Galați

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru județul vedeți județul Galați.
Galați
— Municipiu —

Galați - vedere panoramică

Stemă
Poreclă: „Orașul Teilor‖

Galați
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°26′22″N 28°2′4″E45°26′22″N 28°2′4″E

Țară România
Județ Galați
Statut Reședință de județ
Euroregiune Sud-Est
Județ istoric Covurlui
Regiune istorică Galați

SIRUTA 75098
Prima atestare 1445

Subdiviziuni 33 de cartiere

Guvernare
- Primar Marius Stan (USL, ales 2012-)

Suprafață
- Total 246,4 km²

Populație (2011)
[1]

[2]

- Total ▼ 249.432 locuitori
- Densitate 938 loc./km²
- Recensământul anterior, 2002 298.861 locuitori

Cod poștal 800xxx
Prefix telefonic +40 (0)236 / (0)336
Indicativ auto GL

Site: Pagina oficială


modifică
Galațiul este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Galați, județ situat în apropiere
de colțul celor trei frontiere în Moldova, România. Conform ultimului recensământ din 2011,
populatia orașului era de 249.732, fiind al 8-lea oraș din țară ca număr de locuitori.
[3]
Este unul
dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova. Orașul Galați are o
istorie încărcată și datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră
comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre–Main–Rin. Viața economică s-a dezvoltat în jurul
Șantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul Combinatului Siderurgic Arcelor-Mittal și a Portului
Mineralier.
Cuprins
 1 Geografie
o 1.1 Relieful
o 1.2 Localizare
o 1.3 Climă
o 1.4 Precipitații
o 1.5 Curenți de aer
o 1.6 Hidrografia
o 1.7 Caracteristici geografice specifice
 1.7.1 Flora
 1.7.2 Fauna
 2 Istorie
o 2.1 Ipoteze etimologice privind toponimul
o 2.2 Nume în alte limbi
o 2.3 Evenimente importante în istoria Galațiului
o 2.4 Stema
 3 Demografie
o 3.1 Minoritățile din Galați
 3.1.1 Comunitatea armeană
 3.1.2 Comunitatea indiană
 3.1.3 Comunitatea turcă
 3.1.4 Comunitatea elenă
 3.1.5 Comunitatea evreiască
o 3.2 Tradiții și sărbători locale
o 3.3 Administrație și politică
 3.3.1 Primarii orașului Galați
o 3.4 Amenajarea urbană
 3.4.1 Piețe
 3.4.1.1 Piețe distruse
 3.4.1.2 Piețe existente
 3.4.2 Bulevarde
 3.4.3 Cimitire
 3.4.4 Cartierele municipiului
 3.4.5 Zona metropolitană
 4 Obiective turistice
o 4.1 Muzee
o 4.2 Statui și busturi
o 4.3 Lăcașuri de cult
o 4.4 Teatre și cinematografe
o 4.5 Clădiri istorice
o 4.6 Monumente
o 4.7 Parcuri și locuri de relaxare
o 4.8 Alte locuri de agrement
o 4.9 Hoteluri
 5 Economie
o 5.1 Ramuri industriale existente
o 5.2 Firmele și forța de muncă
o 5.3 Centre Comerciale
o 5.4 Spitale
o 5.5 Mass-Media
 6 Transport
o 6.1 Transportul intern
o 6.2 Transportul extern
 6.2.1 Transportul Feroviar
 6.2.2 Transportul aerian
 6.2.3 Transportul rutier
 7 Educație
o 7.1 Unități de învățământ
o 7.2 Biblioteci
 8 Sport
 9 Personalități gălățene
 10 Galațiul în povești, filme și clipuri
 11 Bibliografie
 12 Relații externe
o 12.1 Consulate
o 12.2 Orașe înfrățite
 13 Note
 14 Lectură suplimentară
 15 Legături externe
Geografie
Municipiul Galati este situat în partea de sud a Moldovei, în ValeaSiretului, străbătut de
Dunărea. Este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la
45° 27' latitudine nordică și 28° 02' longitudine estică. Situat pe malul nordic al Dunării, ocupă o
suprafață de 246,4 km
2
, la confluența râurilor Siret (la vest) și Prut (la est), lângă Lacul Brateș, la
circa. 80 de kilometri de Marea Neagră. Cel mai apropiat oraș este Brăila, la doar 15 kilometri
spre sud. Galațiul se află la întâlnirea celor 3 provincii istorice ale României: Muntenia, Moldova
și Dobrogea. Orașul și portul se desfășoară ca un vast amfiteatru cu diferențe de nivel de la 3
până la 55 de metri. Orașul se întinde pe trei terase: Valea orașului, cu altitudine între 3 – 7 m și
altele două, trasate aproape în formă de evantai; prima cu o altitudine între 20 – 25 m (nucleul
orașului medieval, actualmente centrul orașului) și a doua cu altitudini care depășesc 40 m
(orașul modern). Viața comunităților umane a fost influențată în mod direct de către Dunăre, cel
de-al doilea fluviu din Europa ca lungime (2.850 km), cu un debit mediu pe acest sector de 6.199
mc/s, după ce primește în amonte apele râului Siret cu un debit mediu de 210 mc/s (cel mai mare
afluent de pe teritoriul românesc). Fluviul își continua drumul spre Marea Neagră după ce
primește, în avalul porturilor din Galați, apele râului Prut, cu un debit mediu de 86 mc/s. Debitele
Dunării au o variație importantă, în funcție de anotimp și an, cu valori maximale în luna mai
(18.000 - 19.000 mc/s) și minimale in cursul verii (2.000 - 2.450 mc/s). Datorită șenalului adânc
până în zona orașului Brăila, Dunărea este declarată maritimă.


Turnul de Televiziune Galaţi
Distanța dintre Galați și porturile pe Dunăre
Orașul Directia Distanța pe Dunare
Brăila Amonte 20 km
Calafat Amonte 645 km
Călărași Amonte 220 km
Cernavodă Amonte 150 km
Corabia Amonte 480 km
Drobeta Turnu-Severin Amonte 781 km
Giurgiu Amonte 343 km
Isaccea Aval 43 km
Oltenița Amonte 280 km
Orșova Amonte 804 km
Turnu Măgurele Amonte 447 km
Tulcea Aval 79 km
Zimnicea Amonte 404 km
[4]

Relieful
În 1927, conform monografiei dedicate orașului Galați de profesorul Gh. N. Munteanu Bârlad,
forma acestuia era de triunghi, având la sud Dunărea, la răsărit lacul Brateș și râul Prut, la apus
Siretul și lacul Cătușa. La Galați se găsesc două mari forme de relief ale țării: Câmpia Română și
Podișul Moldovei ce oferă o priveliște cu înălțimi domolite, cuprinse între 310 metri la nord și 5
metri la sud. Zona corespunde punctului de întâlnire a provinciilor fizico-geografice est, sud și
central-europeană. Cea mai importantă unitate este Lunca Dunării ce se întretaie aici cu Lunca
Prutului și Lunca Siretului. Lunca Siretului este alcătuită din brațe despletite ale cursului
Siretului, din brațe părăsite sub formă de belciuge, ostroave incipiente și ostroave vechi sau
grinduri.
Localizare
Climă
Dat fiind faptul că județul Galați reprezintă o poartă spre nord-est și spre sud-vest, el se găsește
sub influența maselor de aer continental estice și mai putin sudice, lipsind aproape cu totul
influența aerului vestic care este oprit de paravanul munților Carpați. Temperatura medie anuală,
calculată pe o perioadă de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este
de 21,3 grade C. În timpul iernii, deasupra județului Galați vin din nord și nord-est mase de aer
rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura
medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura
medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. Cea mai mare temperatură înregistrată a fost atinsă în
august 1904 când termometrle arătau 39,4 grade Celsius, iar minima a fost atinsă în februarie
1927 când termometrele au coborât la -28,6 grade Celsius. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu
temperaturi de peste 10 grade C. Repartiția anuală a precipitațiilor este neuniformă, cele mai
mari cantități de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este
Crivățul, care reprezintă 29% din frecvența anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este
Austrul, cel din sud, cu o frecvență de 16%, bate mai mult vara și este destul de uscat. Pe
teritoriul județului mai bate un vânt mai puțin cunoscut care aduce ploi și se numește Băltărețul.
Mai puțin cunoscut este Coșava. Clima, așa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-
continentală. Conform unui memoriu de prezentare a județului Galați, mediile multianuale în
municipiul Galați sunt:
Precipitații
 Presiune medie la nivelul stației: 1008,4
mb
 Presiune medie la nivelul mării: 1017,4
mb
 Temperatura medie anuală 10,5: grade
Celsius
 Temperatura maximă medie 15.5: grade
C
 Temperatura minimă medie 6.1: grade C
 Cantitatea lunară de precipitații medie:
477 l/m
2

 Număr de zile (mediu) cu precipitații:
66 zile
 Durata de strălucire a soarelui (medie):
184,3 ore
[5]

Curenți de aer
Hidrografia
Poziția Galațiului este peninsulară deoarece este înconjurat de ape din 3 părți. Toate aceste artere
hidrografice prin caracteristicile lor deosebite au contribuit la dezvoltarea portului care a fost
într-o anumită etapă istorică cel mai mare port al României.
 Dunărea, al doilea mare fluviu al Europei, primul fiind Volga, a constituit unul dintre cele
mai traficate drumuri ale Europei încă din antichitate când Dunărea se numea Ister.
Dunărea produce o deosebită impresie asupra călătorului mai ales asupra celui care o
vede pentru prima dată. Prezența Dunării reprezintă fără îndoială atracția specifică
Galaților. Însuși marele Kogălniceanu când a văzut pentur prima dată Dunărea a rămas
uimit și de atunci a avut un interes măreț pentru portul și ținutul Covurluiului. În 1927 se
putea urca din Valea Orașului către orașul modern prin 14 vaduri. Dunărea este un fluviu
cu un curs unic, având adâncimi între 20 și 36 de metri. Lățimea albiei minore este de
776 metri. Cota cea mai ridicată a Dunării a fost atinsă în 2010 când digul de protecție
din Valea Orașului a început să crape, măsurând 768 de cm, iar cea mai scăzută în 1921
când a măsurat 48 de cm.
 Siretul, care izvorăște din Carpații Păduroși ai Ucrainei, este cel mai mare râu interior al
țării care străbate Moldova de la nord la Sud. Cursul Siretului, "apă cu toane", cum o
numește poporul este caracterizat de numeroase meandre și o luncă largă acoperită cu
zăvoaie. În albie care uneori depășește lățimea de 100 de metri apar insule atunci când
apele sunt scăzute. Cel mai important afluent al Siretului este Bistrița care, la rândul ei,
mai colectează alte râuri și pârâuri.
 Prutul, celălalt râu de lângă municipiul Galați, are un debit mediu de 85,5 mc/s curgând
printre maluri asimetrice. Prutul are afluenți mici, cel mai important fiind Horincea, cu
afluenții săi Oarba și Lișcov.
 Chineja, un pârâu care curge pe un braț părăsit al Prutului adună apele văilor Băneasa,
Covurlui, Frumușița, Ijdileni, Slivna, etc. Apele Chinejei se varsă în Lacul Brateș.
 Lacul Cătușa este în vestul orașului, în valea dintre oraș și Combinatul Siderurgic.
Împreună cu fosta pădure de la marginea Galaților, care acum a devenit Cimtirul Sfântul
Lazăr forma Centura Verde a Orașului, care avea rolul de curățire a aerului. Lacul este
folosit pentru deversarea deșeurilor Combinatului Siderurgic, dar și pentru
antrenamentele kaiaciștilor. În nordul lacului se varsă un mic pârâu. La sud este mărginit
de calea ferată ce duce spre nodul feroviar Barboși.
 Lacul Brateș se află în zona de nord-este a municipiului Galați. Legătura cu râul Prut s-a
realizat prin amenajarea văii Ghimia. Trebuie amintit că pânâ în 1964 lacul Brateș avea
72 de kilometri pătrați, dar prin lucrări suprafața a fost redusă la 24 de kilometri pătrați.
Caracteristici geografice specifice
Flora
Vegetația reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est-europeană, sudică și atlantică.
Predomină vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă
(papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele
plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are
rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei,
stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim
plop, răchită, salcie, arin, etc.
Fauna
Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților
și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi,
arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri,
pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din
cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept
urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se
înmulți cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutului se
găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim
bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega,
păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc.
Primăvara apare și scrumbia de Dunăre.
Istorie
Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic
al bălții Mălina (în nord-vestul municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramica de tip
Stoicani-Aldeni, unelte confecționate din stilex și os, datând din neolitic. Tot în această zonă, de
data aceasta pe malul sudic s-a descoperit un sceptru de piatră aparținând culturii Coșlogeni din
perioada de sfârșit a Epocii Bronzului. Orașul s-a dezvoltat pe bazele unei străvechi așezări
dacice, existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul Dunării care, începând cu perioada celor două
razboaie romane purtate împotriva dacilor, în 101-102 și 105-106, va cunoaște influența
civilizației romane, devenind dependentă, probabil, de castrul roman învecinat de la Barboși, ca
și în multe alte cazuri întâlnite în provincia romană Dacia. Noua așezare daco-romană formată în
vadul Dunării, localizată în secolul III d. Hr. undeva la sud de locul actualei Biserici Precista, dar
care a fost, în timp, nimicită de apele fluviului care străbat malul stâng. Descoperirile făcute în
ultimii ani dovedesc continuitatea așezării din Vadul Dunării în secolele VII-XI: tezaurul de la
Galați format din 12 monede de argint bizantine emise între anii 613-685, mormântul cuman din
partea vestică a Bisericii Precista precum și o monedă bizantină din vremea împăratului Mihail
IV Paflagonianul (1034-1041). Aceste descoperii demonstrează că Galații datează din perioada
anterioară întemeierii statului moldovean. Cele mai vechi urme arheologice datează din neolitic,
mai precis din epoca fierului. În mod cert în prima epocă a fierului au existat așezări umane aici,
drept pentru care în Vatra Orașului s-au găsit vârfuri de săgeți din fier provenite dintr-un
mormânt tumular datând din secolul IV î.Hr. La Barboși au fost descoperite vase grecești, datând
din secolul V î.Hr. Barboșii au fost o importantă davă dacică, cetate fortificată ce a durat aproape
500 de ani. Aici s-a descoperit și un sanctuar asemănător celui de la Sarmizegetusa. Cetatea
dacică de la Barboși a fost cucerită de romani, care apoi au fortificat zona, fapt confirmat și de
către Dimitrie Cantemir și Miron Costin.


Primul sigiliu al târgului Galaţi - secolul XV
Prima menționare documentară a orașului Galati (pe atunci târg) datează din 1445 (într-un act
semnat de domnitorul Ștefan al II-lea). Galațiul a crescut în importanță după ce turcii au cucerit
cetățile Chilia și Cetatea Albă, în iulie-august 1484, orașul ramânând singurul port al Moldovei
cu rol important în comerțul intern, dar și în cel polono-turc. În 1789, în timpul războiului ruso-
turc din 1789 - 1791, Galațiul a fost incendiat de către armatele generalului rus Mihail
Kamensky, aceasta fiind una dintre numeroasele pustiiri care au fost îndurate de oraș în
războaiele ruso-turce din sec. XVIII și începutul secolului al XIX-lea. În ciuda acestor perioade
grele, comerțul și navigația se dezvoltă în așa fel încât Rusia înființează, în anul 1775, primul
consulat local, iar Franța și Anglia organizează vice-consulate, în anul 1805. În 1850, SUA își
deschide un viceconsulat, ridicat la rangul de consulat în 1858, prin decizia președintelui
american James Buchanan de a-și numi un consul la Galați. Începând cu anul 1834, vapoare cu
aburi austriece fac deja curse regulate din Galați. Mai mult decât atât aici se făcea un important
comerț de tranzit cu țările germane. Construcța de nave militare de mari dimensiuni era o
importantă activitate economică a orașului, în acest sens un călător prin Țările Române, abatele
Bošković, afirmă că: „Am văzut acolo o corabie foarte mare, de felul acelora cărora turcii le
spun caravele, care se află pe șantier, gata să fie lansată la apă. Fusese comandată de Isaac-
aga, vameșul cel mare al Constantinopolului. Vasul era foarte mare, șaptezeci de pași pe
șaptesprezece și încărcată cu optzeci și patru de tunuri de bronz.”


Hatmanul Ivan Stepanovici Mazepa, eroul naţional al Ucrainei
La Galați a trăit în tinerețe Petru Rares, fiul lui Ștefan cel Mare, timp în care a făcut comerț cu
pește. A urmat la conducerea Moldovei și a avut două domnii. Hatmanul Mazepa a fost
înmormântat la Galați la biserica Sf. Gheorghe, care era închinată laIerusalim. Biserica Sf.
Gheorghe din Galați a fost ridicată „prin osârdia dumnealui Hagi Mihalachi, în timpul lui Istrate
Dabija Voievod, în anul 7172, deci 1664, aprilie 1”, așa cum reiese din inscripția bisericii [16].
La construirea ei s-au folosit materiale din castrul roman de la Barboși (cartier al Galațiului), iar
ctitorul, probabil un negustor, a închinat biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim. Hatmanul
Mazepa a fost înmormântat în biserică, în mijlocul navei, într-un mormânt cu boltă construit din
cărămizi. După înfrângerea lui Dimitrie Cantemir de la Stănilești, tătarii jefuiesc și incendiază
Galații, biserica Sf. Gheorghe este prădată.
[6]
În zilele noastre două cartiere și un parc din
municipiu poartă numele hatmanului Mazepa.


Galaţiul în 1826


Imagine din Strada Domnească (1906)
Începuturile secolului XIX găsește Galațiul total implicat în evenimentele deosebit de importante
ale vremii. Astfel, numele orașului este strâns legat de începuturile mișcării eteriste în Țările
Române. Acțiunea de la Galați, așa cum este cunoscută de istorici, reprezintă un șir de
evenimente petrecute în portul dunărean, de la înființarea primei Eforii din Principate în acest
oraș, culminând, în februarie 1821, cu măcelărirea supușilor otomani din Galați. Acțiunea de la
Galați trebuie considerată și plasată în rândul momentelor importante care au determinat evoluția
mișcărilor anului 1821. Masacrul de la Galați, repetat curând în alte orașe ale Moldovei, avea să
deschidă, în fapt, un lung deceniu de confruntări greco-otomane. Continuarea acțiunii va
demonstra din plin temeinicia motivelor care impuseseră alegerea portului dunărean printre
centrele principale ale insurecției eteriste.
[7]
În 1837, Galațiul dobândește statutul de port liber,
(porto-franco), iar după războiul Crimeei din 1854 - 1856 devine, împreună cu Sulina, sediu al
Comisiei Europene a Dunării. Prealabil Unirii Principatelor din 1859, orașul este condus de
pârcălabul Alexandru Ioan Cuza, născut la Bârlad, ales ulterior ca domnitor în Moldova și în
Țara Românească. Reședința sa, situată pe Strada Al. I. Cuza, în apropierea gării orașului,
găzduiește în prezent un muzeu. După Unirea Principatelor, dezvoltarea orașului s-a accelerat. S-
au înființat noi școli primare și s-a deschis, la 26 octombrie 1864, Școala superioară de comerț
"Alexandru Ioan I", iar în anul 1867 s-a înființat una dintre cele mai vechi instituții de studiu
liceal din țară, Liceul „Vasile Alecsandri‖. De la câteva fabrici în 1870, s-a ajuns la 41 în 1908.
Ștefan Zeletin, în lucrarea sa Burghezia română, nota că: „În procesul de naștere a Românei
moderne trebuie să se deosebească două mari curente: unul zgomotos dar superficial, anume al
ideilor liberale care pleacă de la Paris spre București și Iași; altul tăcut dar adânc, care pleacă
de la Londra spre Galați și Brăila: e curentul economiei capitaliste engleze.” Activitatea
comercială s-a dezvoltat și din cauza exportului masiv de cereale, poziția importantă pe care o
avea portul Galați în exportul țării fiind remarcată și de consulul Franței din oraș care, la 8 aprilie
1870, nota că: „portul Galați a devenit antreprenorul general al cerealelor pe care Moldova le
exportă pe Dunăre și Marea Neagră în Anglia, Franța și Italia”. Se recunoștea că înflorirea
orașului se datora regimului de oraș „porto-franco‖, însă la 22 decembrie 1882 acest statut a fost
înlăturat.


Galaţiul în 1973
Totuși, între anii 1900-1914, orașul desfășura un considerabil comerț de cereale și cherestea, în
care se implicau și reprezentanții celor 16 consulate străine din oraș. O revoltă țărănească a
izbucnit în regiune în 1907, aceasta fiind înăbușită de armata română. În 1911, la Galați se
dezvelește prima statuie din țară a poetului Mihai Eminescu. În perioada interbelică, (dar și
înainte), Galațiul a fost reședința județului Covurlui, mai apoi a Ținutului Dunării odată cu
reorganizarea administrativă a lui Carol al 2-lea, după model italian. Orașul a cunoscut o înflorire
deosebită, devenind, la recensământul din 1930, din punct de vedere al populației, aproximativ
112.000 de locuitori, al cicilea oraș al țării, fiind devansat doar de București, Chișinău, Iași și
Cernăuți.
În timpul celui de-al 2-lea război mondial, Galațiul a fost bombardat de aviația rusă și apoi de
cea germană, centrul istoric fiind distrus aproape în întregime, "gara de călători", o clădire
impunătoare, inaugrată de regele României în data de 13 septembrie 1872 fiind distrusă la fel ca
și multe alte clădiri istorice. În 1952 devine reședința regiunii Galați, ca mai apoi să devină
reședința actualului județ Galați. Din 1965 cunoaște o nouă înflorire, o dată cu începutul
funcționării combinatului siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din Europa de Est.
Ipoteze etimologice privind toponimul
Descoperirea tezaurului de la Bărboși, format din 3.700 de monede de argint cu inscripționările
grecești Gallati și Kallatiasy, ar înclina balanța către teoria susținută de Vasile Pârvan și Carl
Petsch, care are la bază numele provinciei romane Galatia din Asia Mică. Kallatiasy ar aduce
mai degrabă cu Callatis (Mangalia), colonia greacă din Dobrogea care a fost centru de emisii
monetare. În privința provinciei romane Galatia din Asia Mică, este valabilă aceeași remarcă.
Totuși, etimologia toponimului nu poate fi legată de circulația monetară.
[necesită citare]
. Însă de aici
au plecat misionarii creștini care au participat la convertirea la creștinism a populației din fosta
Dacie. Astfel, în anul 313, împăratul Constantin cel Mare a înființat un vicariat condus de vicarul
Cocceius Galatus. A luat ființă și o colonie numită Galati.
[necesită citare]
Evenimentul este confirmat
de o piatră funerară a unui cetățean roman din Histria datând din anul 157 d.Hr. O altă ipoteză,
mai puțin plauzibilă, este legată de numele celților gali, care în antichitate ar fi trecut prin zonă în
drumul spre Galatia din Asia Mică.
Potrivit unei alte ipoteze, toponimul Galați (împreună cu toponimul Calafat) reprezintă o
adaptare a denumirii turcești pe filieră dialectală pecenegă sau cumană a cuvântului arab kala'at
"cetate, fortăreață"
[8]
(vezi comparativ cuvintele kala, kale și kula "culă" din limbile turcice
contemporane).
O altă ipoteză ar fi cuvântul grecesc γαλάζιο (galázio) "azur"; întemeietorii așezării ar fi putut fi
coloniști greci antici originari proveniți din coloniile situate în Dobrogea.
Având în vedere că topicul Galați este destul de răspândit în România, ipoteza cea mai plauzibilă
este cea a lui I. Bogdan. Caracterul comun al acestei denumiri se putea forma doar pe baza unui
onomastic slavo-român „Gal‖ căruia i s-a adăugat sufixul „aț‖, formă destul de răspândită în
slava meridională. Rădăcina „Gal‖ aparține fondului de cuvinte slave, având sensul de „murdar‖
sau „noroi‖, care, ulterior, a suferit o transformare semantică, căpătând înțelesul de „negru‖.
Astfel, adjectivul „Gal‖, prin sufixul „aț‖ s-a substantivizat.
Nume în alte limbi
Limba
Traducer
e
Bulgară / Rusă Галац

Ebraică ץאלאג

Germană Galatz

Lituaniană Galacis

Tamil

Telugu


Franceză Galatsi

Belorusă Галаті

Ucraineană Ґалаті

Engleză Galatz

Greacă Γαλατσι

Gujarati

Maghiară Galac

Turcă Kalas

Japoneză ガラツ

Sârbă Галати

Poloneză Gałacz

Coreeană 갈라 치

Gruzină Gალათი

Armeană Գալատի

Arabă ي تلاج

Persană ی تلا گ

Chineză 加拉茨

Hindi

Kannada


Evenimente importante în istoria Galațiului
 1418: O atestare documentară posibilă, în lista orașelor din Țările Române care și-au
trimis reprezentanți la Conciliul de la Constanța. Apare o localitate cu numele de Galff,
posibil să fi fost Galați.
 1445: Prima atestare documentară sigură a Târgului Galați în uricul lui Ștefan Vodă, fiul
lui Alexandru cel Bun, acordat Mănăstirii Humorului la 23 septembrie.
 1484: Orașul Galați rămâne singurul port al Moldovei.
 1590: Este deschis primul cimitir Evreiesc.
 1631-1633: Se construiește prima biserică catolică, din lemn, acoperită cu șindrilă, situată
lângă piața târgului.
 1641: re loc prima atestare documentară a Târgului Săptămânal, situat în zona actualei
Piețe Vechi.
 1647: Este terminată zidirea Bisericii Fortificate Sfânta Precista, construită din piatră
lustruită luată de la Castrul Roman Tirighina-Barboși.
 1676: Se înființează o poștă rusească între Galați și Iași. Tot în acest an Delacroix notează
în jurnalul său, că după Iași, Galațiul este al 2-lea oraș al Moldovei
 1709: Este inhumat hatmanul Ivan Stepanovici Mazeppa.
 1710: După înfrângerea de la Stănilești, tătarii și otomanii pustiesc Galațiul.
 1775: Imperiul Rus înființează primul Consulat Local.
 1789: Galațiul a fost ars din temelii de către armatele generalului rus Mihail Kamensky.
 1805: Franța și Anglia înființează vice-consulate.
 1821: Galațiul a fost ars pentru a 3-a oară de grecii eteriști și de otomani. Revoluția lui
Tudor Vladimirescu se simte și la Galați. Aici au fost măcelăriți toți supușii Imperiului
Otoman. Masacrul de la Galați va deschide un șir lung de confruntări otomano-grecești.
 1831: Populația orașului era de 8.605 locuitori.
 1832: Se deschide prima Școală din juteț, Școala Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.
 1834: Primele curse regulate din Galați cu vapoare austriece.
 1836: Se înființează primul Spital Obștesc sub egida Spiridoniei din Iași. La începutul
primei conflagrații mondiale spitalul funcționa cu 125 de paturi și avea 3 secții: chirugie,
medicină și contagioși.
 1837: Pe 1 ianuarie Galațiul este declarat port liber (porto-franco), alături de Brăila.
 1842: Populația orașului crescuse de aproximativ 3 ori, ajungându-se la 25.000.
 1844: Se înființează Fabrica de Conserve.
 1846: Se înființează un serviciu permanent de vapoare între Galați și Odessa
 1847: Orașul Galați este vizitat de Franz Liszt.
 1850: Statele Unite Ale Americii înființează vice-consulat.
 1852: Navele din Galați aveau destinații din ce în ce mai diversificate cum ar fi:
Stavanger și Bergen în Norvegia; Bremen în Germania; Marsilia în Franța; Livorno,
Genova și Ragusa în Italia; Amsterdam în Olanda; Corfu, Reni, Odessa, Istanbul, Trieste,
Alexandria, etc.
 1854-1855: Se construiește prima linie telegrafică între Galați și Iași, care mai apoi a fost
extinsă la Sulina și Ismail.
 1856: Galațiul devine sediu al Comisiei Europene a Dunării, după Războiul Crimeei,
decizie luată de marile puteri ale vremii. Sediul era în actualul sediu al Bibliotecii V.A.
Urechia. La 4 noiembrie Comisia își începe activitatea cu delegați ai Angliei, Austriei,
Rusiei, Sardiniei, Prusiei, Franței și Turciei. Tot în acest an se deschide o sucursală a
Băncii Otomane, prima sucursală a unei bănci străine din Moldova.
 1857: Își deschide o sucursală la Galați și Banca Națională a Moldovei. Se tipărește
primul ziar românesc numit "Gazeta Danubiu".
 1858: Statele Unite Ale Americii ridică vice-consulatul la grad de consulat.
 1860: Faima Galațiului devenise atât de mare, fiind mai cunoscut în lume decât în țară,
drept urmare, oamenii de seamă ai vremii, printre care patrioții Alexandru Ioan Cuza și
Costache Negri care pregăteau unirea Principatelor Române se gândeau serios la Galați
ca noua capitală a Principatelor datorită comerțului și economiei care era în avânt. O
simplă estimare a vremii a lucrurilor exportate sau manufacturate la Galați trecea de 110
milioane de lei.
 1861: Se deschide Fabrica de Lumânări.
 1862: Se finalizează șoseaua Galați-Brăila. Fabrica de Argăsit Piei își începe activitatea.
 1864: Pe 2 octombrie este deschisă Școala Superioară de Comerț Alexandru Ioan I.
 1867: Se înființează Liceul Vasile Alecsandri, care în prezent este Colegiu Național.
 1869: La 5 noiembrie circula pentru prima dată un tren pe relația portul Galați - gara
Barboși. Odată cu deschiderea Atelierelor C.F.R. se inaugurează și Parcul Municipal
Mihai Eminescu. Se înființează și Fabrica "Leul" pentru sârmă și cuie.
 1870: În Galați sunt deschise câteva noi fabrici. Se încep curse navale între Galați și
Brăila. În iulie Se pune în circulație linia ferată Galați - Tecuci.
 1872: Pe 13 septembrie este inaugarată de către Regele Carol I, Gara de Călători, o
clădire impunătoare. Se deschide și linia ferată București - Brăila - Barboși - Galați -
Bârlad.
 1877: Se construiește prin concesiune rusă linia ferată Odessa - Tiraspol - Cetatea Albă -
Reni - Galați.
 1878: Se deschide Arsenalul Marinei Militare
 1881: Se intalează primele linii telefonice care făceau legătura între Primărie, Turnul de
Observație al Mănăstirii Mitoc, Pompieri și Poliție.
 1882: Pe 22 decembrie regimul de port liber este înlăturat. Începe construcția tunelului
feroviar de sub cartierul Vadu Ungurului.
 1884: Se construiește Spitalul Militar cu 88 de paturi, pe locul fostului "Obor de fân".
 1887: Se deschide Fabrica de Produse Chimice și Ambalaje "Albina".
 1889: Se înființează Biblioteca V.A. Urechia.
 1894: Se deschide Fabrica de Ulei "Etna".
 1895: Se deschide Fabrica de Cherestea "Goetz".
 1900: Se deschide Uzina Electrică. Pe 14 august se deschide prima linie de tramvai din
oraș. Exploatarea a început cu 30 de trăsuri. Traseul pornea din docuri și urca pe Strada
Portului spre centru. De aici o linie mergea pe Strada Brăilei până la capăt iar alta pe
Strada Mavromol până la Strada Holban. O linie trecea pe Strada Mihai Bravu până la
Grădina Publică, altele făceau legătura între gara de călători și port. Linia de pe Strada
Tecuci continua pe Strada Traian până la Spitalul "Elisabeta Doamna". În acest an
populația orașului a fost evaluată la aproximativ 80.000 de locuitori.
 1902: În acest an rețeaua tramvaielor electrice avea 13 kilometri. Înaintea introducerii
tramvaiului la Galați se circula cu trăsuri, omnibuze și tramcare, după modelul celor din
București.
 1907: Izbucnește revolta țărănească, dar este înnăbușită rapid de armată.
 1908: Galațiul avea 41 de fabrici deschise ce lucrau la capacitate maximă.
 1911: Se dezvelește prima statuie a poetului Mihai Eminescu.
 1914: Galațiul avea 16 consulate străine.
 1919: Se înființează Liceul Comunității Evreilor, în prezent Colegiul Alexandru Ioan
Cuza.
 1922: Se înființează Laminorul "Titan", ce furniza tablă subțire și tablă plumbuită, iar din
1932 tablă zincată.
 1923: Se înființează Fabrica de Ulei "Prutul".
 1926: Prima cursă aeriană din România a avut loc între Galați și București
 1927: Rețeaua de tramvai electric din Galați avea 15,5 km fiind răspândită pe 8 străzi și
deservită de 23 de vagoane.
 1930: Galațiul avea 112.000 de locuitori, fiind al 4-lea oraș din Regatul României. Avea
20 de consulate și era considerat cel mai european oraș al României.
 1938: Galațiul devine reședința Ținutului Dunării, după organizarea fascistă a regelui
Carol al II-lea.
 1939: Se înființează Casa Corpului Didactic.
 1944: Galațiul este bombardat de aviația americană și de aviația germană în retragere.
90% din clădiri, locuințe și parcuri sunt distruse. La 24 august 1944 Străzile Portului și
Domnească sunt distruse complet prin minare.
 1950: Orașul mai număra doar 80.000 de locuitori după război.
 1945: Începe reconstrucția orașului după model comunist.
 1952: Galațiul devine reședința Regiunii Galați.
 1956: Se vehiculează prima dată ideea unirii Galațiului cu Brăila. Autoritățile comuniste
iau legătura cu o firmă elvețiană pentru a pune tramvai de viteză pe dig.
 1965: Începe construcția Combinatului Siderurgic Galați, care avea să devină simbolul
țării socialiste, asociat cu independența industrială față de U.R.S.S..
 1967: Se deschide Combinatul Siderurgic Galați. Orașul avea 156.000 de locuitori, iar
colosul industrial 73.000 de angajați.
 1971: Se dublează linia feroviară Făurei - Galați.
 1977: Cutremur în care o parte din clădiri se prăbușesc. 2 blocuri din cartierul Țiglina 4
sunt practic lipite și în ziua de azi.
 1989: Pe 10 septembrie are loc tragedia navei de pasageri Mogoșoaia, care a fost lovită
de o barjă bulgărească. Doar 16 oameni scapă cu viață.
 1992: Galațiul număra 326.000 de locuitori fiind al 5-lea oraș din România.
 1995: Se inaugurează Monumentul Eroilor Revoluției din 1989.
 2004: Se deschide pe 4 mai primul și cel mai mare Parc de Tehnologie a Informației din
țară.
 2005: Orașul este puternic inundat de la ploile abundente. Canalizările au refulat.
 2009: Se inaugurează Monumentul Eroilor Contemporani, în cinstea celor 3 gălățeni
morți în războiul din Afganistan. Acest monument stârnește discuții cu privire la
asemănarea lui cu un monument francmason datorită celor 3 coloane în stil Ionic, Doric
și Corintic. În același an Episcopia Dunării de Jos este ridicată la rang de Arhiepiscopie.
 2010: Faleza inferioară și străzile din Valea Orașului sunt inundate. Digul de protecție din
valea orașului este fisurat, cotele Dunării depășind maximul istoric înregistrat.
 15 Mai, 2011: Echipa de fotbal F.C. Oțelul Galați se încoronează campioana României.
Stema
Stema orașului Galați este un scut tăiat de un brâu ondulat de argint; în partea superioară, pe fond
albastru, este o corabie neagră cu două catarge având pânzele și flamurile din argint, navigând pe
o apă; câmpul inferior, despicat; în dreapta pe fond roșu, doi pești de argint, ridicați cu capetele
întoarse spre flancurile scutului; în cartierul secund, pe fond auriu, un caduceu negru. Scutul este
timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri. Ambarcațiunea din partea
superioară a scutului amintește că acest oraș este un important port la Dunăre, atestarea lui
documentară port, datând din secolul al XV-lea; peștii scot în evidență faptul că acest port a avut
un rol definitoriu în dezvoltarea pescuitului; caduceul este atribuit zeului Mercur, zeu al
comerțului. Acesta simbolizează intensa activitate comercială praacticată la Galați. Orașul, în
1711, conform afirmației lui Dimitrie Cantemir, centrul comercial cel mai important de pe întreg
parcursul Dunării, statut întărit după spargerea, în 1774, a monopolului otoman din zonă și mai
ales după desființarea definitivă a acestuia în 1829.
Demografie
Conform datelor Recensământului locuințelor și populației din 2011, orașul avea o populație de
249.432 locuitori.
 1831: || 8.605 locuitori
 1842: || 25.000 locuitori
 1850: || 52.765 locuitori
 1850: || 52.765 locuitori
 1900: |||| 62.678 locuitori
 1912: ||||71.641 locuitori
 1930: |||||||||| 100.611 locuitori
 1941: |||||||||||||| 91.765 locuitori
 1948: |||||||||||||| 80.411 locuitori
 1956: ||||||||||||||||||| 95.646 locuitori
 1966: |||||||||||||||||||||| 151.415 locuitori
 1977: |||||||||||||||||||||||||||||| 238.292 locuitori
 1992: |||||||||||||||||||||||||||||||||| 326.141 locuitori
 2002: ||||||||||||||||||||||||||||||| 298.861 locuitori
 2011: ||||||||||||||||||||||||||||| 249.732 locuitori
Evoluția populației municipiului
Galați
An Populație ±%

Recensământ
1831
8605

Recensământ
1842
25.000

300%

Recensământ
1900
62,678

120%

Recensământ
1912
71,641

14.3%

Recensământ
1930
100,611

40.4%

Recensământ
1948
80,411

−20%

Recensământ
1956
95,646

18.9%

Recensământ
1966
151,412

58.3%

Recensământ
1977
238,292

57.3%

Recensământ
326,141


1992 36.8%
Recensământ
2002
298,861

−8.3%

Recensământ
2011
249.732

−20%

Evoluția populației la recensăminte:



Minoritățile din Galați
Comunitatea armeană
Primii armeni s-au așezat în portul Galați prin veacul al V-lea creștin.
[necesită citare]
În timp,
numărul lor a crescut, fiind cunoscuți drept buni comercianți și renumiți artizani în prelucratul
bijuteriilor. În toate timpurile, armenii din țările române au avut libertatea de a-și exercita cultul,
scrie Dimitrie Cantemir.
[necesită citare]
De reținut că diferențele dintre ortodoxia românească și cea
armeană nu sunt mari și ele țin de hristologie.
[judecată de valoare]
"Bisericile armenești nu sunt nici
mai mici, nici mai puțin ornamentate decât cele ortodoxe și ei sunt liberi (armenii) să-și practice
cultul".
[necesită citare]
Voievodul Alexandru cel Bun (1400-1430) aduce în țară, prin anul 1418,
primele familii de armeni, pe care le stabilește în șapte orașe din Moldova, printre care și
Galațiul, pe atunci, comunitatea armeană fiind foarte numeroasă.
[necesită citare]
Primele mențiuni
despre o biserică armenească în oraș vin din veacul al XVII-lea, de la misionarul catolic Maria
Luigi Bidu (1669), care menționa între altele că o biserică armeană din Galați era păstorită de
Episcopul armean Sahag.
[necesită citare]
În 1821, se știe că revoluționarii greci (în vremea Eteriei) au
găsit adăpost în acest sfânt locaș, dar fiind incendiat de turci, se înțelege că și biserica a ars. A
fost ridicată alta cu hramul "Născătoarei de Dumnezeu", din lemn, pe locul pe care la 1858, a
fost ridicată actuala biserică, resfințită de Înalt Prea Sfințitul Mardichian în 2008. Strada pe care
s-a așezat biserica cu un veac și jumătate în urmă are un nume sugestiv: "Armenească". Astăzi, la
Galați, mai trăiesc aproximativ 60 de familii armenești care conviețuiesc în bună înțelegere cu
gălățenii.
[necesită citare]
Adeseori, doar numele îi diferențiază de etnicii români.
Comunitatea indiană
Din anul 2002, de când SIDEX Galați a fost vândut patronului Lakshmi Mittal la Galați, în
centrul orașului și-a făcut apariția comunitatea indiană. Toți membri sunt bogați
[necesită citare]
și
locuiesc în blocuri rezidențiale lângă Școala Generală 28. Sunt ultradotate, paznic 24 de ore, 7
zile pe săptămană iar copii lor învață la Școala 28. Nu s-au organizat în asociații dar au la nivel
de școală câteva manifestări culturale.
Comunitatea turcă
În Galați au mai rămas câțiva urmași ai turcilor ce erau așezați prin zonele Dunării, dar
majoritatea care alcătuiește astăzi comunitatea turcă din Galați sunt veniți de după revoluție,
mulți dintre ei afaceriști, căsătoriți cu românce și care sprijină proiecte culturale și tradiții
turcești. De curând
[Când?]
s-a făcut un documentar despre Mărturiile civilizației turce la
Galați.
[necesită citare]
Sunt planuri pentru ridicarea unei moschei în Galați și pentru deschiderea unui
cimitir musulman.
[necesită citare]

Comunitatea elenă


Sediul comunităţii elene
Comunitatea elenă din Galați care, alături de cele din București, Constanța și Brăila, se numără
printre cele mai vechi și mai reprezentative din țară, număra în perioada interbelică peste 10.000
de membri.
[necesită citare]
Dupa ce în anii 1947-1948 organizația grecilor și-a întrerupt activitatea
pentru o lungă perioadă de timp, în urma schimbării din decembrie 1989, în luna aprilie 1990
Comunitatea elenă din Galati (C.E.Gl.) a fost reînființată, ea fiind continuatoare a vechii
comunități grecești și, prin urmare, moștenitoarea de drept a bunurilor pe care le-a deținut
aceasta. Plecările masive ale grecilor din perioada anilor '48-'50 și repatrierea din anii '75-'80 a
partizanilor au făcut ca organizația grecilor din Galați, care este afiliată la Uniunea elenă din
București, să numere în prezent doar aproximativ 1000 de membri, dintre care 78 sunt
simpatizanți.
[necesită citare]
Comunitatea grecilor revendică în acest moment
[Când?]
Biserica
Metamorphosis din Galați (actuala Biserică Greacă), precum și toate imobilele comunității din
jurul acesteia, practic, pe lângă biserică, grecii din Galați mai dețineau actualul restaurant
Olimpic, cinematograful Central, clădirea Stării Civile, o școală demolată în primăvara anului
1989 pe locul căreia s-a construit sediul Bancii Transilvania, o Cantină a Săracilor, de asemenea
demolată, situată între Banca Transilvania și Starea Civilă plus câteva imobile situate pe străzile
Portului, Sfântul Nicolae și Basarabiei. Restaurantul Olimpic și Cinematograful Central au fost
retrocedate către Comunitate în anul 2000, iar Oficiul Stării Civile în toamna anului
2009.
[necesită citare]

Comunitatea evreiască


Templul Meseriaşilor

Sediul comunităţii evreieşti
Istoricul I.B. Brociner, președinte al Comunității evreilor din Galați între 1875 - 1898, considera
că israeliții au venit la malurile Dunării încă de pe vremea hazarilor, popor de origine turcă trecut
la iudaism în secolul 8 după Hristos. Evreii erau principalii comercianți în singurul port al
Moldovei din timpul lui Alexandru cel Bun și al lui Ștefan cel Mare, ei intreținând intense
legături comerciale cu coreligionarii din Bizanț și lumea musulmană. Domnitorul Ștefan Tomșa
(1611 - 1623), printr-o proclamație, i-a invitat pe negustorii evrei din Liov să practice
nestingherit comerțul în Moldova. Așezați în valea orașului, evreii ocupau cea mai mare parte a
străzii Dogarilor (astăzi Dogăriei) și străzile învecinate (Elicei, Chihan Vodă, Piata Moruzzi,
Ceres, Griviței) până în cartierul Bădălan. Primul Cimitir Evreiesc este atestat documentar în
1590, iar un altul în 1629. Începând cu 1769, părăsesc zona și primesc autorizație pentru a se
muta pe deal. Construcțiile sinagogale au început târziu în Galați, abia în 1730 fiind atestată o
casă de rugăciuni a evreilor și doar peste 50 de ani se menționează în documente Sinagoga Mare
de pe strada Podul de Piatră. S-au mai construit, între 1800 și 1848 două sinagogi, apoi alte 14 în
a doua jumătate a secolului 19. Preocupați tradițional de învățătură,
[necesită citare]
evreii din Galați
înființau în 1859 prima școală primară, apoi înca una, iar în 1877 a fost constituit primul comitet
școlar al comunității, anii următori înregistrând deschiderea altor școli Școala de fete "Silvya
Schmierer", Școala populară de menaj "Lumina", o școală comercială pentru fete evreice, o
grădiniță de copii, o școală profesională etc.). În 1919 ia ființă Liceul Comunității Evreilor (în
prezent Liceul "Alexandru Ioan Cuza"), în clădirea acestuia aflându-se și sediul comunității. În
vara anului 1941, școlile evreiești au fost transformate, până în luna noiembrie a aceluiași an, în
lagăre de internare pentru evrei, liceul continuând să funcționeze într-un imobil pus la dispoziție
de o familie din comunitate. Evreii s-au asociat în funcție de profesiile diverse pe care le
practicau în Galați (Breasla croitorilor, Societatea meseriașilor israeliți, Societatea
magazionerilor - Bender, Societatea funcționarilor din port - Junimea, Asociația zugravilor și
vopsitorilor evrei etc.). Au înființat societăți de binefacere, culturale, sportive (tatăl celebrului
pianist londonez Radu Lupu, Mauriciu Lupu, a fost un profesor de gimnastică foarte apreciat al
sportivilor evrei), au scos diverse ziare și publicații specifice ("L'Echo Danubien", "Prietenii
Sionului", "Pământeanul", "Akavat Zion", "Vocea Galațiului" s.a.). Nerecunoscuți ca cetățeni
legitimi ai țării în care trăiau, deși participaseră cu entuziasm și la Revoluția din 1848 și la
alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn în Principatele Unite Române, luptaseră în războiul
de Independență și în cel de Întregire, evreii din Galați au suportat adesea excese antisemite,
devastări de sinagogi și magazine, bătăi și chiar omoruri. Abia în 1919, au obținut prin Decretul-
Lege 9464, dreptul de cetățenie pentru toți cei născuți în România și care au satisfăcut legea
recrutării. Acte de violență antisemită s-au mai înregistrat la 1932, cu prilejul Congresului Ligii
Apărării Naționale Creștine a lui Cuza, în vara anului 1940, după ocuparea Basarabiei de către
U.R.S.S., în timpul prigoanei legionare, dar și după reprimarea rebeliunii legionare, în anii
regimului mareșalului Antonescu.
În anii '20 ai secolului trecut, evreii din Galați reprezentau o cincime dintr-o populație de peste
100.000 de locuitori. Marea majoritate a evreilor din Galați a emigrat în cursul anilor de dupa
război în statul Israel. Astăzi (2009), mai locuiesc în Galați cca. 200 dintre ei, majoritatea
vârstnici. Sediul comunității evreiești din Galați se află pe strada Dornei nr. 7-9, în apropierea
Templului Meseriașilor și a restaurantului ritual.
Tradiții și sărbători locale
 6 ianuarie: Aruncarea Crucii în apele Dunării pentru sfințire. (se practică și în alte orașe
românești de pe malul Dunării)
 15 ianuarie: Se sărbătorește în Parcul Municipal ziua de naștere a poetului național Mihai
Eminescu
 24 ianuarie: Sărbătoarea Micii Uniri înfăptuite de Alexandru Ioan Cuza, fost pârcălab de
Galați
 Festivalul Scrumbiei, care are loc începând din anul 2000, în duminica Floriilor
 15 August: Ziua Marinei Române
 28-29-30 Noiembrie: Zilele Galaților, odată cu Sfântul Andrei, ocrotitorul orașului.
Administrație și politică
Primarul Galațiului este Marius Stan (fost fotbalist), din PNL - USL. Componența Consiliului
Local Galați (27 de consilieri) ales pe 11 iunie 2012.
Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 8 (32,1%)
Partidul Național Liberal 6 (21,4%)
Partidul Poporului - Dan Diaconescu 5 (17,9%)
Partidul Conservator 5 (17,9%)
Partidul Democrat Liberal 2 (7,1%)
Uniunea Națională pentru Progresul României 1 (3,6%)
Primarii orașului Galați
Vezi și: Listă de primari ai Galațiului
Organizarea modernă a administrațiilor comunelor urbane a fost introdusă prin aplicarea
Regulamentului Organic pe 13 ianuarie 1832. Premergător noii legiuiri, din 6 iunie 1830, orașul
a fost administrat de o Comisie Orășănească formată din spătarul Dumitrache Codreanu,
paharnicul Paraschiv Șerban și paharnicul A Oaprișan. Se mai numea și Comisia Poliției. În
decembrie 1831, comisia a fost înlocuită de Sfatul Municipal, alcătuit din 3 membri. Primul sfat
la Galați a fost alcătuit din Petrache Altântovici, Iordachi Mantu, Ioan Siminovici (aleși în 1832).
Prima lege comunală, privind organizarea și administrarea comunelor urbane, cu adevărat
modernă, a fost promulgată în 1864. În baza acestei legi, au fost aleși primarii și președinții de
comisii interimare în fruntea urbei gălățene.
Amenajarea urbană
În prezent lângă punctul de trecere cu bacul se construiește al 3-lea port pentru ambarcațiuni
ușoare. Potrivit unui raport guvernamental întocmit în 2005, municipiul Galați se afla pe locul 2
în topul orașelor din România, în privința spațiului verde, pe cap de locuitor. Finanțată de
Consiliul Local al municipiului Galați prin alocații bugetare, amenajarea și întreținerea urbană
este rezultatul activităților S.C. Gospodărire Urbană S.A., Ecosal Prest S.A. și S.C. RER
Ecologic Service S.R.L. Municipalitatea se îngrijește foarte atent de materialul dendrologic
folosit în Piața Siderugiștilor, pe squarul de pe Bulevardul Brăilei dar monitorizează și cetățenii
care au cerut Primăriei material dendrologic.
Piețe
Piețe distruse
Galațiul, fiind greu încercat în istoria lui, a rămas fără multe piețe și locuri de promenadă, iar
după Al Doilea Război Mondial comuniștii au înghesuit orașul. Câteva din piețele distruse:
 Piața Independeței
 Piața Pescăriei
 Piața Negri
 Piața Sfinții Apostoli
 Piața Moruzzi
 Piața Bujorescu
 Piața Cheiului
 Piața Regală

Piețe existente
În prezent Galațiul mai are:
 Piața 30 Decembrie  Piața Siderurgiștilor
 Piața Falezei
 Piața General H. M. Berthelot
 Piața Aurel Vlaicu
 Piața Gării
 Piața Barboși
 Piața Tricolorului
 Piața Ștefan Cel Mare
 Piața Energiei
 Piața Filești
 Piața I.C. Frimu

Piaţa Energiei

Piaţa Centrală

Piaţa Falezei

Piaţa Siderurgiştilor
Bulevarde
Cele mai importante și circulate artere ale municipiului sunt următoarele:
 Bulevardul
Brăilei
 Bulevardul
George Coșbuc
 Strada
Domneasca
 Bulevardul
Traian
 Bulevardul
Milcov
 Bulevardul
Henri Coandă
 Bulevardul
Galați
 Bulevardul
Basarabiei
 Bulevardul
Dunărea
 Bulevardul 1
Decembrie
1918
 Bulevardul
Oțelarilor
 Bulevardul
Ștefan cel Mare
 Bulevardul
Cloșca
 Strada Nicolae
Bălcescu
 Bulevardul
Siderurgiștilor
 Bulevardul
Marii Uniri
 Calea Prutului
 Strada
Prelungirea
Brăilei
 Magistrala
C.S.G.
 Bulevardul
Traian Vuia
Cimitire
Galațiul are 5 cimitire mari.
 Cimitirul
Eternitatea
 Cimitirul
Sfântul Lazăr
 Cimitirul Ștefan
cel Mare
 Cimitirul
Cătușa
 Cimitirul
Evreiesc
Cartierele municipiului
Informare: Cartierele mai mici care sunt cuprinse în cartierele mai mari nu au fost trecute.
Comunele și satele scrise cu caractere înclinate ar putea deveni cartiere în viitor, prin simpla
extindere și unire teritorială a municipiului Galați cu aceste sate vecine.
 Centru
 Port
 Gară
 Dunărea
 Mazeppa 1
 Mazeppa 2
 Țiglina 1
 Țiglina 2
 Țiglina 3
 Țiglina 4
 Lozoveni
 Barboși
 Bădălan
 Aurel Vlaicu
 Micro 13a
 Micro 13b
 Micro 38
 Micro 39a
 Micro 39b
 Micro 39c
 Micro 40
 Traian Nord
 Bariera Traian
 Arcașilor
 Filești
 Micro 19
 Micro 20
 Micro 21
 Dimitrie Cantemir (în
județul Brăila)
 Smârdan
 M. Kogălniceanu
 Vânători
 Movileni
 Șendreni
 Costi
 I.C. Brătianu (în județul
Tulcea)
 Garvăn (în județul
Tulcea)
 Odaia Manolache

Zona metropolitană
Articol principal: Zona metropolitană Cantemir și Dunărea de Jos.
Zona Metropolitană Galați-Brăila va fi formată din:
 Galați jud. Galați
 Brăila jud. Brăila
 Măcin jud. Tulcea
 Baldovinești jud. Brăila
 Vădeni jud. Brăila
 Zagna-Vădeni jud.
Brăila
 Lacu Sărat jud. Brăila
 Vărsătura jud. Brăila
 Șendreni jud. Galați
 Smârdan jud. Galați
 Vânători jud. Galați
 Movileni jud. Galați
 Scânteiești jud. Galați
 Schela jud. Galați
 Tulucești jud. Galați
 Chiscani jud. Brăila
 I.C. Brătianu jud.
Tulcea
 Garvăn jud. Tulcea
 Kogălniceanu jud.
Galați
 Braniștea jud. Galați
 Odaia Manolache jud.
Galați
 Independența jud.
Galați
 Frumușița jud. Galați
 Foltești jud. Galați
Se estimează că populația zonei metropolitane va fi în jur de 600.000 de
locuitori.
[necesită citare]
Prima etapă a proiectului a vizat lucrările de pregătire și consolidare a solului
și asigurarea utilităților pentru viabilizarea terenurilor. Dezvoltarea unei noi zone rezidențiale are
ca efect creșterea numărului de locuințe pentru cetățenii municipiului, a gradului de confort în
care aceștia vor locui. Totodată, angajarea unor lucrări de construcție de anvergură asigură o
creștere a utilizării forței de muncă-n domeniul construcțiilor în primă fază, iar apoi, prin apariția
unui nou cartier în domeniul serviciilor, învățământului, sănătății, culturii etc. Impactul
economic al programului se reflectă în stimularea și diversificarea mediului de afaceri din Galați
și Brăila, precum și atragerea de noi investiții străine în zonă. Beneficiarii proiectului sunt
Primaria Municipiului Galați și firmele locale, dar mai ales sunt cetățenii orașului, în special
tinerii. Costul proiectului a fost estimat la 14.537.000 Euro. Primăria intenționează, prin acest
proiect, să ofere gălățenilor peste 2.000 de unități locative.
[necesită citare]
Cu sprijinul Guvernului
României, în cadrul acestui proiect, au fost date în folosință șapte blocuri de locuințe și s-au
realizat investiții în infrastructura viitorului cartier în valoare de peste 44,5 milioane RON, între
2005-2006.
[necesită citare]


Aspect din Ţiglina 3

Promenadă pe Faleza Galaţiului

Bulevardul Siderurgiştilor

Vedere asupra Bulevardului Brăilei

Un palmier pe Bulevardul Brăilei
Obiective turistice
Muzee
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii
Denumit deasemeni Grădina Botanică sau Parcul Dendrologic, conține planetariul cu diametrul
cupolei de 7 metri, aici putând fi vizionate diferite proiecții ("Sistemul Solar", "Giganții
Sistemului Solar", "Nebuloase și Roiuri stelare"), astfel încât publicul vizitator să poată călători
imaginar în toate colțurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfășoară și
foarte multe programe educaționale, bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici", dar și
Programul Educațional "Să cunoaștem Soarele", adresat elevilor claselor V-XII. Acvariul are ca
tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane
și pești exotici. Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafață de 18
hectare.
Muzeul de Istorie Galați
A fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor
Române, în casa care a aparținut familiei Cuza și unde Alexandru Ioan Cuza a trăit în perioada-n
care a fost pârcălabul Galațiului. Activitatea științifică a muzelui a reînceput în 1951-1952, când
a demarat organizarea știintifică a colecțiilor. În 1956, obiectele din colectii au fost separate;
astfel o parte dintre ele au format colectiile Muzeului de Știinte ale Naturii, iar o alta, colectiile
Muzeului de Artă. Treptat, colecția Muzeului de Istorie s-a mărit prin noi achiziții și cercetări
arheologice realizate în partea sudică a Moldovei, în principal la castrul roman de la Tirighina-
Barboși, ajungând acum la un patrimoniu de peste 50.000 de exponate, unele fiind de o
importanță excepțională.
Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza
Construită pe locul fostei case a pârcălabului de Covurlui, de Alexandru Ioan Cuza, primul
domnitor al României (1859 - 1866). Cuprinde o expoziție permanentă dedicată domnitorului,
întrunind și calitatea de reconstituire a ambientului gălățean de la sfârșitul sec. al XIX-lea și
începutul sec. al XX-lea.
Muzeul de artă vizuală
Este primul muzeu de artă contemporană românească din țară.
[necesită citare]
A fost inaugurat în anul
1967 și a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendințe ale fenomenului plastic în
devenire, destinație pe care și-o păstrează și la acest început de mileniu. Aproximativ 400 de
lucrări existente în sălile de expunere și-n aer liber, în parcul muzeului, constituie o selecție
dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele
artiștilor contemporani. Patrimoniul muzeului cuprinde creații de artă românească din a doua
jumătate a secolului XIX și din secolul XX reprezentanți ai avangardei românești și lucrări ale
artiștilor care formează o punte de legatură între prima și a doua jumătate a secolului.
Muzeul Satului Galați
Se află la intrarea în Pădurea Gârboavele, conținând câteva colibe specifice zonei limitrofe a
Dunării de Jos.
Muzeul de medalistică, filatelie și numismatică
Aflat lângă Casa Memorială A. I. Cuza, găzduiește doar colecții de medalistică, numistmatică și
medalistică.
Casa Colecțiilor (Farmacia Ținc)
Se află în Piața Centrală. Găzduiește diferite colecții de filatelie, numismatică, etc.
Castrul Roman de la Tirighina - Barboși
Săpăturile efectuate în castellum roman de la Bărboși (la nord de Dunăre, lângă Galați, aproape
de vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiții stratigrafice perfect de clare,
că pe înălțimea Tirighina se găsea la început o cetățuie dacică, întărită cu un val de pământ.
Ceramica dacică și cea de import, ca și o monetă de argint histriană, permit ca începuturile
cetățui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârșitul secolului II î.e.n.). Cetățuia dacică
de la Bărboși a sfârșit apoi în urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente.
Monedele romane aflate în acest nivel dacic sunt din vremea lui Augustus și continuă apoi seria
neîntreruptă până în anii domniei împăratului Nero (54—68 e.n.). N-ar fi exclus deci ca sfârșitul
acestei cetățui să fie pus în legătură cu acțiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus
Aelianus în regiunea de la nord de Dunăre, a cărui rezultat a fost mutarea forțată a celor 100.000
de transdanubieni la sud de Dunăre și care a avut loc prin anii 62—66 e.n. în legătură cu
problema vechimii stăpânirii romane la nord de Dunăre, în partea de sud a Moldovei, se pune
întrebarea dacă acest castellum de la Bărboși, datează dintr-o perioadă mai veche decât anii 101
—102, primul război dacic (eventual 105—106 cel de al doilea război dacic), sau numai
începând cu acești ani.

Muzeul de Istorie

Casa Memorială A.I. Cuza

Muzeul de Artă Vizuală
Statui și busturi
 ―Lupa
Capitolina‖
 Statuia lui A. I.
Cuza
 Statuia lui I.C.
 Statuia lui
Anghel Saligny
 Statuia
Ostașului
Necunoscut
 Statuia lui Ivan
Mazeppa
 Fata pe Valuri
 Statuia
Docherului
 Bustul lui Ioan
Cetățianul
 Bustul lui
Tudor
Vladimirescu
Brătianu
 Statuia lui Ion
Luca Caragiale
 Statuia lui
Nicolae
Longinescu
 Statuia Sf.
Francisc de
Assisi
 Statuia lui
George Enescu
 Statuia lui
Mihai
Eminescu
 Statuia Sf.
Anton de
Padova
 Statuia lui
Costache Negri
 Bustul lui V.A.
Urechia
 Bustul lui
Spiridon
Vrânceanu
 Bustul lui Nae
Leonard
 Bustul lui
Alexandru Ioan
Cuza
 Bustul lui
Vasile
Alecsandri

Lupa Capitolina

A. I. Cuza

Ivan Mazeppa

I. C. Brătianu
Lăcașuri de cult
Biserica fortificată „Sfânta Precista"
Este construcția cea mai veche din Galați,
[necesită citare]
fiind sfințită ca lăcaș de cult în septembrie
1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la
Muntele Athos. La ridicarea bisericii au fost folosite materialele existente la fața locului: piatră
de la Barboși, lemnul din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă și var, nisip de pe
plajele Dunării etc. Arhitectura bisericii este românească și prezintă unele elemente specifice:
turnul-clopotniță este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunării, iar
în caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut
cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces, probabil, spre un
balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la
"Precista" este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra
altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este
folosită piatra, tehnica nefolosită la alte biserici moldovenești ridicate în aceeași perioadă.
Biserica ,,Precista" a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă în 1711 de către otomani,
distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 și 1769-1774. În 1821, otomanii
distrug și jefuiesc iar locașul. Biserica a fost refăcută și restaurată în 1829 și-n 1859. S-a făcut o
restaurare și între anii 1953-1957 după care, biserica a fost transformată în muzeu. În perioada
1991-1994, biserica ,,Precista" a fost restaurată iar și a fost redată cultului ortodox. Se spune ca
există un tunel secret pe sub Dunăre de la biserică până pe malul celălalt al fluviului pentru a
putea ascunde bunurile și a scăpa de atacurile vrăjmașilor.
Biserica Romano-Catolică
Monumentul din strada Domnească nr. 86 este construit în anul 1844 și extins în anul
1873.
[necesită citare]
Printre obiectele de valoare artistică amintim: Altarul Mare, executat din
marmură colorată, tabloul "Sfântul Ioan Botezatorul predicând", Statuia Inimii Preasfinte a
Domnului Iisus Hristos, Statuile Pieta și Sfântul Francisc de Assisi. Biserica a fost consolidată și
renovată în starea actuală între anii 1985-1988.
Biserica Greacă
La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul "Schimbarea la Față" a
cărei sființire se face la 17 septembrie 1872 de către episcopul Melchisedec alături de
Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. În pronaos se află placa de marmură cu numele
fondatorilor precum și două plăci de marmură cu numele ctitorilor și a marilor ctitori. Biserica e
în formă de cruce înscrisă cu turlă și are pe latura vestică două clopotnițe. Pictura a fost relizată
de către pictorul Papadopoulos din Adrianopol. Pe catapeteasmă sunt icoane mari reprezentând
pe Sf. Fecioara Maria cu Pruncul, Învierea Domnului, Sf. Gherasim, Sf. Sofia, Sf. Grigorie și Sf.
Vasile cel Mare. Ferestrele bisericii conțin 8 vitralii cu apostoli și sfinți: Petru, Andrei, Marcu,
Toma, Bartolomeu și Luca pe latura nordică și Pavel, Simion, Ioan, Iacob, Filip pe latura sudică.
Catedrala Sfânta Parascheva
Se află în cartierul Micro 20, pe Centura Galațiului, în curtea ei fiind și Cimitirul Cătușa.
Construcția este finalizată, dar amenajarea interiorului a fost amânată, slujbele ținându-se la
subsolul Catedralei într-un spațiu extrem de mic, care va servi drept Capela Mortuară.
Deschiderea oficială a interiorului ar trebui să fie prin anul 2012.
[necesită citare]
Tot atunci trebuie să
fie finisat și exteriorul edificiului religios.
Catedrala Arhiepiscopală Dunărea de Jos - Sfântul Ierarh Nicolae și Sfântul Andrei
Piatra de temelie a Catedralei arhiepiscopale din Galați a fost așezată la 27 aprilie 1906, de către
prințul Ferdinand și regina Maria, alături de episcopul Dunării de Jos de atunci, Pimen
Georgescu, viitorul mitropolit al Moldovei, construcția durând până în anul 1917 și fiind
realizată după planurile arhitecților Petre Antonescu și Ștefan Burcuș. Construcția se detașează în
planul arhitectural gălățean, fiind concepută în stil muntenesc, cu o singură cupolă fără abside
laterale. În anul 2006, a fost sărbătorit centenarul Catedralei episcopale din Galați, prilej cu care
au sosit în orașul de la malul Dunării moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina.
[9]
Construcția a
fost restaurată, operațiune care a început în anul 1989 și care a continuat vreme de 17 ani,
implicând lucrari de consolidare de infrastructură și extrastructură, Catedrala fiind de fapt
reconstruită și reconsolidată. De asemenea, pictura originală din anul 1957 a fost curațată
complet, a fost pavat așezamântul din jurul Catedralei, au fost refăcute împrejurimile, iar în
curtea Centrului eparhial a fost construită o nouă cladire, un centru cultural, pastoral și misionar
cu numele Sf. Ioan Casian.
Biserica Mavromol
„Stânca neagră‖ în greacă, a fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea Maicii
Domnului și a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca și refăcută de fiul său între 1700-
1703.
[necesită citare]
Păstrează picturi murale interioare valoaroase refăcute între 1973-1975. În
chiliile acestei biserici au funcționat primele scoli din Galați înființate în 1765 (cu predare în
limba greacă) și 1803 (cu predare în română). Războiul ruso-turc, 1768-1774 și razboiul ruso-
austro-turc, 1787-1792 au provocat distrugeri profunde bisericii Mavromol. Școala și-a întrerupt
activitatea și s-a reînființat abia în anul 1803 prin hrisovul lui Constantin Moruzi. În timpul
revoluției din 1821 biserica a fost arsă de turci. Construcția actuală datează din perioada 1858-
1861, și respectă planul inițial. Biserica are o splendidă icoană de lemn sculptat "Maica
Domnului", și o valoroasa catapeteasmă adusă de la biserica Mănăstirii Sf. Sava din București.
Biserica are plan bazilical necompartimentat. Absidele laterale apar în exterior în rezalituri.
Tavanul este format din trei calote separate prin arce dublou. Intrarea se face pe latura de sud
printr-o ușă marcată de un portal cu icoana de hram și simboluri heraldice: capul de bour și doi
lei. Tot pe latura de sud, în medalion, sculptată în piatra, este stema Moldovei. Pe timpul
comunismului biserica a fost abuziv expropriată de terenul de lângă ea pe care era un cimitir.
[10]

Biserica Vovidenia
Monument istoric și de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul unde mai fusese o biserică. A
fost arsă și distrusă complet în anul 1821, restaurarea încheindu-se în anul 1851. Deasupra
naosului se ridică o cupolă susținută de arce dispuse în cruce, în stilul moldovenesc tradițional.
Acoperișul turlei, ridicată pe naos, este în formă de clopot și o altă turlă, mai mică, este ridicată
deasupra altarului. Turla clopotniței de pe pridvor este o adăugire din 1901. Aici se află
mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Biserica Sf. Spiridon
A fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru contraforți. Are trei turle, una mai mică,
celelalte două egale, baza turlei de pe naos se sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai
valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma și icoanele. Pictura originală nu se mai
pastrează.
Sinagoga
Este singura sinagogă rămasă în municipiu.

Biserica Sfânta Precista

Catedrala Arhiepiscopală

Biserica Greacă şi Agora
Teatre și cinematografe
Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galați
Există de peste 45 de ani. Este un teatru de repertoriu cu profil dramatic, cu trupă permanentă
alcătuită din 25 de actori, 2 regizori, un scenograf. Pentru realizarea producției teatrul apelează
de asemenea la colaboratori prestigiosi pe plan național - regizori, scenografi, compozitori.
Teatrul are ateliere de productie proprii; sala proprie cu 300 de locuri, cu scenă de tip italian.
Este singura institutie teatrală profesionistă cu profil de dramă din Județul Galați. Teatrul se
adresează spectatorilor din întreg județul Galați, dar și celor din județele apropiate. Repertoriul
cuprinde în fiecare stagiune în afara producțiilor noi, un număr de titluri realizate în stagiunile
precedente.
Teatrul Gulliver
Este o instituție de cultură subvenționată de Statul Român, ca și alte teatre de copii. Teatrul
Gulliver a luat ființă la 1 octombrie 1952. În acest interval au fost prezentate peste 200 de titluri,
(4-5 premiere pe stagiune) din literatura română și universală pentru copii, sub iscusita
conducere a numeroși oameni de cultură. Anual se organizează Festivalul Gulliver, unul dintre
cele mai importante de acest gen din România, care transformă municipiul Galați în "Capitala
teatrului de marionete". Odată cu venirea crizei clădirea actuală a rămas goală și teatrul își
continuă activitatea în clădirea Teatrului Dramatic.
Teatrul Liric Nae Leonard
A fost înființat în 1956. Anual organizează "Zilele Muzicale Gălățene", când sunt prezentate
publicului cele mai reprezentative titluri ale repertoriului de toate genurile. Se află lângă Grădina
Publică și lângă Seminarul Teologic pe Strada Mihai Bravu.
Cinema Țiglina
Aflat în Țiglina 1, este singurul cinema care funcționează pe tot parcursul anului. Este în
Discoteca VIP 2000.
Grădina de Vară
Cinematograf care rulează doar vara și primăvara, dar posibil și când este frumos și însorit afară.
Servește la rularea filmelor dar poate găzdui și piese de teatru.

Teatrul Gulliver

Teatrul Liric Nae Leonard

Teatrul Dramatic Fani Tardini
Clădiri istorice
Palatul Administrativ
Edificiu impunător, inaugurat la 27 aprilie 1906, astăzi sediu al Prefecturii județului Galați,
Palatul Administrativ a fost construit în perioada anilor 1904 -1905 după planurile arhitectului
Ion Mincu, fondatorul școlii naționale a arhitecturii românești. Pe fațada principală a Palatului, la
nivelul superior, se află două statui realizate din marmura albă – „Industria" și "Agricultura" ale
sculptorului Frederic Storck, care sunt acoperite de tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de
bronz ale județului. Pe frontonul clădirii se găsește un ceas de mari proporții. Fiecare oră este
marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals "Valurile Dunării" capodopera de
renume mondial a compozitorului gălățean losif Ivanovici (1845 -1902).
Palatul Navigației (Gara Fluvială)
Datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de
arhitectul Petre Antonescu. În prezent acesta este sediul mai multor instituții precum
―Administrația Porturilor Dunării Maritime‖ sau ―Compania de Navigație Fluvială Română
Navrom‖.
Palatul Universității
Situat în centrul Galaților, fostul Palat al Justiției, astăzi sediul Universității, ocupă în vechiul
peisaj arhitectural al municipiului locul cel mai de seamă, datorita monumentalitații sale. Acest
edificiu este opera arhitecților Grigore Cerchez și Vîrnav. A fost construit între anii 1911-1913.
Palatul Poștei
Aflat în centrul orașului, lângă Parcul Municipal, găzduiește și în ziua de azi Poșta Centrală.
Palatul Copiilor (Casa Robescu)
Este construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dupa proiectul arhitectului Ion Mincu.
Clădirea are subsol supraînălțat, două nivele cu două foișoare-balcon la etaj și un alt balcon la
parter, spre stradă. Decorațiile exterioare sunt din ocnițe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al
frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită și la decorarea
florală a registrului superior.
Casa Costache Negri
Construit la 1830, găzduiește Colegiul Național Costache Negri (Liceul Pedagogic), edificiu
impunător aflat pe Bulevardul Brăilei, lângă Poliția Județeană.
Casa Lambrinidi
Situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate. Construită de Epaminonda Lambrinidi,
proprietarul unei mori de pe strada Portului și având ca anexa o turnătorie și atelier de reparat
mașini și vase, înainte de aprilie 1879, îl găzduiește pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite
în Galați. A fost sediul Curții de Apel, al Liceului Mihail Kogălniceanu și, după cutremurul din
9-10 noiembrie 1940, al Primăriei.

Palatul Administrativ

Palatul Navigaţiei

Regionala C.F. Galaţi

Palatul Universităţii
Monumente
Monumentul Eroilor Revoluției
Este amplasat în fața Palatului Administrativ. A fost construit în anul 1995. Este făcut din
marmură. Aici, în fiecare an se fac manifestări de Ziua Eroilor pe 22 Decembrie, Ziua Națională
a României pe 1 Decembrie, etc. Sunt depuse coroane de flori din partea tuturor partidelor
politice și instituțiilor de stat, dar și din partea cetățenilor simpli.
Monumentul Eroilor Contemporani
Cel mai nou monument din Galați, inaugurat cu mare fast în anul 2009. Acest monument a
stârnit discuții aprinse din cauza asemănării cu un monument masonic. Cele 3 coloane care
simbolizează câte unul dintre cei 3 soldați gălățeni morți în Afganistan, sunt construite în stil
Doric, Ionic și Corintic, exact ca simbolurile masonilor.
Monumentul Eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial
Aflat în Cimitirul Eternitatea, este cel mai impunător monument al Galațiului. Are în
componență și un mausoleo dedicat celor morți pentru apărarea patriei noastre.
Monumentul Progresului
Construit în perioada comunistă, în fața cinematografului Țiglina, coloana reprezintă progresul
patriei socialiste. Monumentul va fi restaurat.
Monumentul Armatei Germane
Se găsește în cimitirul Eternitatea. Este extrem de curat, toate mormintele sunt îngrijite exemplar
și este "dotat" și cu o cutie poștală, pentru a putea ține legătura cu comunitatea germană din oraș,
care se îngrijește de monument și de morminte. Pe plăcile de marmură care alcătuiesc ansamblul
monumental sunt scrise toate numele soldaților nemți.
Monumentul Armatei Franceze
Se află aproape de mausoleul Armatei Române, este mult mai mic și găzduiește între gardurile
lui, aproximativ 15 morminte ale soldaților francezi morți pe câmpurile Galațiului.
Monumentul Armatei Sovietice
Se găsește tot în Cimitirul Eternitatea. Are steaua sovietică în vârf și este în mijlocul parcelei
soldaților ruși căzuți la Galați.
Poarta Hanului Otoman
Se află în spatele restaurantului Continental din Centrul Galațiului, pe Strada Alexandru Ioan
Cuza. Este tot ce a mai rămas din fostul Han Otoman. Poarta va fi restaurată și în jurul ei va fi
amenajat un părculeț.
Monumentul Eroilor C.F.R.-iști
Aflat în partea nordică a Cimitirului Eternitatea, ridicat în cinstea angajaților C.F.R. care au
luptat pentru apărarea patriei. Monumentul este aproape de mormântul fostului director al C.F.R.
Valentin Bota.
Monumentul Sfânta Sofia
Se află lângă Casa de Cultură a Sindicatelor, la intersecția Bulevardelor Coșbuc și Brăilei. A fost
ridicat în anul 2000 de către primarul orașului, Dumitru Nicolae, pe locul fostei biserici Sfânta
Sofia, demolată abuziv de autoritățile comuniste. Există un plan de reconstrucție a bisericii.

Monumentul Eroilor Revoluţiei

Poarta Hanului Otoman

Monumentul Sfânta Sofia

Monumentul Progresului
Parcuri și locuri de relaxare
Faleza Dunării
Este una dintre zonele reprezentative ale Galațiului. Loc de promenadă pentru toți, unde au loc
frecvent concerte muzicale și întreceri sportive (concertele "La Elice" și Crosul Copiilor).
Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Oferă un mare
potențial de relaxare și agrement prin spații verzi. Este "populată" de multe monumente din fier
vechi, originale. La malul falezei inferioare sunt multe vaporașe transformate în restaurante.
Grădina Publică
A fost amenajată în 1864 pe vremea pârcălabului Iorgu Ghica. Sub administrația lui Alecu
Moruzzi grădina și-a mărit suprafața, s-au plantat brazi și s-a construit o seră cu flori. După
Primul Război Mondial ocupa o suprafață de 12 hectare și avea 2 sere mari. Este situată în
apropierea Complexului Studențesc reprezită o zonă deosebit de frumoasă pentru odihnă și
recreere. Este un punct de vedere excelent asupra Lacului Brateș, a Reviziei de Vagoane, a
Șantierului Naval și a gării principale a Galațiului.
Grădina Botanică
Este inclusă în Complexul Muzeal Științele Naturii și domină malul stâng al Dunării. Puteți
admira colecțiile de plante din zonele tropicale și subtropicale (cactuși, euforbii, palmieri,
crotoni, mușcate, begonii, etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri,
flora și vegetația României de pe versantul sudic însorit al grădinii - peste 3000 exemplare de
speciile de arbori și arbusti, zona de stejari - peste 50 exemplare, de mesteceni și coniferele. Tot
aici se găsește o replică a unei grădini japoneze.
Rezervația și Grădina Zoologică Gârboavele
Ambele situate la ieșirea de nord a orașului. Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele este
inclusă în Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. În cadrul Grădinii zoologice pot fi văzute
diferite specii exotice. De asemenea, pasionații de echitație pot practica acest sport la Grădina
Zoologică, aici existând nu doar cai special antrenați pentru acest scop, ci și un manej excelent
amenajat și personal instruit. Tematica zoo a fost elaborată împreună cu specialiștii de la
European Association of Zoos and Aquaria, și are drept obiective conservarea speciilor rare de
animale, precum și educația pentru conservare.
Parcul Municipal Mihai Eminescu
Amenajat între anii 1880 și 1881, când era primar Costache Vârlan. În anul 1913 era apreciat ca
un adevărat parc englezesc. La 16 octombrie 1911 s-a dezvelit în Parcul Municipal munumentul
lui Mihai Eminescu, operă în marmură asculptorului Frederic Storck. Acest parc mai păstreaza
câțiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales în
ultima parte a vieții. În parc există un mic lac artifical și un loc amenajat unde-n trecut fanfara
militară susținea recitaluri. Este renumit datorită prezenței statuii lui Eminescu.
Parcul Carol I (C.F.R.)
Parcul este situat lângă calea ferată, în apropierea tunelului feroviar. Oamenii se relaxează dat
fiind că este în apropierea Azilului de Bătrâni și este capăt de linie pentru unele trasee TransUrb
Galați. Acest parc deservește și locuitorii de la nord de calea ferată.
Parcul Cloșca
Poartă numele unuia dintre inițiatorii răscoalei "Horia, Cloșca și Crișan". Se află lângă Piața
Siderurgiștilor, între Bulevardul Brăilei și Bulevardul Cloșca. Este un parc mare care găzduiește
câteva monumente ale Taberei de sculptură în metal. Este cunoscut sub mai multe nume cum ar
fi: Parcul Popescu, Parcul Ultimul Leu sau Parcul Fox Kids.
Parcul Rizer
Este amplasat în fața Spitalului Militar, pe Bulevardul Traian. Se planifică în interiorul lui
construcția noii clădiri a Muzeului de Artă Vizuală. În anul 2012 a început reabilitarea totală a
parcului și în 2013, va avea loc inaugurarea lui. Parcului i-a fost reconstruit 100% gardul, a
primit un aer modern dar îmbinat cu elemente din istorie, 2 foișoare, un anfiteatru și s-ar zvoni că
și un cinematograf în aer liber.
Parcul Libertății
Aflat la câțiva metri de Cimitirul Eternitatea, pe Bulevardul Basarabiei, acest parc a fost
inaugurat în 2004 de către primarul Dumitru Nicolae. Găzduiește statuia hatmanului ucrainian
Ivan Mazeppa. Este un parc de mărime mijlocie.
Parcul Spicu
Se află pe Strada Domnească, găzduind în centrul său statuia lui Costache Negri. Este un parc
relativ mic, mai mult asemănundu-se cu o zonă de promenadă, nefiind îngrădit. Este mărginit de
Hotelul Galați.

Parcul Eminescu

Parcul Libertăţii

Grădina Publică

Parcul Cloşca

Grădina Botanică

Parcul Carol I (C.F.R.)
Alte locuri de agrement
Patinoarul Artificial Dunărea
Cel mai mare patinoar din țară.
[necesită citare]
Este deschis publicului din octombrie până în martie.
Găzduiește și alte tipuri de competiții cum ar fi: gale de box, taekwondo, concursuri de dans,
patinaj artistic, meciuri de hochei.
Plaja Valurile Dunării
Situată în sud-vestul orașului, aceasta are în administrare de la A.D.P. 2 piscine mari, 3 piscine
mici pentru copii , doar 2 cu cate un topogan , plaja, restaurantele și zonă de dușuri.
Plaja Brateș
Plajă privată, pe malul stâng al Lacului Brateș, mai mică decât Valurile Dunării, intrarea este mai
scumpă decât la Valurile Dunării, dar nisipul este mai curat.
[necesită citare]
Exact prin fața intrării pe
plajă trece linia de cale ferată ce leagă Galațiul cu Bereștiul și Bârladul.
Lacul Vânători
Aflat în extremitatea de nord-est a municipiului Galați, pe o suprafață de 28 de hectare. Cuprinde
un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de pădure de salcâm și un versant de 8 ha parțial
amenajat pentru agrement și supus unui plan intensiv de modernizare și reamenajare.
Complexul de agrement Priza Dunării
Situat la ieșirea din Galați, pe drumul spre Brăila, cuprinde trei piscine, căsuțe, locuri de camping
și un restaurant. Pe o porțiune a complexului se află un club occidental ce are ca dotări o piscină,
restaurant, bar și cafenea.
Complexul de agrement Viva
Aflat în Bariera Traian, cel mai nou complex de agrement din Galați, care dispune de sală de
forță, piscine, săli de jocuri, etc.
Hoteluri
În Galați sunt multe hoteluri și pensiuni, dar cele mai cunoscute și importante sunt:
 Hotel Galmondo
 Hotel Galați
 Hotel Magnus
 Hotel Viva
 Hotel Vega
 Hotel Dunărea
 Hotel Faleza
 Regim Hotelier Galați
Economie
Poziția geo-strategică a județului Galați, aflat la răscrucea principalelor rute comerciale care
traversează Europa, de la Est la Vest și de la Nord către Sud, existența celui mai mare complex
de porturi fluviale pe Dunăre, înalta calificare a forței de muncă reprezintă atuuri demne de
atenția potențialilor investitori străini. Procesul de restructurare și de privatizare al marilor
întreprinderi industriale, comerciale, agricole sau de servicii, oferă numeroase oportunități
investitorilor, dată fiind viabilitatea demonstrată de capacitatea acestora de a-și fi menținut și
chiar lărgit piața. Zona Liberă Galați, înființată în 1993, amplasată pe malul Dunării la sud-est de
orașul Galați constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă,
prin facilitățile fiscale pe care le oferă. Avantajele oferite de amplasamentul Zonei Libere Galați
(suprafață totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi
fluviale (canalul Rin - Main - Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la
ecartamentul larg) și rutiere precum și în accesul la chei și la instalațiile portuare, poziționarea pe
Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră și foarte aproape de frontierele cu Ucraina și
Republica Moldova. În Galați se găsește sigurul parc de software din România. Parcul de
software de la Galați a fost inaugurat în martie 2004 și a avut de la bun început un grad de
ocupare de 100%. În prezent, în parcul de software Galati lucreaza 500 de angajați permanenți
plus înca aproape 100 de colaboratori, la un număr de 31 de firme, dintre care patru, Oracle, HP,
Microsoft și Sun Microsystems, au deschis, împreuna cu Universitatea „Dunărea de Jos‖, centre
de cercetare și dezvoltare. Universitatea „Dunărea de Jos‖ este singura instituție din regiune care
are o facultate de calculatoare.
Ramuri industriale existente


Combinatul Siderurgic ArcelorMittal
 Industria metalurgică din Galați realizează 55,6% din producția de oțel a României, 55%
din cea a producției de laminate și 90,4% din producția de tablă și benzi laminate la rece.
Mai mult de jumătate din producția metalurgică este exportată.
 Industria navală, ramură de mare tradiție în oraș, furnizează flotei fluviale și maritime
nave de până la 65.000 tdw (barje, vrachiere, mineraliere, remorchere, petroliere) și
platforme de foraj marin. Galațiul este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial
din România, conectat la principalele coridoare de comunicație europeană: pe cale
fluvială la Canalul Main-Dunăre care leagă Marea Nordului de Marea Neagră; prin căile
ferate se asigură transferul de la ecartamentul european către cel folosit în țările ex-
sovietice;
 Zona Liberă Galați este un punct strategic în zona de est a orașului, pe teritoriul acesteia
întâlnindu-se toate căile de comunicație enumerate mai sus: rutier, feroviar mixt ruso-
european și naval; are stație de triaj Barboși Triaj în satul Movileni. Transportul rutier se
realizează printr-o rețea densă de șosele naționale și județene. Orașul Galați, amplasat pe
malul stâng al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru porturi, un port pentru
transportul de persoane și trei pentru transportul de mărfuri. Galațiul este al doilea port al
României, cu posibilitate de conectare la Marea Neagră, de la Galați Dunărea fiind
maritimă. Prin porturile sale se realizează cea mai importantă parte a exportului de
cherestea a României. Cel mai important port la Dunăre, construit acum 12 decenii, Port
Bazinul Nou oferă o serie de servicii: facilități de încărcare, descărcare, legare, depozitare
pentru bunuri, rulouri, oțel, aluminiu, cherestea, bușteni, cereale, mașini și alte
încărcături.
Caracteristicile portului Galați sunt următoarele:
 Suprafață totală: 864.131 mp;
 Număr de bazine portuare: 2 (Docuri, Bazinul Nou);
 Lungimea cheurilor: vertical = 4.675 m; pereat = 2.390 m;
 Număr dane de operare: 56;
 Facilități pentru staționarea navelor pe timp de iarnă;
 Conexiune feroviară: lungime = 12.348 m (Ecartament European);
 Cale ferată cu ecartament larg - în lungul danelor de operare;
 Punct de tarifare cale ferată;
 Conexiune cu sistemul rutier național;
 Parcare asigurată pentru camioane;
 Facilități de depozitare a mărfurilor (platforme deschise și magazii închise);
 Echipamente portuare pentru operarea navelor;
 Siloz pentru cereale;
 Gestiunea deseurilor de la navă: gunoi menajer, ape uzate și ape de santina;
 Facilități pentru bunkeraj și pentru întreținerea navelor;
 Zona liberă;
 Punct vamal;
 Șantierul naval DAMEN S.A.;
 Terminal cerealier;
 Terminal de containere;
 Terminal petrolier;
 Siguranță în conformitate cu codul ISPS.
[11]

Trafic
Portuar
Trafic Fluvial Trafic Maritim Total
Anul
Mii
tone
Nr.
Nave
Mii tone
Nr.
Nave
Mii
tone
Nr.
Nave
1998 8.716 4.581 796 4.930 9.512 5.971
1999 7.859 4.373 910 4.740 8.769 6.155
2000 6.860 3.906 1.191 4.425 8.051 6.553
2001 5.987 3.196 893 3.586 6.880 5.657
2002 7.316 3.518 1.178 4.027 8.494 6.169
2003 7.553 4.036 1.419 4.648 8.972 6.679
2004 8.342 4.141 1.189 4.695 9.531 7.345
2005 9.380 4.722 1.164 5.264 10.544 7.680
2006 8.529 4.587 1.162 5.057 9.691 8.563
2007 8.430 4.614 1.629 5.162 10.059 8.510
2008 7.096 3.739 1.775 586 8.871 4.325
[12]

Prin poziția sa geografică, Zona Liberă Galați continuă tradiția statutului de Porto Franco pe care
Galațiul l-a obținut în perioada 1837 - 1883, având acces la Dunare. Prin infrastructura modernă,
în conjuncție cu avantajele naturale oferite de canalul de navigație al Dunarii, Zona Liberă Galați
oferă avantaje speciale pentru investitori, deopotrivă români sau străini. Exonerările de taxe,
garanțiile de stat pentru investițiile realizate, operațiile financiare realizate în monedă straină
convertibilă sunt măsuri pentru a atrage investitorii. Municipiul Galați este cel mai important
centru român de industrie maritimă. Șantierul Naval DAMEN SA ansamblează și repară nave de
până la 65.000 tdw. În Galați se află deasemeni cel mai mare combinat siderurgic din România,
Arcelor Mittal S.A., care împreună cu alte unități specializate, formează un sector metalurgic și
siderurgic puternic.
[13]
Din anul 2001 pâna în prezent, combinatul siderurgic din Galați a
cunoscut mai multe denumiri: LNM Holdings, Mittal Steel și în prezent Arcelor Mittal. Parte a
celui mai mare grup mondial din industria de profil, combinatul asigură jumătate din necesarul
de oțel al României. Cu investiții ce depăsesc 600 de milioane de dolari, în peste 7 ani Arcelor
Mittal Galați a depășit o cifra anuală de afaceri de 6 miliarde RON. Din 27000 de angajați câți
erau în 2001, s-a ajuns în 2006 la 16000, iar în 2009 la 11000. Investițiile în tehnologie modernă
au acelerat transformarea combinatului. Ținta administrației este cresterea eficienței de la nivelul
de 280 tone de oțel anual pe angajat la 600 tone de oțel anual pe angajat cât reprezintă media
europeană. Din anul 2009 combinatul siderurgic Arcelor Mittal Galați a devenit centrul Diviziei
Produse Plate Europa de Sud-Est, care va încorpora activitatea altor doua unități, din Macedonia
și din Turcia.
[14]
Zece companii din Galați sunt prezente în top 30 al Regiunii de SE în funcție de
cifra de afaceri: Arcelor Mittal SA, Arabesque SRL, Electrocentrale SA, Damen SA, Mairon SA,
Vega 93 SRL, Euro-P.E.C SA, Mairon Holding Ltd. SRL, Navrom SA, Prutul SA. Indicii
producției industriale au fost în anul 2007 realizați în procent de 102,1% , comparat cu aceeași
perioadă a anului 2006. Creșteri semnificative ale producției s-au înregistrat în: industria
construcțiilor metalice și a produselor din metal (120,4) ; producția de mobilier ( 111,5) ;
industria metalurgică (102,7%) ; captarea, tratarea și distribuția apei (101,1%). Scăderi ale
producției s-au remarcat în : industria de mașini și echipamente (72,9%) ; edituri , poligrafie și
reproducerea înregistrărilor pe suporți (92,6%) ; industria alimentară și a băuturilor (98,4%).
[15]

Firmele și forța de muncă
Din totalul de 23.715 de operatori economici activi înregistrați la Registrul Camerei de Comerț,
Industrie și Agricultură din Galați la sfârșitul anului 2008, 150 de mari companii asigură locuri
de muncă pentru majoritatea salariaților din județ. Firmele private reprezintă 97,5% din numărul
total al întreprinderilor. Structura firmelor după forma de proprietate: dintre cei 23.715 agenți
economici, 5678 sunt asociații familiale și persoane fizice și 18.037 sunt societăți comerciale.
Totalul operatorilor economici activi din Galați reprezintă 2.1% din totalul operatorilor
economici activi din întreaga țară.
[16]

Centre Comerciale
În Galați se găsesc următoarele centre comerciale și lanțuri de magazine:
 Galați Shopping City
 Metro (în cartierul Traian Nord)
 Auchan (în Micro 21 - operează până în iarnă cu numele de Real)
 Penny Market (3 magazine) (în Țiglina 4, pe Francezi și Mazeppa 2 lângă Centrul de
Transfuzii Galați)
 C.E. Market
 Carrefour Market Express(4 magazine) (Pe Strada Brăilei vis-a-vis de Neacșu, Strada 1
Decembrie, în Mazeppa 1 și în Micro 19)
 Practiker (Pe Strada Domnească, vis-a-vis de Colegiul Elena Doamna)
 Altex Megastore (în Micro 21)
 Kaufland (3 magazine) (în Micro 21, în Micro 39 și în Țiglina 4, lângă Piața
Siderurgiștilor )
 Billa (3 magazine) (în Micro 13, Țiglina 3 și în incinta Winmarkt )
 Winmarkt (în Centru)
 Dunărea Mall (în Micro 19)
 Selgros (langa Micro 21, la iesire din Galati)
 Lidl (3 magazine) (în I.C. Frimu, Țiglina 4 si Micro 13)
 Profi (2 magazine) (în Țiglina 3 și în Mazeppa 1)
 Dedeman (în Țiglina 4)
 XXL (în Micro 21)
Mai sunt și reprezentanțe ale unor magazine de electronice și electrocasnice. Se află în
construcție sau sunt planificate următoarele:
 Penny Market (în Țiglina 2, pe Str. Constructorilor)
 Euromall (în Gară)
 Metex Mall(în Țiglina 1)
Spitale
În municipiul Galați funcționează următoarele spitale :
 Spitalul Clinic de Urgență "Sfântul Apostol Andrei".
 Spitalul "C.F.R."
 Spitalul de Pneumoftiziologie
 Spitalul Clinic de Urgență Pediatrică "Sfântul Ioan".
 Spitalul de Boli Infecțioase "Sfânta Parascheva".
 Spitalul Militar "Aristide Serfioti".
 Spitalul de Obstetrică și Ginecologie "Buna Vestire".
 Spitalul "TBC".
 Spitalul de Psihiatrie "Elisabeta Doamna".
 Spitalul "Arcada".
De asemeni este în proiect un spital regional.
Mass-Media
Televiziuni
regionale
Posturi Radio Ziare și reviste
Bloguri, site-uri și
forumuri
 RTV Galați-
Brăila
 TV Galați
 Antena 1
Galați-Brăila
 VOX TV
Galați
 Express TV
Galați
 Mega TV
Galați
 ProTV
Galati-Braila
 Pro FM - 92,0
FM
 Lider FM Galați
- 92,4 FM
 România
Cultural - 101,6
FM
 Antena Satelor -
153 KHz
 România
Actualități -
106,4 FM
 Radio 1 - 100,1
FM
 Radio Trinitas -
96,5 FM
 Europa FM -
103,4 FM
 Radio ZU - 94,8
FM
 Magic FM -
99,1 FM
 Kiss FM - 92,8
FM
 Rock FM -
104,8 FM
 Sport Total FM
- 87,7 FM
 Viața Liberă
 Realitatea de
Galați
 Monitorul de
Galați
 Antidotul
 Ne pasă de
Galați
 Revista
Explore
 Revista
Magpro
 Presa Galați
 Imparțial
 Adevărul de
Galați
 Impact-est
 Raid Galați
 Dunărea
Bătrână
 Ziarul de Galați
 Ghidul Unde
Mergem
 7 seri
 Acțiunea de
Galați
 Ștefan Bădiță - Îmi
pasă de Galați!
Vouă?
 Biblioteca
Județeană V.A.
Urechia
 Ne pasă de Galați
 Prin Galați
 Case care plâng
 Rătăcind prin
Galați
 Transportul din
Galați
 Forumul
Gălățenilor
 Orașul Galați
 Din Galați
 Gălățenii și Galațiul
 Casa de Cultură
 Forum pentru
Galați
 Palatul Copiilor
Galați
 Sport Galați
Transport
Articol principal: Transport în Galați.
Transportul intern
Transportul în comun este asigurat de compania "TransUrb" iar microbuzele aparțin unor
operatori privați. "Atlas, un alt operator are traseele convenție în combinat. Linia preorășenească
14 care are traseul Biserica Sfântu Mina - Piața Energiei - Combinat - Smârdan - Cișmele este
deservită de autobuzele lui Lucian Bute. Galațiul este unul dintre puținele orașe ale țării noastre
în care se găsesc toate cele 3 mijloace de transport: troleibuz, autobuz și tramvai (excepție face
Bucureștiul care are și metrou). În prezent rețeaua de tramvaie gălățene este în reconstruire pe
etape: în prima etapă se înlocuiesc liniile din Piața Centrală, I.C. Frimu, Piața Energiei, Ireg,
Bulevardul Basarabiei, Bulevardul Traian, în etapa a 2-a urmează liniile de pe Bulevardul
Oțelarilor, Strada Stadionului, Strada Frunzei, Strada Anghel Saligny, Viaductul Siderurgic și în
ultima etapă restul rețelei din nordul orașului, Bulevardul Ștefan cel Mare, Bulevardul Coșbuc și
Bariera Traian. Autoritățile locale ce răspund de transportul în comun vor achiziționa mai multe
autobuze, trolee și tramvaie deoarece microbuzele vor fi scoase din mai 2015. Datorită lucrărilor
din municipiu, în acest moment circulă doar următoarele trasee:
 Tramvaie: 1, 3, 5, 6, 6b, 7, 8, 39, 39b, 40, 42, 44 și 46.
 Troleibuze: 101, 102, 103, 104.
 Autobuze: 7c, 8b, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 17, 19, 20, 22, 25, 26, 29, 31, 34, 35, 36,
39c, 104, 105. ( 7c și 39c sunt completările traseelor de tramvai 7 și 39 care circulă între
Cartierul Dunărea și Stadionul Oțelul)
 Microbuze: 60, 61, 62, 63, 64, 68, 75, 76, 77, 79, 80, 82, 84.

Parcul auto de care dispune Transurb Galați este format din:
 20 autobuze Isuzu
 20 autobuze Mitsubishi
Prestij
 15 autobuze Cobra
 20 autobuze DAB 15-
1200C
 30 autobuze MAZ 203
 30 autobuze Den
Oudsten B96
 2 autobuze Rocar de
Simon U 412
 3 troleibuze Ikarus
415T
 10 troleibuze MAZ
T203
 31 tramvaie Tatra
KT4D
 12 tramvaie Tatra T4
 4 tramvaie Duewag tip
L
 15 tramvaie
Duewag/Holec ZGT6
 1 autobuz de intervenție
Rocar 112
 2 tramvaie-plug pentru
degajarea liniilor

Autobuz Rocar U 412

Tramvai KT-4D

Troleibuz MAZ 203T

Autobuz MAZ 203

Autobuze Isuzu

Autobuz Cobra Gyuleruz

Autobuz DAF B96
 Tramvai ZGT-6

Autobuz DAB 15-1200C

Troleibuz Ikarus 415T