Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii

În Evul Mediu, cele trei state medievale româneşti au fost tot timpul înconjurate de mari puteri
creştine, care au manifestat tendinţe hegemonice asupra spaţiului românesc. În această perioadă se afirmă:
egatul !ngariei, egatul "oloniei şi #ne$atul Moscovei şi al %ituaniei. %a acestea se adaugă &mperiul
'toman, a cărui e(pansiune în "eninsula )alcanică începe în secolul al *&+,lea, el ajungând la sfârşitul
secolului pe linia -unării.
În secolele *+&,*+&&&, se afirmă noi puteri europene şi anume &mperiul .a/s/urgic şi &mperiul
us.
-e la sfârşitul secolului al *+&&,lea, politica e(ternă a 0ărilor omâne a fost influenţată de apariţia
1pro/lemei2chestiunii orientale3 în diplomaţia europeană, în cadrul căreia 4ranţa şi 5nglia doreau
menţinerea &mperiului 'toman, iar usia şi 5ustria doreau de$mem/rarea acestuia în folosul lor.
"olitica e(ternă a 0ărilor omâne s,a caracteri$at prin: reali$area unor alianţe între statele româneşti
dar şi cu alte ţări vecine6 strategii militare eficiente care aveau ca scop reducerea diferenţelor dintre
capacităţile armatelor româneşti modeste şi cele străine6 conjugarea eforturilor militare şi diplomatice
pentru menţinerea integrităţii şi independenţei statale 7chiar prin recunoaşterea su$eranităţii diferitelor state
vecine6 participarea la cruciadele antiotomane iniţiate de puterile creştine6 su/ordonarea faţă de &mperiul
'toman, odată cu instaurarea regimului fanariot 7sec. *+&&&8.
"e tot parcursul Evului Mediu, ră$/oaiele purtate de români cu otomanii se înscriu în categoria
1ră$/oaielor asimetrice3 9 în care una din părţi se găseşte în inferioritate armată.
"entru a compensa inferioritatea militară faţă de adversar, românii au folosit: tactica 1pământului
pârjolit3, hărţuirea inamicului, otrăvirea fântânilor, purtarea conflictelor armate în locuri strâmte sau
mlăştinoase.
-omnia este instituţia care s,a implicat activ în apărarea ţării, având alături de ea /oierimea şi
populaţia aptă să lupte 7constituită în 1oastea cea mare38. Ea s,a preocupat pentru construirea şi
consolidarea unor cetăţi de apărare.
Lupta antiotomană a Ţărilor Române (sec. X!"X!#

Mircea cel $ătrân (%&'("%)%'#, domn al 0ării omâneşti, urmăreşte să contracare$e tendinţele
hegemonice ale egatelor !ngariei şi "oloniei, precum şi tentativele &mperiului 'toman de a cuceri 0ările
omâne. Încheie o alianţă cu domnul Moldovei, "etru Muşat 7:;<=8 şi un tratat, de pe po$iţii de egalitate,
cu regele "oloniei +ladislav &agello, la adom în :;<=, tratat care are şi un caracter antiungar. #u !ngaria
regelui >igismund de %u(em/urg încheie un tratat care a repre$entat prima alianţă antiotomană, în martie
:;=? la )raşov.
5 avut primele confruntări cu turcii în :;<<, când -o/rogea, în pericol de a fi cucerită de otomani,
a fost alipită 0ării omâneşti. "articipă la /ătălia de la @ossovopoljie din :;<=, când i,a ajutat pe sâr/i. În
primăvara anului :;=A a atacat o /a$ă otomană de la sud de -unăre. &mperiul 'toman a organi$at o
e(pediţie la nordul -unării. >oldaţii turci trec -unărea pe la Burnu, înaintând într,un teritoriu pustiiit.
%upta se dă la ovine 7loc mlăştinos, râpos8 şi se încheie cu victoria lui Mircea împotriva sultanului
)aia$id &, la :C octom/rie :;=A sau :D mai :;=?.
-upă /ătălie, Mircea a fost părăsit de /oieri care acceptă ca domn pe +lad !$urpatorul 7până în
:;=D8. #u toate acestea, în :;=E, Mircea a participat la cruciada antiotomană de la Ficopole, su/
conducerea regelui !ngariei >igismund de %u(em/urg. #avalerii apuseni sosesc la )uda şi împreună cu
armata maghiară pornesc spre -unăre. 5rmatei cruciate i se vor alătura oştile lui Mircea şi ale voievodului
Bransilvaniei. -upă eli/erarea cetăţilor +idin şi ahova, creştinii se vor confrunta cu otomanii la Ficopole.
-eşi cere să lupte el cel dintâi, Mircea este refu$at de cavalerii apuseni 7fiul ducelui )urgundiei8. #reştinii
sunt înfrânţi.
Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii Page 1
În :ACG, )aia$id & este luat pri$onier în lupta de la 5nHara cu mongolii conduşi de Bimur %enH.
-upă această dată şi până în anul :A:;, Mircea s,a amestecat în luptele pentru tron purtate de fiii lui
)aia$id &, sprijinind pe Musa, ulterior pe Mustafa. 5 eşuat însă în impunerea unui sultan favorit , învingător
ieşind cel de,al treilea frate, Mehmed &.
Foul sultan a organi$at o campanie în 0ara omânească, în cursul căreia -o/rogea a fost cucerită
7:A:D sau poate :AGC8.
În timpul lui, 0ara omânească a început să plătească tri/ut.
Ţările Române şi puterile vecine în secolele X!"X!
ancu de *unedoara (%))%"%)+(#,
, :AA:,:A?E 9 voievod al Bransilvaniei6
, :AAE,:A?; 9 guvernator al !ngariei6
, :A?;,:A?E 9 căpitan general al !ngariei.
&ancu de .unedoara promovea$ă o politică e(ternă cu un pronunţat caracter ofensiv, având drept
o/iectiv lupta antiotomană. "articipă la cruciadele târ$ii, organi$ând numeroase e(pediţii militare pe
teritoriul &mperiului 'toman.
În :AAG a respins un atac al turcilor în Bransilvania, după care i,a înfrânt pe aceştia în 0ara
omânească, pe râul &alomiţa.
În :AA;,:AAA a organi$at 1#ampania cea lungă3, o e(pediţie la sud de -unăre, în urma căreia a
cucerit oraşele >ofia şi Fiş. E(pediţia s,a încheiat cu pacea de la >eghedin, pe o perioadă de :C ani,
favora/ilă creştinilor.
În :AAA a participat la cruciada antiotomană de la +arna, condusă de regele !ngariei +ladislav &,
care s.a încheiat cu înfrângerea creştinilor 7:C noiem/rie :AAA8.
În :AA< a suferit o înfrângere din partea turcilor la @ossovopoljie.
%a A,G: iulie :A?E o/ţine o mare victorie la )elgrad împotriva cuceritorului #onstantinopolului
Mehmed al &&,lea, prin care &ancu a oprit ofensiva turcilor spre centrul Europei pentru circa DC de ani.
!lad Ţepeş (%))'- %)+("%)(.- %)/(#0 domn al 0ării omâneşti se afirmă în lupta antiotomană în
conte(tul în care papa "ius al &&,lea, în :A?=, încearcă să relanse$e ideea de cruciadă împotriva turcilor.
În anul :A?= refu$ă plata tri/utului.
În :AE:,:AEG, întreprinde e(pediţii la sud de -unăre 7de la '/lociţa la Ficopole8.
În anul :AEG sultanul Mehmed al &&,lea 7însoţit de adu cel 4rumos, fratele domnitorului8 porneşte
o campanie împotriva 0ării omâneşti. În noaptea de :E2:D iunie are loc atacul de noapte de la Bârgovişte
organi$at de +lad, în urma căruia oastea otomană s,a retras precipitat spre -unăre. +ictoria o/ţinută nu
poate fi fructificată, din cau$a trădării /oierilor care îl acceptă la tronul 0ării omâneşti pe adu cel
4rumos. 0epeş se refugia$ă în Bransilvania, dar este acu$at de trădare şi arestat de către Matei #orvin.
În :ADE, revine pentru scurt timp la conducerea ţării, fiind asasinat în urma uneltirilor lui %aiotă
)asara/ şi ale turcilor.
1tefan cel Mare (%)+/"%+2)# ocupă tronul Moldovei ajutat de vărul său, +lad 0epeş. În politica
e(ternă, a avut ca o/iectiv principal, contracararea tendinţelor hegemonice ale marilor puteri vecine
7"olonia, !ngaria, &mperiul 'toman8. Ii,a ales ca modalitate de acţiune, evitarea purtării unui conflict cu
mai multe state în acelaşi timp. 5 impus pe tronul 0ării omâneşti domnitori favora/ili luptei antiotomane.
>,a /a$at pe mica /oierime şi pe ţăranii ră$eşi.
aporturile cu !ngaria
În anul :AE?, cucereşte cetatea #hilia, aflată în stăpânirea maghiarilor. #a urmare, Matei #orvin
organi$ea$ă o campanie în Moldova, soldată cu /ătălia de la )aia, din :? decem/rie :AED, în urma căreia
Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii Page 2
domnul Moldovei iese învingător. %a :G iulie :AD?, Itefan încheie cu regele !ngariei un tratat de alianţă
antiotomană, în condiţii de deplină egalitate, reînnoit în :A<=.
aporturile cu "olonia
%a A aprilie :A?=, prin tratatul de la 'verchelăuţi, Itefan îl recunoaşte drept su$eran pe regele
"oloniei, #a$imir al &+,lea.
În :A<?, semnea$ă tratatul de vasalitate cu regele "oloniei #a$imir al &+,lea, la #olomeea.
În :A=D, are loc /ătălia de la #odrii #osminului, soldată cu victoria lui Itefan, în urma căreia va fi
încheiat tratatul moldo,polon, semnat de pe po$iţii de egalitate, la :G iulie :A==.
aporturile cu &mperiul 'toman
Moldova este presată să cede$e #hilia şi #etatea 5l/ă otomanilor. "rin urmare, în anul :AD;,
domnitorul rupe legăturile cu "oarta, refu$ând plata tri/utului către turci 7tri/utul fusese plătit pentru prima
dată în Moldova de "etru 5ron în anul :A?E8 şi cedarea cetăţilor menţionate. #onsecinţa a fost trimiterea de
către sultanul Mehmed al &&,lea a unei oştiri formate din peste :CC CCC de oameni, su/ conducerea lui
>oliman "aşa 7guvernatorul umeliei8, pe timp de iarnă 7lucru neo/işnuit8. Itefan, cu circa AC CCC de
oşteni , o/ţine o victorie importantă la +aslui 7"odu Înalt8 la :C ianuarie :AD?.
"rin scrisoarea circulară trimisă la scurt timp după /ătălie principilor creştini, puterilor antiotomane
aliate 7+eneţia, !ngaria, >tatul papal8 se e(primă clar concepţia despre Moldova ca 1poartă a creştinătăţii3
7dacă aceasta va cădea, 1toată creştinătatea va fi în mare pericol38 .
%a GE iulie :ADE, se dă lupta de la ă$/oieni 7+alea 5l/ă8 în care moldovenii au fost înfrânţi6 totuşi
victoria otomană nu poate fi fructificată datorită re$istenţei cetăţilor moldovene. -e asemenea, turcii fiind
decimaţi de /oli şi foamete au fost nevoiţi să se retragă.
În :A<A, turcii, su/ conducerea sultanului )aia$id al &&,lea cuceresc cetăţile #hilia şi #etatea 5l/ă.
În :A<?, în încercarea de a,şi găsi un aliat pentru recuperarea celo două cetăţi, Itefan semnea$ă tratatul cu
regele "oloniei, #a$imir al &+,lea şi depune jurământul de vasalitate la #olomeea. În acelaşi an, turcii sunt
înfrânţi la #ătlă/uga, iar în :A<E, la >cheia.
#u toate acestea, în :A<D, Itefan încheie pace cu &mperiul 'toman, prin care plăteşte din nou tri/ut
şi recunoaşte su$eranitatea sultanului, dar păstrea$ă autonomia Moldovei.
Statutul politico"3uridic al Ţărilor Române în secolul al X!"lea
În secolul al *+&,lea s,a înregistrat o deteriorare a situaţiei politico,juridice a 0ărilor omâne.
5stfel, în :?A: 9 după cucerirea !ngariei de către turci şi transformarea celei mai mari părţi a acesteia în
paşalâc 9 Bransilvania este transformată în principat autonom su/ su$eranitate otomană.
În Moldova şi 0ara omânească, domnii erau aleşi de către /oieri, iar principele Bransilvaniei de
către -ietă.
"olitica e(ternă a 0ărilor omâne este integrată treptat politicii otomane, iar plata o/ligaţiilor către
"oartă este în continuă creştere: tri/ut, peşcheşuri 7daruri /ogate oferite de domnii 0ărilor omâne
persoanelor din jurul sultanului 9 mare vi$ir, prima soţie, favorita din harem 9 şi înalţilor funcţionari
otomani6 trimise cu diferite oca$ii 9 numirea domnului, plata haraciului 2 tri/utului, etc 9 serveau la
asigurarea sprijinului acestora în menţinerea domniei8, mucarer 7importante sume de /ani plătite
&mperiului 'toman de domnitorii români, cu începere din secolul al *+&,lea, pentru confirmarea tronului6
e(istau mucarerul mic,reconfirmarea anuală a domniei şi mucarerul mare,confirmarea domniei la trei ani8.
Burcii reali$ea$ă în secolul al *+&,lea şi ane(ări teritoriale: Bighina şi )uceagul 7:?;<8, )răila
7:?AG8, )anatul 7:??G8.
Radu de la 4fumaţi, domneşte în 0ara omânească între :?GG,:?G=, cu întreruperi. 5 purtat circa
GC de lupte împotriva turcilor, cu scopul de a împiedica transformarea ţării în paşalâc.
Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii Page 3
Ţările Române în conte5t european în timpul lui Mi6ai !itea7ul
Mi6ai !itea7ul (%+8&"%(2%#, domn al 0ării omâneşti şi, pentru o scurtă perioadă, domn al celor
trei ţări române.
În anul :?=A a aderat la %iga >fântă, alianţă antiotomană condusă de împăratul udolf al &&,lea de
.a/s/urg şi din care făceau parte >pania, &mperiul .a/s/urgic, statul papal, Mantua, 4errara, Boscana,
Bransilvania şi Moldova.
%a :; noiem/rie :?=A a declanşat răscoala antiotomană, ucigând garni$iana otomană din )ucureşti
şi pe creditorii turci.
În :?=A,:?=?, atacă cetăţile turceşti de la -unăre, turcii fiind înfrânţi la >tăneşti, "utineiu şi
Ierpăteşti.
"entru a /eneficia de sprijinul Bransilvaniei în lupta antiotomană, Mihai încheie un tratat cu
principele >igismund )athorJ, la GC mai :?=?, la 5l/a,&ulia. În urma acestui tratat semnat de /oierii
munteni, Mihai devenea su/ordonatul lui )athorJ.
%a :;2G; august :?=? are loc /ătălia de la #ălugăreni împotriva turcilor conduşi de >inan "aşa.
Mihai o/ţine victoria, nefructificată însă, deoarece turcii continuă înaintarea în 0ara omânească, reuşesc
să ocupe oraşele )ucureşti şi Bârgovişte şi încep transformarea ţării în paşalâc. În aceste condiţii, Mihai se
retrage la >toeneşti, iar în octom/rie :?=?, cu sprijinul aliaţilor transilvăneni şi moldoveni, Mihai lansea$ă
contraatacul împotriva turcilor, care sunt nevoiţi să se retragă spre -unăre. >unt eli/erate oraşele muntene,
ajungând la Kiurgiu, unde la GC2;C octom/rie turcii sunt înfrânţi definitiv, >inan "aşa retrăgându,se peste
-unăre.
%uptele cu otomanii continuă şi în :?=E,:?=D. În anul :?=D, 0ara omânească va încheia tratatul de
pace cu &mperiul 'toman, care prevedea recunoaşterea domniei lui Mihai +itea$ul pe viaţă, reducerea
tri/utului la jumătate, în schim/ul acceptării su$eranităţii otomane.
În :?=<, la mănăstirea -ealu 7Bârgovişte8, Mihai va încheia tratatul de alianţă cu udolf al &&,lea de
.a/s/urg, prin care împăratul recunoştea domnia ereditară în familia lui Mihai +itea$ul şi îi promitea
ajutor financiar, iar Mihai recunoştea su$eranitatea lui udolf al &&,lea asupra 0ării omâneşti.
9nirea de la %(22
În mai :?==, 5ndrei )athorJ, noul principe al Bransilvaniei, încheie pace cu turcii
În octom/rie :?== Mihai intră în Bransilvania, /ătălia are loc la Ielim/ăr şi se încheie cu
înfrângerea lui 5ndrei )athorJ.
%a : noiem/rie :?==, Mihai intră triumfător în 5l/a,&ulia şi este recunoscut ca principe al
Bransilvaniei, atât de către -ietă, cât şi de către sultan.
În primăvara anului :ECC, oştirile muntene au pătruns în Moldova, &eremia Movilă fiind alungat. >e
reali$ea$ă astfel, prima unire politică a celor trei ţări române su/ conducerea lui Mihai +itea$ul. !nirea nu
a dăinuit datorită intereselor marilor puteri din $onă, care nu doreau un stat românesc puternic.
În septem/rie :ECC, Mihai este înfrânt la Mirăslău de no/ilimea maghiară, ajutată de generalul
imperial Kiorgio )asta. În octom/rie :ECC are loc intervenţia "oloniei în Moldova şi în 0ara omânească,
care impune la tron mem/ri ai familiei Movileştilor 9 în Moldova pe &eremia Movilă şi în 0ara
omânească pe fratele acestuia, >imion.
În :ECC,:EC:, Mihai se află în pri/egie la +iena şi "raga, unde cere ajutorul împăratului
ha/s/urgic, udolf al &&,lea pe care îl o/ţine, deoarece între timp, no/ilimea maghiară se răsculase
împotriva trimisului imperial, proclamându,l din nou principe pe >igismund )athorJ.
%a ;2:; august se dă /ătălia de la Kurăslău, în care Mihai, ajutat de generalul )asta, îl învinge pe
principele Bransilvaniei, >igismund )athorJ şi recucereşte ţara.
%a =2:= august :EC:, Mihai este asasinat pe #âmpia Bur$ii.
:e la Mi6ai !itea7ul la începuturile modernităţii.
Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii Page 4
>tatutul 0ărilor omâne s,a ameliorat după domnia lui Mihai +itea$ul, tri/utul fiind micşorat
considera/il. În secolul al *+&&,lea, acţiunile lui Mihai au fost luate uneori drept model de alţi domni
români 7adu Ier/an, Mihnea al &&&,lea în 0ara omânească, Ka/riel )ethlen, Kheorghe acoc$i & în
Bransilvania8 care au încercat să menţină autonomia 0ărilor omâne faţă de &mperiul 'toman.
Bransilvania se remarcă în politica europeană prin participarea la ă$/oiul de ;C de ani 7:E:<,
:EA<8.
0ara omânească şi Moldova îşi consolidea$ă autonomia internă în timpul domniilor lui Matei
)asara/ şi +asile %upu.
În :E==, prin Bratatul de la @arloLit$, &mperiul 'toman cedea$ă Bransilvania în favoarea 5ustriei.
%a sfârşitul secolului al *+&&,lea şi începutul secolului al *+&&&,lea, domnitorii români, Ier/an
#antacu$ino, #onstantin )râncoveanu şi -imitrie #antemir au dus o politică de echili/ru între cele trei
mari imperii 7'toman, 0arist şi .a/s/urgic8, încercând să menţină autonomia printr,o politică prudentă şi
legături diplomatice secrete.
În :D::, în Moldova, respectiv în :D:E, în 0ara omânească a fost instalat regimul fanariot, care a
dus la adâncirea dependenţei "rincipatelor faţă de &mperiul 'toman.
>fârşitul secolului al *+&&,lea 9 începutul secolului al *+&&&,lea au repre$entat apariţia în
diplomaţia europeană a 1#hestiunii 2 "ro/lemei orientale3, în cadrul căreia principatele au ocupat un loc
important. 1#hestiunea orientală3 vi$ea$ă moştenirea &mperiului 'toman, dorită de &mperiul 0arist şi de
5ustria, dar interesele unor state precum 5nglia au făcut ca &mperiul 'toman să supravieţuiască mult timp.
>ecolele al *+&&&,lea şi al *&*,lea aduc schim/ări în spaţiul românesc determinate de declinul
&mperiului 'toman, ascensiunea &mperiului 0arist în )alcani, usia, 5ustria şi "rusia îşi dispută dominaţia
asupra 0ărilor omâne, $onei /alcanice şi "oloniei, 4ranţa îşi protejea$ă interesele în 'rient, iar Marea
)ritanie drumul &ndiei, desfăşurarea ră$/oaielor ruso,austro,otomane duce la creşterea influenţei usiei în
detrimentul &mperiului 'toman.
"e parcursul secolului al *+&&&,lea 9 începutul secolului al *&*,lea, pe teritoriul "rincipatelor au
avut loc mai multe ră$/oaie purtate între usia, 5ustria şi &mperiul 'toman, care au provocat românilor
pierderi umane, pagu/e materiale şi pierderi teritoriale. 5stfel, în :D:E,:D:< are loc ră$/oiul austro,
otoman, încheiat cu pacea de la "assaroLit$, în :D:<, prin care austriecii au ocupat )anatul şi 'ltenia. În
:D;?,:D;= se desfăşoară conflictul ruso,austro,otoman încheiat cu pacea de la )elgrad iar 'ltenia revine în
componenţa 0ării omâneşti. În :DE<,:DDA are loc ră$/oiul ruso,otoman încheiat cu pacea de la @uciuc,
@ainargi. În :DD?, )ucovina a fost ocupată de austrieci. În :D<=,:D=:2:D=G se desfăşoară ră$/oiul ruso,
austro,otoman încheiat cu pacea de la &aşi, usia ane(ea$ă teritoriul dintre "rut şi Fistru, devenind vecină
cu Moldova. În :<CE,:<:G în urma ră$/oiului ruso,otoman încheiat cu pacea de la )ucureşti, ruşii au
ane(at )asara/ia.
%a începuturile modernităţii s,a înregistrat revenirea la domniile pământene în "rincipate 7:<GG8,
instaurarea protectoratului rusesc şi încetarea monopolului economic otoman în "rincipate, în urma
Bratatului de la 5drianopol, din :<G=, ca şi conturarea unei 1pro/leme româneşti3 în cadrul pro/lemei
orientale.
"rotectoratul rusesc asupra "rincipatelor omâne se instaurea$ă, de facto prin pacea de la @uciuH,
@ainargi, iar de jure, el se instaurea$ă odată cu Bratatul de la 5drianopol din :<G= şi se va păstra până în
:<?E.
În :<?;,:<?E, desfăşurarea ră$/oiului #rimeii, între usia şi &mperiul 'toman, repre$intă o nouă
etapă a 1#hestiunii orientale3. "rin #ongresul de pace de la "aris 7:<?E8, protectoratul singular al
&mperiului 0arist este înlocuit cu garanţia colectivă a Marilor "uteri europene6 su$eranitatea otomană este
menţinută.
"ro/lema esenţială a românilor în relaţiile internaţionale este unirea "rincipatelor, favori$ată de
tratatul de pace de la "aris. În :<?D îşi desfăşoară lucrările 5dunările ad,hoc de la &aşi şi )ucureşti. În
Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii Page 5
:<?<, #onvenţia de la "aris hotărăşte o unire formală. În :<?=, prin du/la alegere a lui 5l. &. #u$a în
Moldova 7? ianuarie8 şi în 0ara omânească 7GA ianuarie8 puterile garante sunt puse în faţa faptului
împlinit.
Raporturile Ţărilor Române cu mperiul ;toman
În secolul al *&+,lea, plata tri/utului semnifica răscumpărarea păcii, fără alte o/ligaţii din partea
0ărilor omâne.
-in secolul al *+,lea, raporturile dintre 0ările omâne şi "oartă au fost sta/ilite prin capitulaţii
7termenul vine de la latinescul 1capitula3, care înseamnă articol, iar în documentele juridice musulmane
apare cu numele de iadahme, convenţii dintre "oartă şi statele creştine, specifice mai ales secolului al *+,
lea, semnate pentru reglementarea raporturilor politice şi economice 9 se recunoştea autonomia 0ărilor
omâne în schim/ul unor o/ligaţii8.
În secolul al *+&,lea, dominaţia otomană asupra 0ărilor omâne s,a accentuat, regimul tri/utar
devenind unul vasalic 7o/ligaţiile 0ărilor omâne faţă de "oartă cresc foarte mult8.
În secolul al *+&&,lea, "rincipatele române vor promova o politică a(ată pe diplomaţie, pentru a
contracara tendinţele de e(pansiune manifestate în continuare de marile puteri vecine.
Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii Page 6