You are on page 1of 35

Test 1 Subiectul I:Dreptul financiar

1.1.Definiti dreptul financiar(cel putin 3 notiuni).


Dreptul financiar poate fi definit
ca fiind format din totalitatea actelor normative care reglementeaz relaiile de
constituire, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale instituiilor
publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale societii.
Dreptul financiart o t a l i t a t e a n o r me l o r d e d r e p t c a r e r e g l e me n t e
a z a r a p o r t u r i l e s o c i a l e c e a p a r l a constituirea,utilizarea fondurilor banesti
a statului,destinate satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice a societatii.
Drept financiar-reprezinta ramura de drept alcatuita din norme de drept in
vederea reglementarii relatiilorfinanciare,utilizarii fondurilor banesti,destinate
interesului public.
1.2.Clasificati izvoarele dreptului financiar:
Izvoarele dreptului financiar sunt alctuite din totalitatea actelor normative care
reglementeaz raporturile juridicefinanciare. n raport de gradul de generalitate sau
specificitate, se disting urmtoarele izvoare:
A. IZVOARE COMUNE ALE DREPTULUI FINANCIAR
Astfel, n ierarhia izvoarelor, comune distingem ca prim izvor de drept financiar -
Constituia. Legea fundamental a rii prevede dispoziii referitoare la elaborarea,
aprobarea i executarea bugetului public naional i a contului de incheiere a exerciiului
bugetar, de asemenea prin normele constituionale sunt stabilite competentele statului
cu privire la gestiunea banului public, sarcini referitoare la controlul execuiei bugetare,
politica valutar, politica fiscal. Ca izvoare comune se mai disting, legile ordinare
ale parlamentului, decretele prezideniale i hotrrii ale guvernului.
B.IZVOARE SPECIFICE ALE DREPTULUI FINANCIAR
Izvoarele specifice sunt actele normative care cuprind dispoziii referitoare la relaiile
financiare. Ca izvoare specific ale dreptului financiar citm:
1.Codul Fiscal al RM
2.Codul Penal al RM
3.Legea RM cu privire la bani
4.Legea RM cu privire la BancaNationala a Moldovei
5.Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar
6.Legea Contabilitatii
7.LegeaRMprivind activitatea de audit
8.Hotarirea Guvernului RM privind aprobarea normelor pentru efectuarea
operatiunilor de casa in economia nationala a RM.
Dupa scop:
-acte de intocmire a bugetului de stat
-acte de imprumut public,de formare si intrebuintare a fondurilor banesti;
-acte de control financiar
Dupa efectele produse:
-acte financiare
-acte juridice,manifestari de vointa.
-operatiuni financiare-nu prodic efecte juridice dar stau la baza emiterii actelor juridice
financiare,ele sunt acte decalcul a veniturilor,cheltuielilor savirsite de functionari de
specialitate financiar-contabila.
Dupa aparitie(organul care le-a emis):
-Legi-sunt emise de Parlament cu aplicabilitate asupra statului,al unitatilor
administrativ-teritoriale si instintutiilorpublice.
-Acorduri internationale-izvoare de drept cu conditia ca RM sa fie parte la acest accord
si acestea sa fie ratificate de Parlament.
-Hotaririle Guvernului-se emit pentru organizarea executarii legilor.
-Actele normative ale MF-acte normative prin care se instituie norme juridice care
dezolta si detaliaza cuprinsul dispozitiilor generale din legile de specialitate financiara.
1.3.Argumentati locul si rolul dreptului financiar in sistemul dreptului:
Totalitatea normelor juridice indiferent de continut si domeniu de aplicare sunt strans
legate intre ele si formeaza un tot bine inchegat si sub aspectul unui ansamblu coerent,
logic, ce se prezinta sub forma unui sistem.In ceea ce priveste acest sistem, putem
mentiona ca include normele de conduita instituite de catre stat sub forma institutiilor
juridice si a ramurilor de drept.O opinie unanima este aceea conform careia dreptul
financiar face parte din dreptul public.Referitor la domeniul public putem afirma ca
normele juridice financiare asigura constituirea de fonduri in vederea finantarii si
administrarii nevoilor de interes general, ca si destinatia si modul de realizare
a finantarii.In cazul domeniului privat, normele juridice care privesc finantele publice isi
indreapta atentia si eforturile in vederea:-delimitarii si colectarii resurselor publice de la
contribuabili;-incurajarii prin intermediul unor facilitati fiscale a unor activitati
economice;-stoparii unor activitati comerciale in functie de interesul public;-sustinerii
unor comercianti pentru progres si dezvoltare;-derularii unor activitati conexe, prin
intermediul unor instrumente financiare aflate la dispozitia statului.
In lumina celor prezentate mai sus se intrevede necesitatea exprimarii ideii conform car
eia dreptul financiar prezinta o importanta sporita si un puternic rol activ, avand in
vedere ca prin normele juridice ce contribuie la formarea sa poate sprijini si stimula
anumite sectoare productive din economie.In ceea ce priveste locul ocupat de catre
dreptul financiar in cadrul sistemului de drept roman si tinand cont si de existenta celor
doua mari diviziuni ale dreptului, putem afirma ca ramura dreptului financiar face parte
din dreptul public deoarece reglementeaza prin propriile norme interese cu carater
general, public.In cadrul dreptului public, dreptul financiar se regaseste in legatura cu
dreptul constitutional, ramura de mare importanta care s-a consacrat prin intermediul
Constitutiei. Reglementarile constitutionale contureaza o serie dedirectii generale de
actiune catre bugetul de stat, procedura bugetara, impozite si taxe.O alta relatie o
reprezinta relatia cu dreptul administrativ, intrucat aceasta ramura de drept cuprinde
dispozitii privitoare la organele puterii execiutive, organele financiare de stat ce
fac parte din administratia de stat si constituie adminstratia finantelor publice.
2
Tinand cont de faptul ca exista o serie de masuri coercitive in domeniul dreptului
financiar ce privesc constatarea si sanctionarea infractiunilor,
putem afirma ca acesta poseda relatii cu drept penal. Legatura cu dreptul munciirezida
in formarea si utilizarea fondurilor bugetului de stat, pentru asigurarile sociale de stat si
alte resurse financiare. O alta stransa legatura se remarca intre dreptul financiar,
dreptul civil si drept comercial, avand in vedere ca cele trei ramuri inglobeaza norme
juridice ce reglementeaza intr-o maniera prioritara raporturi patrimoniale ce au ca
obiect anumite drepturi precum si obligatii ce pot fi cuantificate, determinate
si concretizate prin intermediul monedei. Legaturi ale dreptului financiar se pot
constata si in ceea ce priveste dreptul international public prin afirmarea unor conventii
incheiate intre state, impuse de necesitatile si interesele financiare, cum ar fi credite
externe, evitarea dublei impuneri, precum si determinarea de taxe si scutiri vamale.O
ultima relatie este aceea data de legaturile financiare cu dreptul comunitar, prin
apropierea dreptului nostru bugetar de cel european, de instituirea taxei pe valoare
adaugata ca principal impozit, si de armonizarea legislatiei financiare romane
cu legislatia europeana.
Subiectul 2:Dreptul bugetar
2.1.Definiti notiunea de buget(inclusiv conf legislatiei RM):
Bugetul reprezint un procedeu economic-financiar, cu caracter evalutiv, programatic
i comparativ, compus din dou pri, respectiv din partea de venituri i partea de
cheltuieli, care se ntocmete pentru o perioad determinat, n legtur cu resursele
financiare ale oricrei persoane fizice sau juridice.Se poate observa c ne referim la
buget, n general, ca instrument de lucru n munca financiar de evideniere
a veniturilor ce se poate realiza i a cheltuielilor ce urmeaz a fi efectuate ntr-o perioad
determinat de timp de ctre orice persoan fizic sau juridic, indiferent dac sunt
persoane de drept public sau de drept privat.Noiunea de buget public a fost definit de
lege ca fiind documentul prin care sunt prevzute i aprobate n fiecare an veniturile i
cheltuielile sau, dup caz, numai cheltuielile, n funcie de sistemul de finanare a
instituiilor publice.Dei legea arat c se refer, n aceti termeni, la noiunea de buget,
din cuprinsul acestei definiii rezult c, de fapt,ea se refer la noiunea de buget public,
aa cum am prezentat-o.n literatura de specialitate este consacrat ideea c bugetul
public reprezint actul juridic necesar pentru stabilirea i autorizarea prealabil a
veniturilor i cheltuielilor publice .Conform legislatiei prin buget se intelege un
document in care sunt inscrise cheltuielile statului si veniturile necesare pentru
acoperirea acestora.Bugetul de stat este elaborat anual de catre Guvern si aprobat
ulterior de Parlament.Bugetul de stat mai este numit si Legea finantelor.
2.2.Argumentati importanta principiilor si ordinea repartizarii
veniturilor si cheltuielilor bugetare:
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este subordonata unor
reguli de conduita in vederea solutionarii unor probleme principale:-se acorda statului
si administratiei de stat acel volum de resurse financiare care sa asigure indeplinirea de
catre aceste organe a functiilor puse in sarcina lor;-sa asigure asa cheltuieli bugetare
care sa corespunda sferelor de activitate a acestor organe.Procesul de repartizare
a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe urmatoarele principii:
1.Principiul reglementarii uniforme(centralizate)-se exprima in stabilirea prin
acte normative a bazelor comunecare determina sistemul de venituri si cheltuieli de
diferit nivel,ordinea de aprobare a normativelor de defalcari sau modalitatea de utilizare
a mijloacelor bugetare imprumutate.
2.Principiul echilibrarii maximal posibile a bugetului-se infaptuieste in conditiile
deficitului bugetar cronic printr-un sistem de masuri special elaborate care duc la
inlaturarea sau la micsorarea acestui fenomen.
3.Principiul subordonarii administrative,insemnatatii obiective si masurilor finantate-
din buget se finanteaza actiunile care se atribuie la competenta fiecarui organ de stat.
4.Principiul teritorialitatii trecerii in fond a veniturilor-foarte important la constituirea
bugetelor locale.
5.Principiul autonomiei autoritatilor publice locale la repartizarea unor venituri.
2.3.Evaluati natura juridica a bugetului de stat a RM:
Sub aspectul naturii juridice a bugetului de stat in literature de specialitate s-au
formulat o serie de teorii:
1.Bugetul este un act administrative pentru ca atit veniturile cit si cheltuielile bugetare
sunt evaluari realizate deagentii administrativi.
2.Bugetul este un act legislativ-este o decizie care emana de la puterea legislativa.
3.Bugetul este un act administrativ+legislativ-bugetul este o lege in partea creatoare de
dispozitii generale si este un act administrativ in partea creatoare de dispozitii
individuale.
4.Are natura juridica de lege-se considera ca bugetul este adoptat printr-o lege care
poarta denumirea de Lege bugetara anuala.
5.Bugetul este un plan financiar-imbraca forma unui act normativ.
Subiectul 3:Cheltuielile publice
3.1.Definiti cheltuielile publice:
Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii
considerate prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relatii
economico- sociale in forma baneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, si
persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor
financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Continutul economic al
cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor, unele cheltuieli publice
exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de produs
intern brut. Cheltuielile publice nu inseamna acelasi lucru cu cheltuielile bugetare.
Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate in domeniul public prin
interiorul institutiilor publice care se acopera fie de la bugetul statului fie din bugetele
proprii. Cheltuielile publice inseamna numai acele cheltuieli care se acopera de
la bugetul administratiei centrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor
sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile
publice sunt cheltuieli bugetare.
3.2.Clasificati cheltuielile publice:
Clasificaia cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:
1.Clasificaia administrativ pe criteriul instituiilor prin intermediul crora se
efectueaz cheltuieli publice(ministere, instituii publice autonome, uniti
administrativ teritoriale.)
2.Clasificaia economic pe dou criterii: al scopului n care sunt efectuate plile
(cheltuieli publice curente sau defuncionare i cheltuieli publice de capital sau de
investiii); al existenei sau nu a unei contraprestaii (cheltuieli publice ale serviciilor
publice, numite i administrative i cheltuieli publice de transfer).
3.Clasificaia funcional pe criteriul sectoarelor de activitate ctre care
sunt repartizate resursele financiare publice(a) n domeniul social: nvmnt, sanitare,
ocrotire social ; b) n domeniul cercetrii; c) n domeniul economic(investiii, acordarea
de subvenii i faciliti; d) n domeniul aprrii i siguranei naionale; e) n domeniul
administrativ public central i local; f) n ceea ce privete dobnzile aferente datoriei
publice).
4.Clasificaia financiar pe criteriul momentului efecturii i a efectului avut
de acestea (cheltuielile publice definitive caracterizate prin faptul c se finalizeaz cu
pli la scadene ferme, certificnd lichidarea total a angajrii statului pentru
efectuarea cheltuielilor prevzute n buget; cheltuieli publice temporare: majoritatea
sunt operaiunide trezorerie urmate de pli cu scadene certe; cheltuieli publice
virtuale: pe care statul le va realiza n anumite condiii doar).
5.Si pe criteriul formei de manifestare (cu/ fr contraprestaie; definitive/ provizorii;
speciale/ globale)
6.Clasificaia dup rolul cheltuielilor publice n reproducia social pot fi: cheltuieli
publice negative (reale) i cheltuieli publice pozitive (economice)
7.Clasificaia folosit de instituiile specializate ale O.N.U. pe criteriile:a) funcional
(cheltuielile publice sunt mprite n cheltuieli pentru: servicii publice, aprare,
educaie, sntate,securitate social, locuine i servicii comunale, recreaie, cultur i
religie, aciuni economice, alte scopuri) b) economic (cheltuielile publice
reprezentnd un consum final i cheltuielile publice n scopul formrii brute
decapital) Astfel, cheltuielile publice se mpart dup criteriul economic n:-cheltuieli
curente (de personal, de materiale i servicii, subvenii, prime, transferuri, dobnzi
aferente datoriei publice, rezerve);-cheltuieli de capital mprumuturi acordate (pentru
finalizri de obiective stabilite prin convenii, pentru creditarea agriculturi-rambursri
de credite i pli de dobnzi i comisioane la credite externe i interne.Dup criteriul
funcional, cheltuielile publice se mparte n:servicii publice generale aprare, ordine
public i siguran naional social-culturaleservicii i dezvoltare public, locuine mediu i
ape aciuni economicealte aciuni transferuri mprumuturi acordate pli de dobnzi
i alte cheltuieli aferente datoriei publice fonduri derezerv.
3.3.Formulati structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru
anul 2005:
Nivelul si structura cheltuielilor publice sint stabilite in functie de nevoile publice care
urmeaza conform prioritatilor acestora,si ierarhizarii lor pe anumite criterii,sa
fie realizat in perioada considerate(anul financiar,anul bugetar).Cheltuielile publice
reflecta cererea de resurse,dar volumul veniturilor posibile de realizat reflecta oferta
de resurse.Introducerea cheltuielilor publice in buget presupune diferite etape:
-Identificarea nevoilor
-Stabilirea importantei nevoilor si ierarhizarea lor;
-Urgenta rezolvarii acestor cheltuieli;
-Eficacitatea cheltuielilor;
-Eforturi si efecte.
Test 2 Subiectul 1:Circulatia monetara
1.1.Relatati despre functiile monedei:
Functiile monedei au evoluat in timp odata cu dezvoltarea productiei si schimbul de
marfuri. La aparitie moneda a servit ca masura a valorii si mijloc de circulatie a
marfurilor: incepand a fi practicate apoi vanzarile de credit si imprumutul de capital, ea
dobandeste si rolul de mijloc de plata, pentru ca in cele din urma, odata cu crearea pietei
mondiale, sa indeplineasca functia de bani universali, slujind in circulatia internationala
a valorilor materiale ca mijloc general de schimb.
Functia de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se masoara valori materiale, se
exprima preturile, puterea de cumparare, creditul.
Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin intermediul operatiunilor
de vanzare-cumparare.Moneda mijloceste circulatia marfurilor, ea insasi fiind o marfa
intermediara. Moneda a evoluat neintrerupt cu productia si schimbul de marfuri;
prin schimb, produsele devin marfuri a caror circulatie este inlesnita de moneda.
Functia de mijlocire a platilor. Moneda dobandeste calitatea de moneda legala pentru
ca creditorul este obligat sa primeasca moneda aflata in circulatie la data lichidarii unei
datorii. Ea poate fi intrebuintata la efectuarea oricaror plati, de catre oricare dintre
subiectele de drept, indiferent de categoria marfurilor ori serviciilor supuse acestui act
commercial.
Functia de mijlocire a creditului. Creditul reprezinta transmiterea temporara a unei
puteri de cumparare; el este un imprumut de moneda.Moneda serveste ca mijloc de
acordare a creditului.
Functia de mijlocire a economiilor. Disponibilitatile temporare ale populatiei se pot
valorifica prin intermediul monedei. In acest mod, moneda transforma in capital, care
se poate utiliza eficient in circulatia monetara.
Functia de tezaurizare. Cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile care
se cer mentinute in timp pe operioada indelungata. De asemenea, valorile pot trece de la
un detinator la altul in modul cel mai eficient prin intermediul monedei. Tezaurizarea se
realizeaza in conditiile circulatiei banilor cu valoare integrala (de aur) cand functia de
mijloc de circulatie si de plata este indeplinita de catre monedele din metal obisnuit sau
bancnote, acesti bani lipsiti de valoare intrinse ca inlocuindu-i pe cei din metal pretios,
care sunt transformati in lingouri, putand fi pastrati ori vanduti sub aceasta forma,
dupa greutate, ca orice marfa.
Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor. Produsul social
se distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit direct sau indirect la crearea
lui. Moneda inlesneste o buna utilizare a factorilor de productie nationala, asigurand
o repartitie cat mai justa a produsului social.Aceste functii ale monedei nu se
cer indeplinite cu necesitate, cumulativ, de catre o marfa pentru a fi considerate
moneda. Este suficient ca ea sa indeplineasca o singura functie din cele amintite pentru
a deveni moneda, daca este asimilata ca atare.In ultimii ani moneda exista tot mai rar
prin materialitatea ei, dar exista totdeauna prin functiile pe care le indeplineste.
1.2.Determinati factorii care influenteaza suma de bani si viteza de
circulatie a banilor:
Suma de bani necesara circulatiei monetare reprezinta un ansamblu de preturi
ale marfurilor si serviciilor vindute si incasate a platilor scadente influentate de
preturile marfurilor si serviciilor vindute pe credit sau compensatie toate acestea in
functie de viteza de rotatie a banilor.Factorii ce influenteaza suma de bani:
-Factorul intentiei directe;
-Volumul produselor;
-Nivelul preturilor;
-Dezvoltarea platilor fara numerar. Viteza de circulatie a banilor exprima numarul de
tranzactii la care poate servi o unitatet baneasca.Este influentata de urmatorii factori:
-Cu cit suma este mai mica viteza mai mare;
-Stabilitatea social-economica si conjuncture;
-Gradul de coincidenta intre incasarile veniturilor de catre populatie si momentul
platilor effectuate de caterpopulatie;
-Increderea populatiei in puterea de cumparare a monedei.
1.3.Evaluati rolul BNM in circulatia monetara:
Banca Naional a Moldovei este o persoan juridic public autonom i este
responsabil fa de Parlament.Obiectivul principal al Bncii Naionale este de a realiza
i a menine stabilitatea monedei naionale. Banca Naional conlucreaz cu Guvernul
n realizarea obiectivelor sale i, conform legii, ntreprinde aciunile necesare pentru a
realiza o astfel de conlucrare. Banca Naional aduce periodic la cunotina publicului
rezultatele analizei macroeconomice, evoluiei pieei financiare i informaia statistic,
inclusiv cea privind masa monetar, acordarea creditelor, balana de pli i situaia
pieei valutare. n scopul ndeplinirii atribuiilor sale Banca Naional are dreptul s
emit hotrri, regulamente, instruciuni i ordonane. Actele normative ale Bncii
Naionale, care snt obligatorii pentru instituiile financiare i alte persoane juridice i
fizice, se public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova i intr n vigoare fie la data
publicrii lor, fie la o alt dat prevzut n textul actului respectiv, cu condiia
informrii publicului .In 1991, conform legislatiei a fost format un sistem bancar de
doua niveluri, in care Banca Nationala a Moldovei (B.N.M.) indeplineste functia
de banca centrala, dar nu este angajata in activitatea bancara comerciala. In iunie si iulie
1995 Parlamentul a adoptat doua legi cu privire la B.N.M. si institutiile
financiare. Aceste legi includ elemente indreptate spre intarirea rolului B.N.M. in
elaborarea si implimentarea politicii monetare si valutare si spre o activitate sigura si
durabila a sistemului financiar.B.N.M. este responsabila pentru autorizarea,
supravegherea si reglementarea activitatii institutiilor financiare.Banca Naional a
Moldovei a fost nfiinat n anul 1991. Atribuiile de baz ale B.N.M. sunt:
stabilirea i promovarea politicii monetare i valutare n stat;
emisiunea monedei naionale;
activitatea de bancher i agent fiscal al statului;
autorizarea, supravegherea i reglementarea activitii instituiilor financiare;
gestionarea rezervelor valutare ale statului;
ntocmirea balanei de pli a statului.
Bncii Naionale a Moldovei i revine un rol important n procesul de tranziie la
economia de pia a RepubliciiMoldova. Din 1991 i pn n prezent au fost elaborate i
implementate un ir de msuri eficiente n vederea stabilizrii mediului monetar i
creditor. Cel mai important pas n acest sens a constituit introducerea n circulaie la 29
noiembrie 1993 a monedei naionale - leul moldovenesc - cu promovarea ulterioar a
unei politici monetare i de credit anti inflaioniste. A fost stopat inflaia galopant
i stabilizat monedei naional. n anul 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea
cu privire la Banca Naional a MoldoveiiLegea instituiilor financiare. Conform primei
legi B.N.M. este independent n promovarea politicii monetare, fiind responsabil fa
de Parlament. Cea de-a doua lege sus-menionat are drept scop crearea unui
sector financiar puternic i competitiv, neadmiterea riscului excesiv n acest sistem,
protejarea intereselor deponenilor. Activitatea BNM pe piaa monetar este ndreptat
spre meninerea condiiilor optimale a acestei piee, prin formarea i gestionarea unui
sistem flexibil al instrumentelor sale aplicate, sistem adecvat fluctuaiilor mediului
macroeconomic, structurii pieei interne financiare.
Subiectul 2:Bugetul asigurarii sociale de stat
2.1.Indentificati continutul bugetului asigurarilor sociale de stat:
BASS este planul financiar anual care reflecta constituirea,repartizarea si utilizarea
fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor,salariatilor si a membrilor de
familie.BASS este o componenta a bugetului public national.Continutul sau trebuie
privit sub 2 aspecte:1.La venituri cuprinde:-contributia pentru asigurarile sociale de stat
platite de catre agentii economici si institutii;-contributia salariatilor si ale celorlalti
asigurati;-contributiile pentru asigurari sociale datorate de unitatile particulare bazate
pe libera initiativa;-dobinzi pentru disponibilitatile din conturi;-contributiile
differentiate ale salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear sau
odihna.1.La cheltuieli cuprinde:-pensiile(pentru munca depusa si limita de
virsta,invaliditate).-indemnizatiile si ajutoarele de asigurari sociale(ajutor de deces,de
ingrijirea copilului bolnav sau cu handicap);-trimiter la tratament balnear si odihna;-
cheltuieli cu plata taxelor postale ocazionate de transmiterea pensiilor;
2.2.Selectati particularitatile executarii BASS:
Executarea BASS consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri,in corelatie
practice necesara cu plata pensiilor,indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din
acest buget.Particularitatile ce individualizeaza executarea BASS privesc in special:
1.Veniturile
2.Cheltuielile
Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin dincontributii de asigurari
sociale, din dobinzi, din majorari pentru platacu intirziere a contributiilor, din alte
venituri.Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat acopera contra
valoarea prestatiilor de asigurari sociale din sistemul public, cheltuielile aferente
organizarii si functionarii sistemului public,finantarii unor investitii proprii, alte
cheltuieli prevazute de lege. Din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat
se preleva anual pina la 3% pentru constituirea unui fond de rezerva.
Fondul de rezerva cumulat nu poate depasi 50% din nivelul cheltuielilor prevazute pentr
u anul bugetar respectiv. Fondul de rezerva se utilizeaza pentru
acoperirea prestatiilorde asigurari sociale in situatii temeinic motivate sau a altor
cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
2.3.Formulati adoptarea BASS:
Acest buget se intocmeste distinct de bugetul de stat,cuprinde relatiile financiare
de constituire,repartizare si utilizarea fondurilor benesti necesare asistentei si protectiei
sociale.Elaborarea BASS este asigurata de MF publice in conformitate cu prevederile
Legii prvind finantele publice.BASS este examinat de comisia parlamentara
de specialitate,celelalte comisii ale Parlamentului si Directia juridical a organului
legislativ care prezinta Plenului Parlamentului un raport si aviz la data stabilita de
acesta. Concomitent,proiectul legii BASS este examinat de Curtea de Conturi
care prezinta Parlamentului un aviz ladata stabilita de acesta. In baza avizelor
Comisiilor permanente si avizului Directiei juridice,Comisia de specialitate intocmeste
raportul silista de recomandari asupra legii BASS si le prezinta Parlamentului.
Examinarea proiectului legii BASS in Parlament se efectueaza in 3 lecturi.In fiecare
lectura Parlamentul examineaza proiectul legii BASS si nota explicative.Legea bugetului
poate fi adoptata si in 2 lecturi daca toate chestiunile sunt examinate intr-o singura
lectura.La prima lectura se examineaza:-directiile principale ale politicii bugetare ale
asigurarii sociale de stat;-conceptiile de baza a proiectului; A doua lectura:-veniturile
estimate sub forma de calcul si structura lor;-cheltuielile estimate:structura si destinatia
lor;-deficitul sau excedentul bugetului. A treia lectura:Parlamentul la
prezentarea Comisiei de specialitate:-examineaza alocatiile detaliate care vor
fi effectuate;-stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar;-examineaza
alte detalieri din proiectul legii.Pina la 5 decembrie a fiecarui an Parlamentul adopta
legea BASS care va fi promulagat de Presedintele statului,apoi va fi publicata si va
intra in vigoare la 1 ianuarie a urmatorului an. Daca Legea BASS nu a fost adoptat cu cel
putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar,se aplica Legea BASS al anului
precedent.
Subiectul 3:Raspunderea juridica in procesul executarii bugetare
3.1.Definiti notiunea si rolul raspunderii juridice in procesul de executare bugetara:
Test 4 Subiectul 1:Finantele publice
1.1.Definiti notiunea de finante publice
Notiunea de finante provine din limba latina, corespondentul fiind termenul
finis ce poate fi interpretat prin a termina, a incheia un diferend, o scadenta. De
asemenea, expresia financia pecuniaria se poate traduce ca plata unei sume de bani in
cadrul unei tranzactii.Folosirea acestor termeni se va produce in jurul sec. XV in
Franta, unde termenul finance desemna o suma de bunuri, resurse banesti sau venit
al statului. In dreptul englez, notiunea de finante desemna o administrare publica
de bani, suportul financiar al unei intreprinderi sau resursele financiare ale unui
stat, companii ori persoane. In Germania secolelor XV si XVI, se foloseau in mod
frecvent termenii definanz ce presupunea efectuarea unei plati in bani si finanzer
care-l desemna pe camatar. Inca din secolul al XIX-lea, in Romania s-a uzitat notiunea
defisc,care denumea organul financiar insarcinat cu efectuarea unor operatiuni
specifice precum incasarea impozitelor, a taxelor si amenzilor, precum si alte
operatiunisimilare. Odata cu trecerea timpului, termenul de finante a capatat o
conotatie variata si diversa incluzand bugetul statului,creditul, operatiunile bancare si
de bursa, relatiile cambiale si altele. In opinia unor autori, finantele reprezinta
relatiile aparute in procesul de asigurare si repartizare a fondurilor necesare
statului exprimate valoric sub forma de bani. Aceste relatii se concretizeaza
in transferuri banesti de la agentii economici, institutii si persoane fizice la bugetul
de stat, de la bugetul de stat catre agentii economici, intre institutii si chiar in interiorul
unor structuri economice, cu prilejul formarii sau utilizarii diferitelor fonduri O alta
definitie a finantelor publice o propune D. D. Saguna sub urmatoarea forma:
totalitatea relatiilor sociale denatura economica ce apar in procesul realizarii si
repartizarii in forma baneasca, a resurselor necesare statului pentru indeplinirea
functiilor si sarcinilor sale .Tot in sensul definirii finantelor publice, profesorul I.
Condor afirma ca:sunt caracterizate ca relatii referitoare la formarea si
intrebuintarea fondurilor banesti ce se acumuleaza in bugetele publice si se
utilizeaza in mod nerambursabil pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii
1.2.Stabiliti si comparati trasaturile caracteristice ale conceptelor
finantelor publice:
Conceptiile specialistilor care abordeaza problema finantelor publice sunt urmatoarele:
1.Finatele publice clasice(sec.VIII-incep.sec.XX)
2.Finantele publice moderne(primele decenii ale sec.XX-anii 1970
3.Finantele publice postmoderne(1970-prezent).
Primul concept classic al finantelor publice era strins legat de perioada in care statul isi
desfasura activitatea dupa principiul laisser faire,laisser passer.In acea perioada
finantele publice serveau doar pentru constituirea fondurilor banesti ale statului
si aveau un caracter neutru. In cel de-al doilea concept spre deosebire de primul,statul
urmeaza sa joace un rol mai activ in viata economica a societatii in vederea influentarii
proceselor economice spre un curs mai favorabil. In comparative cu cele doua
concepte,in cel de-al treilea se contureaza armonizarea intereselor si interventia statului
in sectorul privat,insa interventia statului se pronunta doar pentru a stabili cadrul
juridic al acestei concurente depiata,in baza functionarii mecanismelor preturilor
si impiedicarii abuzurilor din partea monopolurilor.
1.3.Estimati activitatile financiare ale statului la etapa actuala:
La etapa actuala activitatea financiara a statului se bazeaza pe domeniul privat.statul
constituind un sistem financiar complex de acte,operatiuni si institutii publice de natura
financiara sau cu atributii financiare de control privind formarea si intrebuintarea
fondurilor banesti ale statului,unitatilor administrative teritoriale si ale altor entitati de
interes public.Facind referire la etapa actuala RM depaseste o perioada indelungata de
tranzitie unde activitatea financiara isi are rolul superior pentru ameliorarea situatiei. In
asemenea conditii statul trebuie sa cunoasca tehnicile de utilizare a disponibilitatilor
banesti din partea contribuabililor pentru maximizarea profitului si rentabilitatea. O
activitate financiara bine dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase,
business orientat spre odezvoltare continua, implimentarea noilor tehnologii,
toate acestea pentru mentinerea unui echilibru sistemuluifinanciar.
Subiectul 2:Creditul
2.1.Definiti notiunea de credit si elementele lui
Termenul de credit si are etimologia n latinescul creditum, participiul trecut al
verbului credere semnificnd ncrederea celui care da unei persoane anumite bunuri,
lucrari sau servicii, ca va primi n schimb valori corespunzatoare. n limba romna,
notiunea de credit a patruns n secolul al XVIII- lea. Putem afirma ca aparitia creditului
a depins deun anumit stadiu de dezvoltare a schimbului, cnd vnzatorul
oferea cumparatorului valori de ntrebuintare nschimbul unei promisiuni ca va primi n
curnd o valoare. De asemenea, creditul a aparut din necesitatea stingerii obligatiilor
dintre diferiti agenti economici n care moneda lichida nu poate face fata. Creditul
reprezinta suma de bani pe care o banca o acorda unei persoane fizice sau juridice pe o
anumita perioada detimp, pna la o anumita data numita scadenta si pentru care
primeste o dobnda. Raportul de credit priveste doua parti: o parte care acorda creditul,
numita creditor si o parte care l primeste, numitadebitor.Unii economisti considera ca
ncrederea este principalul continut al creditului si de aceea l definesc ca fiind o
categorie subiectiva, psihologica. Creditul mai este definit si ca o forma particulara
a schimbului; operatiunilede credit reprezentand de fapt operatiuni de schimb
caracterizate prin existenta unui interval de timp care separa efectuarea prestatiei
de efectuarea contraprestatiei.
Elementele creditului:
1.Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare
diversitate in ce priveste apartenenta l a structurile social-economice, motivele
angajarii in raport de credit si durata angajarii sale. In calitate de creditori se afirma
intreprinderile, care manevreaza importante disponibilitati monetare. In calitate de
debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul, ca unul din principalii
debitori.
2.Termenul de garantie-perioada intre momentul angajarii creditului si inceperea
rambursarii lui.
3.Scadenta-momentul stabilit pentru intoarcerea bunului.
4.Ratele partiale-cele care se ramburseaza esalonat la anumite termene
conform intelegerii stipulate in contractul decredit.
5.Garantarea creditului(gajul)-este format din anumite bunuri care se constituie la
dispozitia creditorului sau a unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a
unor obligatiuni de o valoare in general mai redusa.
6.Dobinda-o suma de bani platita de debitor creditorului sau pentru imprumutul
acordat pe un termen determinat.
2.2.Clasificati creditul:
Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:1.Creditul
commercial-reprezinta creditul pe care sil acorda egentii economici la vinzarea marfii
sub forma aminari iplatii.Creditul comercial se manifesta sub 2 forme:-Creditul
comparator;-Creditul vinzator.2.Creditul bancar-participantii la creditul bancar sunt
reprezentati de un agent nebanbcar(producatorul sau agentul economic),pe de o parte,si
banca-pe de alta parte.
Dupa calitatea debitorului se face distinctia intre:
-Credite acordate PF-Credite acordate PJPF li se acorda urmatoarele forme de credit:-
credite de trezorerie;-credite pentru constructii de locuinte,pe termen lung cu garantii
ipotecare;Creditele acordate PJ(agentilor economici) pot aparea sub urmatoarele
forme:-credite de exploatare;-credite de investitii;-credite speciale.
Din punct de vedere al calitatii debitorului si creditorului,se face distinctia intre:
1.Creditul privat-in care participantii la raportul de credit sunt subiect de dr privat;-
Creditul public-in cadrul caruia debitorul este reprezentat de stat,iar populatia si agentii
econmici apar in calitate decreditori.
In functie de scopul acordarii creditelor:
1.Credite de productie,care pot fi:-credite de exploatare;-credite de investitii;-credite de
speculatii;-credite de circulatie;-credite de consum.
Dupa natura garantiilor,se intilnesc urmatoarele forme de credite:
1.Credite reale-sunt cele pentru care garantia se prezinta sub forma de:-garantie
imobiliara concretizata intr-un contract de ipoteca asupra terenului sau cladirilor;-
garabtie mobiliara,care consat in valori mobiliare;2.Credite personale-au la baza
garantii morale,care se pot prezenta astfel:-credite in alb acordate PF fara nici o
formalitate;-credite personale cu gaj individual,caz in care o persoana terta garanteaza
rambursarea cu propria-I raspundere morala;-credite persoanale cu gaj colectiv.
Dupa intinderea drepturilor creditorului:
1.Credite denuntabile-care s emanifesta atunci cind creditorul isi rezerva dreptul
ca oricind,inainte de scadenta,saceara rambursarea acestui credit,cu sau fara avizarea
debitorului.
2.Credite nedenuntabile-cind creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o
scadenta dinainte stabilita.
3.Credite legate-caz in care creditorul conditioneaza acordara creditului de folosirea
sa in anumite scopuri convenite de debitor.
Dupa modul de rambursare:
1.Credite neamortizabile-pentru care rambursarea se face integral la scadenta.2.Credite
amortizabile-caz in care rambursarea se face in transe egale sau neegale,formate din
rate de rambursta sidobinzi.
Dupa termenul de rambursare:
1.Credite pe termen scurt-de la 1 luna-pina la 12 luni.
2.Credite pe termen mediu-a caror rata de rambursare este de la 1 an la 5 ani.
3.Credite pe termen lung-a caror rata de rambursare depaseste 5 ani.
4.Credite overnight-o banca ce se afla pe un continent ce este z ice crediteaza o alta
banca de pe un alt continent(SUA-Europa).
2.3.Evaluati domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile
externe:
Domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile externe:1.Sustinerea balantei
de plati;2.Finantarea prectelor de investitii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale
economiei;3.Acoperirea deficitului bugetar; 4.Finantarea cheltuielilor legate de
lichidarea consecintelor calamitatilor naturale si altor situatii
extraordinare;5.Finantarea cheltuielilor rezonabile legate de contractul datorat de
stat;6.Importul de materie prima;7.Onorarea obligatiilor asumate prin acordarea
garantiilor de stat pentru imprumuturi;8.Serviciul de refinantare datoriei contractate
anterior.
Subiectul 3:Veniturile publice
3.1.Definiti notiunea impozitului si taxei:
Etimologic, cuvantul ,,impozit" provine din limba latina de la ,,impositum", care
semnifica obligatie publica.Gaston Jeze considera ca ,,impozitul este in statele moderne
o prestatie pecuniara pretinsa cetateniilor cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes
general".Louis Trotabas intelege prin impozite ,,procedeul de repartizare a creantelor
bugetare intre cetateni, in functie de capacitatea lor contributiva".Lucien Mehl si Peirre
Beltrane definesc impozitul ca ,, o prestatie pecuniara, pretinsa de autoritatea publica de
la persoane fizice si morale, dupa capacitatea lor contributive si fara contra prestatie
determinata, in principal pentru acoperirea cheltuielilor publice, si in mod accesoriu, cu
scopuri interventioniste publice".Ioan Talpos sintetizeaza urmatoarea definitie:
,,impozitul reprezinta o forma de prelevare silita, la dispozitia statului, fara
contraprestatie directa si imediata si cu titlu nerestituibil a unei parti din veniturile sau
averea persoanelor fizice sau juridice in vederea acoperirii unor necesitati publice''. Cu
alte cuvinte, impozitul reprezinta ,,plata baneasca, obligatorie, generala, definita si
nereciproca efectuata de persoane fizice si juridice pentru sustinerea cheltuielilor
publice, in cuantumul si la termenele stabilite prin lege,fara obligatia din partea statului
de a presta platitorului un echivalent direct si imediat''.Cuvantul,,taxa''isi are originea in
limba greaca,unde intalnim ,,taxis'' cu sensul de fixare de impozit.Taxele sunt plati
facute de persoane fizice sau juridice, de regula, pentru serviciile prestate in favoarea
acestora de unagent economic, o institutie sau un serviciu de utilitate publica. Spre
deosebire de impozit,taxele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un contra serviciu
direct si imediat, insa deregula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului
efectuat de catre stat sau institutiile sale si suma perceputa cu titlu de taxa.
3.2.Clasificati impozitele:
Exist i se folosesc numeroase impozite. Gruparea lor n clase dup trsturi
comune constituie o necesitatede o potriv teoretic i utilitar.
a)Dup forma n care se percep, impozitele se clasific- impozite n natur: nu sunt
specifice activitii financiare. S-au practicat preponderent n societile
precapitaliste, mbrcnd forma prestaiilor i drilor n natur. -impozite n bani: s-au
folosit sporadic n ornduirile vechi. Cunosc mare amploare n capitalism, cnd
relaiile bneti devin predominante, iar serviciile publice se dezvolt. Constituie baza
fiscal a statului modern.
b)Dup obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in :- impozite pe avere: care
afecteaz bunurile de natur mobiliar sau imobiliar ale contribuabililor (impozitul
pecldiri, pe terenuri,- impozite pe venit: care vizeaz veniturile persoanelor fizice sau
pe cele ale societilor comerciale (impozitul peprofit).- impozite pe consum (cheltuieli):
care vizeaz cheltuielile de consum (accizele, taxa pe valoare adugat).
c)n funcie de scopul urmrit exist:- impozite financiare (cu caracter fiscal):
care se instituie n vederea realizrii de venituri necesare acoperirii
cheltuielilor publice. Sunt incluse n aceast categorie aproape toate impozitele.-
impozite de ordine: introduse cu intenia limitrii unor aciuni sau pentru
atingerea unui el ce nu are character fiscal. De exemplu, prin impozite ridicate pe
importul unor produse se urmrete protejarea produselor autohtone de concurena
strina; practicarea de impozite mari pe tutun, alcool, are ca scop protejarea sntii
populaiei, i exemplele pot continua.
d)n raport cu frecvena realizrii lor, impozitele pot fi:- permanente: adic se instituie
i se ncaseaz periodic, prezint o anumit regularitate (sunt anuale, trimestriale,
lunare, chenzinale, decadale, etc), cuprinznd impozitele obinuit practicate.-
incidentale (ntmpltoare): se introduc i se percep o singur dat (de pild, impozitul
pe averea i ctigul de rzboi).
e)Dup instituia care le administreaz, impozitele se pot clasifica n:- impozite de stat:
care n statele de tip federal sunt ale federaiei, ale statelor, provinciilor sau regiunilor
acesteia,iar n statele de tip unitar aparin administraiei centrale de stat. Cele mai nume
roase i importante impozite sunt incluse n aceast categorie.- impozite locale: care
sunt comunale i ale organului teritorial administrativ. Sunt considerate impozite de
interes local.
f)n funcie de aria de cuprindere a materiei supuse impozitrii, impozitele pot
fi grupate n:- impozite sintetice: care se aeaz asupra ansamblului materiei
impozabile aparinnd unei persoane fizice ori juridice, fr consideraiuni
privind natura componentelor. Avem de a face, n acest caz, cu impozitul general, fie
pe venit, fie pe consum (pe cifra de afaceri) - impozite analitice: care
se instituie asupra fiecrei componente a materiei impozabile n proprietatea
unuicontribuabil. Acestea sunt impozite particulare, adic attea impozite cte venituri
obine o anumit persoan sau cte elemente de patrimoniu exist.
g)Dup incidena asupra pltitorilor, impozitele pot fi:- impozite directe
(convenionale): se caracterizeaz prin incidena direct asupra contribuabililor,
ele fiind stabilitenominal, n funcie de mrimea veniturilor i/sau a veniturilor
acestora.La rndul lor, impozitele directe pot fi grupate n:
impozite reale (obiective): se caracterizeaz prin aceea c se stabilesc asupra
obiectivelor impozabile, fr a ine seam de situaia personal a subiectului
impozitului. Din categoria impozitelor reale fac parte:impozitul funciar;
impozitul pe cldiri; impozitul pe activitile industriale comerciale, profesiile
liberale;impozitul pe capitalul mobiliar.
impozite personale (subiective): sunt aezate asupra veniturilor sau averilor
contribuabililor i in seama desituaia personal a acestora. n aceast categorie sunt
incluse: impozitul pe veniturile persoanelor fizice i impozitul
pe veniturile societilor de capital; impozitele pe avere: impozitul pe averea
propriu-zis ,impozitul pe circulaia averii i impozitul pe sporul de avere.-impozite
indirecte (neconvenionale): impozite care se percep cu ocazia vnzrilor de bunuri,
prestrilor de servicii sau executrii de lucrri.
3.3.Selectati modalitatile de stingere a obligatiei bugetare:
Stingerea obligaiilor fiscale prin plat:
Stingerea obligaiilor fiscale are loc, de regul, prin aceast modalitate, contribuabilii
executndu-i de bunvoieobligaia impus n mod unilateral de ctre stat. Plata
sumelor cuvenite bugetului de stat se poate realiza, n funciede caracteristicile
veniturilor bugetare, potrivit prevederilor legale care le instituie, n una din urmtoarele
modaliti:prin plat direct, prin reinere la surs, prin aplicare i anulare de timbre
fiscale mobile.
Compensarea :
Aceasta modalitate de stingere a obligatiei bugetare intervine in situatia in care un
contribuabil a platit bugetului general consolidat o suma nedatorata sau a platit mai mult
decat datora. Sumele astfel platite se vor compensa cu alteobligatii fiscale
ale contribuabilului, restante sau viitoare.Compensarea este alternativa cu restituirea
acestor sume.Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului
sau inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia.Organul fiscal
poate efectua compensare din oficiu ori de cate ori constata existenta unor creante
reciproce.
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare:
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare se efectueaza prin acte cu caracter general sau
individual, adoptate conform legislatiei.Data stingerii obligatiei fiscale prin anulare este
considerata data indicata n actul de anulare sau data ntrarii n vigoare a actului
legislativ privind anularea obligatiei fiscale.nscrierile n conturile personale privind
stingerea obligatiilor fiscale prin anulare se efectueaza n temeiul documentelor fiscale
interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, precum si tinnd cont
de lamuririle date organelor fiscale privind particularitatile executarii pentru fiecare
act legislativ privind anularea obligatiei fiscale.
Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie :
Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza n urma survenirii termenelor
de prescriptie pentru determinarea obligatiei fiscale sau stingerea ei prin executare
silita.Data a stingerii obligatiei fiscale prin prescriptive este considerata prima zi dupa
data n care a expirat termenul de prescriptie. nscrierile n conturile personale privind
stingerea obligatiilor fiscale prin prescriptie se efectueaza n temeiul documentelor
fiscale interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, n scopul reflectarii n
sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat adeciziei scrise a conducerii organului
fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, n
functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.
n cazul serviciului de colectare aimpozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale
prin prescriptie se efectueaza n baza deciziei adoptate de catreconsiliul local.
Stingerea obligatiei fiscale prin scadere
Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de
organul cu atributii de administrare fiscala, care administreaza obligatia
respectiva.nscrierile n conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin
scadere se efectueaza n temeiul documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat, n scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal
de Stat a deciziei conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice si Coruptiei, n functie de faptul care organ administreaza obligatia
fiscala respectiva.n cazul serviciului de colectare a impozitelor si taxelor
locale,stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza n baza deciziei adoptate de
catre consiliul local.
Stingerea obligatiei fiscale prin scadere:
Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de
organul cu atributii de administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.
nscrierile n conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere
se efectueaza n temeiul documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul
FiscalPrincipal de Stat, n scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal
de Stat a deciziei conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice si Coruptiei, n functie de faptul careorgan administreaza obligatia
fiscala respectiva. n cazul serviciului de colectare a impozitelor si taxelor
locale,stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza n baza deciziei adoptate de
catre consiliul local.
Test 5 Subiectul 1:Finantele publice
1.1.Identificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice:
Trsturile finanelor publice:
Sunt relaii cu caracter economic, ntruct ele apar n procesul formrii, repartizrii i
utilizrii produsuluisocial.
Apar n form bneasc, deoarece n cadrul produciei de mrfuri i al aciunii legii
valorii, produsul de producie, reproducie i de circulaie a mrfurilor, repartiia
produsului social, relaiile de schimb,retribuirea muncii, precum i relaiile dintre
agenii economici sau dintre acetia i persoanele fizice, se exprim prin intermediul
banilor, n cadrul unor relaii bneti. Noiunea de finane publice sau relaii financiare
nu poate fi confundat cu cea de bani sau relaii bneti. Banii reprezint o marf, iar
finanele sunt relaii de constituire, repartizare i utilizare a mijloacelor bneti.
Sunt relaii fr echivalent, adic nu presupun n mod necesar o contraprestaie direct
din parteasubiectului beneficiar al mijloacelor bneti.
Mijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaz.
1.2.Argumentati deosebirile dintre finantele publice si finantele private:
Noiunile de finane publice i private sunt adecvate situaiei din rile cu economie de
pia, n care cea mai mare parte a mijloacelor de producie se afl n proprietate
privat, fapt care face posibil realizarea unei delimitri ntre sectorul public i cel
privat.Finanele publice sunt asociate ntotdeauna cu statul, unitile administrativ-
teritoriale, cheltuielile, mprumuturile i datoria acestora.Finanele private sunt asociate
ntotdeauna cu activitile financiare ale ntreprinderilor economice, ale bncilor i
societilor de asigurri private, n legatur cu resursele i necesitile acestora,
mprumuturile primite sau acordate,creanele de ncasat i obligaiile de plat,
asigurrile i reasigurrile de bunuri, persoane i rspundere civil.
ntre finanele publice i cele clasice exist o serie de deosebiri dup cum urmeaz:
Resursele necesare statului pentru realizarea funciilor i sarcinilor acestuia se procur
pe calea impozitelori taxelor, prin msuri de constrngere n principal, n timp
ce resursele ntreprinderilor private i ale persoanelor fizice se procur de pe pia, pe
baze contractuale.
Statul poate lua orice masur n legatur cu moneda naional, n timp ce
ntreprinderile private nu pot dect s o foloseasc.
Finanele publice sunt folosite n principal n scopul satisfacerii nevoilor generale ale
societii, n timp ce finanele private sunt folosite n slujba realizrii de profit de ctre
ntreprinztorii particulari.
Gestiunea finanelor publice este supus dreptului public, iar gestiunea financiar
a ntreprinderilor private urmeaz regulile dreptului civil i comercial.
1.3.Estimati functiile finantelor publice:
Finanele publice sunt necesare, n mod subiectiv i obiectiv, deoarece contribuie
la realizarea sarcinilor i funciilor statului, care nu ar putea fi nfptuite fr prghiile
financiare. Mijloacele prin care finanele publice, ca relaii financiare i ndeplinesc
acest rol, sunt funciile acestora:
funcia de repartiie
funcia de controlFuncia de repartiie se manifest n procesul repartiiei produsului
social (produsului intern brut) i cuprinde dou faze:
constituirea fondurilor (resurselor) bnesti;
redistribuirea (utilizarea) acestora.n prima faz are loc formarea fondurilor publice de
resurse bneti, aciune la care particip societi comerciale,regii autonome, instituii
publice, alte persoane juridice i persoanele fizice, indiferent dac sunt rezidente sau
nerezidente. Fondurile publice de resurse se constituie n mai multe forme concrete cum
sunt:
impozite
taxe
contribuii petru asigurri sociale
amenzi
majorri i penalizri de ntrziere
vrsminte din profitul regiilor autonome
vrsminte din veniturile instituiilor publice
redevene i chirii din concesiune i nchirieri de terenuri i alte bunuri proprietate de
stat
venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat i a bunurilor fr stpn
rambursri ale mprumuturilor de stat acordate
dobnzi aferente i ajutoare primate Resursele din care se constituie fondurile publice
provin din toate ramurile economice i din toate sectoarele sociale:public, privat,
cooperatist, mixt. n proporie covritoare, resursele bneti ale finanelor publice sunt
mobilizate cu titlu definitiv i fr contraprestaie. A doua faz a funciei de repartiie o
reprezint distribuirea fondurilor publice pe beneficiari persoane juridice ifizice.
Distribuirea este dat n competena autoritilor publice i se face n raport cu resursele
financiare disponibilei cererea de resurse financiare. Distribuirea fondurilor publice
nseamn stabilirea cheltuielilor publice pe destinaii: nvmnt, sntate,
cultur,asigurri sociale i protecie social, gospodrire comunal i locuine, aprare
naional, ordine public,administraie public, aciuni economice, datorie public.n
cadrul fiecrei destinaii, resursele se defalc pe beneficiari, obiective i aciuni.
Distribuirea sau redistribuirea produsului intern brut (produsul social) are loc n dou
modaliti:
n cadrul aceluiai tip de proprietate, cnd are loc un transfer de resurse bneti ntre
stat i unitile sale n ambele sensuri
cu schimbarea titlului de proprietate cnd transferul are loc ntre stat pe de o parte i
agenii economici cucapital privat sau mixt i populaie pe de alta parte, i
invers.Redistribuirea se poate realizea i pe plan extern, prin contractarea de
mprumuturi externe, acordarea de mprumuturi externe, achitarea cotizaiilor i
contribuiilor ctre organisme internaionale de ctre stat sau alteinstituii publice,
primirea sau acordarea de ajutoare externe de ctre stat, . Funcia de control a finanelor
publice se justific deoarece fondurile publice aparin ntregii societi. Sfera
demanifestare a funciei de control este mai larga dect cea a funciei de repartiie,
deoarece vizeaz, pe lng constituirea i repartizarea fondurilor financiare publice, i
modul de utilizare a resurselor.
Funcia de control a finanelor publice nu se limiteaz la modul de constiturire a
fondurilor publice i la repartizarea acestora pe beneficiari, ci urmrete i legalitatea,
necesitatea, oportunitatea i eficiena cu care instituiile publice i agenii economici cu
capital de stat utilizeaz n concret resursele bneti de care dispun.n consecin,
controlul se efectueaz nu numai activitilor specifice funciei de repartiie, ci el
se exercit i asupra produciei realizate n sectorul de stat, a schimbului i consumului
ce are loc n acest sector.
Subiectul 2:Pricedura bugetara
2.1.Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii bugetare:
Conform Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar : Procesul bugetar
reprezint etape consecutive de elaborare, aprobare, executare i raportare a executrii
bugetului.Procedura bugetara este activutatea care incepe cu elaborarea bugetului si se
termina cu aprobarea darii de seama despre executarea lui pentru anul
bugetar respective .Conform doctrinei, prin procedura bugetara se intelege un ansamblu
de acte si operatiuni cu caracter tehnic sinormative infaptuite de organe specializate ale
statului in scopul elaborarii ,adoptarii,executarii si incheierii bugetuluipublic national.
2.2.Stabiliti importanta darii de seama cu privire la executarea bugetara:
Procedura executiei bugetare annuale cuprinde actele si operatiunile de realizare a
veniturilor si efectuare acheltuielilor prevazute de legea bugetara anuala.Procedura
executiei bugetare este compusa din mai multe etape:
1.Repartizarea lunara a veniturilor si cheltuielilor:responsabilitatea generala
pentru executarea bugetului de statrevine Guvernului. n termen de 10 zile dup
adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanelor: a) solicit de la autoritile
publice centrale planurile de finanare ale acestora, precum i ale instituiilor
subordonate; b) ntocmete repartizri lunare ale veniturilor prevzute de legea bugetar
anual i de alte acte legislative. n termen de 45 de zile dup publicarea legii bugetare
anuale, Ministerul Finanelor aprob repartizarea lunar a veniturilor i cheltuielilor
bugetului de stat conform Clasificaiei bugetare. Ministerul Finanelor poate aproba
alocaii pentru fiecare program guvernamental. Repartizarea lunar se semneaz de
ministrul finanelor sau de o persoan autorizat din Ministerul Finanelor, care aprob
cererea de cheltuieli pentru un scop specific. Nici o autoritate public nu poate efectua
cheltuieli fr autorizaia semnat de ministrul finanelor sau de persoana autorizat
din Ministerul Finanelor.
2.Executia partii de venituri a bugetului:realizarea veniturilor anuale ale
bugetului de stat sunt supuse cerintelor de legalitate.n buget se percep impozitele,
taxele i alte ncasri numai dac au fost stabilite prin lege.La colectarea veniturilor sunt
necesare o serie de cate si operatiuni:1.Identificarea veniturilor si bunurilor impozabile
si taxabile si stabilirea obligatiunilor fata de bugetul de stat;2.Incasarea veniturilor
bugetare realizate in urma platii de catre subiectele platitoare a sumelor datorate
bugetului destat;3.Urmarirea colectarii veniturilor bugetare care cuprinde o serie de
masuri initiate de organele financiare si bancare in vederea asigurarii integrale si la
termenele prevazute a tuturor veniturilor bugetare.
3.Executarea de casa a bugetului:
operatiunile executiei de casa a bugetului de stat specifice si principalesunt:incasarea
veniturilor bugetare,pastrarea fondurilor banesti realizate pina la scadenta cheltuielilor
bugetare sieliberarea fondurilor banesti necesare efectuarii acestor cheltuieli
conform normelor privind executia platii decheltuieli a bugetului de stat.Executarea de
casa a bugetului de stat se efectueaz de Ministerul Finanelor prin Trezoreria de Stat
prin mijloace bneti.Ministerul Finanelor poate angaja bncile, care activeaz pe
teritoriul Republicii Moldova, n calitate deageni pentru efectuarea operaiunilor ce in
de executarea de cas a bugetului.n realizarea acestor funcii Ministerul Finanelor este
responsabil de:a) asigurarea evidenei stricte a veniturilor n baza ncasrilor efective n
ordinea colectrii; b) efectuarea de cheltuieli, n caz de existen a autorizaiei.c)
administrarea veniturilor i cheltuielilor prin conturi distincte bazate pe Clasificaia
bugetar;d) asigurarea serviciului datoriei de stat.La data de 31 decembrie a fiecrui
an, Ministerul Finanelor nchide toate conturile deschise n decursul anului bugetar
curent, pentru a ntocmi raportul annual.
4.Executia partii de cheltuieli a bugetului:n procesul executrii bugetului de
stat, autoritile publice pot face cheltuieli pentru diverse programe guvernamentale, cu
condiia ca aceste alocaii s corespund legii bugetare anuale i s se efectueze n baza
autorizatiei. Alocaiile aprobate pentru utilizri specifice nu pot fi redistribuite ntre
destinatari. Alocaiile incluse n repartizarea lunar pentru utilizri specifice nu pot fi
transferate pentru alte utilizri fr notificarea i aprobarea ministrului finanelor.Toate
alocaiile se nchid la finele anului bugetar, cu excepia cazurilor n care, conform actelor
norma tive, soldurilesnt accesibile spre utilizare n anul bugetar imediat urmtor. Dac
anumite cheltuieli snt stabilite pentru un termen ce depete un an, sumele necesare
snt prevzute n legile bugetare anuale ulterioare. Eventualele disponibiliti rmase
neutilizate la finele anului bugetar pot fi realocate n anul bugetar viitor.
2.3.Evaluati elaborarea proiectului bugetului de stat a RM:
Aceasta etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu
bugetar sa se ajunga la adoptarea decatre parlament a bugetului elaborate. Elaborarea
proiectului bugetului de stat ii revine Min. Finante astfel din punct de
vedere metodologic la elaborarea proiectului budgetului de stat rolul important
revine evaluarii sau estimariisi calculul evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor si
cheltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in acest scop. In vederea estimarii
veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:
metoda autonoma
matoda majorarii
metoda evaluarii directe
Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea bugetului venitirilor si
cheltuelilor ultimului buget al carui exercitiu este incheiat si se efectueaza
evaluarile formate care sunt influentate de modificarile in legislatia financiar-
fiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum mare de lucru dar prezinta un dezavantaj
care este rupt de realitate, dinmotivul ca functiile economice si sociale care au fost 2 ani
in urma nu se mentin pe perioada elaborarii bugetului destat.
Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii
ani determinindu-se ritmul decrestere sau dupa caz de descrestere a veniturilor
si cheltuelilor bugetare.
Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de
venit si pentru fiecare categorie decheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de
buget in R.M.care sunt reprezentate de autoritatile publice conformstructurii
si continutului determinat de catre Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile
realizate in anul bugetartrecut, veniturile si cheltuelile pentru viitor, estimate
pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. In desfasurareaprocedural
a elaborarii proiectului bugetar de stat un rol deosebit
ii revine Min.Serviciilor pentru elaborarea proiectelor bugetare(Potrivit art. 17 a
legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar, actiunile de baza necesarepentru
elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta Min. Finantelor de catre Min.
Economiei care prezintaprognoza indicatorilor macro-economici pentru anul bugetar
viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stateste prezentata de catre
C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a prot ectii sociale .Indicatorii
Fondurilor Asigurarii Obligatorii de Asistenta Medicala, Banca Nationala
prezinta prognoza balanta de plati a creditelor, si a obligatiilor externe .Ministeru
Finante primeste propunerile de buget inaintate de autoritatile publice si la o data
stabilita de catre Ministru le examineaza de comun accord cu reprezentantii acestor
autoritati cu dreptul de a decide in ultima instanta revenindui Ministerului , inainteaza
toate veniturile si cheltuelile financiare. Proiectul bugetului destat impreuna cu nota
explicativa inainteaza si cu anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe
un an.
Subiectul 3:Veniturile publice
3.1.Relatati despre particularitatile taxelor comparativ cu impozitele:
Spre deosebire de impozit,taxele dau dreptul platitorului sa beneficieze de
un contraserviciu direct si imediat, insa deregula nu se pune semnul egalitatii intre
costul serviciului efectuat de catre stat sau institutiile sale si suma perceputa cu titlu de
taxa. Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatory cu titlu nerambursabil,
datorata, conform legii, de catrepersoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le
obtin sau pe bunurile pe care le poseda. Impozitu este o plata cu titlu gratuit ce nu tine
de efectuarea unor actiuni determinate si concrete de catre organele imputernicite sau
personaele cu functie de raspundere a acestea pentru sau in raport cu contribuabilii care
a achitat aceasta taxa.Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau
juridica pentru serviciile prestate acestora de institutiile publice. Taxa este o
plata obligatorie cu titlu gratuit care nu este impozit .spre deosebire de impozit taxa se
creaza prin:
plata neechevalenta
subiectul platilor este prcis determinat din momentul prestatiei serviciului
taxa reprezinta plati efectuate de persoane fizice sau juridice pentru serviciile sau
lucrarile prestate in mod direct sau indirect de catre institutiile speciale de stat
Impozitele si taxele au urmatoarele functii commune:
contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societati
redistribuirea unor venituri primare sau derivate
reglarea unor fenomene economice sau sociale\
3.2.Determinati elementele definitorii ale veniturilor bugetare:
Veniturile bugetului de stat, reprezint acea parte a veniturilor publice cuvenit puterii
centrale a statului, pentru a fi folosit apoi n scopul ndeplinirii obiectivelor i
programelor puterii centrale, pe perioada ultimului an bugetar.Realizarea veniturilor
bugetare se face n funcie de necesitatea repartiiei venitului naional, structura
economiei naionale, gradul de dezvoltare teritorial a rii i nivelul de dezvoltare a
forelor de producie. Veniturile bugetare au unele elemente comune ce faciliteaz
determinarea, urmrirea i realizarea lor cum ar fi:
1 . d e n u mi r e a v e n i t u l u i b u g e t a r s e s t a b i l e t e n r a p o r t d e n a t u r a
f i n a n c i a r e c o n o mi c i j u r i d i c c a r e o caracterizeaz, ex. impozit pe
venit, pe profit, pe cldiri
2.debitorul sau subiectul impunerii contribuabilii adic persoane fizice,
persoane juridice
3.obiectul sau materia impozabil - sau baza impozabil este suma asupra
creia se aplic o cot de impozit pt. a se stabilii valoarea
impozitului ce trebuie pltit. n ara noastr bunurile impozabile sau
taxabile sunt terenurile, cldirile, mijloacele de transport.
4.unitatea de evaluare reprezint elementul care exprim cuantumul unitar
al venitului bugetar n raport cu baza de calcul. Cuantumul unitar al venitului se
stabilete printr-o cot de impunere care reprezint suma sauprocentul care se
aplic asupra obiectului impozabil. n practic, cotele de impunere au fost stabilite
difereniat fiind aplicat o cot fix sau o cot procentual. Cota procentual poate fi de
trei feluri:a. pr opor i onal cnd r mne neschi mbat b.progresiv crete
n raport cu creterea valorii bazei de calculc.regresiv pe msur ce baza de
calcul sporete cota de impunere scade
5.unitatea de impunere este reprezentat de unitatea prin care se exprim
mrimea obiectului impozabil. Ex:la impozit pe venit monetar leu, dolar; la
impozitul pe avere: metru ptrat, ha.
6.asieta fiscal (modul de aezare al impozitului) dup obiectul sau materia
impozabil const n totalitatea operaiunilor pe care organele fiscale le
realizeaz n vederea identificrii subiecilor impozabili, stabilirii mrimii
materiei impozabile i a cuantumului impozitului. Asieta constat existena unei creane
fiscale astatului crend pentru contribuabili obligaia de plat a impozitului.Metode de
aezare a impozitului:i.
direct se realizeaz pe declaraia contribuabilului (contribuabilul este obligat s in o
eviden a veniturilor i cheltuielilor, s ntocmeasc un bilan i s nainteze organelor
fiscale declaraii din cares rezulte veniturile realizate) i pe baza declaraiei unei tere
persoane, mrimea obiectului impozabilse stabilete pe baza declaraiei scrise a
unei tere persoane care fixeaz ori cunoate mrimeaobiectului impozabilii.
indirect presupune identificarea i evaluarea venitului bugetar prin raportare la
aspectul exterioral obiectului impozabiliii.
metoda aezrii pe baze forfetare agentul de impunere i pltitorul
stabilesc de comun accord mrimea aproximativ a materiei impozabile dup care
se va plti impozituliv.
metoda administrativ agentul fiscal stabilete n mod unilateral mrimea materiei
impozabile pe baza datelor existente la sediul organului financiar.
7.perceperea venitului bugetar ncasarea venitului bugetar const n
realizarea efectiv a sumei valorice de bani i se realizeaz prin:
a. pl at di r ect const n pl at a dat or at pe car e cont r i buabi l ul
o f ace n mod di r ect ncontul bugetului de stat din propria iniiativ la termenul
stabilit.
b.reinere i vrsare se aplic atunci cnd debitorul este angajatul unor uniti i
primetede la acestea venituri care sunt surse impozabile. Impozitul este calculat i
automat reinutdup care este vrsat la bugetul de stat, debitorul primind de la
angajator un venit netc.aplicarea de timbre fiscale const n aplicarea i
anularea de timbre fiscale pe acte emisecare sunt supuse la o anumit tax.
8.termenele de plat sunt fixate prin lege, de regul au caracter imperativ
i nerespectarea lor se sancioneazcu majorri
9.nlesnirea, drepturile i obligaiile debitorilor sunt elemente pe care legea le prevede
prin carecontribuabilul beneficiaz de anumite avantaje n folosul politicii fiscale a statu
lui. nlesnirea presupune reducerea sauscutirea de impozite. Drepturile decurg din
regulile generale ale raportului juridic financiar-fiscal, debitorii fiind subieci pasivi.
Obligaiile - contribuabilii sunt obligai s pun la dispoziia organelor
fiscale toate documentele i s ofere toate informaiile pentru stabilirea exact a
materiei impozabile
10. rspunderea debitorilor dac nu-i ndeplinesc obligaiile fiscale, contribuabilii
rspund administrativ, civil,penal n raport cu faptele comise.
11. calificarea veniturilor bugetare d posibilitatea stabilirii caracterului
central sau local a unui venit bugetar
p e n t r u a s e s t a b i l i s p r e c e c o n t u r i u r me a z s s e n d r e p t e
i mp o z i t u l o r i t a x a s t a b i l i t n s a r c i n a contribuabilului.
3.3.Evaluati compartimentul venituri fiscale ale Legii bugetului de stat
pentru anul 2005

Test 6 Subiectul 1:Dreptul financiar:
1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului financiar.
Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care
reglementeaza relatiile sociale ce apar la constituirea , administrarea, repartizarea
si utilizarea fondurilor banesti a statului destinate satisfacerii sarcinilor sinecesitatilor
social-economice ale statului. Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta
o totalitate de relatii financiare si mai putem atribui fixarea sistemului financiar,
distribuirea competentei in acest domeniu intre administratia central si cea locala in
domeniul de activitate financiara a statului. Obiectul de reglementare a dreptului
financiar reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar in procesul
constituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si sunt
reglementate de normele dreptului financiar .Metoda de reglementare a dreptului
financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii partilor in
raportul juridic , esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita con
duit celuilalt, adica nu are locegalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a
se conforma celuilalt subiect.
1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.
Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define ca o
regula de conduita stabilita sau recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile si
obligatiile subiectelor participante la raportul de drept financiar si a carui respectare
este asigurata de autoritatea de stat. Dupa continutul lor normele de drept financiar se
clasifica in:
materiale
procesuale
Materiale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si
continutul obligatiilor financiare alepersoanelor fizice fata de stat adica acelea care
stabilesc drepturile si obligatiile subiectelor participante.
Procesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a normelor material ex:
prosedura bugetara ,stabilirea modalitatii de constituirae a organilor financiare.
Normele dreptului financiar au caracter general , impersonal si privesc un numar
nelimitat de participant si se aplica repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite
conditiile vizate in ele. Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are
urmatoarele 3 elemente:
ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de drept;
dispozitia-indica conduit subiectilor si poatefi:-onerative, adica obligatia de a face
careva actiuni-prohibitive, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni
dispozitive
Sanctiuneasunt stabilite sanctiuni pecuniare(amenzi fiscal, diferite majorari
de intirziere,suspendarea finantarii.

1.3.Analizati si argumentati felurile si particularitatile asezarii
sanctiunilor financiare in normelede drept financiar.
Specificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de
normele altor ramuri de drept reglementeaza raporturi care apar in procesul
constituirii, repartizarii si utlizarii fondurilor de resurse banesti ale statului necesare
realizarii sarcinilor sale. Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:
amenda fiscal(baneasca)
majorari de intirzieri
suspendarea finantarii
majorarea dobinzii
vinzarea silita a garantiilor gajuluiIn dependent de gradul de pericol social si
de consecintele care au survenit.
Subiectul 2:Creditul
1.1.Relatati despre functiile creditului.
Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:
Functia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile la
un moment dat in economie siacordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de
activitate care au nevoe de resurse financiare.
Functia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei
E=investitiile, adicaprin intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderilor
economiile inactive.
Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe
increderea intre participanti la
act ul economi c a f ost cr eat e moneda f i duci ar a cu o val oar e f i ct i ve ba
zat a pe i ncr eder e, i ar ul t er i or determinate de nevoile schimbului de marfuri
apar si alte instrumente si tehnici de plata.
Functia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin reglarea
dimensiunilor cererei si ofertei,marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte
consumul si pe de alta parte stocarile.
1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile
interne.
Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la dezechilibru
budgetului adica atunci cind veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face
parte cheltuielilor. Imprumuturile de stat sunt relatii contractual prin care creditorul
transforma in proprietatea statului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la
expirarea termenului pentru care au fost acordate. Imprumuturile publice au
urmatoarele trasaturi:
Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public
intotdeauna se acorda superiritate statului
Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a asigura careva gaj
In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor ,
in cazul creditului public uneori se aplica principiul constringerii. Mijloacele obtinute
din imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentru dezvoltarea economiei tarii,
crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din tara.
Instrumentele generatoare de datorie destat interna sunt instrumente financiare
reglementate de legislatia R.M., valorile de stat emise pentru plasarea internaa
imprumuturilor de stat..
1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.
Cr edi t ul ext ern est e cr edi t u acor dat de cat r e st at , banci sau personae
f i zi ce sau j ur i di ce unor t ar i , banci sau persoanelor fizice sau juridice.
Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state;
Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state;
Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.Un rol
important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii.
Revine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic creditele
externe trebuie in mare masura sa fiedestinate dezvoltarii lor economice sau
sectoarelor economice care sunt dotate cu resurse economice interne. Dinpunct de
vedere social credetele externe in primul rind trebuie sa postul tranzitiei pentru o
perioada in care va fi mai usor de suportat rambursarea resurselor contractante
anterior.Imprumuturile de stat externe sunt angajate cu scopul de acoperi ca si cele
interne:
Acoperirea deficitului bugetar
Pentru sustinerea balantelor de plati
Pentru finantarea proectelor de investitii in domeniile prioritare ale statului
Pentru importul de material prime si energetice
In vederea securitatii de stat
Deservirea datoriei de stat
Inlaturarea diferitelor consecinte ale calamitatilor naturale
Finantarea diferitelor reforme economice, care nu trebuie sa fie finantate de
guvern, dar de diferite organizatii interguvernamentale.
Subiectul 3:Bugetul local
1.1.Relatati despre autonomia finantelor publice locale.
Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au
autoritate publica diferita de celecentral de stat. Autonomiea financiara a
acestora este absolute necesara deoarece autonomia, nu ar fi posibila
administrarea fara autoritatile financiare care ii asigura suportul material a functionarii,
comunitatile locale isicunosc posibilitatile proprii privind resursele de provenienta
publica, dar mai ales nevoile privind cheltuielile ei trebuie acoperite pentru producerea
de servicii publice la nivel local. Autonomia finantelor publice locale este:
O clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa
poata dispune liber in vederea exercitarii atributiilor sale
Resursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu
responsabilitatile stabilitede constitutie
Protectia colectivitatilor locale mai slabe din punct de vedere financiar
Cel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa se produca
impozite, taxe locale din proportiile stbilite de lege
In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale
trebuie sa aiba acces la plata de capital.
1.2.Stabiliti locul bugetelor locale in cadrul B.P.N.
Pentru a aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne
folosim de pondereli pe care le au veniturle si cheltuelile in totalul celor consolidate.
Transformarile de la bugetul de stat la bugeturile rationale, bugeturile central UTA
Gagauzia, bugetul municipiului Chisinau, de la aceste bugete la bugetele locale. La
elaborarea bugetelor locale se tine cont:

In termenul stabilit de Ministerul Finantelor directiile de finante ale autoritatilor
publice locale depun la M.F. pentru analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozite
si taxe ce urmeaza a fi incasate in anul urmator precum si proiectile bugetelor locale de
nivelul 2
In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile
publice locale aduc bugetele aprobate
In termenul stabiliy de M.F. directiile de finante prezinta M.F. rapoarte
trimestriale si anuale privind executia bugetalor respective.
1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.
Finantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile Legii
privindfinantele publice locale conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar
si bugetele unitatilor administrative-teritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul
de altul precum si de bugetul de stat. Autoritatile publice locale dispun de baza fiscal
proprie (distinct de cea a statului) constituite din impozite cuantumul caror este stabilit
in legea cu privire la finantelepublice locale.Baza fiscal a autoritatilor publice
locale va fi proportional competentei lor proprie prevazuta de Constitutie, de
prezenta lege si financiare necesare alte acte legislative. Autoritatile publice locale
dispun si de alte surse financiare cum ar fi : taxe locale, venituri si bunurile unitatilor
administrative teritoriale si cele prevazute din prestari servicii. Veniturile nefiscale nu
se include la calcularea transferurilor cu destinatie generala. Procedurile de disribuire
a resursurilor financiare proprii ale autoritatilor publice locale precum si
orice modificari a legislatiei referitoare la functionarea sistemului finantelor
publice locale vor fi coordinate in mod obligatoriu cu structurile
representative ale autoritatilor publice locale. Este interzisa orice delegare de
competente fara alocarea de surse financiare, necesare pentru a acoperi constiturea
realizarii competentei respective.
Test 7 Subiectul 1:Circulatia monetara
1.1.Definiti emisiunea monetara
Emisiunea monetara-este acel drept a statelor de a bate moneda, reprezinta un atribut
al suveranitatii lor monetare,care pe plan international a fost recunoscut pentru
prima data, in mod oficial, in anul 1929 si care consta inurmatoarele operatiuni:
crearea semnelor banesti, adica tiparirea biletelor si baterea monedelor; stocarea de
catre emitent a semnelor banesti, punerea in circulatie a semnelor banesti
create in acest scop, respectiv retragerea acestora.
1.2.Stabiliti avantajele (dezavantajele) platilor fara numerar:
Pl at i l e f ar a numerar const au i n f apt ul ca moneda ce ar t rebui
sa f aca obi ect ul pl at i i , i n l oc sa f i e i nmi nat a beneficiarului in forma de
moneda manuala este substituita printr-o dispozitie prin care din disponibilul existent
incontul platitorului se trece in contul beneficiarului suma convenita drept plata.
Avantaje:
Numerarul disponibil al PF si PJ ar reprezenta un capital in stare latenta. Acelasi
capital fiind pus la institutie bancara ar putea fi investit in activitati economice,iar
detinatorul capata un profit(dobinda).
Prin aceste palti sunt inlaturate riscurile legate de prestarea si manipularea
numerarului;
Platile cu numerar presupun o deplasare sau a platitorului sau a beneficiarului,acestea
insa nu.
Platile fara numerar pot fi revazute,verificate,controlate in baza documentelor din baza
contabilului.
Prin aceste plati detinatorul are posibilitatea sa se elibereze de perocuparile de plata
a unor sumeperiodice, sume benesti legate cu asigurarea circulatiei numerarului.
Dezavantaje:Un dezavantaj al platilor fara numerar este legat de risc, de neincredere-
deblocarea sistemului de siguranta.
1.3.Estimati platile in numerar facute de PJ conform legislatiei:
Platile in numerar sunt acelea in care se intrbuinteaza semnul monetar sau de hirtie sau
de metal si constau incompensarea drepturilor si obligatiilor de plata reciproca.Din
analiza efectuarii platilor in numerar de catre PJ si anume la circulatia platilor
in numerar exista restrictii. Conform Legii cu privire la antrprenoriat si intreprinderi
presupune ca fa de ntreprinderi i organizaii, indiferentde tipul lor de proprietate
i forma de organizare juridic, care efectueaz decontri n numerar n sum ce
depete 1000 de lei pentru fiecare tranzacie. De asemenea pina la 10 mii lunar la
plata impozitelor si taxelor. In vederea combaterii evaziunii fiscale la efectuarea
decontarilor in numerar precum si indeplinirii de catre agentii economici a prevederilor
legale privind protectia consumatorilor, Guvernul prin Hotarirea nr.447 din 28.04.98
ahotarit de a obliga intreprinderile,organizatiile,intitutiile,filialele acestora indiferent de
forma de proprietate si organizatorico-juridica care desfasoara activitatea de
intreprinzator si presteaza servicii in numerar sa utilizeze masini de casa si control cu
memorie fiscala. Se permite comercializarea fara utilizarea masinilor de casa:-
fermierilor,PF si bisericilor. De asemenea:-activitatii posesorilor de patent
de intreprinzatori;-servicii medicale;-comercializarea obiectelor de cult in lacasurile
religoase;-testerea serviciilor de avocat. Obligaiunile utilizatorilor- Utilizatorii snt
obligai:a) s-i doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse n Registrul unic al
mainilor de cas i control b) s nregistreze/renregistreze (s pun n eviden)
MCC, n modul stabilit, la organul fiscal i s primeascRegistrul MCC i Registrul
asisten tehnic, care se restituie dup legalizare, precum i Cartela de nregistrare a
MCCperfectat n modul stabilit;c) s in pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de
gestiune separat, un registru (Registrul MCC) i s-l legalizeze(consemneze) la organul
fiscal n care este nregistrat (renregistrat) MCC.e) s utilizeze MCC n stare bun
de funcionare, care s fie sigilate de ctre organul fiscal n modul stabilit.h) s afieze la
vedere anunuri despre obligativitatea prezenei bonurilor de cas la examinarea
reclamaiilor consumatorilor i cererea de a prelua i pstra bonurile de cas. n cazul
n care la tranzacia comercial se anexeazi alte documente probatoare, anunurile vor
face referire la acestea;i) s exploateze mainile de cas i control conform
Regulamentului cu privire la modul de exploatare a mainilorde cas i control cu
memorie fiscal;j) s asigure pstrarea documentaiei de exploatare pe toat perioada de
exploatare a MCC, iar a rapoartelor de nchidere zilnic (lipite n Registrul MCC) i
a benzilor de control - nu mai puin de 5 ani de la momentul emiteriiacestora;l) s ofere
colaboratorilor organelor abilitate cu funcii de control, n limitele competenelor
acestora, acces liber laMCC, la informaia i documentaia de exploatare a lor.
Obligaiunile consumatorilor .Consumatorul se oblig s prezinte, la examinarea
reclamaiei depuse de el, precum i la cererea organelor decontrol n cadrul controalelor
efectuate de acestea, bonul de cas (echivalentul lui) nmnat la tranzacia comercial
respectiv.
Subiectul 2:Procedura bugetara
2.1.Relatati despre continutul executiei bugetare:
Executia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestui buget in viata
publica este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a
sistemului contabil unificat al economiei nationale. Executia bugetului public national
presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea
bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat cu raspundre in activittea
de stat.Controlul executarii bugetare se efectueaza de:
1 Parlamenutl RM
2 Curtea de conturi
3 Ministerul finantelor. Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaza la
intocmirea darii de seama contabile.
2.2 Formulati adoptarea bugetului de stat al RM
Conform legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar Guvernul prezinta
parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat .Proiectul
legii bugetare anuale include anexele si este nsoii de nota explicativ. Adiional
la proiectul legii bugetare anuale. Ministerul Finanelor prezint calculele veniturilor i
cheltuielilor bugetare. Proiectul legii bugetare anuale este examinat do Comisia
Economie, Buget i Finane, care prezint Parlamentului un aviz la data stabilit
de acesta. Concomitent, proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de
Conturi, care prezint Parlamentului un aviz la data stabilit de acesta. Pe lng Comisia
de specialitate, proiectul legii bugetare anuale se examineaz de toate Comisiile
permanente i Direcia juridic a Parlamentului. La data stabilit de Parlament,
Comisiile permanente i Direcia juridic prezint avizele la proiectul legii bugetare
anuale Comisiei Economie, Buget i Finane. n baza avizelor Comisiilor permanente
i avizului Direciei juridice. Comisia Economie. Buget i Finane ntocmeteraportul i
lista de recomandri asupra proiectului legii bugetare anuale i le prezint
Parlamentului la data stabilit de acesta. Examinarea proiectului legii bugetare anuale
n Parlament se efectueaz n trei lecturi. n fiecare lectur Parlamentul
examineaz proiectul legii bugetare anuale i nota explicativ. Legea bugetar anual
poale fi adoptat i in dou lecturi, dac toate chestiunile din lecturile doi i trei sunt
examinate ntr-o singur lectur. A ) Examinarea in prima lectur. n decursul primei
lecturi. Parlamentul audiaz raportul Guvernului i coraportul Comisiei Economie.
Buget i Finane asupra proiectului legii bugetare anuale i examineaz:a) direciile
principale ale politicii bugetare-fiscale;b) concepiile de baz ale proiectului.
Parlamentul adopt. n prima lectur, proiectul legii bugetare anuale i l remite
Comisiei Economie. Buget i Finanepentru pregtirea de examinare n a doua lectura n
caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i prezentare
repetat a proiectului legii bugetare anuale n prima lectur.B ) Examinarea in a doua
lectur. n decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie,
Buget i Finane,
examineaz:a ) v e n i t u r i l e e s t i ma t e s u b f o r m d e c a l c u l e i s t r
u c t u r a l o r : b)cheltuielile estimate, structurii i destinaia, lor;c) deficitul
scai excedentul bugetului de stal. Parlamentul adopt. n a doua lectur, proiectul
legii bugetare anuale i l remite Comisiei Economie Buget i Finanepentru pregtirea
de examinarea ri a treia lectur.. n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen
pentru mbuntire i prezentare repetat a proiectului legii bugetare anuale n a doua
lectur.C ) Examinarea in a treia lectur. n decursul lecturii a treia, Parlamentul la
prezentarea Comisiei Economie. Buget i Finane:a) examineaz alocaiile detaliate
pentru autoritile publice: b)stabilete alocaiile care vor fi finanate in mod prioritar;cj
examineaz alte detalieri din legea bugetar anual. Pn la 5 decembrie a fiecrui an.
Parlamentul adopt legea bugetar anual, care va fi promulgat de
Preedintelestatului, apoi va fi publicat i va intr n vigoare la 01 ianuarie a
urmtorului an. Termenul de 5 decembrie are uncaracter de orientare i nu produce
nici un efect juridic dac a fost nclcat.
2.3 Argumentati corelatia puterii legislative si executive in procedura bug
etara.
Dupa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul
bugetar Guvernul prezintaparlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul
bugetului de stat. Dar anterior acestiu lucru minister finantelor prezinta
guvernului proiectul aupra caruia trebuie sa se pronunte. Proiectul min .finantelor este
elaborat pe baza informatiilor si rapoartelor prezentate de autoritatile publice
Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il prezinta curtii de conturi ,care se
pronunta cu un aviz catre parlament si acesta din urma purcede mai departe . Analizind
aceasta etepa putem sa ne dam seam de fsptul ca legaturile intre acestea puteri ale
statului sunt strinse .
Subiectul 3:Organele de activitate financiara a statului: 3.1.Relatati
despre atributiile financiare ale Presedintelui RM
Potrivit dispoziiilor art. 74 alin. (3) din Constituia Republicii Moldova, legile, adoptate
de Parlament, se trimit, spre promulgare Preedintelui Republicii Moldova.
Promulgarea legii este actul final al procedurii legislative i ineexclusiv de
competena efului statului ..Este firesc ca eful statului s aib posibilitatea de
a examina legea bugetar anual, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova,
exercitndu-i atribuiile constituionale ce i revin n aceast calitate, de a asigura buna
funcionare a autoritilor publice. Conform art. 93 alin.(l) din Constituia Republicii
Moldova .Preedintele Republicii Moldova promulg legile".Promulgarea legii bugetare
anuale este operaiunea final a procedurii legislative i ea permite efului statului
sinvesteasc legea cu formul executorie, oblignd autoritile publice de specialitate
financiar i cu atribuiifinanciare s procedeze la executarea prevederilor legii
bugetului de stat pe anul urmtor de gestiune. Conform art. 94alin.(l) din Constituia
statului nostru statueaz, c decretul de promulgare a legii bugetare anuale emis
dePreedintele Republicii "Moldova snt obligatorii pentru executarea pe ntreg
teritoriul statului, avnd character normativ. Decretele Preedintelui Republicii Moldova
se promulg ntr-un termen de dou sptmini :Uneori. Preedintele statului, printr-o
scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului reexaminarea legii bugetareanuale
pentru orice motive, incepind cu inacceptabilitatea unor texte i terminind cu
ndreptarea unor erori materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale poate fi cerut
de ctre eful stalului numai a singur dat i nu sint obligatorii pentru Parlament. In
acest sens. trimiterea de ctre Preedintele Republicii Moldova a legii bugetare anuale,
cu obieciile sale, spre reexaminare Parlamentului nseamn, de fapt. refuzul efului
statului de a opromulga. n cazul adoptrii repetate de ctre Parlament a legii .bugetare
anuale, cu sau" fr luarea n consideraie a obieciilor expuse n scrisoarea acte
remitere de eful statului. Preedintele Republicii Moldova este obligat de a promulga
legea bugetar anual. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale
se public n Monitorul Oficial.
3.2 Comparati controlul financiar efectuat de Ministerul Finantelor si
CCCEC
ntru ndeplinirea atribuiilor ce i revin, Ministerul este autorizat:
1) s solicite i s primeasc de la autoritile administrative centrale i autoritile
administraiei publice locale, dela ntreprinderi, instituii i organizaii materiale
necesare ce in de realizarea atribuiilor sale;
2) s cear conductorilor i altor persoane cu funcii de rspundere din autoritile i
instituiile publice, altor beneficiari de mijloace de la buget lichidarea nclcrilor
admise la executarea bugetului de stat i a bugetelorunitilor administrativ-teritoriale
i s verifice ndeplinirea prescripiilor sale;
3) s suspende temporar finanarea de la bugetul de stat a autoritilor i instituiilor
publice, altor beneficiari demijloace de la buget, dac acestea nu au prezentat
materialele solicitate, nu au nlturat, n termenele stabilite, nclcrile i neajunsurile
depistate, nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate
anterior,precum i alte rapoarte obligatorii, s-au eschivat de la prezentarea altor
documente i informaii solicitate, necesarepentru realizarea funciilor sale;
4) s perceap pe cale extrajudiciar, n condiiile legii, mijloacele alocate de la bugetul
de stat sau din mijloacele i fondurile speciale, n cazul n
care acestea snt folosite n alte scopuri dect cele preconizate;
5) s deschid conturi bancare la Banca Naional a Moldovei i n alte instituii
financiare;
6) s formeze rezerva necesar de mijloace financiare pentru cheltuielile prioritare ale
bugetului de stat;
7) s emit, n limitele competenei sale, acte normative departamentale executorii
pentru autoritile administraiei publice, persoanele juridice, indiferent de
subordonarea lor departamental,forma organizatorico-juridic i tipul deproprietate,
precum i pentru persoane fizice;
8) s exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale Republicii Moldova.
Atributiile CCCEC :
A) s dispun, n legtur cu examinarea cererii sau comunicrii, nregistrate n modul
stabilit, despre infraciunilece in de competena sa ori n legtur cu urmrirea penal a
acestor infraciuni, efectuarea unor revizii economico-financiare,
1) n procesul controalelor fiscale efectuate n cadrul urmririi penale, s dispun de
drepturile organelor fiscale, iarangajaii si - de drepturile funcionarului fiscal, inclusiv
de dreptul de a calcula obligaia fiscal i de a o transmiteorganului fiscal pentru
executare silit;
3) s suspende operaiunile persoanelor juridice, precum i ale persoanelor fizice
subiecte ale activitii de ntreprinztor, pe conturi n bnci i n alte instituii financiare
i s sechestreze mijloacele bneti, bunurilemateriale, datoriile debitoare i alte active
ale acestor persoane n cazul depistrii unor fapte de activitate economicilicit,
neonorrii obligaiilor fa de buget sau s sisteze executarea operaiunilor financiare
limitate sau suspecte;
4) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice, instituiilor financiare,
agenilor economici ipersoanelor fizice informaiile i documentele necesare pentru
ndeplinirea atribuiilor ce i revin;
5) s efectueze expertize criminalistice i de alt natur, precum i cercetri ce in de
competena sa, s soliciteautoritilor publice, ntreprinderilor, organizaiilor i
instituiilor de stat antrenarea de specialiti i experi la verificri sau expertize, la
elucidarea unor probleme de specialitate;
6 ) s efectueze fotografierea, nregistrarea sonor i video, dactiloscopia i nregistrarea
persoanelor reinute sauinute sub arest, conform legislaiei;
8) s constate nclcarea legislaiei economico-financiare, fiscale i s aplice sanciunile
prevzute de lege;
10) s ridice, n cazurile ce nu sufer amnare, documentele contabile ale subiecilor de
antreprenoriat, documentelecu falsuri nscrise, bunuri fr stpn, obiecte i documente,
n baza informaiilor operative, pn la soluionareadefinitiv a cazului;
11) s iniieze aciuni de citare n faa instanei de judecat n conformitate cu legislaia;
12) s participe la elaborarea i perfecionarea cadrului legislativ viznd prentmpinarea
i contracarareainfraciunilor economice i a corupiei;
13) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice suportul informaional i
consultativ necesarefecturii expertizei anticorupie a proiectelor de acte legislative i
a proiectelor de acte normative ale Guvernului;
14) s nainteze, conform legii, sesizri privind nlturarea cauzelor i condiiilor care
au favorizat comiterea deinfraciuni a cror contracarare ine de competena sa;
15) s efectueze schimb de informaii despre relaiile economice ale persoanelor juridice
i fizice din RepublicaMoldova cu cele din alte ri n baza tratatelor interstatale;
16) s foloseasc mijloacele de informare n mas pentru stabilirea circumstanelor n
care s-au comis infraciunile,precum i pentru urmrirea persoanelor care se eschiveaz
de la urmrire penal i judecat.
3.3.Formulati si argumentati controlul financiar efectuat de Curtea de
Conturi/
Atribuiile de control al Curii de Conturi.
Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de administrare i
de ntrebuinare a resurselorfinanciare publice, precum i asupra modului de gestionare
a patrimoniului public.Prin controlul su Curtea de Conturi urmrete respectarea
legilor i aplicarea principiilor de economicitate,raionalitate i eficien n gestionarea
mijloacelor materiale i financiare ale statului.
Pentru exercitarea atribuiilor Curtea de Conturi controleaz:
formarea i utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului asigurrilor sociale
de stat, ale fondurilor deasigurri obligatorii n medicin;
format ea, utilizarea i gestionarea fondurilor speciale, precum i a fondurilor de tezaur
public:
formarea i gestionarea datoriei publice, respectarea garaniilor guvernamentale pentru
creditele interne iexterne;
procesul de reorganizare i privatizare a patrimoniului statului.
activitatea altor organe de control, precum i a structurilor de control intern:
emisiunea banilor, utili/arca resurselor creditare i valutare ale slalului;
Suni supuse reviziei financiare:
A)Aparatul Parlamentului. Aparatul Preedintelui Republicii Moldova. Curtea
Constituionala, AparatulGuvernului. Curtea Suprema de Justiie. Judectoria
Economic. Procuratura Generala. Comisia Naional a Valorilor Mobiliare;
B) aut or i t i l e admi ni st r a i ei publ i ce cent r al e de speci al i t at e, al t e
aut or i t i admi ni st r at i ve. Banca Na i onal a Moldovei i bncile comerciale
n care cota statului n capitalul social este mai mare dect 50 la sut.
Test 8 Subiectul 1:Creditul
1.1.Definiti creditul public:

CREDITUL PUBLIC=ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu
caracter temporar si rambursabil in scopul acoperirii cheltuielilor publice.Creditul
public reprezinta o relatie contractuala prin care creditorul transmite in proprietatea
statului mijloace cuconditia rambursarii acestuia de catre stat la expirarea termenului
pentru care au fost acordate.
1.2.Stabiliti avantajele si dezavantajele creditului extern:
Creditul extern reprezinta imprumutul acordat de catre stat,banci si alte PF si J unor
tari,banci si persoane fizice sistraine.
Avantaje:
Permit realizarea unor importuri modernizarii economice,ceea ce duce la cresterea
competitivitatii produselor pe piata externa;
Efectuarea unor investiti in obiective economice;
Crearea de noi locuri de munca pentru personalul provenit din ramurile afectate;
Asigurarea efectuarii reformelor in conf cu procesele ce se afirma pe plan extern.
Dezavantajele:
O datorie de stat externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciilor
acestora a uneiimportante parti a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra
scaderii nivelului de investitii;
Acumularea unui insemnat debit al datoriei exeterne este un process dureros
pentru tarile cu exportnecompetitiv si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare.
1.3.Dezvoltati aspectul legal referitor la instrumentele generatoare de
imprumut intern si extern:
Imprumutul de stat in calitate de act juridic, reprezinta o conventie incheiata intre PF
si PJ, avind calitate de creditorde stat- debitor, prin care o parte se obliga sa puna la
dispozitia celeilalte parti o suma de bani cu titlu deimprumut,iar cealalta se oblige sa
respecte conditiile Conventiei,platind pentru utilizarea creditului o anumita sumade
bani.MF utilizeaza instumente generatoare a imprumuturilor de stat reglementate de
legislatia RM,inclusive valorilemobiliare de stat,emise pentru plasarea pe piata
interna.Intern:-HVS(hirtii de valloare de stat);-imprumuturile de la BNM si alte
institutii financiare din RM;-alte insturmente generatoare de datorie de
stat interna.Extern:-HVS,reprezentind un contract de imprumut cu valoare exprimata in
orice moneda legala cu exceptia celei nationale;-imprumuturile de la Guvernele acestor
state,de la agentii Guvernelor altor state;-imprumuturile de la institutiile
financiare straine,organizatiile internationale financiare;-alte imprumuturi bi-
sau multilaterale.
Subiectul 2:Controlul financiar
2.1.Relatati despre formele controlului financiar:
Formele controlului financiar:
In functie de momentul exercitarii:
- Controlul anterior este efectuat inainte de realizarea operatiunilor
economice, pentru a preveni incalcareadisciplinei financiare. Controlul este
realizat prin verificarea documentelor prin care sunt contractate drepturi
siobligatii patrimoniale;
- Controlul concomitent se realizeaza in acelasi timp cu derularea operatiunilor
economice si este efectuat atat decatre persoanele din conducerea unitatii, cat si de catre
fiecare salariat in parte, prin autocontrol
.- Controlul posterior se realizeaza, dupa cum arata si numele, dupa efectuarea
operatiunilor economice. Acest tip de control este exercitat de catre organe specializate
prin studierea datelor inregistrate in documentele si evidentele institutiei care fac
obiectul controlului.
In functie de aria de cuprindere:
- Controlul general , denumit si control de fond, presupune un control exhaustiv al
unitatii economice, fiind cercetatetoate sectoarele de activitate si toate operatiunile
efectuate.
- Controlul partial vizeaza doar cateva sectoare, eventual cele care fac obiectul unor
suspiciuni
- Controlul total si prin sondaj. Controlul total vizeaza o analizare in
profunzime a tuturor documentelor si operatiunilor efectuate de catre institutie, in
timp ce controlul prin sondaj se realizeaza prin alegerea unor documentesau operatiuni
considerate reprezentative pentru institutia respectiva.
- Controlul mixt cuprinde o utilizare combinata a fomelor de control anterioare.
In functie de scopul urmarit:

- Controlul tematic vizeaza cerceterea unor documente, operatiuni concrete;
- Controlul complex Acest tip de control depaseste granitele economic, efectuandu-se
verificari si asupra aspectelortehnice, sociale, sau politice.
- Controale repetate au rolul de a tine sub control activitatea unei unitati
economice prin urmarirea evolutiei acesteia intr-o perioada de timp determinata.
- Controale sub forma de ancheta au la baza sesizari sau reclamatii, fiind efectuate in
cazuri speciale. In acest caz,controlul este mai complex, putand implica inclusiv
organe de cercetare penala.
In functie de modalitatile de exercitare:

- Controlul faptic reprezinta una dintre cele mai eficiente forme de control prin faptul
ca implica inventarierea,putandu-se descoperi astfel posibile lipsuri. Acest tip de control
presupune cercetarea la fata locului a documentelor si operatiunilor financiare.-
Controlul documentar presupune o verificare indirecta a operatiunilor economice in
acte.
Din punct de vedere al pozitiei organelor de control:
- Control din interiorul unei unitati este obligatoriu si este realizat de catre
conducerea institutiei economice- Control financiar exercitat din afara unitatii
subsumeaza acele verificari efectuate la cererea organelor superioarede control, precum
Curtea de Conturi sau Ministerul Finantelor.
2.2.Stabiliti procedura executarii controlului financiar:
Procedura controlului financiar este alctuita dintr
un ansamblu de acte si operaiuni privind organizarea, desfasurarea si
valorificarea rezultatelor actiunii de control. Rezultatele actiunii de control sunt
determinate tocmai de modul de programare si organizare, asigurandu-se astfelordinea
in munca. Procedura controlului financiar se desfasoara pe baza unui plan bine
determinat, intr-o anumita ordine, care poate fi grupata pe sase etape.
Pr i ma et apa const a i n pregatirea echipei de control
financiar, prin informarea si documentarea asupra dispozitiilor legale cu privire
la specificul unitatii ce urmeaza a fi controlata, actele normative cu caracter economico-
financiare, analizarea actelor de control anterioare, masurile luate in urma verificarilor,
sesizarilor facute de catre banca finantatoare, cele ale intreprinderilor cu care are
legaturi economice. Pregatirea echipei de control joaca un rolimportant, deoarece da
posibilitatea de a stabili problemele de baza si de a asigura calitatea controlului.Cea de-a
doua etapa este prezentarea la unitatea in care urmeaza sa se efectueze controlul.
Organele de controlcer conducerii unitatii sprijinul pentru efectuarea controlului in
bune conditii, prin a li se pune la dispozitie toatematerialele necesare
A treia etapa conrespunde organizarii activitatii echipei de control. Dupa
constatarile facute in urma informarii, documentarii, se intocmeste un plan de lucru in
care se prevad obiectivele cuprinse in tematica de control, metodele folosite etc. Cu cat
acest plan este intocmit, cu atat creste calitatea controlului.O alta etapa reprezinta
desfasurarea actiunii de control, care consta in verificarea propriuzisa a
actelor sioperatiilor, legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea
si realizarea acestora.Controlul are la baza in primul rand date din evidentele contabile,
insa nu sunt suficiente, de aceea se controleaza sicelelalte documente si evidente
care nu sunt de natura contabila. Prin controlul tematic al documentelor
sievidentelor se poate obtine un tablou complet asupra continutului operatiunilor si
proceselor economice ale unitatiicontrolate. Procesele economice se reflecta insa clar in
indicii sintetici si analitici cuprinsi in bugetele de venituri si cheltuieli.Organele de
control, in cazul constatarii unor fraude, deplasari, li psuri in gestiune sau
daca documentele suntdubioase, trebuie sa se realizeze un control incrucisat. Pentru
aceasta este necesar sa se ridice documentele cercetate,lasandu-se in locul lor copii. Este
foarte important ca documentele sa fie ridicate imediat pentru ca acestea sa nu
fiemodificate sau distruse. In timpul controlului, in caz ca se descopera abateri, comise
in mod constient sau inconstient, vinovatilor li se va ceresa dea explicatii in legatura cu
acea problema.O al t a et apa const a i n redactarea actelor de control,
acestea constand in fundamentarea concluziilor, aconst at ari l or si a masur i
l or propuse, prezent ar ea abat er i l or si a di spozi t i i l or l egal e i ncl acat e,
persoanel eraspunzatoare, pozitia acestora in fata echipei de control,
punctul de vedere al echipei de control si concluziadefinitiva. In aceasta etapa
se sintetizeaza, se definitiveaza constatarile facute in timpul controlului, actele facandu-
se in tot acest timp si nu la incheierea controlului, aceasta ar duce la ingreunarea
valorificarii actelor.Ul t i ma et apa const a i n valorificarea actiunii de control,
car e se concr et i zeaza pr i n l uar ea masur i l or si urmarirea executarilor de
catre unitatea care a dispus controlul, ca urmare a constatarilor facute in
acte. Valorificarea rezultatelor are ca principal scop remedierea deficientelor.
Pentru aceasta se va intocmii un plan demasuri, organelor de control revenindu-le
sarcina sa acorde sprijinul necesar unitatii pentru a-l realiza. Putem trage concluzia ca
daca se tine cont de toate aceste momente in realizarea controlului, acesta va avea
eficienta dorita, descoperindu-se la timp deficientele, asigurandu-se luarea in mod
operativ a masurilor ce se impun.
2.3.Evaluati atributiile de control financiar ale Inspectoratului Fiscal
Principal de Stat: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat exercita
urmatoarele atributii:
a) efectueaza supravegherea activitatii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale n
vederea exercitarii controlului fiscal, asigura crearea si functionarea unui sistem
informational unic privind contribuabilii si obligatiile fiscale;
b) controleaza activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, examineaza
scrisorile, cererile si reclamatiile referitoare la actiunile acestora, ia masuri n
vederea eficientizarii activitatii lor;
c) emite ordine, instructiuni si alte acte n vederea executarii legislatiei fiscale;
d) organizeaza popularizarea legislatiei fiscale, raspunde la scrisorile, reclamatiile si
la alte petitii ale contribuabililor n modul stabilit;
e) efectueaza controale fiscale;
f) organizeaza si efectueaza, dupa caz, executarea silita a obligatiilor fiscale;
g) examineaza contestatii si emite decizii pe marginea lor;
h) exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale n activitatea organelor
vamale si serviciilor de colectare aimpozitelor si taxelor locale si prezinta
autoritatilor competente propuneri viznd tragerea la raspundere afunctionarilor
acestor autoritati care au ncalcat legislatia fiscala;
i) organizeaza diferite concursuri, cu stimularea din surse bugetare a contribuabililor
care, direct sau indirect, si-auadus contributia la mbunatatirea procesului de
administrare fiscala si/sau la majorarea ncasarilor la bugetul publicnational.
Organizarea concursurilor se efectueaza n modul stabilit de Guvern;
j) colaboreaza cu autoritati din alte state n baza tratatelor internationale la care
Republica Moldova este parte si activeaza n cadrul organizatiilor internationale de
specialitate al caror membru este;
k) prezinta informatii si rapoarte asupra obligatiilor fiscale, inclusiv asupra
restantelor, n conformitate cu instructiunile Ministerului Finantelor;
l) deleaga atributii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;
m) prentmpina, depisteaza si curma ncalcarile ce tin de repatrierea mijloacelor
banesti, a marfurilor si serviciilor provenite din tranzactiile economice externe;
n) exercita alte atributii prevazute de legislatie.

Subiectul 3:Dreptul bugetar si veniturile bugetare
3.1.Definiti dreptul bugetar si raporturile bugetare: Dreptul bugetar
reprezinta totalitatea normelor financiar-juridice care reglementeaza sistemul
bugerat,structura si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare,competenta
organelor de stat si a organelor administartiei publice locale,precum si procesul bugetar.
Raporturile juridice bugetare
reprezinta relatiile sociale care apar la constituirea,repartizarea si utilizarea resurselor
bugetulu public national si care sunt reglementate de normele dreptului bugetar.
3.2.Stabiliti continutul si cuprinsul bugetului public national:
Bugetul public national reprezinta expresia sintetizata a relatiil or
economice ce se manifesta in procesele
f ormar i i si ut i l i zar i i pr i nci pal ul ui f ond cent r al i zat de mi j l oace banes
t i al e st at ul ui si a f ondur i l or uni t at i l or administrativ teritoriale in
vederea finantarii activitatilor social culturale. Continutul bugetului public national
este format din veniturile publice si cheltuielile publice. Veniturile publice sunt
mijloacele practice de constituire a fondurilor banesti ale statului. Acestea sunt
formate din venituri ordinare (curente) si venituri extraordinare. Veniturile ordinare
sunt reprezentate prin taxe si impozite. Veniturile extraordinare sunt constituite
din imprumuturi (datoria publica), suplimentarea masei monetare aflate incirculatie
printr-o noua emisiune monetara, emiterea de bonuri de tezaur si vanzarea unei parti
din rezervele de aurale statului. Cheltuielile public reprezinta modalitati de repartizare
si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea satisfaceriinecesitatilor generale ale
societatii: armata, ordine publica, invatamant, sanatate, cultura, constructii
de strazi,autostrazi, locuinte, porturi si aeroporturi, modernizarea mijloacelor de
transport, agricultura, protectia mediului . Cuprinsul bugetului public national consta in
totalitatea de verigi care in ansamblul lor alcatuiesc structura bugetara. Structura
bugetara corespunde cu structura organizatorica a acestui stat(State federale-bugetul
federatiei,bugetulstatelor member si bugetul UTA).Conf Legii cu privire la sistemul bugetar
si procesul bugetar,sistemul bugetar in RM in structura actuala este alcatuitdin 4
elemente:
1.Bugetul de stat;
2.BASS
3.Bugeturile locale
4.Fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.
3.3.Estimati dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere:
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar al RM este subordonata unor
reguli generale de conduit sau a unor principii in vederea solutionarii a doua probleme:
1.Sai acorde statului acel volum de resurse financiare care sa asigure pe deplin organelle
in vederea exercitarii functiilor care le revin.
2.Sa asigure asa cheltuieli bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor
organe.Procesul de repartizarea a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe urmatoarele
principii
1.Reglementarea centralizata,presupune necesitatea stabilirii prin lege a bazelor
commune care determina sistemul de venituri si de cheltuieli de diferite
niveluri.Deci,urmeaza a fi determinate prin norme generale competenta organelorce
activeaza in domeniu repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare
2.Principiul echilibrarii maximale posibile a bugetelor se infaptuieste in conditiile unui
deficit bugetar cronic printr-un sir de masuri cu un scop de a inlatura sau a miscora
deficitul bugetar
3.Principiul teritorialitatii,presupune transferarea si evitarea veniturilor ce urmeaza sa
se realizeaze in limitele teriotirului,unde este plasat subiectul.Ordinea veniturilor
si cheltuielilor bugetare este reglementata de legislatia bugetara fiscala.astefel,Legea
privind sistemul si procesul bugetar prevede modul general de repartizare a veniturilor
si cheltuielior bugetare