You are on page 1of 38

Altoirea pomilor (vara toamna)

Altoirea pomilor
Altoirea este una din metodele de inmultire vegetativa a plantelor. In pomicultura altoitul
se aplica atat pentru inmultirea pomilor fructiferi cat si pentru schimbarea sortimentului
(trecerea rapida de la un soi de pom la alt soi de pom). Altoirea se aplica din necesitatea de a
avea in sol pamant un portaltoi viguros, rezistent la diverse tipuri de sol, rezistent la seceta, in
portaltoi vom aplica un altoi dintr-un soi cunoscut, pe care ni-l dorim in gradina noastra
(Jonathan, olden, etc.).
!ortaltoii sunt diversi, e"ista si portaltoi obtinuti prin selectie (acestia se folosesc in pepiniere).
#ele mai la indemana specii de portaltoi sunt cele care cresc fie spontan din samanta (franc) sau
dra$oneaza% corcodus, prun, visin, mar paduret, par paduret, etc.
Principalele specii de pomi si portaltoi lor
&a fiecare specie de pomi corespunde un anumit tip de portaltoi, in tabelul de mai $os
vom surprinde acest aspect%
Specia (altoiul) Portaltoiul
'arul ( 'arul franc (din samanta), 'arul paduret ('alus silvestris)
!arul ( !arul franc (din samanta), !arul paduret (!)rus piraster), unele soiuri de gutui * nu
orice gutui su afinitate cu parul
utuiul ( utuiul franc (din samanta), +oiuri de gutui utilizate si la par, !aducelul (imprima
rezistenta la seceta)
!runul ( !runul franc (din samanta), #orcodusul, !iersic, !orumbar, ,arzar
#aisul ( #ais franc (din samanta), !runul franc, #orcodus, ,arzar, !iersicul franc, 'igdal
!iersicul ( !iersic franc (din samanta), #orcodusul, !run franc
#iresul ( #iresul franc (din samanta), #iresul salbatic (#erasus avium), -isinul
-isinul ( #iresul franc (din samanta), #iresul salbatic (#erasus avium), -isinul
Altoirea in T (altoirea in ochi dormind)
.umele de altoirea in T vine de la taietura ce se face in scoarta portaltoiului, sub forma
literei /.
Altoirea in / 0altoirea prin oculatie, este o metoda rapida, eficienta si foarte des utilizata.
Altoirea in T si altoirea sub scoarta in cap de altoire sunt metodele de altoire cele mai utilizate
in pomicultura.
Altoirea in / 0altoirea prin oculatie, se aplica in pomicultura sub mai multe forme, una din ele
este altoirea in ochi dormind.
Pregatirea portaltoiului:
+e pot folosii si portaltoi cu diametre foarte mici 1 cm (puieti ce au doar 1 an). Altoirea in
/ se face in plin seson de vegetatie 0crestere activa a plantelor, teoretic daca portaltoi sunt
irigati nu e"ista impedimentul ca coa$a portaltoiului sa nu se desprinada cu usurinta. #u doua
saptanami inainte de altoire vom verifica daca coa$a portaltoiului se desprinde cu usurinta, daca
nu se desprinde, vom lua masuri ce presupun% udarea portaltoiului si ciupirea varfului
portaltoiului 0se rup cu unghiile (ciupesc) cresterile din varf. Inainte de altoire suprafata
portaltoiului se va curata de praf cu a$utandu-ne de o carpa uscata.
Altoirea in ochi dormind:
!erioada de altoire in ochi dormind este in intervalul% 12.iulie-12.septembrie, astfel in
prima parte a intervalului vom altoi soiuri de (par, prun gutui si piersic), iar in ultima parte a
intervalului se vor altoi soiuri de (visin si cires), aceasta tehnica se aplica cu succes si la lamai,
liliac, trandafir (folosim ca portaltoi macesul Rosa canina).
Pregatirea ramurilor altoi:
se aleg ramuri altoi bine dezvoltate cu dimensiuni intre 34 si 54 cm6
ramurile altoi trebuie sa fie lemnificate iar mugurii de pe acestea bine dezvoltati6
ramurile altoi in sectiune transversala vor avea forma rotunda6
ramurile altoi nu trebuie sa prezinte lastari anticiparti (lastari ce apar in acelasi sezon de
vegetatie * pe ramurile din acel sezon)6
ramurile altoi ideale au o grosime intre 7-8 mm6
frinzele de pe ramurile altoi se fasoneaza (scurteaza) * la petiol (codita), de circa 4,2-1 cm,
9ig. 16
pastrarea ramurilor altoi de la recoltare la altoire (cateva ore) se face intr-o galeata cu apa.
Incepem altoirea cu portaltoiul:
se alege locul de pe portaltoi unde vom face altoirea, preferabil la 14-12 cm de la sol6
se e"ecuta intai, incizia transversala pe portaltoi, aceasta poate avea si o forma usor curbata
(a$uta la introducerea mai usoara a scutisorului altoi) 9ig. :a. Incizia se face pana la lemn, cu
a$utorul varfului briceagului de altoit universal6
incizia longitudinala se face sub cea transversala, se pleaca de sub aceasta la :-3 cm, si se
taie pana o intalneste pe cea transversala, 9ig :b6
se foloseste spatula briceagului de altoit pentru desprinderea scoartei pe ambele parti ale
inciziei longitudinale * de sus pana $os 9ig. 3b.
Realizarea scutisorului altoi%
se ia ramura altoi si se face taietura de desprindere pornind de la 1,2 cm sub mugure si ne
oprim dupa ce trecem de centrul mugurelui 9ig. ;a. /aietura se face astfel incat sa avem o
suprafata mare de cambiu si o mica suprafata de lemn (sub mugure) 9ig. 3a.
/aietura finala presupune desprinderea efectiva a scutisorului. +e incepe de deasupra
mugurelui si merge pana ce o intalneste pe prima, 9ig. ;b. +cutisorul detasat trebuie sa aiba
forma din 9ig. 3.a.
Introducerea scutisorului in incizia facuta pe portaltoi se face cu a$utorul spatulei briceagului
de altoit, 9ig. 2. <upa introducere se preseaza laturile inciziei pentru a realiza un contact cat mai
bun intre altoi si portaltoi.
Legarea se face cu banda de altoit sau cu banda izolatoare (preferabil o banda de izolatii
electrice taiata pe $umatate) cu latimea de 14 mm. +e incepe legarea cu zona de deasupra
mugurelui si se finalizeaza cu zona de sub mugure, 9ig. 7.
Verificarea prinderii altoiului se face la ;-: saptamani de la altoire * apasand usor cu
degetul pe petiol (codita), daca aceasta cade usor * altoiul s-a prins. <aca codita nu se desprinde
si este uscata * altoiul nu s-a prins si reluam altoirea.
Etapele altoirii in T
Sectiune prin portaltoi sau altoi
Altoirea pomilor fructiferi primavara
Altoirea pomilor se face in doua perioade pe parcursul unui an% primavara (12 martie *
mai) si vara-toamna (12.iulie-12.septembrie), in functie de perioada de altoire difera si metoda
de altoire * cu procentul cel mai pun de prindere.
Altoirea este posibila datorita 0calusului (tesutul care conduce la vindecarea ranilor
plantei). #alusul apare prin punerea in contact a zonelor generative ale plantei si este
determinat de catre celulele cambiale 0cambiu (vezi 9ig.).
In pomicultura altoitul se aplica atat pentru inmultirea pomilor fructiferi cat si pentru
schimbarea sortimentului (trecerea rapida de la un soi de pom la alt soi de pom, -ezi 9ig.).
Altoirea se aplica din necesitatea de a avea in sol pamant un portaltoi% viguros, care suporta
diverse tipuri de sol, rezistent la seceta, in portaltoi vom aplica un altoi dintr-un soi cunoscut, pe
care ni-l dorim in gradina noastra (Jonathan, olden, etc.).
Atat portaltoiul cat si altoiul trebuie sa provina din plante sanatoase (plante libere de
viroze sau de cancer bacterian).
!ortaltoii sunt diversi, e"ista si portaltoi obtinuti prin selectie (acestia se folosesc in
pepiniere). #ele mai la indemana specii de portaltoi sunt cele care cresc fie spontan din samanta
(franc) sau dra$oneaza% corcodus, prun, visin, mar paduret, par paduret, etc. =ste bine sa alegem
portaltoi cu grosimi ce variaza intre 1.2-2 cm, daca portaltoiul este mai gros reusita poate fi mai
mica (creste riscul e"punerii la boli si imposibilitatea calusarii 0vindecarii integrale 1%1.)
Principalele specii de pomi si portaltoi lor
!entru ca altoirea sa reuseasca in general trebuiesc folosite specii de altoi si portaltoi din
aceiasi specie sau acelasi gen, e". ('alus-genul silvestris-specia), dar pentru mai multa sigurata
folositi datele din tabelul de mai $os.
&a fiecare specie de pomi corespunde un anumit tip de portaltoi, in tabelul de mai $os vom
surprinde acest aspect%
.r. crt. ( +pecia (altoiul) ( !ortaltoiul
'arul ( 'arul franc (din samanta), 'arul paduret ('alus silvestris)
!arul ( !arul franc (din samanta), !arul paduret (!)rus piraster), unele soiuri de gutui * nu
orice gutui su afinitate cu parul
utuiul ( utuiul franc (din samanta), +oiuri de gutui utilizate si la par, !aducelul (imprima
rezistenta la seceta)
!runul ( !runul franc (din samanta), #orcodusul, !iersic, !orumbarul, ,arzar
#aisul ( #ais franc (din samanta), !runul franc, #orcodus, ,arzar, !iersicul franc, 'igdal,
!orumbarul
!iersicul ( !iersic franc (din samanta), #orcodusul, !run franc
#iresul ( #iresul franc (din samanta), #iresul salbatic-paduret (#erasus avium), -isinul
-isinul ( #iresul franc (din samanta), #iresul salbatic (#erasus avium), -isinul
Atentie >>> In general pentru ca aceasta metoda sa aiba succes (pe anumite specii care se
prind mai greu, e". cires), este bine ca portaltoiul sa fie cat mai tanar (;-3 ani), cum a a$uns la
grosimea de altoit (1,2-;,2 cm), facem altoirea.
Materiale si unelte necesare in altoire
unelte% foarfeca horticola, foarfeca pentru ramuri groase, fierastrau horticol, briceag de altoit
universal6
materiale% portaltoiul, ramuri altoi, banda de altoit sau (banda izolatoare 0banda pentru
izolatii electrice), 'astic de altoit (Arborrin sau !otaben) sau 'astic preparat dupa o reteta sau
ceara de altoit6
?eteta de mastic- ce se aplica la rece (nu trebuie incalzit la foc)% 1 @g smoala, ;44 g seu
de vita6 se topesc separat *fiecare in vasul sau, apoi calde se amesteca intr-un vas mare. In final
va rezulta un mastic foarte bun ce nu carpa la temperaturi scazute.
="ista mai multe metode de altoite, dar doar cateva s-au impus pe scara larga.
9ig. I Ariceag de altoit universal
I. AT!I"EA S#$ S%!A"TA I& %AP 'E A!I"E
=ste o metoda des folosita, intrucat este o metoda relativ usor de aplicat, rezultatele se
vad repede :-3 saptamani, asigura un procent mare de prindere peste 84B.
'etoda se poate aplica in perioada% 12 martie-12 aprilie cu conditia ca afara sa fi fost
cateva zile temperaturi de peste 14-12C# (pentru a pune seva in miscare) si a face coa$a
portaltoiului sa se dezlipeasca mai usor. 'omentul cand facem altoirea * este preferabil sa fie
intr-o zi cu temperaturi in $urul valoriilor de 14-12C# zi calduroasa -insorita. #u cat altoirea se
face mai devreme (luna martie), cu atat sansele de prindere sunt mai mari.
pentru aceasta metoda se vor folosi portaltoi cu ramuri ce au un diametru intre 1,2-2 cm6
ramurile altoi se recolteaza inainte de pornirea in vegetatie, acestea se pot pastra la frigider
prin mai multe metode. +e recolteaza si se fasoneaza la :4-34 cm, se infasoara intr-o punga cat
mai etans, iar baza se introduce intr-o sticla cu apa (sau in rumegus umed), se pot pastra astfel :-
3 saptamani. ?amurile altoi este bine sa fie recoltate de la pomi sanatori si de la soiuri valoroase
ale caror fructe va plac. Ideal este sa faceti altoirea imediat dupa recoltarea ramurilor altoi.
9ig. II +ectiune prin portaltoi sau altoi
9ig. III =tapele altoirii sub scoarta in cap de altoire
1. !rima operatiune este acea de retezare la cep a portaltoiului (daca este o varga-faceti
aceasta la ;4-:4 cm de la sol). Atentie ca ramura portaltoiului (poarta altoiul) sa aiba diametrul
intre 1,2 si 2 cm. ?etezarea se face perpendicular pe ramura cu a$utorul foarfecilor in functie de
diametru sau cu fierastraul. <upa retezare se face netezirea capului cu a$utorul briceagului de
altoit * mai ales in zona de contracutit a foarfecii, unde coa$a se rupe usor, 9ig. 16
;. ?elizarea in portaltoi a unei sectiuni longitudinale de circa 2 cm. +ectiunea se face cu
a$utorul briceagului de altoit, pe care se apasa si se trage astfel incat sectiunea sa se faca pana la
lemn. 9ig. 1.6
:. +e face dezlipirea coa$ei de o parte si de alta a sectiunii prin introducerea spatulei
briceagului ;-: mm sub coa$a. 9ig. 16
3. Altoiul (gros de 4,:-4,3 cm) se confectioneaza sub forma de pana ce are o sectiune
oblica de apro"imativ 3 cm. +ectiunea se face pe partea opusa a mugurelui bazal. +e mai poate
indeparta coa$a de o parte si de alta a sectiunii pana la cambiu (zona verde deschis), acest
procedeu nu este obligatoriu dar a$uta la o mai buna prindere. !e centru ramane totusi o portiune
de coa$a neatinsa, 9ig. ;6
2. +e face introducerea ramurii altoi in sectiunea longitudinala de pe portaltoi. Altoiul se
introduce de sus in $os (ca intr-o teaca), a$utandu-ne si de spatula briceagului daca este cazul.
9ig. :6
7. egarea cu (anda de altoit sau (banda izolatoare 0banda pentru izolatii electrice) a
zonei de altoire * de pe portaltoi, 9ig. 3.
5. +curtarea ramurii altoi la :-3 muguri, cu a$utorul foarfecii horticole. 9ig. 3, si aplicarea
masticului de altoit Arborrin sau !otaben sau a unui mastic preparat de noi6
D. Aplicarea pe capul de altoire a masticului de altoit Arborrin sau !otaben, sau a unui
mastic preparat de noi sau ceara de altoit, daca totusi nu avem mastic sau ceara de altoit putem
folosii ceara de la o lumanare bine incinsa topita 9ig. 3.
8. Edata cu pornirea in vegetatie se va observa daca mugurii altoiului pornesc si ei 9ig. 2.
+e poate intampla ca pomii care au grefati pe ei altoi sa porneasca cu 1-: saptamani intarziere in
vegetatie.
14. Edata cu cresterea ramurilor altoi, acestea se vor lega si fi"a cu a$utorul unor tutori,
pentru a prevenii ruperea acestora de catre vant.
11. &egatura (banda adeziva care asigura contactul intim) se va inlatura dupa cateva luni,
atunci cand altoiul si portaltoiul au calusat (s-au unit) si zona altoita are tendinta de a creste peste
banda.
'e)avanta*ele altoirii
- reusita altoirii nu este sigura (altoi se pot prinde sau nu), asa ca pentru situatiile cu nereusita
vom face o noua altoire in vara (daca este posibil) sau in primavara viitoare6
- ramurile altoi cresc repede si mai ales in situatia altoirilor din coronament (de schimbare de
sortiment), e"ista riscul ca acestea sa se rupa usor datorita vanului. #u cat se altoieste mai
aproape de sol, cu atat riscul ruperii este mai mic6
- unii pomi se pot usca in urma unei altoirii nereusite.
+++ Atentie Metoda nu garantea)a o prindere de ,-- . si e/ista riscul ca planta altoita
(portaltoiul) sa fie grav afectata sau se usuce.
9ig. I- &a o luna dupa altoire
9ig. - ,ona punctului de altoire la 3 ani dupa altoire% A- altoire !ar pe !ar franc, A-altoire !run
pe !run franc
9ig. -I Altoirea primavara in cap de altoire pentru schimbare de sortiment (procent de prindere
144B)
9ig. -II #eara pentru altoit
9ig. -III Aanda pentru altoit
9ig. IF 'astic de altoit si taiat 0Arborrinn
Altoirea pomilor fructiferi prezentata de Dragos Milea
Metoda clasica de altoire in ochi cu taietura in T are dezavantajele ca reusita depinde de
dezlipirea scoartei portaltoiului, necesita un briceag sau cutit foarte ascutit, portaltoiul trebuie sa
aiba o grosime minima cit a unui creion, etc. Coaja se desprinde usor doar in anumite perioade
ale anului(in functie de specie, in lunile iulieaugust! si doar daca portaltoiul a fost bine intretinut
prin udare.
"n metoda de altoire prezentata se transplanteaza un scutisor (o bucata de scoarta cu
mugure! cu lungime mare( pina la # cm! astfel ca sansele sint mai mari ca undeva sa se faca
contactul intre celulele de sub scoarta care asigura prinderea altoiului( sub scoarta se afla un
strat subtire de celule care asigura cresterea pomului si care fac posibila altoirea!. De
asemenea, important este ca se pot altoi pomi cu grosime mica (de la $ mm!, cam tot timpul
anului, indiferent daca scoarta se desprinde sau nu.
". %entru altoit este nevoie de urmatoarele &
'. ( jumatate de lama de ras (se recomanad) ca o lam) nou) s) fie taiat) in dou) cu o
foarfec) si nu prin rupere pt. ca se poate produce ranirea degetelor sau deterioarea taisului. De
asemenea, daca folosim o lama vecheea trebuie spalat) si din nou se poate produce ranire !.
*e poate folosii si breceagul de altoit universal, dar sa fie bine ascutit (intretinut!.
+. ( rola asemanatoare cu cea de scotch, dar obtinuta prin taierea unei portiuni (apro,imativ +
centimetri ! din o rola de plastic autoadeziv pentru impachetat alimente ($- lei in supermar.et
din ea se taie cam '+ role!. *e recomand) s) se achizitioneze role de grosimi mici, care se pot
taia usor cu un cutit ascutitoperatie care trebuie facuta cu atentie pe o masa de lucru (la iesirea
din material cutitul sa nu lovesca piciorul celui care taie sau alte persoane care nu trebuie sa fie
in preajm)!. Dac) nu dispunem de rola de plastic alimentar autoadeziv se pot t)ia cu foarfeca
panglici din pungi din plastic (alegem pungi din plastic care se intinde /nainte de a se rupe!. 0n
acest caz avem nevoie si de un fir de ata pentru a lega panglica dup) altoire, s) nu se desfac)
$. Altoaie . Altoiul este o nuia de un an ( virful unei ramuri! luata de la un pom valoros, pe care
dorim sal /nmultim. *e recomand) ca altoaiele sa aiba grosimea portaltoiului, apro,imativ
grosimea unui creion si sa provin) de la pomi sanatosi, din partea insorit) a acestora. 1a pomii
care pornesc primii in vegetatie (cires, cais, piersic! altoiul trebuie recoltat in lunile ianuarie
februarie, la par, mar si gutui se pot recolta altoaie si luna martie. Altoaiele se pastreaza in
beciuri sau camere reci . "n beciurile umede se pot aseza direct pe podea iar in cele uscate se
recomanda asezarea deasupra unei tavi cu apa (sau albie!. *e pot pastra altoaie si in frigidere
nefolosite( in incapere neincalzita!, pe rafturi, cu putina apa in tava de jos a frigiderului. Daca
pastram altoaie in tava de jos a unui frigider in functiune, ele se usuca. Ca sa nu se usuce, le
putem pune in tavi facute din sticle %2T cu sectiune patrata, acoperite cu nisip umed. Altoaiele
se pot pastra pina in momentul in care mugurii 3 pleac)4. "n conditii bune, mugurii ram/n buni
p/na in jur de ' Mai. Altoiele se leaga manunchi, cu un bilet in care se scrie soiul de pom.
Mugurii de cais, prun sau piersic sint dispusi uneori pe nuia cite $ la un loc, din care +,
din margini, sint floriferi iar cel central este vegetativ(mai ascutit decit cei florali!. *e pot folosi
pentru altoire si formatiunile triple de muguri( dupa ce vom altoi, mugurii florali vor cadea singuri
si va ramine doar cel central din care va creste lastarul!. *int soiuri de pomi cu ramuri tip
3pleata4 care au pe lastar muguri laterali, dar nu pleaca decit cel din virf. Acesti pomi trebuie
altoiti prin metode in care se alipeste o bucata de ramura cu virf (copulatie sau despicatura!.
5u este adevarat ca trebuie sa luam altoaie numai din pomii care sint pe rod. Din contra,
e preferabil sa luam din pomii altoiti anul trecut si care nu au muguri florali, pe care sai folosim
din greseala(mai ales la cires!.
1a altoaiele de cires trebuie avuta mare atentie sa nu se foloseasca mugurii de la baza
lastarului anual, care sint florali si nu dau lastari. Mugurii florali de cires se deosebesc prin faptul
ca sint mai rotunzi si sint dispusi mai apropiati intre ei la baza lastarului anual. 1a fel, mugurii
de nuc sint de $ feluri, trebuie folositi doar cei vegetativi.
1a semintoase (mar, par, gutui! mugurii sint mi,ti si pot fi folositi toti, uneori din mugurele
altoit apar mai intai citeva flori iar apoi florile cad si pleaca un lastar.
#. %ortaltoaie . %ortaltoaiele sint pomi6orii de '$ ani pe care aplicam altoaiele.
"n carti se recomanda ca portaltoiul sa fie de ' an, de grosimea unui creion si in anul
anterior sa fi fost bine ingrijit prin udare astfel ca 6i coaja lui sa se desprinda usor si sa fie
plantat in anul anterior. "n metoda de altoire prezentata pot altoi pomi de la diametrul unui pai de
griu pina la grosimea degetului mare (este bine sa avem altoaie de dimensiuni diferite deci
vom alege pentru pastrare si altoie subtiri, dar si groase!. 5u conteaza daca pomul a fost
plantat in primavara(un pom altoit are sanse mai mari de prindere, pentru ca energia lui e
folosita de un singur mugure si pentru crestrea radacinilor! %utem sa ducem acasa orice
pomisor salbatic gasit si sal altoim inainte de al planta sau il punem, provizoriu, culcat in
pamint (stratificare! pina se face vremea buna de plantat. 2ste mai usor sa altoim inainte de
plantare, decit sa altoim dupa ce am plantat.
"". Ce folosim ca portaltoaie7
%entru a obtine cires avem nevoie de portaltoi din & visin, cires crescut din saminta ,
cires amar, malin( ciresul, de6i e simburos, nu merge pe corcodu6 !. Deseori, sub visini sau sub
ciresii altoiti pe visin sint sute de lastari de visin care pot fi altoiti pe locul unde sint ( se aleg cei
din margini si care au mai mult soare!. %entru cais,piersic,prun ( simburoase! avem nevoie de &
corcodu6, cais salbatic, prun salbatic, piersic din saminta, porumbar (tot s/mburoase! .
*imburoasele se pot altoi /ntre ele ( de e,emplu & prun pe cais sau invers, piersic pe cais sau
prun ! . *e pot aplica pe ramurile unui corcodu6 mai multe altoaie diferite (piersic de vara,
piersic de toamna, cais timpuriu, cais tirziu, prun!.
Marul se altoieste pe mar salbatic (din saminta! sau pe butasi crescuti din radacina unui
mar mai batrin. *int portaltoaie de mar numite vegetative(majoritatea celor de pepiniera! care
dau radacini daca un lastar este ingropat. Din radacina lor cresc multi lastari care formeaza
foarte usor radacini si se pot folosi la plantat chiar daca au doar citeva mustati de radacina sau
deloc, vor forma radacini mai tirziu, ca si via butasita.
%arul se altoie6te pe par paduret ( caz in care cre6te mare si rodeste tirziu! sau pe gutui
(caz in care are talie mica si rodeste mai devreme!. 1astarii de gutui cu radacina se obtin usor,
ei apar din radacina unui gutui mai batrin. *e altoieste si pe paducel(sau gherghinar!.%aducelul
se gaseste din abundenta in paduri.
8utuiul se altoie6te pe gutui sau paducel. *emin9oasele (m)r, p)r, gutui! se pot altoi
/ntre ele. 8utuiul trebuie altoit cit mai devreme, la pastrare coaja lui se usuca repede si
procentul de prindere e mai mic
5ucul se altoieste pe nuc iesit din nuca..
%ortaltoiul poate fi un pomi6or care a crescut pe un loc din anul trecut 6i ram/ne pe locul
lui sau poate fi un pomi6or pe care lam dezgropat din locul unde lam gasit si il replant)m.
""". Cum procur)m portaltoaie 7
%utem avea pomi salbatici crescuti pe un loc bun si ii altoim acolo(vor avea o crestere buna
din primul an!. Daca nu, c)ut)m corcodu6i, zarz)ri, meri, gutui crescuti pe sub pomi 6i
dezgrop)m ( dac) mai sint /n repaus vegetativ !, /i ducem acas) 6i altoim 4 /n m/n)4, dup) care
/i /ngropam pe locul unde dorim s) creasc) pomul sau /i punem la 6coal). %utem semana
toamna s/mburi de corcodu6, cais, piersic, prun, la 6coal) sau direct pe locul unde dorim pomul
( vom altoi anul urmator!
%utem c)uta, in luna aprilie, 3r)sad4 de corcodu6, cires, zarzar sau prun r)s)rit sub
pomi batr/ni (cit mai devreme dupa ce au ie6it din p)m/nt 6i mai au rezerva de hrana in
cotiledoane! 6i plantam acest 3r)sad4 /n un loc unde /l putem /ngriji(scoala de pomi! sau pe locul
unde dorim sa avem pomul, pentru a fi altoiti la anul. :neori se pot obtine pomi din buta6i
gutuiul si unele portaltoaie de mar dau radacini ca 6i vita de vie dac) nuielele sint ingropate 6i
udate la timp.
"n cazul in care infiintam o livada in locuri nepazite sau locuinte de vacanta, de unde se
fura pomii, putem vom planta corcodusi, pe carei vom altoi dupa +$ ani, pe craci.
Cind se altoie6te 7
Cu altoaie pastrate la rece se altoieste incep/nd cu luna martie si pina cind mai sint bune
altoaiele(pina pleaca mugurii de pe ele, in jur de ' mai!. Dupa '# mai si pina toamna, se poate
altoi din nou cu altoi luat direct din pom (un lastar care a crescut in acea primavara pina la data
altoirii, chiar daca mugurii nou formati nu sint complet dezvoltati, ei se vor dezvolta dupa
altoire!. Cu altoi luat din pom, altoirea reuseste chiar mai bine, pentru ca mugurii noi sint
sanatosi.
";. Cum se altoieste 7
Pregatirea portaltoiului
*e pregatesc materialele(lama, folie, altoaie, foarfeca de vie!, se face deplasarea la
portaltoi, se alege inaltimea si locul cu scoarta curata(fara ghimpi sau lovituri! si se reteaza
portaltoiul cu foarfeca( cu lama taietoare a foarfecii spre locul unde altoim, lama de sprijin in
spate!. *imburoasele se reteaz) pentru altoire la o inaltime convenabil) in functie de grosime,
calitatea scoartei, dorinta protectiei(daca altoim mai sus, pericolul ca un animal sau om sa calce
pe altoi este mai mic!. "naltimea recomandata este de $<#< cm.
1a simburoase, daca altoim mai sus, nu va apare diferen9a de grosime intre trunchiul de
portaltoi si altoi . Daca vom altoi un mugure de cire6 pe un vi6in, trebuie sa o facem cit mai
aproape de sol posibil, altfel partea de trunchi vi6in va r)m/ne mai sub9ire decit partea de sus
(cire6! iar pomul se va fringe la vint. De aceea ciresul pe vi6in si parul pe gutui se vor altoi pe cit
posibil cit mai aproape de sol. De asemenea, nici marul nu trebuie altoit prea sus fata de sol
atunci cind se folosesc portaltoi vegetativi (pentru ca pe portiunea de portaltoi de deasupra
solului vor aparea formatiuni cu aspect canceros, care sint de fapt portiuni de unde ar vrea sa
apara radacini
Altoirea (vezi =ig.!
*e alege, dupa e,aminare vizuala, un mugure de pe nuiaua altoi, astfel incit sa fie
intact. *e decupeaza cu lama mugurele, cu o bucata de scoarta(decupajul obtinut se numeste
scutisor!. *cutisorul poate fi de + p/na la -# cm.( cu cit mai lungmai bine!.
*e incepe cu decupatul deasupra mugurelui la <,# cm si se taie pe sub mugur intre
coaja si lemn, astfel incit lama sa alunece pe sub coaja, fara s) taie din lemn. Dupa taiere, este
ideal s) se vada partea lucioas) de sub coaja (stratul de celule care asigur) cre6terea si
regenerarea lemnului!. Daca nu apare luciu, nu e vina noastra, inseamna ca pomul a suferit de
lipsuri, se prinde si asa. 5u conteaza daca sa taiat sau nu putin lemn din altoi. Merge oricum,
dar ne ferim sa taiem si lemn pentru ca merge mai greu lama. *cutisorul se aseaza pe o
suprafa9a curata, s) nu se murd)reasca taietura, pina taiem si portaltoiul(daca putem, tinem
scutisorul in mina stinga iar taierea scoartei pe port o facem cu dreapta!. Daca culoarea sub
scoarta este maronie, lastarul a inceput sa se degradeze sau a fost lovit in zona decupam alt
mugure sau alta zona din port. Cu cit ne apropiem de ' mai, acest fenomen se observa mai
desdaca nu avem lastari mai buni folosim ce avem, mai merge.
Mugurii de cais sint de regula asezati pe niste umflaturi, scutisorul se taie mai greu
atentie sa nu va taiati degetele. %uteti face decuparea scutisorului invers(de jos in susla fel si la
nuc!. "n partea de sus a portaltoiului, la <,#' cm de capatul retezat, se e,ecuta cu lama un
decupaj de coaja, pe cit posibil la fel cu cel rezultat la decuparea scutisorului. "n caz c) nu se
reu6e6te din prima asemanarea cu primul decupaj, se mai ciople6te din portaltoi pina se obtine
lungimea si latimea dorita . "n cazul cind a doua t)ietura(pe portaltoi! e mai lunga , nu e nici o
problem), scutisorul se va a6eza cu capatul de jos in partea de jos a decupajului.
%entru a nu se produce r)nirea degetelor cu lama este obligatoriu ca nuiaua ( altoi sau
portaltoi! de pe care se decupeaza scoar9a s) fie 9inuta cu m/na st/ng) D2A*:%>A locului de
unde taie lama pentru ca /n cazul c/nd lama iese brusc din lemn ( de e,emplu mugurele de
cais e a6ezat pe un c)lc/i lemnos care se taie greu! s) nu se opreasc) in buricul degetului mare
sting. *e recomand) sprijinirea ambelor m)ini pe o masa sau pulpa unui picior(cind sintem in
cimp! astfel /nc/t mi6carea lamei s) se faca lin , din articulatia mainii, cu miscari ca de
fierastrau.Cele doua operatii(taierea scutisoruli si decuparea portului! se pot e,ecuta si in ordine
inversa, eu le fac in aceasta ordine pentru ca dureaza mai putin sa decupez portaltoiul decit
taierea scutisorului, deci una din suprafetele taiate e e,pusa mai putin mediului(soare, vint!.
Dupa ce am verificat daca decupajul din portaltoi este la fel de lung sau putin mai lung decit
scutisorul, facem suprapunerea scutisorului peste decupaj astfel&
'.se apuca portaltoiul cu mina stinga, sub decupaj, cu degetul mare in dreptul decupajului
(decupajul spre noi!,
+. cu mina dreapta se apuca scutisorul si se aseaza peste decupajul din portse tine apoi cu
degetul mare de la mina stinga,
$. se ia rola de folie in mina dreapta intre inelar si degetul mare, bagind aratatorul in rola
(capatul foliei e in afara, linga degetul mare, ca sa se desfasoare de pe rola cind infasuram pe
pom in sensul acelor de ceas!,
-. se aseaza capatul foliei pe portaltoi in partea opusa scutisorului si se tine (apasa! cu
aratatorul sting,
#.se infasoara folia in jurul scutisorului tragind si controlind rotirea rolei cum fac electricienii cu
izolier band cu primele trei degete de la mina dreapta( se trage atit de tare cit folia sa nu se
rupa!? se infasoara citeva rotatii deasupra unghiei si apoi se elibereaza baza ca sa se infasoare
si partea de jos cu $- straturi, dupa care se infasoara spre mugure pina linga el. *e trece apoi
deasupra mugurelui, trecind folia prin spatele lui, fara sal acoperim cu plastic . 1a sfirsit,
infasuram folia pe capatul portului, depasind cu jumatate de banda partea de sus a portului, iar
la final tragem mai tare sa se rupa folia, apoi rasucim folia intre degete (facem un mot ca sa nu
se desfaca mai tirziu din cauza vintului !
5e putem antrena in casa folosind un creion pe post de portaltoi si o fisie de hirtie de -
# cm pe care desenam un mugure la #mm de un capat. Dac) nu avem role de plastic alimentar
si folosim f/sii de plastic t)iat din o punga, dupa ce infa6ur)m c/t de str/ns permite ca s) nu se
rup) plasticul, /nf)6ur)m cu firul de l/na ( s) tina panglica s) nu se desfac)! 6i facem un nod.
Mugurii de cire6 si cais sint sensibili la rupere (s/nt ie6i9i in afar) ! 6i trebuie protejati .
Dac) e cazul, dupa ce am altoit, punem o protectie impotriva ruperii mugurelui prin
calcare de om sau animal (/nfigem citeva be9i6oare ramase de la taierea portaltoiului in p)m/nt,
pe l/ng) mugur !.
De obicei din mugurele transplantat pleac) un l)star in '+ s)pt)m/ni, /n functie de
vreme si perioada cind am altoit. Daca cineva a calcat pe pomul altoit si a rupt mugurul de cire6
transplantat, altoirea e pierdut) 6i trebuie refacut) (dac) mai avem lastari la rece!. Daca nu
mai avem loc in jos pe scoarta, plasam mugurele pe partea opusa primei altoiri. Daca am altoit
cais si cineva a rupt mugurele altoi, apare alt mugure din rezerva de muguri de l/nga mugurele
principal (nu e nevoie de realtoire, dar pleac) mai tirziu cu '+ saptamini!.
Dupa ce am altoit urm)rim pomiii 6i nu vom l)sa sa creasca alti muguri /n afara celui pe
care lam transplantat, /n caz contrar mugurele nostru nu va pleca sau va da un lastar firav,
coplesit de cei s)lbatici. Cind mugurele a inceput sa creasca, se inlatura folia cu care lam legat
prin desfasurare (atentie sa nu rupem lastaul crescut din el! sau prin taiere longitudinala cu
lama in partea opusa mugurelui. *e poate intirzia cu aceasta operatie $# saptamini, dar nu mai
mult decit termenul cind locul de altoire incepe sa fie sugrumat ca urmare a cresterii in diametru.
Daca se dezleaga prea devreme, e pericol ca vintul sa dezlipeasca lastarul crescut din mugure,
de aceea in unele carti se recomanda ca mugurele sa fie plasat in directia vintului dominant sau
sa fie legat cu un betisor de restul pomului sau de un arac.
Altoirea de vara & *e face dupa data de '# mai. %rocedeul e acela6i dar mugurele
care se transplanteaz) se ia impreuna cu codi9a frunzei la subtioara careia se afla. Altoiul se ia
direct din pom 6i se altoie6te cit mai repede (daca sintem in deplasare, lastarul crud se poate
pastra la nevoie '+ zile invelit in o punga uda, dupa ce sau lasat doar coditele frunzelor!.
Altoirea din vara e reusit) daca dupa @'< zile codi9a frunzei este inca verde la baza si se
desprinde u6or daca e apasata in jos.:neori, cind altoiul a prins foarte bine, codita frunzei
ramine verde si nu se desprinde. Daca altoirea nu a reusit, codita se innegreste si nu se
desprinde de portaltoi. 2,ista pomi incompatibili cu unele portaltoaie (de e,emplu & e,ista un soi
de cires timpuriu care nu prinde pe visin! Daca un altoi nu e compatibil cu portaltoiul, se
foloseste o altoire intermediara (adica, in situatia de mai sus, ciresul trebuie altoiet pe un cires
obtinut din visin!.
=ig. ' =azele altoirii AMetoda chip buddingA
=ig. + Altoirea la nuc
=ig. # Altoirea la mar