www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Fundamente HTML Orice document HTML incepe cu notatia <html> si se termina cu notatia </html>. Astfel de perechi de marcaje sau etichete (acolo unde sunt perechi) se numesc in literatura de specialitate TAG-uri. Prin conventie, toate marcajele HTML incep cu o paranteza unghiulara deschisa "<" si se termina cu o paranteza unghiulara inchisa ">". Marcajele dintre aceste paranteze transmit comenzi catre browser pentru a afisa pagina intr-un anumit mod. Unele blocuri prezinta delimitator de sfarsit de bloc, in timp ce pentru alte blocuri acest delimitator este optional sau chiar interzis. Intre cele doua marcaje <html> si </html> vom introduce doua sectiuni: - sectiunea de antet: <head>...</head> - corpul documentului: <body>...</body> Blocul <body>...</body> cuprinde continutul propriu-zis al paginii HTML, adica ceea ce va fi afisat in ferastra browser-ului. Un marcaj poate fi scris atat cu litere mici, cat si cu litere mari. De exemplu <BODY> = <BodY> = <body>. Caracterele "spatiu" si "CR/LF" ce apar intre taguri sunt ignorate de catre browser. Un prim document HTML ar fi ceva de genul acesta: < html> < he ad> < /he ad> < bo dy> < /bo dy> < /html> Asa arata primul document HTML. Copiati-l folosind Copy/Paste intr-un fisier nou si salvati-l ca PRIM.HTM sau PRIM.HTML. Apoi porniti Netscape Navigator sau Internet Explorer, dati CTRL-O si introduceti calea spre fisier. Dati OK si... nimic. Este normal, deoarece fisierul HTML din exemplul anterior nu incorporeaza text util. Vom adauga primele elemente de text In primul rand, titlul unei pagini se obtine inserand in sectiunea <head>...</head> urmatoarea linie: < title > Ace asta este tit lul pr ime i me le pagini de We b< /ti tle > In plus, in sectiunea <body>...</body> putem scrie texte cat dorim. Daca nu intalnim nici un marcaj "<" sau ">", atunci interpretorul HTML le va lua ca texte simple si le va afisa pe ecran. Sa vedem o no ua v er siune a pa g inii no a st r e: < html> < he ad> < title > Ace asta este pr ima me a pagina de W e b< /title > < /he ad> < bo dy> B ine ati ve nit in pagina me a de We b! < /bo dy> < /html> Continutul blocului <title>...</title> va aparea in bara de titlu a ferestrei browser-ului. Daca acest bloc lipseste intr-o pagina HTML, atunci in bara de titlu a ferstrei browser-ului va aparea numele fisierului. Trecerea pe o linie noua - se face in HTML cu o comanda explicita, care trebuie sa apara in codul sursa html. Aceasta comanda este marcajul <br> (de la "line break" - intrerupere de linie). Folosind aceleasi operatii ca mai sus, vizualizati noua pagina. Veti vedea textul ce apare in fereastra browserului. In plus, pagina dvs. va avea un titlu nou, cel introdus de dvs.. Ex .: < html> < he ad> < title > titlu l pa gin ii< / ti tle > < /he ad> < bo dy> B ine ati ve nit in < br > pagina me a de We b! < /bo dy> < /html>

1

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Culoarea de fond O culoare poate fi precizata in doua moduri: 1. Printr-un nume de culoare. Sunt disponibile cel putin 16 nume de culori: aqua, black, fuchsia, gray, green lime, maroon, navy, olive, purple, red, silver, teal, white si yellow. 2. Prin constructia "#RRGGBB" unde R(red), G(green), sau B(blue) sunt cifre hexazecimale si pot lua valorile: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a, A, b, B, c, C, d, D, e, E, f, F; se pot defini astfel 65536 de culori. Culoarea fundalului unei pagini se precizeaza prin intermediul unui atribut al tagului BODY. mai exact cu atributul "bgcolor" din cadrul etichetei <body>. De ex em p lu: < bo dy bgco lo r = culo ar e >. Culoarea textului Acest lucru se seteaza prin intermediul atributului "text" al tagului BODY, dupa sintaxa <body text=culoare>. I n ur m at o r ul ex em p lu textul are culorea rosie: < html> < he ad> < title > culo ar e te xtului < /title > < /he ad> < bo dy te xt= r e d> Un te xt de culo ar e r o sie . < /bo dy> < /html> O eticheta poate avea mai multe atribute. De exemplu, o eticheta cu trei atribute arata astfel: <e tiche ta atr ibut1 = valo ar e1 atr ibut2 = valo are 2 atr ibut3 = valo are 3 > . Ur m at o r ul ex em p lu prezinta o pagina cu fondul de culoare albastra si textul de culoare galbena: < html> < he ad> < title > atr ibu te multi ple < /tit le > < /he ad> < bo dy bgco lo r = blue te xt= ye llo w > Fo nd de culo ar e albastr a si te xt de culo are galbe na. < /bo dy> < /html> Textul afisat este caracterizat de urmatoarele atribute: Marime (font size) - aici implicita, Culoare (font color) - aici implicita, Font (font family) - aici implicit. Pozitionarea continutului paginii Web fata de marginile ferestrei browserului se poate face cu ajutorul a doua atribute ale etichetei <body>: 1. "Leftmargin" (stabileste distanta dintre marginea stanga a ferestrei browserului si marginea stanga a continutului paginii); 2. "Topmargin" (stabileste distanta dintre marginea de sus a ferestrei browserului si marginea de sus a continutului paginii); < html> < he ad> < title > C o nfigur ar e a te xtului si stabilir e a mar gini i < /tit le > < /he ad> < bo dy le ftmar gin= " 1 0 0 " to pmar gin= " 5 0 " > Te xtul ar e atr ibute impl icite . < br > < base fo nt style = " Ar ial" co lor = " blue " size = " 6 " > Te xtul e ste scr is cu fo ntul " Ar ial" , culo ar e albastr u si mar ime 6 . < /bo dy> < /html> Stiluri pentru blocurile de text Pentru ca un bloc de text sa apara in pagina evidentiat (cu caractere aldine), trebuie inclus intre tagurile <b>...</b> (b vine de la "bold" = indraznet ).

2

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Pentru ca un text sa fie scris cu carcatere cursive acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de tagurile <i>...</i> (i vine de la "italic"). Pentru a insera secvente de text ca indice (sub-script) sau ca exponent (super-script), aceste fragmente trebuie delimitate de tagurile <sub>...</sub>, respectiv <sup>...</sup>. Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaza etichetele <u>...</u> (u vine de la "underline"). http://www.worklance.com Fonturi in HTML Un font este un text caracterizat de urmatoarele atribute: 1. 2. 3. 4. 5. Culoare (stabilita prin atributul "color"); Tipul sau stilul (stabilit prin atributul "face"); Marimea (definita prin atributul "size"); Marimea in puncte tipografice (stabilita prin atributul "point-size"); Grosime (definita prin atributul "weight").

Toate aceste atribute apartin etichetei <font>, care permite inserarea de blocuri de texte personalizate. Culori O culoare poate fi precizata in doua moduri: 1. printr-un nume de culoare. 2. printr-o constanta conform standardului de culoare RGB (Red, Green, Blue). O astfel de constanta se formeaza astfel: #rrggbb, unde r, g si b sunt cifre hexazecimale. Culorea fontului Pentru a scrie un fragment de text cu caractere de o anumita culoare, se incadreaza acest fragment intre marcajele de font, avand stabilit atributul color la valoarea necesara. Familia fontului Pentru a scrie un text intr-o pagina pot fi folosite mai multe fonturi (stiluri de caractere). Exista cinci familii generice de fonturi care sunt de regula disponibile pe toate calculatoarele utilizatorilor: "serif", "sans serif", "cursive", "monospace" si "fantasy". Tipul de font necesar poate fi stabilit prin atributul "face" al etichetei. Pot fi introduse mai multe fonturi separate prin virgula. In acest caz browserul va utiliza primul font pe care il cunoaste. Marimea fontului Pentru a stabili marimea unui font se utilizeaza atributul size al etichetei. Valorile acestui atribut pot fi: 1. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 (1 pentru cel mai mic font si 7 pentru cel mai mare); 2. +1, +2, etc. pentru a mari dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea curenta; 3. -1, -2, etc. pentru a micsora dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea curenta. Blocuri de Text Tagurile care definesc blocuri de text nu se refera la particularitatile caracterelor ce compun textul, ci la functiile pe care le poate avea un bloc de text in cadrul paginii Web. Etichetele care lucreaza cu blocuri de text produc automat trecerea la un rand nou si adaugarea unui spatiu suplimentar. Identarea unui bloc Pentru ca un bloc de text sa fie indentat (marginea din stanga a textului sa fie deplasata la dreapta la o anumita distanta fata de marginea din stanga a paginii), acesta trebuie inclus intre etichetele <blockquote>...</blockquote>, a st fel: < html> < he ad> < title > Inde ntar e a unui blo c< /tit le > < /he ad>

3

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
< bo dy> Te xtul ce ur me az a este inde ntat:< b lo ckquo te > B lo c de te xt ide ntat< / blo ckq uo te > < /bo dy> < /html> Intr-un fisier HTML, caracterele "<" si ">" au o semnificatie speciala pentru browser. Ele incadreaza comenzile si atributele de afisare a elementelor intr-o pagina. Daca dorim ca un fragment de text sa contina astfel de caractere, acest fragment trebuie incadrat de una dintre perechile de etichete: 1. <xmp>...</xmp> (80 de caractere pe rand); 2. <listing>...</listing> (120 de caractere pe rand). Aceste marcaje interpreteaza corect (ca text afisabil in browser) caracterele "spatiu", "eticheta" si "CR/LF". Textul afisat in pagina este monospatiat. Ex em p lu: < html> < he ad> < title > xmp si list ing< /ti tle > < /he ad> < bo dy> Un fisie r html standar d ar ata astfe l: < xmp> < html> < he ad> < title > < /title > < /he ad> < bo dy> O pagina W e b ... < /bo dy> < /html> < /xmp> < /bo dy> < /html> Blocuri paragraf Etichetea paragraf <p> face posibila trecerea la o linie noua si permite: 1. inserarea unui spatiu suplimentar inainte de blocul paragraf; 2. inserarea unui spatiu suplimentar dupa blocul paragraf, daca se foloseste delimitatorul </p> (acesta fiind optional); 3. alinierea textului cu ajutorul atributului "align", avand valorile posibile "left", "center" sau "right". Ex em p lu: < html> < he ad> < title > B lo cur i par agr af< /ti tle > < /he ad> < bo dy> Pr ima linie < p> L ini ge ner ata de un par agr af (imp lic it par agr aful e ste aliniat la stanga). < p align= " r ig ht" > Par agr af alinia t la dre apta. < p align= " ce nte r " > Par agr af alin iat in ce ntr u. < /bo dy> < /html> Blocuri de titlu Intr-un text, titlurile (headers) de capitole pot fi introduse cu ajutorul etichetelor <H2>. <H3>, <h3>, <h4>, <h5>, <h6>. Toate aceste etichete se refera la un bloc de text si trebuie insotite de o eticheta de incheiere similara. Aceste etichete accepta atributul "align" pentru alinierea titlului blocului de text la stanga (in mod prestabilit), in centru si la dreapta. Tag-ul "H2" permite scrierea unui titlu cu caractere mai mari si aldine, pe cand <h6> foloseste caracterele cele mai mici. Ex em p lu: < html> < he ad> < title > B lo cur i de titl u< /t it le > < /he ad>

4

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
< bo dy> < H2 align= " ce nte r " > T itlu de mar ime 1 aliniat in ce ntr u < /H2 > < H3 align= " r ight" > T itlu de mar ime 2 alinia t la dr e apta. < /H3 > < h4 > T itlu de mar ime 4 alinia t la stanga (imp lic it) < /h4 > < /bo dy> < /html> Linii orizontale Intr-o pagina Web pot fi inserate linii orizontale. Acest lucru se face cu ajutorul etichetei <hr>. Pentru a configura o linie orizontala se utilizeaza urmatorele atribute ale etichetei <hr>: 1. 2. 3. 4. 5. "align" ce permite alinierea orizontala a liniei. Valorile posibile sunt "left" ,"center" si "right"; "width" permite alegerea lungimii liniei; "size" permite alegerea grosimii liniei; "noshade" cand este prezent defineste o linie fara umbra; "color" permite definirea culorii liniei.

Ex em p lu: < html> < he ad> < title > L inii o r iz o ntale < /ti tle > < /he ad> < bo dy> < H2 align= " ce nte r " > T ipur i de lini i o r izo ntale < /H2 > O linie impl ici ta, alinie r e stanga, latime 1 00 % , gr o sime 2 cu umbr a. < hr> Ur me az a o linie alini ata in ce ntr u, de lati me 50 % , gr o sime 5 pixe li, far a umbr a. < hr align= " ce nte r " w idth= " 5 0% " siz e = "5 " no shade > Ur me az a o linie alinia ta la dr e apta, de latime 1 50 de pixe li, gr o sime 1 2 pixe li, de culo are ro sie . < hr align= " r igh t" w idth= 1 5 0 siz e =1 2 co lor = " re d" > < /bo dy> < /html> Blocuri CENTER Blocul introdus de etichetele <center>...</center> aliniaza centrat toate elementele pe care le contine. Ex em p lu: < html> < he ad> < title > L inii o r iz o ntale < /ti tle > < /he ad> < bo dy> < ce nte r > < hr w idth= 1 0 % > < hr w idth= 4 0 % > < hr w idth= 7 0% > < hr w idth= 1 0 0 % > < hr w idth= 7 0 %> < hr w idth= 4 0% > < hr w idth= 1 0 % > < /ce nte r > < /bo dy> < /html> Blocuri DIV Modalitatea cea mai eficienta de delimitare si de formatare a unui bloc de text este folosirea delimitatorilor <div>...</div>. Un parametru foarte foarte util pentru stabilirea caracteristicilor unui bloc <div> (diviziune) este "align" (aliniere). Valorile posibile ale acestui parametru sunt: 1. "left" (aliniere la stanga); 2. "center" (aliniere centrala); 3. "right" (aliniere la dreapta). Un bloc <div>...</div> poate include alte subblocuri. In acest caz, alinierea precizata de atributul align al blocului are efect asupra tuturor subblocurilor incluse in blocul <div>. Un bloc <div>...</div> admite atributul "nowrap" care interzice intreruperea randurilor de catre browser la afisare. Ex em p lu d e ut iliz a r e a t a g ului DI V:

5

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
< html> < he ad> < title > B lo cul DIV< /ti tle > < /he ad> < bo dy> Ace asta linie e ste o linie nor mala.Ur ma to r ul blo c e ste aliniat la dre apta. < div align= " r igh t" > O singur a linie .O singur a linie .O singur a linie .O singur a linie .< br > O singur a linie .O singur a linie .O singur a linie .O singur a linie .< br > O singur a linie .O singur a linie .O singur a linie .O singur a linie .< br > < /div> < div align= " ce nte r " > B lo c aliniat pe ce ntr u.B lo c aliniat pe ce ntr u.< br > B lo c aliniat pe ce ntr u.B lo c aliniat pe ce ntr u.< br > B lo c aliniat pe ce ntr u.B lo c aliniat pe ce ntr u.< br > < /div> < /bo dy> < /html> Lucrul cu Imagini Imaginile sunt stocate in fisiere cu diverse formate. Formatele acceptate de browsere pentru fisierele imagine sunt: 1. 2. 3. 4. 5. 6. GIF (Graphics Interchange Format) cu extensia .gif; JPEG (Joint Photographic Experts Group) cu extensia .jpeg sau .jpg; XPM (X PixMap) cu extensia .xmp; XBM (X BitMap) cu extensia .xbm; BMP (BitMap) cu extensia .bmp (numai cu Internet Explorer); TIFF (Tagged Image File Format) cu extensia .tif sau .tiff;

Cele mai raspandite formate sunt GIF (8 biti pentru o culoare, 256 culori posibile) si JPEG (24 biti pentru o culoare, 16777216 de culori posibile). Adresa URL a unei imagini URL ("Uniform Resource Locator" = identificator unic al resursei) este un standard folosit in identificarea unica a unei resurse in Internet. Toate imaginile cu care vom lucra vor avea adresa URL exprimata in functie de directorul ce contine documentul HTML care face referire la imagine. Pentru a insera o imagine intr-o pagina, se utilizeaza eticheta <img> (de la "image"= imagine). Pentru a putea identifica imaginea care va fi inserata se utilizeaza un atribut al etichetei <img> si anume "src" (de la "source"= sursa). Daca imaginea se afla in acelasi director cu fisierul HTML care face referire la imagine, atunci adresa URL a imaginii este formata numai din numele imaginii, inclusiv extensia. Daca imaginea se afla intr-un subdirector al directorului paginii HTML din care este apelata, sa spunem "images", atunci aceasta este apelata cu URL-ul: " /image s/im agi ne 1 .jpg" . In schimb, daca fisierul imagine este situat intr-un director "images" dintr-un super director al directorului paginii HTML apelante, referirea se face cu URL-ul: " ../i mage s/ imag ine 1 .jp g" . Ex em p lu: < html> < he ad> < title > O pagina cu imagine < /t it le > < /he ad> < bo dy> O pagina car e co ntine o imagine in subdir e cto r ul image s dintr - un supe r dir e cto r al unui supe r dir e cto r al dir e cto r ului paginii HT ML < img sr c= " ../ ../ image s /ima gine 1 .j pg" > T e xt dupa imagi ne . < /bo dy> < /html> Chenarul si dimensionarea unei imagini Daca doriti sa adaugati un chenar in jurul imaginii, folositi atributul "border" al etichetei <img>. Valorile acestui atribut sunt numere intregi pozitive.

6

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
O imagine are anumite dimensiuni pe orizontala si verticala, stabilite in momentul crearii ei. Daca nu se cere altfel, aceste dimensiuni sunt respectate in momentul afisarii ei in browser, in cadrul paginii web. Dimensiuniile prestabilite ale unei imagini pot fi modificate la afisarea in browser prin intermediul atributelor "width" si "height" setate de proiectant in codul HTML al paginii la valorile dorite. Spr e ex em p lu: < html> < he ad> < title > Imagine cu che nar si mar it< /t it le > < /he ad> < bo dy> O imagine cu che nar si de 20 0 pixe li X 15 % < img sr c= " /image s/ ima gine 1 .j pg" bo r de r =" 5 " w idth= " 3 5 0 " he ight= " 2 5 % "> Te xt dupa imagine . < /bo dy> < /html> Alinierea unei imagini Alinierea unei imagini se poate face prin intermediul atributului "align" care poate lua urmatorele valori: 1. "left" - aliniere la stanga; celelalte componente sunt dispuse pe partea dreapta; 2. "right" - aliniere la dreapta; celelalte componente sunt dispuse pe partea stanga; 3. "top" - aliniere deasupra; partea de sus a imaginii se aliniaza cu partea de sus a textului ce precede imaginea; 4. "middle " - aliniere la mijloc; mijlocul imaginii se aliniaza cu linia de baza a textului ce precede imaginea. 5. "bottom" - aliniere la baza; partea de jos a imaginii se aliniaza cu linia de baza a textului. Ex em p lu: < html> < he ad> < title > Alinie r e a une i imagi ni< / ti tle > < /he ad> < bo dy> Alinie r i: < br> Pe ve r ticala : < img sr c= " /image s/ img1 . jp g" align= " to p" > L a mijlo c: < img sr c= " /image s/ img1 . jpg" align= " mi ddle " > Jo s: < img sr c= " /image s/ img1 . jpg" align= " bo t to m" > Te xt dupa imagine . < /bo dy> < /html> Alinierea textului in jurul imaginii Atributele "hspace" si "vspace" precizeaza distanta in pixeli pe orizontala, respectiv pe verticala, dintre imagine si restul elementelor din pagina. Atributul "alt" admite ca valoare un text care va fi afisat in locul imaginii, in functie de setarile browserului utilizatorului: < html> < he ad> < title > Alinie r e a te xtului< / ti tle > < /he ad> < bo dy> < h4 > Imagine alin iat la stanga inco njur ata de te xt la distan ta de 3 0 de pixe li. < /h4 > < p> Te xt inainte de imagi ne .T e xt inainte de imagine .T e xt inain te de imagine .T e xt inainte de imagi ne . T e xt inain te de imagine .T e xt inainte de imagi ne .T e xt inainte de imagine .T e xt inain te de imagine . < img sr c= " ../ image s/ img1 . jpg" align= " le ft" hspace = " 30 " vspace = " 3 0" alt= " Unive r sita te a de N or d Baia Mar e "> Te xt dupa imagine .T e xt dupa imagine .T e xt dupa imagine .T e xt dupa imagi ne .T e xt dupa

7

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
imagine . Te xt dupa imagine .T e xt dupa imagine .T e xt dupa imagi ne .T e xt dupa imagine .T e xt dupa imagine . < /bo dy> < /html> Imagini pentru fondul unei pagini O imagine poate fi utilizata pe post de fundal al unei pagini Web. In acest scop se foloseste atributul "background" al etichetei <body>, avand ca valoare adresa URL a imaginii. Imaginea se multiplica pe orizontala si pe verticala pana umple intregul ecran. De ex em p lu: < html> < he ad> < title > Pagina cu imagine de fo nd< /t itle > < /he ad> < bo dy backgr o und= " . ./i mage s/ img1 . jpg" > 1< br > 2< br > 3 < br >4 < br > 5< br > 6 < br> 7 < br >8 < br > 9 < br> < /bo dy> < /html> Imagini folosite ca legaturi O legatura (link) introduce in pagina Web o zona activa. Efectuand click cu butonul mouse-ului pe aceasta zona, in browser se va incarca o alta pagina. Pentru a utiliza imaginea "legatura.jpg" drept legatura catre pagina index.html utilizam sintaxa: < a hre f =" inde x.h tml" > < i mg sr c= " ../../ ima ge s/im g1 .jp g " > < /a> In mod prestabilit, imaginea utilizata pe post de zona activa este inconjurata de un chenar avand culoarea unei legaturi. Daca stabilim pentru atributul "border" al etichetei <img> la 0, acest chenar dispare. Ex em p lu: < html> < he ad> < title > Imagini fo lo site ca le gatur i< /t itle > < /he ad> < bo dy" > < h4> Imagin i fo lo site ca le gatur i< /h4 > Te xt inainte de imagi ne .< a hr e f= " inde x.htm l" > < img sr c=" ../ ../ ima ge s/im g1 .jp g " > < /a> Te xt dupa imagine . < /bo dy> < /html> Legaturi in HTML Lagaturile (link-urile) reprezinta partea cea mai importanta a unei pagini Web. Ele transforma un text obisnuit in hipertext sau hiperlegatura, care permite trecerea rapida de la o informatie aflata pe un anumit server la alta informatie memorata pe un alt server aflat oriunde in lume. Legaturile sunt zone active intr-o pagina Web, adica zone de pe ecran sensibile la apasarea butonului stang al mouse-ului. Legaturi intre pagini aflate in acelasi director O legatura de pe o pagina catre o alta aflata in acelasi director se formeaza cu ajutorul etichetei <a> (de la "anchor"= ancora). Pentru a preciza pagina indicata de legatura se utilizeaza un atribut al etichetei <a> numit "href", care ia ca valoare numele fisierului HTML aflat in acelasi director. Zona activa care devina sensibila la apasarea butonului stang al mouse-ului este formata din textul cuprins intre etichetele <a> si </a>. Prezenta etichtetei de sfarsit </a> este obligatorie. Ex em p lu: < html> < he ad> < title > Co mutar e a intr e do ua pagini< / ti tle > < /he ad> < bo dy> < h3 > Pagina 1 < /h3 > < a hre f= " pagina_ 2 .h tml" >

8

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
L ink catr e pagina 2 < /a> < /bo dy> < /html> Legaturi intre pagini aflate pe acelasi disc local Daca pagina referita se afla pe acelasi disc local cu pagina care face referirea dar intr-un alt director, atunci, pentru a preciza pozitia ei in structura de directoare se poate folosi adresarea relativa, d up a c um ur m ea za (se mentine analogia cu adresarea relativa a imaginilor): < html> < he ad> < title > Co mutar e a intr e do ua pagini aflate pe ace lasi disc lo cal< /ti tle > < /he ad> < bo dy> < h3 > Pagina 3 < /h3 > < a hre f= " ../. ./e xe mp le /li st/e xe mp lu_ 1 1 .html" > L ink catr e o pagina cu liste < /a> < /bo dy> < /html> O legatura catre un site particular In exemplul urmator se utilizeaza adresa URL www.netscape.com care incarca pagina de start din site-ul firmei Netscape Corporation: < html> < he ad> < title > L ink catre site -ul fir me i Ne tscape < /t itle > < /he ad> < bo dy> < h3 > L ink catr e site - ul fir me i N e tscape < /h3> < a hre f= " http ://w w w . ne tscape .co m" > Ne tscape Co r po r atio n < /a> < /bo dy> < /html> Ancore Intr-o pagina foarte lunga pot exista puncte de reper catre care se definesc legaturi. O ancora se defineste de asemenea prin eticheta <a>. Pentru a defini ancora se utilizeaza atributul "name" care primeste ca valoare un nume atribuit ancorei (de exemplu "leg1"). Pentru a insera o legatura catre "leg1" definita in aceeasi pagina, se utilizeaza eticheta <a> avand atributul "href" la valoarea "#leg1". Pentru a introduce o legatura catre o ancora definita in alta pagina aflata in acelasi director, atributul "href" primeste de data aceasta o valoare de forma " nume _ fisie r .htm l# nume _ anco r a" . Ex em p lu: < html> < he ad> < title > Anco re de finite in ace lasi do cume nt si in alt do cume nt< /t it le > < /he ad> < bo dy> < h3 > Anco r e de finite in ace lasi do cume nt si in alt do cume nt < /h3 > < a hre f= " # anco r a1" > L ink catr e anco r a 1 < /h3 > < a hre f= " ../. ./ le gatur i .h tml# anc" > L ink catr e o anco r a din alt do cume nt < /a> < br> 1< br >2 < br > 3 < br> 4 < br >5 < a name = " anco r a1 " > Anco r a 1 < /bo dy> < /html> Legaturi catre fisiere oarecare O pagina Web poate contine legaturi catre orice tip de fisiere aflate pe orice servere din Internet. Pentru

9

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
aceasta se utilizeaza eticheta <a> avand valoarea atributului "href" egala cu adresa URL a fisierului destinatie. Atunci cand se efectueaza clic pe legatura din exemplul urmator, browserul deschide o caseta de dialog intitulata "File download" care permite: 1. sa salvati pe discul local fisierul; 2. sa lansati in executie aplicatia capabila sa interpreteze corect fisierele de tipul respectiv. Ex em p lu: < html> < he ad> < title > Le gatur i catr e fisie r e oar e car e < /title > < /he ad> < bo dy> < h3 > L e gatur i catr e fisie r e o ar e care < /h3 > < br > < a hre f= " fisie r .z ip" > L ink catr e fisie r ul fisie r .z ip < /bo dy> < /html> Liste in HTML Unul din cele mai obisnuite elemente din documentele cu mai multe pagini este un set de definitii, referinte sau indexuri. Glosarele sunt exemple clasice in acest sens; cuvintele sunt listate in ordine alfabetica, urmate de definitii ale termenilor respectivi. In HTML, intreaga sectiune a unui glosar va fi gestoinata printr-o lista de definitii care este inclusa intr-o pereche de marcaje de tip lista de definitii: <dl>...</dl> (de la "definition list" = lista de definitii). Observatii: - Un termen al listei este marcat de eticheta <dt> (de la "definition term"= termen definit); - Definitia unui termen este initiata de eticheta <dd> (de la "definition description"= descrierea definitiei); - Definitia unui termen incepe pe o linie noua si este identata; Ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > liste x_ 1 < /ti tle > < /he ad> < bo dy> < H2 align= ce nte r > O lista de de finit ii< /H2 > < hr > < dl> G lo sar de te r me ni de Wo r ld W ide W e b < dt> < b> hype r te xt< /b> < dd> - o inte r co ne ctar e W e b de info r matii de tip te xt, in care o r ice cuvant sau fr az a po ate face le gatur a catr e un alt punct din do cume nt sau catr e un alt do cume nt < dt> < b> date < /b> < dd> - fluxul ne sfar sit de mate r iale car e apar pe Inte r ne t, spr e deo se bir e de info r mati i care sunt date cu un anumit inte le s sau valo are < dt> < b> info r matie < /b> < dd> - sub- se tul de date car e are e fe ctiv se mnificat ie si car e e ste util la mo me ntul cure nt < /dl> < /bo dy> < /html> Liste neordonate O lista neordonata este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente <ul>...</ul> ("ul" vine de la "unordered list"= lista neordonata). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> (list item). Lista va fi indentata fata de restul paginii Web si fiecare element al listei incepe pe un rand nou. Ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > liste x_ 2 < /ti tle > < /he ad> < bo dy> < H2 align= ce nte r > O lista neo r do nata< /H2 > < hr >

10

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
G lo sar de te r me ni Wo r ld W ide W e b < ul> C ulo r i uz uale dispo nib ile pr in nume < li> B lack < li> W hite < li> R e d < li> G re e n < li> B lue < li> Ye llo w < li> Pur ple < li> Aqua < /ul> < /bo dy> < /html> Tag-urile <ul> si <li> pot avea un atribut " type" care sabileste caracterul asfisat in fata fiecarui element al listei. Valorile posibile al acestui atribut sunt: 1. "circle" (cerc); 2. "disc" (disc plin) - valoarea implicita; 3. "square" (patrat); Listele neordonate pot fi imbricate pe mai multe niveluri, ca in ex em p lul ur m at o r : < html> < he ad> < tit le > liste x_ 3 < /ti tle > < /he ad> < bo dy> < H2 align= ce nte r > O lista neo r do nata de liste ne or do nate < /H2 > < hr > G lo sar de te r me ni de Wo r ld W ide W e b < ul> Ele me nte si atr ibute a une i pagini HT ML < li> Fr ame se t < ul> Atr ibute : < li> co ls < li> r o w s < li> bo r de r < /ul> < li> Fr ame < ul> Atr ibute : < li> sr c < li> name < li> scr o llin g < /ul> < /ul> < /bo dy> < /html> Liste ordonate O lista ordonata de elemente este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente <ol>...</ol> ("ol" vine de la "ordered list"= lista ordonata). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> (list item). Lista va fi indentata fata de restul paginii Web si fiecare element al listei incepe pe un rand nou. Ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > liste x_ 4 < /ti tle > < /he ad> < bo dy> < H2 align= ce nte r > O lista or do nata< /H2 > < hr > <o l> C ulo r i uz uale dispo ni bile pr in nume < li> B lack < li> W hite < li> R e d < li> G re e n < li> B lue < li> Ye llo w < li> Pur ple < li> Aqua < /o l> < /bo dy> < /html> Tag-urile <ol> si <li> pot avea un atribut " type" care stabileste tipul de caractere utilizate pentru ordonarea listei. Valorile posibile sunt: 1. 2. 3. 4. 5. "A" pentru ordonare de tipul A, B, C, D, etc. (litere mari); "a" pentru ordonare de tipul a, b, c, d, etc. (litere mici); "I" pentru ordonare de tipul I, II, III, IV, etc. (cifre romane mari); "i" pentru ordonare de tipul i, ii, iii, iv, etc. (cifre romane mici); "1" pentru ordonare de tipul 1, 2, 3, 4, etc. (cifre arabe - optiune prestabilita);

Urm a t or ul ex em p lu este o lista ordonata cu cifre romane: < html> < he ad> < tit le > liste x_ 5 < /ti tle > < /he ad> < bo dy> < H2 align= ce nte r > O lista or do nata cu cifr e ro mane < /H2 > < hr > <o l type = " I" > C ulo r i uz uale dispo nibi le pr in nume < li> B lack < li> W hite < li> R e d < li> G re e n < li> B lue < li> Ye llo w < li> Pur ple < li> Aqua < /o l> < /bo dy> < /html> Tag- ul < o l> po ate ave a un atr ibut star t car e stabile ste valo are a initia la a se cve nte i de or do nar e . Valo ar e a ace stui atr ibu t tr e buie sa fie un numar intr e g po z itiv. Ur mato r ul exe mplu e ste o lista or do nata cu lite r e mar i, ince pand cu valo are a C .

11

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
< html> < he ad> < tit le > liste x_ 6 < /ti tle > < /he ad> < bo dy> < H2 align= ce nte r > O lista or do nata cu lite r e mar i, ince pand de la valo ar e a C< /H2 > < hr > <o l type = " A" star t= " 3" > C ulo r i uz uale dispo nib ile pr in nume < li> Re d < li> G re e n < li> B lue < li> Ye llo w < li> Pur ple < li> Aqua < /o l> < /bo dy> < /html> Listele ordonate pot fi imbricate intre ele sau cu liste neordonate, ca in ex em p lul ur m a to r : < html> < he ad> < tit le > liste x_ 8 < /ti tle > < /he ad> < bo dy> < H2 align= ce nte r > O lista or do nata de liste o r do nate si neo r do nate < /H2 > < hr > <o l> Un siste m info r matic include : < li> Har dw ar e : <o l> < li> placa de baz a < li> pr o ce so r < li> me mo r ie < li> har ddisk < /o l> < li> So ftw ar e : < ul> < li> L inux < li> W indo w s < li> O S/2 < li> Unix < /ul> < li> So ftw ar e de aplica tie : < ul type = " disc" > < li> VisualC + + < li> Java < li> SQ L < li> C or e lDr aw < /ul> < /o l> < /bo dy> < /html> Tabele in HTML Tabelele ne permit sa cream o retea dreptunghiulara de zone, fiecare zona avand propriile optiuni pentru culoarea fondului, culoarea textului, alinierea textului, etc. Pentru a insera un tabel se folosesc etichetele corespondente <TABLE>...</TABLE>. Un tabel este format din randuri. Pentru a insera un rand intr-un tabel se folosesc etichetele <TR> ...</TR> (de la "table row" = rand de tabel ). Folosirea etichetei de sfarsit este optionala. Un rand este format din mai multe celule ce contin date. O celula de date se introduce cu etichetele <TD>...</TD>. In mod prestabilit, un tabel nu are chenar. Pentru a adauga un chenar unui tabel, se utilizeaza un atribut al etichetei numit "border". Acest atribut poate primi ca valoare orice numar intreg (inclusiv 0) si reprezinta grosimea in pixeli a chenarului tabelului. Daca atributul "border" nu este urmat de o valoare, atunci tabelul va avea o grosime prestabilita egala cu 1 pixel. O valoare egala cu 0 a grosimii semnifica absenta chenarului. Cand atributul "border" are o valoare nenula, chenarul unui tabel are un aspect tridimensional. Alinierea tabelului Pentru a alinia un tabel intr-o pagina Web se utilizeaza atributul "align" al etichetei <TABLE>, cu

12

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
urmatoarele valori posibile: "left" (valoarea prestabilita), "center" si "right ". Alinierea este importanta pentru textul ce inconjoara tabelul. Astfel: - daca tabelul este aliniat stanga, atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi dispus in partea dreapta a tabelului. - daca tabelul este aliniat dreapta, atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi dispus in partea stanga a tabelului. - daca tabelul este aliniat pe centru, atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi afisat pe toata latimea paginii, imediat sub tabel. Definirea culorilor de fond pentru un tabel Culoarea de fond se stabileste cu ajutorul atributului "bgcolor", care poate fi atasat intregului tabel prin specificarea in cadrul etichetei <table> sau numai celulor de date prin specificarea sa in etichetele de celula (<td>). Valorile pe care le poate primi atributul "bgcolor" sunt cele cunoscute pentru o culoare. Dimensionarea celulei unui tabel Distanta dintre doua celule vecine se defineste cu ajutorul atributului "cellspacing" al etichetei <TABLE>. Valorile acestui atribut pot fi numere intregi pozitive, inclusiv 0, si reprezinta distanta in pixeli dintre doua celule vecine. Valorea prestabilita a atributului "cellspacing" este 2. Distanta dintre marginea unei celule si continutul ei poate fi definita cu ajutorul atributului "cellpadding" al etichetei <TABLE>. Valorile acestui atribut pot fi numere intregi pozitive si reprezinta distanta in pixeli dintre celule si continutul lor. Valorea prestabilita a atributului "cellpadding" este 1. Dimensionarea unui tabel Dimensiunile unui tabel - latimea si inaltimea - pot fi stabilite exact prin intermediul a doua atribute "width" si "height" - ale etichetei <TABLE>. Valorile acestor atribute pot fi: 1. numere intregi pozitive reprezentand latimea respectiv inaltimea in pixeli a tabelului; 2. numere intregi intre 1 si 100, urmate de semnul %, reprezentand fractiunea din latimea si inaltimea totala a paginii. Alinierea continutului unei celule Alinierea pe orizontala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului "align" care poate lua valorile: 1. 1. 3. 4. "left" (la stanga); "center" (centrat) - valoarea prestabilita; "right" (la dreapta); "char" (alinierea se face fata de un caracter).

Alinierea pe verticala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului "valign" care poate lua valorile: 1. 2. 3. 4. "baseline" (la baza); "bottom" (jos); "middle" (la mijloc, valoarea prestabilita); "top" (sus).

Ex em p lu de tabel reunind toate elementele descrise pana acum: < html> < he ad> < tit le > T abe l< /ti tle > < /he ad> < bo dy> < table bor de r = "1 " ce llpadd ing= " 1 0 " ce llspacing= " 1 5 " w idth= " 1 0 0% " >

13

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
< tr > < td align= " mid dle " > data data < td align= " mid dle " > data data < td align= " mid dle " > data data < /tr > < tr > < td align= " mid dle " > data data < td align= " mid dle " > data data < td align= " mid dle " > data data < /tr > < tr align= " r igh t" > < td> data data data< /t d> < td> data data data< /t d> < td> data data data< /t d> < /tr > < /table > < /bo dy> < /html> Tabele cu forme oarecare Un tabel trebuie privit ca o retea dreptunghiulara de celule. Cu ajutorul a doua atribute ale etichetelor <TR> si <TD>, o celula se poate extinde peste celule vecine. Astfel: 1. extinderea unei celule peste celulele din dreapta ei se face cu ajutorul atributului "colspan", a carui valoare determina numarul de celule care se unifica. 2. extinderea unei celule peste celulele de sub ea se face cu ajutorul atributului "rowspan", a carui valoare determina numarul de celule care se unifica. Sunt posibile extinderi simultane ale unei celule pe orizontala si pe verticala. In acest caz, in etichete vor fi prezente ambele atribute "colspan" si "rowspan". Ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > T abe l< /ti tle > < /he ad> < bo dy> < table bor de r = "1 " ce llpadd ing= " 1 0 " ce llspacing= " 1 5 " w idth= " 1 0 0% " > < tr > < td align= " mid dle " r ow span= " 3 " > data data data< /t d> < td align= " mid dle " co lspan= " 2 " > data data data< /t d> < /tr > < tr > < td align= " mid dle " > data data data< /td> < td align= " mid dle " > data data data< /td> < /tr > < tr align= " r igh t" > < td> data data data< /t d> < td> data data data< /t d> < /tr > < /table > < /bo dy> < /html> Cadre in HTML Ferestrele sau (cadrele) ne permit sa definim in fereastra browserului sub-ferestre in care sa putem incadra documente noi HTML. Sub-ferestrele sunt definite intr-un fisier HTML special, in care blocul <body>...</body> este inlocuit de blocul <frameset>...</frameset>. In interiorul acestui bloc, data< /td> data< /td> data< /td> data< /td> data< /td> data< /td>

14

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
fiecare cadru este introdus prin eticheta <frame>. Un atribut obligatoriu al etichetei <frame> este "src", ce primeste ca valoare adresa URL a documentului HTML care va fi incarcat in acel frame. Definirea cadrelor se face prin impartirea ferestrei ecran (si a subferestrelor) in linii si coloane: 1. impartirea unei ferestre intr-un numar de subferestre de tip coloana se face cu ajutorul atributului "cols" al etichetei <frameset> ce descrie acea fereastra; 2. impartirea unei ferestre intr-un numar de subferestre de tip linie se face cu ajutorul atributului "rows" al etichetei <frameset> ce descrie acea fereastra; 3. valoare atributelor "cols" si "rows" este o lista de elmente separate prin virgula, care descriu modul in care se face impartirea. Elementele listei pot fi: 3.1. un numar intreg de pixeli; 3.2. procente din dimensiunea ferestrei (numar intre 1 si 99 terminat cu %); 3.3. n* care inseamna n parti din spatiul ramas; Ex em p lu 1: " co ls= 20 0 ,* ,5 0% ,* " inseamna o impartire in 4 subferestre, dintre care prima are 200 pixeli latime, a treia ocupa jumatate din spatiul total disponibil iar a doua si a patra ocupa in mod egal restul de spatiu ramas disponibil. Ex em p lu 2: " co ls= 20 0 ,1 * ,50 % ,2* " inseamna o impartire in 4 subferestre, dintre care prima are 200 pixeli latime, a treia ocupa jumatate din spatiul total disponibil iar a doua si a patra ocupa in mod egal restul de spatiu ramas disponibil, care se imparte in trei parti egale, a doua fereastra ocupand o parte iar a patra ocupand 2 parti. Observatii: - daca mai multe elemente din lista sunt configurate cu *, atunci spatiul disponibil ramas pentru ele se va imparti in mod egal. - o subfereastra poate fi un singur cadru (folosind <frame>) - in care se va incarca un document HTML sau poate fi impartita la randul ei la alte subfereste constituind cadre noi (folosind <frameset>). Ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > fe r e x_ 1 < /title > < /he ad> < fr ame se t co ls= " * ,* " > < fr ame sr c= " p1 .html" > < fr ame sr c= " p2 .html" > < /fr ame se t> < /html> In exemplul urmator este creata o pagina Web cu trei cadre orizontale. Pentru al doilea cadru valoarea atributului "src" este adresa URL a unei imagini, ca in ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > fe r e x_ 2 < /title > < /he ad> < fr ame se t ro w s= "1 00 ,* ,1 0 %" > < fr ame sr c= " p1 .html" > < fr ame sr c= " x.jpg" > < fr ame sr c= " p3 .html" > < /fr ame se t> < /html> In exemplul urmator este creata o matrice de 4 cadre (2 x 2). Pentru a realiza acest lucru, se folosesc simultan cele doua atribute Cols si Rows, precum in ex em p lul ur m a to r :

15

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
< html> < he ad> < tit le > fe r e x_ 3 < /title > < /he ad> < fr ame se t ro w s= "* ,* " co ls= " * ,* " > < fr ame sr c= " p1 .html" > < fr ame sr c= " p2 .html" > < fr ame sr c= " p3 .html" > < fr ame sr c= " p4 .html" > < /fr ame se t> < /html> In exemplul urmator este creata o pagina Web cu trei cadre mixte. Pentru a o crea se procedeaza din aproape in aproape. Mai intai, pagina este impartita in doua subferestre de tip coloana, dupa care a doua subfereastra este impartita in doua subferestre de tip linie, ca in ex em p lul d e m a i jo s: < html> < he ad> < tit le > fe r e x_ 4 < /title > < /he ad> < fr ame se t co ls= " 2 0% ,* " > < fr ame sr c= " p1 .html" > < fr ame se t ro w s= "* ,* " > < fr ame sr c= " p2 .html" > < fr ame sr c= " p3 .html" > < /fr ame se t> < /fr ame se t> < /html> Culori pentru chenarele cadrelor si dimensionarea chenarului unui cadru Pentru a stabili culoarea chenarului unui cadru se utilizeaza atributul "bordercolor". Acest atribut primeste ca valoare un nume de culoare sau o culoare definita in conformitate cu modelul de culoare RGB. Atributul bordercolor poate fi atasat atat etichetei <frameset> pentru a stabili culoarea tuturor chenarelor cadrelor incluse, cat si etichetei <frame> pentru a stabili culoarea chenarului pentru un cadru individual. Atributul "border" al etichetei <frameset> permite configurarea latimii chenarelor tuturor cadrelor la un numar dorit de pixeli. Valoarea prestabilita a atributului "border" este de 5 pixeli. O valoare de 0 pixeli va defini un cadru fara chenar. Ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > fe r e x_ 5 < /title > < /he ad> < fr ame se t co ls= " 2 0% ,* " bo r de r co lo r = " gr ee n" bo r de r =" 1 5 "> < fr ame sr c= " p1 .html" > < fr ame se t ro w s= "* ,* " > < fr ame sr c= " p2 .html" bo r de r co lo r= " blue " > < fr ame sr c= " p3 .html" > < /fr ame se t> < /html> In mod prestabilit, chenarul afisat al unui cadru are aspect tridimensional. Afisarea chenarului unui cadru poate fi dezactivata daca se utilizeaza atributul "frameborder" cu valoare "no". Acest atribut poate fi atasat atat etichetei <frameset> (dezactivarea fiind valabila pentru toate cadrele incluse) cat si etichetei <frame> (dezactivarea fiind valabila numai pentru un singur cadru). Ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > fe r e x_ 5 _1 < /tit le > < /he ad> < fr ame se t co ls= " 2 0% ,* " bo r de r =" 0 " > < fr ame sr c= " p1 .html" >

16

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
< fr ame se t ro w s= "* ,* " > < fr ame sr c= " p2 .html" > < fr ame sr c= " p3 .html" > < /fr ame se t> < /html> < html> < he ad> < tit le > fe r e x_ 5 _2 < /tit le > < /he ad> < fr ame se t co ls= " 2 0% ,* " fr ame bo r der = " no " > < fr ame sr c= " p1 .html" > < fr ame se t ro w s= "* ,* " > < fr ame sr c= " p2 .html" > < fr ame sr c= " p3 .html" > < /fr ame se t> < /html> Bare de defilare Atributul "scrolling" al etichetei <frame> este utilizat pentru a adauga unui cadru o bara de derulare care permite navigarea in interiorul documentului afisat in interiorul cadrului. Valorile posibile sunt: 1. "yes" - barele de derulare sunt adaugate intotdeauna; 2. "no" - barele de derulare nu sunt utilizabile; 3. "auto" - barele de derulare sunt vizibile atunci cand este necesar Ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > fe r e x_ 6 < /title > < /he ad> < fr ame se t co ls= " * ,* ,* " > < fr ame sr c= " p.htm l" scr o lling= " ye s" no re siz e > < fr ame sr c= " p.htm l" scr o lling= " no " no r e size > < fr ame sr c= " p.htm l" scr o lling= " au to " nor e siz e> < /fr ame se t> < /html> Atributul "noresize" al etichetei <frame> (fara nici o valoare suplimentara) daca este prezent, inhiba utilizatorului posibilitatea de a redimensiona cadrul cu ajutorul mouse-ului. Pozitionarea documentului intr-un cadru Atributele "marginheight" si "marginwidth" ale etichetei <frame> permit stabilirea distantei in pixeli dintre continutul unui cadru si marginile verticale, respectiv orizontale ale cadrului. Valori posibile: - numar de pixeli; - procent din latimea, respectiv din inaltimea cadrului; Ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > fe r e x_ 7 < /title > < /he ad> < fr ame se t co ls= " * ,* ,* " > < fr ame sr c= " p.htm l" > < fr ame sr c= " p.htm l" mar ginhe ig ht= 2 0 > < fr ame sr c= " p.htm l" mar ginw id th= 2 0 > < /fr ame se t> < /html>

17

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Exista browsere care nu suporta cadre. Pentru aceasta se utilizeaza in interiorul blocului <frameset> eticheta <noframes>. Daca programul de navigare stie sa interpreteze cadre, va ignora ce se gaseste in aceasta portiune, iar daca nu, materialul cuprins in zona <noframes>...</noframes> va fi singurul care va fi inteles si afisat. De precizat este faptul ca intre <noframes> ... </noframes> se pot introduce orice alte tag-uri HTML (inclusiv imagini, hiperlink-uri, tabele). Formulare in HTML Un formular este un ansamblu de zone active alcatuit din butoane, casete de selectie, campuri de editare, etc. Formularele asigura construirea unor pagini Web care sa permita utilizatorilor sa introduca efectiv informatii si sa le transmita serverului. Formularele pot varia de la o simpla caseta de text, pentru introducerea unui sir de caractere pe post de cheie de cautare - element caracteristic tuturor motoarelor de cautaredin Web, pana la o structura complexa, cu multiple sectiuni, care ofera facilitati puternice de transmisie a datelor. O sesiune cu o pagina web ce contine un formular cuprinde urmatoarele etape: 1. Utilizatorul completeaza formularul si il expedieaza unui server. 2. O aplicatie dedicata de pe server analizeaza formularul completat si (daca este necesar) stocheaza datele intr-o baza de date. 3. Daca este necesar serverul expedieaza un raspuns utilizatorului. Un formular este definit intr-un bloc delimitat de etichetele corespondente <form> si </form>. Atribute esentiale ale elementului <form> Exista doua atribute esentiale ale elementului <form>: 1. Atributul "Action" precizeaza ce se va intampla cu datele formularului odata ce acestea ajung la destinatie. De regula, valoarea atributului "Action" este adresa URL a unui script aflat pe un srver WWW care primeste datele formularului, efectueaza o prelucrare a lor si expedieaza catre utilizator un raspuns. Ex em p lu: < fo r m actio n= " http ://w w w .y aho o .co m/cg i- bin/nume _ fis .cgi" > . Script-urile pot fi scrise in limbajele Perl, C, PHP, Unix shell, Java. 2. Atributul "Method" precizeaza metoda utilizata de browser pentru expedierea datelor formularului. Sunt posibile urmatoarele valori: 2.1. "Get" (valoarea implicita). In acest caz, datele din formular sunt adaugate la adresa URL precizata de atributul "Action". Atentie insa: - nu sunt permise cantitati mari de date (maxim 1 Kb) - intre adresa URL si date este inserat un "?". Datele sunt adaugate conform sintaxei: "nume_camp = valoare_camp". Intre diferite seturi de date este introdus un "&". Ex em p lu: http: //w w w .yaho o .co m /cgi - bin/n ume _ fis.c gi? nume 1 = valo ar e1 & nume 2 = valo ar e2 2.2. "Post". In acest caz datele sunt expediate separat. Sunt permise cantitati mari de date (de ordinul MB). Pentru ca un formular sa fie functional trebuie precizat ce se va intampla cu el dupa completarea si expediere. Cel mai simplu mod de utilizare a unui formular este expedierea acestuia prin posta electronica (e-mail). Pentru aceasta se foloseste un atribut al etichetei <form> si anume "Action" care primeste ca valoare "mailto:" concatenat cu o adresa valida de e-mail catre care se va expedia formularul completat.

18

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Formulare cu un camp de editare si un buton de expediere Majoritatea elementelor unui formular sunt definite cu ajutorul etichetei <input>. Pentru a preciza tipul elementului se foloseste atributul " type" al etichetei <input>. Pentru un camp de editare, acest atribut primeste valoarea "text". Alte atribute pentru un element <input> sunt: 1. Atributul "name" permite atasarea unui nume fiecarui element al formularului. 2. Atributul "value" permite atribuirea unei valori initiale unui element al formularului. Un buton de expediere al unui formular se introduce cu ajutorul etichetei <input>, in care atributul " type" este configurat la valoarea "submit". Acest element poate primi un nume prin atributul "name". Pe buton apare scris implicit "Submit Query" sau explicit valoarea atributului "value", daca aceasta valoare a fost stabilita. Ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > fo r mEx_ 1 < /tit le > < /he ad> < bo dy> < H2> Un fo r mular cu un camp de e ditar e si un buto n de e xpe die r e< /H2 > < hr> < fo r m actio n= " mailto : xxxxx@x xx.co m" me tho d= " po st" > N ume le :< input type = " te xt" name = " nume le " value = " N ume le si pr e nume le " > < br> < input type = " subm it" value = "e xpe diaz a" > < /fo r m>< /bo dy> < /html> Pentru elementul <input> de tipul camp de editare (type= "text"), alte doua atribute pot fi utile: 1. Atributul "size" ce specifica latimea campului de editare. Daca textul introdus in camp de utilizator depaseste aceasta latime, atunci se executa automat o derulare a continutului acestui camp; 2. Atributul "maxlength" ce specifica numarul maxim de caractere pe care le poate primi un camp de editare; caracterele tastate peste numarul maxim sunt ignorate. Butoane radio Butoanele radio permit alegerea, la un moment dat, a unei singure variante de raspuns din mai multe posibile. Butoanele radio se introduc prin eticheta <input> cu atributul " type" avand valoarea "radio". Ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > fo r me x_4 < /tit le > < /he ad> < bo dy> < H2> Un for mular cu buto ane radio < /H2 > < hr> < fo r m actio n= " mailto : xxxxx@x xx.co m" me tho d= " po st" > Ale ge ti se xul:< inp ut type = " r adio " name = " se x" value = " b" > < br > Fe me ie sc:< input type = " r adio " name = " se x" value = " f" > < br > < input type = " r e se t" > < input type = " submit" > < /for m> < /bo dy> < /html> La expedierea formularului se va transmite una dintre perechile "sex=b" sau "sex=f", in functie de alegerea facuta de utilizator. Casete de validare O caseta de validare (checkbox) permite selectarea sau deselectarea unei optiuni. Pentru inserarea unei casete de validare se utilizeaza eticheta <input> cu atributul " type" configurat la valoarea "checkbox". Observatii: - fiecare caseta poate avea un nume definit prin atributul "name". - fiecare caseta poate avea valoarea prestabilita "selectat" definita prin atributul "checked".

19

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > fo r me x_5 < /tit le > < /he ad> < bo dy> < H2> Un for mular cu case te che ckbo x< /H2 > < hr> < fo r m actio n= " mailto : xxxxx@x xx.co m" me tho d= " po st" > Ale ge ti me niul:< br > Piz z a < input type = " che ckbo x" name = " piz z a" value = " o po r tie " > Ne ctar < input type = " che ckbo x" name = " ne ctar " value = " un pahar " > Be re < input type = " che ckbo x" name = " ber e " value = " o sticla" > C afe a < input type = " che ckbo x" name = " cafe a" value = " o ce asca" > < br > < input type = " r e se t" > < input type = " submit" > < /for m> < /bo dy> < /html> Formulare de selectie Un formular de selectie permite utilizatorului sa aleaga unul sau mai multe elemente dintr-o lista finita. Lista de selectie este inclusa in formular cu ajutorul etichetelor corespondente <select> si </select>. O lista de selectie poate avea urmatoarele atribute: 1. Atributul "name", care ataseaza listei un nume (utilizat in perechile "name=value" expediate serverului); 2. Atributul "size", care precizeaza (printr-un numar intreg pozitiv, valoarea prestabilita fiind 1) cate elemente din lista sunt vizibile la un moment dat pe ecran (celelalte devenind vizibile prin actionarea barei de derulare atasate automat listei). Elementele unei liste de selectie sunt incluse in lista cu ajutorul etichetei <option>. Doua atribute ale etichetei option se dovedesc utile: 1. Atributul "value" ce primeste ca valore un text care va fi expediat server-ului in perechea "name=value"; daca acest atribut lipseste, atunci catre server va fi expediat textul ce urmeaza dupa <option>; 2. Atributul "selected" (fara alte valori) ce permite selectarea prestabilita a unui element al listei. Ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > fo r me x_7 < /tit le > < /he ad> < bo dy> < H2> Un for mular cu o lista de se le ctie < /H2 > < hr> < fo r m actio n= " mailto : xxxxx@x xx.co m" me tho d= " po st" > Unive r sitate a abso lvita :< br > < br > < se le ct name = " unive r sitate " siz e = "3 " > < o ptio n value = " B "> Unive r sitate a din C luj <o ptio n value = " UNB M" se le cte d> Unive r sitate a de N o r d B aia Mar e <o ptio n value = " UTT " > Unive r sitate a Te chnica din T imiso ar a <o ptio n value = " UTB " > Unive r sitate a Te chnica din B r aso v < /se le ct> < br > < br> < input type = " r e se t" > < input type = " submit" > < /fo r m>< /bo dy> < /html> Campuri de editare multilinie Intr-un formular, campurile de editare multilinie pot fi incluse cu ajutorul etichetei <textarea>. Eticheta are urmatoarele atribute:

20

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
1. Atributul "cols", care specifica numarul de caractere afisate intr-o linie; 2. Atributul "rows", care specifica numarul de linii afisate simultan; 3. Atributul "name", care permite atasarea unui nume campului de editare multilinie; 4. Atributul "wrap", (de la "word wrap"= trecerea cuvintelor pe randul urmator), care determina comportamentul campului de editare fata de sfarsitul de linie. Acest atribut ("wrap") poate primi urmatoarele valori: a) "off"; in acest caz: - intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului se produce numai cand doreste utilizatorul; - caracterul de sfarsit de linie este inclus in textul transmis serverului o data cu formularul; b) "hard"; in acest caz: - se produce intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului; - caracterul de sfarsit de linie este inclus in textul transmis serverului o data cu formularul; c) "soft"; in acest caz: - se produce intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului; - nu se include caracterul de sfarsit de linie in textul transmis serverului o data cu formularul; Ex em p lu: < html> < he ad> < tit le > fo r me x_9 < /tit le > < /he ad> < bo dy> < H2> Un for mular cu un camp de e ditar e multil inie < /H2 > < hr > < fo r m actio n= " mailto : xxxxx@x xx.co m" me tho d= " po st" > < te xtar e a name = " te xt mult il inie " co ls= " 3 0" ro w s= "5 " w r ap= " o ff" > Pr ima linie din te xtul initial . A do ua linie din te xtul initia l. < /te xtar e a> < input type = " r e se t" > < input type = " submit" > < /fo r m>< /bo dy> < /html>

21

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful