Universitatea "Nicolae Titulescu" Bucureşti

Învăţământ la Distanţă
Istoria statului şi dreptului românesc
Prof. univ. dr. Ioan Chiş
2010 - 2011
CUVÂNT ÎNAINTE
Istoria, această carte de căpătâi a fiecărei naţii, cum o definea marele
revoluţionar Nicolae Bălcescu, a ocupat întotdeauna un loc aparte în ândirea,
acţiunea şi forţa poporului român! În virtutea istoriei, noi, românii, ne"am desluşit
sensul devenirii, ne"am fundamentat drepturile la vatra stră#ună, ne"am conservat şi
apărat comorile culturii materiale şi spirituale! $entru a slu%i adevărul, marii cărturari ai
neamului au trudit cu scrisul lor măiestru în apărarea drepturilor imprescripti#ile ale
poporului nostru, drepturi pentru care s"au %ertfit eroii conducători de ţară şi de oşti, au
luptat masele de târoveţi, orăşeni şi ţărani, care nu o dată au lăsat în ri%a femeilor şi
copiilor pluul şi au luat sa#ia pentru apărarea liei stră#une! &redem, împreună cu alţi
cercetători de ieri şi de a'i, că între popor şi personalităţile lui repre'entative a e(istat
permanent un raport necesar şi reciproc!
$ersonalităţile istoriei sunt e(presia credinţei, nevoilor şi idealurilor maselor,
iar prin acţiunea lor au înrâurit unele evenimente care au croit apoi cursul devenirii
istorice! De"a lunul de'voltării noastre istorice şi statale, se o#servă adeseori tendinţa
conducătorilor de a conduce masele spre ridicarea nivelului lor spiritual şi material, în
dorinţa acestora spre li#ertate! )ăscoalele, diferitele mişcări colective, revoluţiile sunt
etape într"un proces unic, proces desfăşurat în timp, profitându"se de con%uncturi
istorice, afirmându"se participarea poporului nostru la istoria civili'aţiei europene!
Întemeietorii statului şi dreptului au arătat permanent că în acest spaţiu s"a
conceput procesul istoric ca o re'ultantă comple(ă a evoluţiei societăţii în ansam#lul
său, că evoluţia acestui proces conferă adevărurile fundamente ale înţeleerii
etnoene'ei poporului român, a instituţiilor făurite de el şi a dreptului i'vorât din morala
creştină, îm#inată cu vec*ile norme romane şi #i'antine! Istoria 'ilelor noastre este o
continuare a cre'ului poporului în lupta sa permanentă pentru propăşire, în
împotrivirea cu toate forţele contra asupririi de orice fel! +uptele seculare purtate de
poporul nostru şi"au ăsit materiali'area în formarea statului naţional modern în ,-./
şi reali'area unităţii naţionale în ,/,-! 0ceastă e(cepţională reali'are a românilor s"a
întreit cu importante monumente %uridice, printre care o importanţă deose#ită a avut
&onstituţia din ,/12, opera comună a repre'entanţilor tuturor ţărilor surori3 Basara#ia,
Bucovina, Transilvania, care s"au unit cu vec*iul )eat, alcătuind )omânia 4are!
$re'enta lucrare s"a dorit a se adresa studenţilor anului I, care studia'ă istoria statului
şi dreptului românesc, având o utilitate practică pentru %urişti! +ucrarea se #a'ea'ă pe
studiul aprofundat al documentelor vremii, pe o #i#liorafie selectivă care a creat
posi#ilitatea pre'entării materialului într"un mod sintetic!
Autorul
2
CUPRINS
Unitatea de invăţare nr. 1
ANTICHITATEA. STRĂ!"II....................................................................................10
1. Organizarea politico-socială a daco-geţilor în perioada prestatala..........................12
2. Dromihete primul rege get.......................................................................................14
3. Norme de conduită..................................................................................................15
est de autoe!aluare...................................................................................................1"
#i$liogra%ie speci%ică....................................................................................................1"
Unitatea de invăţare nr. 2
STATU# "I $REPTU# %ET!-$AC............................................................................1&
&'( 1. )(*+ ,&O-D(-....................................................................................1.
1. #ure$ista /i statul dac în timpul în%loririi sale ma0ime.............................................1.
2. Dece$al eroul dacilor. 1ră$u/irea statului dac........................................................22
3. )tatul geto-dac. )tructura economico-socială.........................................................23
4. Organizarea administrati!ă......................................................................................24
&'( 2. D3&1*+ ,&O-D(-.................................................................................25
est de autoe!aluare...................................................................................................2"
#i$liogra%ie speci%ică....................................................................................................2"
Unitatea de invăţare nr. '
$ACIA R!ANĂ. STATU# "I $REPTU#.................................................................2&
&'( 1. O3,(N45(3&( D& )( 1& &34O34*+ D(-4&4 13O64N-4&
3O'(N7.....................................................................................................................2.
1. 8otarele /i organizarea administrati!ă....................................................................2.
2. -onducerea centrală a Daciei pro!incie romană.....................................................29
3. (dministraţia locală a pro!inciei Dacia....................................................................31
4. 6iaţa economică în Dacia romană...........................................................................33
5. 6iaţa socială a Daciei romane.................................................................................34
&'( 2. D3&1*+ :N D(-4( 3O'(N7...................................................................35
1. 4z!oare /i instituţii ;uridice........................................................................................35
2. 1roprietatea.............................................................................................................3"
3. <amilia.....................................................................................................................3.
4. a$ulele cerate........................................................................................................3.
est de autoe!aluare...................................................................................................41
#i$liogra%ie speci%ică....................................................................................................41
3
Unitatea de invăţare nr. (
STATU# R!ÂNESC )EU$A#.................................................................................(1
&'( 1. D(-O-3O'(N44 :N '4+&N4*+ '4,3(=44+O3............................................43
1. 1rimele popoare migratoare....................................................................................43
2. )armaţii...................................................................................................................44
3. 8unii........................................................................................................................44
4. ,epizii /i (!arii........................................................................................................45
5. )la!ii........................................................................................................................4>
&'( 2. &6O+*=4( O3,(N457344 )O-4(+& ?4 1O+44-& :N 1&34O(D( D&
<O3'(3& ( 1O1O3*+*4 3O'@N...........................................................................4"
1. Organizarea socială.................................................................................................4"
2. (dministraţia centrală /i locală în timpul migraţiilor.................................................49
3. O$/tea teritorială.....................................................................................................52
4. <orme de organizare %eudală prestatală..................................................................51
&'( 3. (<43'(3&( 1O1O3*+*4 3O'@N :N +*1( :'1O346( DO'4N(=4&4
'(,84(3&A ( 1&-&N&,4+O3A -*'(N4+O3 ?4 7(34+O3.................................53
1. 'aghiarii..................................................................................................................53
2. 1ecenegii /i -umanii...............................................................................................55
3. ătarii.......................................................................................................................55
&'( 4. O3,(N45(3&( 1O+44-O-)O-4(+7 ( 3O'@N4+O3 :N )&-O+*+ (+
B444-+&(A 13&'&3,7O(3& :N&'&4&344 )(&+O3 <&*D(+&........................5>
1. Organizarea politică.................................................................................................5>
2. Organizarea socială.................................................................................................>3
&'( 5. 3&+4,4( 3O'@N4+O3.................................................................................>5
&'( >. NO3'& D& -OND*47 :N -(D3*+ O#?44 )7&?4.............................>.
1. 1roprietatea de!ălma/ă...........................................................................................>.
2. Norme /i tradiţii ce reglementau relaţiile de muncă.................................................>9
3. Norme pri!itoare la statutul persoanelor.................................................................."2
4. Norme pri!itoare la o$ligaţiuni /i răspundere penală.............................................."2
5. răsăturile caracteristice generale ale !echiului drept............................................"3
>A O$iceiul pămCntului la romCni................................................................................."3
est de autoe!aluare.....................................................................................................
#i$liogra%ie speci%ică.....................................................................................................9
Unitatea de invăţare nr. *
STATU# "I $REPTU# )EU$A# $E+V!#TAT..........................................................&,
&'( 1. <O3'(3&( )(&+O3 <&*D(+& 3O'@N&?4.....................................91
1. :ntemeierea =ării 3omCne/ti...................................................................................91
2. :ntemeierea 'oldo!ei..............................................................................................92
3. 6oie!odatul ransil!aniei.........................................................................................94
4
4. =ara -a!arnei..........................................................................................................95
&'( 2. 1(34-*+(347=4+& O3,(N457344 D& )( :N =734+& 3O'@N&......95
1. O3,(N45(3&( D& )(......................................................................................9>
1.1. Domnia /i prerogati!ele sale................................................................................9"
1.2. 6oie!odul. 1rincipele. ,u!ernatorul...................................................................122
1.3. (dunările pe stăriA -ongregaţiile no$iliare /i Dietele ransil!aniei. 'odul lor de
%uncţionare.................................................................................................................122
1.4. Organele centrale ale statului %eudal. )%atul Domnesc. -onsiliul 1rincipelui.
,u$erniul ransil!aniei. -ancelaria (ulică................................................................124
1.5. Dregătoriile centrale. ,eneralităţi.......................................................................129
1.>. 'arii dregători.....................................................................................................129
1.>.1. Dregătorii ci!ili.................................................................................................129
1.>.2. Dregătorii militari..............................................................................................111
1.>.3. Dregătorii de -urte..........................................................................................112
1.>.4. Dregătoriile ransil!ănene...............................................................................112
1.". #ănia -raio!ei....................................................................................................113
2. O3,(N45(3&( +O-(+-(D'4N4)3(467........................................................114
&'( 3. O3,(N45(3&( D*)4=4&4........................................................................11>
1. Organizarea ;udecătorească.................................................................................11>
2. Dustiţia ecleziastică................................................................................................119
3. Dustiţia ora/elor.....................................................................................................122
4. 1rocedura de ;udecată..........................................................................................122
5. (dministrarea pro$elor..........................................................................................124
>. 1ronunţarea hotărCrilor ;udecătore/ti....................................................................12>
". -ăi de atac............................................................................................................12"
.. &0ecutarea hotărCrilor...........................................................................................12.
&'( 4. 3&,+&'&N(3&( 134N-41(+&+O3 4N)4*=44 D& D3&1 :N
<&*D(+4)'*+ D&56O+(...................................................................................129
1. Dreptul de proprietate............................................................................................129
1.1. 1roprietatea Domnească....................................................................................129
1.2. 1roprietatea #oierească.....................................................................................131
1.3. 1roprietatea =ărănească....................................................................................131
2. 3egimul persoanelor.............................................................................................133
3. 3udenia.................................................................................................................134
4. <amiliaA căsătoriaA succesiunea............................................................................134
5. 3ăspunderea colecti!ă..........................................................................................135
>. 3ăspunderea contractuală....................................................................................13>
". 4n%racţiuni...............................................................................................................13"
.. ($ateri de la dogmele religioase...........................................................................13"
9. 8icleniaA lesma;estateaA calpuzania......................................................................13.
12. 1edepsele............................................................................................................139
&'( 5. &6O+*=4( D3&1*+*4 )-34) 1@N7 :N )&-O+*+ (+ B644-+&(..........142
1. 1rimele pra!ile /i importanţa lor............................................................................142
2. -onţinutul pra!ilelor...............................................................................................144
3. -artea 3omCnească de :n!ăţătură........................................................................145
5
4. :ndreptarea +egii sau 1ra!ila cea 'are.................................................................14>
5. Dreptul scris al ransil!aniei în perioada 6oie!odatului /i în 1rincipat.................14>
&'( >. O3,(N45(3&( D& )( ?4 D3&1*+ :N 1&34O(D( D&)37'7344
<&*D(+4)'*+*4 :N =(34+& 3O'@N&...................................................................14.
1. ,eneralităţi............................................................................................................14.
2. 3e%ormele lui -onstantin 'a!rocordat..................................................................149
2.1. 3e%orma socială..................................................................................................152
2.2. 3e%orma %iscală...................................................................................................152
2.3. 3e%orma ;ustiţiei..................................................................................................151
2.4. 3e%orma administrati!ă.......................................................................................151
2.5. 3e%orma militară.................................................................................................151
&'( ". &6&N4'&N&+& 1O+44-& (+& )<@3?4*+*4 )&-. (+ B6444-+&( ?4
134'( D*'7(& ( )&-. (+ B4B-+&(. <O3'& D& ,*6&3N7'@N................152
1. 1rincipalele e!enimente politice............................................................................152
2. <orme de gu!ernare. 'onarhia a$solută..............................................................155
3. <uncţiile statului.....................................................................................................15"
&'( .. D3&1*+ :N 1&34O(D( D&)37'7344 O3@ND*4344 <&*D(+&.........15.
1. -ategorii /i iz!oare de drept scris.........................................................................15.
2. +egiuirile din =ara 3omCnească............................................................................159
3. +egiuirile din 'oldo!a............................................................................................1>1
4. Dreptul din ransil!ania.........................................................................................1>2
5. :nceputul modernizării dreptului.............................................................................1>4
est de autoe!aluare.................................................................................................1>5
#i$liogra%ie speci%ică..................................................................................................1>5
Unitatea de invăţare nr. -
STATU# NA.I!NA# "I SISTEU# $E $REPT !$ERN.....................................1--
&'( 1. <O3'(3&( )(*+*4 N(=4ON(+..........................................................1>"
1. :mpre;urările istorice..............................................................................................1>"
2. :ntărirea su!eranităţii de stat.................................................................................1>.
3. )tatutul dez!oltător al -on!enţiei de la 1arisA prima -onstituţie a statului naţional
romCn........................................................................................................................1>9
&'( 2. -ON)4*=4( D4N (N*+ 1.>>.................................................................1"1
&'( 3. 3(N)4+6(N4( )*# )71@N43& )374N7. D*(+4)'*+ (*)3O-
*N,(3......................................................................................................................1"2
&'( 4. -3&(3&( )(*+*4 N(=4ON(+ *N4(3..............................................1"4
&'( 5. 'ON*'&N&+& D3&1*+*4 3O'@N&)- 'OD&3N...........................1">
1. -odul ci!il..............................................................................................................1">
2. -odul penal...........................................................................................................1"9
6
3. -odul de procedură ci!ilă......................................................................................1"9
4. -odul de procedură penală...................................................................................1.2
&'( >. 'ON(384( -ON)4*=4ON(+7 1(3+('&N(37 3O'@N7..............1.1
1. <amilia regală........................................................................................................1.1
2. <uncţionarea monarhiei parlamentare...................................................................1.1
3. 6iaţa parlamentară în conte0tul tendinţei spre autoritarism a 3egelui -arol
al 44-lea.......................................................................................................................1."
4. Dictatura regală.....................................................................................................193
5. Dezmem$rarea statului romCn rezultat al politicii de %orţă /i dictat al marilor puteri.
($dicarea regelui -arol al 44-lea................................................................................19>
&'( ". &6O+*=4( D3&1*+*4 :N 1&34O(D( 3&,(+47=44. 'OD&3N45(3&(
+&,4)+(=4&4.............................................................................................................222
1. -onstituţia din anul 1923.......................................................................................222
2. 'odernizarea dreptului după -onstituţia din 1923................................................222
2.1. Dreptul administrati!...........................................................................................222
2.2. Dreptul ci!il.........................................................................................................224
2.3. Dreptul penal......................................................................................................22.
2.4. )chim$ări ale procedurii ci!ile /i penale.............................................................229
est de autoe!aluare.................................................................................................212
#i$liogra%ie speci%ică..................................................................................................211
7
!/IECTIVE#E CURSU#UI.
CRITERII#E $E EVA#UARE A CUN!"TIN.E#!R.
)uportul de curs se adresează studenţilor *ni!ersităţii ENicolae
Titulescu5A în!ăţămCnt la distanţăA a!Cnd ca %inalitate e0plicarea
instituţiilor disciplinei EI0t1ria 0tat232i 0i dre4t232i r15ane067.
+ucrarea este concepută în !ederea tratării aspectelor %undamentaleA
ast%el încCt studenţii să ai$ă posi$ilitatea de a-/i însu/i noţiunile generale
din cadrul acestei discipline uni!ersitare.
-ursul de %aţă are ca o$iecti!eF
 relie%area rolului cunoa/terii istoriei statului /i dreptului
romCnescG
 identi%icarea conceptelorA teoriilor /i instituţiilor speci%ice istoriei
statului /i dreptuluiA înţelegerea /i asimilarea acestoraG
 realizarea cone0iunii între teorie /i practica de specialitate.
-on%orm %i/ei disciplineiA competenţele specifice acesteia sunt
următoareleF
 -unoasterea si înţelegerea e!oluţiei statului romCn /i a dreptului
romCnescG
 -unoa/terea dinamicii iz!oarelor dreptului /i a instituţiilor ;uridice.
(explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a
conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei)
 &0plicarea e!oluţiei statului scla!agistA %eudal /i modernG
 &0plicarea /i interpretarea instituţiilor ;uridice corespunzatoare
epocii scla!agismuluiA epocii %eudalismului /i epocii statului
modern.
(proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice
utili!area unor metode, tehnici şi instrumente de investi"are şi
aplicare)
 analiza unor te0te ;uridiceG
 e0plicarea terminologiei utilizateG
 !alori%icarea lor în sistemele moderne de drept.
Hmanifestarea unei atitudini po!itive şi responsa#ile faţă de
domeniul ştiinţific$cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi
relaţii democratice$promovarea unui sistem de valori culturale,
morale şi civice$valorificarea optimă şi creativă a propriului
potenţial %n activităţile ştiinţifice$implicarea %n de!voltarea
instituţională şi %n promovarea inovaţiilor ştiinţifice$an"a&area %n
relaţii de parteneriat cu alte persoane ' instituţii cu responsa#ilităţi
similare$participarea la propria de!voltare profesională)
8
C154etenţe de
62n1a8tere 8i
9nţe3e:ere
C154etenţe
atit2dina3e
 %ormarea unei atitudini poziti!e %aţă de istoria statului /i dreptului
romCnescG
 dez!oltarea a$ilităţilor de gCndire ;uridicăG
 incitarea pentru o a$ordare multidisciplinară a instituţiilorG
 înţelegerea genezei /i e!oluţiei statului romCn /i a %enomenului
;uridicG
 înţelegerea importanţei %enomenului ;uridic în sistemul !alorilor
socialeG
 %ormarea spiritului ci!ic.
:nsu/irea temeinică a disciplinei I0t1ria 0tat232i 8i $re4t232i r15;ne06
presupuneA pe lCngă acti!ităţile didactice programateA un e%ort consistent
din partea studenţilor în ceea ce pri!e/te studiul indi!idual pe $aza
$i$liogra%iei recomandate în suportul de curs.
+a sta#ilirea notei finale se iau în considerare răspunsurile la e(amen
6-789, testarea continuă pe parcursul semestrului 61789
:(amenul va fi scris " su#iecte teoretice; rilă!
9
Eva32area
62n18tinţe31r
Unitatea de 9nv<ţare nr. 1
ANTICHITATEA. STRĂ!"II
1. PRE+ENTARE %ENERA#Ă
2. !R%ANI+AREA P!#ITIC!-STATA#Ă A $AC!-%ETI#!R ÎN
PERI!A$A PRESTATA#Ă
'. $R!IHETE PRIU# RE%E %ET
(. N!RE $E C!N$UITĂ
TEST $E AUT!EVA#UARE
/I/#I!%RA)IE SPECI)ICĂ
!=ie6tive3e 2nit<ţii de 9nv<ţare
⇒ a%laţi despre organizarea politico-statală a daco-geţlor în perioada
prestatalăG
⇒ !ă însu/iţi cuno/tinţe pri!ind organizarea politico-statala a daco-getilor
în perioada prestatalăG
⇒ !ă însu/iti cuno/tinţe despre Dromihete ca primul rege getG
⇒ !ă însu/iţi in%ormaţii pri!ind normele de conduită.
ANTICHITATEA. STRĂ!"II
'ultă !reme s-a !or$itA dar mai ales s-a scris despre daci /i geţiA ca
/i cum ace/tia ar %i două popoare di%erite. :n realitateA dacii /i geţii sunt
unul /i acela/i poporA denominaţia di%erită %iind atri$uită de !ecini. ,recii le
spuneau geţiA dar /i daci sau daiA iar romanii %oloseau denumirea de daci în
mod o$i/nuit. Dacii sau geţiiA strămo/ii no/triA %ac parte din marea populaţie
indo-europeană a tracilorA la %el cum /i alte populaţii reprezintă ramuri ale
acestor neamuriA a/a cum suntF iliriiA latiniiA greciiA germaniiA sla!ii /i celţii.
Dacii sau geţiiA elita numeroasei ramuri a tracilorA au %ost e!idenţiaţi ca %iind
de o importanţă mai deose$ită de părintele istorieiA 8erodotF INeamul tracic
- a%irmă el în cartea a cincea a 4)O344+O3 - esteA după cel al indienilorA
cel mai mare dintre toate. Dacă ar a!ea un singur domnitor /i ar %i uniţi
între dCn/iiA ar %i de neîn!ins /iA după cum credemA cu mult mai puternici
decCt toate popoarele. O$iceiuri au cam acelea/i toţiA a%ară de geţi /i de
tra!si /i cei care locuiesc mai sus de crestoneiI
1
.
Dintre neamurile trace putem să amintim pe odriziA care locuiau în
sudul #alcanilorA pe $essiA care locuiau în $azinul superior al %lu!iului
8e$rus /i pe moessiA care erau a/ezaţi între Dunăre /i munţii #alcaniA
mai ales în partea de !est. După numele lorA ţinutul a %ost numit mai
tCrziu 'oesia.
1
Constantin C. Giurescu ISTORIA ROMÂNILOR, Ed. Ştiinţ. şi Encic. 1975
1!
C24rin0
!=ie6tive3e
2nit<ţii de
9nv<ţare
$a6ii. Stră518ii
4141r232i
n10tr2
4storicul )tra$o
2
ne arată limpede că dacii /i geţii !or$esc Jaceea/i
lim$ăJA că ei sunt constituiţi într-un mare număr de tri$uriA ocupCnd un
enorm perimetru cuprins între isaA DunăreA 'area Neagră /i NistruA cu
depă/irea acestor repere înspre #alcaniA #ug /i -Cmpia 1anonică. :n
prima ;umătate a mileniului întCi înaintea de era noastrăA dinspre răsărit
nă!ălesc sciţii pe patru mari direcţiiA prin nordul 'oldo!eiA mi;locul
acesteiaA prin cCmpia 'unteanăA OlteniaA #anat /i prin Do$rogea.
Nă!ălirile sciţilor au dus la organizarea militară a tri$urilor /i
uniunilor de tri$uri geticeA o$ligCnd pe sciţi să se a/eze în mi;locul
populaţiei daciceA superioară numericA %iind apoi asimilaţi. Numai în
Do$rogea sciţii au rezistat etnic mai mult timpA a!Cnd a/ezări /i chiar mici
state cu cCte un JregeI în %runte. )e cunosc numele a /ase regiA anumeF
KanitesA )ariaLesA anusaA (elisA (Lrosas /i -haropses.
3
)tatele lor emiteau monedă /i erau $ine organizateA dar nu au
durat mult timpA ast%el că poetul O!idiu găse/te în Do$rogea o ţară a
geţilor. &l spuneaF 5Iată"n a eţilor ţară"s! :i #ine, să mor printre dânşii <
= &oasta aceasta măcar că"ntre eţi şi"ntre reci e"mpărţită, însă de
eţii re#eli pare că ţine mai mult5.
(mintirea sciţilor !a conduce la numirea Do$rogei ca )cMtia 'inor.
De la sciţi au rămas urme arheologice considera$ileA ca de e0empluF
morminteA ceramicăA !ase de aur /i argintA care au in%luenţat stilul dacic.
Datorită presiunii in!aziei sciteA unele ramuri ale dacilor s-au deplasat
spre nordA !est /i sud.
4z!oarele !echi istorice /i geogra%iceA îndeose$i harta lui
1tolemeuA arată neîndoielnic prezenţa geţilor /i dacilor pCnă la 6istula /i
Oderul de mi;locA spre !est la rCurile 'arus /i (ra!onG spre sud-!est la
'area (driaticăG spre sud la 'area &gee /i ţărmul 'ării 'armara.
1lasarea în timp a acestor mi/cări se poate aprecia că a a!ut ca limite
anii 922 - 522 î.e.n. -oncomitent cu e0pansiunea tri$urilor geticeA a a!ut
loc /i asimilarea sciţilor.
:n legătură cu puterea armatăA organizarea /i calităţile strămo/ilor
no/triA prima /tire istorică o datorăm lui 8erodotA care se re%eră la
e0pediţia lui DariusA regele per/ilorA în anul 5l4 î.e.n. DariusA !rCnd să
pedepsească pe sciţii tur$ulenţi din ţinuturile de miazănoapte ale
regatuluiA a pornit cu o armată uria/ă de .22.222 soldaţi Hci%ră pro$a$il
e0ageratăN /i >22 coră$iiA îndreptCndu-se prin #os%or spre ţărmurile 'ării
NegreA dorind să treacă prin Do$rogea înspre )ciţia.
4
Neamurile trace s-au supus imediat lui DariusA în a%ară de geţi.
8erodot a%irmăF J:nainte de a sosi la 4struA primul popor pe care îl supuse
Darius au %ost geţiiA care se cred nemuritori.
5
-ăci tracii care stăpCnesc
părţile )almidesului /i care locuiesc mai sus de cetăţile (pollonia /i
'esem!iria se predară lui Darius %ără nici o luptăG iar geţiiA hotărCndu-se
2
Strabonius, Geografia R"c#$n#%it A&$&'t M"in"(", %#. I)III, T"&*n"+ L"i,-i$, 1852)1853, #+i$in. şi
t+.d&c"+" +#/0n".'c1 2n Fontes …,,.237)239.
3
Hanga Vladimir ) ISTORIA STAT3L3I ŞI 4RE5T3L3I, 1955, 3ni%. 6.*"ş ) 6#7.i 8&9.
4
Emil Cernea, Emil Molcuţ ) ISTORIA STAT3L3I ŞI 4RE5T3L3I ROMÂNES8, 1994, 6&c&+"şti, Ed.
Ş.n'. ) S.R.L.
5
Herodot, Istorii, t":t 't.*iit d" 5;.E.L"$+.nd, %#. I)I<, 5.+i', 1932)1958, 2n =#nt"' .d >i't#+i./ 4.c#)
+#/.ni." 5"+tin"nt"', %#. I, 6&c&+"şti, 1964, ,.47)49,65 şi &+/.
11
$a6ii 8i $ari20
la o rezistenţă îndărătnicăA %ură supu/i îndatăA cu toate că sunt cei mai
!ite;i /i cei mai drepţi dintre traciI.
1. !r:ani>area 413iti61 ? 016ia3ă a da61 ? :eţi31r 9n 4eri1ada
4re0tata3ă. $r15i@ete. N1r5e de 61nd2ită
<rumoasa /i competenta caracterizare a însu/irilor pe care le
a!eau strămo/ii no/triA %ăcută de 8erodot
>
A /tirile pe care le a!em de la
acesta ca urmare a călătoriilor saleA rezultate din contactele cu negustorii
greci din Ol$ia /i MrosA ne aduc pCnă azi în imagine modul de
organizare geogra%icăA socială /i politică a dacilor HgeţilorNA precum /i
modul lor de conduită în cadrul normelor ce %uncţionau în acea epocă.
-unoa/terea de către 8erodot a rCurilor 1iretosA iaranteA (rarosA
Naparis /i OrdessosA care se !arsă în 4struA iar pe de altă parte rCul
'arisA care se une/te cu acela/i 4struA demonstrează acurateţea /i
preocuparea istoricului de a indica zona de a/ezare a daco-geţilor.
1iretos sau 1orata este 1rutulA Ordessos - (rge/ulA 'aris - 'ure/ulA
iratos - OltulA (raros /i Naparis - )iretul /i 4alomiţa. 4storicul ne transmite
in%ormaţii cu pri!ire la zona unde trăiau geto-daciiA dar /i cu pri!ire la
cCnepa care cre/te în această ţară /i la îndemCnarea dacilor de a-/i ţese
îm$răcămintea.
O altă /tire este aceea că locuitorii se ocupau cu cre/terea al$inelor
/i producerea mieriiF J-Ct despre al$ineA ele sunt a/a de multe pe ţărmul
stCng al DunăriiA încCt împiedică chiar /i pe oameni să treacă %lu!iulI. 4ată de
ce Dacia era numită /i ţara mierii.
:n secolul 644-lea î.e.n. pe ţărmul 'ării Negre începe perioada de
emigrare a grecilor. &i întemeiază multe ora/e /i cetăţiA cum sunt ora/ul
Ol$ia H*crainaNA cetatea Mros H*crainaNA 8istriaA omisA -allatis Hcel cu
ziduri puterniceNA -aliacra HstCnca cea $unăNA #izoneA portul -a!arneiA
-runoi - apoi DionMsopolis H#alcicNA -ranea H&creneNA Odessos H6arnaNA
-arsium H8Cr/o!aNA (0iopolis H-erna!odăN.
-olonii greci au continuat !iaţa speci%ică din metropolele de
pro!enienţă. -omerţul %iind principala ocupaţieA au intrat în legătură
strCnsă cu populaţiile de geţiA cumpărCnd de la ace/tia grCuA miereA
cearăA piei de animaleA $lănuriA pe/te /i scla!i. 8istria era renumită în
negoţul cu pe/teA mai ales moruniA nisetri /i alţi sturioni. 8erodot a%irmă
că geţii culti!au grCu nu doar pentru consumA ci /i pentru !Cnzare. +a
(tenaA scla!ii !Cnduţi de geţi sau daci erau a/a de numero/iA încCt
numele de DaosA adică daculA a;unsese nume speci%ic. ,eţii cumpărau de
la colonii greci o$iecte de podoa$ăA ceramicăA ţesături %ineA untdelemnA
!inA într-un cu!Cnt măr%uri de lu0. De aici se poate trage concluzia asupra
puterii economice deose$ite a acestei populaţii. De multe ori coloni/tii
greciA ca urmare a deselor atacuri din partea populaţieiA se puneau su$
protecţia regelui get sau scitA care în schim$ul unei sume de $ani le
garanta lini/tea.
6
Herodot. ISTORII, I?. i*id"/
12
!r:ani>area
413iti61?016ia3ă
a da61?:eţi31r
9n 4eri1ada
4re0tata3ă
C131nii3e
:re6e8ti
3elaţiile de con!ieţuire /i comerţ dintre populaţia dacă /i coloni/tii
greci au a!ut ca rezultat asimilarea unor elemente de ci!ilizaţieA cum ar %i
imitarea monedelor macedoneneA precum /i realizarea ceramicii cu multe
elemente comune. 4n%luenţe asupra grecilor din partea populaţiei
autohtone se găsesc în adaptarea la condiţiile de !iaţă în %olosirea
îm$răcăminţii getice. :n domeniul religieiA in%luenţa constă în adoptarea
de către colonii a zeului Or%eu - patron al muziciiA ca /i a zeului Dionisos -
zeu al !inuluiA zei aparţinCnd mitologiei trace.
1e $aza /tirilor e0istente nu se poate scrie istoria daco-geţilor cu
continuitate. 5one mari de timp sunt neacoperite cu documente sau alte
in%ormaţiiA mai ales pentru mileniul întCi î.e.n. 1rima /tire de istorie politică
o a!em de la 8erodotA care descrie e0pediţia lui Darius. ( doua /tire ne-o
transmite istoricul grec ucidideA care a%irmă că în a doua ;umătate a sec.
6-lea regele )italLes stăpCnea pe tracii din peninsula #alcanicăA apoi pe
geţii de la miazănoapte de 8aemus H#alcaniNA precum /i ţinuturile locuite
de dincolo de 4stru. J,eţii - spune ucidide - sunt !ecini cu sciţiiA au
acelea/i arme /i acelea/i o$iceiuriG toţi trag cu arcul de pe caiI.
4mportantă pentru in%ormaţiile pe care le conţine este po!estirea
e0pediţiei din anul 335 î.e.n. a lui (le0andru cel 'are împotri!a geţilor.
3egele 'acedoniei !enise cu trupe împotri!a tri$urilor din dreptul
OltenieiA pentru că a%lase despre intenţia lor de a se răscula. (rmata
macedoneană urmăre/te pe tri$aliA dar %ace /i o incursiune împotri!a
geţilor. recerea %alangei Hechi!alentul unei legiuni romaneN /i a
ca!aleriei peste DunăreA s-a %ăcut noapteaA cu a;utorul $ărcilor luate de
la localnici. 4n%ormaţiile martorului ocular 1tolemeu al lui +agosA transmise
nouă prin istoricii )tra$o /i (rrianA ne introduc în mi;locul !ieţii
economiceA organizării sociale /i militare a geto-dacilor. I-ăci era %oarte
mare $el/ug de ast%el de $ărci - ne spune (rrian - întrucCt ri!eranii
%lu!iului se %oloseau de ele pentru pescuitul în %lu!iuA precum /i cCnd
merg unii la alţii /i nu mai puţinA %oarte adeseaA pentru prădăciuni. -Cnd
se crăpa de ziuăA (le0andru a luat-o prin semănăturiA poruncind
pedestrimii să înainteze pCnă în locurile neculti!ateA culcCnd grCul cu
suliţele aplecateA iar călăreţii urmau îndată prin partea de lanuri pe unde
înaintase %alangaA apoiA cCnd au ie/it din semănăturiA (le0andru luă în
persoană comanda ca!alerieiA a/ezate la aripa dreaptăA iar comanda
%alangei orCnduită în careu o dădu lui NicanorI.
"

,eţii a!eau o armată %ormată din 4.222 de călăreţi /i l2.222
pedestra/i. Deoarece armata nu rezistă ataculuiA geţii s-au retras în
primul ora/A luCnd cu ei pe cai atCţia %emei /i copii cCţi au putut duce
spre ţinuturile pustii. (le0andru cuceri ora/ul /i luă o pradă $ogatăA
trecCnd apoi 4strul. 3eţinem datele pri!ind economia agrarăA e0istenţa
unui ora/ care a!ea mai mult de 4222 %emei /i copii care au %ost
trans%eraţiA e0istenţa unei armate %ormate din peste l4222 osta/i.
.
7
>.n$. 8.ci&, 8RESTOMA@IE ,"nt+& 't&di& 't.t&&i şi d+",t&&i R.5.R., %#.1, 6&c., Ed. Ştiin. 1955 )
1963.
8
A+i.n, Expediţia lui Alexandru cel Mare, &,t"" c& $"ţii din .n& 335 2.".n. A Atunci Alexandru îşi retrase
corăbiile şi hotărî să treacă Istrul îpotri!a geţilor care locuiau dincolo de Istru, deoarece îi !edea că
sunt adunaţi acolo în nuăr are pe alul Istrului" Ei !oiau să#l îpiedice, dacă ar fi încercat să treacă
la d$nşii %erau acolo !reo patru ii de călăreţi, iar pedestraşi peste &ece ii'" (n acelaşi tip pe Alexandru
13
&0istenţa unui mare număr de $ărciA su%icient pentru a tra!ersa
peste Dunăre o armată ca aceea a lui (le0andruA do!ede/te o economie
locală $ogată. Organizarea politico-socială dez!oltată a geţilor este
con%irmată /i de în%rCngerea catastro%ală a e0pediţiei generalului 5opMrion
H334-33o î.e.n.NA cCnd geţii distrug întreaga armatăA iar generalul cade
ucis. 5ona de operaţii militare se pare că a %ost 'oldo!a sudică.
2. $r15i@eteA 4ri523 re:e :et
)istemul de realizare a conducerii societăţii /i ni!elul dez!oltării
economice /i sociale în cadrul democraţiei militare geto-dace s-au re%ăcut
în timpul regelui DromiheteA contemporan cu urma/ul lui (le0andru cel
'areA +isimah. DromiheteA unul dintre cei mai importanţi regi ai geţilorA
poate %i pus pe acela/i plan cu #ure$ista /i Dece$al. -on%lictul cu
+isimah a iz$ucnit ca urmare a pretenţiilor regelui trac de a-/i întinde
stăpCnirea asupra teritoriilor /i cetăţilor de pe malul stCng al DunăriiA
cuprinse în regatul get. +uptele au a!ut loc în ;urul anului 322 î.e.n.A
a!Cnd s%Cr/it tragic pentru +isimah. <iul acestuiaA (gatocleA a căzut
prizonier.
Dromihete s-a purtat $ine cu prizonierul Iîn năde;dea - spune
istoricul grec Diodor din )icilia - de a căpăta înapoi pămCntul răpit de
+isimahI
9
. +isimah pregăte/te o armată de circa l22.222 oameni /i în anul
292 î.e.n. porne/te împotri!a lui Dromihete. (cestaA %olosind tactica
secătuirii de pro!izii a terenurilor înaintea oastei in!adatoareA îl în%rCnge
pe +isimah. 3egele +isimah /i %amilia sa sunt condu/i în ora/ul 8elisA
unde se procedează la tratati!e /i $anchetul de;a cele$ru.
:n urma tratati!elorA %iica lui +isimah de!ine soţia lui DromiheteA iar
cetăţile -apida!aA -arsium /i ,enucla din Do$rogea intră în stăpCnirea lui
Dromihete. 8otărCrile luate în legătură cu conduita %aţă de +isimah în
adunarea poporuluiA con%irmate apoi prin atitudinea regeluiA care reprezintă
pe conducătorul militar al geţilorA %ormează democraţia militară. După
îl cuprinse dorinţa de a trece pe alul celălalt al Istrului" )e una din corăbii se urcă şi el" Apoi puse să se
uple cu paie burdufuri din corturile sub care se adăposteau ai săi" Adună din regiune c$t putu ai ulte
luntrii dintr#un singur trunchi %căci acestea se găseau din belşug, deoarece locuitorii de pe alurile
Istrului le foloseau pentru pescuit în Istru sau c$nd erg unii la alţii pe flu!iu, iar ulţi fac cu ele
piraterie'" *upă ce adună foarte ulte din acestea, trecu pe ele c$t ai ulţi soldaţi" +ei care trecură
îpreună cu Alexandru erau ca la !reo ie şi cinci sute de călăreţi şi !reo patru ii de pedestraşi" (n
cursul nopţii erseră prin locuri unde holdele de gr$u erau îbelşugate" (n felul acesta răaseră
neobser!aţi în înaintarea lor pe al" +u i!irea &orilor, Alexandru o porni prin holde" El porunci
pedestraşilor să înainte&e, culc$nd gr$ul cu lăncile înclinate, p$nă au a,uns la pă$nt neculti!at" +$tă
!ree călăreţii înaintară prin holde, falanga îi ura" *ar abia ieşiră de pe ogoare, Ale&andru duse
ca!aleria la aripa st$ngă ,iar lui -icanor îi porunci să ducă falanga în foraţie pătrată" Geţii nu ţinură
piept nici ăcar priului atac al ca!aleriei" Ei răaseră uiiţi de îndră&neala cu care într#o singură
noapte trecuseră at$t de uşor cel ai are dintre flu!ii, Istrul, fără să facă pod la locul de trecere" (i ai
înspăi$nta şi desiea de nestrăbătut a falangei şi puternicul atac dat de călăreţi" Mai înt$i ei fugiră spre
un oraş, care se afla la o depărtare de o parasangă %aprox"..//, n"a"' de Istru" +$nd !ă&ură că, lăs$nd
în frunte pe călăreţi, Alexandru duce în grabă falanga de#a lungul flu!iului, pentru ca nu cu!a
pedestraşii să fie încercuiţi de geţii care stau la p$ndă, geţii părăsiră şi oraşul, care nu era bine întărit" (şi
luară feeile şi copii pe cai, c$t puteau duce caii" Ei se retraseră c$t putură ai departe de flu!iu, prin
locuri singuratice" Alexandru cuceri oraşul şi luă toată prada pe care o lăsaseră geţii"
9
I-%#.+" ,+i%ind i't#+i. R#/0ni"i, %#.1,1964. 6&c.
14
$r15i@eteA
4ri523 re:e :et
epoca de glorie a regelui DromiheteA în istoria politică a dacilor urmează
aproape două sute de ani pCnă la domnia marelui rege #ure$istaA cCnd
teritoriile geto-dacilor au %ost supuse nă!ălirii celţilor /i $astarnilor. )-a
păstrat o singură /tire - cu caracter anecdotic - pri!itoare la luptele pe care
le-au purtat dacii cu $astarnii. )criitorul 4ustinus po!este/te că regele get
OrolesA drept pedeapsă că osta/ii săi au %ost în%rCnţiA i-a o$ligat să %ie
ser!itorii soţiilor lor /i să se culce cu picioarele la căpătCiA iar nu cu capul.
e0tele unor inscripţii descoperite la 8istria menţionează numele
regilor 5almodegicos /i 3hema0osA care în secolul 444 î.e.n. /i-au e0ercitat
autoritatea asupra cetăţiiA primind sume de $ani pentru a apăra cetatea de
du/mani. :n s%Cr/itA o /tire de la istoricul 1ompeius rogus pomene/te de
cre/terea puterii dacilor prin regele 3u$o$ostes la începutul secolului 44
î.e.n. 1e timpul acestui regeA centrul stăpCnirii dace se găse/te în
ransil!ania. (/ezările lor de!in mai $ogateA cu o producţie agricolă
crescutăA cu multiple me/te/uguriA săpăturile arheologice demonstrCnd o
intensă !iaţă comercială. -a urmare a ruperii regatului macedonean în 1>.
î.e.n. în trei părţi /i trans%ormarea acestuia în 14. î.e.n. în pro!incie romanăA
dacii se !or în!ecina cu 4mperiul 3oman.
:n a doua parte a secolului al 44-lea î.e.n. se duc numeroase lupte
între romaniA pe de o parteA /i iliriA celţi /i traci pe de altă parte. (ceste
neamuriA prinse între statul roman /i statul dacA î/i !or pierde din importanţă
/i !or înceta să mai ;oace !reun rol politicA în timp ce statul dacic a;unge su$
#ure$ista la cea mai înaltă e0presie a sa.
'.N1r5e de 61nd2ită
&poca mileniului 4 î.e.n. s-a caracterizat printr-o dez!oltare
permanentă a populaţiei geto-dace /i a tradiţiilor sale pe teritoriul ce a
%ormat mai tCrziu leagănul poporului romCn. Descoperirile arheologice !in
să documenteze unitatea acestei populaţii /i autohtonia ei. -ulturaA
organizarea socialăA organizarea militară /i religioasă tind din ce în ce
mai multA spre a doua ;umătate a mileniului întCi î.e.n.A să realizeze o
di%erenţiere netă a geto-dacilor de popoarele din ;ur.
3elaţiile sociale ale geto-dacilor erau reglementate prin cutumeA norme
%ără caracter ;uridicA respectate în consens /i de $ună !oie de către mem$ri
societăţii.
12
:n %amilieA relaţiile gentilice erau dominanteA traiulA munca /i
tradiţiile cultural-religioase se realizau în comun. -u toate acesteaA %ii puteau
cere părinţilor să le delimiteze partea care urmau să o %olosească din
proprietatea comunăA aceasta %iind o %ormulă tranzitorie spre proprietatea
pri!ată.
1entru sta$ilirea drepturilor /i o$ligaţiilor între părţi se realizau
în!oieli cons%inţite prin ;urăminteA în cadrul unui ceremonial specialF se
consuma !inul dintr-o cupă în care părţile ce se în!oiau amestecau
cCte!a picături de sCnge /i în care se înmuiau !Cr%urile săgeţilor /i ale
să$iilor. (ceastă %ormă solemnă era o garanţie a înţelegerilorA garanţie ce
1!
E/i 8"+n"., E/i M#c&ţ ) ISTORIA STAT3L3I ŞI 4RE5T3L3I ROMÂNES8, 1994, 6&c. Ed.
Ş.n'..
15
N1r5e de
61nd2ită
se %ăcea prin însă/i !iaţa părţilor. <iind o %ormulă solemnă /i realizată în
prezenţa comunităţiiA în!oiala de!enea opoza$ilă tuturor.
DurămCntul cu puterea cea mai mare era considerat a %i cel %ăcut
pe zeii palatului regal. (tunci cCnd se considera că una din părţi a ;urat
strCm$A se instituia o pro$ă cu ghicitoriA în număr de treiA care îl indicau
pe cel !ino!at. +a această pro$ă se putea reclama o %ormă de JrecursJ
prin aducerea unui număr du$lu de ghicitori
11
. -el ce era găsit !ino!atA
chiar dacă era numit dintre părţile în con%lict sau dintre ghicitoriA î/i
pierdea !iaţaA ast%el că nimeni nu-/i permitea să dea in%ormaţii %alse sau
să ;ure strCm$.
)ancţiunea suplimentară pentru cel găsit !ino!at era /i pierderea
$unurilor în %a!oarea ghicitorilor. )e deţin date cu pri!ire la !iaţa de
%amilieA noti%icate de 'eneandru în comediile sale /i apoi de )tra$oA cu
pri!ire la poligamia geţilor. &0istă date că regii /i mem$rii clasei no$iliare
ar %i a!ut mai multe soţiiA dar pătura de ;osA ma;oritatea populaţieiA era
monogamă. <emeile a!eau o poziţie in%erioară în %amilieA ca urmare a
%ormării /i consolidării %amiliei patriarhale.
3egulile de conduită erau întărite prin credinţe în zei /i in!ocarea
lor pentru apărarea /i consolidarea acestora. 5eul principal în care
credeau geto-dacii era 5almo0is
12
A numit de unele tri$uri ,e$eleizisA zeu
al timpului %rumos sau al cerului senin. De aceeaA dacii trăgeau cu
săgeţile în !ăzduh spre noriA pe timp de %urtunăA pentru a-/i a;uta zeul.
13
Dacii credeau în nemurire /i că !iaţa lor !a continua alături de
5almo0is /i după moarte. De aceeaA ei luptau cu un cura; e0traordinar
împotri!a du/manilor /i pre%erau să se sinucidă decCt să %ie capturaţi de
ace/tia. (lte iz!oare amintesc ca zei ai dacilor pe 'arteA care după tradiţie
s-a născut chiar în ţara lorA pe Dionisos - zeul !inuluiA /i pe #endisA
corespunzătoarea zeiţei (rtemis la greci
14
.
-ultul consta din slu;$e /i ceremonii pe !Cr%urile munţilorA preoţii %iind
păstrători ai regulilorA medici /i ;udecători. 1rin modul lor de !iaţăA preoţii
constituiau un ade!ărat ordin călugăresc. &i nu se căsătoreauA nu mCncau
carneA ci numai lapteA duceau o !iaţă de asceţiA %iind respectaţi %oarte mult
de poporA care îi numea Jprea cu!io/iJ sau Jcălători prin noriI. Numele
11
B#$".n& 5.&, ) 83RS 4E ISTORIE A STAT3L3I ŞI 4RE5T3L3I, 5.+t". I)II. =.c. d" 4+. 6&c.
12
>"+#d#t, Istorii, inforaţii despre traco#geto#daci %ca ai sus' A Aşa cu a aflat eu de la elenii care
locuiesc pe ţărurile 0elespontului şi ale )ontului Euxin, 1aloxis despre care !orbesc 2 fiind doar un
uritor 2 a fost rob în 3aos, şi anue al lui )itagora, care era fiul lui Mnesarchos" *upă aceea
a,ung$nd liber, str$nse bogăţii ari şi, după ce se îbogăţi, se întoarse în patria lui" (ntruc$t tracii erau
foarte ne!oiaşi şi săraci cu duhul, 1aolxis acesta 2 cunoscător al felului de !iaţă ionian şi al unor
deprinderi ai cupănite dec$t cele trace, întruc$t a!usese legături cu grecii şi cu )itagora, un însenat
g$nditor al acestora 2 a clădit o casă pentru adunările bărbaţilor, în care îi priea şi îi punea să
benchetuiască pe fruntaşii ţării, în!ăţ$ndu#i că nici el şi nici oaspeţii săi nici unul dintre uraşii acestora
nu !or uri, ci !or erge într#un anue loc unde !or trăi pururi şi !or a!ea parte de toate bunătăţile" (n
!ree ce să!$rşea cele aintite şi spunea lucruri de felul acesta, el a poruncit să i se clădească o locuinţă
subpă$nteană" +$nd a fost gata 1aloxis a dispărut din i,locul tracilor şi, cobor$nd în locuinţa lui de
sub pă$nt, a trăit acolo !ree de trei ani" 4racii doreau ult să#l aibă ,elindu#l ca pe un ort" (n al
patrulea an el a apărut şi astfel, 1aloxis făcu !rednice de cre&are în!ăţăturile lui" Iată ce se po!esteşte
despre înfăptuirile lui"
13
I#n I. R&'&. R"i$i. $"t# ) d.ci#+. C"i, c+"dinţ", ,+.ctici +"i$i#.'". An&.+... 't&dii c.'ic", 8&9, ?, 1947.
14
I#+$& I#+d.n şi c#"cti%. 8RESTOMA@IE ROMANI8D, 6&c. Ed.Ac.d. R.5.R. %#.1, 1962.
16
preoţilor însemna JîntemeietoriJ. :n %runtea preoţilor era marele preotA care
era /i s%ătuitor al regeluiA pentru popor %iind considerat aproape un zeu.
O altă regulă a dacilor era aceea că din cinci în cinci ani trimiteau
la 5amol0is cCte un sol pentru a-i comunica ne!oile /i durerile lor. )olul
era în!ăţat ce să-i comunice zeuluiA după care era aruncat în sus spre a
cădea în trei suliţe. Dacă mureaA %aptul însemna că zeul /i-a primit solulA
dacă nuA aceasta însemna că tre$uie trimis un alt sol.
Dacă la alte popoare cei ;ert%iţi erau criminaliA hoţi sau prin/i de
răz$oiA la daci alegerea se %ăcea numai dintre oameni li$eriA %ără pată.
-el care nu murea străpuns de lănci era alungat din comunitateA aceasta
considerCndu-se o mare ru/ine.
1opor cu o sedentaritate imemora$ilă pe pămCntul care i-a %ost
leagănA legat de acesta prin agriculturăA în toate %ormele eiA /tiind să-l
apere cu un eroism /i o pricepere care e0cludea orice sentiment de %rică
de moarteA cu regi care a!eau o conduită de o înaltă ţinută morală /i cu o
diplomaţie care îi a/eza alături de cele mai ilustre personalităţi politice ale
antichităţiiA cu o religie superioarăA dacii au %ost unul dintre cele mai
importante popoare ale lumii antice.
(tunci cCnd raian i-a cucerit a a%irmat că F J(m su$;ugat chiar /i
pe ace/ti geţiA cei mai răz$oinici dintre toate neamurile care au e0istat
!reodatăA nu numai din cauza puterii corpului lorA dar /i din aceea a
în!ăţăturilor lui 5amol0isA care este între ei a/a de slă!it. (cesta le-a
întipărit în inimă că ei nu morA ci numai î/i schim$ă locuinţa /iA de aceeaA
merg la moarte mai !eseli decCt în orice călătorieI. -onstituie un prile; de
mCndrie pentru noi că strămo/ii no/tri au %ost apreciaţi de contemporanii
lor ca %iind un popor superior tuturor $ar$arilor /i Jmai asemenea
grecilorJA cum a%irmă Dio -hrMsostom.
TEST $E AUT!EVA#UARE
:(emple de su#iecte de sinte'ă
1. -e a%irmă 8erodot și )tra$o cu pri!ire la poporul dacO
2. &0pediția lui Darius din 514 î.e.n. se re%eră și la geți. -um sunt
caracterizațiO
3. -are sunt orașele cetăți întemeiate de greci în sec. 644 î.e.n.O
4. -e știri sunt e0puse în po!estirea lui (rianA despre e0pediția lui
(le0andru 'acedon cu pri!ire la strămoșii noștriO
5. -um este caracterizată democrația militară din timpul lui
DromiheteO
6. &numerați cel puțin patru norme de conduită a dacilorA precum și
elementele cultului lor.
/I/#I!%RA)IE SPECI)ICĂB
 CHI" I.A 4storia statului si dreptului romanescA &ditura Polters
KluQerA #ucure/tiA 2212.
17
TEST
/I/#I!%RA)IE
 CHI" I.A 4storia statului si dreptului romanescA &ditura -artea
*ni!ersitaraA #ucure/tiA 2212.
Unitatea de 9nv<ţare nr. 2
STATU# "I $REPTU# %ET!-$AC
TEA 1. STATU# %ET!-$AC
1. /URE/ISTA "I STATU# $AC ÎN TIPU# ÎN)#!RIRII SA#E
ACIE
2. $ECE/A# ER!U# $ACI#!R. PRD/USIREA STATU#UI $AC
'. STATU# %ET!-$AC. STRUCTURA EC!N!IC!-S!CIA#D
(. !R%ANI+AREA A$INISTRATIVD
TEA 2. $REPTU# %ET!-$AC
TEST $E AUT!EVA#UARE
/I/#I!%RA)IE SPECI)ICĂ
!=ie6tive3e 2nit<ţii de 9nv<ţare
DupR studiul acestei unitRţi de în!Rţare !eţi reu/i sRF
⇒ a%laţi despre strămo/ii poporului nostru /i despre primele atestări
despre ace/tiaG
⇒ să relataţi care era organizarea politico-socială a dacilorG
⇒ să !ă însu/iti in%ormaţii despre Dece$al ca erou al dacilor /i despre
răz$oaiele purtate de către acestaG
⇒ să !ă însu/iţi noţiuni pri!itoare la hotarele Daciei 3omaneG
STATU# "I $REPTU# %ET! - $AC
TEA 1. STATU# %ET! - $AC
1. /2re=i0ta 8i 0tat23 da6 9n ti5423 9nE31ririi 0a3e 5aFi5e
)tatul dac din timpul regelui #ure$ista cons%inţe/te trecerea de la
etapa democraţiei militareA la statul scla!agistA prin uni%icarea tuturor
tri$urilor într-un cadru politic sta$il /i în%loritor. )tatul dacA ridicat pe
rădăcinile societăţii gentiliceA se desă!Cr/e/te la s%Cr/itul mileniului întCiA
apariţia sa %iind determinată de cre/terea puterii economice a populaţiei
geto-dace /i de apariţia acestei personalităţiA caracterizată de
contemporani ca %iind Jcel dintCi /i cel mai mare dintre regii din raciaI.
-on;unctura e0ternă %a!ora$ilă dez!oltării statului dac a %ost
determinată de e0istenţa con%lictelor permanente ce le-au a!ut romanii
cu celţiiA ilirii /i traciiA ceea ce i-a creat regelui #ure$ista o lungă
domnieA într-o atmos%eră relati! calmă. 4storicul )tra$oA !or$ind de
atmos%era acelor timpuriA a%irmăF J#ure$istaA getulA luCnd conducerea
poporului săuA a ridicat pe oamenii ace/tia înrăiţi de nes%Cr/itele
18
C24rin0
!=ie6tive3e
2nit<ţii de
9nv<ţare
STATU# "I
$REPTU#
%ET! - $AC
Stat23 :et1-da6
/2re=i0ta 8i
0tat23 da6
răz$oaie /i i-a îndreptat prin a$stinenţă /i so$rietate /i ascultare de
porunciA a/a încCtA în cCţi!a aniA a întemeiat o mare stăpCnire /i a
supus geţilor aproape pe toţi !ecinii. #a era de mare prime;die /i pentru
romaniA pentru că trecea Dunărea %ără să îi pese de nimeni /i prăda
racia pCnă în 'acedonia /i în 4liriaA iar pe celţiA cei ce se amestecaseră
cu tracii /i cu iliriiA i-a pustiit cu totul /i pe $oMi care ascultau de regele
-ritasirosA precum /i pe teurisci i-a /ters de pe %aţa pămCntuluiI
15
.
)ocietatea geto-dacă a realizat progrese nota$ile în producţia de
unelte /i armeA mai ales prin prelucrarea %ieruluiA determinCndA pe de o
parteA dez!oltarea economică /i comercială a statuluiA iar pe de altă
parteA cre/terea puterii armateA a e%icienţei luptelorA cre/terea capturilor
de răz$oi /i a numărului scla!ilor.
Dez!oltarea economică a dus la strati%icarea socială oglindită în
acumulări de tezaure /i o$iecte preţioaseA construcţii ci!ile de mari
proporţiiA e!idenţiate cu prile;ul descoperirilor arheologice. -a urmare a
puterii militareA deposedarea de $unuri /i cre/terea a!eriiA /i-a %ăcut
apariţiaA în timpA o aristocraţie în ;urul regeluiA care a dus la dez!oltarea
proprietăţii pri!ate. -a întindereA statul dac a!ea posesiuni Jtoate ţinuturile
de dincolo /i dincoace de DunăreJ
1>
A iar ora/ele de la 'area NeagrăA de la
Ol$ia la gura #ugului pCnă la (pollonia plătesc tri$ut regelui. :n întinderea
sa ma0imă statul dac cuprindea toate teritoriile locuite de daco-geţiA dar /i
teritorii locuite de celţiA iliri /i traciA de la 'area Neagră /i #ug la -arpaţii
1ăduro/iA de la -adrilaterA Dunărea mi;locie /i 'ora!aA pCnă la 8aemus /i
lanţul #alcanilor. -apitala statului era la (rgeda!aA cetate Ja/ezatăI de
istoriciA pe (rge/A la 1ope/tiA iar mai recent în munţii Oră/tieiA la -oste/ti.
#ure$istaA ca singur stăpCnitorA dispunea de o armată de circa 222.222
osta/iA ceea ce reprezintă un aparat militar cu o putere ma0imă pe !remea
antichităţii. :n politica sa e0ternăA #ure$ista a spri;init toate acţiunile ce
a!eau ca rezultat slă$irea 4mperiului romanA ad!ersarul cel mai de temut al
statului dac. :n anul 4. î.e.n. l-a spri;init pe 1ompei împotri!a lui -ezar
1"
.
15
St+.*#n, Geografia R"c#$n#%it A&$&'t M"in"(", %#.I)III, T"&*n"+ L"i,-i$, 1852)1853.
16
H. Daicoviciu şi Jan Trno!o"s!i. L"' +#i' d.c"'d" 6&+"*i't. . 4"c"*.", 2n 4.ci., <I? ) 197!
17
#ndro Montanelli, St#+i. di R#/., Ri--#i Edit#+", Mi.n#, 1969, 8it.t, ,. 184 AE +e&ar s#a născut în
3uburra un cartier popular şi de faiă proastă al 5oei, în anul 6// înainte de +ristos" *espre copilăria
lui se cunoaşte că a a!ut ca educator un gal, un oarecare Antonius Grifon care, în afară de latină şi
greacă, l#a ai în!ăţat şi altce!a foarte folositor despre caracterul copatrioţilor săi" 3e pare că la
pubertate a suferit de dureri de cap şi de cri&e de epilepsie, şi că a!ea abiţia să se facă scriitor" A răas
foarte cur$nd chel şi, fiindu#i ruşine cu asta, a încercat să reedie&e neca&ul pieptăn$ndu#şi părul de la
ceafă pe frunte" )ierdea în fiecare diineaţă ult tip cu o aseenea coplicată operaţie"
3uetoniu &ice că era înalt, ca grăsuţ, cu tenul alb, cu ochii negri şi !ioi" )lutarh, că era slab şi de talie
edie" )robabil că a$ndoi au dreptate" 7nul îl descrie c$nd era t$năr, celălalt la aturitate, atunci
c$nd, de obicei te ai îplineşti un pic" *ar lunga !iaţă de ilitar trebuie să#l fi făcut robust," (ncă de
copil a fost bun călăreţ" 8bişnuia să galope&e cu $inile încrucişate la spate" *ar şi ubla ult pe ,os în
frunte ostaşilor săi, dorea în căruţă, $nca frugal, îşi păstra întotdeauna s$ngele rece şi intea lucidă"
9a faţă nu era fruos" +apul lui chel şi ca asi! a!ea o bărbie pătrată, o gură arcuită şi aară,
arcată de două riduri drepte şi ad$nci, cu bu&a inferioară depăşind#o pe cea de sus" :i totuşi a a!ut
succes la feei" 3#a căsătorit cu patru şi a a!ut o ulţie de iubite" 3oldaţii săi îi &iceau /#"c;&' c.%&',
neruşinatul chel" +ontrar unor legende care ni#l înfăţişea&ă îng$fat şi solen, +e&ar, dipotri!ă, era un
desă!$rşit o de lue, galant, elegant, fără pre,udecăţi, plin de uor, capabil să încase&e gluele altora
şi să răspundă la ele cu sarcas uşcător" Era înţelegător faţă de !iciile celorlalţi, pentru că a!ea ne!oie
ca şi ceilalţi să i le înţeleagă pe ale sale" +urion îl nuea ; bărbatul tuturor feeilor şi feeia tuturor
bărbaţilor<" Iar unul din oti!ele pentru care aristocraţii îl urau at$t era şi acela că le seducea cu
19
-a urmareA -ezar se hotără/te să organizeze în anul 44 î.e.n. o mare
e0pediţie împotri!a statului dac. Dar /i -ezarA /i #ure$ista î/i pierd !iaţaA
urmare a unor conspiraţii. :n urma lui #ure$istaA statul se împarte în cinci
regate care sunt relati! u/or în!inse de împăratul roman Octa!ianus
(ugustus. *nul dintre urma/ii lui #ure$istaA se pare conspirator la uciderea
saA a %ost KosonA cunoscut pentru monedele de aur emise pe timpul său.
(rmata dacică scăzuse ca e%ecti!e la 42.222 de oameniA ceea ce
demonstrează începutul decăderii statului. 3egii următori /i urma/ii lui
#ure$ista au căutat să realizeze alianţe cu romaniiA cum a %ost -otisoA
contemporan cu Octa!ianusA care a %ăcut demersuri pentru a se căsători
cu %iica împăratului romanA sau să spri;ine pe unii cezari pentru a de!eni
Jprieten /i aliatI al romanilorA cum a %ost 3oles. *n alt rege dacA )coriloA
care a domnit 42 de ani H2.->. e.n.N a încercat o politică plină de tact /i
diplomaţie %aţă de romaniA tendinţa generală %iind aceea de a nu se
amesteca în certurile interne de la 3oma. (lţi monarhi cunoscuţi ai dacilor
au %ost -omosicusA care cumula /i demnitatea de mare preotA precum /i
trei regi din Do$rogeaA 3olesA DapM0 /i 5Mra0sA care au stăpCnit mici regate
în centrul ţinuturilor încon;urate de ora/ele dunărene /i coloniile grece/ti.
(ce/tia s-au contrapus campaniei din anul 2.A condusă de -rasusA /i de/i
în%rCnţiA supu/ii lor nu au putut %i distru/i sau strămutaţi.
+upte cu e%ecte deose$ite au a!ut loc între 11 /i 12 e.n.A cCnd consulul
)e0tus (elius -atus îi în!inge pe daci /i strămută 52.222 dintre ace/tia în
sudul DunăriiA în 'oesia. O altă strămutare importantă este realizată de
i$erius 1lantius )il!anus (elianusA careA în calitate de gu!ernator al 'oesiei
timp de 12 ani H5"- >" e.n.NA luptă cu dacii /i reu/e/te să strămute 122.222 de
transdanu$ieniA cu %emeileA copiiiA principii /i regii lorA silindu-i să plătească
tri$ut.
:n anul >9 e.n. o întreagă armată romană este distrusă de daciA iar
comandantul ei <ronteius (gripa este ucis. +uptele următoareA conduse
de 3u$ius ,elusA aduc o relati!ă acalmie timp de 15 aniA pCnă în !remea
lui DomiţianA respecti! Dece$al.
2. $e6e=a3A er123 da6i31r. Pră=28irea 0tat232i da6
Dece$alA regele erou al neamului nostruA a a!ut parte de o domnie
z$uciumată de campanii militareA cu !ictorii străluciteA precum /i de în%rCngeri
zdro$itoareA care i-au adus nemurirea istorică prin încununarea cu ;ert%a !ieţii
sale neînro$ite de cople/itorul mecanism roman. Dio -asiusA istoriculA
po!este/te că regele dacilor Duros a cedat tronul de $ună!oie lui Dece$alA
considerCndu-l mai capa$il de a conduce poporul dac în !Cltoarea răz$oiului. &l
îl descrie pe erou ca %iindF Iager în planurile de răz$oi ca /i în împlinirea lorA /tia
să-/i aleagă timpul cCnd să nă!ălească asupra du/manilorA tot a/a de potri!it
ca /i momentul cCnd să $ată în retragereA era di$aci în a întinde curseA !iteaz la
luptăA /tiind să se %olosească înţelept de $iruinţă /i să iasă $ine dintr-o
în%rCngereA pentru aceste însu/iri el a %ost mult timp pentru romani un potri!nic
regularitate ne!estele care, să fi drepţi, se ca băteau să fie seduse" Acest persona, extraordinar, în ,urul
căruia a început să se în!$rtă toată istoria 5oei şi a luii, era deci în ceea ce pri!eşte oralitatea, fiul
!reurilor sale"<
2!
$e6e=a3A er123
da6i31r
de temut.I
1.
. 1rimul con%lict cu romanii are loc în anul .5 e.n.A cCnd armata
romană este zdro$ităA iar capul lui Oprius )a$inusA gu!ernatorul 'oesieiA este
purtat ca tro%eu. :mpăratul Domiţian porne/te o nouă e0pediţie împotri!a lui
Dece$alA dar armata condusă de generalul <uscus este în%rCntă într-un mod
atCt de ru/inosA încCt istoricul acitus trece rezultatul luptei su$ tăcereA
apreciind doar că situaţia era atCt de gra!ă încCt Jlupta se da pentru apărarea
graniţelor /i a castrelor legiunilorI Hanul ." e.n.N.
O nouă luptă se dă în anul .. e.n.
19
De această dată armata
romanăA condusă de generalul etius DulianusA îi în%rCnge pe daci la apae
H1orţile de <ierNA o$ligCndu-l pe Dece$al să se recunoască în%rCnt /i să
poarte tratati!e cu Domiţian. <olosindu-se de diplomaţia sa cunoscutăA de
con;unctura e0ternă %a!ora$ilă Hromanii erau în răz$oi cu Suazii /i
marcomaniiNA Dece$al o$ţine recunoa/terea sa ca regeA armeA ma/ini de
răz$oiA me/teri /i ingineri pentru construcţiile militare /i chiar $ani anual.
22
1acea durează pCnă în anul 121. raianA urma/ul lui DomiţianA este un
conducător energic /i !iteazA un $un osta/ /i un mare generalA întrecCnd
chiar pe -ezar
21
. &l a întronat legea /i respectul acesteia în imensul său
imperiu. :ncepCnd cu anul .9 Hal încoronării saleNA raian s-a gCndit numai
cum să rupă tratatul cu Dece$al /i să-i ocupe regatul pentru a-l trans%orma
în pro!incie romană.
:n primă!ara anului 121 raian /i legiunile saleA trecCnd în DaciaA
întClnesc armata lui Dece$al /i-l în!inge la apaeA urmărindu-l pe drumul
#istrei spre capitala )armisegetusaA dar iarna îl opre/te. :n timpul iernii s-
au purtat lupte pe malul drept al Dunării. +a (damclisiA romanii în!ing pe
daci
22
. :n primă!ara anului 122 o%ensi!a romană se reiaA luptele au sorţi
de iz$Cndă pentru romaniA o$ligCndu-l pe Dece$al să ceară pace de două
ori. raian îl o$ligă pe Dece$al - spune Dio -asius - Jsă înapoieze toate
18
8.''ii 4i#ni' 8#cc"i.ni, 0istoriaru 5oanoru =ue supersunt, "dit.t d" 3+'&&' 5;ii,,&' 6#i''"%.in,
%#.I)?, F"id/.n, 6"+in, 1895 G 1931, =#nt"'H, %#.I,.683 G 697.
19
5. 8#i''in. L"' t+i#/,;"' d" 4#/iti"n, R"%. A+;i%"#+ <<?III ) 1928.
2!
4i# 8.''i&', Istoria roană, despre luptele dintre daci şi roani > +el ai însenat ră&boi de atunci al
roanilor a fost cel îpotri!a dacilor, asupra cărora, în !reea aceea, donea *ecebal" Eu îi nuesc
daci pe oaenii poeniţi ai sus, cu îşi spun ei înşişi şi cu le &ic şi roanii, ăcar că ştiu prea bine că
unii dintre greci îi nuesc geţi, fie pe drept fie pe nedrept" +ăci eu îi dau seaa că geţii locuiesc dincolo
de 0aeus, de#a lungul Istrului" *oiţian a pornit cu oaste îpotri!a lor, dar puţin îi păsa de ră&boi? el
&ăbo!i într#un oraş din Moesia şi se dădu pradă desfr$ului, cu îi era obiceiul" (ntr#ade!ăr, nu nuai că
nu era în stare să îndure osteneli şi era fără cura,, dar se arăta cu totul lipsit de fr$u şi de ruşine faţă de
feei şi bărbaţii tineri" 4riitea la ră&boi în locul său pe alţi conducători de oşti şi de cele ai ulte ori
nu i&b$ndea" *ecebal, regele *acilor, a triis soli la *oiţian şi#i făgăduia pacea" *rept care, *oiţian
îl porni pe Fuscus cu arată ultă" +$nd a aflat de aceasta *ecebal, i#a triis din nou solie, în bătaie de
,oc, spun$nd că !a încheia pacea dacă *oiţian are să !rea ca fiecare roan să#i dea lui *ecebal, anual,
c$te doi oboli" Iar dacă nu !a prii această propunere *ecebal spunea că !a duce ai departe ră&boiul şi
că roanii !or a!ea de îndurat ari nenorociri" *oiţian !ru să se ră&bune pe c%.-i şi /.+c#/.ni,
fiindcă nu#l a,utaseră îpotri!a dacilor" *upă ce fu în!ins de aceştia în +$pia )anoniei, *oiţian a
triis o solie la *ecebal, înden$ndu#l să încheie un tratat" *ecebal prii propunerea de pace, dar nu a
!enit la tratati!e, ci i#a triis pe *iegis, ;îpreună cu c$ţi!a bărbaţi, ca să#i predea arele şi c$ţi!a
pri&onieri sub cu!$nt că nu#i a!ea nuai pe aceştia…< *oiţian puse o diadeă pe capul lui *iegis, ca
unui în!ingător, iar soldaţilor le îpărţi onoruri şi bani" El cheltui foarte ulţi bani pentru încheierea
păcii şi îi dădu lui *ecebal sue de bani, eşteri pricepuţi la felurite lucrări folositoare pe tip de pace şi
de ră&boi" Aceste lucruri le#a scos din obilierul îpărătesc"
21
R#*"+t# 5.+i*"ni. O,ti/&' ,+inc",'. S.$$i# '&. 't#+i. " '&i t"/,i d" I/,"+.t#+" T+.i.n#, %#.2
M"''in., 1926)1927.
22
B+.B. T#ci"'c&. M#n&/"nt& d" . Ad./ Ii''i, T+#,."&/ T+.i.ni, ?i"n., 1985.
21
Pra=20irea
0tat232i da6
armeleA ma/inile /i me/terii primiţiA să predea dezertoriiA să dărCme toate
cetăţileA să părăsească toate cuceririle %ăcute în a%ara ţăriiA să
recunoască de prieteni /i du/mani pe prietenii /i du/manii poporului
roman /i să nu primească nici un roman în slu;$a saJ. raian ane0ează
imperiului teritoriile OltenieiA ca /i 'untenia /i #anatulA unde lasă
garnizoane importante. 1acea nu ţine decCt pCnă în anul 125. (tCt
Dece$al cCt /i raian se pregătesc de un răz$oi capital. 3ăz$oiul
reîncepe /i se %olosesc metode e0treme de luptă. De la încercarea de
suprimare a lui raianA la luarea ca ostatec a comandantului +onginusA la
lupta supremă s-au %olosit toate mi;loacele de a în%rCnge o%ensi!a
romană. 3ezistenţa dacă este cople/ităA capitala ocupatăA iar Dece$al se
sinucide. 3omanii pradă DaciaA de unde iau uria/e cantităţi de aurA argintA
un număr de !ase /i cupe care des%id orice e!aluareA turme de !iteA arme
/i mulţi prizonieri. )tatul dac î/i termină e0istenţa în perioada sa de
glorieA lăsCnd în urmă actul de na/tere al poporului romCnA semnat de
!iaţa împăratului roman raian /i de e0istenţa miraculoasă pCnă în zilele
noastreA în mi;locul 3omeiA a cele$rei sale columne
23
.
23
#ndro M$%T&%E''#. St#+i. di R#/.. Ri--#i Edit#+", Mi.n#, 1969. 8it.t A J +$nd a fost anunţat că
a fost proclaat îpărat generalul 4raian coanda o arată în Gerania, nu s#a pierdut prea ult cu
firea, apoi a ulţuit 3enatului pentru încrederea acordată şi că a!ea să !ină să preia puterea de îndată
ce !a găsi tip" (nsă !ree de doi ani, nu l#a găsit, pentru că trebuia să pună la punct c$te!a contro!erse
cu teutonii"
3e născuse în 3pania cu aproape patru&eci de ani în ură % de!ine îpărat în anul @A şi oare în anul
66B# nota red"' dintr#o failie roană de ari slu,başi? şi slu,baş a răas şi el toată !iaţa, adică ,uătate
ostaş, ,uătate adinistrator" Era înalt, robust cu apucături spartane şi cu un cura, neîntrecut, fără
ostentaţie" 3oţia sa )lotina, se considera cea ai fericită dintre ne!este, pentru că el n#o înşela dec$t
uneori, cu !reun tinerel? cu alte feei niciodată" 4recea drept un o cult, fiindcă obişnuia să#l aibă l$ngă
el, în carul său de general, pe *io +risostoul, un celebru retor al !reii, care îi !orbea ereu de
filo&ofie" A ărturisit însă, într#o &i că, din ultele cu!inte spuse de *io, nu a înţeles niic, ba că nici nu#l
asculta ăcar> se lăsa doar legănat de sunetul lor argintiu, cu g$ndul în altă parte> la conturile de
cheltuieli, la planurile unei bătălii, la proiectarea unui pod"
)uterea nu i s#a urcat niciodată la cap, şi nici chiar aeninţarea cu !reun coplot nu l#a transforat într#
un despot bănuitor şi s$ngeros" +$nd l#a descoperit pe acela lui 9icinus 3ura, a luat asa cu el şi, nu
nuai că a $ncat tot ce i s#a ser!it în farfurie, dar s#a ai lăsat şi bărbierit de oul con,uratului"
Era extraordinar de uncitor şi le pretindea acelaşi lucru tuturor din ,urul său" A triis ulţi senatori
coo&i să plece să facă ordine în pro!incii şi din scrisorile schibate cu ei, re&ultă copetenţa şi
s$rguinţa acestui o" Ideile sale politice erau acelea ale unui conser!ator înţelept, care credea ai ult
într#o bună adinistraţie dec$t în arile refore? excludea !iolenţa, dar ştia să recurgă la forţă" *e aceea
n#a e&itat să pornească ră&boi îpotri!a *aciei, atunci c$nd regele ei, *ecebal, a atacat cuceririle roane
din Gerania" A fost o capanie condusă în od strălucit" (n!ins, *ecebal s#a predat, însă 4raian i#a
cruţat !iaţa şi tronul, ărginindu#se doar să#l considere un !asal" At$ta ăriniie, ce!a nou în analele
istoriei roane, a fost rău răsplătită, deoarece *ecebal a pus $na iar pe are" 4raian a reluat lupta, l#a
în!ins, a ,efuit inele de aur transil!ane şi, cu această pradă, a finanţat tip de patru luni de &ile ,ocuri
neîntrerupte în +irc, cu &ece ii de gladiatori, pentru celebrarea !ictoriei? şi a organi&at un progra de
lucrări publice, destinate să facă din donia lui una dintre cele ai eorabile donii din istoria
urbanisticii, a ingineriei şi a arhitecturii" 7n apeduct gigantic, un nou port la 8stia, patru ari druuri,
afiteatrul de la Cerona au fost o parte din cele ai însenate opere ale sale" *ar cea ai cunoscută a
fost Forul lui 4raian, datorat geniului lui Apollodor, un grec din *aasc, care ai construise de,a pentru
el, în puţine &ile, acel inunat pod peste *unăre ce#i perisese să#l dea peste cap pe *ecebal" )entru
ridicarea coloanei, care încă se ai înalţă şi a&i în faţa ba&ilicii 7lpia, au fost transportate de la )aros
optspre&ece cuburi de aroră specială, c$ntărind cinci&eci de tone fiecare> un iracol pentru !reurile
acelea" )e această arură au fost săpate, în basorelief, două ii de figuri, cu o pronunţată tentă de
concret în scenele repre&entate" (n anul 66B, în cel de al şai&eci şi patrulea an al !ieţii 4raian a parali&at,
iar la 5oa nu a a,uns dec$t urna cu cenuşe, care a fost îngropată sub colună" %T+.i.n 2n%in$1t#+&
22
'. Stat23 :et1-da6. Str26t2ra e61n15i61-016ia3ă
1rocesul trecerii de la societatea gentilică la organizarea statală
porne/te de la unirea tri$urilor e0istente în cadrul poporului dacA precum
/i a teritoriilor stăpCnite de acestea. ,eogra%ul 1tolemeu aminte/te
seminţiile ce e0istau în DaciaA din care cel puţin douăsprezece erau sigur
daciceF preda!ensiiA $ie%iiA al$ocensiiA saldensii Hsituate teritorial în
-ri/ana /i #anatNA ratacensiiA $urida!ensiiA potulatensiiA Leiagisii Hîn
centrul ransil!aniei /i pe Crna!eA în Oltenia /i 'untenia de !estNA
costo$ociiA cancoensiiA sensiiA pie%igii H'oldo!a /i 'untenia de estN.
recerea de la democraţia militară la organizarea statală a %ost datorată
/i trans%ormărilor economiceA în concret dez!oltarea producţiei de $unuri
materialeA dez!oltarea unor reţele de ateliere care prelucrau %ierul pentru
%ăurirea de unelte /i arme. *rmarea imediată a %ost cre/terea acti!ităţilor
de schim$ pe plan intern /i e0ternA în special cu coloniile grece/ti /i cu
romanii. Dez!oltarea ora/elor #urida!aA 1orolisumA (pulumA 1otaisaA
,ermisaraA (zizisA #erzo!iaA (cida!aA NapocaA Dro$etaA DiernaA
)ucida!aA (mutrium /i altele a %ost un proces continuu care s-a continuat
/i ulterior pe timpul stăpCnirii romane. 5eci de ora/e dez!oltate /i
semnalate pe timpul regatului geto-dac au %ost distruse în timpul
răz$oaielor purtate cu romanii sau tracii. DoLida!aA (reo$ada!aA
ri%ulonA 1atrida!aA -ersida!aA 1etroda!aA )argida!aA *%ida!aA
'arcoda!aA 5irida!aA )ingida!aA -umida!a sunt e0emple tipice de ora/e
dacice a căror soartă nu mai este cunoscută după cuceririle romaneA dar
care a!eau o în%lorire deose$ită pe timpul regalităţii daciceA %iind
menţionate de istoricul 1tolemeu
24
.
Ora/ele erau întărite cu %orti%icaţii de piatrăA apărarea lor
realizCndu-se cu /anţuri /i !aluri de pămCntA precum /i cu palisade.
1opulaţia ora/elor era numeroasăA (le0andru cel 'are găsind ca
oponenţă la !enirea sa în Dacia o armată %ormată din patru mii de călăreţi
ce aparţinea unui singur ora/. &ste de presupus că acesta a!ea cel puţin
12.222 locuitori.
-ea mai mare parte a populaţiei Daciei locuia la sateA a/ezateA ca
/i mai tCrziuA pe cursurile de apă /i în locuri adăpostite. -asele se %ăceau
din lemn /i pămCntA a!eau %ormă de $ordeieA de o$icei cu două camereA
a!Cnd o împre;muire cu un gard din pari ascuţiţi. +a munteA casele erau
de piatră /i nu se deose$eau mult de casele ce au e0istat /i chiar mai
e0istă în satele de azi. 'area $ogăţie acumulată prin e0ploatarea
agricolăA prin o$ţinerea aurului din mineA prin comerţul deose$it de acti! a
creat o di%erenţiere /i o strati%icare socială. )ocietatea era împărţită în
două clase principaleF no$iliiA cărora li se spunea tara$ostesA adică
Idomnii de neamI /i purtau ca semn distincti! o căciulă de pCslă sau
lCnăA de unde /i numele roman de IpileatiI. Oamenii de rCnd um$lau cu
capul descoperit /i cu părul mareA %iind numiţi JcomatiI.
d.ci#+ . .9&n' '1)i .i*1 %"şnic d".'&,+. '. c. &n& dint+" ,.+.d#:&+i" i't#+i"i n...K

24
R. ?&,". Aş"-1+i $"tic" din M&nt"ni.. 6&c&+"şti, 1966,
N B#'t.+ ) 8"t1ţi d.cic" din M#d#%. şi c" d" . d#i". +1-*#i d.cic. Ln M"/#+i., %#. I, 1969.
23
Stat23 :et1-da6.
Str26t2ra
e61n15i61-
016ia3ă
&ste sigur că di%erenţierea socială s-a realizat în timp prin
deposedarea de pămCnt /i a!ere a mem$rilor societăţii de către
conducătorii militari /i de clasa preoţilorA ca urmare a îm$ogăţirii de pe
urma răz$oaielorA !Cnzarea scla!ilor sau e0ploatarea muncii acestora
prin dez!oltarea acti!ităţii comerciale.
1rocesul %ormării statului dac a %ost %a!orizat /i de con;unctura
e0ternăA de necesitatea apărării împotri!a romanilorA dar /i de
capacitatea organizatorică a regelui #ure$istaA a cărui personalitate a %ost
recunoscută de lumea antică.
1rin esenţăA statul dac este scla!agist /i s-a $azat pe e0istenţa
marilor proprietari de pămCnt cu a!eri imenseA cu lati%undii lucrate cu a;utorul
scla!ilorA cu mine proprietate regalăA care produceau aurul /i argintul din
care au $ătut monede /i s-au con%ecţionat podoa$e deose$it de preţioaseA
sau care produceau %ierul /i cuprul necesar con%ecţionării armelor uria/ei
armate dacice.
)tatul are toate trăsăturile statului clasic scla!agistA %iind un
instrument în mCna tara$o/tilor pentru menţinerea masei poporului în
dominaţie /i ascultareA precum /i pentru e0ploatarea scla!ilor /i altor
categorii socialeA dar nu în ultimul rCnd pentru apărarea li$ertăţii %aţă de
celţi /i mai tCrziu %aţă de romani.
(. !r:ani>area ad5ini0trativă
:n %runtea statului era regeleA el reprezentCnd puterea supremă. &l
gu!erna ţara cu a;utorul unui s%at de no$iliA de o$icei oamenii săi de
încredere /i comandanţi de armate. :n împre;urări e0cepţionale cerea
s%atul marelui preot. 4nstituţia regalităţii era ereditarăA dar se $aza /i pe
principiul electi!ităţii. 4nscripţia lui (cornion din DionMsopolis ne indică
%aptul căA înainte de #ure$istaA a %ost rege tatăl săuA deci se aplica
principiul eredităţii. Dece$al a %ost ales rege ca urmare a înlocuirii lui
DurosA deci s-a aplicat principiul electi!ităţii
25
.
4storicul Dio -risostom ne spune că dacii alegeau pe rege /i pe
preoţi Hreges et sacerdotesN din rCndul no$ililor Htara$ostesN. Nu e0istaA în
aplicarea succesiuniiA dreptul de primo-geniturăA ceea ce a dus mereu la
lupte interneA conducerea statului %iind disputată de urma/i. 'onarhia
dacicăA pe timpul celor două secole de e0istenţăA /i-a do$Cndit o
identitate proprie prin aceea că regele era /i !Cr%ul no$ilimii /i
conducătorul militar supremA uneori chiar autoritatea religioasă cea mai
înaltă. Deceneu /i -omosMcus au %ost /i regi /i mari preoţi. #ure$ista /i
25
4"c+"t& 2n cin't". &i Ac#+ni#n din 4i#ni'#,#i', Si.$", Ed. III)..
24
!r:ani>area
ad5ini0trativă
Dece$al au deţinut puterea regalăA iar Deceneu
2>
/i 6esinas conducerea
religioasă.
(utoritatea centrală a!ea sta$ilitate /i continuitate în timpA
%uncţionCnd /i în interesul regelui. )%atul regelui era %ormat din dregători cu
%uncţii pe plan militarA religiosA e0tern sau internA cu o ierarhie $ine
conturată. )e /tie că (cornion la curtea regelui #ure$ista era la Jcea dintCi
/i cea mai mare cinsteIA apoi că marele preot era apropiatul regeluiA chiar
locţiitor al său sau în %uncţie de !icerege. (creditarea ideii originii di!ine a
legilor era în interesul regalităţii. :ntrucCt e0ista concepţia că preoţii pot să
interpreteze !oinţa zeilorA s-a încetăţenit /i rolul lor de ;udecătoriA prin
aceasta realizCndu-se un sistem de drept geto-dac. (dministraţia locală
a!ea o importanţă deose$ită în Dacia. 'ultitudinea de ora/eA e0istenţa a
sute /i mii de sate %ăcea necesară e0istenţa unei reţele de drumuri de
legăturăA sisteme de comunicaţie /i de colectare a !eniturilor. Din acest
punct de !edereA importantă ni se pare e!ocarea istoricului )uidasA care
a%irma că înaintea ocupării Daciei de către romani e0istau o seamă de
%uncţionari Iunii pu/i mai mari peste tre$urile agricoleA iar alţiiA din ;urul
regeluiA erau îndreptăţiţi la paza cetăţilorI
2"
. )epararea atri$uţiunilor
administrati!e de cele militare era o consecinţă a necesităţii acoperirii
întregului teritoriu cu %orţele de control ale statuluiA iar împărţirea populaţiei
în unităţi administrati!e realiza controlul mai %acil a marilor lati%undii /i a
o$/tilor săte/ti.
&0istenţa statului dac era asigurată /i de %uncţionarea unei armate
capa$ile să-i apere graniţele /i e0istenţaA precum /i să se impună ca un
%actor de putere în tratati!ele cu alte state /i imperii !ecine. -ei 222.222
de o/teni ai armatei dace de pe timpul regelui #ure$ista au păstrat
unitatea /i independenţa statului aproape două secole
2.
.
(rmata era %ormată numai din luptătoriA dacii nu plecau ca nomazii
la luptă cu întreg neamul - %emeiA copiiA $ătrCni. &i erau luptători de un
cura; e0tremA necunoscCnd %rica de moarte. (rmata era %ormată din
ca!alerie /i in%anterieA armele %iind topoareleA lăncileA suliţeleA pra/tii cu
pietre sau plum$. &rau cunoscute /i armele de luptă ca $er$ecele /i
26
I#+d.n"', *e origine actibus=ue Getaru %Getica' T;. M#/'"n, 6"+in, 1882, M1961K 8it.tA Ei %geţii#
n"a"' socoteau ca noroc şi c$ştig, drept unica lor dorinţă, îndeplinirea în orice chip a lucrurilor pe care le
sfătuia îndruătorul lor *eceneu, ,udec$nd că este folositor să reali&e&e aceasta" El, obser!$nd înclinarea
lor de a#l asculta în toate, şi că ei sunt din fire deştepţi, i#a instruit în aproape toate raurile filo&ofiei?
căci era aestru în acest doeniu" El i#a în!ăţat etica, de&!ăţ$ndu#i de obiceiurile lor barbare, i#a instruit
în ştiinţele fi&icii, făc$ndu#i să trăiască după legile naturii, transcriind aceste legi, ele se păstrea&ă p$nă
astă&i, sub nuele de belagines? i#a în!ăţat logica, făc$ndu#i superiori altor popoare, în pri!inţa inţii?
d$ndu#le exeple practice, i#a îndenat să petreacă !iaţa în fapte bune" *eonstr$ndu#le teoria celor
douăspre&ece sene ale &odiacului, le#a arătat ersul planetelor şi toate secretele astronoice şi cu
creşte şi scade orbita lunii şi cu c$t globul de foc al soarelui întrece ăsura globului pă$ntesc şi le#a
expus sub ce nue şi sub ce sene cele trei sute şi patru&eci şi şase de stele trec în druul lor cel repede
de la răsărit p$nă la apus spre a se apropia sau depărta de polul ceresc" Ce&i ce are plăcere, ca nişte
oaeni prea !ite,i să se îndeletnicească cu doctrinele filo&ofice, c$nd ai a!eau puţintel tip liber după
lupte" )ute !edea pe unul cercet$nd po&iţia cerului, pe altul însuşirile ierburilor şi ale fructelor, pe
acesta studiind descreşterea şi scăderea lunii, pe celălalt obser!$nd eclipsele soarelui şi cu, prin rotaţia
cerului, %astrele' care se grăbesc să atingă regiunea orientală sunt duse înapoi spre regiunea occidentală,
odihnindu#se apoi după o regulă prestabilită" Astfel a de!enit *eceneu în ochii lor o fiinţă iraculoasă,
înc$t a condus nu nuai pe oaenii de r$nd, dar chiar şi pe regi"
27
8. 4.ic#%ici& ) I't#+i. R#/0ni"i, %#. 1, 6&c.196!.
28
8. 4.ic#%ici& ) 4in I't#+i. T+.n'i%.ni"i. 4.ci. 'c.%.$i't1 +#/.n1. %#.1, 6&c., 1913.
25
$alista. Drapelul dacilor era su$ %ormă de $alaur cu cap de lup din metal
T aramă sau $ronz T care a!ea un dispoziti! ce scotea un /uierat pe
timpul cCnd $ătea !Cntul.
TEA 2. $REPU# %ET!-$AC
:n !remea regatului condus de #ure$ista /i Dece$alA culturaA artaA
religia /i cuno/tinţele practice se dez!oltă în di!ersitatea /i comple0itatea
lorA a;utate %iind de normarea relaţiilor socialeA de e0istenţa unor reguli cu
caracter imperati!A de !ala$ilitate generală. (ceste norme au un caracter
;uridicA sunt o$ligatorii /i sunt urmate de sancţiuni impuse de stat. 1e
lCngă ele coe0istă o multitudine de o$iceiuri /i tradiţii din epoca
dominaţiei militare.
1e lCngă dreptul nescrisA se presupune că e0istă /i un sistem de
legi de autoritate statalăA mai ales că ele sunt menţionate de istoricii
)tra$on /i 4ordanesA ca %iind ela$orate de #ure$istaA $aA mai multA că
acestea se pretindeau a %i de pro!enienţă di!ină.
29
1oruncile regelui erauA
de asemeneaA considerate legi o$ligatoriiA %iind sancţionate cu puterea
autorităţii de stat. 4nstituţiile ;uridice mai $ine cunoscute pentru această
perioadă suntF proprietateaA %amiliaA precum /i normele penale care le
apărau. &0istenţa marii proprietăţi lati%undiareA a marilor proprietari de !ite
/i scla!i este cunoscută din descrierea !Cnzărilor de scla!i de pe pieţele
imperiului romanA ceea ce demonstrează aser!irea unei largi părţi a
populaţiei
*n alt tip de proprietate cunoscut este acela al o$/tilor teritoriale
li$ereA care a!eau în stăpCnire pămCnturiA !iteA păduri. 1oetul 8oraţiu ne
descrie recoltele o$/te/ti de pe glia Icea %ăr de hatI. 1ămCntul o$/tii era
împărţit în loturiA atri$uit %amiliilor pe timp de un anA urmCnd ca să se
realizeze o redistri$uire a acestora în anul următor prin tragere la sorţi.
<amilia dacică era monogamă. (tCt 8erodotA cCt /i O!idiuA mai
tCrziuA a%irmă că monogamia era o regulă păzită cu deose$ită se!eritate.
<emeia era cumpărată de la părinţi în scopul căsătorieiA pro$a$il cu un
preţ %icti!A dar ea a!ea întotdeauna o zestre care do!edea poziţia socialăA
$unăstarea /i di%erenţierea între %amilii. 6irtutea %emeii era considerată
sacrăA din acest punct de !edere e0istCnd certe legături de %amilie între
tată /i %ii săi. De/i e0istau cu certitudine reguli pri!itoare la comerţA
acestea nu s-au păstrat. :n domeniul apărării proprietăţii /i !ieţiiA e0ista
29
#ordanes, *espre originea şi faptele geţilor,% *e origine actibus=ue Getaru 2 Getica 2 în Iordanes
5oana et Getica' d" T;. M#/'"n, 6"+in 1882, t":t 't.*iit Fontes, %#.II, 197!, ,.413, 417)419. 8it.tA
Geţii au a!ut drept rege pe 1aolxe, despre care cei ai ulţi scriitori de anale ne spun că a fost un
filo&of cu o erudiţie de adirat "+ăci şi ai înainte au a!ut pe în!ăţatul 1euta, după aceea pe *eceneu şi
în al treilea r$nd pe 1aolxe despre care a !orbit ai sus" Geţii n#au fost deci lipsiţi de oaeni care să#i
în!eţe folo&ofie" *e aceea geţii au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor şi aproape egali cu
grecii, după cu relatea&ă *io, care a copus istoria şi analele lor în liba greacă" El spunea că acei
dintre ei care erau de nea s#au nuit 4arabostes, iar apoi )ileati> dintre d$nşii se alegeau regii şi
preoţii" :i într#at$t au fost de lăudaţi geţii, înc$t se spune că la ei s#a născut Marte pe care înşelăciunea
poeţilor l#a făcut &eu al ră&boiului" *e aceea spune şi Cirgilius > -eobositul părinte, care stăp$neşte
c$piile geţilor" )e acest Marte geţii l#au înduplecat printr#un cult sălbatic %căci !ictile lui au fost
pri&onierii ucişi', socotind că şeful ră&boaielor trebuie îpăcat prin !ărsare de s$nge
26
$re4t23 :et1-
da6
sistemul răz$unării pri!ateA care a %ost înlocuit treptat cu atri$uţii ale
statului
32
.
Dudecarea %aptelor penale cădea în sarcina regelui sau a marelui
preotA dar uneori aceste două %uncţii erau cumulateA ast%el că regele
;udeca toate cauzele. &ste de asemenea cunoscut %aptul că ;udecata era
însoţită de un ceremonialA atCt laicA cCt /i religios. :ncheierea tratatelor /i
con!enţiilor între state se %ăcea în prezenţa unor soli /i reprezentanţi ai
regalităţiiA iar ca o cheză/ie a îndeplinirii o$ligaţiilor e0ista o$iceiul
alianţelor matrimoniale dintre %amiliile regale anga;ate în tratati!e.
TEST $E AUT!EVA#UARE
:(emple de su#iecte de sinte'ă3
1. :numerați câțiva dintre reii daci urmași ai lui Bure#ista!
2. &âte ră'#oaie a avut Dece#al cu romanii și care sunt cele
mai importante lupte>
3. :numerați cel puțin . orașe cetăți dacice și cinci localități!
4. &are era ierar*ia administrativă și no#iliară în statul dac!
.! &um sunt numite leile naturii după care se conduceau
dacii, conform lui Iordanes>
/I/#I!%RA)IE SPECI)ICĂB
 CHI" I.A 4storia statului si dreptului romanescA &ditura Polters
KluQerA #ucure/tiA 2212.
 CHI" I.A 4storia statului si dreptului romanescA &ditura -artea
*ni!ersitaraA #ucure/tiA 2212.
Unitatea de 9nv<ţare nr. '
$ACIA R!ANA. STATU# "I $REPTU#
TEA 1. !R%ANI+AREA $E STAT PE TERIT!RIU# $ACIEI
PR!VINCIE R!AND
1. H!TARE#E "I !R%ANI+AREA A$INISTRATIVD
2. C!N$UCEREA CENTRA#D A $ACIEI PR!VINCIE R!AND
'. A$INISTRA.IA #!CA#D A PR!VINCIEI $ACIA
(. VIATA EC!N!ICD ÎN $ACIA R!AND
*. VIA.A S!CIA#D A $ACIEI R!ANE
3!
O%idi&. T+i't"". ?, 7, 1!, 43)44.
27
TEST
/I/#I!%RA)IE
C24rin0
TEA 2. $REPTU# ÎN $ACIA R!AND
1. I+V!ARE#E "I INSTITU.II#E GURI$ICE
2. PR!PRIETATEA
'. )AI#IA
(. TA/U#E#E CERATE
TEST $E AUT!EVA#UARE
/I/#I!%RA)IE SPECI)ICĂ
!=ie6tive3e 2nit<ţii de 9nv<ţare
DupR studiul acestei unitRţi de în!Rţare !eţi reu/i sRF
⇒ prezentaţi organizarea administrati!ă a Daciei 3omaneA precum /i
hotarele acesteiaG
⇒ să !ă însu/iţi noţiuni pri!itoare la hotarele Daciei 3omane G
⇒ enumeraţi care erau coloniile DacieiA municipiile /i statele DacieiG
⇒ descrieţi !iaţa economicăA socialăA dreptul de proprietate din Dacia
3omanaG
⇒ !ă însusiţi noţiuni re%eritoare la ta$ulele cerateG
$ACIA R!ANĂ. STATU# "I $REPTU#
TIT#U# 1. !R%ANI+AREA $E STAT PE TERIT!RIU# $ACIEI
PR!VINCIE R!ANĂ
3ăz$oaiele de cucerire a Daciei au adusA %ără îndoialăA distrugeri
/i moarteA deportarea unei părţi din populaţieA ;e%uirea unor imense
$ogăţii acumulate de regii daci sau mem$rii loiali ai aristocraţiei. Dudecată
din acest unghi de !edereA cucerirea romană poate să apară ca un tragic
episod în istoria poporului dac
31
. 1entru noiA însăA cei ce trăim doar ca
mo/tenitori ai celei de a doua pro!incii romane din ;umătatea orientală a
4mperiului romanA cucerirea Daciei constituie nu un tragic s%Cr/itA ci un
începutA la %el de glorios ca na/terea /i %ormarea unui nou poporF cel
romCn.
1. H1tare3e 8i 1r:ani>area ad5ini0trativă
(proape toţi cercetătorii sunt de acord că cele mai pertinente
in%ormaţii cu pri!ire la întinderea pro!inciei Dacia cucerită de romani le-a
%urnizat !estitul geogra% al lumii !echi 1tolemeuA careA după patru decenii
de la răz$oaiele purtate de raian putea să ai$ă /tiri corecte. (cesta
%i0ează hotarele pro!inciei ast%elF spre apus isaA spre miazănoapte
munţii -arpaţiA spre miazăzi DunăreaA iar spre răsărit rCul 8ieratos H1rutul
sau )iretulN.
-u toate că romanii au cucerit cea mai mare parte a teritoriului
dacicA în pro!incia Dacia el nu se regăse/te în totalitate. 'unteniaA
'oldo!a de sudA ransil!ania dintre Olt /i -arpaţi au %ost cuprinse în
31
8"+n". şi M#c&ţ ) I't#+i. 't.t&&i şi d+",t&&i +#/0n"'c. 6&c. 1994.
28
!=ie6tive3e
2nit<ţii de
9nv<ţare
Stat23 4e
terit1ri23 da6iei
4r1vin6ie
r15ană
H1tare3e 8i
1r:ani>area
ad5ini0trativă
'oesia 4n%eriorA ceea ce a dus ulterior la o romanizare deose$it de
accentuată.
Dacă pro!incia propriu-zisă Dacia a cuprins ransil!aniaA #anatulA
OlteniaA 'unteniaA sudul /i !estul 'oldo!ei este clar că in%luenţa romană
s-a întins /i asupra regiunilor limitro%eA -ri/anaA nordul ransil!aniei pCnă
la isa /i asupra restului 'oldo!ei. 1otri!it atlasului 8ammond cu pri!ire
la întinderea lumii anticeA apărut la NeQ UorLA Dacia romană cuprindea în
anul 11" e.n.A anul morţii împăratului raianA #anatulA OlteniaA
ransil!aniaA 'untenia întreagăA 'oldo!a pCnă la )iretA o %C/ie la nord de
ransil!aniaA -ri/ana cum este cunoscută azi
32
.
1osi$ilitatea ca raian să ocupe un teritoriu atCt de mare a %ost
dată /i de %aptul că pentru cucerirea Daciei el a %olosit nouă legiuni a cCte
>222 soldaţi %iecareA zece ale Hdeta/ament de ca!alerieNA treizeci /i cinci
de cohorte Hdeta/amente de in%anterieNA cohortele pretoriene ale
împăratuluiA trupele neregulate /i au0iliareA marinarii a două %lote de pe
DunăreA în total 122.222 soldaţi. 1rintre generali se a%la /i !iitorul împărat
8adrianA conducCnd legiunea 1rima 'iner!ia.
După răz$oiA pe teritoriul Daciei au %ost încartiruite sau lăsate ca
garnizoane +egiunea B444-a ,emina la (pulumA +egiunea 46-a <la!ia /i
+egiunea 4-a (diutri0. -Cnd dacii au de!enit ameninţătoriA a mai %ost
adusă +egiunea 6-a 'acedonica în 1>"-1>. la 1otaisa
33
.
:n timpul răz$oaielorA dacii au a!ut pierderi însemnateA mulţi
$ăr$aţi pierind sau %iind luaţi prizonieri /i trimi/i ca scla!i în imperiuA de
unde nu s-au mai întors. Dar aceasta nu înseamnă că populaţia a %ost
e0terminatăA a/a cum ,heorghe ?incai acreditează în J-ronicaI saA
!rCnd să do!edească latinitatea pură a romCnilor. &ste /tiut că în
răz$oaiele din 125-12> multe populaţii dace s-au supus %ără luptă lui
raianA iar după răz$oaie populaţia retrasă în munţi a re!enit la a/ezările
dinainte de răz$oi. După cucerireA de alt%elA cre/te o populaţie tCnără din
care se recrutează armate romaneA cum ar %i F J(la 4 *lpia DacorumIA
J-ohors 44 (ugusta Dacorum !ia %idelis !eterana militaria eguitataIA
J-ohors 444 Dacorum eguitataIA J6e0illatio Dacorum 1orthicaI. 4atăA deciA o
populaţie de unde se pot recruta noi soldaţi pentru armata romană
34
.
+a începutA Dacia romană a %ormat o singură pro!incie. 1rin anii
11.-119A su$ domnia lui 8adrianA ca urmare a necesităţilor de apărareA ea
a %ost împărţită în Dacia )uperior /i Dacia 4n%erior. Dacia )uperior
cuprindea ţinuturile de nord /i centruA iar Dacia 4n%erior partea de sud. :n
anul 123 împăratul 8adrian desprinde din Dacia )uperior zona din nordul
(rie/ului /i a 'ure/ului superiorA %ormCnd Dacia 1orolisensis. :ntre anii
1>"-1>9 se pare că împărţirea Daciei în trei părţi se de%ine/te mai $ineA
e0istCnd Dacia 1orolisensisA Dacia (pulensis /i Dacia 'al!ensis. Dacia
1orolisensis cuprindea nordul ransil!aniei /i munţii (puseni /i a!ea
centrul la 1orolisum H'oigradN /i NapocaA Dacia (pulensisA numită după
centrul la (pulumA cuprinzCnd centrul ransil!aniei /i #anatulA iar Dacia
32
M. M.c+". ) ?i.ţ. 2n 4.ci. R#/.n1. 6&c. 1969.
33
4.M.5i,,idi, E/. 8#nd&+.c;i, R. ?&," ) St1,0ni+". +#/.n1 2n 4#*+#$"., M&nt"ni. şi M#d#%., 2n
I't#+i. R#/0ni"i, %#.I
34
?. 8;+i't"'c& ) I't#+i. /iit.+1 . 4.ci"i +#/.n", 6&c&+"şti, 1937
29
'al!ensis cuprindea Oltenia /i 'unteniaA cu centrul la 3omula sau 'al!aA
cum o numeau dacii.
2. C1nd26erea 6entra3ă a $a6iei 4r1vin6ie r15ană
Deoarece Dacia se a%la într-o zonă de hotar prime;duită
permanent de atacurile $ar$are sau de răscoalele populaţiei autohtoneA
Dacia a %ost supusă regimului de supra!eghere directă a împăratuluiA
considerCndu-se o pro!incie imperială. &a era condusă de un trimis
personal al împăratuluiA numit +egatus (ugusti 1ropraetoreA %aţă de
regiunile din interiorul imperiuluiA care erau senatoriale. rimisul
împăratului era de rang consularA adăugCndu-/i la titlu /i cu!Cntul
JDacicarumI sau Jrium DacicarumI atunci cCnd pro!incia era întreagă
sau di!izată în trei părţi
35
.
După prima reorganizare a DacieiA rangul de +egatus (ugusti
re!enea unui senator cu rang de pretor. &l conducea Dacia )uperior.
-elelalte pro!incii dacice erau conduse de J1rocurator (ugustiI sau
IpraesesI. +egatul (ugusti conducea în numele împăratuluiA %iind dregător
supremA care lua toate măsurile pentru conducereaA apărareaA
gospodărirea /i împărţirea dreptăţii. &l era a;utat de trei procuratoriA care
strCngeau impozitele /i dările către împărat.
:n a%ara dregătorilor supremi e0ista în Dacia un -oncilium
1ro!inciarum Dacicarum riumA un parlament sau consiliu %ormat din 122
de cetăţeni. (cest -oncilium a!ea ca atri$uţiuni spri;inirea trimisului
împăratuluiA atri$uţiuni de ;udecatăA eli$erarea scla!ilorA cercetarea
pri!itoare la dreptul de cetăţenieG !ota adresele de mulţumire pentru
împăratA hotăra cu pri!ire la ridicarea statuilor. *n rol important al acestui
-oncilium se re%erea la %ormularea de plCngeri ce se adresau împăratuluiA
împotri!a a$uzurilor magistraţilorA precum /i întreţinerea cultului împăratuluiA
considerat zeu /i sim$olul puterii romane. 1entru colectarea !eniturilor către
statul roman s-a în%iinţat un impozit pe pămCntA numit cens. (cest impozit
era colectat de la toţi proprietariiA cu e0cepţia !eteranilor care
participaseră la răz$oaiele lui raian /i %useseră împroprietăriţi la
)armisegetusa în $aza dreptului italic. (cest cens !aria după natura
terenuluiA reprezentCnd 1V din !aloarea lui.
'ai e0ista apoi un impozit pe cap de locuitorA care se numea
JcapitatioI. (supra mo/tenirilor se percepea o ta0ă de 5VA numită
!icesima hereditatum. +a eli$erarea scla!ilor se plătea o ta0ă numită
!icesima li$ertatis sau !icesima umanumisionis.
'ai e0istau /i o$ligaţii de transport sau de prestare de muncă în
%a!oarea romanilor. 1entru încasarea impozitelorA statul roman a!ea creat
un sistem de %uncţionari care tre$uiau să-i a;ute pe procuratori. (st%elA
e0ista un inspector %inanciarA I!icesimae li$ertusIA un Jprocurator
acaducisIA care colecta a!erile celor care mureau %ără urma/iA un
Jli$rarius ad instrumentis censuali$usIA care a!ea atri$uţiuni în legătură
cu înscrierile impozitelorA un Ili$rarius a rationi$usIA %uncţionar cu un
35
8. Bi&+1'c& ) T+.n'i%.ni. 2n i't#+i. ,#,#+&&i +#/0n, 6&c&+"şti, 1967.
3!
C1nd26erea
6entra3ă a $a6iei
4r1vin6ie r15ană
statut de a;utorA precum /i un Jad;utor o%iciiJA su$altern pentru $iroul
procuratorului
3>
.
4mpozitele nu se strCngeau în totalitate de către %uncţionarii de
stat. &0istau /i impozite arendateA care erau încredinţate unor arenda/i.
(ce/tia plăteau impozitul în totalitate la începutul anuluiA iar apoi î/i
scoteau sumele cu!enite cu un cC/tig cCt mai mare. (st%elA se
menţionează e0istenţa unor Jconductores poscui et salinarumIA care
arendau pă/unatul /i ocnele de sareA sau Iconductores %errariumIA care
e0ploatau minele de %ier ale Daciei.
-apitala Daciei romane era la început la )armisegetusa. :ncepCnd
din anul 11.A capitala se mută la (pulum. 1reotul încoronat al celor trei Dacii
H)acerdos arae (ugusti coronatus Daciorum 444N care slu;ea la altarul zeului
împăratului se găse/te la )armisegetusa. :mpăratului i se ridică temple /i
statuiA la %el ca /i celorlalţi zei. :n anul 155 e.n. se ridică la )armisegetusa un
templu deose$it de impunătorA cu o supra%aţă de peste 5522 metri pătraţi
3"
.
'. Ad5ini0traţia 316a3ă a 4r1vin6iei $a6ia
:n DaciaA ca în întregul imperiu romanA au e0istatA din punct de
!edere al structurii administraţiei localeA a/ezări cu caracter ur$anA
constituite în coloniiA municipii /i a/ezări rurale numite !ici sau pagi
3.
. -a
importanţă /i drepturiA coloniile ocupau primul locA urmau apoi municipiile
/i la urmă satele.
C()(*II)+
39
- erau centre ur$ane cu o puternică populaţie
romanizată. &le erau a/ezate în mi;locul populaţiei străine 3omeiA
e0ercitCnd o in%luenţă cu totul specială asupra celorlalte localităţi.
+ocuitorii coloniilor erau cetăţeni romani /i a!eau toate drepturile
con%erite de ;us italicum. &i puteau să aleagă sau să %ie ale/i înalţi
demnitari. -oloniile se $ucurau de ;us italicumA con%ereau pri!ilegiul
cetăţenilor romani de a nu plăti impozite pe pămCnt sau pe persoane.
(cordarea dreptului de Jius italicumI însemna că solul lor era asimilat în
mod %icti! cu cel italicA a/a încCt locuitorii a!eau proprietate Suiritară /i nu
a!eau sarcini %iscale de nici un %el.
,-*ICIPII)+ - acestea erau centre ur$ane cu rang in%erior
coloniilorA locuitorii lor a!Cnd statut intermediar între peregrini /i coloni/ti.
-u !remeaA statutul lor se putea schim$a în coloniiA după cum satele
puteau de!eni municipii. Dar chiar /i între municipii erau di%erenţieri cu
pri!ire la drepturiA ceea ce crea dorinţa locuitorilor să accepte mai urgent
asimilarea.
(tCt coloniile cCt /i municipiile erau conduse din punct de !edere
administrati! de un -onsiliu %ormat din 22 de consilieri din Ordinul
decurionilor. Dintre ace/tia se alegeau în colonii doi administratoriA iar în
municipii patru. (ce/tia a!eau /i putere ;urisdicţionalăA %iind numiţi
Jdumi!iriiI sau JSuattuor!iri ;ure discundoI. Dintre Suattuor!iriA unul era
numit JprimusI.
36
R. ?&," ) L. ?..c;i" "t . *.''" M#d.%i" '#&' "' R#/.in', 2n 4.ci., 1961.
37
8. Bi&+1'c& ) T.*&. I/,"+ii R#/.ni. AN&inc&/ ) S.+/i'"$"t&'. ) Si+/i&/.
38
4. T&d#+ ) O+.ş", t0+$&+i şi '.t" 2n 4.ci. R#/.n1, 6&c&+"şti, 1968.
39
4. T&d#+ ) L"' c#n't+&cti#n' ,&*iN&" d" . 4.ci" +#/.in" d .,+"' "' in'c+i,ti#n, 2n L.t#/&', <<III.
31
Ad5ini0traţia
316a3ă a
4r1vin6iei $a6ia
C131nii3e
2ni6i4ii3e
&i erau ale/i pe timp de un an. Decurionatul la început era o
%uncţie pri!ilegiată prin poziţia /i onorurile cu care persoana respecti!ă
era încon;urată. Decurionii puteau purta togă cu $andă lată de purpurăA
iar la solemnităţi li se o%ereau locurile cele mai $une. &i a!eau /i a!anta;e
materiale. -u !remeaA sarcinile lor au de!enit din ce în ce mai mariA
a;ungCndu-se ca în ultima %ază decurionii să %ie responsa$ili cu
colectarea impozitelorA %uncţia de!enind o po!ară pentru cei ce o a!eau.
:n municipii /i colonii mai e0istau /i alţi locuitori cu atri$uţiuni
administrati!eA cum sunt IaedilesIA care se îngri;eau de pro$lemele de
esteticăA construcţii /i ur$anismA precum /i JSestoresIA care corespundeau
%uncţiei casierilor. )e mai cuno/teau în ora/e /i unele persoane sus puse
care luau apărarea locuitorilor în %aţa romanilor /i care se numeau
JpatronesI sau Ide%ensoresI. -apitala romană *lpia raiana era o colonie
pe !echiul teritoriu al )armisegetuseiA %iind locuită de cetăţeni romani pe o
supra%aţă de 32 hectareA a!Cnd o populaţie de 15-22 mii locuitori. :ncepCnd
din timpul lui (le0andru )e!er i s-a con%erit titlul de metropolă.
1tolemeu arătaA %olosindu-se de iz!oare istorice anterioare cuceririi
romaneA că în Dacia e0istau 44 ora/eA dintre ele numeroase %iind atestate
cu inscripţii sau alte iz!oare istorice.
1rintre cele mai importante se pot amintiF )armisegetusa H*lpia
raiana (ugusta Dacica )armisegetusaNA apoi (pulumA re/edinţă a
legiunii a B444-a ,eminaA NapocaA amintită ca municipiu de pe timpul lui
8adrianA iar su$ împăratul 'arc (ureliu ridicată la rang de colonieA
Dro$etaA municipiu din !remea lui raianA a;unsă colonie su$ )eptimiu
)e!erA DiernaA lCngă Or/o!a de aziA 1otaissa Hurda de aziNA 3omula
Hastăzi 3e/ca în ;ud. OltNA (Suae - -ălanul de azi în ;ud. 8unedoara.
Despre acestea se cunoa/te că au de!enit colonii $ene%iciind de ius
italicum. Dintre municipiile cu o importanţă mai mare se pot amintiF
1orolisum - astăzi 'oigradA i$iscum T DupaA lCngă -aranse$e/A
(mpelum - 5latna de azi. .A/+)+
42
- erau locuite în mare ma;oritate de
populaţia autohtonă. &le se împart în pagi /i !ici. 1agi sunt cele
dependente de coloniiA iar !ici erau alte localităţi ruraleA care prin e!oluţie
puteau de!eni ulterior municipii. :n pagi se puteau a/eza chiar /i coloni/ti
cetăţeni romaniA care dădeau satului respecti! numele lorA o$icei păstrat
pCnă în 1rincipatele 3omCne. O altă categorie de localităţi sunt cele
numite Jcana$eIA care erau %ormate lCngă coloniile romaneA %iind locuite
de negustoriA me/te/ugariA $ancheri /i au0iliarii trupelor romane. Dintre
acestea ulterior s-au %ormat chiar ora/e sau coloniiA cum este noul ora/
(pulum. *neoriA în regiuni care prezentau o însemnătate mai mare din
punct de !edere strategic sau economicA satele se uneau în ;urul unui
centruA %ormCnd un organism administrati! propriuA numit eritorium. :n
%runtea unui ast%el de eritorium era ales un -onsiliu HordoNA care era
alcătuit din delegaţi HcurialesN. Dintre ace/tia se delegau cCţi!a numiţi
JSuinS!enalesIA care reprezentau conducerea teritoriului. -onducătorii
satelor care %ăceau parte din JteritoriumI erau numţi Jtri !icorumI- trei
oameni înţelepţi - sau principes locorum - regele locului - /i %ăceau parte
din consiliu.
4!
4. 5+#t.'" ) O*'"+%.ţii 2n "$1t&+1 c& .ş"-1+i" +&+." din 4.ci. +#/.n1, 6&c&+"şti, 2n Act., 1968.
32
1uterea supremă în teritoriu o a!ea comandantul garnizoanei
militare. )e cunosc ast%el de teritorii la )ucida!a Hsud-estul OltenieiNA
-apida!a HlCngă -erna!odăN. (st%el de teritorii cuprindeau cel puţin
douăzeci de sate.
Dintre localităţile care erau sate /i au de!enit municipii sau au
decăzut din importanţăA de!enind din colonii sau municipii sateA sau chiar
s-au pierdut ca %iinţăA putem aminti cCte!aF :n #anatA )ederata pe ţărmul
DunăriiA (rcida!aA azi 6ărădiaA -entum 1uteaA azi )urducA #erza$isA azi
#Crza!aA (zizisA azi &/erisA -aput #u$aliA azi 6alea #ouluiA 1otulea /i
-anoniaA (d 'ediamA azi 'ehadiaA (d 1annoniosA azi -orneaA ,azonaA
azi )latinaA 'asclianeA azi -CrpaA (cmoniaA azi 5ă!oi.
În ?lteniaF (mutriaA azi #utoie/tiA 1elenda!a lCngă Dro$etaA -ostra
No!a lCngă -raio!aA (cida!a lCngă 1iatra OltA 3usida!a lCngă
Drăgă/aniA 1ons (luti a/ezat pe OltA #urida!a lCngă )tălniceniA -astra
raiana lCngă )Cn$otinA (rutelaA 1ons 6entus la -CineniA -aput
)tenarum lCngă #oiţa.
În TransilvaniaF -ealonicA azi ,u/teriţa lCngă )i$iuA )acida!aA
#ruclaA azi (iudA )alineA azi *ioaraA OptatienaA azi ,Cr$ăuA )argianaA
#landianaA azi -igmăuA 1etraeA azi 1ietriceA 1ons (ugustiA (gma!iaA
(l$urmus 'a;orA azi 3o/iaA ($ruttusA azi ($rudA 'iciaA DuesaraA
KartumAsiernaA )claietaeA o!etae.
În sudul 4oldoveiF hiraA irepsumA 4scinaA -aporaA (lincumA
&rmariumA *rgumA )turumA -ongri. *nde erau situate cu e0actitate
acestea nu se /tie.
În Do#roeaF 8istria omisA -alatisA DionMsopolisA ransmariseaA
DurostorumA )ucida!aA azi )atul NouA <la!ianaA azi satul 'CrleanuA
(0iopolisA lCngă satul 8onogulA -arsiumA azi 8Cr/o!aA -iusA #erhoeA azi
Ostro!A roemusA azi 4gliţa.
01-,-1I)+
41
F )peciali/ti în drumuri /i castreA legionarii romani
procedau la construirea lor imediat ce cucereau un nou teritoriuA ast%el
încCt pro!incia romană era legată de imperiu printr-o reţea de
comunicaţie comple0ăA pe care !eneauA în urma armateiA coloni/tiiA
negustoriiA %uncţionarii.
Drumurile a!eau o lărgime de /ase metri /i erau con%ecţionate din
$olo!ani /i prundi/ amestecat cu cele$rul mortar romanA apoi pa!ate cu
plăci mari de piatrăA ast%el încCt în unele locuri se mai circulă /i azi pe ele.
&0ista un drum principal care unea 1orolisum cu )armisegetusaA pe
lunga !ale a #istrei. &0istaA de asemeneaA un drum ce unea capitala cu
(pulum /i Napoca. (cest drum era de;a construit în anul 12.A do!edind
rapiditatea cu care lucrau romanii.
Din aceste drumuri principale urmau apoi altele pe !alea imi/uluiA
prin regiunea -azanelor înspre direcţia Dro$etaA #ucure/tiA -erna!odă.
*n alt drum urca pe !alea 'ure/ului spre OdorheiA Crna!e /i trecea
-arpaţii prin pasul Oituz. &0istaA de asemeneaA un drum ce unea localităţile
din !alea )iretului cu ţărmul drept al Dunării
41
T+.i.n Si/& ) 4+&/&+i şi c"t1ţi +#/.n" 2n 6.n.t, L&$#9, 1924.
33
$r252ri3e
:n Do$rogea e0istau trei drumuri principaleF unul pe lCngă DunăreA
altul pe lCngă ţărmul 'ării NegreA iar al treilea stră$ătea Do$rogea prin
mi;loc.
(. Viaţa e61n15i6ă 9n $a6ia r15ană
:n Dacia romană a continuat /i după cucerirea romană !iaţa
economică a regatului lui Dece$al. 3omanii erau interesaţi să continue
e0ploatarea populaţiei /i $ogăţiilor acestui teritoriu pentru a ;usti%icaA pe
de o parteA imensul e%ort de răz$oiA iar pe de altă parteA echili$rarea
%inanţelor imperiului.
6iaţa economică s-a $azat pe marile e0ploatări agricoleA cre/terea
animalelor /i dez!oltarea me/te/ugurilor /i comerţului. ,rCneleA oileA
!itele mariA produsele animaliere se e0portau intens din Dacia
42
. 3omanii
dădeau o atenţie deose$ită minelor de aurA mine care aparţineau
împăratului. (cestea erau supra!egheate de un procurator aurarium cu
un întreg corp de %uncţionari Ha$ulariusA ad;utor ta$ulariiA a$ instrumentis
a$ulariiA dispensatorA su$seSuens %i$rariorum !illiciN. <uncţionarii
superiori erau li$erţiA iar ceilalţi erau scla!i imperiali.
:n a%ară de aur se mai e0ploata sareaA %ierulA aramaA marmuraA
calcarulA ţiţeiul /i păcura. Nu e0ista o industrie mare în DaciaA dar se
cunosc ateliere de ceramicăA de con%ecţionat geme Hpietre preţioaseNA
ateliere de croitorie HcentonariNA de tă$ăcari HcorieriNA de cizmari HcaligariNA
%ierari Hdendro%oriNA lecticariA coră$ieri sau luntra/iA uticulari - un %el de
pluta/i.
Dacia a %ost un nesecat iz!or de $unuri materialeA $ogăţii /i %orţă
de muncă pentru statul romanA care timp de peste două sute de ani a
dez!oltat-o /i modernizat-o.
*. Viaţa 016ia3ă a $a6iei r15ane
)ocietatea dacică s-a strati%icat mai mult decCt în perioada
anterioarăA cCnd nu e0istau decCt no$iliA oameni li$eri /i scla!i. (cum
societatea se împarte în mai multe categoriiA cu o situaţie ;uridică
deose$ită.
:n %runtea claselor sociale erau situaţi cetăţenii romaniA care a!eau
toate drepturile ;uridice /i ci!ile. &i erau coloni sau !eterani. După
cetăţenii romani !eneau locuitorii din municipiiA cetăţeni de mCna a douaA
dar /i ace/tia erau recunoscuţi cu drepturi mai mari sau mai miciA în
%uncţie de modul de situare al municipiului.
După cetăţenii municipiilor erau situaţi peregriniiA adică locuitorii
autohtoniA dacii. &i nu erau cetăţeni romaniA dar !or de!eni după anul 212A
după cele$rul edict al împăratului -aracalaA care a dat drept de cetăţenie
tuturor locuitorilor li$eri ai imperiului.
+a urmă !eneau li$erţiiA adică %o/tii scla!i li$eraţi. )cla!ii /i ro$ii nu
erau consideraţi cetăţeni sau locuitoriA ei erauA din punct de !edere
;uridicA doar unelteA instrumente în mCna stăpCnilorA nu a!eau nici un
42
T+.i.n Si/&. ?i.ţ. "c#n#/ic1 . 4.ci"i +#/.n", 5it"şti, 1929,
34
Viaţa e61n15i6ă
9n $a6ia r15ană
Viaţa 016ia3ă a
$a6iei r15ane
drept. )cla!ii pro!eneau din prin/ii de răz$oiA din cei răpiţi sau cumpăraţi
de negustori din tCrgurile pu$lice situate pe ţărmurile 'ării NegreA din
(sia /i (%rica. :n %iecare ora/ e0istaA pe lCngă tCrgul de !iteA /i un tCrg de
scla!i.
)cla!ii erau împărţiţi în patru categoriiA după se0A !CrstăA aptitudini
sau cuno/tinţe.
C()(*II
43
T :n a%ara categoriilor de mai susA începCnd cu secolul
al 444-lea e0istă în Dacia categoria de ţărani coloni. -olonii nu tre$uie
con%undaţi cu locuitorii coloniilorA care erau cetăţeni romani. -olonii sunt
ţărani care munceau pe mo/iile marilor proprietariA legaţi de mo/ia unde
trăiau din tată în %iuA %ără să o poată părăsiA a!Cnd o$ligaţii de muncă /i
dări %aţă de stăpCn. -onstituţia lui -onstantin cel 'areA din 332 e.n.A
con%irmă e0istenţa acestor categorii sociale ca e0istCnd din timpuri %oarte
!echi. 4nstituţia colonatului s-a dez!oltat în imperiul romanA în 4taliaA (siaA
&giptA 4liria. &ra natural ca această instituţie să se transporte /i în Dacia.
-olonii tre$uie să %i %ost I$ar$ariiI colonizaţi pe marile mo/ii.
.2/+*II
44
T )unt locuitori ai satelor /i %ormează grosul populaţiei
Daciei romane. &i erau supu/i la mai multe o$ligaţii de muncă /i dări.
)ătenii erau siliţi să contri$uie prin muncăA cor!ezi /i sume de $ani la
tezaurul statului sau la construirea de drumuri /i edi%icii di!erse. &i de!in
din ce în ce mai mult e0ploataţiA iar ca urmare produc numeroase
tul$urăriA răscoale sau părăsiri ale satelor.
C()+3II)+ T )unt asociaţii ale mai multor persoaneA a!Cnd
aceea/i meserieA loc de origine etnică sau aceea/i religie. -olegiile au
a!ut ca scop a;utorarea în comunA cultul religios sau petrecerea timpului.
:n %runtea colegiului era ales un WmagisterWA apoi urmau ca importanţă
WdecurioniiWA apoi IprincipalesI adică %runta/ii /iA în s%Cr/itA mem$ri.
-olegiile a!eau un protectorA numit patron sau de%ensorA care le spri;inea
în caz de ne!oie. -olegiile a!eau clădiriA templeA săli de ospeţe sau
întrunireA em$lemeA steaguri /i uneori costume uni%orme. )e cunosc mai
multe colegiiA din care putem amintiF
 -olegiul centonarilorA al croitorilorA colegiul dendro%orilor - al
pluta/ilorA colegiul %a$rilor - al %ierarilorA colegiul coră$ierilor sau
luntra/ilorA colegiul lecticarilorA colegiul negustorilorA colegiul aurarilor.
oţi ace/tia se asociau pe $aza meseriilor practicate.
 -olegiul asienilor - cei originari din (siaA colegiul galaţilor -
originari din ,alaţiaA colegiul prosomarilor - originari din 1rosomariaA
Dalmaţia.
 -olegiul 4sidei - adoratorii zeiţei 4sisA colegiul lui Dupiter
-ernenus sau -olegiul augustarilorA care cele$rau cultul împăratului
TEA 2. $REPTU# ÎN $ACIA R!ANĂ
1. I>v1are 8i in0tit2ţii H2ridi6e
43
=&'t" d" 8#&.n$"' ) L" c##n.t +#/.in, 2n R"c;"+c;"' '&+ N&"N&"' ,+#*"/"' dO;i't#i+", "d. O4, 5.+i',
1923.
44
I#+$& St#i.n ) 4& n#&%".& '&" " ,.int" d"' ,.7'.n' d& t"+it#i+" dO >i't+i., 2n 4.ci., 1959.
35
C131nii
Sătenii
C13e:ii3e
$re4t23 9n
da6ia r15ană
I>v1are 8i
in0tit2ţii
H2ridi6e
&ste cunoscut că în Dacia e0istaA încă înainte de cucerirea
romanăA un sistem de drept local nescrisA care reglementa comple0a
!iaţă economico-socialăA raporturile dintre locuitori /i chiar dintre state
45
.
4mperiul roman /i-a adus în Dacia nu doar armateleA administraţia
/i sistemul %inanciarA ci /i dreptul roman scris. Dreptul dac a coe0istat cu
dreptul romanA urmCndu-se principiul că se poate aplica cultura locală
dacă ea nu contra!ine dreptului roman.
-a urmare a con!ieţuirii paralele a două sisteme de dreptA cu
timpul acestea au intrat ine!ita$il în contactA au împrumutat elementele
poziti!eA apărCnd ast%el un drept nou daco-roman.
:n perioada de începutA cCnd amintirea con%lictelor era !ie în
con/tiinţa locuitorilorA romanii /i dacii înclinau să-/i respecte normeleA
religiile /i tradiţiileA mai ales că e0istau raporturi de la în!ingători la
în!in/iA de la stăpCni la dominanţi.
)tatutele claselor sociale în această perioadă erau clareA normele de
drept a!eau un caracter %ermA %iecărei categorii sau persoane i se atri$uia
setul de reguli corespunzător. -u timpulA apropierea dintre romani /i daci s-a
%ăcut în limitele con!ieţuirii normaleA populaţia a început să %olosească lim$a
latină ca lim$ă o%icialăA iar regulile de drept au început să %ie %olosite în
comun
4>
.
:n primii aniA cetăţenii romani î/i %ăceau un crez din %olosirea
e0clusi!ă a dreptului SuiritarA chiar dacă era rigidA cu multe %ormule
solemne /i sim$oluriA /i e0clusi!ist categoriei lor. :n !irtutea lui Iius ci!ileIA
cetăţenii a!eau toate drepturile politice /i ci!ile. &i se $ucurau de I;us
comerciiI sau JcomerciumIA în !irtutea căruia încheiau acte ;uridice de
comerţA schim$ /i trans%er de proprietate con%orm dreptului roman
-ăsătoriile se încheiau cu %olosirea solemnităţilor instituite de
Wconu$iumW sau W;us conu$iiWA care le garanta trans%erul cetăţeniei
urma/ilor lor ca în metropola romană. Osta/ii legiunilorA !eteranii /i
ceilalţi cetăţeni doritori să %acă parte din numeroasele legiuni sau
garnizoane militare din Dacia î/i reglementau !iaţa după Wius militieWA
ade!ărat cod al onoarei /i demnităţii militareA ce cuprindea reguli pri!ind
întreaga !iaţă ostă/ească.
Dreptul de a alegeA cu toate regulile pri!ind modul cum se realiza
alegerea unor cetăţeni în %uncţiile de conducere ale statuluiA era
reglementat de W;us su%%ragiiW. *n drept special se re%erea la dreptul de a
candida /i de a %i ales într-o magistraturăA un drept al onoarei numit I;us
honorumI.
(ceste reguli romane nu puteau să %ie %olosite decCt de cetăţenii
romaniA e0istCnd din acest punct de !edere o segregare %aţă de întreaga
populaţieA indi%erent de condiţia de $ogat sau săracA li$er sau scla!. -hiar
/i latinii locuitori ai municipiilorA întemeietorii de pagi /i !iciA sau chiar
locuitori ai coloniilorA nu a!eau drepturile cetăţenilor romani. &i %oloseau
regulile dreptului comercialA W;us comerciiW. 1entru încheierea actelor
necesareA latinii se $ucurau de o %icţiune ;uridicăA Ilatinii %icti!iIA în $aza
căreia încheiau acte de drept ci!il.
45
E. 8"+n"., E. M#c&ţ ) I't#+i. 't.t&&i şi d+",t&&i +#/0n"'c, 6&c. 1994, Ed. Ş.n'..
46
?. 50+%.n. Lnc",&t&+i" %i"ţii +#/.n" . $&+i" 4&n1+ii, 6&c&+"şti, 1923.
36
1eregriniiA ma;oritatea populaţiei dace din pro!incieA precum /i
străinii care nu erau cetăţeni sau latini %oloseau la încheierea actelor
;uridice I ;us gentinumI. Dintre peregriniA cei care luptaseră direct
împotri!a romanilor sau care erau locuitori din cetăţile dace distruse de
romani ca urmare a opoziţiei în răz$oiA erau numiţi peregrini dediticiiA
a!eau o condiţie socială umilăA nu puteau să călătorească la 3omaA nu
puteau de!eni cetăţeni. (ctele ;uridice încheiate de ace/tia se realizau în
%ormă /i conţinut potri!it cutumei locale.
Dacă %iecare categorie socială a!ea posi$ilitatea să %olosească un
anumit tip de drept în relaţiile dintre mem$rii săiA tre$uia să se rezol!e /i
pro$lema reglementării raporturilor ;uridice între locuitorii cu statut ;uridic
di%erit. Dus gentium rezol!a reglementările relaţiilor dintre autohtoni /i
cetăţeni sau latini. 4ns gentium era mai e!oluatA era eli$erat de %ormele
solemne ale dreptului ci!ilA considerCnd ca element principal în realizarea
raporturilor ;uridice mani%estarea de !oinţă a părţilor. <izionomia suplă a
dreptului ginţilor a dus la %olosirea sa în schim$urile de măr%uriA în comerţ
sau în relaţiile %amilialeA unde e0istau pro$leme de căsătorie sau %iliaţie
între locuitori cu statute sociale di%erite.
-u timpulA pe parcursul estompării con%lictelor dintre daci /i
romaniA în procesul con!ieţuirii comuneA con!ieţuire din care au apărut
interese pro!inciale comuneA %amilii mi0te de romani /i daciA legături de
rudenie /i %iliaţieA raporturi economice strCnseA cu interese concreteA care
tre$uiau rezol!ate într-un mod rapid /i comodA s-a %olosit atCt dreptul ci!ilA
cCt /i dreptul ginţilorA cutumele /i dreptul local. <olosirea unui amalgam
de reglementări într-un timp de peste 1"2 de ani a dus la crearea în
Dacia a unui sistem de drept nouA daco-roman.
2. Pr14rietatea
4nstituţie ;uridică %undamentală a oricărei societăţiA dreptul de
proprietate în societatea daco-romană era e0ercitat în două %orme
principaleA /i anumeF dreptul de proprietate Suiritară /i dreptul de
proprietate pro!incială
4"
.
Dreptul de proprietate Suiritară era e0ercitat doar de cetăţenii
romani în !irtutea calităţii lor de cetăţeni specialiA care $ene%iciau de toate
drepturile politice /i ci!ile. #ucurCndu-se de ius italicumA cetăţenilor
romani li se aplicaA printr-o %icţiune ;uridicăA drepturi de proprietate ca /i în
+aţiumA considerCndu-se că pămCntul pro!inciei poate %i asimilat cu
pămCntul 4taliei. (cest tip de proprietate con%erea drepturi suplimentare
cetăţenilor romaniA care nu plăteau ta0e sau impozite pe aceste terenuri.
Dreptul de proprietate pro!incială era e0ercitat de cetăţenii li$eri
din Dacia. 1otri!it tradiţiei romaneA pămCntul cucerit de statul roman
de!enea pămCnt pu$licA Iager pu$licusIA %olosirea lui %ăcCndu-se de către
autohtoni doar ca posesiune /i uzu%ruct. -u toate acesteaA deţinătorii de
terenuri în Dacia a!eau drepturi reale asupra pămCntuluiA e0ercitCndu-/i
prerogati!e deose$it de largi. (st%elA drepturile locuitorilor din pro!incii
cons%inţeau posi$ilitatea mo/teniriiA transmiterea prin !Cnzare sau alte
47
I. 5"+"t- ) 8&+' d" i't#+i. d+",t&&i +#/0n, 193!.
37
Pr14rietatea
acte între !ii era posi$ilăA uzucapiunea %uncţiona de asemenea. :n
pro!incii e0ista instituţia Iprescripţio longi temporisIA ca o %ormă a
uzucapiuniiA în $aza căreia posesia timp de 12 ani pentru cei prezenţi sau
22 de ani pentru cei a$senţiA ducea la respingerea acţiunii de
re!endicare.
După anul 212A cCnd ma;oritatea locuitorilor li$eri ai pro!inciilor
o$ţin cetăţenia romanăA iar pămCntul pro!inciei este supus în totalitate
ta0elor /i impozitelorA di%erenţele dintre proprietatea Suiritară /i
pro!incială se estompează în cadrul unui proces de uni%icare a celor
două %orme. Din moment ce deţinătorii de terenuri plăteau toate ta0ele /i
impozitele asupra terenuluiA ideea de proprietate supremă a statului se
reduce în %a!oarea ade!ăraţilor proprietariA care îl deţin /i-l e0ploateazăA
pot să-l înstrăineze sau să-l lase mo/tenire.
1e lCngă %orma de proprietate aplica$ilă terenurilorA e0ista
proprietatea peregrinăA ce se aplica $unurilor /i lucrurilor aparţinCnd
populaţiei autohtone. (supra actelor /i %aptelor ;uridice peregrine
acţionau instituţiile dreptului ginţilor I;us gentiumIA în $aza căruia
peregrinii î/i prote;au $unurile /i-/i conser!au drepturileA ei nea!Cnd
$ene%iciul dreptului comercial. -u toate acesteaA în ceea ce pri!e/te %urtul
sau unele pagu$e cauzate pe nedreptA se %oloseauA printr-o %icţiune
;uridicăA pre!ederile dreptului ci!il sau comercialA considerCndu-i pe
peregrini ca cetăţeni romani.
'. )a5i3ia
3egimul ;uridic al persoanelor era reglementat di%eritA în %uncţie de
statutul de care $ene%icia persoana respecti!ă
4.
. 1ro$lemele se ridicau
doar la căsătoria unui cetăţean roman cu o peregrinăA sau a unui locuitor
de un anumit statut cu o persoană cu un statut in%erior. :n mod tradiţionalA
atunci cCnd se realizau ast%el de căsătorii ele a!eau ca e%ect decăderea
celui cu statut mai înalt în poziţie in%erioară.
:ntre peregriniA relaţiile erau reglementate de ius gentiumA dar /i de
legile /i o$iceiurile locale. oate regulile pri!ind căsătoriaA adopţiaA
în%răţireaA scla!ia între pelegrini erau din cele găsite în dreptul dac /i
tradiţiile locale.
Deoarece !iaţa economică /i comerţul se dez!oltă %oarte multA
natura o$ligaţiilor cunoa/te o reglementare amănunţită /i complicatăA ca
urmare a întrepătrunderii elementelor din cele trei %orme de dreptF SuiritarA
pro!incial /i peregrin. <ormaA elementele contractelor /i e%ectele acestora
di%eră de dreptul romanA a!Cnd %inalităţi noi. )uccesiunea este cunoscutăA
realizCndu-se %ie prin testamentA %ie a$ intestat H%ără testamentN.
estamentul era de regulă oral. :n pro!incieA un cetăţean roman putea să
ai$ă ca mo/tenitor pe un autohtonA ace/tia a!Cnd un drept pasi!
Htrstamenti actio pasi!aN.
(. Ta=23e3e 6erate
48
8.St. T#/&"'c& ) 4+",t ,+i%.t +#/.n. 6&c&+"şti, 1973.
38
)a5i3ia
Ta=23e3e 6erate
a$ulele cerateA numite ast%el de istoricii mai !echiA tripticele
numite ast%el după %orma lor de alcătuire sau tă$liţe cerate T denumire
rezultată din suportul de scriere %ormat dint-o peliculă de cearăA
reprezintă documente inestima$ile pentru /tirile /i in%ormaţiile ce le conţin
despre sistemul de drept în secolul al 44-lea e.n.
49
a$ulele cerate sunt %ormate din trei suporţi din lemnA cu legătură
între părţile componente. 'aterialul lemnos este sco$it în interiorA unde s-
a turnat un strat de cearăA apoi s-a netezit pentru ca să se scrie cu un stMl
Ho$iect cu !Cr%ul ascuţitN te0tul cursi! al actului întocmit. 1rin %aptul că se
închideau una deasupra celeilalteA ta$ulele nu se /tergeauA $a se puteau
conser!a mai mult timp. Nu credem că iniţiatorii lor au dorit să le păstreze
sute /i sute de aniA dar pro$a$il o întCmplare le-a adus în %aţa
cercetătorilor. &le au %ost descoperite între anii 1".> /i 1.5> la (l$urnus
'aiorA de!enită între timp 3o/ia 'ontană.
<iind iz!oare sigure de in%ormaţiiA au %ost cercetate cu interes din
punct de !edere istoricA %ilologic /i ;uridic. :ntre anii 1>4 T l>" e.n. s-au
întocmit o seamă de acteA care ulterior au %ost ascunse la (l$urnus
'aiorA e0ploatare de aur din !remuri stră!echi. +a descoperirea lor ele au
%ost cercetate în pri!inţa conţinutuluiA ast%el că h. 'omssen le-a pu$licat
te0tul în -orpus 4nscripţionum Dacicarum. Din cele 25 de ta$ule găsiteA
numai 14 au putut %i citite /i reconstituiteA 11 rămCnCnd indesci%ra$ileA
%iind deteriorate de !reme.
:n cele 14 tă$liţe lizi$ile se regăsesc patru acte de !CnzareA trei
contracte de muncăA un contract de societateA un contract de depozitA două
contracte de împrumutA un proces !er$al de des%iinţare a unei asociaţii
%unerareA lista cheltuielilor pentru organizarea unui $anchet /i o$ligaţia unei
persoane de a plăti o datorie.
Din cercetarea conţinutului /i %ormei actelor întocmiteA raportate la
perioada de timp cCnd s-au realizat acesteaA concluzia este că reprezintă
acte ;uridice de drept daco-roman.
*nul dintre contractele de împrumut menţionat într-o ta$ulă este între
o %emeie dacăA (duenna lui #otoA în calitate de creditorA care printr-o simplă
con!enţie sta$ile/te împrumutul /i o$ligaţia de a plăti do$Cnzi. :n dreptul ci!il
roman %emeile nu puteau încheia acte ;uridice în nume propriuA ceea ce
conduce la ideea că s-au %olosit norme de drept localA cutumiar. -u pri!ire la
o$ligaţia de a plăti do$Cnzi prin simplă con!enţieA s-a admis că această
pre!edere a %ost înserată ca urmare a in%luenţei dreptului grec.
O altă tă$liţă cerată ne dez!ăluie ade!ărate operaţii $ancareA în
contractul de asociere din 2. martie anul 1>"A prin care -assius rontius
/i 4ulius (le0ander %ac o societate de împrumut Hmai e0act o societate de
cămătărieA %iindcă se între$uinţează e0presia Isocietas damistoriaI -
damista în latină însemnCnd cămătarNA pe termen de 1> luni. 1rimul
aduce drept capital suma de 5oo de dinariA iar cel de al doilea 2>" dinari.
-C/tigul /i pagu$a se !or împărţi în mod proporţional HaecSuis
portioni$usN. -ontractul este întocmit în localitatea Duesara din regiunea
auri%eră a 'unţilor (puseni. *n act de împrumut mai este întocmit /i în
49
I#n 6.t.+i& ) T.*"" c"+.t" şi .&+& din A+d"., 2n R"%. I't. <<I, 1935.
8. St. T#/&"'c& ) L" d+#it +#/.in d.n' "' t+i,t7N&"' d" T+.n'i%.ni". R.I.4.A., 1971
I. 5"+"t- ) 8&+' d" i't#+i. d+",t&&i +#/0n, 6&c.,1926.
39
22 octom$rie 1>2 de 4ulius (le0anderA prin care el împrumută pe
(le0ander -ari cu >2 de dinari.
O altă operaţiune $ancară este menţionată într-o ta$ulă cerată
unde este descrisă realizarea unui depozit prin care $ancherul se o$ligă
să transmită deponentuluiA cu titlu de proprietateA o sumă pe care a
primit-o în păstrare. Din conţinut reiese că actul a %ost încheiat în scopul
de a pro$a o o$ligaţie asumată într-un alt actA întocmit pro$a$il după
cutuma locală.
ot pri!itor la operaţiuni $ancare au %ost găsite te0te cu pri!ire la
capitalA do$Cndă /i garanţiiA ceea ce ne conduce la ideea unei acti!ităţi
%inanciare intense în această zonă de e0ploatare auri%eră. Ni se
în%ăţi/ează trei stipulaţiuni utilizate pentru o seamă de operaţiuni ;uridice.
-ontractul de locaţiune de ser!icii ne-a par!enit din conţinutul unei
ta$uleF W'emnius al lui (sclepiosA ne/tiutor de carteA închiriază lui
(urelius (d;utor munca $raţelor sale pe termen de aproape /ase luniA
adică din ziua %acerii actuluiA 22 mai 1>4A pCnă la 13 noiem$rie acela/i
anI. 6a primi în schim$ suma de "2 de dinari W/i dacă ar dori să se
retragă sau să înceteze munca %ără !oia administratoruluiA adică a lui
(urelius (d;utorA !a tre$ui să dea de %iecare zi cCte 5 resterţi în numerar.
4ar dacă apa ar pătrunde în minăA deci l-ar împiedica să lucrezeA se !a
socoti în proporţie. Dacă administratorul !a întCrzia să-i plătească sim$ria
pe timpul muncitA !a %i supus aceleia/i sancţiuni Hplătind deci cCte 5
resterţi în numerar zilnicN. <ăcut la 4mmenosum 'a;usA scrie <la!ius
)ecundiarus. 'artori suntF itus al lui #eussantA zis /i #raduaA /i )ocratio
a lui )ocratioI.
4n acest contract de locaţiune de ser!icii ni se enumeră o$ligaţiile
părţilorA punCndu-se pro$lema suportării riscurilorA chiar atunci cCnd
o$ligaţia nu poate %i îndeplinită ca urmare a inter!enţiei %orţei ma;ore.
Dacă iniţial riscurile sunt pentru muncitorA mai tCrziuA în dreptul clasicA
cazul %orţei ma;ore duce la nesancţionarea locatorului /i la plata preţului.
Dacă prin con!enţia părţilor se înlătură o regulă de drept general
pri!itoare la riscuri înseamnă că muncitorul accepta condiţiile impuseA ca
urmare a necesităţii de a cC/tiga un salariu chiar în aceste condiţii.
a$ulele cerate ne-au conser!at /i patru contracte de !Cnzare
cumpărareA din care trei au ca o$iect !Cnzarea de scla!iA iar unul
!Cnzarea unui imo$il. Din conţinutul acestor contracte se desprind mai
multe trăsături ale dreptului daco-roman.
4n primul rCndA cu pri!ire la %orma de întocmire a actelor se poate
arăta că di%eră de dreptul roman. :n dreptul roman !Cnzarea se %ăcea ca
urmare a consimţămCntuluiA remiterea o$iectului /i plata preţuluiA
e0istCnd o$ligaţia !Cnzătorului de a garanta pentru e!icţiune /i !icii. :n
Dacia se găsesc mai multe acte ce se utilizează în !ederea !CnzăriiA
ast%elF declaraţia de cumpărareA clauza pri!ind preţulA clauza pri!ind
garanţia pentru e!icţiune /i !iciiA declaraţia garantului.
:n al doilea rCndA pentru !Cnzare se realizează două acte distincteF
mancipaţiuneaA ca un act de drept ci!ilA /i apoi un contract consensual de
!Cnzare. De/i mancipaţiunea este un act de drept ci!il care se practică
doar între cetăţeni romaniA cu %orme solemneA asupra unui o$iect al
!Cnzării romaneA cu prezenţa cantaragiului /i cCntaruluiA precum /i a cinci
4!
martoriA totu/i ea s-a %olosit în dreptul daco-roman ca o %ormă nouăA de
inspiraţie romanăA %ormă ce produce e%ecte ;uridice.
De/i noile %orme ale dreptului daco-roman nu respectau în
totalitate pre!ederile dreptului romanA nu e0istă o contradicţie între
mani%estarea de !oinţă /i e%ectele ce se producA ci doar în mod aparent
aceste acte nu sunt concordante cu %orma documentelor clasice. Ne
găsim în %aţa unor instituţii noiA create pentru a rezol!a în mod %uncţional
pro$lemele pri!ind transmiterea proprietăţii prin !Cnzare.
-oncluzia cu pri!ire la %orma /i conţinutul acestor acte de drept
daco-roman este aceea că ele au asimilat elemente comune atCt de la
dreptul ci!ilA cu precădere mai ales la %ormăA dar /i din dreptul ginţilor /i
cutumele localeA ast%el încCt s-a a;uns la o tehnică ;uridică !ariatăA nouăA
care corespundea realităţii !ieţii sociale de atunciA necesităţii încheierii
unor acte între locuitori cu un statut ;uridic total di%eritF cetăţeniA coloniA
peregriniA li$erţi etc. Dreptul daco-romanA %ormat în timp /i spaţiu cu
poporul daco-romanA a %ost un element principal de contopire a două
ci!ilizaţii e0trem de $ine conturateA contri$uind ast%el la realizarea unei
sinteze ce cu timpul se !a chema poporul romCn.
TEST $E AUT!EVA#UARE
:(emple de su#iecte de sinte'ă3
1. -are erau hotarele Daciei 1ro!incie romană O
2. (rătați cCte!a dintre centrele importante din Dacia romană și
modul lor de organizare.
3. &0plicați ce sunt coloniileA cana$ele și municipiile.
4. -um era organizată !iața socială în Dacia 3omanăO
5. -are erau regulile cu pri!ire la proprietateO
6. &0plicați modul de organizare a %amiliei în Dacia romană.
/I/#I!%RA)IE SPECI)ICĂB
 CHI" I.A 4storia statului si dreptului romanescA &ditura Polters
KluQerA #ucure/tiA 2212.
 CHI" I.A 4storia statului si dreptului romanescA &ditura -artea
*ni!ersitaraA #ucure/tiA 2212.
Unitatea de 9nv<ţare nr. (
STATU# R!ÂNESC )EU$A#
41
TEST
/I/#I!%RA)IE
TEA 1. $AC!-R!ANII ÎN I#ENIU# I%RA.II#!R
1. PRIE#E P!P!ARE I%RAT!ARE
2. SARA.II
'. HUNII
(. %EPI+II "I AVARII
*. S#AVII
TEA 2. EV!#U.IA !R%ANI+DRII S!CIA#E "I P!#ITICE ÎN
PERI!A$A $E )!RARE A P!P!RU#UI R!ÂN
1. !R%ANI+AREA S!CIA#D
2. A$INISTRA.IA CENTRA#D "I #!CA#D ÎN TIPU# I%RA.II#!R
'. !/"TEA TERIT!RIA#D
(. )!RE $E !R%ANI+ARE )EU$A#D PRESTATA#D
TEA '. A)IRAREA P!P!RU#UI R!ÂN ÎN #UPTA ÎP!TRIVA
$!INA.IEI A%HIAREA A PECENE%I#!RA CUANI#!R "I
TDTARI#!R
1. A%HIARII
2. PECENE%II "I CUANII
3. TDTARII
TEA (. !R%ANI+AREA P!#ITIC!-S!CIA#D A R!ÂNI#!R ÎN
SEC!#U# A# CIII-#EAA PREER%DT!ARE ÎNTEEIERII STATE#!R
)EU$A#E
1. !R%ANI+AREA P!#ITICD
2. !R%ANI+AREA S!CIA#D
TEA *. RE#I%IA R!ÂNI#!R
TEA -. N!RE $E C!N$UITD ÎN CA$RU# !/"TII SDTE"TI
1. PR!PRIETATEA $EVA#ASD
2. N!RE "I TRA$I.II CE RE%#EENTAU RE#A.II#E $E UNCD
'. N!RA PRIVIT!ARE #A STATUTU# PERS!ANE#!R
4. N!RE PRIVIT!ARE #A !/#I%A.IUNI "I RDSPUN$ERE PENA#D
5. TRDSDTURI#E CARACTERISTICE %ENERA#E A#E VECHIU#UI
$REPT
6. !/ICEIU# PDÂNTU#UI #A R!ÂNI
TEST $E AUT!EVA#UARE
/I/#I!%RA)IE SPECI)ICĂ
!=ie6tive3e 2nit<ţii de 9nv<ţare
DupR studiul acestei unitRţi de în!Rţare !eţi reu/i sRF
⇒ !ă însu/iţi cuno/tinţe re%eritoare la daco-getii în mileniul migraţiilorG
⇒ să prezentaţi e!oluţia organizării sociale /i politice în perioada de
%ormare a poporului romCnG
⇒ !ă apro%undaţi cuno/tinţe re%eritoare la organizarea politică /i socială a
romCnilor în sec. al B444-leaG
⇒ !ă însu/iţi normele de conduită în cadrul o$/tii săte/tiG
42
C24rin0
!=ie6tive3e
2nit<ţii de
9nv<ţare
STATU# R!ÂNESC )EU$A#
(proape 1222 de aniA începCnd cu retragerea romană din Dacia /i
pCnă la %ormarea statelor %eudale romCne/tiA poporul daco-roman s-a
%ormat /i trans%ormat într-un amplu proces de etnogenezăA su$ presiunea
popoarelor migratoareA în popor romCn
52
.
1opoarele in!adatoare au a!ut o in%luenţă mai mare sau mai puţin
importantă în intensitate sau durată asupra %ormării romCnilor în ţinuturile
dintre -arpaţiA Dunăre /i 'area Neagră. :n prima etapă H2"5 - 5>>N
migrează popoarele germanice /i hunii H3"5 - 454N. (poi urmează sla!ii
Hsecolele 64 - BN care conlocuiesc cu romCnii /i sunt asimilaţi de ace/tia. :n
acela/i inter!al migrează $ulgarii /i-/i întemeiază ţaratul lor la sudul
Dunării /i se produce migrarea ungurilor din 1anonia. ( treia migraţie
Hsec. B - B444N începe cu pecenegii /i cumaniiA odată cu in!azia maghiară
în ransil!ania /i migraţia tătarilor H1241-1242N. :n acest mileniu se
%ormează poporul romCnA relaţiile %eudaleA dreptul romCnesc în cadrul
unor comunităţi politice /i sociale ca tCrgurileA ora/eleA sateleA grupate în
cnezate /i !oie!odateA reunite apoi în state %eudale centralizateA cu
instituţii proprii poporului nostru.
TEA 1. $AC! ? R!ANII ÎN I#ENIU# I%RA.II#!R
1. Pri5e3e 4141are 5i:rat1are
După retragerea aureliană din DaciaA în teritoriile de acum li$ere
de stăpCnirea romană continuă să locuiască o populaţie daco-romană
latinizată
51
. -on!ieţuirea acestei populaţii s-a %ăcut în condiţiile migraţiei
unor popoare germanice
52
A !andaliiA care s-au a/ezat în partea de nord-
!est /i anume în #anat /i -ri/ana. :n zona de estA în ransil!ania /i
'untenia au intrat goţii /i !izigoţii Hgoţii de apus sau goţii cei $uniN. :n
nordul Daciei trăiau gepiziiA care î/i întindeau ha$itatul pCnă în -arpaţii
)lo!aciei. 1opoarele germanice au a!ut con%licte /i răz$oaie cu statul
roman în anii 3>" - 3>9A cCnd împăratul 6alens i-a alungatA împingCndu-i
spre apus. ,oţii au luptat /i cu armatele lui -onstantin cel 'are în anul
332A %iind în%rCnţi de %iul acestuiaA conducător al armatei %iind -onstantin
al 44-lea.
:n anul 3"5 nă!ălesc în Dacia huniiA care se luptă cu goţiiA silindu-i
să le cedeze teritoriile /i să plece înspre !est. Nu tre$uie să-i considerăm
pe !andali sau goţi ca %iind popoare unite. &i erau constituiţi în tri$uriA
uneori ri!ale între eleA care adesea se răz$oiauA con%lictele lor con!enind
5!
Constantin C. Giur(scu ) I't#+i. +#/0ni#+, din c"" /.i %"c;i ti/,&+i ,0n1 . 2nt"/"i"+". 't.t"#+
+#/0n"şti, Ed. Ştiin. şi Encic., 6&c. 1975.
51
%. #orga ) L" ,+#*"/" d" O.*.nd#n d" . 4.ci" ,.+ O"/,"+"&+ A&+"i"n M 27! ) 275K, R"%. >i't. S&d
)E't, I, 1924.
52
&l. $dobescu ) L" t+"'#+ d" 5"t+#''., t. I)III, 5.+i', 1889.
C. Dinulescu ) 4i" F.nd."n &nd di" B#t"n in 3n$.+n &nd R&/.ni"n, L"i,-i$, 1923.
43
Stat23
r15;ne06
Ee2da3
$AC! ? R!ANII ÎN
I#ENIU#
I%RA.II#!R
Pri5e3e
4141are
5i:rat1are
romanilorA care le aţCţau sau le spri;ineauA pentru a slă$i %orţa
migratorilor. *neori luptătorii goţi erau atra/i spre a %i %olosiţi în armatele
imperialeA a/a cum găsim în 323A în armata împăratului +icinus. De la
neamurile germanice ne-au rămas necropole /i tezaureA cel mai
important %iind tezaurul de la 1ietroasaA descoperit în anul 1.3"A cunoscut
în popor drept I-lo/ca cu puii de aurJ. :n lim$a romCnă au rămas unii
termeni /i denumiri toponimice.
2. Sar5aţii
Neamurile sarmaţilorA 4azigii /i 3o0olaniiA sunt a/ezaţi î.e.n. în
partea de est a DonuluiA de unde încet se mi/că spre cCmpia 1anonicăA
unde sunt semnalaţi prin anul 22A a!Cnd legături cu dacii
53
. -hiar în
luptele cu raian sunt aliaţi cu Dece$alA luptCnd îm$răcaţi în zale /i cu
spade uria/e. :n timpul lui -onstantin cel 'are în zona dintre 1rut /i
Nistru se semnalează e0istenţa sarmaţilor. &i reprezintăA la marginea
DacieiA un element politic dominant %ără să se poată considera că au a!ut
!reo a/ezare cu populaţie numeroasă în Dacia.
'. H2nii
1opor migratorA au nă!ălit în anul 3"5 în DaciaA au luptat cu migratorii
germaniciA pe care i-au împins înspre !est. 8unii au aparţinut popoarelor
altaiceA după locul de pro!enienţăA asemănCndu-se cu mongolii
54
. <iind
crescători de !ite /i păstoriA a!eau ne!oie de zonă de stepăA ast%el că au
ales pentru a/ezare -Cmpia Dunării /i a isei. (miemus 'arcellinusA un
scriitor contemporan cu huniiA le-a %ăcut un portret rămas de re%erinţăF Jhunii
se hrănesc %ără a între$uinţa nici o pregătireA nici %ocA cu rădăcini de ier$uri
săl$atice /i cu carne %răgezită între coapsele lor /i spatele cailor. Nu
mCnuiesc plugul niciodatăG nu locuiesc în caseA nici în coli$eA căci orice
încăpere li se pare un mormCnt /i ei nu se cred în siguranţă su$ un
acoperi/. otdeauna rătăcindA schim$Cnd !e/nic locuinţele lorA ei sunt
deprin/i din copilărie cu toate su%erinţeleF %rigulA %oamea /i setea. urmele îi
urmează în aceste rătăciriA tCrCnd carele în care sunt închise %emeile. (colo
torc %emeile /i cos hainele $ăr$aţilor lorA acolo dau na/tere copiilor /i-i cresc
pCnă a;ung mari. :ntre$aţi pe ace/ti oameni de unde !inA unde au %ost
zămisliţiX nu !or /ti să răspundă. &i trăiesc necontenit pe caii lor mici /i
urCţiA însă iuţi /i neo$osiţi. -ălărind ca $ăr$aţii sau într-o parteA ca %emeileA ei
ţin pe cai adunările lorA cumpără /i !CndA $eau /i mănCncăA $a chiar /i dorm
înclinaţi pe gCtul animalelor. 8unii sunt nestatornici /i lipsiţi de credinţăA
mi/cători după toate !CnturileA răpiţi cu totul de %uria momentuluiG lim$a lor
este întunecatăA încurcată /i plină de meta%ore. -Ct despre religieA ei par a
nu a!ea nici unaA sau cel puţin nu practică nici un cultG au o nemărginită
lăcomie pentru aurI.
-u toate aceste a%irmaţiiA se poate constata că la curtea regală a
lui (ttilaA regele lorA e0istau palateA terme /i o cancelarie. 6iolenţa /i
distrugerile hunilor %ăceau parte din tehnica lor de a supune popoarele
îngrozite /i pentru a scurta răz$oaiele. (ceste mani%estări nu erau
53
C(t(lina *loşiu ) O in'c+i,ţi" +&nic1 d"'c#,"+it1 2n n"c+#,#. din '"c#& . I?)". d" . L"ţc.ni ) I.şi, 2n
M"/#+i./, I, 1969.
54
E. &. T+omson ) A ;i't#+7 #P Atti. .nd t;" >&n', O:P#+d, 1948.
44
Sar5aţii
H2nii
continueA ele încetau o dată cu plata tri$utului. +uptele hunilor au început
cu 8ermanaricA regele ostro-goţilorA apoi se continuă cu armatele goţilor
lui (tanaricA pe care îl în%rCngA împingCndu-l cu neamurile conduse de el
spre !est. :n 3".A lCngă (drianopolA romanii sunt în%rCnţi de goţii împin/i
de huni spre sud.
-ea mai mare parte a goţilor trece în peninsula $alcanică. După
luptele din 422 /i 412A goţii se a/ează în ,aliaA în calitate de %ederaţi ai
romanilor.
După 433A hunii cuprind zona din stCnga Dunării /i pusta
1anonicăA su$ domnia regelui 3ona sau 3ugilos. După ace/tia urmează
(ttilaA cunoscut contemporanilor săi prin cruzimea %ără marginiA încCt se
spunea că iar$a se usucă unde calcă piciorul calului său.
(ttila a %ost numit Jciocanul lumiiI sau J$iciul lui DumnezeuI. (ttila a
a!ut mai multe e0pediţii de ;a% /i cucerireA ast%el că în 443 a;unge pCnă la
-onstantinopol. :n 44" in!adează )ingidunum H#elgradulNA iar în 451
organizează o e0pediţie în ,alia /i 4talia. :n 453 (ttila moareA iar urma/ii
săi se răz$oiesc pe mo/tenirea sa. :n 454A %iul său este în%rCnt la rCul
NetaoA iar ca urmare hunii sunt sco/i din DaciaA aceasta %iind cucerită de
gepizi. *nii dintre ace/tia locuiesc în Dacia pCnă la s%Cr/itul secolului al
64-lea. Nu se cunoa/te lim$a hunilor. 1oporul nostru nu are în patrimoniul
cultural nici un cu!Cnt sau !reo denumire topică. 8unii au trecut ca o apă
!i;elioasă prin al$ia istoriei noastre %iind înlocuiţi de alţi migratori.
(. %e4i>ii 8i avarii
1otri!it in%ormaţiilor transmise de istoricul 4ordanesA gepizii au
ocupat teritoriul dacic de la isa la Dunăre /i )iret. ezaurele găsite în
epoca noastră la (pahidaA -oro!eniA ?eica 'ică demonstrează ade!ărul
acestor in%ormaţii
55
. ,epiziiA un popor mai pa/nicA ISuieta mensIA au
con!ieţuit ca !ecini lini/tiţi cu 4mperiul 3oman pCnă în !remea împăratului
DustinianA care dore/te să ocupe /i zona din nordul Dunării. :nainte de
535A armatele $izantine trec Dunărea /i ocupă unele castele sau cetăţi
caF +ederataA (rcida!aA Dro$etaA numite ast%el ca în timpul lui raianA
ceea ce demonstrează continuitatea a/ezărilor daco-romane /i după
cCte!a secole. ,epizii au stăpCnit Dacia începCnd cu anul 4.. pCnă în
5>>A cCnd statul lor este s%ărCmat de longo$arziA uniţi cu a!arii.
:n urma unei mane!re diplomatice de în!ră;$ire a longo$arzilor cu
gepiziiA ace/tia pornesc un răz$oi unii împotri!a altora în 5>>A con%lict în
care se implică /i a!arii sta$iliţi în Do$rogeaA în estul 1rutuluiA care
reu/esc să cucerească Dacia în %olosul lor. De la seminţia gepizilor n-au
rămas în cultura romCnilor decCt cCte!a cu!inte menţionate de )e0til
1u/cariuF tu%ăA pungăA nasturA strănutA a cotropi. 6er$ul a cotropi este
unul dintre cele dintCi cu!inte rămase de la in!adatorii germanici /i se
întClne/te doar la romCnii din nordul DunăriiA de unde se poate
concluziona ideea de continuitate a poporului nostru.
După în%rCngerea gepizilorA a!arii se sta$ilesc în -Cmpia isei /i a
DunăriiA unde înainte stătuseră hunii. (!arii pornesc în numeroase
e0pediţii înspre 4mperiul 3omanA a;ungCnd să asedieze în >2>
55
&llen ,.&. 'ee-er ) B"+/.n', A%.+' .nd S.%', 2n T;" S.%#nic R"%i"Q, <II.
.etre %(sturel ) T#+n., t#+n., P+.t+". O ,+#*"/1 d" i't#+i" şi d" in%i'tic1, 2n S.8.I.?., ?II, 1956.
45
%e4i>ii 8i
avarii
-onstantinopolul. De!iza a!arilor eraF Isemănaţi /i seceraţiA noi o să !ă
luăm o parte din produseIA deducCndu-se de aici con!ieţuirea relati!
pa/nică cu populaţia supusăA în scopul procurării de produse /i tri$ut.
+a al 644-lea episod ecumenic din NiceeaA ţinut în "."A a luat parte
/i un anume I*rsusA episcop al a!ariţilorI . &ste clar că acest *rsu era
episcop romCn care locuia în zona stăpCnită de a!ari. (ceasta
demonstrează e0istenţa unor episcopii romCne/ti în secolul al 6444-lea.
)tatul a!ar a %ost distrus de -arol cel 'are în anul "9>A în urma cuceririi
JringuluiI sau capitalei acestora. 1oporul a!ar a %ost cucerit /i nimicit în
urma luptelor pe care le-a purtat cu $ulgariiA condu/i de regele Krum
H.22-.14N.
Din istoria a!arilorA pentru poporul romCn este de reţinut lupta din
anul 5." dintre ace/tia /i $izantiniA cCnd se înregistrează cele$rele
cu!inte JornaA torna %ratreIA care întorc armata $izantină din drumul săuA
primele cu!inte cunoscute în lim$a romCnă din istorie.
*. S3avii
După retragerea romană din DaciaA sla!ii reprezintă poporul
migrator care a a!ut o contri$uţie mai însemnată în istoria %ormării
noastre ca popor. 3omCnii reprezintă o nuanţă aparteA caracteristicăA
precum /i o ci!ilizaţie /i cultură deose$ită în mi;locul marii %amilii
romanice. 4storicul /i sla!istul 4on #ogdanA precum /i romanistul O!id
Densu/ianu au apreciat că poporul romCn apare pe scena istoriei ca un
popor complet doar după asimilarea sla!ilor
5>
. &i apreciază că
elementele etnice constituti!e ale poporului romCn sunt dacii autohtoniA
romanii /i la urmă sla!ii. )la!ii s-au a/ezat în DaciaA mai întCi în secolul
64-leaA în grupuri mai miciA iar apoi din a doua ;umătate a secolului al 64-
lea cu %ormaţiunile lor tri$ale. &rau oameni înalţiA $lonzi-ro/co!aniA cu
ochii al$a/tri. )e ocupau cu cre/terea !itelorA cu !CnătoareaA pescuitul /i
culti!au pămCntul. (!eau prisăci cu stupi de al$ineA lucrau inul /i
cCnepa. 3oata olarului au luat-o de la daco-geţi. răiau în clanuri
%amiliale sau tri$uri. &rau strati%icaţi în no$iliA oameni li$eri /i ro$i. )la!ii
se con%runtă cu trupele împăraţilor $izantini în 591 /i >22A dar aceasta nu
a putut împiedeca înaintarea populaţiilor sla!e. +a nord de DunăreA
procesul etnic s-a des%ă/urat prin asimilarea sla!ilor în masa populaţiei
daco-romane. (ceasta este do!ada incontesta$ilă a !italităţiiA rezistenţei /i
culturii superioare a populaţiei daco-romaneA care a asimilat pe cei mai
numero/i nă!ălitoriF sla!ii. 'o/tenirea sla!ă este deose$ită în toponimieA
onomastică /i lim$a romCnă în general. 3Curile #istriţa - rCul repedeA
DCm$o!iţa - rCul ste;arilorA 4alomiţa - rCul timpului pustiuA Crna!a - rCul
spinilorA -rasna - rCul %rumosA 1utna - rCul cu drumA muntele NegoiulA
ora/ul -raio!a - re/edinţa craiuluiA 3Cmnicul HrCu sau iaz cu pe/tiNA
Crgo!i/te Hlocul tCrguluiNA )latina Hapă săratăNA 5latna Hlocul auruluiNA
=inutul 6la/ca sau =ara 6lahilorA 6lăsia sau codrul romCnilor sunt nume
date de sla!i. :n onomastică in%luenţa sla!ă este însemnată
5"
.
56
#on *ogdan) O+i$in". ?#i"%#d.t&&i . +#/0ni, 2n An."" Ac. R#/. I't. t.<<I?, 19!1 ) 19!2.
AP L#/*.+d. T+.diti#n .tin" "t t+.diti#n '.%". L" +#&/.in, +"'&t.t d" "&+ P&'i#n, 2n Act. c#n$+"''&'
M.d%i$i.ni, %#.?, 8#,"n;.$"n, 1959.
57
#orgu #ordan ) T#,#ni/i. +#/0n".'c1, 6&c&+"şti, 1963.
46
S3avii
3adu H!eselulNA Dan HdăruitulNA 6lad HstăpCnitorulNA 1Cr!u HprimulNA
Do$re H$unulN sunt nume de origine sla!ă. Nume de animaleA de însu/iri
di%eriteA termeni din domeniul religios atestă in%luenţa unor e0presii /i
cu!inte sla!e
5.
.
Din punct de !edere al organizării sociale /i organizării de statA
sunt de origină sla!ă termeni cum suntF $oier - no$ilA stăpCnA ;upCn -
conducător de ;upăA ro$ - scla!A cneaz - principeA !oie!od - conducător de
armată.
:n organizarea militarăA romCnii au luat de la sla!i denumiri de
%uncţii de luptă caF ceatăA pClcA gloatăA stra;ă. *nele nume de armeA caF
sa$ieA suliţăA pra/tieA topor sunt sla!eA precum /i steagul sau !oinicul în
înţeles de soldat. O sumă de dregătorii sunt denumite cu cu!inte sla!eF
!ornicA postelnicA stolnicA cea/nicA ispra!nic.
TEA 2. EV!#U.IA !R%ANI+ĂRII S!CIA#E "I P!#ITICE ÎN
PERI!A$A $E )!RARE A P!P!RU#UI R!ÂN
1. !r:ani>area 016ia3ă
ri$urile sla!e au ocupat Dacia /i apoi #alcanii în ipostază de
cuceritori. &le au atacat /i pro!ocat distrugeri ora/elorA au ro$it populaţia
sau au supus-o pentru a plăti tri$ut. 'ult timp s-a acreditat ideea că
populaţia daco-romană s-a retras în munţi după anul 2"5A pentru a-/i
găsi scăparea din %aţa nă!ălitorilorA apoi cCnd ace/tia au %ost izgoniţi sau
au plecatA populaţia ar %i co$orCt la /es. (de!ărul este că adăpostul
populaţiei agresate de !alurile migratoare a %ost pădureaA care se
întindea pe supra%eţe imense ale teritoriului stră$un.
'unteniaA podi/ul ransil!aniei /i podi/ul 'oldo!ei erau acoperite
cu imen/i codri care plecau din zona muntoasă /i a;ungeau pCnă la
Dunăre. 5onele locuite de populaţia daco-romană erau cele ale !ăilor
rCurilor cu posi$ilitatea de retragere în pădurea ce o%erea adăpost hrană
/i un trai mai lesnicios. Nu este de mirare că lunca DunăriiA !ăile rCurilor
4alomiţaA 'osti/teaA -olentinaA DCm$o!iţaA Nea;lo!A ,la!acioc /i
eleormanul au %ost locuite din timpuri preistorice.
-aracteristic pentru acest mod de !iaţă este denumirea de către
sla!i a regiunii 6la/ca ca ţară a romCnilor H!alahilorNA ţară care se găse/te
pe un teritoriu de /esA dar cu păduri imense cursuri de apă. -odrul 6lăsiei
se întindea din 'untenia pCnă în Do$rogeaA o%erind în e!ul mediu un
adăpost util populaţiei greu încercate de %uria nă!ălirilor.
(ceastă populaţie trăia în comunităţiA su$ conducerea unor
căpetenii aleseA numite ;uzi sau ;udiciA după termenul latinA mo/tenit de
;ude0. (cestor ;uzi li se su$ordonau oamenii li$eri ai comunităţiiA ei a!Cnd
/i denumirea de JcneazI sau I!ătămanIA ce desemna conducătorul unui
sat. 1opulaţia romanică din DaciaA %iind supusă de către sla!iA a %ost
denumită cu apelati!ul JrumCnIA nume dat ţăranului neli$er. 3omCniiA care
a!eau această denumire au %ost denumiţi JrumCniI- termenul popular - în
58
%.&. Constantinescu ) 4icţi#n.+ #n#/.'tic +#/0n"'c, 6&c., 1963.
47
EV!#U.IA
!R%ANI+ĂRII
S!CIA#E "I
P!#ITICE ÎN
PERI!A$A $E
)!RARE A
P!P!RU#UI
R!ÂN
!r:ani>area
016ia3ă
înţelesul de ţărani supu/iA termen care !a %i %olositA în întreg e!ul mediu
pentru a categorisi pe ţăranii dependenţi. (st%el IrumCniaI de!ine o
instituţie ;uridicăA care se re%eră în accepţiunea socială $ine sta$ilită la
condiţia ţăranului neli$erA care are un stăpCn
59
.
1rocesul prin care numele etnic a a;uns să desemneze pe /er$i a
a!ut loc în epoca în care sla!ii au ocupat /i supus Dacia. )e /tie că sla!ii
au denumit populaţiile romanice cu termenul de !alahiA ceea ce însemna
populaţia supusăA adică romCni.
*n alt însemnat proces în cadrul cuceririi Daciei de către sla!i a
%ost %ormarea păturii $oierilorA no$ilimea romCnească. )la!ii au luat în
stăpCnire pămCnturile daco-romanilorA dar nu în mod indi!idualA ci pe
clanuri sau %amilii. (ce/ti stăpCni sau %amilii de stăpCni se numeau $oieri
%aţă de ţăranii care continuau să lucrezeA dar plăteau di;mă Hcu!Cnt sla!NA
sau prestau munci Hcu!Cnt sla!N /i anumeF cărău/ieA lucru la mori /i
iazuriA con%orm dictonului sla! Isemănaţi /i seceraţiG noi o să !ă luăm
numai o parte din produseI.
(ici începe di%erenţierea socială /i economică dintre clasa $oierilor
/i clasa ţăranilorA di%erenţiere ce se adCnce/te /i se concretizează pe
plan social în e0istenţa unor pri!ilegiaţi /i a unor ţărani dependenţi.
Diploma 4oaniţilor din anul 124" rele!ă o stare socială pree0istentăA pe de
o parte Ima;ores terraeIA adică Jmai marii pămCntuluiIA no$ili sau $oieriA
/i de altă parte ţărani li$eri sau dependenţi
>2
.
)tăpCni ai pămCntuluiA sla!ii au constituit /i elementul conducător
din punct de !edere politic. -nezii /i !oie!izii sunt căpeteniile populaţiei
$ă/tina/e supuse. &i au drepturi ;udecătore/tiA sunt conducătorii oastei /i
se răz$oiesc cu popoarele migratoare. 1e !ăile rCurilor se întemeiază
cnezate /i !oie!odate care sunt compuse dintr-o populaţie mi0tă romCno-
sla!ăA în care populaţia romCnă este co!Cr/itoareA iar cea sla!ă în curs
de asimilare. 1rocesul de asimilare se încheie în ;urul anului l222A ast%el
că toate cnezatele /i ducatele Hdu0 Y !oie!odN găsite de regalitatea
maghiară pe teritoriul dacic sunt %ormaţiuni romCne/ti.
-onducerea de către sla!i a populaţiei din punct de !edere social /i
politic se regăse/te /i în procesul de introducere în $iserică a lim$ii /i scrierii
sla!oneA lim$ă a stăpCnilor. -hiar după ce sla!ii au %ost asimilaţiA lim$a
sla!onă a rămas în $isericăA aceasta %iind o instituţie conser!atoareA la %el ca
scrierea. Dacă lim$a sla!onă a %ost treptat înlocuită cu lim$a romCnăA
scrierea sla!onă sau cu caractere sla!one s-a păstrat mult timp atCt în
$isericăA cCt /i în cancelariile domne/tiA pCnă în secolul al B644-lea.
:n procesul de asimilare al sla!ilor tre$uie a!ut în !edere timpul
lung în care a a!ut loc acest proces. Deose$irea de situaţie socială /i
drepturi care e0ista la început între cele două pături de populaţie s-a
estompatA unii dintre conducătorii daco-romanilorA dintre ;uzii /i ;udecii lor
au a;unsA prin %aptele lor de arme sau prin legături de %amilieA într-o
situaţie mai înaltă. :n procesul de asimilareA o parte deose$ită de merit o
au /i %emeile daco-romaneA care prin căsătorii au realizat în timp
con!ieţuirea /i asimilarea sla!ilor.
59
%. #orga ) R#/0ni. d&n1+".n1 şi *.+*.+ii 2n '"c#& ?I, 2n St&dii..., Ed. Ştiin. şi Encic. 1984.
6!
%. #orga ) I't#+i. +#/0ni#+ din ,"nin'&. *.c.nic1 M A*.ni., M.c"d#ni., E,i+, T'.i., "tcK 6&c., 1919.
48
1ornind de la sat H%osatumNA localitate întărită cu un /anţ /i cu
ziduri - s-a a;uns la con%ederaţii de sateA ;udeţeA cnezate /i !oie!odateA
care ulteriorA prin e0tindere /i con%ederare în lupta împotri!a e0pansiunii
migratorilorA !or duce la organizarea de ţări.
2. Ad5ini0traţia 6entra3ă 8i 316a3ă 9n ti5423 5i:raţii31r
După retragerea legiunilor romane /i a conducerii administrati!e
din DaciaA noul popor creat prin contopirea dacilor cu romanii a %ost
ne!oit să-/i adapteze %ormele de !iaţă /i de organizare la noile condiţii.
-unoscuta teorie a lui Nicolae 4orga despre JromaniileI populare o%eră o
imagine concludentă cu pri!ire la e!oluţia !ieţii economice /i social-
politice în spaţiul de la nordul DunăriiA în perioada !alurilor trecătoare ale
populaţilor migratoare. 4n!aziile repetateA ca /i dominaţia temporară a
unor J$ar$ariI au s%ărCmat unitatea Daciei romaneA %ăcCnd-o să se
%ragmenteze în mai multe teritoriiA care păstrau trăsăturile etnice. (ceste
JromaniiJ sunt denumite de către iz!oarele !remii /i de !ecini sau chiar
migratori ca %iind !echiA adică ţinuturi locuite de !lahiA populaţia
romanizată. *tilizarea acestui termen a %ost %ăcută în principal de sla!iA
care au găsit pe teritoriile nord Dunărene o populaţie numeroasăA
puternic romanizată. 3omCnii nu s-au numit pe ei însă/i !lahiA ci /i-au zis
romCniA de la JromanusI ceea ce demonstrează puterea con/tiinţei etnice.
1rintre urmările principale ale retragerii autorităţilor romane din Dacia a
%ost aceea a des%iinţării administraţiei centrale a %ostei pro!inciiA ceea ce a
a!ut ca principală consecinţă o întoarcere la modul de organizare
autohtonăA la eli$erarea din %orţa de constrCngere romană /i la
organizarea locală adaptată pentru a %ace %aţă migraţiilor. Organizarea
populaţiei prin mi;loace proprii a %ost %ăcută /i ca urmare a %aptului că
puterea politică nu a %ost cedată de statul roman altui stat
>1

1opoarele migratoareA în trecerea lor pe teritoriul nostruA nu au
întemeiat aici stateA dar au inclus teritoriile în zona de in%luenţă J$ar$arăJA
de unde /i denumirea de ,oţiaA ,epidia sau )cla!inia.
'arile centre ur$ane rămase pe teritoriul Daciei romane /i-au
continuat !iaţa socială /i economică o perioadă îndelungată de timpA mai
ales că erau locuite de o populaţie densăA $ine apărată /i organizată.
(tracţia spre aceste ora/e a migratorilor este dată de $ogăţiile ce se
găseau aici /i de posi$ilitatea de a procura rapid hranăA armeA cai /i ro$i.
(tacurile permanente asupra ora/elor au dus la întărirea lor ca
ade!ărate cetăţi încon;urate de ziduri de apărareA de turnuri de
o$ser!areA de %orti%icaţii cuprinzCnd /anţuri cu apăA porţi întărite în %aţa
unor poduri mo$ileA care să oprească hoardele migratoare de a de!asta.
-u toate acesteaA ora/ele decad. De la mCndrele metropoleA municipii /i
%alnicele coloniiA se a;unge treptat la o a$andonare sau distrugere a
ora/elor /i ruralizarea lorA e0istCnd e0odul populaţiei către centre mai mici
sau sateA în care puteau mai u/or să se ascundă din %aţa trecerii
de!astatoare a migratorilor. 3ămCn ora/e ca (pulumA (mpelumA 1otaisaA
NapocaA 1oralisumA dar celelalte se pierd treptat. 1e ruinele %ostelor
61
Jovan Cvi/ie ) L. ,"nin'&" *.c.niN&", $"#$+.,;i" ;&/.in". 5.+i', 1918.
Silviu Dragomir ) ?.;ii din n#+d& 5"nin'&"i 6.c.nic" 2n E%& M"di&, 6&c. 1959.
49
Ad5ini0traţia
6entra3ă 8i
316a3ă 9n ti5423
5i:raţii31r
ora/e rămCn sateA uneori cu denumirea originală a ora/ului sau cu
denumiri noi. :n procesul de decădere al ora/elorA atri$uţiunile
administrati!e /i de ;udecată rămCn acelor ;uzi sau ;udeciA de unde /i
denumirea teritorială de ;udeţe.
Dacă populaţia se mută în zone de organizare ruralăA este %iresc
ca satele să ia amploare /i ca număr /i ca dez!oltare economică.
4ne0istenţa unei presiuni romane %ace ca la începutul perioadei satele să
sporească în spaţiu /i populaţie. <ormarea ulterioară a satelor pe ruinele
coloniilor /i municipiilor se constată în toate zonele teritoriale romCne/ti.
-hiar denumirea de satA de la termenul latin de J%ossatumIA
demonstrează e0istenţa /i continuitatea unor a/ezări romCne/ti. )atele
au o organizare militară proprieA %orti%icaţii care să le permită respingerea
unor atacuri din partea migratorilorA precum /i o apărare mai temeinică a
a!erii comuneA %ormată din %ondul de caseA animaleA morileA li!ezile /i
terenurile agricole. 'icile cătune %ormate din cCte!a gospodării ţărăne/ti
rămCn cu denumirea lor dacăA autohtonă.
'. !=8tea terit1ria3ă
'utarea centrului de greutate al !ieţii economice la sate a
determinat /i modalităţi de organizare a muncii /i !ieţii sociale în
comunitatea e0istentăA ast%el încCt ea să răspundă din punct de !edere
administrati! ne!oilor locuitorilor săi.
)atul romCnesc a %ost organizat ca o unitate de administrare /i
!iaţă socială colecti!ăA o$/tească. (ceastă organizare solidară s-a
realizat /iA ca urmareA a rudeniei dintre mem$rii săiA dar /iA ca urmare a
unităţii de lim$ăA tradiţiiA cutume /i religieA precum /i din necesitatea
muncii e%iciente pentru e0ploatarea agricolă a teritoriului. O$/tea
sătească are în principal o trăsătură economicăA chiar dacă e0istă încă
puternice relaţii de rudenie de sCngeA ca /i în o$/tea gentilică. )tăpCnirea
teritorialăA agricultura /i cre/terea !itelor - $aza e0istenţei comunităţii -
%ace să se schim$e accentul pe latura economică a tipului de relaţii ce se
sta$ilesc între mem$rii colecti!ităţii
>2
. 1uternicele tradiţii monogame ale
relaţiilor de %amilie generează o di%erenţiere a %amiliei mariA în %runte cu
Jpater %amiliasJA în %a!oarea %amiliei indi!idualeA %ormate din perechea de
soţi /i copii lor.
otu/i rudenia de sCnge se menţine ca o puternică legăturăA dar
de această dată de tip economicA %amiliile care se înrudeau între ele
%ormCnd Jcetele de neamI care lucrau în comun /i cre/teau !ite. -etele
de neam coe0istau în o$/tea săteascăA a!Cnd interese economice
comune /i tradiţii de !iaţă /i culturale. &ste %iresc ca aceste comunităţi
să-/i organizeze o conducere democraticăA $azată pe principiul electi!ităţii
conducătorilor /i pe autoadministrarea tre$urilor comune.
(utoadministrarea se realiza prin hotărCrea ma;oritară a tuturor
mem$rilor o$/tiiA adunaţi în Jadunarea megie/ilorJA care erau stăpCnitori
de!ălma/i a tuturor teritoriilor aparţinătoare. (dunarea megie/ilor î/i
desemna un s%at al $ătrCnilor din cei mai cu e0perienţă lucrătoriA dintre
62
0t. $lteanu ) 8& ,+i%i+" . 2nc",&t&+i" E%&&i M"di& 2n i't#+i. R#/0ni"i, '"c. I?) ?III. 2n R"%. d" I't.,
n+. 1!R1986.
5!
!=8tea
terit1ria3ă
cei cu putere de con!ingere /i posi$ili apărători ai !alorilor comune. &i se
numeau Joameni $uni /i $ătrCniJA a!Cnd de cele mai multe ori /i
atri$uţiuni ;urisdicţionale în cazul unor litigii ce puteau apărea. ?e%ii
militari ai o$/tii erau ;uzii sau ;udeciiA iar în unele cazuri erau numiţi cnezi.
(ce/tiaA împreună cu $ăr$aţii !CnătoriA a!eau sarcina de a apăra satul de
străiniA precum /i de a păstra ordinea în interiorA de a !eghea la
continuitatea tradiţiilor /i cutumelor
>3
.
)atele au %ost a/ezate pe !ăile rCurilorA în depresiunile montaneA
de-a lungul căilor de comunicaţie /i a!eau legături economice între ele.
:n%iinţarea unor sate se %ăcea ca urmare a sporului natural al populaţieiA a
posi$ilităţilor de în%iinţare a unor noi e0ploatări agricole.
)atele e0istente /i cele nou %ormate sta$ileau legături între eleA în
cadrul schim$urilor economice /i culturaleA precum /i pe timp de
prime;dieA cCnd doar lupta comună le putea sal!a. :n aceste condiţii au
apărut uniunile de o$/ti care nu mai erau legate prin comuniunea de
rudenie sau de !iaţă economică zonalăA ci erau unite prin interese de
apărareA tradiţieA lim$ăA !iaţă religioasă /i necesitatea punerii în !aloare a
unei regiuni mai mari de e0ploatare agricolă
>4
.
(. )1r5e de 1r:ani>are Ee2da3ă 4re0tata3ă
-u !remeaA reprezentanţii o$/tilorA care a!eau /i rolul de
intermediari ai acestoraA ocupCndu-se de strCngerea dărilor pentru
domnitorii străiniA au a;uns să cC/tige a!eri importanteA să le crească rolul
în cadrul comunităţiiA de!enind conducători deasupra o$/tilorA
trans%ormCnd %uncţia în instrument pentru dominaţia politică.
După opiniile ma;orităţii istoricilorA %ormarea unor relaţii de tip
%eudal s-a cristalizat în secolele 6444 T 4BA cCnd acestea coe0istau cu
relaţii din cadrul unor o$/ti teritoriale li$ere.
Organele de conducere ale uniunilor de tri$uri de o$/ti au e!oluat
cu timpul de la o reprezentare nominală aleasă democraticA la o %amilie
sau la un grup de %amilii care dispuneau de a!eri /i de un prestigiu social
mai mareA precum /i de cete de răz$oinici. rans%ormarea %uncţiilor
eligi$ile în %uncţii ereditare a constituit motorul apariţiei relaţiilor %eudale
timpurii.
:n cadrul o$/tii săte/tiA ;udeleA %uncţie care e0istă încă de pe
!remea 4mperiului 3omanA se trans%ormă în cneaz sau !oie!od începCnd
cu secolul al 644-leaA concomitent cu asimilarea sla!ilor. 4nstituţia cnezatului
a apărut ca o %uncţie de su$ordonare %aţă de domn /i stăpCnitorA care
este !oie!odulA proces caracteristic numai la romCni. Ne!oia de
organizare a unei %orţe capa$ile să lupte împotri!a du/manilor Ha/a
numiţii hostes - du/maniA de unde !ine /i cu!Cntul oasteN a dus la
con%ederarea o$/tilor săte/tiA la crearea unor uniuni teritoriale de o$/ti.
(ceste uniuni de o$/ti constituiau %ormaţiuni prestataleA a!eau un rol de
apărare împotri!a numeroaselor agresiuni străine. &le erau conduse de
63
Maria Comşa ) 8#n'id"+.ţii c& ,+i%i+" . #*şt". '1t".'c1 ," t"+it#+i& R#/0ni"i 2n '"c. III ) ?. 2n M&-"&
N.ţi#n., III ) 197!.
64
Ge1a *a!o ) 4"',+" #+$.ni-.+". #*şti#+ '1t"şti ." ",#cii P"&d." ti/,&+ii din '&d ) "'t& R#/0ni"i. 2n
Stiin. şi 8"+c. d" I't. %"c;", 3 R 1975.
51
)1r5e de
1r:ani>are
Ee2da3ă
4re0tata3ă
un !oie!od care era comandantul o/tiriiA domn /i stăpCn pe plan politicA
;udecătoresc /i militar.
<uncţia de !oie!od a e!oluat în timpA dar la începuturile sale
desemna pe conducătorul oasteiA %ormă de organizare a romCnilor ce se
$azează pe datoria de a lupta a tuturor împotri!a du/manilor. 'omentul
istoric de %ormare a acestor %ormaţiuni prestatale este dat de slă$irea
presiunii e0ercitate de migratori în secolele 644 T 4BA de trecerea sla!ilor
în sudul Dunării Hanul >22N /i de distrugerea statului a!arilor de către
-arol cel 'are. 1rocesul de unire a o$/tilor teritoriale este e!idenţiat în
cele trei %orme de organizare socială /i politică.
C*+4A/-)
>5
T &0istau cnezi de satA care stăpCneau de regulă un
sat sau douăA /i cnezi de !aleA care a;ungeau să stăpCnească un grup
de patru pCnă la optsprezece sate situate într-o regiune unitară din
punct de !edere geogra%ic. Deoarece cneazul a %ost conducător al
satuluiA el a luat locul politic de ;udec sau ;ude. -nezatul de !ale este o
%ormă intermediară între cnezatul de sat /i !oie!odatA uneori cneazul de !ale
%iind numit ;upanA de unde deri!ă mai tCrziu denumirea de domeniu -
;upanat.
5(I+5(0A/-) T &ste o %ormă cu un caracter ereditar mai puţin
consolidatA ca /i cnezatul de !aleA dar are atri$uţiuni administrati!e mai
întinse. 6oie!ozii au pro!enit din %amiliile cnezilor celor puterniciA erau
ale/i /i îndeplineau trei tipuri de atri$uţiiF militareA ;udiciareA religioase.
(utoritatea !oie!odului era limitată de adunarea cnezilorA a/a cum mai
tCrziu !a %i limitată de s%atul $oierilor.
6A1A T *niunea a /ase sau /apte uniuni de o$/tiA situate din
punct de !edere geogra%ic în aceea/i zonă H!aleA depresiuneNA %ormează
o IţarăJG sunt cunoscute în iz!oarele istoriceF =ara #CrseiA 8aţeguluiA
<ăgăra/uluiA Oa/uluiA +o!i/teiA 6rancei.
<aza %inală a etnogenezei romCne/ti /i începuturile istorice ale
poporului romCnA constituit ca o entitate distinctăA reprezintă trecerea de
la Jromaniile populareJ sau uniuni de o$/tiA la structuri mai comple0eA
cum sunt ţările sau !oie!odatele. (cestea s-au %ormat /i consolidat /i în
lupta permanentă ce populaţia romCnă a tre$uit să o poarte pentru
neatCrnarea %aţă de migratori.
)e cu!ine să arătăm că în secolul al 6444-lea s-a constatat pe
întreg spaţiul de %ormare al uniunilor de o$/ti teritorialeA al cnezatelorA
;upanatelor /i ţărilor e0istenţa unei uni%ormizări a ci!ilizaţiei localeA care
se e!idenţiază mai ales prin %ormarea lim$ii romCneA ceea ce reprezintă
încheierea procesului de impunere a elementului etnic romCnesc. :n
secolele următoare s-a constatat dez!oltarea demogra%ică puternică a
populaţiei romCne/tiA iar odată cu această cre/tere a sporit strati%icarea
socială proprie %eudalismului.
)ecolul al B-lea marchează e0istenţa unor %ormaţiuni politice
romCne/ti de;a consolidateA răspCndite pe teritoriul locuit de romCni.
Ducatele sau !oie!odatele lui ,eluA ,lad /i 'enumorut din ransil!aniaA
;upanatele din Do$rogeaA cnezatele de !ale din 'aramure/ /i cetăţile din
nordul Dunării sunt prezenţe istorice deose$ite.
65
Constantin C. Giur(scu ) I't#+i. R#/0ni#+, Ed. Ştiinţ. şi Encic., 6&c. 1975
52
Cne>at23
V1iev1dat23
.ARA
+unga etapă care a urmat constituirii unor %ormaţiuni social politice
a %ost marcată de lupta continuă a poporului romCn împotri!a unui !al de
popoare migratoare HpecenegiiA uziiA cumanii /i tătariiNA precum /i
împotri!a tendinţei de e0tindere a dominaţiei statului maghiar în
ransil!ania.
TEA '. A)IRAREA P!P!RU#UI R!ÂN ÎN #UPTA ÎP!TRIVA
$!INA.IEI A%HIAREA A PECENE%I#!RA CUANI#!R "I
TĂTARI#!R
1. a:@iarii
'aghiarii sau ungurii sunt originari din (siaA din regiunea munţilor
(ltaiA de unde au înaintat succesi! spre apusA ocupCnd ţinuturile de stepă
între 6olga /i munţii *raliA apoi deplasCndu-se în spaţiul dintre Don /i
Nipru Hanul .32NA urmCndu-/i calea timp de >2 de ani pCnă la (telLuz
Hanul ..9NA unde tri$urile se unesc su$ conducerea lui (rpad. #ulgarii /i
pecenegii îi o$ligă să se deplaseze spre !est /i ast%elA în .9>A se co$oară
în cCmpia iseiA intrCnd în con%lict cu germanii. :mpăratul Otto cel 'are îi
în%rCnge într-o luptă decisi!ă în 955A o$ligCndu-i să se a/eze în cCmpia
1anonică.
:n răsăritul cCmpiei iseiA maghiarii i-au găsit pe strămo/ii no/triA
care trăiau alături de sla!iA pe cale de asimilareA organizaţi în %ormaţiuni
prestataleA dintre care unele sunt menţionate în mod e0plicit de notarul
anonim al regelui #ela
>>
. (cesta menţionează în a sa J,esta
8ungarorumI e0istenţaA la %inele secolului al nouăleaA a trei ducate
H!oie!odateNF unul în -ri/anaA cu cuprinderea teritoriilor dintre )ome/ /i
'ure/A cu centrul în cetatea #iharea /i condus de 'enumorut
>"
A al doilea
66
%.#orga ) >i't#i+" d"' R#&/.in' d" T+.n'7%.ni" "t d" >#n$+i", %# I, II, 1915 ) 1916.
Const. Daicoviciu ) 6+"%" ;i't#i+" d" . T+.n'7%.ni", 6&c&+"şti, 1965.
67
&nonim *ele regis notarius ) B"'t. ;&n$.+#+&/, I<, "diţi" B. 5#,. Li''".n&, 6&c&+"şti, 1934, ,. 9!)
118. 8it.tA :i se lăuda pă$ntul )anoniei ca fiind extraordinar de bun" +ăci spuneau că acolo curg
renuite i&!oare de ape, *unărea şi 4isa şi alte !estite ape, pline cu peşte bun" +ă această ţară o locuiesc
sla!ii, bulgarii şi blachii, adică păstorii roanilor" Fiindcă după oartea regelui Atila, pă$ntulul
)anoniei roanii îi &iceau că este păşune, fiindcă turele lor păşteau în ţara )anoniei" :i cu drept cu!$nt
se spunea că pă$ntul )anoniei ar fi păşunile roanilor fiindcă şi acu roanii pasc pe oşiile
7ngariei" *ar să lăsă aceasta" Iar ducele Arpad, trec$nd c$te!a &ile, după ce s#a sfătuit cu nobilii săi, a
triis soli în fortăreaţa DEhor, la ducele Menuorut, cer$ndu#i ca din drepturile străoşului său, regele
Athila, să#i cede&e pă$ntul de la flu!iul 3oeş p$nă la hotarul -irului şi p$nă la )oarta Me&esEna"
4riişii lui Arpad însă, 7subuu şi Celuc au trecut peste flu!ul 4isa la !adul 9ucE" 3osind la fortăreaţa
bihor, au salutat pe ducele Menuorut şi i#au pre&entat darurile pe care i le triisese ducele lor" (n ură
însă, counic$ndu#i solia ducelui Arpad, au pretins teritoriul pe care l#a arătat ai sus" Iar ducele
Menuorut încărc$ndu#i cu diferite daruri, a treia &i le#a spus să se întoarcă acasă" 4otuşi le#a dat
răspunsul, &ic$ndu#la> 3puneţi lui Arpad ducele 7ngariei, donul !ostru" *atori îi sunte ca un aic,
unui aic, cu toate ce#i sunt necesare, fiindcă e un o străin şi duce lipsă de ulte" 4eritoriul însă ce l#a
cerut bunei !oinţe a noastre nu îl !o ceda niciodată, c$tă !ree !o fi în !iaţă" :i ne#a părut rău că
ducele 3alanus i#a cedat un foarte are teritoriu, fie din dragoste, cu se spune, fie de frică, ceea ce se
tăgăduieşte" -oi însă, nici din dragoste nici de frică, nu#i cedă din pă$nt nici c$t un deget, deşi a spus
că are un drept asupra lui" :i !orbele lui nu ne tulbură inia că ne#a arătat că descinde din neaul
regelui Athila, care se nuea biciul lui *une&eu" :i chiar dacă acela a răpit prin !iolenţă această ţară de
la străoşul eu, acu însă graţie stăp$nului eu, îpăratul de la +onstantinopol, nieni nu i#o poate
să i#o ai sulgă din $inile ele"
53
A)IRAREA
P!P!RU#UI
R!ÂN ÎN
#UPTA
ÎP!TRIVA
$!INA.IEI
A%HIAREA A
PECENE%I#!RA
CUANI#!R "I
TĂTARI#!R
a:@iarii
în #anatA între Dunăre /i 'ure/A cu centrul în cetatea -u!inA condus de
,ladA al treilea !oie!odat era în ransil!ania de nord-!estA cu re/edinţa
la cetatea Dă$CcaA condus de ,elu H,elou Zuidam #lacusN.
>.
*ngurii au căutat să stăpCnească !oie!odatele romCne/ti intrCnd
în luptă permanentă cu armatele acestoraA dar pCnă la cre/tinarea lor su$
domnia regelui ?te%an nu au a!ut succes
>9
. ($ia după anul 1221A cCnd
?te%anA regele maghiarA este îndemnat de papă să lupte împotri!a
Inecredincio/ilorI /i JschismaticilorIA acesta pătrunde în ransil!ania /i-l
supune pe DulaA !oie!odul centrului pro!incieiA pe (htumA urma/ul lui ,lad
din #anatA precum /i pe !oie!odul Kean al sud-estului ransil!aniei.
)upunerea acestor !oie!ozi nu înseamnă încetarea e0istenţei %ormaţiunilor
romCne/tiA care continuă să %ie menţionate /i peste 222 de aniA în 1222.
(st%elA e0istă în partea de miazăzi a ransil!aniei o Jtera #lacorumI - ţară a
romCnilorA unde se percepea !amă pentru măr%urile în tranzit. 1entru
apărarea teritoriilor supuseA regii unguri au colonizat în ransil!ania pe
secui în zona 'ure/ului /i Crna!elor /i pe sa/i în zona )i$iuluiA #istriţeiA
3adnei /i apoi în ţara #Crsei.
2. Pe6ene:ii 8i 625anii
+a s%Cr/itul perioadei de %ormare au nă!ălit peste teritoriile
poporului romCnA pecenegiiA din marea %amilie a neamurilor turcice. &i
erau constituiţi în 13 tri$uriA remarcCndu-se dintre acestea uzii. &i sunt
68
Anonimi Bele regis notarius, !e&i ca ai sus" +itat> ;:i ră$n$nd aici ai ultă !ree, 4uhutu, tatăl
lui 0orca cu era el o şiret, după ce a prins să afle, de la locuitori bunătatea ţării de dincolo de păduri,
unde donia o a!ea un oarecare blac Gelu, a început să ofte&e dacă n#ar putea cu!a să o dob$ndească
printr#o fa!oare din partea ducelui Arpad, ţara de dincolo de păduri, pentru sine şi pentru uraşii săi"
+eea ce s#a înt$plat după aceea întocai" +ăci ţara 7ltransil!ană uraşii lui 4uhutu au stăp$nit#o
p$nă în tipul regelui :tefan cel 3f$nt şi ar fi stăp$nit#o şi ai departe dacă GEla cel Mic ar fi priit să se
facă creştin, îpreună cu cei doi fii ai săi Diuia şi Ducna şi n#ar fi lucrat ereu îpotri!a sf$ntului rege,
după cu se !a arăta în cele ce urea&ă" …" :i după ce a sosit %iscoada 2 n"a"' i#a !orbit lui 4uhutu că a
!ă&ut, pe c$t poate să cuprindă cu ochii, bunătatea şi rodnicia pă$ntului şi pe locuitorii săi, că pă$ntul
acela e udat de cele ai bune r$uri, al căror nue şi folos le#a aintit pe r$nd, că din nisipul lor curge
aur, că aurul din acea ţară este cel ai bun aur, că de acolo se scoate sare şi aterii sărate şi că locuitorii
din acea ţară sunt cei ai ne!oiaşi din toată luea" Fiindcă sunt blachi şi sla!i care nu au alte are dec$t
arcuri şi săgeţi şi ducele lor Gelu e puţin statornic şi n#are ostaşi buni îpre,urul său şi n#ar îndră&ni să se
îpotri!ească cura,ului ungurilor, fiindcă suferă ulte nea,unsuri din partea cuanilor şi a pecenegilor"
Atunci 4uhutu, afl$nd bunătatea acelei ţări, şi#a triis soli la ducele Arpad, ca să#i dea !oie să se ducă
dincolo de păduri şi să se lupte îpotri!a lui Gelu" *ucele Arpad, însă, după consfătuirea a!ută, a lăudat
propunerea lui 4uhutu şi i#a dat !oie să eargă dincolo de păduri să se lupte îpotri!a lui Gelu" Afl$nd
aceasta de la solul său, 4uhutu a făcut pregătiri cu ostaşii săi şi, după ce şi#a lăsat to!arăşii acolo, a
plecat peste păduri, spre răsărit, în contra lui Gelu ducele blachilor" Iar Gelu, ducele 7ltrasii!an, au&ind
de !enirea lui, şi#a str$ns oastea şi a pornit călare, în cea ai are fugă, înaintea lui, pentru ca să#l
oprească la porţile Meseşului" *ar 4uhutu, străbăt$nd pădurea într#o singură &i, a sosit la r$ul Alaş"
Atunci abele arate au a,uns faţă, găsindu#se între ele nuai r$ul" Iar ducele Gelu, cu arcaşii săi, !oia
să#I oprească acolo"<
69
Mircea Dogaru - *E 9A E3+79E7 9A A9DA I79IA, Ducureşti, 6@@F, Institutul de Istorie Militară"
pag" GF" +itat> ; :i ţara aceea era ult prea plină de ulţie de norod ce se sporea acolo, înc$t nu
a,ungea, după cu a ai spus#o ai înainte, nici să#l hrănească nici să#i cuprindă" *in această pricină,
atunci, cele şapte persona,e de căpetenie, care se nuesc p$nă în &iua de a&i hetuoger neairăbd$nd
str$toarea locului, după ce s#au sfătuit între ei, ca să părăsească pă$ntul natal spre a ocupa pentru
sine, ţări în care să poată să locuiască, n#au ai contenit a le căuta cu arele şi prin ră&boi" % AnonEi
Dele 5egis notarii Gesta 0ungaroru, în Fontes'"
54
Pe6ene:ii 8i
625anii
strămo/ii găgăuzilor din Do$rogea de miazăzi. 1e la 12>5 trec în 4mperiul
#izantin. 1ecenegii sunt semnalaţi /i în 1224 chiar în ransil!aniaA unde
se po!este/te despre o Jpădure a romCnilor /i a pecenegilorI. 1e la
;umătatea secolului al B4-lea ei sunt siliţi de cumani să treacă peste
Dunăre.
-umanii apar în ţinuturile carpato-danu$iene în anul 125"A iar
e0istenţa lor este semnalată pCnă la nă!ălirea tătarilor din 1241A deci
aproape două sute de ani. &i sunt înrudiţi cu pecenegiiA !or$esc aceia/i
lim$ă /i sunt cre/tinaţi pe la 122". De la pecenegi /i cumaniA care au stat
în ţinuturile romCne/ti circa trei secole /i ;umătateA au rămas doar urme în
toponimieA în onomastică /i în lim$a romCnă. :n ceea ce pri!e/te in%luenţa
asupra !ieţii politiceA se găsesc stăpCnitori cu nume pecenegeA o0a$ăA
ala$ăA înca$ăA care sunt nume de $oieri cunoscuţi. -hiar /i
întemeietorul statului =ara 3omCneascăA #asara$A a!ea nume după
moda timpuluiA /i anume Jpărinte cuceritor sau stăpCnitorI
"2
. 3elaţii de
a;utor a romCnilor din partea cumanilor sunt cunoscute în 11.5A cCnd
căpeteniile 1etru /i (ronA conducători ai romCnilor din #alcaniA sunt
spri;iniţi cu armata cumană împotri!a $izantinilor. )oţia lui 4oniţăA Jregele
romCnilor /i al $ulgarilorJA esteA de asemeneaA cumană. (na -amenaA
scriitoarea $izantinăA ne spune că în e0pediţiile lor cumanii erau călăuziţi
prin trecătorile #alcanilor de către romCni.
'. Tătarii

*ltimii nă!ălitori pe care i-a îndurat poporul romCn au %ost tătarii.
4n%luenţa tătarilor asupra istoriei !ieţii sociale /i politice a întregului răsărit
al &uropei a %ost importantăA mai ales prin %rCnarea proceselor de
dez!oltare
"1
. ătarii erau de neam mongolA erau nomaziA luptători
deose$iţiA mai ales în mCnuirea arcului /i în călărie.
Dintre conducătorii lorA cel mai important este ,engishanA născut
în 11>2A /i care la !Crsta de 2" de ani a;unge împăratA unind toate
tri$urile mongole. &l organizează o armată puternicăA cu care începe mari
cuceriri în -hinaA 1ersiaA urchestanA *rali /i (sia 'ică.
După moartea lui ,engishanA în 122>A urma/ul său Ogadai iniţiază
o e0pediţie în estA cu intenţia de a trece în ţinuturile dinspre Dunăre. :n
1241 armata de 152222 luptători în%rCnge rezistenţa cnezatelor
'osco!eiA 6ladimirului /i Kie!uluiA în%rCng pe poloneziA apoi pe #ela al 46-
leaA regele ungurilorA îl zdro$esc cu totulA nă!ălind în *ngaria /i ocupCnd
#uda. :n aceste condiţiiA corpul de armată tătar principal tra!ersează
'oldo!aA =ara 3omCneascăA #uco!ina. O luptă deose$ită s-a dat la
3adnaA la 31 martieA cCnd ora/ul a căzut în mCna mongolilorA care au
omorCt 4222 de cetăţeni sa/i. (poiA în trecerea lorA tătarii au ocupat
#istriţaA De;ulA -lu;ulA 5alăul /i Oradea. (lte zone ocupate de o altă
7!
Ge1a 2uun ) I#d": 8&/.nic&', 6&d.,"'t., 188!.
N. I#+$. ) I/,"+i& c&/.ni#+ şi d#/ni. &i 6.'.+.*1. 3n c.,it# din c#.*#+.ţi. +#/0n# ) *.+*.+1 2n E%&
M"di&, 2n M"/. S"cţ. I't. Ac. R#/., t. ?III, 1927 ) 1928.
71
&. Sacerdoţeanu ) M.+". in%.-i" t1t.+1 şi '&d ) "'t& "&+#,".n, 6&c&+"şti, 1933.
A&+" 4"c"i ) L in%.-i#n d"' t.t.+' d" 1241 ) 1242 d.n' n#' +"$i#n'"#n . 49./i Ot ) T"%.+i(;, 6&c.
R"%. R#/ I't., 1973.
55
Tătarii
ramură a armatei tătare au %ost ţinuturile )iretuluiA unde oamenii ie/iseră
la luptăA apoi întreaga 'oldo!ă. recCnd în ransil!aniaA această armată
ocupă cetăţile )CnzieniA #ra/o!A -etatea de #altăA )i$iu.
(l treilea corp e0pediţionar tătar a atacat 'untenia /i s-a luptat cu
!oie!odul )eneslauA /i cu $anul #asara$ al )e!erinului. Nă!ălirea din
1241 a dus la ocuparea ţinuturilor romCne/tiA care au rămas su$ această
dominaţie pCnă la întemeierea statelor %eudale. Domnitorii !oie!odatelor
/i cnezatelor romCne/ti au %ost o$ligaţi să plătească di;me în !ite /i
grCne. ătarii nu s-au a/ezat de%initi! în părţile noastreA ci în zona
#ugeaculuiA de unde iniţiau e0pediţii de pradă. <iscalitatea mongolăA
organizarea comunicaţiilor prin curieri olăcariA sistemul de marcare al
!itelor cu JtamgauaI au rămas ca urme în !echea organizare socială /i
economică.
)ingurul a!anta; al e0pediţiilor tătare peste teritoriile romCne/ti a
%ost oprirea înaintării ungurilor spre răsăritA ca urmare a lo!iturilor
puternice primite din partea acestora. -hiar /i în 1332A cCnd #asara$A
întemeietorul =ării 3omCne/tiA luptă cu unguriiA el este a;utat de tătari. De
asemeneaA luptele care s-au purtat împotri!a tătarilor au creat
necesitatea întemeierii 'oldo!eiA ungurii %iind ne!oiţi să lupte cu ei pentru
a le opri e0pediţiile de ;a%A pe care le organizau prin trecerea lor prin
popasurile -arpaţilor în ransil!ania.
TEA (. !R%ANI+AREA P!#ITIC! - S!CIA#Ă A R!ÂNI#!R ÎN
SEC!#U# A# CIII - #EAA PREER%ĂT!ARE ÎNTEEIERII
STATE#!R )EU$A#E
1. !r:ani>area 413iti6ă
:n secolul al B444-leaA %ormaţiunile politiceA militare /i sociale ale
romCnilor sunt mai $ine cunoscuteA a!Cnd în !edere documentele
cancelariei papaleA ale cancelariei statului maghiarA precum /i cronicile /i
te0tele religioase ce sunt iz!oare istorice în trecutul secular %eudal al
poporului nostru. Din conţinutul acestor documente se concluzionează în
mod sigur că spaţiul -arpato-danu$iano-pontic a %ost locuit în mod
neîntrerupt de populaţii romCne/tiA care au e!oluat de la comunităţi săte/ti
la %ormaţiuni politice prestataleA iar apoi în %orme de organizare superioară.
(ceasta a presupus e0istenţa unei !ieţi social-economice dez!oltateA
e0istenţa unei strati%icări sociale $azate pe di%erenţiere de a!ere /i statut
socialA o organizare militarăA e0istenţa unei !ieţi culturale /i religioase în
plină cre/tere /i un sistem de drept coerentA unitar /i $ine apărat de %orţele
dominanteA dar /i de !echile tradiţii ce s-au perpetuat din generaţiile mai
!echi spre cele mai noi. Dintre %ormaţiunile politico-economice /i militare
sunt cunoscute în secolul al B444-lea cnezateA !oie!odate /i ţăriA pe întreaga
supra%aţă a ţării noastre. (st%elA în anul 1233 apar în documentele
cancelariei maghiare in%ormaţii cu pri!ire la e0istenţa unei %ormaţiuni politice
56
!R%ANI+AREA
P!#ITIC! -
S!CIA#Ă A
R!ÂNI#!R ÎN
SEC!#U# A# CIII -
#EA
!r:ani>area
413iti6ă
numite #anatul de )e!erin
"2
. (cest J#anatI este pro$a$il /i denumirea de
mai tCrziu a regiunii geogra%iceG el era condus de un $an ce se numea
J+ucaA $anul de )e!erinJ. :ntinderea acestui J#anatJ î/i a!ea graniţe în zona
-ara/ )e!erin /i 'ehedinţi din zilele noastre. (ceastă %ormaţiune politicăA
ce a!ea !aloarea unui !oie!odatA este JdăruităJ -a!alerilor 4oaniţi în anul
124"
"3
. (/a cum sunt moti!e să credem că stăpCnirea nu a a!ut loc în
mod e%ecti!A aceasta %iind doar o suzeranitate tipic %eudalăA mai ales că
4oaniţii nu s-au sta$ilit niciodată în zona atri$uită documentelorA
considerăm că a %ost deose$it de u/or ca J#anatul de )e!erinJ să intre în
stăpCnirea !oie!ozilor munteni în anul 1291.
72
.. Dr(g(lina ) 4in i't#+i. 6.n.t&&i d" S"%"+in, %# I, 8.+.n'"*"ş, 1899.
73
Di-loma #oaniţilor 3456 ) T":t .tin, t+.d&c"+" +#/0n".'c1 2n *ocuenta 5oaniae 0istorica, !ol"I,
Ducureşti 6@BB, p"G6#GA" (n original în Arhi!ele Caticanului" Citat:
;(n nuele 3fintei 4reii, una şi nedespărţită, ain" Dela, din ila lui *une&eu regele 7ngariei,
*alaţiei, +roaţiei, 5aei, 3erbiei, Galiţiei, 9odoeriei şi +uaniei de#a pururea" Este o cerinţă a
înălţiii regeşti şi o datorie a ăriii celor de sus, ai presus de toate, să !eghe&e cu at$t ai ultă gri,ă
la sporirea nuărului supuşilor, cu c$t sla!a lor se înalţă ai ales prin ulţiea poporului supus, că se
ştie îndeosebi că puterea, pacea şi siguranţa tuturor regilor şi regatelor se înteeia&ă pe tăria acestora" :i
încă se ai adaugă pentru o parte nu fără însenătate din purtarea de gri,ă a regelui ca să#i pri!ească cu
ai ultă bl$ndeţe şi să#l dăruiască cu ai ari binefaceri pe aceştia prin care se nădă,duieşte că se !a
isca şi în luea aceasta folos şi că regele tuturor regilor !a fi ai cucerit lăudat" Aşa dar, înaţi de acest
g$nd, după o îndelungată sfătuire cu fruntaşii şi baronii regatului nostru, ne#a oprit la această hotăr$re,
luată îpreună cu !enerabilul bărbat 5ebald, arele preceptor al caselor ospitalierilor din Ierusali,
din părţile de dincolo de are, cu pri!ire la repopularea regatului, care prin nă!ălirea duşănoasă a
neaului nuit tătari a îndurat are pagubă, at$t prin pierderea bunurilor c$t şi prin uciderea
locuitorilor, că deoarece acel preceptor, în nuele casei ospitalierilor s#a îndatorat de bună !oie, pe sine
şi casa ospitalierilor să ia are pentru a,utorarea regatului nostru în !ederea apărării credinţei creştine,
potri!it cu actul scris ai ,os, şi să ne de#a sfat şi a,utor credincios pentru popularea ţării noastre, şi să
supună şi la celelalte îndatoriri ce se !or arăta îndată în această scrisoare, îi dă şi îi dărui lui, şi prin
d$nsul nuitei case, întreaga ţară a 3e!erinului îpreună cu unţii ce ţin de ea şi cu toate ce at$rnă de
ea, precu şi cne&atele lui Ioan şi Farcaş p$nă la r$ul 8lt, afară de pă$ntul cne&atului !oie!odului
9ito!oi, pe care îl lăsă ro$nilor aşa cu l#au stăp$nit aceştia şi p$nă acu" 4otuşi le dă în aşa fel,
înc$t ,uătate din toate foloasele şi !eniturile şi slu,bele din întreaga ţară a 3e!erinului, aintită ai sus,
din cne&atele nuite ai sussă o păstră pe seaa noastră şi a uraşilor noştri, cealaltă ,uătate
ră$n$nd în seaa casei poenite ai sus, afară de bisericile clădite şi care se !or clădi în toate ţările
sus &ise, din !eniturile cărora nu păstră niic pe seaa noastră 2 ră$n$nd totuşi neatinse cinstea şi
drepturile arhiepiscopilor şi episcopilor, pe care se ştie că le au, # lăs$nd deoparte şi toate orile dintre
hotarele ţărilor aintite, at$t cele clădite c$t şi cele ce se !or clădi, # în afară de cele din ţara 9itua 2
precu şi toate clădirile şi seănăturile făcute cu cheltuiala fraţilor &isei case, şi f$neţele şi păşunile
pentru !itele şi oile lor, şi pescăriilor care sunt acu în fiinţă şi care se !or face de către d$nşii, care toate
!re să se oprească în întregie în folosul fraţilor acestora, afară de pescăriile de la *unăre şi ia&urile de
la +eleiu, pe care le păstră îpreună pe seaa noastră şi a lor" :i ai îngădui ca ,uătate din toate
!eniturile şi foloasele ce se !or str$nge pe seaa regelui de la ro$nii ce locuiesc în ţara 9itua 2 în afară
de ţara 0aţegului cu cele ce ţin de d$nsa 2 să le culeagă sus 2 &isa casă" Mai !oi ca aintiţii ro$ni să
a,ute pe sus 2 &işii fraţi cu i,loacele lor ostăşeşti întru apărarea ţării şi înfr$ngerea şi pedepsirea
atacurilor ce ni s#ar aduce de către străini, iar din partea lor, aceşti fraţi să fie datori la prile,uri
aseănătoare să le dea lor spri,in şi a,utor, pe c$t le !a sta în putinţă" )e l$nga acestea din sarea ce le#a
îngăduit, să ducă în chip îndestulător spre folosinţa acestei ţări şi a părţilor din Dulgaria, Grecia, şi
+uania, din orice ocnă din 4ransil!ania de unde !or putea ai uşor să o scoată cu cheltuiala dinpreună
a noastră şi a lor, fără atingerea întru niic a dreptului episcopal? tot astfel şi din banii care !or ubla
acolo din !oinţa regelui şi hotăr$rea perceptorului acestei case, ce !a fi în slu,bă în acea !ree, ,uătate
o păstră pe seaa noastră, precu s#a spus ai sus şi despre celelalte ,uătate a!$nd a fi îndreptată
spre folosul &isei case, fără atingerea drepturilor bisericilor" *e aseenea r$nduielile pe care le !a fi
hără&it &isa casă a nobililor şi altora !enind din alte părţi să locuiască în ţinuturile aintite, at$t în
pri!inţa libertăţilor lor c$t şi a ,udecăţilor, precu şi hotăr$rile ,udecătoreşti pe care le !or fi rostit
57
O altă %ormaţie politică cunoscută la începutul secolului al B444-lea
este J=ara +o!i/teiIA de la apa +otruluiA care se !arsă în Olt
"4
. (ceastă
JţarăJ cuprinzCnd teritoriul a 29 sate /i cătuneA era menţionată ca
e0istCnd chiar începCnd din 1233. -hiar dacă disputa cu pri!ire la
această %ormaţiune politică s-a menţionat într-un document %als din 1311A
totu/i e0istenţa %ormaţiei politice romCne/ti este neîndoielnică.
O altă JţarăJ romCnească este aceea Jcu numele #orzaA dincolo de
păduriA înspre cumaniWA ţară care este desigur ţara #Crsei. :n anul 1211
regele *ngariei (ndrei al 44-lea Jdăruie/teJ această ţară -a!alerilor
eutoniA dăruire ce reprezintă în termeni %eudali stăpCnire /i
suzeranitateA e0ploatare speci%ică e!ului mediu. -a!alerii eutoni a!eau
îpotri!a acelora, le !o încu!iinţa şi întări 2 fără atingerea părţii noastre din folosinţele ieşind de acolo
2 cu acest adaos, că de !a rosti os$ndă % într#o pricină' !ărsare de s$nge îpotri!a ai arilor ţării
% aceleia' şi ei se !or siţi nedreptăţiţi să poată face apel la curtea noastră" Mai adăugă că dacă ar !eni
!reo oaste asupra regatului nostru 2 lucru de care să ne ferească *une&eu 2 a cincea parte din ostaşii
ţării aintite să fie datori a !eni în oastea noastră şi a porni la ră&boi pentru apărarea ţării noastre" Iar
dacă !o îndrepta oastea spre Dulgaria, Grecia, şi +uania, !a purcede a treia din cei în stare a erge la
ră&boi, şi din prada de ră&boi, at$t din cea işcătoare c$t şi din cea neişcătoare nuita casă îşi !a prii
partea sa după nuărul ostaşilor din ţara 3e!erinului precu şi arele lor" )e l$ngă aceasta, a dăruit
aintitului preceptor şi printr$nsul casei ospitalierilor toată +uania, de la r$ul 8lt şi unţii
4ransil!aniei, sub aceleaşi îndatoriri ce sunt arătate ai sus cu pri!ire la ţara 3e!erinului 2 în afară de
ţara lui 3eneslau, !oie!odul ro$nilor, pe care le#a lăsat#o acelora, aşa cu a stăp$nit#o şi pînă acu
2 şi întru totul sub toate acele îndatoriri r$nduite ai sus, cu pri!ire la ţara 9itua" (nsă nu !re să trece
cu !ederea acest lucru că de la intrarea % în stăp$nire' a despoeniţilor fraţi, tip de două&eci şi cinci de
ani, nuita casă !a str$nge toate !eniturile ţării +uaniei în întregie, afară de cele de sus aintita ţară
a lui 3eneslau, din care !or a!ea nuai ,uătate din !enituri şi foloase" Iar de atunci încolo, ,uătate din
toate !eniturile, foloasele şi slu,bele încredinţate şi ,urate de înălţiea regală !or fi plătite !isteriei regale
de către fraţii acelei case, aşa fel ca, din cinci în cinci ani, triisul nostru osebit să fie dator a socoti
!eniturile, foloasele şi slu,bele ce !in de acolo" Iar cheltuielile ce se !or face cu pa&a cetăţilor sau
întăriturilor trebuie să se poarte îpreună de noi şi acei fraţi, în afară de alte condiţii din partea noastră
şi excepţii din partea ospitalierilor, pri!ind ţara +uaniei, ca de pildă cele cu pri!ire la biserici, ori şi
toate celelalte care s#au arătat fiecare în parte în legătură cu 3e!erinul" 9a ridicarea cetăţilor în aintita
ţară a +uaniei, precu şi la apărarea ţării +uaniei îpotri!a oricărui duşan !o sta în a,utorul
fraţilor cu sfatul şi cu pri!irea c$nd !a fi ne!oie şi c$nd !o fi cheaţi de aceşti fraţi, erg$nd chiar în
persoană, de nu !o fi opriţi în loc de alte piedici" 9e ai dărui lor un pă$nt de patru sute de pluguri
în FeHetig sau în alt loc în 4ransil!ania şi !o îplini acest nuăr unde !or crede a fi ai de folos
nuiţilor fraţi, la intrarea în ţara +uaniei sau în 3e!erin, iar pentru această danie !o da o scrisoare
deosebită" (n sf$rşit pentru ca această casă a ospitalierilor să#şi poată duce cu ai are uşurinţă pe
area cea ce îi !a trebui spre folosul ţării noastre şi al ei, i#a dăruit cetatea 3candona, de l$ngă are,
cu toate cele ce ţin de ia şi drepturile ce o pri!esc, precu şi oşia )as&ath, în hotarele sale şi cu
folosinţele sale, aşa cu a stăp$nit pre iubitul nostru frate de fericită aintire, regele +oloan, şi aşa cu
se ştie că ţin de această oşie, fără a se atinge de drepturile bisericilor din ele" )e l$ngă acestea, a
dăruit sus nuiţilor fraţi pă$ntul IoEla, ce se află l$ngă *unăre, nu departe de 3elin, pă$nt pe care
l#a scos de sub at$rnarea cetăţii +araş ,îpreună cu toate foloasele, şi cele ce ţin de el, aşa cu l#a
stăp$nit ca bun de !eci -icolae, fratele lui 7golin, iar desnuitul preceptor, pentru daniile noastre pe care
le face sau le#a făcut din pricinile ai ,os aintite, s#a legat lipede şi desluşit în nuele &isei case să
ia arele îpotri!a tuturor păg$nilor de ori ce nea ar fi, precu şi îpotri!a bulgarilor, şi chiar
îpotri!a altor schisatici dacă ar încerca sănă!ălească în regatul nostru, spre slu,ba noastră şi a
regatului nostru o sută de fraţi bine şi potri!it în&estraţi cu are ostăşeşti şi cai" *a îpotri!a unei oşti
creştine, ce ar !oi să pătrundă în regatul nostru, s#a legat în nuele casei să dea cinci&eci de fraţi
înaraţi, spre pa&a şi apărarea cetăţilor şi întăriturilor de la hotare, precu sunt în )o,on, Moson,
3opron, +etatea de Fier, +etatea -ouă, şi chiar ai puţin, oriunde !a !oi regele să#I aşe&e, şi şai&eci de
fraţi înaraţi îpotri!a tătarilor, dacă s#ar înt$pla ca aceştia să intre în regatul nostru, de care lucru să
ferească *une&eu? tuturor acestora pe tipul c$t se află în pa&a cetăţilor şi a întăriturilor, li se !or plăti
cele trebuincioase din !eniturile regale" 3#a ai adăugat în nuele casei ca preceptorul sau agestrul,
care !a fi triis de peste are sau din alt loc pentru c$ruirea caselor în fiinţă atunci în regatul nostru,
58
dreptul să perceapă Jdi;ma acestui pămCnt de la locuitorii de acum /i cei
!iitoriJA ceea ce presupune e0istenţa unei %ormaţiuni politice cu o
populaţie care putea %i e0ploatată. Despre -a!alerii eutoni se /tie că au
stăpCnit ţara #Crsei pCnă la Dunăre
"5
. (ceastă JţarăJ su$ suzeranitatea
teutonă cuprinde 1raho!aA #uzăulA /i 6rancea de azi. eutoniiA în intenţia
lor de a-/i mări stăpCnireaA construiesc cetăţile -ruce$urgA #ra/o!A
<eldioaraA #ranA a$la #uţii /i în%iinţează localităţi noiA pe care le
colonizează cu populaţii ce intră în con/tiinţa populară romCnească cu
denumirea de JungureniJA sate de origine ungurească sau transil!anăF
'Cneciu - *ngureniA 1ope/ti - *ngureniA 8omorCciu - *ngureniA 1ose/ti -
*ngureni /i altle. :n anul 1225A între (ndrei al 44-lea /i -a!alerii eutoni
se iscă un răz$oi care duce la izgonirea acestor călugări din ţinuturile
romCne/tiA ţinuturi pe care regele maghiar nu !a putea să le mai
stăpCnească niciodată. +upta dintre unguri /i teutoni a %ăcut ca romCnii
să scape de am$ele stăpCniri.
*n document deose$it de importantA din 1234A o scrisoare a 1apei
,rigore al 4B-lea către #elaA principele ungarA do!ede/te e0istenţa
poporului romCn în W-umaniaIA respecti! ţinuturile dintre estul /i sudul
-arpaţilorA în 'untenia /i 'oldo!a. 1apa ,rigore al 4B-lea spune că Jîn
episcopatul cumanilor suntA după cCte a%lămA ni/te popoare numite !lahiA
careA de/i se socotesc cre/tiniA nu primesc tainele $iserice/ti de la
memora$ilul %rate al nostruA episcopul cumanilorA care are dioceza acoloA
ci de la un oarecare pseudo - episcop ce ţine de ritualul grecilor
">
. ?i unii
din regatul *ngarieiA atCt unguri cCt /i germaniA /i alţi credincio/i locuind
printre eiA trec la credinţa lor /i %ăcCndu-se una cu acei !lahiA un singur
poporA primesc zisele taine dispreţuind pe episcopul cumanilor.I 1rin
!a fi dator ca la sosirea sa să făgăduiască, ,ur$nd după datina ordinului său, că pune să se păstre&e întru
totul credinţă regelui şi regatului, şi at$t ei c$t şi ai săi !or ţine fără înşelăciune toate şi fiecare din cele
spuse ai sus, şi că !a a!ea gri,ă şi se !a strădui să îpopore&e nu nuai ţinuturi, dar şi alte ţinuturi ale
regatului nostru, şi că nu#l !a prii pe ţăranii din regatul nostru de ori ce stare şi nea ar fi, şi pe saşii
teutoni din regatul nostru, să se aşe&e în ţinuturile sus nuite, dec$t cu o îngăduinţă regească osebită" 3#a
ai adăugat de noi, şi s#a priit de preceptor, în nuele aintitei case că, dacă s#ar înt$pla ca cele de
ai sus sau !reunele sau ce!a din cele la care s#a legat şi s#a îndatorat casa sus poenitului preceptor sau
agistrat să nu fie ţinute în seaă de acesta sau de alt preceptor sau agistrat pe atunci în slu,bă, şi după
a treia punere în !edere solenă nu s#ar îngri,i de îndreptare 2 şi arele agistru de peste are,
încunoştinţat după cu se cu!in din partea regelui de acest lucru, încă s#ar îndrepta tip de un an de la
facerea încunoştinţării ceea ce s#a trecut cu !ederea sau nu s#a îplinit de către &isul preceptor sau
agistru în slu,bă în acel tip 2 atunci ,udecata regească !a prii o despăgubire sau pedeapsă prin
luarea din !eniturile lor sau în alt chip, potri!it cu bunul plac al !oinţei sale, după ăriea şi felul
greşelii" Aşadar pentru ca toate şi fiecare din cele citite înaintea noastră şi a nobililor noştri 2 şi pe care
noi, d$ndu#ne credinţa şi întin&$ndu#ne dreapta noastră regală, a făgăduit să le pă&i neatinse şi să
pune să se pă&ească c$t tip !or dăinui îndatoririle luate din partea sus &isei case 2 să dob$ndească
puterea unei întăriri !eşnice, întruc$t ţine de noi, a dat scrisoarea de faţă întărită cu bula noastră de aur
şi a poruncit ca nuitul preceptor, în nuele aintitei case a ospitalierilor, să fie pus în stăp$nirea de
fapt a celor de ai sus, în teeiul autorităţii regale, de către iubitul şi credinciosul nostru Achile,
prepo&itul de Alba, !icecancelarul curţii noastre"
(n anul de la întruparea *onului o ie două sute patru&eci şi şapte, în a patra &i înainte de nonele lui
Iunie, în anul doniei noastre al diospre&ecelea"<
74
#on Conea ) @.+. L#%işt"i. St&di& d" $"#$+.Pi" i't#+ic1, 2n 6&"tin& S#c. B"#$+., LIII, 1934.
#on Moga ) 5+#*"/. @1+ii L#%işt"i şi d&c.t& A/.ş&&i, 8&9, 1936.
75
Emil C. '(1(rescu ) 8.%."+ii t"&t#ni 2n @.+. 60+'"i, 6+.ş#%, 1936.
76
Dr. #oan 7erenţ ) 8&/.nii şi ",i'c#,i. #+, 6.9, 1931.
8. 8osetti ) 4"',+" &n$&+i şi ",i'c#,ii" c.t#ic" din M#d#%., An. Ac. R#/., <<?I, 19!4 ) 19!5.
59
lim$a;ulA de această dată nediplomaticA al papei se recunoa/te e0istenţa
poporului romCnA al e0istenţei credinţei ortodo0eA al ierarhiei $iserice/ti
ortodo0e /i in%luenţa credinţei romCnilor asupra locuitorilor %ără credinţă.
*n alt document de o deose$ită importanţă pentru studierea
organizării politice a romCnilor în secolul al B444-lea a %ost Diploma
-a!alerilor 4oaniţi sau OspitalieriA din 124"A con%erită de regele #ela al 46-
leaA prin care se acordă acestora unele drepturi de suzeranitate %eudală
asupra zonelor locuite de romCni. (cest act demonstrează e0istenţa unor
%ormaţiuni politice %oarte puternice /i sta$ile din 'untenia /i Oltenia. 1rin
acest act din 124"A regele con%eră -a!alerilor 4oaniţi unele drepturi /i
posesiuni la graniţa regatuluiA în scopul apărării de tătari. :n acest conte0t
se aminte/te de e0istenţa =ării )e!erinuluiA cu munţii /i cu toate
JdependenţeleJA despre e0istenţa cnezatelor lui 4oan /i <arca/ pCnă la
rCul OltA de cnezatul lui +ito!oiA de e0istenţa arhiepiscopiilor /i episcopiilor
din ţinuturile respecti!eA cu marile lor posesiuni. :n document se
menţionează e0istenţa =ării 8aţegului cu JdependenţeleJ saleA de
e0istenţa oastei romCneA care este chemată să-i a;ute pe ca!alerii 4oaniţi
în lupta împotri!a tătarilor. :n amintitul document se menţionează clar
e0istenţa J=ării lui )eneslauA !oie!odul 3omCnilorJA de unde se iau !enituri
/i %oloase deose$ite. &0istenţa acestor cnezate /i !oie!odate romCne/tiA
con%irmate prin documente o%icialeA con%irmă e0istenţa unor %ormaţiuni
politice /i militare deose$it de puterniceA mai ales dacă ne raportăm la
%aptul că regele maghiar însu/i a%irmă că =ara lui +ito!oi /i =ara lui
)eneslau !or rămCne a/a cum au %ostA 4oaniţii percepCnd doar ;umătate
din %oloase
""
.
)ituaţia ;uridică a acestor %ormaţii politice marchează o deose$ire
dintre cnezatele lui 4oan /i <arca/ /i ţările lui +ito!oi /i )eneslauA am$ii
a!Cnd rang de !oie!ozi. Dacă primele două au %ost cedate 4oaniţilorA
celelalte două rămCn în stăpCnirea romCnilorA Ja/a cum le-au ţinut ei
pCnă acumI. =ările lui +ito!oi /i )eneslau a!eau o independenţă relati!ăA
%iind !asale regelui maghiarA care le pretindeaA con%orm dreptului %eudalA
J!enituri /i %oloaseI pentru curtea sa.
:n a%ara %ormaţiunilor politico militare menţionate în Diploma
4oaniţilor din 124"A e0istau /i alte asemenea %ormaţiuni în partea centrală
/i de răsărit a !iitoarei =ări 3omCne/ti. &ste !or$a de o %ormaţiune din
$azinul 3Cmnicului )ăratA al #uzăului /i elea;enuluiA unde a e0istat un
!oie!odatA rămas în con/tiinţa locuitorilor /i după întemeierea =ării
3omCne/ti. (!Cnd în !edere desimea locuitorilorA a a/ezărilor /i satelor
din zona 4l%o!ului /i a 4alomiţeiA este sigur că /i în aceste părţi au e0istat
%ormaţiuni politice de tipul cnezatelor sau !oie!odatelor.
:n 'oldo!aA de/i nu e0istă documente scrise decCt din secolele B46 -
B6A totu/iA ca urmare a desimii /i !echimii unor localităţiA a denumirii lor
stră!echiA unele arătCnd e0istenţa unui strămo/ comunA se concluzionează
e0istenţa unor %ormaţiuni politice ce demonstrează continuitatea populaţiei
din secolul al 64-lea pCnă la întemeierea statului. )e presupune că în =inutul
6rancei e0ista o ast%el de %ormaţiune politică încă din secolul al B444-leaA
do!adă că ea este atestată la 2 iulie 1431 ca e0istCnd de mult timp cu
77
C. C. Giur(scu ) 8#nt+i*&ţi&ni . 't&di& /.+i#+ d+"$1t#+ii 2n '"c#"" <I?) <?, ?1"nii d" M&nt",
1926.
6!
denumirea de J6ranchaJ. (ceastă %ormaţiune a!ea o organizare
administrati!ă proprieA cu un !ornic în %runteA care a!ea drepturi
;urisdicţionale asupra Jmo/ieiJA respecti! asupra munţilorA apelor /i pădurilorA
regim care nu este întClnit în restul 'oldo!ei.
O altă %ormaţiune politică moldo!enească este semnalată în zona
igheciuluiA una în ţinutul din ;urul stepei #ugeaculuiA iar o altă %ormaţiune
era situată la -Cmpulung 'oldo!enesc. (ceste trei %ormaţiuni erau
!oie!odate sau cnezate.
:n zona #Crladului este cunoscut în mod deose$it un JprincipatJ
condus de 4!anco 3otisla!iciA principe de #CrladA %ormaţiune politică ce
apare într-un act din 1134 /i unde se consemnează e0istenţa ora/elor
#Crlad /i ecuci
".
. De/i se consideră că acest act este un %alsA cert este
că #Crladul e0istaA %iind pomenitA încă din 142.A ca punct !amal de către
(le0andru cel #unA deci el e0ista cu mult timp înainte de anul 1322A ori
su$ %orma unui cnezatA ori a unui tCrg %oarte important pentru întreaga
zonăA dacă !eneau pCnă aici cu mar%ă negustorii din +io!. :n ;urul acestui
tCrg s-a închegat un cnezat sau !oie!odat.
*n alt !oie!odat a e0istat în regiunea rotu/ - (d;ud - )ascut T
#acăuA în strCnsă legătură cu e0ploatarea minelor de sare de pe !alea
rotu/uluiA amintit de documentul papal de la 1234.
:n nordul 'oldo!ei e0ista o %ormaţiune !oie!odală în regiunea
Crgu Neamţ - #aia - )ucea!a - )iretA în legătură cu e0ploatarea
metalelor preţioase de la #aia
"9
.
'ai spre nordul acestei regiuni a e0istatA de asemeneaA un !oie!odat
în zona )ipinţi - =eţina - -ernăuţi - 8otin. (mintirea acestei JţăriJ este
semnalată în documentele moldo!ene/ti din prima ;umătate a secolului al
B6-lea. =ara )epeniţuluiA cu cetăţileA ocoalele /i satele eiA este cunoscută
pCnă în timpul !oie!odului 4lia/A care la 23 septem$rie 143> încheie un tratat
cu 6ladisla! 4agelloA în care se aminte/te de e0istenţa acestei %ormaţii încă
înainte de anul 1359A cCnd s-a purtat un răz$oi pentru mo/tenirea acestei
ţări.
(ceastă JţarăJ are legătură /i cu J$oloho!iiJA precum /i cu ţara lor
J#oloho!oJA ţară menţionată de cronica lui 4patieA care a%irmă că în nord-
estul -arpaţilor e0ista o ţară condusă de cnezi. =ara $oloho!enilor este
ţara romCnilorA a!Cnd în %runtea lor cnezi Jcu totul deose$iţi de cnezii
ruse/ti din !ecinătatea lorIA chiar se semnalează e0istenţa unei J!illa
6achorum dictaJA respecti! satul romCnilor.
O altă organizaţie teritorialăA cu !aloare de cnezat sau !oie!odatA
este semnalată în zona 4a/uluiA condusă de %eudali deose$it de $ogaţiA
a!Cnd în !edere descoperirile arheologice de la 6oite/ti /i OţeleniA care
cuprind podoa$e de mare preţ. 4z!oare scriseA reprezentCnd documente
notariale geno!ezeA demonstrează e0istenţa unui comerţ deose$it de
acti! /i mai ales cu măr%uri de lu0 pentru clasele no$iliare - ma;ores
terrae. (ce/ti Jpotentes illarum partiumJA cum sunt denumiţi în actul
papal din 1332A demonstrează e0istenţa unei clase dominante ce
78
#on *ogdan ) 4i,#/. *0+1d".n1 din 1134 şi ,+inci,.t& 60+.d&&i, 2n An. Ac. R#/.,1888 ) 1889
79
C. C. Giur(scu ) T0+$&+i '.& #+.ş" şi c"t1ţi /#d#%"n" din '"c#& . <)". ,0n1 . /i9#c& '"c#&&i .
<?I)"., 6&c&+"şti, 1967.
61
contra!ine intereselor maghiare /i care neîndoielnic era %ormată din
romCni.
*n !oie!odat este cunoscut /i în zona OrheiuluiA unde locuitorii din
toate regiunile în!ecinate !eneau să-/i aducă produsele spre !Cnzare.
ot în această perioadă istorică de pregătire a %ormării statelor
%eudale romCne/tiA se atestă în mare în%lorire în 'oldo!aA -etatea (l$ăA
în portul întărit de la NistruA cetate cu o e0istenţă milenarăA punct
strategic /i comercial deose$it.
ot o cetate importantăA în ;urul căreia e0istau numeroase
localităţiA era /i ighinaA cu portul său care permitea deplasarea na!elor
pe apă pCnă la )oroca /i 8otin.
:n ceea ce pri!e/te ţinuturile do$rogeneA ele sunt deose$it de
%rec!entate de neguţători /i călători prin porturile 'angaliaA -onstanţaA
)ulinaA -hiliaA ulceaA 6icinaA 'ăcinA 8Cr/o!aA -erna!odăA DCrstor.
-etăţile -hilia /i )ulina păzeau intrarea pe gurile DunăriiA %iind
menţionate încă din anul 952
.2
.
:n secolul al B444-leaA Do$rogea este colonizată pentru prima dată
de turcii anatolieni su$ conducerea lui )erM )altMLA su$ suzeranitatea
împăratului #izanţului. (st%el ia na/tere cetatea /i tCrgul de la #a$adagA
care are o importanţă deose$ită din punct de !edere militar. De la
întemeietorA )erM )altMLA cetatea î/i prime/te /i numele - 'untele
1ărintelui sau 'untele 'o/ului.
:n ransil!ania e0ista o organizare politică dominantăA în stilul
speci%ic %eudalA al regalităţii maghiareA care î/i e0ercita suzeranitatea
asupra !oie!ozilor secolului B444. 6echea %uncţie romCnească J!oie!odJ
se impune ca titlu de conducător al ransil!aniei. (st%elA la 1111 /i 1113A
cCrmuitorul ransil!aniei apare cu denumirea de princepsA ca apoi să se
re!ină la !echea denumire tradiţionalăA începCnd cu anul 11">A su$
conducerea lui J&ustachius 6oi!oda ransil!aniaeJA denumire ce se
continuă pCnă în secolul al B64-lea
.1
.
:n ransil!ania s-au cunoscut mai multe cnezate /i !oie!odateA
cum sunt cele din #anatA -ri/ana /i 'aramure/. ?tiri cu pri!ire la cnezate
sunt din anul 1225A cCnd a%lăm de cneazul #Clea din #ihorA din anul
12"2A cCnd J%ii de cnezi no$iliJ se luptă cu osta/ii din -etatea de #altă. :n
124lA călugărul 3ogerius aminte/te de conducătorii satelor numiţi de tătari
pentru a aduna dărileA numiţi JLane/iJ
.2
.
De asemeneaA se pomenesc numele unor cnezi în registrul OradieiA
care consemna ;udecata prin pro$a %ocului între 122.-1235G ;uzii 6Clcu /i
-eapăA ce erau sigur cnezi. :n 1315A cnezii Dan /i )anislau sunt menţionaţi
a a!ea un con%lict pentru mo/ia haţegană.
:n zona 'aramure/ului sunt cunoscute /apte cnezateA care sunt su$
suzeranitatea unui !oie!od J6oM!oda Olachorum de 'aramurisioJ.
:n 1352A este menţionat un !oie!odat în #anatA condus de +upcinA
numit /i 4oan %iul lui 4ugaA care î/i do!ede/te drepturile strămo/e/ti în %aţa
comitelui de -ara/. *n alt !oie!od $ănăţean este J3adu 6oM!oda comes de
8!
#on *arnea, 0t. 0te9(nescu ) 4in i't#+i. 4#*+#$"i, %#. III, 6i-.ntini, +#/0ni şi *&$.+i . 4&n1+". d"
S#'.,6&c&+"şti, 1971.
81
0te9an .ascu ) ?#i"%#d.t& T+.n'i%.ni"i, %# I, 8&9, 1972.
82
Sergiu Columbeanu ) 8n"-.t" şi %#i"%#d.t" +#/0n"şti, 6&c&+"şti, 1973.
62
Kue/dJA menţionat în 13"2A care are în suzeranitate mai mulţi cneziA ca /i
!oie!odul 'aramure/ului.
:n =ara #Crsei a e0istatA de asemeneaA un cnezat menţionat încă
din 1211A din donaţia către -a!alerii eutoniA cnezat care a!ea in%luenţă
asupra tuturor localităţilor #ra/o!A 3C/no!A imi/A Cmpa /i 1oiana.
O seamă de cnezate au intrat în toponimia zonelor unde au a!ut
centrul de re/edinţăA cum suntF )atchinez în #anatA 6oie!ozi sau -hiniz
în -ri/anaA 6oie!odeni în 8uiedinA KenesM în Dă$CcaA Kenez în OradeaA
apărute /i consemnate istoric în prima ;umătatea a secolului al B44-lea.
2. !r:ani>area 016ia3ă
)ocietatea romCnească premergătoare întemeierii statelor %eudale
s-a di%erenţiat prin ceea ce este caracteristic tuturor societăţilor %eudale /i
anume poziţia în legătură cu proprietatea asupra pămCntuluiA mi;locul
principal de producţie /i resursa cea mai importantă de e0istenţă /i de
!enit
.3
.
(st%elA în secolul al B4-lea e0ista de;a $ine de%inită o di%erenţiere
socială în patru categoriiA /i anumeF no$iliiA oră/enii sau tCrgo!eţiiA ţăranii
li$eri sau dependenţiA precum /i ro$ii
.4
.
No$iliiA !oie!oziiA cneziiA $oieriiA precum /i !Cr%urile cleruluiA %ormau
clasa proprietarilor de pămCntA acei Jmaiores terraeI pomeniţi în diploma
-a!alerilor 4oaniţi din 124"A dar e0istenţi din timpuri mult mai !echi de
conlocuire daco-romano-sla!ă. -unoscuţi în episcopatul JcumanilorI ca
Jpotentes illarum partiumIA în documentul papal din 1332A sau ca Jno$ilesI în
documentele cancelariei ungareA ei erau stăpCni ai pămCntuluiA proprietari
%eudali. (!Cnd un puternic sentiment de apropiereA ei apărau cu spada în
campanii teritoriul lorA organizCnd echiparea oamenilor lor /i dotCndu-i cu
armament /i cai. No$ilii a!eau o pregătire superioarăA erau în legătură de
!asalitate sau suzeranitateA a!eau imunităţi de ;udecată sau se ;udecau la
curtea regelui *ngariei.
1rocesul de realizare a !oie!odatelor s-a realizat prin două tipuri
de aser!ire %eudalăF înglo$area unor %ormaţiuni în altaA prin e0tensieA
îndeo$/te a %ormaţiunii mai puternice asupra celor mai sla$eA sau printr-o
metodă pa/nicăA prin recunoa/terea de $ună !oie a autorităţii
!oie!odatului mai puternic. O altă cale era aceea a mezalianţelorA cCnd
pentru unirea unor teritorii se realizau căsătorii între %amiliile !oie!odale.
?)@A:NII B0U TC)D?E:FII sunt oameni li$eri /i au un statut
intermediar între no$ilii /i ţărani. :n e!ul mediuA tCrgurile /i ora/ele au
statute di%eriteA drepturi /i o$ligaţii scriseA acordate de rege sau de
!oie!ozii pe teritoriul cărora e0istau aceste a/ezări. *n tCrg muntean sau
moldo!ean a!ea în con%iguraţie o !atră cuprinzCnd casele /i grădinileA cu
pră!ălii /i depozite. *rmau apoi ogoareA li!eziA ele/teieA !ii /i prisăciA care
erau hotărnicite. :n a%ara hotarului tCrgului e0ista un număr însemnat de
83
Emil Cernea, Emil Molcuţ) I't#+i. 't.t&&i şi d+",t&&i +#/0n"'c, 6&c&+"şti, 1994, Ed. Ş.n'..
84
:am9ira Matei ) A',"ct" d" ci%ii-.ţi" /.t"+i.1 +&+.1 +#/0n".'c1 2n '"c. <I? ) <? ," *.-.
c"+c"t1+i#+ "tn#in$%i'tic", 2n R"%. d" I't. 9 R 1986.
Mircea D. Matei ) 5+#*"/" P&nd./"nt." ." $"n"-"i %i"ţii &+*.n" /"di"%." 2n @.+. R#/0n".'c1 .
M&nt"ni"i şi @.+. R#/0n".'c1 . M#d#%"i, 2n R"%. d" I't.3 R 1987.
63
!r:ani>area
016ia3ă
N1=i3iiA
v1iev1>iiA 6ne>iiA
=1ierii 8i
v;rE2ri3e 63er232i
!ră8enii 0a2
t;r:1veţii
sate Hîntre 12-12N aparţinătoare tCrguluiA unde se aplica acela/i regim
!amal.
:n ora/ele ransil!anieiA !atra ora/ului era încon;urată cu ziduri /i
turnuri. +ocuitorii acestor ora/e erau meseria/i /i negustori organizaţi în
$resleA a!Cnd o$ligaţii comerciale /i de producţie sta$ilite prin statuteA
precum /i o$ligaţii de apărare a unei zone din zidul ora/ului.
:n 'oldo!a /i 'unteniaA în zona tCrgurilor e0ista de o$icei o cetate
de piatrăA pămCnt /i lemnA cum sunt cele de la #aiaA )e!erinA ,iurgiuA
-urtea de (rge/A #ucure/tiA )ucea!aA )cheiaA 3omanA 8otin.
Oră/enii /i tCrgo!eţii plăteau ta0e /i dări localeA dar /i pentru
!oie!odul de care aparţineauA dacă nu erau scutiţi prin documente de
pri!ilegiere.
'e/te/ugarii erau producători de $unuriA dar î/i !indeau propriile
produse. &0istau /i negustori care !indeau produsele altoraA pe care le
importau. =ăranii !indeau sau schim$au la troc produsele lor în o$oareA
zone organizate în interiorul tCrgurilorA în anumite zile. Crgurile /i
ora/ele erau conduse de un s%at ales de locuitori pe timp de un an.
-onsiliul sau s%atul era compus din 12 ;uraţiA care a!eau în %runte unul
sau doi ;uziA ;udeţi în 'unteniaA sau /oltuzi în 'oldo!a. (ce/tia a!eau
drept de ;urisdicţieA poliţieA apărareA %iscalitate /i sta$ilire a ur$anismului
localităţii. 1opulaţia tCrgurilor /i ora/elor era amestecată. Dacă în
ransil!ania sa/ii a!eau pondere importantă în #ra/o!A )i$iuA 'edia/A
)ighi/oara /i -lu;A secuii erau cu o pondere importantă în Crgul-
)ecuiescA )%Cntu-,heorgheA 'iercurea--iucA Crgu-'ure/G ungurii se
a%lau în centrele politice /i militare.
:n ora/ele porturi se găseau greciA armeniA e!reiA geno!ezi /i
!eneţieni. :n toate aceste locuri predominant era elementul romCnescA
oamenii !echi ai acestui pămCntA care erau me/te/ugariA negustoriA cărău/iA
agricultoriA hangii sau crescători de !ite.
:n acea !remeA apartenenţa etnică nu era a/a de importantăA ea
a!Cnd un rol secund în raport cu categoria socială /i religie.
F@)0NII, o clasă !eche de proprietari de pămCntA !echii mo/neni
din 'unteniaA sau răze/ii din 'oldo!aA sunt locuitorii !echilor sate li$ere
care pro!eneau din !echile întemeieri de localităţiA unde un Jmo/I comun
%ăcuse un lumini/ în pădureA desţelenise pămCntulA sta$ilind un hotar
pentru ceata lui de neamA $azată pe rudenia de sCnge /i pe stăpCnirea în
comun a roadelor teritoriului o$/tei. 1rin calităţile lorA unii s-au ridicat la
rangul de $oieriA de conducători militariA cneziA sau au de!enit megie/iA
adică mem$ri ai comunităţii teritoriului stăpCnit de-a !almaA numit
Jmo/ieI.
O altă categorie de ţărani o reprezintă JrusticiiAI ţărani dependenţiA
ce mai tCrziu se !or numi rumCni sau !eciniA numiţi rustici din 124" prin
documentele cancelariei ungare. :n ransil!aniaA ţărănimea dependentă
are o du$lă aser!ireF una către Jdomnul de pămCntJA care era stăpCnul
pămCntului /i i se dădea a noua parte din produseA precum /i %aţă de
$iserica catolicăA care primea a zecea parte din produse.
=ăranii aser!iţi tre$uiau să presteze o seamă de cor!eziA munciA
plocoaneA să plătească ta0eA iar în cazul în care ţara era ameninţatăA
puteau %i inclu/i Jîn oastea ţăriiI. =ăranii dependenţi !or încerca %orme de
64
.ĂRANII
protest împotri!a e0ploatăriiA prin trecerea munţilor /i a/ezarea în ţara
!ecină sau pe mo/ia altui no$ilA %luctuaţie comentată /i interzisă ulteriorA
prin actele cancelariilor regale sau papale. -a urmareA situaţia ţărănimii
dependente a de!enit din ce în ce mai greaA determinCnd răscoale
repetate.
)?BII erau ţigani originari din 4ndiaA a!eau un statut de slugi sau
de meseria/i. 1relucrau %ierulA argintul /i aurul. &i erau în puterea
stăpCnilor lorA ace/tia putCnd să-i trateze ca pe scla!iA %ără însă a putea
să-i omoare.
TEA *. RE#I%IA R!ÂNI#!R
oţi istoricii sunt de acord că noţiunile de $ază ale credinţei
cre/tine au %ost redate în lim$a romCnă prin cu!inte latineA de unde se
!ăd clar modalităţile de pătrundere la noi în perioada stăpCnirii daco-
romane /i în perioada următoareA cCnd elementele de organizare
$isericească au %ost împrumutate de la sla!i.
erminologia cre/tină de origine latină din lim$a romCnă arată că
aproape toate denumirile de $ază ale credinţei /i unele %orme ale culturii
au %ost create pCnă în secolul al 46-lea. :n rugăciunea Jatăl NostruJ
peste 92V din cu!inte au origine latinăA cu e0cepţia cu!intelor reşală,
mântuieşte, ispită. +a %el putem !or$i despre I)im$olul -redinţeiIA
%ormulat în primele )inoade ecumenice din anii 325 /i 3.1
.5
.
3ăspCndirea cre/tinismului în !echile teritorii daco-romane are loc
mai ales în timpul persecuţiei împăratului DiocleţianA între anii 2.4-325A
cCnd o mare parte din cre/tini se retrag în a%ara graniţelor imperiuluiA deci
/i în %osta pro!incie romană Dacia. :mpăratul Diocleţian a promulgat patru
edicte împotri!a cre/tinilor. 1rimul edictA din 24 %e$ruarie 323A a dus la
dărCmarea lăca/urilor de cultA prinderea /i pedepsirea cre/tinilorA arderea
cărţilorA interzicerea adunărilor. 4n anul 324A se dă un edict pentru
uciderea tuturor cre/tinilorA preoţi /i laiciA care nu !roiau să se închine
zeilor.
:n timpul lui Diocleţian sunt cunoscuţi o seamă de martiri daco-
romaniA care au %ost înscri/i în J#re!iarulI sau J'artirologul )iriacI din 3"2-
3.2. (cest 'artirolog stă la $aza )ina0arului $isericii din -onstantinopolA
ce cuprindea numele s%inţilor ortodoc/i de azi. 1rintre martiri se numărau
mulţi slu;itori ai altarului - episcopiA diaconiA citeţi - mulţi soldaţi din armata
romanăA %uncţionariA negustoriA $ăr$aţi sau %emei. (u %ost sacri%icaţi pe
altarul credinţei în pro!inciile 1anonia 4n%eriorA 'oesia )uperiorA Dacia
3ipensisA 'oesia 4n%eriorA )tMtia 'inorA dar /i în alte pro!inciiA unde au
%ost du/i pentru a %i daţi la %iarele circurilor. &coul acestor sacri%icii a dus
la mai marea răspCndire a cre/tinismului /i la o mai $ună organizare a
$isericii strămo/e/ti în comunităţile Jromanităţii orientaleI
.>
.
1rimul preot daco-roman cre/tin cunoscut a %ost 'ontanusA care a
%ost martirizat în 2> martie 324A împreună cu soţia sa 'a0ima. &piscopul
4rineu a murit ca un martir în acel anA urmat de diaconul Dimitrie. 6iaţa lui
Dimitrie a de!enit cunoscută în toată zona Daco-romanăA de!enind )%Cntul
85
G. C+iţu ) 8&%int"" c+"ştin" 2n i/*. +#/0n1, 2n 8#&/n. &i T+.i.n, .n. <, 1882.
86
.aul &llard ) L. ,"+'"c&ti#n d" 4i#c"ti.n "t " t+i#/,; d" TE$i'", 2 %#., "d. II)., 5.+i', 19!8.
65
R1=ii
RE#I%IA
R!ÂNI#!R
DimitrieA săr$ătorit de noi în 2> octom$rieA ziua morţii sale. (u urmat zeci /i
suteA mii de cre/tini care s-au sacri%icat pentru 8ristos /i cre/tinismA
transmiţCnd prin moartea lor un puternic im$old tuturor locuitorilor Daciei de
a se cre/tina. &0istenţa unui număr a/a de mare de martiri este do!ada
e0istenţei !ieţii cre/tine cu mult înainte de secolul 46. 1ersecuţiile au încetat
după anul 325. :n anul 311A la 32 aprilieA -onstantin cel 'are enunţă un
edict care constată zădărnicia persecuţiilor. -re/tinilor li se acordă li$ertate
de cultA cu condiţia să se roage /i pentru el /i să nu tul$ure ordinea pu$lică.
:n anul 313A -onstantin cel 'are transmite un nou edict Hde la 'ilanoN prin
care se proclamă li$ertatea cultului cre/tin /i restituirea $unurilor con%iscate
de la $iserici. (st%elA religia cre/tină de!ine o religie licităA chiar %a!orizată.
*rmează o perioadă de în%lorire între anii 3l9-324A pCnă cCnd
împăratul +icinus a început o nouă persecuţieA ca urmare a con%lictelor
sale cu -onstantin cel 'are.
:mpăratul 4ulian (postatul a încercatA între anii 3>1-3>3A o nouă
prigoană împotri!a cre/tinilorA împre;urare în care moare ars pe rug
ultimul nostru martir daco-romanA sancti%icat cu numele de &milianA %iul
pre%ectului )a$$atian din Durostorum.
:n perioada secolelor 46-BA e0ista în nordul Dunării o !iaţă cre/tină
intensăA %iind aici $isericiA preoţiA cCntăreţi /i credincio/i care prăznuiau
anumite săr$ători religioaseA ca :n!ierea Domnului /i -răciunul. :n!ăţătura
cre/tină era atCt de răspCndită la sateA încCt ea a stat la $aza %ormării
regulilor morale /i ;uridice HmonocanoaneleN ale societăţii.
-hiar /i păgCnii îi pri!eau cu toleranţă /i simpatie pe cre/tini pe
care căutau să-i apere de prigonitori. -on!ieţuirea $ar$arilor cu daco-
romanii a %ost posi$ilă /i ca urmare a cre/tinizării acestora.
-re/tinii din nordul DunăriiA de/i au trăit printre popoarele
migratoareA ţineau rCnduielile ortodo0e con%orm hotărCrilor )inodului 4
ecumenic de la Niceea Hanul 325N. 1opulaţia daco-romană a rezistat su$
!alurile trecătoare ale migratorilorA păstrCndA pe lCngă legăturile cu lumea
romanică $izantinăA /i în!ăţătura cre/tină. Din această populaţie s-au
ridicat cori%ei martirizaţiA cum suntF *l%ilaA &utihieA 6asile cel mare H3"3-
3"4NA cei 23 de martiri uci/iA (thanasieA s%Cntul NichitaA s%Cntul )a!a
H3"3N
."
.
:n secolele 46 /i 6 au %ost /i pe teritoriile daco-romane ereziiA
împotri!a cărora s-au ridicat s%inţi ca (tanasie cel 'are sau unii episcopi
dunăreniA cum suntF Dominius din )irmiumA 1rotogenes din )ardicaA
Dacus din )cupi /i 1istus din 'arcionapolis. &i au participat /i la
ela$orarea /i propo!ăduirea primelor te0te ale )im$olului -redinţei din
anul 325. (lte tul$urări au a!ut loc în anii 344A 352-351A 35"A cCnd
arierismul a încercat %ără succes să în!ingă ortodo0ismul. &rezia
nestoriană din anul 42"A sau cea mono%izită din anul 44. nu au cuprins
marea masă a cre/tinilor nord dunăreniA de/i unii dintre episcopi s-au
arătat %a!ora$ili nestorianismului
..
.
6iaţa cre/tină s-a continuat în întreg secolul al 6-lea în ;urul
episcopiei omisuluiA cea care a luat %iinţă din hirotonisirea episcopului
87
Carol &uner ) SPinţii din T+.ci. şi M#"'i., 2n R"%. 8.t#ic1, .n II, n+.1, 1913.
88
Jac;ues :eiller ) L"' #+i$in"' c;+"ti"nn"' d.n' " ,+#%inc"' d.n&*i"nn"' d" T"/,i+" +#/.in, 5.+i',
1918, %#. I?.
66
chiar de s%Cntul apostol (ndrei. &piscopia omisuluiA cea mai !eche
instituţie $isericească de la noiA a îndeplinit un rol însemnat în păstrarea
unităţii /i dreptei credinţe ortodo0e. &a a a!ut legături cu %igurile
reprezentati!e ale #isericii !remiiA ca )%Cntul 6asile cel 'areA )%Cntul
4oan ,ură de (ur /iA mai tCrziuA cu papa 6irgilius al 3omei. :n acela/i
timpA tre$uie remarcat că ierarhii omisului au %ost cărturari de seamăA
lăsCnd opere scrise. 1rintre ace/tiaA mai reprezentati!i au %ostF eo%im
<ilozo%ulA 4oanA )%Cntul 4oan -asianA Dionisie &0igul /i alţiiA denumiţi
Jcălugării sciţiI.
:n secolul al 64-leaA o mare in%luenţă asupra cre/tinilor daco-romani
/i sla!i a a!ut-o (rhiepiscopia DustinianăA prima care se întindea în Dacia
'editeraneeaA Dacia 3ipensisA 'oesia )uperiorA DardaniaA 1re!alitaniaA
'acedoniaA 1anonia 4n%erior. 'oesia 4n%erior /i )cMţia 'inor rămCneau
dependente de patriarhul de la -onstantinopol.
)ecolul al 64-lea duce la întărirea !ieţii $iserice/ti pe teritoriul ţării
noastreA e0istCnd episcopiA preoţiA călugări /i credincio/iA unii dintre ei
contri$uind la dez!oltarea lim$ii /i culturii. De/i se găseau su$ ;urisdicţia
1atriarhiei de -onstantinopolA $isericile din pro!inciile dunărene %oloseau
în cult lim$a latinăA cu e0cepţia unora din 'oesia 4n%erior /i )cMţia 'inorA
unde se %olosea lim$a greacăA dat %iind %aptul că mulţi credincio/i de aici
erau de origine greacă.
+a s%Cr/itul secolului al 644-lea are loc migraţia $ulgarilor în sudul
Dunării. +a a/ezarea lor aici ei erau păgCniA iar opera de cre/tinare a lor
s-a %ăcut începCnd cu anul .>4 de către ţarul #oris 4A operaţiune pur
politicăA în urma unui răz$oi cu $izantinii
.9
. Opera de cre/tinare au
desă!Cr/it-o %raţii -hiril /i 'etodieA care au propo!ăduit cre/tinismul în
lim$a sla!onă. -hiril a a;uns comandant al armatei $izantineA iar %ratele
său -onstantin a a;uns $i$liotecar la $iserica )%Cnta )o%ia. &i au creat
al%a$etul sla! /i au tradus în lim$a sla!ă e!angheliaA scrisorile apostolilor
/i altele. :n .5.A %raţii -hiril /i 'etodiuA %iind hirotoniţi preoţiA sunt
semnalaţi în opera de cre/tinare în 'ora!iaA #oemia /i 1anoniaA precum
/i în zonele răsăritene. Noua lim$ă de cult a a!ut succes la sla!ii care
con!ieţuiau pe întregul teritoriu al Daciei /i care erau în plin proces de
asimilare în populaţia autohtonă.
Dacă în procesul de etnogeneză a romCnilor se poate !or$i de un
proces paralel de cre/tinareA tot la %el se poate !or$i despre procesul de
asimilare a sla!ilorA care s-a realizat concomitent cu cre/tinarea lor.
+iturghia în lim$a sla!onă se introduce la romCni începCnd cu secolul B-
leaA secol cCnd această modalitate de cult se introduce atCt la sCr$iA cCt
/i la ru/i.
:n ransil!aniaA lim$a sla!onă
92
s-a introdus în $iserici înainte de
cucerirea ransil!aniei de către regatul %eudal ungarA ast%el nu s-ar %i
putut introduce delocA deoarece regii catolici ai *ngariei /i episcopii latini
nu ar %i permis acest lucru. :ncepCnd cu secolul al B-leaA $iserica cre/tină
din teritoriile romCne/ti se dez!oltă pe $aza ritului $izantin în mod
89
7ran1is Dvorni! ) L"' S.%"', >i't#i+" "t ci%ii'.ti#n, d" T.ntiN&it" .&: d"*&t' d" T",#N&"
c#nt"/,#+.in". 5.+i', 197!.
9!
#. *ogdan ) 4" . cin" şi c0nd .& 2/,+&/&t.t +#/0nii .P.*"t& c;i+iic, 2n O/.$i& &i Tit& M.i#+"'c&,
6&c&+"şti, 19!!.
67
deose$itA în contradicţie cu încercarea permanentă a papalităţii de a
con!erti populaţia la catolicism.
TEA -. N!RE $E C!N$UITĂ ÎN CA$RU# !/"TII SĂTE"TI
)atulA o$/tea săteascăA uniunile de o$/ti /i %ormaţiunile politico-
economice prestatale s-au condus după reguli /i norme de drept care
erau în strCnsă legătură cu proprietatea asupra pămCntuluiA relaţiile
sociale care se dez!oltau pri!itoare la %olosirea /i e0ploatarea agricolă /i
tot ce ţinea de producţia naturală închisăA de schim$ul de produse /i
practicarea unor me/te/uguri. :n acest conte0tA chiar /i regulile de $ază
ale con!ieţuirii sociale s-au numit Io$iceiul pămCntuluiI sauI legea ţăriiIA
terminologie care deri!ă din timpuri deose$it de !echi /i care continuă
%ără întrerupere secole de-a rCndulA pe tot parcursul %ormării poporului
romCn din punct de !edere etnic /i mai apoi pCnă la ;umătatea secolului
al B644-leaA cCnd apare în societate dreptul scris. Dreptul romCn %eudal
este un drept nescrisA el reglementCnd acti!ităţile sociale în procesul
munciiA sta$ilind în acest conte0t statutul persoanelor /i modul de
rezol!are a di%erendelor dintre acesteaA într-o procedură de ;udecată
unanim acceptată.
1. Pr14rietatea devă35a8ă
:n orCnduirea %eudalăA principalul mi;loc de producţie a %ost pămCntulA
proprietate în ;urul căreia s-au realizat toate relaţiile socialeA culturaleA
tradiţiile /i cultura. 1ămCntul satelorA creat cu truda $raţelor prin desţeleniriA
amena;ăriA de%ri/ări sau îndiguiriA a %ost o$iectul principalA %urnizor de
produse necesare traiului comunităţiiA de la cerealeA legume /i %ructe pentru
hrana oamenilorA la %ura;e pentru animaleA minereuri pentru prelucrarea
armelor /i podoa$elorA sareA ţiţei /i păcurăA materii prime pentru olăritA
construcţiiA lemn pentru încălzit /i construcţii. :n legătură cu pămCntul e0ista
permanent în %eudalism disputa cu pri!ire la stăpCnirea luiA la %ormele de
proprietate care au e!oluat în timp. 1roprietatea asupra pămCntului a
locuitorilor satelor era o proprietate comunăA în de!ălmă/ie
91
. 1ămCntul
o$/tesc era denumit Imo/ieIA denumire pro!enind de la Jmo/ulI sau
Jstrămo/ulI comunA constituind proprietatea tuturor mem$rilor /i generaţiilor
de săteni. <iind o proprietate neindi!idualizatăA sătenii a!eau drept de
%olosinţă asupra întregului patrimoniu. O$/teaA prin reprezentanţii săiA
Ioameni $uni /i $ătrCniIA a!ea permanent controlul asupra acestui
patrimoniuA luCnd măsuri de conser!areA apărare /i repartizare pentru
muncă.
<iind un drept al tuturor generaţiilor de săteniA generaţia ce-l
stăpCnea nu-l putea înstrăina în tot sau în parteA tradiţia sta$ilind regula
unităţii proprietăţii. -u toate acesteaA pentru realizarea practică a
%olosinţei pămCntuluiA acesta era lotizat /i destinat %olosirii îndelungate a
acestor loturiA cum este spre e0emplu lotul de casă /i curteA sau %olosinţa
pe termen de un anA care se numea WsorţW sau mai tCrziu WsoarteWA care
91
&le<andru #ordac+e ) Oc&,.ţii t+.diţi#n." ," t"+it#+i& R#/0ni"i, 1986, 6&c.
68
N!RE $E
C!N$UITĂ ÎN
CA$RU# !/"TII
SĂTE"TI
Pr14rietatea
devă35a8ă
se e0ercita asupra lotului de culturăA pCnă la ridicarea recolteiA cCnd intra
din nou în de!ălmă/ie /i era %olosit ca loc de pa;i/te pentru animale.
1utem aprecia că %olosinţa personală a pămCntului a %ost un
element primar spre proprietatea pri!atăA elementul care a dus la
realizarea di%erenţei de a!ereA de posi$ilitatea de a dispune de mai multe
resurse necesare pentru o dez!oltare ulterioară a acti!ităţii comercialeA
sauA de ce nuA pentru rein!estire într-un nou ciclu de producţie.
ot proprietate de!ălma/ă era proprietatea comunităţii săte/ti
asupra turmelor de oiA hergheliilor de cai sau ciurdelor de !iteA care
constituiau rezer!a alimentară permanentă. (supra unei părţi din recoltăA
care se depozita pentru e!entuale timpuri de prime;die /i $e;enieA sau
pentru anotimpuri de secetăA se e0ercita proprietatea de!ălma/ăA
controlulA supra!egherea /i paza o$/tească.
:n de!ălmă/ie e0istau /i unele $unuri constituite cu e%ortul întregii
comunităţiA cum au %ost morileA iazurileA locurile de adăpat !iteleA
%CntCnileA podurile /i drumurileA chiar /i $isericile sau loca/urile de
închinăciuneA careA con%orm cu credinţa ortodo0ăA sunt proprietatea
credincio/ilor.
De/i pădurile erau de cele mai multe ori e0ploatate în mod li$erA
totu/i proprietatea de!ălma/ă a satului se e0ercita asupra pădurilor
IcurăţateIA numite IcurăturiI. Din aceste de%ri/ări se realizau mai apoi noi
terenuri de e0ploatare agricolăA !iiA li!ezi /i prisăci. (colo unde erau
pămCnturi culti!a$ileA acestea se creau din desţeleniri de pa;i/ti. oate
aceste terenuri necesitau un uria/ !olum de muncă în comun din partea
sătenilorA muncă în cadrul căreia se sta$ileau relaţii ce tre$uiau conduse
după reguli stricteA sau norme de muncă aplica$ile în toate comunităţile
săte/ti.
2. N1r5e 8i tradiţii 6e re:3e5enta2 re3aţii3e de 52n6ă
:n lunga perioadă a mileniului migraţiilor popoarelorA autohtonii
ţinuturilor stră$une s-au %ormat ca popor în procesul !echilor lor
îndeletniciri tradiţionaleA des%ă/urCnd %ără întrerupere acti!ităţile
economiceA la adăpostul munţilor /i dealurilorA ascunzCndu-se de %uria
nă!ălitorilor în pădurile imenseA apoi re!enind pe !etrele natale după ce
urgia migratorilor se muta în alte părţi.
1opulaţia o$/tilor săte/ti era %ormată în special din plugari /i
crescători de !ite. 1er%ecţionarea uneltelor de muncă /i mai ales a
plugului cu $răzdar de %ier a dus la dez!oltarea culturilor de grCuA mei /i
secară pe întinse terenuriA ce se întindeau din lunci pCnă pe dealurile
su$carpatice. -ontinua %olosire a uneltelor de %ier a dus la apariţia unor
meserii de prelucrare a %ierului /i e0ploatare a căr$unelui necesar
producerii /i prelucrării acestuia. 'arile e0ploatări miniere au necesitat
concomitent /i e0ploatări de lemn /i construcţii deose$ite din piatră.
1opoarele migratoare nu a!eau interes să distrugă sau să înceteze !iaţa
economicăA aceasta ducCnd implicit la diminuarea ta0elor /i $irurilor lor.
(griculturaA meseriile /i cre/terea animalelor sunt deose$it de atent
69
N1r5e 8i
tradiţii 6e
re:3e5enta2
re3aţii3e de
52n6ă
supra!egheate de stăpCnirile !remelnice a$ătute asupra locuitorilor ţăriiA
%iind consemnate chiar /i în documente
92
.
Diploma 4oaniţilor din 124" aminte/te de morileA %CneţeleA
semănăturile /i pă/unile din teritoriile romCne/ti. 1roducţia unor sate se
poate constata /i din dările care le erau impuse.
(st%elA în anul 12"5A locuitorii unui sat $ihorean tre$uiau să dea anual
mănăstirii )%. #enedict Idoisprezece porci de cinci aniA douăsprezece
măsuri de miere Hmăsura %iind de trei !edre n.a.NA precum /i tot atCtea căpiţe
de %CnI. *n alt documentA din anul 1.11A arată o$ligaţiile unui sat some/an
%aţă de comitele KulchenM constCnd dinF Iun $ou de trei aniA un porc de un
anA o găleată de miereA %iecare casă 22 de dinariA o !adră de $ereA o găleată
de grCuA o găină /i două pCini.I *n act din perioada 1222-1223 menţionează
că cinci sate arădene a!eau în proprietate cincizeci de !ii.
Diploma 4oaniţilor pomene/te de e0istenţa unor hele/teeA ocne de
sareA mine în care se e0ploata aurul /i calcarul. Dar aurul se o$ţinea /i
din spălarea nisipului în #aia de (rie/ /i #aia de -ri/A precum /i în alte
zone geogra%ice romCne/ti.
'eserii în legătură cu !iaţa de toate zileleA pri!itoare la construcţiiA
alimentaţieA îm$răcăminteA încălţăminteA apărareA s-au e0ercitat /i
dez!oltat permanentA creCnd relaţii interumane /i între comunităţiA cu
tradiţii /i norme deose$it de stricte. 1rintre meseriile mai cunoscute sunt
cele de zidariA dulgheriA tCmplariA olariA !ărariA %CntCnariA morariA $rutariA
pescariA tă$ăcariA %ierariA postă!ariA croitoriA cizmariA arcari.
(ce/ti meseria/i trăiau în mediul ur$an sau în tCrguriA dar /i sătenii
e0ercitau ast%el de ocupaţii pentru rezol!area pro$lemelor lor de !iaţă.
&0istau chiar sate specializate în producerea materialelor de construcţiiF
lemnA cheresteaA !arA piatrăA precum /i sate de olariA /indrilariA rogo;inariA
postă!ari sau pescari.
Din satele de agricultori sau de la producătorii indi!idualiA
negustorii romCniA greciA armeniA sa/iA e!reiA tătariA italieni sau ru/i
preluau materii primeA produse animaleA agricole sau manu%acturateA
animaleA păsări /i pe/teA pentru a le transporta la sute de Lilometri
distanţăA în marile tCrguri ale &uropei medie!ale.
:n cadrul unor ast%el de meserii /i ocupaţii s-au sta$ilit norme
specialeA care ţineau de organizarea procesului de muncă în comunA în
legătură cu F
 tragerea la sorţi a cCmpurilor de cultură /i repartizarea acestora
%iecărei %amilii pentru munca în sezonul agricol următorG
 sta$ilirea numărului de culturiA zonele de ocupare /i asolamentul G
 timpul de muncăA zilele %a!ora$ile începerii semănăturilorA
pră/ituluiA secerăriiA adunatului /i modului de depozitareG
 săr$ătorile munciiA reguli cu pri!ire la cinstirea locuitorilor harnici ai
satului sau criticarea celor lene/iG
 împărţirea produselor în %ondul de consum /i %ondul de rezer!ăA
împărţirea e%ecti!ă pe %amilii /i depozitarea rezer!elorG
92
:am9ira Mi+ail ) A',"ct" din ci%ii-.ţi. /.t"+i.1 +&+.1 +#/0n".'c1 2n '"c#"" <I? ) <?, ," *.-.
c"+c"t1+i#+ "tn# ) in$%i'tic", 2n R"%. d" I't. n+. 9 R 1986.
7!
 reguli cu pri!ire la ascunderea recoltelorA distrugerea lor în %aţa
nă!ălitorilor sau realizarea unor cote comune pentru plata ca tri$ut.
O seamă de reguli /i norme se re%ereau la cre/terea animalelor
mari /i miciA a celor care erau %olosite la muncă în agriculturăA în consumA
sau pentru plata unor datorii către stăpCnitori. (lte reguli se re%ereau la
transhumanţa turmelorA împărţirea produselor HcarneA lapteA $rCnzăA pieiA
lCnăNA realizarea de noi generaţii de animaleA sta$ilirea locurilor de iernat
/i pă/unatA procurarea %ura;elor /i cerealelor necesare pentru întreţinerea
lorA reguli cu pri!ire la conser!area produselorA la schim$ul acestoraA la
!Cnzarea - cumpărarea unor animaleA turme sau produse.
:n domeniul mineritului /i o$ţinerii auruluiA %ieruluiA cupruluiA pietrei de
!ar sau de construcţii e0istau reguli pri!itoare la munca în comunA modul de
participare cu atela;e de cărău/ie /i zile de muncă cu %orţa $raţelorA locul
/i modul de realizare a creuzetelor pentru producerea metalelorA precum
/i reguli de păstrare a lingourilor o$ţinute. ot în legătură cu mineritul /i
me/te/ugul metalelor e0istau reguli cu pri!ire la con%ecţionarea uneltelorA
armelor de luptă sau podoa$elorA precum /i con%ecţionarea unor o$iecte
de cult sau de lu0A din aur /i argint.
Din ta0ele plătite de comunităţile săte/ti s-au acumulat importante
a!eri de către no$ilimea %eudală. Numai în acest %el se poate e0plica
plata unei răscumpărări însemnate de $ani de către %ratele !oie!odului
+ito!oiA $ăr$at care %usese capturat în răz$oiul cu ungurii din 12"3. (/a
se e0plică /i despăgu$irea de răz$oi de "222 de mărci de argintA
echi!alCnd cu 1A>. milioane dinariA pe care domnitorul #asara$ 4 i-a o%erit
regelui -arol 3o$ert în schim$ul recunoa/terii sale înainte de !ictoria de la
1osada. ezaurul de la ulceaA de 23442 de monede de argint din anul
12.2A l95 de monede de aur /i 123 lingouri de argint de la începutul
secolului al B444-leaA descoperite de arheologiA demonstrează puternica
!iaţă economică a o$/tilor săte/tiA de unde pro!eneau aceste sume /i
cantităţi de metal preţios.
-u pri!ire la munca indi!idualăA ea se dez!oltă mai ales în domenii
unde acti!itatea se putea acoperi doar cu e%ortul unei singure %amilii /i se
re%eră ori la culti!area grădiniiA !ieiA prisăciiA la realizarea oalelor de
pămCntA a uneltelor de %ierA a ţesutului pCnzei sau a posta!uluiA la
producerea !inuluiA mieriiA ceriiA săgeţilor. 3egula principală în legătură cu
aceste produse era aceea că posesia lor rezuma proprietatea.
'. N1r5e 4rivit1are 3a 0tat2t23 4er01ane31r
1rincipala normă pri!itoare la statutul persoanei ca mem$ră a
o$/tii săte/ti este aceea a egalităţii dintre mem$rii săi. &galitatea
pri!itoare la participarea în deplină proprietate de!ălma/ă la munca în
comunA la hotărCrile ce se adoptă cu pri!ire la producţieA repartiţie /i
consum îi situau pe mem$rii o$/tei într-un statut dependent doar de
adunările megie/ilorA precum /i de calităţile morale /i %izice ale %iecăruia.
Dispariţia stăpCnirii romane scla!agiste /i necesitatea apărării în comun
împotri!a migratorilor au %ăcut ca locuitorii o$/tilor să rezol!e toate
sarcinile luCnd hotărCri în comunA %iecare locuitor a!Cnd dreptul să-/i
e0prime în mod li$er !oinţa. (ceastă egalitate s-a trans%erat /i pe planul
71
N1r5e
4rivit1are 3a
0tat2t23
4er01ane31r
%amilieiA în îndeplinirea o$ligaţiilor de educaţie /i cre/tere a copiilorA în
succesiuneA de asemenea între %iii de %amilie
93
.
:n primele secole ale %eudalismului timpuriuA relaţiile de %amilie
con%eră din ce în ce mai mult un rol deose$it %amiliei mici Hsoţi /i copiiN.
<amilia mareA în %runte cu pater %amiliasA strămo/ul comunA se pierde în
concurs cu relaţiile de muncă /i sociale ce se sta$ilesc în noile condiţii.
De asemeneaA e0ista o deplină egalitate între soţiA în e0ercitarea
drepturilor părinte/ti. (ceasta se mani%esta în îndatorirea de întreţinere
reciprocă între soţi /i copii.
O in%luenţă co!Cr/itoare asupra normelor de %amilie a a!ut-o
$iserica cre/tinăA care a reglementat instituţia căsătoriei pe $aza li$erului
consimţămCnt între soţiA dar cu $inecu!Cntarea părinţilor. #iserica ortodo0ă
a admis di!orţul pentru moti!e de imoralitate sau la cererea %emeii
maltratate. :n ceea ce pri!e/te !ocaţia succesoralăA descendenţii a!eau
îndreptăţire egală de mo/tenire cu soţul supra!ieţuitor.
(. N1r5e 4rivit1are 3a 1=3i:aţi2ni 8i ră042ndere 4ena3ă
-apacitatea mem$rilor o$/tilor săte/ti de a încheia tranzacţii în
di%erite %orme este li$eră. Negoţul în această perioadă nu a încetat să
e0isteA mai multA s-a ampli%icatA cuprinzCnd pe lCngă piaţa internă /i
comerţul e0ternA precum /i un !olum mare de măr%uri în tranzit.
6Cnzarea - cumpărarea se realiza în tCrguriA în anumite zile numite
JnedeiJA unde !eneau locuitori din mai multe localităţi pentru a-/i !alori%ica
produsele. :n podgorii se ţineau asemenea zile de tCrg toamnaA în
perioada culesului. )unt menţionate tCrguriA cum sunt cele de la JCrgul
DealuluiI de lCngă 1ite/tiA la 'o!iliţa - 1utnaA lCngă #uzău se organiza
tCrgul DrăgaiciiA la 'untele ,ăinaA la -Cmpulung 'u/celA la 6idra lCngă
6rancea. :n aceste tCrguri e0istau pră!ălii sta$ileA de unde ţăranii î/i
cumpărau cele necesare /i !indeau produsele lorA colectCndu-se de către
marii negustori a/a-zisele JpartideI pentru e0port.
1entru %acilitatea acti!ităţilor comerciale au circulat o seamă de
monede de di%erite tipuriA !ala$ile în întreg spaţiul romCnescA
con%ecţionate în special de $izantini din materiale !aloroase prin ele
înseleA cum ar %i aurulA argintul /i $ronzul. -irculau monede de aur numite
hiperperi de la NiceeaA ducaţi !eneţieni numiţi /i zloţi tătără/ti. 'onede
de argint erau dinarii emi/i de $anii )la!onieiA precum /i asprii $izantini.
1ri!itor la răspunderea pentru %aptele în litigiu sau care pro!ocau
daune altoraA acestea se rezol!au în cadrul o$/tilor săte/ti pe $aza
principiului răz$unării pri!ate /i a legii talionului
94
. 3ăspunderea solidară a
întregii o$/ti se realiza doar în reparaţia unei pagu$e %ăcute unei o$/ti
în!ecinate.
Nu era delimitată răspunderea pentru cauze ci!ile /i penaleA ast%el
că toate cauzele erau ;udecate de J;udeI sau de Joamenii $uni /i $ătrCniJA
care hotărau /i pedeapsa ce se aplicaA dar /i realizau punerea în
aplicare.
93
Emil Cernea, Emil Molcuţ ) I't#+i. 't.t&&i şi d+",t&&i +#/0n"'c, 6&c., 1994.
C. Giur(scu ) St&dii d" i't#+i" '#ci.1, 6&c&+"şti, 1934.
94
Georges 7otino ) 8#nt+i*&ti#n . O"t&d" d"' #+i$in"' d" O.nci"n 4+#it c#&t&/i"+ +#&/.in, 5.+i', 192!.
72
N1r5e
4rivit1are 3a
1=3i:aţi2ni 8i
ră042ndere
4ena3ă
-u pri!ire la pro$eA ele sunt J;urămCntul cu $razdaJ /i Jco;urătoriiI.
'area ma;oritate a litigiilor se re%ereau la întinderea unor supra%eţe de
pămCntA de unde !ine /i denumirea de JhotărCreIA deri!ată de la noţiunea
de JhotarI.
*. Tră0ăt2ri3e 6ara6teri0ti6e :enera3e a3e ve6@i232i dre4t
oate pre!ederile normelor ;uridice ale !echiului nostru drept
consuetudinar reprezintă imaginea unităţii noastre etniceA geogra%ice /i
;uridiceA %iindA %aţă de alte popoareA un element de sta$ilitate /i unitate.
1rincipalele caracteristici ale dreptului perioadei de început a
%eudalismului sunt autohtonia după iz!oarele originareA unitatea după
modul cum s-a regăsit pe întregul spaţiu geogra%icA caracterul agrar %iind
legat permanent de e0ploatarea agricolă /i economia naturalăA precum /i
imo$iliar după modul de organizare structural.
6echiul drept romCnesc a %ost determinat de normele /i cutumele
populaţiei autohtone daco-romaneA care a trăit în continuare su$ in%luenţa
imperiului roman %oarte mult timpA in%luenţă care nu a schim$at caracterul
originar autohton
95
.
DesigurA în apariţia /i dez!oltarea instituţiilor ;uridice s-a considerat
în mod %iresc că iz!oarele /i originea lor se găsesc în dreptul dacA dreptul
romanA în instituţiile traceA precum /i în unele in%luenţe ale popoarelor
migratoare.
-. !/ICEIU# PĂÂNTU#UI #A R!ÂNI
O$iceiul pămCntului la romCni ca /i datinile /i mora!urile unui
poporA sunt iz!orCte din chiar ne!oile su%lete/ti /i materialeA constituind
ast%el cele dintCi norme călăuzitoare ale !ieţii sociale. -unoa/terea
îndeaproape a acestor norme este de o mare importanţăA căci în ele se
răs%rCng cerinţele zilnice ale poporuluiA ca una dintre %ormele de
conser!areA e0primCnd într-o %ormă simplă reguli arhaice legate în special
de %ondul %unciarA ce sunt ulterior asimilate ca norme ;uridice
statornicindu-se ca elemente ce susţin !iaţa de stat.
!=i6ei2ri3e 4ă5;nt232i nu e0istă su$ %ormă scrisăA ci su$ %orma
unor principii ce sunt transmise pe cale orală din generaţie în generaţie.
1e măsură ce relaţiile sociale se multiplică /i se complicăA pe măsură ce
!iaţa socială presupune relaţii tot nai interdependente între indi!iziA între
ace/tia /i puterea dominantă A în !iaţa economică A dreptul cutumiar !a
da na/tere la dreptul scrisA domnitorii realizCnd o legislaţie scrisăA care !a
cuprinde la început o$iceiurile din ţarăA iar mai tCrziu norme adaptate /i
din alte legislaţiiA din alte ţăriA ca urmare a in%luenţei imperiilor în!ecinate
/i suzerane.
+a romCni se !or găsi norme din o$iceiul pămCntuluiA începCnd din
cele mai !echi timpuri iz!orCte din ne!oile !ieţiiA din $unul simţ /i
înţelepciunea poporului A norme împrumutate de la alte popoare !ecine
sau cu care au !enit în contactA dar trans%ormate în reglementări
95
%. #orga ) Anci"n' d#c&/"nt' d" d+#it +#&/.in, %# I, 193!, R"%. I't.
73
Tră0ăt2ri3e
6ara6teri0ti6e
:enera3e a3e
ve6@i232i dre4t
!=i6ei23
4ă5;nt232i 3a
r15;ni
romCne/tiA cu toate că cele mai multe reguli le !om găsi în %orma
o$iceiurilor mo/tenite de la strămo/ii no/tri romani.
-hiar atunci cCnd au început să apară legiuiri scrise su$ %orma
E#azilicalelorI emise su$ marii domnitori (le0andru cel #unA 'atei
#asara$A 6asile +upu acestea au %ost %olosite alături de dreptul
consuetudinarA iar mai apoi au căzut în desuetudineA o$iceiurile %iind mult
mai puternic înrădăcinate în con/tiinţa populară. O$iceiurile au %ost
conser!ate în practica maselor de ţăraniA %iind preluate de dreptul scris în
hrisoa!eA ana%oraleA pra!ile /i orCnduieli scrise de pa timpul domniilorA
re%erindu-se în principiu la proceseA daniiA !CnzăriA a%aceri re%eritoare la
pămCntA recolteA animaleA pro$leme %amiliale cum sunt căsătoriileA
în%iereaA mo/tenirea /i altele.
4mportanţa o$iceiului pămCntului a a!ut o deose$ită importanţă în
!iaţa ;uridică a poporului nostru uneori instituţiile sale a!Cnd putere mai
mare decCt legea scrisăA lege ce de multe ori era incompletă ori neputCnd
%i aplicată la multitudinea de situaţii concrete ce apăreau. 4ată de ce
o$iceiul pămCntului s-a %olosit în cadrul rezol!ărilor posi$ile de situaţii /i
raporturi ;uridice concomitent cu legile scrise pCnă chiar la începutul
secolului al B4B-lea.
9>
:n =ările romCne de pe timpurile romanilor e0ista un ;us
consuetudinarium! (cest drept !a %i preluat în dreptul $izantin numit Gi
sunit*eia tu topu5 ce reglementa o mulţime de o$iceiuri ale pămCntuluiA
o$iceiuri preluate de domnitori în hrisoa!ele de în!ăţătură
9"
. *n e0emplu
este reglementarea în E1ra!ilniceasca -ondicăI ela$orată din ordinul
domnitorului (le0andru 4psilanti a poruncilor dumnezeie/ti sau a
o$iceiului pămCntului F G să %udece pricinile ce se întâmplă, urmând cu
totul poruncile pravilelor şi o#iceiurile pământeşti5!
Domnitorul 6asile +upuA în E-artea 3omCnească de în!ăţătură E la
anul 1>4> con%irmă încă o dată că o$iceiurile a!eau o co!Cr/itoare
importanţăA sta$ilind ca regulă căF 5Diudeţul tre#uie să %udece după
o#iceiurile pământului5.
3omCnii din zona <ăgăra/ului a!eau un drept romCnesc $azat pe
o$iceiuri /i tradiţii după care se ;udecauA drept ce a %ost ulterior cons%inţit
în GBtatutele5 =ării <ăgăra/ului după care s-au ;udecat toate ţinuturile
romCne/ti.
9.
De/i o$iceiurile nu au %ost scrise sau însemnate în
documentele !remii ele ne-au par!enit din iz!oare ulterioare care au
reglementat di%erite raporturi ;uridice pCnă la apariţia legilor moderne.
96
I.t1 &n ":"/,& A O+i c" c;i+i.ş c.+" .+" &n c#nt+.ct c& ,+#,+i"t.+& '1& ,0n1 . '1+*1t#.+". SP0nt&
B;"#+$;" '.& SP0nt& 4i/it+i", c. &n #*ic"i, /.i .+" %#i" t+"i -i" d&,1 t+"c"+". '1+*1t#+ii +"',"cti%" '1 /.i
#c&i.'c1 2n c.'. +"',"cti%1 c. # +"$&1 n"'c+i'1 c.+" '" ,1't+".-1 ,0n1 . 'P0+şit& '"c#&&i . <I<)". n...
Ln =+.nţ. 2n.int" d" c#diPic.+". "$i'.ţi"i d" c1t+" N.,#"#n , Pi"c.+" dint+" ,+#%incii .%". drepturile
cutuiare '.ncţi#n.t" şi ,&*ic.t" 2nc1 d" ," %+"/". +"$"&i L#&i' . <II)". 2n .n& 15!6 ,"nt+& #+.ş&
M"&n, 2n .n& 1!57 ,"nt+& ,+#%inci. T#&++.in, 2n .n& 151! ,"nt+& 5.+i'. S&cc"'#+& '1& +"$"" =+.nc#i' I
i). c#ntin&.t #,"+.. 4" .'"/"n". 2n B"+/.ni. P"&d.1 Pi"c.+" #+.ş .%". "$i'.ţi. '. , . c1+"i #+i$ini '"
+"$1'"'c 2n principiile dreptului cutuiar local"
97
4#/nit#+& 8.+.$". 2n >+i'#%& d" ,+#/&$.+" . c""*+"i '." U8#ndiciE ./int". A E Jara 5o$nească
a!ea din !echie canoane, pentru cele în parte a dreptăţei ale locuitorilor săi, şi ale sale nescrise şi
nedesluşite obiceiuri<"
98
#ST$8#& 8$M=%#'$8 ) Tocilescu ,. 119 , ,.+.$+.P& 12! .+.t1 c1 A ;)e la anul 6GGG, ro$nii din
Jara Făgăraşului a!eau un drept ro$nesc după care se ,udecau" (n Maraureş la începutul secolului
KIII#lea, existau aseenea ,udecători prin sate, ,udec$nd toţi după dreptul ro$nesc<"
74
O$iceiurile au a!ut putere de lege a/a cum este stipulat în de%iniţia
dată acestora de Ene61ne în Pande6teA partea 4A paragra%ul
121 B7?#iceiul este o dreptate care fără pu#licarisire din o#işnuinţă s"a
statornicit şi prin tăcută primire a prea înaltei ocârmuiri, s"au do#ândit
pravolnicească putere în curere de mulţi ani, pă'induse cu tăcuta tăcere
a orăşenilor5!
:n Pravi3e3e Î54ărăte8ti ? 4entr2 de10e=ite3e 1=8te8ti 1=i6ei2ri
a 1ri6ăr2i nea5A se pre!ede în !olumul 4 A pag.2 A -ap. 44A 4. 32 F E cele
prin învec*ită o#işnuinţă cercate, şi în curere de mulţi ani urmate, n"au
mai puţină putere îndatoritoare ca cele nescrise în tâlcuirea pravilelorH
tre#uie a se lua aminte la o#iceele pământului şi la *otărârile ce de a
pururea s"au dat pentru asemenea priciniH învec*ita o#işnuinţă să ţine şi
se pă'eşte ca o pravilă5! Din e0punerea acestui principiu se poate
înţelege cu claritate că o$iceiurile pămCntului au putere mai mare decCt
pra!ilele scrise. 4storicul polon )treiLoQschM analizCnd caracterul
deose$it de pa/nic /i de culti!at în respectul datinilor a poporului romCn
arată că Eviaţa românilor era deose#it de simplă până în veacul al IEIII"
lea când s"au înmulţit străinii şi până la introducerea domniilor fanariote
care au sc*im#at şi pânărit o#iceiurile pământului #ăştinaş cu năravurile
asiatice! Neştiind mai de mult ţăranul român ce va să 'ică încuietori de
fier 6lacăte pe uşă9H afară numai un semn piund la praul lui de din afară
vestind nefiinţa sa acasăH domiciliul îi era respectat, până la
reîntoarcerea sa, fără a se atine cineva de un capăt de aţă de la
dânsul5.
Dreptul consuetudinar are pro$e incontesta$ile de e0istenţă pentru
că el sta$ilea modul echita$il de rezol!are a tuturor pricinilorA
di%erendelorA înţelegerilorA rezol!area unor e!enimente cu consecinţe
;uridice cum ar %i na/tereaA căsătoriaA în%iereaA moarteaA mo/tenirea, iar
modul de reglementare era cunoscut de către întregul popor nu doar de
cei specializaţi a aplica legea. -u drept cu!Cnt în această perioadă de
e0istenţă a societăţii se poate aprecia că legea era cunoscută /i că se
aplica principiul latinA după care nimănui ni"i este înăduit a nu cunoaşte
leea! :n zilele noastre ca urmare a densităţii deose$it de mari a
reglementărilor e0istente nici măcar ;udecătorii nu mai cunosc legile în
totalitate %iind ne!oie de o strictă specializare a acestora în domeniile
principale ale dreptului.
O$iceiurile ;uridice au a!ut o e!oluţie istoricăA chiar dacă au a!ut o
e0istenţă seculară în aplicarea lorA mo/tenite %iind de la romaniA apoi din
dogmele cre/tineA in%luenţate %iind de dreptul canonicA de !echile iz!oare
sla!oneA dar %iind /i creaţii proprii ale geniului popular romCnescA %ormat
în ;urul dreptului pămCntesc în strictă interpretare a trăsăturilor sale
%unciare ori în legătură cu ceea ce ţine de e0ploatarea pămCntului.
Dreptul roman codi%icat de pe timpul 3epu$licii /i 4mperiului
3oman de marii ;urisconsulţi ai timpului F *lpianA 1apinianA 'odestinA
1aulusA ,aiusA s-a transmis în 1ro!incia 3omană Dacia unde a %ost
%olosit peste 1>2 de ani în mod curent alături de dreptul gintei daceA
dreptul peregrinilorA ast%el încCt s-a %ormat un melan; ce a putut rezista
sute de ani după ce Dacia a rede!enit teritoriu li$er. :n perioada %ormării
poporului romCn aceste reguli de drept se !or aplica trans%ormCndu-se în
75
o$iceiuri /i tradiţii ca urmare a ine0istenţei unui stat care să le con%ere
puterea sancţionatoare ori o aplicati!itate strict o$ligatorieA sancţiunile
%iind date de comunitateA de morala colecti!ă ori religioasăA în cadrul unei
îndelungate aplicati!ităţi.
*nele tradiţii necre/tine de la na/teriA nunţiA înmormCntări s-au
păstrat o !reme îndelungată cum ar %i dispoziţia dreptului roman
99
după
care Grodul roa#ei 6sclavei9 este al mamei, iar nu al tatălui, iar proprietarul
acesteia do#ândeşte şi copilul, iar nu proprietarul ro#ului Jsclavului ce
are calitatea de tată5. (ceastă tradiţie s-a păstrat pCnă în %eudalismul
dez!oltatA ast%el încCt se găsesc pre!ederi chiar de pe timpul lui
(le0andru 4psilanti care conchid că E ţiganii ce se !or na/te %ără de
cununieA să urmeze norocul mamei lorA după ve6@i23 1=i6eiI.
1reluarea dreptului roman /i prelucrarea de pe timpul lui 4ustinian
în lucrări %undamentale cum sunt In0tit2te3eA $i:e0te3eA Pande6te3eA
N1ve3e3eA au creat $azele dreptului în !echiul occident după căderea
imperiului roman su$ presiunea popoarelor migratoareA chiar în cadrul
acestor popoare. Edi6t25 T@e1d1ri6i a %ost dreptul ostrogoţilor
începCnd de la anul 522A /reviar25 A3ari6ian25 pentru !izigoţiA după
anul 52>A Pa4iani re041n0aa constituit $aza dreptului $urgunzilor după
anii 51". 3omCnii au asimilat dreptul roman 4ustinianA ca un drept ce a
%uncţionat 1222 de ani în cel mai puternic imperiuA 4mperiul $izantinA /i
care a!ea legătură directă cu teritoriile noastreA cu populaţia acestor
locuriA cu credinţa cre/tină /i cu apropierea culturală. /a0i3i6a3e3e
cuprinse în cele >2 de cărţi A lucrate între anii 92> /i 911 au codi%icat tot
ceea ce era mai important în !iaţa ;uridică a acestor locuriA aplicCndu-se
în toate /colile de drept din #izanţ.
-ele 11' N1ve3e ale împăraţilor $izantiniA pu$licate pe timpul
împăratului +eon între anii .." /i .93A apoi C154endii3e de 3e:i de pe
timpul lui -onstantin 8armenopolo de la anul 1343 ce a întemeiat o
ade!ărată /coală de drept la -onstantinopol a creat $aza de unde au
plecat spre ţările din ;urul imperiului reglementările ce au de!enit
modele ce s-au aplicat !remuri îndelungate trans%ormCndu-se în tradiţiiA
cutume /i o$iceiuri pentru poporul nostru ce a!ea un drept popular
transmis din generaţie în generaţie pe cale oralăA sau pe cale religioasă
su$ %orma nomocanoanelor T considerate cărţi de inspiraţie di!inăA alături
de cărţile s%inte ale cultului cre/tin.
(st%el una dintre no!elele împăratului $izantin 3omanus
+ecapenus din anul 922A a descris instituţia dre4t232i de 4r1ti5i0.
(ceastă no!elă nu a %ost promulgată niciodată în =ările romCne /i nu a
a!ut nici o %orţă ;uridicăA dar dreptul de protimis se găse/te din cele mai
!echi timpuri în 3e:ea ţării după care îl găsim preluat de către condicile
%eudale /i legile domnitorilor din timpul lui 'atei #asara$A (l. 4psilantiA
6asile +upuA -aragea /. a. dreptul de protimis în !arianta dreptului
romCnesc are o arie de întindere mult mai mare precum la !Cnzarea de
ţiganiA arendarea de pămCntA do!edindu-se că o instituţie $izantină a %ost
preluată creator /i s-a trans%ormat pentru a ser!i tre$uinţelor populaţiei
romCne/ti.
99
Gaius, #, >4, >5, >?, d&,1 c.+" U partus ancilae atris conditionu, non patres<
76
Dreptul romCnesc oral A legea ţării a creat instituţii ;uridice care
apoi au %ost preluate de dreptul scrisA instituţii mai cunoscute pCnă în
zilele noastre %iindF 9nErăţireaA indivi>i2nea 9ntre EraţiA 6ă5in23
4ărinte06A 9n>e0trarea 02r1ri31rA 61H2răt1riiA 42ritatea 6ă0ăt1rieiA
adă35a823A 43161ane3e 3a a2t1rităţi 8i =1ieriA 4r1ti5i023A 614ii
nat2ra3iA de4arareaA 4r16ed2ra ve6@eA 61n62=inaH23A dre4t23 de a tăia
3e5ne din 4ăd2reA 95=12rarea 9n Er2nteA 1=i6ei2ri3e 5i0ti61
re3i:i1a0eA re:i523 0trăini31rA H2ră5;nt23 A ră=1H23A d1naţii 8i v;n>ări
de 518ii 8i ţi:ani r1=iA 06@i5=area 0tă4;n232i 2nei 518iiA
de0614erirea 2nei 6ri5e 62 a2t1r neidentiEi6atA 5ied23A =ătr;nii
0at232iA @1tărni6ia 518ii31rA nat2ra3i>area 0trăini31rA =1ierii @ainiA
de0eatinaA 31:1dnaA :ard23 6152nA 4rin6i4i23 5a0623inităţiiA
4ra6ti6area 5edi6inii.
a) 7*8126I1+A
:n zona Orientului e0ista o$iceiul de a se trans%orma o legătură
prietenească deose$ită în legătură %răţească printr-un procedeu religios
/i anume Erăţia de 6r26e. 1rocedeul era numit la $izantini Eadel%oiaI
e0istCnd cazuri în care chiar /i unii împăraţi au %olosit procedeul pentru a-
/i apropia unele persoane de %amilia lorA persoane care nu erau rude dar
care erau preţuite în mod deose$it. -onstansA 'ichailA #asilius toţi
împăraţi ai #izanţului erau în%răţiţi cu di%erite persoane din antura;ul lor
pentru a le con%eri un statut deose$it.
<raţii de cruce î/i datorau credinţă unul altuia /i erau o$ligaţi să
răz$une moartea %ratelui ucis. 3omCnii se Gprindeau fraţi de cruce5 într-un
ceremonial în care mCncau o pCine tăiată în %ormă de cruceA după care
se crestau la mCna dreaptă cu semnul crucii /i sor$eau cCte!a picături de
sCnge unul din rana celuilalt. -hiar /i %emeile puteau de!eni Esurate de
cruceI.
(cest statut primit de o anumită persoană producea e%ecte
;uridiceA în sensul că atunci cCnd cine!a !oia să %acă o donaţieA deoarece
în acea perioadă nu e0istau %orme scrise /i nici proceduriA %orma ;uridică
de Ea în%ia sau de a lua de su%let ori de a se în%răţi su$ denumirea de %raţi
de cruceI era o metodă ra%inată /i la îndemCnă de a împărţi a!erea /i de
a con%irma acest lucru printr-un hriso! domnesc.
:ntr-o procesiune solemnă donatorul /i cel ce tre$uia să primească
donaţia se Iîn%răţea ca %rate nedespărţitI lăsCndu-/i din timpul !ieţii
a!erea drept danie unul altuiaA ast%el încCtA după moarte intra în
stăpCnirea a!erii în cazul în care nu e0istau copii mo/tenitori. (cest
o$icei ;uridic este de origină sla!onăA con%orm unui înscris Hdin anul 152>N
citat de (.D.Benopol în a sa E4storie a romCnilorI.
122
Din acest document rezultă următoarele aspecte ;uridice F
1!!
I.t1 H8#S$V@' A U +u ila lui *une&eu, Eu 5adu Coie!oda şi *on a toată ţara 7ngro Clahiei, fiul prea bunului şi
arelui 5adu Coie!oda, dă *onia ea lui Lupan -an )itaru şi fiilor lui, c$ţi *une&eu îi !a da, ca să fie lui în Dere!oieşti, a treia
parte de peste tot hotarul şi din toată siliştea, şi din r$uri şi din unte, care este untele ce se chiaă Deri!oiescu a treia parte" :i în
*răgăneşti de la 3lănic a treia parte, cît a ţinut reposatul Lupan 0ar!at 9ogofătul şi în Deri!oieşti şi în *răgăneşti, ce s#a cheat
partea lui Deri!oiu, pentru că s-şa înfrăţit Lupan 0ar!at 9ogofătul pe sluga lui -an )itarul, pentru sufletul său, pentru că au fost ale
lui 0ar!at 9ogofătul bătr$n şi drepte oşii" )entru aceasta a iluit şi fiul ,upanului 0ar!at 9ogofătul , Darbu, la oartea lui pe -an
)itarul cu a treia parte din satele de ai sus din Dere!oieşti şi din *răgăneşti a treia parte şi cu tot hotarul"""<
77
ÎnErăţirea
- un logo%ăt se în%răţe/te cu un alt $oier pitar în scopul de a-i dona
a treia parte din #ere!oie/ti /i Drăgăne/tiA a!ere ce o a!ea de la părinţii
săiG
- %iul logo%ătuluiA #ar$u recunoa/te după moartea părintelui săuA /i
con%irmă donaţia %ăcută prin în%răţire de tatăl săuG
- Domnul ţării întăre/te aceste înţelegeri prin 8riso! Domnesc /i
recomandă ca testamentul să se %acă în %a!oarea %raţilorA testament
cuprins chiar în 8riso!ul DomnescG
- în%răţirea se putea realiza /i de cei care a!eau mo/tenitori direcţiA
dar mo/tenirea era doar a treia parte din a!ere nu ;umătate cum era
o$iceiul pămCntului.
#) I*0I5I4I-*+A 7*/1+ 81A6I
(cest o$icei al pămCntului presupunea ca %raţii să nu împartă în
parcele între ei pămCntul mo/tenit de la părinţiA ci să continue
e0ploatarea întregii mo/iiA locuind în continuare împreună în casa
părinteascăA în aceea/i curteA toate %amiliile %raţilor /i a!Cnd deplină
%olosinţă comună asupra întregii administrări a a!erii. )rate3e 6e3 5ai
5are a!Cnd autoritate asupra celorlalţi era numit în 'oldo!a /i #uco!ina
E$ădiţăA $ădicăA leliţăA ţCţacăA ţiţaeI iar în 'untenia EneneA neaI iar în
ransil!ania E$adeA $ădiucA $ădiţăI /i era considerat conducătorul moral
al %amiliei. (ceastă regulă a o$iceiului pămCntului a stat la $aza
constituirii comunităţilor de răze/i în 'oldo!a /i de mo/neni în 'untenia
întreţinCnd !eacuri de-a rCndul sentimentul proprietăţii imo$iliare /i
solidaritatea etnică /i mai apoi naţională la romCni.
-aracterul comunităţii /i indi!iziunii proprietăţii era posi$il /i ca
urmare a %aptului că e0istau întinse locuri neculti!ateA care aparţineau
celui care le ocupase mai întCi. Domnii prin daniile ce le %ăceau !ite;ilor A
au creat clasa $oierilor de ţară A $oieri care /i-au întins mo/iile cu drept
sau cu %orţaA mo/iile ţăranilor li$eri su%erind un proces de %ărCmiţareA
ast%el că o$iceiul de Estăpânire în devălmăşie5 a dispărut încetul cu
încetul %ăcCndu-se loc tot mai mult stăpCnirii indi!iduale.
c) CA.+)+ 0+ )(C-I/
:n e!ul mediuA în OccidentA sistemul dreptului roman de a împărţi
succesiunile în mod egal între toţi copiii T %ii sau %iice T a produs e%ecte
negati!eA ast%el încCt multe %amilii deose$it de $ogate s-au stins în cCte!a
generaţii. :n ţara noastră se permitea crearea de di!iziuni succesoraleA
ast%el încCt -odul -alimah a cons%inţit ordinea succesiunilor atCt între
descendenţiA cCt /i între celelalte rude în lipsa descendenţilor. O
dispoziţie a !echiului Eo$iceiIA cons%inţită în legiuirile -aragea /i -alimah
era aceea că mo/tenirea casei /i imo$ilelor construite se acorda numai
%iuluiA de o$icei celui mai 5i6A iar %etele erau plătite cu un echi!alent al
părţii ce li se cu!enea. (cest o$icei e0ista /i în ransil!ania pCnă la
mi;locul secolului al B6-leaA după cum este amintit /i în ripartitul lui
6er$oczi. De asemeneaA sa!antul ceh 14K& în călătoriile sale prin
#uco!ina a constatat e0istenţa acestui o$icei pCnă la începutul secolului
BB.
78
Indivi>i2nea
9ntre Eraţi
Ca0e3e de
3162it
4deea mo/tenirii de către %ratele cel mai micA era echita$ilă în e!ul
mediuA deoarece acesta era cel mai ne!oia/A %raţii tre$uind să-i o%ere un
a;utor în condiţiile în care ei de;a a!eau propria gospodărie. :n #uco!ina
e0ista o$iceiul de a acorda dreptul de mo/tenire primului născutA urmCnd
ca acesta să-/i despăgu$ească %raţii pentru părţile egale ce li s-ar cu!eni
în concurenţă cu acesta.
d) 7*4+./1A1+A .-1(1I)(1
-a o$icei al pămCntului e0ista dispoziţia ;uridică a o$ligării %raţilor
de a a!ea gri;ă de zestrea surorilorA creCndu-le o dotă care se colaţiona
din indi!iziunea $unurilor %amiliei.
:n -odul 4psilanti de la 1".2 se stipula o$ligaţiunea %raţilor de a
înzestra surorileA iar -ondica lui -aragea la %el o$liga să se realizeze o
dotă %etelor de măritat din a!erea %raţilor.
(ceastă zestre a!ea ca e%ect %aptul că la moartea părinţilor %iica nu
mai a!ea dreptul să ceară o parte din succesiunea pămCntuluiA chiar
dacă ar înapoia la masa succesorală dota primită. :n 'oldo!a prin
-ondica -alimah s-a adoptat acest !echi o$icei al ţăriiA prin care %ata ce
primea zestre să nu mai ai$ă dreptul de a participa la succesiune chiar
cCnd a!erea era mult mai mareA ast%el că partea de mo/tenire ar %i mai
mare ca dota primită.
e) C(9-12/(1II
-o;urători sunt acei martori care !eneau în %aţa ;udecăţii pentru a
desemna prin ;urămCntul lor T deli$erati! sau consultati! T partea care
a!ea dreptate.
:n !echiul drept consuetudinar pe lCngă pro$a testimonială prin
martoriA mai e0ista instituţia co%urătorilor care era di%erită de martori.
'artorii depun în %aţa ;udecătorului ceea c3e /tiuA %iind selectaţi din ori ce
clasă socială A mai ales după regula că au %ost la %aţa locului atunci cCnd
s-a produs %apta. Depoziţia lor în %aţa ;udecătorului putea să producă
decizia asupra priciniiA chiar dacă martori erau ţărani sau locuitori din
clasele de ;os.
-o;urătorii erau deose$iţi de martoriA ace/tia aducCnd la proces o
mărturie su$iecti!ăA deoarece nu se re%ereau la %apte o$iecti!eA ci
întăreau ;urămCntul unei părţi din proces. :mputernicirea unui ;urămCnt a
unui indi!idA prin puterea depoziţiei co;urătorilor era mai mare ca puterea
depoziţiei martorilorA deoarece ;urămCntul lor putea să răstoarne
declaraţia martorilor. Din 8riso!ul din anul 1>33 a lui 'atei #asara$A este
cunoscută ;udecata dintre 6asile )pătarul /i soţia sa 'ariaA deoarece
primul o acuzase că Geste muere ră şi neînţeleaptă5. Din document reiese
că 6asile )pătarul mituise martoriiA /i E o împiedicase casă"şi iee leea5,
cu toate că soţia sa încă su$ domnia lui +eon 6odă ceruse Eleea ţării ca
să se derepte'e5. )oţul ei scoase /i Ecărţi de dispărţenie5 A iar ca urmare
soţia 'aria pe timpul domniei lui 'atei 6oie!odA se adresează so$orului
întreg din capitală în ziua de #lago!e/tenie cerCnd să i se acorde Elee
pentru a se îndrepta5 . :n 8riso!ul domnesc se arată că E şi nu am putut
opri Domnia mea, să nu"şi iee %upâneasa 4aria leea, irători %upânese
pe ravaşe domneşti, ca să pue pe sufletul lor pe sfânta :van*elie,
79
În>e0trarea
02r1ri31r
C1H2răt1rii
înaintea părintelui nostru Kir Elădica Driore, cum nu este %upâneasa
4aria, nimic vinovată de acele cuvinte cu năpastă şi asupriciune5!
DupCneasa 'aria a găsit 12 prietene pentru a apăra onoarea seA atacată
de soţul ei ;urCnd E ea %ură împreună cu cele ,1 %upânese că este
nevinovată5 . 1e timpul lui ?te%an cel 'are A s-a emis un 8riso! unde se
găse/te %raza FI %urând el cu ,1 #oieri, că nu este fecior de domn5,
(cest o$icei este prezent /i în ransil!ania A ast%el că o cronică
săseascăA aminte/te de un preot $ănuit a!Cnd relaţii cu o %emeieA Elădica
român cere ca popa &onstantin Gsă %ure împreună cu alţi L popi, că nu
este întru nimic vinovat cu nimica5!
-o;urătorii nu depuneau mărturie cu pri!ire la un %apt petrecutA ci
erau spri;initorii unuia dintre împricinaţi cu ;urămCntul lor. 'artorii arătau
adevărul o#iectiv căruia se opunea prestanţa şi onoarea su#iectivă a
%urământului co%urătorilor!
-o;urătorii tre$uiau să %ie de aceea/i pro%esieA sau de aceea/i
categorie socială cu împricinatulA iar ca număr cel puţin /aseA dar /i 12A
24 /i chiar 4.. Dacă nu se puteau aduce un număr de co;urători care era
%i0at de domnA condiţia esenţială a pro$ei nu era îndeplinită /i cauza
cădea după cum este menţionat într-un hriso! FI şi nu a putut nici unui să
%ure, şi au rămas de lee şi %udecată5! 1entru autenti%icarea calităţii de
co;urător tre$uiau emise Erăvaşe domneşti5 în care se indicau persoanele
ce tre$uiau să ;ure. DurămCntul se depunea ca /i cel al martorilor Epe
)%Cnta &!anghelie /i pe )%Cnta -ruceA în )%Cnta #isericăI. :n cazul în
care co;urătorii erau do!ediţi ca mincino/i erau pedepsiţi cu Egloa$a a >
$oiI care înlocuiau moneda în acele timpuri. H*n document de pe timpul
lui -onstantin ?er$an din anul 1>54 arată că Eam lo#it Domnia J4ea,
pe aceşti ,1 iurători, de le"am luat L #oi, precum este leea, pentru că
au %urat strâm#5!
+a 1" ianuarie 1>"3A Duca !odă a ;udecat un proces pentru mo/ia
<ătule/ti H<ălciuN între mai mulţi răze/iA dar partea ad!ersă a pierdut
procesul deoarece nu a putut să găsească numărul de co;urători
necesar.
:n situaţia cCnd o parte nu era mulţumită cu rezultatul ;udecăţii
putea in!oca Elee peste lee5 adică să %olosească o procedură de
răsturnare a !alorii depoziţiei co;urătorilor prin aducerea în %aţa ;udecăţii
a unui număr du$lu de co;urători. (ceastă creaţie a poporului nostru se
deose$e/te de sistemul co;urătorilor din sistemul de drept %eudal german
unde este de asemenea întClnit. :n acest din urmă caz co;urători nu mai
puteau %i din aceea/i categorie socială cu împricinatul ci numai $oieri. :n
acest caz reclamatul de!enea reclamant /i se ser!ea de pro$a
co;urătorilorA aplicCndu-se principiul latin că cel care reclamă tre$uie să /i
do!edească.
-u timpul co;urătorii din martori cu statut special de!in H2de6ăt1ri
deoarece domnitorul lăsa soluţia la aprecierea lor. Domnitorul în loc să
trimită un ;udecător la %aţa loculuiA hotăra ca co;urătorii să sta$ilească
ade!ărul /i dreptatea ;udecCnd pe megie/i /i martori . (ceasta este o
ino!aţie de drept romCnesc după cum rezultă din documentele de la
1591A a !el #anului din -raio!aA către meieşi iurători care sunt
co;urători trans%ormaţi de %apt în ;udecători.
8!
f) Puritatea căsătoriei
O$iceiul pămCntului era în legătură cu păstrarea castităţii %etelor
înainte de a se căsătoriA o$icei care a statornicit legătura morală dintre
tinerii căsătoriţi A pe de o parte /i consecinţele ;uridice ale încălcării
purităţii dinaintea căsătoriei. 1oporul prin mora!urile sale realiza în
noaptea nunţii o comisia nuptialis care constata e0istenţa -petelor de
sCnge !irgin pe căma/a de nuntă T semn al onoarei nepătate a %amiliei.
:n cazul !ino!ăţiei %eteiA în a treia zi de la nuntăA părinţii acesteia
erau %ăcuţi de mare ru/ineA mai ales că !estea parcurgea cu iuţeală
întreaga localitate. 'irele chema a doua zi după nuntă toate rudele saleA
pentru a arăta %aptele cum au %ostA apoi căuta o căruţă care era mai
deteriorată /i înhăma la ea pe socrii ce !eneau în !izităA punCnd pe
mireasă în căruţă /i înapoind-o ast%el $at;ocorită părinţilor săiA dar 14rind
t1ată >e0trea cC/tigată la nuntă pentru a se despăgu$i de cheltuielile
%ăcute. :n alte zone socrii erau în;ugaţi la un car cu trei roateA mireasa
%iind pusă în car /i înapoiată %amiliei sale. 1e timpul lui 6asile +upu /i
'atei #asara$ în !echea -ondică ci!ilă la paragra%ul 143 pct.5 se arată
că F G dacă #ăr#atul nu va afla fecioară pe aceea care a primit"o ca
fecioară, şi va vedea aceasta fără să o mai cunoască5 A respecti!
legătura căsătoriei se !a des%aceA instituţia %iind recunoscută ca un di!orţ.
:n situaţia în care mireasa era %ecioară primea un dar care !enea să
con%irme moralitatea /i puritatea acesteia.
(cest o$icei se uzita mai ales în comunităţile ruraleA precum /i în
clasele de mi;locA $oierii a!Cnd o moralitate mai le;erăA în cazul în care
mireasa nu rea %ecioarăA părinţii adăugeau zestrea con%orm unei în!oieli
ulterioareA ori î/i luau %ata acasă.
:ncepCnd cu secolul al B4B-lea o$iceiul s-a pierdut mai ales ca
urmare a posi$ilităţii create tinerilor de a se !edea %ără greutate în ori ce
zi în acti!ităţile din sat în!oindu-se pentru a se realiza căsătoriaA ori
concu$ina;ul cunoscut ca Eluna de miereI A o !ariantă a căsătoriei de
pro$ăA după care tinerii se căsătoreau sau se despărţeau.
") A02),A:-)
*n o$icei hazliu al pămCntului care a!ea consecinţe ;uridice era
adă35a823 în situaţia cCnd în cadrul în!oielilor nu se produceau acte.
:n situaţia cCnd e0ista o în!oială de !Cnzare de mo$ile T lucruri
sau !iteA ori chiar imo$ile T caseA păduriA mo/iiA /i nu se întocmeau acte
de !Cnzare-cumpărare care să cons%inţească actul translati! de
proprietateA 0e =ătea 4a35a în mi;locul tCrguluiA %apt care era perceput de
cunoscuţii /i prietenii care erau de %aţăA se remitea $unul /i se achita
preţulA iar pentru aducere aminte de către persoanele martori 0e =ea
adă35a823 1=3i:at1r la hanul A cCrciuma ori în locul de popas.
(cest o$icei a rămas în con/tiinţa poporului nostruA ast%el că atunci
cCnd se cumpără ce!a nou se cere a E%i udatI pentru ca să nu se
deteriorezeA să nu ruginească etc.A prile; de EcinstireI a prietenilor.
81
P2ritatea
6ă0ăt1riei
Adă35a823
(cest o$icei ;uridic al pămCntului e0ista chiar la %inele secolului al
B4B-leaA de/i a căzut în desuetudine de pe timpul lui 'ihail )turzaA cCnd
ast%el de în!oieli tre$uiau să ai$ă %ormă scrisă.
121
h) A15-*A
(r!una era un o$icei ;uridic al romCnilor în cazul în care se realiza
o înţelegere de transport de persoane ori de cărău/ie de măr%uriA ca o
garanţie că ser!iciul sta$ilit se !a realiza. :n 'oldo!a ar!una era dată de
$ir;ar ori de cărău/A iar în 'untenia de către client. Dacă $ir;arul sau
cărău/ul nu se ţinea de cu!Cnt ori de anga;amentA pierdea ar!una ce
consta dintr-o sumă de $ani. :n acele timpuri cCnd nu erau trenuriA
mi;loace de transportA drumuri /i orare de călătorie care să deser!ească
populaţiaA e0istau !ehicule care asigurau urgenţele ori ne!oile de
cărău/ie a măr%urilor. ,aranţia e0ecutării prestaţiei era ar!una.
(r!una e0ista /i în raporturile de schim$ ori în!oielile de !Cnzare
de proprietăţiA cCnd era %ăcută doar promisiunea de !CnzareA o$i/nuindu-
se ca să se dea o ar!ună pentru realizarea actului ;uridic. :n caz de
nerespectare ori de nee0ecutare a o$ligaţiilorA ar!una se restituia în sumă
du$lăA ori se pierdeaA de către cel ce a dat-o dacă era de !ină /i nu-/i
e0ecuta o$ligaţiile în 24 de ore.
i) P)(C(A*+)+ )A A-/(1I/26I (1I ./2P;*
-adourile ori plocoanele la autorităţi sau la $oieri ori stăpCni erau
o$iceiuri ce do!edeau statutul celui care %ace ploconulA sentimentele sale
patriotice /i ci!iceA ori sentimentele de de!otament pentru o anume
autoritate. 1locoanele date cu anumite prile;uriA spre e0emplu cu ocazia
săr$ătorii de )%Cntul ,heorghe - o$icei de a aduce un miel stăpCnuluiA
era considerat ca o legătură su%letească a celor doiA /i nu se considera o
mităA sau un mi;loc de a se cC/tiga încrederea autorităţilorA deoarece cea
mai mare parte a ser!iciilor pu$lice se %ăceau de către $oieri %ără a a!ea
o retri$uţie. (cest o$icei su$ stăpCnirea %anariotăA a de!enito aspră
po!arăA deoarece plocoanele /i mita ce se dădea înalţilor %uncţionari ai
1orţii Otomane a atins apogeul /i a de!enit o regulăA de unde s-a
încetăţenit *atârul - denumit protecţie de %usteA realizarea unor doleanţe
cu a;utorul soţiilor %uncţionarilorA şpaa " sau mita naţionalăA dată
poliţi/tilorA ade!ărate instituţii cu denumirile originale turce/ti. (ceste
o$iceiuri din stră$uniA cCnd reprezentau sentimente curateA au de!enit în
!echiul drept producătoare de e%ecte ;uridiceA de/i nu erau menţionate
unde!a. Bacşişul se practica ca o regulă la scoaterea unei copii după un
actA pentru un ser!iciu %ăcut de %uncţionarii ministerelorA la locurile de
deser!ire a populaţiei - pentru slugiA chelneriA cCnd $ac/i/ul nu mai este
$ene!ol ci este cerut pentru un ser!iciu %ără /icane.
-u!Cntul plocon este de origină sla!ă /i la începutul orCnduirii
%eudale sim$oliza înc*inăciune, plecăciuneA cu timpul s-a trans%ormat în
mită directă pentru a căpăta o %a!oare legală sau ilegală de la autorităţile
1!1
T+eodor *urada B UO c11t#+i" . R#/0nii din M#+.%i.E G d"'c+i" &+/1t#+& ",i'#d A (n spre seară s#a
adunat la hanul unde poposeau ultă lue, parte din lucuitori stăteau de !orbă, iar parte închinau
paharele, b$nd după obiceiu, adălmaş fiindcă în acea &i se făcuse ai ulte !$n&ări de !ite" I.şi, "d.
B#dn"+, 1894, ,.$. 243.
82
Arv2na
P3161ane3e 3a
a2t1rităţi 1ri
0tă4;n
;uridice. 1locoanele date ;udecătorilor au de!enit su$iecte de anecdote /i
%olclor. O$iceiuri de acest %el se mai păstrează /i în zilele noastre ca un
Eo$icei $alcanicI.
&) 01+P/-) 0+ P1(/I,I.
*n o$icei ;uridic deose$it l-a constituit dreptul de protimis
cunoscut în doctrină ca drept de precumpărare. (cest drept se e0ercita în
momentul în care o proprietate de!enea !anda$ilă ca urmare a dorinţei
de !CnzareA ca urmare a datoriilor contractate de proprietarA sau din alte
cauzeA cCnd 4r14rietar23 avea dat1ria 0ă 9ntre=e 5ai 9nt;i 4e Eii 0ăiA
a41i nea52ri3e 8i 5ai a41i 4e ră>e8ii ve6iniA iar în măsura în care
ace/tia nu pot ca să cumpereA proprietarul !a putea %ace o%erta la alte
persoane din a%ara comunităţii.
:n cazul în care proprietarul nu a anunţat pe cei care a!eau drept
de protimisA atunci ace/tia !or putea acţiona în ;udecată pe ori cine !a
cumpăra proprietatea respecti!ăA în ideea răscumpărării
122
. (cest o$icei
era cunoscut între răze/ii /i mo/nenii moldo!eni /i munteniA ca o
rămă/iţă a !ieţii ;uridice de pe timpul ocupaţiei romaneA a/a cum a%irmă
(.D.BenopolA cercetCnd documentele /i hrisoa!ele !remii.
,h. ,hi$ănescu ne relatează că FI(tunci cCnd 6odă -.-antemir a
cumpărat !ama )ili/teni de pe !alea &lanului H<ălciuN era în !Crstă de ""
de aniA toţi răze/ii !Cnzători erau rude cu elA deoarece nici un zapis nu
speci%ica că 6odă--antemir ar cumpăra ca străinA căci s-ar %i pomenit în
zapise că Gşi"au între#at rudele5 /i răze/ii. 3idicat domn prima gri;ă a!u
de a-/i mări proprietăţile în ;urul satului de na/tere /i cumpără de pe la
1>.> pCnă la 1>.9 tot satulA în timp ce Gun #ătrân din cete douăI din satul
*rlaţi cu 12 lei $ătuţi de la %etele ?te%anaA (ntimia /i udora lui 4on
'orarulA poate cumpăra pe $aza protimisuluiA deoarece -antemir 6odă
nu era ră'eş ci străin în zapisul întocmit speci%icCndu-se că !Cnzătoarele
au a%irmat că F5s"au între#at ră'eşii şi n"au cumpărat nimenea5
123
.
<) C(PII *A/-1A)I
:n dreptul consuetudinar copii nelegitimiA numiţi Ecopii din %loriI erau
înzestraţi la căsătorie la %el ca /i copii legitimiA iar copii naturali crescuţi de
mamă !or participa doar la succesiunea acesteia.
l) 0+PA1A1+A
*n o$icei ;uridic pierdut în negura timpurilor era acela de a
E%a$ricaI martori siguri pentru unele tranzacţii ori pentru hotărnicii. O
ast%el de pro$ă se realiza ast%el F
)e luau de %aţă la tranzacţie ori la hotărnicia mo/ieiA copii pCnă la
!Crsta de 12 aniA /i la %iecare punct unde se a/eza piatra de hotar li se
aplica cCte o zdra!ănă păruială de unde /i e0presia ;uridică a EdeparăriiI
Hadică tragerea de chicăNA pentru a se întipării în minte pentru !iitor
semnele puse ori tranzacţia %ăcută. :ntr-un document de pe timpul
domnitorului -aragea se a%lă următoarea însemnare FIprecum am apucat
din stariţii şi părinţii noştri cei #ătrânicari ne"au purtat pe acele vremi pe
1!2
&.D.Ceno-ol, ) I't#+i. R#/0ni#+, %#.I?, ,.$ 96.
1!3
G+.G+ib(nescu ) 8&-"ştii, "d. 1912, ,.$ . <<II.
83
$re4t23 de
4r1ti5i0
C14ii nat2ra3i
$e4ararea
la semne, fiind copii, de ne"au deparat, ca să ţinem minte semnul
*otarelor5!
&0ista /i un alt sistem T este ade!ărat mai puţin uzitat T de a se
căluări copii mai mici ca vârstăA pentru a li se întipări în mintea lor
semnele hotărniciei unei mo/iiA călugăria %iind la mare trecere pe
!remurile de demult.
&) C(*C-=I*A9-)
1oporul nostru a!Cnd o$iceiuri caste /i con%orme cu morala
cre/tinăA precum /i în respectarea legilor pămCntuluiA s-a considerat
concu$ina;ul Eluarea de ţiitoareI nu numai imoralăA contra legilor
dumnezeie/ti /i lume/ti A dar /i un mare păcat. <emeia care nu era
cununată la $iserică /i trăia în concu$ina;A nu era primită la ;oc în horăA
preotul nu o împărtă/ea la $isericăA pomana am$ilor concu$ini era
considerată ca ne %iind datăA concu$inii nu erau primiţi la s%atA petreceri
sau solemnităţi.
:n e!ul mediu concu$ina;ul era cunoscut la %amiliile de ţiganiA
nomazi sau chiar sta$iliA poporul apreciind că Eţianul şi"a mâncat
#iserica fiind construită din caş5. :ncepCnd de la mitropolitul ,henadie s-a
început cununia religioasă a ţiganilorA %iind cununaţi cu miileA mai ales în
'untenia .
:n înţelesul concu$ina;ului sunt două !ariante numite în popor cu
termenii de Ecur!ie E /i Eprea cur!ieI.
:n primul înţeles acest tip de legătură era cea pasageră T ce se
repeta sau chiar era sta$ilă T a unei %emei %ără o$ligaţii matrimonialeA
necununateA care întreţinea legături pentru un interes material H în
general $ănescNA cu unul sau mai mulţi parteneri.
:n cel de al doilea sensA era descrisă legătura de acela/i %el însă a
%emeii măritateA cu un alt $ăr$at însuratA ori %ără o$ligaţii matrimoniale.
-hiar /i $ăr$aţii însuraţi erau denumiţi cu acest apelati!.
:n tCrguri /i ora/eA unde moralitatea era mai le;erăA lumea %emeilor
de mora!uri u/oareA a!ea protagoniste pe EcocoteA demi-mondeneA /i
mondeneI care erau întreţinute de protipendada locală.
<) 01+P/-) 621A*I)(1 0+ A /2IA )+,*+ 0I* P20-1I)+
7*5+CI*A/+
=ăranii ce se în!ecinau A în zonele montane cu codrii domne/tiA ori
ai statuluiA considerau de drept că li se cu!ine să taie lemne din pădure
pentru tre$uinţele zilnice precum /i pentru construcţia caselor de locuit.
+emnele e0ploatate ast%el erau %ără altă cheltuialăA decCt munca
personală ori a %amilieiG %olosirea în acest %el a codrilor nu pre;udicia
%ondul %orestierA a!Cndu-se în !edere mărimea codrilor /i răspCndirea
relati! mică a satelor muntene.
l) P+0+AP.A C- ,(A1/+A
1edeapsa cu moartea era cunoscută în legea ţăriiA cCnd pentru
%apte deose$it de gra!e aceasta se aplica de către călău. +a capitolul
84
C1n62=inaH23
$re4t23
ţărani31r de a
tăia 3e5ne din
4ăd2ri3e
9nve6inate
Pedea40a 62
51artea
corespunzător e0ecutării pedepselor !om aminti despre %elurile
pedepselor /i a pedepsei capitaleA arătCnd aici că în %irea poporului
romCn nu era aplicarea unei ast%el de sentinţeA ci numire într-o ast%el de
E%uncţieI de%ăimătoare a unui rău%ăcător.
&ste cunoscut cazul !estitului călău ,a!ril #uzatuA un ţigan din
$anda lui E6oicuI un hoţ renumit care să!Cr/ise mai multe omoruri. ?e%ul
său a %ost e0ecutat dar ,a!rilă a %ost iertat de ,rigore ,hica 6odă cu
condiţia de a de!eni călău. &l locuia în închisoare Ecriminalul din 4a/iIA
a!ea ca uni%ormă T pantaloni ro/ii cu lampas negru de un lat de palmăA
spenţer H!estăN ro/ie de posta! cu guler negruA /i nasturi de metal. 1e
cap a!ea un %el de chi!ără H!izierăN căzăcească T rusească din $lană
neagră de mielA cu %undul de posta! ro/uA iar pe partea dreaptă cu un
ciucur negru.
&l î/i %ăcea meseria %olosind /treanguri ori %rCnghiiA securi sau alte
instrumenteA pentru condamnaţii la moarte. 1entru cei pedepsiţi cu
Eîm$ourareI îi însemna cu %ierul ro/u pe %runte cu semnul $ouruluiA pentru
identi%icarea lesnicioasă a celor Eînpătimiţi în releI.
m) C(*0I6IA ./12I*I)(1
:n trecutul =ărilor 3omCne cei lo!iţi de incapacităţi ;uridico-politice
au %ost armeniiA greciiA e!reii /i turcii.
(rmenii erau mai emancipaţiA grecii !eniţi în general din
mahalalele -onstantinopolului Hmai cu seamă din <anarN /i din ,reciaA
ţara lor de $a/tinăA au constituit o comunitate de religie cu romCnii cerCnd
cu timpul Eposesiunea de stat romCnăI un gen de naturalizareA care cu
timpul !a %i realizată. *nii dintre armeni /i greci !or o$ţine chiar demnităţi
în (dunarea o$/tească.
urcii au locuit %oarte puţini ca număr în ţara noastrăA din cauza
restricţiilor seculare statornicite prin capitulaţii /i tratateA pierzCndu-se
printre ceilalţi locuitori. )ituaţia e!reilorA de/i ace/tia erau locuitori !echi ai
ţăriiA era anormală în sensul că nu a!eau drepturi la %el ca populaţia
romCnă.
(.D.Benopol considera că străinii în ţările romCne se $ucurau de
accesi$ilitate la dregătoriiA puteau să de!ină T prin mila DomnitoruluiA cu
ranguri sau $oieriiA mai cu seamă dacă erau de religie cre/tină ortodo0ă.
Nu e0ista o %ormă ;uridică de EîmpămCntenireI- naturalizareA ci cel mult
căsătoria cu o romCncă ce aducea zestre o mo/ie ori cumpărarea de
mo/ii realiza statutul de naturalizat. De îndată ce străinul era $oieritA
a!Cnd mo/iiA în !irtutea acestui titlu putea să considere că are legătură cu
pămCntenii.
:n acest sens se poate arăta că pe timpul lui -onstantin
#rCnco!eanu 6odăA un $roca &ămăraşul împreună cu soţia sa ce se
numea &*ircoA am$ii străini originari din 3umelia au cumpărat o mo/ie a
vistiernicului Mri'ea /i după aceea retrăgCndu-se din 'untenia în ţara lor
au trimis pe ginerele lor D*eor*e Baulea 6 român9, să vândă moşia lui
&onstantin Brâncoveanu! :n anul 1"25 este consemnată o /tire într-un
document de !Cnzare-cumpărare prin care Dracea 0rmaşul, om străin de
această ţară cumpără o moşie pe apa #Ccului lCngă -hi/inău.
85
C1ndiţia
0trăini31r
)-ar putea ca numai străinii ce a!eau statut de $oieri să ai$ă
dreptul de a cumpăra mo/ii ori imo$ile. otu/i se întClnesc cazuri cCnd
chiar /i turci au putut să cumpere mo/ii. *n document din anul 15>2 A
conţine EîntărireaI %ăcută de Domnitorul 1etru %iului lui 'irceaA ce
Gdăruieşte #isericii din Târoviştea satul 0ninoasa şi vlădica :frem de la
acest sfânt lăcaş, având %udecată înaintea domniei mele cu >am!a
turcul şi cu neamul lui pentru acel sat !icând >am!a că ar fi
proprietatea lui, iar Domnia mea, am %udecat şi am pus pe Mam'a, să
aducă 1N de #oieri să %ure 6 a se vedea o#iceiul co%urătorilor n!a!9că satul
0ninoasa este întradevăr al său! 0poi împreună cu cei 1N #oieri pus"am
Domnia mea, a căuta cau'a acelui sat, şi am cetit *risoavele tuturor
domnilor precedenţi, şi am adeverit cum că moşul lui Mam'a perduse
satul 0ninoasa pentru *iclenie în 'ilele răposatului Eoevod &ăluărul,
care dete acel sat %upânului 4ilco5!
Dacă în ceea ce pri!e/te do$Cndirea de mo/ii de către străini este
un o$icei ;uridic îndoielnicA do#ândirea de vii şi case în oraşe este un %apt
di!ers! *n document din anul 1>>9 arată că &*iriţă şoltu'ul armenesc din
)ucea!a /i %eciorul său Dră*ici scrui şi mărturisesc cu 'apisul lor că de
nimic siliţi şi nici asupriţi au !Cndut de $ună!oie ocină şi moşie o falce de
vie la târ la &otnari, în dealul 4ândru între !ia lui Ioan protopopul
armenesc, din ;os /i lui 4arcu armeanul din sus.
1rintr-un act din anul 1>"1A 4orga %iul lui 4saia DitnicerulA !inde lui
Daspar &aille Oranţu'ul casele sale din 4a/i de pe *liţa 'are.
-hiar dacă străinii do$Cndeau proprietăţi imo$iliare ori mo/iiA
o$iceiul pămCntului reglementa drepturile asupra acestora numai pentru
titular /i copii acestuiaA dreptul la mo/tenire ne e0tinzCndu-se asupra altor
rudeA Domnitorul însu/indu-/i a!erile /i mo/iile ce pro!eneau de la străinii
ce nu a!eau descendenţi direcţi. :ntr-un document din timpul domnitorului
'ihail 3aco!iţăA din anul 1"25 se arată că F EDracea om străin în această
ţară, în viaţa lui a trăit şi a fost cumpărat o moşie pe Bâc, şi şi"au făcut
moară pe apa Bâcului lână târul &*işinăului şi tâmplându"se moarte, şi
neavând pe nimeni în ţară, şi fiind o#iceiul, pentru cei străini când li se
întâmplă moarte şi nu au copii, ce ar ave să ia pe samă ospodH care
după moartea lui rămânînd acea moşie şi cu moara pe apa Bâcului, am
socotit Domnia 4ea, macar că este o#iceiul acesta, n"am vrut, nici n"am
primit să se iee pe sama "ospodci m"am milostivit şi am dat această
moşie şi moară 4onăstirii Neamţului5!
(cest drept numit dre4t23 de a3=inaH sta$ile/te că o mo/ie care
rămCnea %ără stăpCn ori !acantă trecea de drept în patrimoniul domniei
con%orm o$iceiului ;uridic romCnesc.
După cum se poate constata străinii se $ucurau în e!ul mediuA
după o$iceiul pămCntului de cea mai mare toleranţăG slu;$eleA
dregătoriileA chiar /i calitatea no$iliară H$oieriaN le erau accesi$ileA se
puteau căsători cu pămCntenceA puteau cumpăraA !indeA lăsa prin
testament mo/iiA !iiA precum /i case. -u toate acesteaA turciiA ru/iiA
armenii /i e!reii nu au a!ut drepturile arătate mai sus decCt în mod
sporadicA /i atunci doar în consideraţia unor ser!icii aduse domniei.
Din %eudalismul timpuriuA pentru conser!area naţională în toate
tratatele cu turcii T Ca4it23aţii ? sunt dispoziţii ce nu dau drepturi de
86
sta$ilire acestora în =ările romCneA nu a!eau dreptul de a %ace comerţ
sta$ilA de a cumpăra imo$ileA de a clădi geamii
124
. (cest %apt se e0plică
prin aceea că 4slamul era în acele timpuri temut de cre/tinătate ca o
religie agresi!ă /i cuceritoareA iar sultanii nu se temeau de cre/tini în
urcia. 1rincipalii !asali se temeau ca regimul militar mahomedan să nu-i
ameninţe în cazul în care o populaţie mahomedană s-ar sta$ili în ţară.
3omCnii nu puteau să-/i menţină gu!ernareaA administraţia /i autonomia
T decCt numai asigurCnd masa populaţiei contra islamismului în a/a %el
ca să rămCnă cre/tine. -u toate acestea în locuri anume %i0ate se puteau
%ace schim$uri de măr%uri dar în cazul în care se isca un di%erend între un
musulman /i un indigen 4r16e023 0e H2de6a 9n $ivan23 $15ne06
61nE1r5 1=i6ei232i ţării.
n) 0(*A6II
O$iceiurile ;uridice cuprinse în +egea =ăriiA au %ost incluse în
legiuirile scrise începCnd din timpurile domnitorilor (le0andru -el #unA
'atei #asara$A pCnă la -alimah ori -aragea A urmCnd ca mai apoi să se
codi%ice în acte normati!e cu caracter modern.
O$iceiuri ;uridice e0istau /i cu pri!ire la donaţii de moriA de !iiA de
case ori de locuri de caseA li!ezi /i chiar de ţigani ro$i. )e donau /i a!eri
di%eriteA uneori dania ascunzCnd luarea în contul datoriei unui de$itorA în
special luarea pămCnturilor ţăranilor care erau datori $oierilor.
*neori donaţia era o !Cnzare mascată A preţul !Cnzării %iind cu
mult mai mare decCt !aloarea o$iectului sau $unului donat.
Donaţiile celor săraci către cei $ogaţi a %ost sistată la anul 1".5
prin )o$ornicescul 8riso! al domnitorului (le0andru 'a!rocordat prin
care s-a interzis a se %ace danii de către cei săraci şi de starea de %os, la
cei #oaţi şi puterniciA în ideea de a nu se realiza stăpCniri în mod ilegal
pe a!erile altora.

o) ./2P;*I1+A 6I3A*I)(1
:mpărţirea %amiliilor de ţigani ro$i se realiza con%orm o$iceiului
pămCntuluiA ţiganii %iind consideraţi de condiţie in%erioarăA lor aplicCndu-li-
se regulile din s%era $unurilor.
:n situaţia în care prin căsătorii se realizau %amilii mi0te romCnii
decădeau din drepturile lorA %iind consideraţi ro$i la %el ca ţiganii. :n
situaţia în care asupra unui ţigan a!eau drept de mo/tenire două sau mai
multe persoane urma ca persoana ro$ului să %ie atri$uită unuia dintre
mo/tenitoriA ceilalţi
125
tre$uind să %ie despăgu$iţi.
1!4
8.,it&.ţi. &i Mi+c". ?#d1 c& S&t.n& 6.i.-"t) Id"+i/ din .n& 1393, 8.,it&.ţi. &i ?.d ? ?#d1,
d#/n . M&nt"ni"i c& S&t.n& M.;#/"d II, din .n& 1468, 8.,it&.ţi. &i 6#$d.n 4#/n& M#d#%"i c&
6.i.-"t II din .n& 1511, 8.,it&.ţi. &i ?.'i" L&,& 4#/n . M#d#%"i c& S&t.n& M.;#/"d I? M n..K
1!5
3n d#c&/"nt din 1767, 15 i&ni" M Ac.d, R#/0n1. 8?) 2!!7K A MEu +onstantin +u&aşi eu Casile +u&a şi
eu 3afta şi feciorii răposatului 4oader +u&a Di! !el stolnic, precu să se ştie că ţiind un ţigan al dsale
*uitrachipe o ţigancă a noastră 9uţa, au făcut trei feciori> Gheorghe, :tefan şi Iodach, :i îpărţindu#i a
răas Iordache jumătaet şi pentru aceasta ce am să luăm am dăruit-o dmsale de a noastră bună!oie de
nie siliţi, de nie asupriţi să#i fie ţigan în !ecie""""<
87
$1naţii
Stă4;nirea
ţi:ani31r
p) =2/;*II .A/-)-I
:n !echile denumiri se găsesc înscrise pentru noţiunea de E$ătrCnii
statuluiI pe cei care au întemeiat localităţile de!enind moş mare ori moş
mic în raport de proprietatea ţărănească a răze/ilor.
(m arătat că proprietatea răze/ască-moldo!enească nu era
di!izată pe terenA decCt cel mult în !atra satului /i în %ire#iile Hporţiunile de
pămCntN ce cuprindeau grădinile din spatele casei de locuit. =ăranii li$eri
î/i cuno/teau drepturile lor la pămCnt după spiţa neamului lor. 1rimul
descălecător al unui satA al cărui nume era dat chiar satului respecti!A
stăpCnea la început întreaga mo/ieA construindu-/i pentru el /i copii săi
casa de locuit. *rma/ii primilor stăpCni ori cei care cumpărau de prima
dată mo/ia erau mai mulţi %raţiA !eri ori alte rudeA a6e8tia E1r5;nd
=ătr;nii 0at232i. :n această idee $ătrCnii satului se con%undă cu
%ondatoriiA dar /i cu trei sau patru generaţii de stăpCnitoriA ast%el că
numărul $ătrCnilor nu era sta$ilA amestecCndu-se $ătrCni dintr-o
generaţie cu alţii din generaţii mai noi. 4ată de ce atunci cCnd era !or$a
de ;udecată în Di!anul Domnesc era necesar ca să se prezinte /i
documente ade!eritoare cu pri!ire la spiţele de răze/iA acestea a!Cnd
!aloare istorică doar pentru 3-4 generaţii.
TEST $E AUT!EVA#UARE
:(emple de su#iecte de sinte'ă3
,! &are au fost primele popoare miratoare>
2. $re'entaţi evoluţia orani'ării sociale şi politice în perioada de formare a poporului
român!
3. &aracteri'aţi proprietatea devălmaşă!
4. ?#iceiul pământului J definiţie, caracteri'are!
5. &aracteri'aţi în ce constă Gînfăţişarea5 şi Gîn'estrarea surorilor5 ca instituţii %uridice!
/I/#I!%RA)IE SPECI)ICĂB
 CHI" I.A 4storia statului si dreptului romanescA &ditura Polters
KluQerA #ucure/tiA 2212.
 CHI" I.A 4storia statului si dreptului romanescA &ditura -artea
*ni!ersitaraA #ucure/tiA 2212.
Unitatea de 9nv<ţare nr. *
88
/ătr;nii
0tat232i
TEST
/I/#I!%RA)IE
STATU# "I $REPTU# )EU$A# $E+V!#TAT
TEA 1. )!RAREA STATE#!R )EU$A#E R!ÂNE"TI
1. ÎNTEEIEREA .ĂRII R!ÂNE"TI
2. ÎNTEEIEREA !#$!VEI
'. V!IEV!$ATU# TRANSI#VANIEI
(. .ARA CAVARNEI
TEA 2. PARTICU#ARITĂ.I#E !R%ANI+ĂRII $E STAT ÎN .ĂRI#E
R!ÂNE
1. !R%ANI+AREA $E STAT
1.1. $!NIA "I PRER!%ATIVE#E SA#E
1.2. V!IEV!$ATU#. PRINCIPATE#E. %UVERNAT!RU#
1.'. A$UNĂRI#E PE STĂRIA C!N%RE%A.II#E N!/I#IARE "I
$IETE#E TRANSI#VANIEI. !$U# #!R $E )UNC.I!NARE.
1.(. !R%ANE#E CENTRA#E A#E STATU#UI )EU$A#. S)ATU#
$!NESC. C!NSI#IU# PRINCIPE#UI. %U/ERNIU# TRANSI#VANIEI.
CANCE#ARIA AU#ICĂ.
1.*. $RE%ĂT!RII#E CENTRA#E. %ENERA#ITĂ.I.
1.-. ARII $RE%ĂT!RI
1.-.1. $RE%ĂT!RII CIVI#I
1.-.2. $RE%ĂT!RII I#ITARI
1.-.'. $RE%ĂT!RII $E CURTE
1.-.(. $RE%ĂT!RII#E TRANSI#VĂNENE
1.I. /ĂNIA CRAI!VEI
2. !R%ANI+AREA #!CA#-A$INISTRATIVĂ
TEA '. !R%ANI+AREA GUSTI.IEI
1. !R%ANI+AREA GU$ECĂT!REASCĂ
2. GUSTI.IA EC#E+IASTICĂ
'. GUSTI.IA !RASE#!R
4. PR!CE$URA $E GU$ECATĂ
*. A$INISTRAREA PR!/E#!R
6. PR!NUN.AREA H!TĂRÂRI#!R GU$ECĂT!RESTI
7. CĂI $E ATAC
8. ECECUTAREA H!TĂRÂRI#!R
TEA (. RE%#EENTAREA PRINCIPA#E#!R INSTITU.II $E
$REPT ÎN )EU$A#ISU# $E+V!#TAT
1. $REPTU# $E PR!PRIETATE
1.1.PR!PRIETATEA $!NEASCĂ
1.2.PR!PRIETATEA /!IEREASCĂ
1.'. PR!PRIETATEA .ARANEASCĂ
2. RE%IU# PERS!ANE#!R
'. RU$ENIA
4. )AI#IAA CĂSĂT!RIAA SUCCESIUNEA
5. RĂSPUN$EREA C!#ECTIVĂ
6. RĂSPUN$EREA C!NTRACTUA#Ă
I. IN)RAC.IUNI
8. A/ATERI $E #A $!%E#E RE#I%I!ASE
,. HIC#ENIAA #ESAGESTATEAA CA#PU+ANIA
89
C24rin0
10. PE$EPSE#E
TEA *. EV!#U.IA $REPTU#UI SCRIS PÂNĂ ÎN SEC!#U# A# CVII-
#EA
1. PRIE#E PRAVI#E "I IP!RTAN.A #!R
2. C!N.INUTU# PRAVI#E#!R
3. CARTEA R!ÂNEASCĂ $E INVĂ.ĂTURĂ
4. ÎN$REPTAREA #E%II SAU PRAVI#A CEA ARE
5. $REPTU# SCRIS A# TRANSI#VANIEI ÎN PERI!A$A
V!IEV!$ATU#UI "I ÎN PRINCIPAT
TEA -. !R%ANI+AREA $E STAT "I $REPTU# ÎN PERI!A$A
$ESTRĂĂRII )EU$A#ISU#UI ÎN .ĂRI#E R!ÂNE
1. %ENERA#ITĂ.I
2. RE)!RE#E #UI C!NSTANTIN AVR!C!R$AT
2.1. RE)!RA S!CIA#Ă
2.2. RE)!RA )ISCA#Ă
2.'. RE)!RA GUSTI.IEI
2.4. RE)!RA A$INISTRATIVĂ
2.5. RE)!RA I#ITARĂ
TEA I. EVENIENTE P!#ITICE A#E S)ARSITU#UI SEC. A# CVIII-
#EA "I PRIA GUĂTATE A SEC. A# CIC-#EA. )!RE $E
%UVERNĂÂNT
1. PRINCIPA#E#E EVENIENTE P!#ITICE
2. )!RE $E %UVERNARE. !NARHIA A/S!#UTĂ
3. )UNC.II#E STATU#UI
TEA &. $REPTU# ÎN PERI!A$A $ESTRĂĂRII !RÂN$UIRII
)EU$A#E
1. CATE%!RII "I I+V!ARE $E $REPT SCRIS
2. #E%IUIRI#E $IN .ARA R!ÂNEASCĂ
'. #E%IUIRI#E $IN !#$!VA
(. $REPTU# $IN TRANSI#VANIA
5. INCEPUTU# !$ERNI+ĂRII $REPTU#UI
TEST $E AUT!EVA#UARE
/I/#I!%RA)IE SPECI)ICĂ
!=ie6tive3e 2nit<ţii de 9nv<ţare
DupR studiul acestei unitRţi de în!Rţare !eţi reu/i sRF
⇒ prezentaţi întemeierea =ării 3omCne/tiA a 'oldo!eiA 6oie!odatul
ransil!aniei /i =ara -a!arneiG
⇒ să de%iniţi particularităţile organizării de stat în ţările romCneG
⇒ de%iniţi modalităţile de organizare a ;ustiţieiG
⇒ !ă însu/iţi cuno/tinţe re%eritoare la reglementarea principalelor instituţii
de drept în %eudalismul dez!oltatG
⇒ apro%undaţi cuno/tinţe pri!itoare la organizarea de stat /i drept în
perioada destrămării %eudalismului în ţările romCneG
⇒ !ă însu/iţi noţiuni pri!itoare la drept în perioada destrămării orCnduirii
%eudale.
9!
!=ie6tive3e
2nit<ţii de
9nv<ţare
STATU# "I $REPTU# )EU$A# $E+V!#TAT
TEA 1. )1r5area 0tate31r Ee2da3e r15;ne8ti
(pariţia statelor %eudale romCne/ti reprezintă un moment de
însemnătate ma;oră în istoria 3omCnieiA precum /i în istoria europeană.
<ormarea lor a constituit do!ada e!oluţiei societăţii romCne/ti din punct
de !edere politicA economicA socialA cultural /i militar.
1e plan economic s-a creat o legătură între toate regiunile /i
zonele locuite de romCniA datorită cre/terii producţiei /i legăturilor
comerciale deose$ite.
O%ensi!a maghiară în ransil!ania a creat un surplus de populaţieA
care s-a deplasat atCt în 'oldo!aA cCt /i în 'unteniaA din =ara
'aramure/uluiA =ara <ăgăra/uluiA =ara 8aţeguluiA cCnd o parte a
locuitorilorA în %runte cu !oie!ozii localiA a trecut munţii /i s-a a/ezat în
teritoriile în plin proces de uni%icare. recerea lui #ogdan în 'oldo!a sau
a lui Negru 6odă în 'untenia sunt %apte consemnate de istorie /i în acest
sens tre$uie înţeles JdescălecatulJ ţărilor romCne.
:n statele nou createA !iaţa economică /i socială s-a putut dez!olta
mai $ineA potenţialul acestora punCndu-se în !aloare în lupta împotri!a
e0pansiunii otomaneA pentru li$ertate /i independenţă.
-ucerirea independenţei duce la consolidarea hotarelorA
dez!oltarea economico-comercialăA precum /i la apariţia unor norme de
drept care !or %orma structura pe care se !a construi mai tCrziu sistemul
;uridic romCnesc.
1. Înte5eierea .ării R15;ne8ti
radiţia istorică a poporului nostru consacră întemeierea =ării
3omCne/ti pe %aptul descălecării !oie!odului Negru 6odă la s%Cr/itul
secolului B444-lea în 'unteniaA unde ar %i în%iinţat ora/eA $isericiA curţi
domne/ti
12>
. 3eunirea unor teritorii romCne/ti s-a realizat în mai multe
deceniiA %iind precedată de o încercare a !oie!odului +ito!oiA apoi a
!oie!odului #ăr$atA urmată de $iruinţa de la 1osada a !oie!odului #asara$
cel 'are
12"
A care de!ine domn. Ocuparea cetăţii )e!erinului în 124" de
către +ito!oi atrage inter!enţia maghiară în 12"2A apoi în 12""A cCnd
acesta î/i pierde !iaţa pe cCmpul de luptăA iar %ratele său #ăr$at este
prins /i silit să se răscumpere pe o sumă mare de $ani. &ste posi$il caA
pro%itCnd de această în%rCngereA ungurii să %i ocupat /i #anatul de
)e!erinA condus de 'icudA precum /i =ara 8aţeguluiA condusă de
!oie!odul 1etru.
:n 1324A documentele cancelariei maghiare îl amintesc pe #asara$
J!oie!odul nostru transalpinIA %iul lui ihomir. )e presupune că el a domnit
începCnd cu 1312A pCnă în 1352.
1osesiunile pe care ungurii le a!eau în sudul -arpaţilor au %ost
cucerite de #asara$ cu sa$ia
12.
. 6oie!odatul -Cmpulungului a %ost cucerit
în 1322A #anatul )e!erinului în 1291A care a rămas în stăpCnirea saA apoi
1!6
B;. I. 6+1ti.n& ) T+.diţi. i't#+ic1 . d"'c1"c.t&&i @1+ii R#/0n"şti 2n &/in. n#i#+ c"+c"t1+i, 2n An. Ac.
R#/. M"/., <<I?, 1942 ) 1943.
1!7
R.d& 5#,"'c& ) I't#+ii" d#/ni#+ @1+ii R#/0n"şti, 6&c&+"şti, Ed. Ac., 1963.
91
)1r5area 0tate31r
Ee2da3e r15;ne8ti
Înte5eierea .ării
R15;ne8ti
cnezatele unde stăpCniseră 4oan /i <arca/. 3ealitatea istorică este aceea
că =ara 3omCnească s-a întemeiat în ;urul 6oie!odatului de (rge/A iar
desă!Cr/irea acestei întemeieri are loc su$ #asara$ 4A în anul 1332.
:n crearea statului muntean a e0istat /i o con;unctură istorică
%a!ora$ilăA aceea a luptelor pentru tronul *ngarieiA rămas !acant prin
moartea lui (ndrei al 444-leaA care lăsase urma/ o %ată ce nu putea ocupa
conducerea regatului. +uptele pentru tron între -arol 3o$ert de (n;ou /i
6encesla!A amCndoi susţinuţi de partide no$iliare /i chiar încoronaţiA apoi
implicarea lui Otto de #a!aria ca succesor a lui 6encesla!A care
renunţaseA implicarea !oie!odului +adislau #or/a al ransil!aniei în
arestarea lui Otto /i trimiterea spre a %i închis la J!oie!odul !alahilorJ sunt
e!enimente ce au %a!orizat procesul de lărgire a hotarelor din partea lui
#asara$
129
. ătarii î/i mutaseră centrul de putere înspre răsăritA iar
$ulgarii erau antrenaţi în lupte interneA care au dus la dezmem$rarea
statului. :n aceste condiţiiA pe care le-a e0ploatat în mod %a!ora$il
#asara$ 4A se întemeiază prima %ormaţiune politică romCnească su$
%orma statului %eudal.
(utoritatea sa se întinde de la -arpaţi la DunăreA în dreapta Oltului
pCnă la 1orţile de <ierA în spre est pCnă la #răila /i #ugeac. -elelalte
popoare au denumit noul stat 6lahiaA 6alahiaA *ngro - 6lahia.
3omCnii întotdeauna au denumit-o =ara 3omCnească sau
'unteniaA a!Cnd în !edere nucleul de %ormare al statului în ;urul
!oie!odatelor de la munte.
2. Înte5eierea 13d1vei
:n J+etopiseţul =ării 'oldo!ei pCnă la (ron 6odăI i se atri$uie
întemeierea statului lui Drago/A !oie!od de 'aramure/. &ste reală
!enirea lui Drago/ în 'oldo!aA unde a participat la o e0pediţie împotri!a
tătarilorA în anii 1343-1345A împreună cu secuii condu/i de (ndreiA %iul lui
+aţcoA e0pediţie iniţiată de regele +udo!ic al *ngariei
112
.
(părarea regatului ungar împotri!a tătarilor se %inalizează cu
în%iinţareaA în 1353A a unei mărci de apărare a regatuluiA marcă ce era dată
în sarcina de cCrmuire a !oie!odului Drago/ de 'aramure/. :n această
%ază se poate considera că spaţiul moldo!ean de pe !ăile )iretului /i
1rutuluiA cu a%luenţii lorA spaţiu ce reprezenta 'oldo!aA nu delimita un stat
independentA ci o marcă dependentă de regele *ngariei. Drago/ a a!ut doi
ani de domnieA cronicile romCne/ti arătCnd că el a murit în 1355A iar după
el a urmat ca !oie!od %iul său )asA a cărui domnie a durat patru ani.
:n anul 1359A la tronul 'oldo!ei urmează %iul lui )as /i anume
#alc
111
A pe care îl detronează !oie!odul #ogdan de 'aramure/A care
cC/tigă prin luptă independenţa 'oldo!ei %aţă de regele *ngariei /i de!ine
capul unei dinastii moldo!ene.
1!8
I#n Mi;n". ) R1-*#i& &i 6.'.+.* c" M.+" c& +"$"" 8.+# R#*"+t M n#i"/*+i" 133!K, 2n 8"+c. I't. ?)
?II, 1929 ) 1931.
1!9
M.+i. >#*.n ) 4"',+" +.,#+t&+i" &i 6.'.+.* c& 3n$.+i. An$"%in1 şi d"',+" +"P"ct.+". c./,.ni"i din
133! 2n di,#/"" +"$." şi 2n V8+#nic. ,ict.t1 V, St&dii <<, 1967.
11!
R#/& ?&i. ) L"$"nd. &i 4+.$#ş. 8#nt+i*&ţii ,"nt+& ":,ic.+". #+i$inii şi P#+/1+ii "$"nd"i ,+i%it#.+" .
2nt"/"i"+". M#d#%"i, An&.+ I't. 8&9, I, 1921 ) 1922.
111
?. M#t#$n. ) 3+/.şii &i 4+.$#ş M&n d#c&/"nt n"c&n#'c&tK, 2n R"%. I't. <I, 1925.
92
Înte5eierea
13d1vei
#ogdanA !oie!odul 'aramure/uluiA este cunoscut dintr-un
document al cancelariei *ngariei din 1343A ca %iind Jin%idel notoriuJA în
antagonism cu regeleA antagonism ce se !a accentua /i care îl %ace să
treacă în 'oldo!a în 1359 /i să-l determine pe #alc să %ugă în
'aramure/. :n 1359 /i 13>5 regele *ngariei iniţiază e0pediţii împotri!a lui
#ogdanA dar %ără succes.
4z$Cnda lui #ogdan de a crea statul %eudal =ara 'oldo!ei este
consemnată în cronicile contemporaneA cum sunt documentele din 2
%e$ruarie 13>5 sau -ronica Du$nicensă. (ceasta a%irmăF J:n timpul lui
+udo!icA #ogdanA !oie!odul romCnilor din 'aramure/A adunCnd pe romCnii
acelui districtA a trecut în taină în ţara 'oldo!eiA care era supusă coroanei
ungure/tiX /i de/i el a %ost com$ătut adeseori de oastea regeluiA totu/i
crescCnd numărul romCnilor locuitori în acea ţarăA ea s-a întins /i s-a
constituit ca stat J.
3ecunoa/terea implicită de către regele *ngariei a independenţei
'oldo!eiA în anul 13>5A este un moment de re%erinţă pri!ind e0istenţa
celui de al 44-lea stat %eudal romCnesc.
=ara 'oldo!eiA %iind acum independentă %aţă de regele *ngarieiA
pro%ită de criza 8oardei de aur /i înlătură dominaţia tătară în anul 13.>A
cu toate că în sudul 'oldo!ei această dominaţie este cunoscută /i mai
tCrziu.
,raniţele noului stat cuprind teritoriile moldo!ene în limita -arpaţilorA
!ecinătatea cu 1oloniaA teritoriile pCnă la NistruA Dunăre /i 'area Neagră.
1opoarele !ecine au numit 'oldo!aF erra PallachorumA erra
'oldo!anaA 'oldo!alahiaA 3uso!alahiaA =ara 6lahilorA 6lahia cea 'ică.
3omCnii au numit-o întotdeauna 'oldo!a sau =ara 3omCnească a
'oldo!ei
112
.
'. V1iev1dat23 Tran0i3vaniei
ransil!aniaA %iind cucerită de maghiariA a %ăcut parte din regatul
*ngarieiA unde /i-a păstrat o indi!idualitate distinctă. <aptul că
ransil!ania a!ea un cadru natural deose$itA un podi/ înalt încon;urat de
munţiA a creat posi$ilitatea organizării unui !oie!odatA care s-a mo/tenit
din generaţie în generaţieA de la J,eluIA ducele romCnilorA apoi ,lad în
#anat /i 'enumorut în nord-!estul ransil!aniei /i -ri/ana. 6oie!odatul
lui 'enumorut nu a %ost ocupat e%ecti! niciodatăA chiar dacă era su$
suzeranitate maghiarăA la %el cum unii !oie!ozi romCni din sudul
-arpaţilor erau dependenţi de regele *ngariei.
1rimul !oie!od al întregii ransil!anii a %ost J+eustachius 6oi!oda
ransil!aniaeIA în 11">. 1uterea !oie!odului ransil!aniei era atCt de mareA
încCt ea o egalează pe cea a unui domnitor independent.
<uncţia de !oie!od al ransil!aniei a %ost ocupată de peste 92 de ori
de !oie!ozi romCniA unguriA sa/i sau secuiA de episcopi sau mireniA dar toţi
ace/tia au stăpCnit ransil!ania cu o putere deta/ată de coroana *ngarăA
chiar dacă îi erau supu/i mai mult sau mai puţin
113
. (st%elA un principe cum a
112
Şt. Şt"P1n"'c& ) Lnt"/"i"+". M#d#%"i 2n i't#+i#$+.Pi. +#/0n".'c1, 2n St&dii, <II, 1959.
113
I't#+i. &/ii 2n d.t" ) Ed. 4id.ct. şi 5"d. 6&c&+"şti, 1972.
93
V1iev1dat23
Tran0i3vaniei
%ost 3oland #or/aA care a domnit de trei ori între 12.2-1293A s-a mani%estat
cu mare îndrăzneală /i nesupunere %aţă de regele *ngarieiA după cum
!oie!odul +adislau KanA ce a domnit între 1294-1315A l-a arestat pe regele
*ngariei Otto de #a!ariaA proaspăt ridicat pe tronA /i l-a trimis !oie!odului
romCn de dincoace de munţi pentru a-l ţine prizonier.
6oie!odatul ransil!aniei era o indi!idualitate economicăA %ăcCnd comerţ
cu celelalte state romCne/tiA între acestea e0istCnd 1> trecători mari /i miciA pe
unde măr%urile a;ungeau în 'oldo!a /i 'untenia.
-nezatele /i !oie!odatele romCne/ti din ransil!ania au e0istat ca mod
de organizare mai mult de 152 de aniA pCnă cCnd s-au introdus comitateleA ca
%ormă de organizare împrumutată de la sa/i /i secui. otu/iA unele zone cum
sunt 8unedoaraA urdaA 'aramure/A <ăgăra/A continuă să ai$ă %orme proprii
de organizare pCnă la mi;locul secolului al B444-lea. -a urmare a tradiţiilor
romCne/ti deose$it de puterniceA unele teritorii se !or organiza în districte.
-nezate /i !oie!odate romCne/ti continuă să e0iste în -ri/ana /i #anatA
amintite în documenteF cnezii o$i/nuiţi Hcommunis cnezusN /i cnezii con%irmaţi
de regeA care a!eau dreptul cnezial ereditar Hcnezus per nostras litteras regales
in suo cnezatu la$oratusN.
:n timpul luptelor cu turciiA mulţi dintre ei s-au distins prin acte de
!ite;ieA %iind %ăcuţi no$ili sau dregători. :n anul 142>A )igismund îl con%irmă
pe Dionisie -iucă în calitate de cneaz al comunei 'ihălenţiA pentru
ser!iciile aduse. :n anul 1422A castelanul )e!erinului îl con%irmă pe
#ogdan în calitate de cneaz al mai multor comune în districtul
-orniatuluiA pentru !ite;ia sa.
Nicolae -saLiA !oie!odul ransil!anieiA îl con%irmă cneaz pe -ostea
în ţinuturi din =ara 8aţeguluiA unde a luptat cu turcii /i /i-a pierdut toţi %raţii.
3egele )igismund Hl3.>-l43"NA regele (l$ert Hl43.-l44oNA regele 6ladislau 4
Hl44o-l444NA precum /i 4ancu de 8unedoara în calitate de gu!ernator H144>-
l452N con%irmă pe scară întinsă o serie de cnezi
114
.
:nno$ilarea osta/ilor care se disting în lupte are un e%ect deose$itA
răpind poporului romCn elemente !aloroaseA care trec în no$ilimea maghiarăA
adoptă lim$a acestora /i credinţa catolică. (tCt regele +udo!ic cCt /i
)igismund au dat ordine %oarte categorice în pri!inţa condiţiilor de înno$ilare a
unor romCni. 'ai multA cei ce primeauA odată cu titlul no$iliarA /i mo/ii /i sate
dependenteA erau o$ligaţi să nu mai ţină pe mo/iile lor Jpreoţi schismaticiJ /i
să-i silească pe locuitori să treacă la catolicism.
3estul cnezilorA necon%irmaţi /i neînno$ilaţiA rămCn într-o situaţie
modestăA sau decad pCnă la a a;unge io$agi.
No$ilimea romCnă continuă să se menţină sute de aniA %iind
menţionat un număr mare de cnezi în dieta din 1291. &i sunt cnezi de
'aramure/A din =ara 'oţilorA #anat sau <ăgăra/. &i sunt întClniţi /i în
dieta din 1355A dar ulterior nu mai aparA procesul de maghiarizare %iind
realizat
115
.
-u toate acesteaA no$ilii din ţara <ăgăra/ului se menţinA deoarece
această %ormaţiune politică a trecut su$ stăpCnirea unor domni munteniA
cum sunt 6laicu 6odă Hl3>4-l3""N sau Nicolae (le0andru H1352-13>4NA
114
Şt. M"t"ş ) 8#nt+i*&ţi" n#&1 c& ,+i%i+" . %#i"%#-ii +#/0ni din A+d". şi ,1+ţi" &n$&+"şti 2n %".c&+i"
<?I ) <?III, 8&9, 1922.
115
8. Bi&+1'c& ) T+.n'i%.ni. 2n i't#+i. ,#,#+&&i +#/0n, 6&c., 1967.
94
condiţii în care no$ilii î/i !ăd mo/iile întăriteA ne%iind ne!oiţi a trece la
catolicism.
(. .ara Cavarnei
:ntre Dunăre /i 'area NeagrăA pe tot timpul secolelor B4-B444 au
e0istat %ormaţiuni politiceA dintre ai căror conducători sunt cunoscuţi atosA
)estla!A )atza. -ontinuă să e0iste marile porturi -onstanţa /i 'angaliaA
precum /i porturile %lu!iale )ulinaA -hiliaA ulceaA 6icinaA 'ăcinA 8Cr/o!aA
-erna!odă /i Dîrstor. eritoriul do$rogean a %ormat un stat %eudal su$
autoritatea împăraţilor $izantiniA su$ numele de 1aristrion. După ce o
perioadă se a%lă su$ suzeranitatea ţaratului $ulgarA pro%itCnd de
destrămarea acestuia se întemeiază =ara -a!arneiA în 134>A cCnd această
%ormaţiune politică este condusă de #alicaA apoi de Do$rotici. (ce/tia a!eau
titlu de despot /i erau recunoscuţi de împăraţii -onstantinopolului. După
Do$roticiA de la care se mo/tene/te /i toponimia regiuniiA urmează la tron
4n!ancoA în anul 13.>. Domnii munteni se !or lupta pentru a apăra
Do$rogea /i a o include în =ara 3omCneascăA a/a cum reu/e/te 'ircea în
13.> /i în 14o4A dar mai apoiA Do$rogea cade su$ stăpCnire turcească timp
de patru secole /i ;umătate
11>
.
TEA 2. PARTICU#ARITĂ.I#E !R%ANI+ĂRII $E STAT ÎN .ĂRI#E
R!ÂNE
1. !r:ani>area de 0tat
-a tip istoric de statA ţările romCne au %ost state %eudale pCnă la
începutul secolului al B6-leaA perioadă în care aceste state s-au dez!oltat
independentA dar ameninţarea pericolului turcescA precum /i a altor
imperiiA a dus la organizarea în comun a luptei împotri!a dominaţiei
străine.
(cest destin comun a pus amprenta sa pe istoria celor trei ţăriA
o$ligate la sacri%icii deose$ite pentru li$ertate /i unitate.
(titudinea %aţă de 4mperiul Otoman a %ost aceea a unui permanent
armistiţiu cu o$ligaţii $ilateraleA constCnd din plata unui JharaciI începCnd
cu 141"A su$ domnia lui 'ircea cel #ătrCnA %ără însă a însemna aceasta
o supunere necondiţionată %aţă de 1oarta Otomană
11"
.
Domnitorii au urmărit permanent con;unctura e0ternă %a!ora$ilăA
pentru consacrarea li$ertăţii %aţă de otomani
11.
.
ransil!ania s-a dez!oltat ca o ţară cu deose$ită autonomie. :n
anul 125"A în urma presiunilor lui ?te%anA %iul lui #ela al 46-lea cedează
ransil!aniaA pe care acesta o conduce 13 ani ca un rege independent.
:ntre cei doi a iz$ucnit un răz$oi care se termină în 12>>A ca între doi
su!erani cu ţări independente. 6oie!ozii ulteriori au accentuat această
autonomie prin cre/terea rolului lor în numirea demnitarilorA acordarea de
116
I#.n 8.+.$i.ni ) St&dii i't#+ic" .'&,+. +#/0ni#+ din 5"nin'&. 6.c.nic1, 6&c., 1891.
117
Li%i& 5. M.+c& ) 8#n'tit&i+". 't.t"#+ P"&d." +#/0n"şti d" 'in" 't1t1t#.+", 2n I't#+i. d+",t&&i +#/0n"'c,
6&c&+"şti, Ed. Ac., 198!.
118
8+#nici t&+c"şti ,+i%ind @1+i" R#/0n", %# I, 6&c&+"şti, 1966.
95
.ara Cavarnei
!r:ani>area de
0tat
PARTICU#ARITĂ.I#E
!R%ANI+ĂRII $E
STAT ÎN .ĂRI#E
R!ÂNE
pri!ilegiiA numirea capilor $isericiiA precum /i cre/terea rolului adunării
generale ale no$ilimii. :n timpul lui 4oan de 8unedoaraA !oie!odatul a
cunoscut o putere deose$ită pe plan intern /i e0tern.
:n a doua ;umătate a secolului al B6-leaA aser!irea de către turci a
ţărilor romCne s-a concretizat prin o$ligati!itatea haraciuluiA
pe/che/urilorA prestaţiilor în muncă /i monopolul asupra comerţului
e0terior.
Din punct de !edere politicA ţările romCne nu de!in pa/alCcuri nici
în secolele B64-B644A imperiul e0ercitCnd o dominaţie indirectăA
caracterizată prin autonomia =ării 3omCne/ti /i 'oldo!eiA dar su$
suzeranitatea turceascăA în aceea/i situaţie %iind /i ransil!ania după
1541. O intensi%icare a dominaţiei otomane se constată în secolul al B644-
leaA cCnd se încearcă o aser!ire accentuată politică /i economicăA ceea
ce determină o cre/tere a luptei împotri!a su$;ugării.
Noua %ormă de aser!ire a =ării 3omCne/ti /i 'oldo!ei s-a concretizat
în instaurarea regimului turco-%anariot H1"11 în 'oldo!a /i 1"1> în =ara
3omCneascăN. :n ransil!aniaA dominaţia austriacă se statornice/te prin
Diploma +eopoldină din 1>91. Din punct de !edere politicA ransil!ania a %ost
încorporată ca 1rincipat în imperiul austriacG i se atri$uie o nouă organizare /i
i se lichidează autonomia.
Din punct de !edere al %ormei statuluiA în toate secolele
%eudalismului dez!oltat =ara 3omCnească /i 'oldo!a au %ost monarhii
centralizateA %ără să se atingă stadiul a$solutismuluiA cu e0cepţia
perioadei %anarioteA cCnd această tendinţă a$solutistă se mani%estă.
:n timpul trecerii ransil!aniei su$ dominaţia ha$s$urgicăA aici s-au
impus %ormele a$solutiste de conducere /i gu!ernare.
:n secolul al B64TleaA regimul statal a %ost unul $oierescA în care
$oierii de neam /i-au su$ordonat domnulA iar secolul al B644-lea este
dominat de regimul no$iliarA regim creat prin înno$ilarea unei clientele
su$ordonate turcilorA ce duce în %inal la crearea unui a$solutism %anariot.
:n ceea ce pri!e/te ransil!aniaA ea parcurge perioada
!oie!odatului pCnă în 1541A timp în care !oie!ozii sunt ade!ăraţi monarhi
%eudaliA a!Cnd o putere centralizată. *rmează apoi perioada 1rincipatului
autonom de la 1541-l542 pCnă la 1>91A cCnd %orma de stat era
Jorganizarea pe stăriI - Dieta ransil!aniei %iind organul stărilor
pri!ilegiate - ca după 1>91 să %ie inclusă în 4mperiul (ustriac.
De/iA toate cele trei ţări au %iinţat separatA ele au a!ut sentimentul
comunităţii de neamA de lim$ăA de culturăA religie /i interese economice.
(numite personalităţiA dorind să se opună du/manilor e0terniA au încercat
să unească cele trei ţări su$ o singură conducere. (/a se cu!ine să
amintim unirea lui 'ihai 6iteazul prin J8riso!ul de la 4a/i din 2" mai
1>22JA planul pentru Iregatul DacieiI al lui ,a$riel #ethlen la 1>2> /i
încercarea de con%ederare a ţărilor romCne din timpurile domnitorilor
'atei #asara$A 6asile +upu /i ,heorghe 3aLozi 4A care urmau să
trans%orme această alianţă în luptă antiotomană.
1. 1. $15nia 8i 4rer1:ative3e 0a3e
)tatele romCne/ti s-au %ormat în ;urul unor %amilii de !oie!ozi %oarte
puterniciA care au unitA în ;urul !oie!odatelor lorA toate %ormaţiunile politiceA
96
$15nia 8i
4rer1:ative3e
0a3e
luCndu-/i titlul de J!oie!od întemeietorIA apoi Jmare !oie!odI /i JdomnI
119
.
Domnia a %olosit în dez!oltarea sa unele trăsături /i elemente
$izantineA cum suntF titulatura domnuluiA putereaA concepţia teoreticăA
!irtuţile imperialeA asocierea la domnie.
itlul de domn deri!ă de la JdominusIA ce reprezintă stăpCnul
domeniului %eudal ce în!ederează stăpCnirea a$solută a ţării /i totalitatea
puterilor.
$15n23 eFer6ita 1 42tere 6are 0e 4retindea 6ă vine de 3a
$25ne>e2A 6eea 6e i542nea re04e6t 8i veneraţie. Un:erea 62 5ir de
6ătre 4atriar@23 C1n0tantin1413232i 0a2 5itr1413it23 ţăriiA
9n61r1narea 9n 6adr23 =i0eri6iiA 9n01ţită de r2:ă6i2niA avea2 1
9n6ăr6ăt2ră 5i0ti6ă de10e=ită. În61r1narea d15n232i 0-a rea3i>at
4;nă 9n 0e61323 a3 CVI-3eaA 6;nd 61r1ana a E10t 9n3162ită 62 J626aJA
dar 6ere51nia323 0-a 4ă0trat.
Domnul presta un ;urămCnt pe cruce /i e!anghelieA îndeplinind /i
unele prerogati!e de drept $isericesc /i îndatoriri de ctitor de a/ezăminte
religioase.
1uterea domnului era necontrola$ilăA dar nu a$solutăA despoticăA
ci îngrădită de regulile o$iceiului pămCntului /i de pra!ileA iar din secolul
al B64-lea de suzeranitate otomană.
1uterea domnului era personalăA indi!izi$ilă /i netransmisi$ilă.
6oie!ozii întemeietori au creat dinastii H#asara$ii /i #ogdăne/tiiNA optCnd
pentru principiul eredităţiiA succesiunea la tron %iind realizată pe principiul
mi0t al electi!ităţii /i eredităţii. Domnii erau ale/i pe !iaţă de către $oieri /i
de JţarăJA %ormată din adunarea tuturor stărilor socialeA dintre %iiiA chiar /i
nelegitimiA ai domnului
122
. :n =ările 3omCneA principiul primogeniturii nu a
%ost recunoscut. 4ntegritatea %izică era o condiţie necesară pentru accesul la
domnie. <emeile nu a!eau acces la tron.
1rincipiul ereditar a %ost schim$at în secolul al B64-leaA cCnd
regula alegerii pe !iaţă a %ost înlocuită de turci /i cCnd domnii tre$uiau să
%ie WîntăriţiW de 1oartă o dată la trei aniA iar din secolul al B644-lea în
%iecare an. Din secolul al B644-leaA principiul electi!ităţii domnului este
considerat cel de $azăA el menţinCndu-se pCnă în secolul al B6444-leaA
ultimul domnitor ales %iind -onstantin 'a!rocordat în 1"32A după care
regula este aceea ca domnul să %ie numit de turci.
1entru ca !oinţa domnitorului să %ie certă /i după moartea saA s-a
procedat la asocierea la domnie a %iului sau %ratelui domnuluiA ast%el
ocolindu-se competiţia.
1rintre prerogati!ele domnului se pot aminti cele politiceA militareA
legislati!eA ;udecătore/tiA e0ecuti!eA %inanciare /i $iserice/ti.
Domnul era comandantul suprem al armateiA urmCnd tradiţia
!oie!odală. O/tenii /i comandanţii depuneau ;urămCnt înaintea domnului
la încoronarea saA precum /i înaintea luptelor. Domnul numea pe
comandanţii armatelorA ai cetăţilor /i mo$iliza oastea ţării în caz de
prime;die.
119
I't#+i. +#/0ni#+ 2n c;i,&+i şi ic#.n", 8+.i#%., 1921.
12!
98 4#c&/"nt" ,+i%ind i't#+i. R#/0ni"i, ?".c& <?I, 6, @.+. R#/0n".'c1, 6&c., Ed. Ac., 1951.
97
Domnul reprezenta statul în raport cu alte stateA declara răz$oi sau
paceA încheia tratate de alianţăA primea /i trimetea soli. (ceste atri$ute de
politică e0ternă au %ost e0ercitate cu a!izul )%atului Domnesc /iA uneoriA
chiar cu a!izul mem$rilor stărilor. (ceste atri$ute se !or reduce pe timpul
dominaţiei otomaneA 1oarta interzicCnd e0ercitarea unei politici e0terne
propriiA determinCnd pe domnitor să încheie tratate secrete.
Domnul e0ercita dreptul de legiuitorA urmCnd e0emplul împăraţilor
$izantiniA prin aceasta reprezentCnd J!oinţa di!inăI
121
. 1rerogati!ele
legislati!e erau e0ercitate prin acte normati!e ce se numesc hrisoa!eA
a/ezăminteA testamente sau legătură
122
. &0ista /i un mod de receptare
indirectă a dreptului $izantinA prin Jpra!ilele $iserice/tiJ /i Jpra!ilele
împărăte/tiIA precum /i rezol!area unor raporturi ;uridice prin J+egea
ţăriiIA dreptul nescris.
Domnul era ;udecătorul suprem chiar înaintea întemeierii statuluiA
!oie!ozii a!Cnd drept de ;udecată asupra supu/ilor. &l a!ea dreptul să
;udece în ultimă instanţăA să e!oce de la orice instanţă ;udecarea unor
priciniA să retracteze propria hotărCreA să pronunţe orice pedeapsăA să
ierte pe !ino!atA să dea Jîn!ăţăturiI ;udecătorilor în legătură cu
modalităţile de ;udecată. &l sta$ilea hotarele ţării /i ale mo/iilor.
Dudecata se realiza împreună cu )%atul HDi!anulN DomnescA dar
hotărCrea o dădea el în materie penală sau ci!ilă. -ondamnarea la moarte
pentru hiclenieA drept e0ercitat de domnA !a %i permanent contestat de $oierii
care doreau ca ast%el de proceduri să se realizeze doar prin )%atul HDi!anulN
Domnesc. (plicCnd principiul %ilantropieiA domnul iertaA uneori de %apte %oarte
gra!eA cu di!erse prile;uri Hsăr$ătoriA nunta sau moartea unui mem$ru al
%amilieiA na/terea unui copilN pe cei !ino!aţi. Domnul împărţea dreptatea în
numele săuA nu al sultanului /i după legile ţăriiA nu ale 1orţii. )ingurele
restrCngeri erau cele pri!itoare la pricinile mi0te între musulmani /i pămCnteni.
:n e0ercitarea prerogati!elor e0ecuti!eA domnul a!ea dreptul de a
lua măsuri pentru păstrarea ordinei interne %eudale. :n acest scopA el
numea /i re!oca pe toţi dregătorii curţii /i ai ţării. 1oruncile sale !er$ale
sau scrise erau Jcărţi de poruncăJA JpitaceJA Jhrisoa!eJ sau Jcărţi de
;udecatăJ
123
. 1rin dregătoriA domnul impunea dărileA e0ecutarea muncii
ţărăne/tiA e0ecutarea hotărCrilorA reprimarea răz!rătiţilorA urmărirea
rău%ăcătorilor sau a ţăranilor %ugiţi din sate.
(tri$uţiunile %inanciare se concretizau în perceperea dărilor %i0ate
la înscăunarea domnuluiA sta$ilindu-se /i ta0a %iecărei colecti!ităţi la plata
haraciului. 1ri!ilegiile /i scutirile de dări /i ta0e erau a!anta;e create de
domn unor categorii socialeA $oieri sau preoţiA precum /i unor ora/e /i
tCrguri sau negustori.
:n legătură cu tre$urile $iserice/tiA domnul /i-a luat prerogati!e de
patronat în pro$leme organizatoriceA dar nu de dogmă. &l în%iinţează
mitropoliiA episcopii /i mănăstiriA nume/te /i re!ocă pe capii $isericiiA dă
drept de ;udecată unor organe $iserice/tiA reglementează acti!itatea
121
Mi+c". 51c&+.+i& ) I't#+i. *i'"+icii #+t#d#:" +#/0n", Ed. In'tit. 6i*ic, 6&c., 1992.
122
R.d& 5#,"'c& ) I't#+ii" d#/ni#+ @1+ii R#/0n"şti, #,. cit. ,.35.
123
N. I#+$. ) Ln%1ţ1t&+i" *&n&&i şi c+"dinci#'&&i d#/n . @1+ii R#/0n"şti, N".$#" 6.'.+.*, c1t+" Pi& '1&
T"#d#'i" %#"%#d, 2nd+",t.t" d" 'Pinţi. '., ,1+int"" I#n, "c"'i.+;& 8&+ţii, ?1"nii d" M&nt", 191!, ,. 336
şi &+/.
98
cultelor străine. :n e0ercitarea acestor atri$uţiiA domnul cere permanent
acordul adunării $oierilor sau stărilor.
-Cnd domnitorul nu putea să-/i e0ercite prerogati!ele saleA din
cauze cum suntF !acanţa tronuluiA minoritatea domnitorului sau lipsa sa
de responsa$ilitate sau cCnd domnul lipsea din ţarăA se instituia
locotenenţa domnească Hregenţă pentru minoritateN. ermenii pentru
desemnarea locţiitorilor au %ost echi!alenţiA putCnd să e0empli%icăm prin
JocCrmuirea domnieiJA Jispra!nic de scaunJA JcaimacamJA Jepitrop al ţăriiIA
JcCrmuitor al domnieiI. (ce/ti termeni se %olosesc /i în 'oldo!a /i în =ara
3omCnească.
:n =ara 3omCnească se cunosc regenţe în cazul luiF eodosieA %iul
lui Neagoe #asara$A regentă %iind mama saA Despina /i unchiul 1reda
-raio!escu H1521-1522NA 1etru cel tCnărA regentă %iind Doamna -hia;na
Hl559-15>.NA 'ihnea urcitulA regentă %iind mama saA &caterina
)ol!aresso Hl5""-15.3N.
:n 'oldo!aA cazuri de regenţă au %ost mai multeF (le0ăndrel 6odă
H1449NA care a domnit de trei ori su$ regenţa mamei saleA 'arincaG )te%ăniţă
6odă H151"-152"NA care a domnit su$ regenţa lui +uca (r$oreG #ogdan
+ăpu/neanu H15>.-l5"2NA care a domnit su$ regenţa mamei saleA 3u0andra
/.a.
3egenţiiA %uncţie îndeplinită de o$icei de mamele domnitorilor minoriA
nu întocmeau documenteA care permanent erau ela$orate în numele
domnului /i semnate cu numele acestuia. 3egenţaA ca /i domniaA a %uncţionat
după reguli de drept consuetudinar. Din a doua ;umătate al secolului al B64-
leaA sunt numeroase cazuri de locotenenţăA ca urmare a mazilirii %rec!ente a
domnitorilor de către turci.
+ocţiitorii domne/ti a!eau dreptul să e0ercite toate prerogati!ele
domnuluiA cu e0cepţia celor personale He0F daniiNA limitate %iind în timp sau de
anumite instrucţiuni domne/ti. )arcinile principale ale locţiitorilor domne/ti
erau cele pri!ind apărarea tronului de uzurpatoriA preluarea /i sigilarea
!istieriei domnului mazilitA strCngerea dărilor /i trimiterea haraciului puterii
suzerane.
1. 2. V1iev1d23. Prin6i4e3e. %2vernat1r23
-onducerea politică a ransil!aniei s-a realizat prin intermediul
instituţiei !oie!odaleA atCt timp cCt pro!incia s-a găsit su$ stăpCnirea
*ngariei. Numit de regele *ngarieiA !oie!odul e0ercita o parte din
prerogati!ele su!eranităţii regaleA încercCnd permanent să-/i lărgească
aceste prerogati!e /i să de!ină independent
124
.
:ncepCnd din secolul al B444-leaA !oie!ozii au încercat să
trans%orme această instituţie într-una cu caracter ereditarA tendinţă ce
e0istă pCnă în secolul al B6-lea. -azul !oie!ozilor #or/a /i +aczL%iA care
au reu/it să întemeieze ade!ărate dinastiiA ridică instituţia !oie!odatului la
ni!elul puterii su!eranităţii supreme. De alt%elA această %ormă de
organizareA !oie!odatulA este speci%ică numai ransil!anieiA pe tot
cuprinsul regatului maghiar.
124
Şt. M"t"ş ) 8#nt+i*&ţi" n#&1 c& ,+i%i+" . %#i"%#-ii +#/0ni din A+d". şi ,1+ţi" &n$&+"şti 2n %".c&+i"
<?I ) <?III, 8&9, 1922.
99
V1iev1d23.
Prin6i4e3e.
%2vernat1r23
6oie!odul numeaA dintre slu;$a/ii săi cei mai apropiaţiA pe
!ice!oie!od /i pe comiţi. &l a!ea dreptul să con!oace -ongregaţiile
generaleA pe care le conducea. 6oie!odul era /e% al armatei din
ransil!aniaA era cel mai mare no$il %eudalA reprezentantul /i
administratorul !eniturilor regaleA din care î/i lua a treia parte.
(utoritatea ;urisdicţională a !oie!odului este întinsă asupra
comitatelor de 8unedoaraA (l$aA Crna!aA -lu;A Do$CcaA )olnocul
4nteriorA De;A urda. Nu erau supuse ;urisdicţiei !oie!odale. =inuturile
săse/ti /i ale secuilorA care mani%estau o puternică tendinţă autonomistă.
&0istenţa unor %eude ale domnitorilor 'oldo!ei sau =ării 3omCne/ti
H(mla/ulA <ăgăra/ulA -iceulA -etatea de #altăNA care nu sunt supuse
;urisdicţiei !oie!odului ransil!anieiA !or duce la strCngerea legăturilor
tradiţionale dintre ţările romCne.
După despărţirea ransil!aniei de regatul *ngarA în anul 1541A /i
trans%ormarea acesteia în 1rincipat autonomA WţaraW ransil!aniei este
condusă de un principe
125
. 1rincipatul autonom cuprindeaA pe lCngă cele
/apte comitate din %ostul !oie!odatA scaunele săse/ti /i secuie/tiA
districtele #ra/o!A #ihorA )olnocul &0teriorA )olnocul de 'i;locA -rasnaA
)atu 'are /i 'aramure/A #anatul /i cCte!a comitate din *ngaria de )us.
1rincipele ransil!aniei este ales de DietăA căreia i se recunoa/te
dreptul de a alege Jorice principe ar !oiIA a/a cum este Dieta -lu;ană din
1543. 1rimul 1rincipe ales este 4oan )igismundA în 1541. Dreptul de
alegere %iind nestingheritA urma con%irmarea de către 1oarta OtomanăA
ceea ce se concretiza prin trimiterea steaguluiA sceptruluiA armelorA unei
pălării de paradă /i a unui cal cu întreg harna/amentul. :n %aptA de multe
ori alegerea principelui se %ăcea cu amestecul direct al sultanului.
:nscăunarea a!ea loc la (l$a 4uliaA capitala ţării /i re/edinţă princiară.
Dietele din 1542 /i 1545 au sta$ilit îndatoririle principeluiA de a asigura
pri!ilegii claselor no$iliareA precum /i în%iinţarea unui W-oncilium 4ntimumWA
%ormat din cCte /apte no$ili maghiariA sa/i /i secuiA care să-l a;ute în
întreaga acti!itate.
1rincipele conducea ţara după o$iceiuri /i legi numite W-ompilates
constitutionisW. :n calitate de /e% al statuluiA principele con!oca DieteleA
%i0Cndu-le locul /i data întruniriiA a!Cnd drept de iniţiati!ă legislati!ă. După
!otarea proiectelor de legi dez$ătute în DietăA apro$area o dădea
principeleA acestea de!enind o$ligatorii.
1rincipele era o$ligat să nu întrerupă relaţiile cu 1oarta otomanăA
să %ie supus /i loial acesteia /i să se mani%este ca un aliat permanent.
:n materie ;udecătoreascăA principele era ;udecătorul suprem în
cauzele penale /i ci!ileA acorda drept de palo/ Hius gladiiN unor o$/tiA
ceea ce reprezenta posi$ilitatea pedepsirii cu moartea a !ino!aţilorA
putea graţiaA amnistia sau comuta pedepsele. ot lui îi re!enea dreptul de
a înno$ila di%erite persoaneA de a legitima pe copiii născuţi nelegitimA
putea mo/teni pe no$ilii %ără urma/iA a!ea dreptul de a în%iinţa tCrguriA
cetăţi /i localităţi.
:n perioada trecerii ransil!aniei su$ stăpCnire ha$s$urgicăA
împăratul +eopold al 44-lea a dat o nouă constituţie Hcolecţie legislati!ăNA
125
Şt. 5.'c& ) T+.n'i%.ni. 2n ",#c. 5+inci,.t&&i. Ti/,& '&-"+.nit1ţii t&+c"şti 1541 ) 1691, 8&9, 1948.
1!!
numită JDiploma +eopoldinăIA în anul 1>91
12>
. 1otri!it acesteiaA
conducerea ransil!aniei o a!ea împăratulA care este /i principe /i care
nume/te un gu!ernator H)upremus )tatus DirectorN ales dintre no$ili.
,u!ernatorul /i locţiitorul său tre$uiau să ai$ă una dintre religiile recepteA
e0cluzCnd pe ortodoc/i.
,u!ernatorul era s%ătuit de un -oncilium 4ntimumA era retri$uit
potri!it cu !eniturile !istieriei regale /i cu !eniturile din ta0e.
1uterea legislati!ă era împărţită între împărat /i )tatusurile din
Dietă. 1uterea e0ecuti!ă o a!ea împăratulA care o e0ercita prin constituţieA
prin intermediul gu!ernatorului. 1uterea ;udecătorească era independentăA
împăratul %iind o$ligat să respecte organizarea %ăcută prin (pro$ateleA
-ompilateleA Decretele regaleA ripartitul lui Per$ocziA )tatutele
municipale săse/ti /i secuie/ti.
:n timpul stăpCnirii ha$s$urgiceA #anatul era condus de
J(dministraţia imperială /i regală a ţăriiJA care a!ea în %runtea sa un
1re/edinte /i /ase consilieri.
1.'. Ad2nări3e 4e 0tăriA C1n:re:aţii3e n1=i3iare 8i $iete3e
Tran0i3vaniei. 1d23 31r de E2n6ţi1nare
&0istenţa unui stat organizat nu se poate concepe %ără (dunări
,enerale sau DieteA care să discute /i să ia măsurile impuse de
împre;urări deose$ite. (ceste (dunări ale )tărilor s-au numit în
documente J)o$orJA J'are )o$orJA J)%at de O$/teJA J(dunare
O$/teascăJA J)%at cu toată =araJ sau J(dunare a toată =araJ
12"
. (ceastă
'are adunare a =ării este un organism speci%ic orCnduirii %eudaleA alături
de Domnie /i de )%atul Domnesc.
(dunarea 'are a =ării este cunoscută în două modalităţiF cCnd se
adună Jtoată ţaraJA dar %ără ţărani /i oră/eniA se !or$e/te de 'area
(dunareA iar cCnd aceasta cuprinde doar $oierii /i clerul înaltA i se dă
denumirea de J)%at de O$/teJ. (dunarea de tip lărgit sau restrCns
oglinde/te structurarea societăţii pe stări. (ceste adunări au rol de
instituţie %undamentală a statuluiA cu accente constituţionale.
(dunarea nu este constituită din reprezentanţi ale/i de stările
respecti!eA ciA de cele mai multe oriA din mem$ri desemnaţi de către
domn. -u toate aceste limiteA (dunările =ării sunt organisme cu cea mai
largă $ază socială. :n ceea ce pri!e/te originea acestei instituţiiA aceasta
se poate a%la în tradiţia !echilor (dunări o$/te/ti din uniunile de o$/tiA
precum /i din (dunările $isericii în so$oare mi0te de clerici /i mireni.
:n ransil!aniaA mani%estarea autonomistă a ducilor /i !oie!ozilor
%aţă de conducerea de la (l$a 4ulia sau #uda s-a concretizat în sistemul
-ongregaţiilor /i Dietelor pro!inciale. No$ilii care a!eau dreptul să
participe la !iaţa pu$lică se organizau în -ongregaţii sau J(dunări ale
Naţiunilor 1ri!ilegiateJA la care participau /i reprezentanţi ai populaţiilor
săse/ti /i secuie/ti. O structură deose$ită s-a realizat în 143"A cunoscută
su$ numele de JDieta !el -ongregaţio generalis trium partiumJA ce a!ea
126
8. 8. Bi&+1'c& ) T+.n'i%.ni. 2n i't#+i. ,#,#+&&i +#/0n, 6&c&+"şti, 1967
127
?."ntin A. B"#+$"'c&, A. >"+". ) Ad&n1+i" ," 't1+i, 2n I't#+i. d+",t&&i +#/0n"'c, 6&c. %# 1, 198!.
1!1
Ad2nări3e 4e 0tăriA
C1n:re:aţii3e
n1=i3iare 8i $iete3e
Tran0i3vaniei.
1d23 31r de
E2n6ţi1nare
la $ază înţelegerea dintre no$ilii unguriA secui /i sa/iA numită J*nio rium
NationumJ
12.
.
Dietele erau adunări deli$erati!e pentru pro$leme de legi%erareA
;ustiţie /i administraţieA constituind do!ada unei autonomii reale. 4oan
5apolMa a con!ocat /apte diete separat de cele ale *ngarieiA precum /i
un număr de adunări generale.
:n perioada principatului autonom au a!ut loc 299 DieteA care au
realizat $aza constituţională a ransil!aniei. (ceste legi tre$uiau
sistematizateA acti!itate ce s-a realizat prin lucrarea din anul 1>53A
J(pro$ate -onstitutiones 3egni ransil!anie et 1artium 8ungariae eidem
anne0arumJ.
(ceste te0te cuprind 5 cărţiF -artea 4 - Dreptul ecleziasticG -artea
44-a - Dreptul de statG -artea 444-a - Dreptul staturilor /i ordinelorG -artea
46-a - Dreptul proceduralG -artea 6-a - &dicte.
:n etapa cCnd s-au des%ă/urat următoarele 33 de DieteA
codi%icarea /i sintetizarea a continuatA ast%el că !a apărea o lucrare nouă
în anul 1>>9A cu titlul J-ompilatae -onstitutiones 3egni ransil!aniae et
1artium 8ungariae eidem anne0arumJ. După apariţia -ompilatelorA s-au
mai ţinut lucrări în cadrul a 39 de DieteA iar în perioada 'arelui 1rincipat
al ransil!aniei au a!ut loc încă 121 diete H1>91-1.>"N
129
.
:n =ara 3omCnească /i în 'oldo!aA rolul (dunărilor pe stări era
precumpănitoare pri!ind alegerea domnitorului de către o $ază socială
mai largăA dar %ormată din pri!ilegiaţiA cu e0cluderea ţăranilor. (st%el de
(dunări sunt cunoscute în =ara 3omCnească în anii 141.A l512A l5.3A iar
în 'oldo!a mult mai numeroaseA /i anume în anii 145"A 1524A 151"A
152"A 154>A1552A15>1A l>22.
:n ceea ce pri!e/te atri$uţiunile ;udiciare ale (dunărilorA sunt
cunoscute hotărCri luate cu prile;ul reglementării unui con%lict de %rontieră
dintre cele două ţăriA cu o largă participare a $oierilor mari /i miciA
împreună cu dregătorii domne/ti /i egumenii mănăstirilor.
*n alt caz este cunoscut în > ianuarie 1>33A cCnd domnitorul 'atei
#asara$ ;udecă într-un )o$or largA din care %ac parte mitropolitulA
egumenii mănăstirilorA episcopiiA $oierii mari /i Jtoată ţaraJA cazul unei
$oieroaiceA 'ariaA în!ino!ăţită de des%rCu de către soţul ei. *n alt caz
cunoscut este acela din 1>3>A cCnd acela/i domnitor ia o hotărCreA
împreună cu $oieriiA preoţii /i Jtoţi oră/ani mari /i miciJA în legătură cu
sta$ilirea unui hotar. :n 2 noiem$rie 1>3>A un caz ;udecat tot în (dunarea
tuturor stărilorA la care participă mitropolitulA $oierii /i $isericaA pri!e/te pe
capuchehaia Dumitru DudescuA ce deturnase %ondurile din haraciul trimis
la -onstantinopol.
+a 1. ianuarie 1>51A o$iectul ;udecăţii în (dunarea tuturor stărilor
era o delapidare comisă de marele !istiernic )troeA unde se
consemnează o hotărCre luată de Jdomnul /i noi toţi /i toată ţaraJ.
:n ceea ce pri!e/te modul de %ormareA (dunările de stări se pot
de%ini în %uncţie de mai multe criteriiA ast%elF
- după o$iectul hotărCrilorA (dunările pot a!ea caracter intern /i
e0tern. -ele cu caracter intern hotărau cu pri!ire la alegerea domnitoruluiA
128
Şt. 5.'c& ) I't#+i. T+.n'i%.ni"i, 6.9, Ti,. L&/in. 1944
129
>.n$. ?.di/i+ ) I't#+i. d+",t&&i +#/0n"'c, 3 %#., Ed.Ac. R.S.R. 198!.
1!2
organizarea $isericeascăA pro$leme militareA %iscale sau ;uridice. -ele cu
caracter e0tern hotărau cu pri!ire la încheierea tratatelor de alianţăA
raporturile de !asalitate /i omagiuA con!enţii /i comerţA plata tri$utuluiA
declararea stării de pace /i răz$oiG
- după compoziţia lorA )tările pot %i WgeneraleWA atunci cCnd erau
prezenţi reprezentanţi din toate categoriile socialeA /i de Jo$/teJA cCnd
erau prezente o stare sau două H$oieri sau clericiNG
- 9n ra41rt de terit1ri2A a6e0te Ad2nări 41t Ei J:enera3eA
re:i1na3e 0a2 4r1vin6ia3eJK
- după modul de con!ocareA (dunările se deose$esc în cele
realizate din iniţiati!a domnuluiA sau cele su$ presiunea grupărilor
interesate H1>31A1>>.NG
- după natura acti!ităţilor des%ă/urateA sunt (dunări electi!eA
;uridiceA %iscaleA de politică e0ternă.
-on!ocarea mem$rilor stărilor pentru a participa la dez$ateri se %ace
%ormal de către domnA apoi se realizează /i prin crainiciA care a!eau o$ligaţia
să anunţe ora/ele pentru desemnarea reprezentanţilor.
Dez$aterile se concretizează în acordarea s%atului pentru domnitor /i
Ja;utoruluiJA care se cons%inţe/te într-un hriso! domnesc.
:n ransil!aniaA elementele ce alcătuiau dietele erauF scaunul
gu!ernamental cu consilierii /i prelaţiiA ta$la regeascăA înalţii %uncţionari ai
comitatelorA pro!inciilor /i scaunelor secuie/tiA pro!inciilor săse/tiA
precum /i a ora/elor li$ere. :n primele perioadeA Dieta număra 12"
mem$riA pe lCngă care e0istau Jo%iciali regaliJA care erau magnaţiiA no$ilii
/i un grup de înalţi %uncţionari con!ocaţi prin )crisoare regală. :n secolul
al B644-leaA Dietele a!eau circa 222 mem$ri. &le erau %i0ate la termene /i
locuri sta$ilite de principeA dar /i cu ocazia unor săr$ătoriA o$ligaţia %iind
ca principele să con!oace dieta cel puţin o dată pe an.
Dietele s-au ţinut aproape în toate ora/eleA dar în ma;oritatea
cazurilor la (l$a 4ulia - 94A la -lu; - 4>A la )i$iu - 3.A la urda - 35 /.a.
De o$iceiA o$iectul Dietei îl constituia dez$aterea legilorA
a$rogarea sau modi%icarea lorA îndreptarea unor reguli /i pri!ilegii
no$iliareA sta$ilirea cuantumului dărilorA alegerea %uncţionarilor superioriA
o$ţinerea cetăţenieiA pro$leme de hotarA pro$leme %iscale sau anularea
unor %apte ilegale.
Dieta hotăraA de asemeneaA cu pri!ire la muncile gratuiteA prescripţia
/i amnistiaA cazurile de lesma;estateA re%ormele religioaseA precum /i în
procesele pentru terenuri.
-eremonialul dez$aterilor /i des%ă/urării /edinţei propriu-zise era
sta$ilit de consilierii su!eranului. +im$a %olosită în documentele dietei era
latinaA uneori germana medie!alăA cum este de e0emplu în 155>A cCnd
Dieta a a!ut loc la )e$e/ul săsesc.
1. (. !r:ane3e 6entra3e a3e 0tat232i Ee2da3. SEat23 $15ne06. C1n0i3i23
Prin6i4e32i. %2=erni23 Tran0i3vaniei. Can6e3aria A23i6ă
aN. .8A/-) 0(,*+.C
)%atul domnesc este un organ consultati! al domnuluiA %ormat din
marii $oieri /i !Cr%urile cleruluiA care apare ca organ al puterii centrale în
1!3
SEat23 d15ne06
statele %eudale independente. De/i el are o origine mai !echeA primele
menţiuni despre s%atul domnesc apar în anul 1422A în e0presia J)%atul
$oierilor mari /i credincio/iJ
132
. :n 'oldo!aA acest organism este denumit
W)!atJA iar în 'untenia J)%atul ţăriiJ. Din a doua ;umătate a secolului al
B64-leaA odată cu accentuarea dominaţiei otomaneA acesta ia denumirea
de JDi!anI
131
A denumire introdusă în =ara 3omCnească în 15.2A iar în
'oldo!a în 1>23A de către domnitorul 'ihnea urcitul.
:nţelesul termenuluiA începCnd cu secolul al B6444-leaA este acela de
)%at DomnescA )%at +ărgitA la %el cu sala unde se des%ă/ura /edinţaA
lucrările acesteia sau lucrările ;udecăţii. 'em$rii s%atului erau numiţi de
regulă $oieriA dar /i dregătoriA ;upaniA !lasteliniA s%etniciA paniA iar în
documentele latine erau pomeniţi cu termenii de JconsiliariiA supremi
consiliari $arones sau senatoresJ.
:n compoziţia s%atului intrau de regulă $oierii de neam %ără
dregătoriiA între secolele B64-B6A apoi au apărut treptat /i s-au consolidat
%uncţiile dregătorilor pCnă în a doua ;umătate a secolului al B6-leaA după
careA din secolul următorA în )%atul Domnesc !om găsi doar $oieri cu
%uncţii de dregători. Numărul mem$rilor s%atului era între 12-15 în =ara
3omCnească /i de 15-3o în 'oldo!aA dar la acest )%at mai participă /i alţi
$oieriA în calitate de martori ai în!oielilor realizate.
:ntre secolele B64-B6444A numărul mem$rilor era de 12A din care
patru erau ierarhii $isericii. (ceastă ci%ră s-a menţinut în aproape întreg
e!ul mediu.
:n generalA în )%atul Domnesc intrau $oierii de rangul cel mai înaltA
numiţi J'areleIF $anA !ornicA logo%ătA spătarA !istierA comisA paharnicA
stolnicA postelnicA clucerA sulger /i pitar. :n 'oldo!aA pe timpul lui ?te%an
cel 'areA intrau în )%atul Domnesc /i pCrcăla$ii cetăţilor.
:n secolele B64-B644A mai intrau în s%at /i marele !ornic al =ării de Dos
/i marele !ornic al =ării de )usA hatmanulA pe lCngă cei amintiţi mai sus. :n
=ara 3omCnească în secolul al B644-lea intrau în di!an /i dregători de rangul
al doileaA cum suntF agaA pitarulA /etrarulA portarul /i arma/ul. :n secolul al
B6444-leaA Di!anul cuprindeaF mem$rii s%atuluiA $oierii mari HstolniculA
comisulA medelnicerulA clucerulA serdarulA sulgerulA ;itnicerulA pitarulA /etrarulA
arma/ulA logo%ătul 44A u/arulA agaA postelnicul 44A logo%ătul 444A căpitanul de
doro$anţiA !ame/ul /i căminarulNA alţi $oieri de starea a 44-aA în număr de 13A
precum /i unii $oieri din starea a 444-a HpostelniculA paharniculA !istierniculA
comisulA sulgerulA ;itnicerulA cămăra/ul de ;itniţăA patru !ornici de poartăA
marele cămăra/ /i !ăta%ul de aproziN. :n totalA di!anul cuprindea 53 de
dregători mari /i mici.
:n doctrina politică propagată prin J:n!ăţăturileI domnitorului
Neagoe #asara$ sau cronicile scrise de (zarieA ,rigore *recheA
'itropolitul 'atei /i 'iron -ostin se induce ideea că domnitorul nu poate
conduce singurA el tre$uind să %ie a;utat de un )%atA care să ai$ă rolul de
consiliere /iA de asemeneaA să %ie e0ponentul clasei %eudaleA căreia să-i
apere drepturile.
13!
5.& B#$".n& ) I't#+i. 't.t&&i şi d+",t&&i, ?#. II, 3ni%. 6&c. 197!.
131
=#+"'c& B"#+$" ) 4i%.n" d#/n"şti din M&nt"ni. 2n '"c#& <?. 4+"$1t#+i şi *#i"+i. 6&c&+"şti, 1927 )
1928.
1!4
)%atul a a!ut atri$uţiuni politiceA ;udiciareA %inanciareA $iserice/ti /i
militare.
:n atri$uţiunile politice intrau cele legate de in%ormarea domnului cu
pri!ire la starea de spirit din rCndul $oierilor /i a ţării. -u pri!ire la
întocmirea tratatelorA rolul )%atului era acela de a însoţi pe domnitor în
ceremoniile de !asalitate sau de a garanta prin semnătură unele tratate
de alianţă. :n relaţiile cu turciiA domnitorul 1etru (ronA spre e0empli%icareA
a consultat )%atul cu pri!ire la plata haraciuluiA iar 'ihai 6iteazul cu pri!ire
la încetarea plăţii acestuia /i declararea răz$oiului.
:n ceea ce pri!e/te atri$uţiunile ;udiciareA domnul consulta )%atul
în legătură cu tehnica ;uridică /i conţinutul normelor din +egea ţării sau
din 1ra!ileA precum /i cu pri!ire la împărţirea dreptăţii în interesul clasei
%eudale. )%atul nu era un organ de ;udecatăA el %iind doar un %or
consultati! pentru domnitorA care a!ea permanent răspunderea pentru
hotărCrile /i sancţiunile pe care le dădea. :ntr-un document din 1>>2A se
arată că JluCnd domnia meaX împreună cu toţi cinstiţii $oierii Di!anului
domniei meleA a/a am hotărCt domnia mea /i cu )%atul domniei meleI.
Domnitorul era organul suprem de ;udecatăA el ;udeca singurA atCt
procese ci!ile sau penaleA chiar /i unele procese importante de trădare
sau delapidareA deci a!ea ne!oie în mod necesar de practica utilă a
$oierilor din )%atul domnescA care cuno/teau legile /i mai participaseră la
ast%el de procese. :n anumite cazuriA domnitorul ;udeca împreună cu
)%atulA de/i această practică este o e0cepţie. :ntClnim ast%el de cazuriA
spre e0empli%icareA la 15 iulie 1>31A cCnd domnitorul +eon om/a trimite
un W8riso!W prin care opre/te pe domn să condamne la moarte pe $oieri
%ără ;udecata Di!anuluiA precum /i documentul din 1. august 1>>.A
ela$orat din iniţiati!a $oierilorA prin care se arată că Jdomnitorul tre$uie să
;udece împreună cu $oierii di!anuluiA precum este +egea /i O$iceiul ţăriiI.
:n secolul al B6444-leaA Di!anul participă direct la ;udecata cauzelorA
prin împuternicirea unor mem$ri ai acestuia din partea domnitoruluiA cu
pri!ire la cercetare /i la propunerea de soluţie printr-un J5apis de
mărturie sau 5apis de ;udecatăJ. :n acest act se pre!edea /i sancţiunea
pentru %apta respecti!ăA dar aceasta de!enea e0ecutorie doar cCnd era
con%irmată de domnitor. Di!anul mai era chemat să ;udece împreună cu
domnul în cazurile de ma0imă importanţăA cum sunt cele pri!ind
stăpCnirea mo/iilorA cauze ce pri!esc direct pe $oieriA străini sau
pro$lemele de trădare.
<rec!entA )%atul domnesc sau Di!anul era chemat să ;udece
anumite cauze pri!ind anularea unor daniiA !CnzăriA testamenteA dreptul
de protimisA reconstituirea de acte %urateA pierdute sau distruse. )%atul
domnesc a!ea /i atri$uţiuni notarialeA $oierii interesaţi putCnd încheia
WzapiseW sau Wcărţi de mărturieWA întărite apoi prin semnătura domnitorului
pentru o mai mare putere de autenti%icare.
-u pri!ire la atri$uţiunile %inanciare ale )%atului domnescA acesta
tre$uia să identi%ice mi;loacele cele mai potri!ite pentru e%ectuarea plăţii
haraciuluiA %i0area unor ta0e noiA a!Cnd în acest sens o putere
consultati!ă. )%atul domnesc nu se putea opune %i0ării unor noi $iruri /i
dăriA chiar dacă uneori era con!ocată /i (dunarea stărilor. (st%elA
domnitorul 6asile +upuA în 1>3>A declară că a hotărCt Jcu tot )%atul nostruA
1!5
cu !lădiciiA cu $oierii /i cu maziliiJ cu pri!ire la mărimea haraciului. :n
secolul al B6444-leaA )%atul domnesc supra!eghează /i gestiunea
!istierieiA după catasti%ele marelui !istierA care prezenta trimestrial situaţia
trezoreriei.
-u toate acesteaA domnitorul nu dădea socoteală cu pri!ire la
cheltuirea $anilor !istieriei /i putea cere reîntregirea sumelor prin zapis
de di%erenţă.
)%atul domnesc era consultat de domn /i în pro$lemele $iserice/ti.
&l participa la în%iinţarea unei eparhiiA mutarea unei mitropolii sau
episcopii. (st%elA la mutarea 'itropoliei de la -urtea de (rge/ în
Crgo!i/teA sau a 'itropoliei )uce!ei în 4a/iA domnitorii s-au consultat cu
toţi $oierii mari /i mici. (legerea ierarhilor $iserice/tiA mitropoliţi sau
episcopiA se %ăcea de un W)o$orW con!ocat de domn /i compus din
episcopiA )%atul domnesc /i egumenii principalelor mănăstiri. +a %el /i
WcaterisireaWA sau scoaterea din scaunul episcopalA se %ăcea tot cu a!izul
)%atului domnesc. :n acest mod s-a procedat de către domnitorul 'atei
#asara$ cCnd l-a caterisit pe mitropolitul ?te%an pentru uneltireA sau cazul
caterisirii lui (ntim 4!ireanu de către Nicolae 'a!rocordat în 1"1>A pentru
uneltire împotri!a 1orţii otomane /i a domniei sale.
:nchinarea unor mănăstiri către locurile s%inte sau scoaterea din
această situaţie era tot un apana; al (dunării pe stăriA conduse de domn.
-hiar /i organizarea !ieţii călugăre/ti era asigurată prin J(/ezăminte
domne/tiIA cum este cel din 22 septem$rie 1>2>A al domnitorului 'iron
#arno!schiA cu care ocazie s-a cerut /i părerea )%atului Domnesc.
-u pri!ire la pro$lemele militare ale statuluiA )%atul domnesc este
completat cu unii mem$ri !ite;iA care au do!edit calităţi militare deose$ite
/i care au %ost cooptaţi în calitate de pCrcăla$i. 'arele !ornicA marele
spătar /i hatmanul deli$erau împreună cu domnitorul asupra planurilor
strategiceA în timp de răz$oi. ?te%an cel 'areA 'ihai 6iteazulA (le0andru
'o!ilă au %olosit )%atul domnesc lărgit pentru deli$erarea în legătură cu
unele decizii de răz$oi importante. Domnitorul 6asile +upuA înainte de
lupta de la O;ogeniA consultCndu-se cu )%atulA Wau ales cu )%atul să nu
treacă 1raho!a /i au pierdut luptaJ.
-u pri!ire la modul de lucru al )%atului DomnescA locul /i timpul în
care se ţineau /edinţeleA se poate arăta că acestea au %ostA pCnă în
secolul al B6444-leaA dependente în mod direct de deplasarea domnitorului
prin ţară sau la răz$oaie. radiţia romCnească %ăcea ca domnitorul să se
deplaseze prin ţară pentru rezol!area di%eritelor pro$lemeA documentele
menţionCnd că )%atul domnesc a!ea loc în localităţile de staţionare a
domnului sau în ta$ăra militarăA în cazul unor campanii de răz$oi.
)%atul se putea ţine /i în capitalăA la re/edinţa domnuluiA în sălile
destinate acestui scop sau în sălile W)pătărieiW. )%atul se ţinea zilnic în
secolul al B644-leaA apoi cu o %rec!enţă mai micăA dar $oierii /i mitropoliţii
erau o$ligaţi să !ină zilnic la -urte. ?edinţele a!eau o solemnitate
deose$ităA erau de cele mai multe ori secreteA dar e0istau /i /edinţe cu o
participare mai largăA sau /edinţe pu$lice. +a lucrările )%atului puteau să
participe /i persoane care a!eau un rol au0iliar. Documentele ce se
încheiau erau scrise de grămăticiA dieci sau logo%eţi /i erau păstrate într-o
cancelarie. -u timpulA cancelaria domnească /i-a ampli%icat rolul /i
1!6
acti!itateaA %iind necesari mai mulţi logo%eţiA într-un ade!ărat ser!iciuA
organizat ierarhicA care redactau documentele domne/ti /i păstrau
'arele sigiliu.
#) C(*31+3A6II)+ 3+*+1A)+. C(*.I)I-) P1I*CIP+)-I.
3-=+1*I-). CA*C+)A1IA A-)IC2
6oie!odul ransil!aniei era a;utat în îndeplinirea atri$uţiunilor sale
de mai mulţi su$alterniA cunoscuţi su$ numele de J%amiliaresIA ei %iind
legaţi de persoana !oie!odului prin raporturi de !asalitate.
:n situaţii mai importanteA erau con!ocaţi toţi su$ordonaţii /i !asalii
în -ongregaţii ,eneraleA (dunări ale -omitatelorA ce urmau să soluţioneze
pro$lemele statului
132
. De o$iceiA în componenţa -ongregaţiilor intrau no$ilii
celor /apte comitateA sa/iiA secuii /i !Cr%urile ecleziasticeA %iind e0clu/i
ţăranii li$eri sau io$agi. 3omCnii nu participau la aceste -ongregaţiiA
ne%iind recunoscuţi ca WnaţiuneW. :n con%ormitate cu pre!ederile Dietelor
din 1542 /i 1545A principele conducea toate tre$urile statului cu a;utorul
unui J-onsiliumJ %ormat din 21 persoaneA cCte /apte din %iecare naţiune
pri!ilegiată. Dieta de la urdaA din 29 martie 1542A statornice/te că Jse
!or trimite de către domnii no$ili unul din %iecare comitat pCnă la numărul
de /apteX pentru a ţine s%at împreună pentru $ineleA %olosul /i păzirea
ţăriiX Domnii secui să aleagă din cele /apte scauneA /apte $ăr$aţi $uni
/i chi$zuiţiJ.
-onsiliul era alcătuit dinF magister curiae - pre%ectul curţiiG gladiter -
spătarulG /e%ul gărzii personale a principelui /i comandantul o/tilor
ransil!anieiG summus cancelarius et secretarius - logo%ătulA /e%ul
cancelariei !oie!odaleG thesaurarius - !istierniculG camerarius aut
cu$icularius - postelniculA secretarul principeluiA mai marele camerelor de
locuitG magister mensarum - stolniculA mai marele $ucătăriilorG iude0
palatinus curiae - !orniculA mai marele ;ustiţieiG magister pincenarum -
paharniculG magister agasomum - comisulA /e%ul gra;durilor statului. 'ai
e0istau %uncţiiA cum ar %i intendentul - /e%ul apro!izionăriiA un căpitan de
aproziA ce se ocupa de educaţia militară a %iilor no$ililorA precum /i un /e% al
po/telorA în a cărui gri;ă se găseau primirea /i distri$uirea scrisorilor /i
mesa;elor.
(pro$atele /i -ompilateleA ca acte o%iciale ale principatuluiA
sta$ileau regulile pri!ind %uncţionarea -onsiliului principelui. (st%elA
numărul mem$rilor era de 12A ace/tia %iind o$ligaţi să depună un
;urămCnt solemn %aţă de principeA iar datoria lor principală era aceea de
a-i consilia pe ace/tia în con%ormitate cu legile e0istente /i cu practica
aplicării lor. 1rincipele era dator să ţină seamă de s%aturile -onsiliuluiA
pentru a prezer!a drepturile no$ililor. Odată cu instaurarea stăpCnirii
austrieceA Diploma +eopoldină pre!edea că pe lCngă gu!ernator !a
%uncţiona un -onsiliu 4ntimA alcătuit din 12 persoaneA ca /i -onsiliul
principelui. După anul 1>93A acest -onsiliu se trans%ormă în ,u$erniumA
un organ mai largA în %runte cu gu!ernatorul. (cest organism este alcătuit
132
E/i 8"+n"., E/i M#c&ţ ) I't#+i. 't.t&&i şi d+",t&&i +#/0n"'c, 6&c., 1994. Ed. Ş.n'..
1!7
C!N%RE%A.II#E
%ENERA#E.
C!NSI#IU#
PRINCIPE#UI.
3-=+1*I-).
CA*C+)A1IA
A-)IC2
din comandantul suprem al trupelorA /e%ul cancelarieiA trezorierulA
pre/edintele Dietei Hstatuum praesidensN /i 12 consilieri intimi.
,u$ernium este organul e0ecuti! centralA el administrCnd ţara în
numele împăratuluiA are re/edinţa permanentă la )i$iu /i dez$ate
pro$lemele statului su$ conducerea gu!ernatorului. De cele mai multe
oriA ,u$ernium analizează pro$lemele politiceA economice /i religioase în
numele principelui mo/tenitorA în măsura în care e0istă un interes al
clasei no$iliare. 1entru mai $una supra!eghere a ransil!anieiA în anul
1>94 ha$s$urgii în%iinţează la 6iena o -ancelarie (ulică - Kaiserliche
8o%Lanzelei. :n %runtea acestei -ancelarii a %ost numit de către împărat un
cancelarA care a!ea în su$ordine re%erenţi /i consilieri auliciA secretariA
registratori de ta0eA e0peditorA protocolistA mai mulţi notari /i alţi
%uncţionari. -u timpulA rolul acestei -ancelarii cre/teA iar pe timpul
împărătesei 'aria ereza de!ine cel mai important organ de conducere
al ransil!anieiA putCnd să dea ordine ,u$erniului %ără a cere
încu!iinţarea împăratului.
1. *. $re:ăt1rii3e 6entra3e. %enera3ităţi
+a începutul întemeierii statelor %eudaleA aparatul central de stat
era %ormat dintr-un număr redus de dregătoriA care ser!eau la curtea
domnitoruluiA precum /i un număr de dregători mai mici ca importanţăA
răspCndiţi pe plan local. +a începutA atri$uţiunile unui dregător nu erau
rigid sta$iliteA domnul putCnd delega îndeplinirea unor sarcini care intrau
în atri$uţiunile altui dregător. *nii cumulau mai multe atri$uţiuni în
consideraţia persoaneiA în raport de gradul de încredere al domnitorului în
ace/tiaA !Crsta /i !echimeaA precum /i a%inităţile dintre domnitor /i
dregător
133
. -u timpulA dregătorii importanţi au cedat unele atri$uţii
su$alternilorA ei rămCnCnd cu o atri$uţie principală.
1Cnă la re%orma domnitorului -onstantin 'a!rocordatA dregătorii
erau răsplătiţi pentru ser!iciile aduse prin Wmila domneascăW ce consta în
donaţiiA scutiri de dăriA daruriA concedarea unor !enituri ale domniei strCnse
chiar de cei în cauză. După re%orma domnitorului -onstantin
'a!rocordatA dregătorii !or primi lea%ă %i0ăA limitCndu-se marile a$uzuri
ale acestora.
Dregătoriile centrale ser!eau /i domnului /i ţăriiA după cum se
îndeplineau atri$uţiunile încredinţate. Domnitorul a!ea posi$ilitatea să-i
numească /i să-i re!oce după $unul său plac în caz de !acanţă a %uncţiei
sau la dorinţa sa. -lasi%icarea %uncţiilor dregătore/ti se %ăcea după
criteriul însemnătăţii poziţiei persoanei în raport de domnitorA în dregători
mari /i miciA după modul de participare la )%atul restrCns al domnitoruluiA
în $oieri de s%at sau de di!anA precum /i după caracterul predominat ci!il
sau militar al dregătoriei.
(st%elA e0istă dregători ci!iliA cum suntF $anulA !orniculA logo%ătulA
!istierniculA postelnicul /i portarulG dregători militariA cum suntF spătarulA
hatmanulA pCrcăla$ulA agaA arma/ulA serdarulA /etrarulA precum /i
133
5"t+" St+i;.n ) 4+"$1t#+ii" c"nt+.", 2n I't#+i. d+",t&&i +#/0n"'c, %#. 1, 6&c. #,.cit.
1!8
$re:ăt1rii3e
6entra3e.
dregători de curteA cum suntF paharniculA stolniculA comisulA medelnicerulA
clucerulA sulgerulA ;itnicierulA pitarulA cămăra/ulA căminarul /i !ame/ul.
1. -. arii dre:ăt1ri
1'(
1. -. 1. $re:ăt1rii 6ivi3i
1'*
ARE#E V!RNIC
:n =ara 3omCnească este menţionat ca e0istCnd dintr-un
document din 4 septem$rie 13.9A iar în 'oldo!a dintr-un document din
13.". 6ornicul a!ea atri$uţiuni ;udecătore/ti. :n principalA el ;udeca %urturiA
încălcări de hotareA răniriA stricăciuni ale turmelor. 6inile mariA ce erau
pedepsite cu moarteaA erau trimise înspre ;udecata domnului. :n
'oldo!aA începCnd cu secolul B64-leaA e0ista un !ornic în =ara de Dos /i
unul în =ara de )usA primul cu re/edinţa la #CrladA celălalt la Dorohoi.
ARE#E #!%!)ĂT
(ceastă %uncţie apare în documentele anilor 1392-1422 /i are ca
atri$uţiune principală păstrarea sigiliului statuluiA redactarea
documentelor domne/tiA precum /i îndeplinirea sarcinilor de re%erent. :n
'oldo!aA atri$uţiunile marelui logo%ăt erau mai largiA acesta putCnd
;udeca unele pricini de pămCnt /i hotar. 1uteaA de asemeneaA aplica
amenzi pentru mutarea însemnelor de hotar sau uz de documente %alse.
1rintre atri$uţiunile sale se înscriau /i cele de notariatA unde era a;utat de
logo%ătul 44 /i 444.
ARE#E VISTIER
(ceastă %uncţie este consemnată într-un document din =ara
3omCnească din . ianuarie 1392A iar în 'oldo!a din 11 %e$ruarie 1422.
-a atri$uţiuni principaleA marele !istier se ocupa deF strCngerea dărilor /i
!eniturilorA tezaurizarea $anilor /i conta$ilizarea cheltuielilorA procura /i
păstra o$iectele de lu0 HcoroanaA sceptrulA $i;uteriileNA precum /i
!e/mintele de protocol ale domnului /i %amiliei saleA ţinea registrele cu
datoriile %iecărei localităţi /i ;udeca pricinile ce a!eau ca o$iect
pro$lemele %inanciare. :n 'oldo!aA atri$uţiunile sale au %ost menţionate în
J(/ezămCntulJ din 1"41 al domnitorului -onstantin 'a!rocordat. ?i
marele !istier a!ea su$alterni pentru îndeplinirea sarcinilor curenteA cum
au %ost !istiernicii 44 /i 444 /i logo%eţii de !istierieA $irariiA glo$nicii /i
!istierniceii. După în%iinţarea cămării domne/tiA atri$uţiunile pri!ind
păstrarea $anilor personali /i o$iectelor de lu0 ale domnitorului /i %amiliei
sale trec în atri$uţiunile marelui cămăra/.
ARE#E P!STE#NIC
:n =ara 3omCneascăA această %uncţie apare menţionată pentru
prima oară în 1. iulie 143"A iar în 'oldo!a într-un document din . martie
142". (tri$uţiunile marelui postelnic se e0ercitau în legătură cu camera
de culcare a domnitoruluiA precum /i cu accesul la domn /i introducerea
în audienţe particulare a trimi/ilor statelor străine. -u timpulA acesta
îndeplinea /i rolul de tălmaci T traducător în[/i din lim$i străineA precum /i
134
4i/it+i" 8.nt"/i+ ) 4"'c+i,ti# M#d.%i", #, cit.
135
N. St#ic"'c& ) SP.t& d#/n"'c şi /.+ii d+"$1t#+i 2n @.+. R#/0n".'c1 şi M#d#%., '"c. <? ) <?III,
6&c&+"şti, 1968.
1!9
$re:ăt1rii 6ivi3i
are3e v1rni6
are3e 31:1Eăt
are3e vi0tier
are3e
410te3ni6
acela de mare/al al curţii domne/ti. 3olul său a crescut mereuA ast%el că
a de!enit al patrulea demnitar ca importanţă în )%atul DomnescA a!Cnd o
mulţime de su$alterni /i slu;itori. :n secolul al B644-leaA a!ea drept de
;udecată asupra mem$rilor curţiiA aproziA curieri /i chiar supu/i turci.
ARE#E P!RTAR
(ceastă %uncţie apare în secolul al B6-lea /i are ca o$iect primirea
turcilor la -urtea Domnească. -u timpulA atri$uţiunile s-au e0tins în
domeniul ;udecătorescA marele portar ;udecCnd pricini cu pri!ire la
hotărnicii. &l era acela care a!ea ca sarcină consemnarea ;urămCntul în
cazul unui proces cu ;urători. :n 'oldo!aA o %uncţie similară era marele
u/arA care primea delegaţii turce/ti la curtea domneascăA %iind /i
translatorul acestora. :n timpul lui Dimitrie -antemirA marele u/ar era
socotit al doisprezecelea mare dregător în Di!an.
VĂTA)U# $E APR!+I
(st%el de %uncţii sunt atestate din secolul al B6-leaA %iind !or$a despre
slu;itori domne/ti personaliA cu înţelesul de pa;i. (ce/tia a!eau atri$uţiuni
de curier /i agenţi ;udecătore/ti.
1.-. 2. $re:ăt1rii 5i3itari
ARE#E SPĂTAR
Dregătoria aceasta apare în documentele =ării 3omCne/ti în 12
iunie 1415A a!Cnd o conotaţie solemnăA prin aceea că spătarul era
purtătorul sa$iei domnitorului. :ncepCnd din secolul al B644-leaA marele
spătar este comandantul armateiA rangul său este %oarte înaltA al treilea în
rCndul dregătorilorA iar atri$uţiunile sale sunt comple0eA incluzCnd
;udecata su$alternilor după dreptul ostă/esc $izantin /i dreptul disciplinar
sta$ilit în +egea =ării. :n 'oldo!aA este al /aselea rang dregătorescA are
mai mulţi su$ordonaţi numiţi spătăreiA precum /i ;urisdicţia în stărostia
-ernăuţilor.
HATANU#
&ste o dregătorie speci%ic moldo!eneascăA ce datează din anul
1541A cCnd 1etru 3are/ nume/te pe $oierul 6articA portar al )uce!eiA cu
titlul de hatman. &l comandă întreaga o/tireA a!Cnd drept de ;udecată
asupra tuturor su$ordonaţilorA în a%ara celor cercetaţi pentru trădareA care
urmau să %ie ;udecaţi de domnitor. :n =ara 3omCneascăA această %uncţie
apare la mi;locul secolului al B6444-lea.
PÂRCĂ#A/U#
Despre %uncţia de pCrcăla$ e0istă menţiuni încă din 1411 în
'oldo!a /i din 13>. în =ara 3omCneascăA de/i aici nu are o însemnătate
deose$ită. :n 'oldo!aA pCrcăla$iiA în calitate de comandanţi ai cetăţilorA
participau la )%atul domnescA încă din timpul lui (le0andru cel #unA
precum /i pe tot timpul domniei lui ?te%an cel 'are. :n %iecare cetate erau
numiţi doi pCrcăla$i care asigurau ordinea %eudalăA a!eau cCte o
închisoareA precum /i dreptul de a ;udeca pricinile ci!ile /i penaleA putCnd
chiar să pronunţe pedepse cu moartea. :ncepCnd din secolul al B6444-leaA
ei de!in /e%i de ţinuturi /i nu mai %ac parte din )%atul DomnescA %uncţia
de!enind de importanţă locală.
11!
are3e 41rtar
VătaE23 de a4r1>i
ari
$re:at1rii
5i3itari
are3e 04ătar
Hat5an23
P;r6ă3a=23
ARE#E ARA"
:n =ara 3omCneascăA prima menţiune despre această %uncţie este
din 14".A iar în 'oldo!a din 14.9. (tri$uţiunea principală a marelui
arma/ era aceea de a prindeA cerceta /i întemniţa pe cei !ino!aţi de
crimeA precum /i de a e0ecuta hotărCrile pri!ind pedeapsa capitală. :n
acest scopA a!ea în su$ordine o închisoare cu personalul necesarA
precum /i arma/ii 44 /i 444A la %el ca /i alţi su$alterniA organizaţi în structură
militară. 1e timpul răz$oiuluiA el comanda artileriaA !eghea să nu %ie
dezertori /i primea în gri;ă /i supra!eghere pe ro$ii domne/ti.
ARE#E A%Ă
:n =ara 3omCneascăA această %uncţie este speci%ică /i apare
menţionată în documente din anul 15>". )u$ domnia lui 'ihai 6iteazulA
aga de!ine mare dregătorA conducCnd o/tile de doro$anţiA iar din secolul
al B644-lea are conducerea seimenilor /i călăra/ilor. 'arele agă asigura
ordinea internăA apăra capitala /i capitalele de ;udeţe. 1e lCngă aceste
atri$uţiiA a!ea drept de ;udecată în unele procese ci!ile. :n 'oldo!aA
apare menţionat din anul 1592A în calitate de comandant al o/tilor
pedestre.
ARE#E SER$AR
&ste cunoscut în =ara 3omCnească în documentele cancelariei
domne/ti încă din anul 1>4>. 'arele serdar are ca su$alterni pe $oierii
maziliA respecti! pe %o/tii dregători sco/i din %uncţii. &ste mem$ru în )%atul
domnesc /i are drept de ;udecată asupra su$ordonaţilor săi. :n 'oldo!aA
%uncţia sa este mai comple0ăA cuprinzCnd sarcini de apărare a graniţelor
răsăriteneA %iind comandantul o/tilor de călăra/i Jde margineJ.
1. -. '. $re:ăt1rii de C2rte
Dregătorii de curte a!eau rolul de a-l slu;i pe domnitorA %iind de
cele mai multe ori în suita sa /i în imediata apropiere.
'arele paharnic era cel ce degusta $ăutura domnuluiA să se
con!ingă că nu este otră!ităA în acele !remuri de lupte pentru putere. &l
eraA în acela/i timpA /i responsa$il cu apro!izionarea pi!niţelor domne/ti
/i administratorul !iilor.
'arele stolnic a!ea gri;a mesei domne/tiA a!Cnd atri$uţiuni de
apro!izionare a -urţii cu alimenteA colecta di;mele în produse /i pe/te
cu!enite domnitorului.
'arele comis a!ea responsa$ilitatea gra;durilor de caiA procura
%ura;ele necesareA se ocupa de ceremonii pentru prezentarea cailor
domne/ti /i %ăcea tranzacţii de !Cnzare /i cumpărare de herghelii pentru
armatele domnului.
'arele medelnicer a!ea atri$uţiuni pri!ind apro!izionarea cu apă a
curţii domne/tiA marele clucer apro!iziona curtea cu alimente /i grCuA
marele sluger era responsa$il cu apro!izionarea cu carneA marele ;itnicer
era /e%ul depozitelor de cerealeA marele pitar răspundea de pCinea curţii
/i de carele /i cale/tile domnului.
O %uncţie mai deose$ită era aceea de mare cămăra/A care apare
între dregătorii curţii începCnd din 1>3. în =ara 3omCnească /i din 1>4>
în 'oldo!a. 'arele cămăra/ a preluat atri$uţiunile !istiernicului cu pri!ire
111
are3e ar5a8
are3e a:ă
are3e 0erdar
$re:ăt1rii de
62rte
la a!erea personală a domnuluiA $anii /i $i;uteriile domne/tiA colectarea
!eniturilor din !ămiA ocne /i deseatine. &l era responsa$il /i cu controlul
instrumentelor de măsură.
'arele căminar este o %uncţie atestată la mi;locul secolului al B644-
lea în =ara 3omCnească /i după anul 1>12 în 'oldo!a. &l era
responsa$il cu colectarea di;melor de cearăA în !ederea iluminării curţii
domne/tiA dărilor pe cCrciumiA pră!ălii /i cazanelor de ţuică.
1. -. (. $re:ăt1rii3e Tran0i3vănene
1'-
:n epoca 6oie!odatuluiA !oie!odul dispunea de un aparat de stat
%ormat din no$ili su$ordonaţi în ierarhie %eudală /i care în documentele
!remii se găsesc cu denumirea de J%amiliaresJ. (cest termen
desemnează raportul dintre /e%ul statului /i su$ordonaţiA ca /i dintre
ace/tia /i no$ilii su$ordonaţi lor în raport de !asalitate.
1rimul su$ordonat pe cale ierarhică al !oie!odului era
!ice!oie!odulA care conducea pro$lemele ţăriiA /e%ul statului %iind cel mai
adesea ocupat cu pro$lemele conducerii o/tirii.
Dintre dregătorii cei mai importanţi sunt cunoscuţiF notarulA ;udele
curţii !oie!odaleA protonotarul ţăriiA care lucrau la curtea !oie!odului /i la
actele cancelariei.
:n epoca 1rincipatuluiA /e%ul statului conducea ţara cu un -onsiliu
%ormat din 12 mem$ri. :n cadrul -onsiliului e0istau mai multe %uncţiiA cum
sunt pre%ectul curţiiA spătarulA logo%ătulA !istierniculA postelniculA stolniculA
!orniculA paharniculA comisulA intendentulA căpitanul aprozilorA precum /i /e%ul
po/telor. O$ligaţiile /i răspunderile lor se aseamănă cu cele ale omologilor
din 'untenia /i 'oldo!aA %iind reglementate prin J(pro$atae et -ompilataeJ.
(ce/ti dregători depuneau un ;urămCnt %aţă de principeA de ţară /i de
legile eiA a!Cnd îndatorirea sacră de al consilia pe principe cu s%aturile cele
mai competenteA în !ederea luării unor decizii %a!ora$ile statului /i clasei
no$iliare. Dacă aceste s%aturi se do!edeau ilegaleA dregătorii erau pedepsiţi
cu pedeapsa in%idelităţiiA care atrăgea îndepărtarea din %uncţie sau chiar
pedeapsa capitală. 1rincipele era o$ligat să respecte s%aturile dregătorilor săi
/i să nu rezol!e pro$lemele statului %ără acordul comun al mem$rilor
-onsiliului.
)u$ dominaţia ha$s$urgicăA JDiploma +eopoldinăJ din 1>91 de!ine
JconstituţiaJ ransil!anieiA actul %undamental după care se conduce
acti!itatea statului. :n această perioadăA conducerea statului o are
gu!ernatorulA careA împreună cu locţiitorul săuA !icegu!ernatorulA este numit
de împăratG ei sunt spri;iniţi de un ,u$erniumA din care %ăceau parte
generalul comandant al armatelor din ransil!aniaA cancelarul supremA
ministrul de %inanţeA Dieta /i 12 consilieri intimi. &i erau retri$uiţi din !istieria
statuluiA erau mari magnaţiA a!eau religia catolică sau una dintre religiile
recepteA iar generalul armatelor era austriac. 1e lCngă ,u$ernium %uncţiona
/i un -omisariatA care a!ea îndatorirea de a încasa dărileA de a
supra!eghea cenzura cărţilorA de a controla acti!itatea edilitară /i alte tipuri
de construcţiiA precum /i acti!itatea medicilor.
136
8. 8. Bi&+1'c& ) T+.n'i%.ni. 2n i't#+i. ,#,#+&&i +#/0n, #,. cit.
112
$re:ăt1rii3e
Tran0i3vănene
/ănia Crai1vei
1. I. /ănia Crai1vei
'area #ănie a =ării de peste Olt constituia o importantă
dregătorieA ce cumula atri$uţiuni administrati!e /i ;udecătore/ti
13"
. De/i nu
se conducea după legi sau o$iceiuri separateA totu/i #ănia reprezenta o
dregătorie comple0ăA similară domniei.
'arele #an apare ca un reprezentant al domnieiA uneori ca locţiitor
al domnuluiA un dregător imediat după domn în ierarhia %eudalăA sau chiar
al doilea domn al ţării. Documentele din 1>41 /i 1>54 îl denumesc pe
#an ca ;udecător al întregii =ări a )e!erinuluiA #anatul Olteniei numindu-
se /i =ara de Dos.
#anul a!ea un locţiitor cu %uncţie de ispra!nicA precum /i o
ade!ărată -urteA o cancelarie pentru întocmirea numeroaselor acte
notariale /i a actelor de ;udecată sau a cărţilor de ;urămCntA precum /i de
mărturie. #. 1. 8a/deu îl de%inea pe W#anW prin aceea căA începCnd de
prin anii 1322A el era ca un prinţ su!eran din W'ica 6alahieWA care între
anii 1322 /i 1>22 a!ea rang de domnA ca un !icedomnitor al acelea/i
ţăriA iar între 1>oo /i 1"oo ca primul $oier din 6alahia.
-ompetenţa ;udecătorească a #anului se întindea în cinci ;udeţe
de peste OltA iar ;udecata sa a!ea aceea/i competenţă /i putere ca a
domnitoruluiA cu e0cepţia ;udecăţii pentru trădare sau pentru !inile
pedepsite cu moartea. #anul putea emite anumite WcărţiW de pri!ilegiereA
de autorizare pentru în%iinţarea unor a/ezăriA tCrguri /i sate. 1entru
închiderea !ino!aţilorA el dispunea de o închisoare la -raio!a.
-ompetenţa ;udecătorească /i puterea administrati!ă a acestuia
scade odată cu ocupaţia austriacăA cCnd -urtea de la 6iena este
interesată să introducă propriile metode de administrareA dar nu schim$ă
întru totul !echile instituţii. (st%elA împăratul de!ine principe al J6alahiei
cisalutaneJA iar poziţia #ăniei /i $oierimii scade semni%icati! după anul
1"2>. (ctele cancelariei sunt redactate în numele împăratuluiA iar Oltenia
este supusă comandantului suprem de la )i$iuA ce purta titlul de
J1rincipatus 6alachiae )upremus DirectorI. (u e0istat cinci ast%el de
directoriA care în îndeplinirea atri$uţiunilor lor %oloseau un -onsiliu
su$ordonat %ormat din $oieriA în %runtea cărora era numit un 1re/edinte
austriac. De asemeneaA s-a în%iinţat un tri$unal al WauditoriuluiWA care mai
tCrziu !a sta la $aza măsurilor luate de domnitorul -onstantin
'a!rocordat pentru în%iinţarea ;udecătoriilor /i departamentelor.
2. !r:ani>area 316a3-ad5ini0trativă
=ările romCne/ti au cunoscut pe linia organizării local-
administrati!e o conduită proprieA în raport de modul de organizare politică
a ţării
13.
. (st%elA în =ara 3omCnească JDudeţulI era o unitate local-
administrati!ă ce s-a dez!oltat din uniunile de o$/ti teritoriale. :n
'oldo!aA J=inuturileJ au %ost unităţi administrati!e care au depins la
început de o cetateA apoi de curtea domnului. -onducătorii ;udeţelor sau
137
Mi;.i T. O+#%".n& ) I't#+i. d+",t&&i +#/0n"'c şi "%#&ţi. in'tit&ţii#+ c#n'tit&ţi#n.", Ed. 8"+/.,
6&c&+"şti, 1992.
138
Mi;.i T. O+#%".n& ) I't#+ic& #+$.ni-1+ii .d/ini't+.ti% ) t"+it#+i." 2n R#/0ni., 6&c&+"şti, Ed. Ştiinţ. şi
Encic.,1986.
113
!r:ani>area
316a3-
ad5ini0trativă
ţinuturilor care depindeau de o cetate erau numiţi pCrcăla$iA iar cei care
ţineau de conducerea domnească erau denumiţi sudeţi.
:n secolul al B644-leaA ca urmare a sporirii numărului ;udeţelorA
apare o nouă %uncţieA /i anume de W-ăpitan de ;udeţWA iar ţinuturile sunt
organizate su$ conducerea unor mari !ăta%i sau pCrcăla$i. -u timpulA
!ăta%ii !or %i înlocuiţi cu W-ăpitanii de ţinutW.
)atele a!eau în continuare o organizare proprieA %ie că erau cu o
populaţie li$eră sau a!eau în componenţă ţărani dependenţi. -ontinuă să
conducă în satele li$ere cne;iiA !ătămaniiA ;uzii săte/tiA iar în satele
dependente conducerea administrati!ă o are $oierulA $iserica sau
domnulA în raport de persoana căreia îi aparţine satul. *nele teritorii
%ormate din sate dependenteA în!ecinate /i care aparţineau domniei s-au
numit JOcoaleI /i erau conduse /i su$ordonate unui dregător al curţii.
:n ransil!aniaA au %ost cunoscute unităţi de organizare locală
denumite districte romCne/tiA comitate no$iliareA scaune secuie/tiA
scaune săse/tiA ora/e /i sate.
Districtele romCne/ti erau organizaţii administrati!e ale teritoriilor
#anatuluiA <ăgăra/uluiA 8unedoareiA 'aramure/uluiA 6ăii 3odneiA 6ăii
-hioaruluiA #eiu/ului /i altele. (ceste unităţi administrati!e a!eau o
autonomie proprieA concretizată în e0istenţa unor conduceri propriiA
organe de ;udecată /i pri!ilegii distincteA precum /i un sistem de legi /i
cutume în aplicarea dreptului romCnesc - +egea =ării.
-omitatele erau organizate ca unităţi administrati!e conduse de
!oie!od sau principeA care încredinţa îndeplinirea atri$uţiunilor unui
comiteA care era a;utat de un !icecomite /i de către doi ;uzi no$iliari.
:ncepCnd din secolul B46-leaA e0istă /i /ase asesori no$iliariA care îi a;ută
în acti!itatea administrati!ă pe comiteA iar din secolul al B64-lea apare /i
%uncţia de notar al comitatului.
)caunele secuie/ti sunt organe administrati!-;udecătore/tiA în
număr de /apteA %iind conduse de către două căpeteniiF căpitanul /i
;udele scăunal. Din secolul al B6-leaA apare o nouă %uncţie /i anume
;udele regalA care a!ea datoria de a supra!eghea ;ustiţia. oate scaunele
a!eau în %runte un comiteA care era numit /i re!ocat de regele *ngariei
din rCndul no$ililor maghiariA în scopul su$ordonării populaţiei secuie/ti
regalităţii.
)caunele săse/ti apar ca urmare a organizării din anul 1224 /i
apoi între 1322 - 1349A cCnd se realizează o conducere /i o organizare
similară scaunelor secuie/ti. -ele opt scaune săse/ti a!eau o conducere
unitară la )i$iuA %ormată din J-ongregaţia scaunelor săse/tiIA care a!ea
în %runte un comite al )i$iului. Normele de conducere ale scaunelor
săse/ti se regăsesc în Diploma (ndreiană din anul 1224A sau în )tatutele
oră/ene/ti ale sa/ilorA apro$ate în anul 15.3 de principele ransil!aniei
?te%an #athorM.
&0istau ca %ormaţiuni administrati!e distincte /i două districte
regaleF #ra/o!ul /i #istriţa. (ceste districte erau conduse de un ;ude sau
comiteA erau proprietatea /i posesiunea reginei /i din acest moti! a!eau
pri!ilegii speciale începCnd din secolul al B444-lea. (ceste districte
urmează să %ie înglo$ate în sec. al B6-lea în J *ni!ersitatus )a0onumI.
114
:n ransil!aniaA ora/ele sunt $ine dez!oltate pe !etrele !echilor
cetăţiA au o organizare proprieA în %runte cu un )%at sau -onsiliu
oră/enescA care alege un primar. :n =ara 3omCnească /i 'oldo!aA
ora/ele sunt organizate în mod similarA %iind conduse de un pCrgar sau
/oltuzA împreună cu un -onsiliu %ormat din 12 mem$ri consilieri.
)atele suntA de asemeneaA li$ere sau dependente /i organizate în
mod similar ca în =ara 3omCneascăA chiar dacă aparţin !remelnic
dominaţiei ha$s$urgice sau turce. <ormele de organizare /i conducere
sunt cele amintiteA cu deose$irea că e0istă o du$lă e0ploatare socială /i
naţionalăA care duce adesea la iz$ucnirea unor împotri!iri !iolenteA
precum /i la dese răscoale.
TEA '. !R%ANI+AREA GUSTI.IEI
1. !r:ani>area H2de6ăt1rea06ă
:n orCnduirea %eudală dez!oltatăA ;ustiţia a %ost e0ercitatăA a/a cum
am amintitA atCt în =ara 3omCnească cCt /i în 'oldo!aA de către
domnitorA )%atul domnesc sau Di!anA anumiţi dregători cu atri$uţiuni pe
plan central sau localA corespunzător cu competenţele acordate de
domnitor /i e!oluţia %uncţiei lor în timp. Dustiţia a %ost e0ercitată /i de
către organele de conducere ale ora/elor sau tCrgurilorA de către stăpCnul
%eudalA laic sau $isericescA în ceea ce pri!e/te supu/ii săi. W(dunarea
megie/ilorW sau W)%atul oamenilor $uni /i $ătrCniW e0ercitau ;ustiţia asupra
mem$rilor o$/tilor li$ereA iar înalţii clerici asupra preoţilor /i călugărilorA
precum /i asupra ţăranilor din satele ce le stăpCneau
139
.
O ast%el de organizare ;udecătorească a complinit ne!oia de
rezol!are a pricinilor ci!ile /i penaleA în primul rCnd cu pri!ire la dreptul de
proprietateA dar /i în ceea ce pri!e/te raporturile sociale. &ra ne!oie de
reglementarea unor raporturi ce se sta$ileau cu prile;ul actelor ci!ileA cum
sunt cele de căsătorieA testimoniareA daniiA ;urămCntA sper;urA in%racţiuni
cum sunt cele contra $unelor mora!uriA sau împotri!a !ieţii /i integrităţii
corporaleA in%racţiuni de răpiri de persoane H%ecioareNA in%racţiuni de
lesma;estateA hiclenie sau contra intereselor claselor no$iliare.
Din analiza modului de organizare /i e0ercitare a ;ustiţiei se
constată că aceasta a a!ut o serie de trăsături pe întreaga perioadă
%eudalăA unele dintre ele accentuCndu-/i in%luenţa sauA dimpotri!ăA
estompCnd-o în raport cu e!oluţia societăţii. Dintre aceste trăsături se pot
amintiF
 ;ustiţia a!ea un pronunţat caracter de clasăA apărCnd pri!ilegiile
no$iliareA ale %eudalilor laici /i ecleziasticiA de!enind un instrument de
gu!ernare /i de opresiuneG
 separarea puterii legislati!e de cea ;udecătorească /i e0ecuti!ă
nu era cunoscutăA domnitorul sau cei ce ;udecau în numele său
realizCnd cercetareaA ;udecata /i uneori chiar /i aducerea la îndeplinire a
139
5.5. 5.n.it"'c& ) 4#c&/"nt"" @1+ii R#/0n"şti, ?#.1, 6&c., 1939
115
!r:ani>area
H2de6ăt1rea06ă
!R%ANI+AREA
GUSTI.IEI
hotărCrii. )pre s%Cr/itul epocii %eudaleA se !or statornici unele elemente de
separare a puterilor în statA ca urmare a dez!oltării instituţiilor /i dreptuluiG
 con%uzia ;urisdicţiei ci!ile cu cea penalăA care se !a rezol!a odată
cu apariţia departamentelor criminalice/tiA ce !or sta$ili tehnicile de cercetare
a cauzelor penaleG
 !enalitateaA ;ustiţia realizată în mod interesat în scopul o$ţinerii de
!enituri pentru domn /i ;udecătoriG
 ine0istenţa autorităţii lucrului ;udecat. O cauză ;udecată putea %i
reluată chiar de acela/i domnitorA /i cu atCt mai mult su$ domnia
următoruluiA instituţia domniei a!Cnd un caracter personal. otu/iA apare
tendinţa de a nu se mai apro$a redeschiderea unui procesA în timpA mai
mult decCt trei domniiG
 autonomia %aţă de puterea suzerană HotomanăA maghiară sau
ha$s$urgicăN. De/i e0istau raporturi de !asalitate %aţă de 1oarta
Otomană sau a ransil!aniei %aţă de 3egatul *ngarA domnitorii /i
!oie!odul sau principele e0ercitau prerogati!ele ;udecătore/ti în nume
propriuA hotărCrile lor ne%iind supuse unei apro$ări preala$ile sau
ulterioare.
Dustiţia domnească a %ost e0ercitată de către domnitorA în calitate
de ;udecător suprem. &l era o$ligatA con%orm cu o$iceiul pămCntuluiA să
se consulte cu )%atul DomnescA precum /i cu $oierii din Di!anA păstrCnd
dreptul de a hotărî singur. Dată %iind întinderea teritoriului /i numărul
proceselorA domnul dădea delegaţie sau împuternicireA Jdrept de palo/J
unor dregători.
-ompetenţa ;urisdicţională a %ost di%erităA de la o %uncţie la altaA
di%erenţiind competenţa materială dintre unii $oieri dregători cum sunt
$anulA !ornicul sau pCrcăla$ulA precum /i după natura pricinii ;udecate /i
pedeapsa ce se aplica in%racţiunilor de hiclenieA încălcare de hotare sau
proprietateA care se ;udecau numai de domnitor. -u pri!ire la pricinile
mărunteA competenţa de ;udecată o a!eau /i Joamenii $uni /i $ătrCni J.
 Drept de ;udecată a!eau pCrcăla$ii /i căpitanii de ;udeţe
sau ţinuturi asupra tCrgurilor /i ora/elorA constituind instanţe de ;udecată
împreună cu conducătorii acestoraA /oltuzii /i pCrgarii. (tri$uţii
;udecătore/ti le erau încredinţate /i su$alternilor marilor dregătoriA numiţi
J$ăni/oriA !ornicei sau armă/eiI. (ce/ti su$alterni erau denumiţi /i slugi ai
domniei /i puteau ;udeca pricini administrati!e. Dustiţia stăpCnului %eudal
era e0ercitată de $oieri sau marii ierarhi ecleziastici care erau stăpCni de
mo/iiA asupra locuitorilor acelui pămCnt. Dustiţia stăpCnului %eudal s-a
suprapusA în satele aser!iteA !echii ;ustiţii a o$/tii din timpul de dinainte a
constituirii statelor %eudale romCne/ti.
După întemeierea acestoraA dreptul de ;udecată al domnului este
permanent su$minat de autonomia localăA de/i ;ustiţia domnească se
a/ează deasupra am$elor tipuri de ;udecatăF o$/tească sau a $oierului.
:n ransil!aniaA organizarea ;udecătorească a cunoscut în
perioada %eudală două mari categorii de instanţeF
♦ instanţe speci%ic transil!ăneneA laice sau ecleziasticeA în
compunerea cărora intrau numai elemente romCne/ti autohtoneA pe de o
parteA precum /i alte instanţeA cu elemente romCne/ti /i maghiare sau
116
săse/ti. 1e teritoriile locuite de maghiariA sa/i sau secuiA au e0istat
instanţe aparţinCnd direct de regat sau imperiuG
♦ instanţele statului %eudalA din cadrul căruia ransil!ania a %ăcut
parte un anumit timp.
oate instanţele au purtat denumirea de JscaunIA a!Cnd atri$uţii ce
delimitau categoria %iecăreia. -omple0itatea organizării ;udecătore/ti din
ransil!ania în cursul perioadei %eudale se datorează di!ersităţii
populaţiilorA structurii socialeA organizării administrati!eA trans%ormărilor ce
au inter!enit în cursul timpului celor trei su$împărţiri ale istoriei acestei
pro!incii romCne/ti.
:n perioada !oie!odatului au %uncţionat ca instanţe o$i/nuiteA cu
similitudini de atri$uţii /i competenţe în întregul regatF
♦ instanţe ale domeniuluiA prin intermediul cărora %eudaliiA laici sau
ecleziasticiA e0ercitau ;urisdicţia seniorială asupra ţăranilor de pe mo/iile
lorA instanţe instituite de pe timpul !oie!odu-lui oma de )zecseni H1322-
1342N prin Diploma pri!ilegiată dată în . mai 1342A prin care se sta$ileau
competenţe ;udecătore/ti mai mari sau mai reduseA în raport de Idreptul de
palo/J acordat sau nuA de către regeA în temeiul căruia no$ilul putea să
;udece chiar /i cazuri penale gra!e /i să aplice pedeapsa cu moarteaG
♦ instanţele comitatelorA superioare instanţelor domeniuluiA ce
;udecau apelurile împotri!a hotărCrilor acestora /iA în primă instanţăA
di%eritele cauze pCnă la o anumită !aloareA chiar dacă îi pri!eau pe no$iliG
♦ instanţele oră/ene/tiA constituite în urma o$ţinerii unor ast%el de
pri!ilegiiA în cadrul autonomiei administrati!e /i ;udecătore/tiA în secolul al
B444-leaA instanţe compuse din ;udele /i ;uraţii ora/uluiA organe alese
anual în cadrul unor alegeri /i care a!eau competenţă în pricini ci!ile /i
penaleG
♦ instanţe ecleziastice cu competenţă specialăA ce ;udecau pe clerici
dar /i pe laici în pro$leme de di!orţA testamentA ;urămCntA $lestemA
!ră;itorieA amestecarea sCngelui etcG
♦ instanţa !oie!odalăA sau scaunul de ;udecată al !oie!odului sau
!ice!oie!oduluiA unde se ;udecau no$ili /i alţi supu/iA cu e0cepţia clericilor
sau persoanelor scoase de su$ ;urisdicţia sa printr-un pri!ilegiu regal. (ici
se ;udecau /i apelurile împotri!a hotărCrilor %orurilor din comitate. <iind
unul dintre ;udecătorii cei mai importanţi din regatul ungarA se poate
aprecia că !oie!odul a %ost o instanţă generală a statuluiA dar /i localăA
a!Cnd în !edere că instanţa supremă în stat era regele.
:n epoca 1rincipatuluiA organizarea ;udecătorească este mai
comple0ăA principele de!enind instanţă supremă în stat. 1rincipele
poseda /i dreptul de graţiere /i a!ea ca a;utor în cadrul -onsiliului intim
pe Jiude0 curiaeIA palatinul curţiiA cu atri$uţiuni similare cu !ornicul din
=ara 3omCnească /i 'oldo!a.
1rincipeleA de/i are puterea ;udecătorească supremăA o e0ercită prin
delegaţii săiA moti! pentru care scaunul suprem a de!enit JO%%icium
1alatinaleIA numit /i Wa$la principeluiW. &l este prezidat de Jprimarius
iude0I /i alcătuit din ;uraţi no$ili. (cest %or ;udecă apelurile %ăcute
împotri!a hotărCrilor instanţelor in%erioareA precum /i în %ond /i ultimă
instanţă asupra pro$lemelor pri!ind proprietatea mo/iilor.
117
:n materia crimelor de înaltă trădare se ;udecă în primă /i ultimă
instanţă în cadrul Dietei no$iliare ransil!ane. -a instanţe in%erioare au %ost
cunoscuteF Wscaunul de ;udecatăW din satA compus din ;udele sătesc /i ;uraţiA
apoi Wscaunul no$ilului stăpCnW de mo/ieA ce ;udecă pe supu/ii mo/iei saleA
Wscaunul de plasăWA prezidat de pretorA scaunul cetăţiiA compus din căpitanul
cetăţii /i asesori.
:n teritoriile populate numai de romCniA scaunele de ;udecată erau
prezidate de un pre/edinteA care a!ea în su$ordine 12 mem$ri. 1re/edintele
scaunului era !oie!odul regiuniiA !ice!oie!odulA comiteleA $anul sau
castelanul din respecti!ul district.
)ecuii a/ezaţi de regii *ngariei la e0tremitatea estică a regatului
au $ene%iciat de unele pri!ilegii acordate pentru ser!iciile militare.
eritoriile lor s-au $ucurat de o cCrmuire autonomăA aici nee0istCnd
comitateA ci scaune secuie/tiA la %el ca /i scaunele săse/tiA cu o ;urisdicţie
proprie.
2. G20tiţia e63e>ia0ti6ă
:n =ara 3omCnească /i 'oldo!aA raporturile dintre stat /i $iserică
s-au împletit în spiritul tradiţiei romano-$izantine. -ons%inţind atCt
integrarea $isericii în organizarea statalăA cCt /i cooperarea dintre ;ustiţia
laică /i cea ecleziastică în sensul WNomocanoanelorW $izantineA 1ra!ila de
la ,o!ora din anul 1>42 interzicea laicilor ;udecarea preoţilorA sta$ilind
căA pentru ori ce !ină Jori trupeascăA ori su%leteascăJA preotul !a %i supus
;udecăţii $iserice/ti
142
. 1reoţii puteau %i ;udecaţi în procese ci!ile doar cu
pri!ire la locurile de arătură sau !ie /i numai cu încu!iinţarea episcopului.
otodatăA su$ sancţiunea destituiriiA preoţii nu se puteau adresa domnului
cu reclamaţii pentru care nu ar %i a!ut încu!iinţarea mitropolitului.
&0ista /i o imi0tiune a episcopilor în acti!itatea de ;udecată laicăA
1ra!ila de la ,o!ora din 1>42 sta$ilind ca J%iece ;udecătoriu să asculte de
;udecata episcopuluiJA $a chiar /i în ;udecarea unor %apte de către )%atul
domnesc sau domnitorA Jpentru îndreptarea cea $ună /i ;udeţul
împărătesc /i $oieresc să stea su$ puterea $isericii J.
:n secolul al B644-leaA prin Nomocanonul lui 'ala0osA cCt /i prin
1ra!ila aleasăA redactată de călugărul &ustraţie în anul 1>32 în 'oldo!aA
/i prin conţinutul :ndreptării legii din anul 1>52 se interzice ca monahii /i
clericii să %ie ;udecaţi de către o altă instanţă în a%ara arhiereului lorA cu
e0cepţia unor pricini strict laiceA dar /i cu această ocazie adresarea spre
o ast%el de instanţă se realiza cu încu!iinţarea acestuia.
(ceste reguli se menţin pe întreg parcursul secolelor B644-B6444A
dar cu toate acestea din secolul al B6444-lea e0istă o ;udecată canonică
chiar pentru in%racţiunile de drept comun /i[sau crime împotri!a statuluiA
după careA dacă clericul era demisA urma să %ie predat ;ustiţiei laice.
:n spiritul tradiţiei $izantineA hotărCrile ecleziastice erau opoza$ile
;udecătorilor laiciA mai ales dacă Jau legiuit dreptI. )-a statornicit totu/i
dreptul ;udecătorului ci!il să !eri%ice orice ;udecată $isericească pe $aza
14!
Mi+c". 51c&+.+i& ) I't#+i. 6i'"+icii O+t#d#:" R#/0n", Si*i&, 1972.
118
G20tiţia
e63e>ia0ti6ă
mărturiilorA pentru a încu!iinţa punerea ei în aplicareA mai ales dacă
e0ecutarea se realiza de slu;$a/i ai statului /i în special în cazul e0ecutării
pedepsei capitale. :n caz de erezieA pra!ilele $iserice/ti nu permiteau
;udecătorului laic să !eri%ice procesulA pedeapsa urmCnd a %i adusă la
îndeplinire de către autoritatea laică J%ără de nici o între$areA cum au %ost
tocmealaI. :n secolul al B644-lea începe o procedură de du$lă ;udecareA atCt
ecleziastică cCt /i laicăA a unor in%racţiuni sau priciniA caz în care pra!ilele
consacră cola$orarea statului cu $iserica.
-u timpulA satele aparţinătoare mănăstirilorA episcopiilor /i
mitropoliei au trecut din s%era de in%luenţă ;uridică ecleziastică în cea a
!ornicilor sau dregătorilor numiţi de egumenA %ără ca acesta să ai$ă alt
rol în ;udecată. (st%elA în actele pri!itoare la pri!ilegiul de ;udecată al
mitropolituluiA episcopilor /i egumenilor %igurează slu;$a/i laiciA numiţi
!orniciA în su$ordinea acestoraA a!Cnd atri$uţiuni ;udiciare. Dreptul de
;urisdicţie asupra satelor aser!ite a constituit o sursă importantă de
!enituri pentru clericiA a/a cum menţionează documentele începCnd din
secolele B46-B644A cCnd se arată în mod %rec!ent că mănăstirile a!eau
dreptul de Ja glo$iI pe locuitorii satelor mănăstire/ti. :n acest sensA chiar
/i actele domne/tiA re%eritoare la imunităţile ;udiciareA precizează că
mănăstirile a!eau J;udecata cu tot !enitulI. 1ri!ilegiile de ;udecată ale
mănăstirilorA episcopiilor sau mitropoliei se acordau ca o danie de către
domnitorA a!eau caracter patrimonialA puteau %i chiar !Cndute sau
înstrăinate în alt mod.
-a /i $oierii pe mo/iile lorA egumeniiA episcopii /i mitropoliţii erau
competenţi să ;udece /i pe ro$ii a%laţi în stăpCnirea lorA a!Cnd dreptul să-i
pedepseascăA cu e0cepţia in%racţiunilor de %urt /i omucidere. (st%elA
in%ractorii !ino!aţi de J!ini ţigăne/tiJ erau închi/i în Jgrosuri /i închisoriIA cu
acordul stăpCnilor.
:n ransil!aniaA competenţa instanţelor $iserice/ti a %ost sta$ilită în
cadrul unui pri!ilegiu denumit Jpri!ilegium %oriI. :n !irtutea acestuiaA nu se
putea porni un proces împotri!a persoanelor clericale decCt în %aţa
instanţelor de acest tip. Dudele nu a!ea dreptul să citeze pe clerici în %aţa
instanţei de ;udecată. 1rocesele cu pri!ire la mo/ii sau dreptul de
proprietate al mănăstirilor se ;udecau doar la curtea su!eranului. +a
începutA procesele erau ;udecate doar de către episcopA apoi competenţa
a trecut /i la arhidiacon. ,radele de ;urisdicţie erau $ine de%initeF în primul
rCnd ;udeca arhidiaconulA urma o cale de atac în compe-tenţa de
;udecată a episcopuluiA iar împotri!a hotărCrilor acestuia se e0ercita o
cale de atac la superiorul său.
'. G20tiţia 1ra8e31r
-omunităţi în general li$ereA ora/ele /i tCrgurile a!eau locuitori ce
se $ucurau de li$ertate personalăA de dreptul de a-/i alege organele
administrati!e T /oltuzii /i pCrgarii. 1e măsura dez!oltării ora/elorA
acestea /i-au impus norme proprii de dreptA recunoscute de către
organele locale sau centrale ale statuluiA uneori a!Cnd pri!ilegiul scoaterii
119
G20tiţia 1ra8e31r
de su$ ;urisdicţia dregătorilorA iar prin aceasta recunoscCndu-se o tradiţie
pree0istentă încă dinaintea %ormării statelor %eudale
141
.
,arantCndu-le di%erite pri!ilegiiA inclusi! dreptul de ;urisdicţie
proprieA domnitorii au atras de partea lor această categorie socialăA ca
contrapondere împotri!a $oierimii. Dregătorii principali ai comunităţilor
ur$ane s-au numit în documentele scrise în lim$a latină Jiude0I sau
Jci!es iuratiI. (tri$uţiunile lor principale pe linia promo!ării autonomiei au
%ost în primul rCnd ;udiciareA apoi %iscale /i de apărare.
Dustiţia ur$anăA a!Cnd organizare proprieA se adresa oricărui
mem$ru al comunităţii care depindea în mod direct de ;udecata unei
instanţeA ce era prezidată de /oltuz. :n complet intrau de drept /i pCrgarii
/i %o/tii demnitari. O asemenea instanţă a!ea competenţă de a ;udeca
procese ci!ile sau penaleA a!ea ca atri$uţii aplanarea neînţelegerilor
dintre negustori /i meseria/iA garanta $una circulaţie a măr%urilor /i
achiziţia în $une condiţii a $unurilor. Dacă cetăţenii străini de localitate
erau nemulţumiţi de hotărCrile instanţelor localeA puteau apela la
domnitorA care era în măsură să dispună sancţiuni împotri!a dregătorilor
a$uzi!i.
3eciprocitatea regimului străinilor în ora/e di%erite se poate !edea
din scrisoarea domnului moldo!ean ?te%an al 44-lea om/a H1>11-1>15N
către administraţia #ra/o!uluiA în care arată că Jcei ce dintre oamenii no/tri îi
!a %ace !reo strCm$ătate oamenilor !o/triA el să !ie la !oi /i să-i %aceţi
dreptate /i noi asemenea la ai !o/triI.
Din cauza plCngerilor numeroase din partea negustorilor străiniA în
special din ora/ele transil!ăneneA cu pri!ire la nedreptăţile ce le su%ereau
în cadrul ;udecăţii în instanţele localeA domnul (le0andru al 44-lea H15"4-
15""N a dispus caA atunci cCnd ei doreauA să solicite ;udecarea la
domnitorF Jdeci nimeni să nu cuteze să-i ;udeceX %ără !oia lorI.
:n =ara 3omCneascăA 'oldo!a /i ransil!ania e0istau ora/e care
/i-au instituit o seamă de relaţii /i reguli cu aplicare reciprocă în
cercetarea litigiilor /i depunerea pro$elor. )u$ patrona;ul domnitorilorA
ora/ele /i-au luat o atitudine pre!enitoare %aţă de negustorii /i meseria/ii
străiniA ace/tia din urmă putCnd %i pu/i să e0ecute unele hotărCri sau
sancţiuni în locurile lor de $a/tină
142
.
-ompletele de ;udecată ur$ane puteauA totu/iA să ;udece /i pe
străiniA anunţCnd administraţia localităţii de origineA iar în cazul cCnd cel
;udecat era de %amilie no$iliară se anunţa %amilia acestuia. otodatăA
/oltuzii /i pCrgariiA împreună cu Joamenii $uni /i $ătrCniJA ;udecau în primă
instanţă neînţelegerile dintre mem$rii comunităţilor lor /i oră/eniA iar pe cei
!ino!aţi îi pedepseau cu amenzi sau închisoare. &i puteau dispune chiar
/i torturarea inculpatului pentru a a%la ade!ărul. -ompletele de ;udecată
puteau %i conduse de pCrcăla$iA ca o %ormă de apel.
:ncepCnd din secolul al B6444-leaA atri$uţiile ;udecătore/ti ale
instanţelor ur$ane au %ost limitateA /edinţele %iind conduse de un delegat
localA dar din partea puterii centrale. 3olul /oltuzilor /i pCrgarilor de!ine
au0iliar în cadrul instanţelor localeA ace/tia tre$uind să depună mărturie
pentru lămurirea completelorA similar unor e0perţi. *nele procese au
141
?.di/i+ >.n$. ) O+$.ni-.+". #c.1 . t0+$&+i#+ şi #+.ş"#+, 2n I't#+i. d+",t&&i +#/0n"'c, #,. cit.
142
Ani*. T"#d#+"'c& ) T+.t.t d" d+",t .d/ini't+.ti%, II, 6&c., Ed. M.+%.n, 1935.
12!
început să %ie ;udecate de domnitor sau delegatul său pentru întărirea
autorităţii puterii centrale asupra negustorilorA în !ederea su$ordonării
ora/elor.
De la începuturile e0istenţei ;urisdicţiei ur$aneA aceste instanţe
a!eau competenţe /i în pricinile de ocol /i chiar din ţinutul de
apartenenţă. :n aceste proceseA instanţele primeau indicaţii de la domnie
cu pri!ire la proceduriA hotărCri /i pedepse. )e ;udecau Js%ada din tCrgI /i
J%urturile care se !or întCmpla de %aţă H%lagrantN în tCrgI. -ercetarea se
putea %ace /i la %aţa loculuiA pentru in%ormarea mai $ună a instanţeiA
împre;urare în care /oltuzii /i pCrgariiA împreună cu alţi oră/eniA erau
consultaţi special cu pri!ire la neînţelegerile dintre $oieri. )e ;udecau în
principal litigiile de hotar între proprietăţile din apropierea ora/elorA
asupra cărora tre$uiau să hotărască în %inal )%atul domnesc sau
pCrcăla$ul ţinutului. După o anchetă la %aţa loculuiA ;udecătorii comunicau
în scris procedura urmatăA concluziile ce se desprindeauA precum /i
;urămintele ce s-au luat în considerare. oate datele /i o$ser!aţiile se
consemnau într-un raportA pe care îl înaintau instanţei care-i delegase să
%acă cercetările.
:n ora/ele %eudale /i în tCrguri %uncţionauA de asemeneaA )%atul
$ătrCnilor /i (dunarea generală a comunităţiiA care au a!ut /i atri$uţiuni
;udecătore/ti. )%atul $ătrCnilor a %ost solicitat să-/i dea a!izul cu ocazia
unor trans%eruri de proprietăţi mo$iliare /i imo$iliareA reconstituirea unor
drepturi în $aza reconstituirii unor documente distruse. :ncă din secolul al
B64-leaA puterea centralăA dorind să restrCngă autonomia ora/elorA a
încredinţat treptat dregătorilor proprii o mare parte din atri$uţiunile
;udecătore/ti locale.
-ei mai importanţi dintre ace/ti dregători au %ost !ornicii Jde tCrgIA
denumiţi /i WureadniciW. 1entru că sarcina iniţială a acestora era încasarea
dărilor cu!enite statuluiA ei au tre$uit să ;udece plCngerile %ăcute de
locuitorii ora/elor împotri!a impunerilor incorecteA sauA cum se e0primau
eiA cCnd li se %ăcea Jmare strCm$ătateI.
)taro/tii sau pCrcăla$iiA împreună cu /oltuzii /i pCrgariiA constituiţi
în instanţăA la cererea autorităţilor centrale de stat sau a unor reclamanţiA
puteau ;udeca pricini care mai %useseră ;udecate de alte instanţeA %ără
însă a %i putut da o hotărCre accepta$ilă. 1Crcăla$ii puteau îndeplini /i
o%iciul de ar$itri. :n ora/e e0istau închisoriA în care pCrcăla$ii sau staro/tii
îi puteau deţine pre!enti! pe in%ractoriA pCnă la ;udecarea proceselor. ot
acestora li se cerea să aducă la îndeplinire /i în ora/e hotărCrile ce
emanau de la domn. După e0ecutarea hotărCriiA ei întocmeau rapoarte pe
care le înaintau -ancelariei Domne/ti pentru a %i prezentate domnitorului.
:n ransil!aniaA ;ustiţia oră/enească a urmat principiul organizării
administrati!e /i ;urisdicţionale autonome. :n %runtea ;ustiţiei oră/ene/ti
stătea ;udeleA numit /i ;ude principalA care era de o$icei /i primarul
ora/ului. :n acti!itatea ;urisdicţională el era asistat de 12 ;uraţiA într-un
ade!ărat complet. -u timpul apare /i ;udele pentru datorii $ăne/tiA
%uncţiile di!izCndu-se după competenţă materială.
(. Pr16ed2ra de H2de6ată
121
Pr16ed2ra de
H2de6ată
1entru declan/area unei proceduri de ;udecată era necesar să
e0iste un litigiuA adică un con%lict de interese suscepti$il de a %i ;udecat.
Dudecata este denumită în documente /i su$ denumirile de WpricinăA
gClcea!ă sau trea$ăW. 3eclamantul este denumit WtrasA ;eluitor sau
prigonitorWA iar pCrCtul se cheamă WprigonitW în procesele ci!ileA iar în
procesele penale Wîn!inuit sau în!ino!ăţitW
143
. Dacă în %aţa ;udecăţii toţi
oamenii li$eri puteau să ai$ă deplină capacitate de a-/i reprezenta
intereseleA cu pri!ire la ţăranii dependenţi situaţia era schim$atăA în sensul
că ace/tia puteau să stea în ;ustiţie numai pri!itor la situaţia lor de
dependenţă.
:n legătură cu alte pro$leme legate de îndeplinirea o$ligaţiilor
ţăranilor dependenţiA acestea erau rezol!ate pe domeniul %eudalA ţăranul
%iind o$ligat să-i dea ascultare $oierului. 3o$ii ţigani nu a!eau capacitate
;uridicăA ei %iind reprezentaţi în instanţă de către stăpCnii lor. :n cazul unor
%apte penaleA stăpCnii puteau să le Jrăscumpere capulIA plătind gloa$a
sau despăgu$ireaA sau să-i a$andoneze părţii !ătămate sau statului.
<emeile necăsătorite /i !ădu!ele puteau să-/i reprezinte
interesele în instanţăA dar %emeile căsătorite erau reprezentate de soţii
lorA sau se prezentau împreună cu ace/tia la proces. <emeile căsătorite
a!eau capacitate să stea singure în %aţa ;udecăţii în procese de di!orţ sau
în acţiuni cu pri!ire la persoana lorA spre e0emplu în legătură cu zestrea.
J:ndreptarea legiiI /i J-artea romCnească de în!ăţăturăI dădeau dreptul
$ăr$atuluiA tatăluiA socruluiA ginerelui sau logodnicului Jsă pCrască la
;udecător pe cel ce le !a %i suduit soţiaA %iicaA noraA soacra sau logodnicaA
întrucCt sudalma ei X trece /i pCnă la dCn/iiI.
:mpricinaţii se puteau prezenta personal în instanţăA dar începCnd
cu secolul al B64-lea documentele atestă e0istenţa unor reprezentaţiA
numiţi Jomul unui împricinatA cel care a %ost în locul acestuiaA !ăta% sau
ispra!nicI. 1Cnă în secolul al B4B-leaA reprezentarea unei colecti!ităţi în
;ustiţie se %ăcea de către un reprezentantA numit Jceta/ulI respecti!ei
comunităţi. 1lCngerea pentru repararea unei pagu$e sau împotri!a unui
%apt penal era orală sau scrisă /i se înmCna de o$icei domnuluiA prin al
treilea spătar al -urţii. Din secolul al B6444-leaA plCngerile sunt numai
scriseA procedura în continuare %iind doar oralăA ceea ce %ace cercetarea
unor ast%el de proceduri mult mai greoaie /i necunoscută pCnă în zilele
noastre.
)%atul domnesc sau Di!anulA sesizat printr-o plCngereA %i0a un
termen de ;udecată pentru soluţionarea litigiului. +a termenul sta$ilitA sau
la cele următoareA se ascultau susţinerile părţilorA se administrau pro$eA
iar la s%Cr/it se proceda la ;udecată. Dacă un împricinat nu se prezenta la
termenul sta$ilit în %aţa instanţeiA el putea %i adus prin intermediul %orţei
pu$liceA cu a;utorul unei JcărţiI date unui aprod sau slu;$a/ domnesc
:n ransil!aniaA în a%ara cazurilor penale pentru care legea a
pre!ăzut pornirea din o%iciu a procesuluiA cum au %ost in%racţiunile de
lesma;estate sau omorulA în ma;oritatea cazurilor deschiderea procesului
a!ea loc pe $aza reclamaţiei părţii lezate sau păgu$ite prin %apta
pCrCtului.
143
?. >.n$. şi c#"cti% ) T+.t.t d" i't#+i. 't.t&&i şi d+",t&&i +#/0n"'c, 6&c., Ed. Ac., 1987.
122
:n dreptul procesual transil!ăneanA reclamantul era denumit JactorI.
1rocedura de ;udecată începea cu înaintarea de către reclamant a unei
acţiuni în care se %ormula pretenţia contra pCrCtuluiA e0primCndu-se
împre;urările de %apt /iA e!entualA argumentele de drept pe care se întemeia.
*rma apoi trimiterea unei citaţii către pCrCtA chemat să se prezinte înaintea
instanţei. ermenele de ;udecată se %i0au în raport cu unele săr$ători sau
e!enimente. (st%elA Wocta!eleW erau zile de ;udecată %i0ate în a opta zi
după o săr$ătoare religioasăA WS!indeneleW erau zile de ;udecată %i0ate
după a cincisprezecea zi de la lăsarea la !atră a oasteiA pentru a putea
participa la procese cei ce au luptat în răz$oaie. *nele procese erau
;udecate la termene scurteA %iind numite J$re!is processusI /i a!eau rolul
de a soluţiona cauze ci!ile sau penale în interesul statului %eudal.
3eprezentarea la procese era acceptată /i reglementatăA la %el ca /i în
=ara 3omCnească /i în 'oldo!aA a!Cnd chiar o !echime mai mare ca
instituţie a dreptului decCt în celelalte două pro!incii.
*. Ad5ini0trarea 4r1=e31r
:n =ara 3omCnească /i în 'oldo!aA procesul se putea termina la
primul termen dacă e0istau pro$eleA mărturia pCrCtului /i părţile erau
prezente la proces. :n cazul în care era necesar să se administreze
pro$eA cazul se amCna pCnă cCnd acestea puteau %i aduse în %aţa
completului de ;udecată. După administrarea pro$elor /i contrapro$elorA
procesul se dez$ătea în %ondA chiar în cazul cCnd părţile în proces erau
reprezentate. După dez$ateriA urma pronunţarea hotărCrii /i e0ecutarea
acesteia.
1retenţiile !alori%ica$ile în $ani se e0ecutau asupra a!erii pCrCtului.
1rin pro$ele ce se administrau se sta$ilea temeinicia unei a%irmaţii sau
realitatea unui %apt ce era adus în %aţa instanţeiA prin aceasta creCndu-se
con!ingerea ;udecătorului asupra ade!ărului.
'i;loacele de pro$ă în perioada %eudalismului dez!oltat erauF
mărturisirea împricinatuluiA declaraţiile martorilorA co;urătoriiA ;urămCntul
împricinatuluiA $lestemul /i cartea de $lestem pentru împricinat sau martoriA
înscrisurileA prezumţiileA e0pertizaA cercetarea la %aţa loculuiA torturaA
precum /i con/tiinţa personală a ;udecătorului. (ceste mi;loace de pro$ă
au e!oluat în timp ca structură /i importanţă. -o;urătoriiA cu timpulA !or
dispăreaA în schim$ !a cre/te rolul pro$elor scriseA $lestemul /i tortura
!or %i a$andonate în timpA iar rolul martorilor se !a apropia de ceea ce
este acesta în dreptul modern.
aN. ,21/-1I.I1+A. &ste recunoa/terea de către un împricinat a
a%irmaţiilor celeilalte părţi din proces. :n cazul cCnd persoana este în
deplinătatea capacităţilor mintale /i are capacitate de a sta în instanţăA
mărturia este o do!adă completă împotri!a celui ce a %ăcut-o /i este
ire!oca$ilă. :n cazul în care împricinatul nu mărturise/te în mod spontanA
se recurge la ;urămCnt. DurămCntul atrage asupra celui ce nu spune
ade!ărul o du$lă responsa$ilitateA /i anume %aţă de Dumnezeu /i %aţă de
autoritatea constituităA care sancţiona penal acest %apt.
123
Ad5ini0trarea
4r1=e31r
ărt2ri0irea
:n procesul ci!ilA ;urămCntul putea %i prestat de un împricinat ca
urmare a declaraţiei celuilalt împricinatA care înţelege să lege soluţia
litigiului de acest ;urămCntA sau ca urmare a cerinţei ;udecătorului pentru
a completa pro$ele pe care le găse/te insu%iciente. De o$iceiA în !echiul
nostru dreptA ;urămCntul se %olosea din o%iciu împotri!a pCrCtului.
:mpricinatul putea să re%uze ;urămCntulA să-l accepte sau să-l re%ere
celeilalte părţi. -a procedurăA ;urămCntul se lua în $iserică pe e!anghelieA
de unul sau mai mulţi preoţiA iar în anumite cazuri era întărit prin $lestem.
$N. ,A1/(1II. :n !echea o$/te săteascăA martorii %ac parte dintr-o
structură de tip colecti!A numită ceată de megie/iA de mahalagiiA de $oieriA
care erau egali social sau superiori împricinatului. *neoriA cetele de martori
erau în număr impresionantA de 152 de persoaneA sau 122 de oameni /i
/ase sateA sau 12 sate. -u timpulA cetele de martori se împuţineazăA
trecCndu-se la procedura martorilor indi!idualiA care mărturisesc în nume
propriu. -hiar /i grupele colecti!e de martoriA precum /i martorii
indi!idualiA prestau mărturia su$ ;urămCnt. 1rocedura cu martori se
%olose/te /i în timpul întocmirii unor acte de drept ci!ilA precum !CnzărileA
zălogirileA înzestrările /i în special testamenteleA unde se ia act de !oinţa
părţilor pe care martorii o pot comunica într-un e!entual proces. 'artori
pot %i chiar /i domnul ţăriiA $oieriiA cei care ;udecau procesulA %emeile sau
orice persoană li$eră.
cN. C(9-12/(1II. &rau persoane de o$icei din aceea/i categorie
socială cu partea din proces pentru care depuneau ;urămCnt. 1rocedura
consta în aceea că un număr de >-2. persoane sta$ilite numeric /i
nominal de către domnA înscrise pe ră!a/eA depuneau ;urămCnt în cadrul
proceselor penaleA cu pri!ire la reputaţia unei persoaneA iar în cadrul
proceselor ci!ile arătau de partea cui este dreptatea. 8otărCrea care se
dădea era în %uncţie de a%irmaţiile %ăcute în cadrul ;urămCntului lor. 1artea
care a cC/tigat procesul era considerată că Js-a apucat de legeIA deci Js-
a îndreptatIA iar partea care a pierdut procesul era Jrămasă de legeJ.
1artea care nu era mulţumită de hotărCrea ;udecătorească putea cere
reluarea procesului pe $aza unor pro$e noiA sau cu un număr du$lu de
co;urătoriA procedură denumită Jlege peste legeIA caz în care prima
hotărCre putea %i con%irmată sau in%irmată.
dN. =)+./+,-) :I CA1/+A 0+ =)+./+,. #lestemul
reprezenta modalitatea practică de a da putere de con!ingere unor
a%irmaţii ale martorilorA co;urătorilor sau unei părţi din procesA în scopul
creării unui mi;loc de presiune care să ducă la o$ţinerea unei hotărCri
;udecătore/ti. #lestemul /i cărţile de $lestem conţineau imprecaţii cu
pri!ire la ceea ce se !a întCmpla în cazul în care nu se spune ade!ărul
sau %aptele sunt prezentate denaturatA precum /i consecinţele ce /i le-ar
atrage cel în cauză sau neamul său Jpe lumea aceasta sau cea de apoiI.
#lestemele se pronunţau în $iserică în prezenţa preoţilorA iar
cărţile de $lestem erau întocmite /i semnate de episcopA mitropolit sau
patriarhi. (ceastă procedură era %olosită în orice %el de priciniA dar mai
ales cu pri!ire la hotărniciiA cartea %iind trimisă direct în %aţa Di!anului sau
dregătorilor ce erau delegaţi să %acă cercetări. 3emiterea cărţii de
$lestem se realiza prin intermediul unui ispra!nicA care îi chema pe cei
interesaţi în $isericăA îi punea să ;ureA după care citea respecti!a carteA
124
art1rii
C1H2răt1rii
/3e0te523 8i
Cartea de
/3e0te5
punCndu-le în !edere consecinţele sper;urului. (poi le lua din nou
;urămCntul /i întocmea un act semnat de martoriA pe care îl trimitea
;udecătoruluiA %iind luat în considerare cu ocazia dez$aterii. +a întărirea
unor acte ;uridice particulareA în special în $ene%iciul mănăstirilorA domnul
o$i/nuia să pună $lesteme groaznice care să cadă asupra celor ar ataca
aceste acte. estatoriiA de asemeneaA ameninţau cu $lestem pe cei ce nu
respectau dispoziţiile lor de ultimă !oinţă. (u %ost întClnite cazuri de
$lesteme chiar în cărţile de ;udecată penalăA date împotri!a unor
e!entuali ;udecători care ar a!ea cura;ul să re!ină la hotărCrea dată.
eN. 7*.C1I.-1I)+. :nscrisurile emanate de la domnitor sau de la
alte autorităţi sunt numite cărţiA ipisoaceA hrisoa!eA uriceA zapiseA dresuriA
sineturi /i pra!ile. :nscrisurile au %ost %olosite ca mi;loace de pro$ăA %iind
%olosite în special pentru do!edirea stăpCnirii proprietăţilor imo$iliareA cCt
/i pentru pro$area !oinţei părţilor la încheierea unor acte. :nscrisurile au
primit în timp !aloare din ce în ce mai mare ca pro$eA %aţă de ;urămCnt
sau $lestem. :n cazul cCnd unele înscrisuri se distrugeauA ele puteau %i
reconstituite la cererea celor interesaţiA prin discutarea /i apro$area în
cadrul Di!anului a altora cu aceea/i !aloare.
%N. C+1C+/A1+A )A 8A6A )(C-)-I. Domnitorul sau cel ce
;udecaA sau un delegat al acestora putea să se deplaseze la %aţa locului
pentru a cerceta %aptele la locul în%ăptuirii ori în condiţiile concreteA
precum /i împre;urările comiterii acestoraA pentru o mai $ună edi%icare.
*neoriA delegatul domnescA con%orm poruncii domnitoruluiA cercetaA
;udeca /i punea în e0ecutare hotărCrea. -ercetări cu pri!ire la starea
unor mo/iiA la întinderea unor hotareA starea unor imo$ile /i altele se
puteau realiza în $une condiţii doar la %aţa locului. O procedură la %aţa
locului era /i aceea de a aduna Joamenii $uni /i $ătrCniA precum /i
megie/ii dimpre;urJA care să %ie consultaţi cu pri!ire la %aptele petrecute.
Dacă delegatul nu a!ea decCt împuternicirea pentru cercetareA el
întocmea un raport care se înainta la domnie sau la Di!anA în scopul
;udecării ulterioare.
gN. P1+4-,6II)+. )unt pro$e %olosite mai rarA mai ales cCnd nu
se descoperea autorul unor in%racţiuni. :n dreptul nostru %eudalA un sat
răspundea pentru o in%racţiune să!Cr/ită pe teritoriul săuA în cazul în care
nu se descopereau !ino!aţii sau urmele se pierdeau în acea localitate.
(ceastă prezumţie nu acţiona dacă rău%ăcătorii erau descoperiţi
sau se realiza o procedură de ;urămCnt a cel puţin doi oameni Jde
ispra!ăJA care declarau că Jnu /tiu ei să %ie tClhari în satul lorI.
hN. /(1/-1A. &ra considerată în procedura %eudală drept regina
pro$elor. ortura a %ost pe larg %olosită pentru a%larea ade!ăruluiA dar /i
pentru pedepsirea !ino!aţilor. De o$iceiA pedeapsa capitală era precedată
de torturarea osCndituluiA ca o %ormă de sporire a pedepsei. -ercetarea
in%racţiunilor nu începea automat cu torturarea inculpaţilorA dar aceasta se
putea %olosi cCnd e0istau /i alte pro$e /i in%racţiunea era do!edităA dar
lipsea recunoa/terea sau mărturisirea. :n %eudalismA no$iliiA %runta/ii /i
oră/enii nu erau supu/i torturiiA decCt în cazul crimelor de lesma;estateA
!ră;itorie /i hiclenie. (utorităţile transil!ănene au aplicat tortura /i %aţă de
cei scutiţiA începCnd cu secolul al B64-lea pCnă în secolul B644-lea. :n
125
În06ri02ri3e
Cer6etarea 3a
Eaţa 316232i
Pre>25ţii3e
T1rt2ra
secolul următor se !a interzice torturaA ca urmare a politicii iluministeA dar
în practică ea s-a %olosit în mod a$uzi!.
iN. C(*:/II*6A 9-0+C2/(1-)-I. :n !echiul nostru drept se
admitea ca pro$ă /i con/tiinţa ;uridică a ;udecătoruluiA %ormată pe %aptele
cu care !enise în contact personal /i pe care le cuno/tea nemi;locitA %iind
de %aţă la producerea lorA sau a!Cnd la cuno/tinţă împre;urări sau pro$e
care duceau la cunoa/terea pricinii de către acesta. )e considera o pro$ă
de cea mai mare crezare atunci cCnd cunoa/terea %aptelor era realizată
chiar de ;udecător.
-. Pr1n2nţarea @1tăr;ri31r H2de6ăt1re8ti
:n =ara 3omCnească /i în 'oldo!aA pronunţarea hotărCrii
cuprindea două %azeF
- :n primul rCndA se realiza pronunţareaG
- (poi redactarea /i comunicarea hotărCriiA în care se speci%icauF
numele împricinaţilorA dacă au %ost prezenţi la ;udecată sau au %ost
reprezentaţiA o$iectul plCngeriiA susţinerea părţilorA pro$ele cu analiza lorA
soluţia care a %ost adoptată /i întărirea domnească.
(semenea întăriri erau necesare atunci cCnd se ;udeca de către
Di!an sau unii dregătoriA în !irtutea calităţii lor sau %iind delegaţi de către
domnitorA pentru ca hotărCrile să %ie de%initi!e /i e0ecutorii. Dacă
ana%oralele Di!anului erau conduse de mitropolitA puteau %i atacate de
către un împricinatA procesul putCnd %i ;udecat doar su$ conducerea
domnitorului. Dacă ana%oralele dregătorilor erau atacate în scopul
re;udecăriiA /edinţa de re;udecare se realiza su$ conducerea
domnitorului. -Cnd /edinţa nu era condusă de domnA hotărCrea nu era
e0ecutorieA în sensul că se putea re;udeca /i cu domnitorul.
Dacă iniţial procedura era oralăA odată cu apariţia procedurii scrise
aceasta ia o amploare din ce în ce mai mareA iar redactarea hotărCrilor
de!ine din ce în ce mai amplă. Dregătorii delegaţi recurg la o procedură
scrisăA ei %iind o$ligaţi să comunice domnului cele ce au constatat.
)oluţiile instanţelor o$/te/ti continuă să %ie pronunţate su$ %ormă oralăA
de unde /i lipsa de documente.
I. Căi de ata6.
:n perioada %eudalismului nu sunt cunoscute căi de atac cum sunt
cele moderneA dar împotri!a unei hotărCri se poate iniţia o plCngere în
%aţa unui organ superior. (ceastă plCngere nu duce la suspendarea
hotărCrii organului in%eriorA dar poate a!ea ca urmare o nouă ;udecată.
3ecursul nu a %ost reglementat în !echea procedură ;udiciarăA el %iind
creat de dreptul procesual modern. Nici principiul autorităţii lucrului
;udecat nu-/i %ace apariţia decCt la începutul secolului al B4B-lea.
8otărCrile ;udecătore/ti pronunţate de un domn puteau %i anulate de
domnul următorA care putea proceda la o nouă ;udecată. (ceastă
insta$ilitate a hotărCrilor a a!ut consecinţe negati!eA mai ales în materie
de proprietate imo$iliarăA creCnd nesiguranţă în ceea ce pri!e/te
apartenenţa pămCntului. ( %ost ne!oie să se găsească soluţii în acest
sensA prin apariţia unor instituţii ;uridice ca W$lestemulA za!escaA prada /i
126
C1n8tiinţa
H2de6ăt1r232i
Pr1n2nţarea
@1tăr;ri31r
H2de6ăt1re8ti
Căi de ata6
gloa$aWA care sunt menţionate în hotărCri cu scopul declarat de a nu se
mai redeschide procesele.
5a!esca este o instituţie aplicată numai în 'oldo!a /i constă în
o$ligaţia pusă părţii participante la un act ;uridic sau la un procesA de a
plăti domnitorului o sumă de $ani sta$ilită prin act sau hotărCreA în cazul
în careA nerespectCnd !oinţa stipulată în actul ;uridic sau hotărCrea
respecti!ă în care %igura clauzaA cerea domnitorului sau noului domnitor
să redeschidă procesul. 1rin această procedură se suplinea autoritatea
lucrului ;udecat. (pare pentru prima dată într-un act domnesc de întărire
a unei danii /i apoi într-o hotărCre a Di!anului în secolul al B6-leaA iar
pentru ultima dată la 1552. (ceastă instituţie s-a aplicat puţin timpA
datorită ine%icacităţii ei /i a înlocuirii cu gloa$a.
1radaA ca instituţie ;uridicăA a apărut în =ara 3omCnească /i se
realiza prin înserarea unei clauze într-un actA care cuprindea înţelegerea
inter!enită între părţiA sau printr-o hotărCre ;udecătoreascăA constCnd în
o$ligaţia părţilor de a da o sumă de $ani domnieiA în cazul în care nu /i-ar
respecta anga;amentul /i ar redeschide procesul. 1rada a a!ut
aplica$ilitate de la începutul secolului al B644-lea pCnă în mi;locul
secolului al B6444-lea.
,loa$a este o sancţiune patrimonială aplica$ilă persoanei care nu-
/i respectă propriul său anga;ament sau ordinul autorităţii. 1entru ca
e%icacitatea hotărCrilor să %ie întărităA gloa$a asigura %uncţiunea !echii
prăzi de a îngreuna reluarea ;udecăţii. )-a aplicat din a doua ;umătate a
secolului al B64-lea pCnă în secolul al B6444-lea. :n 'oldo!aA gloa$a se
dădea în animaleA de unde /i numeleA iar în =ara 3omCnească /i
ransil!ania reprezenta o sumă în $ani.
&. EFe62tarea @1tăr;ri31r
8otărCrile ci!ile se puteau e0ecuta asupra $unurilor de$itorului sau
asupra persoanei luiA posi$ilitate care prile;uia a$uzuri /i pentru a cărei
a$olire s-a dus o luptă îndelungată. :n secolul al B6444-leaA de$itorul
putea %i închis pCnă se recuno/tea dator sau î/i plătea datoria saA a
autoruluiA sau pCnă cCnd aducea cheza/i care garantau plata datoriei.
1rocedura e0ecutării silite începea cu o somaţie întărită de o ameninţare
a domnitorului. Ordinul de e0ecutare se trimitea mitropolitului sau
dregătorului care a ;udecat cauzaA pentru a-i da curs. :n a%ară de
hotărCrile de%initi!eA domnul mai ordona e0ecutarea poruncilor saleA la
cererea unei părţiA în cazuri urgenteA %ără a mai cita cealaltă parte.
*neoriA o parte într-un proces putea %i trimisă să e0ecute silit pe cealaltă
parte. )pre deose$ire de dreptul modernA organul de ;udecată putea %ace
/i e0ecutareaA mai ales cCnd era !or$a despre interesele unei mănăstiri.
)e întCmpla adesea ca Di!anul să dea o hotărCre cu o soluţie alternati!ă.
&l punea în !edere unui dregător să %acă cercetări la %aţa loculuiA să
audieze martoriiA să e0amineze pro$ele /i apoi să procedeze într-un %el
sau altulA după cum rezulta din pro$atorii. )pre s%Cr/itul epocii %eudaleA se
întClnesc documente din care rezultă că se luau /i măsuri asiguratoriiA în
scopul păstrării situaţiei e0istenteA pCnă la terminarea procesului.
:n ransil!aniaA procesul se putea încheiaA atCt în materie ci!ilă cCt
/i penalăA printr-o tranzacţie între părţiA care inter!enea în cursul procesului
127
EFe62tarea
@1tăr;ri31r
sau după începerea acestuiaA dar înainte de pronunţarea sentinţei. 4deea
de $ază era posi$ilitatea împăcării părţilorA con%orm te0tului W-onstituţieiW
din 4 august 129.A care reglementa un o$icei mai !echi. Dacă iniţial
împăcarea părţilor se %ăcea cu permisiunea ;udecătoruluiA ulterior acesta
nu mai poate inter!eni în tranzacţieA dar în schim$ încasează o sumă
denumită Jiudicium pacisIA al cărei cuantum era de trei mărci în anul 1351.
După anul 1435 această ta0ă este a$olităA iar tranzacţia se putea realiza în
%aţa ;udecătorului sau a unei nota$ilităţi credi$ile. &0ecutarea tranzacţiei se
%ăcea su$ ameninţarea unei pedepse su$ %ormă de amendă. 4niţiati!a
tranzacţiei putea să o ai$ă ;udecătorulA iar e%ectuarea acesteia să se %acă
prin intermediul unor conciliatori. :n legătură cu instituţia împăcării e0ista /i
;udecata prin ar$itra;.
(ceasta se e%ectua de ar$itriA care alcătuiau o instanţă aleasă ad-
hocA pentru %iecare pricină în parte. (r$itra;ul s-a dez!oltat din o$iceiul ca
la încheierea tranzacţiei să se e%ectueze o conciliere de către J$oni !iriA
pro$i !iri sau ar$itriiI. (ce/ti intermediari ai înţelegerii au de!enitA în timpA
;udecătoriA în locul instanţei o%icialeA ei asigurCnd /i e0ecutarea sentinţei.
3edactarea sentinţei în ransil!ania de!ine o$ligatorie începCnd din
secolul al B44-lea. ?i în această pro!incie au %uncţionat instituţii
asemănătoare cu za!esca /i gloa$aA a!Cnd în !edere ine0istenţa
autorităţii lucrului ;udecat. 1rin tranzacţie se sta$ileau sumele de $ani
care tre$uiau plătite pentru reînceperea procesului. :n ransil!ania a %ost
recunoscut o%icial /i dreptul unei persoaneA nemulţumite de o hotărCreA de
a se adresa scaunului ;udecătoresc imediat superiorA ceea ce însemna
consacrarea dreptului la apel.
TEA (. RE%#EENTAREA PRINCIPA#E#!R INSTITU.II $E $REPT
ÎN )EU$A#ISU# $E+V!#TAT
1. $re4t23 de 4r14rietate
:n %eudalismul timpuriuA normele /i instituţiile ;uridice au %ost
înglo$ate în cadrul sistemului de drept denumit la noi +egea =ării
144
. :n
%eudalismul dez!oltatA tot +egea =ării continuă să ai$ă instituţiile sale $ine
de%initeA dar acesteaA cum este %irescA capătă %orme noiA con%orme
dez!oltării socialeA păstrCndu-se totu/i !echile denumiri din terminologia
de pe timpul constituirii lor.
Dreptul de proprietate în orCnduirea %eudală urmăre/teA după
comple0itatea reglementăriiA e0istenţa structurii politice /i ;uridiceA precum
/i strati%icarea socială realizată după %orma de stăpCnire a pămCntului. :n
raport de titularii dreptului de proprietate asupra pămCntuluiA e0istă o
proprietate domneascăA o proprietate no$iliară /i o proprietate ţărănească.
1. 1. Pr14rietatea d15nea06ă
Domnitorul ţării a!ea un drept de proprietate %eudalăA %iind !Cr%ul
ierarhiei socialeA asupra întregului pămCnt al ţăriiA denumit Jdominium
144
E/i 8"+n"., E/i M#c&ţ ) I't#+i. 't.t&&i şi d+",t&&i +#/0n"'c, 6&c&+"şti, 1994, Ed. S.n'..
128
RE%#EENTAREA
PRINCIPA#E#!R
INSTITU.II $E
$REPT ÎN
)EU$A#ISU#
$E+V!#TAT
$re4t23 de
4r14rietate
Pr14rietatea
d15nea06ă
eminensIA în calitate de reprezentant al statului. (cest drept era a$solut /i
se e0ercita de către domn prin încredinţarea sau recunoa/terea unui
Jdominium utileI pentru $oieriA dregători /i înaltul cler ca no$ili %eudaliA
asupra mo/iilor lor pro!enite din mo/teniriA danii sau uzurparea dreptului
o$/tilor li$ere. =ăranii aser!iţi a!eau doar un drept de %olosinţă asupra
IdelniţelorI pe care lucrau /i trăiau.
Domnul mai stăpCneaA în numele statuluiA printr-un drept de
supra!eghere /i controlA $unurile ce nu aparţineau cu un titlu ;uridic unei
persoaneA precum /i terenurile care nu erau stăpCnite cu un titlu !ala$il.
&l putea dispune scoaterea acestor $unuri sau terenuri din %ondul pu$lic
/i atri$uirea lor unor persoane cu meriteA în scopul înno$ilării lorA $oieriA
dregătoriA precum /i mănăstiriA sau să le trans%orme în stăpCniri
personale. 1ădurile seculareA care nu aparţin decCt statuluiA terenurile /i
apele de dimensiuni mariA ce nu pot %i indi!idualizate ca stăpCnireA sunt în
proprietate domnească.
erenurile pu$liceA numite impropriu JpustiiIA sunt cele care nu au %ost
în stăpCnire indi!iduală nici o perioadă de timp. (cestea sunt zone unde se
găsescA totu/iA case izolateA %CntCniA prisăci /i pa;i/tiA care au %ost create din
iniţiati!ă particulară Jdin pădurea !erdeI. :n ast%el de locuri sunt întemeiateA
prin danie domneascăA proprietăţi particulareA cum ar %i Jlocul lui Oancea /i
a lui 1iatrăA prisaca lui -hiprianA %CntCna 1educeluluiA 'Cnăstirea 6oroneţ
/.a.I precum /i o mulţime de mori /i poieni. (ceste terenuri scoase din
proprietatea statului sunt hotărnicite chiar de domnitor sau de un dregător
domnescA împreună cu Joamenii $uni /i $ătrCniIA tocmai pentru a %i
opoza$ile tuturor. (ceste danii stau la $aza întemeierii unor localităţiA tCrguriA
ora/eA %iind întărite de domnitor cu titluri /i hrisoa!e de stăpCnire ereditarăA
ade!ărate titluri de proprietate. (ceste documente se păstrau din neam în
neam cu deose$ită gri;ă /i erau prezentate în cazul contestării dreptului de
proprietate. *nele terenuri au %ost ocrotiteA pentru a %i e0ploatate sau
stăpCnite de di!erse persoaneA în a%ara celor care au primit hriso!
domnesc special. (st%elA sunt $rani/tele Hpăduri amena;ateNA unde nu era
permisă intrarea %ără autorizaţieA pentru !Cnătoare sau pescuitA
întemeiere de prisăci sau cules de %ructe de pădureA realizare de curături
sau cosit %Cn. erenuri pustiiA în alt înţeles al noţiuniiA sunt /i mo/iile
a$andonateA a căror proprietari nu au a!ut urma/iA sau au plecat din
cauza nă!ălirii tătarilorA a $irurilorA a sărăciei sau a$uzurilor. (st%el de
Jmo/ii %ăr de omJ sau mo/ii pustiiA JpCnă !or !eni rudeniile lor din ro$ieIA
pot %i dăruite de domn unor $oieri sau mănăstiri în !echile lor hotare.
(pele curgătoareA $ălţile /i iazurile de pe/te %ac parte din
proprietatea statului /i sunt %olosite în comun pentru na!igaţieA adăpat
turmele sau pentru pescuit. 1e malurile acestora era interzisă construirea
unor a/ezări care ar stingheri scopului comun. -onstruirea podurilor /i
%CntCnilorA pentru %olosul oamenilor /i pentru animaleA sunt realizate din
!eniturile domnieiA dar ta0ele ce se percep pentru această %olosire suntA
de asemeneaA un drept domnescA uneori cedat celor care le îngri;esc.
(st%elA mitropolitul 'atei al 'irelor aminteaA într-un documentA
necesitatea construirii de poduri %i0e /i Jum$lătoareIA care puteau %i date
în gri;a unor sateA $oieri sau mănăstiri pentru reparaţiiG cei ce le îngri;au
erau scutiţi de ta0e.
129
ot un drept al domnitorului era acela de a apro$a !adurile de
moarăA săparea unui iaz sau a unei gCrle. #ene%iciarii unor ast%el de
pri!ilegii tre$uiau să ai$ă o carte domnească prin care se stipulau reguliA
cum ar %i interdicţia de a schim$a cursul apelorA de a stCn;eni sau a
prime;dui pe !eciniA norme pri!ind construirea zăgazurilor. :n cazul unor
di!ergenţe cu pri!ire la dreptul de !adA împricinaţii se adresau unui J!ăta%
de gCrlăIA care resta$ilea situaţia de normalitate. :n cazul în care unii
$oieri erau condamnaţi pentru trădareA acestora li se con%iscă terenurileA
care trec în proprietate domnească - Jpe seamă domneascăJ. +a %elA în
cazurile de răscoalăA răsturnarea domnului prin %orţăA %uga acestuia din
ţarăA însu/irea $anilor !istieriei sau a altor $unuri domne/tiA se
procedeazăA pe lCngă pedeapsa principală ce se aplicăA la con%iscarea
mo/iilor /i $unurilor celui ;udecat /i trecerea lor în patrimoniul domniei.
*neoriA aceste $unuri /i mo/ii erau date ca JdaniiI unor $oieri credincio/i
sau $isericii. -u toate acesteaA cei ce le primeau încercau să realizeze
contracte de !Cnzare-cumpărare cu cei deposedaţiA pentru Ica să nu %ie
păcatJA sau să nu e0iste !reo re!endicare în cazul schim$ării
domnitorului.
1. 2. Pr14rietatea =1ierea06ă
1roprietatea no$iliară pro!ine din moduri originare de %ormareA
precum /i din acapararea unor proprietăţi ţărăne/ti. 1roprietatea
$oierească
1(*
s-a constituit din mo/tenirea %amilialăA întărită de domnul
%eudal prin înscrisuri /i hrisoa!e. &a datează din timpul e0istenţei cnezilorA
prin e0ploatarea muncii ţărăne/tiA prin cumpărareA schim$A donaţiiA precum /i
uzucapiune. J'iluireaI de către domnitor pentru ser!iciile aduseA sau ca
urmare a actelor de caritate sau e!la!ie pentru mănăstiriA a %ost
principalul mi;loc de do$Cndire a mo/iilor ecleziastice.
De o$iceiA donaţiile domne/ti se %ăceau cu condiţieA în sarcina
$oierului sau $isericii intrCnd îndeplinirea unor sarcini. Neducerea la $un
s%Cr/it a o$ligaţiilor atrăgea după sine retragerea donaţieiA prin procedura
numită JpreadalicaI.
:n anumite cazuriA domnul renunţa la condiţia retracti!ă prin
preadalicăA $ene%iciarul rămCnCnd mo/tenitor de drept. :n aceste condiţiiA
do$Cnditorul era o$ligat să Jmulţumească domnuluiJ prin acordarea unui
dar sim$olic Hun cal cu tot echipamentul sau o cupă preţioasăN.
Domnitorul ţării putea dărui $oierilor mo/ii din domeniul statuluiA în
special $rani/tiA !aduri de moriA sate aser!ite sau săla/uri ţigăne/ti.
(ceste daruri purtau denumirea de Woha$ăW în =ara 3omCnească /i de
WuricW în 'oldo!aA am$ele tipuri de proprietăţi %iind scutite de impozite sau
de alte ser!ituţi.
1rin a$uz de putereA $oierii /i-au constituit mari lati%undiiA
cuprinzCnd cCmpuri agricoleA curăturiA !iiA poieneA moriA în%iinţCnd sate cu
ţărani aser!iţi sau cu meseria/i morariA olariA dulgheriA cărămidari etc.
145
E/i 8"+n". ) 8#nt+i*&ţii . i't#+i. in'tit&ţii#+, 2n R"%i't. A+;i%"#+, .n& L<?I.
13!
Pr14rietatea
=1ierea06ă
1roprietatea $isericii s-a %ormat prin danii domne/ti sau din partea
unor credincio/iA în scopuri pioase. 'ănăstirile a!eau în proprietate
munţiA păduriA moriA sateA grădiniA prisăci /i !ii. (ceste proprietăţi erau
scutite de impoziteA nu puteau %i înstrăinate sau scoase din circuitul /i
destinaţia lor. Domnitorii mai dăruiau $isericilor sau mănăstirilor
Jo$roaceIA ce reprezentau cantităţi de miereA !inA cearăA sareA $ani din
$irurile puse pe sateA atCt în scopul întreţinerii eclezia/tilorA cCt /i pentru
procurarea de $ani. (!Cnd drepturi de ;udecatăA mănăstirile au perceput
/i ta0e de pe urma celor ce se ;udecau. *nele din !eniturile mănăstirilor
erau trimise la muntele (thosA pentru mănăstirile superioareA unde
acestea erau închinate.
1. '. Pr14rietatea ţărănea06ă
1roprietatea ţărănească corespunde stadiului de dez!oltare a
acestei clase socialeA urmCnd statutul o$/tilor li$ereA stăpCnirii personaleA
precum /i dreptul o$/tilor aser!ite.
Dreptul de proprietate în o$/tea li$eră asupra pămCntului are un
caracter mi0tA pe de o parte e0istCnd un drept de!ălma/ asupra unor
terenuri Hpă/uneaA pădureaA $rani/tileNA precum /i stăpCnirea personală
asupra casei de locuitA curţiiA cCmpului de aratA curăturilorA asupra
prisăcilor /i !iilorA li!ezilor cu pometA grădinilor de legume /i %CneţelorA
poienilorA iazurilor ca /i !adurilor de mori /i morilor
1(-
.
O$/tea sătească are un drept de supra!eghere a întregului hotar
al o$/teiA e0ercitCndu-/i proprietatea asupra tuturor terenurilor în
stăpCnire personalăA pe care le poate relua în %olosul colecti!ităţiiA dCnd
alte terenuri în schim$ul lor. Dreptul de stăpCnire de!ălma/ă se e0ercită
în limita %olosinţeiA %ără a schim$a destinaţia naturală a terenului. :n cadrul
dreptului de proprietate de!ălma/ă intra /i dreptul de pă/unare cu
turmele pe izlazulA munţii /i pădurile o$/tii. *n drept adiacent este acela
de islă/ireA ce cuprinde posi$ilitatea de a %olosi în comunA pentru
pă/unatul turmelorA terenurile de pe care s-a ridicat recolta anuală. (cest
drept este recunoscut /i romCnilor din ransil!ania de către domnitorul
'ihai 6iteazulA prin reglementarea Dietei din 22-2" iulie 1>22A de la (l$a
4ulia.
Dreptul de stăpCnire personală era al %iecărui mem$ru al o$/tei
asupra unor porţiuni de teren desprinse din de!ălmă/ie. (supra acestuiaA
ţăranul acţiona în sensul îm$unătăţirii producti!ităţiiA prin aceasta
sporindu-i !aloarea. 'unca de începutA de desţelenire /i de de%ri/areA se
continua cu amena;area de li!eziA !ii grădiniA ogoareA prisăciA !aduri de
moară sau !etre de casă. -Cmpul se repartiza anual pentru lucru /i
%olosinţă prin tragere la sorţiA %iind denumit JdelniţăA soarte sau ;ire$ieI. -u
timpulA s-a statornicit regula transmiterii acelea/i supra%eţeA pentru
aceea/i %amilie în mod ereditarA terenul de!enind ast%el JocinăA dedină
sau $a/tinăIA cu!inte sla!e care au înţelesul de proprietate mo/tenită de
la părinţi.
146
E. 8"+n"., E. M#c&ţ ) I't#+i......., #,. cit.
131
Pr14rietatea
ţărănea06ă
(supra acestor terenuri e0ista în o$/tea li$eră un drept de protimisA în
conţinutul căruia intra interzicerea accesului unor străini în proprietatea
respecti!ăA ast%el căA în cazul în care terenul de!enea %ără stăpCnA sau urma a
%i !CndutA o$/tea a!ea prioritate la cumpărare.
Dreptul de proprietate ţărănească în o$/tea aser!ită se e0ercita în
cadrul hotarelor sta$ilite de către $oierA stăpCnul %eudal sau domnitorA
în raport de persoana care era proprietar direct. O$/tea aser!ită era o
comunitate de muncă pro!enită din aser!irea %orţată a unei o$/ti li$ereA
sau întemeierea unei Jslo$oziiI cu apro$are domnească. 1roprietatea
o$/tilor li$ere a decăzut în timpA trans%ormCnd pe săteni în ţărani
dependenţi HrumCniA !ecini sau io$agiN. :n catasti%ul de cisle al
domnitorului 1etre ?chiopulA din anul 1591A ţăranii cu pămCnt erau de opt
ori mai mulţi decCt cei aser!iţi. :n -ondica +iuzilor din anul 1.22 se
menţionau 11>5 sate aser!iteA %aţă de 54> sate li$ereA care mai rămaseră
la acea dată.
=ăranul aser!it a!ea casa de locuit în proprietatea saA dreptul de
%olosire al pămCntului al cărui proprietar %useseA a!Cnd /i dreptul asupra
unor $unuri create de elA ca in!entarul agricolA !itele de muncă sau
întreţinere. &l era o$ligat să dea zeciuiala tradiţională $oierului în muncăA
$ani /i produseA a!Cnd în !edere că lucra pe teren străin.
2. Re:i523 4er01ane31r
1ersoanele %izice sau ;uridice sunt in!estite cu capacitate ;uridică
de la na/tere /i cu capacitate de e0erciţiu în raport cu reglementările în
!igoare. :n %eudalismA inegalitatea de statut social plasează persoana
într-o s%eră a capacităţii ;uridice di%erităA în raport de încadrarea într-o
categorie sau alta
14"
.
/!IERII a!eau capacitate ;uridică deplinăA se $ucurau de
pri!ilegiile recunoscute clasei lor. -hiar /i în ransil!aniaA no$ilii romCni
a!eau un statut pri!ilegiatA cu condiţia să treacă la religia catolică /i să se
maghiarizeze. )trati%icarea $oierimii duce la o di%erenţiere a drepturilor
pu$liceA statornicirea unor trepte di%erite în cadrul aceleia/i claseF $oierii
mari /i miciA de curte sau de ţarăA dregători sau %ără slu;$e.
C#ERU# a!ea întreaga capacitate ;uridicăA pri!ilegiiA putea
participa la rezol!area tre$urilor ţăriiA în )%atul domnescA în adunările pe
stăriA în procese ci!ileA penale sau canoniceA con%orm cu ierarhia
$isericească. :n ransil!aniaA clerul ortodo0 a!ea o restrCngere a
drepturilor /i pri!ilegiilorA religia ortodo0ă %iind considerată tolerată /i
schismatică.
!RĂ"ENII 8i TÂR%!VE.II a!eau dreptul de a participa la
administrarea ora/elor /i tCrgurilorA dispuneau de $unurile /i a!erea lorA
puteau să %ie prezenţi în instanţă pentru apărarea intereselor lor. *neoriA
pentru merite deose$iteA puteau să promo!eze pe scara socialăA
de!enind dregători.
147
?. >.n$. şi c#"cti% ) T+.t.t........, #, cit.
132
Re:i523
4er01ane31r
.ĂRANII #I/ERIA mo/neni sau răze/iA a!eau li$ertăţi în
administrarea satelor lorA puteau să stea în instanţă pentru rezol!area
intereselor comunităţii lorA dar /i pentru interese personale. &i erau numiţi
simplu ţăraniA pentru a %i deose$iţi de ţăranii aser!iţi. Dintre ei s-au ridicatA
ca urmare a meritelor personaleA în special pe timpul răz$oaielor la care
participaserăA $oieri cu rang de dregători.
.ĂRANII ASERVI.IA rumCni sau !eciniA săraciA siromahiA
poslu/niciA mi/eiA !lahiA horaniA ţărani de isto!A io$agiA a!eau denumiri
di%erite în raport de zona geogra%ica unde trăiauA raporturile în care se
găseau cu stăpCniiA dacă a!eau în %olosinţă pămCnt sau lucrau doar cu
$raţele. (ce/tia puteau să dispună de $unurile pe care le posedauA dar
erau e0clu/i de la e0ercitarea unor drepturi pu$lice. *neoriA puteau re!eni
la condiţia de oameni li$eriA în cazul în care erau WiertaţiW sau se
răscumpărau.
STRĂINII erau toleraţi în ţările romCneA mai ales dacă erau
cre/tini. &i puteau să ai$ă proprietăţiA $isericiA comunităţi propriiA a!eau
dreptul să %acă comerţ. )trăinii se puteau considera ca %iind W
împămCnteniţi W dacă se căsătoreau în ţările romCne /i de!eneau cre/tini.
urcii nu puteau să se sta$ilească în ţările romCneA nu puteau do$Cndi
mo/ii sau să-/i construiască geamii.
3O#44A tătari sau ţiganiA trăiau %ără drepturi ci!ileA su$ regimul unui
Wdrept ţigănescW.
&rau lipsiţi de li$ertateA consideraţi o$iecte asupra cărora stăpCnii
puteau %ace tranzacţii. 3o$ii a!eau puţine $unuri în stăpCnire /i trăiau la
limita cea mai de ;os a e0istenţeiA su%erind o e0ploatare cruntă. 3o$ii
puteau aparţine domnieiA $oierilor sau mănăstirilorA după locul unde
a!eau săla/urile. 3o$ii puteau să scape din această stare numai dacă
erau Wiertaţi WA alt%el ei /i copii lor rămCneau în proprietatea unui stăpCnA
care putea dispune de persoana lorA cu singura e0cepţie că nu puteau
să-i ucidă ca pe scla!i.
'. R2denia
3udenia este relaţia dintre persoaneA $azată pe rudenia de sCngeA
pe legăturile de alianţă sau cele iz!orCte din apartenenţa la ritualurile
spirituale ale $otezului /i cununiei.
3udenia naturală este $azată pe e0istenţa unor ascendenţi
comuni pe linie directă suitoareA pe linie descendentă între părinţi /i
copiiA precum /i colateralăA între treptele numerotate după numărul
generaţiilor. 3udenia de sCnge a creat în dreptul %eudal o$ligaţii de a;utor
reciproc /i întreţinereA precum /i !ocaţie succesorală. :n acela/i timpA
rudenia de sCnge este un impediment la căsătorieA pentru păstrarea
acurateţii generaţiilor /i moralităţii. #iserica a întărit impedimentele la
căsătorie a rudelor de sCngeA condamnCnd incestul /i căsătoriile între
rude pCnă la gradul al patrulea. Normele morale împiedicau /i căsătoria a
doi %raţi cu două surori.
3udenia spiritualăA realizată între na/i /i %inii de $otez sau cununieA
creează impedimente la %el de puternice ca /i cele naturale.
:n dreptul %eudal romCnesc e0istă /i rudenie deri!ată din !oinţa
părţilorA prin în%iere /i în%răţire. -ăsătoria realizează o rudenie prin alianţăA
133
R2denia
care se produce prin consimţămCntul am$ilor tineriA dar cu încu!iinţarea
părinţilor /i numai prin %ormele solemne religioase. :n %eudalism nu se
încheie căsătoria pe $aza unor acte scriseA ceremonialul ţinCnd de
procedura peţituluiA încu!iinţarea părinţilor /i constituirea zestrei. 5estrea
este dreptul tinerilorA ea reprezentCnd echi!alentul muncii acestora în
%amiliile lor. (cest drept se constituie prin strigări pu$lice în timpul
săr$ătorii /i petrecerii de nuntăA la care se adaugă darurile %ăcute de
rudeA prieteni /i na/i.
inerii pro!eniţi din %amilii de ţărani aser!iţi primeau o înzestrare
de la stăpCnul %eudal pentru care lucrauA %aţă de ro$iA care nu primeau
nici o înzestrare la căsătorie.
:n secolul al B6444-lea apar W%oile de zestreWA ce reprezintă o listă cu
in!entarul $unurilor mo$ile /i imo$ile primite de %ată de la părinţiA tradiţia
%iind a$andonată în scopul realizării unei a%aceri maritale. :n scopul
prote;ării a!erii %eteiA s-au ela$orat norme pri!ind regimul dotal modern.
*n impediment la căsătorie era starea de ro$ieA care împiedica realizarea
unei căsătorii mi0teA situaţie care conducea la căderea în ro$ie a soţului
li$er.
(. )a5i3iaA 6ă0ăt1riaA 0266e0i2nea
<amilia este %ormată din părinţi /i copii. Dreptul romCnesc cutumiar
sta$ile/te egalitatea între soţiA rezultată din egalitatea mem$rilor o$/tii
săte/ti. (m$i soţi au drepturi egale cu pri!ire la copiiA soţia
supra!ieţuitoare putCnd să e0ercite singură tutela asupra copiilor minori.
1ărinţii nu a!eau drepturi a$solute asupra copiilor /i nici nu-i puteau
!inde
14.
. &i a!eau a!eau o$ligaţia de întreţinereA protecţie /i educaţie. :n
con%ormitate cu preceptele religiei ortodo0eA soţii puteau să solicite
di!orţulA în acest domeniu soţii %iind egali în in!ocarea moti!elor.
-ăsătoria era o instituţie caracterizată prin egalitate între soţiA
$azată pe consimţămCntul li$er al tinerilorA precedat de W!ederea în %iinţăW
/i Wurmarea de !or$ăWA realizarea unei logodneA spre deose$ire de
pre!ederile legiuirile $izantineA unde căsătoria era decisă numai de
părinţiA din raţiuni de ordin patrimonial sau de alianţă.
)uccesiunea este instituţia prin care se transmite patrimoniul
Wmortis causaWA reglementată în dreptul romCnesc prin mo/tenireA
termenul deri!Cnd de la transmiterea mo/iei. )e cunosc în dreptul %eudal
mo/tenirea legalăA precum /i cea testamentară. 1otri!it mo/tenirii legaleA
au !ocaţie succesorală egală toţi copiii legitimi /i adopti!iA $ăieţi /i %ete.
-opiii naturali o mo/tenesc doar pe mamă. -opilul !itreg are drept de
succesiune la %el ca /i cel legiuitA dar numai cu pri!ire la mo/tenirea
tatălui naturalA nu /i cu pri!ire la $unurile soţului. +egea =ării acordă
soţului supra!ieţuitor un drept de mo/tenire în concurs cu copiii. Datoriile
succesorale treceau asupra mo/tenitorilorA în măsura în care ace/tia
acceptau mo/tenirea.
:n cazul mo/tenirii testamentareA %orma testamentului era oralăA
%iind denumită /i lim$ă de moarteA de%unctul e0primCndu-/i ultima !oinţă.
:n acest cazA se cerea ca să e0iste luciditatea normală transmiterii actului
de !oinţăA precum /i martorii necesari con%irmării celor e0puse ca !oinţă
148
8+"'t#/.ţi" ,"nt+& 't&di& i't#+i"i 't.t&&i şi d+",t&&i R.5.R., ?# I ) III, 6&c., Ed. d" St. ,t. Lit."c. şi
9&+., 1955 ) 1963.
134
)a5i3iaA
6ă0ăt1riaA
0266e0i2nea
testamentară. estamentul putea să %ie redactat /i în %ormă scrisăA actul
numindu-se WdiatăW.
*. Ră042nderea 613e6tivă
:n epoca %eudală sunt cunoscute trei %orme de răspundere
colecti!ăF cislaA du/egu$ina /i despăgu$irea de la altul.
-4)+( era un sistem de impozitare din materia %iscală în care o
localitateA un satA un tCrg sau o cetateA respecti! un ora/A erau o$ligate să
plătească o sumă glo$ală. (poiA această sumă era împărţită în mod
proporţional pe gospodăriiA în raport de puterea economică a %iecăreia.
)ituaţia economică a gospodăriilor se in!entaria o dată la trei ani de către
slu;itorii domne/tiA numiţi Wră$o;ariW. ($uzurile /i cre/terea permanentă a
cislei a adus pe mulţi ţărani în situaţia de WsăraciWA precum /i în situaţia
Wde a da $ir cu %ugiţiiWA adică de a nu-/i plăti impozitul. :n acest caz cei
răma/i tre$uiau să plătească întreaga cislăA cu dreptul de a se despăgu$i
din $unurile rămase de pe urma datornicilor.
D*?&,*#4N( era una dintre %ormele răspunderii colecti!eA care se
concretiza în plata unei amenziA percepută de la săteni prin con%iscarea
unui număr însemnat de !ite. (ceastă du/egu$ină se aplica satului unde
se constata că s-a produs un omorA iar %ăptuitorul nu a %ost găsit. De/i
după întemeierea statelor %eudale romCne/tiA urmărirea unor in%ractori
periculo/i intra în atri$uţiunea slu;$a/ilor domne/tiA Wgonitorii din urmăWA
totu/i /i satele erau răspunzătoare să-l predea pe %ăptuitorA în caz contrar
tre$uind să suporte plata du/egu$inei. (cest procedeu a %ost %olosit de
multe ori în mod a$uzi!A du/egu$inarii a;ungCnd să însceneze omoruri la
hotarele unor sateA pentru ca apoi să-i spolieze pe locuitori.
$ESPĂ%U/IREA $E #A A#TU# era o modalitate de răspundere
colecti!ăA cu elemente de e0traneitate. (ceastă măsură s-a aplicat
negustorilor în trecere printr-o ţară străinăA care ulteriorA întor/i în propria
ţarăA urmau să %ie despăgu$iţi de ade!ăraţii de$itori. )unt cunoscute
cazurile de despăgu$ire de la altul ordonate de domnitorul (le0andru cel
#unA cu ocazia sta$ilirii unui !enit de 1222 de gal$eni soţiei saleA cu
răsplătirea în mod reciproc a no$ililor lituanieni care erau în slu;$a sa.
(ce/tia erau plătiţi de Wnegustorii no/tri /i ai pămCntuluiW pentru ser!iciile
%ăcute domniei pe timpul cCt soţia sa a $ene%iciat de renta amintită. O
procedură similară se %olosea pe plan e0tern la achitarea unor datorii ale
clerului.
-. Ră042nderea 61ntra6t2a3ă
3ăspunderea personală ci!ilă se realiza mai ales în cadrul
îndeplinirii o$ligaţiilor sta$ilite între părţile contractante. :n generalA
contractele au acelea/i denumiri ca /i aziA dar conţinutul lor di%erăA a!Cnd
în !edere epoca respecti!ă.
C!NTRACTU# $E VÂN+ARE-CUPĂRARE este cel mai des
întClnitA %iind translati! de proprietate. &lementele sale principale sunt
consimţămCntulA o$iectul /i preţul. -onsimţămCntul tre$uie să %ie li$erA
nesilitA %ără !icii /i ire!oca$il. :n dreptul %eudalA contractul care era încheiat
prin %orţă sau WsilăWA su$ %orma Waruncării preţuluiW sau a Wlepădării
preţuluiWA era considerat nul. :n cazul !Cnzării pămCntului în con%ormitate
135
Ră042nderea
613e6tivă
Ră042nderea
61ntra6t2a3ă
cu dreptul de protimisA pe lCngă !oinţa cumpărătorului /i a !Cnzătorului
era ne!oie /i de consimţămCntul rudelor /i !ecinilor care a!eau drept de
precumpărare. O$iectul contractului de !Cnzare era de o$icei un $un
suscepti$il de înstrăinareA care era cota parte din pămCntul o$/tii săte/ti
WnealesWA adică neindi!idualizatA sau alte $unuriA ca prisăciA moriA !iiA
poieni sau grădini. (cestea sunt determinate în contract prin hotarul
naturalA precum /i $orne sau îngrădiriA /i mai puţin sunt măsurate
supra%eţele terenurilor. (lte $unuri materiale de mai mică !aloare se
schim$au în mod directA într-un ade!ărat trocA în cadrul economiei
naturale închise.
:n caz de lipsuri materialeA %oameteA $iruri sau pri$egie datorată
răz$oaielorA unii ţărani î/i puteau !inde li$ertateaA de!enind rumCni sau
!eciniA deci în dependenţă %aţă de stăpCnul %eudal. De asemeneaA /i ro$ii
puteau %i !Cnduţi de la un proprietar la altulA %ără ca ace/tia să poată a!ea
!reo mani%estare de !oinţă care să %ie luată în considerare.
1reţul era remis în $anii care circulau în ţările romCneA cum sunt
aspriiA unghiiA taleriiA zloţiiA %lorinii /i leii. 1lata putea %i %ăcută /i în naturăA
prin !ite sau produse stipulate în contract. :n legătură cu achitarea
preţului e0ista instituţia WzăloguluiWA ca o garanţie pentru plata la termenA
precum /i Wîntoarcerea preţuluiW sau înapoierea preţului pentru e!icţiune.
&0istă /i instituţia garanţilorA numiţi Wcheza/iWA care se anga;ează să
plătească în locul cumpărătoruluiA în caz de plată restantă Wa!em să dăm
seamă W.
De o$iceiA contractele au o %ormă de concretizare oralăA %orma
scrisă %iind introdusă mult mai tCrziuA dar pentru a %i opoza$ile sau
cunoscute de cei interesaţiA la realizarea acestora erau prezenţi martoriA
garanţi /i adălmă/ari Hpersoane care primeau un pahar de $ăutură pentru
a-/i aduce aminte de încheierea înţelegeriiN.
-Cnd contractul a!ea /i o %ormă scrisăA se încheia un WzapisWA iar
cCnd documentul a!ea o importanţă cu totul deose$ită He0. !Cnzarea unei
mo/iiNA zapisul era trimis la cancelaria domnească pentru a %i întărit cu un
hriso! domnesc. -ontractul de donaţieA de împrumutA comodatA zălogulA
a!eau în general acelea/i trăsături ca /i contractul de !Cnzare-
cumpărare. Donaţiile se %ăceau de o$icei de către domnitorA către $oierii
loiali sau către mănăstiriA pentru moti!e cucerniceA iar în aceste cazuri se
întocmeau hrisoa!e în )%atul DomnescA întărite prin semnătura domnului.
-ontractul de împrumut $ănesc se încheia cu speci%icarea unui termen -
ziA sorocA !adeaA precum /i a unei do$CnziA W$a/WA care se putea capitaliza
- $a/ peste $a/. 5ălogul con%erea !Cnzătorului sau creditorului garanţia
remiterii preţului sau $anilor /i $unurilor împrumutate. 5ălogul putea %i un
$un mo$il de !aloareA dar /i imo$ile sau chiar li$ertatea. -ondiţia
zălogului era caA la trecerea termenuluiA acesta să treacă în proprietatea
!Cnzătorului sau a creditoruluiA $unurile %iind considerate WpeitoareA
prăpădite sau pierduteW.
I. InEra6ţi2ni
3eglementări penale se găsesc în +egea =ăriiA în timpul
%eudalismului dez!oltat acestea urmCnd să %ie incluse în te0tele pra!ilelorA
136
InEra6ţi2ni
hrisoa!elorA nomocanoanelorA precum /i în!ăţăturilor
149
. )e încearcă să se
interpună inter!enţia statului între %aptele penale /i răz$unarea pri!atăA
acesta a!Cnd rolul de apărător al persoanelor. -u toate acesteaA se mai
găsesc numeroase cazuri de răspundere a unor oameni ne!ino!aţiA dar
cu o legătură cu persoana in%ractorului HpărinţiA %raţiA rudeA consăteniNA mai
ales pentru despăgu$irea ce se pretindea. 4n%racţiunile se numeau W%apteW
sau W!iniW /i se clasi%icau după gra!itate în Wmari /i miciW.
&. A=ateri de 3a d1:5e3e re3i:i1a0e
&rezia este o in%racţiune intenţionatăA ce constă din a$aterea de la
dogmele $isericii dominanteA printr-o %aptă sau o con!ingere mărturisită.
<apta era considerată Wmare păcatW /i era pedepsităA după constatarea
acesteiaA în Wgiudeţul $eseariciiW. oate con%esiunile noi sau sectele ce
!or apărea !or %i considerate erezii de către $iserică /i popor. :n ţările
romCne au %ost practicate reguli de toleranţă %aţă de di%eritele con%esiuniA
spre deose$ire de ransil!aniaA undeA de/i toleratăA credinţa ortodo0ă era
considerată schismaticăA ne%ăcCnd parte din religiile recepte.
(postazia este lepădarea călugărului de cinul călugăresc /i
reintrarea în !iaţa laică. 1ra!ilele îl socotesc Whiclean /i !ră/ma/ cinului
călugărescW.
4erosilia era o in%racţiune îndreptată împotri!a $isericii - Wtoate
%ealurile de gre/eale cu cCte se atinge omul de $esearicăW. -unoscute
sunt Wîmpreunarea trupească în $esearică sau cu o călugăriţăA %urturi de
lucruri s%inţite sau din locuri s%inteWA acestea %iind pedepsite de pra!ile cu
Wcumplită moarteW.
,. Hi63eniaA 3e05aHe0tateaA 6a342>ania
8icleniaA sau trădarea comisă de $oieriA a!ea /i !arianteA cum sunt
!icleniaA !icle/ugul sau hainia. (ceastă in%racţiune se producea împotri!a
domnuluiA personi%icare a statuluiA prin încălcarea ;urămCntului de
credinţă %aţă de acesta /i trădarea la 1oarta OtomanăA în scopul
detronării sau schim$ării acestuia. )ultanul îi considera trădători pe
domnitorii care rupeau legătura %eudală de credinţă sau pe cei care
părăseau ţara în %aţa pericolului de a %i prin/i /i du/i la 1oartă. De
asemeneaA era considerat trădător /i domnul care re%uza e0trădarea
$oierilor uneltitori la 4stam$ulA apărCndu-/i autonomia ;udiciară prin
e0ecutarea acestora în ţară /i trimiterea doar a capetelor lor la sultan.
+esma;estatea era insulta sau WsudalmaW la adresa domni-torului sau
a %amiliei sale. 1ra!ila pedepsea pe cel ce !or$ise WcCt de puţin /i mic/or
cu!Cnt ce !a %i de ru/ine /i de hulă asupra domnieiW. 1edeapsa se aplica în
mod ar$itrarA Wdupă !oia giudeţuluiW. Nu erau pedepsiţi cei ce !or$iseră de
rău pe domnitor din cauza stării de ne$unie sau $eţie. -eilalţi erau pedepsiţi
W%oarte cumplitW.
-alpuzania era o in%racţiune ce atenta la dreptul domnitorului de a
$ate monedăA prin imitarea acestora sau %alsi%icare. 1ra!ilele pre!ăd
pedepse %oarte crude pentru %alsi%icatoriA /i anume decapitareaA urmată
149
I#.n 4. 8#nd&+.c;i ) T+1'1t&+i" c.+.ct"+i'tic" ." %"c;i&&i d+",t ,"n. +#/0n"'c, 6&c., Ti,. ?1c1+"şti,
1934.
137
A=ateri de 3a
d1:5e3e
re3i:i1a0e
Hi63eniaA
3e05aHe0tateaA
6a342>ania
de arderea cada!rului /i con%iscarea a!erii /i $unurilor. De/i nu s-a găsit
!reun document care să ateste aplicarea unor ast%el de măsuriA începCnd
cu secolul al B644-lea unii !ino!aţi de calpuzanie au %ost iertaţi.
!!RU#A denumit Wmoarte de omW sau WucidereWA a %ost pedepsit
penal de către toate %ormele de ;ustiţie. Dudecarea unor ast%el de cazuri
se %ăcea doar de domnA %iind deose$it de gra!e. 1ra!ilele cereauA ca o
condiţie pentru e0istenţa acestei in%racţiuniA să %i %ost să!Cr/ită cu intenţia
de a ucide. De o$iceiA pedeapsa pentru această in%racţiune era moarteaA
însoţită de pedepse de sporire a su%erinţei %ăptuitoruluiA cum au %ost
mutilareaA torturaA precum /i con%iscarea a!eriiA iar pentru $oieriA
surghiunul sau ocna. +egea =ării îngăduia să se aplice principiul
compoziţiuniiA prin care uciga/ul putea să-/i răscumpere !ina de la rudele
!ictimeiA Wplătindu-/i capul sau gCtulW. 1entru in%racţiunea de paricidA
constCnd în uciderea părinţilorA copiilorA %raţilor sau soţieiA pedeapsa era
arderea pe rug.
RĂNIRI#E se numeau WsCngeW /i se pedepseau cu gloa$eA la %el
ca /i in%racţiunile de lo!ire. Dacă prin rănire se producea moartea
!ictimeiA pedeapsa era moartea sau închisoarea /i pierderea ocinelor.
(lte in%racţiuni împotri!a persoanei erau sudalma precum /i răpirea de
%eteA care se pedepseau cu moarteaA sau în mod alternati! cu plata unor
du/egu$ine.
)URATU# era o in%racţiune mai %rec!entă /i consta din Wluarea pe
ascunsW a unui $un mo$il aparţinCnd altei persoane. <urtul era pe Wdin
dosW sau W%urt pe %aţăWA respecti! %lagrant. <urturile erau pedepsite cu
spCnzurătoarea.
TÂ#HĂRIA era in%racţiunea ce consta din deposedarea unei
persoane de $unurile sale prin %olosirea %orţei sau ameninţării. De o$iceiA
această in%racţiune era comisă de %ăptuitori constituiţi în cete sau $andeA
numiţi WtClhari la drumul mareWA iar in%racţiunea era denumită W;acA ;ăcuireA
;a%A tălhu/ag /i tClhărieW. Clharii atacau cara!anele negustorilorA pe care
le ;e%uiauA dar e0ista /i o tClhărire în scop de răz$unare împotri!a
e0ploatării socialeA cCnd unii ţărani luau calea codrului /i se %ăceau
haiduci. (tCt tClhariiA cCt /i gazdele lorA erau pedepsiţi cu spCnzurătoarea
/i con%iscarea a!eriiA sau cu surghiunul.
(lte in%racţiuni mai cunoscute contra proprietăţii au %ost
incendiereaA hotărnicia %alsă /i mutarea hotarelorA ce se pedepseau cu
despăgu$irea !ictimelor /i alte pedepse penale corporale.
10. Pede40e3e
+ista pedepselor pre!ăzute de pra!ile în dreptul %eudal este lungă
/i denotă dorinţa de a crea su%erinţe %izice cCt mai mariA care să
îngrozească pe %ăptuitori /i ceilalţi locuitoriA în scopul pre!enirii comiterii
de %apte negati!e
152
. 1edepsele erau împărţite în patru mari grupeF
pedepse corporaleA pri!ati!e de li$ertateA pecuniare /i accesorii sau
complementare.
PE$EPSE#E C!RP!RA#E constau în Wpunerea în %urciW sau
WspCnzurarea în %urciWA ce se %ăcea într-un loc anume destinat din peri%eria
15!
I#.n 8;iş ) I't#+i. 5"nit"nci.+"#+, 2n R"P#+/. 5"nit"nci.+1 din R#/0ni., &c+. d#ct#+.t, 1997.
138
Pede40e3e
localităţilorA numit Wlocul de pierzareW. DecapitareaA tăierea capului cu
sa$iaA sau lo!irea cu $uzduganul erau pedepse rezer!ate $oierilor
trădători. ragerea în ţeapăA arderea de !iuA înecareaA îngroparea de !iuA
sugrumareaA mutilareaA în%ierarea /i $ătaia sunt doar cCte!a dintre
!ariantele de pedepsire. De o$iceiA asemenea pedepse erau poruncite de
domnitorA încon;urat de )%atul Domnesc sau Di!an. Dudecata era atCt de
dură - ne spune Dimitrie -antemir în lucrarea Descrierea 'oldo!ei - încCt
însu/i logo%ătul cel mare dacă era pCrCt de un ţăran Wîndată ce-/i auzea
numele pomenit tre$uia să se scoale de la locul său /i să se a/eze la
stCnga ţăranului pCnă ce acesta ispră!ea plCngereaW. Domnul hotăra
dacă lăsa li$er pe pCrCtA îl osCndea la moarte sau la altă pedeapsă. -Cnd
domnitorul era con!ins de consimţămCntul Di!anuluiA se %ăcea o ;udecată
rapidă /i de %ormăA e0ecuţia %iind la %el de rapid realizată. (/a a procedat
?te%an cel Cnăr H151"-152"N cu hatmanul +uca (r$oreA pe care l-a
condamnat /i e0ecutat în anul 152". ot în 'oldo!aA în timpul celei de a
doua domniiA (le0andru +ăpu/neanu H15>3-15>.N a dispusA din raţiuni
politiceA tăierea capetelor a 4" $oieri. :n 'unteniaA 6lad =epe/ H145>-
14>2N a %ost o ade!ărată legendă în cea ce pri!e/te pedeapsa aplicată
celor ce încălcau legile pămCntului.
PE$EPSE#E PRIVATIVE $E #I/ERTATE. :n e!ul mediuA
numeroase documente atestă soluţionarea con%lictelor dintre persoane /i
pedepsirea celor !ino!aţi prin trimiterea celor WrăiW în temniţe sau la ocneA
dacă nu cum!a li se aplica pedeapsa capitală. :n acest sensA menţionăm
documentul din 1421A din timpul lui (le0andru cel #unA prin care au %ost
pedepsiţi hoţii care au ;e%uit pe ca!alerul %ranc ,uill$er de +annoMA în timp
ce călătorea prin 'oldo!aA la -etatea (l$ă. 8oţiiA în număr de nouăA au
%ost prin/i /i adu/i cu /treangul de gCt în %aţa ca!aleruluiA iar domnitorul i-
a lăsat posi$ilitatea de a-i ierta sau omorî.
:nchisorile %uncţionau pretutindeniA la mănăstiriA su$ clopotniţele
$isericilorA pe lCngă administraţiiA dar nicăieri nu erau organizate în !reun
%el. 1rimele legi care reglementau această pro$lemă au %ost ela$orate în
secolul al B644-leaF W1ra!ila 'icăW de la ,o!ora în 1>42A din ordinul
domnitorului 'atei #asara$A /i W-artea 3omCnească de :n!ăţătură a
pra!ilelor împărăte/tiWA tipărită la mănăstirea rei 4erarhiA din porunca
domnului 6asile +upu. -u toate că nu se poate !or$i despre organizarea
închisorilor romCne/ti pCnă în a doua ;umătate a secolului al B6444-leaA
pedeapsa închisorii este mult mai !eche. ratamentul celor închi/i nu
di%erea de cel al scla!ilorA dreptul la !iaţă sau moarte era a celui ce dicta
măsura. 1Cnă în secolul al B6-leaA gropniţele /i salinele erau locurile
unde erau osCndiţi in%ractorii. +a 13.2A era pomenită ca e0istCnd o ocnă
aparţinCnd Wocola/ilorWA la rotu/A unde a!usese loc o răscoală a
tClharilorA care a dus la surparea acesteiaA îngropCnd su$ dărCmături pe
tClhari /i pe cei ce îi păzeau. (!Cnd în !edere că pedepsele erau %oarte
se!ereA adesea pentru %apte minore aplicCndu-se pedeapsa cu moarteaA
este de presupus că aruncarea în grosuri sau ocne a!ea un caracter
%oarte dur. *n document din 1391A emis de despotul ?te%anA domnul părţii
dunărene a )er$ieiA dispuneA între alteleA că oricine poate %i îngăduit să
se a/eze pe mo/iile saleA cu e0cepţia criminalilor cărora tre$uie să li se
dea o în!oire specială din partea domnitorului. :ncepCnd cu secolul al
139
B46-leaA se menţionează e0istenţa unor Wa/ezăminte de $ine%acereWA
precum /i a unui ospiciu în zona -Cmpul +ungA dar /i în 'oldo!aA
începCnd din secolul al B64-lea.
-u pri!ire la rolul preoţilor în administrarea pedepselor cu
închisoareaA este cunoscut %aptul că domnul putea să le încredinţeze
;urisdicţiaA a/a cum a %ăcut ?te%an cel 'are prin actul de danie din 14"2
mănăstirii 1raho!a. 3olul preoţilor în ;urisdicţie !a %i a/a de mareA încCt
!or a;unge să ai$ă grosuri în casele lor particulareA ceea ce !a determina
pe domnitorul -onstantin 'a!rocordat să oprească acest a$uz.
*nele mănăstiri au ser!it ca locuri de închisoareA de cele mai
multe ori pentru condamnaţii politiciA %emei /i copii. -ea mai !eche
mănăstire destinată acestui scop a %ost cea de la )nago!A zidită de 6lad
=epe/ în secolul al B6-leaA unde erau închi/i $oierii ad!ersari. :ncepCnd
cu secolul al B644-leaA in%ormaţiile despre pedeapsa închisorii se
înmulţesc. (st%elA cronicarul Nicolae 'uste %ace o descriere a închisorii
de su$ turnul $isericii de la curtea domnească zidită pe timpul lui ?te%an
om/a H1>12-1>23NA domnul 'oldo!eiF W&ra un turn mai înainte în chip de
clopotniţă /i su$ turn era !isterieA /i su$ !isterieA temniţaA în care se
închideau tClharii /i uciga/iiW. &l aseamănă acest turn cu închisoarea
W&diculaW de la =arigrad.
<eudalismul este epoca în care litigiile de la curţile domne/ti au
%ăcut să cadă capul a sute de $oieri. Din cauza am$iţiei de a %i domn în
una dintre ţările romCneA comploturile erau numeroaseA iar e0ecutările de
asemenea. (runcaţi în $eciurile curţilor domne/tiA $ătuţi crunt /i
nemCncaţiA ei î/i a/teptau acolo s%Cr/itul. OsCndele trupe/ti nu a!eau
limite /i conteneau doar cCnd ne%ericitul murea. ăierea narei drepte de
către călău era curentăA dar mai ales suprimarea peretelui despărţitor
dintre nări. -u pri!ire la ast%el de mutilăriA un călător )ommerA ce a !enit
în 'oldo!aA spuneF Wcu ast%el de o$iceiu î/i însemnau ei pe acei despre
care se credea căA %iind din neam domnescA trăgeau năde;dea să ia
scaunulA căci nimeni care ar %i su%erit o sluţire trupească nu se prime/te la
această cinsteW.
-u toată asprimea pedepselor din acea !remeA în 'oldo!a
numărul in%ractorilor nu scădea. (st%elA domnitorul 6asile +upuA în cei 23
ani ai domnieiA a condamnat la moarte peste 42.222 de tClhariA iar
această pedeapsă era aplicată pentru a patra in%racţiune comisă. 1entru
a stă!ili numărul in%ractorilorA cronicile amintesc alte suplicii in!entate de
călăii timpuluiA uneori de o !iolenţă /i o cruzime inimagina$ileA cum ar %iF
scoaterea ochilorA otră!ireaA spCnzurarea cCte doi de părA punerea la
plugA arderea în %ocA purtarea de cozile cailorA ocnaA surghiunulA tăierea
!reunui mem$ru al trupuluiA însemnarea nasuluiA pecetluirea cu %ierul ro/u
la mCnăA $ătaia cu toiegeA con%iscarea a!eriiA închiderea la gros sau ocnă
/i multe alteleA care de care mai în%iorătoare. Despre închisorile
romCne/ti se !or$e/te /i pe timpul lui Duca 6odăA care a domnit de trei
ori în 'oldo!a /i o dată în 'untenia H1>>5-1>.3NA amintindu-se că
acestea erau populate cu $ăr$aţi /i %emeiA unele dintre ele a!Cnd /i copiiA
într-o promiscuitate /i mizerie în%iorătoare. 1edeapsa închisoriiA în
concluzieA era anticamera morţiiA un răgaz de cele mai multe ori nedorit
14!
de cei condamnaţiA care /tiau că este mai u/or a muri decCt a trăi în
acele locuri de e0piaţiune.
PE$EPSE#E PECUNIARE. )unt cunoscute din e0punerea de mai
sus pedepse ca du/egu$inaA răspunderea penală colecti!ă pentru omor.
-u timpulA du/egu$ina a %ost e0tinsă /i cu pri!ire la alte in%racţiuniA spre
e0emplu la tClhărieA %urtA incestA adulter. :n secolele B6 - B644A instituţia /i-
a schim$at conţinutulA în sensul că e0ista o răspundere colecti!ă a
satelor din ;urul locului in%racţiuniiA numite în termen generic
Wîmpre;ura/iW.
O altă pedeapsă pecuniară este con%iscarea $unurilor /i a!erii în
%olosul !ictimei sau a rudelor acesteiaA sau chiar în %olosul domniei.
-on%iscarea a!erii se aplicăA ca pedeapsă complementarăA în cazul unor
in%racţiuni cum ar %iF omorA incestA sodomieA capulzanieA răpireA de%ăimareA
!iol /i hoţie. :n cazul $oierilor condamnaţi la moarte pentru hiclenieA
a!erea acestora de!enea WdomneascăW. 1entru mo/iile dăruite unor
$oieri necredincio/iA se ela$orează hrisoa!e de Wretract de hiclenieW.
,loa$aA ca pedeapsă penalăA a e!oluat /i ea în timp. Denumirea
se schim$ă în secolul al B644-leaA în Wcertare cu $ani sau do$itocWA
conţinutul dez!oltCndu-se în di%erite !arianteA cum sunt hatalmulA
osluhulA tretina /i pripasul. W8atalmulW a %ostA începCnd cu secolul al B6-
leaA o amendă aplicată pentru distrugerea sau strămutarea de hotare. )e
percepea ca o amendă plătită în !iteA de o$icei în număr de 12. WOsluhulW
este pedeapsa pentru in%racţiunea cu acela/i numeA aplicată celor
!ino!aţi de neascultarea poruncilor domnului. )e practică de-a lungul
sec. B6-B644 /i este aplicată de un corp de slu;$a/i domne/tiA numiţi
osluhari. WretinaW este o pedeapsă ce a %uncţionat în 'oldo!aA în secolul
al B6-leaA reprezentCnd o treime din !aloarea $unului pierdut prin
in%racţiune. :n secolul al B64-leaA regula a %ost ca $unurile %urate să %ie
înapoiate !ictimeiA iar !ino!atul să plătească o amendă egală cu o
zecime din !aloarea acelor $unuri. W1ripasulW a %ost o pedeapsă penalăA
su$ %orma unei amenzi aplicate pentru nesupra!egherea !itelorA care au
%ost găsite păscCnd în locuri ce nu aparţin proprietarului acestora. O
ast%el de gloa$ă apare menţionată în 24 %e$ruarie 1452.
PE$EPSE#E ACCES!RII. :ntre pedepsele accesorii sunt %olosite
în %eudalism torturaA degradarea ci!icăA raderea $ăr$iiA $ătaia cu $iciulA
legarea la stClpul in%amieiA pierderea calităţii de no$il sau a %uncţiei de
dregătorA cererea iertării în condiţii ru/inoase Hdesculţ sau cu cenu/ă în
capN. (ceste pedepse au %ost %olosite în mod accesoriuA dar /i ca
pedepse principale în anumite cazuri. De o$iceiA pedepsele corporale /i
cele in%amante nu se aplicau $oierilorA no$ililor sau clerului.
TEA *. EV!#U.IA $REPTU#UI SCRIS PÂNĂ ÎN SEC!#U#
A# CVII -#EA
1. Pri5e3e 4ravi3e 8i i541rtanţa 31r
După %ormarea statelor %eudale romCne/tiA domnitorii au realizat o
unitate organizatorică religioasăA %iind preocupaţi ca $iserica să le acorde
un spri;in deplin în susţinerea /i propagarea relaţiilor ierarhice
141
EV!#U.IA
$REPTU#UI
SCRIS PÂNĂ ÎN
SEC!#U#
A# CVII -#EA
Pri5e3e 4ravi3e
statornicite. -a urmareA toţi domnitorii au căutat să-/i atragă !Cr%urile
cleruluiA precum /i acti!itatea $isericeascăA alături de opera de legi%erare
/i normare a relaţiilor socialeA a normelor de conduită /i a raporturilor
;uridiceA în scop de spri;inire a puterii domne/ti /i a statului %eudal.
1e lCngă mănăstirile e0istente la NeamţA 'oldo!iţaA 1utnaA
6oroneţA #istriţa din Oltenia /i -oziaA s-au în%iinţat în cursul secolului al
B64-lea /coli de caligra%iA care au a;uns ade!ărate /coli de artă /i
răspCndire a cu!Cntului $isericescA urmCnd tradiţia începută în timpul lui
?te%an cel 'are
151
. 1e lCngă aceste /coliA care au %ost susţinute material
/i %inanciar de către domnitoriA s-au scris numeroase cărţiA necesare nu
numai $isericii respecti!eA ci /i pra!ile cu caracter o%icial. Dispoziţiile
imperati!e din pra!ile sunt aplica$ile atCt clericilor cCt /i laicilorA pentru
%olosinţe $iserice/ti /i pentru domeniul ;uridic.
)e cunosc nume de copi/ti cele$riA cum sunt 'acarieA &!loghieA
)il!anA 'ihaiA 4saia /i 'ateia/A care au realizat la mănăstirile la care
lucrau peste 42 de manuscrise sla!oneA în prima ;umătate a secolului al
B64-lea. (ce/tia /i-au în%iinţat ade!ărate /coli în 'oldo!aA de unde cărţile
lor au a;uns în toate cele trei ţări romCneA dar /i la 'osco!aA 1eters$urg
/i 3iga. :n =ara 3omCneascăA DragomirA ,a!riilA 'acarie /i Onu%rieA
4aco$ /i 4oan sunt copi/ti cele$riA care au realizat opere de artă
religioasăA dar /i pra!ile pentru popor. oţi ace/ti eclezia/ti au a;uns în
timpul !ieţii lor episcopi sau chiar mitropoliţiA continuCnd să spri;ine pe
domnitori din scaunele cele mai înalte ale autorităţii $isericii ortodo0e
152
.
-ele mai !echi pra!ile sunt cele scrise în lim$a sla!onăA a!Cnd o
puternică in%luenţă $izantinăA mai ales prin %olosirea lim$ii /i a instituţiilor
speci%ice. 1rintre primele pra!ile care au %ost scrise în lim$a sla!onă /i care
s-au păstrat sunt 1ra!ila de la Crgo!i/teA scrisă în anul 1452 de grămăticul
DragomirA din porunca /i cheltuiala domnitorului 6ladisla!A 1ra!ila de la
1utna H15.1NA 1ra!ila de la 'ănăstirea #istriţa din 'oldo!aA scrisă în anul
1>1.A 1ra!ila de la ,alaţiA scrisă la începutul secolului al B644-leaA /i 1ra!ila
de la 'ănăstirea #istriţa din OlteniaA scrisă în anul 1>3>.
oate aceste scrieri cuprind reguli necesare des%ă/urării !ieţii
monahale /i $iserice/tiA a!Cnd ca iz!oare scrieri cu mult mai !echiA
$izantineA scrise de Wpărinţii $isericiiW primare. *n ast%el de iz!or ar putea
%i W)intagma al%a$eticăW a lui 'atei 6lastaresA scrisă la )alonic în anul
1335.
Deoarece lim$a sla!onă %olosită în cult /i $iserici era improprie
poporului romCnA atCt scrierile $iserice/ti cCt /i pra!ilele au %ost traduse în
lim$a romCnă. 1rima pra!ilă romCnească în manuscris a %ost scrisă su$
îngri;irea ritorului /i scolasticului +ucaci. :n anul 15.1A la cererea %ostului
episcop de 3omanA &ustraţie a întocmit o 1ra!ilă în romCne/te /i în
sla!one/te. e0tul este alcătuit din 354 de %ile /i reprezintă W1ra!ila
s%inţilor apostoliWA W)inoadele ecumeniceWA precum /i %ragmente din
Nomocanonul lui 4oan 5onara. *n interes deose$it îl reprezintă %ilele 224-
212A care cuprind o 1ra!ilă romCnească prelucrată după )%întul 4oan
(;una/ul HpostitorulN. (ceastă pra!ilă este un manual practic de normeA
151
A":.nd+& ?.i/1+"'c& ) T+.t.t d" "ncic#,"di. d+",t&&i, 6&c&+"şti, Ed. L&/in. L":, 1999.
152
A. B+"c&, 5.5.5.n.it"'c& ) Lnc",&t&+i" d+",t&&i 'c+i' 2n i/*. +#/0n1, St&dii, ?II, 1954.
142
din care s-au scos te0tele sla!one aplica$ile $izantinilorA dar s-au
prelucrat pro$lemele necesare poporului nostru.
:n ransil!aniaA preotul 4oan 3omCnul din )Cnpetru H;udeţul
8unedoaraN a realizat prin copiereA între anii 1>22-1>21A W1ra!ila s%inţilor
1ărinţi 31. /i după în!ăţătura 'arelui 6asileW. :n secolul al B64-lea au
apărut primele tipărituri de pra!ileA începutul %iind realizat cu W1ra!ila
)%inţilor apostoliWA care în ane0ele saleA W'olit!elniculW din anul 1545A
conţine mai multe pre!ederi cu caracter laic
153
. (ceastă pra!ilă a %ost
pu$licată din iniţiati!a /i pe cheltuiala domnitorului 3adu 1aisie. ot
1ra!ila )%inţilor apostoli a %ost tipărită de diaconul -oresi la #ra/o!A între
anii 15>2-15>2A din care un e0emplar s-a descoperit în anul 1921 în
'aramure/A de!enind 1ra!ila de la 4eud. (ceste pra!ile au %ost copiate
de alţi călugări /i au circulat su$ %ormă de manuscrise pe tot cuprinsul
'unteniei /i 'oldo!eiA în tot secolul al B644-lea.
:n secolul al B644-leaA s-au tipărit /i au circulat marile pra!ile
romCne/ti cu caracter laicA dintre care cele mai importante au %ost F
- 1ra!ila )%inţilor apostoli după în!ăţătura 'arelui 6asileA care are
un conţinut identic cu cel al pra!ilei tipărite de Diaconul -oresi G
- 1ra!ila aleasăA scrisă de logo%ătul &ustraţie în anul 13>2A după
Nomocanonul lui 'ihail 'ala0osA pe care l-a tradus din lim$a greacă în
lim$a romCnăA dar cu unele a;ustări G
- 1ra!ila de la ,o!oraA denumită /i 1ra!ila 'icăA din anul 1>42A o
legiuire $isericeascăA cu multe elemente laiceA o traducere din lim$a
sla!onă %ăcută de 'ihail 'o0alieG
- -artea romCnească de în!ăţătură de la pra!ilele împărăte/tiA
tipărită la 4a/i în anul 1>4>A din porunca domnitorului 6asile +upuA prima
lege laică o%icialăA promulgată /i in!estită cu autoritate legală. +a
redactarea ei s-a %olosit legea agrară $izantinăA un tratat de drept penal
din lim$a italiană /i O$iceiul pămCntuluiG
- :ndreptarea legii sau 1ra!ila cea 'areA tipărită în anul 1>52A din
porunca domnitorului 'atei #asara$A autor %iind un călugăr eruditA Daniil
1anoneanulA care a;unge ulterior /i mitropolit al (rdealului.
Odată cu apariţia pra!ilelor manuscrise sau tipăriteA s%era dreptului
s-a lărgitA acesta primind din ce în ce mai mult o aplica$ilitate teritorială /i
o uni%ormitate în aplicarea conţinutului normelor. 1ra!ilele traduse din
lim$a sla!onă în lim$a romCnă au putut %i cunoscute mai $ine în
conţinutul lor /i aplicate în cuno/tinţă de cauză. 1rintre trăsăturile
comune tuturor pra!ilelor romCne/tiA care le de%inesc în calitate de drept
scrisA putem aminti adresa$ilitatea către acela/i poporA circulaţia în toate
cele trei ţări romCne /i conţinutul aproape identicA cuprinzCnd norme de
drept $isericesc $izantinA dar /i norme aplica$ile domeniului laic.
2. C1nţin2t23 4ravi3e31r
1ra!ilele $iserice/ti se adresează în primul rCnd clericilorA
cuprinzCnd te0te religioaseA date despre sinoadele ecumeniceA despre
părinţii $isericiiA cronici istorice /i ta$ele de calculare a timpului.
Dispoziţiile ;uridice ce însoţesc pra!ilele nu sunt sistematizate pe instituţii
153
Mi+c". 51c&+.+i& ) I't#+i. 6i'"+icii O+t#d#:" R#/0n". 5+.%i. d" . 6i'"+ic.ni, +it#+& L&c.ci, SPinţii
51+inţi, I#.n R#/0n&, SPinţii A,#'t#i, 8#+"'i., Ed. In't. 6i*ic, 6&c&+"şti, 1992.
143
C1nţin2t23
4ravi3e31r
sau ramuriA e0istCnd alternanţe între dreptul canonic /i laicA ci!il /i penal.
&0istă numeroase dispoziţii pri!ind condiţia persoanelor /i te0te cu pri!ire
la contractele de !CnzareA împrumutA em%iteozăA zălog sau depozit.
<aptele in%racţionale sunt considerateA în spiritul dreptului canonicA
WpăcateWA iar pedepsele sunt %izice sau duho!nice/ti.
<iind inspirate din iz!oare scriseA aceste pra!ile au marcat
receptarea dreptului roman prin %ilieră $izantină. 1rin aceastaA e0istă o
continuitate a penetrării dreptului roman în ţările romCneA de la dreptul
daco-romanA iar apoi la dreptul scris romano-$izantin.
1ra!ilele s-au caracterizat prin consacrare a inegalităţii între
persoane cu statut social di%erit. #oierimea sauA după cum s-a scris în
pra!ileA cei de rudă $unăA cei de rudă aleasăA mai marii altoraA oamenii de
%olosA domnii $ogaţiA se di%erenţiază net de clasa ţăranilorA numiţi săraciA
ţărani gro/i /i pro/tiA cei mici sau oameni de ;os.
(ceastă discriminare se %ace /i în materie de pro$eA în materie de
răspundere /i pedepse. -u toate limitele lorA date de discriminările de
clasă sau a!ereA redactarea unor ast%el de legiuiriA ca /i străduinţa de a %i
aplicateA au a!ut o deose$ită importanţă pentru ţările romCneA au dus la
consolidarea autorităţii monarhiceA la posi$ilitatea întocmirii /i tipăririi
W-ărţii romCne/ti de în!ăţăturăW din anul 1>4>.
'. Cartea r15;nea06ă de 9nvăţăt2ră
-artea romCnească de în!ăţătură este prima legiuire laică
o%icială
154
. 1rimele 94 de paragra%e au ca iz!or o lege WcolonariaeA
agrariaeA rusticaeW ce datează din secolele 6444-4B. -elelalte paragra%e
sunt opera tradusă a romanistului italian 1rosper <arinacciusA denumită
W1ra0iset theoricae criminalis W. -onţinutul acestei pra!ile este !ariatA
începCnd de la iz!oarele dreptuluiA care sunt considerate legea /i
o$iceiulA /i continuCnd cu di!iziunile dreptului. (st%elA pra!ila conţine trei
di!iziuni principaleF ius humanum Hpra!ila lumeascăNA ius di!inum Hpra!ila
dumnezeiascăN /i ius naturale Hpra!ila %irii omene/tiNA în care se detaliază
dreptul clasei %eudale. 1ra!ila sta$ile/te o$ligati!itatea aplicării dreptului
poziti!A adică a legii locului. 1rin pra!ilă se sta$ile/te o$ligaţia cunoa/terii
/i respectării normelor de drept de către toţi locuitoriiA indi%erent de rangul
social.
Drepturile persoanelor sunt pe larg tratateF %elurileA e0erciţiulA
do$Cndirea /i pierderea lor. 1ersoanele %izice sunt tratate în raport de
statutul lor /i de poziţia de clasă. 1ra!ila cuprinde /i reglementări cu
pri!ire la %amilie /i persoaneA poziţia %iului de %amilieA capacitatea
persoanelorA poziţia lor în %uncţie de clasăA religieA !CrstăA stare mintalăA
înrudireA pro%esiuneA domiciliu /i stare ci!ilă. 1ra!ila cuprinde reguli cu
pri!ire la proprietatea $unurilorA posesiune /i uzu%ruct. *n alt domeniu se
re%eră la pro$lema o$ligaţiilor Hiz!oareA garanţiiA contracteNA a %aptelor
ilicite Hdolul /i culpaNA a actelor ;uridice /i a reprezentării. -alea
;udecătorească de apărare a drepturilor su$iecti!e este tratată în mod
deose$itA !or$indu-se despre ;udecătoriA împricinaţiA instanţeA înscrisuriA
martoriA e0perţiA ;urămCntA prezumţiiA hotărCri /i e0ecutarea acestora.
154
Şt. B. L#n$in"'c& ) 8.+t". R#/0n".'c1 d" Ln%1ţ1t&+1, 1646., 6&c., 1961.
144
Cartea
r15;nea06ă de
9nvăţăt2ră
1re!ederi pri!ind dreptul penal sunt înscriseA numindu-se
pedepsele WcertareW /i in%racţiunile W!iniW. 1entru aprecierea pedepsei se
ţinea seama de persoana in%ractoruluiA de locul /i !remea în%ăptuirii
in%racţiunii.
)unt reglementateA de asemeneaA tentati!aA recidi!aA
complicitateaA cumulul de in%racţiuniA cauzele care apără de pedeapsă
Hne$uniaA !CrstaA o$iceiul loculuiA ordinul superioruluiA legitima apărareA
denunţulN. 1rintre circumstanţele care mic/orează pedeapsaA sunt
pre!ăzuteF mCniaA !CrstaA $eţiaA o$iceiul loculuiA ignoranţaA
somnam$ulismulA somnulA dragosteaA iscusinţa sau destoinicia %ăpta/ului
/i aprecierea ;udecătorului.
1ra!ila se ocupă în amănunt de unele in%racţiuniA cum suntF
trădareaA re$eliuneaA ultragierea solilorA calpuzaniaA omorulA paricidulA
otră!ireaA $igamiaA $iandriaA adulterulA hotria Hpro0enetismulNA răpireaA
atentatul la pudoareA sodomia /i in;uria. (cţiunea penală porne/te la
iniţiati!a !ictimei sau a reprezentantului acesteia /i se încheie sau se
pierde prin prescripţieA e0ecutarea hotărCrii sau prin împăcare.
(. Îndre4tarea #e:ii 0a2 Pravi3a 6ea are
:ndreptarea +egii sau 1ra!ila cea 'are a %ost tipărită în anul 1>52.
+a %el ca /i W-artea romCnească de în!ăţătură de la pra!ilele
împărăte/ti /i de la alte ;udeţe cu zisa /i cu toată cheltuiala a lui 6asile
!oie!odul /i domnul =ării 'oldo!eiA den multe scripturi tălmăcite den
lim$a italienească pre lim$a romCneascăW
155
.
1orunca lui 'atei #asara$ determină această W:ndreptare a
legiiW
15>
să ai$ă acela/i conţinut. :ntregul cuprins al lucrării este mai $ine
sistematizatA iar traducerea este mai $ună. 1artea a douaA cea cu pri!ire
la partea penalăA este luată întocmai din -artea romCnească de
în!ăţătură.
1ra!ila este împărţită în 41" articole sau Wgla!eWA %iecare articol
%iind di!izat în WzacealeWA care reprezintă aliniatele. <aţă de modelul
moldo!eanA sunt /i unele pre!ederi noi cu pri!ire la închiriereA asociereA
donaţieA căsătorieA di!orţA mo/tenire /i unele pre!ederi procedurale.
*. $re4t23 06ri0 a3 Tran0i3vaniei 9n 4eri1ada V1iev1dat232i 8i 9n
Prin6i4at
:n perioada %eudalismului timpuriu /i în prima perioadă a
%eudalismului dez!oltat H!oie!odatulNA dreptul scris a cuprins o seamă de
norme pre!ăzute în WDecretele regaleW
15"
. Dacă la început aceste decrete
emanau de la 3egatul %eudal maghiarA în perioada 1rincipatului acest
iz!or de drept se completează cu legile ela$orate de principi în
cola$orare cu DieteleA iar su$ împăraţii 8a$s$urgiA prin legile generale ale
imperiului /i cele particulare ale ransil!aniei. Decretele regale au
reglementat atCt dreptul pu$licA cCt /i cel pri!at. -ele mai importante
155
T+. ?.d/.n ) 5+inci,."" ,+#*"/" d" d+",t *i'"+ic"'c c&,+in'" 2n %"c;i" "$i&i+i ." @1+ii R#/0n"şti,
Ed. B.'& 6i'"+icii, <<<, 1974.
156
B;. 8+#nţ ) Lnd+",t.+". L"$ii, 1652. Ed. 8+t., 6&c&+"şti, 1962.
157
E. 8"+n"., E. M#c&ţ ) I't#+i. 't.t&&i şi d+",t&&i +#/0n"'c, 6&c&+"şti, 1994, Ed. Ş.n'..
145
Îndre4tarea #e:ii
0a2 Pravi3a 6ea
are
$re4t23 06ri0 a3
Tran0i3vaniei 9n
4eri1ada
V1iev1dat232i 8i
9n Prin6i4at
decrete regale au %ost ela$orate în timpul regilor ?te%an 4A +adislau 4A
-olomanA (ndrei al 44-leaA #ela al 46-leaA -arol 3o$ertA +udo!ic 4A
)igismund /i 'atei -or!in. Decretele regale au consolidat drepturile /i
pri!ilegiile clasei no$iliareA dar au cuprins /i norme procesuale de drept
ci!ilA drept administrati! /i $isericesc. -ele mai multe decrete au %ost
ela$orate în timpul regelui )igismund /i pe timpul 8uniazilor. &le au %ost
reunite în W-orpus 4uris 8ungariciW
15.
. 3egele 'atei -or!in a %ost cel care
a pus pro$lema perpetuităţii decretelorA a alcătuirii de statute /i decrete
permanente.
:n timpul 6oie!odatuluiA în ransil!aniaA ca urmare a tendinţei de
autonomieA au apărutA ca o des%acere de autoritatea centralăA acti!ităţi
intense de legi%erareA conduse de !oie!ozi. otu/iA decretele au %ost
principalul iz!or de drept pCnă la desprinderea de statul ungar. După
constituirea 1rincipatului ransil!aniaA autonomA rolul decretelor a %ost
luat de W8otărCrile DietaleW. (ceste hotărCri au %ost apro$are de principiA
în calitate de su!erani. 3eunirea tuturor acestor lucrări a creat
posi$ilitatea apariţieiA în secolul al B644-leaA a unor coduri de drept cu
aplica$ilitate generală pe tot teritoriulA numite W(pro$atae -onstitutionisW
/i W-ompilatae -onstitutionesW
159
. Decrete /i 1atente s-au emis /i în
perioada dominaţiei ha$s$urgice de către împăratA în di%erite pro$leme de
importanţă ma;oră pentru !iaţa socială /i politică a ransil!aniei.
(lte iz!oare de drept scris sunt /i W1ri!ilegiile regaleW sau
WprinciareW acordate unor persoaneA corporaţiiA straturi sociale sau grupuri
de populaţieA $resleA ora/eA grupuri etniceA sta$ilite într-un ade!ărat Wius
singulareW. )tatutele au constituit iz!oare %ormale speciale de dreptA
a!Cnd aplica$ilitate într-o zonă locală sau într-o comunitateA %iind e0presie
a autonomiei localeA îngăduită de puterea centrală în anumite limite.
*nele statute se re%ereau la pro!inciiA teritorii pri!ilegiateA ora/e sau cu
pri!ire la $resle.
Dintre statutele ransil!ăneneA o importanţă specială au a!ut-o cele
săse/tiA codi%icate în secolul al B64-lea în lucrarea W)tatua 4urium
'unicipalium )a0onumWA ela$orată după statutele ora/elor germane
'agde$urg /i 6iena /i %olosite de această comunitate în ora/ele -lu; /i
'edia/. *neoriA normele sunt înmănunchiate su$ %ormă de W-on!enţieWA
cum a %ost cea din /ase iulie 143" între reprezentanţii ţăranilor răsculaţi /i
cei ai claselor dominanteA după răscoala de la #o$ClnaA sau cea încheiată
între clasele dominante su$ denumirea de W*nio rium NationumWA în
toamna aceluia/i an.
*nul dintre cele mai importante coduri scrise este cel apărut
în anul 15"1A după răscoala lui ,heorghe Do;aA întocmit de )te%an
Per$ocziA numit WripartitumW.
1entru populaţia romCnăA de o importanţă e0cepţionalăA
reprezentCnd tendinţa de autonomie /i conducere după norme propriiA
sunt W)tatutele =ării <ăgăra/uluiWA întocmite în anul 152.A precum /i
W-onstituţiile =ării <ăgăra/uluiWA din anii 1>5" /i 1>92A care conţin norme
multiple ale dreptului cutumiarA codi%icate în lim$a latinăA cu re%erire la
158
A. >"+". ) R".ţii d" d+",t 2nt+" @1+i" R#/0n" 2n '"c#"" <? ) <?III, R"%. R#/. I't., <, 1971.
159
A. >"+". şi c#"cti% ) A,t#*.t." 8#n'tit&ti#n"', 8#/,i.t." 8#n'tit&ti#n"', 8#+,&' S&+i' >&n$.+i.",
154! ) 1848, 6&d.,"'t., 19!!.
146
dreptul penalA organizarea ;udiciară /i procedură. (ceste statute sunt
traduse după documente romCne/ti anterioareA pro!enite de la scaunele
de ;udecată locale.
:n secolele B64-B6444 au %ost colecţionate /i alte norme /i acte de
reglementare a unor raporturi ;uridiceA cum sunt cele ale populaţiei
secuie/tiA care s-au cuprins în W-onstituţiile secuilorW din anul 1555A în
cetăţile de la )i$iuA Odorhei /i 5ărand.
-olecţia de legi denumită W-orpus 4uris 8ungariciW cuprinde
decretele din tot cuprinsul secolelor B64-B644A %iind realizat su$ această
%ormă în anul 1>99. Documentul a %ost %olosit de populaţia maghiară din
ransil!aniaA precum /i de administraţia maghiară în raporturile sale cu
celelalte categorii de populaţiiA respecti! sa/iiA secuii /i romCnii.
:ncepCnd din anul 1>91 /i ulterior în întreaga perioadă de
destrămare a %eudalismuluiA care coincide în ransil!ania cu dominaţia
ha$s$urgicăA legile sunt conser!ate prin Diploma +eopoldină. (ceasta
recunoa/te !ala$ilitatea ripartituluiA (pro$atelor /i -ompilatelorA )tatutelor /i
DecretelorA precum /i a -onstituţiilor e0istente. :n această perioadă apar
ca iz!oare noi de drept Diplomele /i 1atenteleA care sunt emise pCnă în
secolul al B4B-lea de către %orul superior al statuluiA dar %ără a se mai
consulta Dieta ransil!aniei.
TEA -. !R%ANI+AREA $E STAT "I $REPTU# ÎN PERI!A$A
$ESTRĂĂRII )EU$A#ISU#UI ÎN .ĂRI#E R!ÂNE
1. %enera3ităţi
:n secolul al B6444-lea au a!ut locA în =ările 3omCneA trans%ormări
în toate domeniile !ieţii economice /i socialeA în culturăA trans%ormări care
au dus la destrămarea relaţiilor %eudale /i apariţia relaţiilor capitaliste de
producţie
1>2
. )-a adCncit di!iziunea socială a munciiA s-a dez!oltat
economia de schim$A odată cu lărgirea pieţei interne /i legăturilor dintre
cele trei ţări romCne. 1rocesul de trecere la relaţiile capitaliste a a!ut un
caracter contradictoriuA cu sinuozităţi date de dez!oltarea istorică precum
/i de con;uncturile e0terne.
:n a doua ;umătate a secolului al B6444-lea apar întreprinderi
manu%acturiereA de tip na!alA de produse de consum alimentar /i casnic.
ratatul de la (drianopolA din anul 1.29A a deschis posi$ilităţi de
dez!oltare a mii de întreprinderiA care au început să %olosească mi;loace
mecanizateA mai ales %orţa a$urului.
(cti!itatea porturilor #răila /i ,alaţi se dez!oltă în regim de porto-
%rancoA pe Dunăre circulă !apoare dotate cu motoare cu a$uriA se
în%iinţează Wsocietăţi de agriculturăW /i W/coli de arte /i meseriiW. -ererea
de grCne la e0port duce la dez!oltarea interesului $oierimii pentru
sporirea economiei agrare. :ncepe e0ploatarea sistematică a căr$unelui
/i petroluluiA introducerea capitalului străin prin Wcasele de $ancăW.
:n anul 1.4> începe construirea sistemului de drumuri #ucure/ti -
Or/o!aA )i$iu - #ra/o!A <oc/ani - #răilaA precum /i introducerea
16!
8. 8 Bi&+1'c& ) I't#+i. R#/0ni#+, %#.3, ,.+t". 1, "d. II ) ., 6&c&+"şti, 1944.
147
!R%ANI+AREA
$E STAT "I
$REPTU# ÎN
PERI!A$A
$ESTRĂĂRII
)EU$A#ISU#UI
ÎN .ĂRI#E
R!ÂNE
sistemului de telegra% ce !a legaA din anul 1.54A principatele de
ransil!ania.
:n ransil!ania se dez!oltă industriaA dar cu pa/i mode/tiA ca
urmare a în%iinţării Wuniunii !amaleW în anul 1.52A instituţie creată în
scopul %acilitării pătrunderii capitalului străin /i mai ales a măr%urilor din
(ustria /i din ,ermania. -u toate acesteaA se dez!oltă mineritulA
industria te0tilă /i alimentară. :n anul 1">9A începe la 3e/iţa
construirea marilor ateliere de prelucrare a %ieruluiA ast%el că în anul 1.4>
intră în %uncţiune primele laminoare de prelucrare cu %orţa a$urului.
1er%ecţionarea căilor de comunicaţie se concretizeză în demararea
construcţiilor de căi %erate pe linia Dim$olia - imi/oara.
Din punct de !edere socialA în =ara 3omCnească /i 'oldo!aA
clasa dominantă este $oierimeaA strati%icată în trei categoriiF marii
dregătoriA pCnă la rangul de !elcomisA urmau apoi dregătorii o$i/nuiţiA de
la marele serdar pCnă la clucerul de arieA iar în al treilea rCnd erau $oierii
%ără dregătorii. -a o reminiscenţă a epocii %anarioteA dregătoriile se
înmulţesc /i se primesc pe $ază de merite personaleA în scopul
contracarării !echii $oierimi. :n ransil!ania se recurge chiar la !Cnzarea
unor titluri no$iliare HconţiA $aroniA consilieriNA no$ilimea crescCnd de la
4A4V din populaţieA la >A" V la începutul secolului al B6444-leaA %iind cea
mai numeroasă din &uropa.
-lerul continuă să ai$ă poziţii importanteA pri!ilegii /i proprietăţiA
de/i rolul său nu mai este acela/i ca în %eudalismul dez!oltat.
=ărănimea li$eră reu/e/te să se menţinăA cu toate impozitele /i
presiunea unei %iscalităţi e0cesi!e. 'a;oritatea o %ormează Wţăranii %o/ti
dependenţiWA care acum sunt denumiţi WlăcuitoriA clăca/iA săteniA a/ezaţi
pe mo/ia altoraA plugari sau oameniW. &i î/i do$Cndesc li$ertatea
personală prin măsurile luate de -onstantin 'a!rocordat în anul 1"4> în
=ara 3omCnească /i în anul 1"49 în 'oldo!aA iar în ransil!ania prin
măsurile apro$ate de împăratul 4osi% al 44-lea în anul 1".5. O$ţinerea
li$ertăţii nu a însemnat /i o$ţinerea pămCntului necesar ţărănimii. 6echea
dependenţă a ţăranului aser!it este înlocuită cu o aser!ire contractualăA
inter!enită între părţi cu totul inegale.
1opulaţia oră/enească cre/te nu doar numericA ci /i ca importanţă
economică /i politică. 'eseria/ii /i comercianţii %ormează elementele
incipiente ale $urgheziei. )pargerea monopolului politic al no$ilimii
maghiare în ransil!ania /i al regimului corporatist al $reslelor !a duce la
dez!oltarea unei clase $urgheze importante. 1rin sporirea $urghezieiA
ora/ele !or de!eni încetA dar sigurA centre muncitore/ti. +a apariţia unei
clase muncitore/ti !a contri$ui /i des%iinţarea io$ăgiei după re!oluţiile de
la 1.4.. #urghezia /i muncitorii iau parte la re!oluţiile de la 1.21 /i 1.4.A
momente care duc la dez!oltarea con/tiinţei de clasă /i la organizarea
pro%esională /i a luptei împotri!a e0ploatării.
2. ReE1r5e3e 32i C1n0tantin avr161rdat
,ra!ele crize din deceniile patru /i cinci ale secolului al B6444-leaA
caracterizate prin e0ploatarea săl$atică a ţăranilor /i încercarea $oierilor
de a-i trans%orma în ro$iA au a!ut ca e%ect %uga ţăranilor de pe mo/ii /i
148
ReE1r5e3e 32i
C1n0tantin
avr161rdat
depopularea unor zone. )arcinile %iscale greleA datorate nes%Cr/itelor
schim$ări de domniiA care se cumpărau de la 1oarta OtomanăA au dus la
degringoladă economică. +a acestea s-a adăugat /i criza sistemului
;udiciarA datorată sistemului desuet /i inegalităţilor dintre părţile din
proceseA multitudinea sistemelor de drept Ho$iceiA drept canonic /i laicA
drept domnescA $oierescA ţărănescN.
4deologia re%ormistă s-a concretizat în =ările 3omCne în !arianta ei
conser!atoareA numită Wdespotism luminatW. -ei doi domni 'a!rocordaţiA
Nicolae /i %iul său -onstantinA pe timpul domniei lor în =ara 3omCnească
/i 'oldo!aA au introdus o serie de re%orme ce le poartă numele
1>1
.
(cţiunea a început în a treia domnie a lui -onstantin 'a!rocordat
H1"39-1"49NA cCnd s-a ela$orat un plan ce a %ost aplicat în anul următor
alipirii Olteniei de =ara 3omCneascăA în anul 1"39. (cest plan a!ea
%orma unei WconstituţiiW de ansam$luA care a %ost trans$ordată /i în
'oldo!a în domnia următoare H1"41-1"43N. +a această WconstituţieW s-au
adăugat unele hrisoa!eA porunci domne/tiA hotărCri so$ornice/ti sau ale
(dunărilor pe stări pCnă în anul 1"49. W-onstituţiaW a %ost promulgată în "
%e$ruarie 1"41 /i este aplicată prima dată în 'oldo!a %iind supusă
dez$aterii /i îm$unătăţirii conţinutului în cadrul (dunărilor pe stăriA în anii
1"41A 1"45 /i 1"49. (cti!itatea ce l-a propulsat pe -onstantin
'a!rocordat în %ilele istoriei luminate a reprezentat o ade!ărată re%ormă
cu conţinut socialA %iscalA ;udiciarA administrati! /i militar
1>2
.
2. 1. ReE1r5a 016ia3ă
3e%orma socială s-a iniţiat prin des%iinţarea WrumCniei /i !ecinieiW.
:n =ara 3omCneascăA rumCnia a %ost des%iinţată /i înlocuită cu starea de
clăca/A prin 8otărCrea O$/te/tii (dunări din 5 august 1"4>. 1rin această
hotărCreA $oierii rămCneau proprietari ereditariA iar rumCnii primeau
dreptul de a se răscumpăraA plătind cCte zece taleri Wde capW. (st%elA
ţăranii de!eneau li$eriA dar %ără pămCnt în proprietateA care urma să %ie
%olosit în schim$ul a douăsprezece zile de clacă. Des%iinţarea !eciniei în
'oldo!a s-a %ăcut la > aprilie 1"49A dar dreptul de strămutare de pe mo/ii
era limitatA iar zilele de clacă erau sta$ilite la douăzeci /i patruG în schim$A
ţăranii moldo!eni nu plăteau ta0e pentru eli$erare. )e poate aprecia că
prin această re%ormă ţăranii de!eniţi Wli$eriW au rămas în continuare pe
mo/iiA iar zilele de clacă au %ost mărite din ce în ce mai multA e0ploatarea
ţărănimii începCnd să ai$ă trăsături capitaliste.
2. 2. ReE1r5a Ei06a3ă
1rin măsurile %iscaleA marii $oieri ai ţăriiA dregătorii /i mazilii au %ost
scutiţi de impozite /i dări către stat. :n acela/i timpA ţăranii erau o$ligaţi să
plătească W$anii steaguluiW /i WcapitaţiaWA într-o sumă %i0ă de 125 parale pe
%iecare %amilieA sau 35 parale pentru ne%amili/tiA sumă care se achita în
patru rate anuale numite Ws%erturiW. =ăranii au primit %iecareA în urma unui
161
Nic#." I#+$. ) St&dii şi d#c&/"nt" c& ,+i%i+" . i't#+i. +#/0ni#+, ?I,
162
8#n'tit&ti#n P.it" ,.+ S.A.M. " 5+inc" 8#n't.ntin M.&+# 8#+d.t#, 5+inc" d"' d"&: ?..c;i"' "t d"
M#d.%i", " 7 P"%+i"+ 174!. 5#+t.nt S&,+"''i#n d" ,&'i"&+' I/,#'iti#n' #n"+"&'"' .&: >.*it.nt' d" .
?..c;i" "t ,+"'c+i%.nt ,&'i"&+' R"$"' &ti"' .& B#&%"+n"/"nt d" c"tt" 5+#%inc". R"%. d" 4+. 5&*ic, n+.
1, 1938.
149
ReE1r5a
016ia3ă
ReE1r5a Ei06a3ă
recensămCntA o %i/ă de impunereA prin aceasta %iind %eriţi de a$uzurile
agenţilor %iscali. Dregătorii /i agenţii %iscali primeau lea%ă pentru ser!iciile
de strCngere a dărilor /i nu puteau cere dări a$uzi!e de la ţăraniA toate
sumele %iind !ărsate la trezoreria statului. -hiar /i preoţii care nu /tiau
carte erau trecuţi la impozitareA prin aceasta o$ligCndu-i să se ridice din
punct de !edere al pregătirii. <iecare localitate era recenzatăA iar
slu;$a/ul !istierieiA !atamanul sau !ornicelulA întocmea o listă de
WcisluireWA în urma căreia %iecare cap de %amilie primea o WpeceteWA
respecti! o %i/ă cu impozitul ce tre$uia achitat. 4spra!nicii tre$uiau să %acă
ulterior un controlA WcercăturăWA pentru a !edea dacă toţi locuitorii a!eau
%i/ele de impozitare. &i %ăceauA de asemeneaA recensăminte %iscaleA pe
care le raportau cancelariei domne/ti. :n 'oldo!aA inspectorii %iscali se
numeau WzapciiW. -ele mai mari pertur$ări erau în cazurile în care ţăranii
î/i schim$au domiciliulA domnitorul cerCnd limitarea unor asemenea
tendinţe.
2. '. ReE1r5a G20tiţiei
După anul 1"41A organizarea ;ustiţiei centrale /i locale a intrat în
atenţia domnitorului pentru a %i re%ormată. -a urmareA s-au înmulţit
instanţele de ;udecată /i s-a renunţat la normele O$iceiului pămCntuluiA
care erau interpretate în mod su$iecti!. Dintre $oierii %ără dregătorii au
%ost numiţi ;udecătoriA %uncţie care a de!enit o pro%esie ce depindea de o
pregătire /tiinţi%ică. :ntre septem$rie 1"41 /i martie 1"43A domnitorul a
trimis tuturor ispra!nicilor WcirculareW cu pri!ire la atri$uţiunile
;udecătorilorA procedura scrisă ce tre$uia %olosită în mod o$ligatoriuA
modul de redactare /i consemnare a hotărCrilorA precum /i procedura de
ascultare a părţilor. Domnul a hotărCt ca Wdreptatea să nu se !CndăWA
procedura să %ie consemnată în Wcartea de ;udecatăWA care urma să %ie
întocmită în două e0emplare. )-a sta$ilit pentru toate instanţele ca
;udecata să se %acă la termenA iar Wcărţile de ;udecatăWA respecti!A
hotărCrile instanţelorA să %ie înscrise în registre du$leA din care unul era
trimis la domnieA iar celălalt era lăsat la ispră!nicie.
Dudecătorii nu puteau re%uza ;udecarea unei priciniA iar ;udecata
din capitalele de ;udeţ s-a sta$ilit să %ie de %ond. Di!anul era instanţă de
apelA dar putea ;udeca unele pricini /i în %ond. (tri$uţii ;udecătore/ti
a!eau /i marii dregătoriA iar pentru decongestionarea Di!anului a %ost
constituită la 4a/i o instanţă %ormată din trei ;udecătoriA cu competenţe
similare cu cele ale Di!anului. :ntre %uncţiile domnului intra /i aceea
de a studiaA tria /i repartiza plCngerile adresate Di!anuluiA trimiţCndu-le
către ;udecători. 1unerea în e0ecutare a unei hotărCri a Di!anului se
realiza printr-o Wdispoziţie domneascăWA care era înscrisă într-o Wcarte
domneascăW.
2. (. ReE1r5a ad5ini0trativă
'ăsurile luate de domnitorul -onstantin 'a!rocordat pe linia
acti!ităţii administrati!e urmăreau să elimine suprapunerea atri$uţiunilor
administraţiei centrale /i locale. :n aceste condiţiiA ispra!nicii au luat locul
pCrcăla$ilorA cărora li s-au %i0at atri$uţiunile în mod clar. 4spra!nicii
tre$uiau să întocmească rapoarte către domnitorA în lim$a romCnăA în
15!
ReE1r5a
G20tiţiei
ReE1r5a
ad5ini0trativă
care să detalieze modul cum se aplică măsurile luate de domn. 1rin
aceasta s-a %ormat un lim$a; /i o terminologie speci%ice administraţiei în
lim$a romCnăA s-a uni%ormizat practica ela$orării actelor administrati!e /i
notarialeA au %ost create arhi!e unde se puteau găsi copii autentice ale
unor acte importante ale persoanelor %izice /i ;uridice. <aptul că
înlocuirea ispra!nicilor din %uncţie crea o$ligaţia acestora de a lăsa
înlocuitorilor toate instrucţiunile a statornicit principiul continuităţii în
administraţieA eliminCndu-se marile a$uzuri din acest domeniu.
2. *. ReE1r5a 5i3itară
:n primul rCnd tre$uie a!ut în !edere că domnitorul -onstantin
'a!rocordat a %ost un %anariot spri;init de 1oartăA a!Cnd interesul să
dispună măsuri con!ena$ile acesteia. :n acest conte0tA des%iinţarea
armatei permanente este pe deplin în concordanţă cu interesele
otomaneA care !edeau în această măsură eliminarea unei surse de
prime;die. Odată cu mic/orarea costurilor întreţinerii unei armateA
domnitorul a luat măsura diminuării aparatului de statA prin reducerea
numărului slu;itorilor de la curteA care măreau cheltuielile. 1entru
realizarea ordinei interneA în %iecare ;udeţ %uncţiona cCte un WsteagWA
respecti! o %ormaţie poliţienească su$ordonată ispra!niculuiA precum /i în
capitalăA cu rol de apărare a domnitorului. (ceste steaguri erau plătite din
cisleA nu din !istieria statului
1>3
.
TEA I. EVENIENTE#E P!#ITICE A#E S)ÂR"ITU#UI SEC!#U#UI
A# CVIII - #EA "I PRIA GUĂTATE A SEC!#U#UI A# CIC - #EA.
)!RE $E %UVERNĂÂNT
1. Prin6i4a3e3e eveni5ente 413iti6e
)u$ in%luenţa răz$oaielor austro-turce /i ruso-turceA se constată o
slă$ire a dominaţiei otomane în 1rincipatele romCneA în condiţiile în care
stăpCnirea austriacă este ne!oită să %acă %aţă a!Cntului naţionalităţilor din
care era compus imperiul. )u!eranii luminaţiA care au încercat să sal!eze
%eudalismul prin re%ormeA nu au reu/it să creeze decCt o atmos%eră de
luptă mai mare din partea popoarelor
1>4
. Decretul de toleranţă religioasă al
împărătesei 'aria erezaA acordat romCnilor transil!ăneni în 1"59A a %ost un
rezultat al luptei de 22 de ani a mitropolitului (rdealuluiA 4nochentie 'icu.
:n%iinţarea regimentelor grănicere/tiA două romCne/ti /i trei secuie/tiA
completate cu alte două mi0te în #anat au produs e%ecte necalculate de
ha$s$urgiA /i anume tul$urări în rCndul populaţieiA care s-a !ăzut în/elată
în a/teptările eiA datorită nerespectării promisiunilor %ăcute.
:n anul 1".4A în luna noiem$rieA iz$ucne/te în 'unţii (puseni
răscoala condusă de 8oreaA -lo/ca /i -ri/anA o ade!ărată re!oluţie
populară ce se e0tinde cu repeziciune în #anatA 'aramure/A )i$iu /i
<ăgăra/. 1rogramul din 11 noiem$rieA adresat no$ilimii din De!aA cerea
des%iinţarea io$ăgieiA împărţirea pămCnturilorA no$ilii să nu mai %ie plătiţi
163
Nic#." B+i$#+.ş ) R"P#+/"" &i 8#n't.ntin M.%+#c#+d.t, 2n I't#+i. 4+",t&&i +#/0n"'c, II, 6&c&+"şti,
Ed. Ac., 1984.
164
I't#+i. R#/0ni"i, %#. III, 6&c., Ed. Ac., 1964.
151
ReE1r5a
5i3itară
EVENIENTE#E
P!#ITICE A#E
S)ÂR"ITU#UI
SEC!#U#UI A#
CVIII - #EA "I
PRIA
GUĂTATE A
SEC!#U#UI A#
CIC - #EA.
)!RE $E
%UVERNĂÂNT
decCt pentru dregătoriiA iar plata dărilor către stat să %ie impusă tuturor
locuitorilorA indi%erent de poziţia socială. )uccesele răsculaţilorA
concretizate în alungarea no$ililor /i instaurarea unor organe proprii ale
puteriiA au o$ligat autorităţile la tratati!e /i la patru armistiţii. :n decem$rieA
răscoala a %ost în%rCntă /i reprimată cu deose$ită cruzime. 3ezultatele
răscoalei s-au concretizat în 1atenta din 22 august 1".5A care des%iinţa
dependenţa personalăA legarea de glieA con%erea ţăranilor dreptul de a
dispune de $unuri /i de a a!ea o meserieA dădea li$ertatea pă/unatului
turmelor romCnilor pe terenurile de pe care se ridicase recoltaA precum /i
în alte locuri de utilitate comunăA reducea o$ligaţiile de cărău/ie.
:n anul 1"92A Dieta -lu;eană respinge aceste măsuri înnoitoareA
determinCnd populaţia romCnă să continue lupta de emancipare. 3omCnii
se adresează în anul 1"91 -urţii din 6ienaA prin W)uple0-ulW de%init ca un
program Wiaco$inW.
:n anul 1.21A :n =ara 3omCnească masele populare se ridicăA în
%runte cu udor 6ladimirescuA careA împreună cu mo/nenii /i panduriiA
întocme/te un program - 1roclamaţia adresată în 23 ianuarie 1.21 din
1ade/A către Wtot norodul omenescW. :n 21 martie răsculaţii ocupă
#ucure/tiulA /i timp de două luni gu!ernează ţara cu a;utorul W(dunării
noroduluiW - organ reprezentati! cu caracter popular. *n plan de re%orme
mai larg este cuprins în W-ererile norodului romCnescWA în care se
pre!edea chiar dorinţa de unire cu populaţia moldo!eneascăA ceea ce nu
s-a putut concretiza din cauza neînţelegerii cu eteri/tiiA precum /i ca
urmare a inter!enţiei trupelor turce/ti în ţară. (sasinarea lui udor
6ladimirescuA la 21 maiA a dus la în%rCngerea mi/căriiA pe care
re!oluţionarul /i istoricul Nicolae #ălcescu a numit-o Wre!oluţie
democraticăW. Delegaţia celor /apte $oieri munteni /i delegaţia %ormată
din /ase $oieri moldo!eni se prezintă la 4stam$ul în 1" aprilie 1.22 /i
reu/esc să negocieze un rezultat relati! poziti!A /i anume re!enirea la
conducerea 1rincipatelor a domniilor pămCnteneA recunoa/terea unor
drepturi /i pri!ilegii pentru aristocraţia autohtonă. ronul 'unteniei este
ocupat de domnitorul ,rigore al 64-lea ,hica H1.22-1.2.NA iar cel al
'oldo!ei de domnitorul 4oan )andu )turza H1.22- 1.2N.
:n anul 1.2.A 1rincipatele sunt ocupate de 3usiaA care a pus capăt
acestor domniiA introducCnd o conducere pe $aze WregulamentareW. Noii
domnitoriA (le0andru ,hica H1.34-1.42N în =ara 3omCnească /i 'ihail )turza
H1.34-1.49N în 'oldo!aA au aplicat măsurile de modernizare a !ieţii politice
/i ;uridice a celor două ţări.
:n ansam$lul lorA e!enimentele re!oluţionare ale anului 1.4. din
&uropa au constituitA pentru elementele progresisteA un prile; %a!ora$il de
a iniţia /i dez!olta re!oluţii $urghezo-democratice în cele trei ţări romCne.
3e!oluţia de la 1.4. s-a dez!oltat aproape simultan în toate ţările
romCneA %iind condusă de $urghezieA care /i-a asumat rolul de
conducătorA antrenCnd la această luptă /i masele ţărăne/ti interesate de
des%iinţarea orCnduirii %eudale.
:n generalA $urghezia a a!ut două orientăriF o orientare li$eral-
democraticăA cu tendinţe de des%iinţare a %eudalismului /i instaurarea
relaţiilor capitalisteA precum /i o orientare li$eralăA ce-/i propunea
iniţierea unor re%orme care să ducă treptat la trans%ormarea societăţii.
152
:n 'oldo!aA la 2" martie 1.4.A are loc la 4a/i o adunare în hotelul
1eters$urgA unde elementele $urgheze /i $oierimea li$erală au ela$orat
un program moderatA acceptat %ormal de 'ihail )turzaA care peste două
zile ordonă reprimarea mi/cării. <ugiţi peste hotareA re!oluţionarii
încearcă să redacteze programeA dar %ără rezultate.
3e!oluţia din martie 1.4.A din 6ienaA nu aduce transil!ănenilor o
îm$unătăţire a situaţiei lor. 'ai multA re!oluţionarii de la 1esta hotărăsc
ane0area ransil!aniei /i unirea cu *ngariaA ceea ce a îndepărtat pe
romCni de la idealurile comune /i i-a trans%ormat în oponenţi ai re!oluţiei
maghiare. :n adunările de la #la; din 3[15 - 5[1" mai 1.4. au %ost
%ormulate principii /i dorinţe de independenţă /i li$ertate. :n perioada 4[1>
- 15[2" iunieA au a!ut loc la +ugo; adunări romCne/ti care au cerut
drepturi naţionaleA introducerea lim$ii romCne în administraţie /i %ormarea
unei armate naţionale.
1reluarea puterii politice în 'unţii (puseni de către (!ram 4ancu a
permis organizarea acestei regiuni ca Wţară romCneascăW /i conducerea
acesteia de către tri$uni /i pre%ecţi romCni. Neînţelegerile cu ungurii au
dus la în%rCngerea mi/cării /i inter!enţia masi!ă a trupelor ha$s$urgice /i
ruse/ti.
:n =ara 3omCneascăA unde acti!a din anul 1.43 societatea
secretă W<răţiaWA au a!ut loc în luna mai 1.4. întruniri secrete ale
W-omitetului re!oluţionarWA care a întocmit un 1rogram al re!oluţiei $urghezo
- democratice. :n 9[21 iunie s-a prezentat acest program poporului adunat
/i s-a constituit un ,u!ern pro!izoriu. :n 11[23 iunieA gu!ernul ast%el
alcătuitA a!Cnd spri;inul maselorA a o$ligat pe domnitorul ,heorghe
#i$escu să recunoască W-onstituţiaW /i să a$dice de la tronul ţării. După
preluarea puteriiA li$eralii radicali au luat măsuri de des%iinţare a rangurilor
$oiere/tiA a ro$ieiA cenzuriiA de reorganizare a armatei. )-a con!ocat
(dunarea constituantă /i s-a trecut la rezol!area Wchestiunii socialeWA
respecti! la împroprietărirea ţăranilor cu pămCntA dar amCnarea succesi!ă
a rezol!ării pro$lemeiA datorată elementelor conser!atoareA a dus la
îndepărtarea maselor de re!oluţie. :n acela/i timpA %orţele armate ale
imperiilor !ecine au inter!enit /i au reu/it să înă$u/e mi/carea.
De/i în%rCntăA re!oluţia de la 1.4. din ţările romCne a reprezentat
momentul istoric de declan/are a marilor schim$ări $urghezo-
democraticeA a în%ăptuirii năzuinţelor de secole a poporului romCn de a
trăi li$er /i unit
1>5
.
După înă$u/irea re!oluţieiA prin -on!enţia de la #alta +iman din
anul 1.49A s-a sta$ilit numirea unor domnitori pe timp de /apte aniA
respecti! #ar$u ?tir$ei în =ara 3omCnească /i ,rigore ,hica în
'oldo!aA am$ii a!Cnd un rol deose$it în modernizarea !ieţii sociale /i
pu$lice. 1ro$lema cea mai importantă rămăsese unirea celor două
principateA unire ce era întrezărită ca o posi$ilitate după răz$oiul -rimeii
din anul 1.53A încheiat cu -ongresul de pace de la 1arisA din
13[25%e$ruarie - 1.[3 martie 1.5>.
165
N. I#+$. ) I't#+i. +#/0ni#+, ?III, R"%#&ţi#n.+ii, 6&c&+"şti, 1938
153
-a urmare a ratatului de pace încheiat cu această ocazieA în
1rincipatele dunărene urma să ai$ă loc o consultare a poporului cu
pri!ire la !iitorul lor statutA în cadrul unor adunări ad-hoc.
:n anul 1.5"A aceste adunări /i-au început acti!itateaA încă din
luna septem$rieA adoptCnd rezoluţii pri!ind W*nireaW celor două principate.
-u toată opoziţia internă /i e0ternăA această unire s-a realizat prin
alegerea domnitorului (le0andru 4oan -uzaA su$ %orma unei uniuni
personaleA apoi într-o uniune reală la 24 ianuarie 1.59.
(ctul unirii a marcat intrarea ţării noastre pe treapta superioară a
dez!oltării sale economice /i sociale.
:n 4mperiul 8a$s$urgicA după în%rCngerea re!oluţiei de la 1.4.A s-a
instaurat a$solutismul centralizat e0cesi!. :n ţările coroaneiA deci /i în
ransil!aniaA s-au des%iinţat DieteleA au %ost înlocuite comitatele cu
sistemul districtelor /i cercurilorA în %runtea cărora au %ost numite
persoane străine de ransil!aniaA dar loiale împăratului. -ele 25 de
pro!incii ale imperiuluiA locuite de zece naţiuniA însumCnd peste 39 de
milioane de locuitoriA au %ost conduse direct de la 6iena prin decrete
imperiale /i ordonanţe ministeriale. :n anul 1.51 a %ost în%iinţat un
-onsiliu 4mperial compus din nouă mem$riA care prezenta di!erse
propuneri împăratului.
+a 31 decem$rie 1.51A împăratul /i-a %ăcut cunoscute unele dintre
principiile gu!ernăriiA cum sunt indi!izi$ilitatea monarhieiA împărţirea
teritoriului în districte /i cercuriA numirea unor gu!ernatori în pro!inciile
coroanei direct de împărat. De asemeneaA au %ost numite de împărat /i
organele de conducere ale ora/elor /i satelorA precum /i magistraţii. (u
%ost anulate dietele pro!incialeA în administraţie s-a introdus lim$a
germanăA la %el /i în armată /i /coli.
+a data de 19 ianuarie 1.53 au %ost dictate pentru *ngariaA
ransil!aniaA #anatA 6oi!odina /i -roaţia ordonanţe pri!ind %uncţionarea
gu!ernatorilor /i o%iciilor locale administrati!e. ,u!ernatorul ransil!aniei
rezol!a atCt pro$lemele ci!ileA cCt /i pe cele militareA a!Cnd
posi$ilitatea să acţioneze pe proprie răspundere. 'ai multA gu!ernatorul
+udQig Pohlgemuth H1.49- 1.51N a primit o instrucţiune specială secretă
pentru ca Wransil!ania să %ie încadrată cu totul în monarhia austriacăA a/a
încCt situaţiunea e0cepţionalăA cCt /i drepturile ei speciale să nu mai %ie
luate în seamăW. :n timpul gu!ernatorului -arol )chQartzen$erg H1.51-
1.5.N s-a urmărit /i mai mult limitarea acţiunilor re!oluţionare ale
romCnilorA care pri!eau cu cel mai mare interes /i speranţă spre unirea
cu romCnii din principate.

2. )1r5e de :2vernare. 1nar@ia a=0132tă
'onarhia a$solută a apărut în perioada de tranziţie de la
%eudalism la capitalismA cCnd relaţiile %eudale au decăzutA ca urmare a
luptei maselor pentru li$ertate /i egalitateA dar /i ca urmare a
imposi$ilităţii preluării tuturor noilor principii /i idei de $urghezia în
%ormare. :n aceste condiţiiA monarhiiA spri;iniţi pe armate puterniceA pe
!enituri o$ţinute prin impozite regulateA a;ung să concentreze întreaga
putereA a!Cnd posi$ilitatea de a Wconduce după cum cred de cu!iinţăA de
154
)1r5e de
:2vernare.
1nar@ia
a=0132tă
a da legi /i de a numi personal pe slu;itorii care aplică aceste legi W
1>>
.
6iaţa politică se des%ă/oară în prea;ma curţiiA no$ilii %eudali de!in înalţi
%uncţionari /i no$ili de curteA %iind plătiţi din !istieria statului /i nu din
!eniturile o$ţinute pe propriile domenii.
&0istenţa monarhiei a$solute este $ine de%inită în ransil!aniaA ca
/i în =ara 3omCnească /i 'oldo!aA dar aici prezintă particularităţi
determinate de dependenţa %aţă de 1oarta Otomană. endinţe de tip
a$solutist se consemnează la domnitorul ?er$an -antacuzinoA precum /i
la Dimitrie -antemirA dar cel mai pregnant la domnitorii %anarioţi. Nicolae
'a!rocordat /i 'ihail 3aco!iţă sunt domnitori care reduc puterea
$oierilor de neamA încura;ează unele plCngeri ale ţăranilor împotri!a
$oierilorA a;ung pCnă acolo încCt introduc pedepse corporale împotri!a
acestoraA tocmai pentru a le slă$i autoritatea /i poziţiaA în scopul întăririi
propriilor autorităţi.
3e%ormele domnitorului -onstantin 'a!rocordat au dus în primul
rCnd la întărirea $azei materiale a a$solutismului monarhic
1>"
. ($olirea
ser!a;ului a creat posi$ilitatea acaparării rentei %eudale prin impoziteA iar
sistemul scutelnicilor i-a %ăcut pe $oieri dependenţi de domnitor. (paratul
$irocratic creat se $ucura de a!anta;e materiale deose$iteA %iind de%initi!
în opoziţie cu marea $oierime.
:n timp ce în 'oldo!a /i =ara 3omCnească monarhia de tip
a$solutist e0ista în cadrul regimului %anariotA în ransil!ania ea s-a
concretizat prin regimul ha$s$urgic. O !ariantă a %ormei de gu!ernare
a$solutiste a %ost Wa$solutismul luminatWA cu caracter re%ormistA de
dez!oltare social economică pe linie capitalistăA perioadă de %ormare a
noii clase $urgheze. (rgumente în %a!oarea re%ormatorilor luminaţiA %ie ei
chiar %anarioţiA au %ormulat cronicari ca N. 'usteA &nache KogClniceanuA
pitarul 8ristache /i 5ilot 3omCnul.
+upta împotri!a regimului a$solutist a %ost concepută de marii
$oieri ca o !ariantă de înlocuire a acestuia cu gu!ernarea reprezentati!ă
pe stăriA su$ %orma regimului no$iliar. (ceastă luptăA dusă prin delegaţii /i
memorii la curtea din 1eters$urgA 6iena sau la 1oarta OtomanăA a
preconizat schim$area regimului %anariot /i a$solutistA în scopul de a
dispune de puterea politicăA într-o %ormă de repu$lică Waristo-
democraticeascăWA concepută de logo%ătul D. )turdza.
3egulamentele organice au însemnatA de %aptA o re!enire la
regimul no$iliarA dar într-o %ormă nouă. (ceste regulamenteA întocmite de
$oierimeA apro$ate de 1oarta OtomanăA re%lectau dorinţele !echii $oierimi
de neamA re!enirea la marea (dunare a ţăriiA la un organ reprezentati! pe
stăriA dar de data aceasta incluzCnd /i starea a treia. <uncţionarea
acestei (dunări a!ea o periodicitate presta$ilităA ca /i în statele
europene. 3egulamentele organice nu au reu/it decCt în parte să
diminueze puterea domnuluiA a!Cnd un caracter de W contract normati!W.
4nstaurCnd un regim oligarhicA aceste regulamente concentrează puterea
în mCinile marii $oierimiA care de!ine stăpCnă pe (dunarea o$/tească /i
întreaga administraţie.
166
B;. 5.t#n ) I't#+i. /#d"+n1 . R#/0ni"i, 6&c&+"şti, Ed. 4id. şi 5"d., 1985.
167
N. I#+$. ) I't#+i. ind&'t+ii#+ . +#/0ni, 6&c&+"şti, 1927.
155
:n ransil!aniaA după perioada împăratului 4osi% al 44-leaA su$
+eopold al 44-lea marea no$ilime încearcă să recapete !echile pri!ilegii
dinainte de anul 1".4A dar pe $aza unor precepte /i idei noi. 1rintre
acestea sunt amintite principii constituţionaleA cum ar %iF contractul socialA
drepturile omului /i ale cetăţeanuluiA egalitatea /i su!eranitatea poporului.
Nee0istCnd o $urghezie $ine dez!oltată ca clasăA no$ilimea /i-a aser!it
aceste principiiA con%undCnd poporul su!eran doar cu clasa no$ilimiiA iar
egalitatea în drepturi limitCnd-o la egalitatea dintre rangurile no$iliare.
'onarhia a$solută /i a$solutismul luminat au e0istat în toate cele
trei ţări romCneA în secolul al B6444-lea /i pCnă în prima ;umătate a
secolului al B4B-leaA mani%estCndu-se în %orme !ariateA în raport de
particularităţile %iecărei ţări. :n toate aceste ţăriA caracteristica principală
este aceea că no$ilimea %eudală s-a trans%ormat în %uncţionărime de stat.
De asemeneaA s-au luat măsuri pentru dez!oltarea sistemului ;uridicA
des%iinţarea $arierelor !amaleA crearea unei armate permanenteA iar
impozitele au de!enit o sursă importantă /i sigură de !enituri ale
domnitorilorA care nu au precupeţit nimic pentru a concentra întreaga
putere la curtea lor. :n =ara 3omCnească /i 'oldo!aA 1oarta Otomană a
impus gu!ernări autoritareA %anarioteA care au aplicat un despotism
asiaticA com$inat cu unele principii a!ansate pentru acea epocă.
-a urmare a decadenţei acestor sistemeA spre s%Cr/itul perioadei
apar idei de organizare a unor repu$lici $urghezo-democratice la
gCnditori cum au %ostF 4.#. DeleanuA re!oluţionarii de la 1.4.A marii patrioţi
romCni participanţi la mi/cările lui 8oria sau udor 6ladimirescu.
'. )2n6ţii3e 0tat232i
:n principalA %uncţia internă a statului /i-a e!idenţiat întCietatea
datorită necesităţii reprimării rezistenţei acer$e a ţărănimii împotri!a
e0ploatării /i %iscalităţii. 3eprimarea răscoalelorA dintre care cele$ră rămCneA
pentru cruzimea eiA cea a lui 8oreaA -lo/ca /i -ri/anA de către trupele
austrieceA a constituit o latură a mecanismului statuluiA în care %orţa armată
este completată cu închisori /i agenţi in%ormatori.
(paratul central /i local al statului a!ea ca o caracteristică
principală $irocraţia /i %iscalitatea. (paratul %iscal era deose$it de a$uzi!
/i spoliatorA iar ;ustiţia era părtinitoare în realizarea dreptăţiiA egalitatea în
%aţa ;ustiţiei rămCnCnd doar la ni!el de deziderat
1>.
.
#iserica ortodo0ă î/i pierde rolul ce-l deţinea în cadrul
mecanismului statuluiA de/i marii clerici a!eau încă poziţii pri!ilegiate.
#iserica ortodo0ă transil!ăneană /i-a sporit rolul de e0ponent politic în
lupta de eli$erare naţională /i socialăA spri;inind populaţia romCnească
ma;oritară.
<uncţia e0ternă a statului este diminuatăA ca urmare a dominaţiei
otomane /i a amestecului marilor puteri în chestiunile interne ale ţărilor
romCne. -u toate condiţiile e0terne ne%a!ora$ileA statele romCne/ti /i-au
continuat e0istenţa proprieA creCndu-se un statut de Wne$eligeranţăW cu
4mperiul OtomanA în schim$ul plăţii tri$utului.
168
Mi;.i O+#%".n& ) I't#+i. d+",t&&i +#/0n"'c şi "%#&ţi. in'tit&ţii#+ c#n'tit&ţi#n.". 6&c., 1992, Edit.
8"+/..
156
)2n6ţiiIe 0tat232i
:n a doua ;umătate a secolului al B6444-leaA odată cu în%iinţarea
consulatelorA s-au introdus /i în ţările romCne regimul capitulaţiilorA iar
odată cu acestea ;urisdicţia consulară
1>9
.
:n perioada anilor 1""4-1.5>A asupra 1rincipatelor romCne s-a
e0ercitat un drept de protectorat din partea 3usieiA care la început a a!ut
un caracter diplomaticA s-a continuat cu un drept de supra!eghere /i
garanţieA s%Cr/ind cu un ade!ărat protectorat
1"2
.
1rotectoratulA ca %ormă de conducere a =ărilor 3omCneA a %ost
e0presia unui a$uz al marilor puteri asupra teritoriilor romCne/tiA care
mergea pCnă la schim$area inclusi! al legislaţiei ţăriiA mai mult decCt /i-
au permis chiar turcii pe timpul regimului %anariot. 3egimul introdus de
3usia a %ost nepopular încă de la începutA dar 3egulamentele organice
au %ost introduse cu acordul 1orţii Otomane.
-u toate că la -ongresul de la +iu$lianaA din anul 1.21A marile
puteri au sta$ilit un Wdrept de inter!enţieW în ţările romCne pentru
resta$ilirea echili$rului europeanA drept e0ercitat în anul 1.21A precum /i
în 1.4.A statele romCne au rămas su!erane /i su$iecte de drept în
relaţiile internaţionale.
-omunitatea de lim$ăA con/tiinţa de sine /i mi/cările ample de
masă au trezit în poporul romCn dorinţa de uni%icare într-un stat naţional.
4deea naţională a %ost e0primată cu deose$ită pregnanţă în documentul
W)upple0 +i$ellus 6alachorumWA întocmit în anul 1"91 /i trimis împăratului
+eopold al 44-leaA prin care romCnii transil!ăneni au cerut o recunoa/tere
egală a naţiunii lor cu celelalte naţiuni.
3egulamentele organice au a!ut /i un rol poziti! prin aceea că au
creat premisele uni%icării instituţionale a ţărilor romCneA prin organizarea
de stat identicăA dez!oltarea legăturilor comercialeA %ormarea unei pieţe
unice /i realizarea unei !ieţi economice comune.
3e!oluţionarii de la 1.4. au cerutA în toate programele lor de
acţiuneA unirea celor trei ţări romCneA ce era prezentată ca o necesitate
istorică de primă mărime.
TEA &. $REPTU# ÎN PERI!A$A $ESTRĂĂRII !RÂN$UIRII
)EU$A#E
1. Cate:1rii 8i i>v1are de dre4t 06ri0
1rincipalele categorii de acte ;uridice
1"1
%olosite în perioada de
care ne ocupăm suntF
♦ 1ra!ili de temelie - ce sunt constituite din legi de organizare sau
constituţii întărite de domnA care s-au aplicat e%ecti! sau au rămas în
stare de proiecteG
♦ -oduri - ce cuprind ramuri de dreptA sau coduri specializate pe
cCte un domeniuG
♦ 'anuale de drept - ce conţin materiale !ala$ile pentru aplicareA
coduri generale sau pri!ateG
169
L. 6.ic& ) A d#&. 9&/1t.t" . '"c#&&i . <?III G ". 2nc",&t& ",#cii /#d"+n" . R#/0ni"i., An&.+ A.
4. <"n#,#, I<, 1972.
17!
?. A. 3+"c;i. ) T+.t.t d" i't#+i. 't.t&&i şi d+",t&&i +#/0n"'c. II, 1, 1984.
171
I. Min". ) VR"P#+/.V &i 8#n't.ntin M.%+#c#+d.t, 8"+c"t1+i i't#+ic", II ) III, 1925 ) 1927.
157
Cate:1rii 8i
i>v1are de
dre4t 06ri0
$REPTU# ÎN
PERI!A$A
$ESTRĂĂRII
!RÂN$UIRII
)EU$A#E
♦ -ulegeri de o$iceiuri /i hotărCri - aplicate de Di!anA unele dintre
acestea %iind întărite de domnitor /i care au circulat ca legi scriseG
♦ 8risoa!e simple sau hrisoa!e domne/ti.
1rintre principalele iz!oare documentare pri!ind organizarea /i
%uncţionarea statuluiA putem aminti următoareleF
♦ -onstituţia ela$orată pe timpul lui -onstantin 'a!rocordatA în anul
1"41A care s-a aplicat în am$ele 1rincipateG
♦ WO$lăduirea repu$licească aristo-democraticeascăW realizată în
timpul domnitorului Dimitrie )turdza în 'oldo!aA în 1.22A dar care a
rămas în proiectA ne%iind urmată de aplicareG
♦ 1rogramul re!oluţiei de la 1.21 /i mai ales W1roclamaţiaW -ererile
poporului romCnescG
♦ 1rogramele re!oluţiilor de la 1.4. din toate cele trei ţări romCne /i
mai alesF
♦ 1roclamaţia de la 4zlazA din 9[21 iunie 1.4.A /i 1roiectul de
W-onstituţieW al lui '. KogălniceanuA din acela/i anG
♦ 3egulamentele organice din =ara 3omCneascăA din 1 iulie 1.31A
precum /i din 'oldo!aA din 1 ianuarie 1.32G
♦ (ctele Di!anurilor ad-hoc din 1.5"A din am$ele principateG
♦ -on!enţia din 2[1. august 1.5. de la 1arisA pentru organiza-rea
constituţională a principatelor.
oate aceste acte de importanţă deose$ită pentru dez!oltarea
sistemului de drept au a!ut ca rezultat ela$orarea unor ade!ărate coduri
legislati!e generale /i de ramurăA care au dus la modernizarea rapidă a
dreptului romCnesc. 1rocesul de sinteză /i selecţionare a documentelor
ela$orate a creat în =ara 3omCneascăA 'oldo!a /i ransil!ania o seamă
de coduriA care au com$inat reglementările interne cu e0perienţa în
legi%erare a sud-estului europeanA precum /i %rancez /i austriac
1"2
.
2. #e:i2iri3e din .ara R15;nea06ă
aN. 1ra!ilniceasca -ondică. (ceastă lucrare apare în anul 1".2 /i
reprezintă primul cod de sintezăA ela$orat su$ in%luenţa /i conducerea lui
(le0andru 4psilanti. +ucrarea conţine patruzeci de titluri /i două sute de
WpuncteWA respecti! articoleA care reglementează organizarea
;udecătorească /i proceduraA pe linia re%ormei lui -onstantin
'a!rocordat. -odul cuprindeA pe lCngă instituţii ale dreptului ci!ilA /i
instituţii de dreptul %amiliei. +a ela$orarea e%ecti!ă a acestui cod au lucrat
'. <otino /i 4enăchiţă 6ăcărescuA primul în materia dreptului cutumiarA iar
cel de al doilea în ela$orarea atri$uţiunilor /i %uncţionarea domniei ca
instituţie.
-odul a %ost WreîntăritWA respecti! rein!estit cu aplica$ilitate
generalăA de domnitorul Nicolae -arageaA în anul 1".4. -el care a cerut
a$rogarea acestui document a %ost udor 6ladimirescuA la 1> %e$ruarie
1.21A în cadrul W(dunării 1oporuluiW.
$N. 8riso!ul pentru 4othesie. &ste ela$orat în anul 1.22A su$
domnia lui (le0andru -. 'oruziA /i este un cod specializat pe procedura
în%ieriiA iothesia %iind acel procedeu de Wluare de su%letW.
172
T+.t.t d" I't#+i. 't.t&&i şi d+",t&&i +#/0n"'c, II, 1, 1984.
158
#e:i2iri3e din .ara
R15;nea06ă
cN. +egiuirea -aragea
1"3
. +ucrarea apare în anul 1.1. /i
reprezintă rodul muncii !el clucerului )t. Nestor -raio!escu /i $oierului
8ristopolA care întocmiseră %iecare cCte un proiectA care apoi au %uzionat.
(ceastă legiuire a %ost re!izuită de o comisie %ormată din patru mari
$oieriA a %ost a!izată de domnitor /i de )%atul de O$/teA a %ost promulgată
la data de nouă august /i apoi a %ost pusă în aplicare începCnd de la data
de întCi septem$rie 1.1..
(cest ade!ărat cod conţine >32 paragra%eA care se împart în patru
lucrări specializateF codul ci!ilA partea 1-4 Ho$razeA lucruriA tocmeliA
daruriNA codul penalA partea a cincea H!iniN /i încă două lucrări /i anume
codurile de procedură ci!ilă /i penalăA partea a /asea Hale ;udecăţilorN.
-odul a %ost ela$orat într-un lim$a; clarA desigur cu terminologia de
epocăA a!Cnd reale calităţi /i progrese de structurare. -odul a %ost
condamnat la a$rogare de către 3e!oluţia de la 1.4.A iar 3egulamentul
organic a înlocuit partea comercială cu reglementări mai moderne. 1artea
de drept penal /i procedură a %ost înlocuită mai tCrziuA respecti! în anii
1.41 /i 1.51A prin coduri specialeA iar celelalte reglementări au %ost
aplicate pCnă la întCi decem$rie 1.>5.
dN. -ondica de -omerciu. &ste o traducere a codului comercial
%rancezA realizată de pro%esorul -onstantin 'oroiu în anul 1.2.. +ucrarea
conţine 595 articole din cele >4" ale codului %rancezA %iind e0cluse cele ce
nu se potri!eau cu starea ţării. ( %ost discutat în (dunarea o$/teascăA în
anul 1.34A precum /i în 1.3"A apoi a %ost întărit de domn. ( intrat în
!igoare la întCi ianuarie 1.41 /i s-a aplicat pCnă în anul 1.>>.
eN. -odul penal /i codul de procedură penală din anii 1.41 /i
1.51. (!Cnd în !edere că dispoziţiile +egiuirii -aragea nu erau
îndestulătoareA chiar dacă erau completate prin W$azilicaleWA s-a trecutA
su$ domnia lui (le0andru ,hicaA în anul 1.41A la alcătuirea -ondicilor de
Wprocedură criminaliceascăWA respecti! de drept penal. :n anul 1.51A su$
domnia lui #ar$u ?tir$eiA ele au %ost în$unătăţite /i ;u0tapuse. (ceste
lucrări au %ormat împreună W-ondica criminaliceascăWA care a!ea în
conţinut pre!ederile codurilor %ranceze din anii 1.12 /i 1.32A dar
adaptate la ne!oile ţării. +a alcătuirea lor într-o %ormă modernă au lucrat
;uri/tii cei mai de seamă ai momentuluiA care a!eau o largă recunoa/tere
europeană F -. N. #răiloiuA #. D. ?tir$eiA ,. #i$escu. -a urmare a
epuizării ediţiilor anterioareA a %ost necesar ca lucrarea să %ie reeditată în
anul 1.>2.
%N. -ondica 1enală Ostă/ească. (ceastă lucrareA împreună cu
procedura speci%ică /i suplimentul pentru starea de WîmpresurareWA a %ost
alcătuită în anul 1.52A su$ domnia lui #ar$u D. ?tir$ei. &ste o lucrare de
inspiraţie %ranceză /i cuprinde 254 articole pentru partea penalăA 221
articole pentru partea de procedură /i 15 articole pentru starea de asediu.
( %ost reeditatăA în anii 1.>1 /i 1."1A rămCnCnd în !igoare pCnă în anul
1."5.
gN. 1roiectele de coduri generale au reprezentat o seamă de
lucrări ampleA redactate la cererea unor domniA dar care din di!erse
moti!e nu au %ost adoptate. -u toate acesteaA ele au reprezentat
173
N. 8./.+i.n# ) L"$i&i+". 8.+.$"., "diţi" c+itic1, 6&c&+"şti, 1955, St&dii, <.
159
încercări reu/ite de sistematizare a dreptului /i au %ost %olosite ca
manuale ;uridice sau chiar ca legi.
(st%el a apărut W1roiectul de cod generalW al lui 'ihail <otino din
anul 1">4A ela$orat su$ domnia lui ?te%an 3aco!iţăA care a %ost %olosit ca
manual ;uridic în mod permanent. (cela/i cod a %ost reeditat /i în anul
1">>A de către acela/i autorA dar dedicat succesorului la tronA respecti! lui
)carlat ,hica.
:n anul 1"""A un alt 1roiect de cod general este alcătuit de '.
<otino pentru (le0andru 4psilantiA în cadrul programului legislati! al
acestui domnitor. :n aceste proiecte de coduri generale sunt
reglementateF dreptul de statA dreptul !istierieiA dreptul oră/enescA
culegerile de o$iceiuri apro$ate de Di!anA dreptul agrarA dreptul penal /i
dreptul ostă/esc.
(lte lucrăriA cum sunt W(rta ;udecătoreascăWA alcătuită în anul 1"93
de către Dumitrache 1anaiotacheA /i W1roiectul legiuirii -arageaWA te0t
anonim alcătuit între anii 1.1>-1.1"A au %ost %olosite %ără a %i întărite de
domnA ca proiecte personale /i încercări de sistematizare a procedurii
;udecătore/tiA încercări de îm$ogăţire a /tiinţei dreptului
1"4
.
'. #e:i2iri3e din 13d1va
aN. )o$ornicescul 8riso!
1"5
. +ucrarea a %ost întocmită din
ordinul domnitorului (le0andru -. 'a!rocordatA care a /i promulgat-o în
2. decem$rie 1".5. e0tul are la $ază două W(na%oraleW ale )%atului de
o$/te din 15 august /i 15 septem$rie 1".5. 1artea 4-a a reglementat
regimul protimisuluiA al schim$ului /i al zălogirii de mo/ii cu interzicerea
WdaniilorW de la săraci la $ogaţi. 1artea a 44-a se ocupă de o pro$lemă
speci%icăA /i anume căsătoria ro$ilor între ei /i a ro$ilor cu oameni li$eri.
)o$ornicescul 8riso!A cu modi%icările ce au sur!enit în anii 1.35 /i 1.39A
s-a aplicat pCnă în anul 1.>5.
:n anul 1.35A doi ;uri/ti anga;aţi ai statuluiA <lechtenmacher /i
#o;incăA au sistematizat te0tulA împărţindu-l pe articole /i WlămuririWA după
care te0tul ast%el modi%icat a %ost supus apro$ării )%atului administrati!A
%iind promulgat de domn. :n această %ormă a circulat în 152 e0emplareA
pCnă la reela$orarea sa din anul 1939A printr-o lege de 12 articole cu te0t
nou.
$N. -odul -alimach
1">
A ela$orat între anii 1.1> - 1.1"A denumit /i
W-ondică ţi!ilăW sau W-ondică politiceascăWA reprezintă primul cod ci!il de
ramură. 1rima !ariantă a %ost încredinţată spre ela$orare lui (nanias
-uzanosA care a redactat te0tul în lim$a greacă H1.13NA după care
lucrarea a %ost realizată de ;uristul $ra/o!ean -hristian <lechtenmacher.
-odul a adoptat structura /i planul codului austriac din anul 1.11A s-a
inspirat /i din codul 4ustinianA dar /i din O$iceiul 1ămCntului romCnesc.
-odul a!ea .2 articole de Wscolii lămuritoareWA o Wta$lăW - ta$elă cu Wspiţa
neamuluiWA care putea să lămurească modalitatea de calculare a rudeniei.
-odul a %ost re!izuit în anul 1.33A din iniţiati!a unor $oieri conser!atoriA în
174
N. 8./.+i.n# ) O t+.d&c"+" 2n i/*. +#/0n1 . /.n&.&&i d" "$i . &i Mi;.i =#tin#. R"%. A+;., 1972.
175
i*. id"/.
176
8#d& 8.i/.;, 6&c&+"şti, 1958.
16!
#e:i2iri3e din
13d1va
scopul de a concorda cu W#azilicaleleW. :n anul 1.51A 'ihail Kogălniceanu
realizează o nouă re!izuireA care rămCne !ala$ilă pCnă în întCi ianuarie
1.>5. -u toate acesteaA -urtea de -asaţie l-a aplicat în luarea unor
decizii pCnă în anul 1929.
cN. -ondica -riminalicească /i 1rocedura ei. (ceastă importantă
lucrare a %ost alcătuită su$ %ormă de cod su$ domnia lui )carlat -alimahA
iar su$ cea a lui 'ihai ?uţu s-a tipărit procedura penală în anul 1.22.
Domnitorul 4on )andu )turdza a dispusA în anul 1.2>A întocmirea
W-riminalice/tii condiciWA care reprezenta dreptul penal material.
-ondica criminalicească a %ost întocmită în două părţiA respecti!
1>> /i 9" articoleA într-o numerotare continuă. 1artea de procedură a a!ut
la început un caracter e0perimentalA pCnă la terminarea capitolului pri!ind
pedepsele. -ei ce au lucrat la ela$orarea te0tului s-au %olosit de
traducerea romCnească a codului penal austriac din anul 1.23A realizată
de 4on #udai Deleanu la -ernăuţiA în anul 1.2".
dN. -ondica de -omerţ a 'oldo!ei. 3eprezintă o traducere a
codului de comerţ %rancezA realizată în anul 1.33 de 4aco!ache 6eisa /i
&milian Drăghici. &diţia moldo!eană a %ost %olosită /i în 'unteniaA între
anii 1.52-1.>3. Despre ea se cunoa/te că a %ost ela$orată din poruncă
domneascăA prin (na%oraua din anul 1.19A careA ocupCndu-se de pra!ile
/i o$iceiurile pămCntuluiA a cerut întocmirea unei W-ondici neguţătore/tiW.
eN. 8e0a$i$lul lui (rmenopol este un manual tradus de oma -ara
în anul 1.24A din lim$a greacă. 'anualul are /ase cărţi /i este important
pentru că reprezintă întregul drept 4ustinianeuA cu o prelucrare
modernizatoare. (ceastă lucrare !a de!eni mult mai tCrziuA în anul 1.35A
-odul ,eneral al ,reciei.
%N. 1andectele lui oma -ara. :n anul 1.2>A oma -ara editează
prima carte despre persoaneA dintr-o lucrare ce se !oia mai mareA un cod
general numit W1andecteW. -artea are ca sursă de inspiraţie lucrări din
acel timpA de origine $izantină /i %rancezăA reprezentCnd tendinţele din
dreptul romCnesc /i încercarea de sinteză a realităţilor !remii. 4z$ucnirea
răz$oiului ruso-turc a oprit des%ă/urarea planului legislati! pentru
'oldo!a.
gN. 3egulamentele Organice. (ceste lucrări regulamentare sunt
acte cu caracter %undamentalA care s-au întocmit ca urmare a unor
necesităţi de re%ormare a statuluiA îndeose$i după în%rCngerea 3e!oluţiei
de la 1.21. :ntocmirea unor 3egulamente organice %igura în (ctul
adiţional al -on!enţiei de la (cLermanA din anul 1.2>A /i în ratatul de la
(drianopolA din anul 1.29. 3egulamentele Organice au %ost întocmite în
am$ele 1rincipateA în #ucure/ti de o comisie %ormată din $anul ,r.
#ălăceanuA !ornicul ,hA <ilipescuA ?t. #ălăceanuA hatmanul (l. 6ilara /i
6ornicul #ar$u ?tir$eiA iar în 4a/i comisia cuprindea pe !istiernicul -.
1ă/lanuA !ornicul '. )turdzaA !ornicul -. -onachiA !istiernicul 4ordache
-atargi /i ,r. (sachi.
(dunările O$/te/ti &0traordinare au apro$at proiectele de
regulamenteA la #ucure/ti în 29 aprilie 1.31 /i la 4a/i la 22 octom$rie
1.31A urmCnd să intre în !igoare în iulieA respecti! în ianuarie anul
următor. 3egulamentele Organice au %ost apro$ate de 1oarta Otomană
printr-un W8ati/eri%WA în anul 1.34. &le au %uncţionat pCnă în timpul
161
3e!oluţiilor de la 1.4.A cCnd re!oluţionarii le-au a$rogatA dar le-au /i ars
în pu$lic în 'unteniaA pierzCndu-se originalulA iar în 'oldo!a originalul nu
mai e0istă din anul 1."2.
(. $re4t23 9n Tran0i3vania
:n ransil!aniaA pe întreaga perioadă a destrămării relaţiilor
orCnduirii %eudaleA continuă să e0iste o structură a dreptului %eudalA alături
de reglementări de natură $urgheză. +egislaţia scrisă are un rol din ce în
ce mai mare %aţă de dreptul cutumiar
1""
.
)e menţin în !igoareA prin Diploma +eopoldină din anul 1>91A
(pro$ateleA -ompilateleA ripartitul lui 6er$ocziA -onstituţiile /i )tatutele
districtelor /i municipiilor. 1e lCngă acestea se mai emit W(rticole DietaleWA
care sunt apro$ate de împăratA de!enit acum /i 'are 1rincipe al
ransil!aniei.
*nele acte ela$orate cu intermitenţă de Dieta ransil!anieiA
cuprinse în W(rticuli no!ellaresWA între anii 1"44 T 1.4.A /i W(rticuli
1ro!isionalesWA din anul 1"91A au %ost apro$ate de împăratul <rancisc al
44-lea.
1e linie penală se aplică codurile penale emise pe timpul
împărătesei 'aria erezaA din anul 1">.A /i de pe timpul împăratului 4osi%A
din anul 1".". 1e $aza primuluiA au %ost condamnaţi 8oreaA -lo/ca /i
-ri/anA precum /i participanţii la răscoală. :mpotri!a codului 4ose%in au
protestat chiar /i neme/iiA în anul 1"."A ca urmare a %aptului că se dictau
pedepse %ără proceduri di%erite în raport de condiţia de no$ili sau neno$ili.
(lte acte normati!e au %ost DiplomeleA &dicteleA 3escriptele /i
Ordonanţele. Diplomele au %ost date de 'aria ereza /i 4osi% al 44-leaA în
!ederea rezol!ării unor pro$leme administrati!e. (st%elA în anii 1"4>A
1"4" /i 1">" s-au ela$orat Diplome pri!ind dreptul no$ililor romCni WuniţiWA
respecti! ale celor care au trecut la religia catolicăA de a ocupa %uncţii
pu$lice. :n anul 1"54A se dă o 1atentă numită W-erta punctaWA prin care
se sta$ileau raporturile io$agilor cu domnii de pămCntA iar în anii 1""4 /i
1""" se semnează două 1atente pentru re%ormarea în!ăţămCntului. :n
anul 1".1 se ela$orează o Ordonanţă de reglementare a acti!ităţii pri!ind
presaA care introducea cenzura unor lucrări necon!ena$ile casei
imperialeA precum /i un &dict de toleranţă pentru di%eritele religiiA ca
urmare a deselor re!olte /i lupte ale maselor pentru cucerirea acestor
li$ertăţi. :n urma 3ăscoalei lui 8oreaA -lo/ca /i -ri/anA în anul 1".5 /i
apoi în 1"92 se ela$orează o 1atentă /i un Decret pentru a$olirea
dependenţei personale /i li$ertatea de mutare a io$agilor.
:n 1> martie 1">4 se edictează o importantă 1atentă pri!ind
în%iinţarea regimentelor grănicere/tiA care a %ost urmată de zece
Ordonanţe în anii următoriA pentru reglementarea situaţiei social - ;uridice
a populaţiei li$ere din ransil!ania.
Dintre unele manuale sau culegeri tipăriteA pot %i amintite
3egulamentul din anul 1"">A ce reglementează acti!itatea regimentelor de
graniţăA +egea %undamentală din anul 1.2" pentru graniţa !esticăA precum /i
177
>.n$. ?.di/i+ ) I't#+i. d+",t&&i +#/0n"'c. I.şi, Ed. =&nd.ţi. 8;"/.+"., 1993.
162
$re4t23 9n
Tran0i3vania
WDietae si!e rectius comitia ransil!anicaW - un studiu pri!ind organizarea
ransil!anieiA ce a %ost pu$licat la -lu; în anul 1"91.
:n anul 1.1> s-au tipărit la #udaA în *ngariaA W3egulile scholasticeA
care sunt rCnduite /i a/ezate pentru ţinerea /i procopseala schoalelor
romCne/ti celor din =ara *ngureascăWA ce reglementează acti!itatea de
în!ăţămCnt din 'aramure/A -ri/ana /i #anat.
:n anul 1.1. s-a tipărit la -lu; o -olecţie conţinCnd %ormulare de
acte o%iciale pentru uzul instanţelor ;udecătore/tiA deoarece lim$a %olosită
în %aţa completelor /i întreaga procedură scrisă era o$ligatoriu în lim$a
germană. (ceastă lucrare s-a retipărit în anul 1.24 /i la Crgu-'ure/A în
lim$a maghiară. :n anul 1.4.A la 1estaA în *ngariaA apare o $ro/urăA care
este di%uzată ulterior în ransil!aniaA intitulată W)%etnicul împăratului
tălmăce/te poporului legile cele nouăWA care urmărea să capteze
$ună!oinţa unei populaţii romCne e0cluse de la %olosirea propriei lim$i în
administraţieA ;ustiţieA în!ăţămCntul mediu /i superiorA precum /i în
relaţiile o%iciale cu reprezentanţii statului.
*. În6e42t23 51derni>ării dre4t232i
'odernizarea dreptului începe în =ările romCne din secolul al
B6444-leaA ca urmare a tendinţei generale de modernizare a întregii !ieţi
socialeA economice /i politiceA în conte0tul de modernizare a tuturor ţărilor
europene. :n =ările romCneA modernizarea dreptului are inter%erenţe
deose$ite cu %ormarea con/tiinţei naţionaleA emanciparea /i eli$erarea
naţională /i socialăA a%irmarea identităţii culturaleA precum /i cu lupta
pentru independenţă politică /i unitate statală.
'odernizarea dreptului începe chiar cu opera lui -onstantin
'a!rocordatA W-onstituţiaW
1".
A ce a a!ut rolul de a înnoi /i moderniza
tehnica dreptuluiA de a aduce !alorile europene în =ările romCne. După
anul 1""4A programul /i opera lui (le0andru 4psilanti realizează o re%ormă
legislati!ă /i ;uridicăA ce culminează cu codi%icarea dreptului. -odul
-alimahA recunoscut ca cel mai occidental te0t pCnă la anul 1.21A este o
operă de modernizare a tradiţiilor ;uridice $izantineA precum /i
!alori%icarea O$iceiului pămCntului /i suprimarea unor sisteme de drept
anacronice %eudale. &ste tendinţa ce se !a resimţi mai tCrziuA ca opera de
legi%erare să %ie apana;ul e0clusi! al statului pe cale de a de!eni stat
naţional. +egiuirea -aragea este ultimul cod generalA după aceasta
codurile urmCnd a se specializaA într-o amplă acti!itate de modernizare în
coduri de ramurăF ci!ilA penalA comercialA militarA procedură ci!ilă /i
penală.
:n această perioadă apare /i lim$a;ul ;uridicA precum /i
terminologia necesară de%inirii e0acte a instituţiilorA ce se per%ecţionează
de la o lucrare la altaA de la un cod la altul.
O importanţă deose$ită o are în!ăţămCntul ;uridicA ela$orarea de
proiecte personaleA manuale /i culegeri în cadrul unor ade!ărate /coli
conduse pe timpul lui (le0andru 4psilantiA (lezandru 'oruziA ,rigore
,hica sau mitropolitul 4aco$ al 44-leaA de către pro%esori romCni cu o înaltă
pregătireA ca ?t. N. -raio!escuA ,h. +azărA -. -hrMsoLe%alos. -ei mai mulţi
178
8#n'tit&ţi. 5+inţ&&i 8#n't.ntin M.&+# 8#+d.t#, 5+inţ& c"#+ d#&1 ?..;ii şi . M#d#%"i, 7 P"*+. 174!.
R"%. d+. ,&*. 1. 1938. %"+'i&n" 2n i/*. P+.nc"-1.
163
În6e42t23
51derni>ării
dre4t232i
dintre pro%esorii de drept studiază la 1aris sau la 6ienaA iar unii î/i iau
doctoratul în dreptA cum este cazul pro%esorului #ogdanA care î/i ia un
strălucit doctorat la 1aris în anul 1.22.
De la anul 1.21 la 1.31A modernizarea dreptului cunoa/te o
trecere de la O$iceiul pămCntului /i te0tele #azilicalelor la -odul
-alimach. :n această perioadă se editează proiectul de constituţie al
Wcăr!unarilorW din anul 1.22 /i -riminaliceasca condică din anul 1.2>A
care sunt opere ce împrumută ideile constituţio-nalismului englez /i ale
;uristului penalist /i criminolog -. #ecaria. ot în această perioadăA
pro%esorul -onstantin 'oroiu este însărcinat să întocmeascăA pentru
prima datăA o lucrare !izionară de ansam$lu asupra realităţilor din
închisorile /i a/ezămintele de deţinere romCne/ti.
:ntre anii 1.31 - 1.4. orientarea în modernizarea dreptului are /i
in%luenţe austriece. De asemeneaA lucrările /i autorii %rancezi sunt tradu/i
/i %olosiţi în ela$orarea unor lucrări romCne/tiA care selectează
pro$lematica adec!ată realităţilor. :n cadrul (cademiei 'ihăileneA
în%iinţată în anul 1.39A se dez!oltă /i se consolidează un în!ăţămCnt
uni!ersitarA iar noul drept apărut se cristalizează în domeniul dreptului
local. :n această perioadă se %ormează W$aroul de a!ocaţiWA care
%olose/te modelul %rancezA îndreptCndu-se spre pro%esionalismul
uni!ersitar /i oratoria de $ară a !remii.
Domnitorul 'ihail )turdza încearcă să trans%ormeA împreună cu
rectorul 'aisonna$eA (cademia 'ihăileană într-o /coală de lim$ă
%rancezăA dar nu reu/e/teA lim$a romCnă a!Cnd de;a implementate
noţiunile necesare unei Wlim$i de dreptW.
3e!oluţionarii pa/opti/ti N. #ălcescuA &. 'urguA ). #ărnuţiuA
(le0andru 1apiu 4larianA (!ram 4ancuA 'ihail KogălniceanuA (lecu 3usso
/i %raţii ,ole/ti au a!ut o %ormaţie ;uridică deose$ităA ideile lor %iind
transpuse în 1rogramele /i documentele re!oluţiei.
:ntre anii 1.4. - l.59A modernizarea este continuată prin acti!itatea
domnitorului #ar$u ?tir$eiA doctor în drept la 1arisA care a %ost /i
secretarul -omisiei de redactare a 3egulamentului OrganicA precum /i a
pro%esorilor de la <acultatea de DreptA cum au %ost -onstantin #osianu -
Drept 3oman /i ,heorghe -osta%oru - Drept -i!il. :n prea;ma *nirii
1rincipatelorA procesul de modernizare a dreptului /i-a adus contri$uţia la
rezol!area marilor pro$leme naţionaleA cum au %ost organizarea statului
/i a%irmarea culturii naţionale.
TEST $E AUT!EVA#UARE
:(emple de su#iecte de sinte'ă3
1. Întemeierea Fării )omâneşti şi a 4oldovei!
2. 4odul de funcţionare a 0dunării de Btat, &onreaţiilor no#iliare!
3. ?rani'area %udecătorească în orânduirea feudală de'voltată!
4. 4odul de administrare al pro#elor în Fara )omânească şi în 4oldova!
5. Dreptul de proprietate în feudalismul timpuriu!
6. $rimele pravile J importanţa lor, conţinut
164
TEST
7. &artea românească de învăţătură!
/I/#I!%RA)IE SPECI)ICĂB
 CHI" I.A 4storia statului si dreptului romanescA &ditura Polters
KluQerA #ucure/tiA 2212.
 CHI" I.A 4storia statului si dreptului romanescA &ditura -artea
*ni!ersitaraA #ucure/tiA 2212.
Unitatea de 9nv<ţare nr. -
STATU# NA.I!NA# "I SISTEU# $E $REPT !$ERN
TEA 1. )!RAREA STATU#UI NA.I!NA#
1. ÎPREGURĂRI#E IST!RICE
2. ÎNTĂRIREA SUVERANITĂ.II $E STAT
'. STATUTU# $E+V!#TAT!R A# C!NVEN.IEI $E #A PARISA PRIA
C!NSTITU.IE A STATU#UI NA.I!NA# R!ÂN
TEA 2. C!NSTITU.IA $IN ANU# 1&--
TEA '. TRANSI#VANIA SU/ STĂPÂNIRE STRĂINA. $UA#ISU#
AUSTR!-UN%AR
TEA (. CREAREA STATU#UI NA.I!NA# UNITAR
TEA *. !NUENTE#E $REPTU#UI R!ÂNESC !$ERN
1.C!$U# CIVI#
2.C!$U# PENA#
'.C!$U# $E PR!CE$URĂ CIVI#Ă
(. C!$U# $E PR!CE$URĂ PENA#Ă
TEA -. !NARHIA C!NSTITU.I!NA#Ă PAR#AENTARĂ
R!ÂNĂ
1.)AI#IA RE%A#Ă
2.)UNC.I!NAREA !NARHIEI PAR#AENTARE
'.VIA.A PAR#AENTARĂ ÎN C!NTECTU# TEN$IN.EI SPRE
AUT!RITARIS A RE%E#UI CAR!# A# II-#EA
(. $ICTATURA RE%A#Ă
*. $E+E/RAREA STATU#UI R!ÂN RE+U#TAT A# P!#ITICII $E
)!R.Ă SI $ICTAT A# ARI#!R PUTERI. A/$ICAREA RE%E#UI
CAR!# A# II-#EA
TEA I. EV!#U.IA $REPTU#UI ÎN PERI!A$A RE%A#ITĂ.II.
!$ERNI+AREA #E%IS#ATIEI.
1.C!NSTITU.IA $IN ANU# 1,2'
2. !$ERNI+AREA $REPTU#UI $UPĂ C!NSTITU.IA $IN 1,2'
2.1.$REPTU# A$INISTRATIV
2.2.$REPTU# CIVI#
2.'. $REPTU# PENA#
2.(.SCHI/ĂRI A#E PR!CE$URII CIVI#E SI PENA#E
165
/I/#I!%RA)IE
C24rin0
TEST $E AUT!EVA#UARE
/I/#I!%RA)IE SPECI)ICĂ
!=ie6tive3e 2nit<ţii de 9nv<ţare
DupR studiul acestei unitRţi de în!Rţare !eţi reu/i sRF
⇒ precizaţi împre;urările istorice ale %ormării statului naţionalG
⇒ să !ă însu/iţi noţiuni re%eritoare la -on!enţia de la 1arisA prima
-onstituţie a )tatului naţional romCnG
⇒ !ă însu/iţi in%ormaţii despre -onstituţia din anul 1.>>A despre -odul
ci!ilA -odul penalA -odul de procedură ci!ilăA -odul de procedură penalăG
⇒ apro%undaţi noţiuni pri!itoare la e!oluţia dreptului în perioada regalităţiG
STATU# NA.I!NA# "I SISTEU# $E $REPT !$ERN
TEA 1. )!RAREA STATU#UI NA.I!NA#
1. Î54reH2rări3e i0t1ri6e
-on!enţia de la 1aris din anul 1.5. a dat posi$ilitatea
1rincipatelor romCne să-/i statornicească instituţiile statale politico-
;uridiceA ele căutCnd chiar să cucerească /i restul li$ertăţilor ce nu au %ost
consacrate în acest act constituţional. (dunările electi!e instituite prin
-on!enţie a!eau sarcina să-l aleagă pe domnitor. (dunarea electi!ă din
'oldo!aA constituită la 2. decem$rie 1.5.A a rezol!at mai întCi situaţia
alegerii ca deputat a principelui ,rigore )turdzaA care era contestat de
alegători deoarece slu;ise 1orţii Otomane cu grad de general de di!izieA
după careA în /edinţa din 5 ianuarie 1.59A a ales pe colonelul (le0andru
4oan -uzaA %ostul pre%ectA iar ulteriorA deputat de -o!urluiA cu unanimitate
de !oturiA în %uncţia supremă de Domn. :n aceea/i /edinţăA Domnul (. 4.
-uza a depus următorul DurămCntF WDurA în numele 1rea )%intei reimi /i
în %aţa =ării meleA că !oi păzi cu s%inţenie drepturile /i interesele 1atrieiA
că !oi %i credincios -onstituţiei în te0tul /i spiritul eiA că în toată Domnia
mea !oi pri!eghea la respectarea legilor pentru toţi /i în toateA uitCnd
toată prigonirea /i toată uraA iu$ind deopotri!ă pe cel ce m-a iu$it /i pe
cel ce m-a urCtA nea!Cnd dinaintea ochilor mei decCt $inele /i %ericirea
naţiunii romCne. (/a să-mi a;ute Dumnezeu /i compatrioţii mei să-mi %ie
de a;utorW
1"9
.
:n 'unteniaA (dunarea &lecti!ă se constituie între . /i 12 ianuarieA
iar întrunirea are loc în 22 ianuarie. :n data de 24 ianuarie 1.59A prin
!oinţa deputaţilorA 1rincipatul 'untenia alege în %uncţia de Domn pe
domnitorul 'oldo!eiA reu/ind să depă/ească cu mult pre!ederile
-on!enţiei de la 1aris.
Domnia lui (. 4. -uza începe cu di%icultăţi /i e0cepţii ridicate de
-omisia centralăA care punea pro$lema !alidării alegerii domnitorului
con%orm +egii electorale
1.2
. De asemeneaA pe plan politic -uza conducea
179
I't#+i. R#/0ni"i ) %#. III, 6&c&+"şti, Ed. Ac. 1964.
18!
8. 8. Bi&+1'c& ) ?i.ţ. şi #,"+. &i 8&-. ?#d1, 6&c&+"şti, Ed. Ştiinţ. 1966,
166
biecti!ele
unit"ţii de
în!"ţare
)1r5area 0tat232i
naţi1na3
de %apt două stateA cu două parlamenteA cu două gu!erneA a!Cnd ca
instituţii comune -omisia centrală de la <oc/aniA -urtea de casaţie /i
armata. :n scopul creării unui singur statA prin 1roclamaţia din 11
decem$rie 1.>1A el prorogă (dunările 'oldo!ei /i 'untenieiA alese potri!it
+egii electorale sta$ilite de -on!enţia de la 1aris pCnă la 24 ianuarie 1.>2A
cCnd tre$uiau să se reuneascăA ca un ade!ărat 1arlamentA în capitala ţăriiA
la #ucure/ti. Du$la alegere a lui (. 4. -uza nu a %ost recunoscută imediat de
puterile garante. <ranţaA )ardinia /i 3usia a!eau interese care %a!orizau
unireaA (nglia a mani%estat o atitudine inconsec!entăA (ustria /i urcia erau
opuse procesului uni%icator.
Domnitorul (. 4. -uza nu a cerut con%irmarea sa de către 1oartăA
decCt după ceA la -on%erinţa din august 1.59A urcia /i (ustria au
recunoscut du$la alegere. recCnd peste pre!ederile -on!enţiei de la
1arisA (. 4. -uza a procedat la uni%icarea treptată a organelor centrale ale
statului. :n cele două gu!erne a numit persoane originare din cele două
stateA iar ministerele moldo!ene au %ost trans%ormate în Directorate
su$ordonate celor $ucure/tene. :n (dunările electi!e ale %iecărui principat
au %ost ale/i deputaţi în mod alternati!A dintr-un principat sau celălalt.
:n pri!inţa armateiA domnitorul a sta$ilit ca modul de instruire /i
regulamentele militare să %ie identiceA armamentul de acela/i tipA iar
ministrul /i statul ma;or să %ie unice pentru întreaga o/tire. :ntărirea
armatei a %ost necesară pentru cazul inter!enţiei puterilor străineA ca
urmare a încălcării pre!ederilor -on!enţiei de la 1arisA precum /i
pentru o e!entuală reiz$ucnire a re!oluţiei în ransil!aniaA care ar %i putut
crea posi$ilitatea unirii acesteia cu ţara mamă.
:n ceea ce pri!e/te uni%icarea administrati!ăA s-au întreprins
măsuri pentru crearea unei reţele e0tinse de telegra%A de transport /i a
unei reţele sanitare. )-a simpli%icat procedura de transmitere a ordinelor
/i directi!elor de la organele centrale la cele localeA corespondenţa %iind
trimisă direct celor interesaţiA nu prin intermediul ministerelor de e0terne.
:n !ederea unirii spirituale a $isericii ortodo0eA s-a trecut la
înlăturarea egumenilor greci /i s-a realizat secularizarea a!erilor
mănăstire/ti. +a 1oarta Otomană s-a trecut la un singur organism de
reprezentare pentru am$ele principateA acti!itatea diplomatică rezol!Cnd
pro$lemele tuturor romCnilor din 'oldo!a /i 'untenia.
urciaA ca putere suzeranăA a acceptat cu multă greutate aceste
măsuriA dar la -on%erinţa de la -onstantinopoleA din septem$rie 1.>1A
puterile garante au %ost de acord cu toate măsurileA dar condiţionCndu-le
aplica$ilitatea pe timpul domniei lui (. 4. -uza.
-a urmareA domnitorul a proclamat constituirea statului 3omCnia /i
a anunţat unirea ,u!ernelor în anul 1.>1 /i a (dunărilor &lecti!e în anul
1.>2.
2. Întărirea 02veranităţii de 0tat.
1entru realizarea prerogati!elor statului /i asigurarea su!eranităţii
acestuiaA s-a trecut la asigurarea autonomiei legislati!eA ;udecătore/ti /i
167
Întărirea
02veranităţii
de 0tat
administrati!e a statului
1.1
. -on!enţia de la 1aris sta$ilea necesitatea
re!izuirii întregii legislaţiiA pentru a o pune de acord cu cerinţele relaţiilor
capitaliste din acel timp. 3ealizarea operei legislati!e a domnitorului (. 4.
-uza a echi!alat cu recunoa/terea autonomiei legislati!e. ot în timpul
realizării re%ormelorA s-a a!ut în !edere întărirea sistemului ;udecătoresc
prin renunţarea la sistemul capitulaţiilor. -apitulaţiile reprezentau
posi$ilitatea ca cetăţenii străini să %ie ;udecaţi după sistemul legislati! din
ţara de origineA ceea ce constituia o /tir$ire a su!eranităţii de stat. *nele
state europene au pretins ca aceste capitulaţiiA aplica$ile în urciaA să
%uncţioneze /i în principate. 1entru eliminarea acestor nea;unsuriA (. 4.
-uza a des%iinţat acti!itatea ;udiciară a consulatelor străine /i a trecut la
punerea în e0ecutare a sentinţelor date de instanţele romCne/ti. ot
pentru întărirea su!eranităţii de statA s-a trecut la eli$erarea pa/apoartelor
proprii /i interzicerea %olosirii unor ast%el de documente eli$erate de
urcia pentru 1rincipateA sau de către alte state pentru urciaA cu
!ala$ilitate pentru 1rincipate.
1entru e0ercitarea atri$utelor de su!eranitateA statul romCn a
început să încheieA în !irtutea drepturilor propriiA tratate /i con!enţiiA %ără
a recurge la 'inisterul de e0terne al urciei. (st%elA s-au încheiat
con!enţii pri!ind comunicaţiile po/taleA telegra%ulA precum /i e0trădarea
in%ractorilor.
&0ercitarea su!eranităţii statului s-a %ăcut simţită /i în ceea ce
pri!e/te secularizarea a!erilor mănăstire/tiA în anul 1.>3A cCnd statulA
neţinCnd seama de decizia con%erinţei marilor puteriA a readus în
patrimoniul statului un s%ert din terenurile ara$ile ale ţării. De/i
e0proprierea urma să %ie %ăcută cu despăgu$ireA ce tre$uia plătită
călugărilor străini /i 1atriarhiei de la -onstantinopoleA pro$lema
despăgu$irilor nu a %ost acceptată de statul romCn.
'. Stat2t23 de>v13tăt1r a3 C1nvenţiei de 3a Pari0A 4ri5a
C1n0tit2ţie a 0tat232i r15;n
<olosindu-se de calea legislati!ăA poporul romCn a reu/it să
depă/ească pre!ederile -on!enţiei de la 1aris /i să în%ăptuiască *nirea
celor două principateA ca primă etapă în %ăurirea statului naţional romCn.
(dunarea electi!ă a =arii 3omCne/ti a !otatA în 22 martie 1.>2A
W+egea pentru instrucţiunea armatei 1rincipatelor *niteW. (u urmat alte
legi importanteA cum sunt cele cu pri!ire la organizarea -urţii de -asaţieA
!otată tot în martieA succesi! în 'oldo!a /i în =ara 3omCneascăA +egea
cu pri!ire la salineA +egea cu pri!ire la drumuri /i căi %erateA cea pri!ind
anularea concesiunii ocnelor /i !ămilor care au trecut în administrarea
statuluiA +egea cu pri!ire la organizarea -urţii de conturiA apoi cea
re%eritoare la organizarea ministerelor /i a ser!iciului %inanciar Hîn anul
1.>1NA +egea de organizare a conta$ilităţii statului /i +egea de în%iinţare a
-onsiliului de districte.
(ctul intern de consacrare a politicii de unire a %ost W1roclamaţia
către ţară din 11[23 decem$rie 1.>1W a domnitoruluiA prin care au %ost
181
I#.n M&+.+& ) 8#n'tit&ţii" R#/0ni"i. 8&"$"+", 6&c&+"şti, Ti,. 3ni%., 198!.
168
C1nvenţia de 3a
Pari0
con!ocateA pentru data de 24 ian.[5%e$r. 1.>2A cele două (dunări electi!e
într-o singură (dunare legislati!ă.
1rin acte administrati!e au %ost întreprinse acţiuni de creare a unor
instituţii $urgheze. (st%elA a %ost des%iinţată %rontiera de la 'ilco!A s-a
reorganizat 'inisterul <inanţelorA Direcţia ,enerală a 1o/telor de la
#ucure/tiA au %ost uni%icate ser!iciile sanitareA sistemul penitenciarA a %ost
în%iinţat -orpul inginerilor ci!ili. 1rin lege s-au secularizat a!erile
mănăstire/tiA s-a reglementat acti!itatea /i atri$uţiunile -onsiliului de
)tatA s-a reorganizat administraţia centrală /i localăA armataA $isericaA
acti!itatea ;udecătorească /i în!ăţămCntul.
-onsiliul de )tatA organism nou în%iinţat prin +egea din .[22
ianuarie 1.>4A era condus de domnitorA era organ consultati! al
,u!ernului /i a!ea sarcina principală de a pregăti proiectele de legi /i de
regulamenteA precum /i sarcina de a studia pro$lematica trimisă de
domnitor. :n acela/i timpA el rezol!a unele pro$leme de contencios
administrati!A %uncţionCnd ca un tri$unal cu ast%el de atri$uţii. 1Cnă la
apro$area proiectelor de legi în (dunarea legislati!ăA Decretele emise de
domnitorA la propunerea -onsiliului de )tatA a!eau putere de lege. 1e
această $ază au %ost apro$ate +egea ruralăA -odul ci!ilA precum /i -odul de
procedură ci!ilă.
1roiectul +egii electorale /i proiectul +egii ruraleA de re%ormă
agrarăA au %ost respinse cu deose$ită în!er/unare de (dunarea electi!ăA
%apt ce a determinat pe domnitor să dizol!e această (dunare în 2[14 mai
1.>4 /i să supună poporuluiA prin ple$iscitA )tatutul Dez!oltător al
-on!enţiei de la 1aris din "[19 august 1.>4A însoţit de legea electoralăA
iar mai tCrziu de un Decret de apro$are a re%ormei agrare
1.2
.
)tatutul din anul 1.>4 a consacrat consolidarea statului naţional
romCnA principiile /i normele $urghezeA separaţia puterilor în statA
împreună cu cre/terea rolului puterii e0ecuti!e.
1uterea legiuitoare era e0ercitată de domnA (dunarea electi!ă /i
)enat Hconstituit ca un -orp ponderatorNA deci cu o %uncţionalitate de
sistem $icameral. :n acest sistemA iniţiati!a legislati!ă o a!ea domnulA
proiectele de legi %iind ela$orate de -onsiliul de )tat. Domnitorul puteaA
de asemeneaA să re%uze promulgarea proiectelor de;a !otate de adunările
legiuitoare.
(dunarea &lecti!ă era compusă din deputaţi ale/i con%orm legii
electoraleA care a!eau dreptul de a !ota proiectele de legi /i de $uget.
)enatul era compus din >4 mem$riA din care 32 erau numiţi dintre
persoanele cu un !enit de peste .22 gal$eni. -eilalţi 32 de deputaţi erau
ale/i de -onsiliile generale ale ;udeţelorA dintr-o listă cu propuneri de cCte
trei candidaţi pentru %iecare ;udeţA întocmită de către domnitor. :n mod
practicA în )enat intrau doar cei numiţi într-un %el sau altul de domnitor.
)enatul dez$ătea proiectele de +egi trecute prin !otul (dunării electi!eA
cu e0cepţia $ugetuluiA a!Cnd rolul de corp moderator.
1uterea e0ecuti!ă era e0ercitată de domnitor /i ,u!ernA ale căror
atri$uţii au %ost e0tinse. 'ăsurile cu caracter normati!A luate de mini/tri
182
M. I#$1nic".n& ) Act" +".ti%" . 2 /.i 1864, "diţi. II)., 6&c. 1894.
169
între sesiunile (dunării electi!eA erau supuse de către ace/tia !otului la
prima sesiune a acesteia.
+egea re%ormei agrare a %ost mai generoasă decCt pre!ederile
-on!enţiei de la 1arisA adresCndu-se mai multor cetăţeniA care au %ost
împroprietăriţi cu pămCnt.
1rin sta$ilirea unui cens de a!ere destul de ridicatA dreptul de !ot
era e0ercitat numai de cetăţenii cu stare materială mai $ună de la ora/e
/i sateA iar dreptul de a %i ales era rezer!at doar mo/ierilor /i păturii înalte
a $urgheziei.
:nsemnătatea )tatutului Dez!oltător al -on!enţiei de la 1aris
tre$uie apreciată pentru e%ectele ce le-a produs în re%ormele
constituţionale ce au desă!Cr/it unireaA recunoscută pe plan
internaţional
1.3
.
TEA 2. C!NSTITU.IA $IN ANU# 1&--
Odată cu !enirea la tron a principelui -arol 4A +ocotenenţa
domnească a des%iinţat (dunarea &lecti!ă /i a con!ocat corpul electoral
pentru alegeri noi în -ameră. Noua (dunare electi!ă a primit un proiect
de -onstituţie ela$orat de -onsiliul de )tat /i acceptat de ,u!ern.
1roiectul a %ost amendatA discutat /i ulterior !otat de (dunarea &lecti!ăA
)enatul ne%iind con!ocat
1.4
.
-onstituţia 3omCniei din anul 1.>>
1.5
s-a ela$orat su$ in%luenţa
te0tului constituţional $elgian din anul 1.31A care reglementa tot o %ormă
de gu!ernare monarhic-constituţională. 1rincipiile /i normele de drept
cons%inţite erau cele $urgheze /i se re%ereau laF drepturile /i li$ertăţile
cetăţenilorA su!eranitatea statuluiA gu!ernarea reprezentati!ăA separaţia
puterilor în stat
1.>
. )e stipula principiul supremaţiei constituţionaleA cu
coe0istenţa principiului monarhiei ereditare.
:n itlul 4 se tratau pro$lemele teritoriuluiA consacrCndu-se
indi!izi$ilitatea /i in!iola$ilitatea acestuiaA admiţCndu-se corectări de
%rontieră doar pe $ază de legi speciale. )e stipula interdicţia de
colonizare a teritoriului cu populaţie de gintă străinăA se concretiza
împărţirea teritoriului în ;udeţeA plă/i /i comuneA ce nu puteau %i
schim$ate decCt prin lege.
:n itlul al 44-leaA în tratarea drepturilor /i li$ertăţilorA se %ăcea
trimitere la legi organiceA prin aceasta drepturile /i li$ertăţile cetăţene/ti
a!eau doar un caracter declarati!A ne%iind garantate de statA în a%ară de
dreptul de proprietateA care era declarat prin constituţie drept sacru /i
in!iola$il. De/i era pre!ăzută în mod declarati! o$ligati!itatea
în!ăţămCntului primarA acesta nu era garantat /i nici nu e0ista o $ază
materială pentru realizarea sa în practică.
183
Mi;.i T. O+#%".n& ) I't#+i. d+",t&&i +#/0n"'c şi "%#&ţi. in'tit&ţii#+ c#n'tit&ţi#n.", 1992, 6&c., Ed.
8"+/..
184
5.& >"n+7 ) LO.*dic.ti#n d& ,+inc" 8&-. "t O.%"n"/"nt d" . d7n.'ti" d" >#;"n-#"+n .& t+#n d"
R#&/.ni", 5.+i', 193!
185185
I#.n M&+.+i& ) 8#n'tit&ţii" R#/0ni"i. 8&"$"+". 6&c. 198!.
186
Tit& M.i#+"'c& ) 4i'c&+'&+i 5.+./"nt.+". I, 6&c&+"şti, 1879.
17!
C1n0tit2ţia
din an23
1&--
1rincipiul su!eranităţii de stat rezulta din principiul emanaţiei
puterilor de la naţiuneA care le e0ercita prin delegareA în con%ormitate cu
-onstituţia. :n con%ormitate cu aceastaA alegerea deputaţilor se realiza
prin împărţirea corpului electoral din %iecare ;udeţ în patru colegiiA
constituite după a!ere /i origine socială. 1rin legile electorale din anii
1.>>A 1..4 /i 191"A accesul în (dunarea deputaţilor s-a %ăcut în mod
discriminatoriuA în %olosul marilor proprietari /i capitali/ti.
:n con%ormitate cu -onstituţiaA su!eranitatea naţională era
e0ercitată prin delegareA iar puterea era separată în trei direcţii principaleF
legislati!ăA e0ecuti!ă /i ;udecătoreascăA declarate ca puteri independente
una %aţă de alta. 1uterea legislati!ă era e0ercitată de domnitorA de
(dunarea deputaţilor /i )enatA care a!eau iniţiati!ă legislati!ă. 1uterea
e0ecuti!ă era încredinţată domnitoruluiA care o e0ercita cu spri;inul
mini/trilorA pe care putea să-i numească sau să-i re!oce. Domnul se
$ucura de principiile ire!oca$ilităţiiA in!iola$ilităţii /i neresponsa$ilităţiiA
dar actele sale tre$uiau contrasemnate de mini/tri de resort. Domnul
a!ea drept de iniţiati!ă legislati!ăA sancţiona /i promulga legileA putCnd să
se opună %ără moti!are promulgării lor printr-un drept de W!etoW. &l
con!ocaA proroga sau chiar putea să dizol!e parlamentulA împiedicCnd
partidele să do$Cndească o putere mai mareA care ar %i contra!enit
intereselor sale. 1entru răspunderea în actul de gu!ernareA domnul putea
re!oca pe mini/tri /i a!ea dreptul de a-i acuza /i trimite înaintea -urţii de
-asaţie /i Dustiţie. 1rintre alte prerogati!eA domnitorul a!ea dreptul să
numească persoanele în %uncţii pu$liceA să emită regulamenteA să dea
amnistii /i graţieri. &l era capul o/tirii /i în numele său se dădeau /i
e0ecutau sentinţele ;udecătore/ti.
1rin aceea că era proclamat principiul supremaţiei -onstituţieiA
aceasta nu putea %i suspendatăA nici în totalitate nici în parte. Dudecătorii
a!eau o$ligaţia să !eri%ice permanent constituţionalitatea legilor /i să dea
prioritate aplicării pre!ederilor saleA toate normele %iindu-i su$ordonate.
-onstituţia de la 1.>> a %ost modi%icată de mai multe ori.
1rima modi%icare s-a %ăcut în anul 1."9A cCnd a %ost pusă de acord
cu pre!ederile ratatului de la #erlin din anul 1.".. :n 9[21 iunie 1..4A s-
au e%ectuat mai multe modi%icăriA ca urmare a proclamării 3egatuluiA
modi%icări necesare la dispoziţiile pri!ind capul statuluiA teritoriuA regimul
preseiA sistemul electoral /i proprietatea rurală. -a urmare a alipirii
Do$rogei la statul romCnA a %ost necesară o dispoziţie pri!ind acest %apt.
De asemeneaA o deose$it de importantă modi%icare s-a realizat în 29
iunie[12 iulie 191"A cu pri!ire la împroprietărirea cu pămCnt a ţăranilorA
modi%icare ce stipula modul de !Cnzare a terenurilor către ace/tia.
1rin decretul lege din 12[23 noiem$rie 191. s-a introdus o nouă
pre!edere constituţională e0cepţională pentru dez!oltarea democratică a
statului romCn /i a !ieţii pu$liceA /i anume W!otul o$/tescA o$ligatorA egalA
direct /i secretWA care !a %i preluat /i în !iitoarea -onstituţieA din anul
1923.
TEA '.TRANSI#VANIA SU/ STĂPÂNIRE STRĂINĂ. $UA#ISU#
AUSTR! - UN%AR

171
Tran0i3vania
02= 0tă4;nire
0trăină.
$2a3i0523
a20tr1 ? 2n:ar.
:ncepCnd cu anul 1.>"A se poate !or$i despre stăpCnirea străină a
ransil!anieiA într-un sistem de organizare politico-administrati!ă speci%ic
acestui dualism dintre (ustria /i *ngaria
1."
.
După proclamarea acestei %orme de gu!ernareA în ransil!ania au
a!ut competenţe legislati!eA ;udecătore/ti /i e0ecuti!eA atCt organele
centrale ale 'onarhiei maghiareA cCt /i organele dualiste ale 4mperiului
austro-ungar.
:n con%ormitate cu +egea asupra a%acerilor comuneA din anul 1.>"A
se pre!edea că se !or trata în mod comunitar pro$lemele politicii e0terneA
în care se includeau /i semnarea tratatelor internaţionaleA comerţulA
na!igaţiaA po/taA e0trădareaA ce tre$uiau rati%icate de 1arlamentul
(ustriei
1..
. De asemeneaA se considerau pro$leme comune cele de ordin
militarA %inanciarA impozitele /i sistemul monetarA căile %erate /i sta$ilirea
sistemului de%ensi! al ţării.
-a organe centrale comuneA imperiul a!ea instituţia împăratuluiA care
era /i rege al *ngarieiA 1arlamentul comunA %ormat din două delegaţii ale
parlamentelor de la 6iena /i #udapestaA care concretiza interesele comune
printr-o legislaţie aplica$ilă asupra întregului teritoriu. (!eau drept de
iniţiati!ă legislati!ă am$ele delegaţiiA dar legile erau !otate în comun /i
purtau semnătura împăratului pentru a %i !ala$ileA în du$la sa calitate.
&0istau /i ministere comuneA la Wa%acerile e0terneA răz$oi /i
%inanţeW. 'ini/trii comuni participau la dez$aterile din (dunarea
Delegaţiilor pentru a-/i susţine propunerile.
Organele centrale ale statului maghiar erauF
♦ 3egeleA care era /i :mpăratul (ustrieiA a!Cnd drept de W!etoW
asupra legilor !otate în 1arlamentul *ngariei
♦ 1arlamentulA care era compus din două -amereF a magnaţilor /i a
deputaţilor. -amera magnaţilor era %ormată din mari demnitari numiţi de
regeA iar -amera deputaţilor a!ea în componenţă 44" de mem$ri. Dintre
ace/tiaA "5 de mem$ri reprezentau ransil!ania /i ora/ul <iume.
♦ ,u!ernulA compus din mini/tri numiţi pentru %iecare domeniu de
acti!itateA era condus de regeA %iind organ e0ecuti!.
+egea din 21 decem$rie 1.>" a enunţat principiul egalei
îndreptăţiri a naţionalităţilor din imperiu. -u toate acesteaA gu!ernul de la
#udapesta a %ăcut tot ce a putut pentru a denatura această legeA în
scopul !ădit de Wa topi toate naţionalităţile în naţionalitatea maghiarăW.
1olitica opresi!ă a gu!ernanţilor de la #udapesta s-a mani%estat
pe mai multe planuriA îndeose$i politicA economic /i cultural. De/i (ustria
a introdus !otul uni!ersalA în *ngaria !otul a %ost censitarA deza!anta;Cnd
%lagrant naţiunea romCnă
1.9
.
:n pri!inţa dreptului de a alege la sateA s-au instituit două
reglementări di%erite pentru satele din *ngaria /i pentru satele din
ransil!aniaA în sensul că !enitul o$ligatoriu pentru alegătorii din
ransil!ania tre$uia să %ie cu mult mai mareA e0cluzCndu-iA ast%elA pe mulţi
romCni de la !ot.
187
E. 8"+n"., E. M#c&ţ ) I't#+i. 't.t&&i şi d+",t&&i +#/0n"'c, 6&c&+"şti, 1994, Ed. Ş.n'..
188
S. R"t"$.n ) 4i"t. R#/0n".'c1 din T+.n'i%.ni. M 1863 ) 1864 K, 8&9, 1979.
189
S. R"t"$.n ) EP#+t&+i şi +".i-1+i ,#itic" ." +#/0ni#+ din T+.n'i%.ni. 2n .nii ,+"/"+$1t#+i d&.i'/&&i,
8&9 ) N.,#c., 1978.
172
Dreptul de a %i ales îl a!eau toţi alegătoriiA de la !Crsta de 24 ani
împliniţiA dar numai Wdacă cuno/teau lim$a maghiarăWA lim$ă ce a %ost
impusă ca o$ligatorie începCnd din anul 1.>.A prin +egea B+46A pentru
toţi locuitoriiA indi%erent de naţionalitate
192
.
'odalitatea de organizare a unităţilor administrati!eA numite
WcercuriWA ce corespundeau circumscripţiilor electoraleA /i întocmirea listelor
cu alegători au deza!anta;at net pe romCni. :n *ngariaA la o sută de
locuitori erau desemnaţi cinci alegătoriA iar în ransil!ania doar trei. :n cele
cinsprezece comitate ale ransil!anieiA unde populaţia era ma;oritar
romCneascăA la 2222 alegători se alegea un deputatA %aţă de 1422 de
alegători în comitatele cu populaţie maghiarăA unde se alegea tot un
deputat. 1rin aran;area cercurilor electoraleA se a;ungea ca unele localităţi
maghiare mici să-/i aleagă deputaţiA iar un ora/ cum este -aranse$e/ulA
care a!ea 52"2 de alegătoriA să aleagă doar un singur deputat. (ceste
a$uzuri /i presiuni politice s-au e0ercitat asupra romCnilor pentru ca
naţiunea romCnă să nu poată %i reprezentată în mod corespunzător în
1arlamentul de la #udapesta. -a urmareA numărul deputaţilor de
naţionalitate romCnă a scăzut în mod continuu. Dacă în anul 1..4 au %ost
ale/i în 1arlamentul ungar trei reprezentanţi ai 1artidului Naţional
3omCnA precum /i nouă gu!ernamentaliA în anul 1.." a %ost ales un
singur deputatA care a renunţat la această demnitate în semn de protest.
După acţiunea W'emorandumuluiWA din 1.92A reprezentarea romCnilor în
1arlamentul ungar se realiza cu un singur deputat. -a urmare a
presiunilor %ăcute de masele romCne/tiA în anul 1925 romCnii au o$ţinut
opt mandateA iar în 1912 doar cinci.
1entru îndeplinirea o$iecti!elor deznaţionalizării romCnilorA s-a
instituit un regim de asuprire naţională /i de maghiarizare %orţată. +im$a
maghiară a %ost decretată lim$ă o%icială a statuluiA %iind %olosită în mod
e0clusi! la deli$erările /i discuţiile 1arlamentuluiA în redactarea legilorA în
raporturile dintre organele administraţieiA comitateA comuneA sateA de/i în
ransil!aniaA din >3 de comitateA doar 2. a!eau populaţie maghiară
ma;oritară. -ercetarea penalăA ;udecata /i hotărCrile ce se dădeau erau
e0clusi! în lim$a maghiarăA la %el /i procedura de la curţile de apel.
+egea naţionalităţilor a permis deznaţionalizarea prin /coliA unde s-
a trecut la înlocuirea lim$ii romCne cu lim$a maghiară în în!ăţămCntul
o$ligatoriu H1."9-192>NA iar după anul 192" s-a trecut la des%iinţarea
/colilor romCne/ti
191
.
(ccesul romCnilor la %uncţiile pu$lice a %ost limitatA chiar /i acolo
unde populaţia era în număr zdro$itor ma;oritară. :ntre anii 192>-192"A
de/i romCnii %ormau populaţia ma;oritară în 12 comitate din cele 15
e0istente în ransil!aniaA numărul %uncţio-narilor romCni era de 5A4V din
totalul %uncţionarilor.
TEA (. CREAREA STATU#UI NA.I!NA# UNITAR
19!
T. 51c1ţi.n ) 8.+t". d" .&+ '.& &,t"" ,#itic" ) n.ţi#n." ." +#/0ni#+ '&* 8#+#.n. &n$.+1, Si*i&,
19!6.
191
4. S&ci& ) Acţi&ni ,#itic" +#/0n"şti 2/,#t+i%. '&,+i/1+ii .&t#n#/i"i T+.n'i%.ni"i 2nt+" 1848 ) 1888,
St. 5.'c&. R#/0nii din T+.n'i%.ni. 2/,#t+i%. d&.i'/&&i .&'t+# ) &n$.+. 8&9 ) N.,#c., 1968.
173
Crearea
0tat232i
naţi1na3 2nitar
:n condiţiile pră$u/irii marilor imperii europeneA la 1 Decem$rie 191. s-a
realizat )tatul naţional unitar romCnA !isul secular al poporului nostru.
)oarta unirii într-un singur stat a %ost decisă ca urmare a actelor realizate
de pro!inciile ocupateA ast%elF la 2" martie[9 aprilie 191. la -hi/inăuA la
15[2. noiem$rie 191. la -ernăuţiA la 1. noiem$rie[l decem$rie 191. la
(l$a 4ulia. Naţiunea romCnăA reprezentată de W)%atul =ăriiW la -hi/inăuA
W-ongresul generalW al #uco!ineiA precum /i W'area adunare naţionalăW
de la (l$a 4ulia a decis în numele săuA ela$orCndu-/i prin aceste organe
constituante documentele necesare actului unirii
192
.
(st%elA marile adunări constituante din pro!inciile istorice ale ţării
au ela$oratF 3ezoluţia )%atului =ării de la -hi/inăuA 3ezoluţia -ongresului
,eneral la #uco!inei /i 3ezoluţia 'arii (dunări Naţionale de la (l$a
4ulia
193
.
oate aceste documente au e0primat dorinţa tuturor romCnilor de
a trăi într-un singur statA %iind declaraţii de drepturiA decretate ca principii
pentru noul stat romCn.
:n articolul 444. 1ct.1 din 3ezoluţia de la (l$a 4ulia se pre!ede
deplina li$ertate naţională pentru toate naţionalităţile conlocuitoareA care
urmau a se instruiA administra /i ;udeca în lim$a lor proprieA Wprin indi!izi
din sCnul său /i %iecare popor !a primi drept de reprezentare în -orpurile
legiuitoare /i la gu!ernarea ţării în proporţie /i cu numărul indi!izilor ce-l
alcătuiescW.
+a punctul 2 art. 444. se acorda li$ertate deplină con%esiunilor de statA
iar la punctul > din 3ezoluţia de la -hi/inău se preconiza respectarea
drepturilor minorităţilor din #asara$ia.
3egimul democratic al statului urma a se în%ăptui prin !ot o$/tescA
directA egalA secretA pe comuneA în mod proporţional pentru am$ele se0eA
la !Crsta de 21 ani. +i$ertatea preseiA asocierii /i întruniriiA li$era
propagare a ideilor urmau să %ie garantate de stat prin -onstituţie.
De asemeneaA la (l$a 4ulia s-au sta$ilit /i drepturile economice de
care urmau să se $ucure cetăţenii noului statA e0primate în principiiA cum
ar %i Wre%orma agrară radicalăW /i Wacelea/i drepturi /i a!antagiiA care sunt
legi%erate în cele mai a!ansate state industriale din apusW.
3ecunoscCndu-se !aloarea lor deose$ităA actele 'arii *niri au %ost
con%irmate prin actele o%iciale ale statului romCn. (st%elA la 9 aprilie 191.
s-a ela$orat Decretul de *nire a #asara$iei cu 3omCniaA la 13 decem$rie
191. s-a emis Decretul nr. 3>31 pentru *nirea ransil!aniei /i a celorlalte
ţinuturi romCne/ti din *ngaria cu 3omCniaA iar la 19 decem$rie 191.A
Decretul nr. 3"44 pri!itor la *nirea #uco!inei cu 3omCnia.
)-au ela$orat documente de organizare a ransil!aniei /i
#uco!ineiA acestea trimiţCnd la #ucure/ti Wmini/tri %ără porto%oliuW în
gu!ern. 3ezoluţia de la (l$a 4uia a instituit un organism de conducereA
denumit 'arele )%at NaţionalA care urma să reprezinte naţiunea romCnă.
(cesta a ales lista celor cincisprezece mem$ri numiţi /e%i de resoarte ai
-onsiliului Dirigent Horgane e0ecuti!e cu sediul la )i$iuN
194
.
192
Şt"P.n 5.'c& ) M.+". Ad&n.+" N.ţi#n.1 d" . A*. I&i., 2nc&n&n.+". id"ii, . t"ndinţ"#+ şi . &,t"#+ d"
&nit.t" . ,#,#+&&i +#/0n, 8&9, 1968.
193
N. =ii,"'c& ) 5"nt+& R#/0ni. M.+". 8&%0nt1+i din +1-*#i. 1914 ) 196, 6&c&+"şti, 1925.
194
St"i.n N".$#" ) M.+". 3ni+" . +#/0ni#+ 2n i-%#.+" n.+.ti%", 6&c&+"şti, Ed. E/in"'c&, 1984.
174
:n anul 1922 s-a ela$orat +egea pri!ind *nirea #asara$iei cu
3omCniaA +egea pri!ind *nirea ransil!anieiA #anatuluiA -ri/anei /i
'aramure/ului cu 3omCniaA precum /i +egea pentru *nirea #uco!inei cu
3omCniaA sta$ilindu-se că aceste pro!incii Wsunt /i rămCn de-a pururea
unite cu 3omCniaW. *rmare acestor legiA s-a des%iinţat -onsiliul DirigentA
Directoratele din #asara$ia /i )ecretariatele de ser!iciu din #uco!inaA
atri$uţiunile lor %iind preluate de organele centrale ale 3omCniei. 1rin
aceastaA statul romCn a de!enitA a/a cum !a %i consacrat prin -onstituţia
din 1923A W)tat naţional unitar /i indi!izi$ilA cu teritoriu inaliena$ilW.
TEA *. !NUENTE#E $REPTU#UI R!ÂNESC !$ERN.
C!$URI#E CIVI#A PENA# "I $E PR!CE$URĂ CIVI#Ă "I PENA#Ă
Din ordinul /i iniţiati!a domnitorului (le0andru 4oan -uzaA s-a
trecut pe timpul domniei sale la ela$orarea codului ci!ilA codului penalA
codului de procedură ci!ilă /i de procedură penală.
4nstituţiile introduse prin aceste coduri în !iaţa social-economică a
3omCniei s-au aliniat e0igenţelor instituţiilor $urgheze europeneA au
cons%inţit relaţiile de producţie capitaliste /i au reu/it să de!anseze cu
mult epoca în care ele au %ost întocmiteA %iind din acest punct de !edere
promotoarele unor relaţii ce urmau să apară.
De la apariţia lorA în cCte!a deceniiA aceste importante iz!oare de
drept au determinat schim$ări deose$ite în relaţiile dintre persoaneA
dintre instituţiile statului /i cetăţeniA au dus la modi%icări în mentalitatea /i
mora!urile poporului. oate acestea au însemnat o ade!ărată
re!oluţionare a sistemului ;uridicA crearea unui sistem ;udiciar nouA a unei
/tiinţe a dreptuluiA promo!Cnd gCndirea romCnească în materie de drept
/i practică ;uridicăA ceea ce a dus la o mai $ună acti!itate a instanţelor
;udecătore/ti.
1. C1d23 6ivi3
Domnitorul (.4. -uza a cerut -omisiei -entrale de la <oc/ani să
ela$oreze acest documentA care a %ost întocmit în %ază de proiect pCnă în
anul 1.>4. -omisia a tre$uit să ţină seama de %aptul că normele de drept
ci!il e0istente pCnă atunci erau perimateA depă/ite mai ales în conţinut /i
%orma de e0primare ;uridicăA erau dispersate într-un noian de
reglementări care nu ţineau seama de legăturile naturale dintre di%erite
instituţii.
1entru aceastaA -omisia -entrală de la <oc/ani a!ea ne!oie de
modeleA iar acestea au %ost găsite în codurile ci!ile italian /i %rancez.
-odul italian al ;uristului 1isanelli a %ost studiat mai ales din perspecti!a
situaţiei similare a 4taliei /i a 1rincipatelorA care erau în perioada de
consolidare a statelor naţionale /i de %ăurire a uni%icării politiceA
adminstrati!e /i legislati!e. De aceeaA -omisia a %olosit acest model pCnă
în anul 1.>3A după care s-a orientat spre codul ci!il a lui NapoleonA din
anul 1.24A care a!ea de;a o ;umătate de secol de aplicare /i care î/i
arătase !ia$ilitateaA %iind model /i altor coduri $urgheze.
175
1n25ente3e
dre4t232i
r15;ne06
51dern
C1d23 6ivi3
-odul ci!il a %ost dez$ătut în (dunarea electi!ă /i )enat /i adoptat
în anul 1.>4A iar în !igoare a intrat la 1 decem$rie 1.>5
195
. -odul ci!il s-a
numit W-odul ci!il (.4. -uzaWA iar după a$dicarea acestuia a %ost repu$licat
pe timpul domnitorului -arol 4A desigur cu unele modi%icări de %ormăA
primind numele acestuia sau acela de W-od ci!il romCnWA su$ care este
cunoscut.
Dispoziţiile codului ci!il nu sunt o copiere după o traducere în
lim$a romCnă a codului ci!il %rancezA ci o prelucrare /i o adaptare a
te0tului la ne!oile noastreA %olosindu-se /i codul italian /i cel $elgian
19>
.
*nele te0te au %ost eliminateA altele modi%icateA iar cele rămase au %ost
sistematizateA codul romCn a!Cnd cu aproape trei sute de articole mai
puţin decCt cel %rancez. Dintre reglementările di%erite de codul %rancezA
codul romCn sta$ile/te regimul comun pentru copiii naturaliA regimul egal
de tratament al soţilor în in!ocarea moti!elor de di!orţA precum /i unele
precizări pri!ind durata contractelor de em%iteozăA care mai e0istau. Din
codul 1isanelli HproiectN s-au %olosit unele reglementări mai noi cu pri!ire
la regimul $unurilor /i la reglementarea o$ligaţiilorA iar din legislaţia
$elgiană s-au %olositA %iind mai moderneA reglementările pri!ind unele
pri!ilegii /i ipotecile.
-a structurăA codul ci!il este deose$it de sistematizatA cuprinzCnd
un pream$ul din cinci articoleA ce se re%eră la acti!itatea legii ci!ile în timp
/i spaţiu. *rmează apoi trei W-ărţiW ce se re%eră la persoaneA $unuri /i
modurile de do$Cndire /i transmitere a proprietăţiiA precum /i dispoziţiile
%inale.
1artea cea mai consistent reglementată este aceea a -ărţii a
douaA ce tratează pro$lema proprietăţii $unurilorA precum /i a -ărţii a
treiaA ce reglementează modul de do$Cndire /i trans%er al proprietăţiiA din
care cauză codul ci!il este denumit /i W-odul patronilor /i al
proprietarilorW.
Dacă reglementarea pri!ind interzicerea încheierii contractelor de
muncă pe timp nedeterminat era progresistăA îngrădind posi$ilitatea
încheierii unor contracte pe !iaţăA proprii relaţiilor de muncă %eudaleA
reglementarea litigiilor de muncăA în care patronii erau crezuţi pe cu!CntA
de%a!oriza pe muncitoriA do!edindu-se caracterul de pri!ilegiere a clasei
$urgheze.
:n -artea 4-aA unde se reglementează condiţia ;uridică a persoanei
%iziceA este su$liniat un principiu deose$it de modernA acela a egalităţii
tuturor în %aţa legii. )e pre!ede e0istenţa capacităţii de %olosinţă separat
de capacitatea de e0erciţiuA care începe din momentul na/terii copilului
!iuA %aţă de codul %rancezA care pre!ede /i condiţia ca născutul să %ie
!ia$il. 'a;oratul este pre!ăzut la 21 aniA dar unele acte de drept ci!il pot %i
încheiate /i înainte de împlinirea acestei !CrsteA cCnd persoana are un
statut de WemancipatW.
-u pri!ire la rudenieA e0istă multiple reglementări preluate din
legislaţia noastră anterioară. )e consacră egalitatea soţilor la încheierea
/i des%acerea căsătorieiA se interzice cercetarea paternităţiiA pentru
temeinica apărare a %amiliei legitimeA e%ectele unei recunoa/teri din
195
M. 8.nt.c&-in# ) 4+",t ci%i. "d. II., 8#d& ci%i.
196
8. St1t"'c& ) T+.t.t d" d+",t ci%i. 6&c&+"şti, 1981.
176
partea tatălui se răs%rCng doar asupra stării ci!ile a %iului naturalA %ără a-i
crea celui din urmă drepturi de altă natură. Drepturi /i o$ligaţii au %ost
sta$ilite doar între mamă /i copilul natural.
1ri!itor la $unurile cu care !in soţii în căsătorie s-au sta$ilit trei
regimuri di%eriteF separaţia $unurilorA comunitatea de $unuri /i regimul
dotal. 1rincipiul ce se aplica în toate situaţiile cCnd nu se speci%ica la
încheierea căsătoriei ce %el de regim urmează să ai$ă $unurile din
căsătorieA era acela al separaţiei de $unuriA %iecare dintre soţi
administrCndu-/i a!ereaA creCnd $unuri personaleA care erau sau puteau
%i do!edite ca sursă de pro!enienţă. (ctul dotal sau +ista dotală
cuprindea totalitatea $unurilor care erau aduse în căsătorie de soţieA ce
urmau a %i administrate de soţA într-o manieră de a nu putea %i
înstrăinate decCt în cazul în care s-ar cumpăra $unuri echi!alenteA care
de!eneau componente ale +istei dotale.
-u pri!ire la persoanele ;uridiceA ele se împart în două categoriiF
cu scop lucrati!A ce urmau să %ie reglementate prin codul comercialA /i
cele %ără scop lucrati!A de tipul asociaţiilor culturaleA sporti!eA de
$ine%acere /i partide politiceA ce urmau să se în%iinţeze prin decret
domnescA %iind considerate o %icţiune a legii.
:n -artea a 44-aA codul se re%eră la clasi%icarea $unurilor în Wmo$ile
/i imo$ileW. Ocrotirea $unurilor imo$ileA cu reglementări adec!ateA s-a
realizat în ideea că acestea ar a!ea o !aloare mai mare. Dreptul de
proprietate este deose$it de $ine reglementatA %ăcCndu-se deose$iri între
nuda proprietateA posesie /i detenţieA reglementCndu-se /i altele unele
drepturi realeA cum sunt ser!ituţile /i uzu%ructul.
:n -artea a 444-aA un loc central îl ocupă modul de transmitere /i
do$Cndire a proprietăţii. &ste reglementat în mod deose$it contractulA
precum /i răspunderea ci!ilă contractuală /i delictuală. &ste reglementată
amănunţit răspunderea pentru neîndeplinirea o$ligaţiilor asumate prin
contractA precum /i răspunderea pentru %apte ilicite prin care se aduce un
pre;udiciu unei persoane. 1re;udiciulA în am$ele situaţiiA tre$uia să %ie
acoperit în mod integralA pentru a repune pe contractanţi în situaţia
anterioară.
3ăspunderea a %ost consacrată prin principiul %aptă proprie -
răspundere proprie. 3ăspunderea pentru altul %uncţionează doar în cazul
părinţilor pentru copiii lor minoriA sau a proprietarului pentru daunele
cauzate de animalele sau lucrurile sale. ?i în acest cazA răspunderea se
consideră a %i tot personalăA ca urmare a neîndeplinirii sarcinii proprii de
supra!eghere.
-u pri!ire la mani%estarea de !oinţă la încheierea contractelorA
acestea tre$uie să %ie de natură a !alida un consimţămCnt li$er /i ne!iciat
prin eroareA dol sau !iolenţă.
-odul ci!il pre!ede /i modalităţi de transmitere a proprietăţii prin
acte pentru cauză de moarte. )unt reglementate succesiunile cu /i %ără
testamentA modul de deschidere a succesiuniiA categoriile de succesoriA
ordinea /i cota do$Cndirii $unurilorA opţiunea succesorală /i modul de
lichidare a succesiunii.
:n cazul succesiunii %ără testamentA sunt reglementate ordinea
relaţiilor de rudenie suscepti$ile de a a!ea drepturi succesorale din punct
177
de !edere legalF descendenţiA ascendenţiA colateraliA succesorii naturali /i
soţul supra!ieţuitor.
)uccesiunea testamentară este reglementată prin di%erite tipuri de
testamenteF ologra%A scrisA semnat /i datat de către testatorG autenticA
semnat de autorul testamentului /i remis ;udecătorului pentru a %i citit în
/edinţă pu$licăA prin aceasta con%erindu-i caracter de autenticitateG mistic
sau secretA întocmit din timpA sigilat în a/a %el încCt nimeni nu cunoa/te
conţinutulA iar caracterul de autenticitate se sta$ile/te printr-un proces
!er$al.
*nele aspecte colaterale pri!ind respingerea mo/tenirii sau plata
datoriilor succesorale sunt cuprinse în 1artea %inală a acestei -ărţi.
2. C1d23 4ena3
-odul penal s-a adoptat tot în anul 1.>5A %iind !ala$il /i aplicCndu-
se pCnă în anul 193". ( a!ut ca surse de inspiraţie -odul penal prusian
din anul 1.51 /i -odul penal %rancez din anul 1.12. ( e0istat de la
început concepţia !remiiA potri!it căreia indi!idul să!Cr/e/te o %aptă
antisocială rupt de conte0tul socialG persoana in%ractorului /i
personalitatea sa nu contau prea mult în aprecierea /i pedepsirea
%aptelorA considerCndu-se că in%ractorul a %ost pe deplin con/tient /i
responsa$il pentru %aptele saleA iar ca urmare tre$uia ca in%ractorii să %ie
e0clu/i din societateA izolaţi pe di%erite perioade de timp sau e0terminaţi.
1edepseleA ca urmare a acestei concepţiiA sunt aplicate în scopul
intimidării persoanelor care sunt predispuse la ast%el de %apteA precum /i
pentru e0cluderea din societate a celor care au comis %apte in%racţionale.
1e parcursul dez!oltării concepţiei pri!itoare la %actorii sociali de
determinare a caracterului in%racţionalA precum /i cu pri!ire la rolul
mediuluiA ca %actor criminogenA s-au modi%icat /i unele pre!ederi ale
codului penalA în legătură cu necesitatea reeducării in%ractorilor /i
integrarea lor în !iaţa socială.
-odul penal era sistematizat /i structurat în trei W-ărţiW.
-artea 4 cuprinde dispoziţii de clasi%icare a pedepselor în trei tipuriF
criminaleA corecţionale /i poliţiene/ti. :n raport de pedepsele ce se aplicăA
in%racţiunile sunt crimeA delicte /i contra!enţii.
-artea 44-a asam$lează normele cu pri!ire la crime /i delicteA
grupCndu-le după gra!itate /i pericolul social ce-l prezentau. :n
sistematizarea grupelor de in%racţiuniA pe primul loc se găsesc crimele /i
delictele împotri!a statuluiA cum sunt trădarea /i răsturnarea ordinei de
statA apoi urmează crimele /i delictele împotri!a -onstituţieiA in%racţiuni
împotri!a sistemului parlamentar /i sistemului electoralA iar în continuare
urmează crimele /i delictele împotri!a intereselor pu$liceA cum sunt de
e0empluF a$uzul de putereA delapidareaA ultra;ulA opunerea %aţă de
ordinele autorităţilor. :n s%Cr/itA sunt enumerate crimele /i delictele
îndreptate împotri!a intereselor personaleA cum sunt cele împotri!a !ieţiiA a
integrităţii corporaleA a onoarei /i a patrimoniului.
:n continuareA în -artea a 444-a sunt reglementate unele instituţii de
drept penalA cum suntF participaţiaA tentati!aA cauzele care e0onerează de
răspundere penalăA minoritatea etc.
178
C1d23 4ena3
C1d23 de
4r16ed2ră
6ivi3ă
'. C1d23 de 4r16ed2ră 6ivi3ă
-odul de procedură ci!ilă a %ost ela$orat în acela/i timp cu codul
ci!il /i a intrat în !igoare concomitent cu acesta. -a modele /i iz!oare
pentru întocmirea te0tului s-au %olosit dreptul procesual al -antonului
,ene!aA -odul de procedură ci!ilă %rancezA unele dispoziţii procedurale
$elgieneA dar /i unele pre!ederi ale legiuirilor noastre mai !echi.
-odul de procedură ci!ilă a %ost sistematizat /i structurat în /apte
W-ărţiWF 1rocedura înaintea ;udecătorului de plasăA ri$unalele de ;udeţA
-urţile de apelA (r$itriiA &0ecutarea silităA 1rocedurile speciale /i
Dispoziţiile generale.
De/i pre!ederile procedurale erau moderneA ele nu se puteau aplica
din cauza măsurilor organizatorice ce nu s-au întreprins la timp. (st%elA
procedura înaintea ;udecătorului de plasă nu s-a putut aplicaA nee0istCnd
su%icient personal specializatA atri$uţiunile %iind încredinţate su$pre%ecţilorA iar
după anul 1."9 procedura s-a schim$atA aceste atri$uţiuni %iind trecute
;udecătoriilor comunale /i de ocoale. ri$unalele a!eau competenţe
generaleA %uncţionCnd în toate ;udeţeleA dar %iind limitate de cauzele cu un
anumit pla%on !aloricA care schim$au aceste competenţe înspre instanţa
superioară. &0istau patru curţi de apel laF #ucure/tiA 4a/iA -raio!a /i <oc/ani
Hcare ulterior s-a mutat la ,alaţiN.
1rocedura ci!ilă respecta principiile pri!itoare la cunoa/terea
ade!ărului ;uridicA oralitateaA pu$licitatea /i contradictorialitatea proceselor.
)-a continuat cu administrarea unor pro$e %olosite /i în trecut în
procedura ci!ilă romCnăA cum au %ost actele scriseA martoriiA e0perţiiA
cercetătoriiA ;urămCntul ;udiciar /i prezumţiile.
1rocesul se des%ă/ura în două acti!ităţi de ;udecată de %ondA la
prima instanţă /i la curtea de apelA după care urmau căile de atacA care
erau apelul Ho nouă ;udecată de %ondNA opoziţia Hîmpotri!a hotărCrilor
pronunţate în lipsăNA contestaţia /i recursulA prin care se repuneau pe rol
interpretarea corectă a legii /i aplicarea sa. 1rocesele se ;udecau după
achitarea unor ta0e ;udiciare /i a unor ta0e de tim$ru.
(. C1d23 de 4r16ed2ră 4ena3ă
-odul de procedură penală a %ost adoptat concomitent cu -odul
penalA a!Cnd ca iz!or /i model -odul de instrucţie criminală %rancez din
anul 1.o..
-odul de procedură a îm$inat !echea e0perienţă în materia
cercetării penale /i noua procedură în %aza de ;udecată.
1entru %aza de cercetareA s-a menţinut urmărirea poliţieneascăA
com$inată cu acte procedurale scriseA %ără dez$ateri contradictorii ale
pro$elor.
:n %aza de ;udecată penală s-au adoptat unele principii moderne
pri!itoare la pu$licitatea dez$aterilorA oralitatea /i contradictorialitatea
părţilor în proces.
-odul de procedură penală cuprinde două W-ărţiW. :n -artea 4 se
reglementează descoperireaA urmărirea /i instrucţia in%racţiunilor /i este
partea ce se ocupă de acti!itatea o%iţerilor de poliţie ;udiciarăA de
strCngerea pro$elor /i descoperirea autorilor in%racţiunilor pCnă la
înaintarea dosarului către procuraturăA care a!ea atri$uţiunea de
179
C1d23 de
4r16ed2ră
4ena3ă
începere a urmăririi penale. :n unele cazuriA procurorul înainta dosarul
cauzei unui ;udecător de instrucţieA după care se derula o anchetă. :n
concluzieA în -artea 4 se reglementa acti!itatea premergătoare ;udecăţii.
:n -artea 44-aA regăsim reglementări pri!ind acti!itatea procedurală a
organelor de ;udecată. -a instanţe de ;udecată e0istauF ;udecătoriile de
plasăA tri$unalele de ;udeţA curţile cu ;uri /i :nalta -urte de -asaţie /i
Dustiţie. Delictele erau ;udecate la tri$unaleA iar crimele erau de
competenţa materială a -urţilor cu ;uri. Duriul era %ormat din cetăţeni
%ără o pregătire ;uridică specialăA dar care erau chemaţi la proces pentru
a se pronunţa prin WdaW sau WnuW asupra !ino!ăţiei persoanei inculpateA
precum /i asupra $ene%iciului circumstanţelor atenuante.
-a urmare a intereselor statuluiA s-au reglementat prin legi
speciale unele modi%icări ale legislaţiei penaleA ast%el încCt să se scoată
din competenţa -urţilor cu ;uri in%racţiunile împotri!a statului. (ceste
in%racţiuni urmau să %ie ;udecate de ri$unaleA unde %uncţionau ;udecători
de carierăA care aplicau legea cu se!eritate /i în litera ei. (ceasta a dus
la schim$area unor pedepse criminale în pedepse corecţionaleA darA în
acela/i timpA la schim$area ni!elului minim al acestor pedepseA prin
cre/terea semni%icati!ă a acestui pla%on.
TEA -. !NARHIA C!NSTITU.I!NA#Ă PAR#AENTARĂ
R!ÂNĂ
1. )a5i3ia re:a3ă
<amilia regală se constituie din regii pe care i-a a!ut 3omCnia în
perioada cuprinsă între anii 1.>>-194"A împreună cu %amiliile acestora
19"
.
1rimul rege al 3omCniei a %ost -arol 4 de 8ohenzollern )igmaringenA
principe al 3omCniei încă din mai 1.>>. (cesta a domnit pCnă la 12
octom$rie 1914A cCnd la tron a urmat nepotul de %rate al acestuiaA
<erdinand 4A care a domnitA la rCndul săuA pCnă la 22 iulie 192"A cCnd s-a
stins din !iaţă. După regele <erdinand a urmatA între iulie 192" /i > iunie
1932A ca rege al 3omCniei 'ihai 4A dar %iind minor a %ost îndrumat de o
3egenţă alcătuită din 1rincipele NicolaeA 1atriarhul 'iron -ristea /i
1re/edintele :naltei -urţi de -asaţieA ,heorghe #uzdugan Hînlocuit din
anul 1929 cu -onstantin )ărăţeanuN. ( urmat la tronA începCnd din .
iunie 1932 /i pCnă în 5 septem$rie 1942A regele -arol al 44-leaA iar după
a$dicarea acestuiaA re!ine la tron regele 'ihai 4A începCnd din >
septem$rie pCnă la 32 decem$rie 194".
2. )2n6ţi1narea 51nar@iei 4ar3a5entare
După impunerea a$dicării domnitorului (le0andru 4oan -uzaA în
data de 11[23 %e$ruarie 1.>>A la conducerea statului s-a instalat o
+ocotenenţă DomneascăA alcătuită din generalul Nicolae ,olescuA +ascăr
-atargiu /i Nicolae 8aralam$ieA care au con!ocat prin pre/edintele
-onsiliului de 'ini/triA 4on ,hicaA întregul parlamentA unde a %ost
proclamat ca Domn al 3omCniei contele <ilip de <landraA %ratele regelui
+eopold al 44-lea al #elgiei
19.
.
197
R"$in. M.+i., 5#%"'t". %i"ţii /"", %#. III. N. I#+$.. I't#+i. +#/0ni#+, %#.<, 1939.
198
N. I#+$. ) I't#+i. c#nti/,#+.n1 . R#/0ni"i d" . 19!4 . 193!. S&,t t+"i +"$i., 6&c&+"şti, 1932.
18!
!NARHIA
C!NSTITU.I!NA

PAR#AENTARĂ
R!ÂNĂ
)a5i3ia re:a3ă
)2n6ţi1narea
51nar@iei
4ar3a5entare
(ceastă mi/care politică a %ost total neinspiratăA noul domnitor
re%uzCnd tronulA re%uz transmis în 1"[29 martieA contele a!Cnd am$iţii mai
mariA deoarece pro!enea din %amilia de OrleansA pretendentă la tronul
<ranţei.
De alt%elA alegerea unui principe străinA la tronul 3omCnieiA
contra!enea intereselor 4mperiului Otoman /i 3usieiA care pretindeau că
*nirea principatelor s-a realizat doar pe timpul domniei lui (le0andru 4oan
-uzaA după aceasta cele două ţări urmCnd să re!ină la !echiul lor statut.
<ranţaA (nglia /i 4talia acceptau posi$ilitatea alegerii unui nou
principeA realizCnd că procesul de uni%icare era în%ăptuitA chiar în a%ara
%ostului domnitorA iar (ustria /i 1rusia nu /i-au e0primat nici o decizie în
legătură cu acest %apt
199
.
-on%erinţa marilor puteriA con!ocată la 1aris în legătură cu această
pro$lemăA adoptă la 23 martie[4 aprilie un punct de !edere permisi!A cu
condiţia alegerii unui domnitor originar din 3omCniaA precum /i ţinCndu-
se seamă de !oinţa moldo!enilorA care ar %i putut ie/i din uniune. De
aceeaA considerăm că poziţia marilor puteri era concretizată în atitudinea
de lichidare a statului romCn /i anularea actului de la 24 ianuarie 1.59.
:n aceste condiţiiA diplomaţii romCni au %ăcut demersuri pentru
găsirea unei persoane agreate de marile %amilii domnitoareA atCt la curtea
(nglieiA cCt /i în <ranţa /i 1rusia.
1rin demersurile întreprinse de 4.-. #rătianuA la recomandarea
diplomatului %rancez ,alhauA cu acceptul (nglieiA s-a reu/it contactarea
%amiliei 8ohenzollern. +a 19[31 martieA la Dusseldor%A s-a discutat cu
principele -arol (nton de 8ohenzollern /i cu cel de al doilea %iu al săuA
-arol.
-arol s-a născut la .[22 aprilie 1.39A a!ea deci 2" aniA era o%iţer
de geniu /i artilerieA cuno/tea $ine literatura %ranceză /i a!ea e0perienţă
de răz$oiA deoarece participase ca !oluntar în răz$oiul 1rusiei împotri!a
Danemarcei din anul 1.>4
222
.
#unica lui -arolA regina 8ortensiaA î/i crescuse cei doi copiiA deci
/i pe 4ose%inaA mama principelui -arolA împreună cu !ărul lor Napoleon al
444-leaA care în condiţiile date spri;inea pe tCnărul său nepot.
De alt%elA 4. -. #rătianu a acţionat pentru captarea $ună!oinţei curţilor
europene prin mai multe personalităţi importante ale !remii.
+a 32 martie [ 11 aprilieA +ocotenenţa Domnească dă o
1roclamaţie către popor pentru alegerea principelui -arol ca Domnitor al
3omCnieiA iar între 2[14 - .[22 aprilie se organizează un ple$iscitA care dă
o WlegalizareW lo!iturii de stat.
1le$iscitulA precum /i %olosirea întregului aparat de stat /i a
$isericiiA a dus la eliminarea unor stări tensionale sau de rezistenţăA la
realizarea alegerii noului domnA precum /i la crearea unui conte0t
internaţional %a!ora$il din partea marilor puteriA mai ales din partea 3usiei
/i 4mperiului Otoman.
De/i în sesiunea parlamentului din 2. aprilie [ 12 mai s-au purtat
discuţii aprinse cu pri!ire la alegerea unui principe străinA prin !otul celor
129 deputaţi %a!ora$ili alegeriiA împotri!a celor > care s-au a$ţinutA
199
I. 6+1ti.n& ) L. ,#itiN&" ":t"+i"&+" d& R#i 8;.+"' I) "+ d" R#&/.ni", 6&c&+"şti,194!.
2!!
4i/it+i" Onci& ) A"$"+". ,+inci,"&i 8.+# I . R#/0ni"i, 6&c&+"şti, 19!6.
181
principele -arol +udo!ic de 8ohenzollern !a domni su$ numele de -arol
4.
)osind în capitală la 12[22 mai 1.>>A -arol 4 s-a prezentat în %aţa
1arlamentului /i a depus următorul ;urămCntF
WDur a %i credincios legilor ţăriiA a păzi religiunea romCnilorA precum /i
integritatea teritoriului ei /i a domni ca domn constituţionalW.
1entru a da satis%acţie puterilor garanteA (dunarea deputaţilor a
hotărCt acordarea naturalizării %amiliei princiare de 8ohenzollern.
-u -arol 4 începe în 3omCnia perioada monarhiei constituţionale.
&l a domnit pCnă în 2" septem$rie [ 12 octom$rie 1914A cCnd s-a stins
din !iaţă la -astelul 1ele/ /i a %ost înmormCntat la 2[15 octom$rie la
-urtea de (rge/A ctitoria lui Neagoe #asara$A re%ăcută în timpul domniei
sale.
Domnia regelui -arol 4A ce a durat 4. de aniA a %ost marcată de o
mare dez!oltare economică a statului romCnA de o organizare socialăA
politică /i administrati!ă deose$ităA de ela$orarea -onstituţiei din 1.>>A
care a susţinut structura unui mecanism legislati! !ia$il /i dinamicA într-un
regim $urghezo-democratic înaintat pentru perioada respecti!ă.
:n testamentul săuA -arol 4 a%irma că în mod permanent Wm-am
gCndit înainte de toate la iu$itul meu poporA pentru care inima mea a
$ătut neîncetat /i care a a!ut deplină încredere în mineA 3omCnia
a;ungCnd să ocupe o poziţie !rednică între statele europene. (m reu/it
să ridic la gurile Dunării /i la 'area Neagră un stat înzestrat cu o $ună
armată /i cu toate mi;loacele spre a menţine %rumoasa sa poziţie /i a
realiza odată înaltele sale aspiraţiuniW.
:n îndelungata sa domnie s-a trecut de la insta$ilitatea /i agitaţia
!ieţii politice Hîn primii 5 ani de domnie s-au succedat 12 gu!erne /i s-au
%ăcut 32 de remanieriNA la imprimarea unui ritm al regimului politicA a unei
ordini sta$ilite prin autoritate /i legalitate.
+uptele politice dintre conser!atorii susţinuţi de -arol 4 /i li$erali s-
au concretizat uneori în mani%estări antimonarhice !iolenteA conspiraţii /i
chiar încercări de răsturnare a monarhieiA cum a %ost cea condusă de (l.
-andiano 1opescu din luna august 1."2A conspiraţie cunoscută de către
pu$lic drept Wtentati!a de la 1loie/tiW sau W3epu$lica de la 1loie/tiW
221
.
*n e!eniment ma;or al domniei lui -arol 4 a %ost acela al cuceririi
4ndependenţei de stat a 3omCnieiA în conte0tul răz$oiului ruso-turc. După
-on!enţia cu 3usiaA semnată la #ucure/ti în 4[1> aprilie 1."" pentru
asigurarea trecerii armatei ruse pe teritoriul romCnescA începe
cola$orarea cu aceastaA culminCnd cu proclamarea la 9[21 mai 1."" a
4ndependenţei de stat. După negocierile din iulie /i e/ecurile în lupte ale
ru/ilorA participarea la răz$oi a romCnilor de!ine e%ecti!ăA iar luptele din
%aţa 1le!nei consacră cC/tigarea independenţei cu arma în mCnă.
-a urmareA la 1[13 iulie 1.".A prin ratatul încheiat cu urcia
se recunoa/te independenţa de stat a 3omCniei /i reunirea Do$rogei cu
patria mamă.
4ndependenţa a %ost recunoscută succesi! de (ustro-*ngaria în
septem$rie 1.".A de 3usia în octom$rieA de urcia în noiem$rieA de
2!1
5 80nc". ) Lnc"+c.+". d"t+#n1+ii &i 8.+# I d" >#;"n-#"+n 2n /.+ti" 1888, R"%. A+;. n+. 5, 1958.
182
,recia în %e$ruarie l."9A de )er$ia în iunie /i de 4talia în decem$rie. După
.[22 %e$ruarie 1..2A /i ,ermaniaA <ranţa /i 'area #ritanie au recunoscut
independenţa 3omCniei.
+a 2. %e$ruarie 1..1 se %ace propunerea ca 3omCnia să de!ină
regatA iar la 13 martie 1..1A într-o ceremonie deose$ităA -arol 4 a %ost
proclamat rege al 3omCniei.
-arol 4 s-a căsătorit la 3[15 noiem$rie 1.>9 cu prinţesa &lisa$eta
de Pield. 3egina &lisa$eta a născut în 2" august[. septem$rie 1."2 o
%etiţăA prinţesa 'ariaA careA din cauza îm$olnă!irii de scarlatinăA a murit în
2. martie [ 9 aprilie 1."". 3egina nu a mai a!ut alţi copiiA iar ca urmareA
con%orm -onstituţieiA art. .3 /i a 1actului de %amilie din 1. mai 1..lA
semnat de împăratul ,ermaniei Pilhelm 4A /e%ul %amiliei de 8ohenzollernA
urma/ul la tronul 3omCniei a %ost desemnat <erdinand de 8ohenzollernA
nepotul lui -arol 4.
Noul regeA <erdinandA î/i începe domnia la 2. septem$rie [ 11
octom$rie 1914 cu depunerea ;urămCntului în %aţa parlamentului
222
. :n
calitate de mo/tenitor al -oroanei 3omCnieiA el a %ost crescut /i educat în
spiritul tre$urilor politiceA a acti!at în armatăA unde a parcurs toate
gradele militareA de la su$locotenent pCnă la general de corp de armată.
(!ea o cultură generală impresionantăA !or$ea curent cinci lim$i străine
/i a!ea ca pasiune $otanica.
( %ost unul dintre regii romCnilor care a condus statul în
împre;urări e0cepţionaleA prile;uite de primul răz$oi mondial /i de %ăurirea
3omCniei 'ari.
'o/tenitorul său legalA -arol al 44-leaA a intrat în con%lict de mai
multe ori cu tatăl său /i cu regulile -asei regaleA renunţCnd la o$ligaţiile
ce-i re!eneau în calitate de principe mo/tenitor. &l s-a dezisA la 12
decem$rie 1925A printr-o scrisoare adresată regeluiA de toate drepturile /i
prerogati!ele saleA în %a!oarea unei !ieţi de simplu particular. -a urmareA
regele <erdinand /i regina 'aria au hotărCt în -onsiliul de -oroană din 3
ianuarie 192>A care a a!ut loc la )inaia /i la care au participat 4. 4. -.
#rătianuA ,. 'CrzescuA (l. -onstantinescuA 'iron -ristea /i principesa
&lenaA constituirea unei 3egenţe ce urma a %i %ormată din următoriiF
principele NicolaeA patriarhul 'iron -ristea /i ,heorghe #uzdugan
223
.
(ceastă 3egenţăA con%orm articolului 4" din -onstituţie. a!ea ca
atri$uţiune e0ercitarea prerogati!elor regale în timpul minorităţii
succesorului la tronA principele 'ihai.
1roiectul de lege pri!ind 3egenţa a %ost supus apro$ării -orpurilor
legiuitoare în 4 ianuarie 192>A a %ost dez$ătut /i comentat de /e%ii
partidelorA după care s-a prezentat ca un proiect de%initi! pentru +egea
pri!ind proclamarea principelui 'ihai ca mo/tenitor al -oroanei. De
asemeneaA s-a mai adoptat o lege pri!ind modi%icarea )tatutului -asei
3egale. -ele trei legi au constituit un tot unitarA ceea ce în istoria
romCnilor a rămas cunoscut ca J(ctul de la 4 ianuarie 192>.I (cest act l-
a consacrat pe 'ihai 4 ca rege al 3omCnieiA ca urma/ al lui <erdinand.
De/i pe tot parcursul anului 192> /i în anul următorA atCt regele
<erdinandA cCt /i regina 'ariaA împreună cu cercurile politice interesateA
2!2
I#.n L&,.ş ) R"$"" ="+din.nd I, 8&9, 1929.
2!3
T;. N"cş. ) 8+i-. din.'tic1 M 1926 ) 193! K, 2n St&dii. R"%. I't., n+. 6 ) 1957
183
au căutat să determine schim$area atitudinii lui -arol al 44-leaA în !ederea
re!enirii la calitatea de mo/tenitorA acesta nu /i-a schim$at poziţia.
-u toate aceste demersuriA gu!ernul condus de #ar$u ?tir$eM din
> iunieA precum /i gu!ernul condus de 4. 4. -. #rătianu începCnd din 22
iunieA precum /i alegerile din " iulie 192" nu au schim$at cu nimicA în
perspecti!a Jordinei constituţionaleJA actul de la 4 ianuarie 192>A care a
rămas pe mai departe în !igoare.
3egele <erdinand a încetat din !iaţă la 19 iulie 192"A %iind
înmormCntat alături de înainta/ul său -arol 4A în $iserica mănăstirii de la
-urtea de (rge/.
1utem a%irma că domnia regelui <erdinand a %ost marcată de
neutralitatea primilor doi ani de răz$oiA apoi intrarea în răz$oiul mondial
cu succesele iniţiale /i eli$erarea unei părţi a (rdealuluiA urmată de
insuccesele militare ce au dus la retragerea armatei romCne /i ocuparea
a două treimi din teritoriul naţional de către inamicA reorganizarea armatei
/i o$ţinereaA în condiţii de contrao%ensi!ăA a !ictoriilor nemuritoare de la
'ără/tiA 'ără/e/ti /i OituzA apoi încheierea păcii de la #ucure/ti T
#u%teaA apoi realizarea statului unitar prin unirea #asara$ieiA #uco!inei /i
ransil!aniei cu ţara mamă
224
.
1e linia dreptuluiA se poate aprecia acti!itatea deose$ită de
reorganizareA precum /i re%orma electorală /i agrarăA ela$orarea
legislaţiei unirii teritoriilorA noua -onstituţie din anul 1923A dar /i
dezorganizarea mecanismului constituţional cu pri!ire la succesiunea la
tronA datorată atitudinii su$iecti!e a principelui -arol.
:ncepCnd cu 2o iulie 192"A cCndA în cadrul (dunării deputaţilor /i
)enatuluiA reuniteA principele NicolaeA patriarhul 'iron -ristea /i
,heorghe #uzdugan au depus ;urămCntul de credinţăA se con%irmă pe
cale legislati!ă că 'ihai 4 de!ine rege la > aniA iar conducerea regatului
intră e%ecti! în mCna 3egenţei. 1entru împiedicarea unor e!entuale
încercări ale lui -arol de a !eni în ţară s-au instituit măsuri de siguranţă
deose$ite.
1Cnă în iunie 1932 urmează o perioadă de criză dinasticăA
caracterizată de numeroase agitaţii /i %rămCntări politiceA pentru a rezol!a
pro$lema succesiunii la tron a lui -arolA închisă prin actul de la 4
ianuarie 192>
225
.
*nele partide politice au mani%estat serioase rezer!e %aţă de
regenţăA 4. 4. -. #rătianu %iindu-i chiar ostilA e0istCnd idei /i intenţii de a
proclama o repu$lică în locul situaţiei de pro!izorat. (tCt 4uliu 'aniuA cCt
/i %runta/ii naţional T ţărăni/ti au încercat să pro!oace alegeri li$ereA
pentru a scoate 3egenţa de su$ in%luenţa li$erală. (lte grupăriA în %runte
cu &lena +upescuA !oiau să-l readucă pe -arol în patrieA iar grupul
condus de 5izi +am$rino se eri;a în prieteni loiali a lui -arolA dar în
acela/i scop
22>
.
*nii carli/ti de marcăA cum au %ost #ar$u 4onescu sau -onstantin
1uiu DumitrescuA Nicolae ,atosLiA 4oseph #ogdanA 'ircea 'ihail /i 8ugo
2!4
I#n A+d"".n& ) ?i.ţ. ,#itic1 2n R#/0ni. M1918 ) 1921K, "d. II)., 6&c&+"şti, Ed. ,#. 1976
2!5
id"/. ?i.ţ. ,#itic1 2n R#/0ni. 1922 ) 1928.
2!6
I#n S.i-& ) ?i.ţ. ,#itic1 2n R#/0ni.. 1922 ) 1928, 6&c&+"şti, Ed. 5#. 1979.
184
#acLerA încercau să-/i cC/tige poziţii cCt mai in%luente /i apropiate de
J!iitorul regeJA ţesCnd o seamă de intrigi interne /i pe plan internaţional.
1rintre susţinătorii lui -arol se a%lau /i unele persoane din -orpul
DiplomaticA cum au %ostF 1etre -iolan Hconsul la 1arisNA (le0andru
-reţeanu Hministru la PashingtonNA N. ătăranu Hata/at militar în <ranţaNA
precum /i o seamă de $ancheriA oameni de a%aceriA ziari/tiA o%iţeri /i alţi
oameni politici.
-arli/tii căutau să speculeze nemulţumirileA să inoculeze ideea că
principele nu a plecat de $ună !oie din ţarăA că este singurul în măsură
să pună capăt dominaţiei li$erale de la conducerea ţării. :n acest conte0tA
se poate aminti contactul pe care reprezentanţii 1.N.=. l-au sta$ilit în anul
192" cu %ostul principe la 1arisA prin 6irgil 'adgearuA '. 1opo!iciA -itta
Da!ilaA 6. 6. ileaA 6ictor -ădereA transmiţCnd intenţiile lui 4uliu 'aniu de
a-l spri;iniA cu condiţia să se despartă de &lena +upescu.
1artidul NaţionalA condus de Nicolae 4orgaA se pronunţa pentru
re!enirea în ţară a lui -arolA la %el precum /i (le0andru (!erescu /i '.
'anoilescu.
:n anumite împre;urăriA chiar /i -arol a a%irmat că !a re!eni în ţarăA
iar în 23 octom$rie 192" acesta a trimis cinci scrisori /e%ilor de partide N.
4orgaA 4.4.-.#rătianuA 4uliu 'aniuA (.-. -uza /i (l. (!erescuA cu acela/i
conţinutA dez!oltCnd ideea de re!enire. '. 'anoilescuA care le
transportaseA a %ost arestatA la %el /i alţi carli/tiA iar gu!ernul a început o
campanie deose$ită cu acuzarea că se încearcă un complot Jîmpotri!a
statuluiJ. 'anoilescu este eli$erat de -onsiliul de ;udecatăA împotri!a
dorinţei gu!ernului. +a data de 24 noiem$rie 192" moare 4. 4. -. #rătianuA
iar 1.N.+. nu-/i re!ine imediat după această pierdere deose$ităA
deoarece #rătianu %ăcuse posi$il ca o lungă perioadă de timp monarhia
să %ie su$ordonată intereselor partidului li$eral.
1Cnă în " iunie 192. sunt mai multe discuţii politice cu pri!ire la
situaţia lui -arolA moment în care principesa &lena solicită -urţii de (pel
#ucure/ti des%acerea căsătoriei cu %ostul principeA di!orţul pronunţCndu-
se în 21 iulie.
:ncepCnd din 192.A ţărăni/tiiA precum /i mulţi oameni politici
importanţiA î/i intensi%ică acţiunile în spri;inirea lui -arolA iar presiunea
luptei politice %ace ca la 3 noiem$rie gu!ernul lui 6intilă #rătianu să cadă.
(st%elA la . noiem$rie 192.A 3egenţa îi încredinţează lui 4uliu 'aniu
mandatul constituirii unui nou gu!ernA care aduce la conducerea ţăriiA
începCnd din 12 noiem$rieA primul gu!ern ţărănist.
Datorită presiunilor politiceA alimentate /i de conduita deplora$ilă a
principelui Nicolae în !iaţa particulară /i pu$licăA -arol începe să ai$ă
succeseA alimentate /i de atitudinea precautăA dar $ine!oitoare a lui 4uliu
'aniuA care o s%ătuia pe principesa &lena să renunţe la di!orţul a$ia
pronunţat. O criză a 3egenţei s-a produs în " octom$rie 1929A cCnd
moare ,h. #uzduganA ast%el că apare necesară con!ocarea -orpurilor
legiuitoare.
Deoarece -onsiliul de 'ini/trii a preluat conducerea statului pCnă
la numirea unei noi 3egenţeA 1artidul Naţional +i$eral /i 1artidul
1oporului au criticat !ehement această Jlo!itură de statJ. După
consultări /i demersuri politice deose$iteA în cadrul (dunării parlamentare
185
con!ocate s-a sta$ilit alegerea în cadrul noii 3egenţe a lui -. )ărăţeanuA
candidat propus de 6aida 6oie!odA un c!asi-necunoscut în (dunarea
Deputaţilor. 1rin această mi/care politică se încheia in%luenţa li$erală
asupra 3egenţei /i începea capitolul in%luenţei ţărăniste. :ntre timpA
instituţia 3egenţei su%eră o grea lo!iturăA însu/i principele Nicolae
trans%ormCndu-se într-un în%ocat carlist. 1.N.+. susţine în continuareA în
cadrul -ongresului din 1- 4 mai 1932A necesitatea Jordinei
constituţionaleJ.
După mai multe mane!re diplomatice /i politiceA în 2" mai 1932
gruparea carlistă hotără/te ca %ostul rege -arol să se întoarcă în ţarăA
%apt ce se împline/te în > iunie 1932. 1rimirea %runta/ilor ţărăni/ti la
palatul -otroceni reprezintă actul de recunoa/tere a restauraţiei lui -arol
al 44-leaA chiar dacă 4uliu 'aniu punea pro$lema JmoraleiJ. -u concursul
principelui NicolaeA a unor o%iţeri /i generaliA a unor oameni politici /i chiar
a unor %runta/i li$eraliA printre care era /i ,h. #rătianuA actul de la 4
ianuarie s-a declarat necesar a %i anulat. -u toate acesteaA în " iunieA
1.N.+. î/i precizează poziţia în spri;inirea (ctului regelui <erdinand din 4
ianuarie 192>.
:n aceea/i ziA în cadrul -onsiliului de 'ini/triA delegaţia naţional
ţărănistă e0primă J!oinţa naţionalăJA %ără a mai pune pro$lema împăcării cu
principesa &lena /i a despărţirii de doamna &lena +upescu.
Noul gu!ern supune 3egenţei spre apro$are o lege care a$rogă
articolul > /i " din )tatutul -asei 3egaleA dCnd dreptul în aceste condiţii
lui -arol să se întoarcă în ţară. :n acest conte0tA regenţii demisioneazăA
iar în . iunieA în cadrul 1arlamentuluiA regele -arol al 44-lea este repus în
drepturile saleA iar 'ihai este proclamat în mod %ormal J 'are 6oie!od de
(l$a 4ulia J.
'. Viaţa 4ar3a5entară 9n 61nteFt23 tendinţei 04re a2t1ritari05 a
Re:e32i Car13 a3 II-3ea
oţi cei care au lucrat pentru JrestauraţieJ au încercatA în toate
chipurileA să acrediteze ideea că aceasta reprezintă !oinţa naţională /i nu
!oinţa unor partideA de/i era clar că regele -arol al 44-lea a pro%itat de
situaţia grea din ţarăA de criza economicăA precum /i de spri;inul
1artidului Naţional =ărănesc
22"
.
)ingurul partid care a rămas ostil JrestauraţieiJ a %ost 1.N.+.A care
caracteriza întreaga acţiune ţărănistă Jo simplă încercare de
a!enturăJ. :n mod practicA întregul partid era de$usolat. 1oziţia partidului
s-a schim$at în 19 iunieA cCnd s-au apreciat ca utile /i legitime toate
acţiunile lui -arol al 44-lea. 3eluarea relaţiilor dintre li$erali /i rege a
început printr-o umilire totală a /e%ilor acestui partid istoric.
Odată cu JalegereaJ noului rege -arol al 44-leaA era ne!oie de un
nou gu!ern. :n intenţia regelui era să concentreze puterea e0ecuti!ă în
mCinile saleA numindA împotri!a pre!ederilor constituţionaleA un militarA
generalul 1rezanA pentru a %orma un nou gu!ernA care să %ie de Juniune
naţionalăJ. ( urmat apoi numirea lui 4uliu 'aniu pentru %ormarea unui nou
2!7
B.*+i" M.+in"'c&, I#n M#d+".n&, 8#n't.ntin 6&+&i.n1 ) 8.+# . II)"., +"$"" +#/0ni#+. 8inci .ni d"
d#/ni". 8 i&ni" 193! ) 8 i&ni" 1935., 6&c&+"şti,1935.
186
Viaţa
4ar3a5entară
9n 61nteFt23
tendinţei 04re
a2t1ritari05 a
Re:e32i Car13
a3 II-3ea
gu!ern. (cesta s-a anga;at să-l realizeze în condiţiile încoronării la (l$a
4uliaA împreună cu regina &lena.
După IcurăţeniaJ de la palat care a culminat cu anihilarea din punct
de !edere politic a mamei saleA regina 'ariaA îndepărtarea %ostei soţii &lena
/i atri$uirea titlului de JmaiestateIA în loc de reginăA aducerea &lenei
+upescu în #ucure/ti la 12 augustA acţiunile regelui au continuat cu
numirea tuturor prietenilor în %uncţii la -urte. (st%el s-a constituit camarila
regalăA care !a conduce întreaga !iaţă socialTpolitică a ţării.
#ene%iciile %inanciare ale acestei camarile erau uria/eA dacă ne
gCndimA spre e0empluA că regele a ordonat schim$area uni%ormei
armateiA dar con%ecţionarea pieselor necesare se realiza la atelierele
prietenului săuA a!ocatul Dum$ră!eanu. De notorietate este /i construcţia
noului palat regal de către o rudă a &lenei +upescu
22.
.
-onstantin DumitrescuA '. 'anoilescu /i Nae 4onescu de!in
ideologii noului regim ce-l a!ea în %runte pe -arol al 44-lea.
<eli0 PiederA (ristide #lanLA N.a$aco!ici /i (l. 'a!rodin %ăceau
parte din cercul oamenilor de încredere ai regeluiA reu/ind în scurt timp
să acumuleze a!eri deose$it de mariA ca urmare a in%luenţei pe care o
e0ercitau.
:ndepărtarea liderilor partidelor /iA mai alesA situaţia încordată
dintre rege /i 4uliu 'aniu !a duce la demisia acestuiaA în . octom$rie.
( urmat un gu!ern ţărănesc condus de ,h. 'ironescuA iar din a
doua parte a anului 1932 s-au i!it tendinţele acti!ităţii e0tremei drepte.
:ncepCnd din noiem$rieA încercarea de a acapara puterea de!ine din ce
în ce mai !izi$ilăA pe %ondul înrăutăţirii ma;ore a situaţiei economice.
4deea unui gu!ern de Juniune naţionalăJ re!ine /i în 1931A cCnd
Nicolae itulescu nu-l poate realizaA cu toată diplomaţia /i după un
îndelungat tur de contactări a %runta/ilor politici. *rmează N. 4orga pentru a
%orma un nou gu!ernA apoi -. (rgetoianuA care tre$uie să pregătească
alegerile în condiţiile unei crize prelungite.
+a 1" %e$ruarie 1932 s-a realizat un acord între -arol al 44-lea /i
&lenaA prin care %osta regină urma să locuiască la <lorenţaA putea să stea
4 luni pe an în ţară /i puteaA de asemeneaA să-l ia pe 'ihai două luni pe
an în străinătateA în schim$ul unei rente !iagere de ".222.222 lei.
)lă$irea partidelor politice a continuatA concomitent cu întărirea
poziţiei regale /i a camarileiA în detrimentul gu!ernuluiA spre dezastrul
economic al ţării. ( urmat un gu!ern de tehnicieniA 4orga T (rgetoianuA
care a căzut /i el în iunie 1932A ca urmare a pro$lemelor de $uget.
+upta politică împotri!a camarilei a %ost dusă de 1.N.+.A 1artidul
1oporuluiA 1artidul Naţionalist DemocratA *niunea (grarăA 1artidul
-onser!atorA 1artidul Naţional (grar /i chiar de unii dintre %runta/ii
1.N.=.A ca 4uliu 'aniuA care criticau camarila pe cont propriu.
:n 1" iulie 1932A ţărăni/tii cC/tigă din nou alegerileA dar 4uliu 'aniu
re%uză să %ormeze un nou gu!ern. &ste desemnat (l.6aida 6oie!odA care
%ormează un gu!ern naţionalTţărănistA intrCnd în con%lict cu 4uliu 'aniu.
De asemeneaA se iscă un con%lict /i cu Nicolae itulescu în pri!inţa
relaţiilor cu *niunea )o!ieticăA ceea ce duce la demisia celui din urmă.
2!8
8#'tin M&+$"'c& ) 8.+.ct"+& ,+1d.nic . din.'ti"i d" >#;"n-#"+n)Si$/.+in$"n. 3n"" #,"+.ţii c&
d"%i-" ." P#'t"i 8.'" R"$.", 2nt+" 1935 ) 194!, R"%. I't., n+. 4, 1958.
187
:n anul 1933 se produce o imi0tiune a lui -arol al 44-lea în
pro$lemele gu!ernăriiA ceea ce duce la căderea gu!ernuluiA pentru că
regele spri;inea pe pre%ectul de poliţie pe care /e%ul gu!ernului !oia să-l
schim$eA neţinCnd seama că este tatăl lui 1uiu DumitrescuA prieten al
regelui /i că %ăcea parte din camarilă. )-a a;uns ca pre/edintele 1.N.=. să
critice regele /i camarila chiar în 1arlament. oate partidele au receptat
această atitudineA iar 1.N.+. a cerut partidului de gu!ernămCnt să iasă din
echi!oc /i să-/i e0prime clar poziţia.
+a 15 ianuarie 1933 camarila aresteazăA %ără apro$area
'inisterului de DustiţieA pe ,rigore <orţuA cel ce în anul 1932 iniţiase
Organizaţia #locul -etăţenescA cu scopul de a recunoa/te drepturile
reginei &lena /i eli$erarea lui -arol de su$ tutela camarilei. &ste un act
de %orţă /i dictatA camarila pri!Cnd de li$ertate un ad!ersar politic.
,u!ernul 6aida 6oie!od reprimă sCngeros pe muncitorii gre!i/tiA
iar cu acordul regal se %olose/te armata împotri!a muncitorilor.
:n luna martieA regele are ocazia de a începe compromiterea lui
4uliu 'aniuA care era /e%ul gu!ernului pe timpul încheierii a%acerii J)LodaJA
tranzacţie care ducea la lichidarea industriei naţionale de armament.
(st%elA în urma repetatelor atacuri compromiţătoareA acesta a %ost ne!oit
să-/i dea demisia din pre/edinţia 1.N.=. ,u!ernul 6aida 6oie!od începe
să nu mai ai$ă suport în propriul partidA punCnd în %aţa regelui pro$lema
aducerii la gu!ernare a 1.N. +i$eralA iar ca argumente se in!ocau relaţiile
din ţară /i străinătate a 1.N.+. /i a lui 4.,. DucaA care puteau constitui un
spri;in deose$it pentru monarhieA dar /i o limitare a acţiunii camarilei.
-re/terea in%luenţei 1.N.+. s-a %ăcut /i prin intermediul direct al
unor prieteni ai &lenei +upescu /i prin JomagiileJ ce le-a prezentat 4.,.
Duca acestei doamneA care a %ăcut posi$il ca în toamnăA la 14 noiem$rieA
să se %ormeze un gu!ern li$eral. ,u!ernul Duca î/i întemeia acti!itatea
pe -onstituţia din 1923A %iind criticat de mai toate partideleA dar chiar /i
de către cei care l-au adus la putere. De aceeaA s-a trecut la organizarea
de noi alegeri. :n 1.N.=.A (l. 6aida 6oie!od lasă locul de pre/edinte lui
4on 'ihalacheA recunoscCnd gre/elile ce le %ăcuse. (cesta încearcă
apropierea de regalitate.
-elelalte partide critică %oarte aspru atCt partidul de gu!ernămCntA
cCt /i camarila. De aceste atitudini au pro%itat legionariiA care /i-au depus
candidaturi în >. din cele "1 ;udeţe.
:n 9 decem$rie 1933 -onsiliul de 'ini/tri a adoptat un JDurnalI de
des%iinţare a ,ărzii de <ierA care urmărea schim$area Jordinei de statJ.
-hiar /i regele era împotri!a ,ărzii de <ierA deoarece aceasta criticase
pe &lena +upescu /i pe mem$rii camarilei. :n 29 decem$rieA 4.,. Duca
este ucis de legionari la )inaiaA ceea ce a stCrnit o !ie repro$are în rCndul
opiniei pu$lice. Din cercetările %ăcute ulterior s-a do!edit că regele nu a
Jcreat acest e!enimentJA dar a pro%itat de el.
Din 32 decem$rieA noul gu!ern numit introduce starea de asediu /i
cenzuraA arestează legionariiA chiar /i pe Nae 4onescuA care ie/ind din
camarilă a trecut în ,arda de <ier pe post de ideolog. &ste arestat /i
Nichi%or -rainicA redactor la J-alendarulJ precum /i 6. ,omoiu.
)-au luat măsuri împotri!a 1.-.3.
188
3egele a mizat în acţiunile sale pe tinerii li$eraliA l-a numit pe
,h.ătărăscu ca pre/edinte al -onsiliului de 'ini/triA iar la pre/edinţia
1artidului Naţional +i$eral a urmat -. 4. -. #rătianu.
3ezultată din modul de%ectuos /i dictatorial de conducere a ţăriiA s-
a organizat de către 6ictor 1recup /i un grup de o%iţeri o încercare de
lichidare %izică a lui -arol al 44-lea /i &lenei +upescuA în noaptea de .
aprilie 1934. -omplotul a %ost descoperitA o%iţerii arestaţi /i condamnaţi.
1e lCngă acest rezultatA &lena +upescu a reu/it să-l elimine din camarilă
/i pe 1uiu Dumitrescu /i rudele sale.
Din anul 1934 se o$ser!ă tendinţa de a domina !iaţa politicăA de a
măcina din interior partidele /i de a conduce ţara prin %orţă. (u %ost
eli$eraţi asasinii lui 4. ,. DucaA iar încet /i sigur -arol al 44-lea a început
cola$orarea cu ,arda de <ier. (chitarea legionarilor a marcat în%rCngerea
gu!ernului /i a partidelor politice. +a 12 decem$rie 1934 se în%iinţeazăA
de către generalul ,h. -antacuzinoT,rănicerulA partidul Jotul pentru
ţarăJA su$ordonat legionarilor.
-u a;utorul masonic %rancez /i cu spri;inul lui (l. (!erescuA care se
susţinea în mod deose$it pe conducerea armateiA la 5 %e$ruarie 1934 se
constituie un gu!ern de autoritate. (tCt regeleA cCt /i generalul (!erescu
doreau ca noul gu!ern să %ie instrumentul autorităţii proprii. După 19 mai
1934A se schiţează un nou program de gu!ernareA în care regele prezida
-onsiliul de 'ini/triA mini/trii răspundeau de actele lor %aţă de su!eranA
numărul mem$rilor (dunării deputaţilor se reducea în mod su$stanţialA
1arlamentul !ota legileA dar nu putea să interpeleze gu!ernulA regele %iind
singurul care putea să con!oace 1arlamentul. (ceste măsuri erauA în
mod practicA tendinţe clare de încălcare a -onstituţiei /i întronarea unei
dictaturi regale.
-ontradicţiile dintre rege /i generalul (!erescu au ca rezultat
renunţarea la ideea de constituire a unui nou gu!ern. -ontradicţiile
arătate au %ost accentuate /i de inter!enţiile ministrului <ranţei la
#ucure/tiA precum /i de nemulţumirile e0primate de regele (le0andru al
4ugosla!ieiA ceea ce a creat pertur$aţii /i în relaţia cu principalele partide.
:n perioada anilor 1934T193.A raporturile de putere din 3omCnia s-
au concretizat prin con%runtări politice !irulenteA pe de o parte între rege
/i partidele politiceA în scopul întăririi autorităţii lui -arol al 44-leaA iar pe de
altă parte generate de intenţia %orţelor de dreapta de a accede spre
putere
229
.
:mpreună cu ,h. ătărăscuA 3ichard <ranaso!ici /i alte persoane
in%luenteA s-au luat măsuri de către rege pentru limitarea acti!ităţii %orţelor
$urgheze /i muncitore/ti din opoziţie. +a " aprilie 1934 s-a ela$orat
+egea pentru apărarea ordinei de statA care consacră continuarea stării
de asediu de la asasinarea lui 4. ,h. DucaA iar din 9 iulie 1934A prin
ela$orarea /i apro$area +egii deplinelor puteriA gu!ernul are mandatul să
ela$oreze decrete T legiA care ulterior erau apro$ate în $loc de -orpurile
legiuitoare. :n acest %el s-a procedat la ocolirea 1arlamentului /i la
asumarea de către e0ecuti! a puterii legislati!e. De/i statul %uncţiona cu
un 1arlament con%orm -onstituţiei din 1923A s-a produs modi%icarea legii
2!9
B.%+i1 S#n". ) ?i.ţ. "c#n#/ic1 şi ,#itic1 . R#/0ni"i 1933 ) 1938, 6&c&+"şti, Ed. Ştiinţ. şi Encic.,
1978.
189
%undamentale la s%Cr/itul anului 1934A reu/indu-se reducerea numărului
deputaţilorA numirea senatorilor de către regeA sporirea atri$uţiunilor /i
puterilor regale.
:n perioada 1935T193>A asistăm la lupte intestine în interiorul
1.N.+.A aripa Jtinerilor J %iind încura;ată la procedurile de schim$are a
I$ătrCnilorI. otu/iA rămCne -. 4. -. #rătianu în %uncţia de pre/edinte al
partiduluiA precum /i ,h. ătărăscu în %uncţia de secretar generalA aripii
tinere dCndu-i-se satis%acţia primirii unor %uncţii în partidA ceea ce creează
oportunitatea apropierii acestora de rege.
+a 29 august 1939 se produce o nouă remaniere gu!ernamentalăA
cu care ocazie -arol al 44-lea reu/e/te să-i impună lui ,h. ătărăscuA %ără
a!izul conducerii partiduluiA schim$area lui N. itulescu de la 'inisterul
de &0terne. -ontradicţiile din 1.N.+. crescA ast%el că în organizaţia din
ransil!ania se impune ca pre/edinte 6aler 1op. 'ăcinat de lupte
interneA 1.N.+. nu poate să se opună %orţelor dictatoriale regale /i
camarileiA nici instaurării unei gu!ernări autoritare. -a urmare a
ascensiunii %orţelor antidemocratice /i tendinţei spre autoritarism a lui
-arol al 44-leaA /e%ii partidelor tradiţionale încearcă realizarea unor
contacte directe. (st%elA se organizează întClniri între 4uliu 'aniu /i -. 4.
-. #rătianuA între 4uliu 'aniu /i (l. (!erescuA pe de o parteA /i ,h.
<ilipescu /i ,r. 4unianA în încercarea de a apăra /i sal!a regimul
parlamentar constituţional. :n acest conte0t se des%ă/oară mai multe
adunări în partide /i demonstraţii pu$lice ale mem$rilor /i simpatizanţilor.
1entru contracararea acestor contacte /i tendinţe de organizare
opoziţionalăA &lena +upescu îl a$ordează pe directorul )ocietăţii de po/tăA
telegra% /i tele%onA 4on 1itulescuA pe care îl con!inge să acţioneze în
urmărirea /i culegerea de date despre oamenii politiciA %olosind ser!iciile de
telegra% /i tele%on. 1entru denigrarea /i compromiterea lui 4uliu 'aniuA -arol
al 44-lea încura;ează tendinţele centri%uge ale lui 6aida 6oie!odA în scopul
realizării unei alte organizaţiiA denumite <rontul 3omCnesc. (ceastă
organizaţie tindea să schim$e raportul dintre romCni /i celelalte naţionalităţi
în cadrul instituţiilor statuluiA prin operaţiunea denumită Jnumerus !lahicusJ.
:n 13 T 14 martie 1935A 6aida 6oie!od este desărcinat din %uncţia de
pre/edinte al organizaţiei 1.N.=. din (rdealA ceea ce duce la o gra!ă
sciziune /i la slă$irea partiduluiA situaţie con!ena$ilă /i programată de -arol
al 44-lea.
:ntemeierea <rontului 3omCnescA la 25 %e$ruarie 1935A a schim$at
raportul de %orţe politice în %a!oarea celor de dreapta. :n acest conte0tA
1artidul Naţional (grarA +.(.N.-. /i organizaţia Jotul 1entru =arăI î/i
lansează cu multă !irulenţă sloganele împotri!a %orţelor democratice. :n
toamnăA se iniţiază o campanie ţărănistă %oarte dură împotri!a li$eralilorA
ceea ce duce la pierderea prestigiului /i spri;inului maselor. Dorinţa de a
cC/tiga cu orice preţ alegerile /i de a capta $ună!oinţa regală duce la
a$andonarea politicii tradiţionale de încura;are a sistemului parlamentarT
constituţional /i aplecarea spre dorinţele regaleA realizarea unei politici
/o!ăitoare /i o$edienteA cu accente de spri;inire a dreptei. -arol al 44-lea
continuă acţiunea de discreditare a lui 4uliu 'aniuA încercCnd să-l
in%luenţeze pe 6irgil 'adgearu /i N. +upuA $a chiar să-l aresteze pe D.
,erota pentru opiniile antimonarhice deschis e0primate.
19!
:n cursul anului 193>A regele iniţiază acţiuni de apropiere de J,arda
de <ierIA încercCnd să-/i su$ordoneze această ideologieA căutCnd să-l
atragă de partea sa pe -orneliu 5elea -odreanu. 1rimirea la rege a lui ,h.
<urduiA înmCnarea a 122.222 lei din caseta personală pentru des%ă/urarea
unor adunări studenţe/ti legionare sunt acte de $ună!oinţă %aţă de aceste
organizaţii cu ideologie %ascistă. :n întClnirile secrete din %e$ruarie 193"A
dintre rege /i JcăpitanIA s-a încercat un compromisA regele o%erindu-/i
ser!iciile pentru a-i aduce la putere pe legionariA în schim$ul %uncţiei de
JcăpitanI al organizaţieiA ca urmare a ser!iciilor ce urma să le aducă lui -arol
/i pentru acti!itatea împotri!a %orţelor democratice. Deoarece nu s-a a;uns la
o înţelegereA -arol al 44-leaA prin Decretul-lege din octom$rie 193"A
în%iinţează organizaţia J)tra;a =ăriiIA menită să asigure educaţia copiilor /i
tineretului în proslă!irea J'arelui stră;erIA a!Cnd /i scopul de a atrage o
parte însemnată din tineretul legionar în noua %ormaţiune
212
.
1e de altă parteA legionarii au încercat /i ei să grupeze în ;urul ideilor
lor /i celelalte partideA organizCnd întClniri cu 4uliu 'aniuA cu ,h. #rătianu /i
alţi lideri politiciA cu scopul declarat de a realiza un %ront comun pentru
contracararea lui -arol /i camarilei sale.
)e poate a%irma căA la s%Cr/itul anului 193"A !iaţa parlamentară se
găsea într-un regres deose$itA principalele partide $urgheze %iind
măcinate de lupte interne /i de con%uzii ideologice. ,u!ernul era
trans%ormat în mod practic în -a$inetul personal al regeluiA iar %orţele din
opoziţieA di!izateA nu reu/eau nici o in%luenţă poziti!ă.
:n 12 noiem$rie 193"A 4. 'ihalache este chemat de rege pentru a
%ace un nou gu!ernA în cola$orare cu 6aida. Deoarece între ace/tia erau
mari neînţelegeriA regele a dat mandat în continuare lui ,h.ătărăscu să
creeze un ,u!ern cu o J$ază lărgităJ. Noul ,u!ern a a!ut ca sarcină să
organizeze noi alegeriA sens în care a dizol!at 1arlamentul /i a sta$ilit
data alegerilor pentru 22 decem$rie 193". )-au %ormat carteluri electorale
între 1.N.+. T 1.N. Democrat T <rontul 3omCnesc /i 1artidul ,ermanA dar
acestea au dus la accentuarea di!ergenţelor li$erale.
1olitica ţărănistă de Ja/teptare a $ună!oinţei regaleI a su%erit un
e/ec deose$itA ast%el că 4. 'ihalache /i-a dat demisia în 23 noiem$rie
193"A în %uncţia de pre/edinte %iind ales 4uliu 'aniu.
+a 25 noiem$rieA se încheie un pact de neagresiune între 4uliu
'aniuA ,h. #rătianu /i -. 5. -odreanu pentru apărarea Jcorectitudinii
alegerilorJA precum /i pentru contracararea acţiunilor gu!ernului
ătărăscu în alegeri. (ceasta a %ost o mare gre/ealăA opinia pu$lică
nereceptCnd poziti! alianţa partidelor tradiţionale cu organizaţia %ascistăA
nedCndu-/i !otul pentru acest cartel electoral
211
.
+upta electorală a dus la rezultate surprinzătoareA prin aceea că
nici un partid nu a a!ut 4o V din totalul !oturilorA gu!ernul a pierdut
alegerileA naţional-ţărăni/tii au pierdut o mare parte din electoratA în
schim$ %orţele de dreapta /i organizaţia %ascistă ,arda de <ier au
cC/tigat un număr însemnat de !oturi.
21!
I#.n Sc&+t& ) 8#nt+i*&ţii ,+i%ind %i.ţ. ,#itic1 din R#/0ni., Ed. ştiin. şi "ncic., 6&c&+"şti, 1988.
211
I#.n Sc&+t& ) 5.ct& d" n".$+"'i&n" ""ct#+.1 dint+" 5.N.@. şi B.+d. d" =i"+ M n#i"/*+i" 1937 K, 2n
St&dii şi .+tic#" d" i't#+i", <L? ) <L?I, 1982.
191
:n 2. decem$rie 193"A Octa!ian ,oga este însărcinat să %ormeze
un nou ,u!ernA dar %ără o $ază largă /i %ără susţinerea naţionalilor-
cre/tini acesta nu putea să ai$ă succes. :n aceste condiţiiA regele -arol al
44-lea des%iinţează -orpurile legiuitoareA în scopul organizării de noi
alegeri în martie 193..
(cest ,u!ern nepopular a dus la schim$area atitudinii partidelor
%aţă de grupările pro-carlisteA prin aceea că 1.N.=. a eliminat din partid
pe cei care au intrat în gu!ernul ,ogaA iar în interiorul partidului s-au
%ăcut mari presiuni pentru ruperea legăturilor cu -.5. -odreanu. 1artidul
Naţional +i$eral a %uzionat cu 1.N.+. #rătianuA iar în noul partid poziţia lui
,h. #rătianu a de!enit mai importantă decCt a lui ,h. ătărăscuA care a
rămas !icepre/edinte. :n interiorul partidului s-a întărit rolul %actorului
antidemocraticA dar /i anticarlist.
,arda de <ier a iniţiat o intensă propagandă %ascistăA
impresionCnd prin risipa de %onduri /i mi;loace materialeA demonstrCnd
prin aceasta puternica susţinere e0ternă din partea ,ermaniei. -a
organizaţie care a o$ţinut 15A5V din !oturile electoratuluiA ,arda de <ier
a încercat să-/i consolideze poziţia /i să instaureze o dictatură %ascistă.
:ntr-un proces politic destul de rapid s-au creat condiţiile
%a!ora$ile instaurării unui regim $azat pe autoritatea regală. -arol al 44-lea
a reu/it să demonstreze opiniei pu$lice că nici un partid nu poate rezol!a
marile pro$leme ale ţării. &conomia a intrat într-o criză deose$ităA iar
cre/terea /oma;uluiA sporirea preţurilor /i accentuarea stării de
nesiguranţă au dus la proteste din partea cetăţenilor care doreau să
scape cCt mai repede de gu!ernul ,oga. -ercurile conducătoare de la
1aris /i +ondra au luat notă cu îngri;orare de deteriorarea situaţiei politice
din 3omCniaA care putea duce la e!entualitatea instaurării unui regim
%ascist /i plasarea ţării noastre în or$ita ,ermaniei hitleriste.
(. $i6tat2ra re:a3ă
:n perioada %e$ruarie 193. T septem$rie 1942A conducerea statului
a instituţionalizat un regim autoritarA $azat pe însu/irea puterii de stat de
către regeA în condiţiile reducerii semni%icati!e a celorlalte puteri din statA
precum /i a lichidării acti!ităţii democratice a partidelor
212
.
+a 12 %e$ruarie 193.A regele -arol al 44-lea cere lui O. ,oga să
demisionezeA în acela/i timp cu cererea către patriarhul 'iron -ristea de
a %orma un ,u!ern de autoritateA care să Jresta$ilească ordinea în ţarăJ /i
să ia măsuri %erme împotri!a mi/cării legionare.
,u!ernul nou %ormat din gruparea centristă a 1.N.=. /i gruparea lui
,h. ătărăscu din 1.N.+.A din susţinătorii personali ai lui -arol al 44-leaA
cum au %ost 1aul eodorescuA -. (rgetoianuA 6oicu NiţescuA precum /i
/apte %o/ti pre/edinţi ai -onsiliului de 'ini/triA a însemnat acoperirea
regimului monarhic dictatorial cu numele /i prestigiul lor.
:n J1roclamaţia din 11 %e$ruarie 193.JA -arol al 44-lea a%irma căF
J3omCnia tre$uie sal!ată /i sunt hotărCt s-o %acJA iar prin măsurile
preconizate Jurmează depolitizarea !ieţii administrati!e /i gospodăre/ti a
statuluiJ.
212
8&%0nt1+i" +"$"&i 8.+# II. 193! ) 194!., %# II, 6&c&+"şti, 194!.
192
$i6tat2ra
re:a3ă
1rintre o$iecti!ele urmărite /i a%irmate cu consec!enţă pe tot
parcursul acestui tip de gu!ernareA erau acelea de curmare a Jluptelor de
dez$inare dintre %raţi /i crearea unei desă!Cr/ite ordini sociale J.
Dictatura a început prin decretareaA la 11 %e$ruarie 193.A a stării
de asediuA menţinerea ordinei cu a;utorul armateiA numirea unor pre%ecţi
din rCndul coloneilorA precum /i re!ocarea con!ocării corpurilor
legiuitoare.
4nstaurarea dictaturii regale a însemnat instaurarea conducerii
autoritare reacţionare a capitalului %inanciarA des%iinţarea li$ertăţilor
cetăţene/ti /i introducerea unei noi -onstituţii care cons%inţea Jo dictatură de
ordin personalJ.
+a 22 %e$ruarie este apro$ată noua -onstituţie de către -onsiliul
de 'ini/tri. 1entru o aparenţă de acti!itate democraticăA ea este supusă
atenţiei cetăţenilor pentru J$ună /tiinţă /i în!oireJA !otul %iind acordat
!er$al /i întocmindu-se liste separate pentru cei care erau împotri!a
te0tului. 1rin această presiune politică asupra alegătorilorA te0tul
-onstituţiei Ja %ost !otatJ de 4.2"5.5.1 cetăţeni cu drept de !otA din
4.323.2>4 cetăţeni prezenţi la !otare.
-onstituţia a menţinut unele principii democraticeA caF su!eranitatea
naţionalăA separaţia puterilor în statA monarhia ereditarăA in!iola$ilitatea
monarhuluiA responsa$ilitatea ministerialăA rigiditatea constituţionalăA
controlul legalităţii actelor ;urisdicţionaleA e0aminarea preala$ilă a legilor din
punct de !edere tehnic.
)e proclamau li$ertăţi caF egalitatea în %aţa legiiA li$ertatea
con/tiinţeiA a munciiA a în!ăţămCntuluiA preseiA întrunirilorA a asocieriiA
li$ertatea indi!idualăA in!iola$ilitatea domiciliuluiA de a comunica /i
pu$lica ideileA dreptul de întrunire /i de asociaţieA dar toate acestea se
e0ercitau con%orm legiiA care le limita sau le eludaA uneori chiar
interzicCndu-le.
-on%orm noilor pre!ederi legaleA regele era proclamat drept Jcapul
statuluiIA prin care naţiunea î/i mani%esta toate puterile. -onstituţia dă
prioritate puterii e0ecuti!e în de%a!oarea puterii legislati!eA ast%el că
,u!ernul este numit de su!eran /i răspunde numai în %aţa sa. 3egele
putea re%uza sancţionarea legilorA putea dizol!a (dunarea legiuitoareA
putea da decrete cu putere de legeA a!ea competenţa să semneze
tratatele politice /i militare %ără acordul 1arlamentului. &rau menţinute
toate prerogati!ele regale din -onstituţia ela$orată în 1923A persoana
regelui %iind in!iola$ilă.
O măsură antidemocratică a %ost aceea a măririi !Crstei pentru !ot
de la 21 la 32 aniA care a dus în %apt la e0cluderea tineretului de la !iaţa
politică. (legătorii erau împărţiţi în trei categoriiA în raport de ocupaţieA
ast%elF agricultură /i muncă manualăA comerţ /i industrieA precum /i
ocupaţiile intelectuale. 'andatul deputaţilor a crescut de la 4 la > aniA iar
al senatorilor de la 4 la 9 ani. 3egele numea ;umătate din senatoriA iar
cealaltă ;umătate erau senatori de dreptA între care au %ost inclu/i toţi
principii %amiliei regaleA precum /i clientela sa.
)-a introdus pedeapsa cu moartea pe timp de paceA pentru
atentate împotri!a su!eranuluiA a mem$rilor %amiliei regaleA /e%ilor statelor
străineA precum /i înalţilor demnitari ai statului.
193
'onarhia î/i asigura rolul dominantA precumpănitorA în sistemul
politicA conducea e0ecuti!ulA su$ordonase 1arlamentul /i puterea
;udecătorească.
:n 32 martie apare o nouă instituţieA numită -onsiliu de -oroanăA
care urma să gireze acti!itatea gu!ernului /i în care intrau doar persoane
desemnate de rege. (ce/tia erau remuneraţi su$stanţialA a!eau doar un
rol consultati!A purtau denumirea de consilieri regali /i au %ost mem$ri ai
-onsiliului de 'ini/tri sau generali în armată.
+a . martie s-a procedat la iniţierea unor discuţii pri!ind dizol!area
partidelor politiceA ast%el că în 32 martie a apărut un decret-lege prin care
toate partidele au %ost dizol!ateA iar clu$urileA localurile /i sediile au %ost
trecute în patrimoniul 'inisterului de <inanţe. 4deea a %ost aceea de a se
interzice mi/carea politică democratică /i de a se crea o %ormaţiune care
să înglo$eze pe toţi %idelii lui -arol al 44-lea /i să iniţieze o nouă mi/care
în %a!oarea politicii /i cultului personalităţii sale
1entru dominaţia internăA localăA s-a trecut la o nouă re%ormă
administrati!ăA începCnd din 14 august 193.. 1rin aceastaA s-a introdus o
nouă unitate administrati!ă T ţinutul. -ele zece ţinuturi nou create au %ost
conduse de rezidenţi regaliA numiţi prin decret regal pe o perioadă de
/ase ani. 1rimarii comunelor /i ora/elor nu mai erau ale/iA ci erau numiţi
pe o perioadă de /ase ani de către pre%ecţi.
:n luna septem$rieA printr-un nou decretA se des%iinţează
sindicateleA ce a!eau în cuprinderea lor peste .o mii de muncitoriA
hotărCndu-se în%iinţarea $reslelor pro%esionaleA organizaţii comune de
lucrătoriA %uncţionari /i meseria/i. (cestea nu puteau să acţioneze pentru
apărarea intereselor lor decCt pe plan internA interzicCndu-li-se sta$ilirea
unor legături cu organizaţiile similare de pe plan internaţional.
:n 22 %e$ruarie 1942 se în%iinţeazăA prin decret regalA a/ezămintele
J'uncă /i !oie $unăJA prin care se e0tinde controlul statului /i asupra
organizării timpului li$er al muncitorilor /i %uncţionarilor.
:n 15 decem$rie 193. se reîn%iinţează J)tra;a =ăriiJA care a cuprins
pe toţi copii /i tinerii între " T 21 aniA în mod o$ligatoriuA cu scopul de a
depune un ;urămCnt J'arelui stră;erJ /i de a proslă!i personalitatea
regală.
:n 1> decem$rie 193. a apărut decretulTlege de în%iinţare a
<rontului 3ena/terii NaţionaleA partid unicA unde urmau să se %ormeze
noile idei /i cadre necesare regimului dictatorialA precum /i mo$ilizarea
con/tiinţelor în scopul cultului personalităţii lui -arol al 44-lea. Doar acest
partid a!ea dreptul de a depune candidaturi pentru alegerile
parlamentareA administrati!e /i pro%esionale. ?e%ul partidului era regeleA
care îndruma un -onsiliu )uperior Naţional %ormat din 152 de persoaneA
precum /i Directoratul %ormat din 3o persoane apropiate regelui. <.3.N.
a!ea trei secretari generali.
(rmataA magistratura /i în!ăţămCntul au %ost Jre%ormateJ prin
masi!e pensionăriA propuneri de disponi$ilizăriA trans%eruri /i numiri de noi
cadreA pentru ocuparea tuturor posturilor importante de către oamenii
de!otaţi lui -arol al 44-lea.
:n paralelA s-a procedat la des%ă/urarea unei propagande
demagogice intenseA în care se proslă!ea persoana regelui ca Jpărintele
194
patrieiA conducătorul supremA întemeietorulI etcA se dădea o amploare
naţională unor %apte mărunte sau unor e!enimente ani!ersare ale %amiliei
regale.
După moartea lui 'iron -risteaA conducerea ,u!ernului a %ost
preluată de (rmand -ălinescuA careA de la > martie 1939 /i pCnă cCnd a
%ost asasinatA la 21 septem$rie 1939A a condus ,u!ernulA dar /i două
ministere importanteA /i anume 'inisterul de 4nterne /i 'inisterul (părării
Naţionale.
+a 9 mai 1939 a %ost decretată o nouă lege electoralăA mai
restricti!ăA care a redus numărul deputaţilor de la 3." la 25.A iar numărul
senatorilor la 1">A din care ;umătate erau numiţi de regeA iar cealaltă
;umătate %orma grupul senatorilor de drept. (legerile s-au %ăcut su$
presiunea puterii regaleA într-o campanie electorală ce a durat patru zileA
ast%el că în 1 T 2 iunie s-a ales 1arlamentul după cum s-au %ăcut
propunerile de <rontul 3ena/terii Naţionale.
3egimul impus de -arol al 44-lea s-a spri;init pe marii magnaţi ai
oligarhiei %inanciareA grupuri de industria/i /i $ancheri ca Nicolae 'ala0aA
'a0 (uschnitA 4on ,igurtu /i alte mari %irmeA în care regele era acţionar.
)istemul ela$orării decretelorTlegeA în locul legilor ce tre$uiau
dez$ătute /i apro$ate de 1arlamentA a atins paro0ismul în anul 1942A
cCnd au %ost depuse spre rati%icare 1>3 ast%el de acte normati!eA pentru a
%i apro$ate în $loc. 1arlamentul a %ost înlocuit în mod practic cu o
instituţie %ormalăA care apro$a toate demersurile normati!e ale clicii
conducătoare.
Domnia regelui -arol al 44-leaA a %ost plină de am$iţii /i orgoliiA de
dorinţa de acaparare a puterii politice deplineA de su$ordonarea !ieţii
economice intereselor personale /i a unui mic grup de oameni de a%aceriA
iar atunci cCnd apogeul puterii sale a de!enit aproape tangi$ilA a urmat
pră$u/irea /i a$dicareaA în condiţiile iz$ucnirii celei de a doua mari
con%lagraţii mondiale.
-. $e>5e5=rarea 0tat232i r15;nA re>23tat a3 413iti6ii de E1rţă 8i di6tat a
5ari31r 42teri. A=di6area Re:e32i Car13 a3 II-3ea
:n perioada care a urmat anului 193.A situaţia internaţională s-a
deterioratA a de!enit iminentă iz$ucnirea celui de al doilea răz$oi mondialA
conte0t în care 3omCnia /i-a pierdut sistemul de alianţeA în condiţiile în
care marile puteriA contracarate de ,ermaniaA nu au putut o%eri nici un %el
de garanţii statului romCnA iar pretenţiile re!izioniste ale ru/ilorA $ulgarilor
/i ungurilor au luat amploareA încura;ate de situaţia concretă a ţăriiA lipsită
de aliaţi
213
.
:n acest conte0tA dictatura regală a încercat să %acă %aţă
pro$lemelor politice interne /i e0terneA dar nu a reu/itA tre$uind să cedeze
terenA să lichideze unele instituţii pe care chiar ea le creaseA deoarece au
de!enit opozante regelui -arol al 44-lea. De/i la 32 martie 193.A -arol al
44-lea a decretat dizol!area partidelorA situaţia lor a rămas de %apt în
e0istenţăA %ie că au trecut în ta$ăra politică a regeluiA %ie că reprezentau
213
?i#+ic. M#i'&c ) 4i,#/.ţi. R#/0ni"i şi ,+#*"/. .,1+1+ii '&%"+.nit1ţii şi ind","nd"nţ"i n.ţi#n." 2n
,"+i#.d. /.+ti" 1938 ) /.i 194!.
195
$e>5e5=rarea
0tat232i r15;n.
A=di6area
Re:e32i Car13 a3
II-3ea
Jpartidele istoriceI cu demnitatea /i tradiţiile lorA de care nici regele nu
a!ea cura; să se atingă.
1artidul (grarA condus de -. (rgetoianuA <rontul 3omCnesc din
;urul lui (l. 6aida 6oie!odA 1artidul Naţionalist T DemocratA condus de N.
4orga /i gruparea li$erală a lui ,h. ătărăscu s-au aliniat politicii carlisteA
acţionCnd în noile condiţii admise de lege.
1artidul 'aghiar a de!enit -omunitatea 'aghiarăA aderCnd la 1"
ianuarie 1939 la <rontul 3ena/terii NaţionaleA iar 1artidul ,ermanilor s-a
trans%ormat în -omunitatea ,ermanilor din 3omCniaA aderCnd /i ei la
<.3.N. ca %ilială.
1artidul -omunist 3omCn /i 1artidul )ocial Democrat au renunţat
la acti!itatea lorA indicCnd mem$rilor să intre în $resleA asociaţii /i redacţii
de ziareA pentru a susţine orice orientare democratică.
1artidul Naţional =ărănescA condus de 4uliu 'aniuA /i 1artidul
Naţional +i$eralA condus de -. 4. -. #rătianuA nu au trecut la dizol!areA $a
chiar au transmis puternice JprotesteI regelui în luna aprilieA organizCnd /i
mani%estaţii.
-a urmare a morţii conducătorului săuA Octa!ian ,ogaA 1artidul
Naţional T -re/tin î/i încetează acti!itatea /i chiar e0istenţaA iar partidul
Jotul pentru =arăIA al legionarilorA a hotărCt să-/i înceteze acti!ităţile.
+a 12 martie 193.A ,ermania ane0ează (ustriaA %apt ce îi
determină pe legionari să ceară inter!enţia germană /i în alte state
su!eraneA chiar /i în ţara noastră. :n aceste condiţiiA -arol al 44-lea a
hotărCt să distrugă ,arda de <ierA moti! pentru care (rmand -ălinescu îl
arestează la 2> martie pe -. 5. -odreanuA pentru gra!ele insulte aduse
lui N. 4orga. :n 1.[29 aprilie sunt arestaţi /i alţi legionariA sunt
percheziţionate sediile acestoraA iar ca urmare -odreanu este condamnat
la 12 ani muncă silnică pentru uneltire contra statului
214
.
După 29 septem$rie 193.A cCnd J(cordulI de la '\nchen duce la
sacri%icarea -ehoslo!acieiA ţara noastră pierde un aliat credinciosA iar
8itler este din ce în ce mai %erm în a %ace presiuni asupra 3omCniei.
6izitele lui -arol al 44-lea la +ondra /i 1aris nu duc la rezultate clare în
pri!inţa unor garanţiiA iar la întClnirea realizată cu 8itler în 24 noiem$rieA
acesta cere în mod %erm alianţa cu ,ermaniaA retragerea din +iga
NaţiunilorA încheierea unui tratatA aducerea la putere a ,ărzii de <ierA în
schim$ul garantării graniţelor împotri!a pretenţiilor *ngariei /i #ulgariei.
3egele -arol al 44-lea hotără/te păstrarea unei Jneutralităţi
$ine!oitoareI /i încheierea unui tratat economic romCno-german de lungă
duratăA precum /i alinierea industriei la cerinţele de răz$oi ale germanilor.
-a urmare a in%luenţei germaneA legionarii de!in din ce în ce mai !irulenţi
/i agresi!iA răspCndesc $ro/uri /i alte materiale de propagandăA
organizează atentate /i ameninţă. :n acest conte0tA regele hotără/te
lichidarea principalelor căpetenii legionare în 29[32 noiem$rie 193.A cu
ocazia unui trans%er de la 3Cmnicul )ărat la închisoarea Dila!aA prile; cu
care sunt e0ecutaţi -. 5. -odreanu /i alţi 13 conducători legionari
215
.
214
8#nd./n.+". d)&i 8#+n"i& C"". 8#d+".n& ) 2n V3ni%"+'&V, 55, n+. 11!, din 21 .,+. 1938.
215
Şt"P.n 5..$;iţ1 ) B.+d. d" =i"+ ',+" +"2n%i"+". R#/0ni"i, 6&"n#' ) Ai+"', 1951.
196
+ichidarea capilor mi/cării legionare duce la o aparentă supunereA
%apt ce determină pe rege să graţieze /i să eli$ereze 131 legionari din
închisori /i aresturi.
1entru ameliorarea relaţiilor cu ,ermaniaA la 13 %e$ruarie 1939
încep discuţiile de încheiere a unui tratat cu ,ermaniaA de/i scopul
germanilor era acela de a su$ordona întreaga noastră economie
intereselor lor.
O situaţie nouăA aceea a in!adării -ehoslo!aciei la 14 martie 1939A
%ace ca opinia pu$lică romCnească să se mani%este deose$it de !irulent
împotri!a ,ermanieiA iar ,u!ernul -ălinescu să mo$ilizeze armata la graniţa
de nord-!est /i !est a ţării.
-onsiliul de -oroană din 1" martieA a!Cnd în !edere climatul
internaţional e0istentA hotără/te semnarea tratatului cu ,ermaniaA %apt ce
se !a împlini în noaptea de 22[23 martie
21>
.
:n aprilie 1939A de/i se primesc garanţii din partea 'arii #ritanii /i
<ranţei cu pri!ire la independenţa 3omCnieiA care era deose$it de
ameninţatăA în !izita ministrului de e0terne ,rigore ,a%encu de la #erlin
se e0primă dorinţa 3omCniei de a nu se anga;a în con%lictul dintre marile
puteri. De/i ,u!ernul 3omCniei a încercat să realizeze o înţelegere sau
un pact de neagresiune cu *niunea )o!ieticăA toate demersurile nu au
a!ut nici un rezultat.
&!enimentele s-au precipitatA cCnd la 23 august s-a semnat un
tratat de neagresiune dintre ,ermania /i *niunea )o!ieticăA urmat la
scurt timp H1 septem$rie 1939N de iz$ucnirea celui de al 44-lea răz$oi
mondial.
+uCnd act de aceste e!enimente gra!eA -onsiliul de -oroană din >
septem$rie 1939 a sta$ilit ca 3omCnia să păstreze o neutralitate
a$solutăA ,u!ernul să o$ţină garanţii din partea marilor puteriA în special
din partea ,ermanieiA să continue e%orturile pentru încheierea unui tratat
de neagresiune cu *ngariaA la %el /i cu #ulgaria /i *niunea )o!ietică.
,u!ernul romCn a spri;init o%icialităţile /i poporul polonezA %apt ce a iritat
conducerea germanăA care a pus la caleA împreună cu ,arda de <ierA
răpunerea pre/edintelui -onsiliului de 'ini/triA (rmand -ălinescuA în ziua
de 21 septem$rie 1939. -a urmare a acestei crime politiceA -arol al 44-lea
a ordonat ca asasinii să %ie e0ecutaţi la locul crimeiA iar ulterior au %ost
e0ecutaţi peste 322 legionariA printre care aproape toţi %runta/ii mi/cării.
-arol al 44-lea încearcă o reconciliere cu %orţele politice /i chiar
reorganizarea <rontului 3ena/terii NaţionaleA atragerea 1.N.+. /i 1.N.=.
în ;urul regeluiA $a chiar /i a mi/cării legionare JsupuseI prin măsurile
drastice de reprimare luate.
(cti!izarea operaţiunilor militare din &uropaA succesele deose$ite
ale ,ermaniei în răz$oi Hintrarea la 9 aprilie în Danemarca /i Nor!egiaA
in!adarea la 12 mai a OlandeiA #elgiei /i +u0em$urguluiN au determinat
-onsiliul de -oroană din 2. mai 1942 să renunţe la neutralitate /i să se
orienteze spre cel de al 444-lea 3eich. :n acest conte0tA mi/carea legionară
prime/te legitimitateA 8oria )ima re!ine în ţară /i se înscrie cu toţi
legionarii în 1artidul Naţiunii.
216
VM#nit#+& #Pici.V n+. 125 din 2 i&ni" 1939.
197
:n 22 iunie 1942A 1arisul este ocupat de germaniA %apt ce
încura;ează 'osco!a să ceară Jsoluţionarea pro$lemei #asara$ieiI. +a 25
iunieA DoaLim !on 3i$$entrop a cerut lui )chulen$urg să comunice lui
'oloto! că J,ermania este %idelă acordurilor de la 'osco!aJ.
:ncura;aţi de această poziţieA în 2>T2" iunie se %ac schim$uri de
telegrameA din care cele ruse/ti cuprind a!ertismente ultimati!e pentru
cedarea unui teritoriu de 52.222 Lm.p.A cu o populaţie de 3..22.222
locuitori. +a 3 iulie 1942A trupele so!ietice s-au instalat în noile
graniţe. (cest act de ocupare %orţată a dat prile;ul unei campanii
%uri$unde a legionarilor împotri!a *.3.).). /i încura;area apropierii de
,ermania.
:n noile condiţiiA -arol al 44-lea a pornit pe calea cola$orării directe
cu ,arda de <ierA constituind la 2. iunie un ca$inet su$ pre/edenţia lui
,h. ătărăscuA în care trei mini/tri erau legionari. otodatăA -arol al 44-lea
a cerut la 1 iulie ,ermaniei să trimită o misiune militară în 3omCnia.
:n acest conte0tA toate %orţele politice au dezapro$at acti!itatea
politică regalăA acti!itate care s-a îndreptat spre organizarea legionarăA cu
scopul o$ţinerii puterii cu a;utorul ,ermaniei
21"
.
:n politica de integrare în sistemul creat de (0a #erlin - 3omaA
3omCnia a %ost ne!oită să mai cedeze teritoriiA la cererea imperati!ă a lui
8itler. ratati!ele cu #ulgaria au dus la cedareaA în 21 augustA a
întregului -adrilaterA con%orm graniţei dintre cele două ţăriA e0istentă în
anul 1912
21.
. ratati!ele romCnoTmaghiare nu au dus la nici un rezultatA
%iind necesară inter!enţia ,ermanieiA ca Jar$itruI. :ncepCnd din 1> august
/i în toate zilele pCnă în 32 august au e0ercitat presiuni /i ameninţăriA
mergCnd pCnă la aceea de des%iinţare a statului romCn.
+a 32 august 1942A ora 15A22A a a!ut loc actul semnării
JDictatuluiIA la 6ienaA de către o delegaţie maghiară /i '. 'anoilescuA
ministrul de e0terneA prin care s-a cedat un teritoriu de 43.492 Lm.p. /i o
populaţie de 2.>>".222 locuitoriA din care 52A2V erau romCniA 3"A1V erau
maghiari /i secuiA iar ceilalţi erau etnici germaniA ţiganiA e!rei /i alte
naţionalităţi
219
.
-onsiliul de -oroană din noaptea de 32[31 august 1942A luCnd la
cuno/tinţă de hotărCrea de la 6ienaA a cerut a$dicarea regelui.
)u$ presiunea maselorA lipsit de orice spri;in politic /i pus în %aţa
%aptului /i pus în %aţa că ţara a pierdut în mai puţin de trei luni 99."3.
Lm.p.A reprezentCnd o treime din teritoriuA precum /i >..21.222 locuitoriA
regele -arol al 44-lea e silit să a$dice. ($dicarea a însemnat in!estirea cu
depline puteri a generalului 4on (ntonescu pentru conducerea statului
222
.
Din punct de !edere al monarhieiA a$dicarea a însemnat /i
realizarea succesiunii la tronA prin persoana lui 'ihai 4A care de!ine noul
rege al 3omCnieiA con%orm Decretului-lege din > septem$rie 1942
221
.
217
Ei-. 8./,&' ) 4in ,#itic. ":t"+n1 . R#/0ni"i, 1913 ) 1947.
218
5#itic. ":t"+n1 . R#/0ni"i, 4icţi#n.+ c+#n##$ic, #, cit. ,. 237.
219
I't#+i. R#/0ni"i 2nt+" .nii 1918 ) 1944. 8&"$"+" d" d#c&/"nt".
22!
R"c;i-it#+i& P1c&t d" $"n"+.& Ant#n"'c& +"$"&i c.+" . d&' . ,+1*&şi+i" .n&&i t+"c&t, V8&+"nt& V,
<I?, n+. 48!1 din 29 i&ni" 1941.
221
4"c+"t ) "$" ,+i%ind '&cc"'i&n". . t+#n& R#/0ni"i . +"$"&i Mi;.i I) i&, V M#nit#+& OPici. V n+. 2!6
*i'. din 6 '",t. 194!.
198
EV!#U.IA
$REPTU#UI ÎN
PERI!A$A
RE%A#ITĂ.II.
!$ERNI+AREA
#E%IS#A.IEI
3e:i03atiei
TEA I. EV!#U.IA $REPTU#UI ÎN PERI!A$A RE%A#ITĂ.II.
!$ERNI+AREA #E%IS#A.IEI
1. C1n0tit2ţia din an23 1,2'
(lcătuirea statului naţional unitarA pe $azele unei noi %ormule
legislati!eA a %ăcut ca !echea -onstituţie din anul 1.>> să nu mai
corespundă situaţiei de după primul răz$oi mondial. &ra necesar ca legea
%undamentală a statului să cuprindă realităţile /i anga;amentele pe care
statul /i le-a asumat prin con!enţii /i tratate internaţionaleA prin actele de
unire de la (l$a 4uliaA -ernăuţi /i -hi/inău
222
.
+a $aza concepţiei noii constituţii au stat patru proiecte realizate
de 1artidul +i$eral în anul 1921A al 1artidului =ărănesc din anul 1922 al
pro%esorului -onstantin )tereA precum /i două proiecte personale ale
pro%esorilor de drept constituţional 3adu #oilă de la *ni!ersitatea din -lu;
/i -onstantin #eraru de la -ernăuţi
223
.
1roiectul li$eralA cu unele modi%icăriA este adoptat /i de!ine
-onstituţia din anul 1923.
)tructura noii -onstituţii este in%luenţată de marile trans%ormări
socialeA de unirea ţăriiA de împroprietărirea ţăranilor după anul 191" /i
acordarea !otului uni!ersal. -onstituţia din anul 1923 menţine structura
celei de la 1.>>A dar introduce principii moderneA cum ar %iF
 accentuarea instaurării unei societăţi democratice
 trans%ormarea )enatului într-un corp de tehnicieniA prin crearea
unei instituţii cu senatori de dreptG
 trans%ormarea ideii de proprietate în %uncţie socialăG
 preocuparea pentru pro$lemele sociale /i de muncă ale
cetăţenilorG
 instaurarea ideii de legalitate în toate compartimentele statuluiA
prin controlul constituţionalităţii legilor /i inamo!i$ilitatea magistraţilor.
-onstituţia era structurată în 13. articoleA sistematizate în . titluriA
cu pri!ire laF teritoriul 3omCnieiA drepturile romCnilorA su!eranitatea
naţionalăA separaţia puterilor în statA puterea legiuitoareA consiliul
legislati!A puterea e0ecuti!ăA puterea ;udecătoreascăA instituţiile
administrati!e localeA %inanţeleA armata /i di%erite dispoziţii.
1rintre principalele pre!ederi în legătură cu teritoriulA se stipulează
inaliena$ilitatea saA hotarele neputCnd %i schim$ate decCt în $aza unei
legi speciale. De asemeneaA se pre!ede că teritoriul statului este
indi!izi$il.
:n cel de al doilea titlu erau pre!ăzute drepturile romCnilor. &le au
%ost prezentate sintetic /i pe larg în articole separateA ast%elF egalitatea
cetăţenilor în %aţa legiiA li$ertatea indi!idualăA li$ertatea con/tiinţeiA
in!iola$ilitatea domiciliuluiA secretul corespondenţeiA li$ertatea întrunirilorA
dreptul de asociereA dreptul de petiţionareA dreptul de a acţiona în ;ustiţie
pe %uncţionarii pu$lici. -onstituţia proclamă !otul uni!ersalA egalA directA
222
4"c+"t& ,"nt+& c#n%#c.+". c#+,&&i ""ct#+., 2n VM#nit#+& OPici. V n+. 29, din 23 i.n. 1922.
223
Mi;.i T. O+#%".n& ) I't#+i. d+",t&&i +#/0n"'c, 1992, Edit&+. 8"+/., 6&c&+"şti.
199
C1n0tit2ţia din
an23 1,2'
o$ligatoriu /i secretA de/i prin legi speciale electorale militarii /i %emeile
nu se $ucurau de acest drept.
:n cel de al doilea titlu sunt cuprinse dispoziţiile constituţionale
care consacrau separaţia puterilor în stat. 1uterea legislati!ă era
e0ercitată de rege /i parlamentA cea e0ecuti!ă se realiza de către rege /i
gu!ernA iar cea ;udecătorească de instanţele ;udecătore/ti.
1arlamentulA sau reprezentanţa naţionalăA era %ormat din
(dunarea deputaţilor /i )enatA care dez$ăteau /i adoptau legileA dar care
a!eau /i iniţiati!ă legislati!ăA la %el ca /i regele. (dunarea deputaţilor era
%ormată din reprezentanţi ale/iA iar )enatul din cetăţeni cu !Crstă de cel
puţin 42 de aniA unii de dreptA iar alţii ale/i.
(legerea deputaţilor se realiza prin !otul cetăţenilor cu drept de
!ot din circumscripţiile electorale ;udeţeneA de către mem$rii camerelor
de comerţ /i industrieA de muncă /i agriculturăA precum /i de pro%esorii
%iecărei uni!ersităţi.
)enatorii de drept erau mitropoliţii /i episcopiiA %o/tii /e%i de
gu!erneA %o/ti mini/triA %o/ti pre/edinţi ai corpurilor legiuitoare sau %o/ti
senatori /i deputaţi.
3egele a!ea o poziţie pri!ilegiatăA putCnd să con!oace
parlamentul în sesiune e0traordinară /i să dizol!e o camerăA pe
amCndouă sau gu!ernul.
:n -onstituţie era pre!ăzută /i în%iinţarea unui -onsiliu legislati!A
căruia îi re!enea sarcina de a prezenta proiecte de legiA dar rolul său era
tehnicA consultati!.
*nele ino!aţii ale noii constituţii sunt cele cu pri!ire la introducerea
naţionalizării su$soluluiA trecerea în proprietatea de stat a căilor de
comunicaţiiA a spaţiului atmos%ericA a apelor na!iga$ile /i %lu!iale. (st%elA
s-a creat posi$ilitatea acţiunii marilor capitaluri /i îngrădirea monopolurilor
străine.
O altă ino!aţie este aceea că s-a introdus controlul constituţionalizării
legilor de către :nalta -urte de -asaţie /i DustiţieA care a!ea dreptul de a
declara inaplica$ile legile ce contra!eneau te0tului -onstituţieiA dar numai
pentru cazul ;udecat
224
.
:n acest sensA s-a introdus /i principiul controlului legalităţii actelor
administrati!eA în $aza căruia instanţele puteau anula sau cenzura actele
administraţiei de statA o$ligCnd statul la plata unor despăgu$iri pentru
pagu$ele aduse unor persoane. :n articolul 12.A -onstituţia pre!edea ca
în caz de pericol să se poată introduce starea Jde asediu general sau
parţialIA ceea ce a creat posi$ilitatea reprimării mi/cărilor sindicaleA
muncitore/ti sau ţărăne/ti.
O contri$uţie importată la consolidarea sistemului electoral a
constituit-o legea electorală din 192>. (ceasta a detailat modul de
aplicare a !otului uni!ersal proclamat de -onstituţieA sta$ilind /i sistemul
de acces al partidelor în parlamentA ca urmare a Jprimei ma;oritareI.
)istemul primei ma;oritare presupunea totalizarea tuturor !oturilorA iar
partidul care o$ţinea 42V din totalul !oturilor primea 52V din mandateA
restul împărţindu-se proporţional între celelalte partide. O e0cepţie era
224
5. 8#n't.ntin"'c& ) I.şi. R"P#+/. 8#n'tit&ţi"i. 8#n't.t1+i i't#+ic#. S&+idic", 60+.d, 1923.
2!!
1derni>area
dre4t232i d24ă
C1n0tit2ţia din
1,2'
aceea că dacă într-un ;udeţ era minoritar un partid care a o$ţinut minimum
de 2V din !oturi la ni!elul întregii ţăriA deci nu era parlamentarA acestuia îi
re!eneau totu/i mandatele corespunzătoare ;udeţului respecti!. Dacă nici
un partid nu o$ţinea cel puţin 42V din !oturiA mandatele se repartizau
proporţional cu procentul o$ţinut. +a )enatA repartizarea mandatelor se
%ăcea în totalitate pentru partidul cu cele mai multe !oturi.
2. 1derni>area dre4t232i d24ă C1n0tit2ţia din 1,2'
2. 1. $re4t23 ad5ini0trativ
'ai ales după realizarea statului naţional unitarA dreptul
administrati! a %ost necesar să se uni%iceA pentru reglementarea unitară a
tuturor pro$lemelor din ransil!aniaA #asara$ia /i #uco!ina
225
.
Dacă ser!iciile pu$lice erau conduse iniţial de -onsiliul Dirigent în
ransil!aniaA de directorate /i secretariate de ser!icii în #asara$ia /i
#uco!inaA unele domenii importanteA cum au %ost a%acerile e0terneA
armataA căile %erateA po/taA telegra%ulA circulaţia %inanciarăA !ămileA
împrumuturile pu$lice /i siguranţa statului au %ost preluate de gu!ernul de
la #ucure/ti.
:n anul 1929 s-a trecut la o nouă organizare administrati!ăA
ela$orCndu-se o nouă legeF +egea pentru organizarea ministerelorA din 2
august 1929A care a creat cadrul general de organizare a acestoraA
precum /i centralizarea administraţiei.
<iecare minister era organizat după aceea/i structurăA respecti! un
ministruA secretari de stat sau titulari de porto%oliuA precum /i mini/tri %ără
porto%olii. )-au creat în %iecare minister su$secretariate de statA care au
creat posi$ilitatea plasării clientelei politice.
-on%orm legiiA e0istau 11 ministereF de &0terneA de 4nterneA de
<inanţeA de DustiţieA 4nstrucţiunii 1u$lice /i -ulteA (rmateiA (griculturii /i
DomeniilorA 4ndustriei /i -omerţuluiA +ucrări pu$lice /i -onstrucţiilorA
'unciiA )ănătăţii /i Ocrotirii )ociale.
<iecare minister era compus din direcţiiA ser!iciiA secţii /i $irouri
su$ordonate ierarhic. 1e lCngă ministere %uncţionauA pentru controlul
administraţiei localeA /apte DirectorateA care se a%lau în su$ordinea
ministerelor /i î/i su$ordonau pre%ecturile.
:n 14 iunie 1925 s-a adoptat legea pentru uni%icarea administrati!ă.
-on%orm acesteiaA teritoriul era împărţit în ;udeţe /i comune. -omunele
erau ur$ane /i rurale.
Organizarea comunelor rurale s-a realizat prin gruparea unui
număr mare de sateA pe de o parte pentru a mic/ora cheltuielile a%erente
unei administraţii costisitoareA iar pe de altă parte pentru ruperea unei
tradiţii care încetăţenise regula ca la %iecare sat să %ie o primărie.
-omuna era condusă de un primarA de un a;utor de primarA apoi
de un notar /i de un secretarA toţi plătiţi din !eniturile comunale. După
1929 s-a dat o nouă lege administrati!ăA care pre!edeaA pentru comunele
225
E/i 8"+n".. E/i M#c&ţ ) I't#+i. 't.t&&i şi d+",t&&i +#/0n"'c, 6&c&+"şti, 1994. Ed. Ş.n'..
2!1
$re4t23
ad5ini0trativ
ruraleA gruparea unui număr mai mic de sate în ;urul primărieiA re!enindu-
se oarecum la tradiţie.
-omunele ur$ane erau centre oră/ene/tiA dintre care unele erau
re/edinţe ;udeţene. *nele re/edinţe de o importanţă mai mare puteau
primi denumirea de municipii. Dudeţele erau su$împărţite în plă/iA iar
comunele ur$ane în sectoare.
-omunele ur$ane se conduceau printr-un sistem de consiliiA
%ormate din consilieri ale/i /i de drept. &0ista /i un organ de conducere
colecti!ăA numit delegaţia permanentă comunală sau ;udeţeană. :n
%runtea comunelor se a%la primarulA iar în %runtea ;udeţelor era pre%ectulA
organe e0ecuti!e ale consiliilor sau delegaţiilor permanente.
)istemul de su$ordonare era realizat pe linie ierarhicăA comunele
%iind su$ordonate ;udeţuluiA iar consiliile ;udeţene /i municipiile erau
su$ordonate 'inisterului de 4nterne /i -onsiliului )uperior (dministrati!.
+a toate ni!elurile comunaleA atri$uţiile comisiilor se orientau spre
alegerea primarilor comunaliA a candidaţilor pentru %uncţiile de primari
municipali /i a delegaţiilor permanente. Deciziile pe care le luau erau în
interes local /i se re%ereau la în!ăţămCntA epitropia $isericilorA întreţinerea
/i construirea drumurilor /i podurilorA construcţiile ci!ile de interes local /i
ordinea poliţienească.
4n raport cu mărimea comuneiA se puteau în%iinţa /i organe de
specialitate numite ser!iciiA în domeniul administrati!A tehnicA economicA
%inanciarA statisticA sanitarA în!ăţămCntA culte /i altele.
Delegaţia permanentă a ;udeţului era %ormată din comisiile de
specialitateA alcătuite din mem$rii consiliuluiA ale/i în proporţie de trei
cincimi /i numiţi în proporţie de două cincimi.
1re%ecţii ;udeţelor erau numiţi prin decret regalA la propunerea
'inisterului de 4nterneA iar conducerea plă/ii era încredinţată unui pretorA
numit prin decizia ministrului de 4nterneA dar la propunerea pre%ectului.
1retorul îndeplinea /i %uncţia de /e% al poliţiei de plasă.
1rin legea pri!ind organizarea administraţiei locale din anul 1929
s-au adus unele îm$unătăţiri cadrului legislati! /i organizatoricA prin
împărţirea comunelor rurale în sectoare /i con%erirea personalităţii ;uridice
acestor sectoare. )-a lărgitA de asemeneaA competenţa adminstrati!ă
atri$uită satelorA în sensul că cele care a!eau o populaţie de peste >22
locuitori puteau să se conducă printr-o adunare sătească sau consiliu
sătesc.
1e linia administraţiei statului s-au în%iinţat unele organisme centraleA
cu rolul de a regla în mod uni%orm acti!itatea în domeniile cele mai
importante. 1rintr-o serie de legi apar -onsiliul +egislati!A -onsiliul )uperior
(dministrati!A -asa 1ensiilorA -amerele (gricoleA -amerele de muncăA de
comerţ /i industrie.
O importanţă deose$ită o are reglementarea )tatutului
%uncţionarilor pu$liciA care se $ucurau de unele pri!ilegii %aţă de alte
categorii de salariaţiA atrăgCndu-i în acest %el la aplicarea corectă /i în
interesul statului a legilor /i celorlalte acte normati!e.
2. 2. $re4t23 6ivi3
2!2
$re4t23 6ivi3
De/i în această perioadă era ne!oie mai mult decCt oricCnd de
modi%icarea legislaţiei ci!ileA chiar de ela$orarea unui nou cod ci!ilA în
scopul uni%icării legislaţiei patriei mamă cu reglementările e0istente în
#asara$iaA #uco!ina /i ransil!aniaA totu/i a rămas în !igoare -odul ci!il
romCn de la 1.>4.
*ni%icarea legislaţiei ci!ile s-a realizat prin legi specialeA ast%el că
la %inele anilor treizeciA #asara$ia a!ea legislaţia !echiului regat
implementatăA iar în ransil!ania se mai aplicau unele norme tradiţionale.
(cestea nu /i-au încetat aplica$ilitatea pCnă la iz$ucnirea celui de al
doilea răz$oi mondial.
:n domeniul legislaţiei de reglementare a instituţiei proprietăţiiA
unele noi pre!ederi se găsesc în conţinutul -onstituţiei din anul 1923A
care a consacrat concepţia proprietăţii ca %uncţie socială. Deri!Cnd de la
acest conceptA pre!ederile legilor speciale ce au urmat au putut
reglementa unele domenii cum sunt producţiaA repartiţia /i organizarea
muncii.
:n acest sensA se pre!ede că e0proprierile pentru utilitate naţională
sunt legitimeA introducCndu-seA începCnd cu anul 191"A un nou te0t
constituţionalA lărgindu-se înţelesul termenului de utilitate pu$lică. )e trec
în proprietatea statului $ogăţiile su$solului /i spaţiul aerianA prin acesta
limitCndu-se dreptul de proprietate a$solut cons%inţit de constituţiile
anterioare. 1e această $ază au putut %i naţionalizateA pentru utilitate
pu$licăA unele întreprinderiA cum sunt cele de armament /i muniţieA cele
de producere a energieiA cele metalurgiceA care mai pe urmăA datorită
intereselor %inanciare ale unor particulari apropiaţi regeluiA au %ost
concesionate pentru e0ploatările din su$solul ţării.
:ncepCnd din anul 191" s-a trecut la rezol!area pro$lemei
ţărăne/tiA prin în%ăptuirea re%ormei agrare. 1entru în%ăptuirea
împroprietăririi cu pămCnt s-a e%ectuat o du$lă operaţiuneA ce a constatA
în primul rCndA în e0proprierea pămCntului în %olosul statuluiA după careA
în etapa a douaA au %ost împroprietăriţi în mod e%ecti! ţăranii. +a 14
decem$rie 191. s-a dat un decret pentru e0proprierea marilor proprietăţi
ruraleA ceea ce însemna e0proprierea terenurilor -oroaneiA ale -asei
ruraleA ale persoanelor ;uridiceA ale instituţiilor de mCnă moartăA cele
aparţinCnd supu/ilor statelor străine sau a$sentei/tilor. )-au e0propriat /i
două milioane de hectare din proprietăţile particulareA pe principiul
progresi!ităţiiA lăsCndu-se mo/ierilor supra%eţe între 122 /i 522 hectare.
+a 4 ianuarie 1919 s-a dat un decretTlege pri!ind re%orma agrară
în #asara$iaA ceea ce cons%inţea de %apt realizarea re%ormei ce se
în%ăptuise încă din anul 191".
+a 12 septem$rie 1919 a început re%orma agrară în ransil!aniaA
pe $aza 8otărCrii 'arelui )%at Naţional. +a " septem$rie 1919A aceea/i
re%ormă agrară a început /i în #uco!inaA pe $aza decretului regal adoptat
în acest scop.
+egile de împroprietărire s-au ela$orat după constituirea
1arlamentului ţării reîntregite. 1entru #asara$ia s-a !otat +egea agrară
în 12 martie 1922A la 1" iulie 1921 s-a !otat +egea agrară pentru OlteniaA
'unteniaA 'oldo!a /i Do$rogeaA iar la 32 iulie pentru ransil!aniaA #anatA
-ri/ana /i 'aramure/A precum /i pentru #uco!ina.
2!3
recerea pămCntului în proprietatea statului s-a %ăcut prin
despăgu$irea %o/tilor proprietari la preţul de arendă înmulţit cu 42 în
!echiul regat /i cu 22 în restul ţării. ( urmat apoi !Cnzarea terenurilor
către ţăraniA ast%el că în anul 1934 erau !Cndute >>V din pămCnturile
e0propriateA iar restul au %ost arendate ţăranilor de către stat.
1entru protecţia ţăranilorA prin legea de împroprietărire s-a
pre!ăzut o clauză prin care ace/tia nu-l pot !inde sau ipoteca pCnă la
stingerea oricăror datorii către statA s-a sta$ilit !Cnzarea în rate /i pe o
durată între 12T22 ani. -a urmare a re%ormei agrareA situaţia ţărănimii s-a
amelioratA ceea ce a in%luenţat dez!oltarea general economică a ţăriiG s-a
creat o categorie importantă de ţărani mi;loca/iA iar !echea mo/ierime a
%ost des%iinţată.
:n legătură cu proprietatea statului asupra $ogăţiilor su$soluluiA în
3 iulie 1924 s-a promulgat +egea minelor. 3ecunoscCnd drepturile
cC/tigate de cei care în momentul apro$ării actului normati! des%ă/urau
acti!ităţi pri!ind e0ploatarea resurselor prin e0tracţiiA legea a dus la
%a!orizarea capitalului autohton. (ceastă %a!orizare se concretizaA potri!it
legiiA prin interzicerea trans%erării acţiunilor nominati!e străinilorA
necesitatea ca în societăţile de e0ploatare >2V din capitalul social să %ie
romCnescA iar conducerea acestor societăţiA prin -onsiliile de
(dministraţieA să %ie compusă din minimum două treimi din cetăţeni
romCni. )-a %i0at /i un termen de 12 ani pentru toate societăţile din ţarăA
în scopul realizării acestei condiţii.
(ceste pre!ederi li$erale au %ost schim$ate de către gu!ernul
naţional - ţărănist în anul 1929A cCnd politica de dez!oltare li$erală Jprin
noi în/ineJ a %ost schim$ată cu aceea a Jporţilor deschiseJA re!izuindu-
se legislaţia /i promulgCndu-se o nouă +ege pentru e0ploatarea minelorA
în 29 martie 1929A prin care toate restricţiile erau înlăturateA iar ţara a %ost
închinată capitalului străin.
3egimul ;uridic al proprietăţii a %ost re!ăzut /i în ceea ce pri!e/te
întreprinderileA ele %iind împărţite în raport de interesele statuluiA în
întreprinderi de interes general sau utilitate pu$licăA care au de!enit
o$iect al monopolului de statA precum /i întreprinderi comerciale care nu
erau monopoluri de stat /i puteau %i administrate sau asociate capitalului
pri!atA inclusi! capitalului străin. :n legătură cu condiţia ;uridică a
persoanelorA nu e0istă modi%icări importante %aţă de pre!ederile -odului
ci!il. :n anul 192. s-a ela$orat +egea actelor de stare ci!ilăA prin care s-a
reu/it reglementarea unitară a procedurii de încheiere a acestor acteA
precum /i %orma lor.
3eglementări mai numeroase s-au realizat pentru legislaţia muncii.
:n anul 1929 s-a promulgat +egea asupra contractelor de muncăA care a
înlăturat inegalitatea de tratament a %emeii în ceea ce pri!e/te încheierea
unei con!enţii de muncăA ridicarea salariului /i posi$ilitatea de a dispune
de elA dreptul %emeii de a putea înstrăina $unurile %amiliei %ără autorizaţia
soţului.
:n 2> mai 1921A ca urmare a trans%ormărilor sur!enite în !iaţa
socialăA s-a autorizat prin lege organizarea sindicatelor. &le a!eau rolul
doar de a reprezenta pro$lemele pro%esionale ale muncitorilorA de a
re!endica drepturile economice /i salarialeA precum /i condiţii mai $une
2!4
de muncăA interzicCndu-li-se însă muncitorilor să des%ă/oare mani%estări
cu caracter politic.
-a urmare a în%iinţării unor multitudini de instituţiiA a %ost necesar
ca /i în materia persoanelor ;uridice să se %acă reglementări noiA ceea ce
a dus la schim$area acordării personalităţii ;uridiceA prin proceduri
specialeA în %aţa instanţelor ;udecătore/ti.
:n con%ormitate cu +egea pentru persoanele ;uridice din > %e$ruarie
1924A acestea se împart în două categoriiF persoane ;uridice de drept
pu$licA societăţi /i asociaţii cu scop comercialA iar în a doua categorie se
înscriu %undaţiile %ără scop lucrati!.
1ersoanele ;uridice de drept pu$lic erau create numai prin legeA
cele comerciale erau supuse reglementărilor acestui cod speci%icA iar cele
%ără scop lucrati! puteau să %uncţioneze numai pe $aza deciziei de
%uncţionare a tri$unalului ci!il din circumscripţia în care se constituiau.
Decizia tre$uia a!izată de ministerul de resortA în competenţa căruia
cădea acti!itatea asociaţieiA precum /i în urma concluziei 'inisterului
1u$licA care !eri%ica statutele sau actele constituti!e /i componenţa
-onsiliilor de conducere sau de administraţieA pentru a nu contra!eni
legii.
Nu se acordau a!ize %a!ora$ile pentru %undaţii care erau
suspectate de a a!ea un o$iect de acti!itate ilicitA sau care des%ă/urau
acţiuni considerate contrare ordinei de dreptA pu$lice sau $unelor
mora!uri.
După în%iinţareA aceste %undaţii puteau %i controlate periodic de
inspectorii /i delegaţii ministeruluiA precum /i de mem$rii -omisiei
superioare a persoanelor ;uridiceA care puteau propune des%iinţarea lor
-onsiliului de 'ini/tri. &0istCnd modalităţi de des%iinţare administrati!eA
pe lCngă cele deri!Cnd din statutele proprii sau în urma unei decizii
;udecătore/tiA s-a legalizat posi$ilitatea reprimării acti!ităţii partidelor
politice incomode sau a asociaţiilor de luptă pentru drepturile cetăţene/ti.
:n timpul crizei economice din perioada 1929 T 1933 s-au ela$orat o
seamă de acte normati!e care au încercat să stopeze e%ectele acesteiaA
dar /i să prote;eze marele capitalA pe creditori /i statul. (!Cnd în !edere
%alimentele %rec!ente ale întreprinderilor industriale /i comercialeA s-a
trecut la modi%icarea regimului ;uridic al contractelor /i proprietăţiiA sau
chiar al statutului persoanelor.
1rin +egea din 22 august 1929A pri!itoare la li$era circulaţie a
$unurilor agricole Hlegea 'ihalacheNA s-a renunţat la limitarea loturilor de
pămCnt ţărăne/tiA acestea putCnd %i scoase la !Cnzare de către creditori.
(celea/i demersuri s-au %ăcut /i cu pri!ire la statutul %emeii măritate
H+egea din anul 1932NA prin pre!ederea că aceasta putea !inde $unurile
%amilieiA ast%el încCt creditorii se puteau îndrepta /i spre $unurile %emeii.
)-a schim$atA de asemeneaA regimul contractelor de împrumutA
do$Cnda crescCnd %oarte multA termenele de ram$ursare %iind %oarte
scurteA iar do$Cnda nerestituită se capitaliza. (st%el a apărut cămătăria ca
o sursă curentă de îm$ogăţireA %iind necesare inter!enţii ale statului
pentru pla%onarea do$CnzilorA sta$ilirea unor do$Cnzi legale /i a
penalităţilor pentru depă/irea acestora. -a urmare a înrăutăţirii situaţiei
generale a ţăranilor /i a imposi$ilităţii acestora de a-/i plăti datoriileA s-a
2!5
a;uns la situaţia ca statul să ela$oreze un comple0 de acte normati!e de
asanare a datoriilor agricole. (st%elA în 19 aprilie 1932 s-au redus prin
lege datoriile ţărăne/ti cu 52VA iar restul datoriei a %ost ree/alonat pe timp
de treizeci de aniA cu o do$Cndă de 4V. +a 14 aprilie 1933 se ela$orează
o nouă lege pentru reglementarea datoriilor agricole /i ur$aneA care
acordă un termen de graţie de cinci ani pentru plata datorieiA precum /i o
do$Cndă de 1V. :n aprilie 1934 s-a re%ormulatA printr-o altă legeA
pro$lema con!ersiunii datoriilor agricoleA prin care acestea sunt reduse în
proporţie de 52-"2VA urmCnd ca restul datoriilor rămase să %ie plătite într-
un termen de 1" ani în rate anualeA cu o do$Cndă de 3V. oate aceste
legi au ameliorat situaţia ţăranilor /i a altor categorii de datorniciA dar au
sal!at /i pe marii $ancheriA datoriile %iind preluate de statA iar creanţele
$ancherilor au %ost satis%ăcute în termen scurt.
1entru prote;area intereselor marilor industria/i /i a angrosi/tilorA
în perioada crizei economice s-a procedat /i la schim$area conţinutului
contractului de !Cnzare-cumpărare.
&0ista situaţia cCnd !Cnzătorul credita pe micul comerciant cu di%erite
măr%uriA acesta urmCnd ca după !Cnzarea acestora să remită preţulA deci el
era din momentul preluării măr%ii proprietarul acesteia. 1entru a-l prote;a pe
marele industria/ în cazul în care !Cnzătorul dădea %alimentA s-a trecut la
schim$area momentului în care cumpărătorul de!ine proprietarul măr%iiA
sta$ilindu-se că acesta este identic cu primirea datorieiA ceea ce permitea ca
în caz de %aliment %iecare să-/i recupereze $unurile proprii.
:n anul 1929 s-a ela$orat o lege pri!ind !Cnzarea ma/inilor pe credit
/i în rateA lege care s-a aplicat tuturor produselor industriale /i care
pre!edea că !Cnzătorul poate să-/i recupereze $unurile în momentul
%alimentului cumpărătoruluiA proprietatea asupra acestora %iind translati!ă
doar în cazul remiterii preţului măr%ii.
+a %el s-a procedat /i în cazul contractului de consignaţie.
:ntreprinderile puneau $unurile la dispoziţia unor comercianţi pentru a %i
!Cndute în regim de consignaţieA iar în cazul %alimentului !Cnzătorului
$unul era recuperat.
-a urmare a dez!oltării economicoTindustrialeA dar /i ca urmare a
e%ectelor crizeiA a %ost ne!oie de ela$orarea unei legislaţii a muncii care
să reglementeze modul de soluţionare a con%lictelor de muncăA repausul
duminicalA concediile de odihnăA durata zilei de muncăA ocrotirea minorilor
/i %emeiiA relaţiile dintre muncitori /i patronat în procesul muncii.
:n . septem$rie 1922 se reglementează prin lege dreptul la gre!ă.
De/i acest drept este limitat de condiţii /i proceduri greoaieA totu/i pentru
prima dată el de!ine un drept legal. ermeneleA procedura împăcării /i
ar$itra;ulA interzicerea încetării lucrului numai pentru moti!e ce ţin de
condiţiile de muncăA au dus la restrCngerea acestui dreptA iar în aprilie
1929 s-a apro$at o lege potri!it căreia re%uzul de a se supune ar$itra;ului
ducea la des%iinţarea contractului de muncă.
+a 1. iunie 1925 s-a apro$at legea ce pre!edea repausul
duminicalA iar în 13 aprilie 192. s-a reglementatA tot prin legeA durata zilei
de muncăA a săptămCnii de lucru de 4. oreA interzicerea anga;ării copiilor
su$ 14 aniA ocrotirea %emeii prin acordarea concediului de na/tereA
precum /i interzicerea concedierii gra!idelor.
2!6
:n anul 1929A ca urmare a e0perienţei anterioareA s-a a;uns la
sistematizarea legislaţiei munciiA la reglementarea unitară /i completă a
acesteia. :mpreună cu reglementările din anul 1933A cu pri!ire la
asigurările socialeA se poate concluziona că s-a parcurs o etapă deose$it
de importantă în modernizarea legislaţiei muncii.
:n%iinţarea unor instanţe speciale pentru soluţionarea litigiilor de
muncăA în anul 1933A pe lCngă -amerele de muncăA care a!eau
atri$uţiuni de soluţionarea litigiilor de muncăA ocrotirea meseriilor /i
sănătăţii muncitorilorA a creat cadrul legal de rezol!are a pro$lemelor din
sectoarele industriale cu pondere muncitorească.
2. '. $re4t23 4ena3
1erioada de modernizare a dreptului cuprinde /i ela$orarea unui
nou -od penalA care a apărut în lupta dintre necesitatea unor noi
reglementări /i tergi!ersarea acţiunii din cauza intereselor politice
contradictorii dintre partidele de la putere /i cele din opoziţie. +a 1.
martie 193> a %ost adoptat noul -od penalA care a intrat în !igoare la 1
ianuarie 193".
3edactat într-o manieră impeca$ilăA cu te0te preciseA cu de%iniţii /i
concepte clareA codul penal e!idenţiază progresul /tiinţei dreptului din
acea perioadă din ţara noastră.
-odul penal cuprinde trei JcărţiIF -artea 4 T Dispoziţii generaleA
-artea a 44-a T Dispoziţii pri!itoare la crime /i delicte /i -artea a 444-a T
Dispoziţii pri!ind contra!enţiile.
:n cadrul JDispoziţiilor generaleI sunt reglementări cu pri!ire la
acti!itatea legii penale în timpA aplicarea acesteia în spaţiuA precum /i
de%iniţii ale pedepselor.
)unt consacrate mai multe tipuri de pedepseF pentru crimeA delicte
/i pentru contra!enţiiA care %ormau categoria pedepselor principaleG
urmau apoi pedepsele complementarii /i cele accesorii.
De/i aparent pedepsele pre!ăzute în codul penal erau mai $lCndeA
totu/iA prin trecerea unor crime în categoria delictelorA dar cu limitele
minime de pedepse crescute su$stanţialA în mod practic se a;ungea la o
sancţiune mai se!eră.
ot în domeniul penalA o serie de in%racţiuni nu mai sunt
reglementate de noul codA ci de legi specialeA care erau mai u/or de
schim$at în conţinut sau pedepseA putCndu-se adapta la situaţia concretă
a ţării /i la ne!oia de represiune dintr-un moment dat. (st%elA pentru
reprimarea speculei ilicite s-a promulgat +egea din 1" iunie 1923A care
%i0a preţurile ma0imaleA restrCngea posi$ilitatea de apro!izionare cu
măr%uri peste posi$ilitatea de des%acereA reglementa pro$lema su$stituirii
/i %alsi%icării de măr%uriA %apte ce erau pedepsite cu închisoare sau
amendă.
:n 2 aprilie 1932 este promulgată +egea pentru apărarea lini/tei /i
creditului ţăriiA care sancţiona penal pe cei care răspCndeau z!onuri
alarmante sau creau panică în rCndul populaţiei. 4storia acestei legi este
strCns legată de posi$ilele proteste cu pri!ire la re!enirea la tron a regelui
-arol al 44-leaA precum /i multiplele comentarii care s-au %ăcut cu pri!ire la
antura;ul acestuia.
2!7
$re4t23 4ena3
:n anul 1932A o +ege de limitare a concurenţei neloiale a
sancţionat comportamentele celor care s-au %olosit de %irmele sau
em$lemeleA precum /i de mărcile %a$ricilorA încălcCnd drepturile acestoraA
producCnd măr%uri e0puse spre !Cnzare su$ %irme sau mărci %alsi%icate.
1entru reprimarea mi/cărilor politiceA la 19 decem$rie 1924 a %ost
adoptată +egea pentru reprimarea unor in%racţiuni contra lini/tei pu$liceA
numită J+egea 'CrzescuJA care sancţiona deose$it de se!er acţiunile de
procurare de materiale propagandistice împotri!a statului sau regeluiA sau
împotri!a celor ce %ăceau declaraţiiA demonstraţiiA ţineau discursuri sau
îndemnau prin cCnteceA lozinci sau mani%este la acţiuni antimonarhice.
De asemeneaA era pedepsită penal /i purtarea unor însemneA em$lemeA
insigneA steaguri sau pancarte prin care se aducea atingere proprietăţiiA
proprietarilor sau statului. oate aceste sancţiuniA în conte0tul unor
demonstraţii deose$it de !irulente împotri!a crizei economiceA cur$elor
de sacri%iciu sau împotri!a -asei regaleA au creat numeroase cazuri de
arestări politice /i reprimarea unor ad!ersari ai monarhiei.
:n 15 noiem$rie 192" s-a modi%icat J+egea 'CrzescuJA în sensul
înnăspririi pre!ederilor acesteiaA în conte0tul crizei monarhiceA a
a$andonării tronului de către principele -arol /i instaurării 3egenţei.
3eprimarea unor împotri!iri s-a realizat /i în conte0tul declarării stării de
asediu în unele zone sau localităţi.
O altă modi%icare a legislaţiei penale a sur!enit pe timpul marilor
mi/cări sociale din anii 1929 T 1933A cCnd apare J+egea 'ironescuJA la
12 mai 1933A care reprima pe cei ce se $aricadau în întreprinderiA clădiri
pu$lice sau re%uzau să părăsească anumite clădiri sau zoneA prin acesta
să!Cr/ind in%racţiuni împotri!a statuluiA pentru care puteau %i sancţionaţi
cu închisoareA amendă sau interdicţie de domiciliu.
)tarea de asediuA prin care se introduceau interdicţii deose$ite
pri!ind circulaţiaA întrunirileA acti!itatea organizaţiilor sau di%eritelor acţiuni
de protestA a %ost completată cu noi dispoziţii pri!ind delictul de ultra;A
precum /i prelungirea termenului de menţinere pe timp de /ase luniA sau
chiar mai multA prin hotărCri ale -onsiliului de 'ini/triA deci cu încălcarea
gra!ă a pre!ederilor constituţionale. (ceste măsuri au creat premisele
unei gu!ernări deose$it de autoritareA prin posi$ilitatea de a %olosi legal
%orţele armate pentru reprimarea protestelor populaţiei.
2.(. S6@i5=ări a3e 4r16ed2rii 6ivi3e 8i 4ena3e
-ea mai importantă realizare în procedura ci!ilă a %ost uni%icarea
procedurilor pe teritoriul întregii ţăriA inclusi! în noile pro!incii care s-au
unit cu !echiul regat. -u această ocazie s-au simpli%icat %ormele
procedurale de ;udecatăA s-au scurtat termenele de ;udecatăA
procedCndu-se la accelerarea demersurilor din cauzele supuse
instanţelor.
+egea din 19 mai 1925 consacră acest proces de uni%icare
procedurală la ni!elul întregii ţări. O ino!aţie este aceea cu pri!ire la
numărul de e0emplare al acţiuniiA con%orm cu numărul părţilor din proces
cărora le era remisăA su$ %orma a cCte unui e0emplar prin intermediul
instanţei.
2!8
S6@i5=ări a3e
4r16ed2rii 6ivi3e
8i 4ena3e
+a 25 iunie 1924 a %ost promulgată o +ege pri!ind organizarea
instanţelor ci!ileA creCndu-se ast%el sistemul instanţelor ;udecătore/tiF
;udecătoriiA tri$unaleA curţi de apelA curţi cu ;uri /i -urtea de -asaţie.
Dudecătoriile erau în%iinţate în zonele rurale sau ur$aneA tri$una-lele
%uncţionau la ni!elul ;udeţelorA a!Cnd în compunere mai multe secţiiA e0istau
un număr de 14 curţi de apelA curţile cu ;uri ;udecau doar cauze penaleA iar la
ni!el central e0ista -urtea de -asaţie.
?i în domeniul procedurii penale principala acti!itate
modernizatoare a %ost aceea a uni%ormizării procedurii pe întregul cuprins
al ţării. )-au organizat poliţia ;udiciarăA sistemul ;udecătorilor de instrucţieA
s-au generalizat regulile cu pri!ire la mandatele de în%ăţi/areA arestareA
aducereA depunereA eli$erare pro!izorieA precum /i întreaga
%ormularistică.
)-au generalizat /i la ni!elul pro!inciilor dispoziţiile cu pri!ire la
starea de asediu.
:ncepCnd cu anul 1935A se trece la aplicarea unui nou cod de
procedură penalăA dar care este practic o reluare a celui anteriorA la care
s-au adăugat puţine modi%icări. Dintre acesteaA cele mai importante se
re%eră la repartizarea competenţelor materiale ale instanţelor.
(st%elA contra!enţiile erau de competenţa ;udecătoriilorA delictele
erau de competenţa tri$unalelorA crimele %iind ;udecate de curţile cu ;uri.
Delictele de presă /i cele politice au %ost repartizate spre ;udecare tot
curţilor cu ;uri. Duriile erau compuse dintr-un consilier de la -urtea de
(pelA precum /i din doi ;udecători ai tri$unaluluiA asistaţi de ;uraţi.
1rocesele a!eau două %aze distincte. :n prima %azăA de cercetareA
urmărire /i instrucţieA erau implicate organele poliţiei ;udiciareA ale
'inisterului 1u$licA precum /i ;udecătorii de instrucţie. :n %aza a douaA
denumită %ază de ;udecatăA acti!itatea procesuală era su$ conducerea
;udecătoruluiA care pronunţa /i sentinţaA în $aza legii /i în con%ormitate cu
con/tiinţa sa li$eră.
TEST $E AUT!EVA#UARE
:(emple de su#iecte de sinte'ă3
1. &onstituţia din anul ,-LLH
2. &rearea statului naţional unitarH
2! &odul civil de pe vremea Domnitorului 0!I!&u'aH
4. &onstituţia din anul ,/12H
5. &odul penal şi &odul de procedură penală!
/i=3i1:raEie 1=3i:at1rieB
 CHI" I.A 4storia statului /i dreptului romCnescA &ditura Polters
KluQerA #ucure/tiA 2212.
 CHI" I.A 4storia statului /i dreptului romCnescA &ditura -artea
*ni!ersitarăA #ucure/tiA 2212.
2!9
TEST
/I/#I!%RA)IE
/i=3i1:raEie Ea623tativăB
 -&3N&( &A 'O+-* &.A 4storia statului /i dreptului romCnescA &d.
*ni!ersul DuridicA 222>
 ,4*3&)()-* --tinA 4storia 3omCnilorA &d. ?tiinti%ică /i
&nciclopedicăA 19"5
 8(N,( 6.A 4storia generală a statului /i dreptuluiA +itogra%ia /i
tipogra%ia in!ăţămCntului #ucure/ti 195.G
 O1 D.A '()(-(N O.A 4storia statului /i dreptului romCnescA
&d. -.8.#ecLA 2229
21!