1

Caracteristica generală a S.A „Bucuria”
Fabrica de cofetărie „Bucuria” şi-a început activitatea de la o simplă producere
meşteşugărească în anul !"!.Apoi a fost în#estrată ca o întreprindere de înalta
mecani#are$ care avea scopul de a satisface pia%a de consum cu un sortiment larg de
produse de cofetării.
&ntreprinderea avea statut de stat$ mai apoi din !!' trece la forma de arendă.
&n acelaşi an la ini%iativa colectivului de muncă şi în conformitate cu (egea )epublicii
*oldova cu privire la SA a fost reorgani#ate în SA de tip înc+is cu capital mi,t- de
stat şi privat.
&n anul !!. în ba#a „(egii )epublicii *oldova cu privire la privati#are”$ S.A
„Bucuria” şi-a sc+imbat titlul de proprietate şi actualmente este privată //0 şi se
numără ca SA de tip desc+is.
&ntreprinderea repre#intă un interes economic pentru )epublică$ are o activitate
rentabilă$ îşi onorea#ă obliga%iunile fa%ă de Bugetul Consolidat$ Casa 1a%ională$
furni#orii de materie primă şi materiale$ anga2a%i$ etc.
&n octombrie '// întreprinderea a fost certificată de Sistemul 3nterna%ional al
Calită%ii 3.S.4 !//-!!..5e parcursul anului raportat la întreprindere a fost reali#at
un şir de măsuri în vederea pregătirii pentru testarea Sistemului de *anagement al
calită%ii 3.S.4 !//-'/// de către organismul de certificare german „677-C8)6” şi
de asemenea de către sistemul na%ional de certificare al )epublicii *oldova. Aceste
certificate demonstrea#ă încă o dată că produsele sunt de calitate înaltă.
&n scopul promovării produselor de cofetării şi imaginii S.A „Bucuria” a
îtreprins diferite măsuri şi anume-
9 participarea la e,po#i%ii locale şi e,terne:
9 participarea la e,po#i%ii cu vîn#ări în cadrul diferitor măsuri în mun. C+işinău
aşa cum ;ramul oraşului$ <iua copiilor$ (imba noastră$ etc.:
9 în ba#a contractului cu agen%ia de panou de reclamă pe 5ia%a *arii Adunări
=enerale:
9 au fost efectuate campanii promo%ionale cu supermar>etul „=reen ;ills”$
propunînd cumpărătorilor oferte speciale cu reduceri$ în incinta „1iagara
4range Fitness Club”$ în ba#a en-gross „7ladalina”$ la ac%iunea de promovare
a imaginii pe luna decembrie S.A „Bucuria” i-a fost înmînată diploma „?@AB
CDEFGA '//H”:
9 s-au elaborat sacoşe cu logo Bucuria şi ciocolata „=loria”$ placate$ calendare
de diferite tipuri.
Ca re#ultat al acestor măsuri în anul curent volumul livrărilor la e,port s-a ma2orat
cu "!" tone. 5e anul trecut e,portul s-a efectuat în )ussia$ )omInia$ =ermania$ 3talia$
Fran%a$ Canada$ 3srael$ *ongolia$ Armenia$ 3rlanda$ etc.
6endin%a ma2orării ponderii e,portului în volumul total de vîn#ări la S.A
„Bucuria” depinde de măsurile de prote2are a guvernelor %ărilor-importatoare al
produselor de cofetărie$ de acordurile înc+eiate între %ările C.S.3.
S.A „Bucuria” dispune de o re%ea de maga#ine speciali#ate în număr de J
2
situate în mun. C+işinău şi diferite raioane pe teritoriul )epublicii *oldova şi tot
atîtea filiale dintre care K-mun. C+işinău$ '-mun. Băl%i şi "- în diferite localită%i a
)epublicii *oldova.
&n componen%a societă%ii fac parte-
9 întreprinderea de cofetării ..Bucuria” - întreprinderea de ba#ă în mun. C+işinău
Lcapacitatea de producere anuală ''$. mii toneM$ BSC6 - biroul speciali#at de
construc%ii şi te+nologii cu producere e,perimentală LC+işinăuM$ ce permite
reprofilarea utila2ului în corespundere cu cerin%ele pie%ii$ filiala Criuleni$ care
este inclusă parte componentă a întreprinderii de ba#ă din /./.'//'.
9 filiala „Saturn” Nonduşeni - speciali#ată în prepararea semifabricatelor di
fructe pentru industria de cofetărie.
&n total$ în cadrul S.A „Bucuria” activea#ă în mediu H'/ de anga2a%i. Natorită
sporirii volumului de producere au fost create locuri noi de lucru.
5olitica de remunerare a muncii constă în crearea cointeresării lucrătorilor
societă%ii la îmbunătă%irea re#ultatelor finale a activită%ii de antreprenoriat. Se
foloseşte forma contractuala de remunerare a muncii.
4rgani#area ritmică a procesului de producere$ starea financiară stabilă a
permis de a ma2ora veniturile lucrătorilor$ de a efectua salari#area la timp. 5e
parcursul anului '//H a fost ma2orat salariul anga2a%ilor în mediu cu
$J"0.Salariu mediu lunar pentru anul '//H a constituit 'JH' lei. *a2orarea
salariului mediu lunar se e,plică prin sporirea timpului efectiv lucrat cu "$H0 fa%ă
de anul precedent$ ca urmare a micşorării pierderilor neproductive a timpului de
muncă cu 'O$O0$ mai ales cu învoirea administra%iei.
5olitica principală purtată de întreprindere este de a produce şi de a reali#a
produc%ie în volume mai mari.
(a momentul dat concuren%a pe pia%a interna%ională a unor produse de cofetărie
este destul de mare. 8a este creată de produsele de cofetării importate$ mai ales
din Pcraina şi de cele auto+tone produse de cî%iva producători. Nar necătînd la
toate acestea în anul '//H au fost produse !HJ" tone mai mare decît în anul '//.
cu /.H tone.
&n ultimul timp a sporit foarte mult concuren%a cît şi pe pia%a internă precum şi
pe pia%a e,terna a produselor de cofetărie. Acest fapt este de a petrece reutilare
te+nică mai rapidă.
Neoarece societatea Bucuria este o întreprindere mare$ ea dispune de un
compartiment comple, al contabilită%ii.
Contabilitatea este o parte integrantă a sec%iei economice$ care se supune
directorului economic şi este formată din-
. sec%ia finan%e
5 5
'. sec%ia eviden%ă contabilă şi gestiune.
Sec%ia finan%e se ocupă cu flu,urile financiare ale întreprinderii-
- calculeată şi plăteşte impo#itele-
9 pe imobil
9 funciar
3
9 pe amena2area teritoriului
- face toate decontările prin bancă:
- duce eviden%a şi %ine informa%ia asupra nivelului necesar de credite:
- urmăreşte plata creditelor:
- urmăreşte calculul şi plata dobîn#ilor la credite.
Qeful sec%iei are dreptul la semnătură la bancă.
A doua sec%ie este mai mare şi are un volum mai e,tins de muncă şi are ca scop-
a. controlul oportun asupra integrită%ii patrimoniului întreprinderii:
b. furni#area informa%iei privind patrimoniul întreprinderii$ atît utili#atorilor
e,terni$ cît şi celor interni:
c. calculul costului de produc%ie:
d. întocmirea şi pre#entarea la timp a dărilor de seamă pentru toate tipurile de
utili#atori:
e. eviden%a sintetică şi analitică a tuturor activelor şi pasivelor$ precum şi
furni#area acestor date pentru luarea deci#iilor.
Aici deasemenea sunt generali#ate datele pe toata fabrica SA „Bucuria”$ filiale şi
maga#ine$ pe fiecare compartiment în parte a contabilită%ii şi este format din-
. Sec%ia aprovi#ionare - materiale . Această sec%ie generali#ea#ă toată informa%ia
privind intrarea materialelor$ consumul lor. Qeful acestei sec%ii are în subordine to%i
maga#inerii de la întreprindere$ ce organi#ea#ă inventarierea asupra materialelor.
Neasemenea$ această sec%ie se mai ocupă şi cu eviden%a serviciilor prestate
întreprinderii şi este formată din următoarele subsec%ii-
9 sec%ia serviciilor primite:
9 sec%ia materialelor au,iliare şi obiecte de inventare:
9 sec%ia lucrul cu filialele - aici se duce eviden%a datoriilor comerciale şi
împrumuturilor acordate.
'. Sec%ia de calcul . 8a are scopul de ducere a eviden%ei şi calculului salariului şi
compensa%iilor de naştere şi incapacitate temporară de muncă. Natorită sistemului
automati#at ea primeşte de la toate sec%iile informa%ia privind timpul lucrat şi sarcina
de lucru îndeplinită. Aici se mai întocmeşte raportul BASS-..
J. Sec%ia desfacere . Se ocupă cu eviden%a opera%iilor privind comerciali#area
mărfurilor şi este formată din Nepo#itul Central de mărfuri şi compartimentul
eviden%ă sintetică la maga#ine.
Acest compartiment eliberea#ă factura 67A şi cea de e,pedi%ie. &n primul rînd$ ea
controlea#ă dacă banii pentru marfă au sosit la contul de decontare$ şi numai apoi
eliberea#ă marfa$ primeşte marfa şi verifică autenticitatea şi coinciden%a datelor reale.
- duce eviden%a aprovi#ionărilor cu mărfuri a maga#inelor proprii şi cu dealerii
oficiali:
- duce eviden%a vîn#ărilor de mărfuri la maga#ine pe ba#a rapoartelor lunare ale
vîn#ătorilor sau şefilor de maga#ine.
- duce eviden%a 67A şi acci#e de plătit$ şi pe fiecare din acest impo#it este
delegat un contabil aparte pentru că volumul acestor impo#ite este foarte mare. Aceste
persoane generali#ea#ă informa%ia privind 67A încasat şi plătit$ fac declara%ii privind
4
aceste impo#ite.
.. Pn compartiment aparte este destinat mi2loacelor fi,e $ care se ocupă cu-
a. calculul u#urii şi determinarea termenului de u#ură:
b. calculul valorii de intrare a mi2loacelor fi,e la întreprindere:
c. calculul reevaluărilor din repara%ii.
(a întreprindere este organi#at un depo#it pentru mi2loace fi,e$ care este supus
acestui compartiment. Aici se generali#ea#ă toată informa%ia furni#ată de sec%ia
mecanică$ sec%ia repara%ii capitale şi alte sec%ii ce se ocupă cu producerea şi repara%ia
mi2loacelor fi,e.
H. Casa - este o subdivi#iune aparte$ care se ocupă cu eviden%a operativă a
mi2loacelor băneşti$ răspun#ător de integritatea acestor mi2loace o casierul-şef. 8l
îndeplineşte registrele de casă şi le introduce în sistemul informa%ional contabil.
K. Sunt unele compartimente ce duc eviden%a pe o gamă largă de conturi$ mai ales
se duce eviden%a la filiale$ eviden%a altor c+eltuieli opera%ionale şi administrative$ se
ocupă cu calculul dividendelor şi altor plă%i.
Aprovi#ionarea contabilită%ii cu toate cele necesare este efectuată prin sec%ia
administrativ-gospodărească$ care prin ordinul scris al contabilului-şef eliberea#ă
toate cele necesare desfăşurării normale a lucrului$ inclusiv sunt eliberate documente
de strictă eviden%ă de către şefa sec%iei$ „eviden%a materialelor” prin completarea
registrului de eviden%ă a documentelor de strictă eviden%ă.
6oate aceste subdivi#iuni sunt conectate la un sistem integru$ automati#at al
eviden%ei contabile$ şi deci eviden%a dintre aceste compartimente este evidentă şi
operativă.
Nispo#i%ii generale
6ipurile de activitate a SA „Bucuria”.
.M SA”Bucuria”$ numerar de înregistrare /H//"!K din 'O septembrie !!'
înregistrat de Camera de &nregistrări a *inisterului Rusti%iei al )epublicii
*oldova pe adresa str. Columna K'$ *oldova *N-'//..
..M 5rincipalele tipuri de activită%i desfăşurate de SA „Bucuria” sunt-
9 5roducerea şi comerciali#area diverselor produse de cofetărie:
9 8laborarea şi aplicarea te+nologiilor noi de produc%ie şi felurilor noi de
produc%ie cofetărie:
9 5roducerea mărfurilor de larg consum cu elemente de crea%ie populara şi
meşteşuguri populare:
9 Fabricarea noilor feluri de produc%ie cu destina%ie de producere şi te+nică:
9 4rgani#area producerii mi,te a articolelor de cofetărie şi a altor produse cu
întreprinderile locale şi firmelor străine:
9 5roducerea şi reali#area mărfurilor şi produselor pentru e,port$ ce corespund
cerin%elor pie%ii interna%ionale:
9 8fectuarea activită%ii economice de comer% e,tern:
5 5 ~
5
9 8laborarea documentelor te+nice de proiectare şi devi#e a obiectelor cu
destina%ie de producere şi gospodăresc:
9 8laborarea şi aplicarea în produc%ie şi în economia na%ională a reali#ărilor şi
cuceririlor în ştiin%a şi te+nica a te+nologiilor noi:
9 Nesfăşurare activită%ii comerciale de intermediere:
9 Nesfăşurarea activită%ii comerciale$ de bursă$ de intermediere$ diler$ procurarea
şi reali#area$ darea în arenda a averii de orice fel- marfă$ edificii$ utila2e etc:
9 4rgani#area e,po#i%iilor$ tIrgurilor$ e,po#i%ii - tIrguri$ licita%iilor$ altor măsuri
de acest fel:
9 4rgani#area şi deservirea întreprinderilor de comer%$ maga#inelor$ sec%iilor
speciale$ prăvăliilor$ g+eretelor$ cafenelelor$ barurilor$ ospătăriilor$ altor puncte
şi obiecte de alimenta%ie publică$ producerea şi reali#area produselor de
cofetărie$ sucurilor$ băuturilor:
9 4rgani#area activită%ii informa%ional-comerciale:
9 Acordarea serviciilor consultative şi de informare persoanelor 2uridice şi fi#ice:
9 8fectuarea altor feluri de activită%i de intermediere - reclamă$ editură etc$ ce
5 7 7
nu contravin legisla%iei în vigoare a )epublicii *oldova.
.'M Contabilitatea la SA „Bucuria” se %ine conform-
9 (egii contabilită%ii nr. .'K din . aprilie !!H:
9 Sistemelor na%ionale de contabilitate$ aprobate prin ordinul *inisterului Finan%elor
al )epublicii *oldova nr. ". din 'H decembrie !!":
9 5lanul de conturi contabile ale activită%ii economico-financiară a
5
întreprinderilor$ aprobat prin ordinul *inisterului Finan%elor al )epublicii
*oldova nr". din 'H decembrie !!" cu unele modificări şi completări permise
ce %in de specificul întreprinderii:
9 Altor acte legislative şi normative$ %inîndu-se cont de modificările şi completările
ulterioare.
8viden%a patrimoniului$ datoriilor şi opera%iilor economice
.JM Contabilitatea patrimoniului$ datoriilor şi opera%iunilor economice ce %ine în
ba#a etaloanelor naturale în e,presie bănească pentru reflectarea completă$
continuă$ documentară şi independen%a acestora.
5rincipiile de formare a politicii de contabilitate
..M 8laborarea politicii de contabilitate se ba#ea#ă pe următoarele conven%ii şi
principii-
9 Continuarea activită%ii:
Dispoziţii generale............................................4
Evidenţa patrimoniului, datoriilor şi operaţiilor economice. . . .5
Principiile de formare a politicii de contabilitate............5
Persoanele responsabile pentru organizarea şi ţinerea
contabilităţii.................................................6
alculaţia costurilor de producţie............................46
6
5rioritatea con%inutului asupra formei:
9 8sen%ialitatea.
5
5ersoanele responsabile pentru organi#area şi %inerea contabilită%ii
.HM )esponsabilitatea pentru organi#area şi %inerea contabilită%ii o poartă
conducătorul Societă%ii pe Ac%iuni$ care creea#ă condi%iile necesare pentru
organi#area corectă a contabilită%ii$ pentru întocmirea şi pre#entarea oportuna a
rapoartelor$ asigură îndeplinirea riguroasă de către toate subdivi#iunile cu profil
contabil a cerin%elor contabilului-şef privind întocmirea documentelor şi
pre#entarea informa%iilor necesare pentru %inerea eviden%ei şi completarea
rapoartelor financiare.
.KM Contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor
opera%iunilor economice efectuate$ pre#entarea informa%iilor operative şi
întocmirea rapoartelor financiare în termenii stabili%i$ poartă răspundere pentru
respectarea principiilor metodologice de organi#are a contabilită%ii. 8viden%a
contabilă a SA”Bucuria” este efectuată de către contabilitate$ care
5 ?
este o sec%ie desinestătătoare în structura societă%ii.
5 5
."M Contabilii şi finansiştii poartă răspundere directă de corectitudinea
opera%iunilor contabile efectuate la sectoarele corespun#ătoare de încălcarea
actelor normative care au ac%iune pe perioada gestionară.
Active nemateriale - active care nu îmbrăca forma materială$ controlate de
întreprindere şi utili#ate mai mult de un an în activitatea de produc%ie$ comercială şi
alte activită%i$ precum şi în scopuri administrative sau destinate predării în folosin%ă
Lc+irieiM persoanelor 2uridice şi fi#ice.
Activele nemateriale se reflectă în contabilitatea financiară la valoarea de intrare$
care cuprinde -
aM valoarea de procurare a activelor nemateriale:
bM impo#itele şi ta,ele în conformitate cu legisla%ia în vigoare:
cM c+eltuieli de transportare şi darea în e,ploatare a activului nematerial pentru
utili#area probabila rămasă a acestuia.
Amorti#area activelor nemateriale cu termenii stabili%i de activare se calculea#ă după
metoda liniară pe toată această perioadă.
Activele nemateriale se constată ca activ în ca#ul în care-
aM e,istă o certitudine întemeiată că întreprinderea va ob%ine un avanta2 economic
LprofitM ca urmare a utili#ării activului.
bM 7aloarea activului poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine.
1u se consideră activ nematerial licen%ele procurate pe o perioadă de pîna la un an şi
se trec la c+eltuielile perioadei de gestiune.
Activele nemateriale la SA SBucuria”cuprind-
aM c+eltuielile de constituire
bM programe informatice
7
cM brevetele pentru noi tipuri de bomboane
dM emblemele comerciale şi mărcile de deservire
eM licen%ele la prelucrare$ producerea bomboanelor
1u se consideră active nemateriale-
aM licen%ele$ procurate pe o perioadă de pînă la un an$ şi programele informatice$
elaborate de întreprindere în decursul unei perioade$ copiate pentru vIn#are în
decursul a mai multe perioade şi contabili#ate în componen%a produselor în
conformitate cu cerin%ele S.1.C. ' TStocurile de mărfuri şi materiale T:
bM Brevetele$ emblemele comerciale şi alte active nemateriale incluse în
componen%a proprietă%ii investi%ionale în conformitate cu S.1.C. 'H TContabilitatea
investi%iilor T.
Constatarea activelor nemateriale
Activul nematerial se constată ca activ Lse contabili#ea#ăM în ca#ul in care-
aM cînd e,ista o certitudine întemeiată că întreprinderea va ob%ine avanta2
economic LprofitM ca urmare a utili#ării activului:
bM cînd valoarea activului poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine.
Avanta2ul economic$ care urmea#ă a fi ob%inut în viitor$ poate fi e,primat sub
forma de micşorare a descreşterii profitului. Ne e,emplu$ utili#area proprietă%ii
intelectuale poate să reducă c+eltuielile de produc%ie sau să ma2ore#e venitul viitor.
5entru eviden%a activelor nemateriale se utili#ea#ă contul SActive
5
nemateriale”. 8ste un cont de activ$ în debitul acestui cont se reflectă valoarea de
intrare sau valoarea reevaluată a activelor nemateriale procurate de la ter%i şi create
de întreprindere$ în credit se reflectă valoarea de bilan% a activelor nemateriale ieşite şi
casarea amorti#ării calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi
repre#intă valoarea activelor nemateriale la finele perioadei de gestiune. (a SA
SBucuria” are următoarile subconturi-
”C+eltuielile de constituire”
K ”5rograme informatice”
J UUBrevetele”
. S8mblemele comerciale”
H ”(icen%e S LAne,a M
8viden%a analitică a activelor nemateriale se %ine pe tipurile acestora.
3ntrarea activelor nemateriale la SA „Bucuria” are loc numai prin intermediul
contului '”Active nemateriale în curs de e,ecu%ie” în care preliminar sunt adunate
toate c+eltuielile şi consumurile privind punerea lor în func%iune ca document pentru
primar poate fi documente care atestă proprietate supra activelor nemateriale eliberate
de Agen%ia 1a%ianală a 5rorietă%ii 3ntelectuale sau procese verbale de e,ecutarea
lucrărilor. Ne e,emplu în ba#a procesului verbal din /!./.'//K a fost dată în
folosin%ă licen%a „VindoWs Server J//J Standart 8dition
Dispoziţii generale............................................4
Evidenţa patrimoniului, datoriilor şi operaţiilor economice. . . .5
Principiile de formare a politicii de contabilitate............5
Persoanele responsabile pentru organizarea şi ţinerea
contabilităţii.................................................6
8
alculaţia costurilor de producţie............................46
LAne,a JM.
&n luna 4ctombrie '//K a fost înregistrată marca „Clepsidra” LAne,a .M în sumă de
/"K. lei şi s-a făcut următoarea formulă contabilă-
Nebit H/ „(icen%e”-/"K. lei
~ ~ 5
Credit 'H// „C+eltuieli anticipate curente”- /"K. lei
M '//.KK/ C1S* certificarea sistemului calită%ii$ suma - !.. lei
'M '//H./! A=853$ suma - JH/ lei
3eşirea activelor nematerile are loc prin intermediul amorti#ării lor totale$ de
e,emplul pe parcursul lunii decembrie au fost amorti#ată complect C+eltuielile de
constituire în valoare de 'HO"$//lei Casarea amorti#ării calculate a activelor
nemateriale ieşite
Nebit J SAmorti#area activelor nemateriale” -'HO"$// lei
Credit SC+eltuielile de constituire” -'HO"$// lei
Calcularea amorti#ării activelor nemateriale
*etoda de calculare a amorti#ării activelor nemateriale$ aplicată de întreprindere
trebuie să reflecte sc+ema de ob%inere a avanta2ului economic LprofituluiM din acestea
active. 8,istă diferite metode de calculare a amorti#ării activelor nemateriale- liniară
LuniformăM$ soldului degresiv$ în raport cu cantitatea de unită%i de produse fabricate
Lvolumul de serviciiM.
Metoda liniară utili#ată la SA SBucuria” prevede calcularea sumelor de amorti#are
constatate pe toată durata de e,ploatare utilă a activului.
Amorti#area calculată în cursul perioadei de gestiune se constată ca consumuri sau
c+eltuieli în func%ie de destina%ia utili#ării activelor nemateriale
5 5
corespun#ătoare.
5entru reflectarea amorti#ării activelor nemateriale este destinat contul J
SAmorti#area activelor nemateriale”. Contul dat este un cont de pasiv. &n creditul acestui
cont se reflectă calcularea amorti#ării activelor nemateriale pe parcursul duratei de
func%ionare utilă a acestora$ iar în debit- casarea amorti#ării acumulate
5 ?
aferentă activelor nemateriale ieşite. Soldul acestui cont este creditor şi repre#intă suma
amorti#ării acumulate privind activele nemateriale la finele perioadei de gestiune. 8l are
aceleaşi subconturi ca şi la ”Active nemateriale” contul 8viden%a analitică a
amorti#ării activelor nemateriale se %ine pe fiecare activ nematerial şi pe tipuri u#ura este
calculată prin intermediul registrului de calcul al amomorti#ări care este automati#at şi
permite furni#area a un şir de indicatori ca
- 7aloarea de intrare
- P#ura acumulată
- Amorti#area lunară
- 7aloare de bilan%
5
- *etoda de calcul a u#urii etc.
Calcularea amorti#ării activelor nemateriale se face în func%ie de destina%a
5 5
utili#ării acestora.
9
Astfel adunate amorti#area activelor nemateriale se înscrie în rîndul J/ al Bilan%ului
contabil.
5
4 altă categorie de active nemateriale sunt activile nemateriale în curs de e,ecu%ie
care sunt activele nemateriale care nu sunt puse în func%iune dar apar%in întreprinderii sau
c+eltuieli şi consumurile afernte constituirii lor pentru eveden%a lor este distinat contul
' SActive nemateriale curs de e,ecu%ie”. 8ste un cont de
5
activ$ în debitul acestui cont se reflectă valoarea consumurilor şi c+eltuielilor pentru
creare de întreprindere activelor nemateriale sau valoarea de procurare a lor pînă la
punere în fuc%iune$ în credit se reflectă valoarea de bilan% a activelor nemateriale puse în
func%iune calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi repre#intă
valoarea activelor nemateriale în curs de e,ecu%e la finele perioadei de gestiune. (a SA
SBucuria” are următoarile subconturi-
'." SAlte active nematertiale în curs de e,ecu%ieS
5
'J SBrevete în curs de e,ecu%ieS
5
'H S(icen%e în curs de e,ecu%ieS
5 5
8viden%a analitică activelor nemateriale în curs de e,ecu%ie se %ine pe fiecare grup de
active nemateriale. Nocumente primare prin intermediul cărora are loc însrierea
consumurilor şi c+eltuielilor pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau
procurare a lor sunt Contract de muncă$ care este înc+iat între administra%ie şi inventator
de la sec%ia de elaborare tipurilor noi de produc%ie pentru elaborare unui nou brevet unde
sunt înscrise sumele salariilor şi altor plă%i sau calcula%iile de plan$ sau însăşi
(icen%ile$Autori#a%ii etc.
Astfel adunate amorti#area activelor nemateriale se înscrie în rîndul J/ al Bilan%ului
contabil.
5
4 altă categorie de active nemateriale sunt activele nemateriale în curs de e,ecu%ie
care sunt activele nemateriale care nu sunt puse în func%iune dar apar%in întreprinderii sau
c+eltuieli şi consumurile aferente constituirii lor pentru eviden%a lor este distinat contul
' SActive nemateriale curs de e,ecu%ie”. 8ste un
5 5
cont de activ$ în debitul acestui cont se reflectă valoarea consumurilor şi c+eltuielilor
pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau valoarea de procurare a lor pînă
la punere în func%iune$ în credit se reflectă valoarea de bilan% a activelor nemateriale puse
în func%iune calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi repre#intă
valoarea activelor nemateriale în curs de e,ecu%ie la finele perioadei de gestiune. (a SA
SBucuria” are următoarile subconturi-
'." SAlte active nematertiale în curs de e,ecu%ie S
5
'J SBrevete în curs de e,ecu%ieS
5
'H S(icen%e în curs de e,ecu%ieS
5 5
8viden%a analitică activelor nemateriale în curs de e,ecu%ie se %ine pe fiecare grup de
active nemateriale. Nocumente primare prin intermediul cărora are loc înscrierea
consumurilor şi c+eltuielilor pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau
procurare a lor sunt Contract de muncă$ care este înc+iat între administra%ie şi inventator
10
de la sec%ia de elaborare tipurilor noi de produc%ie pentru elaborare unui nou brevet unde
sunt înscrise sumiele salariilor şi altor plă%i sau calcula%iile de plan$ sau însăşi
(icen%ile$Autori#a%ii etc.
Mijloacele fixe sunt active materiale a căror valoarea unitară depăşeşte plafonul
stabilit de legisla%ie$ planificate spre utili#are pe o perioadă mai mare de un an în
activitatea de produc%ie$ comercială şi alte activită%i$ e,ecutarea lucrprilor şi prestarea
serviciilor sau destinate pentru predarea în arendă sau utili#area în scopuri
administrative.
&n ca#ul intrării$ mi2loacele fi,e sunt reflectate la valoarea de intrare$ care este egala
pentru-
aM *i2loacele fi,e create la întreprindere-cu valoarea efectivă$ inclusiv impo#itele
prevă#ute de legisla%ia în vigoare :
bM Clădirile şi construc%iile e,ecutate în antrepri#ă - cu valoarea contractuală a
obiectului$ inclusiv impo#itele prevă#ute de legisla%ia în vigoare:
cM *i2loacele fi,e procurate contra plată de la alte întreprinderi şi persoane fi#ice-
9 Clădiri şi construc%ii - la valoarea de cumpărare plus c+eltuielile legate de
repara%ia şi aducerea acestora în stare de lucru.
9 *aşini şi utila2e - la valoarea de cumpărare şi c+eltuielile legate de repara%ie şi
aducerea acestora în stare de lucruLasigurarea$ ta,ele vamale$ impo#itele şi
ta,ele$ c+eltuieli de transport$ c+eltuieli de montare$ instalare$ e,perimentare
etc.M:
9 *i2loace fi,e procurate pe calea sc+imbului LbarterM - cu valoarea mi2loacelor
primite pe calea sc+imbului sau predate pentru sc+imb:
9 *i2loace primite gratuit - cu suma stabilită în actele de primire-predare.
7aloarea u#urabilă a unei unită%i La obiectului de inventarM de mi2loace fi,e se
determină reieşind din valoarea de intrare a obiectului cu minusul valorii rămase
probabile.
7aloarea rămasă probabilă a mi2loacelor fi,e este determinată conform calculelor
sec%iei mecanicului-şef.
P#ura mi2loacelor fi,e se calculea#ă prin metoda soldului degresiv.
&n ca# că valoarea re#iduală este egală sau mai mică de /// lei u#ura se
calculea#ă în par%i egale în mărime de X pe parcursul a ' luni.
5e perioada gestionară c+eltuielile efectuate la diferite feluri de repara%ie şi
e,ploatare a fondurilor fi,e se socot ca c+eltuielile perioadei.
3nvesti%iile capitale ulterioare pentru ameliorarea suplimentară a stării
mi2loacelor fi,e în procesul utili#ării acestora se capitali#ea#ă în ca#ul măririi
avanta2ului economic şi anume-
aM reconstruc%ia întreprinderii în scopul ma2orării duratei de func%ionare utilă
inclusiv sporirea capacită%ii de produc%ie:
bM ridicării calită%ii unor păr%i componente separate subansamblurilor mi2loacelor
fi,e în scopul îmbunătă%irii substan%iale a calită%ii$ produselor fabricate:
cM aplicarea noilor procese de produc%ie care contribuie la reducerea considerabilă
a c+eltuielilor activită%ii de ba#ă.
11
5
&ntreprinderea „Bucuria” este o întreprindere mare şi deci$ dispune de o vastă
nomenclatură$ de mi2loace fi,e ce se împart în două grupe-
. *i2loace fi,e ce necesită monta2.
'. *i2loace fi,e ce nu necesită monta2.
5entru eviden%a mi2loacelor fi,e este destinat contul 'J „*i2loace fi,e” care este
un cont de activ. &n debit se reflectă valoarea de intrare a mi2loacelor fi,e date în
folosin%ă$ iar în credit - valoarea de bilan% a mi2loacelor fi,eieşite. Soldul
este
debitor şi arată valoarea de intrare la o anumită dată şise reflectă încapitolul 3
al
bilan%ului contabil.
5
Nin grupa mi2loacelor fi,e care se află la această întreprindere fac parte
următoarele subgrupe-
'J. „Clădiri”.
'J.' „Construc%ii speciale”.
'J.J „*aşini$ utila2e şi instaşa%ii de transmisie”.
'J." „Alte mi2oace fi,e”.
'J.O „*i2loace fi,e arendate pe termen lung”.
8viden%a analitică se face pe fiecare tip de mi2loc fi, şi în acelaşi timp fiecare
mi2loc fi, are un cod nomenclator care este pus în toate documentele primare prin
intermediul fişei de inventariere.
(a întreprindere cu aprovi#ionarea se ocupă sec%ia de aprovi#ionare care are ca
scop-
- găsirea de agen%i economici ce pot livra mi2loace fi,e.
- înc+eierea contractelor de vîn#are-cumpărare a mi2loacelor fi,e.
- aprovo#ionarea cu mi2loace fi,e de la furni#ori locali.
*i2loacele fi,e la intrare se reflectă la valoarea de intrare care cuprinde-
a. valoarea de cumpărare a mi2loacelor fi,e.
b. c+eltuieli de transport-aprovi#ionare.
c. c+eltuieli indirecte de produc%ie.
Nocumentele primare privind intrările de mi2loace fi,e sunt-
. 5rocesul verbal de primire-predare a mi2loacelor fi,e LAne,a /M.
Acest document se întocmeşte de către o comisie numită de conducătorul
întreprinderii$ în momentul predării în folosin%ă a mi2locului fi,.
5rocesul verbal de primire-predare a mi2loacelor fi,e este semnat de membrii
comisiei şi apoi se predă în contabilitate unde se %ine eviden%a analitică şi sintetică a
mi2loacelor fi,e.
'. 8viden%a analitică se organi#ea#ă în fişa de inventariere LAne,a !M care se
desc+ide pentru fiecare obiect sau grupe de obiecte omogene$ numai în ca#urile cînd
mi2loacele fi,e au intrat în aceeaşi #i$ au aceeaşi valoare şi destina%ie.
&n fişa de inventar se înregistrea#ă datele din procesul de primire-predare$ precum
şi termenul de utili#are$ rata u#urii$ locul utili#ării mi2locului fi,.
J. Factura 67A şi factura de e,pedi%ie - ele înso%esc orice livrare ce are loc între
12
doi agen%i economici. Factura de e,pedi%ie LAne,a 'M atestă trecerea dreptului de
proprietate de la furni#or la cumpărător$ iar factura 67A LAne,a JM serveşte drept
ba#ă pentru a trece în cont la cumpărător a 67A şi înscrierea acestor procurări în
registrul de eviden%ă a procurărilor.
.. &n unele ca#uri cînd mi2loacele fi,e sunt procurate în numerar de la persoane
fi#ice atunci este întocmit Actul de ac+i#i%ie$ care este un document de strictă
5 ?
eviden%ă şi este întocmit în două e,emplare$ de asemenea$ serveşte ca ba#ă de calcul a
H 0 re%inut la sursă ce trebuie plătit în bugetul de stat.
H. 4rice intrare la depo#it sau la întreprindere e întocmită prin „Nispo#i%ie de
înregistrare la intrări” - ce este un document ce atestă intrarea în depo#it a mi2loacelor
fi,e procurate sau a acelor produse la întreprindere.
3ntrările la întreprindere se fac prin următoarele căi-
AM 5rocurarea de la întreprinderile locale cu ac+itarea prealabilă sau
posterioară$ documentele ce preci#ea#ă această procurare este factura LF-J.HM care
este eliberată de furni#or unde este indicat pre%ul$ cantitatea$ contul de decontare unde
trebuie transferate mi2loacele băneşti pentru procurarea mi2loacelor fi,e.
BM *i2loacele fi,e primite de la fondatori sub formă de aport în capitalul
statutar al întreprinderii se determină la valoarea coordonată de conducerea
întraprinderii.
Sub formă de aporturi ale fondurilor aduse la capitalul statutar pot intra atît
mi2loace fi,e noi$ cît şi cele par%ial u#ate. Să anali#ăm un e,emplu concret-
8,- (a întreprindere a intrat o pompă 771.K numărul de inventar H'/.. prin
factura de e,pedi%ie 1r. JOK"OJ LAne,a'M şi s-au făcut următoarele înregistrări
contabile-
. Dt '.' „Ptila2 destinat instalării” - KJ$OO lei.
Ct JJ „Capital nevărsat” - KJ$OO lei.
'. Dt 'J.J „*aşini$ utila2e şi instala%ii de transmisie” - KJ$OO lei
Ct '.' „Ptila2 destinat instalării”. - KJ$OO lei
CM 4biectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită c+eltuieli de monta2 şi
instalare se iau la eviden%ă nemi2locit în contul mi2loacelor fi,e.
NM &n re#ultatul inventarierii-
5lusurile de mi2loace fi,e stabilite cu oca#ia inventarierii se trec la ma2orarea
veniturilor din activitatea de investi%ie. 4pera%iile legate de intrarea şi ieşirea
mi2loacelor fi,e se reflectă în registre sau maşinograme a căror formă saustructură
se stabileşte de către întreprindere LAne,a HM.
&n procesul e,ploatării mi2loacelor fi,e treptat se u#ea#ă. P#ura se calculea#ă în
dependen%ă de-
- mărimea valorii u#urabile
- durata de utili#are.
7aloarea u#urabilă repre#intă diferen%a dintre valoarea de intrare şi valoarea
probabilă rămasă a mi2loacelor fi,e. 7aloarea probabilă rămasă se stabileşte pe
fiecare pe fiecare întreprindere pentru fiecare obiect şi repre#intă valoarea materială
sau alte bunuri care urmea#ă să fie ob%inute după e,ploatarea termenului de utili#are a
13
mi2locului fi, LAne,a OM.
P#ura se calculea#ă pentru toate tipurile de mi2loace fi,e aflate în gestiunea
întreprinderii.
Calcularea u#urii mi2loacelor fi,e se efectuea#ă separat cu scopul-
. Contabilită%ii financiare - pentru fiecare obiect$ grup de obiecte omogene
conform metodei prevă#ute de S1C K.
'. Contabilită%ii fiscale - pe categorii de mi2loace fi,e$ în ba#a normelor de
re#ervă stabilită de Codul Fiscal.
(a societatea „Bucuria” se foloseşte metoda soldului degresiv pentru calculul
u#urii. &n conformitate cu această metodă valoarea u#urabilă a obiectului va fi
decontată uniform pe parcursul duratei de func%ionare utilă. Suma u#urii nu depinde
de intensitatea utili#ării activului şi se determină prin raportul valorii u#urabile către
numărul anilor ale duratei de func%ionare utilă. 1orma u#urii va fi
5
egală cu raportul dintre // şi numărul de ani ai duratei de func%ionare utilă.
(a întreprinderea dată u#ura se calculea#ă în computator introducînd datele
necesare calculului u#urii.
4 situa%ie generali#atoare a u#urii totale acumulate pe grupuri şi tipuri de mi2loace
fi,e este repre#entată în- LAne,a KM.
8viden%a analitică a u#urii mi2loacelor fi,e se %ine pe fiecare obiect şi cont în parte
LAne,a "M.
5entru eviden%a sintetică a u#urii e destinat contul de pasiv '. „P#ura mi2loacelor
fi,e”. &n credit se reflectă calculul u#urii$ iar în debit - casarea ei. Soldul este creditor
şi repre#intă suma u#urii calculate a mi2loacelor fi,e e,istente la întreprindere la
finele perioadei de gestiune.
)epara%ia se efectuea#ă în sec%ia de repara%ie a întreprinderii. (a terminarea
repara%iei se întocmeşte Actul de dare în e,ploatare.
3eşirea mi2loacelor fi,e poate avea loc în re#ultatul-
. (ic+idarea în urma u#urii depline.
'. 7în#ării altor persoane 2uridice.
J. 6ransferării gratuite.
Nocumentele ce atestă ieşirea şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de
inventar LAne,a !M la rubrica Sieşiri” şi dau dreptul la efectuarea opera%iilor de
creditare a contului 'J$ sunt următoarele-
a. 5roces verbal de casare a mi2oacelor fi,e care se mai numeşte şi act de casare a
mi2loacelor fi,e LAne,a M$ în care se arată casării valorii bunurilor$ valoarea de
intrare$ suma u#urii acumulate$ valoarea normativă$ valoarea bunurilor materiale
ob%inute din lic+idare.
b. 5roces verbal de lic+idare a mi2loacelor fi,e$ aici sunt reflectate aceleaşi date ca
şi în celelalte documente$ însă se foloseşte la vinderea mi2locului fi,.
c. Alt document utili#at la întreprindere ce atestă ieşirea mi2loacelor fi,e este
bonul de comandă. 8l este utili#at pentru eliberarea mi2loacelor fi,e în alte scopuri
decît cele reflectate mai sus.
. Necontarea u#urii calculate a utila2ului ieşit-
14
Dt '. SP#ura mi2loacelor fi,e”
Ct 'J S*i2loace fi,e”
'. &nregistrarea c+eltuielilor-
Dt "' SC+eltuieli din activitatea de investi%ii”
Ct 'J S*i2loace fi,e”
J. &nregistrarea materialelor la intrări-
Dt ' S*ateriale”
Ct 'J S*i2loace fi,e”
.. Casarea u#urii şi valorii de bilan%
Dt "' SC+eltuieli ale activită%ii de investi%ii”
5 5
Dt '. „P#ura mi2loacelor fi,e”
Ct 'J S*i2loace fi,e”
H. &nregistrarea
materialelor la
intrări Dt ' S*aterialeS
Ct 'J S*i2loace fi,e”
Ct K' S7enituri din activitatea de investi%ii” -
5
(a sfîrşitul anului inventarierea şi re#ultatele inventarierii sunt e,puse într-un act
verbal.
Balan%a de verificare este efectuată după inventarierea unde datele trebuie să
corespundă$ cele din eviden%a sintetică cu cele din eviden%a analitică.
Neasemenea ca activ material pe termen lung sunt terenurile LAne,a .M.
Conform contractului cu numărul HOK din 'J..'//H s-a cumpărat un teren în
sumă de .J.!$/K lei LAne,a HM. Se întocmeşte următoarea formulă contabilă- Nebit
'''/ S6erenuri cu construc%ii”- .J.!$/K lei
5 ?
Credit HJ!J/ SNatorii pe termen scurt fa%ă de al%i creditori”- .J.!$/K lei
Conform conractului numărul K din 'J./K./K c+eltuieli de înregistrare la oficiul
cadastral Png+eni şi alte servicii au fost în sumă de H'.$K. lei se înregistre#ă
următoarea formulă contabilă-
Nebit '''/ S6erenuri cu construc%ii”- H'.$K. lei
5 ?
Credit 'H// SC+eltuieli anticipate curente”- H'.$K. lei
Investiţiile repre#intă activele întreprinderii alocate în capitalul statutar ale altor
întreprinderi în titluiri de valoare$ în obiecte imobile şi de pre% care nu se folosesc
pentru destina%ie$ directă$ sub forma de împrumuturi altor persoane fi#ice sau 2uridice.
S.A”Bucuria” de%ine investi%ii pe termen lung în păr%i nelegate LJM în sumă de
"H.'/ lei LAne,a .!M$ adică investitorul nu are influen%ă rotabilă. Ac%iunea
repre#intă drept de proprietate a investitorului în compania investită. &n re#ultat
întreprinderea investitoare ob%ine venit sub forma de devidende.Neasemenea de%ine
investi%ii pe termen lung în păr%i legate în sumă de KKO'!$OH lei LAne,a .!M.
Se deosebeşte evaluarea ini%ială şi cea ulterioară a investi%iilor. 8valuarea ini%ială
se efectuea#ă în momentul întrării investi%iilor şi ea include pre%ul de cumpărare:
comisioanele plătite bro>erilor$ ta,ele$ impo#itele prevă#ute de legisla%ie şi alte
15
c+eltuieli legate de ac+i#i%ie investi%iilor. 8valuarea ulterioară presupune reflectarea în
bilan% la valoarea ini%ială conform S1C-'H şi este recunoscută ca metoda de ba#ă.
7aloarea ini%ială va rămîne nesc+imbată pe parcursul perioadei de de%inere a
investi%iei. Nacă cursul ac%iuni oscilea#ă permanent la bursa are loc reevaluarea Lse
diminuea#ă constutîndu-se c+eltuială$ se ma2orea#ă constatîndu-se vanitM. 5e
parcursul perioadei de gestiune la societatea anali#ată n-a avut loc reevaluare$ adică s-
a păstrat valoarea de intrare.
3nvesti%iile financiare pe termen lung LAne,a H/M mai pot fi înregistrate în bilan%
după- valoarea reevaluată care se stabileşte în re#ultatul reevaluării investi%iilor
LAne,a.OM la data întocmirii bilan%ului contabil şi ea se determină în ca#ul cînd
valoarea de intrare a investi%iilor diferă esen%ial de valoarea de pia%ă: la valoarea cea
mai mică dintre valoarea de întrare şi cea de pia%ă. &ntreprinderea alege individual
metoda de evaluare a investi%iilor pe termen lung$ stabilind-o în politica sa de
contabilitate elaborată pe anul de gestiune.
3nvesti%iile în păr%i nelegate se consideră alocările de mi2loace băneşti şi nebăneşti
în alte întreprinderi în care investitorul de%ine nu mai mult de '/0.$ din mărimea
totală a capitalului statutar. 8viden%a analitică a acestora se %ine pe tupuri de clase de
investi%ii$ pe emiten%i sau întreprinderi în care au fost investite mi2loacele.
5entru eviden%a sintetică este destinat contul de activ J S3nvesti%ii financiare
5 5
pe termen lung în păr%i nelegate”.
(a intrarea investi%iilor în păr%i nelegate se întocmesc înregistrările contabile-
Nt J”3nvesti%ii pe termen lung”
Ct '.$ '.'$ '.J-la investi%iile procurate din contul mi2loacelor băneşti
Ct HJ!- la ac+itarea ulterioară a investi%iilor procurate
Ct ''!-SAlte crean%e pe termen scurt” la procurarea investi%iilor prin sc+imbul cu
alte active
Ct K''-S7enituri din activitatea financiară” la procurarea gratuită a investi%iilor
de la alte persoane fi#ice sau 2uridice.
Ct HJ.-SNatoriile privind decontările cu buget” la suma 67A şi impo#itele legate
de procurarea investi%iilor.
3eşirea investi%iilor pe termen lung se contabili#ea#ă în felul următor-
Nt ".-SAlte c+eltuieli opera%ionale” la vaoarea investi%iilor pe termen lung ieşite
Nt '.$ '.'$ '.J”Conturi de mi2loace băneşti”-la încasarea sumelor acordate
anterior sub formă de împrumuturi altor întreprinderi
Nt ". SC+eltuieli” -la valoarea investi%iei care nu poate fi restituită sau ac+itată
Ct J-(a valoarea totală a investi%iilor ieşite ac+itate.
&n ca#ul cînd se sc+imbă termenul de care dispune întreprinderea$ investi%iile pe
termen lung pot trece în categoria celor pe termen scurt şi invers.
3nvesti%iile pe termen lung trecute în categoria celor pe termen scurt se evaluea#ă la
cea mai mică valoare dintre valoarea de întrare şi cea de pia%ă.
16
*aterialele şi materia primă au însemnătate mare în totalul stocurilor de mărfuri şi
materiale deoarece ele fac parte din activ şi pot fi puse în circula%ie foarte rapid.
Neoarece SA „Bucuria” este o întreprindere foarte mare$ atît după numărul
colectivului$ cît şi după rolul ei în economia na%ională$ ea operea#ă cu o vastă
nomenclatură de materii prime şi materiale.
Conform S1C nr. ' „Stocuri de mărfuri şi materiale” materialele se împart în '
subgrupe-
. *aterii prime - sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi se
regăsesc în produsul finit integral sau par%ial$ fie în starea lor ini%ială$ fie în starea lor
transforma%ională.
'. *ateriale consumabile - sunt acele categorii de bunuri de natura
activelor curente Lmateriale au,iliare$ combustibil$ ambala2e$ piese de sc+imb$
materiale de construc%iiM care participă direct la procesul de produc%ie ce se poate
regăsi$ de regulă$ în con%inutul material al noilor produse.
Stocurile de mărfuri şi materiale$ cu e,cep%ia obiectelor de mica valoare şi
scurtă durată$ sunt reflectate în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre
cost şi valoarea reali#abilă netă. &n contabilitatea curentă evaluarea acestora se
efectuea#ă după metoda F3F4.
C+eltuielile care nu sunt cunoscute la momentul intrării materiei prime sau
materialelor se includ în contul „Nevieri” la sfîrşitul lunii curente.
Adaosul comercial la mărfurile comerciali#ate prin maga#inele de firmă se
formea#ă reieşind din anali#area c+eltuielilor comerciale şi include c+eltuieli de
transportare$ c+eltuieli pentru deservirea gratis cu pungi şi altele.
(a diverse c+eltuieli care se includ în cost se referă c+eltuielile ce %in de
aducerea bunurilor la starea cerută$ c+eltuielile de transport pentru transportarea
produc%iei gata şi altele.
Costul normativ se calculea#ă reieşind din normele c+eltuielilor materiale
directe$ c+eltuielilor directe la salariu şi c+eltuielilor indirecte de producere conform
calcula%iilor pentru evaluarea curentă a produc%iei în curs de e,ecu%ie$ c+eltuielilor
privind retribuirea muncii şi c+eltuielilor de produc%ie indirecte se aprecia#ă în
propor%ia c+eltuielilor materiale şi produc%iei nefinisate către consumul material la
fabricarea produc%iei.
*ateriile prime cuprind următorul nomenclator cu eviden%a lor în următoarele
subconturi ale contului ' „*ateriale”$ unde în debit se înscriu intrările de materiale
fabricate sau procurate la valoarea lor de intrare$ iar în credit - ieşirea lor.
Nin grupa materialelor consumabile fac parte următoarele subgrupe-
'.' „Semifabricate procurate şi articole de completare” - aici se %ine eviden%a
materialelor destinate producerii bomboanelor.
'.J „Combustibil” - unde se %ine eviden%a combustibilului la ben#inăria
~ ~ 5 5
proprie şi a filialelor.
'.. „Ambala2e” - ambala2ul care este utili#at la împac+etarea produselor finite
sau ambala2 complementar materialelor sau materiilor prime procurate.
'.H „5iese de sc+imb” - piese de sc+imb necesare parcului auto e,istent sau
17
utila2ului te+nologic.
'.K „Alte materiale”- mai ales se duce eviden%a materialelor ce sunt
~ ~ 5
consumate pentru între%inerea cură%eniei la întreprindere Lsăpun$ detergen%i$ cîrpe etc.M
'.O „*ateriale de construc%ie” - materialele de construc%ie ce sunt folosite
' * 5 5
pentru repara%iile capitale.
8viden%a analitică se face pe fiecare tip de material aparte şi fiecărui material i se
atribuie un cod nomenclator.
Ne aprovi#ionările cu materiale la întreprindere se ocupă sec%ia de aprovi#ionare$
care are ca scop-
- găsirea agen%ilor economici ce pot livra materiale şi materii prime necesare.
- înc+eierea contractelor de vîn#are-cumpărare a materialelor cu acordul
conducerii şi sec%iei 2uridice.
- aprovi#ionarea cu materiale de la furni#orii locali.
Atunci cînd colaboratorii sînt delega%i după materiale şi se eliberea#ă un document
numit „delega%ie” LAne,a !M$ care este de strictă eviden%ă şi în el se introduc datele
personale din buletinul de identitate a delegatului$ este pusă ştampila şi semnat de
contabilul responsabil de delega%ii$ conducătorul sec%iei aprovi#ionare şi însuşi
delegatul.
8viden%a analitică a acestor delega%ii se face în „)egistrul delega%ilor”$ unde sunt
înscrise bunurile materiale care trebuie procurate şi firma unde este delegat.
Nupă J #ile de la eliberarea delega%iei$ delegatul trebuie să dea darea de seamă pe
fiecare delega%ie eliberată lui şi drept documente 2ustificative pentru aceste dări de
seamă sunt facturile 67A LAne,a OM şi de e,pedi%ie eliberate de către furni#or.
(a intrare în patrimoniu stocurile de materiale şi de obiecte de mică valoare şi scurtă
durată cumpărate se evaluea#ă la valoarea de intrare$ ce este formată din-
9 valoarea de cumpărare a stocurilor:
9 c+eltuieli de transport-aprovi#ionare:
9 ta,ele vamale şi alte plă%i legate de procurare.
Costul cuprinde c+eltuieli de ac+i#i%ionare$ pentru prelucrare şi alte c+eltuieli
necesare pentru aducerea stocurilor în stare de utilitate.
7aloarea reali#abilă netă repre#intă pre%ul probabil de vîn#are a stocurilor în
procesul activită%ii economice ordinare diminuată cu c+eltuielile accesorii pentru
comerciali#area lor.
Nocumentele primare privind intrările de materiale care permit să se înscrie la
intrări în fişa de maga#ie-
. Factura 67A şi factura de e,pedi%ie - sunt documente de strictă eviden%ă care le
eliberea#ă numai editura statistică. Aceste documente înso%esc orice livrare
5
dintre doi agen%i economici. 5rin factura de e,pedi%ie se atestă dreptul de proprietate de
la furni#or la cumpărător. Factura 67A LAne,a OM serveşte drept ba#ă pentru a trece în
cont la cumpărărtor a sumei 67A şi înscrierea acestei procurări în )egistrul de eviden%ă
a procurărilor$ care au număr şi serie.
'. Neclara%ia vamală şi invoice - acest document este întocmit de declarantul
18
mărfii$ adică de cel ce efectuia#ă procedura de devamare. 8l serveşte drept ba#ă pentru
intrare în posesia lui cît şi temei pentru plata 67A$ ta,elor vamale şi procedurilor
vamale. 8l este întocmit de către importator în . e,emplare pentru sec%ia statistică$
economică şi de control al vamei$ este valabil numai cînd stă ştampilă vamei şi ştampila
personală a lucrătorului vamei.
J. &n unele ca#uri cînd materialul este procurat de persoane fi#ice în numerar$
atunci este întocmit act de ac+i#i%ie$ care este deasemenea un document de strictă
5 ?
eviden%ă$ se întocmeşte în ' e,emplare şi este ba#a de calcul a H0 re%inute la sursă şi
care trebuie plătite în bugetul de stat conform art. !/ al Codului Fiscal pînă la data de
/ a lunii următoare lunii de ac+i#i%ie.
.. 4rice intrare în depo#it sau la întreprindere este înso%ită de „Nispo#i%ie de
înregistrare la intrări” L*-.M$ care este un document ce atestă intrarea în depo#it a
materialelor procurate sau mărfurilor produse la întreprindere. 8l totodată este şi
document de ba#ă ce dă dreptul la înscrierea de intrări în fişa de maga#ie unde
semnea#ă delegatul şi maga#inierul care a primit materialul.
H. Narea de seamă materială LAne,a KM este un document ce înregistrea#ă
denumirea materialelor$codul lor$unitatea de măsură şi denumirea lucrărilor efectuate.
Neasemenea este indicat totalul cantită%ii materialelor c+eltuite.
5
Nupă ce materialele şi materia primă au intrat la depo#it maga#inierul introduce la
intrări în Fişa de maga#ie L*M care este un document centrali#ator ce arată starea de
facto a stocului de un anumit tip de materiale$ el este întocmit de maga#inier odata cu
producerea sc+imbărilor în stoc$ intrări sau ieşiri de la depo#it.
&n fiecare / #ile aceste fişe sunt controlate de contabilul responsabil de eviden%a la
acest depo#it$ să corespundă cu datele din sistemul automati#at de contabilitate$ după ce
a verificat soldurile contabilul responsabil estepre#ent la fiecare control şi pune data
controlului. Fişa de maga#ie se desc+ide odată cu intrarea unui nou tip de material şi ei
i se pune un cod care corespunde cu codul materialului. 8le se păstrea#ă în cartotecă
care este la fiecare maga#inier$ totodată ele sunt între%inute atît automati#at$ cît şi
manual.
Aceste fişe sunt păstrate timp de J ani după ce ele au fost scoase din u#.
Nar în contabilitate evaluarea curentă a stocurilor privind e,isten%a şi ieşirea se face
prin metoda costului mediu ponderat care se calculea#ă astfel-
C*5YLSiZ7iM-LCsZCiM
Si - stoc ini%ial
7i - valoarea totală a intrărilor
Cs - cantitatea e,istentă în stoc
Ci - cantitatea intrată.
7arianta aplicării acestei metode este actuali#area periodică a costului unitar mediu
ponderat$ la întreprindere această actuali#are se face lunar.
Nocumentele ce atestă ieşiri şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de maga#ie la
rubrica ieşiri şi de asemenea ce dau dreptul la efectuarea opera%iilor de creditare a
contului ' sunt următoarele-
Fişa limită de consum care este un document prin care se face eliberarea materiei
19
prime şi materialelor din depo#itul central spre sec%iile de produc%ie şi pe ba#a lor sunt
calculate consumurile directe de materiale. 8a este îndeplinită de către maistrul sau
te+nologul şef şi în ea trebuie să fie semnăturile şefului depo#itului$ şeful sec%iei şi
normator$ în ea este pusă luna care nu trebuie depăşită$ de regulă$ se îndeplineşte o fişă
pe lună dar însemnările se fac #ilnic$ dacă în sec%ia de produc%ie la sfîrşitul lunii sunt
materiale care nu au fost utili#ate ele sunt trecute la sold în luna viitoare
Această fişă limită este utili#ată şi atunci cînd materialele sunt utili#ate de sec%iile
au,iliare pentru producerea materialelor complimentare.
Neasemenea se mai întocmeşte şi un astfe de document primar cum ar fi - Bonul de
intrare LAne,a "M care este întocmit în ba#a facturii fiscale LAne,a OM.
Alt document utili#at la întreprindere pentru eviden%a ieşirilor este bonul de
comandă. 8l este utili#at pentru eliberarea materialelor în alte scopuri decît cele de
produc%ie$ de e,emplu$ pentru deservirea maga#inelor administrative şi altor
subdivi#iuni ce deservesc întreprinderea. 8le totodată sunt şi documente ce atestă
folosirea internă a materialelor de la un maga#iner la altul.
4biectele de mică valoare şi scurtă durată sunt bunurile cu valoare mai mică decît
limita stabilită pentru a fi considerate mi2loace fi,e L/// leiM indiferent de durata lor
de utili#are sau cu o durată mai mică de an indiferent de valoarea lor$ precum şi
bunurile asimilare acestora Linstrumente şi obiecte de inventar$ îmbrăcăminte şi
încăl%ăminte de protec%ia muncii precum şi construc%iile provi#oriiM.
7aloarea de intrare a 4*7SN se determină în contabilitatea curentă ca şi pentru
mi2loacele fi,e.
4*7SN a căror valoare unitară este mai mică de H// lei$ se trec la consumuri
sau c+eltuieli$ pe măsura predării acestora în folosin%ă$ în mărime de //0 din valoarea
de intrare a acestora .
P#ura se calculea#ă pentru 4*7SN cu valoarea mai mare de H// lei$ în
propor%ie de //0 din valoarea acestora$ cu scăderea valorii rămase probabile$ iar celor
mai mici de H// lei - //0 din valoarea lorAceste obiecte de regulă nu se consumă
într-un singur ciclu de e,ploatare$ ele îşi transferă valoarea lor în mai multe cicluri de
e,ploatare pe măsura întrebuin%ării lor în c+eltuielile activită%ii sub formă de u#ură
calculată în propor%ie de // 0 din valoarea acestora diminuată cu valoarea probabilă
rămasă$ e,cep%ie fac obiectele de mică valoare şi scurtă durată a căror valoare unitară
este mai mică de X de la limita stabilită. 8le trec la c+eltuieli sau consumuri pe măsura
predării lor în e,ploatare.5otrivit )egulamentului cu privire la obiectele de mică
valoare şi scurtă durată 1r. /H['-J/-H. din /J./K.!" şi paragrafului J. al S1C'
obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt active care- -au valoare unitară mai mică
decît limita stabilită de legisla%ie indiferent de durata de e,ploatare.
-au o durată de e,ploatare mai mică de un an$ indiferent de valoarea unitară.
5entru eviden%ă sunt destinate următoarele conturi sintetice şi următoarele subconturi-
'J. S4*7SN în stoc”
'J.' S4*7SN în e,ploatare”.
Aceste conturi sunt conturi de activ$ în debit se reflectă intrările$ în credit - ieşirile
de 4*7SN.
20
Alt cont utili#at pentru eviden%a obiectelor este contul '. SP#ura obiectelor de
mică valoare şi scurtă durată” - pentru obiectele care nu sunt consumate la prima
utili#are. Creditul acestui cont reflectă valoarea u#urabilă inclusă în c+eltuieli sau
consumuri în momentul dării lor în folosin%ă$ iar în debit - casarea u#urii calculate
5 ?
aferente acestui obiect.
3eşirile de 4*7SN se e,ecută prin bonul de comandă de la depo#it spre locul
utili#ării lor.
3eşirea acelor tipuri de 4*7SN a căror valoare este mai mică de X din limita
stabilită ele sunt direct trecute la c+eltuieli sau consumuri.
(a sfîrşitul anului numaidecît se face inventarierea care este un procedeu contabil
prin care se verifică situa%ia de facto la locul depo#itării cu datele din contabilitate.
Acest procedeu este un procedeu al controlului intern prin care întreprinderea doreşte
să ştie starea de facto la fiecare depo#it$ fiecare maga#in.
3nventarierea poate fi planificată sau operativă cînd se face fără ca maga#inerul să
ştie în prealabil.
3nventarierea este făcută prin ordinul directorului fabricii şi pe ba#a acestui ordin
este numită comisia de inventariere.
3nventarierea se face în pre#en%a gestionarului$ în timpul inventarierii nu are loc nici
o mişcare din depo#itul dat$ uşile depo#itului se înc+id şi se pune o ştampilă a
contabilită%ii şi una a maga#inerului$ în timpul inventarierii se întocmeşte lista de
inventariere.
&n timpul inventarierii se pot depista 4*7SN ce trebuiesc decontate.Acest lucru se
face în ba#a Actului de decontare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată LAne,a
'/M. Se emite un ordin unde se stabileşte o comisie care e,aminea#ă aceste obiecte şi
confirmă u#ura lor.
Nupă ce s-a făcut inventarierea se face un act verbal 17-= unde sunt e,puse
re#ultatele inventarierii.
(a întreprindere aşa lipsuri în anul de gestiune e,aminat nu au fost$ dar teoretic se
fac următoarele înregistrări contabile-
Dt ''".. SCrean%e privind recuperarea daunelor”
Ct '.' - şa suma valorilor materiale
Ct K' - la suma coeficientului
Ct HJ. - la suma 67A.
(a sfîrşitul lunii$ trimestrului$ anului se fac următoarele verificări pe fiecare
gestionar$ pe fiecare subcont$ şi pe fiecare cont.
Balan%ele de verificare la fiecare gestionar sunt e,ecutate după efectuarea
inventarierii- corespunderea datelor din eviden%a sintetică şi analitică cu datele din
balan%ele de verificare.
5
Acest proces se efectuea#ă prin intermediul sistemului automati#at de date ce
permite eviden%a operativă pe fiecare tip şi gen de material la sfîrşitul anului.
Contabilitatea produc%iei în curs de e,ecu%ie şi a produselor fabricate.
8viden%a produc%iei în curs de e,ecu%ie este dusă în contul 'H „5roduc%ia în curs de
e,ecu%ie”
21
5
Ceea ce priveşte produc%ia în curs de e,ecu%ie atunci aici intră produsele ce nu au
trecut toate fa#ele de produc%ie LAne,a J'M.
5roduc%ia în curs de e,ecu%ie este evaluată la pre%ul de cost a c+eltuielilor. 8viden%a
produselor fabricate este dusă în contul de activ 'K „5roduse” ce la întreprindere are
mai multe subconturi.
&n debitul acestor conturi se duce eviden%a produselor fabricate$ iar în credit
reali#area sau utili#area lor în cadrul întreprinderii.
Balan%a produc%iei gata este pre#entată în LAne,a JHM.
3ntrările în acest cont se fac de la produc%ia de ba#ă prin formula contabilă$ în luna
decembrie LAne,a JKM-
Dt 'K/ „5roduse” - !""H/$/K lei
Ct O „5roduc%ia de ba#ă” -!""H/$/K lei
3ar ieşirile pot fi efectuate pe mai multe căi$ pentru reutili#are în cadrul
întreprinderii-
Dt ' „*ateriale”
Ct 'K.' „Semifabricate din produc%ia proprie”
Aceste opera%ii se fac prin intermediul dispo#i%iei de livrare a materialelor.
Sau materialele sunt eliberate pentru a fi comerciali#ate prin re%eaua proprie de
maga#ine$ ca document primar este factura de e,pedi%ie eliberată de sec%ia vîn#ări-
Dt '" „*ărfuri” - J!J!'!H$"" lei
Ct 'K. „5roduse finite” - J!J!'!H$"" lei
Sau ieşirile în alte scopuri-
Dt " „Costul vîn#ărilor” - JJ.!".$O! lei
Ct 'K „5roduse finite” - JJ.!".$O! lei
Concomitent produsele pot să se deteriore#e sau să fie sustrase$ ca lipsuri la
inventariere$ atunci se întocmeşte formula contabilă-
Dt "."/ „Alte c+eltuieli opera%ionale” - KJ$KH lei
Ct 'K. „5roduse finite”. -KJ$KHlei
3nventarierea produc%iei este e,ecutată la sfîrşitul lunii în #ile libere$ cînd nu
lucrea#ă întreprinderea$ sunt verificate la fa%a locului numărul efectiv de produse şi
corespunderea lor cu datele din contabilitate$ procedura de inventariere este aceeaşi ca
şi la alte materiale
*ărfurile repre#intă bunurile procurate de la alte persoane 2uridice şi fi#ice cu
scopul revîn#ării în aceeaşi stare.
S.A. „Bucuria” are o serie de maga#ine de firmă şi angro în care pe langă
produc%ia proprie se mai reali#ea#ă şi alte mărfuri care sunt aduse de la furni#ori cu
care anticipat sau înc+eiat contracte. *ărfurile sunt înso%ite de factura de e,pedi%ie
LAne,a OJM$ factura 67A LAne,a O'M eviden%a cărora este dusă în TRurnalul de
eviden%a a procurărilor T.
8viden%a analitică a mărfurilor se %ine pe sortimenet$ tipuri$ locuri de păstrare şi
pesroane gestionare. 8viden%a sintetică se %ine cu a2utorul contului de activ '"
„*ărfuri”. 4rgani#area eviden%ei mărfurilor este condi%ionată de metoda de evaluare
22
folosită în decursul perioadei de gestiune.
Conform S1C-' întreprinderile pot utili#a ' dou metode de evaluare curentă a
mărfurilor-
9 (a cost efectiv Lvaloarea de întrareM
9 (a pre% de vîn#are
(a S.A. „Bucuria”evaluarea se face la pre% de vîn#are.
(a sfîrşitul fiecărei săptămîni$ maga#inul pre#intă o dare de seamă privind
întrările şi ieşirile de mărfuri . 3ar la sfîrşitul fiecărei luni se petrece inventarierea
tuturor mărfurilor LAne,a O/M. Qi deasemenea$ la sfîrşitul lunii$ în contbilitate la
S.A. „Bucuria” se întocmeşte o dare de seamă generali#atoare în care se include toate
intrările$ ieşirile şi soldul la sfărşitul lunii LAne,a "!M.
(a intrarea mărfurilor se întocmeşte formula contabilă-
Nebit '" „*ărfuri”
Credit '" „*ărfuri”
(a intrarea produselor proprii se întocmeşte formula-
Nebit contul '" „*ărfuri”
Credit contului 'K „5roduse”
(a ieşirea mărfurilor se întocmesc formulele contabile -
Nebit contului ''! „Alte crean%e pe termen scurt”
Credit contului '" „*ărfuri”
Adaosul comercial aferent mărfurilor vîndute se aplică conform formulei LAne,a
"'M-
LSoldul ini%ial O'Z)ula2ul creditor O'M[LSoldul ini%ial '"Z)ula2ul debitor '"M
Neasemenea se mai întocmesc şi alte documente primare cum ar fi-
9 7enitul sumar pe mărfuri LAne,a "JM
9 (ivrarea sumară pe mărfuri LAne,a ".M
9 (ivrat sumar Furni#or [ Client LAne,a "HM
9 (ivrat sumar *aga#ine firmă LAne,a "KM
9 Catalogul pre%urilor LAne,a "OM ş.a
3ndiferent de metoda de evaluare utili#ată în eviden%ă curentă$ la finele
5 ?
perioadei de gestiune mărfurile se reflectă în bilan% la cost efectiv Lvaloarea de
întrareM. 5entru determinarea costului efectiv la întreprinderile unde mărfurile se
evaluea#ă la pre% de vîn#are se întocmeşte formula contabilă-
Nebit contului '" T*ărfuri T Lcu semnul minusM
Credit contului O' TAdaos comercial T
23
3nventarierea mărfurilor la S.A. „Bucuria”are loc o dată în an$ de obicei formîndu-se
o comisie care petrece inventarierea$ şi apoi ia măsurile necesare.
Contabilitatea crean%elor
9
Creanţele constituie o parte activelor care trebuie ac+itate întreprinderii de către
alte persoane fi#ice şi 2uridice la scaden%ă stabilită prin condi%iile contractului$ cambiei
sau altor acte normative.
Crean%ele pe termen lung şi scurt sînt reflectate în contabilitate la valoarea nominală.
5entru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase$ întreprinderea
formea#ă după necesitate pe seama c+eltuielilor comerciale o re#ervă specială.
Crean%ele cu filialele întreprinderii sînt reflectate la contul ''J SCrean%e pe termen scurt
ale păr%ilor legate” la valoarea nominală fără 67A. Crean%ele cu termen e,pirat de
ac+itare conform legisla%iei în vigoare se trec la pierderi numai la aprobarea deci#iei
respective de către Consiliul Societă%i.
Necontările clien%ilor şi cumpărătorilor rareori au loc concomitent cu e,pedierea
produselor$ mărfurilor$ prestarea serviciilor. &n aceste condi%ii furni#orul are dreptul unei
crean%e asupra cumpărătorului. 5entru generali#area informa%iei privind e,isten%a$
formarea şi ac+itarea crean%elor cu o durată nu mai mare de un an$ aferente decontărilor
cu cumpărătorii şi clien%ii pentru produsele LmărfurileM e,pediate şi serviciile prestate$
este destinat contul de activ '' TCrean%e pe termen scurt privind facturile comerciale T.
3n debitul lui se reflectă formarea crean%elor pe termen scurt aferente facturilor
comerciale$ iar în credit - ac+itarea lor. Soldul este debitor şi repre#intă sumele datorate
de cumpărători şi clien%i la finele perioadei de gestiune. (a contul dat pot fi desc+ise
următoarele subconturi-
'' TFacturi de primit din %ară T
''' TFacturi de primit din străinătate T
''J TCambii primite T.
8viden%a analitică a crean%elor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se %ine
pe fiecare debitor$ fiecare cont analitic poate să fie atît creditor cît şi debitor acesta
depinde de suma de bani care este trasferată pentru marfa e,pediată dacă depăşeşte se
trece la credit iar dacă sunt mai mici atunci ele rămîn pe debitul contului analitic.
Crean%ele comerciale pot fi divi#ate în crean%e ale debitorilor din %ară şi crean%e ale
debitorilor din străinătate.
(ivrarea produc%iei se efectuea#ă în ba#a unui contract de vîn#are-cumpărare
înc+eiat cu cumpărătorul şi pe ba#a facturii de e,pedi%ie LAne,a J.M şi facturii 67A
LAne,a JJM.
(ivrările efectuate agen%ilor economici din republică se impo#itea#ă cu 67A în
mărime de '/0 din valoarea mărfii .
&n urma ac+itării de către client a mărfurilor primite se înscrie formula contabilă şi ca
document de ba#ă serveşte e,trasul de cont valutar de la bancă$ care atestă ac+itarea
sumei de către furni#or .
Nt '.J TCont valutar
Ct ''' TFacturi de primit din străinătate T
24
3ntrarea mi2loacelor băneşti pentru ac+itarea crean%elor pe termen scurt aferente
facturilor comerciale -
aM 5rin intermediul casei
Nebit '. TCasa lei T
Credit '' T Facturi primite din %ară”
bM 5rimit pe contul de decontare
Nebit '.' SCont de decontare”
Credit ''SFacturi primite din %ară”
Ac+itarea crean%elor pe seama-
Subiec%ii impo#abili cu 67A - furni#orii mărfurilor LserviciilorM %in Registrul de
evidenta a livrarilor este destinat pentru înscrierea facturilor 67A LAne,a JJM Lben#ilor
de înregistrare a aparatelor de casa$ borderourilor de evidentaM$ întocmite de furni#or$ în
scopul determinarii sumei 67A pentru marfurile livrate Le,pediateM Lserviciile prestateM.
8videnta facturilor 67A în )egistrul de evidenta a livrarilor se efectuea#a în ordine
cronologica pe masura livrarii marfurilor Lprestarii serviciilorM sau primirii avansului.
)egistrul de eviden%ă a livrarilor se duce discret Lnu conform totalului cumulativMde
catre contribuabilii 67A- furni#orii marfurilor LserviciilorM.
)egistrul de evidenta a livrarilor serveşte în calitate de-
9 registru au,iliar pentru înregistrarea vîn#arilor si prestare de servicii
9 document$ în ba#a caruia se determina lunar 67A colectat
9 document de controlat al unor operatii contabile
&n )egistrul de evidenta a livrarilor este obligatorie$ de asemenea$ includerea datelor
din documente$ eliberate la e,portul marfurilor si serviciilor$ cît si a datelor facturii de
e,peditie la livrarea marfurilor LserviciilorM scutite de 67A.
Filialele$ sucursalele si subdivi#iunile separate$ aflate la bilantul contribuabilului
67A si care nu sînt contribuabili ai 67A de sine stătători$ tin )egistrele procurărilor$
oglindind în ele datele-
- din facturile 67A LAne,a JJM$ eliberate pentru livrarile impo#abile de mărfuri si
servicii:
- din facturile de e,peditie LAne,a J.M$ eliberate pentru livrările de marfuri si servicii
neimpo#abile:
- pe livrările de mărfuri$ reali#ate în reteaua comertului cu amănuntul
(a procurarea materialelor$ mărfurilor$ furni#orul poate cere ac+itarea acestora pînă
la livrarea lor$ sub forma avansurilor. 5entru eviden%a avansurilor pe termen scurt
acordate furni#orilor$ altor creditori în contul mărfurilor$ materialelor şi altor active sau
serviciilor prestate$ precum şi privind ac+itarea produselor$ lucrărilor primite de la
clien%i pe măsura finisării lor par%iale$ pe termen nu mai mare de un an$ este destinat
contul de activ ''. SAvansuri pe termen scurt acordate”. &n debit se reflectă sumele
avansurilor acordate pe termen scurt$ iar în credit - sumele avansurilor înregistrate
pentru stingerea datoriilor fa%ă de furni#ori$ anulate sau restituite. (a contul dat pot fi
desc+ise următoarele subconturi-
''. TAvansuri pe scurt acord în %ară T
''.' T Avansuri pe scurt acordat în străinătate T
25
8viden%a analitică a avansuril pe termen scurt se %ine pe fiecare debitor.
Fiecare cont analitic poate să fie atît creditor cît şi debitor acesta depinde de suma de
bani care este trasferată pentru materiale$servicii e,pediate dacă depăşeşte valoarea
materiale recep%ionate trece la credit .
Acordarea avansurilor în contul livrării mărfurilor$ materialelor$ prestării serviciilor
se e,ecută prin Nispo#i%ie de plată bancară şi Nispo#i%ie de plată din casă.
Contabilitatea crean%elor privind decontările cu bugetul
Necontările cu bugetul au particularită%i specifice datorită reglementării normative a
modului de determinare şi ac+itare a crean%elor şi datoriilor fa%ă de buget. )aporturile
întreprinderii cu bugetul au un caracter multiplu şi divers$ de aceea decontările cu
bugetul se reflectă în conturi distincte privind datoriile şi crean%ele.
Crean%ele bugetului fa%ă de întreprindere apar ca urmare a impo#itelor stabilite
vărsate la buget în avans$ a sumelor plătite în plus în buget$ a diferen%elor ta,ei pe
valoare adăugată plătită şi încasată.
5entru generali#area informa%iei privind e,isten%a$ înregistrarea şi ac+itarea
crean%elor privind decontările cu bugetul$ cuvenite întreprinderii din buget$ conform
legisla%iei în vigoare$ este destinat contul de activ ''H TCrean%e pe termen scurt privind
decontările cu bugetul T. 3n debitul acestui cont se înregistrea#ă avansurile vărsate la
buget potrivit impo#itelor stabilite de legisla%ie Lcu e,cep%ia 67AM$ precum şi sumele
plătite în plus la buget şi diferen%ele între sumele 67A plătită şi primită$ iar în credit -
sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul$
reali#ate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare$ precum şi plă%ile în plus
recuperate de buget. Soldul acestui cont este debitor şi repre#intă datoriile bugetului fa%ă
de întreprindere la finele perioadei de gestiune.
(a contul ''H TCrean%e pe termen scurt privind decontările cu bugetul T pot fi
desc+ise următoarele subconturi-
''H TCrean%e pe termen scurt privind impo#itul pe venit T$
''H' TCrean%e pe termen scurt privind alte impo#ite şi plă%i T.
Contul ''K T6a,a pe valoarea adaugata de recuperat T este destinat generali#arii
informatiei privind sumele ta,ei pe valoarea adaugata de recuperat$ aferenta valorilor în
marfuri si materiale si serviciilor procurate LprimiteM de întreprindere. Acest cont este un
cont de activ$ în debitul acestui cont se reflecta
sumele 67A$ aferente facturilor de plata pentru stocurile de marfuri simateriale$
serviciile prestate$ care urmea#a a fi trecute la decontarile cu bugetul$ iar în credit -
sumele ta,ei pe valoarea adaugata$ compensate pentru ac+itarea datoriilor fata de buget$
reali#ate în perioadele de gestiune sau ulterioare. Soldul acestui cont este debitor si
repre#inta suma ta,ei pe valoarea adaugata care va fi supusa decontarilor cu bugetul.
8viden%a analitică a crean%elor pe termen scurt privind decontările cu bugetul se %ine
pe feluri de impo#ite şi termene de recuperare a acestora în buget.
Contabilitatea crean%elor pe termen scurt ale personalului$ inclusiv ale titularilor de
avans.
Crean%ele personalului fa%ă de întreprindere pot apărea în urma opera%iilor ce se
referă la-
26
- retribuirea muncii:
- acordarea avansurilor spre decontare:
- mărfurile vîndute în credit:
- recuperarea daunei materiale:
- alte opera%ii$ cum ar fi plata pensiilor alimentare şi altor titluri e,ecutorii.
Crean%ele pe termen scurt ale personalului se reflectă în contul de activ ''"
TCrean%e pe termen scurt ale personalului T. 3n debitul acestui cont se reflectă
înregistrarea crean%elor pe termen scurt ale personalului fa%ă de întreprindere$ iar în
credit - ac+itarea crean%elor pe termen scurt ale personalului. Soldul este debitor şi
repre#intă datoriile personalului fa%ă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.
5entru e,ecutarea unor sarcini de serviciu persoanelor$ numite titulari de avans$ li se
eliberea#ă avansuri spre decontare. Aceste avansuri sunt destinate$ în special$ acoperirii
c+eltuielilor de deplasare care includ-
9 c+eltuieli de călătorie Lcostul biletelor de călătorie tur-returM
9 c+eltuieli privind ca#area
9 diurna.
3n ba#a decontului de avans se trec în cont c+eltuielile efectuate de titularul de avans-
Nebit "J! TC+eltuieli generale şi administrative T
Credit ''"' TCrean%e pe termen scurt ale titularilor de avans T
Nacă titularul de avans nu a c+eltuit toată suma$ el trebuie să restituie întreprinderii
suma diferen%ei prin dispo#i%ie de încasare -
Nebit '. ”Casa”
Credit ''"' TCrean%e pe termen scurt ale titularilor de avans T
Neasemenea se utili#ea#ă contul ''O „Crean%e pe termen scurt privind veniturile
calculate”LAne,a KM.Anali#a conturilor analitice este efectuată în Rurnal - Credit contul
''O LAne,a K/M.
Nelegatului i se plătesc c+eltuielile de transport conform documentelor 2ustificative
pre#entate. &n ca# de nepre#entare a documentelor privind utili#area transportului pe
teritoriul )*$ c+eltuielile de transport se ac+ită conform tarifelor minimale. Nelegatului
i se compensea#ă c+eltuielile efective privind ca#area.
(a categoria SAlte crean%e” se referă şi datoriile debitoare privind reclama%iile.
)eflectarea sumei reclama%iei în debitul contului ''! SAlte crean%e pe termen scurt”$ se
efectuea#ă numai dacă preten%iile au fost înaintate şi recunoscute de reclamant sau au
fost ad2udecate de organele 2udiciare.8viden%a analitică este efectuată înpe fiecare
reclamant
(a sfîrşitul anului de gestiune se face pe ba#a datelor operativă o listă de inventariere
a crean%ilor şi datoriilor L 317 !M cu crean%e pe tipuri în care debitorii confirmă
crean%ele.
5
Contabilitatea mi2loacelor băneşti
5entru păstrarea numerarului$ precum şi pentru efectuarea decontărilor în numerar la
întreprindere$ este destinată casieria. Contabilitatea mi2loacelor băneşti din casieria SA
SBucuria” este organi#ată în conformitate cu T)egulile privind %inerea opera%iilor de
casă în economia na%ională a )epublicii *oldova T$ aprobate prin ;otărIrea =uvernului
27
).*. din 'H noiembrie !!'.
4pera%iile de casă sunt %inute de către casier$ care poartă răspundere materială
deplină în conformitate cu legisla%ia în vigoare pentru integritatea tuturor valorilor şi
pentru orice pre2udiciu organi#at întreprinderii$ atît în re#ultatul ac%iunilor premeditate$
cît şi în re#ultatul nepăsării sau îndeplinirii necorespun#ătoare a sanc%iunilor toate aceste
obliga%iuni sunt incluse în „Contract răspundere matererială”
6oate opera%iile de casă trebuie să fie documentate. 8viden%a mi2loacelor băneşti este
dusă în )egistrul eviden%ei miloacelor băneşti LAne,a .KM.
Astfel$ primirea numerarului de către casieria întreprinderii se efectuea#ă prin
Nispo#i%ia de încasare semnată de către contabilul-şef. 5rimirea banilor este confirmată
printr-o c+itan%ă semnată de contabilul-şef şi de casier$ certificată de ştampila casierului.
8liberarea numerarului din casierie se efectuea#ă prin Nispo#i%ia de plată. Ne
asemenea în ca# de necesitate se întocmesc 4rdine de plată LAne,e .'$.JM.
Nocumentele de eliberare a numerarului sunt semnate de conducătorul şi contabilul-şef
al întreprinderii.
Astfel$ la sfIrşitul #ilei de muncă datele documentelor de încasare LAne,a ./M şi de
plată LAna,a J!M sunt înscrise de către casier în T)egistrul de casă” LAne,a JOM în care
prin foia indigo se scriu două e,emplare unul este detaşabil la care ane,îduse
dispo#i%iile de plata şi incasare serveşte ba#a pentru înscriile în registrile contabile.
Controlul asupra %inerii corecte a )egistrului de casă se pune în sarcina contabilului-
şef al unită%ii economice.
8viden%a analitică a opera%iunilor de casă se %ine pe fiecare plătitor sau primitor de
bani$ pe surse de încasare şi direc%ii de utili#are a numerarului LAne,a ."M.
8viden%a opera%iilor privind e,isten%a şi mişcarea mi2loacelor băneşti din casieria
întreprinderii se %ine în contul de activ '. TCasa T la SASBucuria” acest cont are
următoarile subconturi-
'.J ”Casa dolari SPA”
'. „ Casa lei”
&n debitul acestor subcotnuri se reflectă toate încasările de mi2loace băneşti în casă$
iar în creditul lui -plă%ile în numerar. Soldul este debitor şi repre#intă numerarul e,istent
în casieria întreprinderii la finele perioadei de gestiune.
&ncasarea mi2loacelor băneşti în casierie din vîn#area rebutului ne utili#ate de
întreprindere care au fost socotite nelicvide de la o peresonă fi#ică conform Nispo#i%ii
de încasare-
Nebit '. SCasa”
Credit K S7enit din vîn#ări”
Credit HJ. „ Natorii fa%ă de buget”
5rimirea banilor din contul decontare tot se e,cută conform Nispo#i%ie de încasare şi
verificîndu-se cu e,trasul de cont.
Nebit '. SCasa lei”
Nebit '.' „ Cont de decontare lei”
(a fel înscriu şi celelalte formule contabile aferente opera%iilor încasare a mi2loacelor
băneşti în casă.
28
(a ieşirea numerarului pe ba#a Nispo#i%ilor de plată se întocmesc următoarele
formule contabile-
Nebit ''"' TCrean%e pe termen scurt ale titularilor de avans T
Credit '. TCasa lei T
Nepunerea disponibilită%ilor băneşti în contul de decontare de face la sfIrşitul #ilei
de muncă prin Nispo#i%ilor de plată contra C+itan%ei eliberate de bancă-
Nebit '.' TCont de decontare lei T
Credit '. TCasa lei T
Ac+itarea datoriilor fa%ă de personal se e,ecută prin lista de plată LAne,a .M care este
înmînată maistrului$opera%iile contabile sunt e,ecutate după ce au fost primită lista
deplată cu semnăturile salaria%ilor care au incasat salariile . Ne e,emplu pe ba#a listei de
plată nr.*)-HJ LAne,a .M se face următorea formulă contablă - Nebit HJ TNatorii fa%ă
de personal privind retribuirea muncii T-KHK$./ lei Credit '. TCasa lei T -KHK$./
lei
(a fel înscriu şi celelalte formule contabile aferente opera%iilor încasare a mi2loacelor
băneşti din casă.
(a SA SBucuria” se efectuea#ă revi#ia casei în termenele stabilite de conducătorul
întreprinderii$ dar nu mai rar de o dată pe trimestru$ numărInd to%i banii şi alte valori
aflate în casierie. 5entru efectuarea revi#iei casei$ prin ordinul conducătorului
întreprinderii să desemnea#ă o comisie$ care întocmeşte un Act de inventariere a
numerarului LAne,a J"M.
Actul se foloseşte pentru reflectarea re#ultatelor inventarierii mi2loacelor băneşti
efective$ aflate în casieria întreprinderii. (a plusurile stabilite cu oca#ia inventarieri pe
ba#a actului de mai sus se face următoarea formulă contabilă-
Nebit '. „Casa lei”
Credit K' „Alte venituri opera%ionale”
(a întreprindere mai este utili#at contul '.H „6ransfer băneşti în e,pedi%ie” unde
întrepriderea duce eviden%a mi2loacelor băneşti aflate în casieriile maga#inelor de firmă.
Contabilitatea mijloacelor băneşti în contul de decontare 5entru păstrarea temporară
a mi2loacelor băneşti libere$ efectuarea plă%ilor şi încasărilor$ întreprinderea desc+ide
conturi de decontare la bănci$ prin care sunt efectuate opera%iunile de decontare. Astfel$
SA SBucuria” dispune de conturi de decontare în valută na%ională în BC T7ictoriabanc
T$ BC „Banca Socială”.
SA SBucuria” utili#ea#ă următoarele forme de decontare-
- dispo#i%ia de plată -dispo#i%ie de plată tre#orerială
- cec
5entru generali#area informa%iei privind e,isten%a şi mişcarea mi2loacelor băneşti în
valută na%ională LAne,a ..M$ înregistrate în contul de decontare al întreprinderii la
bancă$ este destinat contul de activ '.' TCont de decontare T . &n debitul lui se reflectă
încasarea mi2loacelor băneşti în valută na%ională$ în credit - utili#area mi2loacelor
băneşti. Soldul acestui cont este debitor şi repre#intă suma mi2loacelor băneşti în contul
de decontare la finele perioadei de gestiune.(a SA SBucuria” eviden%a analitică este
dusă pe ficare cont de decontare la fiecare bancă LAe,a .HM-
29
'.' „Cont decontare lei”
'.'" „Cont lei Banca Socială”
'.'K „Cont lei 7ictoriaBanc”
'.'J „Convertirea 7alutei”
Pltimul subcont este destinat eviden%ei leilor moldoveneşti necesari pocurării valutie
străine.
&ncasarea mi2loacelor băneşti pentru ac+itarea crean%elor aferente facturilor
comerciale aici document primar este e,trasul de cont.
Nebit '.' SCont de decontare lei”
Credit '' SCrean%e pe termen scurt aferente facturilor comerciale” &ncasarea
mi2loacelor băneşti din casieria întreprinderii acesta tot este e,ecutată prin
inteermediului e,trasului decont-
Nebit '.' SCont de decontare lei”
Credit '. SCasa lei”
5lata din contul de decontare are loc prin intermediul fomelor de decontare Lîn afară de
cecM enumerate mai sus aceste forme trebuie s-ă fie îndeplinite prin maşină de scris sau
automati#at dar trebuie să prfectate în două e,enmplare primul să fie ştampilat cu
ştampila întreprinderii cu două semnături primul rămîne la bancă iar al doilea este
transmis întreprinderii ştampilat.
Ac+itarea datoriilor fa%ă de buget prin dispo#i%ia de plată tre#orială -
Nebit HJ. TNatorii privind decontările cu bugetul T
Credit '.' TCont de decontare lei T
Ac+itarea datoriilor fa%ă de fondul social prin dispo#i%ia de plată -
Nebit HJJ SNatorii privind asigurările”
Credit '.' „Cont de decontare lei”
(a eliberarea numerarului de pe contul de decontare este perfectet cecul care este un
document de strictă eviden%ă eliberat de banca ce deserveşte clientul el con%ine datele
spre cel ce încasea#ă numeralul şi trebuie să con%ină aceleaş elimenta ca-şi dispo#i%ia de
plată-
Nebit '. „Casa lei”
Credit '.' „Cont de decontare lei”
Ac+itarea serviciilor prestate de bănci se face automat din contul de decontare fără a
perfecta documente de decontare-
Nebit "J SC+eltuieli generale şi administrative”
Credit '.' SCont de decontare”
5entru generali#area informa%iei privind e,isten%a şi mişcarea mi2loacelor băneşti în
valută străină în conturile valutare din băncile de pe teritoriul )epublicii
*oldova şi din străinătate$ este destinat contul de activ '.J TCont valutar T. &n debitul
acestui cont se reflectă încasarea mi2loacelor băneşti în valută străină$ iar în credit -
utili#area acestora. Soldul acestui cont este debitor şi repre#intă e,isten%a mi2loacelor
băneşti în valută străină la finele perioadei de gestiune.
8viden%a analitică la contul valutar se %ine pe fiecare valută în parte în fişe de
eviden%ă analitică la contul '.J TCont valutar T la SA SBucuria” sunt următorile
30
subconturi -
'.J' „Cont ruble ruseşti A3B”
'.JK „Cont PSN 7ictoriabanc”
'.JJ „Cont valutarN* A3B”
'.J „Cont valutar PSN”
Niferen%a de curs este diferen%a care apare în re#ultatul reflectării în eviden%a
contabilă la aceeaşi dată a opera%iei în valută străină raportată la valuta na%ională de
diferite cursuri de sc+imb valutar.
Niferen%a de curs poate fi po#itivă şi negativă. Niferen%a de curs po#itivă de reflectă
în contul K'' T7enituri din activitatea financiară T$ iar diferen%a de curs
? 5
negativă - la contul "'' TC+eltuieli ale activită%ii financiare T.
SA SBucuria” are desc+is cont valutar la BC T7ictoriabanc” şi toate opera%ile cu
valută se efectuea#ă conform „)egulamentului privind regelememtarea valutară pe
teritoriul )epublicii *oldova” nr.KH[.H!K din 'H['[!".
&ncasarea valutei din e,portul mărfii pe contul de decntare are loc prin intermediul
sistemului interbancar de decontării SV36.
5entru livrarea mărfii cumpărătorului de peste +otare la SA SBucuria” se întocmeşte
declara%ia de repatriere a mi2loacelor băneşti provenite din e,portul de mărfuri.
Neclara%ia de repatriere cu ştampila băncii se pre#intă la vamă împreună cu declara%ia
vamală .4pera%ile cu valută au documente mai specifice de decontare &ncasarea
mi2loacelor băneşti prin ac+itarea crean%elor aferente facturilor comerciale
Nebit '.J SCont valutar PSN ”
Credit '' „Facturi de primit din străinătate „
)eflectarea diferen%elor de curs valutar favorabile aferente soldurilor
5
mi2loacelor valutare-
Nebit '.J SCont valutar”
Credit K''J T7enituri din diferen%e de curs valutar T
Ac+itarea creditelor bancare în valută străină pe termen scurt
Nebit H SCredite bancare pe termen scurt”
Credit '.J SCont valutar PSN”
Acordarea avansurilor pe termen scurt-
Nebit ''.' SAvansuri pe termen scurt acordate”
Credit '.J SCont valutar PSN”
Ac+itarea comisioanelor bancare-
Nebit "J SC+eltuieli generale şi administrative”
Credit '.J SCont valutar”
)eflectarea diferen%elor de curs valutar negative aferente soldului mi2loacelor valutare
în contul valutar .
Nebit "''J SC+eltuieli ale activită%ii financiare”
Credit '.J SCont valutar”
4pera%iunile privind debitul şi creditul conturilor '.' TCont de decontare T şi '.J
TCont valutar T se reflectă în registrele analitice şi sintetice.
Caitalul roriu repre#intă mărimea rămasă în activele întreprinderii după
31
scăderea datoriilor$ în componen%a lui sunt incluse-
. Capitalu statutar.
'. Capitalul suplimentar.
J. )e#ervele.
.. 5rofitul nereparti#at.
H. Capitalul secundar.
(a determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scad-
- capitalul nevărsat.
- capitalul retras.
- pierderea neacoperită.
- dividendele plătite în avans.
Capitalul propriu cuprinde capitalul statutar şi suplimentar$ re#ervele$ profitul
LpierdereaM nereparti#at al pierderilor de gestiune şi al celor precedente şi capitalul
secundar. Capitalul statutar este stabilit prin statut şi este egal cu J/K" mii lei.
*odificările pot fi efectuate numai în ba#a ;otărîrilor Adunării =enerale a
Ac%ionarilor a societă%ii cu înregistrarea în organele respective.
Capitalul statutar constituit la înfiin%area societă%ii este o condi%ie a e,isten%ei şi
func%ionării acesteea şi determină valoarea minimă a activelor sale nete care asigură
interesele patrimoniale ale crditorilor şi ac%ionarilor.
Capitalul social al societă%iieste stabilit în statut şiconstituie HK//lei. 1u
poate fi modificat pînă ce nu vor fi primite noifondatori şiincluse înstatut
modificările corespun#ătoare.
Neci$ capitalul statutar repre#intă valoarea aporturilor fondatorilor societă%ii pe
ac%iuni la patromoniul acetsora depuse în contul ac+itării ac%iunilor.
5e parcursul activită%ii întreprinderii în componen%a capitalului statutar nu
a survenit nici o modificare.
Conform planului de conturi contabile pentru generali#area informa%iei privind
situa%ia şi mişcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv J. &n credit se
reflectă mărimea capitalului anun%at în documentele de constituire$ iar în debit -
micşorarea lui. Soldul este creditor şi reflectă mărimea apitalului statutar la finele
perioadei de gestiune
5entru respectarea cerin%elor legisla%iei e necesar de desc+is la contul J
următoarele subconturi-
. „Fond statutar”.
'. „Ac%iuni simple neînregistrate”.
J. „Ac%iuni simple înregistrate”.
.. „Ac%iuni privilegiate neînregistrate”.
H. „Ac%iuni privilegiate înregistrate”.
K. „Aporturi”.
". „Cote de participa%ie”
8viden%a analitică a capitalului statutar se %ine pe fondatoriM.
Capitalul de re#ervă este tratat ca o măsură de precau%ie pentru înlăturarea riscurilor
desfăşurării normale ale activită%ii de întrprin#ător.
32
Acest capital al societă%ii „Bucuria” va constitui H0 din capitalul ei social şi se
formea#ă prin prelevări anuale din profitul net pînă la atingerea mărimii date. *ărimea
prelevărilor anuale se stabileşte de H0 din profitul net al societă%ii.
Contabilitatea sintetică a re#ervei se %ine cu a2utorul conturilor clasei J' „)e#erve”.
Sunt conturi de pasiv$ în credit - formarea re#ervelor$ în debit - utili#area lor.
)e#ervele se grupea#ă în J categorii pentru fiecare fiind destinate conturile-
J' „)e#erve prevă#ute de legisla%ie”.
J'' „)e#erve prevă#ute de statut”.
J'J „Alte re#erve ”.
Formarea re#ervei se reflectă conform statutului-
Dt JJ'„5rofit nereparti#at Lpierdere neacoperităM al anilor preceden%i”
Ct J''„)e#erve prevă#ute de statut”.
5rofitul nereparti#at repre#intă o parte din capitalul propriu care nu a fost utili#ată
sau reparti#ată între proprietarii întreprinderii sub formă de dividende sau venituri din
participa%ii.
Ptili#area profitului nereparti#at se efectuea#ă şi se reflectă în contabilitate numai în
ba#a adunării generale a ac%ionarilor întreprinderii.
Cu a2utirul contului JJ' „5rofit nereparti#at Lpierdere neacoperităM al anilor
preceden%i” la sfîrşitul anului se înc+ide contul JJJ „5rofit net LpierdereM al perioadei
de gestiune” prin următoarea înregistrare contabilă-
Dt!!! „5rofit net LpierdereM al perioadei de gestiune”
Ct !!" „5rofit nereparti#at Lpierdere neacoperităM al anilor preceden%i”
5entru generali#area informa%iei privind diferen%elor din reevaluarea activelor pe
termen lung este destinat contul de pasiv J.„Niferen%e din reevaluarea activelor pe
termen lung”. &n creditul acestui cont se reflectă ecartul de revaluare a activelor pe
termen lung$ iar în debit - suma reducerilor. Soldul acestui cont poate fi creditor - în
ca#ul în care suma ecartului de reevaluare depăşeşte reducerile de reevaluare a activelor
pe termen lung şi se reflectă în bilan% cu semnul plus sau debitor - cînd suma
reducerilor depăşeşte ecartul de reevaluare şi se reflectă cu semnul minus.
Avem următoarea înregistrare contabilă care repre#intă o corectare a datoriei
amînate privind impo#itul pe venit care a fost supramărită din cau#a măririi u#urii în
scopuri fiscale-
Dt J.„Niferen%e din reevaluarea activelor pe termen lung”
Ct #"$ „Natorii amînate privind impo#itul pe venit”
*odul de completare a registrelor privind contabilitatea capitalului propriu se efectuea#ă
în mod automati#at şi ca ba#ă pentru înregistrările contabile servesc deci#iile adunării
generale şi Statutul precum şi deci#iile luate de pe urma anali#ei raporturilor auditorilor.
(a întreprinderea S.A SBucuria” contabilitatea şi calculul salariului se efectuea#ă
în sec%ia - Calculul salariului unde cadrele au următoarele sarcini-
5
aM calculul necesarului de salaria%i:
bM reciclarea anga2a%ilor:
cM eviden%a pe fişe personale:
dM întocmirea rapoartelor statistice -*$ -C şi altele care se referă la muncă:
33
eM calculul eficien%ei factorului muncă:
fM perfectarea for%ei de muncă:
gM concedierea.
(a anga2area salariatului în cadrul întreprinderii salariatul depune cerere LAne,a
'!M către şeful sec%iei cadre şi directorul întreprinderii împreună cu anc+eta-tip.&n ca#
că salariatul este concediat sau preferă să-şi dea demisia din propria ini%iativă
deasemenea depune o cerere LAne,a '"M$prin care îşi anun%ă deci#ia.
Nupă anga2area lui este desc+is un fişier personal sub numărul din tabel$ sub care
anga2atul va apărea în toate documentele de eviden%ă primară a volumului şi timpului
de muncă.
6oate drepturile şi obliga%iile sînt înscrise în „Contractul colectiv de muncă”$ unde
sînt reglementate toate rela%iile dintre întreprindere şi anga2at- statele de plată$ timpul
de muncă$ controlul medical-&ndreptare LAne,a 'OM$ remunerarea muncii etc. Pn alt
document ce reglementea#ă aceste rela%ii este Codul *uncii.
(a întreprindere e,istă ' forme de salari#are-
- în regie Lpe unitate de timpM
- mi,tă.
Salari#area pe unitate de timp se calculă în func%ie de timpul lucrat Loră$ #ileM$ fără
ca să se preci#e#e cantitatea de muncă care trebuie să fie efectuată de către anga2at pe
unitate de timp dată. Acest salariu se calculă prin formula-
Sb Y 1+ \ 6arif \ 5rime
1+ - numărul de unită%i de timp lucrate la întreprindere$ care este ora.
6arif - compensarea monetară pentru unitatea de timp lucrată
5rime - toate adaosurle la salariul de ba#ă.
(a întreprindere conform contractului colectiv de muncă sînt următoarele prime
pentru-
9 lucrul de noapte:
9 condi%ii nocive de muncă:
5 ~
9 prima din fondul salarial.
Ca document primar pentru eviden%a timpului lucrat serveşte „6abelul de ponta2”
LAne,a 'M$ L*)-JM$ în care sînt incluse datelel în fiecare #i$ atît absen%ele cît şi
cau#ele lor$ se completea#ă #ilnic la sfîrşitul #ilei de către maistrul sau conducătorul
sectorului$ la sfîrşitul lunii este pre#entat la sec%ia „5ersonal” şi în contabilitate. (a
sec%ia „5ersonal” pe ba#a lui se calculea#ă datele pentru )aportul Statistic -*. &n
contabilitate pe ba#a acestui document se calculă numărul de ore lucrate efectiv$
deasemenea pe ba#a lui se calculă salariul.
5entru a calcula salariul este necesară - (ista de calculare a salariului muncitorilor
pentru fiecare lună$ pentru fiecare sec%ie în parte şi pentru fiecare brigadă LAne,a 'HM$
unde se indică numele salaria%ilor$ profesia$ categoria$ #ilele lucrate etc.
6ot prin intermediul tabelului de ponta2 la sec%ia de construc%ii se duce eviden%a
orelor şi #ilelor de muncă la un anumit obiect.
Forma mi,tă de salari#are cuprinde elemente de sisteme de salari#are atît în acord$
cît şi în regie. Această formă de salari#are se foloseşte la calculul salariului lucrătorului
34
din activitatea de ba#ă la fabrica SA SBucuria”.
5entru supraîndeplinirea planului de produc%ie conform contractului colectiv de
muncă prima acordată din fondul de salari#are se calculea#ă astfel-
Salariul de ba#ă în acord \ coeficientul supraplan Coeficientul
supraplan Y Lcantitatea supraplan \ J$J0M \ 'H0
6otodată fiecare salariat ce lucrea#ă în acord dispune de tarif orar pentru a calcula
celelalte prime.
5entru eviden%a contabilă a salariilor este destinat contul de pasiv HJ „Natorii fa%ă
de personal privind retribuirea muncii”. &n credit se calculea#ă salariile$ iar în debit -
plata lor sau re%inerile din salariu.
(a calcularea salariului se stabilesc următoarele formule contabile -
Nt O// SActivitatea de ba#ă”
Ct HJ// SNatorii privind retribuirea muncii”
Această formulă se face şi la celelalte subdivi#iuni ale întreprinderii unde costul
produc%iei se include în contul O „Costul produc%iei”$ O' „5roduc%ia au,iliară”$ OJ
„Consumuri indirecte de produc%ie”.
&n func%ie de tipul activită%ii$ caracterul lucrărilor$ calculul salariului se reflectă$
dacă nu sunt incluse în costul de produc%ie$ la c+eltuielile perioadei.
. 5e ba#a tabelului de ponta2 LAne,a 'M şi fişei personale LAne,a ''M pentru
salaria%ii din comer% pe luna decembrie-
Nt "' „C+eltuielile comerciale”
Ct HJ „Natorii fa%ă de personal privind retribuirea muncii”
'. 5entru anga2a%ii din administra%ie-
Nt "J „C+eltuieli generale şi administrative”
Ct HJ „Natorii fa%ă de personal privind retribuirea muncii”
J. 6otodată conform planului de calcula%ie$ salariul este inclus în costul lucrărilor
pentru activele nemateriale prin formula contabilă-
Nt ' „Active nemateriale în curs de e,ecu%ie”
~ ~ 5
Ct HJ „Natorii fa%ă de personal privind retribuirea muncii”
(a salariu se mai adaugă concediile pentru boală$ concediile de odi+nă şi
indemni#a%iile pentru incapacitatea temporară de muncă.
8viden%a indemni#a%iilor pentru incapacitatea temporară de muncă se face pe ba#a
documentului foaie de boală sau buletin de boală$ care este eliberat de medicul de
sector$ confirmat de medicul şef al combinatului şi mărimea indemni#a%iei depinde de-
aM salariul mediu pe ' luni
bM vec+imea în muncă$ dacă anga2atul-
&n urma salariului luat ca ba#ă de calcul pentru determinarea indemni#a%iilor nu se
includ următoarele tipuri de remunerări-
. Salariul plătit pentru abaterile de la condi%iile normale de lucru Lore suplimentare
în timpul sărbătorilor$ #ilelor de odi+nă şi noapteaM.
'. Salariul plătit în timpul sta%ionării întreprinderii:
J. Salariul aferent concediilor de odi+nă$ boală.
.. 6oate tipurile de premii.
35
*odul de calcul al indemni#a%iilor este următorul-
Suma indemni#a%iilor Y salariul mediu #ilniic \ nr. de #ile de boală \ 0
5
vec+imii în muncă
Salariul mediu #ilnic Y Lsalariul pe ultimele ' luni - sume neluate în considera%ieM [
#ile lucrate efectiv Lultimele ' luniM
Sumele indemni#a%iilor calculate sunt plătite din sumele mi2loacelor asigurărilor
sociale$ care se reflectă pe luna decembrie prin următoarea formulă contabilă-
Nt HJ „Natorii fa%ă de personal privind retribuirea muncii”
Ct HJJ „Natorii privind asigurările S
Apoi aceste sume sume sunt transmise în conturile personale ale salaria%ilor care au
pre#entat buletinul de boală.
Alte plă%i efectuate către salaria%i este concediul de odi+nă conform Codului *uncii$
fiecare lucrător are dreptul la odi+nă '. #ile lucrătoare în anul calendaristic.
8ste necesar de scris o cerere către sec%ia remunerare a muncii LAne,a 'JM unde se
indică perioada concediului$ func%ia salariatului ş.a.
&n ca# de necesitate se utili#ea#a 1ota de lic+idare LAne,a 'KM.
5rimul concediu la un loc de muncă salariatul are dreptul să-l primească după
luni de lucru la întreprinderea dată$ apoi el poate să-l folosească cît doreşte$ numai cu
acordul conducerii şi nu dauna activită%ii întreprinderii.
Concediile de odi+nă sunt plătite din re#ervă pentru concediu care se formea#ă în
contul HJO „)e#erve pentru c+eltuieli şi plă%i preliminare”.
&n calculul salariului mediu nu se includ-
. 5lă%ile pentru lucrul ce nu intră în sfera obliga%iilor muncitorului.
'. 5lă%ile în natură.
J. Nividendele primite.
Neci$ salariul se calculă ca-
Salariul pe timpul concediului Y salariul mediu #ilnic \ nr. de #ile de odi+nă.
Salariul mediu #ilnic Y salariile plus primle LJ luniM [ #ile lucrate efectiv LJ luniM.
Nocumentele primare privind calculul concediilor de odi+nă este dipo#i%ia de
acordare a concediilor L* KM$ pe ba#a ei se întocmesc următoarele formule contabile-
Nt HJO „)e#erve pentru c+eltuieli şi plă%i preliminare”
Ct HJ „Natorii privind retribuirea muncii”
Nocumentele primare la acest tip de opera%ii sunt deci#iile 2udecătoreşti şi pentru
re%inerile din salariul pentru salariatul ce face serviciul militar alternativ se întocmeşte
formula contabilă-
Nt HJ ”Natorii fa%ă de personal privind retribuirea muncii”
Ct HJ! „Alte datorii fa%ă pe termen scurt”
&n unele ca#uri salariatul procură în contul salariatului materiale de la întreprindere
şi documentele primare sunt factura 67A şi factura de e,pedi%ie.
&ntreprinderea poate se vîndă salariatului marfa cu un pre% mai scă#ut$ însă 67A
trebuie de plătit de la valoarea de pia%ă a mărfii.
Dt HJ „Natorii fa%ă de personal privind retribuirea muncii”
Ct ' „*ateriale”
36
Ct HJ..' „Natorii privind ta,a pe valoare adăugată”
Suma 67A de '/ lei se calculă ca valoarea de pia%ă K// lei a unei tone de ciment
fără 67A şi deci 67A este '/ lei LK// \ $' - K//M.
Nar conform Codului *uncii toate re%inerile din salariu nu trebuie să depăşească X
din salariul calculat spre plată.
5entru eviden%a sintetică a defalcărilor şi decontărilor afente contribu%iilor pentru
asigurările sociale în Fondul Social$ datorii privind asigurarea medicală este destinat
contul de pasiv HJJ „Natorii privind asigurările”. &n credit se reflectă datoriile
calculate$ iar în debit - miloacele ac+itate.
Suma contribu%iilor pentru asigurările sociale se calculea#ă ca J0 din salariul brut
prin formula contabilă-
. 5entru anga2a%ii din activitatea de ba#ă şi au,iliară$ inclusiv consumurile
indirecte-
Dt O „5roduc%ia de ba#ă”
Dispoziţii generale............................................4
Evidenţa patrimoniului, datoriilor şi operaţiilor economice. . . .5
Principiile de formare a politicii de contabilitate............5
Persoanele responsabile pentru organizarea şi ţinerea
contabilităţii.................................................6
alculaţia costurilor de producţie............................46
'.Salariile calculate ce se referă la c+eltuielile generale şi administrative precum şi
la cele comerciale se reflectă astfel-
Dt "' „C+eltuieli comerciale”
Dt "J „C+eltuieli generale şi administrative”
Ct HJJ. „Natorii fa%ă de Fondul Social”
~ ~ 5
Suma de plată în Fondul Social spre plată se calculea#ă ca diferen%a dintre sumele
asigurărilor sociale calculate şi sumele din asigurările sociale folosite de către
anga2a%ii întreprinderii pentru-
a. 3ncapacitatea temporară de muncă.
b. 5entru funerarii.
c. A2utor material anual participan%ilor la lic+idarea consecin%elor avariei de la
Cernobîl.
d. Compensa%ii nominative.
e. (a naşterea copilului.
f. Compensa%ii pentru îngri2irea copilului pînă la K ani.
Nin salarii se calculă şi impo#itul pe persoane fi#ice ce este stabilit prin articolul
H din Codul Fiscal în mărime de-
O0 - de la venitul ce nu întrece suma de "H/ lei.
J0 - de la venitul ce întrece K'//lei dar nu depăşeşte '/// lei.
'O0 - ce depăşeşte suma de '/// lei.
Acest venit al salariatului include orice formă de salariu$ îndemni#a%iile precum şi
înlesniri acordate de întreprindere salariatului. 1u se includ în venitul impo#abil
îndemni#a%iile pentru incapacitate temporară de muncă inclusiv a invalidită%ii$
alimentele pentru copii$ dividende de la re#iden%i$ moştenirea averii$ alte forme de
37
venituri stabilite de Codul Fiscal.
Acest impo#it este re%inut la locul de muncă în mimentul plă%ii salariului.
&ntreprinderea conform Codului Fiscal este obligată să scadă din venitul impo#abil
scutirile acordate salariatului şi alte scutiri. Conform Codului Fiscal aceste re%ineri
trebie plătite nu mai tîr#iu de data de / a lunii următoare după luna în care a avut loc
re%inerea.
5entru ca salariatul să aibă dreptul la scutiri$ el scrie o cerere LAne,a '.M la care
ene,ea#ă buletinul de identitate şi alte documente ce confirmă aceste scutiri.
5entru eviden%a plă%ii salariului şi re%inerilor din el se întocmeşte statul de salariu ce
e calculat pe ba#a fişelor personale LAne,a ''M$ acest stat este pre#entat contabilului-şef
care îl verifică şi îl trimite în caserie spre plată.
5lata salariului la întreprindere se efectuea#ă de maistrul care primeşte suma de bani
necesară şi lista de plată *]-HJ ce este documentul ce confirmă plata. Concomitent
maistrul în timp de . ore dacă banii nu au fost utili#a%i trebuie să-i întoarcă în caserie.
6oate aceste opera%ii sunt incluse în registre pe conturi analitice pe fiecare salariat$
apoi în total pe întreprindere în registre ale conturilor HJ$HJJ.
Contabilitatea datoriilor
Contabilitatea creditelor bancare
Natoriile pe termen lung şi termen scurt sînt reflectate în contabilitate la sumele
care trebuie să fie plătite. Natoriile aferente creditorilor şi împrumuturile bancare sînt
reflectate în bilan%$ %inîndu-se cont de dobîn#ile aferente plă%ii la finele perioadei de
gestiune.
Creditele bancare şi alte împrumuturi Linclusiv şi datoriile pentru procenteM se
oglindesc în eviden%ă după costul nominal.
&mprumuturile în valută străină se oglindesc în eviden%ă la cursul oficial al
B1* la fiecare sfîrşit de lună.
Natoriile cu termen e,pirat de ac+itare conform legisla%iei în vigoare se trec la
venituri în ba#a actului de inventariere şi al procesului verbal al comisiei de
inventariere.
(a SA „Bucuria”la capitolul datorii pe termen lung este utili#at contul .'H
„Natorii amînate privind impo#itului pe venit” aceste datorii apar în difiren%ilor dintre
calcul u#urii în scopuri impo#abile conform art 'K al Codului Fiscal şi a calculu u#urii
în scopuri conform$ S1C K” Contabilitatea activelor pe termin lung” şi diferen%e
între c+eltuielile permise spre deducere conform art 'O al Codului Fiscal. Aceste
datorii sunt calculate în Ane,a 'N la Neclara%ia privindimpo#itul pe venit din
activitatea de antraprenoriat rd /Jşi rd./J'
Natoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea capitalului
atras.
*odul de creditare$ de primire şi rambursare a creditelor bancare este reglementat
de contractul de credit înc+eiat cu banca
5entru eviden%a creditelor bancare pe termen scurt sînt destinat contul H”Credite
bancare pe termen scurt”.
Aceste cont este de pasiv. &n creditul lui se reflectă sumele creditelor bancare pe
38
termen scurt şi lung primite$ iar în debit - suma creditelor rambursate. Soldul este
creditor şi repre#intă datoriile întreprinderii aferente creditelor bancare pe termen
scurt şi lung nerambursate la finele perioadei de gestiune.
Contul H SCredite bancare pe termen scurt” este destinat generali#ării
informa%iei referitoare la situa%ia decontărilor privind creditele$ termenul de
rambursare al cărora nu este mai mare de un an.
8viden%a analitică se %ine pe feluri de credite şi pe bănci.
Contabilitatea datoriilor comerciale
Datoriile comerciale repre#intă anga2amentele de plată a întreprinderii fa%ă de
furni#ori$ antreprenori$ al%i creditori privind-
- facturile comerciale
- fa%ă de păr%ile legate
- pentru avansurile primite.
(a SA SBucuria” eviden%a sintetică a datoriilor comerciale se %ine pe contul de
pasiv H' TNatorii pe termen scurt privind facturile comerciale T. &n credit se
înregistrea#ă creşterea$ apari%ia datoriilor comerciale$ în debit - ac+itarea$ stingerea
datoriilor. Soldul este creditor şi repre#intă datoriile comerciale ale întreprinderii la o
dată anumită.
Natoriile se înregistrea#ă în ba#a documentelor de livrare emise de furni#ori$
respectiv facturile.Acceptarea spre plată a facturilor de la furni#ori.
Ne e,emplu au fost livra%ii bani petru stingerea datorii petru materialile livrate pe
ba#a dispo#i%ii de plată se fac următoarile formule contabile.
Nebit H' TNatorii pe termen scurt privind facturile comerciale T
Credit '.' TCont de decontare lei T
Ac+itarea datoriilor din contul valutar Nebit
H'' SFacturi de ac+itat în străinătate”
Credit '.J SCont valutar PSN ”
Registrul de evidenta a rocurarilor se tine obligatoriu de catre subiectii
impo#abili - consumatorii marfurilor si serviciilor si este destinat pentru înregistrarea
facturilor 67A$ pre#entate de furni#ori$ în scopul determinarii sumei 67A destinate
trecerii în cont LrestituiriiM.
&n ca#ul utili#arii marfurilor LserviciilorM procurate în alte scopuri decIt cele legate
de activitatea de întreprin#ator$ pentru care a fost efectuata în modul stabilit trecerea
în cont LrestituireaM sumelor 67A$ în )egistrul de evidenta a procurarilor se face
înscrierea ce corectea#a aceasta suma a impo#itului$ cu diminuarea corespun#atoare a
sumei totale a 67A$ destinate trecerii în cont LrestituiriiM în perioada curenta de dare
de seama.
Contabilitatea avansurilor pe termen scurt primite
Contul H'J SAvansuri pe termen scurt primite” este destinat generali#ării
informa%iei privind avansurile primite de la cumpărători şi clien%i în contul livrării
valorilor în mărfuri şi materiale$ precum şi privind ac+itările pentru produse şi servicii
pe măsura e,ecutării par%iale a acestora.
Contul H'J SAvansuri pe termen scurt primite” este un cont de pasiv. &n creditul
39
acestui cont se reflectă sumele avansurilor şi a plă%ilor primite$ în debit - sumele
compensării avansurilor în ca#ul decontărilor cu cumpărătorii pentru produc%ia
livrată. Soldul acestui cont este creditor şi repre#intă datoriile întreprinderii aferente
avansurilor pe termen scurt primite la finele perioadei de gestiune. 8viden%a analitică
a avansurilor pe termen scurt primite se %ine pe clien%i.
Are următoarile sub conturi
H'J”Avansuri lei”
H'J' „Avansuri valuta”
8veden%a analică se duce pe ficare întreprinderecare care a acordat avans dar
informa%ia avansurilor primite din străinătate este eveden%iată pe ficare %ară care apoi
este generali#ate în Bilan%ul Contabil la 1ota informativă privind avansurile şi
investi%ilor acordate şi primite clien%ilor e,terni în col K.
Contabilitatea datoriilor calculate% Natoriile calculate cuprind anga2amentele de
plată ale întreprinderii fa%ă de personal$ organele asigurări sociale$ buget$ fondatori$ ş.
a. participan%i$ fa%ă de al%i creditori. Natoriile fa%ă de personal cuprind anga2amentele
privind retribuirea muncii ş.a. opera%ii.
8viden%a analitică fa%ă de salaria%i se %ine pe fiecare lucrător în parte$ forme de
retribuire a muncii şi tipuri de re%ineri din salariu. 8viden%a sintetică a datoriilor fa%ă
de personal se %ine pe contul HJ TNatorii fa%ă de personal privind retribuirea muncii
T. &n credit - calcularea datoriilor fa%ă de salaria%i$ în debit - ac+itarea şi re%inerile din
salariu. Soldul este creditor$ repre#intă$ mărimea datoriilor întreprinderii fa%ă de
personal la o dată anumită.
Natoriile privind asigurările includ&
aM datorii fa%ă de fondul social privind contribu%iile la asigurări sociale şi re%inerile
din salariile lucrătorilor L0M
bM datorii fa%ă de companiile de asigurări privind asigurarea medicală$ bunurilor$
asigurarea persoanelor.
5entru eviden%a sintetică este destinat contul de pasiv HJJ TNatorii privind
asigurările T. &n credit se reflectă calcularea$ creşterea datoriilor privind asigurările$ în
debit - ac+itarea$ utili#area mi2loacelor asigurării sociale. Soldul este creditor.
5entru to%i agen%ii economici este stabilit tariful de J0 din fondul de retribuire a
muncii.
Calcularea contribu%iilor la asigurările sociale se înregistrea#ă în eviden%ă
concomitent cu calcularea salariilor .
Datoriile rivind decontările cu bugetul includ anga2amentele întreprinderii
privind impo#itele şi ta,ele. *odul şi cotele de impo#itare$ precum şi lista
impo#itelor şi ta,elor se stabilesc de către actele legislative în vigoare.
&ntreprinderea are rela%ii cu bugetul de stat privind ipo#itele şi ta,ele republicane.
5entru generali#area informa%iei privind decontările cu bugetul se %ine pe contul de
pasiv Contul sintetic HJ. TNatorii privind decontarile cu bugetul T în de#voltarea
caruia se desc+ide contul de gradul n HJ.' TNatorii privind ta,a pe valoarea adaugata
T se foloseste pentru generali#area informatiilor aferente decontarilor cu bugetul.
Nupa virarea soldului în debitul contului ''H TCreante pe termen scurt privind
40
decontarile cu bugetul T$ conturile de gradul 33 corespun#atoare$ contul HJ. TNatorii
privind decontarile cu bugetul T se soldea#a.
(a începutul lunii pentru suma nominali#ata se întocmeste formula contabila
reversibila debitul contului HJ. TNatorii privind decontarile cu bugetul T si creditul
contului ''H TCreante pe teren scurt privind decontarile cu bugetul T.
8videnta analitica a ta,ei pe valoarea adaugata se tine cu a2utorul registrelor de
evidenta a livrarilor si procurarilor.
&n ca#ul acci#elor se folosesc conturile- HJ. S Natorii privind decontarile cu
bugetul T cu subcontul HJ.[J SNatorii privind acci#ele$ ta,ele”. &n creditul se înscriu
sumele calculate si datorate bugetului de stat iar în debitul - ac+itarea sumelor
acci#elor datorate bugetului: ''H TCreante pe termen scurt privind decontarile cu
bugetul T cu subcontul ''H[' Screante pe termen scurt privind alte impo#ite si plati”
(a contul HJ. se pot desc+ide subconturi în dependen%ă de tipul impo#itelor şi
ta,elor.
&n ba#a registrului facturilor 67A primite şi registrului facturilor 67A eliberate se
calculea#ă datoria 67A a bugetului$ ca diferen%a dintre 67A aferentă vîn#ărilor şi
67A aferentă cumpărărilor. Acest impo#it se calculea#ă lunar şi la fabrica
SASBucuria”se observă formarea unei datorie privind 67A fa%ă de buget$ care de
regulă se trece în perioada de gestiune viitoare. Fa%ă de buget combinatul
SASBucuria” are următoarele obliga%ii-
. 3mpo#itul pe bunuri imobiliare$ calculul acestui impo#it se reflectă
Neclara%ile.
'. 6a,a pentru apă consumată
J. 6 a,a pentru amena2 area teritoriului$ calculul reflectat în ane,a/.J..
.. 6a,a pentru dreptul de a folosi simbolica locală$
Calculul impo#itelor$ ta,elor şi a altor defalcări obligatorii Lcu e,cep%ia
impo#itului pe venit$ 67AM se reflectă în Narea deseamă pe ta,ele locale pe trimestrul
37 astfel L 6a,a pentru a folosi simbolica locală M-
Nt "J . S3mpo#ite$ ta,e şi plă%i$ cu e,cep%ia impo#itului pe venit”
Ct HJ. .OJ SNatorii ta,a amena2area teretoriului”
(a stingerea datoriei fa%ă de buget -
Nt HJ. ' TNatorii privind 67A T
Ct '.' TCont de decontare lei T
Contul HJ! SAlte datorii pe termen scurt” este destinat generali#ării informa%iei
privind situa%ia decontărilor întreprinderii aferente-
- arendei curente
- sumelor privind riscurile transmise şi acceptate pentru reasigurare
- asigurării directe
- preten%iilor primite de la cumpărători şi clien%i$ precum şi amen#ilor$
penalită%ilor recunoscute
- Alte servicii
Contul HJ! SAlte datorii pe termen scurt” este un cont de pasiv. &n creditul acestui
cont se reflectă sumele datoriilor pe termen scurt calculate$ iar în debit - ac+itarea
41
acestora. Soldul acestui cont este creditor şi repre#intă datoriile întreprinderii privind
alte plă%i la finele perioadei de gestiune. 8viden%a analitică se %ine pe creditori şi pe
feluri de datorii .
6ransferare ca plata petru servicile prestate -
Nebit HJ!J „Natorii pe termen scurt fa%ă de al%i creditori”
Credit '.' SCont de decontare lei”
)eflectarea serviciilor primite -
Nebit "' S C+eltieli comerciale”
Nebit HJ.' ” Natorii privind 67A”
Credit HJ!JSNatorii pe termen scurt fa%ă de al%i creditori”
(a sfîrşitul anului de gestiune se face pe ba#a datelor operativă o listă de
inventariere a crean%ilor şi datoriilor L 317 !M cu datorii pe tipuri în care creditorii
confirmă datoriilor.
C'eltuielile repre#intă c+eltuielile şi pierderile LdauneleM care apar în re#ultatul
activită%ii economico-financiare şi nu sunt legate nemi2locit de procesul de produc%ie.
Spre deosebire de consumuri$ c+eltuielile nu se includ în costul produselor
LserviciilorM$ se reflectă în raportul privind re#ultatele financiare şi se scad din venituri
la determinarea profitului LpierderiiM al perioadei de gestiune. C+eltuielile sunt
reflectate în contabilitate în ba#a metodei speciali#ării e,erci%iului a acelei perioade în
care a apărut$ indiferent de timpul ac+itării efective a acestora$ şi cuprind c+eltuielile
activită%ii opera%ionale$ de investi%ii$ financiare şi pierderile e,cep%ionale.
C+eltuielile de la activitatea opera%ională includ- costul vîn#ărilor Lc+eltuieli
materiale directe$ c+eltuieli directe la salariu$ c+eltuieli indirecte de producereM şi
c+eltuielile perioadei Lc+eltuieli comerciale$ c+eltuieli generale şi administrative$ alte
c+eltuieli opera%ionaleM$ de la vîn#area produselor ş prestarea serviciilor.
C+eltuielile activită%ii financiare includ c+eltuielile formate în urma sc+imbării
mărimii şi structurii capitalului propriu$ împrumuturi şi credite.
Contabilitatea c+eltuielilor la SA „Bucuria”este efectuată conform prevederilor
S1C J TComponen%a consumurilor şi c+eltuielilor T.
C+eltuielile au loc la toate tipurile de întreprinderi. &n func%ie de direc%iile
efectuării$ acestea se subdivi#ea#ă în J grupe-
. C+eltuieli ale activită%ii opera%ionale
'. C+eltuieli ale activită%ii neopera%ionale
J. C+eltuieli privind impo#itul pe venit.
C+eltuielile activită%ii opera%ionale cuprind c+eltuielile oca#ionate de efectuarea
activită%ii de ba#ă a SA „Bucuria”. Aceste cuprind-
aM costul vîn#ărilor
bM c+eltuieli comerciale
cM c+eltuieli generale şi administrative
dM alte c+eltuieli opera%ionale
8viden%a c+eltuielilor se tine în )aport statistic nr. H-c TConsumurile şi c+eltuielile
întreprinderii T LAne,a HM.
5entru contabili#area c+eltuielilor sunt destinate conturile sintetice din clasa "
42
TC+eltuieli T. Aceste sunt conturi de activ. &n debit pe parcursul perioadei de gestiune
se reflectă c+eltuielile Lcu total cumulativ de la începutul anuluiM constatate conform
S.1.C. J. &n credit se arată trecerea c+eltuielilor acumulate la sfIrşitul perioadei de
gestiune la re#ultatul financiar. (a sfIrşitul fiecărui trimestru rula2ele debitoare ale
contului de c+eltuieli se trec în )aportul privind re#ultatele financiare şi se scad din
venituri la determinarea profitului LpierderiiM perioadei de gestiune.
Contul " TCostul vIn#ărilor T este destinat generali#ării informa%iei privind
costul efectiv Lvaloarea de bilan%M a produselor$ mărfurilor reali#ate şi serviciilor
prestate.
)eflectarea valorii de bilan% a produselor vîndute pe parcursul semestrului .
aM Nebit " SCostul vîn#ărilor”
Credit 'K S5roduse”
)eflectarea valorii de bilan% a mărfurilor vîndute de la cantină pe parcursul
semestrului -
bM Nebit " SCostul vîn#ărilor”
Credit'"S*ărfuri” cM)eflectarea
costului efectiv al serviciilor prestate pe parcusul semestrului-
Nebit " SCostul vînu#ărilor ”
Credit O S5roduc%ia de ba#ă”
5
6recerea rula2ului debitor de la sfIrşitul trimestrului la re#ultatul financiar total-
Nebit JH T)e#ultat financiar total T
Ct " TCostul vîn#ărilor T
Contul "' TC+eltuieli comerciale T se foloseşte pentru eviden%a c+eltuielilor
aferente vIn#ării produselor$ mărfii şi prestării serviciilor$reclamă 3n decursul
perioadei de gestiune în debitul acestui cont se acumulea#ă cu total cumulativ de la
începutul anului c+eltuielile comerciale ale întreprinderii. Contabili#area c+eltuielilor
legate de încărcarea$ transportarea cumpărătorilor-
)eflectarea c+eltuielilor aferente materialelor predate scopuri de între%inere
LAne,a HJM-
Nebit "'.SC+eltuieliprivind reclama” - !"$K lei
Credit ' S*ateriale prime şi materiale de ba#ă” - !"$K lei
8viden%a analitică se duce pe fiecare centru de c+eltuelii adică pe maga#ine.
6recerea rula2ului debitor de la sfIrşitul trimestrului la re#ultatul financiar total-
Nebit JH T)e#ultat financiar total T
Ct "' TC+eltuieli comerciale T
Contul "J TC+eltuieli generale şi administrative T LAne,a HKM se foloseşte pentru
eviden%a c+eltuielilor legate de conducerea$ organi#area şi deservirea întreprinderii în
ansamblu. C+eltuilile se acumulea#ă pe conturi analitice pe obiecte de c+eltuieaiă.
Calcularea salariului personalului -
Nebit "J „ C+eltuieli generale şi administrative”
Credit HJ TNatorii fa%ă de personal privind retribuirea muncii T
Nebit "J TC+eltuieli generale şi administrative T
Credit HJJ TNatorii privind asigurările sociale T
43
Ac+itarea serviciilor bancare -
Nebit "J SC+eltuieli generale şi administrative”
Credit '.J SCont valutar”
6recerea rula2ului debitor de la sfIrşitul trimestrului la re#ultatul financiar total-
Nebit JH T)e#ultat financiar total T
Credit "J TC+eltuieli generale şi administrative T
Contul ". TAlte c+eltuieli opera%ionale T este destinat pentru eviden%a
c+eltuielilor privind plă%ii dobîn#ilor pentru credite şi împrumuturi$ amen#i$ penalită%i$
arendei curente$ etc.
&n cursul perioadei de gestiune alte c+eltuieli opera%ionale se acumulea#ă în
debitul contului ". cu total cumulativ de la începutul anului şi se reflectă prin
următoarele formule contabile-
)eflectarea c+eltuielilor privind ta,a de stat Nebit
". „Alte c+eltuieli opera%ionale”
Credit HJ. „Natorii privind decontările cu bugetul”
Calcularea sumei c+eltuelilor aferaente 67A la mărfurile procurate fără facturii
67A .
Nebit ". „Alte c+eltuieli opera%ionale”
Credit '.' „Cont de decontare”
6recerea altor c+eltuieli opera%ionale la re#ultatul financiar total-
Nebit JH „)e#ultatul financiar total”
Credit ". „Alte c+eltuieli opera%ionale”
Sau mai făcut corectării Nebit " „Costul vîn#ări”
Nebit "' „C+eltuieli comerciale”
Credit ". „Alte c+eltuieli opera%ionale”
Nin compartimentul c+eltuieli neopera%ionale fac parte -
- C+eltuieli ale activită%ii investi%ională
5 5
- C+eltuieli ale activită%ii financiare
5
C+eltuieli ale activită%ii investi%ională sunt c+eltuelilor aferente ieşirii activelor pe
termen lung$ reevaluării acestora$ participa%iilor în alte întrprinderi şi c+eltuili privind
opera%ile cu titlul de valoare pe termin lung pentru eviden%a lor este distinat contul "'
„C+eltuieli ale activită%ii investi%ională” pe ba#a următorilor formule contabile -
6recerea c+eltuieli ale activită%ii investi%ională la re#ultatul financiar total-
5 5
Nebit JH T)e#ultatul financiar total T
Credit "' „C+eltuieli ale activită%ii investi%ională”
~ ~ 5 5
C+eltuieli ale activită%ii financiare sunt c+eltuielile aferente plă%ii
redeven%ilor$arende finan%ate diferen%ilor negative ale cursului valutar.&n cursul
perioade de gestiune se acumulea#ă pe în debitului contului "' „C+eltuieli ale
activită%ii financiare”. )eflectarea diferen%elor de curs valutar negative aferente
soldului mi2loacelor valutare în contul valutar .
Nebit "''J SC+rltuieli privind diferen%ele de curs valutar”
Credit '.J SCont valutar”
6recerea c+eltuieli ale activită%ii financiare la re#ultatul financiar total-
44
Nebit JH „)e#ultatul financiar total”
Credit "' „C+eltuieli ale activită%ii financiare”
~ ~ 5
C+eltuielile privind impo#itul pe venit cuprind plă%ile impo#itului pe venit
efectuate în decursul anului sub formă de avansuri şi la sfIrşitul anului de gestiune.
5entru eviden%a acestor c+eltuieli este destinat contul "J TC+eltuieli LeconomiiM
privind impo#itul pe venit T. Niferen%e temporare impo#abila ca urmarea diferitor
metode de calcul al u#urii în scopuri fiscale şi eviden%a contabilă se fac următorile
formule contabile
Nebit "J „C+eltuieli LeconomiiM privind impo#itul pe venit”.
Credit .'H „Natorii amînate privind impo#itul pe venit”
Nar tot odată pe ba#a Neclara%iei pe impo#itul pe venit sau anulat o parte din
datorii amînate privind impo#itul pe venit calculate în periodile precedente-
Nebit .'H „Natorii amînate privind impo#itul pe venit”
Credit "J „C+eltuieli LeconomiiM privind impo#itul pe venit”.
6ot conform Neclara%ii pe venit au fost calculat impo#itul pe venit prin formulă
contabilă -
Nebit "J „C+eltuieli LeconomiiM privind impo#itul pe venit”.
Credit HJ.. „Natorii privind impo#itul pe venit”
Neci la sfîrşitul anului se face următoare formula contabilă cu care acest este
înc+is cu următoare formula contabilă -
Nebit JH „)e#ultatul financiar”
Credit "J „C+eltuieli LeconomiiM privind impo#itul pe venit”.
(a finele fiecărei perioade de gestiune rula2ul debitor al contului "J se reflectă în
)aportul privind re#ultatele financiare în rIndul ./ TC+eltuieli LeconomiiM privind
impo#itul pe venit T şi se scade din re#ultatul financiar la determinarea profitului net
LpierderiiM al întreprinderii.
(enitul repre#intă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane fi#ice sau
2uridice$ care duc la creşterea capitalului propriu a întreprinderii.
7eniturile se constată în ba#a principiului speciali#ării e,erci%iilor în perioada
de gestiune în care a fost cîştigat$ indiferent de momentul încasării mi2loacelor băneşti
sau alte forme de compensare.
&n componen%a veniturilor nu sînt incluse sumele percepute în numele ter%ilor
L67A etc.M.
7eniturile ob%inute în perioada de gestiune dar cu referin%ă la perioadele
viitoare se atribuie ca avansuri şi se contabili#ea#ă în perioada respectivă$ pe măsura
livrării bunurilor materiale sau îndeplinirea lucrărilor LserviciilorM conform actelor de
îndeplinire.
7eniturile de la pre#entarea activelor în arendă se consideră prin metoda
calculată în perioada$ care este indicată în contract LAne,a //M.
7eniturile ob%inute de la activitatea investi%ională inclusiv şi vIn#ările
activită%ii pe termen lung se aprecia#ă după metoda de calcul din momentul
transmiterii dreptului de proprietate.
(a SA „Bucuria” constatarea şi eviden%a veniturilor are loc conform prevederilor
45
S.1.C. O T7enitul T. &n componen%a venitului la SA „Bucuria”se include-
3. 7enitul din activitatea opera%ională care cuprinde sume re#ultate din
activitatea de ba#ă a întreprinderii-
- venituri din vIn#ări
- alte venituri opera%ionale Lsumele primite din ieşirea altor active$ amen#i$
penalită%i$ recuperările daunelor materiale$ etc.M.
33. 7enituri din activitatea neopera%ională$ care include
- venituri din activitatea financiară
- venituri din activitatea de investi%ii
5
5entru eviden%a venitului sunt destinate conturile clasei a K T7enituri T.
5
7eniturile se reflectă în contabilitate şi rapoartele financiare pe tipuri de activită%i ale
întreprinderii.
Contul K T7enituri din vIn#ări T este destinat pentru generali#area informa%iei
despre veniturile ob%inute din reali#area mărfurilor$ produselor$ prestarea serviciilor
LAne,a HOM$apoi se înregistrea#ă în Cartea mare LAne,a H!M etc. (a constatarea
veniturilor se întocmesc următoarele formule contabile-
7enituri din vIn#ări -
Nt '' „Crean%e pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
Ct K „7enituri din vIn#ări”
Ct HJH „Natorii preliminate privind decontările cu bugetul”
)eflectarea valorii produselor aferente facturilor ac+itate -
Nebit '. SCasa”
Credit K S7enit din vîn#ări”
Credit HJ. „Natorii fa%ă de buget”
)aportarea veniturilor acumulate la sfIrşitul perioadei de gestiune la re#ultatul
financiar total-
Nebit K „7enituri din vIn#ări”
Credit JH „)e#ultat financiar total”
5rin intermediul contului K' „Alte venituri opera%ionale” este destinat pentru
eviden%a din vîn#area altor active curente cu e,cep%ia produsilor şi mărfurilor$din
arenda curentă$ alte venituri opera%ionale. (a plusurile stabilite cu oca#ia inventarieri
pe ba#a actului de mai sus se face următoarea formul contabilă Nebit '. „ Casa lei”
Credit K' „Alte venituri opera%ionale”
)aportarea altor veniturilor opera%ionale acumulate la sfIrşitul perioadei de
gestiune la re#ultatul financiar total-
Nebit K' „Alte venituri opera%ionale”
Credit JH „)e#ultat financiar total”
5entru eviden%a veniturilor aferente ieşiri a activilor nemateriale şi activelor
materiale pe termin lung$venituri din dividente este destinat contul K' „7enituri din
activitate investi%ională”
5
&nregistrarea materialelor de la ieşire mi2locului fi, ce depăşeşte valorea probail
rămasă -
Nt ' „*ateriale”
46
Ct 'J „*i2loace fi,e”
Ct K' „7enituri din activitate investi%ională”
~ ~ 5
&nc+iderea conturilui venturilor din activitatea de investi%ii
5
Nebit K' „7enituri din activitatea investi%ii”
~ ~ 5
Credit JH „)e#ultat financiar total”
Contul K'' T7enituri din activitatea financiară T este destinat pentru generali#area
informa%iei privind diferen%ele favorabile de curs valutar.
)eflectarea diferen%elor de curs valutar favorabile aferente soldurilor
5
mi2loacelor valutare -
Nebit '.J „Cont valutar”
Credit K''J „7enituri din diferen%e de curs valutar”
~ ~ 5
6recerea la sfîrşitul anului de gestiune a veniturilor din activitatea financiară
acumulate la re#ultatul financiar-
Nebit K'' „7enit din activitatea financiară”
Credit JH „)e#ultat financiar total”
(a finele fiecărui trimestru rula2ele creditoare ale conturilor de venituri se
înregistrea#ă în )aportul privind re#ultatele financiare pe rIndurile respective.
(a finele anului de gestiune conturile de venituri şi c+eltuieli se înc+id prin
trecerea veniturilor acumulate în creditul contului JH T)e#ultat financiar total T$ iar
c+eltuielilor - în debitul contului JH.
&n contul JH T)e#ultat financiar total T se determină profitul LpierdereaM net al
anului de gestiune. &n acest scop$ se compară rula2ele din debitul Lc+eltuieli
acumulateM şi creditul Lvenituri acumulateM acestui cont. Nacă suma totală a veniturilor
depăşeşte suma c+eltuielilor$ întreprinderea ob%ine profit$ care se reflectă prin
înregistrarea-
Nebit JH S)e#ultat financiar total”
Credit JJJ T5rofit net LpierdereM al perioadei de gestiune T
Nin datele )aportului privind re#ultatele financiare$ se observă că la SA
„Bucuria”re#ultatul din activitatea opera%ională este po#itiv.Nupă înregistrarea
profitului net LpierderiiM al perioadei de gestiune$ contul JH T)e#ultat financiar total
T se înc+ide şi nu se oglindeşte în rapoartele financiare. Suma profitului net LpierderiiM
al perioadei de gestiune se înregistrea#ă în rIndul H/ în aceiaşi denumire al
)aportului privind re#ultatele financiare şi se raportea#ă în Bilan%ul contabil în rIndul
H!/ T5rofitul net LpierdereaM al anului de gestiune T.
Calcula%ia costurilor de produc%ie.
Cu calculul costului de produc%ie se ocupă sec%ia „5lanificare” din cadrul fabricii de
cofetărie.
(a întreprindere este utili#at sistemul de calcul a costului de produc%ie efectiv.
Această metodă constă în calcularea costului de produc%ie reeşind din normativele
calculate.
Consumurile indirecte materiale se reparti#ea#ă conform costului materiilor
47
consumate$ atît au,iliare$ cît şi cele de ba#ă.
*aterialele au,iliare sunt introduse în calculator din „Calcularea consumului
materialelor de ba#ă”LAne,a J/M ce e întocmit de şeful brigă#ii şi împreună cu
maga#inerul brigă#ii$ de e,emplu din fişa de calcula%ie a sc+imbului se ane,ea#ă fişa
este pre%urile la sec%ia de calcul este introdusă în computator unde erau de2a introduse
pre%urile la materialele au,iliare LAne,a JM.
(a sfîrşitul #ilei de muncă şeful brigă#ii pre#intă „)aportul despre îndeplinirea
sarcinii de plan” pe ba#a căreea se introduce datele în computator$ acolo sunt de2a
introduse pre%ul pentru fiecare unitate de timp în acord plus premia pe ba#a.
Consumurile indirecte care sunt-
- Salariul şi CAS a administra%iei fabricii.
- P#ura utila2ului şi între%inerea lui.
- P#ura activelor nemateriale folosite în produc%ie etc.
Aceste consumuri sunt adunate în contul OJ$ care este desc+is pentru fiecare
subdivi#iune.
Consumurile indirecte de produc%ie se contabili#ea#ă în acelaşi mod şi consumurile
privind activitatea de ba#ă.
)eparti#area lor este grea deoarece e,istă consumuri directe ce se retribuie în
e,clusivitate fabricii de cofetărie$ aceste consumuri sunt reparti#ate pe fiecare tip de
produs în dependen%ă de suma consumurilor directe de materiale. Nar mai e,istă şi
consumuri generale indicate pe combinat$ ce se reparti#ea#ă conform volumului
produc%iei fabricate sau serviciilor prestate.
Nupă ce se adună toate consumurile şi împart la cantitatea produc%ie fabricate se
formea#ă costul unitar .
8viden%a produc%iei fabricate se duce de către maga#iner şi paşaportistă$
fiecare brigadă are paşaportista sa care încleie pe fiecare cutie cu bomboane paşaportul$
care este un document de strictă eviden%ă ce este compus din partea de ba#ă pe care se
scrie tipul bomboanei$ calitatea şi luna fabricării$ pe ea paşaportista pune ştampila$
sec%ia$ brigada şi sc+imbul au o ştampilă personală la fiecare plus la aceasta paşaportul
are J cupoane detaşabile în care se înscrie numărul şi seria paşaportului.
5aşaportista detaşea#ă primul cupon care serveşte ca dovadă că brigada a fabricat
cantitatea dată de %igarete$ el se ane,ea#ă la raportul de consumuri de materiale$ apoi
aceste pac+ete sunt predate la depo#itul sec%iei de fabricare$ maga#inerul tot decupea#ă
un cupon la sfîrşitul #ilei de muncă. 5aşaportista pe ba#a acestor paşapoarte verificate
cu cele de la maga#iner face „Nispo#i%ia de livrare a materialelor” *- sau bonul de
primire-predare a produselor finite.
5re%ul nu se indică în bonul de primire-predare$ ci numai cantitatea$ pre%ul este
calculat în luna trecută$ el poate să se modifice la sfîrşitul lunii.
Nin depo#itul fabricii prin „factură de primire-predare”$ această produc%ie prin
intermediul unei linii mecanice este transportată la primul eta2 în depo#itul sec%iei
vîn#ări. Acest document este completat în două e,emplare$ unul la maga#inerul fabricii$
unul la maga#inerul sec%iei vîn#ări.
(a depo#it pentru fiecare tip de produs este desc+isă fişa de maga#ie care se
48
perfectea#ă identic ca şi fişa de maga#ie materiale$ el este dus în cutii.
(a intrare este factura de primire-predare$ la ieşire - factura de e,pedi%ie eliberată de
sec%ia vîn#ări şi al cincilea e,emplar rămîne în depo#it.
Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare
&ntocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finali#are a
procesului contabil.
)apoartele financiare constituie un sistem de indicatori interdependen%i$ care
caracteri#ea#ă activitatea economică a întreprinderilor desfăşurată în cursul perioadei
de gestiune.
)apoartele financiare se întocmesc conform formularilor-tip aprobate de
*inisterul Finan%elor$ se pre#intă în termenele prevă#ute de legisla%ia )epublicii
*oldova şi cuprind-
9 Bilan%ul contabil Lformularul nr. M
9 )aportul privind re#ultatele financiare Lformularul nr.'M
9 )aportul privind flu,ul capitalului propriu Lformularul nr.JM
9 )aportul privind flu,ul mi2loacelor băneşti Lformularul nr..M
9 1ota e,plicativă şi ane,ele respective.
)apoartele financiare$ cu e,cep%ia T)aportului privind flu,ul mi2loacelor băneşti
T$ se întocmeşte după metoda speciali#ării e,erci%iilor$ potrivit căreia în contabilitate
se determină activele$ datoriile şi capitalul propriu. 7eniturile şi c+eltuielile se
constată în acea perioadă de gestiune$ în care s-au înregistrat.
5entru întocmirea unor rapoarte financiare veridice din punct de vedere economic$
la întreprindere se desfăşoară o activitate amplă de pregătire$ care constă în reflectarea
oportună$ integrală şi obiectivă a datelor incluse în rapoartele financiare. 3n aceste
scopuri se determină succesiunea îndeplinirii procedurii contabile finale$ care
cuprinde următoarele etape-
3. Anali#a opera%iunilor economice şi reflectarea acestora în registrele
contabile.
33. Completarea Căr%ii *ari LAne,a "M şi întocmirea balan%ei de verificare.
333. 3nventarierea totală a patrimoniului şi datoriilor.
37. &nc+iderea conturilor la finele perioadei de gestiune.
7. &ntocmirea rapoartelor financiare.
&n etapa se verifică corectitudinea reflectării în bilan%ul contabil a tuturor
opera%iunilor economice şi coresponden%a conturilor conform datelor din documentele
primare. &n continuare sumele din conturile corespondente se reflectă în registrele
corespun#ătoare ale contabilită%ii analitice şi sintetice. 6otodată$ se verifică identitatea
datelor din contabilitatea analitică cu rula2ele şi soldurile conturilor sintetice.
Balan%a de verificare în primul rInd are ca rol să verifice corela%ia e,istentă între
elementele conturilor sintetice şi analitice$ în conformitate cu principiul dublei
înregistrări$ în al doilea rInd$ reali#ea#ă legătura dintre acestea şi rapoartele
financiare.
Bilan%ul contabil LAne,a "/M repre#intă un raport financiar în care se reflectă
49
patrimoniul şi situa%ia economico-financiară a întreprinderii la un moment dat.
Bilan%ul se întocmeşte la anumite termene$ care$ de regulă$ coincid cu sfIrşitul
perioadei de gestiune.
Bilan%ul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de *inisterul
Finan%elor al )epublicii *oldova. &n bilan% se compară re#ultatele e,erci%iilor 1- şi
1 Lanul de gestiune precedent L1-M şi curent L1MM. 5osturile balan%iere sunt grupate
după destina%ie. 1u se admit compensări reciproce între posturile de activ şi pasiv.
5osturile înscrise în bilan% trebuie să corespundă datelor înregistrate în contabilitate$
puse de acord cu situa%ia reală de la inventar.
8valuarea în bilan% a elementelor patrimoniale se efectuea#ă în conformitate cu
prevederile standardelor na%ionale de contabilitate.
(ucrările de completare a bilan%ului repre#intă prin con%inutul lor$ în cea mai mare
parte$ opera%ii de prelucrare şi transmitere a datelor din bilan%ul precedent şi din
balan%a conturilor. 5rin structura lor$ opera%iile de prelucrare a datelor privind
e,erci%iul curent constau din selectarea$ gruparea şi însumarea soldurilor din balan%a
conturilor.
Conform standardelor na%ionale de contabilitate$ bilan%ul contabil cuprinde trei
elemente principale$ legate nemi2locit de evaluarea situa%iei financiare a întreprinderii$
şi anume-
. active
'. capital propriu
J. datorii
8c+ilibrul global al acestor elemente patrimoniale poate fi pre#entat prin
intermediul ecua%iilor. &n condi%iile cînd se iau în vedere cele trei păr%i componente
ale bilan%ului- activele$ capitalul propriu şi datoriile$ ecua%ia generală a activelor
devine-
Activ Y Capital propriu Z Natorii
&n întreaga lume de afaceri$ )aportul privind re#ultatele financiare se consideră ca
una dintre cele mai importante şi esen%iale păr%i a rapoartelor financiare$ care pre#intă
un interes primordial atît pentru conducerea întreprinderii$ cît şi pentru al%i utili#atori
de informa%ii.
)aportul privind re#ultatele financiare generali#ea#ă opera%iunile economice
efectuate într-un interval de timp concret$ numit perioadă de gestiune. &n pre#ent
)aportul privind re#ultatele financiare se întocmeşte trimestrial cu total cumulativ de
la începutul anului de gestiune.
3n conformitate cu S.1.C. H T5re#entarea rapoartelor financiare T$ )aportul
privind re#ultatele financiare cuprinde H indicatori care reflectă veniturile$
c+eltuielile şi profiturile LpierderileM reali#ate în cursul anului de gestiune şi perioadei
corespun#ătoare anului precedent. 5rimii opt indicatori componen%i ai raportului
nominali#at caracteri#ea#ă re#ultatele din activitatea opera%ională a întreprinderii$
determinată de statutul acesteia$ care repre#intă în fond o activitate curentă$ ce se
reînnoieşte continuu.
Apoi în raport sunt pre#entate re#ultatele financiare aferente activită%ii
50
întreprinderii$ care nu constituie pentru ea o activitate de ba#ă. 3n special$ se reflectă
re#ultatul din opera%iunile efectuate în domeniile suplimentare ale activită%ii de afaceri
a întreprinderi$ cum sunt activitatea de investi%ii şi cea financiară. &n afară de aceasta$
separat se înregistrea#ă re#ultatul apărut ca urmare a evenimentelor şi opera%iunilor
e,cep%ionale.
6e+nica de întocmire a )aportul privind re#ultatele financiare constă în
completarea fiecărui rInd în ba#a rula2elor aferente conturilor de venituri şi c+eltuieli
din clasele K şi " ale 5lanului de conturi contabile. &n procesul completării raportului
nominali#at$ re#ultatele financiare po#itive LprofiturileM se înregistrea#ă cu cifre
obişnuite$ fără parante#e$ iar cele negative LpierderileM - în parante#e.
)aportul privind flu,ul mi2loacelor băneşti este unul dintre formularele principale
ale rapoartelor financiare$ în care se reflect toate modificările intervenite în resursele
financiare ale întreprinderii$ din punctul de vedere al încasării şi plă%ii mi2loacelor
băneşti$ în cursul perioadei de gestiune respective. 1ecesitatea întocmirii )aportul
privind flu,ul mi2loacelor băneşti este generată de utili#area principiului speciali#ării
e,erci%iului în ba#a căruia se întocmesc alte rapoarte. Conform acestui principiu$
veniturile se contabili#ea#ă în momentul efectuării opera%iunilor care conduc la
ob%inerea acestora Llivrarea produselor$ prestarea serviciilorM$ indiferent de momentul
plă%ii. C+eltuielile cuprind valoarea consumurilor şi c+eltuielilor efective ale
perioadei$ fără a lua în considera%ie faptul cînd au fost ac+itate. Astfel profitul reali#at
în cursul perioadei determinate nu este legat direct de flu,ul mi2loacelor băneşti.
3nforma%ia con%inută în acest raport permite a aprecia capacitatea întreprinderii$ de
a atrage şi a utili#a mi2loace băneşti în cursul unei perioade determinate.
*odul de întocmire a )aportul privind flu,ul mi2loacelor băneşti este reglementat
de prevederile S.1.C. H T5re#entarea rapoartelor financiare T şi
S.1.C." T)aportul privind flu,ul mi2loacelor băneşti T.
Conform cerin%elor S.1.C. "$ to%i agen%ii economici din )epublica *oldova
întocmesc )aportul privind flu,ul mi2loacelor băneşti prin metode directă$ care
permite generali#area în raport a tuturor încasărilor şi plă%ilor reale ale mi2loacelor
băneşti în ba#a registrelor contabile şi documentelor primare cu total cumulativ de la
începutul perioadei de gestiune.
&ncasările şi plă%ile mi2loacelor băneşti se generali#ea#ă în raport pe feluri de
activită%i ale întreprinderii$ care se eviden%ia#ă în trei capitole principale
corespun#ătoare felurilor de activită%i ale întreprinderii-
9 opera%ională Lde ba#ăM$ pentru care este creată întreprinderea şi care$ în
ma2oritatea ca#urilor$ aduce venitul de ba#ă:
9 de investi%ii$ care cuprinde procurarea şi vîn#area activelor nemateriale$
materiale şi financiare pe termen lung:
9 financiară$ care este menită să asigure primele două feluri de activitate cu
mi2loace necesare.
Separat se reflectă încasările şi plă%ile de mi2loace băneşti aferente situa%iilor
e,cep%ionale$ precum şi diferen%ele favorabile şi nefavorabile de curs valutar$
re#ultate din modificările în ratele de sc+imb al valutei străine.
51
)aportul privind flu,ul capitalului propriu constituie o parte componentă a
rapoartelor financiare obligatorii. 8viden%ierea indicatorilor privind flu,ul capitalului
propriu într-un formular separat este legat de importan%a acestei informa%ii pentru
diferi%i utili#atori$ în special$ pentru proprietarii întreprinderii.
&n conformitate cu prevederile S.1.C.H T5re#entarea rapoartelor financiare T$
raportul privind flu,ul capitalului propriu constă din . capitole$ care cuprind date
privind modificările păr%ilor componente ale capitalului propriu sub aspectul grupării
prevă#ute de capitolul 333 al bilan%ului contabil-
aM capital statutar şi suplimentar:
bM re#erve:
cM profit nereparti#at Lpierdere neacoperităM:
dM capital secundar.
6e+nica întocmirii )aportul privind flu,ul capitalului propriu constă în
completarea fiecărui rInd în ba#a soldurilor şi rula2elor din conturile clasei a J-a a
5lanului de conturi contabile.
3n coloana . T(a finele anului de gestiune precedent T cu cifre obişnuite Lfără
parante#eM se reflectă soldurile creditoare ini%iale aferente conturilor indicate$ iar cu
cifre negative Lîn parante#eM - soldurile debitoare ini%iale.
(a completarea coloanelor H şi K ale raportul privind flu,ul capitalului propriu
trebuie de %inut cont că aproape toate conturile din clasa a J sunt conturi de pasiv. 3n
coloana H T&ncasat LcalculatM T se arată cu cifre obişnuite rula2ele creditoare eferente
conturilor de pasiv din clasa a J TCapital propriu T$ iar cu cifre negative - rula2ele
debitoare aferente conturilor de activ.
3n coloana K TConsumat LviratM T se reflectă cu cifre obişnuite rula2ele debitoare
aferente conturilor de pasiv din clasa J TCapital propriu T$ iar cu cifre negative -
rula2ele creditoare aferente conturilor de activ.
Coloana " T(a finele perioadei de gestiune curente T se completea#ă în ba#a
soldurilor finale aferente conturilor de contabili#are a capitalului propriu- rula2ele
creditoare se reflectă cu cifre obişnuite Lfără parante#eM$ iar cele debitoare - cu cifre
negative Lîn parante#eM.
3n capitolul al raportul privind flu,ul capitalului propriu este pre#entată în formă
generală informa%ia referitoare la capitalul statutar$ suplimentar$ nevărsat şi retras. &n
postul TCapital statutar T Lcod rd. //M se arată mărimea valorii privind aporturile
proprietarilor întreprinderii la patrimoniul lui$ contabili#ată în contul J TCapital
statutar T$ care este egală cu O'/.. lei.
&n capitolul ' al raportul privind flu,ul capitalului propriu se pre#intă datele
privind e,isten%a şi mişcarea capitalului de re#ervă al întreprinderii$ care cuprinde
T)e#erve stabilite de legisla%ie T Lcod rd. /K/M$ T)e#erve prevă#ute de statut T Lcod rd.
/"/ M şi TAlte re#erve T Lcod rd. /O/M.
&n capitolul J al raportului e,aminat se pre#intă informa%ia privind e,isten%a şi
mişcarea profitului nereparti#at Lpierderii neacoperiteM al întreprinderii.
&n capitolul . al raportul privind flu,ul capitalului propriu se reflectă datele
referitoare la e,isten%a şi mişcarea capitalului secundar al întreprinderii.
52
Neasemenea la întreprinderea SA „Bucuria” se întocmesc )apoarte statistice
LAne,a HM.