$' a,"oali+'-ta"'
Cererea de produse agroalimentare este caracteri)ată prin invaria,ilitatea acesteia.
1
+stel5 cumpărările de produse agricole din punct de vedere cantitativ varia)ă puţin< dacă
preţurile produselor agricole scad5 aceasta va i considerată o economie $n ,ugetul personal<
dacă veniturile populaţiei cresc5 cumpărările suplimentare de produse se vor ace de regulă $n
aara sectorului alimentar.
Cererea de produse agroalimentare de primă necesitate este puţin elastică $n raport cu
preţurile e6istente pe piaţă. Pe termen scurt $nsă5 cererea de produse agricole este varia,ilă.
Cererea de produse agroalimentare pe plan mondial este relativ sta,ilă5 dacă nu au loc
creşteri puternice ale producţiei agricole şi e6plo)ii demograice.
2
Pe )one geograice5 cererea
de alimente de ,a)ă varia)ă $n uncţie de creşterile demograice şi calitativ $n uncţie de
nivelu1 veniturilor cosumatorilor. ! evoluţie calitativă a cererii este speciică mai ales $n
ţările de)voltate5 unde nivelul veniturilor ace ca acestea să ie adesea elastică $n raport cu
preţul5 cum este ca)ul produselor alimentare de lu6 ?ructe e6oticeA produse alimentare
re)ultate $n oarte multe prelucrări şi adaosuri@.
Pentru a atinge o,iectivul de deinire a pieţei de reerinţă prin prisma aşteptărilor
cumpărătorilor şi nu din punctul de vedere al producătorului se vor reţine trei dimensiuni şi
decuparea pieţei $n cupluri =produs*piaţă>:
* uncţiunile sau com,inaţiile de uncţiuni pe care le $ndeplineşte produsul<
* te7nologiile e6istente5 suscepti,ile =să producă> aceste uncţiuni<
* categoriile de cumpărători potenţiali interesate de produs.
Pornind de la aceste dimensiuni se poate ace distincţia $ntre piaţa glo,ală şi cuplu1
=produs*piaţă>:
* cuplul =produs*piaţă> se situea)ă la intersecţia unei grupe de cumpărători şi a
unei categorii de uncţiuni ,a)ate pe te7nologie particulară<
1
'iţă &o,rotă5 1conomie Politică5 1ditura 1conomică5 1//"
2
'iţă &o,rotă5 1conomie Politică5 1ditura 1conomică5 1//"
13
* piaţă acoperă ansam,lul te7nologiilor pentru. o uncţiune şi un grup de
cumpărători.
Cele menţionate permit deinirea cererii pentru un cuplu =produs*piaţă> dat5 ca iind:
* volumul total care ca i cumpărat<
* de către un grup de cumpărători dat<
* $ntr*un loc şi $n cursul unei perioade date<
* $n anumite condiţii şi cu anumite eorturi de mar;eting.
Cererea de consum poate i ca clasiicată $n uncţie de mai multe criterii:
* după modul de maniestare $n timp<
* $n uncţie de deci)ia luată $n in momentul cumpărării<
* $n uncţie de intensitatea sa
* după gradul de solva,ilitate al tre,uinţelor.
&upă modul de maniestare $n timp cererea poate i:
* curentă ?p2ine5 lapte5 came5 cartoi@<
* periodică5 se)onieră ?vişine5 struguri@<
* rară ?lori5 plante medicinale@.
0n uncţie de deci)ia luată cererea poate i:
* erma - pentru produsele de consum curent sau pentru ,unurile de utili)are
productivă<
*spontană - pentru produsele ,ogate sortimental5 deci)ia lu2ndu*se spontan $n
momentul cumpărării ?vin5 $ng7eţată@.
0n uncţie de intensitatea sa5 cererea poate i:
*constantă - pentru ,unuri de consum curent<
*crescătoare - $n condiţiile creşterii puterii de cumpărare5 pentru unele produse
alimentare la care consumul este mult mai redus aţă de un nivel 8udecat ca ptim.
* descrescătoare * sc7im,area modelelor alimentare determină reducerea cererii
pentru unele produse ?p2ine5 cartoi@<
&upă gradul de solva,ilitate a tre,uinţelor cererea poate i:
- eectivă * solva,ilă $n momentul actual iar purtătorii ei sunt consumatorii
eective<
* potenţială * poate i ie solva,ilă $n momentul actual dar nu are o ,a)ă reală ?lipsa
oertei sau necunoaşterea ei pentru produsele noi@ ie nesolva,ilă $n pre)ent dar
put2nd deveni pe măsura creşterii veniturilor.
-uncţiile comple6e şi variate care se maniestă $n cadrul cererii pieţei produselor
alimentare conduc la cunoaşterea unor valori multiple. Ca atare. cererea alimentară e6primă
nevoile sociale ale oamenilor pentru satisacerea tre,uinţelor lor materiale legate de
alimentaţie.
&e reţinut aptul că $ntre tre,uinţele sau nevoile sociale alimentare şi cerere e6istă
dierenţieri. +stel:
* numai pentru unele produse alimentare cererea este egală cu nevoia şi anume
pentru produsele de primă necesitate $n alimentaţie e6istă această tendinţă de
egalitate5 dar pentru alte produse nevoia este mai mare dec2t creşterea<
* nevoile alimentare anticipea)ă cererea prin dierite orme de maniestare $n
cadrul pieţei. +ceste orme de maniestare speciice produselor alimentare sunt
legate de caracteristicile nutritive5 igienice şi sen)oriale ale alimentelor pre)entate
pe piaţă<
* $n timp ce tre,uinţele evoluea)ă5 pe măsură ce societatea se de)voltă se
inluenţea)ă $n acelaşi sens cererea.
&ar speciicul cererii alimentare are dierite orme de e6perimentale de către
14
consumatori. +stel pot i sesi)ate:
* după modul de maniestare $n timp a cererii de produse alimentare5
distrug2ndu*se o cerere curentă5 periodică şi rară<
* după evoluţia $n timp a cererii alimentare e6istă cereri constante5 crescătoare şi
descrescătoare
* după siguranţa cererii alimentare se evidenţia)ă cererea ermă şi cererea
spontană<
* conorm e6istenţei gamei sortimentale şi a ondului de măruri alimentare
asupra cererii alimentare e6istă o creştere sau descreştere a cererii consumatorilor
&e aici reiese ca prin anali)a cererii alimentare comerciale a $nsăşi modului de
solicitare al produselor de către consumatori se pot delimita:
Piaţa alimentară culturală5 prin care se $nţelege segmentul de populaţie pre)intă o
unitate $n comportament alimentar datorită actorilor culturali. Ca atare această piaţă
$ncadrea)ă consumatorii după nivelul de cultură datorat pregătirii acumulate şi capacităţii de
anali)ă şi sinte)ă a enomenelor
Piaţa alimentară sen)orială se reeră la masa consumatorilor care reperea)ă anumite
alimente5 aprecia)ă anumite orme şi procedee de pregătire şi consum. Ca atare această piaţă
are la ,a)ă interrelaţia de natură sen)orială $ntre produs şi consumator ?prin identiicarea
dimensiunilor produsului alimentar conorm celor cinci simţuri umane@.
Piaţa alimentară meta,olică. se reeră la relaţia oertă ?agregare pentru produsele
alimentare adică de dimensiunea enomenului de saţietate al individului. +ceasta deoarece de
eicacitatea produselor meta,olice depinde utilitatea alimentelor şi eicienţa actului alimentar.
4egat $n mod direct de cererea alimentară5 comercială este necesară cunoaşterea
motivaţiilor şi a r2nelor $n această cerere.
(e pot considera motivaţii ale cererii de produse alimentare acele orte psi7ologice
po)itive care determină individul să materiali)e)e actul de cumpărare ai produsului. (unt
incluse aici: motivaţiile prin care sunt satisăcute plăcerile de consum ale alimentelor pentru
consumatori şi L sau amilie sau anumita colectivitate< motivaţiile autoe6presioniste antrenate
de dorinţa de airmare al individului $n sensul scoaterii $n relie a airmării acestuia< motivaţii
i)iologice legate de necesităţile nutriţionale.
Cererea de consum se ală su, inluenţa directă a unor actori care imprimă o
anumită mo,ilitate şi c7iar sc7im,area de la o perioadă la alta.
-iind o parte componentă a nevoii de consum5 asupra sa şi $şi pun amprenta aceiaşi
actori grupaţi astel:
1
* actori demograici<
* actori economici<
* actori geograici<
* actori sociali şi psi7ologici.
1. Fa&to"ii #'+o,"a/i&i
Printre actorii demograici5 indispensa,ili estimării cererii teoretice se pot preci)a:
* populaţia5 mărimea sa ca ,a)ă de calcul a dieritelor agregate comerciale5
situaţia sa $n trecut şi proiecţiile pe termen mediu<
* structura populaţiei $n uncţie de v2rsta5 repre)entată printr*o piramidă
a v2rstelor5 pun2nd $n evidenţă importanţa iecărei grupe<
* repartiţia populaţiei pe se6e<
* numărul şi mărimea amiliilor<
* reparti)area geograică şi densitatea populaţiei pe )one care pot e6plica
dierenţele )onale la nivelul consumului<
1
&o,re Costinel5 'egruţ Constantin5 9irela Ienc)el . 9ar;eting5 1d. +mp7ora5 1//5
15
* ponderea populaţiei ur,ane şi rurale $n populaţia totală.
* +ceşti indicatori pot i completaţi cu alţii utili $n estimarea cererii
viitoare:
* rata mortalităţii
* speranţa medie de viată<
* rata natalităţii.
2. Fa&to"ii '&o-o+i&i permit aprecierea puterii de cumpărare. Pentru aceasta se pot
utili)a indicatorii macroeconomici5 rata de creştere a produsului intern ,rut5 rata şoma8ului5
rata de creştere a veniturilor etc.
&in această categorie de actori5 care e6plică evoluţia cererii ac parte:
* veniturile populaţiei<
* preţurile.
a5 V'-itu"il' populai'i
(e pot identiica următoarele tipuri de venituri:
* ('-itul 4"ut al amiliei ca iind suma ,rută totală a veniturilor
o,ţinute prin prestarea unei activităţi şi din deţinerea de capital $ntr*o perioadă de
un an<
* ('-itul #i$po-i4il al amiliei este suma totală a veniturilor din $n
munca şi din deţinerea capitalului la care se adaugă sunetele o,ţinute din alte
prestaţii şi din care se scad coti)aţiile sociale şi impo)itele<
* ('-itul #i$&"'io-a" este partea din venitul disponi,il care răm2ne
după ce sau plătit c7eltuielile curente şi cele i6e.
45 P"'u"il'
Preţul tre,uie să ai,ă $n vedere comple6a psi7ologie a cumpărătorului care determină
e6istenţa unor situaţii particulare cum ar i:
* $n r2ndul categoriilor sociale cu venituri ridicate un mare număr de persoane
sporeşte volumul cumpărătorilor c7iar $n condiţiile unor ma8orări accentuate ale
preţurilor5 nu ca e6presie a unor nevoi reale5 ci pentru a*şi etala avuţia5 ca eect al
sno,ismului ?eectul Ie,len@<
* $n condiţiile date5 regula potrivit căreia creşterea preţului unei mări5 atrage după
sine micşorarea cererii acesteia ia caracter invers5 adică ma8orarea preţului poate
i $nsoţită de ma8orarea cererii ?parado6ul Hien@<
* tendinţa consumatorului de a $nlocui $n consum ,unuri al căror preţ răm2ne
constant printr*un alt ,un al cărui preţ se reduce ?tendinţa de su,stituire@<
* micşorare preţului unui ,un cu un coeicient oarecare5 are ca eect creşterea a
cantităţii v2ndute din acest ,un cu acelaşi coeicient ?legea lui Mic;s@<
* $n perioadele de inlaţie galopantă5 ca şi*n perioadele de penurie5 cererea de
consum creşte c7iar $n condiţiile ma8orării preţurilor ?eectul preţului@.
2. Fa&to"ii ,'o,"a/i&i. Lo&ali0a"'a ,'o,"a/i&).
+ceşti actori determină dierenţe * $n comportamentul consumatorilor. +stel e6istă
dierenţe $ntre consumul populaţiei din mediul ur,an şi ai celei din mediul rural. &e
asemenea5 e6istă )one geograice $n care cantitatea consumată este mai mare dec2t $n alte
)one.
3. Fa&to"ii $o&iali %i p$i6olo,i&i
Ni aceşti actori e6plică5 pentru multe produse şi $n dierite situaţii5 evoluţia cererii de
consum.
Printre aceşti actori se pot enumera
* categoria socială
* proesia capului de amilie<
16
* trăsăturile ce compun personalitatea indivi)ilor care alcătuiesc populaţia de
reerinţă ?conservatorism5 autonomia5 gregarism@.
7. Ali /a&to"i
0n această categorie se pot include condiţiile de producţie şi prelucrare5 se)onalitatea
producţiei ?$n ca)ul produselor agricole@ etc.
!.!. O/'"ta #' p"o#u$' a,"oali+'-ta"'
!erta pe piaţa produselor de ,a)ă din agricultură este dispersată şi cantitativ
neregulată. Iolumul producţiei depinde pe de o parte de te7nica de dotare5 iar pe de altă parte
de condiţiile climatice şi ,iologice care sunt alcatorii5 imprim2nd acestor pieţe a produselor
de ,a)ă din agricultură5 un caracter e6trem de mo,il. !erta cantitativă a unui produs pe piaţa
de desacere depinde $n primul r2nd5 de ,eneiciarul pe care*l va reali)a $ntreprin)ătorul.
&eoarece c2ştigul ?,eneiciul@ poate i inluenţat prin sc7im,ările costurilor şi ?sau@
preţurilor5 se consideră ca principale cau)e care inluenţea)ă oerta de produse agricole5
următoarele:
* ondul unciar cu reerire la terenurile ara,ile disponi,ile5 sistemele de
7idroameliorati utili)ate pe terenurile agricole5 recoltele o,ţinute $n cultura pura şi
succesiva<
* capacitatea de producţie şi $n)estrarea te7nică a interprinderiie5 care
condiţionea)ă şi determină $nsăşi sistemul agricol de producţie<
* actorii climatici inluenţea)ă oerta de produse agricole prin acei actori
limitativi pentru condiţiile climatice normale şi situaţiile accidentale care por
modiica condiţiile climatice normale<
* producţiile ?randamentele@ culturilor şi animalelor5 care sunt legate de
sistemele de producţie şi te7nologiile utili)ate5 protecţia itosanitară şi
)ooveterinară5 energia şi mecani)area disponi,ile5 alimentaţia animalelor
* orţa de muncă utili)ată $n agricultura şi structura acesteia<
* mi8loacele de inanţare şi acilităţi $n acordarea de credite<
* actorii socio*economici5 care se concreti)ea)ă $n accesul şi sta,ilitatea pe
piaţă a producătorului agricol<
* preţul produsului oerit pe piaţă<
* preţul produsului de su,stituire<
* preţul mi8loacelor de producţie.
&intre actorii enumeraţi anterior5 $ntreprin)ătorul sau producătorul agricol poate
inluenţa5 de regulă5 numai costurile5 nu şi preţul de v2n)are al produsului.
&e aici se poate deduce că oerta de produse agricole are anumite particularităţi5 iar
cursul pieţei depinde de luctuaţii le oertei5 care pre)intă neuniormităti.
Pe termen scurt oerta de produse agricole este varia,ilă $n uncţie de actorii
climatici sau se)onieri5 precum şi de nivelul stocurilor $n ca)ul produselor agricole stoca,ile.
Pentru aceste produse agricole perisa,ile5 a căror stocare este diicilă ?legume5 ructe@5 oerta
este rigidă. Pentru perioade scurte oerta de produse agricole5 mai ales $n situaţia acestor
produse agricole perisa,ile5 este repre)entată de $ntreaga cantitate de produse recoltate.
Dotodată5 variaţia randamentelor anuale pentru culturile agricole şi producţiile
animaliere ace ca oerta de produse agricole să ie varia,ila.
Pe termen lung oerta de produse agricole este relativ sta,ilă depin)2nd de volumul
producţiilor agricole anuale.5 de nivelul stocurilor acumulate $n timp5 de eectul politicilor
agricole ctc.
&eci5 oerta depinde de producţie şi are raporturi dierite cu cererea5 $n uncţie de o
1"
serie de condiţii şi particularităţi ale produselor agricole5 $n uncţie de nivelul de solva,ilitate
al cererii5 de actorii psi7ologici etc.
!.2. R'laia 8-t"' &'"'"'a şi o/'"ta #' p"o#u$' a,"oali+'-ta"'
#elaţia $ntre cererea şi oerta de produse agroalimentare. Iala,il şi pentru
agroamar;eting. relaţia dintre cerere şi oertă este considerată o latură undamentală a
uncţionalităţii pieţei produselor agricole. Preţul re)ultat din această conruntare5 $n stadiul
unui ec7ili,ru $ntre cerere şi oertă5 are denumirea de preţ de ec7ili,ru sau preţ unic. -actorii
care inluenţea)ă cererea şi oerta de produse agricole tind să se a,ată de la punctul de
ec7ili,ru5 motiv pentru care are loc $n mod permanent o regulari)are a preţuri lor.
#eeritor la mo,ilul acţiunii reciproce a cererii şi oertei de produse agricole5 se pot
distinge $n general două perioade:
* perioadă scurtă5 c2nd oerta este determinată de potenţialul de producţie al
producătorilor agricoli e6istenţi5 potenţial care răm2ne constant $n cursul acestei
perioade<
* şi o perioadă lungă5 $n timpul cărei potenţialul de producţie poate varia. &eci5
prin modiicarea cantitativă şi calitativă a actorilor de producţie din cadrul
e6ploataţiilor agricole şi producţia poate varia de la una sau mai multe decade
anuale.
&iversiicarea cererii de produse agroalimentare este o componentă importantă a
politicii preţurilor agricole5 iind determinată deci5 de nevoile cumpărătorilor şi care este
generată de următorii actori:
* consumul alimentar actual<
* nevoile alimentare ale populaţiei care include: posi,ilităţile de ac7i)iţionare a
produselor alimentare pe dierite categorii de populaţiei< generaţiile tinere de
consumatori care nu se mai conormea)ă sc7emelor anterioare de consum<
* inluenta gusturilor individuale $n alegerea alimentelor<
* actorii demograici5 cu reerire la: creşterea populaţiei. structura pc v2rstă a
populaţiei5 procesul de ur,ani)are<
* actorii economici şi politici care privesc tendinţele economice pe )one
geograice5 evoluţia cererii pe cap de locuitor<
* produsele semia,ricateA pe care gospodinele le cumpără ăc2nd economie de
timp<
* moderni)area mi8loacelor de distri,uţie care avori)ea)ă diu)area produselor
alimentare industriale5 condiţionate atractiv<
* micşorarea nevoilor de calorii cau)ate de muncă sedentară de la un număr din ce
$n ce mai mare de oameni.
Pot i redate astel anumite restricţii prin care reiese că cererea populaţie pentru
produsele agroalimentare nu se suprapune nevoilor. +ceasta se reeră la: posi,ilitatea
economică de satisacere a nevoilor de consum de către oerta de produse agricole5 care $n
anumite perioade poate i limitată< nevoia de consum dispune şi de alte posi,ilităţi de
satisacere dec2t cele oerite pe piaţă< veniturile consumurilor care $n mod recvent limitea)ă
cererea la dimensiuni su, nivelul tre,uinţelor5 modul de percepere sau $nsuşire a produselor
alimentare de către consumatori.
Pentru aceste motive producătorul agricol tre,uie să tină seama de actorii care
inluenţea)ă piaţa ce pot i endogen şi e6ogeni
-actorii de piaţă endogeni se reeră la:
1%
* elementele care condiţionea)ă oerta5 cum sunt: producţia5 nivelul preţurilor5
serviciile<
* elementele care condiţionea)ă distri,uţia cu reerire la e6istenţa şi diversitatea
canalelor de distri,uţie5 distri,uţia i)ică a produselor<
* elementele de comunicare privind: pu,licitatea5 promovarea v2n)ărilor.
-actorii de piaţă e6ogeni pot i consideraţi următorii<
* actori e6ogeni ai mediului $n care $şi desăşoară activitatea producătorul
agricol se reeră la condiţiile natural*geograice5 economice5 sociale5 de
te7nologie<
* actori e6ogeni politici care se reeră la legislaţie5 politica economică şi
socială<
* actori e6ogeni cu acţiune $n cadrul pieţei5 cum sunt: urni)orii5 concurenţii5
$ntreprinderea comercială5 $ntreprinderile prestatoare de servicii5 clientela
cumpărătoare5 consumatorii inali.
&e aici se poate deduce ca reglarea producţiei este un re)ultat al 8ocului li,er al
oertei producătorilor agricoli şi cererii consumatorilor. &ar această intererenţă $ntre cererea
şi oerta care constituie o tendinţă incontesta,ilă a economiei de piaţă5 poate i reali)ată dacă
sunt $ndeplinite şi respectate condiţiile li,erei concurenţe.
1/
CAPITOLUL III
DIMENSIUNILE PIEŢEI PRODUSELOR AGROALIMENTARE
2.1. N'&'$itat'a &'"&'t)"ii pi''i
Cercetarea de piaţă este o a,ordare sistematică menită să adune apte şi cire legate de
mar;etingul ,unurilor şi serviciilor. Dull şi MaO;ins ?1/22@ oeră o deiniţie oarte simplă dar
şi utilă a cercetării de mar;eting5 care su,linia)ă scopul undamental al acestei5 activităţiA =un
mi8loc oicial de a o,ţine inormaţii necesare $n luarea deci)iilor de mar;eting>.
1
'u mai este nevoie să spunem că oarte multe deci)ii de mar;eting de )i cu )i se iau
ără a se ace cercetare de mar;eting. +cest lucru ridică pro,lema: este cu adevărat necesară
cercetarea de mar;etingK ! organi)aţie tre,uie să*şi pună un număr de pro,leme $nainte de a
se lansa $ntr*un program de cercetare. &intre aceste pro,leme putem aminti:
1. 'u cumva am toate inormaţiile necesareK 1ste totdeauna posi,il să cauţi mai
multe inormaţii pentru a a8uta la luarea unei deci)ii5 dar la un moment dat
managerul tre,uie să*şi pună $ntre,area dacă are suiciente inormaţii relevante
pentru a putea lua o deci)ie5 iar acest moment poate i c7iar $nainte de a se $ncepe
cercetarea5 mai ales $u ca)ul $n care pro,lema $n c7estiune este una clară.
2. Cum vor inluenţa deci)iile datele descoperiteK Cnele organi)aţii se decid Aasupra
unor acţiuni iar apoi ac cercetări de mar;eting pentru a şi le 8ustiica5 dar este
inutil să aci o cercetare dacă ea nu*ti va inluenta deci)iile. +cest lucru conduce
la următoarea $ntre,are:
3. &ar dacă cercetarea $mi spune ceva ce eu nu vreau să audK Dentaţia este să se
respingă cercetarea ca greşit ăcută5 dec2t să se accepte implicaţiile nedorite dacă
vrei să au)i numai veşti ,une.
4. C2t de repede tre,uie să iau deci)ia K Cnele pro,leme tre,uie re)olvate urgent
astel că nu este timp pentru a se ace o cercetare o intuiţie ,ună la momentul
potriveşte mai avanta8oasă dec2t o deci)ie $n cunoştinţă de cau)ă luată prea t2r)iu.
5. Care este acurateţe răspunsurilor la $ntre,ările meleK +ceasta este o $ntre,are la
care cercetarea nu prea poate să răspundă. Intenţiile de cumpărare5 ale
consumatorului5 de e6emplu5 pot i măsurate5 $nsă nu e6istă certitudinea că aceste
intenţii se vor materiali)a. (au invers5 consumatorii pot respinge ideea unui nou
produs5 dar printr*o campanie de promovare persuasivă menită să $ndepărte)e
această atitudine negativă se poate dovedi oarte eicientă5 atunci c2nd produsul
oeră ,eneicii reale.
6. C2t va costa cercetareaK #ăspunsul la această $ntre,are determină de o,icei topul
de cercetare5 şi poate aecta at2t procesul cercetării $n sine5 c2t $nsăşi deci)ia a
ace sau nu cercetarea. Dre,uie ăcută $ntotdeauna o evaluare serioasă a raportului
preţ P relevanţa inormaţiilor primite.
". Care sunt riscurile dacă nu ac cercetări de mar;eting K #iscul $nseamnă costul
potenţial al unei deci)ii greşite. (ă presupunem5 de e6emplu5 că o organi)aţie vrea
să introducă o nouă linie de produse5 $nsă costul unei cercetări adecvate este prea
mare. &acă costurile introducerii noii linii sunt mici5 poate i mai eicient pentru
ca să lanse)e produsele şi să rişte un eşec pe piaţă5 dec2t să c7eltuiască ,anii pe
cercetare. Pe de altă parte5 dacă acest eşec ar putea aecta reputaţia irmei5 atunci
riscurile devin prea mari şi cercetarea tre,uie ăcută5 indierent de cost.
0n domeniul agricol5 mar;etingul a apărut $n ţările de)voltate5 $n condiţiile saturării
1
9ar;eting . 1li)a,et7 MillQDerrR !S(ullivan5 +ntet5 1//"
20
tor mai permanente a pieţei. +tunci a apărut necesitatea ca $ntreprinderea agricolă
?producătorul@ să dispună de instrumente care să undamente)e deci)iile $n mod
corespun)ător noilor cerinţe de asigurare a competitivităţii. 0n agricultură $nsă5 datorită
posi,ilităţilor mai limitate ale $ntreprinderii de a*şi organi)a un sistem inormaţional
satisăcător5 s*a creat ideea cooperării5 apăr2nd =agromar;etingulS care tre,uie să ia $n
considerare că un element undamental $n acest domeniu $l constituie acţiunile dierenţiate ale
producătorilor. &e asemenea5 ormele multivariate ale desacerii produselor agricole reclamă
o concepţie oarte dierenţiată $n relaţiile cu piaţa5 iar dimensiunile consumului5
caracteristicile calitative ale produselor sunt oarte dierenţiate.
0n conclu)ie5 pentru a o,ţine re)ultate ,eneice5 at2t pe piaţa produselor
agroalimentare c2t şi pe alte pieţe este necesar a se eectua cercetări de mar;eting
2.!. Capa&itat'a pi''i p"o#u$'lo" a,"oali+'-ta"'
Capacitatea pieţei e6primă dimensiunile cantitative ale enomenelor de piaţă5
relect2nd posi,ilitatea pieţei de a a,sor,i un anumit produs sau serviciu5 ără a lua $n
consideraţie preturile. Pentru acest motiv este necesar a ie evaluată capacitatea pieţei $n
limitele căreia urmea)ă a se desăşura activităţile de mar;eting. (tudiul capacităţii pieţei
necesită luarea $n considerare a următoarelor trei dimensiuni: piaţa reală a unui produs5
ormată din consunatorul produsului respectiv< piaţa potenţială sau posi,ilă5 ormată din
consumatorii relativi şi piaţa teoretică a produsului. ormată din consumatorii produsului şi
totalitatea nonconsumatorilor.
1
Capacitatea pieţei se identiică cu cea de de,uşeu5 de putere de a,sor,ţie5 deci ea
relectă posi,ilitatea de a a,sor,i un anumit produs sau serviciu5 ără a lua $n consideraţie
preţurile5 ea repre)intă deci5 necesarul pieţei pentru un anumit produs şi se poate determina
astel:
CJBTU
Cnde:
C* capacitatea
B* numărul total al consumatorilor
U*capacitatea medie de consum sau intensitatea medie de utili)are a unui produs
2
Capacitatea pieţei poate i apreciată la un anumit moment dat dar şi pe o anumită
perioadă de timp ?an5 lună5 trimestru5 se)on etc@.
Capacitatea pieţei poate i caracteri)ată printr*o serie de indicatori glo,ali şi parţiali.
Indicatori glo,ali caracteri)ea)ă piaţa $n ansam,lul ei inclu)2nd potenţialul pieţei
?mărimea glo,ală a cererii@5 mărimea glo,ală a oertei5 volumul pieţei ?dat de totalul
produselor şi serviciilor v2ndute pe piaţa respectivă $n urma conruntărilor cererii cu oerta@5
gradul de saturare a pieţei ?H
s
@ şi consumul aparent ?C
a
@. C2ţiva din aceşti indicatori pot i
determinaţi utili)2nd următoarele relaţii de calcul:
H
s
J PLI< C
a
J VWI*1
0n care:
P * potenţialul pieţei<
I * volumul pieţei<
V * producţia ţării importatoare<
D * importul ţării importatoare<
1 * e6portul ţării e6portatoare.
1
9ar;etingul producţiei agroalimentare . 9arian Constantin X cola,oratorii5 1d. &idactică şi Pedagogică5
3ucureşti5 1//"
2
9ar;eting. Ialoriicarea producţiei agricole5 C*tin 'egruţXcola,oratorii5 Dimişoara5 1//1
21
Indicatorii potenţiali ad2ncesc cunoaşterea capacităţii pieţei p2ră la nivelul produselor
şi $ntreprinderile e6istente pe piaţă. &intre aceştia se pot pre)enta următorii indicatori:
Piaţa produsului5 e6primă. gradul de penetraţie a produsului respectiv5 gradul de
solicitare de către consumatori5 adică posi,ilităţile de desacere a acestuia se calculea)ă prin
relaţia:
C
8
J'
8
TI
8
TB
8
0n care:
C
8
*piaţa produsului8 ?8 J15 25..n@<
'8*numărul de consumatori ai produsului 8:
I
8
*intensitatea medie de consum al unui consumator al produsului 8<
B
8
*coeicientul de corecţie care ţine seama de puterea de cumpărare medie a
unui consumator al produsului 85 $n condiţiile unui preţ sta,il.
E Piaţa $ntreprinderii. relectă c2mpul de acţiune prin care $ntreprinderea pătrunde
pe piaţă cu produsele sale. #elaţiile de calcul pot i redate pentru un singur produs
?c
i8
@ sau toate produsele $ntreprinderii ?C
i8
@

=
ij ij ij ij
c I n C @ T
Cndc:
C
i8
5 C
i8
* piaţa $ntreprinderii pentru produsul sau produsele i.
'
i8
*numărul de consumatori ai produsului I5 a,ricat la $ntreprinderea 8<
I
i8
* intensitatea medie de consum a unui consumator al $ntreprinderii i din produsul 8.
E Po)iţia $ntreprinderii pe piaţă5 se poate calcula astel:
P
i8
Jc
i8
Lc
8
Capacitatea pieţei ne spune c2t anume s*ar putea consuma sau utili)a anual5 din
produsul de reerinţă dacă acesta n*ar avea preţ sau dacă veniturile consumatorilor ar i
nelimitate.
0n principiu5 capacitatea pieţei se determină cu relaţia de calcul de genul:
C
p
J ' T IJ' T Y 9
Ni se e6primă $n unităţi i)ice ?,uc5 t5 ml5 mp5 etc@.
Cnde:
' * numărul de consumatori sau utili)atori ai produsului<
I * intensitatea medie de consum o,ţinută ca produs $ntre mărimea medic a unei
cumpărături ?Y@ şi rata medie de cumpărare ?@.
2.2. Di-a+i&a pi''i p"o#u$'lo" a,"oali+'-ta"'
&imensiunile. structura şi condiţiile concrete de desăşurare a enomenelor de piaţă se
ală $n continuă sc7im,are. +ceasta se datorea)ă unor actori5 cum sunt: creşterea producţiei
de măruri5 creşterea veniturilor ,ăneşti ale populaţiei5 politica preţurilor5 intensitatea
consumului etc.
Pe piaţa produselor agroalimentare acţionea)ă următorii actori ai dinamicii:
a. Creşterea producţie agricole actorul principal al dinamicii pieţei interne5 ea
determină creşterea volumului oertei şi implicit a posi,ilităţilor de satisacere a
cererii. &e)voltarea şi modelarea agriculturii conduce la o,ţinerea unor calităţi
superioare de produse agricole
,. &imensiunile pieţei sunt inluenţate pe l2ngă creşterea producţiei şi de volumul
22
importurilor. Importurile deţin5 $n genera15 un rol secundar $n cadrul oertei de
produse agroalimentare la noi $n ţară5 totuşi la anumite produse contri,uţia lor
este destul de importantă.
c. Creşterea veniturilor ,ăneşti ale populaţiei. Ienitul determină puterea de
cumpărare a populaţiei5 nivelul şi structura cererii5 reali)area oertei de măruri şi
a relaţiilor de piaţă.
d. #elaţiile de piaţă se pot e6tinde şi pe calea denaturali)ării consumului. #olul
acestui actor se menţine at2ta vreme c2t persistă elementele economiei naturale5
mai ales $n mediul sătesc.
e. Preţurile repre)intă un alt actor important ce $şi pune amprenta asupra
dimensiunilor pieţei5 deoarece acestea nu depind numai de volumul oertei şi al
cererii5 luate separat5 ci şi de condiţiile conruntării şi reali)ării lor $n cadrul
actelor de v2n)are * cumpărare. +stel5 nivelul preţurilor in1uenţea)ă
accesi,ilitatea mărurilor5 solva,ilitatea cererii5 puterea de cumpărare a
populaţiei.
2.3. S',+'-ta"'a pi''i p"o#u$'lo" a,"oali+'-ta"'
0n mar;eting piaţa nu poate i cunoscută şi $nţeleasă ca iind o entitate glo,ală şi
nedierenţiată ci5 dimpotrivă5 ca una structurată pe anumite tipuri sau grupuri de clienţi5
omogene su, aspectul caracteristicilor de consum şi utili)are. +ceste grupuri sau clase tipice
de clienţi poartă denumirea de segmente de piaţă.
1
!peraţia de identiicare şi decupare a diverselor grupuri tipice de clienţi care
acţionea)ă pe o piaţă se numeşte segmentarea pieţei.
(egmentarea unui sector de activitate poate i ăcută pe mai multe niveluri şi grade de
proun)ime. (e poate ace distincţie $ntre segmentare strategică5 macrosegmentare şi
miscosegmentare.
(egmentarea strategică este cea care ace delimitări $ntre sectoarele de activitate
relativ omogene su, aspectul te7nologiilor pe care poate acţiona ur grup industrial.
9acrosegmentarea este cea care identiică produse * piaţă $n interiorul iecărei
divi)iuni sau iliale. Cn produs * piaţă este un segment strategic de piaţă5 omogen su, trei
aspecte:
a@ cel al te7nologiei de a,ricaţie ?al industriei de origine@<
,@ cel al a,ricilor5 atri,utelor sau avanta8elor pe care le oeră produsul<
c@ cel al caracteristicilor speciice grupului de clienţi cărora le este destinat.
9icrosegmetarea sau segmentarea propriu * )isă este. aceea prin care5 $n interiorul
unei pieţe ?$n interiorul unui produs * piaţă@ sunt identiicate grupuri distincte de consumatori
sau utili)atori5 omogene su, aspectul principalelor caracteristici de consum sau utili)are şi
care cer produse şi servicii adaptate propriilor caracteristici.
2
(egmentarea pieţei cunoaşte patru tipuri distincte de segmentare:
• segmentarea descriptivă sau socio*demograică5 care se ,a)ea)ă pe ipote)a că
dierenţele $n proil socio*demograic se ală la originea dierenţelor $n consum şi
cumpărare<
• segmentarea pe stiluri de viaţă sau socio*culturală5 care se ,a)ea)ă pe ideea că
valorile culturale şi modul de viată inluenţea)ă semniicativ structura consumului
şi comportamentului de cumpărare.
E (egmentarea comportamentală şi atitudinală5 care se ,a)ea)ă pe predicaţia
comportamentului de consum şi cumpărare5 $n raport cu o,iceiurile5 atitudinile5
1
Inteligenţa mar;eting . Ntean Prutianu X cola,oratorii5 Zunimea5 1//"
2
Inteligenţa mar;eting Plus . Ntean Prutianu5 Polirom5 1//%
23
predispo)iţiile5 preerinţele şi opiniile diverselor grupuri de consunator.
E (egmentarea după avanta8e căutate de consumatori la produsele şi serviciile
oerite pe piaţă este cea care consideră dierenţele $ntre preerinţele
consumatorilor ca ,a)ă e6plicativă a diversităţii comportamentelor de cumpărare.
0n cadrul teritorial al pieţei produselor agricole $n mod recvent se utili)ea)ă noţiunea
de segment de piaţă5 care este deinită prin următoarele trei elemente: )ona geograică5
caracteristicile consumatorului5 caracteristicile ormei de distri,uţie $n spaţiu şi tipurile
produselor speciali)ate.
0n cadrul teritorial al pieţei iecare produs tre,uie adaptat la segmentul de piaţă
identiicat5 care poate i redat prin indicatori adecvaţi5 cum sunt:
* segmentul de piaţă reală ce poate i reţinut de partenerii (
8
(
8
J
8
Li-
8
Cnde:
-
8
*volumul valoric al v2n)ărilor totale $n cadrul pieţei.
+cest indicator mai poate i calculat şi ca parte de piaţă relativă5 posi,ilă (
p
5
* (
p
ţin2nd seama de po)iţia unui anumit parteneri 8S5 8SS
(
p
J(
8S
P(
8
< (
pr
J(
8SS
P(
8
0n care:
(
8
*partea de piaţă reală deţinută de partenerul plasat pe locul al doilea5 al treilea etc<
(
8S
* partea de piaţă deţinută de partenerul considerat lider
(
8>
* partea de piaţă posi,il a i deţinută de noul partener interesat să*şi desacă produsele $n
cadrul pieţei.
CAPITOLUL IV
24
COMERCIALI:AREA PE PIAŢA PRODUSELOR
AGROALIMENTARE
4.1.1. Ca"a&t'"i$ti&il' &o+'"ului &u p"o#u$' a,"oali+'-ta"'
Piaţa in temă reali)ea)ă aprovi)ionarea cu produse agricole $n proporţie ridicată prin
canalele de desacere en detail. Comerţul en detail cu amănuntul include toate activităţile
implicate de v2n)area produselor agricole şi alimentare5 direct către consumatorii inali care
le vor olosi $n scop personal5 nelegat de o anumită aacere.
&etailiştii pot i clasiicaţi $n două categorii: detailişti care $şi desăşoară activitatea
prin intermediul maga)inelor şi detailişti care operea)ă $n aara maga)inelor.
(pre deose,ire de celelalte măruri5 comerţul cu produse agricole are unele deose,iri
generate de natura produselor agricole. In general producţia agricolă Ia ma8oritatea
sortimentelor produselor agricole se reali)ea)ă $n anumite )one geograice şi ,a)ine
speciali)ate5 iar consumul are loc pe $ntreg cuprinsul tării.
+pariţia $n timp a producţiei agricole este dierenţiată pe )one geogra1ce pe o
perioadă p2nă la 20 )ile sau mai multe5 $n timp ce consumul se reali)ea)ă concomitent $n
ma8oritatea localităţilor din ţară. Producţia agricolă se reali)ea)ă $ntr*o perioadă de cca. % luni
din an5 iar consumul $n stare proaspătă5 Ia ma8oritatea produselor este se)onier.
1
Comerciali)area produselor agricole şi agroalimentare presupune conştienti)area
asupra următorilor actori: nevoile consumatorilor5 caracteristicile agenţilor economici care
participă Ia sc7im,ul şi transormarea produselor agricole5 te7nicile comerciale respectiv
acele mi8loace ce pot $ olosite de un agent economic pentru a in1uenţa piaţa.
Cererea de consum este o categorie economică a pieţei repre)ent2nd orma de
maniestare a nevoii sociale solva,ile5 ea e6primă nevoile pentru care e6istă posi,ilităţi reale
de satisacere. Cererea de consum poate i studiată $n uncţie de următoarele dimensiuni:
dimensiunea produs5 dimensiunea grup de consumatori5 dimensiunea timp. 0n cadrul
dimensiunii produs se disting următoarele niveluri:
* cererea glo,ală:
* cererea pentru produsele unui producător ca parte a cererii glo,ale
* cererea pentru o linie de produse5 ca parte a cererii pentru produsele unui
producător<
* cererea pentru un produs speciic din cadrul liniei5 cererea pentru marcă.
&imensiunea grup de consumatori se reeră la trei categorii:
* cererea totală<
* cererea unui segment:
* cererea unui cumpărător
&imensiunea timp se reeră la alegerea ori)ontului de timp $n interiorul căruia se ac
anali)e:
* cererea pe termen scurt ?1*6 luni@<
* cererea pe termen mediu ?6*1% luni@<
* cererea pe termen lung ?peste 1% luni@.
'evoile de consum ale populaţiei cuprind totalitatea tre,uinţelor pe care le au
oamenii la un anumit moment al de)voltării societăţii. 1le cuprind nevoi de ordin i)iologic şi
raţional5 legate de e6istenţa omului ca iinţă raţională şi nevoi de ordin social5 determinate de
pre)enţa sa $n societate $n cadrul colectivului $n care trăieşte şi munceşte.
Investigaţiile de mar;eting nu se re)umă doar la sera pieţei5 ci se prelungesc at2t $n
1
9arian Constantin5 9ar;etingul Producţiei +groalimentare5 1ditura &idactică şi Pedagogică5 1//"
25
=amonte> de piaţă spre i)voarele cererii * nevoile de consum5 c2t şi $n =aval> de piaţă
urmărind nodul de comportare al produselor $n consum.
1
'evoile de consum ale populaţiei
sunt $ntr*o continuă ampliicare ca urmare a aspiraţiilor permanente ale omului spre progres
şi ale cuceririlor ştiinţiice şi te7nice $n domeniul producţiei. 9ulte din nevoi apar la $nceput
doar ca simple aspiraţii sau dorinţe nedeinite5 ca nevoi potenţiale transorm2ndu*se $n nevoi
reale odată cu apariţia produselor prin care ele pot i satisăcute.
-actorii care inluenţea)ă cererea de consum:
a@ actorii economici:
* veniturile ,ăneşti ale populaţiei<
* preţurile diverselor articole<
* nivelul oertei<
,@ actorii demograici:
* structura amiliei
* structura populaţiei după se65 v2rstă<
c@ actori sociali:
* structura socio*proesională<
* o,iceiurile )onale ale populaţiei<
d@ actori psi7ologici<
c@ actori se)onieri<
@ actori con8uncturali:
* lipsa unor produse<
* creşterea sau scăderea preţurilor<
* acilităţi de aprovi)ionare desacere:
'evoile de consum de produse agricole are o serie de trăsături caracteristice şi
anume: este o nevoie de ordin material de prim ordin şi este nevoie i)iologică. 1a poate
$m,răca at2t orma de nevoie de aspiraţie5 dar ponderea o deţine nevoia o,ligatorie. 9area
ma8oritate a produselor agricole sunt a,solut necesare traiului intr2nd $n consumul curent
?nevoi o,ligaţii@ dar sunt unele care nu ormea)ă o,iectul consumului permanent al $ntregii
mase de consumatori. 'ecesitatea asigurării unei alimentaţii raţionale presupune olosirea
unei game largi de produse agroalimentare unele iind indispensa,ile ?de ,a)ă@ altele
complementare5 apăr2nd $n acest ca) su, orma nevoilor prioritare şi complementare.
Cererea ,unurilor de utili)are productivă pre)intă o serie de particularităţi5 ată de cea
a populaţiei şi anume:
* repre)intă materiali)area unei nevoi oarte comple6e5 ceea ce ace necesară
cunoaşterea amănunţită a elementelor sale ormative Ni a trăsăturilor sale
caracteristice:
* purtătorii cererii sunt unităţile economice care sunt utili)atorii direcţi ai
produselor $n scopul producţiei5 serviciilor etc.5 iar opinia lor este ,a)ată pe apte
şi re)ultate nu pe impresii<
* cumpărătorii sunt oarte ,ine inormaţi asupra produselor ce urmea)ă a i
ac7i)iţionate5 iind documentaţi5 averti)aţi şi e6trem de e6igenţi $n relaţiile de
v2n)are*cumpărare<
* nu poate i stimulată artiicial5 dimensiunile ci sunt corect determinate de
programul de producţie prin consideraţiuni de renta,ilitate şi avanta8e te7nico*
economice<
* actorii psi7ologici deţin un rol secundar $n undamentarea sa5 dar nu tre,uie
negli8aţi.
(copul studiilor $n domeniul pieţei produselor de utili)are productivă constă $n
1
C*tin 'egruţ5 Ialoriicarea Producţiei +gricole5 Dipograia Cniversităţii din Dimişoara5 1//3
26
asigurarea unui ec7ili,ru optim $ntre cerinţele pieţei şi producţiei pentru evitarea surpri)elor
neavora,ile $ntreprinderii cum ar i: scăderea ,ruscă a v2n)ărilor5 stoca8u1 e6agerat
modiicarea neprevă)ută a preţurilor de v2n)are si altele. CunoaştereaA pieţe oeră
$ntreprinderii posi,ilitatea adoptării unei politici active5 a anticipării tendinţelor pieţei şi
asigurarea unei adaptări operative la noile tendinţe.
1
! investigaţie de piaţă nu poate i considerată completă dacă nu umi)ea)ă şi relaţii
despre oerta de măruri deoarece urmărirea situaţiei acesteia pe piaţă şi anticiparea evoluţiei
ci ulterioare pre)intă importanţă pentru organele de deci)ie economică. !erta de produse
agricole pre)intă anumitele trăsături speciice5 generate de particularităţile agriculturii şi a le
producţiei agricole:
* este o oertă de produse perisa,ile5 unele nu se conservă dec2t c2teva )ile5 iar altele c2teva
ore 5cu posi,ilităţi de stocare nu reduse5 e6cepţie ac cerealele5 produsele prelucrate5 l2na5
,um,acul5 etc.
* este ormată din produse a căror producţie este se)onieră<
* este o oertă a cărui nivel varia)ă de la un an la altul ca urmare a aptului că randamentul
la culturile agricole poate lua valori de la simplu la du,lu<
* este o oertă incertă5 depin)2nd de inluenţa condiţiilor naturale5 de atacul unor ,oli sau
dăunători<
* asupra nivelului şi structurii acesteia $şi pun amprenta şi ponderea autoconsumului
iecărui producător5 de)voltarea ,a)ei te7nico*materiale5 introducerea programului te7ni5
etc.
* evoluţia viitoare a oertei este mai greu de apreciat datorită numărului de oertanţi cu
sisteme economico*sociale dierite5 c2t şi datorită insta,ilităţii politicii agrare a dieritelor
state.
-actorii care inluenţea)ă evoluţia sectorului de comerciali)are pot i grupaţi $n:
* actori endogeni care include te7nicile de comerciali)are5 de conservare5 de am,alare5 de
inormare5 etc.<
* actori e6ogeni care intervin din aara activităţii propriu*)ise de comerciali)are genarat de
evoluţia sistemului din amonte ?concreti)ată prin cantităţile şi structura produselor livrate@
şi din aval ?privind cerinţele de consum@.
Produsele agricole $ndeose,i cele vegetale au următoarele trăsături $n ceea ce
priveşt)e comerciali)area:
1@ activitatea pronunţat se)onieră pentru ma8oritatea produselor $n stare proaspătă5 la
care v2n)area către populaţie se reali)ea)ă pe o perioadă scurtă5 de la c2teva săptăm2ni la
c2teva luni<
2@ se reali)ea)ă v2n)ări de produse cu grade ridicate de perisa,ilitate5 care la
ma8oritatea sortimentelor $şi păstrea)ă5 $n condiţii naturale de temperatură ale perioadei5
aspectul comercial şi calităţile nutritive pe perioade de timp de 24 ore p2nă la 5*10 )ile de
recoltare<
3@ +provi)ionarea )ilnică a reţelei de desacere timpurie5 dat iind )onarea producţiei
agricole $şi apariţia dierenţiată a produselor pe teritoriul tării5 relaţii de v2n)are*cumpărare
$ntre urni)ori şi ,eneiciari din dierite 8udeţe ale ţării.
4@ &ispersarea pe $ntreg teritoriul tării a unităţilor de desacere5 $n toate localităţile
ur,ane5 $n staţiuni ,aleno*climaterice şi $n principalele localităţi rurale.
5@ I2n)ări de produse cu un volum cantitativ mare şi cu o valoare relativ redusă.5 $n
comparaţie cu alte măruri5 $n condiţiile unor transporturi pe distanţe mari5 care
$mpreună cu gradul ridicat de perisa,ilitate al unor produse şi volumul de muncă5
generea)ă un nivel ridicat al c7eltuielilor de circulaţie.
1
C*tin 'egruţ5 Ialoriicarea Producţiei +gricole5 Dipograia Cniversităţii din Dimişoara5 1//3
2"
6@ Comerţul cu produse agricole este su, inluenţa directă a pieţei produselor
agricole $ntruc2t:
* desăşurare şi de)voltarea acestei pieţe este $n str2nsă concordantă cu legea cererii
şi oertei5 care se maniestă $n cadrul economiei de piaţă
* ridicarea continuă a nivelului de trai al producţiei duce la o permanentă ec7ili,rare
şi actuali)area aprovi)ionării şi desacerii cu produse agroalimentare prin
comerciali)are
* apariţia dierenţiată $n timp5 pe )one geograice5 a sortimentelor produselor
agricole angrenea)ă relaţii de piaţă speciice5 cu inluenţe dierite asupra
preţurilor5 sistemelor de aprovi)ionare şi desacere $n centrele de consum etc.
0n ceea ce priveşte pre)entarea şi lu6ul pro,lemelor agroalimentare destinate
v2n)ării cu amănuntul este necesar a se ţine seama de următoarele:
* cunoaşterea amiliilor de produse5 acestea iind constituite din principalele
categorii de produse grupate prin utili)are<
* plasarea printr*o grupare ori)ontală a amiliilor de produse $n vederea
constituiri asortimentului de produse<
* plasarea verticală a produselor se va ace pe ,a)a unor priorităţi la nivelul
solului5 la nivelul oc7ilor<
* lu6ul $n re$nnoire produselor din maga)in care depinde de interesul pentru anumite
produse de către clientelă dar şi de agentul economic interesat in rotaţia stocurilor
acestora:
* animaţia $n maga)in constituie un comple6 de operaţii utili)ate cu scopul: de a
vinde repede şi mult5 de a atrage o nouă clientelă5 de răspunde concurenţei Ca
metode se pot utili)a: standurile de demonstraţie5 mu)ica discretă5 materiale de
inormale5 degustările pentru produsele agroalimentare.
3. !. Co+'"ul '- ,"o$ &u p"o#u$' a,"o-ali+'-ta"'
Comerţul en gros cuprinde toate activităţile implicate $n comerciali)area produselor
şi serviciilor către acele irme care le cumpără pentru a le vinde sau a le utili)a $n scopuri de
aaceri
Comerţul en gros este reali)at de ansam,lul agenţilor economici care au activităţi de
distri,uţie cu ridicata5 adică de irmele care se ală $n =primul r2nd> $n activitatea de comerţ
cu ridicata
+ceste irme sunt cunoscute su, numele de angrosişti
+ngrosiştii cumpără $n cea mai mare parte de la producători şi v2nd mărurile către
consumatorul inal.
A&'la%i lu&"u $' 8-t;+pl) %i 8- &o+'"ul &u p"o#u$' a,"oali+'-ta"'
+ngrosiştii de produse agroalimentare se ală $ntre producătorii agricoli şi
comercianţii en detail.
+ceşti agenţii economici cu activitate en gros constituie un element al lantului de
distri,uţie care nu este $ntotdeauna apreciat la 8usta sa valoare.
C7iar dacă angrosişti nu intervin5 uncţia en gros va e6ista $ntotdeauna5 ca) $n care se
creea)ă o relaţie directă $ntre producător şi detailist.
Pentru a evidenţia rolul comercianţilor angosişti este necesar să răspundem la
$ntre,area:
&e ce producătorii $şi v2nd mărurile către angrosişti şi nu direct către detailişti şi
consumatoriK Pentru că angrosiştii $ndeplinesc mult mai ,ine următoarele uncţii ale
canalului de distri,uţie:
2%
* v2n)area şi promovarea
+ngrosiştii au o orţă mai mare de v2n)are şi astel $i a8ută pe producători să*şi v2ndă
mara la clienţi mai mulţi şi la costuri reduse. 1i au legături mai ,une cu clienţii şi se ,ucură
de o mai mare $ncredere.
* aprovi)ionarea şi ormarea sortimentelor
1i pot selecta produsele şi asigură acea varietate de care are nevoie clientul.
* desacerea mării $n vrac
+ngrosiştii cumpără măruri $n cantităţi mari şi le oeră clienţilor $n cantităţi mai
mici5 aceştia economisind ,ani.
* depo)itarea
1i constituie stocuri de produse5 reali)2nd at2t pentru urni)ori c2t şi pentru clienţi o
reducere a costurilor şi riscului stocării.
* transportul
+ngrosiştii asigură o livrare mai rapidă pentru că se ală la distanţe mici aţă de
clienţi dec2t producătorii.
* inanţarea
-urni)orii sunt inanţaţi prin comen)i timpuri şi plăţi eectuate la termen5 iar clienţii
prin credite.
* asumarea riscului
1i $şi asumă riscul legat de urtul5 deteriorarea5 alterarea şi demodarea produselor.
* inormarea cu privire la con8unctura pieţei.
!eră inormaţii clienţilor şi urni)orilor despre concurenţi5 noi produse5 evoluţii ale
preţurilor.
* servicii de consultanţă şi management
+ngrosiştii $i a8ută pe detailişti să*şi pregătească personalul5 să*şi $m,unătăţească
modul de aran8are a maga)inelor5 să pună $n aplicare sisteme conta,ile şi de control c2t mai
eiciente ale stocurilor.
Pentru e6ercitarea uncţiei de angrosist agenţii economici tre,uie să $ndeplinească
următoarele condiţii:
* e6istenţa unor posi,ilităţi de stocare5 materiali)ate prin logistice speciice
necesare<
* e6istenţa unui amplasament $ntr*o )onă cu clientelă: vad comercial $n serviciul
comercial
&in punctul de vedere al uncţiilor $ndeplinite de angrosişti5 se $mpart $n două grupe:
1. angrosişti speciali)aţi<
2. societăţi comerciale de distri,uţie care deţin depo)ite şi centre de cumpărare
unităţi agricole sau de industriali)are.
0n pre)ent are loc o concentrare a unităţilor en gros şi la de)voltarea activităţilor de
cumpărare directă5 prin intermediul centrelor de cumpărare proprii
Cn centru de cumpărare propriu este uri element puternic $n cumpărarea produselor
prin oerirea unor condiţii avanta8oase de preţ de la urni)or.
Prin centrele de cumpărare se contri,uie la ormarea personalului5 implantarea5
crearea şi amena8area punctelor de v2n)are.
+gentul en gros pentru a se de)volta şi a re)ista concurenţei tre,uie să adopte o
strategie prin care:
* să diversiice gama produselor şi a serviciilor:
* să*şi diversiice sursele de aprovi)ionare<
*să $ntreţină relaţii contractuale permanente cu urni)orii şi clienţii< să cree)e
puncte de v2n)are proprii<
2/
*să se asocie)e cu alţi angrosişti.
3.2. Co+'"ul '- #'tail &u p"o#u$' a,"o-ali+'-ta"'
Comerţul cu amănuntul este o importantă componentă a procesului de distri,uţie
pentru că include toate activităţile implicate $n v2n)area produselor sau a serviciilor direct
către consumatorii inali5 pentru a i olosite de aceştia $n scop personal şi nu $n interes de
aaceri.
+ctivităţi de comerţ cu amănuntul au oarte multe instituţii cum ar i:
*producători
*angrosişti<
* detailişti...
Cea mai importantă categorie este $nsă cea a detailiştilor5 adică acele irme care o,ţin
c2ştiguri5 $n principal prin comerciali)area produselor către consumatorii inali.
Comerţul cu amănuntul se practică $ntr*o gamă largă de sectoare5 prin urmare ea e
practică şi $n comerţul cu produse agroalimentare.
Cnităţile de desacere ac legătura directă cu consumatorii5 $n cadrul procesului de
circulaţie a produselor agroalimentare.
&esacerea produselor agroalimentare se ace printr*o reţea staţionară i6ă şi o reţea a
comerţului mo,il.
#eţeaua staţionară este ormată din:
*unităţi $n spaţii $nc7ise<
* maga)ine<
* pieţe<
* c7ioşcuri
iar reţeaua comerţului mo,il este ormată din:
* tonete o,işnuite sau mo,ile<
* pe roţi<
* automaga)ine...
Cea mai repre)entativă unitate de desacere en detail este 9+H+[I'C4
+ctivităţile maga)inelor se desăşoară $ntr*un spaţiu special amena8at pentru
pre)entarea si v2n)area mărurilor.
9aga)inele agroalimentare5 $n uncţie de amplasarea lor se clasiică $n:
* unităţile centrale principale<
* unităţile medii<
* c7ioşcurile şi unităţile improvi)ate<
* unităţile din pieţele agroalimentare
Cap 7
A,"i4u$i-'$$-ul
30
7.1 Co-$i#'"aii ,'-'"al'

+gri,usiness*ul este deinit intr*un sens oarte larg: el cuprinde activitatile care conera
agriculturii resursele necesare situate in amonte de agricultura cat si activitatile din
aval5 adica prelucrarea5 distri,utia si comerciali)area produselor agroalimentare.
Agribusiness-ul, ca sistem conex productiei agricole, are doua
componente:
• Cn sistem in amonte de agricultura5 care are ca principala unctie sa pregateasca si sa
oere intrarile agriculturii<
• Cn sistem in aval de agricultura care are unctia de ,a)a de preluare5 pregatire5
prelucrare ?procesare@5 distri,utie si comerciali)are a productiei agroalimentare.

In ultimii ani5 datorita e6pansiunii sistemelor mari de management ?concerne5 7olding*
uri5 etc@5 practic intre sistemul agroalimentar propriu*)is ?agricultura . industrie alimentara@ si
agri,usiness5 cu cele doua sisteme ale sale5 nu se mai pot ace delimitari precise. +u aparut
mari concerne care operea)a atat in aval si amonte de agricultura cat si in sistemul
agroalimentar. In tarile cu economie agroalimentara de)voltata si spatiu rural evoluat5
structurile si unctiunea comple6ului agroalimentar ?productie agroalimentara W agri,usiness@
sunt ,ine conturate. In tarile de tran)itie ?oste comuniste@ si tarile in curs de de)voltare
aceste structuri se ala in a)a em,rionara5 de cautare . tatonare5 structurare si consolidare.
Costurile resurselor materiale pot a8unge pana la 8umatate sau c7iar mai mult din
valoarea productiei agricole5 in timp ce dierite activitati situate in aval repre)inta cea mai
mare parte din valoarea ma8oritatii produselor alimentare pana cand acestea a8ung la
consumator. 1icienta agri,usiness*ului repre)inta5 de aceea5 un element vital in cadrul
intregului sistem alimentar5 atunci cand consumatorilor le sunt oerite alimentele in cantitati
suiciente5 intr*o varietate corespun)atoare si la preturi re)ona,ile.
In economiile agroalimentare evoluate produsele vegetale propriu*)is ?graul5 porum,ul5
secla5 cartoul5 rosiile5 ardeii5 morcovii5 castravetii5 merele5 etc.@5 ara a mai discuta de
produsele animale ?laptele5 carnea5 etc@5 nu sunt decat materii prime pentru un lung proces de
pregatire . prelucrare in vederea comeriali)arii pe piata agricola. In #omania multa vreme s*a
acreditat ideea ca produsul agricol dupa recoltare devine automat mara pentru piata
agroalimentara. Intr*adevar5 intr*o piata agricola =primitiva> aceasta practica este oarte
recventa. In sc7im,5 in pietele evoluate5 produsul agricol propriu*)is pana a8unge sa ie oerit
pe piata este supus unei multimi de operatii de pregatire ca: stocare5 sortare5 am,alare5
prelucrare5 transport5 distri,utie.
9iscarea rapida a produselor agricole de la producatorul agricol5 pe lantul
agroalimentar si de aici la consumatorul de alimente este posi,ila intr*un sistem de piata in
care agri,usiness*ul detine un rol oarte important.
In sistemul agroalimentar se interpune o multime de agenti economici structurati in
mai multe su,sisteme cu unctii si =tensiuni> determinate de interese economice. In cadrul
sistemului agricultorii detin un loc aparte. &esi ei sunt producatorii su,stantei agricole5 care
constituie partea cea mai importanta ?ca valoare si masa@5 participarea lor la incasarea partii
din venitul produsului inal in cele mai multe ca)uri nu este proportionala.
&e e6emplu5 in ca)ul laptelui pra5 in pretul inal ?de van)are@5 partea ce revine
producatorului este de circa 40 . 50 partea ce revine a,ricii de prelucrare 20 . 30 iar
comerciantului 20 . 40 \. #eparti)area proitului este si mai inec7ita,ila5 respectiv 10 . 20
\ producatorului5 20 . 40 \ prelucratorului si 40 . "0 \ comerciantului.
31
Cn sistem de piata eicient asigura miscarea rapida a produsului de la producator pana
la consumatorii din primul stadiu si apoi mai departe co,orand pe lantul alimentar5 cu pirderi
minime< incadrarea pe sortimente si calitate se pot eectua in aceasta etapa.
Prelucrarea conera produsului utilitate prin modiicarea ormei sale ?de e6emplu5 de
la grau la paine@. Dransportul produsului de la locul unde este produs si pana la centrele de
consum implica c7eltuieli si indeplineste o unctie importanta. &epo)itarea5 in special a
produselor perisa,ile este necesara dar presupune c7eltuieli si riscuri5 ce nu vor i asumate
daca nu aduc un proit corespun)ator.
+tunci cand concurenta este insuicienta5 se pot o,tine proituri e6cedentare5 iar
valoarea sociala a unor activitati comerciale este indoielnica< spre e6emplu5 c7eltuielile mari
ale producatorilor de produse alimentare pentru reclama si pentru campanii pu,licitare5 pun
in evidenta o dierentiere artiiciala intre produse care sunt de apt similare. 9ai mult5
ermierii simt ca au o po)itie de negociere de)avanta8oasa comparativ cu puterea marilor
societati. 1ste de aceea important5 la e6aminarea acelor verigi din lantul alimentar dominate
de un numar mic de intreprinderi5 sa se aprecie)e daca ortele concurentiale sunt suicient de
puternice.
4a anali)a agri,usiness*ului5 domeniu in care multe dintre irme sunt oarte puternice5
tre,uie sa tinem seama ca nu se aplica conditiile de ,a)a ale unei concurente perecte.
4a polul opus al =concurentei peecte>5 se ala ca)ul =monopolului> . adica5 mai precis
al unui unic van)ator. Ca)ul limita in care van)atorul are controlul a,solut asupra pietei este
diicil de conceput< aceasta ar presupune ca nu e6ista alte alternative de satisacere a
clientelei5 ca) in care clientii nu ar putea opta catre oricare produs alternativ.
! astel de situatie nu se intalneste in agri,usiness sau in alte sectoare5 cu e6ceptia e6istentei
monopolului de stat. +sistam intr*adevar la o =concentrare> mare de irme5 asa cum se va
vedea5 dar construirea unui monopol propriu*)is a ost prevenita de legislatia anti*monopol.
Cea mai recventa situatie este cea de mi8loc5 in care un numar limitat de irme
unctionea)a in acelasi domeniu de aaceri sau intr*unul similar. Dermenul de =concurenta
monopolistica> a ost olosit pentru o situatie in care irmele sunt relativ numeroase<
=oligopolul> presupune ca un numar relativ mic de irme controlea)a piata. +gri,usiness*ul5
in ansam,lu nu poate i inclus in una sau alta din aceste categorii5 dar se caracteri)ea)a prin
e6istenta tuturor situatiilor: unele sectoare de activitate au un numar mai mare de irme
concurente decat altele.
Pentru a acoperi aceasta diversitate de situatii5 va i olosita notiunea de =concurenta
imperecta>.
Concurenta imperecta diera de concurenta perecta in primul rand prin aptul ca
pretul produsului nu este independent de actiunea producatorilor individuali< iecare irma are
suicienta orta pe piata5 incat sa inluente)e pretul pietei. &aca ea va vinde mai mult5 va
o,serva ca pretul se va micsora. Pe de alta parte5 concurenta imperecta diera ata de
monopol prin aptul ca e6ista si alte irme5 sau ele pot i create5 asa incat proiturile sunt
inalte5 vor aparea si alti producatori5 determinand reducerea pretului. +ici se mai poate vor,i
si despre e6istenta unor intelegeri intre irme ?care sunt mai diicil de detectat de catre
autoritati decat u)iunile declarate@< sau cea mai puternica irma poate actiona ca =leader> de
pret.
Insa5 intr*un sistem cu li,era initiativa5 in care e6ista accesul la inormatii5 tentatia
pentru marile proituri va determina5 in cele din urma5 atragerea irmelor concurente.
! consecinta importanta a concurentei imperecte este =dierentierea produselor>5 prin
care iecare irma incearca sa cree)e o piata separata pentru propriile sale produse ?spre
deose,ire de concurenta perecta in cadrul careia produsele sunt omogene@. Pu,licitatea
32
pentru =marcile> cunoscute 5 precum si alte orme de promovare a van)arilor 8oaca un rol
esential in aceasta privinta. (copul este de a convinge potentialul client ca produsul unei
irme este dierit ?si5 se presupune5 mai ,un@ decat cel al concurentilor sai. +ceasta repre)inta
o modalitate utila de crestere a varietatii produselor si5 intr*un anume sens poate contri,ui la
,unastarea consumatorului< pe de alta parte5 poate i o risipa de resurse5 care servesc la
o,tinerea unor produse asemanatoare5 a,ricate si comerciali)ate cu c7eltuieli considera,ile
pentru o pu,licitate concurentiala.
+nali)a comparativa a practicilor monopoliste5 asociata in special cu numele
economistului americano . austriac Zosep7 +. (c7umpeter ?1%%3 . 1/50@5 ia in considerare
actorii dinamici. (e argumentea)a5 in primul rand5 ca inovatiile care determina costuri de
productie mai sca)ute au un eect mult mai mare pe termen lung standardului de viata decat o
=alocare nepotrivita> a resurselor de productie la un moment dat< anali)a traditionala amintita
mai sus ignora importanta starilor te7nologice. In al doilea rand5 inovatiile sunt asociate mai
curand cu situatiile de monopol si oligopol5 decat cu cele de concurenta. 'umai proitul poate
stimula5 irmele sa*si asume riscul inovatiilor5 asadar5 ele au nevoie de o anumita garantie ca
re)ultatul o,tinut in cercetare si de)voltarea de noi te7nologii si noi produse a8unge la alte
irme. 'ici c7iar in conditiile protectiei oerite de legile ,revetelor5 irmele alate in
concurenta nu pot i sigure ca*si vor insusi in intrgime valoarea inventiei lor.
+semenea argumente nu pot i in mod deinitiv conirmate sau inirmate< economia5
spre deose,ire de stiintele naturale5 nu poate conduce e6perimente controlate in care o
alternativa este comparata cu alta in situatii identice.
7.1.1 Fili'"' a,"oali+'-ta"'

+gricultorul apare in general ca urni)or de materii prime pentru industria
agroalimentara. 1l este o,ligat sa produca tot mai mult si nu*si mai prelucrea)a singur
produsele5 livrandu*le in stare ,ruta.
Consumatorul solicita alimente din ce in ce mai ela,orate5 care include in pret mai
multe transormari si conditonari. Industria alimentara 8oaca tot mai mult rolul de4 motor in
de)voltarea agriculturii. 1a a stiut sa dea produsului alimentar mai multa atractivitate5
incorporand in aceasta inovatii5 pu,licitate5 valoare adaugata.
Pentru a a8unge la consumatorul inal5 produsul agroalimentar parcurge mai multe
verigi distincte care5 reunite5 poarta denumirea de iliera agroalimentara.
-iliera agroalimentara este perceputa ca o inlantuire de activitati care a8ung sa puna
la dispo)itia consumatorului inal un ,un situat la e6tremitatea procesului. +ceasta iliera
repre)inta un sistem economic constituit dintr*un ansam,lu de canale de aprovi)ionare si de
distri,utie utili)ate de mai multi producatori5 care vand o amilie de ,unuri pe o piata de
consum. 1a nu se reera numai la o piata de consum data5 ci se poate reeri si la utili)area
aceleiasi materii prime de catre un grup de industrii prelucratoare. +legerea intre o amilie
de produse pe o piata de consum si utili)area unei materii prime este importanta in
determinarea elementelor de care tre,uie sa se tina seama intr*o iliera. In unctie de acest
mod de a,ordare5 se poate vor,i5 de e6emplu5 despre o iliera a incaltamintei5 sau o iliera a
pieilor de animale5 de o iliera a graului sau o iliera a produselor de paniicatie.
+nali)a unei iliere tre,uie sa urmareasca itinerariul unui produs agroalimentar de la
producerea materiilor prime agricole care servesc la a,ricarea lui5 pana la utili)area inala a
acestui produs5 de la e6ploatatia agricola pana la aruria consumatorului. +nali)a implica o
33
a,ordare dinamica ce integrea)a atat spatiul ce se reera la productie5 piete determinate5
consum5 cat si timpul care se derulea)a pana la aparitia pe piata a produsului inal.
(tudiul unei iliere cuprinde doua aspecte undamentale:
1. identiicarea ilierei ?produse5 itinerare5 agenti5 operatiuni5 lu6uri@
2. anali)a mecanismului de unctionare ?structura si unctionarea pietelor5 interventia
statului@

Pentru identiicarea unei iliere este necesar sa se anali)e)e:
a@ produsul
* care este produsul considerat5 produs care va da numele iliereiK
* care sunt produsele alimentare si nealimentare care apartin acestei iliereK
,@ itinerarele ?tipuri de circuite5 lungimea circuitelor5 costul transportului@<
c@ agentii
* care sunt dieritii intermediari . agricultori5 prelucratori5 consumatoriK
* care sunt trasaturile speciice ale acestor agenti . numar5 locali)are5
marime5 proitK<
d@ unctiile
* care sunt unctiile acestor agenti . productie5 prelucrare5 distri,utieK
e@ lu6urile
* ce cantitati de maruri sunt sc7im,ateK
* la ce preturiK
* care sunt locurile de sc7im,K
! iliera agroalimentara se compune din urmatoarele elemente:
a@ sectorul agroindustrial . care urni)ea)a materii prime ?produse agricole sau
elemente ale acestora@. (unt cuprinse aici industria din amonte5 agricultura5
industriile agroalimentare de prima transormare<
,@ sectorul agroalimentar . in care se o,tin produsele alimentare. Cuprinde
industriile agroalimentare de a doua sau de a treia transormare5 distri,utia5
alimentatia pu,lica si consumul.
-iliera constituie un sistem care permite sa se tina seama de relatiile de interdependenta
e6istente intre dieriti agenti. +stel se disting relatiile:
a@ completaritate . create de divi)iunea te7nica a muncii5 in scopul ameliorarii
activitatii agentilor<
,@ solidaritate intre agentii de pe acelasi nivel al ilierei in raporturile lor cu agentii
situati in amonte sau in aval5 intre toti agentii unei iliere in raport cu puterea
pu,lica <
c@ concurenta verticala intre doua verigi ?de e6emplu5 crescatorii de taurine doresc sa
cumpere cat mai putine ura8e@<
d@ concurenta ori)ontala5 la acelasi nivel al unei iliere ?de e6emplu5 concurenta
comerciala pentru cucerirea unei piete@.
#elatiile de concurenta si de complementaritate pot conduce la situatii de
dependenta sau de dominatie a unor agenti sau a unei retele dintr*o iliera asupra altor agenti
sau iliere. Institutele de cercetari agricole5 sindicatele si asociatiile consumatorilor5 adica tot
ceea ce se poate numi mediul unei iliere5 au un rol important in evolutia acesteia.
In cadrul unei iliere agroalimentare se intalnesc mai multe tipuri de produse :
* produse agricole ,rute
* produse alimentare intermediare
* produse industriale nealimentare
34
* produse agroalimentare
Produsele agricole ,rute sunt produse agricole neprelucrate5 alate5 in general5 in vrac5
avand rol de materii prime. (u, aceasta orma agricultorii valoriica animale vii5 cereale5
lapte5 ructe si legume. Produsele agricole sunt vandute de diversi operatori pe piata si la
e6port.
Produsele alimentare intermediare: pe parcursul unei iliere agroalimentare5 produsele
agricole ,rute se pot transorma in produse alimentare intermediare si in produse industriale
nonalimentare. Primele se constituie din produse curente ?carcase5 semicarcase de animale5
aina@5 precum si din componente ale produselor agricole ?caseina5 lacto)a5 vitamine5 arome@.
Produsele agricole intermediare sunt recom,inate pentru a se ela,ora produse agroalimentare
din ce in ce mai dierite de cele traditionale.
Produsele agroalimentare sunt produse agricole ,rute conditionate ?sau transormate
si conditionate@ cumparate de consumatorii inali si de alimentatia pu,lica ?restaurante5
cantine@. Prelucrarea se ace5 in general5 de catre intreprinderi alimentare5 intr*un mod mai
mult sau mai putin arti)anal5 sau c7iar de catre agricultori5 in ca)ul van)arilor directe. (e pot
olosi e6presiile de =produse agroalimentare> sau =produse alimentare> c7iar si pentru unele
alimente care nu sunt de origine agricola5 precum pestele sau produsele de sinte)a.
Industriile agroalimentare se pot clasiica in unctie de etapa prelucrarii din care ac
parte. &e e6emplu pe iliera carnii de porc vom avea:
* prima prelucrare : a,ator<
* a doua prelucrare: de)osare si transare<
* a treia prelucrare : prepararea specialitatilor de carne5 a,ricarea conservelor de
carne.
Clasiicarea produselor agricole si agroalimentare se poate ace in mai multe moduri.
! clasiicare generala a acestora se poate pre)enta astel:
a@ Produse agricole ,rute:
* produse ale agriculturii<
* produse ale silviculturii si e6ploatatiilor orestiere<
* produse re)ultate di pescuit.
,@ Produse agroalimentare re)ultate din activitatea industriilor agroalimentare:
* carne si conserve din carne<
* lapte si produse lactate conserve de legume si ructe<
* paine si produse de patiserie<
* alte produse o,tinute din prelucrarea cerealelor<
* produse alimentare diverse<
* ,auturi5 alcool<
* produse pe ,a)a de tutun.
! alta clasiicare utili)ata in activitatea de comert se pre)inta astel:
a@ Produse intermediare cu utili)are industriala ?lapte pra5 malt5 aina etc.@5 care sunt
sc7im,ate intre intreprinderile de prelucrare. Perormantele te7nologice sunt esentiale
in van)area acestor produse<
,@ Produse alimentare ela,orate su, marca intreprinderii5 care sunt sc7im,ate intre
producatori si distri,uitori<
c@ Produse alimentare ela,orate su, marca5 cel mai recvent comerciali)ate in vrac.
7. !. St"u&tu"a a,"i4u$i-'$$-ului
7.!.1. Si$t'+ a+o-t' < a$i,u"a"'a "'$u"$'lo" 8- a,"i&ultu")

35
Industriile furnizoare de materiale pentru agricultură

+sigurarea si gestionarea resurselor materiale constituie o veriga de ,a)a in iliera
produselor agroalimentare5 activitate ce tre,uie proiectata in stransa interdependena cu
celelalte su,sisteme ale intreprinderii5 cat si cu mediul e6tern din amontele si avalul iecarei
intreprinderi.
Cea mai importanta preocupare pentru producatorii agricoli o constituie gasirea acelor
urni)ori ?intreprinderi productive sau de distri,utie@ care oera produsele cele mai
perormante la preturi convena,ile si cu posi,ilitati usoare de transerare ?aducere5 transport@
la intreprinderea ,eneiciara. &in acest punct de vedere5 se constata ca5 la acelasi produs
costurile de transport sunt oarte varia,ile5 nu numai in unctie de distanta si categoria de
mi8loace de transport5 ci si in unctie de marimea lotului de mara ce se transporta. &e
e6emplu5 la transportul auto la aceeasi distanta dintre urni)or si ,eneiciar5 c7eltuielile de
transport pentru o tona de produs la un lot de aprovi)ionare de 5000 ;g sunt cu 455 \ mai
mari decat in ca)ul unui lot de 10000 ;g si cu circa 10 \ mai mari la un lot de 1000 ;g5 cu
tendinta de crestere pe masura scaderii dimensiunii lotului aprovi)ionat. &e asemenea5 pretul
pe tona de produs aprovi)ionat se dierentia)a in unctie de lungimea canalului de distri,utie
?cu una5 doua sau mai multe verigi@ si in unctie de sistemul de aprovi)ionare ?prin tran)it sau
prin depo)it@.
Cele mai aectate de nivelul c7eltuielilor de aprovi)ionare ?inclusiv operativitate si
calitate in aprovi)ionare@ sunt e6ploatatiile mici si mi8locii care in oarte multe ca)uri ac
aprovi)ionarea de la distante mari cu mi8loace de transport inadecvate si cu capacitati de
transport supradimensionate ata de cantitatea si valoarea resurselor aduse in gospodarie5 cu
autoturisme si cu mi8loace de transport 7ipo.
&in aceasta cau)a scenariile de aprovi)ionare cu resurse materiale tre,uie construite pe
categorii de e6ploatatii agricole ?mari5 mi8locii sau mici@5 cat si pe ori)onturi ?scurte5
medii5lungi@. In aara de acesti actori de importanta ma8ora ce conditionea)a luarea deci)iilor
privind reteaua de aprovi)ionare5 pot i luati in considerare si urmatorii:
* proilul produsului ce ace o,iectul aprovi)ionarii<
* aria teritoriala a retelei ?nationala5 8udeteana sau de micro)ona@<
* a,undenta sau penuria de maruri<
* reteaua de cai de comunicatie utili)ata5 a mi8loacelor de transport si gradul
de u)ura al acestora<
* orma de proprietate si caracterul5 proilul agentilor economici5 oertanti
distri,uitori si consumatori<
* costul aprovi)ionarii pe dierite sisteme si orme5 pe categorii de produse
aprovi)ionate.
1icienta economica a sistemului proiectat tre,uie apreciata glo,al5 adica nu numai prin
prisma costurilor de aprovi)ionare ci si a eectului aprovi)ionarii asupra productiei5 calitatii
produselor5 consumurilor speciice de materii prime si materiale5 costurilor si proitului.
Pornind de la marile disunctionalitati e6istente in aprovi)ionarea cu resurse materiale a
producatorilor agricoli din tara noastra si tinand seama de structura e6ploatatiilor agricole se
considera ca proiectele ce se ac tre,uie sa vi)e)e ori)onturi scurte si medii care sa ai,a ca
o,iect cresterea operativitatii si reducerea c7eltuielilor de aprovi)ionare pentru e6ploatatiile
amiliale si asociatiile agricole. 3ineinteles5 aceata nu inseamna negli8area strategiilor pe
termen lung in unctie de ritmul privati)arii si restructurarii in agricultura si strategii care vor
i ela,orate de catre ec7ipe de specialisti ca parte componenta a strategiei de restructurare a
agriculturii.
36
In ce priveste intreprinderile agricole mari5 acestea se aprovi)ionea)a in cantitati mari5
vagona,ile direct de la intreprinderile producatoare de resurse materiale sau prin
intreprinderile de comert en gros speciali)ate in aceasta directie. In ca)ul apelarii la
intreprinderile de distri,utie5 aprovi)ionarea se ace in sistem de transport5 distri,uitorul
organi)and intermedierea si transportarea marurilor de la producator la consumator cu adaos
comercial si c7eltuieli speciice de aprovi)ionare reduse5 reali)andu*se operativitate si
eicienta economica ma6ima.
(cenariile posi,ile ar putea i clasiicate ca in ta,elul 5.1. :
Da,
el 5.1
+.Pe termen scurt a. Pentru toate categoriile
*(C+P+5 alte
intreprinderi
si mediu de unitunitati agricole *-+#9+I1D< +H#!I1D etc
*(19#!9< C'I(19
*(91C1#1+4<C'IC1#1+4
*-'C
*van)ari directe prin maga)inul
producatorilor
*van)ari prin repre)entante comerciale
,. Pentru intreprinderi
mari toate variantele de la +a
c. Pentru intreprinderi *cooperatie sateasca
mici si mi8locii *intreprinderi integratoare
*de prestari servicii
*de industriali)are
*de comerciali)are
*targuri de saptamana sau periodice
*piata taraneasca
*ac7i)itii directe de la producatori
*centrale agricole comunale
3. Pe termen a. Pentru intreprinderi toate variantele de la +a
lung mari
,. Pentru intreprinderi *+sociatii ale prod agricoli
mici si mi8locii *pentru aprovi)ionarea cu resurse
*sindicate ale producatorilor agricoli
*cooperatie taraneasca
*targuri si piata taraneasca
*retele comerciale de la pct. +a si 3,

In ela,orarea scenariilor s*a tinut seama de:
• structura actuala a e6ploatatiilor agricole
• structura viitoare a e6ploatatiilor agricole<
3"
• structura viitoare a intreprinderilor de prestari de servicii5 de industriali)are si de
comerciali)are a produselor agricole ce urmea)a a i privati)ate si restructurate
#eorientarea treptata a tuturor agentilor economici din domeniul agroalimentar catre
un management perormant si catre o optica de mar;eting speciice economiei de piata va
determina trecerea de la ormele simple5 uneori cu implicare administratiei ?ve)i centrele
agricole@ la o circulatie moderna a resurselor materiale care sa asigure aprovi)ionarea cu cle
mai convena,ile resurse din punct de vedere al te7nologiilor5 calitatii5 pretului si conditiilor
de transport. (c7ema retelei comerciale posi,ile pentru resursele materiale utili)ate in
agricultura poate i conceputa si dupa alte criterii de clasiicare. &e e6emplu5 dupa natura
produselor reteaua poate i grupata in:
a@retea pentru produse de natura industriala ?(C+P+< -+#9+I1D< -'C etc@<
,@retea pentru produse de natura agricola ?(19#!9< C'I(19< (19C1#1+4 etc@
c@retea mi6ta prin care circula produse din am,ele categorii ?cooperatia sateasca5 asociatii
pentru aprovi)ionare5 intreprinderi integratoare etc@.
&e apt reteaua actuala provine din transormarea vec7ii retele de ,a)e de aprovi)ionare
speciali)ata in societati comerciale pe actiuni de dierite proile care se ala in dierite stadii
de privati)are5 restructurare si relansare.
In tarile cu economie de)voltata din 1uropa ?!landa5 &anemarca5 ranta5 Hermania5
-inlanda etc@ au o larga raspandire5 alaturi de alte orme de asociere a producatorilor agricoli5
asociatiile ?cooperativele@ de aprovi)ionare cu resurse materiale organi)ate5 ca si alte
cooperative pe principiile intra8utorarii si asistentei mutuale.
In 1//25 in Comunitatea 1uropeana5 costul de cumparare al resurselor a repre)entat
apro6imativ 40 \ din valoarea productiei agricole< aceasta pondere diera mult intre cele 12
state mem,re ale Comunitatii 1uropene5 iind peste medie in 3elgia5 Hermania si 9area
3ritanie5 si su, medie in tarile sudice. &e departe5 cel mai important produs l*au repre)entat
ura8ele pentru animale5 urmat de uneltele agricole5 com,usti,ilul5 ingrasamintele5 alte
produse agroc7imice si seminte.
Industriile ce aprovi)ionea)a agricultura au trecut prin perioade diicile5 ca re)ultat al
restrictiilor impuse prin masuri politice asupra cresterii productiei ermelor. In ca)ul
produselor agroc7imice5 preocuparea pentru mediul incon8urator s*a adaugat la pro,lemele
de8a e6istente. Proiturile au sca)ut: unele irme au iesit din aaceri5 altele si*au e6tins aria de
activitate prin intrarea in alte domenii. +cest proces de restructurare5 pro,a,il5 nu s*a oprit
inca.
Cooperativele producatorilor agricoli 8oaca uneori un rol important de intermediere5
aprovi)ionandu*si mem,rii cu materialele necesare. +ceasta este in special situatia in
Hermania ?pentru ura8e si seminte@5 in Italia ?pentru masini agricole5 produse agroc7imice si
semiinte@< in &anemarca5 !landa5 -ranta5 Irlanda si 9area 3ritanie ?pentru ura8e animaliere@.
Cateodata . ca si in ca)ul ura8elor animaliere cooperativele sunt c7iar producatorii.
Comparativ cu consumurile de materiale din C.1. in #omania ponderea ingrasamintelor
si a energiei este mai mica5 in sc7im, ponderea relativa a ura8elor este mult mai mare.
St"u&tu"a &6'ltui'lilo" &u +at'"ial' a,"i&ol' =>5 i- U.E.
Da,el 5.2
3%
Sp'&i/i&a"' G'"+a-ia F"a-ta UE-1!
(eminte 6 11 6
Ingrasaminte c7imice % 11 /
9ateriale pentru protectia plantelor 5 10 6
-ura8e 30 34 40
1nergie 16 % 11
Intretinere si reparatii utila8e 1" 10 12
(ervicii 1% 16 16
Dotal 100 100 100
Ponderea in costul productiei 52 50 44
(ursa: 9. DracR . Produse alimentare si agricultura in economia de piata
St"u&tu"a &6'ltui'lilo" +at'"ial' 8- Ro+;-ia =1??35
Da
,el 5.3
7.!.! Si$t'+ a(al < &o+'"ul a,"oali+'-ta"
relucrarea produselor alimentare

Industria alimentara a ,auturilor si a tutunului este una din cele mai mari in
Comunitatea 1uropeana. In 1//3 in aceasta ramura erau anga8ate 253 milioane de persoane<
gradul de ocupare a ortei de munca a sca)ut5 dar numai cu 6 incepand cu anul 1/%3.
Productia C1 a crescut continuu5 intr*un ritm anual de 255 \ si a a8uns la 456 miliarde 1CC
in 1//3. Cele mai importante produse alimentare au ost carnea si produsele lactate5 iecare
dintre acestea repre)entand cca. 16 \ din suma de mai sus.
+ceasta ramura industriala este e6trem de variata ca organi)are5 cuprin)and de la irme
mici oarte numeroase5 pana la cateva irme Gmultinationale> oarte mari. In 1//05 in C15
irmele producatoare de produse alimentare cu mai putin de 20 de anga8ati repre)entau /2 \
din numarul total de irme din acest domeniu5 a,sor,ind numai 2/ \ din numarul total de
anga8ati si producand 12 \ din cira de aaceri< irmele cu 100 sau peste 100 de anga8ati
repre)entau numai 15" \ din numarul total de irme5 51 \ din numarul total de anga8ati si 6%
\ din cira de aaceri.
-irmele mici5 deseori locali)ate in )one rurale si cele mai multe dintre ele cu statut de
cooperative5 pot avea o contri,utie importanta la anga8area ortei de munca si o,tinerea de
(peciicare >
(eminte "5%
Ingrasaminte 4
-ura8e 5353
Car,uranti 452
+lte materiale 654
(ervicii 125"
+lte input*uri 1156
Dotal 100
3/
venituri pe plan local5 inclusiv oportunitati pentru ermieri sau mem,rii amiliilor lor de a
presta munci in aara ermei.
1le contri,uie la diversitatea regionala a produselor alimentare si cateodata aduc inovatii in
acest domeniu ?de e6emplu5 ,ran)eturile locale5 mierea5 specialitati de paniicatie@. 1le au o
po)itie privilegiata pentru a satisace preerinta consumatorului pentru Galimente naturale>5
inclusiv produse Gcultivate organic> si produse G,iologice>. &in aceste motive5 intreprinderile
mici si mi8locii sunt spri8inite prin asistenta nationala si din partea C15 in special in regiunile
din sudul 1uropei.
!ricum irmele mici de produse alimentare au de suerit datorita unor de)avanta8e
considera,ile< ec7ipamentul lor iind deseori invec7it si nu dispun de mi8loace inanciare
pentru a investi in cladiri si utila8e noi< ele sunt5 deseori5 producatoare a unui singur produs si5
deci5 sunt supuse se)onalitatii5 avand astel perioade de var de recoltare si orta de munca
insuicienta in perioadele respective< controlul de calitate al produselor poate i oarte sumar5
sau poate c7iar sa lipseasca< si . pro,a,il cea mai importanta limita in conditiile actuale . ele
nu*si pot permite o activitate de cercetare . de)voltare.
Intr*adevar5 pentru prelucrarea anumitor produse alimentare5 desi nu pentru toate5 sunt
pre)ente economiile de scara. +cestea se reera de e6emplu la )a7ar5 aina5 grasimi animale si
vegetale5 ructe si legume prelucrate. 1le se maniesta in domeniul te7nic5 unde mecani)area
si automati)area procesului de productie duc la reduceri a costului si pot permite o calitate
uniorma a produsului. 1le pot duce de asemenea5 la inovatii ale produsului5 prin intermediul
cercetarii si de)voltarii5 necesare pentru crearea de noi produse5 dar si prin eorturile de
mar;eting destinate promovarii si distri,uirii produselor. [onele dinamice ale pietei
alimentare includ Galimente comode>5 adica mancaruri gata preparate5 inclusiv alimente
congelate gata de ai reincal)ite in cuptoare cu microunde5 sau recenta de)voltare a
Gam,alarii in atmosera modiicata>5 in care alimentele sunt conservate in nitrogen5 sau
dio6id de car,on5 vandute sigilate in materiale de plastic impermea,il. +plicarea unor astel
de te7nologii necesita investitii costisitoare5 iar productia de masa incearca sa recupere)e
costurile. +stel5 cea mai mare parte a productiei alimentare provine de la irmele mari5 unele
dintre ele iind5 intr*adevar oarte mari. Pe plan mondial5 din primii trei)eci de producatori de
alimente5 ,auturi alcoolice si tutun5 cincispre)ece sunt americani< cei mai multi dintre acestia
au iliale si in 1uropa5 in special in 9area 3ritanie. Cele mai mari doua)eci de companii
europene5 in 1//45 includ irmele nestle ?1lvetia@5 urmata de Cnilever ?!landa si 9area
3ritanie@5 alte douaspre)ece irme ,ritanice5 trei irme olande)e si trei irme rance)e.
4a nivel european5 ca)urile in care o singura irma domina piata sunt putine5 dar
importante5 ele se reera la ulgi de cereale ?Bellog . pana la %5 \ in (pania@5 caea solu,ila
?'estle . pana la "5 \ in Italia@ si ing7etata ?Cnilever . pana la 50 \ in Italia si (pania@.
Cateva companii domina piata europeana in ca)ul productiei de ciocolata ?'estle5 9ars5
(uc7ard5 Cad,urR5 -errero5 cu o pondere totala de pana la %% \ in 9area 3ritanie@ si caea
?alta decat cea solu,ila . Zaco,s (uc7ard5 &ouOe 1,erts5 Heneral -oods5 'estle5 cu o pondere
totala de pana la 65 \ in -ranta@. Pe de alta parte5 nu e6ista o companie europeana dominanta
pentru paine5 dulciuri pe ,a)a de )a7ar5 ,ran)a si multe alte produse.
Ca)urile in care domina o singura irma sunt deci5 relativ putine si in cel putin doua
ca)uri . cerealele pentru micul de8un5 in (pania si caeaua solu,ila in Italia . ele isi ac
aparitia acolo unde piata este relativ mica si su,de)voltata. In 9area 3ritanie unde ulgii de
cereale pentru micul de8un au de mai multi ani o piata oarte mare5 Bellog ramane cea mai
mare irma5 dar detine numai 43 \ din piata. !,servatii similare se pot ace si in ca)ul caelei
solu,ile. +cest lucrru ar putea sustine te)a conorm careia concurenta intra pe piata atunci
cand se poate o,tine proit. Pe de alta parte5 e6ista cateva ca)uri in care piata este dominata
de numai cateva irme oarte mari. +ceasta ridica urmatoarea intre,are : daca ortele
40
concurentiale sunt satisacatoare5 sau daca nu cumva anumite intelegeri secrete intre irme le
da posi,ilitatea sa actione)e impotriva intereselor consumatorilor.
In 1uropa de Iest5 datele privind mar8ele de proit5 adeseori nu sunt colectate si
pu,licate la nivel national. !ricum5 ele sunt disponi,ile in rapoartele individuale ale
companiilor. Impresia generala este ca mar8ele nu sunt e6cesiv de mari5 in special dupa
impo)itare. ! alta sursa despre primele 100 de grupuri industriale din C15 arata ca5 in 1/%/5
irmele agro*alimentare au inregistrat o rata medie a proitului net de " \ ?ata de 553 \ in
industria c7imica si 45" \ in industria de automo,ile@. &atele disponi,ile pentru Hermania
arata ca5 in 1//05 proita,ilitatea medie era de 454 irmele mari avand reali)ari mult mai
perormante decat cele mici iar in anii ce au urmat . cel putin pana in 1//4 . toate tarile vest*
europene au ost lovite de recesiune. (tatele Cnite au inormatii mai complete. Hradul
general de concentrare nu pare sa ie e6cesiv5 in 1/%"5 primele 50 de irme prelucratoare
cuprindeau % \ din totalul pietei alimentare. Insa5 ca si in 1uropa de vest concentrarea in
ca)ul anumitor produse alimentare este ridicata.
Cateva studii ela,orate in (C+ arata ca puterea e6cesiva a pietei se maniesta in acele
industrii alimentare cu ,unuri de consum dierentiate si cu organi)are de tip oligopol5 care ii
pune pe consumatori in situatia de aplati cu 6 . 10 \ mai mult decat daca aceste industrii ar
putea i organi)ate pe ,a)e concurentiale. Pentru promovarea unor noi marci de produse se
ace o puternica pu,licitate. In 1/%/ conorm statisticilor &epartamentului +griculturii C(5
au ost introduse 12.000 de noi produse de paniicatie5 ceea ce insemna 62.000 de produse
noi5 incepand din anul 1/%3. Pu,licitatea pentru produsele alimentare a atins in 1/%/ suma de
12 miliarde ]5 iar alte activitati de promovare a produselor5 cum ar i comisioane pentru
van)atorii en*detail5 spectacole comerciale5 etc< au repre)entat5 pro,a,il5 du,lul acestei sume
?c7eltuielile de consum pentru produse alimentare in 1/%% au ost de 506 miliarde ]@.
In ultimii ani5 in sectorul alimentar si a ,auturilor au avut loc numeroase u)iuni si
ac7i)itii. Cele mai multe dintre aceste operatii au avut un caracter international. Cele mai
mari companii americane . inclusiv Pepsi Co5 Coca*Cola5 P7ilip 9orris5 Meint) au ost
investitori activi in alte tari5 inclusiv din 1uropa de Iest< irmele europenecare au ost active
pe scvena internationala ?in special ,ritanice@ includ Cnilever5 Hrand 9etropolitan5 &anone5
+llied &omecY5 Huinness si Cad,urR (c7Oeppes. In general investitiile irmelor vest*
europene in (C+ depasesc investitiile americane in 1uropa. Pe langa ac7i)itiile ma8ore
aratate5 a e6istat un numar mai mic de ac7i)itii ale unor companii minore5 precum si un
numar de G8oint ventures>. Preluarile pot i motivate5 partial5 de economiile de scara5 la care
de8a ne*am reerit . desi multe din companiile responsa,ile de preluari5 pro,a,il ca au atins o
dimensiune adecvata mai de mult. &e asemenea este importanta dorinta pentru cresterea
controlului asupra pietei< ac7i)itionarea unor marci ,ine cunoscute ace posi,ila cresterea
ponderii pe piata si reduce concurenta ca sa creasca productia totala in sector.
+laturi de integrarea ori)ontala5 e6ista si o tendinta indepartata pentru integrarea
verticala5 atat in amonte pentru a asigura sursele de aprovi)ionare5 cat si in aval in
comerciali)are si in special in domeniul catering*ului.
In timp ce in 1uropa de Iest5 sera ac7i)itiilor proita,ile pare sa se i redus5
desc7iderea 1uropei Centrale si de 1st oera un teren nou pentru e6pansiune5 in particular in
privinta preerintelor de consum pentru produsele occidentale. In mod normal5 ca urmare a
e6porturilor proita,ile in aceasta )ona5 irmele occidentale ac7i)itionea)a ma8oritatea
actiunilor in irmele locale5 odata cu privati)area acestora sau isi construiesc propriile lor
a,rici de productie. In primele ca)uri5 proitand de orta de munca ietina5 dar eicienta5
aceste a,rici devin sursa e6porturilor orientate catre piata vestica. +stel s*au acut mari
investitii in regiune de catre Coca*Cola ?,auturi racoritoare@5 Pepsi Co ?,auturi racoritoare5
aperitive@5 irma italiana -eru))i ?ulei comesti,il5 )a7ar@5 'estle ?ciocolata si alte dulciuri@5
41
&anone ?iaurt si alte produse lactate@5 Cnilever ?produse congelate si margarina@5 irma
italiana Parmalat ?produse lactate@ si multe alte irme. In 1/%35 Pepsi Co si Cad,urR
(c7Oeppes au ost de acord sa*si uneasca ortele in promovarea van)arilor de ,auturi
racoritoare in 1uropa Centrala: Pepsi Co va im,utelia si distri,ui produsele celeilalte irme5
inclusiv (c7Oeppes si Canada &rR in Polonia5 #epu,lica Ce7a5 (lovacia si Cngaria. Pepsi Co
a ac7i)itionat5 de8a5 din 1//1 ma8oritatea actiunilor la ^edel5 cel mai mare producator de
ciocolata din Polonia< 'estle a cumparat in 1//4 pac7etul de control la irma polone)a
producatoare de ciocolata5 Hoplana. Cateva companii producatoare de ,ere . de e6emplu
3ass5 Maine;en . au cumparat actiuni in regiune. 9ai sunt si alte e6emple5 ritmul sc7im,arii
iind rapid si concurenta oarte aspra ?ca intre Coca*Cola si Pepsi Co5 spre e6emplu@.
&esi Cngaria5 Polonia si osta Ce7oslovacie au ost initial tari avorite5 orientarea
actuala este catre alte tari. Darile 3altice atrag in mod special interesul irmelor nordice.
&imensiunea pietei #usiei o ace in mod particular atractiva. 'estle5 ca parte a unui plan de
e6pansiune pe termen lung5 a cumparat o parte mare a actiunilor producatorului de ciocolata
#ossiRa< concurentul sau Zaco,s (uc7ard5 a intrat intr*un acord similar cu a,rica (amoilova
din (an;t Peters,urg< Cad,urR (c7Oeppes construieste o a,rica de ciocolata in regiunea
'ovgorod. &anone a ac7i)itionat ma8oritatea actiunilor la 3ols7evi;5 cel mai mare
producator de ,iscuiti din #usia< 9c Iitie_s . o parte a irmei ,ritanice Cnited 3iscuits . a
inceput5 de asemenea5 productia de ,iscuiti. 3as;in #o,,ins5 cel mai mare producator
mondial de ing7etata5 construieste o mare a,rica in 9oscova si isi de)volta o retea de
desacere in marile orase< 9ars construieste a,rici langa 9oscova5 pentru produse de
ciocolata5 mancare pentru animale si alte produse alimentare.
7.!.2 Di$t"i4uia p"o#u$'lo" ali+'-ta"'
!trategii de distributie
"biectul si functiile distributiei
!,iectul distri,utiei il constituie diu)area produselor catre utili)atorii potentiali. 1a
regrupea)a toate activitatile care permit sa ie puse la dispo)itia consumatorilor produse
agricole si agroalimentare create de catre agricultori si industria agroalimentara. Produsele
circula intre dieriti operatori5 pe acest parcurs acandu*se si transerul de proprietate prin
van)are cumparare.
+ceasta punere la dispo)itie se ace in locul5 momentul5 su, orma si in cantitatile
solicitate de catre utili)atori5 ceea ce necesita lu6uri care permit trecerea produsului din
stadiul procesului de productie in stadiul de utili)are ?igura nr.@
Intreprinderi agricole
42
+ctivitati de distri,utie
9ena8e ?amilii@
Cnitati de consum colectiv ?cantine5 restaurante5 etc.@
Flu@u"i #' t"a-$/'" al p"o#u$'lo". /a&ilitat' #' a&ti(itat'a #' #i$t"i4uti'

Principalele unctii ale distri,utiei produselor agricole sunt:
• transportul produselor<
• loti)area produselor si ormarea parti)ilor pentru transport<
• cali,rarea ?sortarea@ care inseamna gruparea produselor pe categorii de greutate si
calitate<
• stocarea5 necesara pentru prelungirea perioadei de utili)are a produsului. (tocarea
necesita costuri legate de investitii si de unctionarea depo)itelor5 repre)inta ,ani
imo,ili)ati su, orma produselor stocate5 dar presupune si riscuri legate de posi,ilele
pierderi generate de deprecierea produselor<
• conditionarea si am,alarea produselor5 acilitandu*se astel transportul5 manipularea si
inormarea utili)atorilor<
• ractionarea5 prin care i se pun la dispo)itie utili)atorului cantitatile dorite. &in ce in
ce mai mult5 produsele sunt vandute su, orma unitatilor de van)are catre consumator
?C.I.C@<
• ormarea sortimentelor comerciale5 prin care se permite oerirea in acelasi loc5 a unui
evantai larg de produse dierite. In acest mod5 cumparatorul poate alege mai usor si
mai repede produsele de care are nevoie<
• inormarea utili)atorului5 prin conditionarea produselor5 pu,licitate5 animare la locul
van)arii5 etc.
+desea5 consumatorii si agricultorii le reprosea)a intreprinderilor speciali)ate
in distri,utia produselor ca se constituie in intermediari care maresc inutil
costurile de productie5 caliicandu*le drept para)iti. 1ste insa necesar sa
aratam ca distri,utia isi are unitatea ei economica.
+m va)ut ca distri,utia se traduce prin dierite unctii:
transport5 conditionare5 stocare5 etc.
Cineva tre,uie sa reali)e)e aceste unctii. 'e propunem sa vedem in continuare sa vedem
daca aceste unctii tre,uie sa le indeplineasca intreprinderile producatoare sau cele care se
ocupa de distri,utie.
(a consideram ca trei producatori agricoli ?un producator de ma)are5 un producator de
mere si un producator de struguri@5 isi livrea)a produsele aceleiasi clientele5 ormata din trei
consumatori.
P1 C1
P! C!
P2 C2
43
+ceasta inseamna noua deplasari ale producatorilor sau consumatorilor5 noua acturi si
noua incasari. Presupunem ca cei trei producatori ii liverea)a aceluiasi comerciant produsele
pe care acesta le va livra celor trei consumatori.
P1 C1
P! C! 2 A 2 B C
P3 C3

+ceasta se traduce prin 6 deplasari5 6 acturari si 6 incasari. #e)ulta de aici ca e6istenta
intreprinderilor care regrupea)a oerta mai multor producatori si raspund cererii mai multor
consumatori poate diminua costurile de distri,utie. &e e6emplu daca vom avea 10
producatori si 10 consumatori5 vom inregistra 100 de tran)actii directe ?10 6 10@5 dar
interventia unui intermediar intre cele doua parti va reduce numarul de tran)actii la 20 ?10 W
10@. 16istenta unei distri,utii speciali)ate care concentrea)a oerta si satisace o cerere
importanta poate permite diminuarea costurilor lu6urilor i)ice si monetare.
! intreprindere speciali)ata in comerciali)are poate sa reali)e)e mai usor:
*acumularea unei competente comerciale<
*renta,ilitatea serviciului comercial<
*renta,ilitatea dotarii comercilale.
Pretul platit de consumatorul inal poate i descompus in trei componente principale:
*costul materiilor prime utili)ate<
*costul prelucrarii<
*costul distri,utiei.
&aca preturile produselor alimentare platite de consumatorii inali sunt apreciate ca
iind oarte ridicate comerciantii nu pot i considerati apriori vinovati de acest lucru. Iina
poate i impartita in mod egal intre producatorii agricoli si intreprinderile prelucratoare5
iecare raspun)and de costul materiilor prime agricole5 respectiv de costul prelucrarii.
#ipologia circuitelor de distributie

&ierentierea intre diversele tipuri de circuite se ace in unctie de numarul de
intermediari care e6ista intre producatorul agricol si consumator.
a@ Circuitul direct
Producatorul agricol vinde ara intermediari produsele sale consumatorilor inali. +cest
circuit mai poarta denumirea de van)are directa.
Producator agricol Consumator inal
,@ Circuitul integrat
+cesta presupune e6istenta unui singur intermediar intre producator si consumator.
Circuitul integrea)a5 pe parcursul sau5 si prelucrarea produselor agricole. +ceasta integrare
verticala a prelucrarii si a distri,utiei poate i reali)ata de o intreprindere de prelucrare sau de
un distri,uitor. &istri,utia unui insemnat numar de produse se reali)ea)a cu a8utorul
circuitului pre)entat in sc7ema urmatoare:
Producator agricol Prelucrator si distri,uitor Consumator
c@ Circuitul scurt semiintegrat
44
+re doi intermediari intre producatorii agricoli si consumatori. 1ste un tip de circuit
care se de)volta in pre)ent5 el constituind re)ultatul integrarii unctiei de van)are en*gros de
catre intreprinderile prelucratoare care livrea)a produsele lor detailistilor.
Producator agricol Intreprinderi prelucratoare &etailisti Consumatori

d@ Circuitul lung
In cadrul acestui circuit5 e6ista nu mai putin de trei intermediari intre producatorii
agricoli consumatori.
Prod. agr. Intr. prel. +ngrosisti &etailisti Consumatori
e@ Circuite si canale de distri,utie
Circuitele se ormea)a pe ,a)a dieritelor canale de distri,utie posi,ile pentru o
intreprindere. Pentru produsele agricole care urmea)a sa ie prelucrate principalele canale de
distri,utie posi,ile pentru o intreprindere. Pentru produsele agricole care urmea)a sa ie
prelucrate5 principalele canale de distri,utie sunt pre)entate in igura urmatoare:
P"o#u&ato"i a,"i&oli
I-t"'p"i-#'"i #' p"'lu&"a"'
A-,"o$i$ti Fo"+' +o#'"-' #' #i$t"i4uti'
9ici detailisti independenti Consumatori colectivi
Co-$u+ato"i /i-ali

In acest e6emplu5 agricultorul are de ales intre patru canale de distri,utie posi,ile5
intreprinderile de prelucrare . tot intre patru iar en*gros*istii in trei posi,ilitati. &etail*istii
independenti nu au decat un singur de,useu5 consumatorul inal.
$istributia produselor si relatiile dintre intreprinderile producatoare si cele de
comercializare

Prin distri,utie5 se reali)ea)a transerul produselor de la producator la consumator.
Pro,lemele transerului nu sunt numai de natura i)ica sau te7nico*organi)atorica5 ci implica
si elemente care acilitea)a accesul consumatorilor la produsele irmei5 crea)a ainitati si
punti solide intre irma si consumator. +ceasta apreciere evidentia)a legatura stransa care
e6ista intre politica de produs si politica de distri,utie.
+sistam la o crestere a rolului comertului in van)area catre consumatorul inal a
produselor agroalimentare. #elatiile dintre intreprinderile producatoare si cele de
comerciali)are im,raca orme noi.
9ult timp5 intreprinderile comerciale au ost privite de catre producatorii agricoli
numai ca Gstatii de trecere necesare> pentru acilitarea drumului produselor intre producatori
si consumatori. Drecarea de la pietele de van)are la cele de cumparare a condus la o
modiicare a raportului de orte intre producatori si comercianti la o asa numita Gemancipare
a comertului>.
45
Intreprinderile comerciale de)volta politici independente de mar;eting5 isi aleg tot mai
mult oertantii5 7otarasc daca un produs va i pus in van)are sau nu5 sta,ilesc si aplica
modalitatile de inormare a consumatorului cu privire la produs.
Conlictul de interese intre producator si comerciant porneste de la dorinta
independenta a iecaruia. +mandoi doresc sa o,tina un castig cat mai mare si de aici apar
divergente in ceea ce priveste o,iectivele proprii in anumite domenii de aplicare a politicii de
mar;eting. Pe scurt5 aceste divergente sunt:
a@ In domeniul politicii de produs
• in timp ce producatorul doreste sa puna in valoare marca de produs5
comerciantul doreste sa impuna pe piata marca irmei sale<
• producatorul nu este interesat de van)area produselor de su,stitutie5 in timp ce
comerciantul isi alcatuiese oerta dintr*un sortiment variat inclu)and si
produsele de su,stitutie<
• producatorul pretinde un service de calitate pentru produs din partea
comerciantului in timp ce ultimul pretinde un service eicient din partea
producatorului.
,@ In domeniul politicii de distri,utie
• producatorul acorda prioritate anumitor irme comerciale5 in timp ce comerciantii
doresc tratament egal din partea producatorului<
• producatorul doreste sa livre)e produse in cantitati mari si in mod constant5 in timp ce
comerciantul doreste sa ac7i)itione)e produsele in raport cu van)area acestora.
c@ In domeniul politicii de pret
• producatorii doresc van)area produselor lor la preturi ridicate si relativ constante5 iar
comerciantii preera o politica de preturi agresive5 punctuale5 pentru sortimente
sc7im,atoare. Comerciantii doresc sa dierentie)e preturile dupa amplasamentul
locurilor de van)are si dupa tipul de maga)in.
d@ In domeniul politicii de promovare
• producatorii doresc ca5 prin politici de promovare adecvate sa creasca idelitatea
consumatorilor ata de produsele lor5 iar comerciantii doresc aceasta idelitate pentru
locul de van)are<
• producatorii doresc luarea deci)iilor de cumparare in mod constient si orientat spre
produs5 iar comerciantii doresc cresterea cumpararilor spontane la locul de van)are.
Pentru a atenua eectul unor asemenea divergente producatorul5 dispune de patru
posi,ilitati:
1@ +daptarea la cerintele comertului
#ecunoscand orta de patrundere pe piata a comertului5 producatorul ace eortul de a*si
adapta activitatile de mar;eting la cerintele comerciantilor. (e pot utili)a doua modalitati de
adaptare:
*un comportament de oerta mai mult pasiv5 care e6prima Gsupunere la dictatul comertului><
*un comportament de oerta activ5 e6primat prin servicii speciale ?de e6emplu5 amena8area
standurilor de van)are ale comerciantilor@ sau prin masuri de stimulare a van)arilor ?de
e6emplu5 am,ala8 de pro,a5 oerte speciale5 etc@.
2@ Ignorarea cerintelor comertului
(e poate reali)a acest lucru daca producatorul dispune de orta necesara pentru a
eectua studii de mar;eting ample. Pe ,a)a acestor studii el va cunoaste ,ine piata si va putea
aplica cele mai eiciente politici de mar;eting. &e regula o astel de strategie este aplica,ila
numai pentru marii producatori.
46
3@ Cooperare intre producatori si comercianti
+ceasta cooperare are drept scop re)olvarea comuna a divergentelor e6istente intre
aceste doua grupuri de parteneri.
4@ !colirea comertului
&aca producatorul a8unge la conclu)ia ca van)area produselor prin intermediul
comerciantului nu este eicienta5 el il va ocoli pe acesta5 constituindu*si un sistem propriu de
desacere5 care se adresea)a direct consumatorului.
Politica de distri,utie a unei intreprinderi este dependenta de tipul strategiei adoptata de
aceasta. +supra politicii de distri,utie actionea)a in mod determinant conditiile cadrului
intern si cele ale cadrului e6tern ale intreprinderii. Pentru sta,ilirea deci)iilor in acest
domeniu5 este necesara mai intai cunoasterea conditiilor cadrului intern5 care inseamna
resurse interne5 orta de munca disponi,ila5 posi,ilitati de transport si depo)itare5 etc. Pentru
o mai ,una undamentare a deci)iilor5 sunt necesare inormatii cu privire la cumparatorii
potentiali.
1la,orarea politicii de mar;eting in domeniul distri,utiei presupune sta,ilirea
anticipata a o,iectivelor de mar;eting operativ. +ceste o,iective vi)ea)a in primul rand
volumul van)arilor5 proitul5 cota de piata5 plaoanele c7eltuielilor cu distri,utia5 utili)area
mi8loacelor logistice proprii5 le6i,ilitatea van)arii5 etc.
Politica de distri,utie cuprinde doua domenii importante:
a@ un domeniu al luarii deci)iilor privind caile de van)are5 organismele de van)are si
sistemele de distri,utie<
,@ un domeniu de ordin logistic5 care are in centrul atentiei distri,utia i)ica a marurilor.
Alegerea căilor de v%nzare

(e pot deose,i doua cai principale: una directa si una indirecta.
&esacerea directa se caracteri)ea)a prin aceea ca oertantul i se adresea)a5 la van)are5 direct
consumatorului sau celui care prelucrea)a produsul agricol. &esacerea indirecta are loc
atunci cand intreprinderea preda toate sarcinile distri,utiei5 sau cea mai mare parte a lor unor
organisme speciali)ate5 independente 8uridic si economic5 care preiau riscurile ?de e6emplu5
riscurile de desacere5 de pret5 de depo)itare5 de transport5 etc.@.
16ista un numar mare de cai de desacere a produselor agricole. Intreprinderile agricole
isi pot vinde produsele catre consumatorii inali5 catre micii prelucratori de produse agricole
?macelarii5 ,rutarii5 patiserii@5 catre industria alimentara5 catre angrosisti si catre detailisti.
Intre,area care se pune5 pentru inceput5 este care tip de desacere tre,uie utili)at5 cea
directa sau cea indirecta. &aca o intreprindere ar actiona strict dupa principiul ma6imi)arii
proitului5 iar cele doua tipuri de desacere ar oeri aceleasi eecte5 atunci pro,lema alegerii ar
putea i re)olvata relativ simplu5 pe ,a)a minimi)arii costurilor.
&eci)ia cu privire la alegerea cailor de desacere a produselor este legata in primul rand
de dotarea cantitativa si calitativa cu actori de productie. &e asemenea5 deci)ia este
inluentata si de alti actori5 dintre care se pot mentiona:
• caracteristicile reeritoare la produs ?de e6emplu5 prospetime5 posi,ilitati de
inmaga)inare5 sensi,ilitatea la transport5 atractivitate5 marimea gamei de produse@<
• caracteristicile reeritoare la consumatori ?de e6emplu5 numarul5 structura5 raspandirea
geograica5 o,iceiurile de cumparare5 pretentiile ata de service5 preerintele pentru
caile de distri,utie si pentru anumiti distri,uitori5 etc.@<
4"
• caracteristici reeritoare la comert ?de e6emplu5 tipuri de comert5 amplasare
geograica5 marimea comen)ilor5 acoperirea pietei5 posi,ilitatile de service5
disponi,ilitatile de re)olvare a conlictelor5 etc.@<
• caracteristici care se reera la concurenta ?caile de distri,utie si organismele de
distri,utie olosite de concurenti5 numarul5 tipurile de concurenti si structura lor pe
tipuri5 raspandirea in teritoriu a acestora5 etc.@.
Cunoasterea intr*o maniera satisacatoare a actorilor care pot inluenta deci)ia de a
adopta un anumit tip de distri,utie este greu de reali)at. (tratiicarea multipla a criteriilor de
deci)ie si cuantiicarea diicila a unor criterii ac posi,ila5 de cele mai multe ori5 numai
utili)area de procedee euristice in alegerea cailor de van)are care tre,uie urmate.
In aara celor pre)entate mai inainte5 e6ista si alte criterii relevante pentru orientarea
deci)iei de alegere a cailor de van)are. Cn ansam,lu al acestor criterii se gaseste in ta,elul de
mai 8os. &upa cum re)ulta din acest ta,el5 toate criteriile pre)inta van)area directa ca iind
cea mai eicienta. Pentru cele mai multe intreprinderi5 deci)ia de alegere a cailor de
distri,utie este legata de autonomia politicii de mar;eting. In mod practic5 van)area directa ii
asigura producatorului sansa aplicarii unor politici de mar;eting eiciente si controla,ile pana
la nivelul utili)atorului si c7iar al consumatorului inal.
&ormele v%nzării directe

-ormele de van)are se dierentia)a dupa grupele de consumatori5 care pot i
consumatori inali sau intreprinderi de prelucrare.
a@ Ian)area catre consumatorii inali
+cest tip de van)are se reali)ea)a in trei variante de ,a)a:
*van)area la sediul producatorului
*van)area in unitati alate in apropierea clientului. +stel poate i vor,a de van)area
stationara in spatii amena8ate special la marginea drumurilor cu traic intens5 in campinguri5
in pietele saptamanale5 in pietele taranesti5 in maga)inele proprii5 targuri si e6po)itii<
*van)area directa catre consumator5 la comen)ile acestuia. In acest sens5 se pot utili)a
livrarile prin posta sau cu a8utorul mi8loacelor de transport ale producatorului5 ale clientului
sau ale unor prestatori in domeniul transportului. Comen)ile se pot ace in scris sau prin a6.
Pentru alegerea celei mai ,une variante de van)are directa5 este necesar sa se aca o
anali)a comparativa intre potentialul de ac7i)itie al cumparatorilor si posi,ilitatile interne ale
intreprinderii producatoare. ! asemenea anali)a tre,uie sa tina seama de speciicitatea
produselor. ! o,servatie este necesara5 si anume ca nu e6ista limite in inventivitatea5
creativitatea producatorului pentru ca acesta sa castige lupta pe care o poarta cu concurenta in
scopul cuceririi si mentinerii pietei.
,@ Ian)area catre consumatori colectivi si intreprinderile de prelucrare
Politicile de mar;eting ale producatorilor se dierentia)a in unctie de
marimea intreprinderilor de prelucrare. ! data cu cresterea intreprinderii de
prelucrare5 intreprinderea agricola va acoperi o parte tot mai mica a cererii
acesteia pentru un produs. Concomitent cu aceasta5 dispar si posi,ilitatile de
reali)are a unei politici autonome de mar;eting. (trategia de mar;eting a
producatorului devine tot mai mult o strategie de adaptare la Gdictatul>
cumparatorului.
Pentru intreprinderile de prelucrare mari5 cum sunt a,ricile de )a7ar5 sau pentru
a,ricile mari de prelucrare a laptelui5 intreprinderile agricole nu pot de)volta activitati de
mar;eting in adevaratul sens al cuvantului. &espre acest lucru vom putea vor,i numai in
ca)ul van)arii directe catre intreprinderile de prelucrare mici si catre consumatorii colectivi.
4%
Criteriile de deci)ie pentru alegerea acestor variante de van)are sunt aceleasi ca in
ca)ul van)arii catre consumatorul inal. In ceea ce priveste eectele de ac7i)itie create de
acesti consumatori potentiali5 tre,uie evidentiate doua particularitati:
* consumatorii colectivi ?cantine si restaurante din intreprinderi5 institutii scolare si de
sanatate5 unitati militare etc.@5 precum si intreprinderile prelucratoare au putere de negociere
mai mare<
* cumparatorii din acest grup se orientea)a5 in deci)iile lor de cumparare5 dupa criterii
rationale intr*o masura mai mare decat consumatorul inal. Intreprinderile de prelucrare
speciali)ate5 dar si consumatorii colectivi solicita numai produse5 grupe de produse sau c7iar
produse cu caracteristici calitative ,ine preci)ate.
&istri,utia produselor agricole pe aceste cai are pentru producatori mai multe
consecinte5 care5 in mod sintetic5 se pre)inta astel:
*numarul sca)ut al cumparatorilor mareste riscurile intreprinderii agricole. Impotriva acestui
risc se poate actiona prin contracte de cooperare pe termen lung<
*deoarece consumatorii colectivi si micile intreprinderi de prelucrare nu dispun intotdeauna
de mi8loace de transport si de depo)itare5 intreprinderile agricole tre,uie sa preia aceste
unctii. &e aici re)ulta necesitatea ca intreprinderile sa aca eorturi pentru propria dotare cu
elemente de logistica adecvate<
* in dorinta de a avea cumparatori ideli5 intreprinderile agricole5 pe langa o oerta de calitate5
pot reali)a livrari e6clusive catre acestia c7iar si pe o durata mai lunga. ! asemenea deci)ie
tre,uie ,ine cumpanita de catre oertanti<
* deoarece intreprinderile de prelucrare speciali)ate si consumatorii colectivi solicita in
general un numar redus de produse5 iar oerta unui producator im,raca o paleta mai larga5
acesta din urma este o,ligat sa construiasca si sa utili)e)e mai multe sisteme de distri,utie
paralele.
&ormele de v%nzare indirectă
Principalele orme de van)are indirecta a produselor agricole sunt van)area en*gros si
van)area en*detail. +ceste orme se dierentia)a dupa mai multe criterii.
Pentru comertul en*gros pot i luate in considerare doua criterii mai importante :
* orientarea comertului en gros intre comertul de cumparare si comertul de
van)are<
* delimitarea comertului en*gros in comertul pe asortimente largi si
comertul speciali)at.
Comertul de cumparare tre,uie de)voltat5 pe de o parte5 pentru ca e6ista un numar mare
de producatori agricoli care nu*si pot vinde mara direct si5 pe de alta parte5 datorita cererii
concentrate a comertului alimentar cu amanuntul si a industriei alimentare. In acest ca) insa
intreprinderea agricola nu are posi,ilitatea sa*si impuna propria imagine sau pe cea a
produselor sale care ar tre,ui sa orme)e preerinte speciale la nivelul consumatorilor inali.
Comertul en*gros aprecia)a produsele care i se oera numai dupa criterii dinainte
sta,ilite5 dupa standardele lui si este dispus la dierentierea preturilor numai dupa aceste
criterii. Pentru intreprinderrile agricole5 politica de mar;eting in domeniul distri,utiei se
limitea)a de multe ori la alegerea comerciantului angrosist5 sansele lor de a impune o politica
proprie pana la consumatorul inal iind oarte reduse.
Ian)area catre comertul en detail este o cale scurta de distri,utie si presupune nevoia
reala a comerciantului individual de a ac7i)itiona produsele direct de la agricultori5 precum si
eicienta acestei ac7i)itii. 9ulti comercianti individuali preera sa*si ac7i)itione)e produsele
4/
de la angrosisti din motive organi)atorice5 de eicienta sau pentru ca aprecia)a serviciul
complet al comertului mare5 serviciu care poate sa cuprinda consiliere5 scolari)area
van)atorilor5 acordarea de credite etc.
Pana in pre)ent s*au proilat trei grupuri principale si mai multe su,grupe de maga)ine
pentru comerciali)area en*detail a produselor agoalimentare:
+. Comert alimentar individual:
1. maga)ine mici ?cu un sortiment restrans@<
2. maga)ine mici sau mi8locii ?cu un sortiment restrans@<
3. supermaga)ine ?cu un sortiment oarte ,ogat@<
3. (ectii cu produse alimentare in cadrul comertului general:
1. maga)ine generale mici ?de o,icei in mediul rural5 sortiment limitat@<
2. maga)ine generale de marime medie ?sortiment mi8lociu de produse agroalimentare@<
3. maga)ine universale ?sortiment ,ogat de produse agroalimentare@<
C. Comert speciali)at cu produse agroalimentare:
1. speciali)are pe grupe de produse
9aga)ine speciali)ate pentru:
* legume si ructe
* produse lactate
* peste si produse din peste
* alte produse
?sortiment larg in cadrul iecarei grupe de produse@
2. speciali)are orientata spre grupe tinta:
* maga)ine cu produse la preturi oarte mici ?se vand alimente pentru necesitati de masa@<
* maga)ine de delicatese ?se vand alimente pentru necesitati e6clusive@<
* maga)ine cu alimente dietetice.
!rgani)area retelei de van)are en*detail se ace tinandu*se seama de mai multe criterii
speciice5 din care esentiale pot i considerate urmatoarele:
* recventa cumpararii de catre populatie a dieritelor sortimente de maruri<
* organi)area concentrica a retelei comerciale<
* numarul5 structura si puterea de cumparare a populatiei pe care o aprovi)ionea)a<
* concurenta directa sau indirtecta a unitatilor comerciale e6istente<
* olosirea intensiva a spatiilor comerciale.
$istribuţia fizică
Privita mult timp numai ca o pro,lema de logistica a marurilor si o sursa de reducere a
costurilor de trnser al produselor de la producator la consumator5 distri,utia i)ica a devenit5
in ultima vreme tot mai mult o componenta a politicilor de mar;eting5 un instrument eicient
de alcatuire a unui potential de ac7i)itie.
In notiunea de distri,utie i)ica se includ toate activitatile care sunt legate de parcursul
i)ic al produselor pana la preluarea lor de catre client. +ctivitatile tre,uie privite su, aspect
spatial5 temporal5 cantitativ si calitativ5 astel incat ele sa raspunda atat cerintelor clientilor5
cat si scopurilor intreprinderii5 adica sa ie eiciente.
1icienta distri,utiei i)ice se masoara prin eectele pe care le au serviciile de urni)are
a produselor. 9asurarea eectiva se ace cu a8utorul unor elemente eterogene5 al unor
50
indicatori speciici. 1icienta acestor servicii tre,uie insa considerata ca o marime su,iectiva5
dependenta de aprecierea cumparatorului.
(erviciile de urni)are pot i caracteri)ate prin trei elemente esentiale5 si anume:
* asigurarela livrare a calitatii corespun)atoare a produselor. 4a predarea catre cumparatori
produsele tre,uie sa se ale intr*o oarte ,una stare i)ica<
* le6i,ilitatea de livrare5 aceasta insemnand respectarea cerintelor speciice ale
cumparatorilor in ceea ce priveste modalitatile de livrare a produselor<
* timpul de livrare optim5 acesta insemnand atat respectarea solicitarilor venita din partea
cumparatorilor5 cat si eliminarea5 pe cat posi,il5 a deprecierilor calitative sau a distrugerii
produselor.
Costurile necesare pentru reali)area unor servicii de livrare de o anumita calitate pot i
cuantiicate relativ usor. 1ste insa diicil de masurat eectul real al unor asemenea eorturi5
e6primat prin cresterea potentialului de van)are al unei intreprinderi5 intrucat este aproape
imposi,il de i)olat actorii de inluenta determinanti.
Pentru intreprinderile agricole5 distri,utia i)ica are o mare insemnatate5 deoarece
produsele agricole tre,uie in general recoltate in timp scurt5 sunt perisa,ile si necesita
capacitati si metode te7nice de inmaga)inare si de transport.
&iversitatea produselor unei intreprinderi agricole ace necesara e6istenta unor
capacitati de depo)itare si de transport dierite.
'etrodistribuţia

Prin retrodistri,utie lu6ul de maruri de la oertant la consumator este completat de un
sistem paralel5 prin care re,uturile5 resturile si am,ala8ele sunt aduse inapoi la oertant.
Constituirea unui astel de sistem de livrare retro are drept scop reintre,uintarea unor produse
sau am,ala8e de catre oertantul initial.
In domeniul produselor agricole si alimentare5 principiul retrodistri,utiei nu este ceva
nou. &upa van)area catre marii sau micii consumatori producatorii au luat inapoi si au
reolosit dierite am,ala8e ?de e6emplu5 cora8e pentru oua5 ladite pentru legume si pentru
diverse produse conservate etc.@.
&atorita cresterii constiintei ecologice a populatiei5 precum si nevoii de economisire a
unor resurse epui)a,ile5 asistam la o crestere a importantei sistemelor de retrodistri,utie. Prin
aplicarea acestui sistem se poate o,tine o crestere a potentialului de van)are a unei
intreprinderi.
Pentru caracteri)area acestui eect se impune o dierentiere a cailor de desacere
orientate spre sisteme de retrodistri,utie directe si indirecte.
In cadrul sistemului de retrodistri,utie directa i se oera cumparatorului direct o
re)olvare convena,ila a pro,lemei am,ala8elor si a resturilor re)ultate din intre,uintarea
produselor. ! mare parte din am,ala8ele care provin de la intreprinderile agricole sau de la
cele prelucratoare se pot reolosi. 1ste vor,a de sticle5 ,orcane5 ladite si cartoane. Cu a8utorul
sistemelor de garantie5 se pot o,tine eecte suplimentare de ac7i)itie.
+m,ala8ele distruse5 care nu mai pot i reolosite5 tre,uie culese in containere si trimise
spre reciclare. Hunoiul organic tre,uie compostat si retrimis spre utili)are producatorilor
agricoli. Pot e6ista pro,leme in utili)area resturilor organice5 daca in acestea au ost introduse
su,stante daunatoare din circuitul intreprinderii.
51
7.!.3 R''l' ali+'-ta"'. P"'u"il' p"o#u$'lo" a,"oali+'-ta"'

&upa cum re)ulta din igura de mai 8os drumul produsului init ?mara@ destinat
consumului alimentar ?uman@ este lung5 parcurgand o iliera ormata din multe su,sisteme de
prelucrare si canale de distri,utie. Drecerile succesive ale produsului agricol inseamna din
punct de vedere economic5 costuri aditionale succesive ?spor de valoare@ si de pret. Intre
pretul produselor Gla consumator> si pretul produselor Gla poarta irmei> e6ista5 in marea
ma8oritate a ca)urilor5 dierente su,stantiale. In timp5 aceasta dierenta este in crestere5 atat
datorita sporirii numarului operatiilor intermediare cat si datorita ma8orarii c7eltuielilor de
reclama5 distri,utie5 stocare5 comerciali)are.

5.1. -lu6ul de ormare si miscare al produselor agroalimentare

Intr*un studiu acut in (C+5 re)ulta ca in medie preturile produselor agricole ?pretul la
poarta ermei@ repre)inta numai 2455 \ din pretul produsului alimentar inal ?la consumator@5
cu variatie destul de mare de la un sortiment la altul. +stel5 dupa cum re)ulta din ta,elul de
mai 8os pretul produsului la poarta ermei varia)a intre 4" \ la oua si "5" \ la cereale si
produse de paniicatie.
52
I'&C(D#I+ -C#'I[!+#1 -1#91 +H#IC!41 C!91#D +H#!+4I91'D+# C!'(C9
P1'D#C +H#ICC4DC#+ C+('IC
9+D1#II P#I91 P C!91#D CC
'1+4I91'D+#1 # 4 #I&IC+D+ P
?canepa5 rapita5 in5 lana@ 1 + #
D 1
C D
# C
I #
I
D#+CD!+#1 P I P P
9+(I'I # 9 P#!&C(1 (I # ! 4 C!'(C9C4
I'H#+(+9I'D1 1 P 9+D1#II P#I91 +4I91'D+#1 ! + I'&C(D#I+ C!91#D CC + +4I91'D+#
P1(DICI&1 D C ?grau5 loarea soarelui5 & # +H#!* +9+'C'DC4
1#3ICI&1 C D secla*de*)a7ar5 legume C D +4I91'D+#+ ?&1D+I4I(DI@ C
(19I'D1 # C ructe5 lapte5carne@ ( + !
-C#+Z1 I # 1 '
9+D1#I+4 &1 P4+'D+D I (
+ C
H - 9
P#!&C(1 I'D1#91&I+#1 # 1 +
?ura8e5 seminte5 I # D
ingrasaminte naturale@ C 9 +4I91'D+DI1 !
! 1 #
4 I I
1
+9!'D1 +H#ICC4DC#+ +I+4
Ponderea pretului produsului la poarta ermei
in pretul produsului alimentar inal in (C+ ?\@
Da,el 5.4
Produse 1//0 1//6
Produse de carne 46 35./
Produse lactate 3%.5 34.4
!ua 55./ 4"
Cereale si produse de paniicatie "./ "."
-ructe proaspete 23.2 1%.1
4egume proaspete 2% 23./
-ructe si legume prelucrate 25.% 1/./
Cleiuri si grasimi vegetale 22.% 25.4
Produse alimentare 2/." 24.5
(ursa:9. DracR*Produse alimentare si agricultura in economia de piata
Ponderea produsului agicol la poarta fermei
0
10
20
30
40
50
60

c
a
r
n
e

o
u
a
f
r
u
c
t
e

f
r
u
c
t
e

s
i
l
e
g
u
m
e
p
r
e
l
u
c
r
a
t
e
p
r
o
d
u
s
e
a
l
i
m
e
n
t
a
r
e
produsele
p
r
o
c
e
n
t
u
a
l
1990
1996
-ig. 5.2. Ponderea produsului la poarta ermei in produsul agricol inal

Cau)ele acestei structuri a preturilor produsului agricol inal se ala5 de apt5 in
structura retelelor agroalimentare si comerciale. 1lementele componente ale retelei
industriale si comerciale si agri,usiness*ului sunt organi)ate in societati comerciale ?cu
raspundere limitata sau pe actiuni@ si cooperative ?ale producatorilor agricoli@.
(ocietatile comerciale ?nationale si internationale@ operea)a5 de regula5 in prelucrarea
produselor agricole si comerciali)area produselor alimentare5 precum si in ma8oritatea
structurilor componente ale industriei urni)oare de input*uri pentru agricultura.
9arile lanturi de supermar;et*uri apartin unor societati comerciale care controlea)a cea
mai mare parte a comertului cu amanuntul de produse agroalimentare.
Cooperativele agricole au ca o,iect de activitate aprovi)ionarea cu unele resurse
necesare ermelor precum si cu prelucrarea si comercili)area unor produse agroalimentare.
1ste important de cunoscut structura c7eltuielilor produselor agroalimentare inale pe
53
operatiuni precum si structura pretului inal pe elemente de c7eltuieli si proit.
(tructura c7eltuielilor pe operatiuni
te7nologice si comerciale ?(C+*1//1@
Da,el 5.5
(peciicare \
Ialoarea ?pretul@ la poarta ermei 2"
Prelucrarea produselor agricole 33
Dransport 5
C7eltuieli cu van)area cu ridicata 10
C7eltuieli cu van)area cu amanuntul 25
Structura pretului pe operatiuni
Valoarea
(pretul) la
poarta fermei
27%
Prelucrarea
produselor
agricole
33%
ransport
5%
!"eltuieli cu
#an$area cu
ridicata
10%
!"eltuieli cu
#an$area cu
amanuntul
25%
Valoarea (pretul) la
poarta fermei
Prelucrarea produselor
agricole
ransport
!"eltuieli cu #an$area
cu ridicata
!"eltuieli cu #an$area
cu amanuntul
-ig 5.3 (tructura pretului pe operatiuni
&upa cum se poate o,serva din acest ta,el in pretul produsului agroalimentar destinat
consumului inal5 produsul agricol5 care repre)inta su,stanta acestor maruri5 depaseste cu
putin un sert din pretul inal.
C7eltuielile cu prelucrarea ?industriali)area produselor agricole5 materii prime@ detin
ponderea cea mai mare ?33 \@5 iar c7eltuielile cu desacerea cu amanuntul au o pondere de
25 \.
St"u&tu"a p"'tului p"o#u$'lo" a,"oali+'-ta"' /i-al'
Da,el 5.6
(peciicare \
54
(alarii si adaosuri salariale 46
(ervicii ?stocare@ 30
Com,usti,il 4
Dransport 5
+m,alare 11
P"o/it 4
(ursa: 9. DracR* Produsele alimentare si agricultura in economia de piata


Structura pretului pe elemente de cheltuieli
%alarii si
adaosuri
salariale
46%
%er#icii
(stocare)
30%
!om&usti&il
4%
ransport
5%
'm&alare
11%
Profit
4%
%alarii si adaosuri
salariale
%er#icii (stocare)
!om&usti&il
ransport
'm&alare
Profit
-ig 5.4 (tructura pretului pe elemente de c7eltuieli

7.!.7 Co-$i#'"aii p"i(i-# $i$t'+'l' #' &o+'"&iali0a"' a p"o#u$'lo" a,"oali+'-ta"'

'umarul maga)inelor alimentare a sca)ut continuu5 iar dimensiunea lor medie a
crescut. In 1/"65 in 9area 3ritanie e6istau 15/ maga)ine la 1000 de locuitori< pana in 1/%5
numarul a sca)ut aproape la 8umatate5 la numai 1 maga)ine la 1000 de locuitori. In alte tari
din nord*vestul 1uropei scaderea nu a ost asa de spectaculoasa si pana in 1/%5 e6istau5
e6primat la 1000 de locuitori5 153 maga)ine in &anemarca5 05" in !landa5 156 in 3elgia5 153 in
Hermania5 154 in -ranta. In sudul 1uropei tendinta a ost asemanatoare: mai e6istau in 1/%5
inca 25% maga)ine alimentare la 1000 de locuitori in Italia5 350 in (pania5 454 in Portugalia.
Principalul actor responsa,il a ost cresterea Gsuper*mar;et>*urilor ?deinite in mod
o,isnuit ca avand o supraata de van)are cuprinsa intre 400 si 24// mp@ si G7ipermar;et>*
urile ?cu peste 2500 mp@< in ca)ul acestora din urma5 in aara de alimente mai sunt si alte
produse importante. Ponderea acestor doua categorii5 luate impreuna5 in van)arile totale de
produse alimentare au repre)entat in 1/%" circa %0 \ in marea 3ritanie5 3elgia si -ranta5 "1
\ in !landa5 56 \ in Hermania5 46 \ in danemarca.
Cnele tari . inclusiv -ranta5 3elgia si Hermania . au introdus o legislatie care sa
rane)e de)voltarea G7iper*mar;et>*urilor. +cest lucru a ost un raspuns la presiunile
e6ercitate de catre proprieterii micilor maga)ine. !ricum marile maga)ine cu autoservire au
raspuns la preerintele consumatorilor5 dispunand de o gama larga de produse la preturi
competitive5 cu rula8 mare si rapid5 deseori locali)ate in aara oraselor5 cu ample acilitati de
parcare. (tudiile acute in dierite tari au a8uns la conclu)ia ca5 in general5 consumatorii
55
doresc preturi sca)ute5 asociate cu o colitate ridicata5 cu diversitate5 prospetime5 marcare clara
?inclusiv mentiunea Gse vinde pana la data de ...>@5 acces usor5 servicii rapide si prietenoase.
!rgani)atiile consumatorilor in cele mai multe tari pu,lica in mod regulat studii
privind preturile unor maruri compara,ile in supermar;et*uri dierite si5 in general5 a8uta la
mentinerea presiunilor concurentiale. +stel5 in 3elgia5 revista pentru consumatori Dest*
+c7ats a putut pre)enta ultimile sale conclu)ii in aprilie 1//25 pe ,a)a unei liste ce cuprindea
cel putin patru lanturi de supermar;et*uri concurente5 c7iar si din orase de provincie relativ
mici si pana la 20 de orase mari. Cn Gcos> cu 11/ produse identice costa cu apro6imativ 20 \
mai putin in maga)inele mai ietine5 ata de cele solicitate5 iar un cos cu Gmarci de
distri,uitor> poate costa numai 8umatate ata de preturile pentru aceleasi marci cumparate in
cele mai scumpe maga)ine.
(*a constatat o crestere considera,ila a gradului de concentrare5 deoarece supermar;et*
urile si 7ipermar;et*urile ac parte in mod o,isnuit din lanturi oarte mari. (*a estimat ca in
1/%"5 cele mai mari cinci lanturi alimentare detineau aproape 8umatate din van)arile totale de
alimente in !landa5 3elgia5 Hermania5 9area 3ritanie si c7iar mai mult in &anemarca. In
unele tari5 numarul de Gcentre de deci)ie> a devenit c7iar mai concentrat5 proitand de
avanta8ele te7nologiei inormatiilorcomputeri)ate< in 9area 3ritanie5 e6istau )ece puncte
c7eie de deci)ie care controlau cumpararea in peste 3000 de maga)ine alimentare5
repre)entand 5% \ din van)arile de produse coloniale< in alte tari5 in special in -ranta5
lanturile alimentare pastrea)a o politica de conducere descentrali)ata. !ricum5 cumpararea
centrali)ata si ma8oritatea sistemelor de distri,uire sunt caracteristici esentiale ale marilor
lanturi alimentare.
16ista o anumita polari)are in privinta dimensiunilor maga)inelor5 in timp ce
maga)inele mici de produse alimentare generale au ost virtual eliminate in cele mai multe
tari din nord*vestul 1uropei5 maga)inele speciali)ate pot supravietui si au ost c7iar capa,ile
sa se de)volte acolo unde intalnesc o cerere tot mai mare5 cum este cea pentru produsele de
calitate oarte ,una sau pentru Gprodusele naturale>.
In -ranta5 unde gradul total de concentrare este oarecum mai sca)ut decat in tarile
vecine5 maga)inele speciali)ate pe scara mica pot avea mai multe sanse de supravietuire5
datorita preerintelor consumatorilor rance)i. In 1/%65 patiseriile repre)entau5 de8a5 aproape "
\ din van)arile totale de produse alimentare5 macelariile si maga)inele cu preparate din carne
repre)entau 16 alte maga)ine speciali)ate 11 \. Cu toate acestea5 cel mai mare lant
alimentar5 4eclere5 care in 1/%6 detinea 103 7ipermar;et*uri si 344 supermar;et*uri5 s*a
estimat ca in 1/%5 detinea 12 \ din totalul pietei alimentare5 urmat de alte 6 lanturi ce
totali)au 32 \. Mipermar;et*urile rance)e aveau o supraata medie de circa 6"00 mp5 cu un
personal anga8at de apro6imativ 2/0 de persoane iecare si cu van)ari totale in valoare de 3"5
milioane de ranci iecare5 din care aproape 8umatate proveniti din van)area produselor
alimentare5 reali)and un proit ,rut de apro6imativ 4 \ la produse coloniale si la ,auturi si 1"
\ la alimente proaspete ?au e6istat rate ale proitului relativ mari la im,racaminte si la alte
produse@.
&e atunci5 in tarile din nord*vestul 1uropei5 consumul alimentar total in termeni de
volum este mai degra,a static5 strategiile e6pansioniste ale irmelor de distri,utie neputand sa
se a6e)e numai pe cresterea productiei. Cna dintre strategiile legate de tendintele din
industria alimentara5 de8a discutate5 o repre)inta diversiicarea5 adica crearea de noi linii de
produse5 in domeniile in care cererea de consum creste. +lte mi8loace pentru a atrage
consumatorii includ im,unatatirea serviciilor5 cum ar i platile simpliicate prin carti de credit
si Gde,it direct> electronic5 din conturile ,ancare ale consumatorilor. Produsul de Gmarca
proprie>5 adica ,unuri ce poarta marca distri,uitorului si nu a unei irme prelucratoare5
repre)inta o caracteristica din ce in ce mai importanta a distri,utiei produselor alimentare.
56
Cneori pre)entarea acestor produse5 de e6emplu cereale pentru micul de8un sau caea
solu,ila5 imita marurile de marca ,inecunoscute< iar calitatea lor este pro,a,il ec7ivalenta.
&ar costurile pentru pu,licitate sunt negli8a,ile5 deoarece aceste produse se vand datorita
reputatiei generale a simtului alimentar. In ca)ul unei anumite categorii de maruri generice
?uneori denumite Gproduse al,e>@5 care sunt5 de o,icei5 produse de ,a)a ca )a7arul sau aina5
numai numele produsului se speciica5 iar pretul este mentinut in mod special sca)ut.
&eoarece marcile proprii sunt produse pe ,a)a speciicatiei distri,uitorului si nu necesita o
promovare individuala5 ele repre)inta un de,useu pentru irmele relativ mici de prelucrare a
prodduselor alimentare si pot provoca unele reduceri in nivelele de concentrare pentru
anumite produse alimentare.
+semenea marci proprii crea)a5 de asemenea5 o concurenta mai mare pentru
producatorii mari de alimente si co,oara preturile de consum. Cn ca) interesant este cel al
Corporatiei Cott5 o companie canadiana care se de)volta oarte rapid5 producatoare de GCola>
si alte ,auturi racoritoare. (*au semnat contracte de aprovi)ionare cu numeroase lanturi de
maga)ine alimentare din intreaga lume5 care vand produsele la preturi mici5 su, preturile
propriilor marci. Costurile de mar;eting si pu,licitate sunt negli8a,ile5 in comparatie cu cele
ale celor doi giganti in domeniu5 Coca*Cola si Pepsi5 iar acestea5 in sc7im,5 au ost ortate sa*
si reduca preturile. Cnele lanturi au redus preturile c7iar mai mult prin sistemele Gcas7 and
carrR> ?Gplateste si ia mara>@ sau prin alte metodeprin care costurile de distri,utie sunt
minimi)ate< pre)entarea pe rat este simpliicata5 iar produsele sunt vandute in cantitati reletiv
mai mari decat produsele individuale5 iar costurile cu orta de munca si personalul sunt
minimi)ate. ! evolutie mai recenta care oera reduceri semniicative ale costurilor este
controlul computeri)at al stocurilor ?prin Gpunctul de van)are electronic> sau 1P!(@5 care
ace posi,ila mentinerea stocurilor la un nivel minim.
&iversiicarea e6ista5 de asemenea5 si in activitatile nealimentare5 ca si integrarea
verticala in productia alimentara5 precum si unele modiicari in sectorul semipreparatelor.
Cooperarea cu organi)atii partenere poate duce la ormarea unui nou tip de maga)in5 asa cum
s*a intamplat intr*un numar de acorduri intre van)atorii rance)i de produse alimentare si
companii petroliere5 pentru a de)volta Gmaga)inele accesi,ile> ?convenience stores@ in statiile
de ,en)ina.
Ca si in ca)ul industriei de prelucrare alimentara 5 discutat in sectiunea anterioara5 au
aparut numeroase u)ionari si ac7i)itii in distri,utia produselor alimentare. +c7i)itionarea
companiilor e6istente este deseori o metoda preerata de e6pansiune deoarece evita5 potential5
riscurile si investitiile costisitoare pentru e6pansiunea interna si permite e6pansiunea rapida
intr*o perioada scurta de timp. 1conomiile de scara vor re)ulta din unctionarea unui lant mai
mare de maga)ine. (copurile strategiilor de ac7i)itie includ activitatile irmelor amiliale care
si*au pierdut dinamismul5 dar si irmele renumite5 dar care au intrat in diicultati inanciare
sau irme de succes care activea)a pe pietele regionale5 care sunt complementare pietei irmei
care a avut initiativa.
! alta tendinta structurala ma8ora este cresterea Ginternationali)arii> comertului cu
produse alimentare. -irma germana +ldi5 de e6emplu5 s*a e6tins in cateva din tarile vecine.
Cnele irme rance)e5 in special Carreour5 au iniintat numeroase 7ipermar;et*uri in (pania
si Portugalia. (ains,urR5 cea mai mare retea de distri,utie a produselor alimentare in 9area
3ritanie5 a o,tinut controlul unui lant de supermar;et*uri din nord*estul (tatelor Cnite ale
+mericii in 1/%" si a cumparat o mare parte a actiunilor irmei Hiant -ood5 un lant mare de
supermar;et*uri de pe malul estic al (C+ in 1//4. -irma ,elgiana H3 . Inno . 39 ?de8a
re)ultat a numeroase u)iuni succesive in tara@ are interese in -ranta si alte tari vest*europene.
+lta irma ,elgiana5 &el7ai)e 4e 4ion5 controlea)a un mare lant american5 -ood 4ion< a ost
pentru o vreme activa in Portugalia< su, numele de G&elvita>5 a desc7is un numar de
5"
supermar;et*uri in Praga si in alte orase ale Ce7iei. &e asemenea s*au ormat aliante intre
marile lanturi de distri,utie in dierite tari5 pentru a reintari puterea de negociere in relatia cu
producatorii5 pentru a acilita intrarea unuia pe piata altuiasau pentru a imparti anumite
e6periente. +ceasta miscare nu se limitea)a numai la sectorul alimentar: un ca) semniicativ
in acest sens este parteneriatul dintre irma ,ritanica (ains,urR si irme din 3elgia5 -ranta si
Italia.
Cantitatea de alimente consumate in aara casei5 la cantinele de la locurile de munca5
restaurante5 restaurante Gast*ood> si Gta;e aOaR>5 continua sa creasca. 'ivelele tot mai mari
ale veniturilor si noile locuri de munca5 tipurile proesionale care presupun o mai mare
implicare a emeilor in activitati economice si actorii sociali5 cum ar i puterea de cumparare
in crestere in randul populatiei tinere5 sunt actori ce contri,uie la aceasta tendinta.
1ste oarte diicila o,tinerea de inormatii actuali)ate5 dar s*a estimat ca la inceputul
anilor _%05 c7eltuielile pentru industria semipreparatelor alimentare repre)entau intre 15 si 25
\ din c7eltuielile alimentare totale in tarile din nord*vestul 1uropei. In 9area 3ritanie5 in
1//35 c7eltuielile pentru Gmesele luate in oras> au totali)at 35 de miliarde de dolari in
comparatie cu "0 de miliarde de dolari pentru c7eltuielile alimentare pentru gospodarie.
Consumul total de alimente s*a deplasat in mod constant de la mesele preparate si consumate
in gospodarie5 catre alimentele cumparate in sectorul de alimentatie pu,lica5 iar tendinta este
mai pronuntata pentru celelalte mese decat pentru masa de pran). In (C+5 in 1//15 mesele si
gustarile in aara casei repre)entau apro6imativ 43 \ din c7eltuielile pentru alimente
?e6clusiv ,auturile alcoolice@.
!rgani)area acestui sector este5 in general5 diversa si pe scara redusa< cele mai multe
restaurante sunt in proprietate si in conducere individuala. !ricum5 au aparut si unele grupuri
mari de alimentatie pu,lica5 uneori pentru a ocupa o po)itie de conducere in anumite
sectoare. 'oile oportunitati5 cum ar i restaurantele de pe autostra)i si aeroporturi5 pot i
controlate numai de catre companii mari. +u aparut5 deopotriva5 integrarea verticala si
integrarea ori)ontala. +stel5 in 9area 3ritanie5 Drust7ouse -orte com,ina un lant de 7oteluri
si restaurante cu acilitati pe autostra)i5 servicii de aprovi)ionare cu alimente pe aeroporturi si
la ,ordul avioanelor5 in timpul ),orului.
9arii producatori de ,ere . in timp ce sunt o,ligati de legislatia recenta sa se
descotoroseasca de Glocalurile pu,lice> sau Gpu,s> ?unde si alimentele si ,erea se consuma
din ce in ce mai mult@ . se e6tind in lanturi de restaurante si restaurante ast . ood. In -ranta5
grupul +ccor este compania leader in alimentatie pu,lica5 controland cel mai mare lant de
7oteluri si restaurante ?'ovotel@ si numeroase alte retele. In -ranta5 deasemenea5 dupa cum
am mentionat mai sus5 unele mari maga)ine alimentare5 care au inceput prin a*si instala
coetarii de interior5 s*au e6tins5 devenind lanturi de restaurante si restaurante ast*ood.
In (C+5 lantul de 7am,urger 9c &onaldSs are cea mai mare cira de aaceri5 cu van)ari
de peste 11 miliarde de dolari in 1/%%5 in comparatie cu 45/ miliarde de dolari ce repre)inta
cira de aaceri a irmei 3urger Bing Corporation5 detinuta de Hrand 9et5 si 25/ miliarde de
dolari5 cira de aaceri a irmei Bentu;R -ried C7i;en5 256 miliarde de dolari5 cira de aaceri
a irmei Pi))a Mut si 156 miliarde de dolari5 cira de aaceri a irmei Daco 3ell5 ultimele trei
iind in proprietatea companiei Pepsi Co. Cu dieritele sale lanturi5 Pepsi Co airma ca poseda
peste 3000 de restaurante ast*ood in aara (C+5 mult mai mult decat orice alt grup. In unele
tari europene5 in special in 9area 3ritanie5 retelele Bentu;R -ried C7i;en si Pi))a Mut sunt
mult raspandite. In 9area 3ritanie5 se maniesta concurenta intre Pepsi Co si 9c &onaldSs
din partea prodducatorului ,ritanic Cnited 3iscuits5 ale caror iliale Pi))aland si ^impR vand
pi))a si respectiv 7am,urg7eri.
In comparatie5 piata rance)a a ost re)istenta la stilul de alimente americane si a asistat
la aparitia unor canale de comerciali)are locale proprii5 promovand ast*ood*ul in stil
5%
arantu)esc. +cestea includ 4a 3rioc7e &oree5 4a Croissanterie si -ranYuette5 care au un
anumit succes prin patrunderea pe pietele din aara -rantei. 4antul de 7am,urger Vuic; se
ala in posesia unui consortiu ranco*,elgian< ce consta din Casino si H3 . Inno . 39 si
operea)a in am,ele tari5 in concurenta directa cu 9c &onaldSs.
Ca si in ca)ul productiei alimentare si a van)arilor cu amanuntul5 1uropa Centrala si de
1st a devenit un nou camp de activitate pentru irmele occidentale de semipreparate si
alimentatie pu,lica5 ale caror retele de Gast*ood> au o cerere oarte mare. 9c &onaldSs si
Pepsi Co . cea din urma cu retelele sale Pi))a Mut5 Bentu;R -ried C7i;en si Daco 3ell . apar
in tot mai multe orase din aceasta regiune. +m,ele isi de)volta retele in tarile respective.
&e la inceputul acestui capitol s*a pus intre,area daca industria alimentara5 ca intreg5
este suicient de concurentiala. Cu toate ca nu poate i intalnit un monopol atis5 apar5 ara
indoiala5 practici monopoliste si uneori se o,tin proituri in e6ces. Cel mai mare pericol al
practicilor restrictive apare in sectoarele in care piata este relativ statica5 cu o crestere mica a
cererii si unde patrunderea importurilor este su, medie5 ie datorita naturii produsului ?de
e6emplu5 lapte proaspat@ ie datorita ,arierelor comerciale5 inclusiv ,arierelor neteriare. In
a,senta controlului pu,lic5 in anumite tari si5 mai recent5 in Comunitatea 1uropeana5
practicile restrictive ar i ara indoiala5 mai raspandite si concentrarea ar i ost si mai
accentuata.
Insa5 in ansam,lu5 raspunsul la intre,area de mai sus este po)itiv. +stel5 dinamismul
sistemului agroalimentar5 a,ilitatea de a inova5 de)voltarea si implementarea im,unatatirilor
te7nologice de mai multe tipuri in productia5 prelucrarea si distri,utia produslor
agroalimentare5 au oerit o multitudine de alimente5 intr*o mare varietate si la preturi
re)ona,ile. Consumul mediu este mult mai mared decat ar i nevoile nutritionale in 1uropa de
Iest si +merica. Ponderea c7eltuielilor alimentare in cele 12 tari mem,re ale C1 era5 in
medie5 de 1655 \ in 1/%/ ?,auturile aveau o pondere aditionala de 3535 iar tutunul de 15%
\@. Cira a ost mai sca)uta in tarile nord*vestice ?su, 156 \ in 9area 3ritanie5 1253 \ in
Hermania@ conorm standardelor internationale . inclusiv tarile din 1uropa Centrala si de 1st
. acestea sunt ponderi sca)ute ale c7eltuielilor5 care eli,erea)a o mare parte a puterii de
cumparare a consumului pentru alte scopuri. Puterea marilor irme prelucratoare de alimente
a ost depasita cu mult de cea a marilor distri,uitori5 care au reusit sa orte)e reducerea
preturilor si a proiturilor irmelor producatoare< re)ultatul a ost in interesul pu,licului5 in
mod special5 intr*o economie in recesiune5 consumatorii au mare gri8a de modul in care isi
c7eltuiesc ,anii. !rice integrare verticala semniicativa intre sectoarele de procesare si
distri,utie va tre,ui urmarita cu multa gri8a.
Pro,a,il cea mai eectiva garantie in interesul consumatorului este oerita de comertul
li,er< puterea monopolului ce ar putea i do,andita la nivel national este mult mai diicil de
atins in conte6t international concurential. Prin urmare5 li,erali)area comertului si5 in C15
eliminarea ,arierelor comerciale in 1//25 in conte6tul GPietei Cnice>5 sunt oarte importante.
! alta pro,lema o constituie e6tinderea patrunderii irmelor occidentale de produse
alimentare in tarile central si est*europene. In timp ce aceasta poate aduce consumatorilor
,eneicii pe termen scurt5 cu onduri mari la dispo)itia lor5 ele pot proita de situatia incerta si
de lipsa controalelor in timpul tran)itiei spre o economie de piata5 pentru a ocupa o po)itie
dominanta5 eliminand sau prevenind iniintarea irmelor local
PARTEA A II-A
CAPITOLUL I PIAŢA FRUCTELOR
1.1. Noiu-i i-t"o#u&ti('
5/
1.1.1. Cla$i/i&a"'a /"u&t'lo"
-ructele sunt produse alimentare de origine vegetala.
Importanta alimentara este determinata datorita $nsuşirilor sen)oriale5 a
caracteristicilor nutritive5 acestea iind ,ogate in glucide5 en)ime5 vitamine5 su,stanţe
minerale5 aci)i organice5 etc.
-ructele pot i consumate at2t proaspete5 c2t si industriali)ate asigur2nd 15\ din
necesarul energetic uman.
-ructele au o serie de caracteristici
- provin din organisme vii<
- au un conţinut ridicat in apa iind astel uşor perisa,ile<
- durata de păstrare relativ scurta<
- compo)iţie c7imica speciică.
0n uncţie de o serie de $nsuşiri comune ructele se pot clasiica astel
- seminţoase ?mere5 pere5 gutui@<
- s2m,uroase prune5 piersici5 vişine5 caise5 cireşe5 corcoduşe@<
- nuciere ?alune5 castane5 migdale5 nuci@<
- aparţin2nd ar,uştilor ructieri ?alune5 )meura5 mure5 coacă)e5 căpşuni5 vita
de vie@<
- tropicale si su,tropicale ?lăm2i5 portocale5 mandarine5 grepruit5 ananas5
smoc7ine5 ,anane@.
Compo)iţia c7imica a ructelor dieră in uncţie de : specie5 soi5 condiţii
pedoclimatice si de condiţii de păstrare5 perioada care s*a scurs de la recoltare.
-ructele conţin:
- apa $n proporţie de 1% ###BOT_TEXT###lt;
- cantităţi $nsemnate de <
- glucide<
- aci)i organici<
- săruri minerale <
- vitamine<
1.1.!. D-$u%i"i #' &alitat' al' /"u&t'lo"
0nsuşirile i)ice ale ructelor sunt importante in special pentru procesul de
condiţionare5 prelucrare si păstrare. +cestea sunt:
a@ Hreutatea speciică ?masa unităţii de volum@ este inluenţata de:
- compo)ita c7imica<
- condiţii locale de cultura<
- mărime<
- soi<
- grad de maturare.
,@ Hreutatea volumetrica ?$n ;g@ a unui metru cu, de ructe e condiţionată de
greutatea speciică5 orma si mărimea lor.
c@ Căldura speciică ?cantitatea de căldura sau rig@ necesara pentru modiicarea
temperaturii cu un grad Celsius a unităţii de masa a ructelor. 1 un indice a cărui cunoaştere
pre)int importanţă in procesul de păstrare.
d@ Conductivitatea termica este $nsuşirea de propagare a căldurii prin masa ructelor.
0n general ructele sunt grele conducătoare de căldura.
60
e@ Demperatura de $ng7eţ este punctul negativ al temperaturii la care apa li,eră din
ructe trece in stare solida. 1ste inluenţată de:
* specie<
- soi <
- grad de maturare<
- condiţii de căldură.
1ste indice important pentru ructele supuse procesului de prelucrare si păstrare.
a) -orma este $nsuşirea de calitate care este condiţionata de specie5 soi5 natura
organului plantei recoltate. -ormele des $nt2lnite: cilindrică5 conică5 tronconică5
ovală5 oval*alungită5 serică5 seric*turtita. 1ste un indice care caracteri)ea)ă dierite
soiuri cu importanta in sta,ilirea calităţii.
b) 9ărimea este un indice cu o importanta mai redusa comparativ cu orma
produsului si se e6prima prin: greutate5 volum5 dimensiune5 condiţionea)ă numărul
de ,ucăţi la ;g. 0n uncţie de mărime ructele pot i: mici5 mi8locii si mari.
c) Culoarea este recvenţa pigmenţilor in ţesuturile perierice. Iaria)ă in uncţie
de: gradul de maturitate5 capacitatea de a*si continua colorarea in uncţie de
pigmenţii predominant ? al,*gal,en5 gal,en * portocaliu5 roşie5 violeta5 etc@. 1ste
indice important at2t pentru aprecierea psi7o*sen)oriala a produselor5 c2t si pentru
sta,ilirea parametrilor te7nologici de prelucrare a acestora.
d) Hustul este o caracteristica importanta5 speciică pentru iecare gupa de
produse5 specie5 soi. 0n principal este dat de compo)iţia c7imica5 in special de
conţinutul in glucide5 aci)i organici5 su,stanţe tanate.
e) (uculenta pulpei este inluenţată de gradul de maturitate si starea de
turgescenta. 1a varia)ă in uncţie de soi5 precipitaţii5 timp si condiţii de recoltare5
transport si păstrare.
f) +roma este inluenţata de soi5 grad de maturitate5 condiţii pedoclimatice si de
cultura. Compo)iţia c7imica5 in special uleiurile eterice si esterii dau aroma
ructelor.
g) +utenticitatea se aprecia)ă pe ,a)a proprietăţilor i)ice5 sen)oriale a ructelor5
a proprietăţilor c7imice a ructelor din lot prin comparare cu soiurile din mostrele de
reerinţă5 mula8e5 planşe desenate sau descrieri.
h) (tarea de prospeţime se aprecia)ă sen)orial $n uncţie de gradul de
turgescenta5 după aspectul viu al lor5 iind inluenţate de gradul de maturare5 modul
de păstrare si durata de la recoltare.
i) (tarea de sănătate si igiena sunt $nsuşiri o,ligatorii cu caracter restrictiv
privind trimiterea lor in consumul alimentar. -ructele tre,uie sa ie sănătoase ără
urma atacului de ,oli5 dăunători5 curate ără urme de păm2nt5 pra sau resturi
vegetale.
j) Hradul de maturitate este deinit si pus in evidenta de om5 proprietatea
ructelor: mărime5 culoare5 consistenta gust5 aroma raportul intre apa si su,stanţa
uscata5 conţinut in glucide5 aciditatea lor.
Piaa /"u&t'lo"
1.!.1. Fa&to"ii &a"' i-/lu'-t'a0) &o-$u+ul /"u&t'lo"
61
-ructele repre)intă produse agro*alimentare5 ce ar tre,ui sa intre )ilnic $n alimentaţia
omului datorita contri,uţiei pe care o au asupra menţinerii sănătăţii consumatorilor prin
conţinutul lor $n săruri minerale de calciu5 ier5 osor si vitamine.
Pornind de la acesta premisa5 consumatorii din tarile de)voltate au introdus in
alimentaţia )ilnică cantităţi din ce $n ce mai mari de ructe5 care se situea)ă peste necesarul
i)iologic de consum.
0n ceea ce priveşte #om2nia5 după 1/%/5 s*au o,ţinut producţii totale de ructe care
nu pot acoperii normele i)iologice de consum5 producţia de ructe pe locuitor iind in 1//3
de 51 ;g ? ără a lua in calcul autoconsumul@.
&intre actorii care inluenţea)ă acest consum5 cu mult su, nivelul mondial5 cei mai
importanţi sunt:
a@ 'ivelul autoconsumului de ructe care se situea)ă la peste 30 \ din producţiile
o,ţinute de producătorii individuali. +cest autoconsum5 pe l2ngă aptul ca este oarte greu de
cuantiicat5 in1uentea)a in mod negativ capacitatea pieţei duc2nd la diminuarea acesteia
,@ Producătorii individuali ?si nu numai ei@ dispun cu resurse inanciare si materiale
limitate5 precum si de mi8loace mecanice precare5 enomene ce duc la diminuarea
productivităţii muncii si a potenţialului productiv al producţiei
c@ Practicarea pomiculturii pe supraeţe mici5 de producătorii individuali
d@ 4ipsa de materii prime pentru industria de prelucrare a ructelor este principalul
motiv pentru care acesta lucrea)ă la 45\ din capacitatea de producţie5 ceea ce are
repercusiuni asupra producţiei de ructe prelucrate pe total si pe locuitor<
e@ Comerţul de ructe din #om2nia este de)organi)at5 nerenta,il5 neigienic si
deicitar ?pe anumite )one@ datorita in principal restr2ngerii sectorului de stat si imposi,ilităţii
sectorului privat de a acoperii $ntreaga cerere de astel de produse
1.!.!. Ca"a&t'"i$ti&i al' pi't'i /"u&t'lo"
Cu toate acestea5 dintre toate pieţele produselor agro*alimentare5 piaţa de ructe poate
i considerata ca cea mai perecta piaţă datorita in principal următoarelor 3 aspecte:
a@ &upă 1/%/ nici un produs din cadrul ructelor nu a ,eneiciat de su,venţii din
partea statului5 producătorii ?$ndeose,i cei particulari@ au ost li,eri in a lua deci)ii pe iliera
ac7i)iţie * producţie * desacere<
,@ Preţul ructelor s*a ormat pe piaţa5 $n urma conruntării cererii cu oerta<
c@ Piaţa ructelor $ndeplineşte patru din cele cinci particularităţi ale pieţei perecte5 si
anume:
* atomicitate perecta prin care se $nţelege ca pe piaţă e6ista un număr suicient de
mare de producători si consumatori astel $nc2t deci)iile luate de iecare sa nu inluenţe)e
cantitatea v2nduta si preţul< producătorii si consumatorii sunt de puteri apro6imativ egale5 $n
număr mare si putere mica<
* transparenta perecta ceea ce $nseamnă că toţi producătorii dispun de o cunoaştere
perecta a cererii si oertei5 astel $nc2t pot o,ţine cel mai ,un produs sau cel mai ,un preţ.
+ceasta particularitate nu este $ndeplinita ?in acest moment@ de către piaţa ructelor
dar odată cu $niinţarea pieţei de gros5 si in special a centrului de calcul ?sistemul
inormaţional@5 pe piaţa ructelor va i o transparenta perecta<
* omogenitatea produsului care caracteri)ea)ă acea piaţă $n cadrul căreia e6ista
produse ec7ivalente5 identice. 0n ceea ce priveşte ructele5 ele $ndeplinesc aceasta
particularitate pentru ca pe piaţă e6ista produse care au aceeaşi calitate5 indierent de cine
sunt produse
* intrarea si ieşirea li,era pe piaţă5 care depinde de li,ertatea de deci)ie a iecărui
62
producător in ceea ce priveşte eicienta economica. +stel orice producător de ructe va intra
pe piaţa care $i va permite acoperirea costului din preţul de v2n)are si va ieşi de pe piaţă c2nd
preţul de v2n)are este inerior costului. Cantităţile ramase nev2ndute sunt destinate ie
autoconsumului5 ie unitarilor de industriali)are ?daca o,ţin un preţ ,un@<
* perecta mo,ilitate a actorilor de producţie este satisăcută in parte5 mai ales
pentru consumatorii care nu găsesc5 in orice moment un loc de munca5 care să le asigure un
venit necesar unui trai decent5 aceasta datorita ratei şoma8ului in continuă creştere. &in
punctul de vedere al producătorului de ructe5 acesta poate găsi li,er si nelimitat capital si
orţa de munca5 de care are nevoie la un moment datA pro,lema este daca dispune de resurse
inanciare5 ori cei mai mulţi dintre producătorii individuali nedesăsur2nd o activitate
eicienta5 proita,ila5 nu utili)ea)ă in mod nelimitat capital si orţa de munca dec2t in limita
posi,ilităţilor de care dispun
Piaţa ructelor se caracteri)ea)ă prin următoarele particularităţi:
a@ Iarietatea oarte mare de produse ce asigura un consum diversiicat acord2nd
posi,ilitatea consumatorului de a alege dintr*o gama variată de produse dar care totodată
$ngreunea)ă procesul de producţie a tuturor acestor produse $n aceiaşi )ona geograica<
,@ Hradul de se)onalitate dierit pe grupe de produse5 astel $nt2lnim
* produse cu se)onalitate oarte mare: căpşuni5 cireşe5 )meura
* produse cu perioada de recoltare si de consum mediu?intre 1*6 luni@:
strugurii de 3*4 luni cu condiţia de a cultiva soiuri dierite care sa asigure o producţie
eşalonată in timp ?pe o perioada cat mai lunga de timp@<
* produse cu o se)onalitate de consum scă)uta: mere5 nuci acestea put2nd i
depo)itate $n condiţii optime şi se pot livra către consumatori tot timpul anului.
c@ Cererea pentru ructe5 $n marea lor ma8oritate5 este ritmică5 in timp ce oerta5
producţia si recoltarea sunt se)oniere5 ca atare tre,uie ca aprovi)ionarea de la producători sa
ie continua5 ritmica5 pe ,a)a de graice.
d@ Hradul ridicat de perisa,ilitate a unor ructe ace ca acestea sa*şi păstre)e aspectul
comercial numai c2teva )ile< $n aceste condiţii se impune o activitate operativa de diri8are a
ondului de mara şi de v2n)are a produselor astel $nc2t să corespunda din punct de vedere
calitativ si cantitativ cererii consumatorilor. Dot perisa,ilităţii mari la o serie de ructe e
necesar practicarea unor preţuri elastice in uncţie de se)on5 )ona geograica si segment de
piaţa pentru care se adresea)ă.
e@ Conţinutul mare in apa al ructelor duce la o serie de masuri ca:
* ac7i)iţia acestor produse de la producătorii situaţi la distante mici
* transportul sa se eectue)e cu mi8loace de transport speciice<
* am,ala8ul sa ie corespun)ător5 av2nd rolul de a prote8a produsul.
+ceste măsuri au ca scop reducerea c7eltuielilor de circulaţie ?raţionali)area lor@ si a
pierderilor cantitative si calitative ale ructelor.
@ Preta,ilitatea la v2n)are pentru $ntreaga varietate sortimentală determina pe
producători să asigure consumul de ructe si5 $n perioadele $n care acestea se recoltea)ă5 su,
ormă de conserve de ructe5 dulceţuri5gemuri5 compoturi si ructe des7idratate5 etc.
g@ -ructele au diverse destinaţii : consum proaspăt5 depo)itare preala,ilă5
industriali)are5 e6port5 etc5 ceea ce necesită utili)area unor canale de distri,uţie speciice
pentru iecare destinaţie.
7@ 0n ceea ce priveşte comerciali)area ructelor5 particularitatea acestei activităţi
economice este e6istenta $n paralel a pieţelor ţărăneşti5 cu pieţele unor $ntreprinderi cu capital
integral de stat sau asociativ. &e asemenea uncţionea)ă $ntreprinderi en gros speciali)ate $n
păstrarea pe perioade lungi a ructelor.
i@ Piaţa ructelor este de)organi)ata5 neigienică si nerenta,ilă5 crea)ă cadrul prielnic
63
pentru speculanţi care nu au legătura cu producerea acestor ,unuri5 dar o,ţin venituri
necuvenite.
8@ ! alta pro,lemă este aceea a imposi,ilităţii impo)itării producătorilor particulari
?cu e6cepţia impo)itului pe venitul agricol@ aceasta datorită ,a)ei de impo)itare astel
* impo)itul pe salariu nu poate i calculat pentru ca sunt oarte greu de
cuantiicat c7eltuielile cu salariile5 de multe ori neincluse $n costul total al ructelor.
* impo)itul pe proit poate i ec7ivalentul impo)itului pe venitul agricol5 deşi
este discuta,il dacă producătorul individual o,ţine proit5 şi dacă o,ţine este greu de
cuantiicat5 at2t timp c2t c7eltuielile de producţie sunt su,evaluate
* DI+ si celelalte onduri constituite la ,ugetul statului nu sunt
percepute de la producătorii individuali ?pe ,una dreptate@ pentru ca ar $mpovăra mai mult pe
producător5 care şi aşa $nt2mpina diicultăţi $n o,ţinerea de resurse materiale şi $n desacerea
produselor ?pe l2ngă aptul ca nu e6ista ,a)a de calcul asupra căreia să se aplice ta6ele si
impo)ite@
Producătorii de ructe acţionea)ă $ntr*un mediu dinamic. Piaţa precum si celelalte
componente ale mediului5 $i determina pe aceştia să reali)e)e conectarea la mediul social
economic5 pentru a putea răspunde $n mod eicient şi rapid la pro,lemele care apar şi pentru a
,eneicia de şansele noi de de)voltare si consolidare pe care le oeră piaţa.
1.!.2. Politi&a #' p"o#u$
Politica de produs repre)intă po)iţia pe care o adopta agentul economic reeritor la
dimensiunile5 structura si evoluţia gamei de produse şi servicii ce ac o,iectul activităţii sale5
atitudine ce se raportea)ă permanent la cerinţele mediului de piaţă5 la tendinţele maniestate
de ceilalţi concurenţi.
#eeritor la producătorii de ructe tre,uie arătat ca aceştia nu*şi ela,orea)ă o politica
de produs coerentă5 e6cept2nd poate unităţile producătoare cu capital ma8oritar de stat. 9area
ma8oritate a supraeţelor destinate acestor produse sunt $n proprietate particulară5 ţăranii nu*şi
ela,orea)ă strategie de produs5 aceştia produc2nd in special pentru autoconsum şi doar
surplusul iind destinat pieţei5 ceea ce ace ca satisacerea $n condiţii optime a cerinţelor de
consum a populaţiei sa ie $n suerinţă.
(e impune ela,orarea unor politici de produs coerente at2t pentru societăţile
comerciale din agricultură c2t si pentru producătorii individuali care să contri,uie la
asigurarea pieţei cu ructe5 $n cantităţile şi calităţile dorite de consumatorii inali. 0n sta,ilirea
politicii de produs tre,uie luate $n seama următoarele aspecte:
1. 0niinţarea de asociaţii de producători care să cultive supraeţe mai mari ?10*20 7a@
si care sa se preocupe eectiv numai de producţie5 gri8a desacerii producţiei o,ţinute să intre
$n sarcina centrelor de colectare5 care urmea)ă să se $niinţe)e şi care au rolul de a prelua
$ntreaga cantitate de ructe. +ceste centre pot intra in proprietatea asociaţiilor de producători.
2. 0niinţarea centrelor de colectare a ructelor5 ca parte componenta a (C Piaţa de
gros devine măsura ,inevenită at2t pentru activitatea de distri,uţie ?acestea iind intermediarii
$ntre producători şi piaţa de gros@ c2t şi pentru activitatea de producţie. Centrele de colectare
au rolul de a inorma pe producătorii de ructe şi de a le aduce la cunoştinţa cele mai noi
cuceriri ale ştiinţei si te7nicii5 ceea ce duce la creşterea producţiilor din punct de vedere
calitativ si cantitativ.
3. +cordarea de consultantă de specialitate producătorilor de ructe de specialiştii5
centrelor de colectare si ai centrelor de consultantă5 pun2ndu*se accent pe următoarele
pro,leme:
* avanta8ele rotaţiei culturilor5 care contri,uie la creşterea producţiei
64
?venitului@ de ructe si la ridicarea nivelului calitativ al produselor si solului<
* avanta8ele cultivării de soiuri dierite pentru acelaşi produs5 cu perioade de
recoltare dierite5 care dau posi,ilitatea eşalonării producţiei şi diminuării caracterului
se)onier al acesteia<
* ela,orarea unor te7nologii de producţie eiciente şi urmărirea respectării
$ntocmai a acestora5 astel $nc2t producţiile de ructe să ie $n creştere at2t din punct de vedere
cantitativ c2t şi calitativ<
* $niinţarea de sere şi solarii prin o,ţinerea de credite cu do,2nda
su,venţionate de stat sau c7iar de (C Piaţa de gros5 prin aceasta asigur2ndu*se o oerta
continua de produse proaspete5 mai ales $n perioada de penurie5 octom,rie*decem,rie si
martie*iunie<
* perecţionarea continuă a cunoştinţelor producătorilor de ructe $n special a
celor tineri5 care doresc să*şi desăşoare activitatea $n agricultură<
4. &egrevarea producătorilor de ructe de gri8a asigurării cu resurse materiale5 ceea ce
ar canali)a $ntreg eortul producătorilor către procesul de producţie eectiv< enomen ce se
poate reali)a tot prin centrele de colectare5 care au şi aceste atri,uţii:
* dotarea cu mi8loace te7nice de $naltă clasa5 $n special pentru activitatea de
recoltare<
* asigurarea cu material ,iologic perormant5 care dă posi,ilitatea o,ţinerii
de producţii mari şi de calitate.
5. 0niinţarea de microerme 7orticole ?10*20 7a@ prin asocierea de producători care
să utili)e)e te7nologii de producţie nepoluante5 ără alocarea de su,stanţe c7imice duc2nd
astel la o,ţinerea unor ructe naturale ?ecologice@5 considerate pe piaţa mondiala ca
sortimente de lu6. +ceste produse deşi se o,ţin $n cantităţi mici pe unitatea de supraaţă5
compensea)ă eortul producătorilor prin preţul mai ridicat pe unitatea de produs.
6. #ecoltarea ructelor in perioada optima si anume la maturitatea comerciala pentru
a nu se pierde din cantitatea si calitatea recoltei. 0n acelaşi timp se recomandă utili)area
mi8loacelor mecanice de recoltare5 care sa $nregistre)e pierderi cat mai mici.
". #eali)area preluării producţiei $n condiţii optime5 sortarea5 controlul post recoltare
si apoi depo)itarea pe perioade scurte de timp ?pentru produsele perisa,ile@ sau mai lungi5
după ca). +ceste operaţii ie că sunt eectuate de producător sau de centrele de colectare după
ca)@5 au ca scop inal reducerea pierderilor de ructe.
%. 1la,orarea unei politici sortimentale5 pentru iecare categorie de producător5
pornind de la dimensiunea şi structura sortimentală pe care o poate desace unitatea
producătoare $n raport cu potenţialul de care dispune şi de cerinţele pieţei căreia se adresea)ă.
0n cadrul politicii sortimentale tre,uie să se tină seama de criteriile de asociere a ructelor5
relaţiile dintre acestea $n procesul v2n)ării şi a consumului5 iind5 $n marea lor parte5 relaţii de
su,stituire şi mai puţin relativ de complementaritate şi de indierenţa5 datorita aptului că
ma8oritatea produselor satisac aceleaşi nevoi şi conţin aceleaşi su,stanţe energetice si
,ioactive.
1.!.3. Politi&a #' p"'
Preţul constituie unul din principalele elemente acorporale ale produsului. (ta,ilirea
preţului este adesea o operaţiune delicata5 inluenţată de o serie de elemente5 dintre care unele
dintre acestea sunt oarte greu controla,ile sau c7iar necunoscute in suicienta măsură.
65
-ructele sunt produsele agricole ?printre singurele@ la care preţul s*a li,erali)at ?după
noiem,rie 1//0@5 ceea ce a ăcut ca sta,ilirea preţului să se eectue)e in mod li,er5 prin
negocieri $ntre urni)ori şi ,eneiciari5 $n uncţie de raportul cerere oerta.
Pornind de la caracteristicile cererii si oertei produselor agricole şi de la ansam,lul
de actori care inluenţea)ă relaţia dintre aceste doua componente ale pieţei şi cunosc2nd că
preţul are rol 7otăr2tor $n orientarea cererii şi oertei de produse5 este necesar ca iecare
producător de ructe ?indierent de orma de proprietate@ să*şi ela,ore)e o politica de preţ
adecvata si eicientă. +ceasta politica de preţ tre,uie orientată către următoarele direcţii
1. !rientarea după costuri a preţului repre)intă strategia cea mai raţională ?mai ales
pentru producătorii particulari@5 deoarece se pleacă de la premisa că preţul tre,uie să acopere
integral costurile şi să permită o,ţinerea unui ,eneiciu net ?,eneiciul ,rut*c7eltuielile de
distri,uţie @ suicient de mare pentru lărgirea continuă a activităţii de producţie. +ceasta
strategie nu tre,uie $nţeleasă ca o posi,ilitate de egali)are a preturilor produselor de ructe
pentru ca oricum competitivitatea produsului şi a preţului se veriica pe piaţă.
2. Caracterul se)onier al producţiei ?oerta@ de ructe corelat cu caracterul continuu al
cererii pentru astel de produse determina dierenţierea preturilor. +stel5 producătorul o,ţine
un preţ mai ,un pentru produsele o,ţinute $n e6tra se)on ? ără $nsă a e6agera cu producţii
numai pentru aceste perioade@. (e impune5 deci5 orientarea producătorilor pentru o,ţinerea de
producţii eşalonate5 astel $nc2t să se o,ţină preţuri stimulative5 dar $n acelaşi timp5 să se
asigure satisacerea cererii consumatorilor pe o perioada c2t mai mare a anului ?tot timpul
anului5 daca este posi,il@.
&atorita aptului ca in anumite perioade ale anului ? perioadele de recoltare@ oerta este
mai mare dec2t cererea5 se impune $nc7eierea de contracte erme5 ie cu unităţile de
prelucrare sau cu unităţi en gros5 pentru valoriicare la preturi avanta8oase a $ntregii producţii.
3. Caracterul )onal al oertei de ructe5 corelat cu o dispersare a cererii in toate
regiunile geograice5 determina o dierenţiere a preturilor. 16ista )one geograice unde
condiţiile de clima si sol sunt preta,ile pentru cultivarea ructelor5 $n timp ce unele )one sunt
deicitare $n ceea ce priveşte oerta de ructe.
+ceste enomene creea)ă posi,ilitatea transerului de produse de la o )ona la alta5 cu
eecte po)itive pentru producători5 $n sensul ca preţurile sunt mai ,une ? stimulative @ in
)onele unde e6istă penurie de ructe ?condiţiile climatice determin2nd această penurie@ si sunt
mai reduse $n )onele preta,ile pentru astel de produse unde cererea este mai mică dec2t
oerta.
4. Preturile produselor $n general5 si mai ales preturile produselor agricole sunt
inluenţate de calitate5 de aceea se spune adesea ca $n spatele preţului sta calitatea. Preţurile
pentru ructe dieră $n uncţie de calitate5 iind mai mari pentru calităţile superioare ?16tra5 I@
şi mai mici pentru calităţile inerioare ?Cal 11 si su, (D+(@5 &e aceea producătorii tre,uie să
se oriente)e către o,ţinerea de produse de calitate superioara5 pentru care se o,ţin preturi
avanta8oase. (e cere sortarea ructelor pe calităţi pentru a sta,ili destinaţia acestora: calitatea
superioara pentru e6port si consum intern ?direct@5 iar calitatea inerioara pentru
industriali)are ?conserve@.
Calitatea si deci preţul ructelor depind de soiurile cultivate5 te7nologie5 compo)iţie
c7imică ?valoare nutritiva@5 mărimea produsului5 aspectul e6terior ?culoare si mărime@5 gust si
miros5 naturaleţe ?produse ecologice ără tratamente cu su,stanţe c7imice@5 mărimea şi
culoarea pulpei5 etc.
1.!.7. Politi&a p"o+oio-al)
(trategia promoţională tre,uie sa vi)e)e at2t imaginea glo,ala a unităţii producătoare5
66
c2t mai ales producţia de ructe5 pe termen scurt iind $ndreptată spre menţinerea pieţelor
actuale5 cu costuri promoţionale reduse5 $n timp ce $n viitor5 pe măsura alimentarii ondului
de promovare ?din eorturi proprii5 $n special5 dar şi din sponsori)are@ va acţiona oensiv5
cucerind pieţe noi de valoriicare.
Principala activitate promoţională o constituie pu,licitatea pe plan local si naţional5
pe piaţa consumatorilor inali şi a intermediarilor5 prin mi8loacele de comunicare $n masă:
presa 8udeţeană5 presa de specialitate ?7orticola@5 presa naţională5 reclame si aişe la locul
desacerii produselor sau $n alte locuri special amena8ate.
Pu,licitatea de produs la ructe se reali)ea)ă prin pu,licitate de condiţionare care are
rolul de a stimula cererea pentru ructe $n condiţiile $n care pe piaţa e6ista produse similare5
su,stitui,ile sau concurente5 cu unitatea de produs comerciali)a,il devine identiica,il $n
masa oertei prin conţinut5 orma5 am,ala8 si etic7etă. 9esa8ul pu,licitar este5 $n ca)ul
ructelor5 de implicaţie sociala5 care sugerea)ă şi incită consumatorul să consume ructe5
pre)ent2nd importanta lor $n menţinerea sănătăţii5 datorita conţinutului $n su,stanţe
energetice si ,ioactive.
Promovarea v2n)ărilor de ructe va i asigurată de amplasarea optimă a produselor $n
suporturi şi standuri special amena8ate5 $n pieţe5 am,alarea atractivă $n lădiţe de aceiaşi
orma si capacitate care sa ai,ă un conţinut omogen şi de calitate5 acestea iind etalate su, o
etic7eta inspirată5 care să oere inormaţii utile despre produs ?soiul5 preţul5 calitatea * prin
culori pentru iecare sort@5 comerciali)area produselor su, o marcă ?a unităţii5 a sponsorului@5
e6punerea produselor su,stitui,ile sau a celor asociate $n mod adecvat. &e asemenea5
v2n)area unor mari cantităţi $n diverse oca)ii speciale ?concursuri sportive5 maniestaţii
culturale5 etc@ oerirea de cadouri unor clienţi vor asigura c2ştigarea unui renume pe piaţa
ructelor.
#elaţiile pu,lice se vor reali)a prin participarea la simpo)ioane pe tematica 7orticola
a specialiştilor unităţii la t2rguri şi e6po)iţii5 prin pu,licitate gratuită oerind interviuri
mediati)ate5 susţinerea inanciara5 sponsori)area unor maniestări ştiinţiice5 culturale5
sociale.
0n ceea ce priveşte (C Piaţa de gros5 aceasta ca unitate nou $niinţată tre,uie să
desăşoare o serie de acţiuni promoţionale5 care au ca principal scop cunoaşterea5 de către
eventualii cumpărători5 a societăţii şi a o,iectului ei de activitate. &intre principalele acţiuni
promoţionale pot i adoptate următoarele:
* pu,licitatea pentru imaginea glo,ala a societăţii5 care se reali)ea)ă prin
intermediul pieţei locale5 naţionale5 radio si DI5 utili)2nd mesa8e cu implicaţii sociale. Dot
prin pu,licitate se pot transmite avanta8ele pe care le oeră Piaţa de gros5 precum şi
inormarea asupra produselor ce ac o,iectul comerciali)ării si a preţurilor practicate<
* promovarea v2n)ărilor prin acordarea de acilităţi grosiştilor si detailiştilor5
cum ar i reducerea preţurilor pentru cantităţile mai mari5 prime de idelitate<
* pu,licitate specială pentru partenerii străini5 prin intermediul )iarelor si
revistelor de specialitate apărute $n străinătate<
* sponsori)area diverselor activităţi culturale si sportive.
1voluţia activităţii promoţionale5 eectele ei5 tre,uie urmărite $n mod continuu5
av2ndu*se $n vedere mai ales proitul adus de produsul vi)at de pu,licitate5 datorită alocării
unor onduri importante5 care $ncarcă costurile5 determin2nd practicarea unor preturi destul de
mari la aceste produse de necesitate vitală.
1.!.C. S'0o-alitat'a $i #i-a+i&a pi't'i /"u&t'lo"
0nsemnătatea valorii de $ntre,uinţare a produselor agroalimentare $ntr*o economie de
6"
piaţă poate i privită at2t prin prisma volumului şi consumurilor care stau la ,a)a utilităţii
acestora5 dar şi a posi,ilităţilor de ac7i)iţionare de către categoriile de consumatori.
0n acest conte6t piaţa produselor 7orticole are anumite caracteristici care
restricţionea)ă cererea si oerta. Cele mai importante dintre acestea sunt generate de
se)onalitatea oertei şi tendinţa cererii uniorme a consumatorului de a avea produse $n stare
proaspătă tot timpul anului. 0ntre acestea se interpun elementele de preţ si perisa,ilitate a
produselor 7orticole. 0n dierenţierea ilierelor comerciale ale produselor 7orticole5 destinate
consumului $n stare proaspătă5 din punct de vedere al ciclurilor de producţie se pot delimita:
produse cu un caracter se)onier oarte accentuat privind producţia5 dar cu cerere şi importantă
oarte mare din partea consumatorilor tot timpul anului< produse care au o perioadă de
maturitate mai mult sau mai puţin lungă ce corespunde perioadei de consum< produse cu o
perioada de producţie oarte scurtă5 consumul iind la el pentru aceasta perioadă.
0n cadrul pieţei un rol oarte important revine consumului anual mi8lociu. #eerindu*
ne la ac7i)iţionarea ructelor5 putem arata ca $n perioada 1//0*1//4 apare o tenta
$ngri8orătoare a acestui consum. +stel la nivel naţional cumpărările de ructe au avut o
tendinţa de scădere5 a8ung2nd $n 1//4 la "/.2\ ata de 100\ $n 1//0. Pentru acelaşi perioada
c7eltuielile producţiei au scă)ut la 4."6\ $n 1//4 ata de 55%4\ $n 1//0. +ceasta situaţie
poate i considerata $ngri8orătoare $n sensul ca ne $ncadram $ntr*o cri)a alimentara calitativa
legata de asigurarea cererii alimentare care e6prima nevoile sociale ale oamenilor pentru
satisacerea tre,uinţelor lor materiale reeritoare la posi,ilitatea ac7i)iţionării unor anumite
categorii de alimente necesare. &ar consumul este condiţionat at2t de producţie5 cat si de
nivelul preţului care nu pe toată perioada anului este accesi,il ac7i)iţionării produselor
7orticole $n stare proaspăta de către consumator.
0n lucrarea pre)entata se caută surprinderea anumitor actori implicaţi $n relaţiile din
cadrul pieţei produselor 7orticole5 e6empliic2nd $n acest sens tendinţele maniestate pentru
cererea si preturile ructelor ? e6. produsele mere si nuci@ pe piaţa ţărănească a municipiului
!radea. &atele supuse prelucrării s*au reerit la perioadele lunare ale anilor 1//45 1//5 si
1//6. 9etodologia a ost a6ata pe calculele privind determinarea se)onalităţii lunare5 a
intercondiţionarii cererii si preţului prin uncţiile statistico*matematice şi rapoartele de
corecţie5 precum si determinarea tendinţelor de variaţie a nivelului preţului cu amănuntul la
ructe $n situaţia luctuaţiei cererii.
(e)onalitatea cantităţilor şi a preţurilor la ructele v2ndute
pe piaţa ţărănească a municipiului !radea.
Da,el 1.1.
Prodsul (e)onalitatea Ialoarea coeicientului de se)onalitate lunară
I II III II I II III IIII I` ` `I `II
9ere Cant. v2ndute %%.1 135.3 216.211/.5 61." 12.% 4%.0 //.5 12/.1 160.5 "0." 5%."
Preturile
e6terne
/0." //.% 10".1115.6 14".3 52.3 /1.3 "6." %0." //.2 11%.1 121.1
'uci Cant. v2ndute "4.2 110.1 1/5.5362.6 31.2 35.4 1/.6 4%.6 23.4 "0./ 6%.6 15/.6
Preturile
e6terne
"%." "/.3 %3.5 100.3 10/./ /4./ 106./ 11%." %0.% 114.1 120.1 113.2
Pentru studiul se)onalităţii s*a considerat semniicativ ca pentru cantităţi şi preturi să
ie luat $n considerare coeicientul de se)onalitate ?R@5 care s*a calculat su, orma relaţiei:
100 T @ P ?
0
x x (
i
=
0n care
i
x
au repre)entat mediile lunare ale celor trei ani consideraţi su,perioade5 iar
0
x
media generală. Printr*o prima anali)a5 conorm datelor din ta,el 5 constatăm ca la
6%
produsul mere se)onalitate cantităţilor v2ndute pe piaţa municipiului !radea se maniesta $n
doua perioade. 4a $nceputul anului5 $n lunile e,ruarie5 martie5 aprilie care corespund cu o
necesitate acută a consumatorilor de consum a produselor $n stare proaspătă. 4una martie este
considerata un v2r a1 acestui consum5 valoarea de 21652 iind considerata nivelul ma6im ată
de mediile celor 12 luni. Pentru lunile septem,rie şi octom,rie maniestarea se)onalităţii5 cu
valori ale coeicienţilor da de 12/51 şi respectiv 16055 o consideram o suprapunere cu
perioada de recoltare din live)i $n care5 pe de o parte5 producătorul individual5 ce are o
capacitate de depo)itare limitata5 doreşte sa livre)e o ,una parte din producţia reali)ata5 iar pe
de alta parte5 consumatorul are tendinţa de a ac7i)iţiona cantităţi de mere $n vederea păstrării
pentru iarnă $n propria gospodărie.
0n anali)a eectuata un rol important $l are compararea nivelului se)onalităţii
cantităţilor de produse cu se)onalitatea preturilor pentru aceeaşi perioadă. +stel5 o
se)onalitate accentuata se maniesta $ntr*un ritm cresc2nd $n lunile martie5 aprilie5 mai5 acest
nivel iind constatat şi $n lunile : noiem,rie5 decem,rie. 16istenta unei se)onalităţi privind
at2t cantităţile de mere v2ndute5 cat si preţurile pentru aceste produse $n lunile martie5 aprilie5
indică o tendinţă comuna a producătorului şi consumatorului $n cadrul pieţei ţărăneşti. Dot
prin corelarea acestor doua laturi5 constatăm ca $n luna mai e6istă un nivel ma6im al
preţurilor şi un nivel oarte scă)ut al cantităţilor ac7i)iţionate de consumator.
Pentru produsul nuci ?ără coa8a@ se)onalitatea cantităţilor are aceleaşi tendinţe
pentru perioada lunilor e,ruarie5 martie5 aprilie constat2ndu*se $ncă un v2r pentru luna
decem,rie. (e)onalitatea preturilor se maniesta pentru 8umătate din lunile anului iind
predominante pentru a doua 8umătate a anului. (peciicul consumului5 mai ales industrial5 a
dierenţiat cu precădere se)onalitatea preturilor practicate.
1.2. E(oluia pi'ii /"u&t'lo" 8- Ro+;-ia
1.3.1. P"o#u&ia total) #' /"u&t'
6/
0
100
200
300
400
500
600
700
1995 1996 1997 1998 1999 2000
mar
par
prun
piersic
cires+isin
Comparativ cu anul 1/// producţia totală de ructe $nregistrea)ă $n anu1 2000
creşteri de circa %\. Pentru anul 2001 se estimea)ă o producţie de ructe de circa 101" mii
tone. 0n evoluţia pe perioada l//5*2000 producţia de ructe pe principalele specii se pre)intă
$n ta,elul 1.2 şi graicul 1.1.:
Producţia totală de ructe $n perioada 1//5*2000
Da,el 1.2.
mii tone
(pecii 1//5 1//6 1//" 1//% 1/// 200
Dotal Privat Dotal Privat Dotal Privat Dotal Privat Dotal Privat Dotal Privat
9ăr 45".2 25%.1 65/." 365.4 664.1 40%.% 364.6 26/.6 316.2 256.% 366." 26/.3
Păr 63.0 5/.2 "4.2 "0." 6/./ 6%.4 64.5 62." 63.% 62." 4/.5 46.6
Prun 252.5 22/.% 663.0 632.5 4/1.6 454.% 404.% 3%4." 364." 34/.5 336./ 313.3
Piersici 13.4 4./ 25./ %.6 1".1 %./ 1"./ ".% 16.4 /.1 1".6 %.0
Cires
WIişin
60.5 52.6 %/.3 "6.2 "3.% 62." ""./ 6%.3 65.0 60.0 66.% 5"."
(truguri
de masă
112.0 61.0
Dotal /1".4 6"0.% 1631.% 1254.% 1416.5 10/5.5 1022.4 %"5.3 /"1.0 %45.0 101".0 %64.0
(căderi importante $n anul 2000 aţă de 1/// s*au $nregistrat la producţia de păr
?22.4@ < la prun ?%0 \@. 4a măr $n anul 2000 creşterile de producţie s*au situat $n 8urul valorii
de circa 16\.
Hraic 1.1.
"0
1.2.!. C'"'"'a %i o/'"ta #' /"u&t' 8- Ro+)-ia
0n anul 2000 oerta totală de ructe a ost de 1.221 mii tona5 mai scă)ută5 aţă de anul
precedent cu circa /\. +ceastă scădere s*a datorat nivelului scă)ut al producţie interne de
ructe.
Cererea şi oerta de ructe $n #om2nia
Da,elul 1.3.
mii tone
(peciicare 1//5 1//6 1//" 1//% 1///
Productia /1".4 1631.% 1416.5 1022.4 /41.0
(tocuri la
producător
164.0 220.0 200.0 140.0 130.0
Import 15.1 4.6 123./ 152.0 150.0
Dotal oei*Iă 10/6.5 1%56.4 1"40.4 1314.4 1221.0
Consum uman 40/.5 554.0 1006.0 100".6 %/1.3
16port 6".2 131.3 132.4 22.3 20.0
industriali)are 44%.0 /"1.1 454.0 154.5 100.0
(toc?depo)it@ 1"1.% 200.0 14".0 130.0 100.0
Dotal cerere 10/6.5 1056.3 1"40.4 1314.4 1111.0
1.2.2. P"'u"il'
Preturile medii anuale la ructe şi conserve din ructe au $nregistrat $n perioada 1//% *
2000 creşteri importante. +stel5 indicii anuali de creştere ai preţurilor de consum aţă de anul
1//6 au crescut cu 24054\ $n 1//% 5204.3\ $n 1/// şi 46653\ $n 20005 cea mai mare
creştere aţă de anul anterior $nregitr2ndu*se $n anul 1/// ?cu 261./ \@5 iar cea mai mică
creştere aţă $n anul anterior $nregistr2ndu*se $n 1/// ?cu 261./\@5 iar cea mai mică $n 1//%
?cu "4.0\@
Indici medii anuali ai preţului de consum la ructe şi conserve
&ecem,rie 1//6 J 100 Da,el 1.4.
(peciicare 1//" 1//% 1///
-ructe şi conserve de ructe 230.4 304.3 566.3
Dotal măruri şi servicii 254.% 405.3 5/1.1
9ăruri alimentare 251.4 3"3.1 4"".1
Indicii reali ai preţurilor de
consum la ructe şi conserve de
ructe
/0.4 "5.1 /5.1
"1
1voluţia indicilor preţurilor de consum la ructe şi conserve
Hraic 1.2.
1voluţia anuală a preţurilor de consum la ructe si conserve din ructe aost inerioară
$n ultimii trei ani5 at2t cea a creşterii generale a preţurilor de consum5 precum şi cea a
evoluţiei anuale a preţurilor de consum pentru mărurile alimentare. +stel5 de apt5
evoluţia reală a preţurilor anuale la ructe şi conserve din ructe a ost negativă5 indicii
reali ai preţurilor de consum la ructe şi conserve din ructe scă)2nd de apt cu /.6\ $n
1//"5 245/ \ $n 1//% ?c2nd s*a $nregistrat cea mai mare scădere reală a acestora@ cu
4520 \ $n 1///
"2
230!4
304!3
566!3
0
100
200
300
400
500
600
1997 1998 1999
0
100
200
300
400
500
600
700
1997 199( 1999
fructe si conser#e de fructe
total
marfuri alimantare
indici reali ai preturilor de consum la fructe si conser#e de fructe
Hraic 1.3.
(inuo)itatea pronunţată şi ciclică a evoluţiei lunare a preţurilor de consum ructe şi
conserve din ructe se datorea)ă $n principal se)onalităţii producţiei şi consumului pentru
aceste produse.
Cele mai mari creşteri ale preţurilor de consum s*au $nregistrat la ructe proaspete. din
producţia internă. Cele din import ?citricele şi alte ructe meridionale@ $nregistr2nd creşteri
mai puţin spectaculoase.
0n anul 2000 se remarcă o scădere reală a preţurilor la ructe ş conserve din ructe $n
general şi la ructe proaspete $n special cu e6cepţia citricelor şi altor ructe meridionale care
au $nregistrat uşoare creşteri.
0n ceea ce priveşte preţurile producţiei industriale de conserve din ructe pentru piaţa
internă acestea au continuat să crească $nsă $ntr*un ritm mai lent aţă de ritmul de creştere
$nregistrat $n aceeaşi perioadă a anilor anteriori .
Pe piaţa ţărănească preţurile medii la ructe v2ndute $n pieţele agroalimentare din
principalele municipii de 8udeţ au variat $n 2000 $ntre.
•"000*1%000 lei la mere
• 6000*16000 lei la cireşe<
• 10000*20000 lei la căpşuni<
• 6000*20000 lei la caise<
• 4000*"000 lei la prune proaspete.
'otă: Preţul minim la mere ?de "000 leiP;g@ s*a $nregistrat la $nceputul anului $n )one
cu potenţial de producţie ridicat5 iar preţul ma6im s*a $nregistrat la s2rşitul anului $n )one $n
care producţia de ructe este deicitară. 0n cadrul aceleiaşi pieţe5 $n aceeaşi perioadă de timp5
dierenţele dintre preţurile minime şi ma6ime la ructele v2ndute pe piaţa ţărănească au ost
sensi,il mai mici5 ele iind date de dierenţa de calitate. 0n conclu)ie5 variaţiile $ntre preţurile
minime şi ma6ime pre)entate mai sus sunt determinate de: inlaţie5 potenţialul de producţie
din )ona $n care acestea s*au $nregistrat5 de se)onalitate şi5 nu $n ultimul r2nd5 de calitate.
1.2.3. Co-$u+ul #' /"u&t'
!erta scă)ută de ructe din anul 20005 precum şi creşterea preţurilor acestora au
determinat scăderea consumului de ructe cu 1%520 \ aţă de anul 1///.
Cea mai mare scădere a consumului de ructe aţă de 1//% s*a $nregistrat la prune ?cu
2/550\@5 caise şşi piersici ?cu 1/.1 \@5 iar cea mai mică la struguri ?cu 1.14 \@5 consumul de
citrice şi alte ructe meridionale $nregistr2nd o creştere cu 1151% \ ?graic 1.4. 5ta,el 1.5.@
"3
0
5
10
15
20
25
30
1997 1998 1999
1voluţia consumului total de ructe . cantităţi medii anuale
pe o persoană care s*a alimentat?;g@
Da,el 1.5.
(peciicare 1//" 1//% 1///
-ructe total 25.66 26.50 21.6"
9ere 15.2/ 15.00 11.22
Iişine şi cireşe 1.00 1.16 0./0
Caise şi piersici 0."6 1.0" 0.%6
Prune 1.04 1.1% 0.%3
(truguri 2.05 2.11 2.0/
Citrice5 alte ructe meridionale şi tropiale 3.00 3.65 4.06
(ursă: C'(* +specte privind calitatea vieţii persoanei51//%*1///
(căderea veniturilor reale ale populaţiei a determinat redimensionarea c7eltuielilor
populaţiei5 inclusiv pe ,a)a reducerii c7eltuielilor pentru produsele alimentare.
Ca urmare5 şi consumul total de ructe a scă)ut $n 2000 ată de 1/// cu %.2% \.
Pe specii5 consumul de ructe a crescut doar la citrice şi alte ructe meridionale cu
11.2\ aţă de 1///5 de la 3563 *4506 ;g*locuitor*an.
Creşterea consumului de ructe a crescut doar la citrice printr*o migraţie a cererii
determinată de aptul că ritmul de creştere a preţurilor la ructe din producţia internă a ost
mai mare dec2t cel al ructelor din import.
Ponderea cea mai mare din totalul consumului de ructe continuă să o deţină merele
cu 5lA"% celelalte ructe repre)ent2nd doar:
* 4155\ * vişiniile şi cireşele
-35/"\ * caisele şi piersicile
- 35%3\ * prunele
- /.65* strugurii
* 1%5"3\ * citricele şi alte ructe meridionale.
Consumul ?alimentaţia@ de ructe se ,a)ea)ă pe cumpărări $n proporţie de 5l56
restul ?4%54\@ iind repre)entat de consumul din resurse proprii.
Cantitatea de ructe ce a ost cumpărată5 $n 2000 ată de 1///5 a scă)ut cu "."\. Pe
specii5 ea a crescut doar la struguri de masă cu 4355\ şi citrice şi alte ructe meridionale şi
tropicale cu 10."\. 4a mere şi pere ea a scă)ut cu 20.% iar la caise şi piersici cu 235%05 la
prune cu 2%5% iar la cireşe şi vişin cu 1%56\
1voluţia cantităţii de ructe ce a ost cumpărată
Da,el 1.6.
(peciicare 1//" 1//% 1///
-ructe total 13.36 14.16 13.0"
9ere ".0% ".212 5."12
Iişine şi cireşe 0.4/2 0.516 0.420
Caise şi piersici 0.516 0."56 0.5"6
Prune 0.6"2 0."0% 1.504
(truguri 1.2 1.104 1.5%4
"4
Citrice5 alte ructe meridionale şi tropiale 2.5% 3.156 3.4/2
0n ceea ce priveşte consumul de ructe din producţia proprie şi acesta5 datorită producţiei
mici5 a $nregistrat o scădere $n anul 1/// aţă de anul 1//% cu 20\ Cea mai mare scădere
$nregistr2nd*se la prune ?31.5\@5 urmată de cea a consumului de mere şi pere ?2"5%\@5 iar cea
mai mică ?de 0.4\@ la struguri.
1voluţia consumului de ructe proaspete din producţia proprie
Da,el 1.".
(peciicare 1//% 1/// 2000
-ructe proaspete5 des7idratate5 aumate5
uscate
13.30 13.01 10.3%
9ere şi pere %.20 ".62 5.50
Prune 0.6" 0."" 0.53
(truguri 1.43 1.42 1.40
1.3. Piaa i-t'-aio-al)
1.3.1. P"o#u&ia
P"o#u&ia #' +'"' #i- '+i$/'"a No"#i&) &o-ti-u) $) &"'a$&).
Producţia totală de mere din c2teva ţări ale 1miserei 'ordice va continua să crească
$n 2001 şi va atinge o valoare record de 43 A4 milioane tone. Creşterea relectă5 $n principal5 o
altă recoltă neo,işnuit de mare $n C7ina5 cel mai mare producător de mere din lume.
Producţia de mere a C7inei $n 2001 va creşte cu 6\ la peste 22 milioane tone5 supraaţa
plantată iind mai mare de 3 milioane 7ectare. Iremea avora,ilă5 $mpreună cu maturarea
pomilor plantaţi. vor propulsa recolta de mere a C7inei la valori ridicate $n 2000*2001.
Producţia de mere a C7inei a crescut cu peste "00\ o $n ultimii 20 de ani si acum deţine
peste 400 o din producţia mondială de mere. Principalele varietăţi cultivate $n C7ina sunt -u8i
?45\ din producţie@5 'eO #ed (tar ? 1 2\@5 Vuinguan ? 10\@ şi Huoguang ?10\@. ?5*" \
din producţia de mere a c7inei este prelucrată $n industria sucurilor. Iarietatea Vuinguan este
cea mai utili)ată varietate de către producătorii de sucuri concentrate.
Producţia de mere din c2teva ţări ale C1 din 2000P2001 este estimată la valoarea
record de /0 milioane tone sau cu 1\ mai mare dec2t recordul sta,ilit $n se)onul trecut.
#ecolta mare a C1 relectă creşterea puternică a producţiei de mere a Hermaniei. Condiţiile
climatice avora,ile din timpul $nloririi şi ructiicării vor ridica producţia de mere a
Hermaniei $n 2000P01 cu 25\. la o valoare record de 254 milioane tone. Dotuşi5 pagu,ele
provocate de grindină $n perioada următoare a se)onului de creştere ar putea duce la
micşorarea cantităţii de mere destinate consumului $n stare proaspătă5 $n avoarea consumului
su, ormă de suc.
-ranta5 Italia şi Hermania deţin grosul recoltei de mere a C1. Holden &elicious5
Zonagold #ed &elicious şi Hala sunt soiurile principale produse5 $n această ordine. (oiurile
noi ca 3rae,urn şi -u8i $şi ac şi ele loc $n 1uropa5 ca răspuns la modiicarea preerinţelor
consumatorilor. #ecolta mare a C1 din anul trecut a micşorat preţurile p2nă la valori minime
record.
Producţia de mere din (C+ $n 2000P2001 este estimată la 45% milioane tone5 practic
nesc7im,ată aţă de producţia din 1///P20000 şi cu %\ dec2t valoarea record din 1//%P//.
Producţia crescută la soiurile netradiţionale ca -u8i5 HaIa5 Pin; 4adR şi 3uae,urn va
"5
deţine o proporţie mai mare din recolta totală de mere a (C+ $n 2000P2001. Preţurile de
e6port ridicate de la $nceputul lui 1//0 la soiuri ca Hala şi -u8i au condus la plantări masive
ale acestor soiuri $n Caliornia şi ^as7ington. Producţia la aceste soiuri continuă să crească
deoarece plantările timpurii au permis atingerea stadiului de intrare $n rod.
1.3.! Co+'"ul
E@po"tu"il' #' +'"' 8- '+i$/'"a No"#i&) (o" ")+;-' -'$&6i+4at' 8- !EEEFE1
16porturile de mere din ţările 1miserei 'ordice $n 2000P0l sunt estimate la 352
milioane tone5 practic nesc7im,ate aţă de se)onul trecut. 16porturile mai mici din C1 vor
compensa previ)iunile de e6port ale (C+ şi C7inei. 16pedierile de mere din (C+ şi C7ina $n
2000P01 vor creşte cu 12\ şi respectiv 6\o. 16porturile de mere ale (C+ $n 2000P0l sunt
progno)ate la 600.000 tone5 cu 12\ mai mari dec2t $n se)onul trecut. ! recoltă mai mare $n
^as7ington5 preţuri mai mici şi sta,ili)area economiei unor anumite ţări asiatice care sunt
importatori c7eie vor propulsa e6porturile (C+ $n 2000P0l Continuă să e6iste oportunităţi pe
pieţele nou $niinţate ca India5 Uemen si Zaponia5 care pot şi ele să $m,unătăţească e6porturile
(C+ din acest se)on. 16porturile de mere vor creşte $n acest se)on spre #epu,lica
&ominicana datorită scăderii tariului la import. Cererea puternică de mere (C+ va continua
$n 2000P01 $n 9e6ic5 cea mai mare piaţă pentru merele americane. 0n medie. circa 40\ din
e6porturile de mere anuale ale (C+ sunt destinate +mericii 4atine. +sia deţine circa 35 iar
!rientul 9i8lociu şi 1uropa 5\ iecare. Canada singură deţine circa 5\ din e6porturile de
mere anuale ale (C+.
16porturile de mere ale C7inei din 2000P01 sunt estimate la 2%5.000 tone5 cu 60 \
mai mari dec2t cele din 1///P2000. Calitatea ructelor din C7ina continuă să se
$m,unătăţească şi5 ca atare5 şi e6tinderea pieţelor de e6port5 $n special ţările asiatice vecine
?Iietnam5 -ilipine@ şi #usia. (oiul -u8i deţine %0\ din e6porturile de mere ale C7inei. C7ina
e6portă şi soiul Huoguang. care este direcţionat $n principal spre piaţa rusească. 0n 2000P01
vor i orientate spre sectorul de prelucrare cantităţi mai mari de mere5 $n principal pentru
sectorul sucurilor concentrate.
E@po"tu"il' #' +'"' al' SUA #i- 1???F!EEE (o" /i &'l' +ai +i&i #i- ulti+'l' G $'0oa-'
16porturile de mere (C+ din 1///P2000 au totali)at 53".000 tone5 evaluate la 316
milioane dolari5 cel mai mic volum şi cea mai mică valoare din ultimii " ani. ! producţie de
mere mai mică $n ^as7ington5 dolarul (C+ mai puternic aţă de monedele altor ţări şi
re)ervele e6porta,ile ample din ma8oritatea ţărilor e6portatoare5 ca cele din C15 au aectat
e6porturile $n 1///P2000. 16porturile din 1///P2000 au ost de asemenea aectate de recolta
imensă de mere din Canada5 a doua piaţă de e6port importantă pentru (C+. I2n)ările de
mere spre Canada au scă)ut cu /\ p2nă la aproape %5.000 tone5 cel mai mic volum e6portat
$n ultimii 3 ani. Concurenta crescută din partea ructelor din C7ina cu preţuri mai mici au
$ncetinit e6porturile de mere (C+ către pieţele asiatice c7eie.
Dotuşi5 e6porturile spre 9e6ic au atins valoarea record de 155.000 tone şi au ost
evaluate la %5 milioane dolari5 a doua valoare record a e6portrilor. 9e6icul a devenit
destinaţia numărul 1 a e6porturilor de mere (C+. +proape 30\ din e6porturile totale de
mere sunt destinate 9e6icului5 comparativ cu 3\ $n 1/%/P1 //0.
Situaia /"u&t'lo" &o-$'"(at'
(ectorul ructelor conservate sueră o cri)ă a pieţii $n $ntreaga lume datorită unui
declin general al consumului de ructe conservate5 preţurile 8oase şi concurenţei crescute $ntre
"6
principalii e6portatori: Hrecia5 +rica de (ud şi +ustralia.
0n ultimii ani $n 1uropa 5 Hrecia şi (pania au crescut producţiile de ructe conservate
datorită unei a,ilităţi superioare de adaptare la modiicările din programul de spri8in C.1 şi de
a utili)a su,venţiile $n avanta8ul lor $n comparaţie cu alţi producători C.1. Ca urmare5
producţia record din anul 1//2 P1//3 ?""1000 tone de pere şi piersici conservate $n 1///P200
comparativ ci 612000 tone $n 1//%P1///@
G"'&ia
Condiţiile climatice din iunie 2000 au ost apro6imativ normale5 dar dimensiunea
ructelor a ost relativ mică. +ceasta5 $mpreună cu temperaturile ridicate din iulie au condus
la o coacere timpurie.
0n consecinţă ructele au ost mici. (oiurile t2r)ii au avut ructe de calitate mai ,ună.
&atorită stocurilor iniţiale mari ?120 000 tone aţă de 5.506 tone anul trecut@ producţia de
conserve este estimată la 320 000 tone comparativ cu recordul de 441 000 tone produs anul
trecut.
Italia
Producţia de ructe conservate va i de 30000 tone la piersicile conservate şi 60000
tone la perele conservate. 0n 1///P2000 e6porturile de piersici conservate au scă)ut la 3"000
tone5 iar $n 2000P2001vor răm2ne la acelaşi nivel deoarece procesatorii italieni de piersici
conservate reuşesc greu să menţină renta,ilitatea $n condiţiile unor importuri puternice din
Hrecia şi ale unor preţuri cu amănuntul 8oase.
Spa-ia
Iremea avora,ilă a permis (paniei să depăşească producţia de piersici conservate
anul trecut cu 1000 tone5 ating2nd nivelul prevă)ut pentru 2000P2001 de 1%3 0000 tone.
Producţia de pere conserva,ile s*a micşorat datorită vremii neavora,ile ?gerul de primăvară@5
$nloritul neregulat şi grindinei din timpul de $nlorire. Producţia de pere conservate a (paniei
va scădea cu 500 la 35%00 . 16porturile de piersici conservate ale (paniei vor creşte $n
2000P20001 cu 200 tone5 ating2nd "2 000 tone5 $n vreme ce e6porturile de pere vor scădea cu
300 tone 26 000 tone.
A",'-ti-a
Producţia de piersici conservate a +rgentinei $n 2000P2001 va i de "5000 tone.
16porturile de piersici conservate $n 2001 vor i de %000 tone5 cu 1000 tone mai mult dec2t
anul trecut. Piaţa principală va i 3ra)ilia.
C6il'
Producţia c7iliană de piersici conservate pentru anul de piaţă 2000P 2001 va scădea
cu 14 \ ?6000 tone@ aţă de anul trecut datorită vremii neavora,ile din timpul $nloririi.
16porturile de piersici conservate vor i multe mai co,or2te5 relect2nd producţia din toamnă5
cererea internaţională mai sla,ă şi concurenţa din partea Hreciei. Preţurile la producţia de
piersici conservate $n 1///P2000 scad cu 20 \ aţă de anul precedent.
A/"i&a #' Su# =A S5
+cordul de comerţ li,er $ntre C1 şi +( a intrat $n vigoare $n 1 ianuarie 2000.
Conorm acestui acord5 importurile C1 de ructe conservate din +( sunt supuse
ta6elor vamale. +cordul ar tre,ui să ai,ă un eect ,eneic asupra veniturilor o,ţinute
din e6porturi care sunt aectate de supraoerta la nivel mondial. Pe plan intern5
costurile de producţie şi inlaţia devin şi ele o pro,lemă ma8oră $ntr*o industrie care
sueră $n urma stagnării preţurilor.
1uropa este cea mai importantă piaţă pentru ructele conservate (ud*aricane.
0ntre 60*66\ din e6porturi sunt destinate $n mod tradiţional 1uropei. Producţia de piersici
conservate va i 2000P20001 cu %23 tone mai mică dec2t anul trecut5 iar producţia de pere
""
conservate va creşte doar cu 2000 tone aţă de valoarea minimă record de 204/4 tone a anului
trecut.
C"'$& i+po"tu"il' +'@i&a-' #' /"u&t' p"oa$p't' a+'"i&a-' 8- !EEE
Importurile me6icane de ructe proaspete americane au atins 122 milioane dolari $n primele 6
luni ale anului 2000 cu 3" \ mai mult dec2t $n aceeaşi perioadă a anului 1///. 0n această
perioadă 9e6icul a importat mere $n valoare de %4 milioane dolari5 pere $n valoare de 2555
milioane dolari5 portocale $n valoare 5 milioane şi căpşuni proaspete $n valoare de 253
milioane. 0n anul calendaristic 1/// 9e6icul a importat ructe proaspete $n valoare totală de
26l milioane dolari5 cu importuri de 1/1 milioane din (C+. P2nă la această dată5 importurile
americane repre)intă 66 \ din importurile totale de ructe proaspete din 9e6ic. C7ile este a
doua piaţă urni)oare de ructe proaspete a 9e6icului.
C"'$& i+po"tu"il' &6i-'0' #' /"u&t' p"oa$p't'. #a" %i &o-&u"'-a
Piaţa de import a ructelor proaspete s*a e6tins de la implementarea politicii desc7ise a
C7inei.
4a ora actuală merele5 strugurii şi portocalele sunt principalele ructe proaspete
importate din (C+. 16porturile (C+ spre C7ina vor creşte şi mai mult $n urma +cordului de
Cooperare +gricolă dintre ( C + şi C7ina creşterii veniturilor consumatorilor c7ine)i şi
politicii mai desc7ise a autorităţilor c7ine)e. 0n poida imaginii po)itive a produselor
americane e6portatorii americani se conruntă cu o concurenţă cresc2ndă din partea unor altor
ţări ca +ustralia şi C7ile care urni)ea)ă ructe de calitate ,ună la preţuri competitive. Cota de
piaţă a (C+ a ost aectată de calitatea şi am,alarea produselor americane de tariele de
import ridicate şi de diicultatea comercianţilor c7ine)i de a călători spre piaţa americană.
16porturile agricole americane spre 9e6ic vor atinge " miliarde dolari (C+
&acă tendinţele actuale se vor menţine şi pe restul anului 20005 e6porturile de
produse americane agricole5 peşte şi produse orestiere vor atinge valoarea record de "
miliarde dolari la s2rşitul anului. &eoarece economia me6icana continuă să se revigore)e şi
consumul intern creşte5 e6istă perspectivele creşterii e6porturilor agricole americane.
Categoria de produse cu creşterea cea mai rapidă este cea a produselor orientate spre
consumator5 care creşte cu 31\ $n iunie. C2ştigătorii acestui an sunt p2nă acum: ructele şi
legumele prelucrate ?W102 \@5 sucurile de ructe şi legume ?W5/\@5 carnea roşie?W 35\@5 vin
şi ,ere ?W35\@5 produse avicole ?W34\@ şi 7rană pentru animale de casă ?W32\@. Doate tind
să atingă valori record la s2rşitul anului.
"%
Capitolul II
PIAŢA CĂRNII
!.1 I-t"o#u&'"'
Importanţa economică a producţiei de carne
Doate speciile de animale domestice urni)ea)ă carne de consum: taurinele5 ovinele5
porcii5 păsările5 iepurii şi $n unele ţări şi ca,alinele. Cnele animale sunt mai $nt2i olosite
pentru alte produse ca: lapteA l2na5 ouă şi $n cele din urma sunt sacriicate pentru came. Cnele
specii5 ca de e6emplu porcinele sau g2ştele5 curcile5 a)anii5 se cresc numai pentru producţia
de carne. 16istă şi la taurine si ovine rase ce se cresc numai pentru producţia de carne.
Carnea este importanta pentru aptul ca urni)ea)ă cantităţi importante de proteine5
$n a cărei constituţie intra toţi aminoaci)ii esenţiali5 $n proporţiile necesare organismului
uman. Carnea mai conţine pe l2ngă proteine şi cantităţi $nsemnate de vitamine din comple6ul
35 precum şi săruri minerale indispensa,ile . $ndeose,i ier.
Carnea mai conţine săruri mineraleA puţin asimila,ile5 vitamineA precum şi cantităţi
$nsemnate de en)ime5 mai ales glicolitice si o6idative.
9io)ina5 care repre)intă 40\ din proteina musculara şi care are rolul principal $n
construcţia muscularaA 8oacă şi rol de en)ima5 scind2nd molecula de acid adeno)intriosoric A
cu ela,orarea unei mari cantităţi de energie.
Compo)iţia cărnii la dierite specii $n raport cu gradul de $ngrăşare A $n \:
Da,el 2.1
(pecia şi
starea de
$ngrăşare
(u,stanţa uscată
D!D+4 P#!D1I'1 H#a(I9I 9I'1#+41
+P+
3oii graşi 4%.51 14.5 30.1 3./ 51.5
Iitei grasi 3%.%1 15.2 14.% 3.% 61.2
!i sla,e 36." 14.% 1%." 3.2 63.3
!i grase 50.6 12.2 35.6 2.% 4/.4
Porci sla,i 3/." 13." 23.3 2." 60.3
Porci graşi 54." 10./ 42.2 1." 45.3
Proporţia $n care se găsesc dieritele elemente constitutive din carne dieră mult de la
o specie la alta5 de la o rasa la alta şi mai dieră şi $n raport cu v2rsta animalelor si cu starea
lor de $ngrăşare $n momentul sacriicării.
Compo)iţia cărnii mai dieră c7iar pe acelaşi animal de la o regiune corporala la alta
ceea ce ace ca şi calitatea cărnii să ie dierita $n uncţie de regiunea corporala.
&actorii care influenţează producţia de carne
0n producţia de carne ne interesea)ă greutatea cărnii care se oloseşte $n
consumA deci greutatea care răm2ne după sacriicarea animalelor şi c2nd se $ndepărtea)ă
pielea AviscereleA capul si e6tremităţile mem,relor răm2n2nd aşa numita carcasă.
#aportul dintre calitatea carcasei si greutatea vie a animalului $nainte de sacriicare
poarta denumirea de sacriicare şi se determină prin ormula:
Hreutatea netaT 100PHreutatea vie
Producţia de carne este inluenţată de actori care condiţionea)ă creşterea ?7rana5
"/
igiena corporală5 adăposturile5 starea de sănătate@. &e asemenea mai este inluenţată de rasa
animalului şi c7iar de individ.
Controlul producţiei de carne
Prin controlul producţiei de carne se poate urmări ie producţia realăA ie producţia potenţială.
Controlul producţiei reale se ace prin urmărirea procesului de creştere şi $ngrăşare5
$ndeose,i cu a8utorul determinării vite)ei de creştere5 deci a sporului mediu )ilnic.
+cest lucru serveşte la urmărirea desăşurării normale a creşterii5 la urmărirea
$ndeplinirii planului de producţie şi la calcularea preţului de cost al cărnii.
Doate acestea repre)intă controlul cantitativ al producţiei de came.
Controlul calitativ se ace la sacriicare5 c2nd se poate vedea in primul r2nd raportul
dintre carne şi grăsime5 raportul dieritelor părţi ale carcaselor5 culoarea si răge)imea cărnii5
calităţile gustative.
Controlul producţiei potenţiale de carne se ace $n staţiuni speciale de carne at2t la
taurine c2t şi la porcine5 cu scopul de a determina valoarea de ameliorare a animalelor.
!.! Ca"-'a #' 4o(i-'
roducţia de carne de bovină scade
Producţia totală de carne de ,ovine5 la $nceputul anului 2000 a scă)ut cu circa 256\
aţă de 1///.+ceastă scădere a ost motivată de aptul că eectivele au crescut5 dar ele nu au
ost sacriicate deoarece este vor,a de eectivul matcă.
0n anul 1/// producţia totală de carne a crescut cu 254 \ aţă de 1//%5 iar $n sectorul
privat s*a $nregistrat o scădere nesemniicativă de 05/ \ 5iar $n sectorul privat scăderi de
%5"\.
1voluţia producţiei de carne de ,ovine 1//2*2000
0n ceea ce priveşte carnea de ,ovină o,ţinută din sacriicări5 s2rşitul de an 1/// a
$nregistrat creşteri de 225"\ o aţă de 1//%5 iar $n sectorul privat o creştere de 24.5\.
Drimestrul I al anului 2000 a $nregistrat scăderi de 1%56\ aţă de trimestrul I 1///.
Hraic 2.1
(căderea producţiei de came la ,ovine se datorea)ă:
* lipsei de orme organi)ate<
*lipsei de resurse inanciare şi a veniturilor $nt2r)iate<
* lipsa unui sistem de credit rurale accesi,ile micilor producători<
* proiturile mici o,tinute din v2n)area taurinelor destinate $ngrăşări ?preţurile
%0
mici de ac7i)iţie@<
* insuicienţa aportului de proteine şi minerale $n reţetele ura8ere.
!tocurile de carne de bovine )n cre*tere+
(tocurile de carne de ,ovine la 31 decem,rie 1/// au ost de 105 t din care /0 t $n
reţeaua 9.+.+.
-aţă de anul 1///5 stocul de carne a crescut $n 2000 cu 45" \
+ceste creşteri se datorea)ă:
* creşterii preţului de v2n)are<
* scăderii puterii de cumpărare a populaţiei.
Cresc preţurile la canea de bovină+
&acă $n 1///5 preţurile de v2n)are pe piaţa ţărănească $n viu la carnea de ,ovină au
rămas aproape nemodiicate aţă de 1//%5 nu acelaşi lucru se poate spune şi despre evoluţia
preţurilor pe anul 2000.
+stel5 $n trimestrul I 2000 s*au $nregistrat creşteri de 1"56\ aţă de trimestrul I
1///.
Preţurile de ac7i)iţie undamentate pe ,a)a costurilor reale au valori relativ mai mici
dec2t cele practicate pe piaţa ţărănească.
4a s2rşitul anului 1/// costul de producţie şi implicit preţul de ac7i)iţie au crescut
cu 145" \ aţă de 1//%5 iar $n trimestrul I 2000 eu 355/ \ o aţă de trimestrul I 1///.
+ceste creşteri au la ,a)ă:
* 9ărirea preţului la ura8e<
* &o,2n)i mari la credit<
* 4ipsa ,a)ei ura8ere proprii.
Consumul cărnii de bovine )n scădere+
0n ordinea preerinţelor consumatorilor5 carnea de ,ovină ocupă locul III. Ponderea
consumului de came de ,ovină $n consumul total de carne repre)intă circa 20\. -actorii
importanţi care inluenţea)ă consumul sunt: preţul5 puterea de cumpărare5 veniturile scă)ute
ale populaţiei. 0ntruc2t preţurile nu au crescut oarte mult $n 2000 aţă de 1///5 consumul de
carne de ,ovina a crescut la 50 ;gPcapPlocuitor.
Comerţul exterior cu carne de bovine
0n sectorul c2rnii de ,ovină e6istă două tendinţe mai importante care determină
evoluţiile acestei pieţe:
* dimensiunea eectivelor de ,ovine şi evoluţiile $nregistrate $n principalele ţări<
* creşterea puternică a consumului de carne de ,ovine $n grupa ţărilor $n curs de
de)voltare $n special +sia şi )ona Paciicului.
Creşterea puternică de came de vită
Preturile la carnea de vită au ost oarte mari $n a doua 8umătate a anului 1///5 $n
ciuda producţiei record de carne de vită şi a re)ervelor ridicate la alte tipuri de carne.
Preţurile cele mai ridicate au ost la carnea de vacă de categoria C7oise şi superioară.
Creşterea preţurilor la carnea de vacă C7oise *(elect este $n mod tipic mare toamna c2nd
proporţia de vaci categoria C7oise este mică5 şi sla,ă $n timpul perioadei de s2rşit de iarnă *
%1
$nceput de primăvară c2nd proporţia este ridicată5 dar creşterea a ost neo,işnuit de largă $n
toamna lui 1///.
Cererea pentru carne de vită superioară a ost neo,işnuit de puternică deoarece
economia (C+ şi cea mondială devin tot mai puternice.
Consumul total de carne de vită a (.C.+. a crescut cu aproape cu 2\ $n anul 1///5
$n timp ce e6porturile de carne de vită s*au mărit cu apro6imativ /\. Creşterea
economică continuă puternic $n (.C.+. iar creşterea mondială s*a reluat $n special $n +sia.
Preţurile vor răm2ne pro,a,il mari $n anii următori deoarece re)ervele de came de vită scad
ciclic5 dar actuala valoare ridicată va 1 diicil de menţinut deoarece numărul vacilor creşte.
0n plus5 re)ervele ridicate de alte tipuri competitive de carne5 cu preţuri mai avanta8oase
comparativ cu ale cărnii de vită vor $mpiedica creşterea preţurilor cu amănuntul.
C"'%t'"'a %'pt'lului 4o(i- la 1 ia-ua"i' !EEE.
Ca-a#a. Neptelul ,ovin a $nceput să scadă $ncă din anul 1///. Creşterea tăierilor şi
scăderea naşterilor au dus la diminuarea e6portului. 4a 1 ianuarie 2000 totalul de ,ovine şi
viţei au atins 125" milioane capete5 $n scădere cu 15"\ ată de 1///. +cest nivel este de
asemenea de 5.6 \ mai mic aţă de creşterea din 1//". 0n 1/// ătări s*au diminuat cu 15/\
at2 de 15/ atunci c2nd 4 milioane de ,ovine şi viţei au ost tăiaţi5 adică cu 554\ mai mult
dec2t $n 1//". 16portul s*a diminuat5 de asemenea5 cu 2151\.
Cn mare accent se pune pe producţia de carne de vită $n #usia. Neptelul ,ovin rus
este $n principal pentru lapte. &atorită cri)ei monetare din 1//% s*au $nregistrat scăderi la
consumul de came de vită 2"5 ;g anual Pcap locuitor $n 1/// aţă de 3%5 ;g anual Pcap de
locuitor $n 1//0. (e estimea)ă pentru anul 2000 depăşirea sau tot aceeaşi producţie de carne
de ,ovine adică 153 milioane tone ca $n 1///.
Cre*terea exportului de carne de vită
Cea mai puternică piaţă a ost indiscuta,il5 Coreea de (ud5 care a importat de 3 ori
mai multă carne de vită din (C+ $n primele luni ale acestui an dec2t $n ianuarie* septem,rie
1//%. 1conomia coreeană a progresat mult peste aşteptări5 cresc2nd cu "53\ $n prima
8umătate a anului 1///5 $n comparaţie cu scăderea de 555\ $nregistrată $n aceeaşi perioadă a
anului 1//%. conorm estimărilor 3ăncii din Coreea.
16porturile (.C.+. de carne de vită spre 9e6ic din primele trei trimestre ale anului
1/// au ost cu 12 \ o mai mari dec2t $n aceeaşi perioadă din anul 1//%. Da6ele antidumping
impuse de 9e6ic pe importurile de came de vită din (C+ care $ndeplinesc anumite criterii nu
par să i limitat prea mult e6porturile de carne de vită spre 9e6ic.
(ingura piaţă comercială proastă a anului 1/// a ost Zaponia5 care de o,icei prelua
8umătate din e6porturile (C+ la carne de vită. 16porturile spre Zaponia $n primele 3 trimestre
ale anului 1/// au ost cu 45"\ mai mici dec2t $n aceeaşi perioadă a anului 1//%5 $n ciuda
unei creşteri de 10\ a valorii Ren*ului5 deoarece creşterea economică sla,ă a mărit
incertitudinea şi a limitat consumul. Ialoarea unităţii de e6port la e6porturile de came de vită
spre Zaponia a ost $n medie de 1522 dolari $n primele / luni ale lui 1///5 cu doar 1 cent su,
valoarea aceleiaşi perioadă a anului 1//%.
Producţia $n scădere şi preţurile ridicate vor reduce e6porturile de came de vită $n
2000
#e)ervele limitate şi pieţele mai puternice din anul 2000 vor reduce e6porturile de
came de vită5 dar $n proporţie mai mică.
Coreea şi 9e6icul vor i pieţe puternice5 datorită creşterii veniturilor. 3anca din
Coreea prevede o creştere economică de 654\ $n anul 2000. 0n plus5 producţia internă de
%2
carne de vită va scădea cu 121 milioane de livre şi cota minimă de import este prevă)ută să
crească la 4/6 milioane livre ?greutatea cu amănuntul@.
16porturile către 9e6ic s*ar putea limita deoarece acum consumul me6ican este
mult mai apropiat de nivelurile normale5 iar producţia de carne de vită din 9e6ic va creşte $n
anul 2000.
Consumul va răm2ne sta,il $n Zaponia5 dar cota sa de piaţă e posi,il să ie depăşită
de +ustralia şi 'oua [eelandă5 care vor avea disponi,ile cantităţi mai mari de carne de vită la
preţuri mici.
Importurile de carne de vită $n anul 1///
Importurile au crescut cu apro6imativ "\ $n anul 1/// deoarece sacriicarea vacilor
şi taurinelor a ost cu peste 4\ mai sla,ă dec2t valoarea sa minimă ciclică din 1//4.
Insuicienta cărnii de vacă şi taur a condus a condus la cererea puternică de came ietină
pentru prelucrare5 provenită de la vite 7rănite cu nutreţ verde şi a avut ca eect importuri
su,stanţiale din +ustralia5 +rgentina5 Cruguai şi Canada.
Importurile din +ustralia au pierdut din intensitate după nivelurile ridicate de
sacriicare $n timpul primei 8umătăţi a anului 1///5 dar $n (eptem,rie 1/// erau $ncă cu 3 \
mai mari dec2t anul 1//%.
Importurile din !ceania au ,eneiciat de cele mai mici ta6e de trasport I*1 pe ocean
din ultimii 20 de ani.
Dotuşi5 importurile din 'oua [eelandă au scă)ut cu apro6imativ 11*12 \ $n anul
1/// datorită reacerii cire)ilor din această ţară.
-urni)or $ndelungat de carne de vacă preparată5 +rgentina a $nceput să umi)e)e
produse proaspete de c2nd a ost declarată $n 1//% ca necontaminată cu =ood and mont7
disease> ?,oala picioarelor şi gurii@ ?-9&@. +rgentina nu numai că a crescut e6porturile de
carne de vită proaspătă $n anul 1///5 dar a $nceput şi e6portul de ile5 care este mai valoros.
Importurile at2t din +rgentina c2t şi din CruguaR sunt cu 50\ mai ridicate dec2t anul 1//% şi
am,ele ţări vor atinge cotele ratei tariare ?tari ratte Yuotas J D#Vs@ de 20.000 tone la inele
anului 1///.
3ra)ilia continuă să*şi mărească contri,uţia pe piaţa produselor preparate5 $n
principal5 deoarece devalori)area monedei a ăcut e6porturile sale mai competitive5 mai ales
$n comparaţie cu e6porturile din +rgentina5 a cărei monedă legată de dolar este sta,ilă.
Importurile 3ra)iliei sunt la inele anului 1/// cu apro6imativ 50\ mai intense dec2t anul
1//%.
Importurile au crescut )n anul ,---
Importurile au crescut semniicativ din nou $n anul 2000 deoarece sacriicarea
vacilor şi taurinelor scade cu 6\ anual şi aproape cu 10\ din trimestrul 2 al anului 1///
p2nă $n trimestrul 2 al anului 2000. &eşi se aprecia)ă că animalele disponi,ile pentru tăiere
din Canada şi +ustralia pentru anul 2000 vor i mai puţine5 preţurile ridicate la carnea de vita
proaspătă a determinat e6portul de produse at2t din Canada c2t şi din +ustralia pe seama
consumului.
+merica de (ud va continua să*şi e6tindă piaţa tradiţională de produse preparate şi
să*şi continue calea spre piaţa cărnii de vită proaspătă pentru procesare. +t2t +rgentina c2t şi
CruguaR au avut $n anul 2000 mai multe animale disponi,ile pentru tăiere. &eşi nevoită să se
limite)e la produse preparate5 din cau)a statutului său de ţară contaminată cu -9&5 3ra)ilia a
crescut de asemenea e6portul de carne de vită.
%3
3alanţa mondială a cărnii de ,ovine *mii tone ?ec7ivalent greutatebcarcasă @*
Da,el 2.2.
1//% 1/// 2000
Producţie 4%"// 4%3%% 4"%4%
Consum 4""// 4"552 46%/5
Import 412" 421/ 436%
16port 5231 5305 55"3
(tocuri 2142 2005 15%3

!.2. Ca"-'a #' po"&
4a specia porcine pentru s2rşitul anului 2000 s*a prevă)ut o uşoară tendinţă de
creştere aţă de 1///5 creştere regăsită şi la eectivul matcă. Cerinţa ce se maniestă
pe piaţă $n ceea ce priveşte carnea de porcine5 va determina o creştere a producţiei
de carne5 datorată măsurilor de susţinere a e6portului de carne şi stimulării apariţiei
unor erme de dimensiuni mici şi mi8locii ?acordarea de credite cu do,2ndă
,oniicată pentru investiţii@. Preţurile de ac7i)iţie şi cele de pe piaţa ţărănească vor
cunoaşte ma8orări de la 30\ p2nă la 100\ la s2rşitul anului 2000.
!cad efectivele de porcine
Comparativ cu s2rşitul anului 1///5 $n 2000 eectivele de porcine au scă)ut cu 23\
iar in sectorul privat au crescut cu 40\.
Dendinţele de scădere s*au $nregistrat şi la scroaele de prăsilă cu 25\ mai puţin $n
2000 aţă de 1///5 iar $n sectorul privat scăderi cu 4\ .
1voluţia eectivelor de porcine
Hraic 2.2.
Cau)ele acestor reduceri de eective sunt:
* Continuarea procesului de privati)are a e6ploataţiilor din sectorul agricol de stat<
* Proliicitatea mai redusă a materialului genetic din sectorul privat<
* Coeicientul de conversie a ura8ului ridicat ?4*4.5 ;g spor mediu )ilnic@.
0n ceea ce priveşte situaţia eectivelor de porcine pe 8udeţe putem spune că 8udeţele
cu cele mai mari pierderi sunt: Dimiş ?* 56055 mii capete@< Ialomiţa? * 204.1 mii capete@ şi
Călăraşi ?* 10253 mii capete@. Creşteri de eective s*au $nregistrat $n 8udeţele: Dulcea ?W 15%
%4
1992
1992
1993
1993
1994
1994
1995
1995
1996
1996
1997
1997
1998
1998
1999
1999
2000
0
2000
4000
6000
8000
10000
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
total sector priat
mii capete@< Iaslui ?W1.6 mii capete@ şi (atu * 9are ?W 154 mii capete@
Producţia totală de porc viu la s2rşitul anului 1// a scă)ut cu 6 \ aţă de 1//% iar $n
sectorul privat creşte cu 4.2 \.
1voluţia producţiei de carne de porc ?spor Wprăsilă@
$n perioada 1//2*2000 ? mii tone gr. vie@

Hraic 2.3.
4a carnea o,ţinută din sacriicări s*au $nregistrat scăderi de 656\ aţă de anul precedent.
+ceste scăderi sunt motivate prin:
* #educerea eectivelor<
* 0nregistrarea unor sporuri $n greutate necompetitive
* 'easigurarea ura8elor proteice şi parametri de cea mai ,ună calitate.
(tocurile totale de carne de porc au scă)ut $n 1/// aţă de 1//% cu 6%3 tone ?136\@
+ceastă scădere se e6plică prin:
* reducerea numărului de eective<
* consumul ridicat al acestui produs aţă de pasăre@<
* menţinerea preţului de ac7i)iţie la acelaşi anului 1///.
reţurile la carnea de porc cresc
Ca urmare a creşterii galopante a preţului la ura8ele pe ,a)ă de porum,. premi6uri@
nu ne putem aştepta dec2t la o ma8orare a preţului la carnea de porc.
Preţurile practicate pe piaţa ţărănească $n 1/// aţă de 1//% au ost de numai 3\
mai mari $n timp ce $n trimestrul I al anului 2000 au crescut aţă de aceeaşi perioadă a anului
precedent cu 26\.
0n ceea ce priveşte evoluţia costului de producţie şi implicit a preţului de ac7i)iţie
situaţia este similară preţului practicat pe piaţa ţărănească5 numai că valorile sunt mult mai
mici.
Consumul de carne de porc creste
Pentru anul 2001 se prevede o reducere a consumului de came de porc P locuitor5 datorată
creşterii e6or,itante a preţului cărnii pe piaţa de desacere.
0n anul 2000 s*a $nregistrat o uşoară tendinţă de creştere a consumului cărnii de porc
de 24\.
+ceasta se e6plică prin menţinerea constantă a preţului cărnii la porc pe o perioadă
mai mare de 8umătate de an.
%5
907
962
893 897
911
820 825
778
810
0
200
400
600
800
1000
1200
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Comerţul exterior cu carne de porc
1ectivele de porcine deose,it de ridicate $nregistrate la $nceputul anului 1//6 s*au
diminuat pe parcursul anilor $nregistr2nd o uşoară creştere $n 1//% şi av2nd o relativitate
sta,ilă la $nceputul anului 2000.
+ceasta s*a datorat $n mare parte5 ma8orării preţurilor la ura8e ?cereale@. 0n ciuda
acestei evoluţii consumul de came de porc a continuat să crească5 ceea ce a dus şi la o
creştere a sc7im,urilor comerciale. &acă s*a $nregistrat o creştere5 aceasta s*a datorat
e6pansiunii eectivelor din C7ina şi (C+5 ţări care deţin şi cele mai mari eective5 ma8orări
care la nivelul anului 1//" au ost de 4\ $n C7ina şi "\ $n (C+. Dotuşi5 pe plan mondial5
aceste e6pansiuni au ost temperate de reducerile din !landa şi DaiOan ca urmare a
epidemiilor de e,ră porcină şi e,ră atoasă $nregistrate.
.n pofida tăierilor intense, preţurile la porci răm%n constante
Preturile $n scădere la porci la s2rşitul verii şi toamna lui 1//% au aectat puternic
,eneiciile producătorilor. Ca urmare5 producătorii au raportat un număr redus de porci
păstraţi pentru reproducţie la iecare anc7etă trimestrială de după decem,rie 1//%. Hrupurile
de reproducţie mai mici au condus la un număr mai mic de scroae gestante5 dar declinul
numărului de porci a ost atenuat de creşterea numărului de purcei o,ţinuţi la o ătare. &eşi
numărul de porci o,ţinut $n anul 1/// este mai mic dec2t cel din anul 1//%5 producţia de
carne de porc din a doua 8umătate a anului 1/// a ost practic nesc7im,ată aţă de cea a
anului 1//%5 datorită greutăţii sporite a animalelor.
Dotuşi producţia de came de porc a crescut $n anul 1/// cu circa 2\ datorită
creşterii din primul trimestru. Producţia crescută provine din eectivele sporite de porci din al
doilea semestru al anului 1//% şi greutăţii lor sporite. 4u2nd $n considerare reducerea
numărului de porci pentru reproducţie şi perspectivele ătări1or din septem,rie 20005 se
prevede o scădere a producţiei de came de porc cu apro6imativ 4\ $n 2001.
(căderea re)ervelor de came de porc şi de vacă din anul 2001 va propulsa preţurile la
porci p2nă la mi8locul anului 20005 după care preţurile vor scădea se)onier. (e estimea)ă că
creşterile de preţ la carnea de porc să ie atenuate de re)ervele mari de carne de pui şi de
e6porturile reduse.
Indicele preţului cu amănuntul al cărnii de porc sta,ilit de 3iroul de (tatistică a
9uncii a scă)ut cu apro6imativ 1 .2\ $n anul 1///5 dar va creşte cu 2*3 \ $n anul
2001
(tagnarea producţiei de carne de porc şi creşterea preţurilor la carnea de vită concură
la ridicarea preţurilor la carnea de porc. #e)ervele relativ a,undente de came de porc de
calitate superioară oeră consumatorilor o alternativă mai atractivă deoarece preţurile la
carnea de vită cresc. (e estimea)ă că in anul 2001 re)ervele de came de vită vor scădea5
ridic2nd preţurile acesteia şi mai mult.
0n ceea ce priveşte sectorul porcin $n Canada5 acesta este relativ sta,il. 4a 1 ianuarie
2000 crescătoriile aveau circa 1253 milioane porci $n scădere cu 152 \ $n raport cu 1 ianuarie
1///. Dotodată acest nivel nu este mai mic dec2t cu 051\ aţă de octom,rie 1//5. 4a 1
ianuarie 2000 numărul scroaelor era cu 30 superior celui din anul anterior. (ta,ilitatea
actuală a sectorului porcin vine din aptul că numeroase e6ploataţii mai mici au a,andonat
creşterea porcilor5 $n timp ce e6ploataţile mari continuă speciali)area şi mărirea e6ploataţiilor
lor.
%6
!.3. Ca"-'a #' pa$)"'
Cu toate că eectivele totale de păsări au avut tendinţe uşoare de scădere. pentru anul
2001 s*au prevă)ut uşoare creşteri de apro6imativ 2\ iar la eectivul matcă de 252\ ată de
anul 2000. 4a producţiile totale de carne de pasăre pentru anul 2000 se prevăd creşteri de
peste "0\ aţă de anul 2000. +ceste creşteri se datorea)ă perormantelor te7nico*productive5
din ce $n ce5 mai ,une o,ţinute de multe unităţi din ţară. Preţurile de ac7i)iţie au o tendinţă de
creştere de 45 *50 creşteri datorate ma8orării preţului la ura8e.
Efectivele totale de păsări scad
0n 1/// eectivele totale de păsări au crescut nesemniicativ ?155\@. +ceasta este
motivată de creşterea eectivelor de palmipede şi curci. #estul eectivului de păsări au
$nregistrat scăderi mai ales la societăţile avicole de stat şi oste de stat cu ?1.5\@.
+ceastă evoluţie de eective demonstrea)ă că $n anul 1/// la sectorul de stat
eectivele s*au redus cu peste 1"\ $n special la puii de carne şi adulte pentru ouă. 4a sectorul
privat se constată o scădere a eectivului de pui $n 1 /// ată de 1//% de 3352 iar la găinile
ouătoare o creştere de 1 35/ \.
(ectorul privat reuşeşte să re)iste mai ,ine la greutăţile $nt2mpinate de $ntreaga
avicultură cu toate că nu a ,eneiciat de spri8inul promis din partea autorităţilor de deci)ie.
+ceste scăderi se mai datorea)ă:
* scăderea masivă de tineret de $nlocuire<
* scăderea eectivului de tineret şi adulte rase grele<
* procent de mortalitate ridicat ?10c15o o@.
&in datele preluate de la Comisia 'aţională de (tatistică5 anul 1/// $nregistrea)ă
creşteri ale eectivelor totale de păsări $n sectorul privat de 105/\ mai mari aţă de anul 1//%5
iar la păsările ouătoare de "56 \. 0n trimestrul I al anului 2000 creşterile la eectivele totale de
păsări $n sectorul privat sunt de 155%\ o mai mari aţă de trimestrul I al anului 1 ///5 iar la
găinile ouătoare5 uşoare scăderi ?056\@ .
Zudeţele unde eectivele au scă)ut $n 1/// aţă de 1//% sunt următoarele: Ilov ?*
3"05" mii capeteS@< 9aramureş ?*36%53 mii capete@< (uceava ?*34551 mii capete@ şi 3raşov ?*
334 mii capete@.
(*au $nregistrat şi creşteri de eective $n 8udeţele: Hiurgiu ?W32%." mii capete@< Halaţi
?W 3145% mii capete@< Dimiş ?W23656 mii capete@< Munedoara ? W 12/5/ mii capete@ .
!cade producţia de carne de pasare+
Producţia de came de pasăre a scă)ut la s2rşitul anului 1/// cu peste 40\ ată de
1//%5 iar $n sectorul privat s*a $nregistrat o scădere de 3"\. Carnea
de pasăre o,ţinută din sacriicări scade la inele anului 1/// cu 43\ aţă de anul 1//%5 iar $n
sectorul privat cu 4/\ .
%"
1voluţia producţiei de came de pasăre $n perioada 1//2*2000 ?mii tone gr. vie@
Hraic 2.4.
+ceastă scădere a producţiei de carne de pasăre are următoarele motivaţii :
* cu toate că sporul mediu $n greutate reali)at $n 1/// a ost superior anului
precedent ?$n erme perormante şi oarte perormante@ acest spor aplicat pe
eective mai mici de păsări nu a condus la o,ţinerea de producţii mari de carne de
pasăre<
* producţia scă)ută din sectorul privat. +cest sector şi*a $ncetinit ritmul de
producţie datorită pieţei neavora,ile precum şi neluarea $n evidentă a multor
societăţi din sectorul privat.
!tocurile de carne de pasăre au scăzut+
(2rşitul anului 1/// a $nregistrat o scădere $n ceea ce priveşte totală de carne cu %"\ mai
mic aţă de anul precedent. +ceastă scădere se ,a)ea)ă pe:
* diminuarea eectivelor de pui de carne<
* cererea limitată din import datorată repercusiunii cri)ei dio6inei<
* consumul de carne de pas2re ceva mai ridicat dec2t anul 1//% ?W 155\@
reţul la carnea de pasăre cre*te
Preţurile medii de v2n)are pe piaţa ţărănească $n viu c2t şi preţurile de ac7i)iţie la
carnea de pasăre vor $nregistra valori destul de mari datorită creşterii galopante a preţului la
ura8e5 energie şi material ,iologic.
&acă anul 1/// a $nregistrat creşteri la preţul de v2n)are pe piaţa ţărănească de doar
45/\ ată de 1//%5 trimestrul I al anului 2000 a $nregistrat creşteri de peste 16\ aţă de
trimestrul I 1/// .
Preţurile de ac7i)iţie la carnea de pasăre5 deşi valoric sunt mai mici dec2t preţurile
practicate pe piaţa ţărănească5 evoluţia acestora este similară. +ceste preţuri de ac7i)iţie au $n
spate o undamentare a costurilor de producţie ,ine deinită şi astel preţurile de producţie
sunt 8ustiicate .
Cre*te consumul de carne de pasăre
%%
406
270
376
240
325
221
367
225
373
242
318
239
340
258
233
188
400
0
100
200
300
400
500
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
total sector priat
&in datele statistice consumul de came de pasăre a $nregistrat creşteri de peste 25\
$n 1/// aţă de anul 1//%. +stel5 anul 1/// a $nregistrat un consum de 1 45 1 ;g.carne P
locuitor.
Creşterea consumului se e6plică prin:
* preţul mai scă)ut la acest produs $n 1///<
* preerinţa mai mare a consumatorilor pentru carnea de pasăre aţă de porc şi
,ovină<
* 0n vederea eicienti)ării activităţii de producţie $n creşterea animalelor pentru
came sunt necesare:
* rete7nologi)area şi moderni)area comple6elor )oote7nice<
* olosirea $n 7rana animalelor a unor reţete ec7ili,rate din punct de vedere energo*
proteic şi mineral<
* spri8inirea iniţiativei particulare $n $niinţarea de microerme cu aplicarea de
te7nologii moderne $n creşterea animalelor şi valoriicarea produselor<
* corelarea permanentă a preţurilor de producţie.
Comerţul exterior cu carne de pasăre
roducţia avicolă se menţine ridicată
Producătorii avicoli au avut un an relativ ,un $n 2000. 16ploataţiile de păsări de
came şi păsări pentru ouă nu au mai ost la el de proita,ile ca $n anul 1///5 dar producătorii
se găsesc $ncă $ntr*o po)iţie suicient de avora,ilă pentru a continua e6tinderea producţiei $n
2001. Preţurile neaşteptat de mici din anul 1/// la carne de pui şi costurile de producţie uşor
crescute datorită preţurilor mai mari la unele ingrediente din 7rană ar putea să $ncetinească
planurile de e6tindere. Producţia de came de pasăre şi ouă va creşte $n anul 2001 mai lent
dec2t $n 2000.
Consumul de came de pasăre creşte rapid
Creşterea puternică a consumului de carne de pasăre $n anul 2000 şi cea aşteptată
pentru anul 2001 a ost determinată de 2 actori. Proita,ilitatea record din anul 2000 a
$ncura8at creşteri de producţie neo,işnuit de puternice. &e asemenea5 din 1//35 ma8oritatea
creşterii producţiei a ost a,sor,ită de piaţa de e6port. Dotuşi5 de)voltarea economică sla,ă
din #usia din 1//% şi slă,iciunea economică ce a continuat $n multe ţări asiatice au limitat
e6porturile prevă)ute pentru anul 1/// şi 20005 menţin2ndu*le la nivelul anilor 1//" si 1//%.
+stel5 o mare parte din ceea ce tre,uia e6portat5 se consumă intern. Preţurile cu amănuntul la
carnea de pui se vor situa peste cele ale anului trecut5 c7iar $n condiţiile creşterii su,stanţiale
a consumului5 care indică cererea puternică de carne de pui.
Cre*te consumul de ouă
Consumul total de ouă pe cap de locuitor creşte $ncă din 1//55 de la circa 236 ouă la
valoarea aşteptată de 225 ouă $n 1///. Dimp de mulţi ani consumul de ouă $n ormă procesată
a crescut5 $n timp ce consumul de ouă $n coa8ă a scă)ut. &in 1//5 p2nă $n 1//" scăderile din
consumul de ouă proaspete au ost suicient de mici $nc2t creşterea consumului de ouă
procesate să ducă la creşterea consumului total de ouă. Preţurile mai scă)ute la ouă sunt
pro,a,il un actor ma8or $n consumul crescut.
Producţia de ouă va continua să crească $n anul 20005 dar $n ritm ceva mai lent.
Producţia $n creştere va continua să e6ercite presiuni asupra preţului la ouă5 preţurile cu
ridicata iind prevă)ute a i mai 8oase cu 4 cenţi $n anul 2000.
9odiicările din atitudinea consumatorilor privind eectele colesterolului din ouă şi
activităţii promoţionale crescute sunt considerate şi ele cau)e ale stopării declinului
consumului.
%/
Exporturile avicole sunt dominate de Asia *i 'usia
16porturile avicole ale (C+ $n anul 2000 vor i dominate de cererile de import de pe
cele 2 pieţe largi ale sale. Importurile avicole totale ale #usiei din anul 2000 vor răm2ne
relativ sla,e5 deşi condiţiile de transport s*ar putea sc7im,a net dacă se pun la punct noi
reglementări privind trecerea prin porturile 4ituaniei şi 1stoniei.
Creşterea internă a e6portului către Mong Bong *C7ina şi alte pieţe asiatice a
ost un motiv ma8or pentru care e6porturile anului 1/// nu au scă)ut at2t de mult pe c2t se
aştepta. Creşterea cererii la import $n Mong Bong * C7ina şi alte ţări asiatice provine din
condiţiile economice $n curs de $m,unătăţire. 16porturile mai intense către +sia $n anul 2000
vor compensa cererea totală sla,ă a #usiei. &eşi se estimea)ă că e6porturile spre +sia vor
creşte5 rata creşterii va i mai mică dec2t $n 2000. Creşterea sla,ă a cererii totale la e6port5
concurenţa puternică din partea producătorilor avicoli străini şi re)ervele mari de carne de
porc vor determina din nou scăderea preţurilor la carnea de pui pe piaţa internă si
internaţională $n cursul anului 2001.
16porturile de came de pui sunt prevă)ute a atinge 456% miliarde livre $n anul 2001.
uşor crescute cu peste 1\ aţă. de anul trecut. (unt prevă)ute creşteri sla,e sau ine6istente ale
e6porturilor spre piaţa rusească5 deşi transporturile directe spre #usia ar putea să crească pe
seama e6porturilor reali)ate prin ţările ,altice. Dransporturile de carne de pui spre unele pieţe
asiatice vor creşte5 dar rata creşterii va i mai mică dec2t creşterile intense $nregistrate $n
2000.
0n ciuda evenimentelor5 care au )druncinat economiile din $ntreaga lume $n decursul
ultimilor ani5 e6porturile de came de pui ale (C+ au rămas relativ sta,ile $n cea priveşte
volumul: Dotalul e6porturilor din 1//%5 1///5 2000 şi totalurile estimate pentru anul 2001
sunt toate $ntre 456 şi 45" miliarde de livre. 0n primele % luni ale anului 20005 e6pedierile de
came de pui au totali)at 3502 miliarde de livre5 cu 12\ mai puţin ată de anul 1///. +ceastă
dierentă s*a micşorat $n decursul ultimei treimi a anului 1///5 deoarece cererea a rămas
puternică $n ma8oritatea ţărilor asiatice5 iar e6porturile spre #usia ?#usia plus 1stonia plus
4ituania@ au ost superioare celor din toamna lui 1//%. c2nd devalori)area ru,lei a provocat
scăderea ,ruscă a e6pedierilor spre #usia.
16pedierile totale de ouă ?ouă proaspete şi ec7ivalentul $n ouă proaspete al
produselor din ouă@ din anul 2001 vor atinge 1"0 milioane de du)ine5 cu %\ mai mult dec2t
$n anul 2000. 16porturile se vor reintensiica $n anul 2001 după declinul puternic din 2000
provocat $n special de e6porturile reduse de ouă proaspete către Mong Bong şi de produse din
ouă către 9e6ic.
0n primele % luni ale anului 20005 e6pedierile de ouă au totali)at l2 milioane du)ine5
cu mai ,ine de 30\ mai puţin dec2t anul 1///. (căderile din 9e6ic şi Mong Bong au ost
cele mai importante. e6porturile spre aceste pieţe scă)2nd cu "2\ şi respectiv 2/\.
Producţiile mari de ouă at2t din 9e6ic. c2t şi C7ina5 au scă)ut preţurile şi au micşorat cererea
de ouă şi produse din ouă de import.
0n anul 2001 e6porturile de alte păsări vor totali)a 415 milioane de livre5 ceea ce
repre)intă o mică creştere ată de 1///. Dransporturi mai mari spre Mong Bong * C7ina5
Zaponia şi alte pieţe asiatice vor compensa e6porturile sla,e spre Canada. 16porturile spre
#usia şi Polonia vor creşte şi ele puţin5 deşi aceste creşteri vor i $n raport cu e6pedierile
oarte mici din 1///.
Piaţa de e6port s*a divi)at $ntre tările care $nregistrea)ă creşteri rapide şi ţările care
sueră scăderi puternice. Dransporturile spre Mong Bong5 Zaponia. DaiOan şi Coreea au
$nregistrat toate creşteri accentuate. Pe de altă parte. e6porturile spre Canada au scă)ut
considera,il5 iar e6porturile spre #usii şi Polonia au scă)ut am2ndouă cu mai mult de /5\.
/0
3alanţa mondială a cărni de pasăre * mii tone
Da,el 2.3.
1/// 1//% 2000
Producţie 55.213 53.05/ 5".3"6
Consum 52./%4 51.060 56.000
Import 4.2/0 4.523 4.%42
16port 5.52% 5.6"% 6.162
/1
CONCLU:II
iaţa fructelor
Piaţa produselor 7orticole are anumite caracteristici care restricţionea)ă cererea şi
oerta.Cele mai importante dintre acestea sunt generate de se)onalitatea oertei şi tendinţa
cererii uniorme a consumatorului de a avea produse $n stare proaspătă tot timpul anului.0ntre
acestea se interpun elementele de preţ şi perisa,ilitate a produselor 7orticole.
0n #om2nia producţia totală de ructe $nregistrată $n anul 2000 o creştere de circa %
creşterea cea mai semniicativă $nregistr2ndu*se la producţia de măr5 de circa 155/\. 0n ceea
ce priveşte cerea şi oerta de ructe $n #om2nia $n 2000 oerta a ost de 1221 mii tone iar
cererea a ost de 1111 mii tone5 dierenţa de 100 mii tone repre)ent2nd stoc.
(căderea veniturilor reale ale populaţiei a determinat redimensionarea c7eltuielilor
populaţiei5 inclusiv pe ,a)a reducerii c7eltuielilor pentru produsele alimentare. Consumul
total de ructe a scă)ut $n 2000 aţă de 1/// cu %52%\.Creşterea consumului de ructe a
crescut doar la citrice determinată de aptul că ritmul de creştere la ructe din producţia
internă a ost mai mare dec$t cel al ructelor din import.
iaţa cărnii
Producţia totală de carne de ,ovine la $nceputul anului 2000 a scă)ut cu circa 256\
aţă de 1///5 această dcădere iind motivată de aptul că eectivele au crescut5 dar ele nu au
ost sacriicate deoarece este vor,a de eectivul matcă. (tocurile la carne de ,ovine la 31
decem,rie 1/// a ost de 105 mii tone de carne din care /0 mii tone $n reţeaua 9.+.+. aţă
de anul 1/// stocul la carne a crescut $n 2000 cu 45"\. +ceste creşteri se datorea)ă creşterii
preţului de v2n)are şi scăderii puterii de cumpărare a populaţiei .
0n ordinea preerinţelor consumatorilor carnea de ,ovine ocupă locul 35 ponderea
consumului de carne de ,ovine $n totalul de carne repre)intă circa 20\. &eoarece preţurile nu
au crescut oarte mult $n 2000 aţă.de 1///5 consumul de carne de ,ovine a crescut la 50
;gPcap locuitor.
Carnea de porc . comparativ cu s2rşitul anului 1/// $n 2000 eectivele de porcine au
scă)ut cu 23 iar $n sectorul privat au crescut cu 40\.
Preţurile practicate pe piaţa ţărănească $n 1/// aţă de 1//% au ost de numai 3\ mai
mari $n timp ce $n trimestrul I al anului 2000 au crescut aţă de aceiaşi perioadă a nului
precedent cu 26\.
Pentru anul 2001 se prevede o reducere a consumului de carne de porcPlocuitor
datorită creşterii e6or,itante a preţului pe piaţa de desacere. 0n anul 2000 s*a $nregistrat o
uşoară tendinţă de creştere a consumului cărnii de porc de 24 creştere datorată menţinerii
constante a preţului cărnii la porc pe o periaodă mai mare de 8umătate de an.
Carnea de pasăre . cu toate că eectivele totale de păsări au avut o tendinţă uşoară de
scădere pentru anul 2001 s*a prevă)ut uşoare creşteri de apro6imativ 2\ iar la eectivul de
matcă de 252 \ aţă de anul 2000.
Preţurile medii de v2n)are pe piaţa ţărănească $n viu şi preţurile de ac7i)iţie la carnea
de pasăre vor $nregistra valori destul de mari datorită creşterii preţului la ura8e5 energie şi
material ,iologic.
Consumul de carne de pasăre a $nregistrat creşteri de peste 25\ $n 1/// aţă de 1//%5
$n 1/// s*a $nregistrat un consum de 1451 ;g carne Plocuito
/2
HIHLOGRAFIE
1. I.H)4)i) %i A.Du) * Introducere $n microeconomie5 1d. de Iest5 Dimişoara5 1//6
!. M.H'-ou- * 9ar;eting savoirs et savoir aire5 ed. 1conomica5 1//1
2. M.Co-$ta-ti- * 9ar;etingul producţiei agroalimentare5 1d. &idactică şi Pedagogică5 1//"
3. I. Di+a . 9erceologia produselor alimentare5 +(15 ,ucureşti 1/%0
7. C.N',"u. C.Do4"' * Iniţiere $n mar;eting5 1d. +ugusta5 1//"
C. C.Do4"'. C.N',"u %i M.V'-&0'l * 9ar;eting5 1d. +mp7ora5 1//5
G. P6.Iotl'" * 9anagementul mar;etingului5 1d. Deora5 1//%
J. P6.Iotl'" * Principiile mar;etingului5 1d. Deora5 1//%
?. L.Mala$$i$ * 1conomie agro * alimentarie5 1d. Cu8as5 Paris5 1//6
1E. A.Mau"ial * la relation consommateur distru,uteur5 1d. 4es dditions dSorgani)ation<
Paris5 1//0
11. C.N',"ut %i Cola4o"ato"ii < E&o-o+i' a,"a"a5 1d. 3rumar5 Dimisoara 1///
1!. C.N',"u. E.Ca0a- * 1conomia şi gestiunea $ntreprinderii5 1d. +ugusta5 1//%
12. P.Oti+a- . 1conomie rurala5 1d. +groprint5 Dimisoara5 1///
13. V. P'Ka" < 9ar;eting agroalimentar5 3ucuresti 1//5
17. M.T"a&L < Produsele agroalimentare si agricultura in economia de piata5 Impe6 s.r.l5
3ucuresti 1//"
1C. 999 T"i4u-a E&o-o+i&) 1//6 * 2000
/3