You are on page 1of 2

De ira

Quo rarior autem moderatio in regibus, hoc laudanda magis est.. Fecit hoc et C.
Caesar ille qui uictoria ciuili clementissime usus est. Cum scrinia deprendisset
epistularum ad Cn. Pompeium missarum ab iis qui uidebantur aut in diuersis aut
in neutris fuisse partibus, combussit. Quamvis moderate soleret irasci, maluit
tamen non posse; gratissimum putavit genus veniae nescire quid quisque
peccasset.
De ira
Dar cu cat este mai rara moderatia printre regi, cu atat merita mai mult sa fie
laudati. Marele Caius Cezar, care sa dovedit un cuceritor atat de milostiv in
timpul razboiului, a facut acelasi lucru; a ars un teanc de scrisori adresate lui
!naeus Pompeius de persoane care erau considerate a fi fie neutre, fie de partea
cealalta. Cu toate ca nu a fost niciodata violent in furia sa, a preferat sa nusi
permita sa fie furios" considera ca cea mai milostiva cale de ai pardona era sa nu
stie ce ofensiva a adoptat.
#$%&' #()*
+ibenter e, iis qui a te veniunt cognovi familiariter te cum servis tuis vivere" hoc
prudentiam tuam, hoc eruditionem decet. -#ervi sunt. - 'mmo homines. -#ervi sunt
- 'mmo contubernales. -#ervi sunt. - 'mmo humiles amici. -#ervi sunt. - 'mmo
conservi, si cogitaveris tantundem in utrosque licere fortunae. &is tu cogitare
istum quem servum tuum vocas e, isdem seminibus ortum eodem frui caelo,
aeque spirare, aeque vivere, aeque mori. /aec tamen praecepti mei summa esti
sic cum inferiore vivas,quemadmodum becum superiorem velis vivere.
#ervi sunt
0m aflat de la acestia cu placere ca tu traiesti cu sclavii tai in mod prietenesc.
0cest lucru se potriveste cu intelepciunea si cultura ta. 1#unt sclavi1. 'ntradevar
oameni. 1#unt sclavi1. 'ntradevar tovarasi. 1#unt sclavi1. 'ntradevar prieteni
umili. 1#unt sclavi1. 'ntradevar tovarasi de sclavie, daca te vei gandi c2 tot at3t 4i
este permis soartei 5i fa62 de unul 5i fa62 de altul.
&rei tu s2 te g3nde5ti la acesta pe care tu 4l nume5ti sclav, care sa n2scut din
acelea5i semin6e, se bucur2 de acela5i cer, respir2 acela5i aer, la fel tr2ie5te, la fel
moare. 0ceasta este cea mai mare credin62 a mea, a5a cum tu te compor6i cu cei
inferiori 6ie, tot astfel se vor comporta 5i cei superiori.
*itus Petronius )iger 7.88 p.Chr9
#e cunosc putine despre el. Data de nastere nu ii este cunoscuta. 'n 8: se pare ca
a fost consul. 0 fost unul din favoritii lui )ero, cunoscut pentru rafinamentul lui,
calificat de catre *acitus drept arbitru al elegantei. 'n 88 este constrans sa se
sinucida printrun ordin imperial taiandusi venele, dupa ce a fost acuzat de
participare la complotul lui Piso importiva imparatului.
;Carti de satire< reprezinta singura creatie literara a lui Petronius. =pera
constituie primul roman latin si una dintre creatiile cele mai importante din
literatura universala
$ste cel care a introdus romanul ca specie noua in literatura latina. $l este autorul
unei fresce autentice a societatii si moravurilor din secolul '. 0utorul nu
analizeaza fenomenul social, ci observa realitatea prin ochii persona>elor sale cu
scopul de a contura o anumita viziune despre lume. #cris la persoana ', are o
structura comple,a si este caracterizat printrun amalgam de stiluri, amestec de
proza cu versuri, ironie, comic absurd si limba latina vorbita.
#eneca 7? a.Chr.8@ p.Chr.9
#a nascut la Corduba, in /ispania, 'ntro familie de cavaleri, ca fiu al lui #eneca
%etorul. Primeste o educatie comple,a, retorica si filozofica; este homo novus.
'ntre A?AB este e,ilat in Corsica de catre imparatul Claudius. 'n @C devine
preceptor al lui )ero si intre @A8: , unul dintre cei mai importanti consilieri ai
acestuia. Cazut in dizgratie, in 8@ este obligat sa se sinucida.
0 scris"
;Dialoguri<, dezbateri filosofice in proza" ;Despre manie<, ;Despre linistea
sufletului<, ; Despre scurtimea vietii<
;#crisori catre +ucilius<, ampla culegere de scrisori filosofice
;Problemele naturii<, tratat stiintific
;*ransformarea in dovleac a imparatului Claudius<, satira adresata imparatului
dupa moartea acestuia
tragedii pe teme din mitologia greaca" ;*roienele<, ;Medeea<, ;Phaedra<